Redactează careacterizarea protagonistei din nuvela ,,Samariteanca” de Ion Druță

În compoziția ta vei ține cont de următoarele cerințe: Scor

1. Stabilirea, prin două argumente, a tipului uman reprezentat L012345
de personaj;
2. Prezentarea modalităților de caracterizare (exemple din L01234
text);
3. Comentarea a două trăsături morale ale personajului; L0123456
4. Exprimarea viziunii proprii referitoare la decizia L0123
protagonistei de a asculta de porunca îngerului din vis;
5. Interpretarea adecvată a atitudinii oamenilor din sat față de L0123
protagonista nuvelei;
6. Relaționați cuvintele părintelui Gheorghe cu cele ale L0123
autorului-narator. Formulați o concluzie.
,,Femeia ceea, ea nu numai că a fost călugăriță, ea nici
măcar poslușnică n-a apucat să fie! Nici măcar nu are
binecuvântarea pentru a purta rasă și acoperământ cu cruce
în frunte”; ( părintele Gheorge)
,, Oare o viață închinată binefacerii și slujirii aproapelui nu
este mărturia slujirii Tale? Mai e nevoie ca această slujire să
fie consimțită de cineva?” (autorul-narator)

7. Referința convingătoare la un personaj din alt text literar , L0123

în bazaunor tangențe ce țin de obișniunțe, convingeri, felul de
a fi al personajelor.
 Samariteanca reprezintă tipul uman al femeii milostive pentru că indiferent
de greutățile pe care le întâlnea ea tot a rămas pe lângă lacașul sfânt și întodeauna
îi ajuta pe cei din jurul ei cât de puțin, aceasta o desprindem din fragmentul:
“...Tânăra femeie urcând într-o zi cu căldările pline, zărește un bătrân aproape stins
cu totul la poarta mănăstirii. După ce dus căldările, s-a întors și la ridicat de jos. L-
a ajutat să intre în cantină, l-a așezat într-un ungher la masă dândui de grijă să șadă
cumincior...”. Din acest fragment mai deducem că Samariteanca este harnică și
înțelepciunea sa o deducem din fragmentul: “...Focurile prin care i-a fost dat să
treacă au călit-o, slujirea unui sfânt lăcaș căzut în veacul prigonirilor a făcut-o
înțeleaptă, răbdătoare, dârză...”
Samariteanca este caracterizată indirect de către autor ca fiind grijulie,
iubitoare și aceasta o desprindem din secvența: “…Se ridica din pat, se înbrăca,
venea să-i împace, să-i mângîie, să-i legene, devenindu-le până în zori mamă,
bunică, dadacă...”.
Referiror la decizia fetei ca să devină mireasa domnului sau altfel spus
călugăriță așa cum ia zis îngerul în vis, eu sunt de părere că trebuia să renunțe la
această ideie pentru că nu te poți călugări într-o zi. Ca să devii maică, trebuie
câțiva ani de ascultare și pînă la urmă este doar un vis, foarte deparete de realitate.
Unii oameni aveau o atitudinea nu prea bună despre Samariteancă, aceasta
ne demonstrează și secvența: “...Femeia ceea, ea nu numai că n-a fost călugăriță, ea
nici măcar poslușnică n-a apucat să fie...”, dar în pe de altă parte erau și oamenii
care o iubeau și îi erau recunoscători pentru ajutorul oferit.
Concluzia mea referitor la cuvintele părintelui Gheorghe și cele ale autorului
este că nu e neapărat să fii binecuvântată ca să porți acoperământ cu cruce pentru ai
sluji lui Dumnezeu, este de ajuns că fii credincios, să-ți ajuți aproapele și
Dumnezeu o să te răsplătească la fel cu bine.
Pe Samariteanca aș putea asemăna cu Ruxanda Damian din nuvela
“Alexandru Lăpușneanul” scrisă de Costache Negruzzi fiindcă ambele personaje se
dedică în totalmente muncii sale și iubesc ceea ce fac.

A efectuat: Anghel Irina

Grupa: 1CON-31
A verificat: Șindilă Alion