Romanul romanesc interbelic urmeaza mai multe directii,intre
care cea a realismului social si psihologic. Traditionalist si modernist in acelasi timp,Sadoveanu este autorul unei creatii de peste 100 de volume. ,,Baltagul este una dintre capodoperele sale,romanul fiind caracterizat prin concizie,dinamism si armonie compozitionala.Aparuta in 1930,cand Sadoveanu se afirmase pe deplin ca scriitor,cu o mare capacitate de evocare a lumii satului, ,,Baltagul reprezinta sinteza naturii artistice a prozatorului. In general, Baltagul a fost interpretat de critica literara ca un roman traditional din punctul de vedere al inventiei narative. Discursul apartine unui narator auctorial(omniscient si omniprezent), extradiegetic si omniscient.De cele mai multe ori asistam si la o focalizare interna ,intrucat naratorul extradiegetic urmareste gandurile protagonistei ,patrunde in constiinta ei si ofera posibilitatea de a-i intelege psihologia din interior. Titlul romanului este nominal si desemneaza o unealta a civilizatiei pastorale,careia ii apartin personajelor. De-a lungul firului epic,baltagul este amintit de mai multe ori : Mama porunceste pentru fiul sau un baltag pe care-l sfinteste preotul ;in acelasi timp unealta este evocata in mainile lui Bogza si pe ea,nevasta de la Magura Tarcaului vede ,,scris sange. Cu ea,adolescentul il loveste pe ucigasul tatalui sau in frunte. Se intelege de aici ca baltagul e mai mult decat o unealta de munca.Este arma pusa in slujba dreptatii care se cere sa ramana nefolosita in alt scop pana atunci si este totodata instrumentul crimei marsave.Criticul Marin Mincu asociaza baltagul,grecescul labrys,securea dubla,arma mitica a uciderii monstrului Minotaur,termen in care isi are originea cuvantul labirint.In viziunea sa,Vitoria parcurge un labirint al timpului interior si un labirint al spatiului ,cu indepartari si apropieri successive de locul crimei. Constructia narativa polifonica face posibila interpretarea multipla a discursului narativ asa cum observa critical Paul Georgescu,in studiul,, Polivalenta necesara,asadar ,,Baltagul poate fi interpretat ca roman mitic,monographic sau social,politest,roman initiatic si de dragoste. Actiunea romanului este simpla,urmarind un singur fir epic:drumul Vitoriei Lipan in cautarea sotului ei Nechifor. Structurata in 16 capitole ,romanul are o actiune clara cu repere temporale (de toamna pana primavara,intre Sf. Andrei si postul mare si spatiale bine determinate( Magura Tarcaului,Calugareni,Cruci,Vatra Dornei,Suha si Sabasa). In expozitiune este evocate imaginea Vitoriei Lipan,ingrijorata din pricina intarzierii sotului ei. Intriga intervine cand Vitoria intelege ca Nechifor nu vine,caci semnele rau prevestitoare nu sunt putine.Desfasurarea actiunii ilustreaza drumul parcurs de munteanca,alaturi de fiul ei,Gheorghita in cautarea celui disparut.Punctul culminant coincide cu scena demascarii ucigasilor la parastraul lui Nechifor.Deznodamantul il infatiseaza pe Calistrat Bogza ,marturisind ca impreuna cu Ilie Cutui l-au ucis pe Nechifor ca sa-I ia oile. Analizand aceasta opera,critical Alexandru Paleologul propune o viziune inedita de receptare ce difera de interpretarea clasica a romanului,.ca o continuare a ,,Mioritei.Pornind de la un mit esential,acela al lui Isis si Osiris,Paleologul demonstra ca ,,Baltagul este un bildungsroman cu o accentuata nota initiatica si observa ca mitul acesta se suprapune peste subiectul romanesc intr-o maniera desavarsita,astfel incat povestea Vitoriei in cautarea ramasitelor pamantesti ale lui Nechifor Lipan,fiind aceea al lui Isis,in cautarea trupului risipit in bucati al lui Osiris. Ca roman social,a fost interpretat mai ales de Nicolae Manolescu,datorita faptului ca din el aflam aproape totul despre felul cum traiesc muntenii in zilele de sarbatoare sau de lucru,o existenta ancenstrala ce se desfasoara dupa reguli ce nu pot fi incarcate. Criticul G.Calinescu considera ca ,,Baltagul este un roman politist din perspectiva cercetarilor intreprinse de Vitoria:,,In cautarea barbatului,Vitoria pune spirit de vendetta si aplicatie de detectiv. Romanul initiatic (bildungsroman) , are in vedere drumul labirintic al neofitului Gheorghita,baiatul de 18 ani,catre cunoasterea de sine si cunoasterea lumii. Scena coborarii lui Gheorghita,in prapastie valideaza faptul ca ,,Baltagul este un bildungsroman:procesul initiatic al fiului presupune o moarte simbolica,adica o coborare in prapastia infernala,acolo unde neinitiatul va fi supus unor incercari limita confruntandu-se cu imaginea ingrozitoare a ramasitelor parintelui sau. Gheorghita iese din labirintul initiatic un om format si intra intr-o noua etapa existentiala fiind capabil sa preia conducerea familiei. Confruntarea dintre Vitoria si Calistrat Bogza demonstreaza inteligenta si energia protagonistei,dar si incheierea procesului de maturizare al lui Gheorghita. Vitoria urmareste implinirea legii nescrise,pentru pedepsirea ucigasilor: ,,Feciorul mortului il lovi scurt pe Bogza cu muchea baltagului in frunte. Avand in vedere mobilul care o determina pe Vitoria sa intreprinda cercetari,dragostea pentru sotul sau, ,,Baltagul poate fi interpretat si ca un roman de dragoste.Acest sentiment este trecut prin focul convietuirii : In ciuda unor certuri si vorbe iuti,femeia isi iubeste sotul si stie ca este iubita. Ideea ca Lipan s- ar fi putut opri la alta femeie, i se pare imposibil :,, Mai bine sa-l stie mort decat in bratele alteia si in asternut strain. In concluzie, ,,Baltagul este o scriere despre vechile norme de civilizatie,despre confruntarea dintre nou si arhaic,cu triumful celui din urma. Tema si viziunea despre lume ilustreaza in roman,o societate rurala,cu obiceiurile si mentalitatea specifice acestui spatiu. Astfel spus,este o monografie a lumii pastorale,care ilustreaza o filosofie si un mod de viata ancestrale.