Caracterizarea lui Mo Mihail din nuvela Sania

Personajul central al nuvelei druiene Sania, mo Mihail, n prim analiz pare a f

un simplu muritor de la ar, un btrn care n lips de ocupaie hotrte s fureasc
o sanie. Adevarul, ns, este altul, mo Mihail este un creator, un furitor al
frumosului, un geniu, iar prin batrneea lui nu a vrut autorul altceva dect s-i
trdeze anii ndelungai de experien acumulat, dibcie, meteug inedit.
Protagonistul operei d dovad de un spirit nflcrat, gata oricnd de jertfe n numele
artei sale. i-a ignorat propriile necesiti vitale, dedicndu-se n ntregime operei de
art, i-a ignorat soia pn cnd aceasta, dei spinten la minte i ndat prindea
frul, de data aceasta nu l-a neles i l-a prsit. Similar Meterului Manole, este gata
s aduc sacrifcii n numele creaiei, doar prin jertfre creaia dinuiete venic. Aici
intervine elementul dramei omului de geniu, neneles de muritorii de rnd. n pofda
tuturor impedimentelor vitale, mo Mihail i urma chemarea interoar, care l
deosebea de restul semenilor si, cci adevrata miestrie apare din nimic i las
urmailor o valoare incontestabil.
Moul e un purttor al credinei i deintor al tradiiilor, lucru dovedit prin alegerea
migloas a lemnului pentru sanie, a lemnului de nuc. Nucul nu e un pom oarecare ci
e considerat regele pomilor care iubete s fe plantat la nlimi, pe culmi; paralel are
conotaie simbolico-religioas n spaiul mioritic: este considerat drept protector al
gospodriilor. Nu n zadar mo Mihail ezit mult pn s-l taie, alegerea unui astfel de
lemn vorbete deja despre inteniile sale pe ct se poate de serioase de a crea o oper
de art. Tot de aici deducem c el este cutreierat de nzuine puternice, de nzuine
sacre. i dac ar f s cugetm mai profund, i sania devine simbol, atta timp ct este
asociat cu srbtorile de iarn, cu puritatea zpezii, cu magia crciunului, crearea
unei snii l va delimita pe mo Mihail de simplii muritori, el va deveni mai superior, un
creator, un geniu.
Mihai Dolgan sublinia c protagonistul nuvelei date are o sntoas flozofe
rneasc, cu pravilele ei de bine, de adevr i de vrednicie. Astfel, eroul ticluete
ndelungat i cu bun sim nainte de a ncepe lucrul asupra creaiei sale i nu face
nimic pe negndite. Cu toate astea n fnal se arat nemulumit de rezultat, ceea ce
vdete evidenta nzuire spre mai sus, un spirit auto-critic nemulumit de sine si care
consider c nu a depus efort destul pentru a ajunge inta fnal, deci este mereu loc
de i mai bine.
Caracterul lui mos Mihail este unul didactic, educativ prin care, autorul ne transmite
valori cu adevrat nalte: omenia, sacrifciul n numele creaiei, nzuina spre mai
mult, tinderea spre ideal, perfecionarea permanent, d dovad n nenumrate
rnduri de credin sufleteasc, calm, buntate obsesiv, demnitate, cinstea
frumosului, nelepciune mioritic. Acest personaj vine ca o semin a adevrului din
popor, care prin simpla sa condiie uman, dar cu un spirit al demnitii ne ndeamn
s ocrotim tot ce avem mai frumos i mai sfnt, iar opera de art n numele creia s-a
investit i s-a druit, rmne n nemurire.

Fiecare dintre noi are pasiunea da a face ceva deosebit in viata pentru a f laudat,
respectat si binevenit de catre cunoscuti. Omul maestru este cel care isi pune in gind
un anumit scop si il termina fara a se supune anumitor greutati. Mos Mihail din nuvela ,,Sania
este unul din mesterii talentati ai satului care isi iubea mult lucrul sau. Intr-o buna
ziua stind ingindurat in fata casei a hotarit sa faca o sanie pe care au visat-o toti
lemnarii de pe lume citi au fost, o sanie care ar plinge dupa drum si drumul dupa dinsa.
Era un om gospadar , priceput desi dupa parearea mea lenes, ii placea sa traiasca in
curatenie. Stringea poama numai cind era buna de vin. Cind mesterea sania lucra
cu mare atentie si grija pentru a nu strica sau a farima ceva. De dragul creatiei sale de
care era pasionat enorm a uitat si de baba si de gospodarie. Dorea sa faca o
sanie pentru care fecare i-ar zice bade. Sotia sa find o femeie agera, de atita timp cit
promitea sa fac sania ea nu l-a inteles de aceea si l-a parasit. Mos Mihail era un om
al creatiei pentru care nu conta ce anume sa mestereasca, dar cu cita iubire si
intelepciune el va face acest lucru. Este un maestro adevarat care a pus inima si
sufletul pentru a lasa urmasilor o creatie de valoare.

Introducere:
In nuvela "Sania"de Ion Druta, personajul principal este Mosul Mihail,un lemnar.Este un personaj central si
optimist.Mosul este o personalitate ce merge dupa indeplinirea visului sau. Actiunea se petrece intr-un sat.
Cuprinsul:
Personajul visa sa faca o sanie din nucul din fata casei sale,o sanie pe care o visau toti lemnarii.O
sanie"pentru care si cel de seama lui i-ar zice bade" adica un lucru valoros in care s-ar vedea ca a depus
mult efort. Caracterizarea indirecta: Gindul lui de a face o sanie il incuraja si ii da puteri pentru a-si
indeplini visul ce-l visase in copilarie(de la 8 ani). Felul cum se imbraca nu era cine stie ce! El pritentii nu
avea referitor cu hainele,iar baba.a inceput a-l roade in fiecare zi! i zicea ca il leapad si d divor dac nu
va vinde sania dupa ce o va finisa, i nu o s-i cumpere alinc i mbroboditur.
Caracterizarea directa: M.Mihail este un om foarte ocupat,el aproape 2 ani si jumatate nu a iesit din
cmar...Pina la Anul Nou mos Mihail de abia a dovedit sa taie nucul in doua - inca nici nu se apucase sa
ciopleasca talpile..... .Mosul stie ca pentru fiecare lucru trebuie sa jertveasca ceva,ca fiecare lucru are
pretul sau.Si jertva lui a fost Baba,ce-l speria multi ani ca va pleca de la el,si uite ca nu a glumit de data
asta.
ncheiere:
Parerea mea fata de personaj nu este negativa:deoarece pentru dorinta ta trebui sa lupti,orice ar fi,sa nu te
dai batut chiar daca asta va ocupa mult timp! Indeplinindu-ti primul vis,urmeaza alt vis si asa mai
departe.Adica prin fapte tu te incurajezi si te inspiri singur de la sine...!

Caracterizarea Smarandei Creanga

- mama lui Nica;
- ilustreaza portretul general al mamei;
- intruchipeaza toate ipostazele maternitatii;
- reprezentativ pentru acest personaj este sensibilitatea;
- se induioseaza la suferintele copiilor, la gandul succeselor lor in viitor (ajungerea lui Nica preot);
- este autoritara, dar totodata iertatoare, isi cearta cu asprime barbatul si copii dar la fel de repede le iarta
greselile si revine la obisnuita ei blandete;
- are un dezvoltat simt al umorului, isi lasa flacaul (pe Nica) fara vesminte, cand pleaca la scaldat fara voia ei;
- Nica este sustinut moral si determinat sa invete carte din cauza optimismuluimamei sale;
- este o fire evlavioasa si cea mai mare dorinta a ei este sa-si vada feciorul preot.

Mama ,Smaranda Creanga este chipul cel mai indragit din Amintiri din copilarie catre care se
indreapta cu respect recunostinta si admiratie autorul.Ea este o femeie preocupata de
gospodarie si grija fata de copiii ei .Fata de Nica manifesta o atitudine mai aparte, caci a
mostenit-o in unele privinte ,,talentul de a povesti.Pentru copilul Nica mama este un fel de
centru al universului in jurul caruia grraviteaza toate. In ochii copilului Nica mama este o
finta fantastica in stare sa faca minuni,este o femeie cu calitati deosebite (plina de
minunatii):alunga norii si grindina ,potolea durerea copilului, ii descanta de deochi sau
indeparta raul dusmanului. Mama lui Nica dovedeste calitati si de o buna gospodina (inchega
apa cu doua picioare de vaca ).Fata de copii ea adopta o atitudine mai severa sanctionandu-i
cu cateva suruburi facute prin cap sau acele catangele date pe spinare . Uneori chiar ii
blesteama, lucru pe care apoi il regreta . Fata de mama, autorul are o atitudine de
compasiune, caci mama nu se putea linisti de ,,incotelecopiilor.
El doreste ca mama lui sa fe lipsita de pacate ,expresia ,,biata ne sugereaza acest lucru.
Tatal lui Nica Stefan a Petrei Ciubotariul este preocupat sa asigure linistea si bunastarea
familiei sale ,cea mai mare parte a timpului el lucra in padure la Dumesticu facand cherestea.
Sosind in mijlocul familiei sale, revazandu-si copiii ,el uita de necazurile de peste zi si intra de
cele mai multe ori in jocul acestora . El adopta o atitudine mai ingaduitoare fata de poznele
copiilor si de cele mai multe ori o ironizeaza pe sotia sa. Potrivit atitudinii taranesti pentru el
fecare lucru isi are rostul lui ,,Daca-i copil,sa se joace ;daca-i cal,sa traga ; daca-i popa sa
ceteasca.
Tatal se simte multumit ca nu le lipseste nimic copiilor si ca ii gaseste sanatosi . Atitudinea lui
ingaduitoare este sanctionata de mama care nu este de acord sa le permita copiilor atatea
pozne ,,Le dai paiele sau le tii hamul.

Hronicul si cantecul varstelor

Cu toate ca isi iubea copii,el mai mult era cu ochii prin carti.Astfel,grija pentru ei o
purta mama lor.Ea era si gospodina casei.Desi frumoasa,ea era mareu pe
ginduri.Copiii observau acest lucru,insa nu intreprindeau nimic pentru a schimba
ceva.Se mai poate spune,de ce nu,ca era si un om mereu pus pe treburi.Cind citea o
carte,cind alta.Era el si tactilos cu copii sai,doar se sdune dupa caracterizarea odaii,ca
se deschideau usile numai pentru oaspeti deosebiti sau de sarbatori.
Tata este descris prin viziunea copilului.Este un tata bun care isi iubeste copiii si tine
foarte mult la familie, el este rezervat in sentimentele sale pentru copii. Se bucura de
o mare popularitate printre crestini, satul ia exemplu de la preot in multe probleme.
Mama era ''fara multa scoala, cu instincte materne si feminine preistorice-in sensul
deplinatatii vitale, grele, masive''. Nu avea cunostinte folclorice deosebit de bogate
dar traia intr-o lume croita pe masura celei folclorice, Fiinta impersonala, fara gand
intors asupra ei insasi, mama era substanta activa in jurul careia luau infatisare
palpabila toate randuielile vietii noastre''
Nu avea Mama cunotine folclorice deosebit de bogate, dar ea tria aievea ntr-o
lume croit pemsura celei folclorice. Existen ncadrat de zarea magiei, Ea se
simea cu toat fptura ei vibrndntr-o lumestrbtut de puteri misterioase, dar nu
se abandona niciodatVIIvisrii. Fiin impersonal, fr gnd ntors asupra ei nsi,
stpnita numai de sacrul egoism alfamiliei, Mama era substana activ n jurul creia
luau nfiare palpabil toate rnduielile vieiinoastre".