ROMA MEDIEVALA

Roma - Scurt istoric

Fondarea Romei dateaza din primele zile ale civilizatiei. Roma este atat de veche incat
in zilele noastre este cunoscuta sub numele de "Cetatea Eterna". Romanii cred ca orasul
lor a fost fondat in anul 735 i.Ch. Istoricii moderni totusi cred ca anul in care a luat
fiinta Roma este 625 i.Ch.
Dintre toate civilizatiile antice ale Europei, Imperiul Roman a influentat cel mai mult
viata moderna in feluri pe care abia in prezent incepem sa le percepem in adevarata lor
profunzime. Roma a crescut dintr-o adunatura de colibe pe malul raului Tibru, intr-o
citadela cu peste un milion de locuitor de unde Imperatorul conducea un imperiu format
din aproape 60 de milioane de oameni, cam un sfert din populatia intrgului glob in acele
vremuri. Romanii detin si un adevarat record militar - ei au avut cea mai puternica forta
militara timp de 500 de ani din cei 800 ai existentei imperiului. In vreme ce adevaratul
Imperiu Roman a existat din secolul 3 i.Ch. pana in anul 476 d.Ch., jumatatea sa estica
a supravietuit sub numele de Imperiul Bizantin pana in 1435 d.Ch. cand a fost rapus de
turci. Astfel se poate spune ca odiseea Romana s-a intins pe durata a 2000 de ani.
Romanii credeau ca erau descendenti din Troia, care s-au stabilit in Latium, in centrul
Italiei dupa ce au fugit in urma caderii cetatii Troia. In realitate originea orasului este
mult mai incetosata, dar ceea ce se stie cu siguranta este ca in secolul 8 i.Ch. un grup de
oameni cunoscut sub numele de Latini se stabilise pe malul estic al Tibrului de-a lungul
a sapte coline. De accea se presupune ca momentul fondarii Romei ca oras l-a constituit
unirea acestor asezari intr-o singura entitate politica. Regele etrusc si-a impus dominatia
si Romanii nu i-au alungat pe conducatorii lor decat in secolul 6 i.Ch cand satui fiind de
conducerea regilor, au infiintat Republica, in care Senatul avea un rol important in
conducerea orasului. Membrii senatului erau alesi din randul celor mai de seama
cetateni ulterior fiind permis si celor din clasele inferioare sa candideze.
De-a lungul timpului Roma a devenit tot mai puternica, reusind sa cucereasca aproape
toata Italia si si-a indreptat atentia spre insulele Sicilia, Sardinia si Corsica. Asta i-a pus
pe o traiectorie in care interesele lor contraveneau celor ale Cartaginei. Cartagina era
puterea dominanta a partii de vest a Marii Mediterane in acele vremuri. Intr-o serie de
trei razboaie, cunoscute sub numele de "Razboaiele Punice", Roma a zdrobit efectiv
Cartagina, preluand controlul partii de nord a Africii si unor parti din Spania. Roma a
1

inceput apoi sa se extinda in toate directiile, cucerind Macedonia, Grecia, Asia Mica,
Orientul Apropiat si Egiptul. Fara a avea un oponent serios, generalii Romani Octavian
si Marc Antoniu au inceput sa se razboiasca intre ei. Marc Antoniu a pierdut batalia de
la Actium si astfel Octavian a devenit singurul conducator al teritoriului vast aflat sub
influenta orasului Roma, fiind proclamat imparat in anul 27 i. Ch.

Acesta este momentul in care Republica Romana a murit si a luat nastere Imperiul
Roman care nu a fost rapus timp de 500 de ani. Odata incheiate marile razboaie de
cucerire, a fost instaurata Pax Romana sau Pacea Romana, ce a durat din 27 i.Ch. pana
in 180 d.Ch. Asta nu inseamna ca nu s-a purtat niciun razboi ci numai ca Roma nu a fost
amenintata. Expansiunea a continuat peste Rin si in Britania in 43 d.Ch. si cu raboaiele
Dacice din 80-106 d.Ch. Roma a ajuns in aceasta perioada la apogeul expansiunii sale.
Imparatul Traian a domnit peste un imperiu vast din Portugalia pana Armenia si din
Scotia pana in Sahara. Era cel mai vast imperiu ce fusese vazut in lumea antica. Numai
mongolii si englezii aveau sa controleze un teritoriu mai intins. Fiind atat de mare
mentinerea intacta a imperiului devenea o problema in conditiile in care diferite
populatii barbare au inceput sa migreze spre vest in Imperiul Roman. Aceasta misiune
s-a dovedid extrem de dificila din cauza lipsei oamenilor si a conflictelor politice
interne.

Urmatorii 300 de ani au fost haotic si traumatici pentru Imperiu, diverse factiuni
luptandu-se pentru tron.Intr-o perioada foarte scurta, de 49 de ani, din 235 pana in 284,
au existat peste 50 de imparati. In timp ce Roma era atacata din interior de propriile
lupte politice, populatii barbare ca ostrogotii, vizigotii, vandalii, francii si burgunzii
macinau imperiul incet dar sigur. Pentru a putea rezista mai bine, imparatul Diocletian a
impartit imperiul in doua parti iar el a condus partea estica, mai prospera si mai bine
aparata. Cei doi imparati erau egali in mod teoretic, dar tot mai multe cele doua parti sau divizat si s-au despartit. Partea estica a reusit sa tina piept barbarilor dar Imperiul de
Apus a fost rapid coplesit. Astfel au fost abandonate provincii ca Britania pentru a putea
apara provincii ca Italia sau Galia. In anul 476 liderul german Odoacer a preluat
controlul Romei, punand astfel capat Imperiului Roman de Apus. Imperiul din rasarit sa transformat in Imperiul Bizantin si a continuat sa existe pana in secolul 15.
Capitala Italiei combina trecutul cu prezentul in mod armonios. De-a lungul istoriei sale
lungi, Roma a influentat decisiv directia culturala si religioasa a Europei. Latina, limba
vorbita in perioada Imperiului Roman, sta la baza multor limbi vorbite astazi in Europa.
De asemenea, sistemele judiciare si politice ale Romei au fost folosite drept model
pentru un mare numar de state si sisteme legislative.
In perioada medievala istoria Romei porneste spre o noua directie. Puterea Papei creste
in epoca renascentista si Curtea Papala devine centrul cultural si catalizator al culturilor
europene. Pentru o perioada foarte mare, prestigiul si bogatia Romei s-au confundat cu
cele ale Bisericii Catolice. Atunci cand Papa s-a mutat de la Roma in Franta, orasul a
suferit pierderi economice foarte mari. In istoria moderna, Roma si-a recastigat
importanta in special dupa reunificarea Italiei. Aceasta unificare este simbolizata de
memorialul impunator dedicat lui Vittorio Emanuele II, din Piazza Venezia, chiar in
inima Romei
Lucrari arhitectonice, sculpturi si tablouri din Roma antica au servit drept model pentru
arta din Europa, atat in antichitate cat si in epoca moderna. Orasul Roma atrage si
uimeste milioane de vizitatori cu povestea sa fara sfarsit. Istoria Romei care se intinde
pe mai multe mii de ani inca asteapta sa fie descoperita chiar la fata locului.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------Inca din antichitate, doua curente opuse de gandire purtasera asupra soartei Romei.
Daca Sfantul Pavel preconizase coexistenta comunitatilor crestine cu puterea laica,
temporara, Apocalipsa Sfantului Ioan figura Roma ca pe o femeie desfranata,
impodobita cu purpura si bijuterii, nou Bablion, condamnat pieirii (17-l8). Se pornea de
la traditia apocaliptica iudaica, dar se asumau temele condamnarii Romei, adesea
vehiculate'de moralistii pagani. Istoria Romei antice fusese strabatuta de un curent
pesimist. Adesea romanii pandeau in istoria Orasului semnele decadentei. Stoicii
afirmau ca lumea si deci si Roma vor disparea intr-o conflagratie universala, in timp ce
Apocalipsa profetiza pieirea ei. Angoasa milenarista dobandea, in mediile crestine - si
nu numai in randurile lor -, o pondere oprimanta. Dar concomitent se exprima o
tendinta mult mai puternica, increzatoare in eternitatea Romei. Dupa invazia lui Alaric
si diminuarea brutala a populatiei Romei, crestinul Sidonius Appolinaris descrie cu
entuziasm zeita Roma ACarm., 13 si urm.). intr-un stil epic, imbibat de reminiscente
vergiliene, Roma este descrisa ca o razboinica somptuoasa. Roma, jefuita de Alaric si
apoi de vandali, solicita Aurorei ca imparat pe Anthemius. Or aceasta Aurora este
Constantinopolul, conceput cu o anti-Roma, inferioara celei autentice, incapabila sa se
defineasca altfel decat in raport cu Roma. Aceasta Roma traise intr-un fel de apocalipsa,
dar ea subsista ca Roma aeterna, locas al puterii temporale, dar si al celei spirituale.
Ambitie focalizata de papa Damasius, mentionat in capitolul anterior, si potentata de
catre alt papa foarte eficient, Leon I (440-461 d.C). Roma se convertea, din oras
imperial, in cetatea apostolica. Nu murise, ci numai se transformase. in plin Ev Mediu,
4

persista vechea asimilare intre Oras" si Lume", Urbs si Orbis. Un proverb afirma, in
acelasi Ev Mediu, ca atata vreme cat se va mentine in picioare Coloseul, va ramane, tot
in picioare, Roma. Cand se va prabusi Coloseul, se va prabusi si Roma. Iar cand se va
pabusi Roma, se va prabusi si Lumea. Un document, emanand de la Curia Romei, va
decreta in 1162 salvgardarea Columnei lui Traian. Aceasta trebuie sa ramana intacta
atata vreme cat va dainui Lumea.
in realitate, Roma subsista ca o burgada, ca un orasel modest. Longobarzii invadasera
Italia in secolul al Vl-lea si faurisera in peninsula un regat, care avea capitala nu la
Roma, ci la Pavia, incepand din 572 d.C. Longobarzii vor fi infranti de Carol cel Mare,
dar regatul lor se va mentine la Benevent, pana catre 1047. Roma devenise un orasel
modest ca proportii, dar aici veneau Carol cel Mare si Otto, ca sa primeasca cununa
imperiala. Combatanti inversunati pentru o suprematie temporala, papii vor lupta din
Roma impotriva veleitatilor monarhilor medievali, in special, cum am remarcat in
capitolul anterior, in contra suveranilor Sfantului Imperiu. Papa Alexandru III va fonda
liga lombarda, in 1167, ca sa anihileze ambitiile imparatului Frederic I Barbarossa. inca
din secolul al VUI-lea, papii nu au mai cerut investitura anterior acordata de imparatii
de la Constantinopol. De altfel, o prima schisma va diviza Biserica Apusului de cea a
Rasaritului intre 863 si 867. Aceasta schisma va opune definitiv catolicismul ortodoxiei
noastre in 1054, cand patriarhul Keroularios si papa Leon IX se vor excomunica unul pe
altul. Aceste excomunicari nu vor fi anulate decat in 1965. De altfel, in aceasta Roma
medievala, vechile monumente antice se ruinau. in 540 d.C, un inventar enumera inca
statuile si monumentele unui oras locuit de o populatie destul de numeroasa. Roma nu
era inca un morman de ruine ale monumentelor laice, inca pastrate; se adaugau, pentru a
o infja*rn"useta, biserici si basilici crestine. Templul lui Romulus si biblioteca Forului
Pacii adaposteau, din 526, o fastuoasa biserica. Pana la urma Panteonul este si el
conservat, prin transformarea sa intr-o biserica a Sfintei Marii a Martirilor. Totusi, in
general, monumentele antice cad in ruina. Alcuin, sub Carol cel Mare, constata ca Roma
echivaleaza cu o ruina amara. Dupa anul 1000 d.C, atinsa de malarie, Roma se
depopuleaza. in 1083, Roma este pradata de catre normandul Robert Guiscard, chemat
in ajutor impotriva imparatului Henric IV de catre papa Gregorius VII. Chiar Coloseul
cade victima seismelor repetate. El este transformat intr-o fortareata, in timpul luptelor
neincetate dintre familiile aristocratice, dornice sa obtina prevalenta in Roma
medievala. Pietrele Coloseului slujesc construirii caselor particulare din apropiere.
Renasterea si barocul transforma Coloseul in cariera de piatra, care ofera materiale de
constructie utilizate pentru ridicarea palatului Venezia, Cancelariei, palatului Farnese
etc. Chiar si cupola basilicii Sfantului Petru utilizeaza materiale luate din ruinele
5

Coloseului. Restaurarea Coloseului va incepe abia sub papa Benedict XIV (1740-l758),
care va consacra acest edificiu amintirii martirilor crestinatatii. Cad in ruine si forurile
Romei antice. in 1587 incepe reconstructia Columnei lui Traian, dar in varful acesteia
este asezata statuia Sfantului Petru. Noi monumente apar in Roma Renasterii. Papii
atrasesera la Roma numerosi artisti de valoare, care insa se disperseaza in alte locuri,
dupa ce, in mai 1527, Roma fusese cucerita si jefuita de trupele imperiale ale lui Carol
Quintul, comandate de conetabilul de Bourbon, ca urmare a aliantei incheiate impotriva
imparatului intre papa Clement si regele Frantois I al Frantei.
Totusi cruciatii admirau inca monumentele Romei antice. Dar, la un moment dat, Roma
inceteaza a mai fi resedinta papala. inca din 1309, papii se stabilesc la Avignon, in sudul
Frantei. in 1348, papa Clement VI cumpara orasul Avignon de la Jeanne I, regina
Siciliei si contesa a Proventei, iar Avignon devine ferm resedinta unor papi in 1378,
cand se produce marea schisma a Occidentului. intre 1378 si 1415, catolicismul este
condus de mai multi papi rivali. Cardinalii neitalieni se impotrivesc, in 1378, alegerii lui
Urban VI ca papa. Ei il proclama papa sau antipapa pe Clement VII, care se instaleaza
la Avignon. in continuare, schisma se agraveaza cand in 1409 este ales un al treilea
papa, Alexandru V, instalat la Pisa. ii urmeaza tot ca antipapa la Pisa Ioan XXIII, in
1410. Abia conciliul de la Konstanz, desfasurat intre 1414 si 1418, destituie pe cei trei
papi si convoaca un conclav, care in 1417 il desemneaza ca papa unic pe Martin V.
Avignon ramane insa oras care apartine papilor pana in 1791, cand este anexat de
Franta. Este oare o intamplare ca in 1815, dupa restaurarea Bourbonilor pe tronul
Frantei, Avignon devine centrul teroarei albe, declansate de nobilii anterior emigranti si
de partizanii lor? O teroare care il socheaza chiar pe regele Louis XVIII, care taxeaza pe
exponentii acestei terori, indreptate impotriva fostilor revolutionari si bonapartisti, ca
mai regalisti decat regele".
Ruinarea vestigiilor Romei antice se accelereaza in secolele al XV-lea si al XVI-lea,
intre domniile lui Martin V, cel ales in 1417, si Urban VIII, papa intre 1623 si 1644.
Pradarea Romei in 1527 a contribuit la decaderea ei, cum am notat mai sus. Fara
indoiala, distrugerea Romei antice, pe care papii nici macar nu incercau s-o opreasca, a
suscitat reactii. Cea mai emotionanta a apartinut lui Rafael, care, in 1519, intr-o
scrisoare adresata papei Leon X, a deplans-o pe un ton vibrant. Cand papa Urban VIII
atenteaza la placile de bronz care acopereau porticul Panteonului, Pasquino, un croitor
aparator" al Romei, observa, facand aluzie la faptul ca papa apartinea familiei
Barberini: ceea ce n-au facut Barljarii, au facut Barberinii", quod non fecerunt Barbari,
fecerunt Barberini. Rabelais admira inca Roma, iar Du Bellay deplora ingroparea
Romei antice sub noul oras medieval-renascentist. Secretarul lui Montagne remarca
6

dezamagirea marelui scriitor, care nu mai regasea stravechea Roma. in timpul secolelor
de neglijare a vestigiilor Romei imperiale, cutremurele, surparile de teren, aluviunile
depuse de Tibru si ruinele vechilor edificii ridicasera solul Romei. Forul republican
devenise un fel de campie, numita Campo Vaccino. Roma umanistilor era ingropata.
Centrul Romei pontificale se situa pe malul drept al Tibrului. Papii voiau sa coreleze
acest centru spiritual, Vaticanul, de principalele biserici ale noii Rome. Un nou
urbanism lua nastere.
Roma moderna
in secolul al XVII-lea Roma era inca un oras modest, unde alaturi de biserici
somptuoase se aflau cartiere sarace si insalubre. Napoli era cel mai populat oras al
Italiei, de fapt al treilea din Europa, dupa Londra si Paris. Papii fauresc un stat papal
printre numeroasele principate si regate ale Italiei. Acest stat cuprindea nu numai Latiul,
ci si o mare parte din Italia centrala, pana la Adriatica si fluviul Po ori Padul. In plus, se
produce un reviriment al interesului pentru Roma, intens vizitata de englezi si de
francezi. in gravurile sale, Piranese releva lumii un aspect nou al Romei. Aceste gravuri
reproduc ruinele sau utilizeaza o reconstructie imaginara a lor. Napoleon ocupa si
anexeaza o Roma unde restaurarea vechilor monumente incepuse. El avea cultul
antichitatii si al clasicismului. isi propunea sa restaureze tot ce se putea din vechea
Roma. Izbuteste sa degajeze Forul lui Traian si Forul republican, unde sapaturile ating
nivelul celebrei uia sacra. Pincio este amenajat si sunt reabilitate palate si situri
arheologice. Sunt plantati arbori pe bulevarde si in gradini, se redescopera centrul
Romei antice. Resurectia acesteia conferea idei monarhice a lui Napoleon chezasia unui
model etern. Chateaubriand constata insa ca, in mare parte, disparusera Roma antica si
cea medievala. Reunificarea Italiei stimuleaza insa dezvoltarea Romei. Cand
piemontezii intreprind unificarea Italiei, la fel ca Bourbonii din Napoli, papii incearca
sa reziste. Armata pontificala este infranta, dar, pana in 1870, trupele franceze apara un
stat papal limitat, diminuat la Latiu. Plecarea francezilor in 1870 ingaduie regilor Italiei
sa-si instaleze capitala la Roma. Papa se declara prizonier, pana cand, in 11 februarie
1929, acordul de la Latran transforma Roma in capitala a doua state, Roma si Vaticanul.
in secolul al XlX-lea, Roma fusese al cincilea oras al Italiei.
Roma, Roma
Pana la al doilea razboi mondial, Roma era inca al doilea oras al Italiei, primul loc
revenind centrului urban de la Milano, metropola economica a Italiei, mare aglomeratie
industriala, comerciala si intelectuala, capitala reala" a regatului, cum spuneau
locuitorii lui.
Am observat ca Roma intrunea capitala a doua state. Statul Vaticanului grupeaza acum
7

aproape o mie de locuitori si are o suprafata de 44 de hectare, in care figureaza imensa

basilica a Sfantului Petru, cu piata din jurul catedralei, palatul pontifical cu anexele lui
(Capela sixtina, biblioteca, pinacoteca, un muzeu, un colegiu european, palatul justitiei,
postul de radio, faimoasele gradini ale Vaticanului etc). Douasprezece edificii, la Roma,
si Castel Gondolfo sunt inzestrate cu extra-teritorialitate.
Procesul readucerii la suprafata a ruinelor Romei imperiale antice a continuat si
continua si in prezent. Nu este mai putin adevarat ca actiunile urbanistice, intreprinse
dupa 1925 de dictatura fascista a lui Benito Mussolini, au afectat drastic reabilitarea
Romei antice. Paranoic ca orice dictator, ii duce" a lansat un plan de dezvoltare
urbanistica, nociv restaurarii Romei antice. Urbanismul fascist pompos, ultraclasicizant,
a lovit din plin forurile antice. O parte relevanta din forurile imperiale a disparut sub
grandomanul bulevard, care se intituleaza Via cjei Fori imperiali" si care conduce
triumfal", excesiv de vanitos, de la Piazza Venezia pana la Coloseu. De aceea s-a
afirmat ca separarea Forului republican de cele imperiale, datorita realizarii acestui
grandoman bulevard, a daunat grav resuscitarii unui trecut, de la care de altfel
Mussolini se reclama. Ideea imperiala a fascistilor a amputat orasul stravechi. Totusi
vestigiile antice sunt extrem de numeroase, desi ele se insereaza in textura urbana
moderna ca o paranteza, cum se spune. Roma a devenit primul oras al Italiei, cu o
populatie de trei milioane de locuitori, fata de un Milano locuit de ceva mai mult de un
milion si jumatate de oameni. Este insa adevarat ca aglomeratia milaneza grupeaza
aproape patru milioane de fiinte. Dar si Roma a devenit un mare centru economic, si nu
numai cultural si politic. Ca o metropola tentaculara, este inzestrata cu o viata
diversificata, unde se amalgameaza febra modernitatii si stupefiantele urme ale
antichitatii si Evului Mediu.
Roma, Roma", ca sa reluam uluitoarea exclamatie a lui Federico Fellini, ii maestro".
Ca un oras permanent frecventat de nenumarati turisti. Ca un oras al bucuriei de a trai,
la joie de vivre", cum spun francezii. Ca un oras al desfatarilor, unde chiar pe artera
moderna principala, Via Veneto, desi exista numerosi semafori", deci stopuri, se
traverseaza de la un trotoar la altul pe oriunde, sub ochii indiferenti ai politistilor.
Roma hoata"", Roma la ladra", cum o definesc, cu obida, anumiti lombarzi, care ii
reproseaza ca absoarbe resurse economice faurite de ei. Uitand cati strabuni ai lor au
zacut in temnitele austriace sau si-a dat viata pentru o Italie unificata. Ca un oras pe care
atatia turisti il prefera incantatoarei Florente, stupefiantei Venetii, frumosului Napoli si
chiar Parisului. Ca un oras unde nivelul de trai crescuse vizibil din noiembrie 1998 pana
in mai 1999. Fascinatia exercitata de aceasta Roma atrage ca un magnet pe orice iubitor
de arta, de cultura, de frumos, de varietate arhitectonica si de alta natura: mentala,
8

culturala, sociala, economica etc.

Roma este cu adevarat eterna. Coloseul nu a cazut in intregime. Asadar nu a cazut nici
Roma si nici Lumea. Roma va dainui pana la sfarsitul veacurilor. Oare mesajele papale
nu se adreseaza Lumii si Orasului", Urbi et Orbii Lumea nu poate fi conceputa fara
stralucirea orbitoare a Romei. intr-adevar, toate drumurile Lumii duc la Roma. Care si-a
pierdut Imperiul, dar nu si forta intrinseca, frumusetea fara seaman. Ce poate fi mai
seducator decat sa traiesti ori macar sa vizitezi Roma? Ce poate fi mai captivant decat
sa sorbi bogatia culorilor, panorama atator monumente, care te intampina la tot pasul in
Roma Aeternal Pe 21 aprilie, ziua legendara a intemeierii Romei, ca si in orice zi a
anului, sub cerul clement al capitalei culturii universale. Roma, una citta
meravigliosa".