HORATIUS

Numele lui Horatius ,ca si al lui Vergilius, trebuie legat de cercul lui Maecenas.
Vergilius l-a prezentat pe tanarul poet lui Maecenas , prietenul lui Octavian.
E perioada in care se reaprinde razboiul civil, Sextus Pompeius reluand ostilitatile
iar intelegerea din 37 incheiata la Brundisium dintre Octavian si Antonius este pe
punctul de a se rupe.
S-a nascut la 8.XII. 65 I.H la Venusia dintr-o familie de libreti; frecventeaza scoala
la Roma,apoi la Atena,dupa obiceiul tinerilor aristocrati romani.Dupa asasinarea lui
Caesar in 44I.H ,republicanii au parasit Roma pentru a-si putea organiza lupta
impotriva lui Octavian si Antonius. Brutus a venit la Atena pentru a inrola in armata sa
tineri romani aflati in oras. Horatius s-a inrolat in armata acestuia si se pare ca l-a
insotit in Asia.
Cand a izbucnit batalia de la Philippi era tribun militar.nu s-a alaturat lui
Pompeius ,care a continuat lupta, ci s-a intors in Italia.A fost iertat de invingatori dar
si-a pierdut averea;si-a cumparat o slujba de scrib in birourile cvestorilor(se ocupau
cu administratia financiara) si a inceput sa scrie versuri in speranta ca va gasi un
protector bogat.
In tot acest timp Roma este sfasiata de razboiul civil.Horatius da glas disperarii
generate si ajunge la concluzia ca Roma sta sub semnul uniu blestem(Epoda avila):
Roma ispaseste crima lui Romulus,ucigasul fratelui.
In 38 Vergilius il prezinta lui Maecenas inceputul unei prietenii ce a durat pana
la moartea lui Maecenas; la scurt timp(8 I.H).
*Pierre Grimal- destinul ciudat a facut din acest provincial italian si nepot de
sclav,poetul cel mai rasfatat al curtii lui Augustus,cel mai citit si cel mai indragit de
catre lungile generatii de inaintasi
Se poate spune ca numele lui a capatat de-a lungul timpurilor valoarea unui
simbol : un modus vivendi horatian.
*Ultimele cuvinte ale lui Maecenas pe patul de moarte sunt adresate lui
Augustus: Horatii Flacci,ut mei ,esto memor(Adu-ti aminte de Horatii Flacci ,ca si de
mine). Horatius a dedicat o oda lui Maecenas in care il numeste grandus deus- fala
neamului, pars animae meae-o parte a sufletului meu, dimidium animae meaejumatatea sufletului meu. Dupa moartea lui Maecenas ,Horatius scrie o oda in care-i
fagaduieste acestuia il va urma in curand.

Ego non perfidum dixi

1

Sacramentum: ibimus ,ibimus

Carpere supremum iter
(Eu nu am rostit un juramant fals:
vom merge,vom merge alaturi
Pentru a culege ultimul drum.)

OPERA
Se disting 4 etape ale creatiei:
1.Epodele si Satirele- in ansamblu sunt mici piese satirice,inspirate dupa poetul
grec Arhiloh si se caracterizeaza printr-o atitudine critica, un fel de opozitie la regimul
lui Augustus .
2.Odele- vor marca o cotitura in creatia sa. In aceasta etapa Horatius este deja
poet celebru- el renunta la tonul critic,devine poet consacrat,favorizat de muza si de
zei,se proclama vates = poet profet, poet inspirat.
[Fusese acceptat in cercul lui Maecenas;statul era intr-un moment istoric dominat de
pax Augusta].
3.Epistole-se pare ca acum inerent,poetul trece printr-o criza sufleteasca si
recomanda tuturor o singura modalitate de a atinge fericirea: izolarea, retragerea in
sine,in meditatie si filozofie- de aici caracterul moral si filosofic al epistolelor.
4.Carmen Saeculare- poem amplu,ascis la cererea lui Augustus cu ocazia
inaugurarii jocurilor seculare,prin care va canta momentul.
EPODELE (anticii le numeau Iambi)
-sunt texte de mici dimensiuni (in numar de17)
-au caracter satiric ,ton personal,desi sunt sunt compuse in stilul poetului grec Arhiloh
-adept al epicureismului-desi cerul este plin de nori nu se lasa prada disperarii . Un
numar de Epode sunt inspirate de o intamplare oarecare din viata cotidiana; a fost
cucerit de ironia insolenta a poetului grec. De la acest poet (Arhiloh) a luat:
-violenta verbala
-preocuparea pentru viata politica
-intensitatea pasiunii erotice
-accesele de gelozie
2

Dar Epodele se inscriu foarte bine si in contextul roman:

-reminescente din Catullus
-atractia permanenta pentru actualitate
-elogiul vietii la tara- viata rustica e un azil ce ofera adapost
Limbajul:-cuvinte tari,infamante
-elegiac
-artistic,de preferinta popular,sau familiar
-limbaj solemn
Deci critica cu violenta(acerbitas) razboaiele civile,oferind ca remediu salvarea
generala in insulele fericite:critica moravurile vremii;contureaza tipuri precum: poeta
malus,libertul parvenit vrajitoarele ucigase.
SATIRELE(Sermones)
Redactate in hexametru dactilic,in mai multe forme:
1. dialogate poetul apare oarecum detasat de personajele sale.
2. forma literara si sententiala-sunt asemanatoare fabulei prin forta moralizatoare
si prin caracterul perceptual pe care il transmit.
3. forma anecdotica si dramatica mici scenete caricaturale.
Satira- scriere in versuri sau in proza in care sunt criticate defectele morale sau
aspectele negative ale societatii,cu intentii moralizatoare. In literatura
universala: Boileau,Voltaire,Schiller,Goethe- G.Alexandrescu,Eminescu.
Satira I apare tabloulagitatiei umane
Satira II- ton acerb,
obscenitatea.Inspiratie epicureica:justa
masura,calea de mijloc. Dar nu este calea aurita de mijloc a lui Aristotel sau
acel meden agan (nimic mai mult) al moralei delphice.
Satira III reflectie asupra prieteniei epicureice intemeiata pe toleranta careia
Horatius ii opune rigiditatea stoicilor ; apare imaginea caricaturala a inteleptilor
stoici.
Satira IV incrimineaza ambitia si face elogiul vietii epicureice-evitarea
actiunii politice.
Satira V prezinta calatoria la Brundisium
Satira VI relateaza primelor momente ale prietenieicu Maecenas
Satira VII farmecele vrajitoarei Canilia
Satira VIII dialog cu un ambitios ce voia sa intre printre intimii lui Maecenas
Satira IX Horatius afirma ca singura lui ambitie este de a crea o poezie
capabila sa placa celor mai cultivate spirite
Odi profarum vulgus et acero. Urasc multimea nestiutoare si o tin departe.

ODELE
3

Patru carti de Carmina numite Ode. Constituie partea cea mai semnificativa a
operei lui Horatius din doua motive:
1. unul formal: in aceste Ode ,Horatius, asa cum singur declara, este princeps
Romanorumi si cronologic dar si valoric: a revolutionat prozodia latina: pana la
el era cultivat mai ales hexametru. Horatius aduce toata varietatea , toata
bogatia de scheme metrice grecesti.
2. unul de ordin tematic-pentru ca in Ode apare clara si explicita acea conceptie
de viata ,acea filozofie,acel modus vivendi horatian.
Exista la Hoartius o contopire a 2 directii , a 2 coordonate principale: una de
natura epicureica si alta stoica; 2 principii filosofice,la prima vedere diametral
opuse,dar care se intrepatrund chiar la nivelul aceleiasi Ode. El a stiut ca din
aceste 2 directii sa elaboreze una noua ce ar putea reprezenta justa masura a
celorlalte doua privite ca excese.

Carpe diem

Nil admirari

Nunc est bibendum

Epicureic
hedonistataraxia

Cinis et umbra
sumus

Aurea mediocritas

Stoicapatheea

Est modus in rebus

Poetul ne apare intr-o noua ipostaza aceea de vates, un sacerdos

Musarum ,un educator colectiv, la fel ca oratorul care critica si invata. Inspiratia
poetului se inscrie intr-o cuprinzatoare panorama tematica , orientata in cele 2
sensuri ale exigentei: otium= o viata contemplativa ,tihna vietii individuale si
negotium= o viata activa , ideologic angajata.incercate de poet alaturi de
contemporanii sai in parcurgerea evenimentelor:
a) razboaiele civile(discordia civilis) (Oda I)
b) reconstructia : rolul reparator ii revine generatiei tinere care trebuie educata in
spiritul moralitatii severe a trecutului (Oda III)- pretinde un legislator vizandu-l pe
Octavian Augustus.
Tema tuturor este convergenta dintre virtus si imperium (putere)
Oda I propune un model de viata potrivit idealului epicureic de fericire.
Oda II cumpatarea este o conditie a virtutii militare,mijloc de calire moralaa
tineretului.

Oda III virtutea se naste din curajul mortii pentru tara

Oda IV prevede o institutie a ordinii nationale care sa guverneze universul ,istoria
si poezia
.
Oda V -. miezul eroic = vena virtus
c) triumful - glorifica politica externa si cea interna a pricipatului, eroismul militar
,infaptuirile civile
2.Odele religioase - nu se poate vorbi de o poezie religioasa propriu-zisa:
convengerile epicureice l-au facut un zgarcit inchinator la zei ( parcus deorum cultor )
"Carmen secundare" este poemul care tranpune perfect ideea politica in haina
religioasa: este cantecul de triumf al principatului din 17 I.H.
Religia poetului e un mod de participare laica la o sarbatoare oficiala, de realizare
o Otium-ului.
3.Odele erotice - in epoca lui Augustus -> politica de redresare a familiei, respectul
fata de femeie, gravitate in relatiile intime coexista cu tendinta de refugiu in libertatea
vietii cu tendinat de refigiu in libertatea vietii personale. Raportul si contradictiile
dintre aceste 2 aspecte determina specificul poeziei de dragoste din epoca: un
amestec de demnitate libertinaj.
In odele erotice H. reflecta asupra situatiei generale din prisma experientei
proprii: iubiea e frivola, conceputa ca o stare terporara si remediabila. El trece prin
toata gama de momente afective:
- subliniaza nestatornicia iubirii lipsita de o perspectiva sociala.
- exista si o teme Latinica a iubirii imbatranite.
4.Odele bahice - vinul si petrecerea sunt o manifestare a optimismului. Cupele s-au
nascut spre folosinta veseliei: in usum betitiae, o invitatie la petrecere e o chemare la
bucurie ( gaudium ).
Vinul este conceput ca o putere naturala, capabila de efecte psihologice
multiple. Se poate vorbi la H. de o anumita etica vinului. El condamna excesele vinul trebuie folosit dupa aceeasi lege a masurii.
5. Odele morale - de implicatie filozofica, stabilesc legatura dintre lirica "oficiala" si
cea intima. Ele reprezinta o incercare de a rezolva problema omului ca individ in
raport cu lumea exterioara.
Fericirea o vede in calmul si echilibrul sufletesc .Recunoaste imposibilitatea
unei concordante perfecte intre aspiratii si realizare - nihil est ab omni parte beatum (
nici o fericire nu este in toate privintele deplina ).
Pentru a fi fericit trebuie indeplinite anumite conditii:
- aequam mentem - pastreaza-ti cumpatul si in vitregii ca si in zilele fericite;
- in suflet neinfricat ( temperatum ) - ataraxia=pacea sufletului ->otium
Rezultatul ultim al trudei desarte esre moartea -> neecesitatea fatala care
nesecoteste obarsia, talentul, pietatea: pe toti ne asteapta o singura noapte, iar
drumul mortii il calcam o singura data.
Aceste idei revin cu o insistenta , ca o amenintare ka adresa lumii pe care
poetul voia sa o salveze moral. Din iminenta mortii reiese vremelnicia si zadarnicia
vietii. H. propune o solutionare: pricipiul de capetenie al moralei sale este masura.
Proclama aurea mediocritas. Ce a trecut nu poate fi intors, iar omul trebuie sa
5

poata spune: vixi = am trait. Aceasta duce la fructificarea prezentului - carpe diem :
fiecare zi trebuie socotita un castig ( principiu epicureic)
Deci: - bucuria clipei
- stapanirea ei
- stapanirea propriului suflet
Epistulae - sunt adresate unor personaje contemporane.
La izvoare ale acestor sermones:
- filozofia : - dezacordul poetului cu sine insusi
- scopul supem -> fericirea
- viata rustica
Cea mai celebra "Epistula ad Pisones", numita ulterior "Quintilian Ars poetica":
- redactata in hekametru dactilic
- are o forma epistolara -> celebrul personal l poemului: H. nu se vrea critic literar ci
consilier al artistilor
- combina - didacticul cu liricul
- mormentivul cu incantatia
- reflecta - polemica dintre scriitorii clasicizanti ( veteres ) si cei mai moderni
( neoteroi )
- principiile fundamentale ale artei literare
- e un testament literar autentic ( redactat in 10 a H. - cu 2 ani inainte sa moara )
Traditie:
Platon, Aristotel, Plutarh, Cicero, Tacitus, Petrenius
Haratius in acest lant ocupa un loc special, o veriga sine que non in aceasta
continuitate, nu prin originalitatea ideilor care sunt cam aceleasi la toti autorii amintiti.
Cea care retine atentis este modalitatea si pregnanta cu care formuleaza ideile
respective, in formule memorabile si exaglare:
ut pictura poesis - formula cea mai pregnanta ->ideea de concordanta dintre cele 2
arte.
desinat in piscem - subliniaza ideea de incoerent, noncontinuitate, noncosecventa
miscere utile dulci - a amesteca utilul cu placutul: punctul de plecare este la Platon
(placerea) si Aristotel (utilul).
Haratius face o medie:
lucibus ordo - ordinea clara a fiecarei opere de arta
animi interpres linqua - limbajul care exprima sufletul.
non mediocribus ese poetis nu li se ingaduie poetilor sa fie mediocri.
Soleile nu sunt prezentate dogmatic, sever, riguros, sec cum sunt in toate
celelalte tratate ci la modul poetic, elgoric, c intr-un fel de dicutie familiara: spontana,
fieasca.
1. In primele 500 versuri se refera la rem=materia, subiectul operei precum si
principiile operei:
-unitatea
-coerenta
-verosimilul
armonia intre parti si intreg
2.Verba - stilul sau sermo=forma, cuvintele, limbajul, stilul.
3. Genurile literare cu accent pe tragedie
Principiile pe referinta ale esteticii sunt:
1. adecvarea (Decorum) - conceptul de decorum s-a nascut in Grecua sec. V (to
6

prepon) -> adaptarea fireasca a operei de arta (privinta drept minensis) la natura.
Decorum impune creatorului norma, acel lex operis ce consta in masura (modus)
2. unitatea si echilibrul - opera de arta trebuie sa fie unitara, sa nu fie dezechilibru
intre sursa si rezultat.
3. raportul dintre forma si fond, corelatia dintre - res (continut)
- ars (forma)
4. finalitatea operei de arta - la Antichitate era scopul instructiv-educativ, bazat pe
functia cognitiva si esenta morala a continutului. Platon condamna arta pentru lipsa
utilitatii gnoseologice. La Horatiu se remarca acea aurea mediocritas miscere utile
dulci.
5. idealul artistic - perfectiunea trebuie cautata in structura operei:
- realizarea adevarului artistic - rectum
- idealul de unitate, simplitate, ordine
- poezia e o legatura intre inganium (talent) si studium (efort)