Domnia n Moldova succesiune ereditar, influiene din exterior.

Dupa intemeierea Moldovei, regimul politic a evoluat spre formula monarhiei feudale, dar cu trasaturile specifice societatii romanesti. Reunirea mai multor voievodate din aria romneasc extracarpatic finalizat cu formarea statului medieval Moldova, a fost urmat de un transfer al puterii politice de la voievozii locali n favoarea conductorului ales, care i-a asumat titlul de mare domnitor. Domnia obine un rol central n viaa politic a Moldovei ntrindu-i cu fiecare etap autoritatea peste boieri i peste biseric. n Moldova feudal Domnia avea o caracteristic referitoare la ocuparea scaunului de domnesc, numit Succesiunea la domnie ce se baza pe principiul ereditar-electiv si viager.Din materialul studiat la aceast tem am ales cteva caracteristici n acest sens: domnul era ales pe viata, trebuia sa fie barbat si sa se bucure de integritate fizica. Astfel, marea boierime alegea pe domnitor din randul dinastiei muatinilor(una dintre cele mai importante dinastii domnitoare), in Moldova. Alegerea nu apartinea insa exclusiv boierimii, deoarece uneori un rol important il avea si Adunarea Tarii. Un exemplu este Letopiseul rii Moldovei a lui Grigore Ureche ce ne vorbete despre nscunarea lui tefan cel Mare la cmpia Direptii(1457) unde se cere clar acordul Adunrii rii pentru noul domn i-au intrebatu pre toi: este-le cu voie tuturor s le fie domnu ? Ei cu toii au strigat ntrun glas: n muli ani de la Dumnezeu sa domneti. Uns de mitropolit, marele voievod adopta odata cu coroana, semn al suveranitatii, si titlul de domn (in slava - gospodar), avand semnificatia de dominus (singur stapanitor) atribuit imparatilor romani in epoca dominatului. Prin ungere, domnii deveneau conducatori politici "din mila lui Dumnezeu", ceea ce le conferea intreaga putere in fata supusilor, pozitie intarita si de formula "de sine statator"(introdus de Alexandru cel Bun, autocrator in bizantina). Introducerea in titulatura domnilor inaintea numelui lor a particulei Io, prescurtare a lui Ioannes, cel ales de Dumnezeu, afirma sursa divina a puterii domneti. O mrturie a prezenei titulaturii i nsemnelor puterii domneti este actul de ctitorie la Putna a lui tefan Vod Binecredinciosul domn a toat ara Moldovei, Io tefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, a zidit i a fcut mnstirea aceasta ntru numele Sfintei Nsctoarei de Dumnezeu, n timpul arhimandritului Ioasaf, n anul 6989 (1481). Un alt aspect a temei tratate este i influiena strin asupra domniei n ara Moldovei manifestat prin implicarea Marilor Puteri n politica intern a rii cu

scopul de a ine sub control i de a domina acest vast teritoriu. Adesea dintre aceste fore externe, pentru a ine sub dominaie Moldova, susineau un rival politic al domnitorului ori promovau o politic de impunere a birurilor sau a regimului de vasalitate. n lupta pentru supremaie n Moldova, declanat dup moartea lui Alexandru cel Bun(1432), ntre fii acestuia, se formeaz cteva tabere susinute din exterior de Polonia sau Ungaria. n anul 1447, Ilie Romanul cu ajutorul Poloniei ocup tronul rii Moldovei.Petru Aron este primul domnitor moldovean care pltete tribut turcilor(1456).Petru I Muat, ca s se apere de unguri depune jurmint de vasalitate regelui polonez. Aceste influiene din exterior afectau in mare parte economia rii, stabilitatea politic i dezvoltarea pe calea progresului i suveranitii statale. n combaterea influienelor strine domnitorii se concentrau pe o abil politic extern i n lupta direct cu dumanii. n concluzie susinem faptul c succesiunea la tron n baza principiului electiv ereditar a dus la centralizarea puterii n mnile domnitorului, a declanat lupte interne ntre descendenii de la domnie(din cauza lipsei dreptului de primogenitur) i a favorizat n final creterea influienei strine a otomanilor ce i-au impus treptat asupra rii Moldovei regimul de suzeranitate.