Sunteți pe pagina 1din 5

INTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI Prof.

Elena Nastasoiu Introducere: La inceputul Evului Mediu, in timpul marilor migratii, romanii erau organizati in obsti satesti, element de continuitate, semnalat atat la daci cat si daco-romani, conduse de cnezi sau juzi ajutati de Sfatul oamenilor buni si batrani. Asezarile satesti s-au grupat intr-un cadru geografic favorabil ( vaile unor rauri, depresiuni etc) in structuri autonome: tari, codrii, campuri, ocoale, cnezate sau voievodate, numite de Nicolae Iorga romanii populare, baza a coagularii politice sub forma statelor medievale romanesti. Organizarea statului feudal in istoria romanilor s-a infaptuit in forma voievodatului, insa nu intr-un singur voievodat si in unitati voievodale conduse de voievozi. Factorii care au favorizat intemeierea statelor medievale romanesti: a) interni: cresterea demografica, accentuarea stratificarii sociale, evolutia economica, polItica si religioasa) b) externi: prezenta tatarilor din Hanatul Hoardei de Aur in nordul Marii Negre, luptele interne din Ungaria, drumurile comerciale europene cu finalitate la gurile Dunarii si Marea Neagra care au determinat dezvoltarea economica a unor asezari) Transilvania Procesul de formare al voievodatului Transilvaniei cunoaste doua etape: prima etapa este cea a voievodatelor romanesti din secolele IX-XI si cea de-a doua etapa incepe prin cucerirea treptata si organizarea Transilvaniei de catre regalitatea maghiara ( a doua jumatate a secolului XI si pana in secolul XIII) Prima etapa: Cronica lui Anonymus Faptele ungurilor ( Gesta Hungarorum) ne ofera informatii despre patrunderea maghiarilor in vestul Transilvaniei si Banat , in secolele IX-X. Cetele maghiare au intampinat rezistenta opusa de trei conducatori locali: Gelu- in Podisul Transilvaniei cu centrul la Dabaca, Menumorut- zona Crisurilor- cu centrul la Biharea si Glad- in zona Banatului- centrul la Cuvin. Luptele maghiarilor cu romanii din Transilvania si Banat continua si in secolul XI cand Legenda Sfantului Gerard ne vorbeste despre Gyula, urmas al lui Gelu in Transilvania care se confrunta cu regele maghiar Stefan I cel Sfant si tara sa ocupata ( 1003) si despre Ahtum, in zona Banatului ucis in confruntarile cu acelasi rege, datorita curajului sau de a impune vama pe sarea regala transportata pe Mures Etapa II Din a doua jumatate a secolului XI a avut loc cucerirea si organiziarea treptata a Transilvaniei de catre regalitatea maghiara. Mijloacele folosite de maghiari au fost militare, politice, religioase si etnice Militar. Cucerirea Transilvaniei s-a facut treptata prin anexarea cetatilor de aparare si organizarea comitatelor . Primul comitat a fost Bihorul in 1111, urmat de de Crasna, Dabaca, Cluj, Alba, Timis, Satu Mare etc Politic. Maghiarii incearca sa inlocuiasca Voievodatul cu Principatul ca forma de organizare a Transilvaniei; astfel documentele amintesc intre 1111-1113 pe Mercurius Princeps, ulterior pana in 1176 nu sunt pomeniti nici principi , nici voievozi- dovada a framantarilor interne, pentru ca in anul 1176 sa fie mentionat Leustachius ca voievod (ceea ce inseamna esecul regalitatii maghiare si totdata mentinerea autonomiei Transilvaniei in cadrul Ungariei) In zonele de margine din apropierea Carpatilor romanii si-au pastrat organizarea in cnezate, voievodate si tari- structuri cu autonomie politica si religioasa ( Tara Maramuresului, Tara Fagarasului, Amlasul) Religios. Incepand cu secolul al XIV-lea situatia romanilor s-a inrautatit. Credinta ortodoxa este treptat scoasa in afara legii; astfel in 1366 regele maghiar Ludovic I de

Anjou conditiona calitatea de nobil de apartenenta de catolicism ( nobilii romani ortodoxi sunt astfel eliminati din viata politica). In 1437 are loc inchegarea starilor sau natiunilor privilegiate : maghiarii, sasii, secuii UNIO TRIUM NATIONUM, astfel romanii sunt exclusi total din viata politica a Voievodatului Etnic. In vederea unui control eficient asupra Transilvaniei, maghiarii colonizeaza pe secui- zona Tarnavelor si pe sasi- zona Brasovului, Sibiu, Sighisoara, care si-au adus o contributie semnificativa in dezvoltatea economica si urbana a Transilvaniei. Regele Andrei II acorda largi privilegii sasilor prin Diploma Andreanum sau Bula de Aur din 1224. De asemenea vor mai fi adusi si cavalerii teutoni de catre regele Andrei II in 1211 in Tara Barsei de unde ulterior sunt alungati in anul 1225 datorita unor neintelegi cu Ungaria. In 1247 sunt adusi ioanitii in Tara Severinului si de-a lungul Oltului. Concluzii: In secolul XVI-lea Transilvania va deveni Principat in contextul infrangerii Ungariei de catre otomani in 1526 la Mohacs. Astfel in 1541 Transilvainia devine Principat autonom sub stapanire otomana si va ramane pana in 1699 cand intra sub stapanire habsburgica ( austriaca) Tara Romaneasca Dupa cucerirea Transilvaniei de catre regalitatea maghiara, Ungaria isi indreapta atentia si spre zonele extracarpatice, dar expansiunea sa este stopata de marea invazie tatara din 1241. Diploma cavalerilor ioaniti emisa de regele maghiar Bella IV la 2 iunie 1247 evidentiaza interesul Ungariei pentru zonele sud- carpatice. Aceasta diploma ofera informatii despre realitatile politice, economice si sociale romanesti dintre Dunare si Carpati la cativa ani de la marea invazie tatara. Astfel sunt mentionate cinci formatiuni politice prestatale: Tara Severinului, cnezatele lui Ioan si Farcas ( de-a lungul Oltuilui) acordate de regalitatea maghiara ioanitilor si Voievodatele conduse de Litovoi ( zona Olteniei) si cel al lui Seneslau ( zona Argesului) lasate romanilor. Inceputurile Tarii Romanesti se gasesc in aceste formatiuni politice. Au existat mai multe tentative de inlaturare a suzeranitatii maghiare; Litovoi, cel din Diploma sau un altul cu acelasi nume intra in conflict cu Ungaria, este ucis, fratele sau, Barbat este luat prizonier, rascumparat cu o suma mare de bani cea ce evidentiaza prosperiatea economica a voievodatului, preluand conducerea tarii fratelui sau. O a doua etapa in intemeierea Tarii Romanesti porneste din zona Argesului, de la formatiunea lui Seneslau, unde la inceputul secolului XIV-lea este atestat un centru de putere. Legenda vorbeste despre descalecatul lui Negru Voda din Fagaras la Campulung in 1290, ceea ce, desi nu este atestat documentar, ne ofera un adevar istoric in sensul contributiei romanilor din Ardeal la intemeierea Tarii Romanesti si totdata presiunile exercitate de Ungaria asupra tarilor romanesti de la marginea Transilvaniei Adevaratul intemeietor este insa Basarab I ( 1310-1352) care reuseste sa unifice formatiunile prestatale dintre Carpati si Dunare, stabilind capitala la Curtea de Arges Daca la inceput Basarab s-a aflat in bune relatii cu Ungaria fiind recunoscut ca voievodul nostru transalpinin 1324, ulterior Basarab incercand sa ia propriu-zis in stapanire Banatul de Severin si refuzand recunoasterea suzeranitatii maghiare se ajunge la un conflict deschis cu regele maghiar Carol Robert de Anjou Lupta este descrisa de Cronica pictata de la Viena a lui Marcus von Klt. Aceasta are loc intr-o trecatoare nelocalizata insa , dar intra in istorie sub numele de Posada. Se desfasoara intre 9-12 noiembrie 1330, si victoaria apartine lui Basarab I, castigand astfel independenta Tarii Romanesti fata de Ungaria, incheindu-se astfel procesul de formare al acestui stat romanesc Consolidarea statului are loc in timpul urmasilor lui Basarab I.

Nicolae Alexandru ( 1352-1364) intemeiaza Mitropolia Tarii Romanesti in 1359 la Curtea de Arges condusa de Iachint de la Vicina, recunoscut de Patriarhia de la Conbstantinopol. In acelasi an isi ia si titlul de autocrat ( singur stapanitor) cea ce atesta rezistenta in fata presiunilor politice si religioase aleUngariei. Vladislav Vlaicu ( 1364-1377) intemeiaza cea de-a doua Mitropolie la Severin in 1370 si se confrunta prima data cu turcii in 1369. Totodata bate si primele monede cea ce atesta prosperitatea economica a statului. Moldova Formarea Moldovei are loc la mijlocul secolului XIV-lea la est de Carpati . In acest proces se disting trei etape. Prima etapa are loc in timpul expeditiilor impotriva tatarilor ale Ungariei ( 1347) cand in nord-estul Moldovei , maghiarii organizeaza o Marca de aparare condusa de Dragos din Maramures, cu capitala la Baia, Marca vasala Ungariei, avand rolul de a apara Ungaria de posibilele atacuri ale tatarilor ( in fapt se formeaza Moldova Mica). Pe langa aceasta Marca, in estul Carpatilor sunt atestate formatiuni politice ale romanilor: inca din anul 1000 Tara Sipenitului sau in secolul XIII Tara brodnicilor sau cea a bolohovenilor. Cea de-a doua etapa incepe in anul 1359 cand are loc descalecatul lui Bogdan din Maramures, cu centrul pe Valea Izei, care se opune regalitatii maghiare. Astfel acesta trece impreuna cu o parte a supusilor sai in anul 1359 Carpatii si inlatura pe urmasii lui Dragos ( informatii din cronica lui Ioan de Tarnave) Cu ajutorul boiertimii moldovene, Bogdan castiga independenta Moldovei fata de Ungaria ( 1365) dar formarea statului nu se termina aici deoarece acesta nu incorpora toate teritoriile de la Est de Carpati si nici nu isi desavarsise organizarea interna. In cea de-a treia etapa se au in vedere domniile urmasilor lui Bogdan. Petru I Musat ( 1375-1391) creste prosperitatea economica a tarii, batand primele monede, infiinteaza Mitropolia Moldovei la Suceava recunoscuta insa de-abia in 1401, in timpillui Alexandru cel Bun, de Patriarhia de la Constantinopol, organizeaza cancelaria domneasca si totdata depune prima data juramant de vasalitatea regelui Poloniei, Wladislaw Jagello in 1387, contracarand pretentiile expansioniste ale Ungariei. Ulterior , in 1388, imprumuta pe regele polonez cu 3000 de ruble cea ce atesta prosperitatea economica a tarii. Roman I (1391-1394) reuseste sa unifice Tara de Sus cu Tara de Jos, realizand unirea deplina, astfel incat acesta se intituleaza domn de la munte pana la mare Dobrogea Intemeierea Dobrogei are loc in secolul al XIV-lea. Anterior insa sunt atestate formatiuni politice prestatale; in secolul X sunt mentionati doi conducatori locali: jupan Dimitrie si Jupan Gheorghe. In secolul XI Ana Comnena mentiona in lucrarea Alexiada alti trei conducatori locali: Tatos, Satza si Seslav, probabil de origine pecenega. In 1230 este mentionata in corespondenta tarului bulgar Ioan Asan II Tara Cavarnei, intre Mangalia si Varna, in fruntea careia va fi mentionai in 1346 Balica, destul de puternic incat se amesteca in razboiul civil de la Constantinopol. Urmasul acestuia este Dobrotici sau Dobrotita ( 1354-1386) , la inceput vasal al Bizantului, ca despot. Treptat devine autonom fata de Bizant, reusind sa unifice formatiunile dintre Dunare si Marea Neagra Ii urmeaza fiul sau, Ivanco sau Ioancu care intra in conflict cu turcii, in timpul caruia se pare ca este si ucis. Astfel Dobrogea este anexata de Mircea cel Batran, alipind-o Tarii Romanesti, stapanind-o pana in 1417 sau 1420 cand este ocupata de otomani Incheiere: Sfarsitul secolului XIV-lea reprezinta perioada de consolidarea a Tarii Romanesti si Moldovei, in conditiile revenirii in forta a Ungariei. Ireversibilitatea celor doua creatii

statale a fost confirmata de domniile urmasilor intemeitorilor. Rezistenta celor doua state romanesti in fata Ungariei este atestata si de intemeierea Mitropoliilor care in fapt legitimau ecleziastic existenta Tarii Romanesti si Moldovei. Institutii centrale si locale- sec IX-XVIII Tara Romaneasca si Moldova Domnia - nu exista dreptul primului nascut era de ajuns sa fie de os domnesc - Principiu electiv-ereditar- domnul era ales de catre marii boieri si facea parte dintr-o dinastie ( Basarabii- in Tara Romaneasca si Musatinii- in Moldova) - Domnia era viagera- ales pe viata Titulatura: - domn- stapanul intregii tari - voievod- comandantul armatei - Io- prescurtare de la Ioannes- cel daruit de Dumnezeu cu domnia sau cel iubit de Dumnezeu - de sine statator- autocrator in bizantina Ceremonialul de la Curte era de inspiratie bizantina - domnul era uns de Mitropolit si confirmat de Poarta Atributii domn : - era voievod- atributii militare - conducea politica interna si externa semna tratate, incepea razboiul - Era proprietarul intregului paman Stabilea impozitele, darile, batea moneda Domnia avea si o latura religioasa care reiese atat din titulatura cat si din ceremonia intronarii unde mitropolitul il ungea pe domn cu ulei sfintit atestand astfel harul divin Sfatul Domnesc- format initial doar din marii boieri, ca mari proprietari funciari, ulterior din boieri cu dregatorii ( sec XIV) Vornic- seful curtii domnesti Logofatul- seful cancelariei domnesti Spatarul- in Tara Rom- atributii militare Hatmanul- Moldova- atributii militare Vistiernicul- administratorul finantelor Adunarea tarii- reprezentantii boierilor, clerului, orasenimii, taranimii libere convocata in situatii deosebite Biserica- institutie de baza Mitropolitul este al doilea dupa domn, principalul sftenic al acestuia si membru de drept al Sfatului domnesc Incoroneaza pe domn in cadrul ceremoniei intronarii, il unge cu ulei sfintit, atestand harul divin al domnului Intemeierea mitropoliilor atesta rezistenta Tarii Romanesti si Moldovei in fata ofensivei catolice a Ungariei Armata -rol de aparare - formata din oastea cea mica ( cetele boierseti ) cu rol de a mentine ordinea pe timp de pace si oastea cea mare formata din toti locuitorii apti de lupta si care se convoca in caz de atac extern Organizare administrativa Transilvania - comitate- apartin maghiarilor - scaunele- apartin sasilor si secuilor

- districtele- apartin romanilor Tara Romaneasca impartita in judete Moldova impartita in tinuturi Transilvania Condusa de un voievod si vicevoievod- numiti de regel maghiar Atributii militare, administrative, juridice Ajutat de Adunarea generala a nobililor din care la inceput faceau parte si romanii. Prima Adunare a fost convocata in 1288 de Roland Borsa care a incercat chiar inlaturarea suzeranitatii maghiare fara a reusi insa. Ulterior romanii sunt eliminati din viata poltica unde drepturi au doar natiunile privilegiate: maghiarii, sasii si secuii ( natiune in sensul de corp politic). Astfel incepand cu secolul al XVlea, Congregatiile generale ale nobililor ii cuprind doar pe maghiari, sasi si secui