Morometii

de Marin Preda
roman social obiectiv realist postbelic

Realismul este un curent literar aprut n a doua jumtate a secolului al XIX-lea,

ca reacie la subiectivitatea, exaltarea, excesul de reverie a spiritului romantic,
reacie detremina de marile desoperiri tiinifice. Principiul fundametal al realismului
este redarea n manier credibil, veridic a realitii, cu obiectivitate i spirit de
observaie, pe un ton impersonal, neutru. Curentul are reprezentanti atat in
Franta:Balzac, Stendhal, Flaubert; in Rusia:Tolstoi, Dostoievski, cat si in Anglia,
Germania, Norvegia. Tealismul romansc prezinta viata nu numai la nivel social, ci si
etnic, etic, psihologic, etc. In literatura romana realismul este reprezentat de
B.P.Hasdeu, Ion Creanga, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Marin Preda, George
Calinescu si altii.
Marin Preda a fost un Academician, nuvelist, romancier si critic literar, fiind
considerat unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai prozei postbelice. Romanul
,,Morometii apare intre anii 1955-1957, fiind alcatuit din doua volume, completandu-
se, mai tarziu, prin operele ,,Delirul si ,,Marele singuratic. Nicolae Manolescu
considera ca acest roman marcheaza un moment de tranzitie intre doric si corintic, insa
il plaseaza la sfarsitul perioadei dorice in capitolul ,,Cel din urma taran din ,,Arca lui
Noe. Acest lucru este dovedit si prin faptul ca, la inceputul perioadei, romanul
postbelic speculeaza cateva din formulele interbelice, in special cea a realismului
obiectiv. Marin Preda are tendinta de a se adapta modelului rebrenian prin tematica
rurala , prin continutul realist in forma clasica si prin simetrie.
Fiind o scriere de factura realista, in roman avem de-a face cu o fixare precisa in
timp si spatiu. Cele doua volume propun acelasi loc al desfasurarii actiunii:satul
Silistea-Gumesti din judetul Teleorman, acesta fiind si locul nasterii prozatorului. In
ceea ce priveste timpul, evenimentele din primul volum se deruleaza cu trei ani
inaintea izbucnirii celul de-al doilea razboi mondial, pe cand evenimentele din cel de-
al doilea volum se deruleaza dupa 1957.
In ceea ce privete tema, romanul prezint destrmarea simbolic pentru
gospodria rneasc tradiional a unei familii dintr-un sat din Campia Dunrii,
Silitea Gumeti. Evoluia i criza familiei sunt simbolice pentru transformrile din
satul romanesc al vremii, astfel c romanul unei familii este i o fresc a vieii rurale
din proximitatea celui de-al doilea Rzboi Mondial. Exist n primul volum al
romanului cateva secvene narative simbolice pentru tema destrmrii familiei. De
exemplu, scena cinei surprinde un moment din existena familiei tradiiaonale, condus
de un tat autoritar, dar dezvluie tensiunile i conflictele din familie. Astfel, aezarea
n jurul mesei prefigureaz tensiunile din familie: cei trei frai vitregi, Paraschiv, Nil
i Achim, stteau spre partea din afar a tindei, ca i cand ar fi fost gata n orice clip
s se scoale de la mas i s plece afar. De cecealalt parte a mesei, lang vatr, sttea
ntotdeauna Catrina Moromete, mama vitreg a celor trei frai, iar lang ea i avea pe ai
ei, pe Niculae, pe Ilinca i pe Tita. Moromete sttea in capatul mesei ,,parc deasupra
tuturor De asemenea, o alt secven relevant este aceea a tierii salcamului,
secvent care prefigureaz destrmarea familiei, prbuirea satului tradiional, risipirea
iluziilor lui Moromete. in viziunea criticului Eugen Simion salcamul reprezint, s-ar
putea spune,unitatea, trinicia Moromeilor, fiind n lumea obiectelor ceea ce
reprezint tatl n viaa familiei. E unarbore cu autoritate, dominator, un punct stabil de
referin, Odat doborat se creaz sentimentul de gol, de ruptur: totul se fcuse mic.
Grdina, caii, Moromete nsui artau bicisnici.
Titlul Moromeii aaz tema familiei n centrul romanului, ns criza care
duce la destrmarea ei este reprezentativ pentru transformrile din satul romnesc al
vremii, astfel c romanul unei familii este i un roman al deruralizrii satului, aa
cum afirma criticul Nicolae Manolescu. Titlul operei este alcatuit dintr-un substantiv
propriu, care fixeaza varianta colocviala a formulei ,,familia Moromete. Are un
puternic rol anticipativ, sugerand intalnirea cititorului cu membrii acesteia.
Simetria compoziional este dat de cele dou referiri la tema timpului, n
incipit i n paragraful final al volumului I. La nceput, timpul pare ngduitor, Se
pare c timpul era foarte rbdtor cu oamenii, viaa se scurgea fr conflicte mari,
pentru ca enunul din finalul volumului, timpul nu mai avea rbdare, s modifice
imaginea timpului, care devine necrutor. Imaginea timpului rbdator reprezint doar
o iluzie a lui Ilie Moromete, contrazis de evenimentele petrecute pe parcursul
romanului.

Conflictul principal opune mentalitatea tradiional i mentalitatea impus,

colectivist. Opoziia dintre cele dou lumi este pus n eviden de relaia dintre Ilie
Moromete i fiul su, Niculae, care devin personaje-reflectori pentru cele dou
mentaliti. Copilul isi doreste cu ardoare sa mearga la scoala, in timp ce tatal, care
trebuie sa plateasca taxele il ironizeaza sau sustine ca invatatura nu aduce niciun
beneficiu. Pentru a-si realiza dorinta de invatat, baiatul se desprinde treptat de
familie. Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si Catrina, sotia lui
Moromete vanduse in timpul secetei un pogon din lotul sotiei, promitandu-i, in
schimb, trecerea casei pe numele lui, dar amana indeplinirea promisiunii.
Nemultumita, ea isi gaseste refugiul in biserica, dar in al doilea volum, Catrina il
paraseste pe Ilie, dupa ce afla de propunerea facuta fiilor lui, la Bucuresti. Al treilea
conflict se desfasoara intre Moromete si sora lui Guica, care si-ar fi dorit ca fratele
vaduv sa nu se recasatoreasca. In felul acesta, ea ar fi ramas in casa fratelui sa se ocupe
de gospodarie si de cresterea copiilor, pentru a nu ramane singura la batranete. Faptul
ca Moromete se recasatorise ii cuprinsese ura impotriva lui, pe care o transmite celor
trei fii mai mari.

Cel mai important personaj al literaturii lui Marin Preda, Ilie Moromete, l are
ca model pe Tudor Clraul, tatl scriitorului, dup cum mrturisete acesta n
volumul Imposibil ntoarcere: ,,scriind, totdeauna am admirat ceva, o creaie
preexistent, care mi-a fermecat nu numai copilria, ci i maturitatea: eroul preferat,
Moromete care a exist n realitate, a fost tatl meu. Ilie Moromete este singurul
taran-filosof din literatura roman. Frmntrile sale espre soarta ranilor depinznd
de roadele pmntului, de vreme i de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui
reflexiv.
Personajul exponenial, al crui destin exprim moartea unei lumi,cel din
urm ran reprezint concepia traditonalista faa de pmnt i familie. Criza satului
arhai se reflecta n contiina acestui personaj confruntat, tragic, cu legile implacabile
ale istoriei, cu timpul nerbdtor.

Personajul Ilie Moromete este personajul principal al primului volum si

secundar celui de-al doilea. Volumul 1 il contureaza pe Ilie Moromete in mod
complex, cap de familie, dominand copiii din prima si a doua casnicie cu autoritate, cu
o pozitie centrala in lumea satului, fiindca era cel mai inteligent si abil dintre tarani.
Spre deosebire de alte personaje, isi ascundea gesturile prin puterea disimularii.
Volumul 2 il gaseste pe Ilie Moromete ca personaj secundar si un om dominat de
timpul schimbarilor. Isi pierde cele doua valori, familia si pamantul, ca urmare
moartea personajului reprezinta o stingere a lumii satului arhaic.

O trstur fundamental a lui Ilie Moromete este duplicitatea, capacitatea de

disimulare. Dialogul convenional pe care l construiete cu interlocutorii, vorbirea n
paralel sunt dou modaliti prin care se realizeaz disimularea. Numai monologul
interior dezvluie adevrata gndire a protagonistului. Dotat cu ironie ascuit,
inteligent i cu simul umorului, Moromete transform existena ntr-un adevrat
spectacol, fiind considerat liderul de necontestat al ntlnirilor din poiana fierarului
Iocan.

El este caracterizat direct de catre narator si alte personaje sau autocaracterizare ori
indirect prin limbaj, gesturi, fapte, atitudini fata de alte personaje sau prin nume.

Caracterizarea directa facuta de narator arata ca Ilie Moromete era cu zece ani
mai mare decat Catrina si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai
nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva. Chiar la inceputul romanului,
in scena cinei Moromete statea parca deasupra tuturor. In alt loc, naratorul spune ca
Moromete avea uneori obiceiul (semn de batranete sau poate nevoia de a se convinge
ca si cele mai intortocheate ganduri pot capata glas) de a se retrage pe undeva prin
gradina si de a vorbi singur.

Caracterizarea directa facuta de alte personaje sugereaza perceptia diferita asupra

personajului. Sotia sa, Catrina ii reproseaza lenea si placerea vorbei Toata ziua stai la
drum si bei tutun, sora sa Guica ii poarta pica deoarece recasatorindu-se, ea a fost
obligata sa se mute din casa, ramanand singura, in timp ce Cocosila, prietenul sau ii
zice mereu Esti prost!, calificativ ce ascunde, insa pe de o parte simpatia, iar pe de
alta parte invidia fata de inteligenta si spontaneitatea personajului.

Procedeul autocaracterizarii ramane definitoriu prin marturisirea facuta de

Moromete doctorului, cu o sublima trufie a omului ce si-a respectat conditia si menirea
Domnule, eu intotdeauna am dus o viata independenta!.

Caracterizarea indirecta prin limbaj arata schimbarile majore si dramatice prin care
trece personajul: la inceput are placerea de a povesti cu lumea, raspunzand in multe
cuvinte la salutul oamenilor, ulterior este poreclit Mutul, nu se mai putea vorbi cu
el, spuneai una si el asculta si ai fi zis ca intelegea, ca sa te pomenesti pe urma ca
raspunsurile pe care le dadea veneau din alta parte. El este un disimulat, care vorbeste
singur, fiindca nu considera ca merita cineva sa-i asculte gandurile. Disimularea este o
reactie defensiva, ulterior devine o a doua natura a personajului, aratand instrainarea
tragica Lui Moromete parca ii zburase mintea din cap si cu buna stiinta facuse scimb
cu a altui taran care vorbea cu tine asa cum vorbesti cu un cal sau cu o vaca. In gura
lui, cuvantul capata fascinatie magica, cele mai obisnuite intamplari devin aventuri.
Nedumerirea prefacuta a lui Ilie, pauzele in rostire, interjectiil si lacomitatea cu care
vrea sa afle detaliile picante in situatia despre cei care isi amendeaza copiii,
vanzandu-le pamantul.

Caracterizarea indirecta prin ganduri, idei arata ca este indragostit de viata, o vede
ca pe un spectacol, o contempla, crede ca timpul e rabdator, iar cand vede ca s-a
inselat tot nu se teme de trecerea sa Moromete nu gasea in el nicio frica fata de
trecerea anilor.

Caracterizarea indirecta prin atitudini fata de oameni sugereaza ca isi iubeste

copiii, dar e mai bine sa-i tina din scurt. Incearca sa-si indrepte greselile facute fata de
ei, recunoaste ca marea lui greseala a fost ca nu l-a lasat sa faca mai departe scoala pe
Niculae, fiul sau cel mic. Nu intelegea lumea fiilor cei mari, dar e convins ca se vor
schimba mai tarziu. El se simte mandru si dispretuitor fata de Balosu pe care il injura
intotdeauna (in gand) pentru dorinta de imbogatire, iar acesta simtind superioritatea
vecinului sau, nu-si doreste decat sa-l vada umilit. Se simte superior si nu-si poate
stapani pornirea de a fi ironic cu ce care nu-l inteleg. Atitudinea de sef absolut al
familiei este subliniata in timpul cinei.

Caracterizarea indirecta prin gesturi sau chiar mersul sau tradeaza starile sale de
meditatie Isi lasa fruntea in pamant si mersul i se incetini. Era mersul lui cand se
gandea si cand nu mai vedea nimic in jur. Supararea, linistea, nedumerirea, veselia
fortata, neputinta sunt prezente in comportamentul omului, subliniate de gesturi si de o
mimica expresiva. La fel de elocventa este scena pranzului la camp, desi se frige cu
fasolea fierbinte, nu se exteriorizeaza in niciun fel, asteptand curios si amuzat ca
Paraschiv, fiul sau, sa pateasca acelasi lucru, lasandu-l sa se friga, demonstrand astfel
lacomia, apoi prevenitor ii ofera apa rece si se intereseaza grijuliu daca s-a fript rau
Na, Paraschive, bea apa, se precipita Moromete, apucand bota in brate si intinzandui-
o grijului. Te-ai ars rau? Eu credeam ca e rece, marturisind el naiv.

Caracterizarea indirecta prin idealuri si valori arata ca personajul are o conceptie

de viata parte, centrata pe ideea libertatii spirituale si considera ca omul este dator sa
tina la rostul si menirea lui, chiar daca este bun sau rau. Personajul este considerat cel
din urma taran adevarat.

Caracterizarea indirecta prin fapte a personajului spune ca el continua sa fie

preocupat de politica si dupa ce se instaleaza comunistii la putere. Fiind inteligent,
prevede marile schimbari dramatice si le impartaseste prietenilor sai. El prinde viata
(ca personaj prinicpal) nu doar din faptele pe care le face cat si din comportamentul
sau. Faptele savarsite de Moromete sunt cele ale unui taran obisnuit cu familie si griji.
El merge la camp, dar nu se omoara cu munca, vorbeste cu vecinii, il viziteaza pe altul
si isi bate copiii cand acestia intrec masura. Important pentru acest taran nu este ceea
ce face, cu cum face sau cum le prezinta intamplarile celor care-l asculta. Ceea ce face,
in mare parte, se modifica in functie de ceea ce simte, de starea lui, de aceea devine o
nedumerire pentru cei din jurul sau. Niciuna din faptele sale nu dovedeste graba, caci
timpul are rabdare cu oamenii. El ii interzice fiului sau cel mic, Niculae, sa mai
mearga la scoala, considerand ca nu-i aduce niciun beneficiu, iar acesta se
instraineaza de familie. In al doilea volum, cei doi raman certati, Moromete moare, iar
Niculae viseaza ca s-au impacat.

Avand in vedere aceste caracteristici, Moromete are o complexitate care il aseamana

cu un intelectual veritabil, fiind considerat un taran filosof.

Scene semnificative:
Cina rneasc, prezentat pe mai multe pagini,nu are nimic din opulena
marilor banchete. Solemnitatea i modestia culinar i dau un caracter aproape sacru.
Ca n picturile vechi, lumina naraiunii cade pe chipul printelui, care vegheaz asupra
copiilor nghesuii n jurul unei mese joase. Ilie Moromete stpnete n chip absolut
aceast familie, fapt subliniat i prin poziia sa la mas, unde sttea parc deasupra
tuturor. Locul lui era pragul celei de-a doua odi, adic n mijlocul casei, de pe care el
stpnea cu privirea pe fiecare!. Descrierea mesei este nceat i ritualul ei dezvluie
relaiile adevrate din snul familiei. Aceast scen este considerat de Ovid
Crohmlniceanu prima schi a psihologiei Moromeilor.
Momentul tierii salcmului poate fi socotit nceputul sfritului . Ilie
Moromete taie salcamul pentru a achita o parte din datoriile familiei, fara a vinde
pamantul. Taierea salcamului, duminica in zori, in timp ce in cimitir femeile isi plang
mortii, prefigureaza destramarea familiei, prabusirea satului traditional, risipirea
iluziilor lui Moromete Gradina, caii, Moromete nsui artau bisnici. Odat distrus
arborele sacru, axis mundi, lumea Moromeilor i pierde sacralitatea, haosul se
instaleaza treptat.
Niculae este fiul din cea de-a doua cstorie a lui Moromete, cea cu Catrina,
fiind mezinul familiei. Sarcina principal a lui Niculae este s aib grija de oaia
neastmprat Bisisica, principala lui surs de suferin, prin care Preda distruge mitul
mioritic, aa cum, prin Niculae, distruge i mitul copilriei vesele i lipsite de griji.
Scena cinei din prima parte a volumului I este revelatoare pentru statutul mezinului n
cadrul familiei, implicit n ochii tatlui acesta era aezat n dreptul mamei sale, stnd
pe jos, pentru c nu avea scaun. Mezinul nu era, aadar, un membru important al
familiei, fapt dovedit i de conflictul pe care l va avea cu tatl sau n ceea ce privete
dorina lui de a se duce la coal. Copilul i dorete cu ardoare s mearg la scoal i,
n ciuda acordului mamei sale, nu primete sprijin din partea lui Ilie, care trebuie s i
plteasca taxele. Acesta susine ca nvtura nu i aduce niciun beneficiu i l
ironizeaz: alt treab n-avem noi acuma! Ne apucm s studiem.
Relaia afectiv dintre cei doi este ubrezit de lipsa acut de comunicare. Moromete
are impresia c cei din jur l neleg i c gesturile sale nu necesit nicio justificare,
nicio explicaie fa de acetia. Este un tat autoritar, care nu accept s fie contrazis n
vreun fel. Moromete i iubete ns copiii. Ironia fa de fiii si se prezint sub forma
unor observaii cu scop corectiv i nu izvorte din dispre sau rutate.
n lupta cu istoria, care niveleaz spiritul, soluia lui Marin Preda, n vederea
meninerii autenticitii individului, este adoptarea si impunerea, din cmpul
idealurilor umane, a celor reprezentative pentru fiecare structur psihologic distinct,
eroul moromeian, prin mereu aceleai premise este mereu altul, cu o modalitate de a-
i impune adevrul valorilor sale n faa istoriei. Aceste afirmaii sunt susinute i de
criticul Andreea Vldescu n volumul Marin Preda sau triumful contiinei
(Moromete este nvins de istorie, neacceptnd s-i trdeze autenticitatea, valorile).
Mutaiile istorice i psihologice ale satului determin mutaii i n snul
familiei, o alt realitate palpit, concret. Familia Moromete se afl n faa problemei
fundamentale: a fi sau a nu fi. Pentru Ilie Moromete, dilema tragic este cu istoria pe
care n-a recunoscut-o, n-a acceptat-o sau contra istoriei, la care nu s-a ateptat s fie
aa de repede martor intrisec solicitat. Consecvena caracterului su din volumul I nu
permite o abdicare i o adaptare rapid, categoric, iar timpul care nu mai ateapt i e
insuficient ca s-l poat duce la nelegerea situaiilor noi, n continu devenire i prin
aceasta mereu mai noi pentru dnsul. Este un hamelitan romnesc de la ar, un
candidat la prbuirea pe care nu vrea s-o accepte. Personajul vede imposibila
ntoarcere, dar nu se acomodeaz i devine cu att mai casabil, mai expus nimicirii. Va
fi copleit, totui, de noul timp istoric i nimicit de inexorabilul lui mar n direcia
contrar celei gndite de el. Astfel ncet, dar sigur, Ilie Moromete se va stinge ca o
lumnare, zadarnic, ncercnd prin vreo zvcnire, s renvie timpul de alt dat.