Personajul Opera Tipul Caracterizare directă
Vitoria Lipan “Baltagul” de Femeia Vitoria Lipan, o sotie iubitoare, porneste in cautarea
Mihail munteancă, cu barbatului sau: “era dragostea ei de douazeci si mai bine de
Sadoveanu caracter puternic ani.”Ea e descrisa ca fiind o femeie frumoasa cu ochi caprui
Femeia justițiară “aprigi si inca tineri”, “care erau dusi departe”. Vitoria era o
femeie traditionala, tipica mediului din care facea parte.
Purta imbracaminte traditionala. Vitoria se
autocaracterizeaza ca fiind o femeie iscusita, desteapta si
vicleana “eu te cetesc pe tine, macar ca nu stiu carte” in
ciuda faptului ca nu a avut parte de o educatie superioara.
Gheoghiță: “mama asta trebuia sa fie fermecatoare,
cunoaste gandul omului”.
Gheorghiţă “Baltagul” de Tânărul în Avand saptesprezece ani, “Gheorghita era un flacau
Lipan Mihail devenire sprancenat s-avea ochii ei“. Naratorul prezinta asemanarea
Sadoveanu sa cu Vitoria prin ochii caprui, Gheorghita avea un “zambet
frumos, ca de fata“, deasupra caruia se remarca mustacioara
care abia incepea sa “infireze“.Numele Gheorghita “era
numele care placuse Vitoriei“, nume luat de la tatal sau,
“numele cel adevarat si tainic al lui Nechifor”, nume rostit
pentru el de preot si nasi. Gheorghita reprezinta generatia
tanara, care trebuia sa se gaseasca pe sine, sa paseasca pe un
drum al formarii si al maturizarii la sfarsitul caruia trebuie
sa fie gata sa ia locul tatalui devenind barbatul casei.
Gheorghita ca un personaj temator (“D-apoi om putea razbi,
mamuca?“)
Duca-Vodă “Zodia Domnitorul Protagonistul planului istoric al romanului Zodia
Cancerului” de hain, tiran, crud Cancerului este Georgie Duca-Voda, domnul care nu este
Mihail şi despot, iubit nici de boieri, nici de popor, si care pune asupra
Sadoveanu întruchiparea spatiului pe care il stapaneste pecetea neincrederii,
antieroului suspiciunii, amenintarii, teroarei si prefacatoriei. O
atmosfera apasatoare domneste atat in treburile statului, cat
si in familie. Domnitorul rămâne complet impasibil la
suferinţele moldovenilor, pe care i le semnalează sulgerul
Lupu: „Duca-Vodă nu părea nici mişcat, nici mânios. Îşi
păstra stăpânirea de sine”. Criticul literar Nicolae
Manolescu vede în Duca-Vodă „un despot de tip turcesc,
machiavelic prin natură şi tradiţie”.
Caracterizare indirectă
Vitoria Lipan reprezinta, in opera, tipul femeii
autoritare, cumparate cu un bun spirit de observatie.
Vitoria este o femeie harnica si gospodina, stie cum
sa organizeze mersul lucrurilor. Munteanca stie ce
are de facut si nu se zgarceste cand vine vorba de
bani, cum ea insasi ii recunoaste preotului “Acum
n-am la mine parale, darom cda cat se cuvine caci
avem de unde”. Ca mamă “Vitoria il admira (pe
Gheorghita) din cealalta parte a masutei, Minodora
se cuibarise pe un scaunel, jos, gata sa sara de cate
ori trebuia ceva”.
Pe parcursul acestui drum al maturizarii,
Gheorghita este supus la mai multe probe,
incercari, cu scopul de a cizela comportamentul
acestuia pentru a-l ajuta sa evolduueze.
Prima proba: lupta cu troianul, insa acesta este un
moemnt prielnic pentru a-i arata mamei ac se ridica
la asteptarile sale. Proba confruntării cu
moartea:privegherea osemintelor lui Nechifor.
Coborarea in rapa, echivalentul cu coborarea in
infern, este o asemenea incercare dificila, la care
Gheorghita este supus de catre mama sa.. Intr-u
mod indirect, naratorul pune in evidenta teama
baiatului ramas singur: “Dar de cand traia pe lume
nu-i fusese data o asemenea cumplita vedere“.
Caracterizarea personajului se realizează îndeosebi
în mod indirect, trăsăturile acestuia deducându-se
din faptele și vorbele sale. Duca avea obiceiul de a
confisca averile boierilor și de a-i tortura, izbindu-i
«cu buzduganul de moarte».Duca nu era iubit nici
de popor, nici de boieri, metodele sale provocând
adesea revolte în țară. Suspicios si ursuz, inspiră
groaza celor din jur. Prezentarea locuintei acestuia:
,Aici stapanea Duca-Voda cu topuzul sau si cu cele
doua tuiuri in a treia sa domnie. Langa biserica cea
veche, in capatul ulifii mari, se inalta poarta cu turn
si paraclis, pazita de slujitori armati"
Alecu Ruset “Zodia Tânărul instruit, Portretul fizic al protagonistului se impleteste de obicei cu Personaj care corespunde in general canoanelor
Cancerului” de “poate prea cel moral sau cu alte elemente caracterizante: „Desi avea esteticii romantice, Alecu Ruset imbratiseaza
Mihail evoluat pentru nume de bun ostean, se infatisa palid si subfiratic; ochii deopotriva indiferenta celui obisnuit cu primejdia
Sadoveanu epocă” priveau fara nici o strasnicie si avea pe obraz un zambet mortii si pasiunea pe care o pune in implinirea
Intelectualul nesilit. E sobru in imbracaminte, dovada a distinctiei nobile: unicei sale iubiri, cea pentru Catrina, fiica lui
melancolic Straiul nu-i era stralucit, asa cum ar fi fost de asteptat de la Georgie Duca-Voda.
un fecior de domn desmierdat si fara frica, cum ii mersese E un tanar ambitios si cult, ce analizeaza si
numele lui beizade Alecu1'. comenteaza cu fin spirit critic politica vremurilor
sale. Abil cunoscator al psihologiei umane, Alecu
Ruset observa si interpreteaza nelinistea celor aflati
la putere si care au ca unic scop mentinerea si
consolidarea pozitiei lor. Remarcabile la el sunt
luciditatea si obiectivitatea cu care poate discerne
realitatea de irealitate, minciuna de adevar:
„Dreptatea si ordinea sunt primele elemente ale
unui stat, obiecta abatele de Marenne jignit de
nepasarea tovarasului sau. — Se poate, domnule
abate, iata insa daruri cu care Dumnezeu ne va face
surpriza intr-un veac viitor".
G. Calinescu aprecia ca „Ruset e un om fin, cu
stiinta de limbi straine, capabil de a medita asupra
realitatii etnice, si cu patima gastronomica".