Basarab 1

Importanța istorică a lui Basarab
Basarab I, cunoscut în documentele contemporane şi ca Bazarad sau Ivanko Bazarad şi supranumit în

epoca modernă Întemeietorul, este considerat ca ind fondatorul Ţării Româneşti. Nu se cunoaşte anul
sosirii sale pe tron; acesta a fost situat în jurul lui 1310, potrivit unei vechi tradiţii. Basarab a domnit până la
moartea sa, în 1352. După cum este menţionat într-un document o cial emis în 1332 de regele Ungariei
Carol d'Anjou, a fost ul unui anume Thocomerius.Soția lui Basarab a fost Margareta, despre care se
presupune că era catolică. A avut mai mulți i, cel mai cunoscut ind Nicolae Alexandru, asociatul său la
domnie.
Plecând de la durata domniei de 24 de ani a lui Radu Negru Vodă , menţionată de cronicari, putem determina
anul începutului domniei lui Basarab I, ca ind anul 1315. În sprijinul acestei a rmatii vine şi con rmarea
unui document maghiar care atestă faptul că Basarab I domnea în Ţara Românească în anul 1317, ind
implicat într-un con ict local dintre nobilii din zona Cetăţii Mehadia
În prima parte a domniei, Basarab își consolideaza puterea, punând bazele unei armate puternice. Pe plan
extern, Basarab a oscilat între recunoașterea suzeranității maghiare, alianța cu Hoarda de Aur sau cu Țaratul
Bulgar. Și-a căsătorit ica cu Ivan Alexandru, ul țarului bulgar, pentru a întări relațiile dintre cele două
state. În primul deceniu de domnie, Basarab întreprinde o serie de acțiuni militare în regiune: participă la
asediul asupra cetății Plovdiv,iar armatele sale luptă împotriva Serbiei
Un crucial moment istoric l constituie lupta de la Posada – Peri ani ( n jude ul V lcea). Astfel, n toamna
anului 1330, oastea ungar venit s -l pedepseasc pe Basarab I pentru nesupunere este nfr nt de armata
valah (rom n ) n lupta desf urat ntre 9–12 noiembrie, suferind pierderi umane i materiale uria e; a fost
pierdut p n i sigiliul domnesc
Pentru evitarea războiului, domnitorul român a trimis soli de încredere pentru negocieri de pace. Regele
maghiar a respins cu nechibzuință avantajoasele propuneri de pace și, a ignorat avertismentul lui Basarab că,
de va mai înainta îi vor nimicite oștirile. Dupa o străveche tactică de luptă, Basarab a pustiit locurile din
calea dușmanului. Rămânând fără alimente, oastea maghiară, ajunsă fără izbândă până prin părțile
Argeșului, a primit, în cele din urmă, poruncă de intoarcere. Într-o strâmtoare din munți, la Posada o aștepta
însă Basarab și oamenii lui. Astfel oștirea lui Carol Robert de Anjou a fost nimicită, zădărnicind astfel
planurile regelui de expansiune teritorială.
Prin lupta de la Posada(9-12 noiembrie 1330) noul stat se a rmă de sine stătător înlăturând suzeranitatea
maghiară, iar Basarab Întemeitorul a rămas unicul stăpânitor. Se încheie o etapă importantă a constituirii
statului medieval Țara Româneascaă, dar nu întregul proces.
Victoria obținută de Basarab în lupta de la Posada, din 9-12 noiembrie 1330, a cons nțit independența Țării
Românești. Marele act istoric al întemeierii, înfăptuit de Basarab I, îl așează pe domnitor printre cei mai de
seamă eroi ai nemului nostru
Modul n care Basarab I a rezistat eforturilor regelui maghiar de supunere a tinerei ri Rom ne ti, precum
i procedeul prin care Carol I a fost atras la Posada dovedesc marile calit i de strateg ale domnitorului
Basarab I, care se puteau pune n valoare doar pe baza unor informa ii sigure
Majoritatea surselor istorice consider c numele de Basarabia provine de la ntemeietorul rii Rom ne ti,
Basarab I, numit i Basarab ntemeietorul, care n anii domniei sale (aproximativ 1310–1352) a ajuns s
ocupe cu o tile sale sudul actualei Republici Moldova, delimitat ntre Prut i Nistru – Bugeac. Aceast parte
de teritoriu i ara Rom neasc au fost cunoscute i denumite n diverse documente din Evul Mediu ca
rile Basarabilor. Dup unii istorici, numele de „Basarab” vine din cuman , nsemn nd „prea sf nt, prea
puternic, izb vitorul”. Cert este c Basarab I, voievod de Arge i C mpulung, era ul lui Thocomerius sau
Tihomir, ind de origine cuman
Porecla „Negru-Vodă” dată descălecătorului sau întemeietorului, cum a mai fost numit, se referă la culoarea
feţei sale, aşa cum este consemnat separat de Paul de Alep şi Miron Costin. Pentru români, neamul cumanilor
ar apărut mai închis la culoare
ş
Ţ
ă
fi
ă
î

â
fi
ş
ă
ş
â
ă
ş
Ţ
ă
î
ş
fl
fi
fi
ă
fi
â
ă
î
Î
.
ă
ş
ă
î
.
ă
.
ă
.
ă
ă
ă
î
ă
ă

fi
fi
fi
î
fi
ă
ş
fi
ş
î
ş
ş
fi
î
fi
â
ţ
.
î
.
ă
ţ
ş
ă
ţ
.
î
î
fi
â
fi
Ţ
fi
ş
ă
â
î
Ţ
â
ă
â
ă
î
ş
â
fi
fi
ş
â
ă
ă
ş

Basarab 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Basarab 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Importanța istorică a lui Basarab

Basarab I, cunoscut în documentele contemporane şi ca Bazarad sau Ivanko Bazarad şi supranumit în

S-ar putea să vă placă și