Crochiul personajului - Fișă de lucru
1. Realizaţi o fişă de caracterizare a personajului Iona, răspunzând la următoarele întrebări:
Întrebări
1. Care este locul personajului în operă?
2. Conform taxonomiilor personajelor deja știute, ce
puteți spune despre Iona?
3. Ce semnificații are numele personajului?
4. Prima didascalie a textului este foarte sugestivă:
„Ca orice om foarte singur, Iona vorbeşte tare cu
sine însuşi, îşi pune întrebări şi răspunde, se
comportă ca şi când în scenă ar fi două
personaje. Se dedublează şi se „strânge”, după
cerinţele vieţii sale interioare şi trebuinţele
scenice”. Ce puteți spune despre statutul
personajului?  Ce trăsătură de caracter reiese din
acest fragment?
5. Raportându-vă la hipotext, care sunt punctele
comune şi deosebirile dintre personajul sorescian
și prototipul din Biblie?
Răspunsuri
Personajul in cadrul operei se afla in
burta pestelui
Iona este personajul principal al
dramei omonime, conturat in mod
simbolic, prin tehnica inovatoare o
solilocviului. Iona se poate incadra
cu mare usurinta in tipologia
vionovatului fara vina, fiind supus
claustrarii, ca o etapa a fatumului
personal, nicidecum ca pedeapsa.
Totodata, Iona este un personaj
idealist deoarece compara destinul
oamenilor cu cel al pestilor.
Numele personajului Iona este
preluat din mitul biblic, iar acesta
poate semnifica “viata” sau povestea
unui om care se simte foarte singur.
In primul rand, avand in vedere
prima didascalie, ese conturat foarte
bine statutul psihologic al
personajului. Iona este, asa cum
arata prima indicatie scenic, un om
foarte singur care incearca sa
comunice cu sine, dublandu-se dupa
cerintele sale interioare si trebuintele
scenice. Prima trasatura de character
care reiese din acest fragment este
optimismul deoarece, Iona stiind ca
este singur si nu are cu cine
comunica, el continua sa vorbeasca
cu el insusi, depasind lupta singular
a intelegerii propiei identitati.
Din punct de vedere al asemanarilor
dintre personajul sorescian si cel
biblic, ambele personaje au acelasi
nume, ambele sunt inghitite de un
chit imens si la final ambele
personaje reusesc sa scape din burta
pestelui. In schimb, din punct de

6. Care sunt ipostazele în care apare Iona în piesă în
cele patru tablouri?
7. În interiorul peştelui 1 Iona vorbeşte mult, ce
aspect al personajului se evidenţiază?
8. Iona vorbeşte cu pescarul 1 şi 2. Ce trăsătură a
personajului se subliniază astfel?
9. Dacă Iona dorește să construiască o „bancă de
lemn în mijlocul mării” (tabloul II), cum este el?
10. Dacă Iona taie burțile peștilor până ajunge la
„gura ultimului peşte spintecat”, ce spune gestul
despre el?
11. Ce crezi că poste simboliza barba personajului
(tabloul IV)? Acest detaliu relevă portretul fizic
sau sugerează statutul psihologic?
vedere al deosebirilor, personajul
sorescian Iona este pescar spre
deosebire de personajul biblic care
este profet. Personajul biblic
incearca sa scape prin intermediul
rugaciunii, iar “Iona” cel sorescean,
prin intermediul spintecarii pestelui.
O alta deosebire foarte importanta
este faptul ca in mitul biblic, Iona
este inghitit de catre peste, iar in
opera lui Marin Sorescu, personajul
se afla de la bun inceput in burta
pestelui. Iona din piesa se deosebeşte
de personajul biblic prin aceea că
acesta din urmă este inghitit de chit
ca pedeapsă, pentru că voia să fugă
de o misiune, pe când eroul lui
Sorescu, deşi nu săvârşise niciun
păcat, se afla inca de la început „in
gura pestelui” şi nici nu are
posibilitatea eliberarii în fapt
In cele patru tablouri ale dramei,
Iona apare intr-o tripla ipostaza:
pescar, calator si auditoriu.
Iona vorbeste mult in interiorul
pestelui 1, astfel este evidetiat un
aspect al personajului, ci anume,
datorita imposibilitatii de a
comunica, Iona se simte foarte
singur si incearca sa raspunda intr-un
fel tacerii.
Din incercarea personajului de a
vorbi cu pescarul 1 si 2, se releva
dorinta acestuia de a comunica cu
alte persoane.
Prin dorinta personajului de a contrui
o banca de lemn in mijlocul marii,
arata faptcul ca acesta este visator.
Barba personajului in cadrul
tabloului al IV-lea evidentiaza
portretul fizic al acestuia si poate
simboliza lupta de o viata a omului

12. La sfârșit, Iona constată că a greşit drumul: „totul
e invers”. Ce face imediat și de ce?
13. Gestul sinuciderii din final ce poate indica despre
personaj?
14. Unele replici transmit mai mult decât stările
personajului. Ce reiese din următoarele:
 „Apa asta e plină de nade... Noi, peştii, înotăm
printre ele.... Visul nostru de aur e să înghiţim una,
bineînţeles, pe cea mai mare. Ne punem în gând o
fericire, o speranţă, în sfârşit, ceva frumos, dar peste
câteva clipe observăm miraţi că ni s-a terminat apa.”
(tabloul I)
 „Ne scapă mereu câte ceva în viaţă, de aceea
trebuie să ne naştem mereu”, „Un sfert din viaţă îl
pierdem făcând legături între idei, între fluturi, între
lucruri şi praf” (tabloul al III-lea)
 „Cum se numeau bătrânii aceia buni, care tot
veneau pe la noi când eram mic? […] Cum se numea
drăcia aceea frumoasă şi minunată şi nenorocită şi
caraghioasă, formată din ani, pe care am trăit-o eu?”
(tabloul al IV-lea).
modern de a eveda din solitudinea la
care a fost condamnat. Cu alte
cuvinte, barba personajului
evidentiaza trecerea timpului de la
captivitatea acestuia in burta pestelui
si pana la eliberare.
Dupa ce Iona constata ca a gresit
drumul, acesta se hotaraste sa se
sinucida deoarece el considera ca
eliberarea trebuie sa inceapa cu
regasirea de sine, cu evadarea de
propriul destin. Aceasta alegere a lui
Iona este un nou inceput "Razbim
noi cumva la lumina".
Gesul sinuciderii din final poate
indica despre personaj, faptul ca
acesta si-a depasit conditita,
sinuciderea fiind o modalitate de
eliberare sufleteasca si
redescoperirea propiei
individualitati.
-In prima secventa, Iona compara
destinul oamenilor cu cel al pestilor,
Rationamentul sau este o alegorie,
care face aluzie la tentatiile vietii,
dar si la idealul pe care fiecare il
cauta de-a lungul vietii
-In cea de-a doua secventa este
prezentat sentimenul renasterii
……………………………
-………………………………