Geniu Pustiu

PS. Toate momentele cruciale ale existentei lui Toma Nour (moartea mamei,' descoperirea tradarii lui Poesis,
urmata de incercarea ratata de sinucidere a eroului, sau, in timpul revolutiei, imaginea apocaliptica a orasului

Astfel Eminescu arata lumii o noua forma a Sarmanului

Dionis, poate mai nebun , mai focos dar lafel de susceptibil si emotiv in arealul romantic. Toma Nour gonit de agonia
singuratatii si a mizerieira zboiului ramine a fi un geniu pustiu.
incendiat si moartea Mariei, fiica preotului ortodox).

Personaj byronian,in care frumoasa complexiune fizica ascunde un sufletdezamagit si revoltat,dupa cum ni-l
arata portretul romantic atat de caracteristic pentru tendintele primei maniere a lui Eminescu:"Era frumosde-o frumusete demonica.[...]-un Satan dumnezeiesc care trezit in cer a sorbit din lumina cea mai sfanta,si-a
imbatat ochii cu idealele cele mai sublime...". Acest inger cazut este un aspru critic al societatii timpului,in
careuraste deopotriva minciuna unei civilizatii de imprumut,ca si viata fara munca a coruptelor clase
conducatoare.El doreste o revolutie morala incare "ideea romanesc sa fie mai mare
decatuman,genial,frumos". Dupa o singuratica si trista copliarie deorfan, Toma cunoaste in Ioan, suflet viril
locuind intr-un corp plin degingasie feminina, un prieten de care il unesc legaturifervente, continand ceva
din cultul romantic al androginului.Numele,metaforic,al lui Toma Nour, e de doua ori simbolic:el sugereaza
indoiala si intunecare.Insa cu tot romantismul portretului zugravit,Toma Nour este dominatde
idei,sentimente si atitudini care sunt caracteristice nu numai erouluiromantic,ci si in mare masura eroului
literaturii iluministe prin criticavehementa indreptata impotriva nedreptului intocmirii sociale,amonarhilor si
a politicienilor -ca si prin entuziasmul cu care vorbestedespre omenire,despre egalitatea si libertatea
natiunilor luminate, despre "cosmopolitism"si"indemn la pacea universala". Retras la inceput in durerea
proprie, deznadajduit in iubire, Toma Nourincearca sa se sinucida; framantarile revolutionare il schimba
:devineluptator activ pentru cauza romanilor ardeleni si-l razbuna pe prietenulsau mort, Ioan.Figura
demonica, dupa cum reiese din portretul facut si din natura luicatilinara, nonconformist si razvratit, Toma
Nour este stapanit "de unzbucium si de un chin infernal"datorita dezacordului cu lumea.El are" trairi
excesive"si "stari de exaltare in dragoste". Experienta-dureroasa-a lumii prin care trece ramane
dezorganizata sihaotica, un"vis absurd".

Era frumos, d-o frumusee demonic. Asupra feei sale palide, expresive, se ridica
o frunte senin i rece ca cugetarea unui filozof. Iar asupra frunii se zburlea cu o
genialitate slbatec prul su negru-strlucit, ce cdea pe nite umeri compaci i
bine fcui. Ochii si mari, cprii, ardeau ca un foc negru sub nite mari sprncene
stufoase i mbinate, iar buzele strns lipite, vinete, erau de o asprime rar. Ai fi
crezut c e un poet ateu, unul din acei ngeri czui, un Satan[] frumos, de-o
frumusee strlucit, un Satan mndru de cdere, pe-a crui frunte Dumnezeu a
scris geniul i iadul ndrtnicia, un Satan dumnezeiesc care, trezit n cer, a sorbit
din lumina cea snt, i-a mbtat ochii cu idealele cele mai sublime, i-a muiat
sufletul n visurile cele mai dragi, pentru ca n urm, czut pe pmnt, s nu-i
rmn dect decepiunea i tristeea, gravat n jurul buzelor, c nu mai e n cer.
Repedea mflare a nrilor i vioaia sclipire a ochilor lui semnala o inim din cele
nebune, un caracter pasionat. Talia sa subire, fin i mna sa alb cu degete lungi
i aristocratice semna cu toate astea a avea o putere de fier. Toat expresiunea n
sine era d-o putere generoas, dei infernal. []
-M numesc Toma Nour D-ta?
Ii spusei numele meu. Dup aceea iei, lsnd s-mi vjie prin cap ideea de
a-l face eroul unei nuvele.