Carcterizarea protagonistei din nuvela ,,Samariteanca,, de Ion Druță.

Samariteanca este personajul principal din această nuvelă, ea se încadrează în tipul

uman al protectorului, acest fapt se desprinde din ideea ca fata a avut un vis, și îl
interpretează ca pe o obligație, supunându-se întru tot obligațiilor mănăstirești.Orice
se întâmpla la manăstire ea era acolo și nu a plecat niciodată. Ea este caracterizată de
către autor ca o fată de 17 ani, frumoasă, harnică, îndrăzneață. Autorul folosește
acesta ființă plăpândă, care apăra mănăstirea facând comparație cu neputința
oamenilor. Samariteanca este persoană protectoare și grijulie, ea avut grijă atât de
mănăstire cât și de persoanle care veneau acolo, a fost bucătăreasă, grajdară,
infermieră, spălătoreasă, cu credință a trecut peste toate.
Eu cred că fata a făcut un lucru bun conducându-se după visul ei , ea s-a dedicat trup
și suflet, acestei mănăstiri, iar Dumnezeu a ajutat-o în toate.Oamenii din sat trebuie să
o considere ca pe o fată puternică și credincioasă care a putut rezista tuturor
întâmplărilor, conștiind că lor acest lucru nu le-ar fi fost în putință.
După părerea mea cred că unele lucruri trebuie să le faci așa cum simți tu, nu numai
decât să fii mai întâi poslușnică și apoi călugăriță, fata a cerut acest lucru, dar nu s-a
întâmplat din motiv că s-a desființat mănăstirea, totuși ea s-a condus după visul său și
s-a dedicat acestei mănăstiri, a făcut binefacere.