1.

Titlul operei Samariteanca este format dintr-un cuvint care vizeaza un personaj, care in mitologia
biblica ( este o femeie care s-a intilnit cu Domnul Isus . Atunci cind femeia din Samaria s-a dus sa
scoata apa, Isus I-a cerut sa bea si el , la care femeia sa mirat, deoarece intre iudei si samariteni era
neintelegere) este o femeie care , a crezut in Dumnezeu , desi samaritenii se inchinau idolilor , altor
Dumnezei. Aceasta femeie a crezut in EL si viata vesnica, si a impartasit si cu altii vestea si i-a
indrumat sa creada. De asemenea , numele Samariteanca mai are inteles de om milostiv , binefacator,
care sugereaza ca personajul principal al operei asemenea acestei femei crede in Dumnezeu si se dedica
slujirii lui.

2.Momente istorice

-toamna anului 1945 (Sfirsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial) (lichidarea lacasurilor sfinte)

- seceta si foametea din 1946

-colectivizarea gospodăriilor individuale țărănești din dreapta Nistrului,

-deznaționalizarea și rusificarea populației locale

- crearea colhozurilor 1949 , deportare chiaburilor, mosierilor si comerciantilor in Siberia si Kazahstan

3.Tema

• Impactul Istoriei asupra spaţiului sacru;

• Persistenţa Sacrului, chiar în condiţiile în care realitatea încearcă să-l ucidă.

Motivul: Visului. destinului, sacrificiului, muncii, suferintei, familiei, timpului.

5. Izvor: Sacralitatea izvoarelor este universală, întrucit ele constituie gura apei vii sau a apei
neprihanite. Apa vie pe care o raspindesc izvoarele este , ca si ploaia, singele divin, saminta cerului,
este un simbol de maternitate. Izvorul mai este simbolul de veacuri al timpului ireversibil.

Trei: E primul numar fundamental considerat de chinezi perfect, expresie a totalitatii, a desavirsirii. In
traditiile religioase numarul reperezinta o ordine intelectuala si spirituala intre Dumnezeu, univers si
om. Cifra 3 are o semnificaţie foarte puternică în religia creştină, aceasta cifra este asociată cu Sfânta
Treime

„Legendele zic ca prin vaile istea se intorcea odata dupa o infringere grea a ostirilor sale maria sa
Stefan. Aici la izvoare si-a tamaduit ranile , aici o fi prins suflet si, cum obisnuia , pentru a insemna
locul unde o infringere a fost transformata intr-o biruinta , a poruncit sa se zideasca manastire. Multi
ani la rind au tot calatorit ei tustrei - Stefan, manastirea si izvoarele- prin legende, cronici, manuale
scolare”

4. “Samariteanca”. Aceasta reprezinta un simbol caracteristic suferintei si luptei pentru credinta.

Sinceritatea de care era cuprins sufletul femeii-samariteanca era suficient pentru a convinge o lume
intreaga ca credinta si bunatatea sta in spatele raului si a invidiei. Ea nu gaseste o alta cale de a ajunge
la adevar decat acea prin suferinta si chin. Ea straduie sa-si convinga propria personalitate ca adevar,
credinta si bunatate exista- lumea din jur insa le ascunde si le “pateaza” cu cuvinte grele si obiecte fara
vreo valoare spirituala. Femeia-samariteanca a invins orice obstacol care ii statea in cale cu ajutorul
credintei sale in Dumnezeu. Insasi munca zilnica pe care aceasta o facea marca existenta in inima sa a
unei lumi interioare diferite. Ea gindea spre un bine comun si nicidecum nu se putea impaca cu gindul
ca din cauza unor reforme oamenii si-au uitat provinienta cultural, etnica si religioasa. Grija pe care
samariteanca o purta pentru cei din jur era de nedescris. Lumea ei interioara soptindu-i ca modul in
care procedeaza e corect. Fiind incurajata de acest fapt, samariteanca isi ocroteste cu sfintenie statutul
si isi pastreaza demnitatea ca pe un lucru ireparabil, fiind o veritabila capodopera si un inevitabil
simbol al credintei omenesti.

Oricare ar fi povara destinului și oricît de îngenuncheat n-ar fi, spiritul uman trebuie să se ridice mai
sus. Samariteanca își asumă ferm, cu întreaga voință rolul de ocrotitor a tot ce avem mai sfînt. Anume
aceste fapte o fac pe femeia-samariteancă un simbol al bunătații pe Pămînt. Necătînd la orînduirea
politică îndreptată împotriva creștinismului, ea se găsește binevolă să apere mănăstirea în numele
credinței.

Ea întruchipa în sine puterea și bunătatea. Samariteanca nu credea în ceea că deciziile politice pot
destrăma viziunile poporului față de valorile sufletești. Ea îi ajuta pe cei nevoiași chiar dacă acțiunile
sale puteau fi trase la răspundere. .Această femeie trebuie să fie drept un exemplu pentru toți cetățenii
neamului român. Indiferent de problemele cu care se confruntă țara, demnitatea și verticalitatea
poporului trebuie să țină aparare valorilor spirituale. Lucru pe care ni-l demonstrează și samariteanca.

(4)
6.Nuvela Samariteanca ne prezinta lumea basarabeana de dupa razboi care ramine prin
imposibilitatea de a pastra credinta ,traditiile si tot ce prevede viata crestina ,o lume ratacita o lume fara
busola. In ciuda a ceea ce se intimpla, flacara crestinsmului pilpiie si reizbucneste puternic, datorita
devotamentului si devotiunii unei femei simple de la tara ,care ,visind un inger ce-i prevesteste
chemarea se daruie slujirii credintei,dragostei pentru aproapele sau, pentru bine si adevar. In toamna
anului 1945 incepe ceea ce autorul denumeste marele dezmat o actiune criminala de rasunet care va
insemna profanarea Manastirii Trei Izvoare si lichidarea ei . Ea se transforma rind pe rind dintr-un
lacas sfint intro statie de masini si tractoare, centrul de colectare avitelor, centrul narcologic ,scoala
pentru oameni : debili mental .Se demonstreaza prin aceste actiuni necugetate ale autoritatilor
:raspindirea ideilor revolutiei proletare , renuntarea la identitate ,la constiinta nationala. Pe ecranul
intimplarilor epice si pe fundalul unei asemenea meditatii asupra sacrului se releva ,semnificatia
actiunilor femeii -samaritence moldovence care devenind bucatareasa, grajdara ,infirmiera
,spalatoreasa si in sfirsit calugarita cu "miinile trudite" , "fir cu fir ,bob cu bob",aduna si rasplateste
ceea ce a fost farmitat de ani de zile. Portretul moral al personajului sta sub semnul intoarcerii la sacru
,la traditie si la "vesnicie" , care marcheaza creatia lui Druta din deceniu opt al secolului trait.