Moromeții

Marin Preda

Ștefănescu Alesia
Mincu Bianca
 Prezentare generală
1)Moromeții” este primul roman scris de Marin Preda (1955) și
reconstituie imaginea satului românesc în perioada de criză.
2)Acțiunea este plasată într-un sat dunărean, Siliștea-Gumești, fiind
structurată pe mai multe planuri narative. În prim plan se află Moromeții,
o familie numeroasă, măcinată de nemulțumiri mocnite.
3)Planurile secundare completează acțiunea romanului, oferindu-i
caracterul de frescă socială.
4)Structura narativă a romanului dezvăluie o maturitate artistică ieșită din
comun.

2
Geneza Moromeților se confundă cu un timp intens
concentrat și totodată sensibil care se prelungește
la nesfârșit.

Moromeții nu reprezintă doar un roman, ci un

întreg univers de care este foarte atașat scriitorul.
Presiunea psihologică exercitată de acest roman a
fost resimțită atât de puternic, încât Marin Preda a
simțit nevoia de a scrie și un alt roman, chiar unul
autobiografic,în care să reamintească complexul de
întâmplări care a condus la crearea lui Ilie
Moromete. ,,Viața ca o pradă” este, de fapt,
romanul de reconstituire a genezei Moromeților.
Fiecare eveniment, fiecare întâmplare, fiecare
persoană cunoscută, toată configurația unui destin
a condus la scrierea acestuia.(Nicolaie Manolescu)
 Ilie Moromete- un ,,idealist perpetuu”
Prin victoria și eșecul său exemplare, Ilie Moromete devine un simbol al universului armonios odată cu
care dispare. Lumea solară segmentată de scene simbolice încadrează realitatea în normele satului din
Câmpia Dunării.

Începutul romanului determină imaginea personajului, proiectat într-un timp încremenit:,,Moromete

stătea pe stănoaga podiștei și se uita peste drum. Stătea degeaba […]. Din mâna lui fumul țigării se ridica
drept în sus, fără grabă și fără scop.” Acest timp al răgazului este și unul al înțelegerii sensului cuvintelor.

Naratorul este proiectat cu atâta fascinație asupra propriului univers, încât ajunge să se confunde cu el.
Este definiția romanului perfect: un roman al cărui narator se face nevăzut printre rândurile subiectului.

Presentation title 4
 Statutul social
Statutul social al lui Moromete este conturat în jurul imaginii țăranului,
acesta fiind un țăran liber și în același timp unul dintr-o clasă mijlocie cu
o avere modestă, care poate să asigure un trai decent lui și familiei sale.
Totodată, el este văzut ca o autoritate locală, un punct de reper în
societatea rurală, dovadă fiind întâlnirile din livada lui Ioan, la care este
așteptat în fiecare duminică pentru a citi ziarul și pentru a dezbate
subiecte politice. Funcția de consilier comunal îi conferă inițial imaginea
de tată autoritar în familia sa, însă această imagine se risipește pe
parcursul primului volum, dat fiind conflictul pe care îl dezvoltă cu fiii
săi cei mari.

Presentation title 5
 Statutul psihologic al protagonistului este
marcat de conflictul său interior și stă la baza
dramei lui Moromete. Complexitatea psihică a
personajului este conturată prin situațiile
existențiale în care este surprins, și anume,
viața satului românesc într-un moment de
Statutul psihologic răscruce, fiind într-un proces de destrămare a
civilizației tradiţionale, a familiei, respectiv a
sistemului de valori al colectivității. Moromete
stăpânește arta disimulării, dar aceasta este o
formă de apărare împotriva unei lumi a
minților limitate, care îl consideră ,,sucit”.
Disimulându-și adevăratele gânduri și
convingeri, eroul îşi apără, de fapt, libertatea
interioară.
 Secvența cinei
• Scena cinei pare a surprinde un moment din existența familiei tradiționale, în care ne sunt dezvăluite conflictele
interioare: ,,Cât ieșeau din iarnă și până aproape de sfântul Niculaie, Moromeții mâncau în tindă la o masă joasă și
rotundă, așezați în jurul ei pe niște scăunele cât palma…”.

• Așezarea în jurul mesei prefigurează iminenta destrămare a familiei: ,,Moromete stătea parcă deasupra tuturor.
Locul lui era pragul celei de-a două odăi, de pe care el stăpânea cu privirea pe fiecare… ”.

• Ilie Moromete este un pater familias întârziat în epoca contemporană, un apărător consecvent al conștiinței
patriarhale. Nimic nu se întâmplă în gospodărie fără prealabila încuviințare a stăpânului. El decide începutul și
sfârșitul fiecărei acțiuni.

7
Cina Morometilor nu este decat o imagine a unui anumit tip de ordine, a unui cod rural
stravechi. In aparenta unui timp “foarte rabdator cu oamenii”, cina dezvaluie un ritual
arhaic al unei lumi arhaice. Morometii mananca la o masa joasa, “afara in tinda”, pe niste
scaunele cat palma, care poarta urmele vechi ale trecerii timpului. Masuta veche, joasa, cu
3 picioare, pe care capul familiei nu voise sa o schimbe, reprezinta dorinta inconstienta a lui
Ilie Moromete de a conserva in timp, o anumita familie, si chiar o anumita societate. Desi
familia i se marise, Moromete nu vrea sa modifice cu nimic un statut a carui temeinicie o
verificase in ani. Prin masa prea mica, rotunda si joasa si scaunelele cat palma este sugerat
pamantul, care daca li s-ar fi impǎrtit tuturor copiilor ar fi fost neindestulator.

8
Familia Morometilor este numeroasa, alcatuita si din
copii proveniti din alta casatorie. Este o “familie
hibrida”. In jurul mesei sunt organizati simbolic copiii
din cele doua casatorii, locul la masa reflectand pozitia
si locul in familie ale fiecaruia: copiii din a II-a casatorie,
Tita, Ilinca si Niculae stau de partea cealalta in
apropierea mamei, feriti de privirea aspra a tatalui.
Paraschiv, Nila si Achim, baietii cei mari din prima
casatorie a lui Moromete stau in pragul usii gata oricand
de plecare, semn al instrainarii de noua familie si al
revoltei impotriva autoritatii paterne, reprezentand
latura rebela a familiei “se aseaza la masa, absenti,
uitandu-se in gol, oftand’’. Singurul care pare sa nu-si fi
gasit inca locul este Niculae, mezinul de 12 ani al
familiei, care neavand scaun la masa se aseaza turceste
pe pamant, evidentiind pozitia neglijabila a mezinului.
• Se pare ca locul cel mai bun ii revine tatalui. Ilie Moromete, simbol al principiului de ordine si armonie ,
“statea parca deasupra tuturor, si din pragul odaii, din locul sau lejer, stapanea cu privirea pe fiecare”.

• Celebra scena a cinei din incipitul romanului surprinde ipostaza unui Ilie Moromete „stand parca deasupra
tuturor si stapanind cu privirea pe fiecare”.

• - este o autoritate si in satul Silistea Gumesti, stapanindu-i pe ceilalti prin inteligenta. In timpul intalnirilor
duminicale din poiana fierariei lui Iovan, Moromete le citeste si descrifreaza celorlati subiecte din gazetele
politice.
Mulțumim!