Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa a X-a A
SCENA SALCÂMULUI
Răspundeţi întrebărilor:
3. Extrageţi din fraza de mai jos alte semnificaţii ale salcâmului: Acesta pare o fiinţă magică,
martor şi păstrător al atâtor tainice manifestări ale vieţii ţărăneşti nescrise. El face parte din viaţa
familiei Moromete şi viaţa satului „Toată lumea cunoştea acest salcâm”. Salcâmul este pentru
Moromete un veritabil axis mundi, un simbol al independenţei lui, personajul identificându-se
cu acest arbore. Salcâmul lui Moromete este un semn de hotar, este un simbol sacru".
Salcâmul este un „păstrător al atâtor tainice manifestări ale vieţii ţărăneşti nescrise”, „un simbol
al independenţei” lui Ilie Moromete, „un semn de hotar, este un simbol sacru".
SCENA FONCIIREI
Răspundeţi întrebărilor:
2. Ce mod de expunere predomină în această scenă? Daţi exemple de alte moduri de expunere şi
precizaţi operele unde le-aţi întâlnit.
În această scenă modul de expunere predominant este dialogul. Alte moduri de expunere sunt
naraţiunea („Ion" de Liviu Rebreanu), descrierea („Enigma Otiliei" de George Călinescu) şi
monologul („Romeo şi Julieta" de William Shakespeare).
1.Precizaţi trei obiceiuri specifice vieţii satului ardelenesc. Comentaţi un obicei în câteva
cuvinte.
Obiceiurile specifice vieţii satului ardelenesc sunt jocul băieţilor cu bobicul, jocul căluşarilor,
seceratul. Jocul căluşarilor în curtea lui Bălosu realizează o imagine sugestivă a spiritualităţii
ţărăneşti.
2.Identificaţi în text cuvinte care fac parte din câmpul lexical al secerişului.
Căruţa, caii, secerile, stanţiile.
4.Imaginaţi-vă că sunteţi în locul copiilor lui Moromete, cei din prima căsătorie, şi spuneţi cum
aţi proceda.
Dacă aş fi în locul celor trei copii din prima căsătorie a lui Moromete, atunci aş discuta cu Ilie şi
Catrina şi le-aş spune într-un mod paşnic lucrurile care mă deranjează.