MOROMETII- de Marin Preda

Primul roman scris de Marin Preda, important romancier postbelic, Moromeii, este alctuit din dou volume, publicate la doisprezece ani distan: n 1955, volumul I, iar n 1967, volumul al II-lea. Romanul Moromeii creeaz n manier realist-obiectiv universul specific al satului romnesc din Cmpia Dunrii, aflat la rscrucea istoriei. Prin aceast oper Marin Preda analizeaz probleme legate de mica proprietate rneasc in raport cu relaiile capitaliste i socialiste. n aceeai msur este urmrit i evoluia valorilor patriarhale in satul romnesc. Romanul corespunde realismului postbelic, ilustrand renuntarea partiala la omniscient si nasterea unei obiectivitati moderne, intrucat perspectiva obiectiva a naratorului este completata de cea a personajului- reflector( Ilie Moromete) si cea a personajului informator (ex.: parizianul). Concepia lui Marin Preda e aceea c autorul realist trebuie s realizeze o oper care s vorbeasc nu despre ea nsi, ci despre om. n ceea ce privete tema, romanul prezint destrmarea - simbolic pentru gospodria rneasc tradiional a unei familii dintr-un sat din Cmpia Dunrii, Silitea-Gumeti. Evoluia i criza familiei sunt simbolice pentru transformrile din satul romnesc al vremii. Astfel c romanul unei familii este i o fresc a vieii rurale din proximitatea i de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial. Privind relaiile temporale i spaiale, aciunea romanului se desfoar n Silitea Gumeti, un sat din Cmpia Dunrii n care existena decurge de generaii ntregi fr conflicte mari, pe o perioad de un sfert de veac i nfieaz destinul ranului la confluena dintre dou epoci istorice: nainte i dup al Doilea Rzboi Mondial. Simetria compoziional este dat de cele dou referiri la tema timpului, n incipit i n paragraful final al volumului I. La nceput, timpul pare ngduitor, tolerant- Se pare c timpul era foarte rbdtor cu oamenii; viaa se scurgea fr conflicte mari. Verbul se pare sugereaza ideea ca imaginea timpului rabdator este doar o iluzie a lui Moromete, deoarece evenimentele petrecute ulterior in roman il vor contrazice. Enunul din finalul volumului, timpul nu mai avea rbdare, modifica imaginea timpului, care devine necrutor, intolerant- Trei ani mai tarziu izbucnea cel de-al doilea razboi mondial. Timpul nu mai avea rabdare. Aciunea primului volum pune n prim-plan Moromeii, o familie numeroas, mcinat de nemulumiri mocnite. ran de mijloc, Ilie Moromete ncearc s pstreze ntreg, cu preul unui trai modest, pmntul familiei sale, pentru a-l lsa apoi bieilor. Fiii cei mari ai lui Ilie Moromete, Paraschiv, Nil i Achim i doresc independena economic, astfel cei trei pun la cale un plan care amplific drumul ctre destrmare al familiei. Acetia fur oile, caii i zestrea fetelor i fug la Bucureti, s-i fac un rost, punndu-l pe Moromete n situaia de a vinde o parte din pmnt pentru a scpa de datorii. Astfel, conflictul principal este dezacordul dintre Ilie Moromete i cei trei fii ai si din prima cstorie, izvort dintr-o modalitate diferit de a nelege lumea. Fii cei mari i dispreuiesc tatl fiindc nu tie s trasnforme n bani produsele economiei rurale, precum vecinul Tudor Blosu, care se adapteaz mai uor noilor relaii capitaliste.

Cel de-al doilea conflict izbucnete ntre Moromete i Catrina , soia lui. Moromete vnduse n timpul secetei un pogon din lotul soiei, promindu-i, n schimb, trecerea casei pe numele ei. De teama fiilor celor mari care i urau mama vitreg, dar mai ales pentru c n satul tradiional brbatul este eful casei, Moromete amn ndeplinirea promisiunii. Din aceast cauz, femeia simte cum i se strecoar n inim nepsarea i sila de brbat i copii, gsindu-i initial refugiul n biseric, dar n al doilea volum Catrina l prsete pe Ilie, dup ce afl de vizita lui la Bucureti. In primul volum al romanului sunt prezentate cateva secvente narative de mare profunzime, care sustin tematica complexa a operei. Scena cinei este considerata de Ovid. Crohmalniceanu prima schita a psihologiei Morometilor. Descrierea cinei se realizeaza lent, prin acumularea detaliilor. Ceremonialul cinei pare a surprinde un moment din existenta familiei traditionale, condusa de un tata autoritar, dar dezvluie tensiunile i conflictele din familie. Astfel, aezarea n jurul mesei prefigureaz tensiunile din familie: Cei trei frai vitregi, Paraschiv, Nil i Achim, stteau spre partea dinafar a tindei, ca i cnd ar fi fost gata n orice clip s se scoale de la mas i s plece afar. De cealalt parte a mesei, lng vatr, [] sttea ntotdeauna Catrina Moromete, mama vitreg a celor trei frai, iar lng ea i avea pe ai ei, pe Niculae, pe Ilinca, i pe Tita, copii fcui cu Moromete.- ilustrandu-se astfel conditia de gospodina, gata oricand sa-si hraneasca familia si de mama, pregatita sa-si pazeasca mereu copiii, iar Moromete sttea parc deasupra tuturor. Mezinul Niculae, nu avea scaun, situarea lui spatiala justificand pozitia lui neglijabila in cadrul familiei Moromete. In plan simbolic, asezarea din timpul cinei sugereaza iminenta destramare a familiei. De asemenea, o alt secven relevant este aceea a tierii salcmului, secvent care prefigureaz, de asemenea, destrmarea familiei, precum si prbuirea satului tradiional, risipirea iluziilor lui Moromete. n viziunea criticului Eugen Simion salcmul reprezint, s-ar putea spune, unitatea, trinicia Moromeilor, fiind n lumea obiectelor ceea ce reprezint tatl n viaa familiei. E un arbore cu autoritate, dominator, un punct stabil de referin. Scena este precedata de o atmosfera sumbra, rau prevestitoare- luna este asemanata cu un soare mort, iar bocetele parca ies din pamant. Odat dobort se creaz sentimentul de gol, de ruptur, instalandu-se treptat haosul: totul se fcuse mic. Grdina, caii, Moromete nsui artau bicisnici. Ciorile, prevestitoare ale mortii, sunt de asemenea derutate, in lipsa salcamului nemaigasindu-si locul. Scenele in care sunt prezentate aspecte din viata colectivitatii se constituie intr-o adevarata monografie a satului traditional: hora, calusul, intalnirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea scolara, secerisul, treierisul. Una dintre cele mai ilustrative episoade pentru viata rurala este secerisul. Se infatiseaza o realitate arhetipala; miscarile, gesturile, pregatirea si plecarea la camp se integreaza unui ritual stravechi. Conform traditiei, se masoara cu pasul fiecare portiune ce trebuie lucrata de fiecare membru participant. Secerisul e trait in acelasi fel de intregul sat, intr-un ceremonial mitic specific colectivitatii arhaice. Poiana lui Iocan, adevarata inima a satului, este locul unde taranii se intalnesc, duminica, pentru a discuta probleme politice sau pentru citi ziarele. Ilie Moromete, Dumitru al lui Nae, Cocosila sunt membrii reprezentativi pentru adunare, in absenta lor aceasta fiind lipsita de importanta. Chiar daca este cel din urma taran, autoritatea lui Moromete se observa si in aceasta scena. Practic, adunarile din poiana lui Iocan prezinta o lume cu traditii si ritualuri, fiind o adevarata scena de teatrum mundi.

Limbajul personajelor devine nu doar mod de caracterizare a actantilor, ci un mijloc de a construi viziunea despre lume in romanul lui Marin Preda. Ironia este calea principala prin care Ilie Moromete isi mascheaza nelinistile, pe de o parte, si isi afirma revolta fata de o lume care ii salbaticeste copii. Spre exemplu- alta treaba n-avem, ne-apucam sa studiem- ascunde drama familiei de tip patriarhal, unde doar tatal este impovarat de asigurarea traiului si nu isi permite sacrificarea unei maini de lucru in favoarea studiului. Consider ca romanul Morometii surprinde dramatica iluzie ca viata isi poate continua cursul in tiparele traditionale, cu toate ca istoria modifica si distruge tiparele existentiale, atat la nivelul vietii individuale, familiale, cat si la nivelul comunitatii rurale. Asadar, romanul Moromeii reflect estetica realismului postbelic prin tematica social, prin caracterul de fresc a lumii rurale ante- i postbelice, prin perspectiva auctorial din care sunt relatate evenimentele, prin verosimilitatea faptelor.