Statul roman modern

Chestiunea orientala, Razboiul Crimeii (1853-1856) si Congresul de pace de la Paris (1856)

Pe plan international are loc o noua etapa a crizei orientale prin razboiul Crimeii, izbucnit
intre Rusia si Turcia, sustinuta de Anglia si Franta. Razboiul Crimeii a oferit ocazia revizuirii
statutului international al Principatelor, in sensul inlaturarii protectoratului rusesc. Rusia a fost
marea infranta a acestui razboi, tratativele de pace s-au desfasurat la Paris, si cuprindea referiri
speciale pentru Principate.
Principalele prevederi ale congresului de la Paris (1856) :
- inlatura protectoratul Rusiei.
-mentinerea suzeranitati otomane.
- Principatele erau puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri.
- libertatea navigatiei si a comertului.
- retrocedarea de catre Rusia catre Moldova a judetelor din sudul Basarabiei.
- conocarea Adunarilor ad-hoc care aveau dreptul de a se pronunta in problema unirii.
Hotararile luate la Paris au incurajat miscarea unionista din Principate. Unirea
Principatelor (1859) si formarea statului roman modern au fost posibile datorita aparitiei unei
conjucturi externe favorabile.
Hotrrile Adunrilor ad-hoc (1857):

respectarea drepturilor Principatelor i ndeosebi a autonomiei lor n cuprinderea vechilor

lor capitulaii ncheiate cu nalta Poart n anii 1393, 1460, 1511 i 1634;
unirea Principatelor ntr-un stat sub numele de Romnia;

prin strin cu motenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare dintre cele europene
i ai crui motenitori s fie crescui n religia rii;

neutralitatea pmntului Principatelor;

puterea legiuitoare ncredinat Adunrii Obteti, n care s fie reprezentate toate

interesele naiei.

Convenia de la Paris (1858) Prevdrile:

unirea parial a principatelor Moldovei i Valahiei sub denumirea Principatele Unite ale
Moldovei i Valahiei, care rmneau sub suzeranitatea Maiestii Sale Sultanul.
garanta autonomia Principatelor.

alegerea unor domni (hospodari) separai n cele dou principate.

modalitatea de exercitare a puterii executive de ctre hospodar i cooperarea lor cu

adunrile elective separate i cu Comisia Central de la Focani.

valoarea tributului datorat Porii i anume 1.500.000 de piatri pentru Moldova i

2.500.000 de piatri pentru Valahia.

stipulau modalitatea de alegere a hospodarilor i drepturile i obligaiile lor.

formarea unei Comisii centrale la Focani, format din cte 8 membri pentru fiecare
Principat.

nfiinarea unei nalte Curi de Justiie i Casaie, comun ambelor Principate, cu sediul la
Focani.