Materiale suplimentare pentru pregtirea examenului de bacalaureat Modele de rezolvare pentru pregtirea simulrii din aprilie 2013 Moromeii

de Marin Preda Romanul Moromeii a aprut in dou volume, primul fiind publicat n 1955, iar cel de-al doilea n 1967, fiind nu numai un punct de reper n proza postbelica, ci i o reprezentare de excepie a satului tradiional romanesc din campia Dunrii, n perioada interbelic i postbelic. Romanul a fost precedat de nuvele, precum ntalnirea din pmanturi, O adunare linitit i Dimineaa de iarn care-i anticipeaz, n majoritatea lor, problematica. Abia apariia Moromeilor" a atras ns atenia asupra dimensiunii talentului de scriitor a lui Marin Preda prin noutile pe care le prezenta formula sa epic. Volumul este structurat pe trei pri, cu o aciune concentrat, care se desfoar pe parcursul verii, cu trei ani naintea izbucnirii celui de- al doilea rzboi mondial. Prima parte, de smbta seara pana duminic noaptea, contin scene care ilustreaz monografic viaa rural: cina, tierea salcmului, ntlnirea duminical din poiana lui Iocan, hora etc. Partea a doua se deruleaz pe parcursul a doua sptmni, ncepnd cu plecarea lui Achim cu oile, la Bucureti, iar partea a treia, de la seceri pn la sfritul verii, se ncheie cu fuga bieilor. Cele trei pri confer echilibru compoziiei, fiecare ncepnd cu o prezentare de ansamblu: masa, prispa i seceriul. Simetria compoziional este dat de cele dou referiri la tema timpului, n primul i n ultimul paragraf al volumului. Raportul dintre incipit i final evideniaz drumul nsingurrii lui Moromete deoarece n incipit eroul este nconjurat de familie, ceea ce i confer un anumit statut, n timp ce n final este singur i retras, cu aerul celui dobort de o lume neclar. mprirea pe capitole dezvluie dou tehnici uneori se schimb planul narativ i atunci se face o precizare la timp, menit s ne menin ntr-o cronologie simultan; alteori se continu planul cu alt scen, ca n teatru. Folosirea alternativ a celor dou tehnici permite naratorului s nainteze n diegeza/poveste, crend n acelai timp impresia c st pe loc. n ceea ce privete intriga, un triplu conflict va destrma familia lui Ilie Moromete. Este, mai nti, dezacordul dintre tata i cei trei fii ai si din prima cstorie: Paraschiv, Nil i Achim, izvorat dintr-o modalitate diferit de a ntelege lumea. Fii cei mari i dispreuiesc tatl fiindc nu tie s transforme n bani produsele economiei rurale, precum vecinul Tudor Blosul, mai adaptat noilor relaii capitaliste. Cel de-al doilea conflict izbucnete ntre Moromete i Catrina, soia lui. Moromete vnduse n timpul secetei un pogon din lotul soiei, promindu-i, n schimb, trecerea casei pe numele ei, dar de teama fiilor mai mari, care i urau mama vitreg, Moromete amna ndeplinirea promisiunii. Al treilea conflict se desfoar ntre Moromete i sora lui, ga Maria, poreclit Guica, care i-ar fi dorit ca fratele vduv s nu se mai cstoreasc pentru a doua oara. n felul acesta, ea ar fi ramas in casa fratelui, sa se ocupe de gospodarie si de cresterea copiilor, pentru a nu ramane singura la batranete. Faptul ca Moromete se recasatorise si ca isi construise o casa departe de gospodaria ei ii aprinsese ura impotriva lui, pe care o transmite i celor trei fii mai mari. Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative. In prim plan se afla Morometii cu o familie numeroasa macinata de nemultumiri mocnite. Taran mijlocas, Ilie Moromete incearca sa pastreze intreg, cu pretul unui trai modest, pamantul familiei sale pentru a-l transmite apoi baietilor. Planurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i caracter de fresca sociala: boala lui Botoghina, revolta taranului sarac, Tugurlan, familia chiaburului Tudor Balosu, dragostea dintre Polina si Birica, discutiile din poiana lui Iocan, rolul institutiilor si autoritatilor in satul interbelic. Exista in primul volum al romanului Morometii cateva secvente narative de mare profunzime. Scena cinei este considerata critica literar prima schita a psihologiei Morometilor. Descrierea cinei se realizeaza
1

lent prin prin acumularea detaliilor. Ceremonialul cinei pare a surprinde un moment din existenta familiei traditionale, condusa de un tata autoritar, dar semnele din text dezvaluie adevaratele relatii dintre membrii familiei. Ilie Moromete pare a domina o familie formata din copii proveniti din doua casatorii, invrajbiti din cauza averii. Asezarea in jurul mesei sugereaza evolutia ulterioara a conflictului i iminenta destramare a familiei. Astfel, putem spune c aceasta scena functionaza ca prolepsa, sau anticipare cronologic a evoluiei evenimentelor. O alta secventa epica cu valoare simbolica este aceea a taierii salcamului, care confera tragism roamanului. Ilie Moromete taie salcamul pentru a achita o pare din datoriile familiei, fara a vinde pamant sau oi. Taierea salcamului, duminica in zori, in timp ce in cimitir femeile isi plang mortii, prefigureaza destramarea familiei, prabusirea satului traditional, risipirea iluziilor lui Moromete. Apar ciorile, ca miste semne rau prevestitoare, iar mama, care stie sa citeasca in astfel de lucruri un curs al vremii viitoare, cade la ganduri intunecate. Lumea Morometilor se desacralizeaza. Odata distrus arborele sacru, axis mundi, haosul se instaleaza treptat. Universul rural se organizeaza parca in functie de el, incat caderea lui devine sinonima cu prabusirea lumii si inceputul alteia, mai sarace. Arborele este dublul vegetal al lui Moromete, toate semnificatiile converg spre aceasta idee, prin tehnica prolepsei. Scenele in care sunt prezentate aspecte din viata colectivitatii se constituie intr-o adevarata monografie a satului traditional: hora, calusul, intalnirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea scolara, secerisul, treierisul. Unul dintre cele mai ilustrative episoade pentru viata rurala este secerisul, care confera statul de roman monografic. Este infatisata intr-o maniera originala (inregistrarea si acumularea de detalii ale existentei familiale taranesti) o realitate arhetipala; miscarile, gesturile pregatirea si plecarea la camp se integraza unui ritual stravechi. Secerisul e trait in acelasi fel de intregul sat, intr-un ceremonial mitic specific colectivitatii arhaice. O alta scena semnificativa este cea din poiana lui Iocan. Discutiile despre politica, nu incep decat in prezenta lui Moromete, pentru ca el este cel care citeste ziarele si interpreteaza evenimentele i nu scap niciun prilej de a-i ironiza pe ceilalti: cand bea tuica la Balosu, cand comenteaza discursurile din ziar, cand gusta fasolea la camp etc. Are tendinta de a domina si de a face ca lumea din jur, mai ales familia sa se miste dupa vointa lui. Imaginea monografica a satului romanesc tine de realismul operei. Scene precum jocul calusului, spalatul pe picioare, imaginea muncilor agricole (seceris), dar si inregistrarea vietii de familie de zi cu zi, imagine ce scoate la iveala un adevarat cos al existentei taranesti sunt doar cateva aspecte ce confera operei realism. Limbajul prozei narative se remarca prin limpezimea, naturaletea si precizia stilului, oralitatea, lipsa podoabelor, imbinarea stiului direct si indirect, stilul indirect liber, textul si subtextul ironic.