Cursul 4

Serii de numere reale

O alt
a modalitate de constructie a multimii R, care pleac
a de la corpul comutativ si ordonat
al numerelor rationale, este si aceea bazat
a pe notiunea de serie (de elemente din Q), dup
a cum
dezv
aluie Arnold si John Knopfmacher n lucrarea lor cu titlul Two constructions of real numbers via
alternating series (Internat. J. Math. & Math. Sci., vol 12, No 3, 1989, pp 603-613). Prin folosirea
unui algoritm datorat lui Oppenheim, n virtutea c
aruia orice num
ar real r poate redat sub forma
a0 +

1
a1

b1 1
b1 b2 1
+
c1 a2 c1 c2 a3

unde a0 = [r] (partea ntreag

a a lui r), r1 = r

: : : + ( 1)k

a0 , a1 =

1
r1

1 b1 : : : b k 1

c1 : : : ck

rk ;

(dac
a r1 6= 0) si, recursiv, am =

1
rm

1
cm
rm
, cu bm si cm numere pozitive (n general, ntregi) dependente
am
bm
de a1 ; a2 ; : : : ; am , 8 m 2 f1; 2; : : : ; lg (l k 1) - cnd r1 ; r2 ; : : : ; rl difer
a de 0 - sau 8 m 2 N (k 2 N ),
cnd 8 rm 6= 0, cei doi iau n consideratie cazurile particulare n care e bm = cm = 1, 8 m 2 N ,
e bm = am si cm = 1, 8 m 2 N , referindu-se, n mod special, la multimea de reprezent
ari de tip
Sylvester
1
1
1
1
a0 +
+
: : : + ( 1)n+1
+ :::;
a1 a2 a3
an
(cnd rm > 0), rm+1 =

cu ai 2 N , asa nct ai+1

Engel

ai (ai + 1), 8 i 2 N si respectiv la multimea tuturor reprezent

arilor de tip
a0 +

1
a1

1
a1 a2

::: +

( 1)n+1
+ :::;
a1 a2 : : : an

cu ai 2 N , asa nct ai+1

ai + 1, 8 i 2 N . nzestrnd ecare din cele dou
a multimi cu adecvate
operatii algebrice de adunare si nmultire si denind cte o relatie de total
a ordine pe ambele, autorii
mentionati dovedesc n lucrarea lor c
a, att prima multime, ct si a cealalt
a, satisface axiomele AR1
AR15 (v. cursul 2 ), avnd pe Q ca submultime proprie (a tuturor reprezent
arilor Sylvester, respectiv
Engel, cu num
ar nit de termeni). Evident, n prealabil, se acord
a atentie cuvenit
a acelor situatii
n care reprezent
arile Sylvester si Engel au un num
ar innit de termeni, supunndu-se teoriei seriilor
numerice reale. ntru familiarizarea cu aspectele de baz
a ale unei astfel de teorii, prezent
am aici, n
cele ce urmeaz
a, notiuni si rezultate din sfera seriilor de numere reale. Importanta cunoasterii unor
asemenea lucruri reiese si din dezv
aluirile si preocup
arile unor lucr
ari de specialitate de dat
a recent
a,
ntre care este de mentionat cea semnat
a de G. Bagni, relativ la impactul seriei lui Guido Grandi
(1703)
1 1 + 1 1 + :::
att n trecut, ct si n prezent (Innite Series from History to Mathematics Education, 2005).

Serii n R. Fundamente
Cum, cu exceptia situatiilor care se refer
a la Q, att reprezent
arile Engel, ct si reprezent
arile
Sylvester constituie, de fapt, sume (innite) ale elementelor unui sir (de numere rationale), este normal
s
a ne ntreb
am asupra semnicatiei unor astfel de entit
ati matematice n contextul treceriide la un
proces nit (cum este acela al calculului sumei unui num
ar nit de numere) la extensia sa innit
a.
n acest sens, iat
a cteva denitii, exemple si rezultate de ordin general.

Deni
tia 4.1 Fie (xn )n2N un sir de numere reale, caruia i asociem sirul (Sn )n2N
general
Sn = x1 + x2 + : : : + xn ; 8 n 2 N :

se nume
ste serie de numere reale (sau serie n R) si se noteaza,

Perechea (xn )n2N ; (Sn )n2N

conventional, prin
X

xn sau

xn sau

1
X

xn sau : x1 + x2 + : : : + xn + : : : :

n=1

n 1

n2N

R, cu termenul

(Sn )n2N se nume

ste sirul sumelor par
tiale ata
sat seriei

1
X

xn . Termenul general al sirului

n=1

(xn )n2N , adica xn , porta denumirea de termen general al seriei

1
X

xn .

n=1

Observa
tie: Uneori, cnd multimea indicilor sirului de referinta (xn ) este N, seria
1
X
X
X
(xn )n2N ; (Sn )n2N se noteaz
a, n mod corespunz
ator, prin
xn (sau
xn sau
xn sau x0 + x1 +
n2N

n 0

n=0

: : : + xn + : : :). Dac
a multimea respectiv
a este fn 2 N j n n0 g (unde n0 2 N este un anumit num
ar
1
X
X
natural), atunci seria n cauz
a va notat
a cu
xn (sau
xn sau xn0 + xn0 +1 + : : : + xn + : : :).
n=n0

n n0

Deni
tia 4.2 Seria

xn se nume
ste convergent
a, si acest fapt se noteaza prin

n2N

xn (C); daca

n2N

si numai daca exista S 2 R astfel nct S = lim Sn (adica sirul (Sn )n2N este convergent n R, cu
n!1

limita S). Numarul real S se nume

ste suma seriei

xn si putem scrie: S =

n2N

1
X

xn .

n=1

Daca sirul sumelor partiale (Sn )n2N nu are limita n R (adica lim Sn nu exista sau, daca exn!1
X
ista, este 1 sau +1), atunci seria
xn se nume
ste divergent
a si acest fapt se noteaza prin
X

n2N

xn (D).

n2N

Exemple:
a) Fie r 2 R, arbitrar xat. Seria

n2N

xn , n care xn = rn , 8 n 2 N, se numeste seria geometric

a

cu ra
tia r. S
irul sumelor partiale atasat ei are termenul general Sn dat prin
8
< 1 rn+1
; r 6= 1
2
n
Sn = 1 + r + r + : : : + r =
8 n 2 N:
1 r
: n+
1;
r=1

Deoarece lim rn exist

a si este nit
a doar dac
a jrj < 1, putem spune c
a avem
n!1

jrj < 1 si

n2N

r (D), cnd jrj

Asadar, seria lui Grandi 1

1.
1+1

1 + : : :, adic
a

rn (C), cnd

n2N

( 1)n , care este seria geometric

a cu ratia

n2N

r=

1, are statutul de serie divergent

a. Ca atare, suma ei nu este nici 0, nici 1 si nici 1=2, dup
a

cum a existat (si mai exist

a nc
a, pe alocuri, si n prezent), n mod eronat, impresia c
a asa ar ,
ci nu exist
a, pur si simplu (n sensul Denitiei 4.2).
b) Seria

ln 1 +

n2N

1
n

este divergent
a, deoarece avem: 8 n 2 N ; Sn =

ln k) = ln (n + 1) si lim ln (n + 1) = +1.

n
X

ln 1 +

k=1

1
k

n
X

(ln (k + 1)

k=1

n!1

c) Seria

Xn

n2

este convergent
a si are suma S =

n2 n
r
p
n
X
k2 1
k
k
p
Sn =
=
2
k 1
k
k
k=2
r k=2 !
p
p
n+1
= 2
lim Sn = lim
2
n!1
n!1
n
n 2
n
X

k+1
k

1, ntruct:
r

n+1
, 8n 2 N , n
n

2 si exist
a

1 2 R.

1
, n 2 N , este convergent
a, deoarece sirul sumelor partiale coren2
1
1
spunz
ator ei, adic
a sirul (Sn )n2N cu termenul general Sn = 1 + + : : : + 2 , 8 n 2 N , este
2
n
1
monoton (strict) cresc
ator, n virtutea faptului c
a Sn+1 Sn = (n+1)
si, totodat
a,
2 > 0, 8 n 2 N
este majorat (m
arginit superior) c
aci avem:

d) Seria cu termenul general

8 n 2 N ; Sn =

n
n
n
n
X
X
X
X
1
1
1
=
1
+
<
1
+
=
1
+
k2
k2
k(k 1)
k=1

k=2

k=1

k=1

1
k

1
k

=2

1
< 2:
n

Astfel, potrivit Teoremei 3.2 ( v. cursul 3 ), sirul (Sn )n2N este convergent.
Deni
tia 4.3 Prin natura seriei

xn ntelegem calitatea ei de a convergenta sau divergenta.

n2N

Deni
tia 4.4 Se nume
ste criteriu de
t
a (sau criteriu de divergen
t
a sau criteriu de
Xconvergen
stabilire a naturii), pentru o serie
xn , o anumita conditie (sau un anumit set de conditii) care,
n2N
X
prin satisfacerea ei (a lui) de catre
xn , ne permite sa stabilim convergenta ( respectiv divergenta
n2N

sau natura ) seriei cu termenul general xn .

Deni
tia 4.5 Fie

xn o serie de numere reale. Daca xn

n2N

0, 8 n 2 N , atunci seria

se nume
ste cu termeni nenegativi; daca xn > 0, 8 n 2 N , atunci
termeni pozitivi, iar daca xn < 0, 8 n 2 N , atunci

xn

n2N

xn se nume
ste serie cu

n2N

xn se nume
ste serie cu termeni negativi.

n2N

Atunci cnd xn nu are acela

si semn pentru orice valoare a indicelui n 2 N , seria
serie cu termeni oarecari. n cazul n care xn xn+1 < 0, 8 n 2 N , seria
alternat
a.

n2N
X

xn se nume
ste
xn se nume
ste

n2N

Observa
tie: Reprezent
arile Sylvester si Engel ale unui num
ar real sunt serii alternate, cu elemente
din Q.

Deni
tia 4.6 Fie seria de numere reale

n2N

considerate (
si se noteaza cu Rp ) seria

1
X

xn si p 2 N . Se nume
ste rest de ordinul p al seriei

xn .

n=p+1

Deni
tia 4.7 O serie

n2N

xn , cu xn 2 R, 8 n 2 N si n care xn se poate pune sub forma yn

yn

1,

8 n 2 N , unde (yn )n2N este un sir cu comportare cunoscuta, se nume

ste serie telescopic
a.
Observa
tie: Seriile de la punctele b) si c) ale exemplului de mai sus sunt, desigur, telescopice.
a) Doua serii de numere reale

Deni
tia 4.8

n2NX

daca un = vn , 8 n 2 N . n acest caz, scriem:

b) Seriile

un si

n2N

un si

vn se numesc egale daca si numai

n2N
X

un =

n2N

vn .

n2N

vn se numesc de aceea
si natur
a daca si numai daca sunt, simultan,

n2N

convergente sau divergente.

De pild
a, seriile de la punctele c) si d) ale exemplului de mai nainte sunt de aceeasi natur
a (
ind, ambele, convergente ), pe cnd seriile de la b) si d) sunt serii de naturi diferite ( prima ind
divergent
a, iar cealalt
a convergent
a ).
Teorema 4.1 (CriteriulX
general - al lui Cauchy - de convergen
t
a a unei serii de numere
reale) Fie, n R, o serie
xn . Aceasta este convergenta daca si numai daca, pentru orice " 2 R+ ,
n2N

exista n" 2 N , astfel nct, oricare ar n din N , cu n

n" , avem:

jxn+1 + xn+2 + : : : + xn+p j < ":

Demonstra
tie: n conformitate cu Denitia 4.2, seria

xn este convergent
a ( n R), dac
a si

n2N

numai dac
a sirul sumelor partiale corespunz
ator ei, adic
a (Sn )n2N , unde Sn = x1 + x2 + : : : + xn ,
8 n 2 N , este un sir convergent.
Dar,
n
R,
orice

s
ir
este
convergent, dac
a si numai dac
a este sir
X
Cauchy. Asadar, seria
xn este convergent
a dac
a si numai dac
a sirul (Sn )n2N este un sir Cauchy,
n2N

adic
a, potrivit Denitiei 3.11 (v. cursul 3), dac
a 8 " > 0, 9 n" 2 N , astfel nct 8 n 2 N , n X
n" si
8 p 2 N avem: jSn+p Sn j < ". Altfel spus, cum Sn+p Sn = xn+1 + xn+2 + : : : + xn+p , seria
xn
n2N

este convergent
a dac
a si numai dac
a 8 " > 0, 9 n" 2 N , astfel nct 8 n 2 N , n
n" si 8 p 2 N ,
avem: jxn+1 + xn+2 + : : : + xn+p j < ".
J
X
1
a deoarece sirul (Sn )n2N , unde
Exemplu: Seria armonic
a alternat
a
( 1)n+1 este convergent
n
n2N

1 1 1
( 1)n+1
Sn = 1
+
+:::+
, 8 n 2 N , este convergent, ind sir Cauchy. ntr-adev
ar, 8 " > 0,
2 3 4
n
1 "
9 n" =
+ 1 2 N , astfel nct pentru orice n 2 N , cu n n" si pentru orice p 2 N , avem:
"
jSn+p

Sn j =

1
n+1

1
+ : : : + ( 1)p
n+2

1
1
<
n+p
n+1

1
=
n"

1
1 "
"

+2

< ";

1 "
"
este partea ntreag
a a lui
.
"
"
Prin negare, enuntul Teoremei 4.1 devine:

unde

Propozi
tia 4.1 (Criteriul general de divergen
t
a pentru o serie n R) Seria
genta daca si numai daca exista "0 > 0 cu proprietatea ca, pentru orice n 2 N ,
astfel nct jxkn +1 + xkn +2 + : : : + xkn +pn j "0 .

xn este diver-

n2N
9 kn n

si 9 pn 2 N

X1
, numit
a armonic
a simpl
a ( ntruct ecare termen al ei, cu exceptia
n
n2N
2
primului, este media armonic
a a celor care l ncadreaz
a, adic
a xn =
2),
1
1 , 8n 2 N , n
xn 1 + xn+1
este divergent
a. Astfel, pentru k; p 2 N si p k, avem:
Exemplu: Seria

xk+1 + xk+2 + : : : + xk+p =

1
1
p
1
+
+ ::: +
>
k+1 k+2
k+p
k+p

1
;
2

1
> 0 asa nct are loc conditia din enuntul Propozitiei 4.1.
2
X
Propozi
tia 4.2 (Criteriu de divergen
t
a) Fie seria de numere reale
xn . Daca sirul (xn )n2N

ceea ce nseamn
a c
a exist
a "0 =

nu este convergent la 0, atunci seria

n2N

xn este divergenta.

n2N

Demonstra
tie: Presupunnd, prin absurd, c
a seria

xn ar convergent
a, ar rezulta atunci c
a,

n2N

potrivit Teoremei 4.1, pentru n trecut n rolul lui n + 1 si cu p = 1, avem lim xn = 0, contrar ipotezei
n!1
X
din enunt. Deci
xn (D).
J
n2N

Observa
tie: n mod necesar, pentru orice serie convergent
a

xn , trebuie s
a avem convergenta

n2N

la zero a sirului (xn )n2N . Pe de alt

a parte, dac
a, pentru o serie

xn de numere reale, sirul

n2N

(xn )n2N este convergent la zero, nu nseamn

a c
a seria respectiv
a este convergent
a neap
arat. Conditia
9 lim xn = 0 este numai necesar
a pentru convergenta seriei cu termenul general xn (din R), nu si
n!1
sucient
a.
X1
1
Astfel, de exemplu, n cazul seriei armonice simple, chiar dac
a 9 lim xn = lim = 0, seria
n!1
n!1 n
n
n2N
este, dup
a cum deja am v
azut, divergent
a.
X
n ceea ce priveste seria lui Grandi, adic
a seria
( 1)n , se vede, odat
a n plus, c
a, ntruct
n2N

lim xn = lim ( 1)n nu exist

a, seria respectiv
a este divergent
a.

n!1

n!1

Deni
tia 4.9

a) O serie de numere reale

xn se nume
ste absolut convergent
a daca si numai

n2N

daca seria valorilor absolute ale termenilor sai, adica seria

caz, notam

n2N

n2N

xn (AC) .

jxn j este convergenta. n acest

b) Seria

xn se nume
ste semiconvergent
a si notam acest fapt prin

n2N

daca seria

xn (SC), daca si numai

n2N

xn este convergenta, dar nu si absolut convergenta.

n2N

X ( 1)n+1
este semiconvergent
a ntruct, dup
a cum am
n
n2N
X ( 1)n+1
v
azut deja, ea este convergent
a, dar nu si absolut convergent
a, c
aci seria
, adic
a seria
n
n2N
X1
armonic
a simpl
a
, este divergent
a.
n
Exemplu: Seria armonic
a alternat
a

n2N

Teorema 4.2 Orice serie absolut convergenta de numere reale este convergenta.
Demonstra
tie: Fie seria

n2N

xn , cu xn 2 R, 8 n 2 N , asa nct

n2N

jxn j(C). Prin urmare, potrivit

Teoremei 4.1, putem arma c

a, 8 " > 0, exist
a n" 2 N , astfel nct:
jjxn+1 j + jxn+1 j + : : : + jxn+p jj < "; 8 n 2 N ; n

n" si 8 p 2 N

Altfel spus, avem jxn+1 j + jxn+1 j + : : : + jxn+p j < ", 8 n n" si p 2 N . DeX
aici, folosind faptul c
a
jxn+1 + xn+2 + : : : + xn+p j jxn+1 j + jxn+1 j + : : : + jxn+p j, deducem c
a seria
xn este convergent
a.
n2N

Exemplu: Seria alternat

a

X ( 1)n+1
X ( 1)n+1
este convergent
a pentru c
a seria
, adic
a
2
n
n2
n2N

n2N

X 1
seria
este, dup
a cum am ar
atat la punctul d) al primului exemplu de aici, convergent
a.
n2
n2N

Teorema 4.3 (Criteriul restului) O serie

( unde Rp este restul de ordin p al seriei

xn este convergenta daca si numai daca lim Rp = 0

p!1

Xn2N

xn ).

n2N

Demonstra
tie: Cum Rp =

n2N

atunci Rp = S
atunci seria

1
X

Sp si lim Rp = S
p!1

xn

Sp , 8 p 2 N , dac
a seria
lim Sp = 0, deoarece

p!1

xn este convergent
a si are suma S,

n2N
lim Sp =
p!1

xn este convergent
a, ceea ce nseamn
a c
a si seria

n=p+1

S. Reciproc, dac
a 9 lim Rp = 0,
p!1

1
X

xn este convergent
a.

n=1

Observa
tie: Din demonstratia Teoremei 4.3 desprindem faptul c
a, dac
a unei serii numerice din R
i se adaug
a sau i se nl
atur
a un num
ar nit de termeni, atunci natura respectivei serii nu se schimb
a.
Teorema 4.4 (Adunarea a dou
a serii convergente din R si nmul
tirea unei serii din R cu
un scalar (num
ar) real nenul)
i) Daca seria

xn converge si are suma S 0 (n R), iar seria

n2N

R), atunci seria

n2N

yn converge si are suma S 00 (n

n2N

(xn + yn ) este convergenta, avnd suma S 0 + S 00 .

ii) Daca

2 R si seria de numere reale

seriile

xn si

n2N

xn este convergenta (sau divergenta), atunci seria

n2N

( xn ) au aceea
si natura.

n2N

Demonstra
tie: i) Cum exist
a lim (x1 + x2 + : : : + xn ) = S 0 si lim (y1 + y2 + : : : + yn ) = S 00 , este
evident c
a exist
a lim

n
X

n!1

S 0 + S 00 .
ii) Dac
a seria

1
X

n!1

(xk + yk ) = S 0 + S 00 . Deci seria

1
X

n!1

(xn + yn ) este convergent

a si are suma

n=1

k=1

xn este convergent
a, atunci sirul sumelor ei partiale este convergent (n R). n

n=1

consecinta, 8

2 R , si sirul cu termenul general (x1 + x2 + : : : + xn ), adic

a x1 + x2 +: : :+ xn este
1
1
X
X
convergent, ceea ce nseamn
a c
a seria
( xn ) este convergent
a. Cnd seria
xn este divergent
a,
n=1

n=1

atunci sirul ((x1 + x2 + : : : + xn ))n2N este divergent, si deci si sirul ( (x1 + x2 + : : : + xn ))n2N este
X
divergent, 8 2 R , ceea ce revine la faptul c
a seria
( xn ) este divergent
a. Reciproc, dac
a
seria

n2N

( xn ), unde

n2N

2 R , este convergent
a, atunci, potrivit primei p
arti a acestei demonstratii a

1X

punctului ii), si seria

( xn ), adic
a seria

n2N

este divergent
a, atunci si seria
seriile

xn si

n2N

1X

xn este convergent
a. Analog, dac
a seria

n2N

( xn ), adic
a seria

n2N

n2N

( xn ) au aceeasi natur
a.

( xn )

n2N

xn este divergent
a. Asadar, 8

2 R ,
J

n2N

Observa
tie: Armatia de la i) nu are loc si atunci cnd seriile implicate sunt simultan divergente,
X
ntruct, este posibil ca, uneori, seria sum
a s
a e convergent
a. Astfel, de exemplu, seriile
( 1)n

si

n+1

( 1)

sunt divergente, pe cnd seria

n2N

n2N

n+1

( 1) + ( 1)

, avnd sirul sumelor partiale

n2N

constant, este convergent

a.

Teorema 4.5 Daca, ntr-o serie convergenta de numere reale, se asociaza termenii seriei n grupe
nite, cu pastrarea ordinii termenilor, atunci se obtine tot o serie convergenta, cu aceea
si suma.
Demonstra
tie: Fie

n2N

xn (C), cu xn 2 R, 8 n 2 N si Sn =

n
X
k=1

xk , 8 n 2 N . Exist
a deci

S 2 R, asa nct S = lim Sn . Fie acum seria (x1 + x2 + : : : + xn1 ) + (xn1 +1 + : : : + xn2 ) + : : : +
n!1

xnk 1 +1 + : : : + xnk + : : :, obtinut

a din seria initial
a prin asocierea termenilor ei n grupe nite de
astrarea ordinii. Fie yk = xnk 1 +1 + : : : + xnk , 8 k 2 N . Atunci y1 + y2 + : : : + yk = Snk si deci
lim (y1 + : : : + yk ) = lim Snk = S, ceea ce nseamn
a c
a seria nou-obtinut
a este convergent
a, avnd
k!1

k!1

aceeasi sum
a ca si seria initial
a.

Observa
tii: 1) Prin asocierea n grupe nite a termenilor unei serii divergenteX
din R, cu p
astrarea
n
ordinii, se pot obtine serii convergente. Astfel, n cazul seriei lui G. Grandi,
( 1) , care este
n2N

divergent
a, putem s
a ne gndim la asocierea ( 1 + 1) + ( 1 + 1) + : : : + ( 1 + 1) + : : :, obtinnd astfel
o serie convergent
a, cu suma 0.

2) Dac
a seria convergent
a

xn are termenul general xn de forma unei sume nite, atunci, prin

n2N

disociere se poate obtine o serie divergent

a. De exemplu, din seria convergent
a
prin disociere, ajungem la seria divergent
a

( 1)n + ( 1)n+1 ,

n2N

( 1)n .

n2N

Serii cu termeni din R+ . Criterii de

stabilire a naturii unei serii de numere reale pozitive.
Cum investigarea absolutei convergente a unei serii de numere reale revine la analiza convergen
tei
X
unei serii cu termeni din R+ , este resc s
a ne referim, n mod aparte, la serii de tipul
xn , cu
n2N

xn

0, 8 n 2 N .

Propozi
tia 4.3 O serie de numere reale nenegative

n2N

xn (cu xn

0, 8 n 2 N ) este convergenta

daca si numai daca sirul (Sn )n2N , al sumelor sale partiale, este majorat.
Demonstra
tie: Dac
a seria

xn , cu xn

0, 8 n 2 N este convergent
a, atunci (Sn )n2N este

n2N

convergent si deci m
arginit (n R), adic
a si majorat.
Reciproc, cum Sn+1 Sn = xn+1 0, 8 n 2 N , sirul (Sn )n2N este monoton cresc
ator. Fiind si
X
majorat, prin aplicarea Teoremei 3.2 , sirul (Sn )n2N este convergent. Deci :
xn (C).
J
n2N

Teorema 4.6 (Criteriile de compara

tie I, II si III)
( CC I ) Fie seriile cu termeni reali pozitivi

xn si

n2N

a) Daca

yn (C), atunci

n2N

b) Daca

xn (D), atunci

xn si

n2N

yn (C), atunci
xn (D), atunci

n2N

(2 [0; +1]).

yn (D).

xn+1
xn

yn+1
, 8n 2 N .
yn

xn (C);

n2N

n2N

( CC III ) Fie seriile

xn (C);

yn , cu xn > 0; yn > 0, 8 n 2 N , astfel nct

n2N

b) Daca

yn , 8 n 2 N .

n2N

n2N

a) Daca

yn , a
sa nct xn

n2N

n2N

n2N

( CC II ) Fie seriile

yn (D).

n2N

xn si

n2N

xn
n!1 yn

yn , cu xn > 0; yn > 0, 8 n 2 N , a
sa nct exista l = lim

a) Daca l 2 (0; +1), atunci seriile

n2N

xn si

n2N

yn au aceea
si natura;

b) Daca l = 0, atunci

n2N

c) Daca l = +1, atunci

yn (C) )

n2N

n2N

xn (C) )

xn (C) si

n2N

n2N

yn (C) si

xn (D) )

n2N

yn (D).

n2N

yn (D) )

xn (D).

n2N

0
00
Demonstra
X tie: ( CC I ) xn yn , 8 n 2 N ) Sn = x1 + : : : + xn y1 + : : : + yn = Sn , 8 n 2 N .
Cnd
yn (C), sirul (Sn00 )n2N este majorat, coform Propozitiei 4.3. Atunci si sirul (Sn0 )n2N este
n2N

majorat. Dar si monoton cresc

ator, ntruct Sn0
Sn0 1 = xn
0, 8 n 2 N , n
2. Prin urmare,
X
0
potrivit aceleiasi propozitii 4.3, (Sn )n2N este convergent si deci seria
xn este convergent
a. Astfel,
n2N

are loc a).

X
Pentru b), dac
a avem
xn (D), atunci (Sn0 )n2N , unde Sn0 = x1 + x2 + : : : + xn , 8 n 2 N , este un
n2N

sir nem
arginit si deci lim Sn0 = +1. n consecinta, deoarece Sn0
n!1
X
avem lim Sn00 = +1, ceea ce nseamn
a c
a
yn (D).
n!1

Sn00 = y1 + y2 + : : : + yn , 8 n 2 N ,

n2N

x2
y2 x3
y3
xn
yn
xn
yn
Pentru ( CC II ), nmultind relatiile
,
, : : :,
, g
asim :
,
x1
y1 x2
y2
xn 1
yn 1
x1
y1
x1
8 n 2 N . Altfel spus, avem: xn
yn , 8 n 2 N . Atunci, tinnd seama de ( CC I ) si de Teorema
y1
4.4, rezult
a ambele concluzii de la ( CC II ).
xn
Pentru ( CC III ), dac
a l = lim
exist
a si este nit
a (l 2 [0; 1)), atunci, 8 " > 0, 9 n" 2 N , asa
n!1 yn
nct
xn
< l + "; 8 n 2 N ; n n" :
( ) l "<
yn
l
l
xn
3l
si vom avea
<
< , 8n 2 N ;n
n" . Astfel, prin
2
2
yn
2
X
X
aplicarea criteriului ( CC I ) si a Teoremei 4.4, rezult
a concluzia cerut
a, seriile
xn si
xn ind
Pentru a), cnd l > 0, lu
am " =

n2N

n2N

de aceeasi natur
a.
Pentru b), cnd l = 0, din (*) putem conta numai pe partea dreapt
a, adic
a pe relatia xn < "yn ,
8 n n" . Atunci, iar
asi prin folosirea Teoremei 4.4 si a criteriului ( CC I ), se ajunge la concluzia din
enunt.
Pentru c), cnd l = 1, avem: 8 " > 0, 9 n
~ " 2 N , asa nct, 8 n 2 N , n
n
~ " , are loc relatia
yn
1
xn
> ". Altfel spus,
< , 8n n
~ " . Se aplic
a acum ( CC III, b ), cu xn si yn n roluri inversate. J
yn
xn
"
X
X 1
1
Exemplu: Seria
sin 2
are termeni pozitivi. Lund n consideratie seria
(C) si
n +1
n2
n2N
n2N
1
sin
2
xn
n + 1 = 1 2 (0; +1), putem spune, prin aplicarea criteriului
observnd c
a exist
a lim
= lim
1
n!1 yn
n!1
n2
X 1
( CC III, a ), c
a seria dat
a este de aceeasi natur
a cu seria (de comparatie)
.
n2
n2N
X
1
Deci
sin 2
(C).
n +1
n2N

Teorema 4.7 (Criteriul general de condensare al lui Cauchy) Fie

xn o serie cu termeni

n2N

reali pozitivi, a
sa nct sirul (xn )n2N este descrescator. Daca exista un sir (kn )n2N de numere
kn+1 kn
naturale, strict crescator si divergent, astfel nct sirul
este marginit, atunci
kn kn 1 n2N nf1g
X
X
seriile
xn si
(kn+1 kn ) xkn sunt de aceea
si natura.
n2N

n2N

aDemonstra
tie: Fie yn = xkn +1 + xkn +2 + : : : + xkn+1 , 8 n 2 N . Cum (xn )n2N este un sir descresc
tor, avem:
(kn+1 kn ) xkn+1 yn (kn+1 kn ) xkn ; 8 n 2 N :
De aici, ntruct sirul

kn+1 kn
kn kn 1

asa nct

este m
arginit si cu elemente pozitive, adic
a exist
a M > 0,
n2N nf1g

0<

kn+1 kn
< M; 8 n 2 N nf1g;
kn kn 1

avem, 8 n 2 N nf1g, relatia

1
(kn+2
M

kn+1 ) xkn+1 <

= (kn+1

kn+1 kn
(kn+2
kn+2 kn+1

kn ) xkn+1

yn

(kn+1

kn+1 ) xkn+1 =
kn ) xn

Pe baza acesteia, conform criteriului ( CC I ) si a Teoremei 4.4, rezult

a c
a seriile
si

yn sunt de aceeasi natur

a. Dar cum, potrivit Teoremei 4.5, seriile

n2N

n2N

aceeasi natur
a, putem conchide c
a are loc concluzia prezentei teoreme.

n2N

xn si

(kn+1
X

n2N

kn ) xkn

yn sunt de
J

Observa
tie: De regul
a, n aplicatii, se ia kn = 2n , 8 n 2 N. Evident c
a, n acest caz, sirul
2n+1 2n
kn+1 kn
n
= n
= 2, 8 n 2 N . Asadar sirul
(2 )n2N este strict cres
ator si divergent n N, iar
kn kn 1
2
2n 1
kn+1 kn
este m
arginit. Atunci, particulariznd aplicarea Teoremei 4.7, putem arma c
a
kn kn 1 n2N f1g
X
X
seriile
xn ( unde xn 2 R+ , 8 n 2 N , iar (xn )n2N este un sir descresc
ator) si
2n x2n ( unde
n2N

n2N

2n = kn+1 kn = 2n+1 2n , 8 n 2 N ) sunt de aceeasi natur

a. Acesta este, de fapt, criteriul simplu
de condensare al lui Cauchy .
X 1
Exemplu: Pentru asa-numita serie armonic
a generalizat
a , adic
a pentru seria
, unde
n
n2N
este un parametru real , aplicarea criteriului simplu de condensare al lui Cauchy ne conduce la
X 1
X
X
1
1
concluzia c
a natura seriei
este aceeasi cu a seriei
2n
,
adic
a
, care nu
(
1)n
n
2n
2
n2N
n2N
n2N
1
este altceva dect o serie geometric
a cu ratia
. Cum aceasta din urm
a este convergent
a cnd
2 1
1
< 1, adic
a pentru > 1 si divergent
a n rest, adic
a pentru 0
1, concluzion
am c
a seria
2 1
armonic
a generalizat
a este convergent
a pentru > 1 si divergent
a cnd
1 ( pentru < 0 seria
este evident divergent
a, termenul ei general neind convergent la 0).
X 1
Odat
a n plus, vedem astfel c
a seria
este convergent
a, ind una armonic
a generalizat
a, cu
n2
n2N
= 2 > 1.

Teorema 4.8 (Criteriul r

ad
acinii - al lui Cauchy, cu limit
a) Fie seria
8 n 2 N , a
sa nct exista l = lim

n!1

i) daca l < 1, seria

p
n

xn , cu xn

0,

n2N

xn . Atunci:

xn este convergenta;

n2N

ii) daca l > 1, seria

xn este divergenta;

n2N

iii) daca l = 1, nu putem decide natura seriei

xn .

n2N

p
Demonstra
tie: ntruct exist
a l = lim n xn 2 [0; +1), avem: 8 " > 0, 9 n" 2 N, astfel nct,
n!1
8 n 2 N, n n" , are loc relatia
p
( ) l " < n xn < l + ":
n cazul i), deoarece l < 1, putem lua " 2 (0; 1 l) si atunci rezult
a c
a xn < (l X
+ ")n , 8 n 2 N,
n n" , cu 0 < l + " < 1. Prin aplicarea criteriului ( CC I), pe baza faptului c
a seria
(l + ")n este

convergent
a, ca serie geometric
a cu ratia subunitar
a, rezult
a c
a

n2N

xn este convergent
a.

n2N

n cazul ii), cum l > 1, putem lua " 2 (0; l 1) si atunci, din ( )X
rezult
a c
a 1 < (l ")n < xn ,
8 n 2 N cu n n" . Pe baza aceluiasi criteriu, ( CC I), ntruct seria
(l ")n , n care l " > 1,
este divergent
a, rezult
a c
a avem:

n2N

xn (D).

n2N

n ne, cnd l = 1, adic

a n cazul iii), nu ne putem pronunta asupra naturii seriei

xn , dup
a

n2N

r
1
1
n 1
cum reiese din exemplele n care xn = sau xn = 2 , 8 n 2 N. n ambele situatii, avem lim
=
n!1
n
n
n
r
X1
X 1
n 1
1 = lim
, dar
(D) si
(C).
J
2
n!1
n
n
n2
n2N
n2N
p
Observa
tie: Atunci cnd nu exist
a lim n xn , o variant
a mai slab
a a criteriului r
ad
acinii are
n!1
p
p
p
loc cu lim n xn n rolul lui l, la i) si cu lim n xn , n loc de lim n xn , la ii).
n!1

n!1

n!1

Teorema 4.9 (Criteriul lui Kummer) Fie seria

n2N

(an )n2N

R+ , astfel nct sirul

i) cnd l > 0, seria

an

xn
xn+1

an+1

xn , cu xn > 0, 8 n 2 N . Daca exista sirul

are limita, e ea notata cu l, atunci:

n2N

xn este convergenta;

n2N

ii) cnd l < 0, iar seria

X 1
X
este divergenta, rezulta ca seria
xn este divergenta;
an

n2N

iii) cnd l = 0, nu putem stabili natura seriei date.

n2N

Demonstra
tie: n cazul i), cum l > 0, obtinem: 8 " 2 (0; l), 9 n" 2 N , asa nct, 8 n 2 N , cu
n n" ,
xn
0 < l " < an
an+1 < l + ":
xn+1
De aici, reiese c
a:
( )

0 < xn+1 <

an xn

an+1 xn+1
;8n 2 N ;n
l "

n" :

ator. Cum, n plus, 0 < an xn , 8 n 2 N , se poate spune

n consecinta, sirul (an xn )n n" este descresc
a lim an xn = . Atunci:
c
a sirul (an xn )n n" este convergent. Deci exist
n!1

n n"

l
=

Prin urmare, seria

(an xn

"

1
X

1
l

lim (an" xn"

" k!1

n=n"

an+1 xn+1 ) =

"

(an xn

1
l

k
X

(an xn
lim
" k!1 n=n

an+1 xn+1 ) =

"

ak+1 xk+1 ) =

1
l

"

(an" xn"

):

an+1 xn+1 ) este convergent

a. n virtutea acestui fapt, tinnd

seama de relatia ( ), rezult

a c
a seria

xn este convergent
a, conform criteriului ( CC I ).

n2N

n cazul ii), cum l < 0, g

asim c
a, pentru orice " 2 (0; l), exist
a n" 2 N , asa nct:
an

xn
xn+1

an+1
xn+1
>
=
Altfel spus, avem
xn
an

an+1 < l + " < 0; 8 n 2 N ; n

1
an+1
1
an

;8n

n" . Seria

atunci, prin aplicarea criteriului ( CC II ), c

a seria

n" :

X 1
ind divergent
a prin ipotez
a, reiese
an

n2N

xn este divergent
a.

n2N

n cazul n care l = 0, nu ne putem pronunta asupra naturii seriei

xn . Astfel, pentru xn =

n2N

1
n

X
xn
1
si an = n, avem an
an+1 = 0, iar
xn (D). Pe cnd, pentru xn = 2 si an = n2 ; avem
xn+1
n
n2N
X
xn
an
an+1 = 0, cu
xn (C).
J
xn+1
n2N

Observa
tii:

j) Lund an = 1, 8 n 2 N , pe baza Teoremei 4.9, obtinem urm

atorul criteriu
(al raportului sau
X
al lui DAlembert) de stabilire a naturii seriei cu termeni pozitivi
xn :
Fie seria
atunci

n2N

xn , cu xn > 0, 8 n 2 N , pentru care exista limita L = lim

n!1

xn+1
. Daca L < 1,
xn

Xn2N
X
xn (C), n timp ce, daca L > 1, atunci
xn (D), iar daca L = 1, nu ne putem

n2N

pronunta asupra naturii seriei

n2N

xn .

n2N

jj) n cazul n care an = n, 8 n 2 N , Teorema 4.9 furnizeaz

a asa-numitul criteriu al lui RaabeDuhamel , cu urm
atorul enunt:

Fie seria

n2N

xn , cu xn > 0, 8 n 2 N , a
sa nct exista limita lim

n!1

Daca

> 1, atunci seria

xn este convergenta, iar daca

Daca

= 1, nu putem stabili, cu certitudine, natura seriei

n2N

< 1, seria
X

n
X

xn+1
xn

= .

xn este divergenta.

n2N

xn .

n2N

jjj) Dac
a, n Teorema 4.9, lu
am an = n ln n, 8 n 2 N , atunci obtinem asa-numitul criteriu al lui
Bertrand , cu enuntul urm
ator:
X
Fie seria
xn , unde xn > 0, 8 n 2 N . Presupunem ca exista urmatoarea limita:
=
n2N

lim

xn
n ln n
xn+1

daca

< 0, seria

n!1

seriei

(n + 1) ln (n + 1) . Atunci, daca
X

> 0, seria

xn este convergenta, iar

n2N

xn este divergenta. Cnd

= 0, nu ne putem pronunta asupra naturii

n2N

xn .

n2N

Teorema 4.10 (Criteriul lui Gauss) Fie seria

n2N

se poate exprima sub forma

xn
=
xn+1
unde

2 R,

a) cnd

xn

xn , cu xn > 0, 8 n 2 N . Daca raportul

xn
xn+1

yn
;8n 2 N ;
n1+

2 R+ , iar sirul (yn )n2N este marginit, atunci:

> 1, seria

xn este convergenta;

n2N

b) cnd

< 1, seria

xn este divergenta;

n2N

c) cnd

= 1 si

> 1, seria

xn este convergenta;

n2N

d) cnd

> 1 si

1, seria

xn este divergenta.

n2N

xn
si aceast
a limit
a este egal
a cu
n!1 xn+1

Demonstra
tie: a) n ipotezele din enunt, vedem c
a exist
a lim

xn+1
1
= . Atunci, prin aplicarea criteriului raportului, putem spune c
a,
n!1 xn
X
1
pentru
< 1, adic
a pentru > 1, seria
xn este convergent
a. Tot astfel, cnd < 1, seria care
. Altfel spus, exist
a lim

n2N

ne intereseaz
a este, ntru concluzia de la b), divergent
a. Cnd = 1, nu ne putem pronunta, prin
X
criteriul lui DAlembert, asupra naturii seriei
xn . n acest caz ns
a, vedem c
a avem:
n2N

xn
xn+1

yn
;8n 2 N :
n

Astfel, prin aplicarea criteriului lui Raabe-Duhamel, g

asim c
a, atunci cnd

> 1, seria

xn

n2N

este convergent
a, iar cnd < 1, ea este divergent
a. Avem asadar atinse concluzia de la c) si, cu
exceptia cazului = 1 si = 1, concluzia de la d).
n ne, cnd = 1 si = 1, ntru aplicarea criteriului lui Bertrand, constat
am c
a:
n ln n

xn
xn+1

(n + 1) ln (n + 1) = n ln n 1 +

(n + 1) ln (n + 1) = (n + 1) ln
ln n
n
! 0 si (n + 1) ln
n!1
n
n+1
X
respectivul criteriu, seria
xn este divergent
a.

Aceasta deoarece

1
yn
+
n n1+

ln n
n
+ yn
! 1 < 0:
n+1
n n!1
!

n!1

ln e =

1: Prin urmare, n conformitate cu

J

n2N

Criterii de convergen
ta
pentru serii de numere reale cu termeni oarecari.

Teorema 4.11 (Criteriul lui Dirichlet) Fie seria de numere reale

n2N

xn , unde xn 2 R, 8 n 2 N

si are forma xn = yn zn , 8 n 2 N . Daca sirul sumelor partiale ce corespunde seriei

marginit si daca sirul (zn )n2N
adica seria

yn
n2N
X

R+ este descrescator si convergent la 0, atunci seria

este

y n zn ,

n2N

xn este convergenta.

n2N

Demonstra
tie: Deoarece, prin ipotez
a, sirul (Sn )n2N , unde Sn = y1 + y2 + : : : + yn , 8 n 2 N , este
m
arginit, exist
a M > 0, astfel nct jSn j
M , 8 n 2 N . n acelasi timp, ntruct sirul de numere
reale pozitive (zn )n2N este descresc
ator si convergent la 0, avem:
8 " > 0; 9 n" 2 N ; asa nct; 8 n 2 N ; n

n" ; : zn+1 <

"
:
2M

Atunci, n intentia aplic

arii criteriului general al lui Cauchy de convergenta pentru seria cu termenul
general xn = yn zn , obtinem faptul c
a, oricare ar " > 0, exist
a n" de mai sus, n" 2 N, asa nct,
8 n 2 N , cu n n" si 8 p 2 N , avem:
jxn+1 + : : : + xn+p j = jyn+1 zn+1 + : : : + yn+p zn+p j =
= j(Sn+1

Sn ) zn+1 + (Sn+2

= j Sn zn+1 + Sn+1 (zn+1

Sn+1 ) zn+2 + : : : + (Sn+p

zn+2 ) + : : : + Sn+p

1 (zn+p 1

Sn+p

1 ) zn+p j

zn+p ) + Sn+p zn+p j

M zn+1 + M (zn+1

zn+2 ) + : : : + M (zn+p 1 zn+p ) + M zn+p = 2M zn+1 < ":

X
X
Asadar, n conformitate cu respectivul criteriu, seria
yn zn , adic
a
xn , este convergent
a.
n2N

n2N

X cos n
p este convergent
a, deoarece se aplic
a Teorema 4.11, cu yn = cos n si
n
n2N
n+1
n
cos
cos
1
2
2 ,
zn = p , 8 n 2 N . Avem: Sn = y1 + y2 + : : : + yn = cos 1 + cos 2 + : : : + cos n =
1
n
sin
2
1
1
=
R+ este descresc
ator
8 n 2 N . Deci jSn j
, 8 n 2 N . n acelasi timp, sirul (zn )n2N
1
sin 12
sin
2
si convergent la 0. n consecinta, seria din acest exemplu este convergent
a.
Exemplu: Seria

Teorema 4.12 (Criteriul lui Abel) Fie seria

8 n 2 N . Daca seria
atunci seria

n2N

xn , unde xn 2 R, 8 n 2 N si xn = un vn ,

un din R este convergenta, iar sirul (vn )n2N este unul monoton si marginit,

n2N

un vn (adica

n2N

xn ) este convergenta.

n2N

Demonstra
tie: S
a zicem c
a (vn )n2N este monoton cresc
ator si m
arginit. Atunci, el este convergent
(n R). Fie l = lim vn . Evident, vn l 0, 8 n 2 N . Scriind un vn sub forma un vn = un (vn l)+lun =
n!1
X
un (l vn ) + lun , vedem c
a, n virtutea Teoremei 4.2, pe baza ipotezei de convergenta a seriei
un ,
reiese c
a seria

n2N

lun este convergent

a, iar, n acelasi timp, prin aplicarea criteriului lui Dirichlet

n2N

(Teorema 4.11) asupra seriei cu termenul general un (l vn ), vedem c

a sirul (l vn )n2N are toate
elementele
ator si convergent
la 0, pe cnd sirul sumelor partiale ce corespund
X pozitive, este descresc
X
seriei
un este m
arginit, ntruct seria
un este, prin ipotez
a, convergent
a. Ca atare, seria
X

n2N

un (l

n2N

vn ) este convergent
a si ea. Rezult
a atunci c
a seria

n2N

convergente, este nalmente convergent

a.

un vn , ca diferenta a dou
a serii

n2N

Teorema 4.13 (Criteriul lui Leibniz, pentru serii alternate) Dac

a sirul (wn )n2N de numere
X
reale pozitive este descrescator si convergent la 0, atunci seria alternata
( 1)n wn este convergenta.
n2N

Demonstra
tie: Aplic
am criteriul lui Dirichlet, lund yn = ( 1)n si zn = wn , 8 n 2 N . ntruct
1; cnd n este par
Sn = y 1 + y 2 + : : : + y n =
, se vede c
a jSn j
1, 8 n 2 N . Prin urmare,
0; cnd n este impar
cum si (zn )n2N
R+ este descresc
ator si convergent la 0, ipotezele criteriului lui Dirichlet sunt
X
X
ndeplinite. Astfel, prin utilizarea acestui criteriu, rezult
a c
a seria
yn zn , adic
a seria
( 1)n wn ,
n2N

este convergent
a.

n2N

Alte rezultate relative la serii de numere reale (f

ar
a demonstra
tii)

Teorema 4.14 (Riemann) Fie

xn o serie semiconvergenta de numere reale. Atunci:

n2N

i) exista o bijectie

: N ! N pentru care seria

(n)

este divergena;

n2N

ii) pentru orice r 2 R, exista o bijectie 'r : N ! N , astfel nct seria

si are suma egala cu r.
X

Deni
tia 4.10 O serie de numere reale

Teorema 4.15 Daca seria

x'r (n) este convergenta

n2N

xn se nume
ste necondi
tionat convergent
a daca si

n2N

numai daca, oricare ar bijectia

: N ! N , seria

(n)

este convergenta.

n2N

xn este absolut convergenta, atunci ea este neconditionat convergenta

n2N

si

xn =

n2N

oricare ar bijectia

:N !N .

(n) ;

n2N

Deni
tia 4.11 Se nume
ste produs Cauchy al seriilor de numere reale
X

zn , unde zn =

n2N

n
X
k=1

xn si

n2N

xk yn

k+1 ,

yn seria

n2N

8n 2 N .

Teorema 4.16 (Mertens) Daca doua serii de numere reale sunt convergente si cel putin una dintre
ele este absolut convergenta, atunci seria produs Cauchy al celor doua serii este convergenta, iar suma
ei este egala cu produsul sumelor celor doua serii.
Propozi
tia 4.4 Produsul Cauchy a doua serii absolut convergente este o serie absolut convergenta,
cu suma egala cu produsul sumelor celor doua serii.
Teorema 4.17 (asupra dezvolt
arii p-adice a unui num
ar a, real, pozitiv si subunitar) Fie
p 2 N , cu p X
> 1. Daca (ak )k2N este un sir de numere naturale, a
sa nct 0
ak < p, 8 k 2 N ,
ak
atunci seria
este convergenta, iar suma sa este un numar real a 2 [0; 1].
pk
n2N

Teorema 4.18 (de dezvoltare p-adic

a a unui num
ar real a 2 (0; 1]) Fie p 2 N , cu p > 1 si
a 2 (0; 1]. Atunci exista un sir de numereX
naturale (ak )k2N , neconstant nul de la un rang nainte,
ak
a
sa nct 0 ak p 1, 8 n 2 N si a =
pk
k2N

Teorema 4.19 (de aproximare a sumei unei serii alternate)

Fie seria

( 1)n xn , cu

n2N

(xn )n2N
R+ descrescator si convergent la 0. De asemenea, e S suma acestei serii si (Sn )n2N
sirul corespunzator al sumelor partiale .
Atunci:
jS

Sn j < xn+1 ; 8 n 2 N :

Teorema 4.20 (de aproximare a sumei unei serii absolut convergente) Fie

xn o serie

n2N

absolut convergenta de numere reale, S suma sa si (Sn )n2N sirul corespunzator al sumelor partiale .
Atunci, daca exista 2 (0; 1) si n0 2 N astfel nct
i)

p
n
jxn j

, 8n

n0 , avem: jS

Sn j

xn+1
xn

, 8n

n0 , avem: jS

Sn j <

jxn+1 j
, 8n
1

sau
ii)

n+1

, 8n

n0

n0 .

Bibliograe
1. A. Knopfmacher, J. Knopfmacher - Two Constructions of the Real Numbers via Alternating
Series, Iternat. J. Math & Math. Sci., Vol. 12, no. 3 (1989), pp 603-613.
2. J. Galambos - The Representation of Real Numbers by Innite Series, Lecture Notes in Math.,
502, Springer, 1976.
3. C. Badea - A theorem of irrationality of innte series and applications, Acta Arithmetica,
LXIII, 4 (1993).
4. G. Bagni - Innite Series from History to Mathematics Education, 2005.
5. Anca Precupanu - Bazele analizei matematice (Cap. 3), Editura Polirom, Iasi, 1998.
6. Rodica Luca-Tudorache - Analiza matematica. Calcul Diferential. (Cap. 2), Editura Tehnopress, Iasi, 2005.
7. Elena Macovei, F. Iacob - Matematica (pentru anul I, info, ID), Editura Universit
atii Al. I.
Cuza, Iasi, 2006.
8. E. Popescu - Analiza matematica. Calcul diferential (Cap. 2), Editura Matrix Rom, Bucuresti,
2006.
9. Marina Gorunescu - Lectii de analiza matematica pentru informaticieni, Reprograa Univ.
Craiova, 2000.