Compunere de caracterizare a personajului Micu

Miculescu din romanul „Povara bunătății

noastre”. Imaginea învățătorului din spațiul rural

Miu Liliana
 Realizează, în limita a 1-1,5 pagini, o caracterizare a personajului Micu Miculescu, în baza fragmentului
dat:

Într-o vară a apărut în Ciutura un băietan înalt, tăcut şi îngândurat cum nu se mai văzuse om îngândurat la vârsta
lui. Învăţătorul Micu Miculescu era dintr-un mic orăşel de munte şi satul ca atare îl cunoştea doar prin prisma
folcloriştilor din secolul trecut. Ciutura era primul sat cu care s-a întâlnit faţă în faţă şi, vai, era sătucul atât de departe
de ceea ce i se părea lui a fi un sat, că pe loc a şi început a i se face dor de Bucureşti, de oraşul din care plecase
adineaori. Aşezat şi cuminte, silitor şi capabil, ajunsese a fi unul dintre cei mai răsăriţi elevi ai reputatului folclorist
Alecu Rosetti. Nu-i mai rămînea decât un singur an ca să-şi termine studiile, însă mizeria şi sărăcia au pus mână de la
mână, făcându-l să plece în mănoasa Basarabie, pentru a-şi reveni.
- Da mata ştii, don’învăţător, că eu mai am acasă doi frăţiori?! Când încep ei a plînge, iar mama frământă aluatul şi
n-are când se porăi cu dânşii, vine tata să-i împace şi, legănându-i, le cântă: Bate vântul vălurele/ Pe deasupra casei
mele/ Şi-mi aduce dor şi jele / De la neamurile mele... Învăţătorul a tresărit.
- Şi mai cum? Ştii cântecul ăsta până la capăt?
- Cum să nu-l ştiu?!
- Poate ni-l cânţi...
Şi Nuţa le-a cântat. Învăţătorul stătea uluit şi luminat de cele ce-i auzeau urechile. Avea, moştenit de la maică-sa,
simţul cuvântului frumos, era un bun cunoscător al ritmicii, al structurii versului popular. Pentru el „Mioriţa” şi
veşnica stihie lingvistică a ţărănimii erau sfânta matcă a întregului neam şi tresălta de fiecare dată când se pomenea
faţă în faţă cu această mare minune.
Puţin cam livresc de felul lui şi, deci, puţin cam idealist, Miculescu era de părerea că poporul ca atare este undeva
departe, la munte, la câmpie, acolo unde el te miri de va ajunge vreodată, şi nici prin cap să-i fi trecut că mâna
aceasta de case semănate aici, la încheietura acestor două dealuri, sunt şi ele o fărâmă din popor. Respiră şi aici limba
vechilor cazanii. Aici şi numai aici trăieşte cuvântul în voie. Zburdă ca mieii pe imaş, rătăceşte prin păduri cu
cununiţe de flori în creştet. Aici cuvintele se caută unul pe altul, se găsesc, se aleg şi, cununate de geniul anonim al
poporului, rămân pentru o veşnicie împreună.
(Ion Druţă „Povara bunătăţii noastre”, capitolul III
Semănatul și culesul)
În compoziţia ta, vei ţine cont de următoarele
cerinţe:
1) Stabilirea, prin două argumente, a tipului uman reprezentat de personaj.
L0123456
2) Comentarea a două trăsături morale ale personajului respectiv.
L0123456
3) Interpretarea adecvată a atitudinii învăţătorului Micu Miculescu faţă de folclor.
L01234
4) Exprimarea viziunii proprii, în raport cu una dintre ideile ce se desprind din
ultimul alineat.
L0123456
5) Formularea unei concluzii proprii cu referire la misiunea învăţătorului în sat.
L0123
6) Referinţa convingătoare la un personaj din alt text literar, în baza unor tangențe
ce țin de valori, convingeri, viziuni, feluri de a fi ale personajelor.
L0123
 Barem de verificare
1 Stabilirea, prin două argumente, a tipului uman reprezentat de personaj.
Tipul intelectualului, dascălului, învăţătorului SAU tipul tânărului aflat la început de
cale; al tânărului studios etc. 2+2+2
2 puncte pentru identificarea tipului uman; Câte 2 puncte (1+1) pentru fiecare
argument şi referinţa la text.
2 Comentarea a două trăsături morale ale personajului respectiv.
Oricare dintre trăsăturile ce sunt numite sau se deduc din text: idealist, romantic,
pasionat,sensibil la frumos, capabil să aprecieze valorile adevărate,aşezat, cuminte,
silitor etc. 3+3
Câte 3 puncte pentru fiecare trăsătură (1) numită, (2) ilustrată cu referinţe directe la
text şi (3) comentată. N.B.! Se va acorda doar câte 1 punct pentru numirea trăsăturii,
fără referire la situaţia din text.
3 Interpretarea adecvată a atitudinii învăţătorului Micu Miculescu faţă de folclor.
Identificarea şi comentarea atitudinii, cu referire la text; reperarea secvenţelor care
indică asupra acesteia. 2+2
2 puncte pentru determinarea atitudinii (care este numită exact cu un cuvânt; nu se vor
puncta răspunsuri gen „are o atitudine rea”). 2 puncte pentru interpretarea adecvată a
atitudinii.
• Micu Miculescu, personaj al romanului ,,Povara bunătății noastre” de Ion Druță, este un
tânăr care se remarcă prin educația și inteligența sa în opera respectivă. Acest personaj se
referă la tipologia intelectualului aflat la început de cale, deoarece, în primul rând, în calitate
de fost student al universității din București, el este caracterizat drept ,,unul dintre cei mai
răsăriți elevi”, ceea ce relevă capacitățile sale intelectuale și denotă, totodată, statutul său.
Nu în ultimul rând, caracterizarea ,,băiat înalt, tăcut și îngândurat’’, alături de
secvența: ,,Nu-i mai rămânea decât un an ca să-și termine studiile’’, sugerează ideea că
Micu Miculescu, băiat cu studiile încă neterminate, a cărui trăsături subliniază tinerețea sa,
este un intelectual aflat la început de cale.
• Micu Miculescu este un personaj capabil, fiind caracterizat direct de către
narator: ,,silitor și capabil’’. Totodată, faptul că acest tânăr este prezentat de către autor drept
„Învățătorul Micu Miculescu’’ accentuază că, deși având studiile neterminate, personajul
respectiv deja practică profesia de dascăl, ceea ce reflectă capacitățile sale intelectuale. O
altă trăsătură relevantă a lui Micu Miculescu este sensibilitatea la frumos. Această calitate
este evidențiată de reacția personajului la cântecul Nuței care ,,stătea uluit și luminat’’, fapt
ce ilustrează pasiunea intelectualului pentru folclor. Caracterizarea directă a personajului,
conturată de secvența ,,Avea, moștenit de la maică-sa, simțul cuvântului frumos,’’,
marchează nu doar pasiunea, ci și talentul său. În ansamblu, secvențele respective
developează sensibilitatea acestui personaj la frumos.
• Învățătorul Micu Miculescu exteriorizează o atitudine de admirație pentru folclor.
Acestă idee este evidențiată de secvența: ,,tresălta de fiecare dată când se pomenea față în
față cu această mare minune’’, prin intermediul căreia naratorul subînțelege pasiunea
personajului pentru folclor, în special pentru balada ,,Miorița’’, care, în opinia lui Micu
Miculescu, este ,,sfânta matcă a întregului neam’’. De asemenea, propunerea învățătorului
4 Exprimarea viziunii proprii, în raport cu una dintre ideile ce se desprind din
ultimul alineat.
Orice opinie cu referire la ideile din alineatul final. 2+2+2
2 puncte pentru reperarea/formularea unei idei.
2 puncte pentru interpretarea ideii.
2 puncte pentru prezenţa argumentată a opiniei proprii, în raport cu cele comentate.

5 Formularea unei concluzii proprii cu referire la misiunea învăţătorului.

Orice concluzie clar exprimată, bazându-se atât pe textul oferit, cât şi pe experienţa de
viaţă a candidatului.
3 puncte pentru exprimarea clară a concluziei.

6 Referinţa convingătoare la un personaj din alt text literar, în baza unor tangențe
ce țin de valori, convingeri, viziuni, feluri de a fi ale personajelor.
Orice referinţă ilustrativă, argumentată (de ex., Horia Holban din Clopotniţa, Zaharia
Herdelea din Ion, Domnu̕ Trandafir din povestirea omonimă a lui M. Sadoveanu, Victor
Petrini din Cel mai iubit dintre pămînteni, Radu Negrescu din Singur în faţa dragostei,
învăţătorul Teodorescu din romanul Moromeţii, învăţătorul Harabagiu din povestirea
Horodişte ş.a.).
3 puncte pentru prezenţa argumentată a referinţei, în raport cu personajul dat.
• În cocepția mea, învățătorul Micu Miculescu este focarul spiritual al satului.
Misiunea acestuia este de a educa și a transmite noilor generații ideea că foclorul
reprezintă spiritul și viața poporului român. Acest personaj are rolul de a cultiva în
gândirea copiilor dragostea pentru frumos și a valorifica importanța elementului
spiritual in viața fiecărui om. Astfel misiunea învățătorului în sat este de a educa
noile generații, accentuând rolul folclorului ca o modalitate de a reda ,,geniul
anonim al poporului’’ și a evidenția specificul național al acestuia.
• Consider că între Micu Miculescu și personajul eponim al nuvelei ,,Sărmanul
Dionis’’ de Mihai Eminescu există similitudine. Această asemănare este reflectată
de felul de a fi al acestor personaje, fiindcă ambii denotă o stare de visare, alături
de tendința spre ideluri neatinse. Asemenea lui Dionis, care aspiră la cunoașterea
absolută, Micu Miculescu este pasionat de folclor, considerând ,,că poporul ca
atare este undeva departe, la munte, la câmpie,’’, deci ambii sunt dominați de
ideea unui ideal.
• Așadar, Micu Miculescu este un intelectual talentat și un tânăr cu o educație
aleasă. Personajul respectiv conturează rolul folclorului în autodeterminarea unui
popor, transmițând ideea că acest element spiritual poate fi regăsit chiar și într-un
sat mic, asemenea Ciuturii.
•
• Personajul episodic, Micu Miculescu, din romanul lui Ion Druță ,,Povara
bunătății noastre” se referă la tipologia tânarului studios, caracteristică încadrată în
secvența de text ,,Așezat și cuminte, silitor și capabil”, care proiectează un portret al
tânărului intelectual și ambițios, absorbit de tainele cunoașterii. În plus, observăm
erudiția învățătorului fraged care ,,ajunsese a fi unul dintre cei mai răsăriţi elevi ai
reputatului folclorist Alecu Rosetti”, merit ce reliefează superioritatea intelectulă a
acestuia.
• O trăsătură morală a lui Miculescu este sensibilitatea la frumos,developată
indirect în secvența:,, Avea, moştenit de la maică-sa, simţul cuvântului frumos, era un
bun cunoscător al ritmicii”, care întrupează imaginea tânărului învățat, cult și instruit. În
același timp, îl surprindem pe Micu Miculescu ca pe un idealist plin de speranță, pentru
care poporul este un crez al perfecțiunii. Trasătura se degajă direct prin cuvintele
autorului: ,, puţin cam idealist, Miculescu era de părerea că poporul ca atare este
undeva departe”, scoțând în evidență sensibilitatea și cumsecădenia lui.
• Atitudinea lui Micu Miculescu față de folclor este de încântare și fericire,
întrucât el este cunoscut cu splendoarea patrimoniului național din frageda copilărie și
îi respectă canoanele cu multă cinste și stimă. Venerația lui față de folclor este oglindită
în secvența:,, Învăţătorul stătea uluit şi luminat de cele ce-i auzeau urechile”, termeni ce
ne ilustrează satisfacția și euforia simțita de Miculescu în cadrul procesului de artă
autohtonă.
• Consider că meseria de învățător în sat este esențială, fiindcă
profesorul este reprentantul de frunte a școlii, iar școala într-o
comunitate rurală constituie focarul cunoștinței și calea fermă spre
rațiune. Așadar, misiunea învățătorului Micu Miculescu în școala din
satul Ciutura este de netăguit, fiind încarnarea cugetului și a erudiției.
• Un personaj similar lui Micu Miculescu este Felix Sima,
protagonistul romanului ,,Enigma Otiliei” scris de George Călinescu.
Ceea ce apropie aceste personaje este referința la aceeași tipologie,
cea a tânărului intelectual aflat la început de cale. Felix Sima, asemeni
lui Miculescu, nutrește o pasione deosebită față de învățătură și se
distinge printr-o profunzime și luciditate a gândirii.