CARACTERIZAREA LUI MOROMETE Personajul central al romanului este Ilie

Moromete, un erou atat de insolit (= neasteptat de nou) incat a generat un adevarat modus
vivendi, morometianismul.
Surprins in doua ipostaze, cea de taran exponential si cea de individ, Ilie Moromete
reprezinta un tip de taran aparte in literatura romana un spirit re!lexiv, contemplativ, inteligent,
ironic, din acest motiv !iind considerat de critica literara taran !ilozo!.
"a taran, personajul este reprezentativ pentru clasa din care !ace parte, dorinta sa este de
a mentine intreg pamantul pe care il detine si de a pastra unitatea !amiliei. "a individ, este o
im#inare uimitoare de tacere si locvacitate, de contemplativitate si replici ascutite, de gandire
pro!unda si actiune super!iciala, intr$un cuvant este unic.
Fire reflexiva, Moromete priveste modul sau de viata ca pe singurul posi#il pentru ca el
genereaza armonia universala% satul morometian este un centru al lumii si un spatiu in care se
realizeaza inaltul acord al &apturii cu 'niversul. Personajul mediteaza pe tema existentei si
realizeaza momente unice de traire interioara, privind viata ca pe un spectacol superior care il
amuza (rade de #igotismul "atrinei, de lacomia lui Parasc(iv, pe care il lasa sa se arda cu
!asolea, de prostia unor tarani). )l priveste existenta cu detasare, ca pe un miracol de
contemplat, pentru ca isi da seama ca insul care e numai activ isi consuma viata si nu
intelee nimic din ea pentru ca devine ro!ul actiunii"#
Oriinalitatea persona$ului vine din modul in care un spirit contemplativ% creator%
traieste fiecare &i ca pe o &i de 'uminica"# 'e pe stanoaa podistei sau de prispa casei%
Moromete priveste lumea cu oc(i patrun&atori) in intamplarile cele mai simple el
descopera ceva deose!it% o nota inveselitoare% o lumina care pentru ceilalti nu se aprinde#
Calatorind la munte ca sa vanda cerealele% Moromete povesteste la intoarcere niste fapte
extraordinare% pe care% insa% *iculae nu le o!servase+ Tatal ,notea&a naratorul- avea
ciudatul dar de a vedea lucrul care lor ,!aietilor mai mari- le scapau% pe care ei nu le
vedeau"#
*titudinea !ata de pamant si cea !ata de #ani este legata de acest dar al contemplatiei#
Pamantul ii da posi#ilitatea de a !i independent si li#eratatea de a se gandi si la altceva decat la
ce poate sa aduca ziua de maine. .amantul% in conceptia lui Moromete% este facut sa dea
produse% iar produsele sa/i (raneasca pe mem!ri familiei si sa acopere c(eltuieilile casei#
Lui Moromete neustoria ca atare nu i/ar fi placut daca castiul ar fi fost lipsit de
peripetii"% !anii pricinuindu/i o furie neputincioasa% intrucat vede in acestia o contaminare
a modului traditional de viata# +e aici si con!lictul cu !iii cei mari care au o dorinta nemasurata
de castig si care cred ca tatal nu !ace nimic toata ziua, isi pierde timpul satand de vor#a cu
prietenii lui, "ocosila si +umitru lui ,ae, in loc sa mearga la munte si sa speculeze graul.
'isimularea este o alta trasatura de!initorie a lui Moromete. Semni!icativa in acest sens
este comedia pe care o joaca in !ata agentilor !iscali, care ii stricasera placuta discutie de
duminica. Intrand in curte, trece pe langa cei doi agenti ca si cand acestia ar !i invizi#ili, striga la
"atrina, despre care stia ca se a!la la #iserica si la un Parasc(iv inexistent. -e spune apoi ca nu
are #ani, le cere o tigara si numai dupa ce agentii sunt gata sa ridice lucrurile din casa, Moromete
se (otaraste sa scoata #anii +e ce nu vrei sa intelegi ca n$am. Ia ici o mie de lei, si mai incolo
asa, mai discutam noi/ "e, crezi ca noi !atam #ani..
Ironia% puterea de a face (a& de neca& este prezenta in relatia cu persoanele pe care le
considera in!erioare. -ui ,iculae, care intarzia la masa, ii spune la un moment dat 0e dusesi in
gradina sa te odi(nesti, ca pana acum statusi/. -ui ,ila i se adreseaza mult mai sarcastic, atunci
cand acesta il intrea#a de ce taie salcamul "a sa se mire prostii/. 1eselia, glumele acide,
ironia la adresa evenimentelor vremii comentate in poiana lui Iocan denota o existenta relativ
lipsita de griji in care taranul se considera centrul lumii.
2mul linistit si ironic sta, totusi, pe un vulcan, in care !amilia peste care pastoreste cu
autoritate a#soluta pregateste un complot. +aca pana atunci Moromete tinuse piept
perceptorului, jandarmului, lui 0udor 3alosu, si traise senin, cu un sentiment inalt al
independentei, spargerea !amiliei duce la pra#usirea lui morala% modi!icarea lui interioara este
punctata prin eviden4ierea sc(im#5rilor din glasul personajului. *st!el, glasul lui Moromete
devine tul#ure si insingurat, iar lumina pe care acesta o descoperea in intamplarile si !aptele
vietii se stinge, linistea il paraseste si, !ara liniste, existenta nu mai este o incantare, ci o povara
cum sa traiesti daca nu esti linistit..
.unctul culminant al acestei cri&e se desfasoara la (otarul lotului de pamant# Fire
reflexiva% Moromete se inc(ide in lumea andurilor% supunand unei $udecati aspre lumea
neva&uta care i/a sal!aticit copiii si l/a silit pe el insusi sa iasa din cercul de !ucurii in care
traise# 'urerea lui Moromete vine% intai% dintr/un simt inalt al paternitatii ranite# *u faptul
de a/si pierde o parte din lot il intuneca% ci ideea de a/si pierde fiii si linistea care il face sa
priveasca existenta ca un spectacol superior.
Moromete spera, insa, pana in ultima clipa ca isi poate intoarce !ii de pe calea gresita.
*tunci cand #aietii se revolta impotriva sa, Moromete renunta, insa, la stapanirea de sine de care
daduse dovada pana atunci si le aplica #aietilor, inutil, o corectie. "u toate acestea, Parasc(iv si
,ila !ug impeuna cu zstrea si caii !amiliei.
"a e!ect al acestei lovituri naprasnice date sperantelor lui, Moromete devine indepartat
si nepasator, se retrage in sine, isi pierde placerea de a vor#i, socia#ilitatea, !antezia, ironia.
2mul creator este invins de omul social si Moromete se va retrae din lumea activa a
satului) istoria necrutatoare a fost mai puternica si trece cu tavaluul ei peste tot si toate#
0TRUCTURA 'I0CUR0ULUI
,aratorul este in continuare o#iectiv, dar nu mai este omniscient, nu domina universul
operei si nu$si manevreaza cititorul. 'neori, para ca nu stie ce se intampla si ca a!la o data cu
cititorul ceea ce se intampla (atunci intervine Moromete ca personaj re!lector). *m#iguitatea
narativa este ampli!icata de prezenta constanta a stilului indirect$li#er, datorita caruia se sterge
granita dintre planul naratorului si cel al personajului (dupa do#orarea salcamului mama se
rasteste la !ete, iar naratorul transcrie in stil indirect$li#er replica !emeii "e n$ati mai vazut
copac taiat./).
Construit pe o tema rar a!ordata in literatura romana% li!ertatea morala in lupta cu
fatalitatea istoriei% avand ca protaonist un taran filo&of unic ca individualitate%
Morometii" lui Marin .reda ramane un roman de exceptie prin vi&iune si arta literara#