Referat despre Samariteanca de Ion Druta Caracterizarea fetei din nuvela

Samariteanca este un personaj principal ce activeaza ca o fiinta protectoare a casei lui

Dumnezeu. Ea e caracterizata de catre autor ca o fata de 17 ani, frumoasa, harnica, indrazneata.
Autorul foloseste acesta fiinta plapinda, care apara manastirea facind comparatie cu neputinta
oamenilor.
Fata vine sa-l slujeasca pe Dumnezeu, in urma visului care i sa aratat si pe care-l interpreteaza ca
pe o obligatie, jertfire supunindu-se intr-u totul obligatiilor manastiresti.
De catre sat Samariteanca nu e prea caracterizata, fiind vazuta deja mare de ani. in nuvela e
numita doar o data toanta dind dovada de faptul ca a fost un om injunghiat de chinurile
pamintesti dar totusi iubindusi copii pe care ii dadaceste ca o mama grijulie.
Samaritenca ca o persoana protectoare si grijulie de una din lucrurile cele mai religioase si sfinte
care spune despre moravurile si normele noastre strict spirituale caracterizindu-ne pe noi insune
si pe Dumnezeul nostru protector. Personajul principal al acestei opere e un bun exemplu al
dragostei,bunatatii,simplitatii si nu in ultimul rind al frumusetii pamintesti.
Sania
Personajul central al nuvelei druiene Sania, mo Mihail, n prim analiz pare a fi un simplu
muritor de la ar, un btrn care n lips de ocupaie hotrte s fureasc o sanie.
Adevarul,ns, este altul, mo Mihail este un creator, un furitor al frumosului , un geniu, iar prin
batrneealui nu a vrut autorul altceva dect s-i trdeze anii ndelungai de experien acumulat,
dibcie, meteug inedit.
Protagonistul operei d dovad de un spirit nflcrat, gata oricnd de jertfe n numele artei sale.
i-a ignorat propriile necesiti vitale, dedicndu-se n ntregime operei de art,i -a ignorat soia
pn cnd aceasta, dei spinten la minte i ndat prindea firul, de data aceasta nu l-a neles
i l-a prsit.
Similar Meterului Manole, este gata s aduc sacrificii nnumele creaiei, doar prin jertfire
creaia dinuiete venic. Aici intervine elementul dramei omului de geniu, neneles de muritorii
de rnd. n pofida tuturor impedimentelor vitale, moMihail i urma chemarea interoar, care l
deosebea de restul semenilor si, cci adevratamiestrie apare din nimic i las urmailor o
valoare incontestabil.
Moul e un purttor al credinei i deintor al tradiiilor, lucru dovedit prin alegerea migloas a
lemnului pentru sanie, a lemnului de nuc. Nucul nu e un pom oarecare ci e considerat regele
pomilor care iubete s fie plantat la nlimi, pe culmi; paralel are conotaie simbolico-s
religioasn spaiul mioritic: este considerat drept protector al gospodriilor. Nu n zadar mo
Mihail ezitmult pn s -l taie , alegerea unui astfel de lemn vorbete deja despre inteniile sale
pe ct se poatede serioase de a crea o oper de art.
Tot de aici deducem c el este cutreierat de nzuine puternice, de nzuine sacre .i dac ar fi s
cugetm mai profund, i sania devine simbol , atta timp ct este asociat cu srbtorile de iarn,
cu puritatea zpezii, cu magia crciunului, creareaunei snii l va delimita pe mo Mihail de
simplii muritori, el va deveni mai superior, un creator,un geniu.
Mihai Dolgan sublinia c rotagonistul nuvelei date are o sntoas
filozofie rneasc, cu pravilele ei de bine, de adevr i de vrednicie.Astfel, eroul ticluete
ndelungat i cu bun sim nainte de a ncepe lucrul asupra creaiei sale i nu face nimic pe
negndite. Cu toate astea n finalse arat nemulumit de rezultat, ceea ce vdete evidenta nzuire
spre mai sus, un spirit auto-critic nemulumit de sine si care consider c nu a depus efort destul
pentru a ajunge inta final,deci este mereu loc de i mai bine.
Caracterul lui mos Mihail este unul didactic, educativ prin care, autorul ne transmite valori cu
adevrat nalte: omenia, sacrificiul n numele creaiei, nzuina spre mai mult, tinderea spre
ideal, perfecionarea permanent, d dovad n nenumrate rnduri de credin sufleteasc,
calm, buntate obsesiv, demnitate, cinstea frumosului, nelepciune mioritic.
Acest personaj vine ca o semin a adevrului din popor, care prin simpla sa condiie uman,

dar cu un spirit al demnitiine ndeamn s ocrotim tot ce avem mai frumos i mai sfnt, iar
opera de art n numele creia s-a investit i s-a druit, rmne n nemurire.

Caracterizarea personajulu mo Mihail din

nuvela ,,Sania de Ion Dru

Mo Mihail era unul din meterii talentai ai satului . El i iubea lucrul. Toat viaa a fost
respectat de consteni, mai ales pentru faptul c i servea cu vin gustus preparat de el.Pn a face
sania se nelegea cu baba foarte bine. i plcea s triasc n curenie, aceasta nelegem din
aciunea ,,spre sear a adunat frunzele mturate pin ograd i le-a dat jos . Era un om gospodar
i priceput. Strngea poama cnd era numai bun de vin. Cnd meterea poloboace i chiar sania,
lucra cu mare atenie ca s nu frme ceva. Moul dac hotr ceva puteai zice c e i fcut ca, de
exemplu, cnd i-a promis babei c va face o sanie. Aa i a fost, numai c a durat mult timp,
fiindc se strduia s fie unic aa cum nu au mai vzut lemnarii de pe pmnt. De dragul creaiei
mo Mihail a uitat i de bab, i de gospodrie, creaia pasionndu-l enorm. El visa s fac o
sanie ,,pentru care i cel de seama lui i-ar zice bade, adic un lucru valoros n care s-ar vedea c
a pus mult suflet. Cu toate c soia sa era ,,sprinten la mintei ,,ndat prindea firul, ea l-a
prsit, fiindc nu nelegea ce-i creaia meterului adevrat. Mo Mihail este tipul omul dedicat
muncii i pasiunii de a crea. Pentru el nu conteaz ce anume s metereasc, fiindc n finalul
operei l vedem nvluit de aceeai ,,tulburare, adic pasiune pentru creaie. El spune c nu era
n nchipuirea lui o sanie, ci altceva. Deci conta doar chemarea interioar din sufletul lui, care l
fcea s fie neobosit,n continu cutare. Maiestrul adevrat apare pe pmnt ca s lase
urmailor o creaie de valoare. Astfel el se dedic, viaa-i devenind frmnt i entuziasm.
Toiagul pastoriei
In opera Toiagul pastoriei de Ion Druta, autorul descrie viata unui singuratic sitrist pastor ce-si
are radacinile bine infipte in pamantul stramosesc si se trage dintr-un neam ne pastori cinstiti si
destepti.Deoarece era inalt si voinic, puternic si iscusit in toate, isi construise o casuta
ciobaneasca pe varful dealului in satucul in care a ajuns. Era tacut si trist, iar la intrebarile
satenilor despre viata sa gasea doar cuvantul bine
. Precum era respectat si cinstit in acel sat, astfel era si invidiat pentru faptul ca avea multe oi,
ceea ce evident a fost o inventie a satenilor, caci bietul om avea doar acea hrana spirituala pe care
si-o crea cantand in noptile de vara la fluier, indrumand si povatuind lumea satului atunci cand
cobora in vale la petrecerileei.Invidia consatenilor a fost cauza care i-a pricinuit sarmanului
pastor o viata grea. Pe vremurile impozitelor oamenii i-au scris ciobanului o avere mare
pentrucare trebuia sa plateasca, iar lipsa de surse a cauzat deportarea ciobanului pepamanturile
reci ale Siberiei, unde acesta a fost supus la munci grele. Insa siacest obstacol pastorul l-a
depasit.El a revenit in tara si sat, stabilindu-se cu traiul pe un alt deal, caci casa i-a fost daramata
si pamantul luat. Starea rea a sanatatii dupa chinurile din Siberia a influentat asupra lui. Era
slabit si sleit de puteri, iar frigurile iernii au provocat o boala de care nu a putut scapa.Satul s-a
incumetat sa-l inmormanteze. A vrut sa-i depuna si un monument la mormant, insa nu a adunat
surse si locul a ramas asa parasit si uitat de toti. Iar intr-o zi de primavara friguroasa, cand inca
nu se dezmortise bine tarana, satenii au observat ca pe locul mormantului acestui pastor a aparut
un covoras verde de iarba deasa. Toti se minunau. Insa nimeni nu si-a dat seama ca acel cioban
fara oi le-a fost ca un inger pazitor si un adevarat indrumator.