Capitolul III STATUL SI POLITICA

Formarea statelor medievale in spatiul romanesc (sec IX-XVIII)

Formarea Transilvaniei
Contextul extern al formarii Transilvaniei are in vedere doua etape:
I.Prima etapa prezinta migratia ungurilor si formarea Ungariei.La sfarsitul secolului al IX-lea,maghiarii de
origine fino-ugrica sunt localizati in N Marii Negre. Migrand, acestia trec prin pasul Verecke,unde se confrunta cu
românii,(fapt relatat de izvorul “Cronica lui Nestor”) si ajung mai apoi sa se stabileasca in Panonia,in Campia
Ugvarului.Aici ei gasesc sase formatiuni locale,trei dintre ele fiind la est de Tisa: Voievodatele lui Menumorut,Gelu si
Glad.Conform scrierilor lui Anonymus in “Gesta Hungarorum”, maghiarii ii gasesc aici pe români,bulgari si slavi.
In anul 1000 ducele Vaick se crestineaza in rit catolic,Ungaria fiind recunoscuta de papalitate si Imperiul
Romano-German. Mai apoi,dupa o perioada de criza,in jurul anului 1500,ungurii duc o politica de cucerire
sitematizata a teritoriilor de la est de Tisa catre Transilvania,astfel ca la sfarsitul secolului al XIII-lea,Ungaria isi
orienteaza politica de cucerire spre teritoriile de la E si S de Carpati.
II.A doua etapa de formare a Transilvaniei are in vedere migratiile turanice din secolele IX-XIII, formate din:
pecenegi,uzi,cumani,tatari,fapte relatate de Rogelius in scrierea “Carmen Miserabile”.Tatarii ajung in Ungaria dar se
reintorc in N Marii Negre,unde formeaza Hanatul Hoardei de Aur,avand misiunea de a controla teritoriile
extracarpatice. La S de Dunare ,intre secolele X-XI este perioada in care are loc apogeul Imperiului Bizantin sub
dinastia macedoneana. Distrugerea primului Tarat Vlaho-bulgar,intrarea Dobrogei in componenta Imperiului
Bizantin, precum si cucerirea Bizantului de cruciati reprezinta evenimente din contextual extern al formarii
Transilvaniei.
Concomitent acestor fapte se disting cinci etape prin care Transilvania este cucerita de maghiari:
I.Prima etapa,in jurul anului 900,prezinta ungurii ce ajung pe valea Somesului,unde ii intalnesc pe romani,
organizati in formatiuni politice:Voievodatul lui Menumorut,in Crisana cu centrul la Biharea, Voievodatul lui Glad cu
centrul la Cuvin,in Banat si Voievodatul lui Gelu cu centrul la Dabaca,in Podisul Transilvaniei.
II.In a doua etapa,in anul 1000,sunt prezentate o serie de cuceriri pe valea Muresului,unde izvorul scris de
Anonymus precizeaza existenta voievodatului lui Gyula,care refuza crestinarea in rit catolic si voievodatul lui Ahtum.
III.A treia etapa se desfasoara pe Tarnava Mica,in jurul anului 1100,unde este precizata organizarea
formatiunilor in comitate: 1075 Comitatul Turda si 1111 Comitatul Bihor.Aceasta forma de organizare esueaza insa,
revenindu-se la principat.In anul 1111 izvoarele il amintesc pe Principele Mercurius si Episcopul Simion al
Ultratransilvaniei.
IV.In a patra etapa in anul 1150 se atinga valea Oltului,unde este mentionat voievodul Leustachius in 1176.
V.Ultima etapa se desfasoara la limita Carpatilor Orientali si Meridionali,in anul 1200.Cucerirea in cea de-a
cincea etapa s-a realizat prin colonizarea cu sasi,secui si teutoni din motive strategice cum ar fi apararea granitelor de
cumani sau dezvoltare economica.(1224 Diploma Andreanum se acorda privilegii sasilor,iar in 1211-1225 se remarca
prezenta teutonil in Tara Barsei);prin anihilarea autonomiilor romanesti in Tara Fagarasului,Amlas si Maramures
(1290 teoria descalecatului) dar si prin procesul de catolicizare.(1366 Diploma lui Ludovic cel Mare prin care se
conditioneaza calitatea de nobil la catolicism,repercusiunea fiind excluderea cnejilor romani din adunarea noblilor.)
Astfel formarea Transilvaniei a avut loc printrun proces complex ce s-a desfasurat intre secolele IX-XIII.

Formarea Tarii Romanesti

 Procesul de formare al Tarii Romanesti s-a derulat intre secolele XIII-XIV,in contextul extern in care,la V,
Ungaria ducea o politica expansionist la S si E de Carpati.La sfarsitul secolului al XIII-lea se stinge dinastia
Arpadiana si apare dinastia de Anjou,ce intra in competitie pentru stapanirea teritoriilor extracarpatice cu tatarii.
In 1247,Diploma Cavalerilor Ioaniti catre Rembrand,conducatorul ordinului pentru consolidarea stapanirii la
S de Carpati,este emisa dupa invazia tatara si ofera informatii de ordin economic (prezenta morilor de vant,bogatia
pamantului), social (mentionata categoria boierimii “maiores terrae”),etnic (romanii ii ajutau pe ioaniti cu armata) si
politic (5 formatiuni voievodatul lui Litovoi si Seneslau, cnezatele lui Ioan si Farcas si Banatul de Severin fosta tara
de Severin).
Concomitent acestor evenimente se disting trei etape prin care se intemeiaza Tara Romaneasca
I.Prima etapa se desfasoara in a doua jumatate a secolului al XIII-lea,in drapta Oltului.Intre anii 1277 si
1279, Litovoi refuza recunoasterea suzeranitatii Ungariei,iar confruntarea cu regalitatea maghiara se incheie cu
moartea sa si cu prizonieratul lui Barbat,care in cele din urma se rascumpara si recunoaste suzeranitatea maghiara. In
anul 1290 are loc descalecatul lui Negru-Voda la Curtea de Arges.
II.A doua etapa se desfasoara in preajma jumatatii secolului al XIV-lea,in stanga Oltului,cand Basarab scoate
teritoriile de sub autoritatea tatarilor si unifica teritoriile din dreapta Oltului.Acesta solicita lui Carol Robert de Anjou
Banatul de Severin,oferindu-i 7000 de marci de argint.In 1330 are loc confruntarea militara de la Posada si se
realizeaza emanciparea politica fata de Ungaria,castigandu-se independente politice.
III.In a treia etapa are loc consolidarea statului sub urmasii lui Basarab,Nicolae Alexandru (1352-1364) ce
intemeiaza Mitropolia Ungro-Vlahiei la Curtea de Arges.Al doilea urmas,Vladislav Vlaicu (1364-1377) are in vedere
organizarea institutionala.Din punct de vedere economic,acesta bate primii bani muntenesti,acorda privulegii
comerciale brasovenilor,iar pe plan religios intemeiaza Mitropolia Severinului. Stapaneste Amlas si Fagaras,
recunoscandu-se vasal Ungariei iar in 1371 participa la cruciada antiotomana de la Cirmen.
Formarea Moldovei
In secolul al XIV-lea are loc formarea Moldovei ca stat in contextul extern in care Ungaria ducea o politica
expansionist la Est de Carpati,Polonia mentinea tendinte expansioniste spre sud,iar Hanatul Hoardei de Aur controla
teritoriile extracarpatice.
Formarea Moldovei se deruleaza in trei etape
I.Prima etapa 1344-1359 prezinta Descalecatul lui Dragos,dregator maghiar,trimis de regale Ludovic sa
intemeieze o marca de aparare impotriva tatarilor.Dragos intemeiaza aceasta marca de aparare pe raul Moldova,cu
sediul la Baia.In vremea urmasilor lui,Sas si Balc,boierimea moldoveana se rascoala impotriva dominatiei maghiare
din zona.Concomitent cu actiunile din Moldova in Maramures ,voievodul Bogdan refuza suzeranitatea maghiara.
II.A doua etapa prezinta descalecatul lui Bogdan 1359-1365,regasita in cronica lui Ioan de Tarnave.Acesta
este presat de maghiari si pleaca pe ascuns di Maramures,trece Carpatii si isi uneste fortele cu boierimea moldoveana.
Impreuna inlatura stapanirea maghiara din zona si pune bazele stalului moldovean.
III.In a treia etapa are loc continuarea unificarii si consolidarii institutionale.Primul domnitor,Latcu 1365-
1375 intemeiaza Episcopia Catolica pe Siret,iar Petru Musat 1375-1391 pune capital la Suceava si bate primii bani
moldovenesti,acordand privilegii comerciale Poloniei.Roman I 1391-1395 alipeste Moldovei Tara de Jos si Pocutia ,
pierduta de P.Musat,iar Stefan I 1390-1400 se confrunta cu maghiarii la Ghindauani.

Formarea Dobrogei
Formarea Dobrogei ca stat are loc in secolul al XIV-lea,avand influente bizantine,turanice si slave.In anul 602
are loc sfarsitul perioadei romane in Dobrogea,iar in 943 inscriptiile de la Mircea-Voda il amintesc pa jupanul
Dimitrie.In anul 971 Dobrogea reintra in componenta imperiului Bizantin,sub denumirea Thema Paristrion sau
Podunavia.In secolul al XI-lea, in scrierea Alexiada se povestesc faptele lui Alexion Comnenul si sunt mentionati
conducatori locali de origine pecenega: Tatos,Seslav.In secolul al XII-lea se remarca prezenta italienilor la Marea
Neagra (Chitila si Cetattea Alba).In secolul al XIV-lea se remarca formatiunea politica aflata intre Mangalia (Callatis)
si Varna,numita tara Cavarnei,condusa de Ballica 1346-1354.Acesta se amesteca in razboiul civil din Imperiul
Bizantin.Dobrotici 1354-1356 este unificatorul Dobrogei si primeste titlul de despot din partea bizantului, iar Ivanco
1386-1389 bate primii bani si se emancipeaza de sub tutela Imperiului Bizantin.Dupa 1389Dobrogea intra in
stapanirea lui Mircea cel Batran in Tara Romaneasca.
Capitolul III STATUL SI POLITICA
Institutiile centrale in spatial romanesc (sec IX-XVIII)
 Institutiile in Transilvania
Sec VIII- 1541 : Voievodat sub suzeranitate maghiara
In perioada aceasta voievodatul cuprindea 7 comitate regale :Solnocul Interior,Dabaca, Cluj,Turda, Bihor,
Alba, Hunedoara.
Voievodul era numit de regele Ungariei din randul nobilimii maghiare si avea atributii administrative,
militare si juridice.Voievozi autonomi au fost:Roland Borsa (1284-1285;1288-1293)si Ladislau Kan (1294-1295).
Adunarea nobililor (dieta XVI)1288 prima mentiune a acestei adunari la Deva.Din 1291 fac parte si cnejii
romani din adunare pana in1366,cand are loc excluderea lor din adunare pe criteriu religios.In 1437 in timpul
Rascoalei de la Bobalna ia fiinta Unium-Trium-Natiorum.Regalitatea maghiara recunoaste formele de organizare
institutionala ale secuilor (scaune)si ale sasilor (scaune si 2districte; Bravov si Bistrita- “Univ. Sasilor”-instit.
politico-administrativa) .Legislatia avea la baza Tripartitul lui Werboczi,din 1517.
Formele institutionale pentru romani erau districtele,iar la sfarsitul.sec.XIII-incp.sec.XIV se impune
comitatul si catolicizarea romanilor rezultand un transfer demografic dinspre Transilvania spre T.Rom si Moldova ,
cand apare teoria descalecatului:
• 1290 Descalecatul lui N.Voda (Fagaras- Curtea de Arges);
• 1344 Descalecatul lui Dragos;
• 1359/1365 descalecatul lui Bogdan (Maramures -Baia)
1541 -1699 (Pacea de la Karlovitz) principat autonom sub suzeranitate otomana
Principele este ales de dieta si isi alege sfatul format din 15 nobili.Poarta are dreptul de a confirma domnia.
Din punct de vedere religios patrund ideile reformei religioase.Baza sistemului politic ramane aceeasi.Religiile
acceptate erau: catolicism, luteranism , calvinism, unitarianism.Din secolul al XVII principii erau de origine calvina.
Dupa Pacea de la Karlovitz Transilvania trece sub dominatie habsburgica
Habsburgii au promovat centralizarea, germanizarea si catolicizarea.Centralizarea avea in vedere:disparitia
functiei de principe, imparatul era principe al Transilvaniei,politica imparatuluiera realizata de un guvernator (atributii
militare si administrative).Guvernul avea sediul la Sibiu,iar la Viena era cancelaria aulica a Transilvaniei.Dieta isi
pierde din importanta ,nemaifiind convocata.Din punct de vedere juridic: Constitutia 1691- Diploma Leopoldina
(mentinea sist. natiunilor privilegiate si al reletiilor recepte).Germanizarea se referea la limba administratiei care era
germane.Catolicizarea:austriecii au infiintat cultul greco-catolic,facand promise celor care treceau la acest cult,
drepturi; 1701 a doua Diploma Leopoldina acorda drepturi romanilor unici (greco-catolici) ;

Institutiile in Tara Romaneasca si in Moldova

Secolele XIV-XVI
Institutiile romanesti au evoluat din obstea sateasca,cu influente bizantine.
Institutia centrala era domnia (dominus= stapan),domnul provinea din categoria marii boierimi, dinastia Basarab
(T.Rom) si Musat (Mold.)Atributiile domnitorului erau: puterea o avea de la divinitate (“Io”=unsul lui Dumnezeu),era
domn autocrat (“singur stapanitor”),mare stapanitor(“voievod”),stapan al intregului pamant, populatia considerata
supusa,comandant suprem al armatei (“mare voievod”), legislator, judecator (judeca impreuna cu sfatul domnesc),sef
al administratiei.Succesiunea la domnie era ereditar-succesiva (domnul isi asocial la domnie succesorul inca din
timpul vietii)
Sfatul domnesc compus din marii boieri si cu timpul vor raman in sfat boierii cu dregatorii (atrib administrative).
In sfat membrul de drept era mitropolitul.Portarul Sucevei si Banul Craiovei – erau dregatori cu atributii
militare.Vornicul era seful curtii domnesti.Logofat era seful cancelariei domnesti.Spatar era seful armelor. Paharnic
era seful pivnitelor.Postelnic era seful camerelor. Stolnicul era seful meselor.Atributiile sfatului erau
administrative,juridice,de politica interna si externa.
Adunarea tarii (intrunita rar)care avea un rol electiv si consultativ. Din ea faceau parte toti boierii, targovetii,
reprezentanti ai armatei si ai bisericii.Atributiile Adunarii erau :fiscale,ratificarea tratatelor si probleme de pace si
razboi
Organizarea administrativa:In T.Rom erau 24 de judete controlate de reprezentantii domniei si In Moldova erau
24 tinuturi.
Organizarea legislativa:dreptul romanesc pana in secolul al XIV-lea s-a ghidat dupa obiceiul pamantului.Din
sec.XV-lea apar legile scrise de influenta bizantina (pravila).Instantele de judecata erau :sfatul oamenilor buni si
batrani si boierul,reprezentantii domniei,mitropolitul ,domnul.
 Organizarea bisericeasca:seful bisericii era mitropolitul (conducea statul in caz de tron vacant,membru de drept
al sfatului domnesc).In 1359 intemeierea Mitropoliei Ungro-Vlahiei.Intre 1401-1402 Mitropolia Moldovei depindea
de Patriarhie, in vremea lui Alexandru I.Mitropoliile au in subordine episcopiile (Mitrop.Moldovei –Episcop.Roman
si Radauti- Buzau si Ramnic).Episcopiile au in subordine biserici si manastiri.Domnii au ctitorit manastiri.Domnul
face danii catre manastiri.
Organizarea militara:Domnul detinea puterea,era comandat al armatei.Oastea cea mica era compusa din oameni
de la curtea domnului(boieri,mercenari)iar oastea cea mare era formata din toti boierii in fruntea cetelor de
tarani,oastea targovetilor si taranilor liberi,era intrunita in caz de pericol.

Secolele XIV-XVI:1522 Tara Romaneasca si 1538 Moldova, au intrat sub dominatie otomana
Tarile Romane si-au pastrat autonomia interna (institutiile).Se exercita functia politica(incheieri de tratate).
Tarile aveau obligatii catre Poarta (“haraci”):sume pentru cumpararea si confirmarea domniei (“mucarer”),daruri catre
sultani si dregatori (“pesches”) si obligatii de produse si oameni catre Imperiul Otoman catre cetatile din Imp.Otoman;
Domnia:se cumpara de la Poarta.Domnii nu mai provin din familiile Basarab si Musat.Domniile erau scurte.
Domniile eru mutate dintr-o tara in alta.Domnii de origine diferita (Despot Voda-albanez, Stefan Razvan- tigan)
Sfatul domnesc:patrund greci si levantini, prin intermediul lor poarta controla domnia.
Domnii:

Tara Romaneasca: Petru Cercel:fratele lui M.Viteazul –pol.externa

Neagoe Basarab 1512-1521,politica diplomatica, Moldova:
plateste tribute turcilor dar se orienteza spre aliante Petru Rares 1527-1538politica antiotomana,
antiotomane. Ioan Voda cel Cumplit 1572-1574
Radu de la Afumati 1522-1529politica antiotomana,
Dupa domnia lui Mihai Viteazul se reintroduce dominatioa otomana.In sfatul domnesc sunt lupte intre boierii
romani si greci.

Tara Romaneasca: Moldova:

Matei Basarab 1632-1654 Vasile Lupu 1634-1653
Serban Cantacuzino 1688-1714 Dimitrie Cantemir 1710-1711
C. Brancoveanu 1688-1714

Secolul XVIII :1711-1821 Moldova –regim fanariot1716-1821 Tara Romaneasca –regim fanariot
Imperiul Otoman renunta la domnia pamantului si instaureaza regim fanariot dominatia otomana .Existau
obligatii economice: tribute, pesches, mucarer ce erau stabilite prin capitulatii sau hatiserif.Dominatia politica:
domnii sunt numiti de poarta si pana in 1780 Poarta a numit domni din tara : Calimachi,Mavrocordat,iar dupa 1780,
domnii provin din randul fanariotilor: Sutu,Caragea Ipsilanti.Domnii erau tratati ca functionari, ai imperiului ,functia
fiind asimilata unui pasa cu doua tuiuri.Domnul pierde dreptul de a face politica externa( facuta de poarta) si
atributia de voievod dispunand doar de o garda de arnauti.Domnii isi cumparau domniile prin sume mari de la Poarta,
recuperand aceste sume prin vanzarea acestor functii;conflicte intre boierimea pamanteana si fanariota.
Gruparea “Partida Nationala “ s-a constituit din boierimea pamanteana si a militat pentru redobandirea
drepturilor pierdute de Tarile Romane prin instaurarea regimului fanariot.
Domni reformatori,in spiritual epocii luminilor:
Constantin Mavrocordat (revista Mercure de France- un proiect de constitutie –publica)a pus in practica o
reforma fiscal, administrativa si sociala
Constantin Ipsilanti se remarca in domeniul invatamantului
Caragea se remarca in domeniu juridic