Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
dar cu un spirit al demnitiine ndeamn s ocrotim tot ce avem mai frumos i mai sfnt, iar
opera de art n numele creia s-a investit i s-a druit, rmne n nemurire.
Mo Mihail era unul din meterii talentai ai satului . El i iubea lucrul. Toat viaa a fost
respectat de consteni, mai ales pentru faptul c i servea cu vin gustus preparat de el.Pn a face
sania se nelegea cu baba foarte bine. i plcea s triasc n curenie, aceasta nelegem din
aciunea ,,spre sear a adunat frunzele mturate pin ograd i le-a dat jos . Era un om gospodar
i priceput. Strngea poama cnd era numai bun de vin. Cnd meterea poloboace i chiar sania,
lucra cu mare atenie ca s nu frme ceva. Moul dac hotr ceva puteai zice c e i fcut ca, de
exemplu, cnd i-a promis babei c va face o sanie. Aa i a fost, numai c a durat mult timp,
fiindc se strduia s fie unic aa cum nu au mai vzut lemnarii de pe pmnt. De dragul creaiei
mo Mihail a uitat i de bab, i de gospodrie, creaia pasionndu-l enorm. El visa s fac o
sanie ,,pentru care i cel de seama lui i-ar zice bade, adic un lucru valoros n care s-ar vedea c
a pus mult suflet. Cu toate c soia sa era ,,sprinten la mintei ,,ndat prindea firul, ea l-a
prsit, fiindc nu nelegea ce-i creaia meterului adevrat. Mo Mihail este tipul omul dedicat
muncii i pasiunii de a crea. Pentru el nu conteaz ce anume s metereasc, fiindc n finalul
operei l vedem nvluit de aceeai ,,tulburare, adic pasiune pentru creaie. El spune c nu era
n nchipuirea lui o sanie, ci altceva. Deci conta doar chemarea interioar din sufletul lui, care l
fcea s fie neobosit,n continu cutare. Maiestrul adevrat apare pe pmnt ca s lase
urmailor o creaie de valoare. Astfel el se dedic, viaa-i devenind frmnt i entuziasm.
Toiagul pastoriei
In opera Toiagul pastoriei de Ion Druta, autorul descrie viata unui singuratic sitrist pastor ce-si
are radacinile bine infipte in pamantul stramosesc si se trage dintr-un neam ne pastori cinstiti si
destepti.Deoarece era inalt si voinic, puternic si iscusit in toate, isi construise o casuta
ciobaneasca pe varful dealului in satucul in care a ajuns. Era tacut si trist, iar la intrebarile
satenilor despre viata sa gasea doar cuvantul bine
. Precum era respectat si cinstit in acel sat, astfel era si invidiat pentru faptul ca avea multe oi,
ceea ce evident a fost o inventie a satenilor, caci bietul om avea doar acea hrana spirituala pe care
si-o crea cantand in noptile de vara la fluier, indrumand si povatuind lumea satului atunci cand
cobora in vale la petrecerileei.Invidia consatenilor a fost cauza care i-a pricinuit sarmanului
pastor o viata grea. Pe vremurile impozitelor oamenii i-au scris ciobanului o avere mare
pentrucare trebuia sa plateasca, iar lipsa de surse a cauzat deportarea ciobanului pepamanturile
reci ale Siberiei, unde acesta a fost supus la munci grele. Insa siacest obstacol pastorul l-a
depasit.El a revenit in tara si sat, stabilindu-se cu traiul pe un alt deal, caci casa i-a fost daramata
si pamantul luat. Starea rea a sanatatii dupa chinurile din Siberia a influentat asupra lui. Era
slabit si sleit de puteri, iar frigurile iernii au provocat o boala de care nu a putut scapa.Satul s-a
incumetat sa-l inmormanteze. A vrut sa-i depuna si un monument la mormant, insa nu a adunat
surse si locul a ramas asa parasit si uitat de toti. Iar intr-o zi de primavara friguroasa, cand inca
nu se dezmortise bine tarana, satenii au observat ca pe locul mormantului acestui pastor a aparut
un covoras verde de iarba deasa. Toti se minunau. Insa nimeni nu si-a dat seama ca acel cioban
fara oi le-a fost ca un inger pazitor si un adevarat indrumator.