ASPECTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND PROCEDEELE ELECTRONICE ȘI

SUPORTURILE INFORMATICE ÎN PROCESUL CIVIL

Cotorobai Radu,
Doctorand,
Universitatea de Stat din Moldova,
Facultatea de Drept, Departamentul Drept Procedural,
Tel.: +373 68 59 37 74, e-mail: radu.cotorobai@gmail.com.

Cuvinte cheie: procedee electronice, e-Dosar, suporturi informatice, document electronic,

semnătură electronică, Programul integrat de gestionare a dosarelor (PIGD), proces echitabil, acces
liber la justiție etc.

REZUMAT: Odată cu adoptarea Legii nr. 17 din 05.04.2018 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, cunoscută și sub genericul – Simplificarea codului de procedură
civilă, o atenție deosebită a fost acordată creării unei sinergii între sistemul e-Dosar sau sistemul
judiciar informațional (S.I.J.) pilotat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și cadrul legal de
referință, care să asigure funcționalitatea sistemului respectiv, scopul modificărilor date fiind
digitalizarea procedurilor judiciare civile.
Prin urmare, având în vedere că potrivit art. VI, alin. (2) din legea menționată, prevederile ce
se referă la circulația actelor de procedură prin intermediul Programului integrat de gestionare a
dosarelor (conexat la sistemul e-Dosar) vor intra în vigoare odată cu crearea condițiilor de
implementare, este deosebit de important ca modificările la Codul de procedură civilă al Republicii
Moldova, care vor face posibil acest lucru – până la intrarea lor în vigoare - să corespundă tuturor
exigențelor dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 § 1 din CEDO și practica Curții în
această materie.
Una din modalitățile de atingere a acestui deziderat fiind studierea și analizarea sub aspect
comparativ a bunelor practici în materia respectivă din cele mai dezvoltate sisteme de drept, atât a
prevederilor normative, cât și a celor mai relevante referințe doctrinare. Ceea a și constituit drept
imbold de realizare a prezentului demers științific.

РЕЗЮМЕ: С принятием Закона №. 17 от 05.04.2018 для внесения изменений и

дополнений в некоторые законодательные акты, также известные как общие положения -
Упрощение гражданского процессуального кодекса, особое внимание было уделено созданию
синергии между системой электронных файлов (e-Dosar) или системой судебной информации
(SIJ), пилотируемой Министерством юстиции Республики Молдова и правовая система

1
отсчета, которая обеспечит функциональность соответствующей системы, целью которых
является оцифровка гражданских судебных процедур.
Поэтому, учитывая, что согласно ст. VI, п. (2) упомянутого закона, положения,
касающиеся распространения процессуальных документов через Интегрированную
программу управления файлами (подключенные к системе электронных файлов), вступят в
силу после создания условий реализации, особенно важно, чтобы соответствующие изменения
в Гражданский процессуальный кодекс Республики Молдова - до их вступления в силу -
отвечать всем требованиям права на справедливое судебное разбирательство, закрепленным в
ст. 6 § 1 ЕКПЧ и практика Европейского Суда в этом вопросе.
Одним из способов достижения этой цели является изучение и анализ сравнительных
аспектов передовой практики в соответствующей области из наиболее развитых правовых
систем, как нормативных положений, так и наиболее актуальных доктринальных ссылок. Что
и послужило стимулом для реализации этого научного подхода.

I. Preliminarii

Tehnologiile informaționale și de comunicare ( în continuare – TIC), capătă un rol din ce în

ce mai important în dezvoltarea durabilă a unei societăți, contribuie la îmbunătățirea indicatorilor
economici, sociali, politici, administrativi și nu în ultimul rând celor care caracterizează nivelul și
starea justiției într-un stat. Astfel, încât, asigurarea accesului liber la justiție, termenul mediu de
soluționare a unui litigiu, mijloacele aplicate în procesul de efectuare a justiției, transparența în luarea
hotărârilor etc., sunt direct proporționale cu nivelul de aplicare și implementare a TIC în domeniul
justiției.
În, cazul Republicii Moldova, impactul TIC asupra modului de guvernare a fost asumat la
nivel oficial începând cu anul 2004, astfel, încât, prin Decret președințial1, s-a declarat, edificarea
societății informaționale ca fiind drept una dintre prioritățile naționale, menționându-se că TIC,
influențează pozitiv asupra tuturor sferelor vieții și contribuie la dezvoltarea social-economică
a societății și la ridicarea nivelului de trai al populației.
Unul din cele mai importante acte normative relevante este de asemenea Strategia Națională
de dezvoltare a Societății Informaționale ,,Moldova Digitală 2020”2, potrivit căreia printre
principalele programe, inițiative și proiecte importante în curs de desfășurare, se regăsește și

1
Decretul Președintelui Republicii Moldova "Privind edificarea societății informaționale în Republica Moldova",
nr.1743-III din 19.03.2004 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.50-52.
2
Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 857, din 31 octombrie 2013. Publicată : 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr.
252-257, art. Nr : 963.
2
proiectul ”e-Justiție”3.
Un alt act normativ important în această materie este Legea nr.91/2014, cu privire la
documentul electronic și semnătura electronică4, care reglementează modul de operare cu
documentele electronice și de aplicare a semnăturii electronice, astfel, încât, potrivit strategiei
enunțate mai sus, cu ajutorul semnăturii electronice, posesorul acesteia va putea accesa toate serviciile
electronice puse la dispoziția cetățenilor de către instituțiile guvernamentale.
Totodată, un prim pas privind realizarea în practică a proiectului ”e-Justiție” reprezintă
adoptarea Legii5 privind aprobarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016(
în continuare - S.R.S.J.), care cuprinde toate inițiativele și măsurile ce urmează a fi executate în
sensul reformării justiției în perioada de timp indicată. Obiectivul general al S.R.S.J. prezintă
edificarea unui sector al justiției accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist și
responsabil față de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremația legii
și respectarea drepturilor omului și să contribuie la asigurarea încrederii societății în actul de
justiție.
În ceea ce privește reformele din domeniul ”e-Justiției”, S.R.S.J prevede în premieră,
următoarele:
- Reformarea și consolidarea structurilor și sistemelor de interacțiune cu publicul
(Pagini web ale instanțelor)6;
- Implementarea unui sistem de ”e-Justiție” pentru utilizarea eficientă și funcțională a
sistemului informațional judecătoresc, în vederea excluderii factorului uman din procesul
administrativ de gestionare a dosarelor ( care include: -programul integrat de gestionare a dosarelor -
PIGD; -sistemul informațional judecătoresc perfecționat - SIJ; -sistemul de distribuire aleatorie a
dosarelor7; -sistemul de constituire a completelor de judecată și de desemnare a președinților
acestora;8 -sistemul de înregistrare audio/video a ședințelor de judecată9; -asigurarea fiecărei instanțe

3
Pentru mai multe detalii vezi: Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării; Planul de acțiuni pentru o
Guvernare Deschisă pe anii 2012-2013 (Hotărârea Guvernului nr.195 din 4 aprilie 2012). Publicat: 06.04.2012 în
Monitorul Oficial Nr. 65-69, art. Nr : 224.
4
Legea nr. 91, din 29.05,2014, privind semnătura electronică și documentul electronic, Publicat : 04.07.2014 în
Monitorul Oficial Nr. 174-177 art. Nr : 397 Data intrării în vigoare : 04.01.2015
5
Legea nr. 231, din 25.11.2011, privind aprobarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016,
Publicată : 06.01.2012 în Monitorul Oficial Nr. 1-6, art Nr : 6.
6
Vezi: http://csj.md/, http://instante.justice.md/apps/hotariri_judecata/inst/jbu/jbu.php.
7
Pentru detalii vezi: Extrasul Nr. 514 din 27.04.2013, din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 110/5 din
5 februarie 2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor pentru
examinare în instanțele judecătorești Publicat : 27.04.2013 în Monitorul Oficial Nr. 96 , art. Nr : 514.
8
Extrasul Nr. 515 din 27.04.2013, din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 111/5 din 5 februarie 2013 cu
privire la aprobarea Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor
acestora. Publicat : 27.04.2013 în Monitorul Oficial Nr. 96 , art. Nr : 51.
9
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, Nr. 338/13 din 12.04.2013, , cu privire la aprobarea Regulamentului
privind înregistrarea audio digitală a ședințelor de judecată cu privire la aprobarea Regulamentului privind înregistrarea
audio digitală a ședințelor de judecată. Publicat : 11.04.2014 în Monitorul Oficial Nr. 87-91 art. Nr : 460.
3
cu suport tehnic din partea programului integrat de gestionare a dosarelor și cu echipamentul necesar
înregistrării audio a ședințelor; -curricula pentru instruirea personalului și a judecătorilor; -
automatizarea completă a procesului de gestionare a dosarelor; -mecanismul eficient de verificare a
respectării procesului electronic de gestionare a dosarelor și de sancționare a abaterilor, etc.
- Sporirea accesului publicului la actele normative (baza de date);10
- Modernizarea sistemului de evidență electronică a agenților economici;
- Crearea unui registru electronic unic de evidență a agenților economici și organizațiilor
necomerciale;
- Asigurarea accesului la informația din registrele electronice de evidență a agenților
economici și prestarea serviciilor electronice de către deținătorii acestor registre, etc.
Unul din actele normative menite să implementeze direcțiile de dezvoltare ale ”e-Justiției”,
asumate prin S.R.S.J 2011-2016 reprezintă Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2016-
201811. Astfel, încât, în vederea combaterii corupției din organele de drept și justiție (Litera C), pct.
3) al Planului) sunt prevăzute următoarele acțiuni.
1. Asigurarea funcționalității extinse a Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor,
inclusiv prin:
- instituirea obligatorie a înregistrării audio, video;
- coordonarea electronică a agendei ședințelor de judecată de către participanții la proces;
- formarea și administrarea dosarului electronic cu accesul părților la dosar;
- prezentarea probelor și distribuirea materialelor de pe dosar în formă electronică;
- introducerea mecanismului de citare electronică a părților;
- petrecerea ședințelor de judecată prin intermediul videoconferințelor etc.
2. Crearea sistemului de depunere a cererilor, expediere a citațiilor, coordonare a calendarului
ședințelor de judecată cu părțile dosarului, includere a înscrisurilor on-line în cadrul sistemului
Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor.
3. Asigurarea instanțelor cu echipamentul necesar pentru înregistrarea audio a ședințelor de
judecată;
4. Asigurarea instanțelor cu echipamentul necesar pentru înregistrarea video a ședințelor de
judecată.
În aceeași ordine de idei, prezintă interes și Proiectul Hotărârii Parlamentului cu privire
la aprobarea Planului de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-202212 potrivit

10
Disponibil pe: http://lex.justice.md/userguide_md.pdf. ( 02.08.2019).
11
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890 din 20.07.2016. Publicată: 22.07.2016 în Monitorul Oficial Nr. 217-229,
Art. Nr: 966.
12
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1018 din 28.11.2017, prezentat Parlamentului spre examinare, nr. de înregistrare
366 din 01.12.2017. Aflat la etapa de examinare. Proiectul disponibil pe:
4
căruia, crearea unui sistem al justiției independent, eficient, transparent și accesibil, este determinată
și de facilitarea accesului la justiție, prin asigurarea accesului la justiție în mod egal pentru toți.
La acest capitol, proiectul Planului menționat prevede întreprinderea următoarelor acțiuni și
sub-acțiuni:
1. Asigurarea accesului la justiție prin implementarea dosarului electronic. Sub-acțiuni: 1.1.
Revizuirea cadrului normativ relevant (Codul de Procedură Civilă, Codul de Procedură Penală,
Codul Contravențional, Codul de executare). Implicarea tuturor actorilor din domeniul justiției:
Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor
Interne, Serviciul Vamal, Centrul Național Anticorupție, Uniunea Națională Executorilor
Judecătorești, Comisia parlamentară de profil ( în 2018).
2. Extinderea cercului de justițiabili care au acces automatizat la justiție prin intermediul sub-
Sistemului informațional e-Dosar judiciar. Sub-acțiuni: 2.1. Pilotarea aplicației adiționale la Program
Integrat de Gestionare a Dosarelor, e-Dosar Judiciar 1. Raport post-pilotare cu indicarea erorilor
depistate şi modul de înlăturare. 2. Recomandări formulate, sistem îmbunătățit aprobate; 2.2.
Implementarea Sistemului informațional e-Dosar în toate instanțele de judecată 2019-2020 1. Toate
instanțele de judecată conectate la Sistemul informațional e-Dosar judiciar 2.3. Asigurarea utilizării
obligatorii de către avocați a adreselor electronice de serviciu create pe domeniul justice.md în scopul
creării mecanismului electronic de comunicare între aceștia și instanțele de judecată 2018 2.4.
Oferirea posibilității tuturor categoriilor de participanți la procesul de judecată de acces la dosare prin
intermediul sub-Sistemului informațional e-Dosar judiciar 2018 1. Acces asigurat pentru toate
categoriile de justițiabili, participanți ai procesului judiciar 2. Rata actelor depuse prin Sistemul
informațional e-Dosar judiciar.
De asemenea, potrivit Conceptului Tehnic al Sistemului informațional judiciar13,
realizarea unui sistem judiciar independent, imparțial, credibil și eficient reprezintă o condiție
necesară pentru asigurarea supremației legii și a principiilor statului de drept. Măsurile de consolidare
a independenței sistemului judiciar trebuie să contribuie la realizarea principiului separației puterilor
în stat. Reforma sistemului judiciar implică restructurarea instituțională, precum și asumarea
eforturilor financiare pentru utilizarea tehnologiilor informaționale moderne. Astfel, este
necesară crearea Sistemului informațional judiciar (în continuare – SIJ), al cărui posesor este Agenția
de administrare a instanțelor judecătorești din subordinea Ministerului Justiției.
Crearea și implementarea SIJ au fost determinate de următoarele motive: 1) gradul redus de
transparență a activității instanțelor de judecată; 2) lipsa securizării informațiilor cu accesibilitate

http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3988/language/ro-
RO/Default.aspx, (vizitat: 05.08.2019).
13
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 593 din 24.07.2017. Publicat la data de: 25.08.2017 în Monitorul Oficial Nr.
316-321. Art. nr: 757.
5
limitată; 3) capacitatea redusă de prevenire și combatere a corupției în sistemul judecătoresc; 4)
evidența manuală a dosarelor; 5) intervențiile neautorizate la repartizarea dosarelor, precum și altor
date din dosare.
Potrivit, pct. 1 al Conceptului, SIJ este un sistem informațional automatizat, constituit dintr-
un ansamblu de resurse și tehnologii informaționale, mijloace tehnice de program și metodologii,
aflate în interconexiune, și destinat înregistrării, păstrării, prelucrării, utilizării informațiilor cu privire
la cererile și dosarele judecătorești, din momentul înregistrării acestora și până în momentul arhivării
și publicării. În baza SIJ se formează resursa informațională Registrul dosarelor judecătorești (în
continuare – RDJ).
Totodată, potrivit. pct. 5 din actul normativ avut în vedere, SIJ are următoarele scopuri: 1)
crearea și dezvoltarea sursei informaționale a instanțelor judecătorești în vederea stocării,
sistematizării, actualizării, protecției soluțiilor informaționale ale instanțelor judecătorești (dosare
examinate, decizii pronunțate, date statistice etc.) și asigurării unui nivel adecvat de protecție a datelor
cu caracter personal; 2) dezvoltarea unei soluții tehnice flexibile și modulare, care ar permite
îmbunătățirea activității sistemului judiciar; 3) asigurarea probității, îmbunătățirea calității actului
judecătoresc; 4) facilitarea elaborării standardelor de activitate a judecătorilor și angajaților
instanțelor judecătorești, prin măsurarea automatizată a performanțelor acestora și stabilirea
mecanismelor de monitorizare 5) sporirea transparenței procedurilor judecătorești; 6) facilitarea
perfecționării sistemului și procedurilor de executare a hotărârilor judecătorești; 7) îmbunătățirea
condițiilor de activitate ale instanțelor judecătorești; 8) stabilirea ierarhiei, nivelului de acces,
responsabilităților și modului de prelucrare a informațiilor cu accesibilitate limitată stocate în resursa
informațională; 9) asigurarea depersonalizării actelor procesuale care urmează a fi expuse publicului
larg.
Sarcinile de bază ce urmează a fi realizate la exploatarea SIJ sunt următoarele14:
1) eficientizarea procedurilor judiciare prin: a) sporirea calității actului de justiție și reducerea
timpului de soluționare a cauzelor aflate pe rol în instanțele judecătorești, asigurându-se controlul
judecătorului asupra propriului volum de dosare, optimizarea modului de alocare a resurselor umane
și eficientizarea internă a instanțelor judecătorești, accelerarea derulării procedurilor judiciare; b)
standardizarea procedurilor, formularelor, nomenclatoarelor la nivelul întregului sistem judiciar; c)
eliminarea treptată a gestionării datelor pe suport de hîrtie prin utilizarea dosarelor și a documentelor
electronice; d) comunicarea rapidă între entitățile sistemului judiciar, cu utilizarea mijloacelor
electronice securizate; e) creșterea nivelului de pregătire în domeniul tehnologiilor informaționale al
judecătorilor și personalului auxiliar, în scopul utilizării eficiente a noilor tehnologii; f) asigurarea

14
Pct. 7 al Conceptului.
6
respectării dreptului la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private în legătură cu prelucrarea
datelor cu caracter personal;
2) creșterea gradului de transparență prin: a) asigurarea accesului justițiabililor la
informațiile de interes public privind actul de înfăptuire a justiției; b) deschiderea către justițiabili,
prin prezentarea on-line a informațiilor publice despre activitatea instanței judecătorești și alte
informații cu caracter public în privința actului de înfăptuire a justiției; c) aprofundarea relațiilor de
colaborare între instituțiile din sistemul judiciar și mass-media, pentru a se asigura o informare corectă
și exactă a opiniei publice; d) acordarea de servicii electronice pentru cetățeni, avocați și alți
specialiști, inclusiv prin depunerea de cereri on-line, cu utilizarea semnăturii electronice; e)
deschiderea către alte sisteme informaționale publice, pentru a prelua și a transmite informații către
acestea;
3) securizarea informațiilor cu accesibilitate limitată, prin implementarea unei politici de
acces în sistem pentru fiecare utilizator, în funcție de competențele specifice;
4) prevenirea corupției prin: a) repartizarea cauzelor în instanțele judecătorești pe principiul
repartizării aleatorii; b) eliminarea posibilităților de manipulare la repartizarea cauzelor; c) eliminarea
posibilităților de intervenție neautorizată asupra datelor din dosare; d) excluderea posibilității
modificării sau ștergerii istoricului datelor de jurnalizare a accesului la SIJ.
Totodată, potrivit Pct. 8 al Conceptului, SIJ este format din următoarele componente:
1) programul integrat de gestionare a dosarelor (PIGD),care este o aplicație unică de
documentare automatizată, evidență și control al activității de gestionare electronică a dosarelor și
altor materiale procesuale emise de instanțele judecătorești sau prezentate spre examinare în cadrul
acestora;
2) soluția informatică e-Dosar judiciar (SI e-DJ), care reprezintă o aplicație informatică
performantă pentru formarea și administrarea dosarului electronic judiciar cu accesul părților.
Aceasta presupune automatizarea procesului de depunere a cererii de chemare în judecată în format
electronic și distribuirea materialelor din dosar în formă electronică;
3) portalul național al instanțelor de judecată (PNIJ), care reprezintă un sistem complex,
caracterizat printr-un punct unic de acces la informația despre activitatea tuturor instanțelor de
judecată. Scopul acestuia este susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru
asigurarea comunicării dintre cetățeni și instanțele de judecată. Informația plasată pe PNIJ include
lista instanțelor de judecată, care, fiind accesată, prezintă paginile web cu informația privind agenda
ședințelor de judecată, hotărârile instanței de judecată, citații în instanță, practica judiciară și alte
informații relevante pentru justițiabili. Pe PNIJ poate fi accesată informația din dosare, care este
publicată în conformitate cu legislația;
4) soluția informatică de înregistrare audio a ședințelor de judecată (SIAS), care reprezintă o
7
aplicație destinată înregistrării audio a ședințelor de judecată, cu utilizarea echipamentului periferic
(calculatoare și microfoane) și a softului special de înregistrare. Principalul obiectiv al SIAS este să
asigure transparența proceselor judiciare, autenticitatea informației expuse în procesele judiciare și
accesul publicului la informația privind evenimentele din ședințele de judecată.
Totodată, în scopul implementării Legii nr. 467- XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la
informatizare și la resursele informaționale de stat și a Hotărârii Guvernului nr. 593 din 24.07.2017
cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional judiciar, precum și în vederea
eficientizării activității instanțelor judecătorești și creării premiselor pentru utilizarea, dezvoltarea
continuă a SIJ, Ministerul Justiției a elaborat Proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la
aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional
judiciar15.
Astfel, Regulamentul respectiv, stabilește modul de organizare şi conținutul informațional al
Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, Soluției informatice e-Dosar Judiciar, Portalului
Național al Instanțelor de Judecată, Soluției informatice de înregistrare audio a ședințelor de judecată
destinate gestionării automatizate a dosarelor în cadrul instanțelor judecătorești de pe teritoriul
Republicii Moldova; subiecții raporturilor juridice în domeniul creării şi funcționării sistemului;
drepturile şi obligațiile acestora; obiectele informaționale şi lista datelor incluse în acestea;
procedurile de colectare şi gestiune a datelor; interoperabilitatea cu alte registre şi sisteme
informaționale; modalitatea de ținere şi asigurare a funcționării SIJ; formele de exercitare a
controlului și atragere la răspundere.
Astfel, după cum observăm conceptul de ”e-Justiție” în general, și sistemul ”e-Dosar
Judiciar” reprezintă în sine o serie de elemente și sub-elemente conexate între ele, prin urmare, având
în vedere că pentru implementarea acestora, este necesară inclusiv modificarea Codului de procedură
civilă16, ne-am propus ca, în prezentul demers științific să analizăm doar particularitățile depunerii
cererilor de chemare în judecată în formă electronică, precum și citarea și comunicării actelor de
procedură civilă prin intermediul poștei electronice, sub aspect de drept comparat, prin analiza
prevederilor legislative similare din alte state, precum și prin prisma practicii Curții Europene pentru
apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului (în continuare – CtEDO) în această
materie.

II. Depunerea cererilor de chemare în judecată în formă electronică

Cererile care ar trebui depuse în instanța de judecată pentru a începe o acțiune, trebuie să fie

15
Disponibil pe: http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=4808, publicat pe data de 14.12.2017, (vizitat:
04.08.2019)
16
Ceea ce s-a și produs prin adoptarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative, nr. 17 din 05.04.2018.
Publicată în: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 142-148/277. În vigoare din 01.06.2018.
8
în forma cerută de normele de procedură relevante. În ceea ce privește forma electronică în procesul
de depunere a unei cereri în instanță, există unele particularități specifice de la un stat la altul. Astfel,
dacă în unele jurisdicții, o acțiune de depunere a unei cereri este considerată ca fiind o activitate
formală cu cerințe de formă relativ stricte, atunci, în alte jurisdicții procesul este mai liberal și sunt
necesare a fi respectate numai unele cerințe fundamentale.17

A) Germania:
Procedura civilă germană are o poziție liberală în raport cu privire la forma cererii de chemare
în judecată. În 2001, Parlamentul german a autorizat utilizarea actelor de procedură electronice
prin introducerea art. 130a, în Codul de procedură civilă german( ZPO)18, detaliile fiind prevăzute
de reglementările ulterioare, federale și la nivel de fiecare stat federativ.
Astfel, potrivit art. 130a din ZPO, în cazul în care este necesară forma scrisă pentru actele
scrise pregătitoare și anexele lor, pentru petițiile și declarațiile părților precum și pentru informații,
mărturii, rapoarte, și declarațiile făcute de către terți, înregistrarea lor ca documente electronice
respectă această cerință, cu condiția ca acest lucru este potrivit pentru procesarea de către instanța
de judecată.
Persoana care trebuie să depună actele în forma scrisă, este obligată de a furniza documentul
semnat cu o semnătură electronică calificată, în conformitate cu Legea semnăturii electronice
(Signaturgesetz)19.
În cazul în care un document electronic transmis nu este potrivit pentru procesarea de către
instanță, acest fapt va fi comunicat expeditorului acestuia fără întârziere nejustificată, precizându-se
condițiile-cadru tehnice aplicabile.
Guvernul federal și guvernele locale, pot stabili prin legi și acte normative separate, condiții
adiționale, privind înregistrarea documentelor electronice, categoriile acestora, forma în care trebuie
să fie depuse etc. Un document electronic se consideră transmis de îndată ce biroul instanței desemnat
în calitate de destinatar l-a înregistrat.20

Marea Britanie:

17
Kengyel M., Nemessányi Z., Electronic Technology and Civil Procedure: New Paths to Justice from Around the World,
Springer Science & Business Media, 2012, p. 14.
18
German Code of Civil Procedure as promulgated on 5 December 2005 (Bundesgesetzblatt (BGBl., Federal Law
Gazette) I page 3202; 2006 I page 431; 2007 I page 1781), last amended by Article 1 of the Act dated 10 October 2013
(Federal Law Gazette I page 3786), in: http://www.gesetze-im-internet.de/englisch_zpo/englisch_zpo.pdf, (Accesat:
03.08.2019).
19
Act on Digital Signature (Gesetz zur digitalen Signatur) Federal Law Gazette (Bundesgesetzblatt) 1997 I 1872 Note:
The Digital Signature Act was enacted as Art. 3 of the Information and Communication Services Act (Informations- und
Kommunikationsdienstegesetz), Bundesgesetzblatt 1997 I 1870. Disponibil:
http://germanlawarchive.iuscomp.org/?p=690. Accesat la: 01.08.2019.
20
Art. 130a, alin. (2) și (3) din ZPO.
9
 Regulile de procedură civilă engleze21 prevăd posibilitatea depunerii cererilor și altor
înscrisuri în formă electronică doar pentru o anumită categorie de acțiuni, adresate unui anumit tip de
instanțe. Totodată, pentru ca o astfel cerere să fie acceptată, aceasta trebuie să întrunească condițiile
de formă și conținut, expres prevăzute în acest sens.

Japonia:
Potrivit art. 132-10 din Codul de procedură civilă al Japoniei22, similar reglementărilor
germane, orice cerere, act, document care urmează a fi înaintat în instanța de judecată în formă scrisă
pe suport de hârtie, la dorință persoanei interesate, poate fi depusă și în formă de document
electronic, cu respectarea cerințelor și condițiilor prevăzute de legile speciale în acest sens. Totodată,
momentul depunerii actelor menționate în formă electronică se consideră momentul în care instanța
a stocat actul respectiv într-un fișier special creat în acest sens.

România:
În dreptul procesual civil român, condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cererile
în justiție, privind forma acestora și mențiunile care trebuie să le cuprindă, sunt reglementate prin
prisma art. 148-152 din Noul Cod de procedură civilă al României (în continuare - N.C.P.C. al
RO)23.
Astfel, în ceea ce privește posibilitatea efectuării și depunerii actelor de către părți în format
electronic, art. 148, alin. (2) din N.C.P.C. al RO, stabilește că cererile adresate, personal sau prin
reprezentant, instanțelor judecătorești pot fi formulate și prin înscris în forma electronică, dacă
sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Alineatul 3 al aceleiași norme, prevede că dispozițiile
alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul în care prezentul cod prevede condiția
formei scrise a susținerilor, apărărilor sau a concluziilor părților ori a altor acte de procedură
adresate instanțelor judecătorești.
Condițiile care trebuie să le îndeplinească cererea în formă electronică adresată instanței sunt
cuprinse în Legea nr. 455/2010 privind semnătura electronică, republicată24, Astfel, art. 5 din acest
act normativ, fixează regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică, stabilind că înscrisul în
formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică
extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată

21
Pentru detalii a se vedea: PART 7 - HOW TO START PROCEEDINGS – THE CLAIM FORM, Disponibil pe:
http://www.justice.gov.uk/courts/procedure-rules/civil/rules/part07. Accesat la: 02.08.2019.
PRACTICE DIRECTION 5B – COMMUNICATION AND FILING OF DOCUMENTS BY E-MAIL, Disponibil pe:
http://www.justice.gov.uk/courts/procedure-rules/civil/rules/part05/pd_part05b#Anchor2. Accesat la: 02.08.2019.
22
Code of Civil Procedure of Japan, (Act No. 109 of June 26, 1996, as last amended by Act No. 95 of June 27, 2007).
Disponibil: http://www.wipo.int/wipolex/en/details.jsp?id=7004. Accesat la: 02.08.2019.
23
Legea 134/2010 privind Codul de procedură Civilă. Republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 247 din
10 aprilie 2015.
24
M. Of. al României, nr. 316 din 30 aprilie 2014.
10
cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce
privește condițiile și efectele sale, unui înscris sub semnătură privată.
Potrivit, art. 149, alin. (4), C.P.C. al RO, în cazul în care cererea a fost comunicată, potrivit
legii, prin fax sau prin poșta electronică, grefierul de ședință este ținut să întocmească din oficiu copii
de pe cerere, pe cheltuiala părții care avea această obligație.

Practica CtEDO în această materie:

În cauza Lawyer Partners a.s contra Slovaciei25 Curtea a constatat că nu s-a respectat dreptul
de acces la o instanță, societății reclamante. Și astfel, a existat o violare a articolului 6, § 1 din
Convenție,
În speță, compania reclamantă a depus la mai multe instanțe de judecate, de nivelul I, din
Slovacia o serie de cereri de chemare în judecată, ținând cont de numărul exagerat de mare al
acestora, circa 70 000, de capete de cereri, fiecare cerere fiind însoțită de anexe și documente
explicative, astfel încât dacă s-ar fi imprimat toate aceste documente redactate in format electronic,
s-ar fi cumulat circa 43 800 000 pagini, compania reclamantă a declarat că depunerea acțiunilor în
format electronic a fost uncia posibilitate practică, de a face acest lucru, în acest context, compania
reclamantă a grupat aceste cereri și le-a înscris pe DVD-uri, pe la care le-au depus la mai multe
instanțe, acestea fiind însoțite de scrisori explicative.
Cu toate acestea, deși, Codul de procedură civilă al Slovaciei, permitea în lumina art. 42, alin.
(1), alegerea oricărei forme de depunere a cererii de chemare în judecată, dintre forma scrisă,
orală sau prin intermediul unor dispozitive electronice, unele instanțe au refuzat să de curs
cererilor, menționând că nu dispun de tehnica necesară, în acest sens.
Astfel, CtEDO, a reiterat că Convenția urmărește să garanteze drepturi care nu sunt teoretice
sau iluzorii, dar practice și eficiente.26 Acest lucru fiind relevant în special, în ceea ce privește art. 6
§ 1 din Convenție, având în vedere locul proeminent al dreptului la un proces echitabil într-o societate
democratică. Indiferent de natura împiedicărilor, fie de drept, sau de fapt, acestea sunt inadmisibile
în raport cu accesul liber la justiție. Și prin urmare, aceasta a stabilit că devreme că statul a oferit
dreptul justițiabililor de a alege forma în care să depună o cerere în instanța de judecată, ține de
obligația pozitivă a acestuia de a crea condițiile necesare ca dreptul respectiv să fie realizat în
practică.
Depunerea cererilor de chemare în judecată în formă electronică în lumina ultimelor

25
Cazul are originea în cincisprezece cereri (nr. 54252/07, 3274/08, 3377/08, 3505/08, 3526/08, 3741/08, 3786/08,
3807/08, 3824/08, 15055/08, 29548 / 08, 29551/08, 29552/08, 29555/08 și 29557/08) împotriva Republicii Slovace,
depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, din partea unei societăți private cu răspundere limitată, Lawyer Partners a.s.
26
Hotărârea CtEDO, Lawyer Partners a.s contra Slovaciei( nr. 54252/07, 3274/08, 3377/08, 3505/08, 3526/08, 3741/08,
3786/08, 3807/08, 3824/08, 15055/08, 29548 / 08, 29551/08, 29552/08, 29555/08 și 29557/08), 06/11/2009 p. 7-15.
11
modificări la Codul de procedură civilă a Republicii Moldova (în continuare CPC):
Potrivit art. 171 a CPC în redacția legii nr. 17 din 05.04.2018, ”Cererile de chemare în
judecată, cererile de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a ordonanțelor judecătorești, precum
și oricare alte cereri sau acte procedurale pot fi depuse în instanța de judecată prin intermediul
Programului integrat de gestionare a dosarelor, care este unic pentru întreg sistemul judecătoresc.
În acest caz, cererea și actele anexate la ea sub formă de documente electronice trebuie să fie semnate
cu semnătura electronică avansată calificată. (2) La documentele depuse prin intermediul
Programului integrat de gestionare a dosarelor se anexează obligatoriu dovada semnăturii
electronice, conform legislației.”.
Totodată, potrivit art. 166, alin. (7) CPC, în aceiași redacție, ”Cererea de chemare în judecată
a reclamantului persoană fizică care este asistat în judecată de un avocat şi cererea de chemare în
judecată a reclamantului persoană juridică trebuie să fie dactilografiate și depuse prin intermediul
Programului integrat de gestionare a dosarelor, cu semnătură electronică avansată calificată.”.
Prin urmare, observăm că, deși prin introducerea art. 171 CPC, legiuitorul reglementează
depunerea cererilor și altor acte în instanța de judecată în format electronic (sub formă de documente
electronice) ca modalitate alternativă formei scrise pe suport de hârtie, totuși prin modificarea art.
166, alin. (7), depunerea cererii de chemare în judecată în format electronic, pentru anumite categorii
de reclamanți devine obligatorie (unica modalitate de adresare în instanța de judecată), fiind vorba
de două categorii, și anume: 1) reclamanții persoane fizice, asistați de avocați și 2) reclamanții
persoane juridice în toate cazurile.
Asta, în timp ce, în cazul cererilor de apel și recurs, depunerea cererilor prin intermediul
PIGD, este reglementată, la fel, ca o variantă alternativă formei scrise pe suport de hârtie, or,
potrivit art. 364, alin. (4) CPC, în redacția legii nr. 17 din 05.04.2018, ”Cererea de apel cu toate
documentele anexate se poate depune prin intermediul Programului integrat de gestionare a
dosarelor, cu semnătură electronică avansată calificată.”, iar potrivit, art. 436, alin. (3), în redacția
legii nr. 17 din 05.04.2018, ”Cererea de recurs cu toate documentele anexate se poate depune în
format electronic prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, cu semnătură
electronică avansată calificată.”, fără a face distincție între anumite categorii de apelanți și/sau
recurenți.

III. Citarea și comunicarea actelor de procedură în format electronic

Citarea și comunicarea actelor de procedură reprezintă o altă instituție centrală a dreptului

procesual civil, aceasta reprezintă aspecte esențiale ale contradictorialității și implicit ale dreptului la
apărare în procesul civil, pentru parte fiind esențial să cunoască despre existența procesului și actele
de procedură întocmite, pentru a fi în măsură să-și construiască apărarea și să-și consolideze poziția
12
procesuală. Prin urmare, ne-am propus, să analizăm în continuare prevederile legale, din diferite
sisteme de drept, care reglementează posibilitatea citării și comunicării actelor de procedură prin
intermediul mijloacelor electronice de comunicare, în plan comparativ, evidențiind și sintetizând
astfel principalele caracteristici ale unei asemenea modalități de citare și comunicare.

România:
Potrivit art. 154, alin. (6), C.P.C al RO, comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se
poate face de grefa instanței și prin telefax, poșta electronică sau prin alte mijloace ce asigură
transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanței datele
corespunzătoare în acest scop. În vederea confirmării, instanța, odată cu actul de procedură, va
comunica un formular care va conține: denumirea instanței, data comunicării, numele grefierului
care asigură comunicarea și indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de către
destinatar cu data primirii, numele în clar și semnătura persoanei însărcinate cu primirea
corespondenței și va fi expediat instanței prin telefax, poșta electronică sau prin alte mijloace.
Recurgerea la comunicarea actelor de procedură prin intermediul acestor mijloace moderne
poate avea loc numai cu acordul părții, din moment ce ea trebuie să indice datele necesare în acest
scop.27 Indicarea datelor unor asemenea mijloace nu este obligatorie, însă menționarea lor lasă a
se presupune voința părții de a-i fi comunicate actele de procedură în această modalitate28. În măsura
în care au fost indicate date ale mijloacelor moderne deținute de către partea adversă, apreciem ca
necesară în vederea comunicării asumarea acestor date de către destinatarul procedurii.
Cât privește data comunicării actului de procedură, ea este cea arătată pe copia imprimată a
confirmării expedierii certificată de către grefierul care a făcut transmisiunea (art. 165 pct. 3
N.C.P.C. al RO). Are așadar relevanță sub aspectul momentului comunicării data furnizată de
mijlocul de comunicare care, așa cum rezultă din cuprinsul art. 154 alin. (6) N.C.P.C., dar și
din art. 241 alin. (3) N.C.P.C., trebuie să fie apt să asigure atât transmiterea textului, dar și
confirmarea primirii lui, încorporată copiei imprimate a confirmării expedierii, certificate de către
grefierul care a făcut transmisiunea nu cea menționată de către parte în conținutul formularului
indicat de art. 154 alin. (6) N.C.P.C al RO.
În sprijinul opiniei respective, se pronunță și referirea art. 165 pct. 3 din N.C.P.C. al RO la
grefierul care a făcut transmisiunea și care trimite, sub aspect temporal, la expedierea actului, ca
moment în funcție de care se determină data comunicării. În plus, a considera că data comunicării

27
Vidu S.I., Aspecte privind modalitățile și procedura de comunicare a actelor de procedură potrivit noului Cod de
procedură civilă, Revista Studii și Cercetări Juridice nr. 4/2013, p. 16. În: http://www.juridice.ro/315575/aspecte-
privind-modalitatile-si-procedura-de-comunicare-a-actelor-de-procedura-potrivit-noului-cod-de-procedura-civila.html.
Accesat la: 03.08.2019.
28
Pentru opinia în sensul căreia indicarea acestor mijloace este obligatorie, dacă partea le deține, a se vedea
Tabacu A., op. cit., p. 98.
13
este cea regăsită în cuprinsul formularului completat de către parte înseamnă a lăsa la aprecierea ei
determinarea momentului comunicării, soluție, sigur, greu de acceptat.
Astfel, rațiunea formularului este aceea de a confirma primirea actului comunicat. Cu
alte cuvinte, procedura de comunicare nu poate fi considerată îndeplinită în absența confirmării
primirii de către parte a comunicării, însă data îndeplinirii procedurii este cea care rezultă din
copia imprimată a expedierii, certificată de către grefier.
Este adevărat că partea va putea „sabota” procedura de comunicare, refuzând sau neglijând
restituirea formularului de confirmare a primirii. Este de reamintit în acest context faptul că
procedura de comunicare prin mijloace moderne nu poate avea loc în absența consimțământului
părții. Aceasta ne îndreptățește să credem că, odată exprimat consimțământul, refuzul nejustificat
al părții de a comunica formularul de primire, nu poate fi privit decât ca unul abuziv, apt de
a se constitui ca temei pentru angajarea răspunderii părții pentru neîndeplinirea cu bună-credință a
obligațiilor procesuale (art. 12 alin. (3) N.C.P.C.).29

Germania:
Codul de procedură civilă german(Z.P.O.), în lumina art. 175, prevede posibilitatea citării și
comunicării actelor de procedură prin returnarea formularului de confirmare a primirii comunicării.
Astfel, alin. (1) al acestei norme, stipulează că un document poate fi comunicat, cu condiția
returnării formularului de confirmare a primirii comunicării, către un avocat, notar, un executor
numit de instanță, un consultant fiscal sau orice altă persoană care se poate presupune, în funcție de
profesia persoanei respective, că el este foarte de încredere, o autoritate publică, o corporație, sau o
societate de drept public. O astfel de comunicare se poate face și prin fax sau alt procedeu electronic.
O astfel de comunicare trebuie să poarte titlu de ”Comunicare contra returnării confirmării de
primire”, de asemenea trebuie să conțină date cu privire la identificarea expeditorului, numele și
adresa părții căreia îi sunt expediate documentele, precum și numele angajatului sistemului judiciar
care efectuează transmiterea documentului.
În final, dar nu în ultimul rând, alin. (3) din aceeași normă, fixează faptul că, o astfel de
comunicare se poate face celorlalte părți în proces, dacă acestea au consimțit în mod expres acest
fapt. Documentul urmează să fie semnat digital, pentru a securiza transmiterea acestuia și a proteja
informația conținută de terțe părți neautorizate. O astfel de transmitere poate fi efectuată utilizând
servicii de poștă electronică în sensul articolului 1 din Legea privind serviciile de comunicații
electronice (Gesetz zur Regelung von De-Mail-Diensten, De-Mail-G)30.

29
În acest sens, a se vedea: , Băldean D., Frențiu G. C., Noul cod de procedură civilă, București: Ed. Hamangiu,
2013, p. 346.
30
Gesetz zur Regelung von De-Mail-Diensten und zur Änderung weiterer Vorschriften. Bundesgesetzblatt Jahrgang 2011
Teil I Nr. 19, ausgegeben zu Bonn am 2. Mai 2011 p. 666.
14
 Comunicarea se consideră suficient demonstrată prin confirmarea de primire revenită la
instanța de judecată, aceasta trebuie să conțină data și semnătura destinatarului. Confirmarea de
primire poate fi returnată printr-o scrisoare, prin fax, sau ca document electronic (conform art. 130a
ZPO). În cazul în care este trimisă ca document electronic, acesta urmează să fie semnată cu o
semnătură digitală calificată în conformitate cu Legea semnăturii electronice (Signaturgesetz).
Legea germană cu privire la serviciile de comunicații electronice 31 și sistemul creat în baza
acesteia a atras o serie de critici, printre care:
a) Comunicarea între adrese de e-mail generale și De-mail, nu este posibilă. Același
lucru este valabil pentru clienții care utilizează poșta electronică a instanței de judecată și a
administrației (Elektronisches Gerichts- und Verwaltungspostfach), care prevede deja comunicarea
electronică juridică între instanțe și alte organizații guvernamentale participante;
b) Sistemul de criptare End-to-end poate fi oferit de către furnizori, dar nu este
obligatoriu. Acest lucru ar face posibil ca furnizorii să citească email-uri înainte de a fi transmisie
și poate constitui un posibil punct de atac. Cu toate acestea, utilizatorii pot aplica în continuare
criptarea înainte de a trimite mesaje prin De-mail;
c) Datele furnizate în timpul procesului de identificare pentru crearea contului este
stocată la nivel central și la dispoziția autorităților. Legea De-Mail specifică chiar numirea
proprietarului contului unor persoane particulare;
d) Notificările oficiale se consideră livrate odată ce acestea sunt disponibile în cutia
poștală a destinatarului. Acest lucru este contrar corespondenței poștale, care presupune faptul că o
scrisoare este considerată eliberată, doar după ce a fost acceptată de către destinatar.

Finlanda:
În Finlanda, instanța de judecată după ce a primit declarația reclamantului privind citația și
verifică corespunderea acesteia cu normele procedurale, trimite citația pârâtului, de regulă, prin
poștă. Instanța poate trimite citația către oficiu poștal din Finlanda de la locul de aflare a pârâului,
prin e-mail (trimiterea fișierelor are loc automat), citația nu e obligatoriu să fie semnată și în cele
mai multe cazuri, nu e necesar de a trimite cererea inițială. Citația 32 este imprimată de către lucrătorii
oficiului poștal și expediată pârâtului ca o corespondență obișnuită.

http://www.bmi.bund.de/SharedDocs/Downloads/DE/Gesetzestexte/de_mail_gesetz.pdf?__blob=publicationFile.
Accesat la: 02.08.2019.
31
Gesetz zur Regelung von De-Mail-Diensten und zur Änderung weiterer Vorschriften. Bundesgesetzblatt Jahrgang 2011
Teil I Nr. 19, ausgegeben zu Bonn am 2. Mai 2011 p. 666. Disponibil:
http://www.bmi.bund.de/SharedDocs/Downloads/DE/Gesetzestexte/de_mail_gesetz.pdf?__blob=publicationFile.
Accesat la: 04.08.2019.
32
Лаукканен С. Последние тенденции в гражданско-процессуальном праве и судоустройстве Финляндии.
Российский ежегодник гражданского и арбитражного процесса / Под ред. В.В. Яркова. СПб., 2008. p. 555.
15
 Practica CtEDO în materia citării și comunicării actelor de procedură civilă:
CtEDO, a reiterat în mai multe rânduri, faptul că, obligația de comunicare a actelor de
procedură, în cazul în care aceasta este prevăzută de legislația națională, se consideră a fi respectată
și corespunzătoare garanțiilor oferite art. 6 § 1 CEDO, din momentul în care justițiabilul a avut
posibilitatea reală de a face cunoștință cu conținutul actului care urma să fie comunicat 33, iar,
obligația de probare a efectuării unei astfel de comunicări, îi revine statului care o invocă. Astfel,
încât, Curtea a reiterat, în mai multe cazuri, faptul că dreptul de acces la o instanță, principiul
contradictorialității, precum și principiul egalității armelor, consacrate la art. 6 § 1 din
Convenție, se aplică, de asemenea, în domeniul specific al comunicării actelor judiciare
părților34.

Citarea și comunicarea actelor procedurale prin intermediul mijloacelor electronice în

lumina ultimelor modificări la Codul de procedură civilă a Republicii Moldova:
Potrivit art. 100, alin. (1) și alin. (11) Cod de procedură civilă, în redacția legii nr. 17/2018 „
(1) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanților la proces şi
persoanelor interesate, […] la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau
înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace
care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin
delegație judiciară. (11) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură ale instanței de
judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat şi avocaților prin
intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor la care aceștia sunt conectați prin
adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce
atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului
integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.”
Totodată, potrivit art. 105, alin. (11) și (5) CPC, în aceiași redacție, ”Citaţia sau înştiinţarea
se expediază autorităţilor publice, persoanelor juridice de drept privat şi avocaţilor prin intermediul
Programului integrat de gestionare a dosarelor sau prin orice mijloc de comunicare ce asigură
transmiterea şi confirmarea primirii acestor acte. La solicitarea persoanelor fizice, citaţia sau
înştiinţarea poate fi transmisă acestora prin mijloace de comunicare ce asigură transmiterea şi
confirmarea primirii acestor acte sau prin poșta electronică în cadrul Programului integrat de
gestionare a dosarelor. Citațiile și înștiințările expediate reprezentanților la adresa electronică
înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate de către părți
și alți participanți la proces.”.

33
Ivanova și Ivashova vs. Federația Rusă, hotărârea din 26.04.2017,
34
S.C. Carbochim – S.A. Cluj-Napoca și S.C. Fenega Import-Export – S.R.L. și alții împotriva României din 17 ianuarie
2017
16
 Din conținutul normei respective, desprindem cel puțin două reguli generale cu privire la
citarea și comunicarea actelor de procedură în formă electronică prin intermediul PIGD, și anume: 1)
în cazul unor anumite categorii de participanți la proces - a) autorităților publice, a) persoanelor
juridice de drept privat și b) avocaților – o astfel de comunicare și citare este obligatorie; și 2)
momentul comunicării și citării prin această metodă se consideră momentul expedierii acestora.

IV. Concluzii:

În concluzie este de menționat că, nimeni nu pune la îndoială eficacitatea și impactul pozitiv
al implementării TIC în procesul de înfăptuire a justiției, manifestat prin transparentizarea
procedurilor judiciare, reducerea termenului de examinare a cauzelor, lărgirea accesului la justiție etc.
Totuși, considerăm că, implementarea acestora nu trebuie să fie făcute de o manieră rigidă,
cum este în cazul normelor procesual civil a Republicii Moldova în această materia, sau, obligarea
unor anumite categorii de participanți de a depune cererile de chemare în judecată exclusiv doar în
formă electronică prin intermediul PIGD, precum și comunicarea actelor de procedură către aceste
categorii, precum și, citarea și înștiințarea acestora exclusiv doar prin intermediul PIGD, și
considerarea momentului efectuării unor astfel citări și comunicări ca fiind momentul expedierii
acestora, sunt de natură a îngrădi accesul liber la justiție și sunt incompatibile cu esența dreptului la
un proces echitabil, după cum ne arată și practica CtEDO în această materie.
Astfel, încât, anume abordarea mai puțin rigidă adoptată de majoritatea jurisdicțiilor în această
materie, la care am făcut referire în prezenta lucrare (implementarea posibilității înaintării cererilor
și actelor procesuale în formă electronică – ca metodă alternativă formei scrise pe suport de hârtie),
este în măsură de asigura pe deoparte, exploatare tuturor beneficiilor TIC aduse modului de înfăptuire
a justiției, fără a aduce atingere pe de altă parte, drepturilor justițiabililor la un proces echitabil și de
acces liber la justiție.
Cu atât mai mult că, o astfel de abordare se regăsește și Opinia Nr.(2011)14 a CCJE35, astfel,
potrivit pct. 9 și 10 al Opiniei respective, nu toate persoanele au acces la mijloace TIC. În prezent,
mai multe mijloace tradiţionale de acces la informaţie nu ar trebui să fie eliminate. Birourile de
informaţii şi alte forme de asistenţă în cadrul instanţelor nu ar trebui să fie eliminate, în baza
argumentului eronat că TIC a făcut justiţia „accesibilă tuturor”.
Aceasta este o preocupare deosebit de presantă în ceea ce priveşte protecţia persoanelor
vulnerabile. Utilizarea TIC nu ar trebui să diminueze garanţiile procedurale pentru cei care nu
au acces la noile tehnologii. Statele trebuie să se asigure că părţilor care nu au acces la astfel de
mijloace le este furnizată asistenţă specifică în domeniu.

35
Opinia Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE-GT) Nr. (2011)14, Strasbourg, 09.11.2011.
17
 În aceiași ordine de idei, potrivit Strategiei Naționale de dezvoltare a Societății Informaționale
,,Moldova Digitală 2020”, drept cele mai importante dezavantaje a dezvoltării informaționale a
Republicii Moldova, sunt: 1) Decalajul de acces la resursele informaționale dintre mediul urban și
rural; 2) Nivelul redus de utilizare a capacităților infrastructurilor de comunicații electronice
existente; (infrastructuri redundante în anumite urbe); și 3) Nivelul scăzut de utilizare a semnăturii
electronice.
Prin urmare, dat fiind faptul că potrivit art. VI, alin. (2) din legea nr. 17/2018, prevederile ce
se referă la circulația actelor de procedură prin intermediul Programului integrat de gestionare a
dosarelor (conexat la sistemul e-Dosar) vor intra în vigoare odată cu crearea condițiilor de
implementare, actualmente acestea fiind doar la etapa de testate în cadrul unui proiect pilot,
considerăm ca fiind oportună - efectuarea modificărilor necesare pentru ralierea reglementărilor
respective la standardele internaționale în această materie până la intrarea lor in vigoare.

18