ECHIPA

REPREZENTATIVA
DE HANDBAL A
SCOLII
REALIZAT

DE:

CA

DNU-MARIAN
E.F.S, ANUL III, GRUPA A

BRASOV
2017
I.

INTRODUCERE

Handbalul este un joc sportiv relativ tnr n comparaie cu alte jocuri, el a

aprut la sfritul secolului al XIX-lea, nceputul secolului XX prin transformarea
unor jocuri cu caracter popular i sub influena unor jocuri sportive n special al
fotbalului, din a crui idee fundamental de joc s -a inspirat cel mai mult.
Ca disciplina sportiva, handbalul, a cunoscut o mare dezvoltare, dovada fiind
si numarul mare de tari de pe toate continentele unde se practica acest sport si
scaderea varstei de selectie a copiilor de la 12 ani la 8-10 ani si chiar la 6 ani, iar
pentru toate categoriile de varsta (copii, juniori III, II, I, seniori) sunt organizate
competitii care atrag pe langa participantii directi, adica jucatorii si numerosi
spectatori atrasi de spectacolul sportiv oferit.
Existena i pregtirea unei echipe reprezentative de handbal a colii (biei
fete) se ncadreaz n activitile extracolare cu potenial educativ formativ
ridicat, determinat de nelegerea i rezolvarea corect a rolului i statutului
acestei echipe. Prevzut n instruciunile i normativele de curriculum ale
educaiei fizice i sportului n nvmntul preuniversitar, formarea unei echipe
reprezentative de handbal a colii, i extinde rolul i influena direct, pozitiv i n
afara ei, la nivelul celorlali elevi ai colii precum i a cadrelor didactice.
Echipa de handbal a unei coli, prin activitile p e care le desfoar i
asum misiunea i rolul de a reprezenta coala sau liceul respectiv i n afara
acesteia, situaie n care sunt angajai sub o form sau alta toi elevii i toate
cadrele didactice din acea unitate. Situaia este asemntoare cu or ice echip sau
formaie care reprezint un colectiv, o localitate sau o naiune, la ntrecerile sau
confruntrile din afara lor. n aceast situaie, echipa reprezentativ de handbal a
unei coli trebuie s i asume acest rol de ambasador care se extinde i n afara
ntrecerii sportive propriu zise.
n esen, rolul sau misiunea formrii i pregtirii unei echipe reprezentative
de handbal a colii este ca prin calitatea activitilor respective i a rezultatelor
sportive s contribuie direct la formarea i la permanentizarea une i atmosfere
educative favorabile influenrii pozitive a tuturor elevilor colii i nu numai a celor
din echipa respectiv.
II.

COMPONENA ECHIPEI REPREZENTATIVE DE HANDBAL A

SCOLII

Echipa reprezentativ de handbal a colii generale sau a liceului este necesar

s aib n componen un numr de minim 15 juctori sau juctoare din care : 3
portari, 6 juctori de 9 metri i 6 juctori de semicerc. Oficial, echipa este format

i particip n competiii cu 12 juctori, cei apte titulari avnd cte cinci juctori
de rezerv. n practic ns, este necesar ca lotul echipei s fie mai numeros,
ultimii 5 6 juctori s fie selecionai din clasele mai mici pentru a avea asigurat
continuitatea pregtirii i n anii urmtori.
II.1. Structura echipei pe posturi
n cadrul procesului de instruire se realizeaz o pregtire cu coninut general
dar i o pregtire specializat pe posturi, posturi pe care juctorii sunt repartizai n
funcie de statura lor. Aceste posturi sunt: extrem stnga/dreapta, intermediar
stnga/dreapta, coodonator de joc, pivot i portar. Aceast structur a echipei se
adapteaz la posibilitile i particularitile juctorilor juctoarelor din coala
general sau liceul respectiv aflai n lotul echipei, la valoarea lor, desigur.
II.2. Juniorii III
a) sportivi n vrst de 13 - 14 ani;
b) pentru admiterea echipei n competiie, fiecare echip participant trebuie s
aib trei sportivi avnd talia ntre:
- un portar
biei: 175 178 cm;
fete: 168 170 cm;
- doi juctori de cmp
biei: 180 - 182 cm;
fete: 168 170 cm,
dintre care doi s fie nscrii pe raportul de arbitraj i s participe efectiv la joc;
c) juniorii trebuie s treac i s promoveze urmtoarele patru probe de
control:
- dribling n linie dreapt 30 m;
- dribling printre jaloane 30 m;
- deplasare n triunghi;
- traciuni n brae;

n funcie de talie s obin urmtorul punctaj:

Sub 175 cm + 10% 176 puncte
175 180 cm - 10% 160 puncte
180 185 cm - 20% 128 puncte
Peste 190 cm - 25% 120 puncte

III.

SELECIA
ELEVILOR
PENTRU
REPREZENTATIVE DE HANDBAL

ALCATUIREA

ECHIPEI

Este o component important n orice model de joc al unei echipe datorit

implicaiilor directe n realizarea obiectivelor modelului de pregtire. n jocul de
handbal selecionarea copiilor i tinerilor, elevi de coal general sau liceu, este
un proces continuu, sistematic, are caracter activ i obiectiv. Ea vizeaz un evantai
larg de laturi ale personalitii celor care ncep s practice organizat jocul de
handbal, laturi care sunt puse n valoare de CRITERIILE DE SELECIE.
Aceste criterii de selecie au caracter obiectiv i fiecare din ele corespunde
unei laturi definitorii pentru profilul juctorului de handbal.
1. Criteriile medico biologice stabilesc starea de sntate i principalele
date referitoare la dezvoltarea somato funcional a organismului: examen
antropometric, somatoscopic, determinarea strii funcionale a sistemelor cardio
respirator i neuropsihic.
2. Criteriile somatice stabilesc nivelul de dezvoltare fizic general i
parametrii care favorizeaz obinerea performan elor n handbal. Un juctor de
handbal trebuie s aib statur nalt, dimensiuni mari ale anvergurii, dimensiuni
mari ale palmei i labei piciorului, dimensiune mic a diametrului bitrohanterian.
Determinante pentru obinerea performanelor de valoare sunt n primul rnd,
statura i anvergura braelor, valorile acestora fiind condiionate de factori
genetici.
3. Criteriile motrice determin n egal msur nivelul de dezvoltare al
aptitudinilor psiho-motrice ale tinerilor i calitatea plus volumul depri nderilor
motrice de baz. Nivelul de dezvoltare a capacitii motrice generale se stabilete
cu ajutorul probelor de control generale i specifice jocului de handbal.
4. Criteriile psihologice determin nivelul de dezvoltare a calitilor
psihice solicitate de practicarea jocului de handbal la nivel de competiii oficiale.
Prin observaiile psiho-pedagogice efectuate n leciile de educaie fizic, n
competiiile din aceste lecii i din afara lor, n timpul liber, profesorul va stabili
dac posibilii selecionabili pentru echipa reprezentativ dau dovad de:

echilibru afectiv;
capacitate de analiz rapid a situaiilor;
putere de concentrare a ateniei;
combativitate, perseveren, iniiativ;
spirit de observaie, luciditate n situaii critice, capacita te de anticipare;
comportament cinstit fa de colegi i de adversari;
implicare afectiv n activitatea echipei, colaborare, ntrajutorare.

Modelul seleciei se alctuiete pe baza:

1. Tipului somatic;
2. Capacitii motrice;

3. Capacitii psihice.
Cerinele fixate n scopul optimizrii seleciei stabilesc pentru fiecare factor i
component urmtoarele valori exprimate n procente:
Portari:
1. Pentru tipul somatic - 40%
talia - 50%;
talie - greutate - 25%;
lungimea membrelor superioare - 25%.
2. Pentru capacitatea psihic - 30%
curaj - 50%;
concentrare - 30%;
vigilen - 20%.
3. Pentru capacitatea motric - 30%
ndemnarea - 35%;
vitez - 40%;
suplee - 25 %.
Juctori de semicerc:
1. Pentru capacitate motric - 50%
vitez - 40%
ndemnare - 40%
for - 20%
2. Pentru capacitate psihic - 30%
perseverena - 40%
combativitatea - 40%
echilibru afectiv - 20%
3. Pentru tipul somatic - 20%
talie - 40%
talie greutate - 40%
mrime palm - 20%
Juctorii de 9 metri:
1. Pentru tipul somatic - 50%
talie - 60%
talie greutate - 25%
lungimea membrelor superioare - 15%
2. Pentru capacitatea motric - 30%
for - 50%
vitez - 30%
ndemnare - 20%

3. Pentru capacitatea psihic - 20%

ncredere n sine - 45%
precizie rapid - 30%
combativitate - 25%

IV. OBIECTIVE PRIORITARE SI MIJLOACE DE ACTIONARE IN PROCESUL

DE PREDARE A HANDBALULUI IN SCOALA
Clasa a V-a
a. Obiective de referinta
aplicarea procedeelor simple si actiunilor tactice insusite, in structuri simple;
integrarea in activitati desfasurate sub forma de intrecere.
La sfarsitul clasei a V-a elevul va fi capabil sa execute:
Procedee tehnice folosite in atac:

alergare cu schimbare de directie;

pasarea mingii in doi de pe loc, cu o mana de deasupra umarului;
pase din alergare intre 2-3 jucatori, in acelasi plan si in adancime;
pasarea mingii din lateral, oblic, inainte si inapoi;
prinderea mingii venite din lateral si din urma;
dribling simplu si multiplu;
aruncare la poarta cu pas adaugat.
Procedee tehnice folosite in aparare:

pozitia fundamentala in aparare si deplasarea in aparare;

opriri, porniri, intoarceri.
Actiuni tactice folosite in atac:
demarcajul;
asezarea in cadrul sistemului de atac sub forma de semicerc;
repunerea mingii in joc de catre portar.
Actiuni tactice in joc in aparare:
asezarea in teren in cadrul sistemului de aparare 6+0.
Joc de handbal bilateral cu respectarea regulilor invatate.

b. Mijloace de actionare

exersarea tehnicii fiecarui procedeu pana la insusirea mecanismului de baza;

exersarea de structuri tehnice cuprinzand 1 -2 procedee;
exersarea actiunilor tehnice individuale simple;
aplicarea procedeelor tehnice si actiunilor tactice insusite in jocuri dinamice
si pregatitoare;
stafete, intreceri.
Clasa aVI-a
a. Obiective de referinta
aplicarea procedeelor tehnice si a actiunilor tactice insusite, respectand
regulile cunoscute;
integrarea in activitatea de practicare a handbalului la nivelul clasei, scolii si
in timpul liber.
La sfarsitul clasei a Vi-a elevul va fi capabil sa execute:

Procedee tehnice folosite in atac:

pasa din alergare;

prinderea mingii venite din urma;
dribling cu mana stanga si cu mana dreapta;
fente sau miscari inselatoare;
aruncarea la poarta din saritura.
Procedee tehnice folosite in aparare:

deplasarile specifice in pozitie fundamentala;

blocarea mingilor aruncate spre poarta.

Actiuni tactice folosite in atac:

demarcajul fata de aparatorul care se repliaza;
asezarea in atac fara jucatori pivot.

Actiuni tactice folosite in aparare:

marcajul adversarului fara minge;

marcajul adversarului cu minge;
interceptia;
asezare in sistemul de aparare 6+0.

Joc bilateral cu respectarea regulilor invatate.

b. Mijloace de actionare
exersarea procedeelor insusite in structuri variate;
jocuri pregatitoare, concursuri, intreceri, cu reguli adaptate, organizate in lectii
si la nivelul scolii.
Clasa aVII-a
a. Obiective de referinta
integrarea procedeelor invatate in actiuni tactice simple;
aplicarea eficienta a cunostintelor si deprinderilor insusite in practicarea
globala a handbalului, cu respectarea principalelor reguli.
La sfarsitul clasei a VII-a elevul va fi capabil sa execute:
Procedee tehnice folosite in atac:

pasarea mingii lateral, oblic inainte si inapoi;

pase laterale cu amenintarea succesiva a portii;
dribling, alternativ cu mana stanga si cu cea dreapta;
fentele sau miscarile inselatoare;
aruncarea la poarta din alergare;
aruncarea la poarta din saritura.
Procedee tehnice folosite in aparare:

blocarea mingilor aruncate spre poarta;

scoaterea mingii din dribling.
Actiuni tactice folosite in atac:
demarcajul;
patrunderea;
asezarea pe teren in sistemul de atac cu un pivot.
Actiuni tactice folosite in aparare:

interceptia;
replierea;
atacarea adversarului cu mingea si retragerea pe semicerc;
asezarea in aparare in sistemul 6+0.
Joc bilateral cu respectarea regulilor, semicerc, fault, dublu dribling,

pasi.

b. Mijloace de actionare
exersarea procedeelor tehnice si actiunilor tactice noi;
exersarea procedeelor tehnice in structuri tehnico-tactice individuale
si colective;
aplicarea procedeelor tehnice si actiunilor tactice in conditii de intrecere
cu reguli adaptate;
exersarea globala cu adaptarea efectivului, duratei si a regulilor de practicare.
Clasa aVIII-a
a.

Obiective de performanta
folosirea adecvata a procedeelor tehnice si actiunilor tactice in conditii
de concurs;
aplicarea eficienta a cunostintelor si deprinderilor insusite in practicarea
globala, cu respectarea regulamentului oficial.

La sfarsitul clasei a VlII-a elevul va fi capabil sa execute:

Procedeele tehnice folosite in atac:

pasc laterale cu amenintarea succesiva a portii;

pasc de angajare a jucatorilor la semicerc;
pasa lunga de contraatac;
dribling cu variatii de ritm si schimbarea directiei;
aruncarea la poarta din saritura.
Procedee tehnice folosite in aparare:

deplasarile specifice in aparare;

scoaterea mingii din dribling.
Actiuni tactice folosite in atac:
patrunderea;
incrucisarea;
asezarea in sistemul de atac cu un pivot.
Actiuni tactice folosite in aparare:

b.

replierea; atacarea jucatorului cu minge si retragerea la semicerc; asezare in

sistemul de aparare 5+1., Joc bilateral.
Mijloace de actionare

 repetarea unor structuri cu continut tehnico-tactic variat;

crearea si rezolvarea de situatii complexe prin intreceri;
concursuri si jocuri bilaterale arbitrare.

IV.
MODELUL JOCULUI
Sa se realizeze contraatacul cunoscandu-se sarcinile specifice
posturilor: recuperatorul mingii, jucatorii laterali, jucatorul posesor de
minge.
Sa se insuseasca un sistem de atac pe tot terenul impotriva apararilor
agresive si in zona.
In atacul organizat sa se aplice un sistem universal impotriva apararilor
om la om si in zona.
In aparare sa se mareasca prioritatea apararii om la om si zona
agresive pe tot terenul si pe teren.

V.
OBIECTIVELE INSTRUIRII
1. Realizarea unor indici superiori in dezvoltarea calitatilor motrice si
cresterea capacitatii de manifestare a acestora in executiile tehnicotactice.
2. Perfectionarea procedeelor tehnice de atac si aparare si valorificarea
acestora in cadrul structurilor specifice postului:fundas, extrema, pivot.
3. Invatarea de procedee tehnice moderne si actiuni practice noi de joc .
4. Perfectionarea capacitatii de integrare a jocului individual in cadrul
jocului colectiv; dezvoltarea capacitatii de realizare a dinamicii jocului
colectiv in atac si aparare.
5. Realizarea unui climat de atasament puternic pentru echipa; intarirea
spiritului de constientizare si de participare activa pentru atingerea
maiestriei sportive.
6. Cunoasteerea si respectarea exigentelor sportului de performanta,
norme de control, mijloace de refacere si autocontrol.
7. Deprinderea realizarii unui echilibru intre preocuparile pentru
perfectionarea sportiva si cea scolara.
VI.

CONTINUTUL INSTRUIRII

Pregatirea echipelor reprezentative urmeaza si respecta principiile

antrenamentului sportiv. se va actiona pentru fiecare factor al antrenamentului
dupa cum urmeaaza:
1. Pregatirea fizica
Accentul va cadea pe dezvoltarea rezistentei specifice si andurantei. Marirea
indicilor de manifestare ai fortei, vitezei, forta-viteza (detenta), dezvoltarea
indemanarii.

Se vor folosi ca mijloace principale si procedee de antrenament:

alergare de viteza pe 10-30 m;

sarituri pe loc si in deplasare, pe un picior si pe ambele picioare
cu si fara ingreuieri;

sarituri in lungime si inaltime;

triplusalt si pentasalt;

sarituri la panou de pe loc si cu elan;

sarituri la repere diferite;

exercitii cu ingreuieri; 1/3 din greutatea corporala pentru
picioare, din greutatea corporala pentru brate;

alergare in diferite variante de tempo, directie, plan de
deplasare, limitele a doua-cinci minute;

structuri complexe pentru dezvoltarea indemanarii;

exercitii de mobilitate articulara;

exercitii in circuit pentru dezvoltarea complexa a calitatilor
motrice mixte, pentru dezvoltarea calitatilor motrice si perfectionarea
procedeelor tehnice;

circuite tehnice;

exercitii si structuri complexe pentru perfectionarea procedeelor
tehnice si actiunilor tehnico-tactice de atac si aparare;
Valorile pulsului va trebui sa atinga nivelul impus de natura efortului:

120-130 pulsatii/minut = efort de intensitate micas

130-170 pulsatii/minut = efort de intensitate medies
170-180 pulsatii/minut = efort de intensitate submaximala
peste180 pulsatii/minut = efort de intensitate maximala.

In cadrul unui antrenament ponderea pregatirii fizice va fi de 30-35 %.

2. Pregatirea tehnica
Perfectionarea procedeelor tehnice de atac si aparare in conditiile
maririi vitezei de executie si a sporirii eficientei.
Invatarea procedeelor de atac specifice posturilor.
Marirea eficientei aruncarilor la cos in raport de cea stabilita de
modelul jocului, in antrenament sa fie dcu 15-20 % mai ridicata.
3. Pregatirea tactica
A in atac

perfectionarea actiunilor tehnico-tactice individuale in cadrul
relatiei1x1, 2x2, 3x3 si 4x4 pe teren si pe tot terenul;


perfectionarea combinatiilor tehnico-tactice de 2-3 jucatori: da
si du-te, incrucisare, blocaj-iesire din blocaj, dublare, depasire numerica;

perfectionarea cotraatacului in relatia 3x2, cu dribling pe centru;

invatarea atacului universal impotriva apararii om la om si zona;

invatarea atacului impotriva apararii pressing zona.
B in aparare

perfectionarea actiunilortehnico-tactice individuale de aparare in
cadrul relatiei 1x1 pe teren si pe tot terrenul;

perfectionarea apararii impotriva contraatacului: prin actiuni
actiuni de intarziere sau oprire a primei pase si de aparare a cosului in
situatia de inferioritate numerica 2 contra 3;

perfectionarea sistemului de aparare om la om pressing pe tot
terenul, folosind marcajul la intercepti si marcajul dublu;

perfectionarea sistemului de aparare om la om normal pe
teren folosind alunecarea, schimbarea oamenilor, inchiderea tusei si a
depasirii si a blocarii colective in realizarea urmaririi la panou;

invatarea sistemului de aparare in zona 2-1-2 si 1-2-2

invatarea sistemului de aparare pressing zona 1-2-2, 3-2 si
1-2-1-1.

VII.

LECIA DE ANTRENAMENT CU ECHIPELE REPREZENTATIVE

COLARE DE HANDBAL

Pregtirea echipelor reprezentative de handbal se realizeaz n special prin

antrenamente sau lecii de pregtire specific a juctorilor i echipei respective. La
acest nivel, de echip colar de handbal, leciile de antrenament constituie forme
organizatorice de baz, principale, ale unui proces didactic, de instruire, care are
ca scop selecia, pregtirea i conducerea n competiii a elevilor i echipelor
respective. Din acest proces didactic de instruire sportiv mai fac parte i alte
forme de organizare ca: jocuri de pregtire, activiti independente de pregtire a
elevilor, jocuri oficiale, analize, etc.
Din toate aceste forme de organizare practicare, leciei de antrenament ca
form principal i revin obiectivele operaionale generale ale ntregului
proces, respectiv:
a) selecionarea elevilor pentru echipa reprezentativ a colii;
b) nvarea aciunilor de joc individuale i colective, a tacticii de joc n
atac i n aprare a echipei respective;
c) realizarea celorlalte componente ale pregtirii specifice
Prin obiectivele de performan i de instruire, prin finalitile asumate, lecia
de antrenament cu echipa de handbal a colii se ncadreaz n ,, Sportul pentru

toi, ca activitate sportiv recreativ cu caracter de ntrecere organizat la libera

alegere i n timpul liber al elevilor la nivelul aceleiai coli. Echipele de handbal de
la nivelul unei coli generale sau a unui liceu pot fi organizate diferit n funcie de
tradiia i de condiiile organizatorice din fiecare coal. Cele mai multe situaii
sunt acelea n care ntr -o coal exist cte o singur echip reprezentativ
pentru biei i una pentru fete.
Lecia de antrenament a echipei reprezentative colare de handbal este
necesar s fie structurat pe structura jocului competiional: nclzire nainte de
joc, repriza I, cu cele dou perioade, pauza mare de 10 minute, repriza a II a cu
cele dou perioade, restabilirea organismului dup efort. Fiecare repriz constituie
un MODUL al crui coninut trebuie s se regseasc n lecia de antrenament.
n aceste condiii un rol important l au modelarea efortului, a duratei,
intensitii i complexitii lui. Jocurile de pregtire din cadrul antrenamentului
intr n structura acestor lecii, ele fiind organizate cu echipe din cadrul aceleiai
coli sau liceu, spre deosebire de jocurile de pregtire sau de verificare cu echipe
din afara colii care uneori sunt organizate i n leciile de antrenament propriu
zis.

VIII. MODELE DE PREGATIRE IN HANDBAL (dupa Hantau C., anul

2004)
Modelul de joc in atac la nivelul echipelor scolare
Incepand cu aceste esaloane - copii avansati si copii de performanta modelele de joc prevad largirea treptata a ariei tehnico-tactice si o organizare si
desfasurare a jocului mai riguroasa, pe baza celor patru faze de atac si de aparare.
Modelul jocului in atac
a) Faza I a atacului - Contraatacul
-

startul rapid oportun si anticipat

alergare de viteza
degajarea mingii de catre portar sau intermediar
prinderea mingii venite din urma in alergare de viteza
pase in alergare de viteza oblice inainte
demarcajul direct
driblingul simplu si multiplu in linie dreapta si cu schimbari de directie
aruncare la poarta din saritura, din alergare sau cu bolta peste portar.

b) Faza a II-a a atacului Contraatacul sustinut

pase intre doi si trei jucatori aflati in alergare de viteza in diferite

planuri
schimbari de directie si infiltrari printre adversari
demarcajul
angajarea jucatorilor liniei de semicerc prin pase date de jucatorii liniei
de 9 metri
aruncarea la poarta de la distanta din saritura, cu pas incrucisat si cu
pas adaugat.

c) Faza a III-a a atacului - Organizarea

-

deplasarea in alergare pentru ocuparea posturilor

pase diferite intre jucatorii care isi cauta posturile in atac
pase in potcoava
pase in patrundere succesiva cu amenintarea reala a portii.

d) Faza a IV-a a atacului - Atacul in sistem

-

circul
atia mingii intre jucatorii celor doua linii de atac
circulatia de jucatori la semicerc
atacuri in patrundere succesiva, coroborate cu demarcajul jucatorilor
de semicerc sau cu circulatii la semicerc
incrucisare simpla si dubla
combinatii de baza in triunghi intre inter, extrema si pivot
angajarea la momentul oportun a jucatorilor de semicerc
aruncarea la poarta de la semicerc din saritura si din plonjon
aruncarea la poarta de la distanta, din saritura, cu pas incrucisat sau
cu pas adaugat pe langa sold
aruncarea de la 7 metri
aruncarea libera de la 9 metri.

Continutul tehnico-tactic al modelului de joc pentru posturile din linia de semicerc

a) Contraatacul colectiv
-

start rapid si alergarea de viteza

prinderea mingii venite din urma
dribling multiplu executat in viteza
pasarea mingii din alergare de viteza altui varf de contraatac
alergare cu schimbari de directie, depasire in dribling
infiltrare la semicerc
aruncarea la poarta din saritura, din alergare si cu bolta peste portar.

b) Atacul organizat

pasarea mingii in patrundere succesiva din pronatie si din saritura

actiunea individuala de depasire a adversarului direct
circulatia la semicerc
infiltrarea printre aparatori
aruncarea la poarta din saritura cu ducerea bratului lateral stanga sau
dreapta, in functie de unghiul de aruncare si pozitia fata de poarta
(stanga sau dreapta), din saritura cu plonjon in fata sau lateral, din
saritura dupa invaluire sau cu bolta peste portar.

Continutul tehnico-tactic al modelului de joc pe posturile liniei de 9 metri

a) Contraatacul colectiv
-

lansarea contraatacului in calitate de intermediar

alergarea de viteza
alergarea in dribling
aruncarea la poarta de la 9 metri, din saritura peste aparatori sau cu
elan de pas adaugat sau incrucisat.

b) Atacul organizat
-

pase in patrundere succesiva azvarlite de deasupra umarului sau din

pronatie
pase de angajare din saritura sau speciale
miscari inselatoare: schimbari de directie, fenta de aruncare urmata de
depasire
aruncare la poarta din saritura, din saritura precedata de pas saltat,
din sprijin pe sol pe deasupra umarului sau de la sold.
IX.

MIJLOACELE
UTILIZATE

RATIONALIZATE

SI

Pentru dezvoltarea vitezei (V)

1.
30 m start din picioare - P.a. - 2minute
50m start de jos
- P.a. - 5minute
100m start din picioare - P.a. - 10minute
Trei serii pastrand aceleasi pauze.
2. Sprint 5 x 30m

- P.a. - 1minut intre repetari

- P.a. - 5minute intre serii - 3 serii.

STANDARDIZATE

3. Trei jaloane asezate in linie, la o distanta de 5m unul de celalalt. Doi jucatori

fata in fata, de o parte si cealalta a jalonului din centru. La semnal se pleaca
in viteza spre jalonul din dreapta, depasindu-l cu 5m. 5 serii - P.a. -45
secunde (se lucreaza stanga-dreapta)
4. Idem exercitiul 3 dar jucatorii se deplaseaza spre jalonul din dreapta, apoi
spre cel din stanga.
5. Idem exercitiul 3 dar la comanda: Dreapta! sau Stanga!
6. Idem exercitiul 3 dar la comanda inversa: Dreapta! o vor lua la stanga si
invers.
Pentru dezvoltarea fortei (F)
1. Pase cu mingi medicinale de un kilogram, cate doi fata in fata la o
distanta de 5m cu joc de glezna. 30 de pase, P.a.- 15 secunde, 5
serii.
2. Idem exercitiul 1, dar se vor executa pase cu iesire si retragere.
3. Fiecare jucatoare are cate o sticla de plastic de un litru umpluta cu
nisip.
biceps - 5x25 repetari - P.a. - 15 secunde
triceps - 5x25 repetari - P.a. - 15 secunde
deltoid - 5x25 repetari - P.a. - 15 secunde (ridicari laterale)
Se va lucra separat pentru fiecare brat.

a)
b)
c)
d)
e)

4. Zece gardulete, fiecare gard este la o inaltime de 30 cm, asezate in

linie la o distanta de 50 cm unul fata de celalalt. Dupa acestea, la o
distanta de 5m se afla un jalon.
sarituri de pe doua pe doua picioare fara indoirea genunchilor, dupa
ultimul gard sprint pana in dreptul jalonului
idem exercitiul a) dar dubla saritura intre garduri
sarituri cu umarul stang spre gardulete, apoi cu umarul drept, sprint pana
in dreptul jalonului
idem exercitiul c) dar cu dubla saritura intre gardulete
sarituri cu intoarcere 180 grade intre garduri.

Aceste exercitii se executa in 3 serii cu P.a.- 2 minute intre serii.

5. Idem exercitiul 4. dar garduletele vor avea o inaltime de 50 cm.
Pentru dezvoltarea rezistentei (R)
1. Mers (excursii, plimbari in aer liber) cu o durata de doua ore.
2. Alergare pe teren variat 45 minute.
3. Alergare 800 x 2 x 2, P.a. intre ture plimbare 400m, iar intre serii 5-7
minute.
4. Alergare 1000 m x 2 x 2, P.a. idem exercitiul 3.

5. Testul Cooper adaptat.

Pentru indemanare (I)
1.

Dribling printre jaloane cu mana neindemanatica, apoi mers pe

banca de gimnastica cu intoarcere la mijlocul ei 360, rostogolire
(care va imita plonjonul), dribling printre alte cinci jaloane cu mana
neindemanatica si aruncare la poarta din saritura. 5 repetari cu P.a.
30'', in trei serii cu P.a. doua minute.

2.
Pase in doi cu mingi de tenis un minut.
Pase in doi cu mingi de handbal un minut.
Pase in doi cu mingi de fotbal un minut.
Dupa aceste trei minute P.a. trei minute. Se vor executa trei serii.

a)
b)
c)
d)

3. Zece gardulete, fiecare gard are o inaltime de 25cm, asezate in linie

la o distanta de 50cm.
alergare peste garduri
idem a) dar cu dubla pasire intre garduri
alergare cu trecere peste gard doar cu stangul, apoi cu dreptul
alergare cu trecere peste gard stang - drept.

Se vor executa trei serii cu P.a. doua minute.

4. Dribling in alergare fara a privi mingea - 30'' x 5, P.a. - 15''.
5. Alergare pe teren accidentat pe o distanta de 30m x 10, P.a. 30''.
Alergarea va avea un tempo de 2/4.
Pentru dezvoltarea mobilitatii (M)
1.

Ridicarea piciorului stang (drept) pe spalier la nivelul soldului.

Aplecari inainte cu arcuiri spre spalier - 10 arcuiri cu P.a. 15''.
2. Idem exercitiul 1 dar se vor executa aplecari pe piciorul de sprijin.
X.

PROBE SI NORME DE CONTROL

La trecerea de la un esalon la altul sau dintr-o etapa de pregatire la alta sunt

necesare instrumente de control pentru verificarea indeplinirii obiectivelor de
instruire. Aceste instrumente de control sunt reprezentate de probele de control si
contribuie la o buna apreciere a nivelului pregatirii fizice si a maiestriei tehnice a
elevilor din diferite esaloane de varste precum si la aprecierea obiectiva a
eficientei continutului si metodologiei instruirii intr-o anumita perioada de timp.
In handbal sunt folosite doua categorii de probe:

probe cu caracter fizic

probe cu caracter mixt.

A. Probe cu caracter fizic

Acest tip de probe verifica nivelul atins in dezvoltarea calitatilor motrice generale
sau in forma in care se intalnesc in joc.
a) 50m plat
Se alearga pe pista de atletism, startul se ia din picioare. Cronometrul
porneste la prima miscare si se opreste in momentul trecerii liniei de sosire. Se
acorda o singura incercare. Norma minima este 8''2, echivalentul a 2 puncte.
Fiecare zecime de secunda in plus inseamna 1 punct.
b) 5x 30m
Proba consta din cinci alergari pe distanta de 30m cu o pauza de 30 de
secunde intre alergari. Se alearga in pantofi de handbal, startul luandu-se din
picioare de la o distanta de 1m inapoia liniei de start. Pauza de 30 de secunde se
va respecta cu rigurozitate, in timpul acesteia elevul trebuind sa se indrepte spre
linia de start si sa se pregateasca pentru startul urmator. Se va alerga in grupe de
doi elevi. Cronometrul se va declansa la atingerea liniei de start si se va opri dupa
trecerea liniei de sosire. Se vor inregistra toate cele cinci alergari si se va face
media aritmetica. Toate rezultatele, inclusiv media vor fi exprimate in secunde si
zecimi de secunda.
c) Pentasalt
Proba consta din efectuarea a cinci pasi sariti. Se porneste de pe loc avand
un picior fixat pe sol in spatele liniei de plecare. Eleva are dreptul la doua incercari,
luandu-se in considerare cea mai buna. Masurarea distantei se va efectua de la
linia de plecare pana la ultimul semn lasat de eleva in groapa de nisip. Norma
minima este de 9m, echivalentul a zece puncte. Se mai acorda cate un punct la
fiecare 5cm in plus.
d) Testul Cooper
Se va alerga pe pista de atletism, timp de noua minute, masurandu-se
distanta parcursa de fiecare eleva in metri. Se permite mersul si chiar oprirea, dar
este interzisa parasirea pistei de alergare. Startul se poate da in bloc, intr-o serie
putand concura un numar de zece - paisprezece eleve. La terminarea timpului
regulamentar se va da un semnal sonor, folosindu-se un fluier puternic. Elevele
sunt obligate sa se opreasca pe loc la auzul semnalului de terminare a cursei si sa
astepte inregistrarea distantei parcurse.

Probe cu caracter mixt

Probele cu caracter mixt sunt probele in continutul carora se gasesc
simultan atat unele calitati motrice, cat si anumite elemente tehnico - tactice.
Dintre aceste probe le vom prezenta pe cele care le vom aplica echpei
reprezentative: 30m dribling printre jaloane, aruncarea mingii de handbal.
a) 30m dribling printre jaloane
In lungul terenului se aseaza in linie dreapta sapte jaloane cu inaltimea de
1,5-1,8m, dupa cum urmeaza: primul jalon se aseaza la o distanta de 6m de linia
de start , iar ultimul la 6m inaintea liniei de sosire; intre aceste jaloane, pe distanta
de 18m ramasa intre primul si ultimul jalon se aseaza celelalte 5 jaloane la o
distanta de 3m unul de altul. Sportivul trebuie sa parcurga cei 30m care separa
linia de start de cea de sosire, conducand mingea in dribling multiplu in mod
regulamentar printre jaloane, in forma de slalom. Mingea trebuie sa fie controlata
in permanenta de sportiva de la plecare pana la sosire. Rezultatul se inregistreaza
in secunde si zecimi de secunde. Se vor executa doua alergari, luandu-se in
considerare timpul cel mai bun.
b) Aruncarea mingii de handbal
Se va folosi in mod obligatoriu mingea de handbal regulamentara. Mingea
va fi aruncata dupa un elan de trei pasi. Aruncarea se va efectua dinapoia unei linii
trasate pe sol, linie care nu poate fi atinsa, depasita sau calcata inainte ca mingea
sa fi parasit mana aruncatorului. Pentru elan poate fi folosit elanul de pas adaugat,
incrucisat sau pas saltat. Se vor efectua doua aruncari si va fi luata in considerare
cea mai buna. Norma minima este de 30m, echivalentul a 35 de puncte. Pentru
fiecare 50cm in plus se acorda 3 puncte.

BIBLIOGRAFIE
1. Alexe N., si colaboratori,- Antrenamentul sportiv modern,
Editura Editis, Bucuresti, 1993.

2. Cercel P.,- Calitatile motrice in handbal, Editura SportTurism, Bucuresti, 1975.

3. Demeter A.,- Bazele fiziologice ale educatiei fizice scolare,
Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1974.
4. Hantau C.,- Handbal - antrenamentul copiilor si juniorilor,
Editura Printech, Bucuresti, 2004.
5. Negulescu I.,- Handbal- Tehnica jocului, Editura A.N.E.F.S.,
Bucuresti, 2000.
6. Handbalul n Romnia trecut, prezent i viitor, Palestrica
Mileniului III Civilizaie i Sport Volumul IX, Nr. 3 (33),
Septembrie 2008, 241247
7. http://www.scrigroup.com/sanatate/sport/Pregatireajucatorilor-si-a-ec52567.php
8. http://www.qreferat.com/referate/medicina/METODICAPREDARII-HANDBALULUI-411.php
9. http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/Proiectareadidactica-in-activ24.php