Pregătire pentru BAC la limba și literatura română

Subiectul nr.1

Efectele stilistice ale semnelor de punctuație:

Virgula – ”,”

 Virgula se folosește la separarea unei apoziții/explicații suplimentare, izolarea unei construcții în vocativ,
separarea a două idei aflate în raport adversativ (dacă întîlnim conjuncția dar, iar, însă,ci) sau disjunctive
(dacă întîlnim conjuncția ”sau”), elipsa predicatului (Mama vine, sora, nu), construcție incidentă (vino, zise).
 Virgula se folosește în situații în care este necesar să se accentueze, să se releve o anumită parte a enunțului.
 Virgula scoate în prim-plan ceea ce este mai important pentru acest context.

Punctele de suspensie – ”...”

 Punctele de suspensie marchează intreruprea șirului gîndirii și o pauză afectivă ce accentuează sentimentele
exprimate în text.
 Punctele de suspensie evidențiază surprinderea, ezitarea, durerea, regretul, îndoiala, vorbirea incoerentă,
disperarea, meditația, nedumerirea, renunțarea haosul în gîndire.
 În textul literar, reprezintă un semn grafic, dar și de tonalitate, care marchează discursul fragmentar, de tip
reflexiv/meditativ, semnificînd interorizarea trăirilor sau a gîndurilor.
 Punctele de suspensie marchează întreruperea comunicării. Motivațiile subiectului vorbitor sunt multiple;
consideră că destinatul subînțelege ceea ce urmează; un moment de surpriză sau șoc emoțional, avînd ca efect
instaurarea tăcerii semnificative; o pauză psihologică, intenționată, a vorbitorului, după care urmează un
cuvînt neașteptat, care poate avea nuanță ironică.
 Punctele de suspensie interiorizează starea de spirit (a autorului, a eului liric). Ele constituie fundalul pe care
se realizează trăiri și sentimente.

Formule de utilizat:
Punctele de suspensie reprezintă declanșarea unei game de emoții (atitudini) ...
Model:
Rar ninge-n noapte fără vindecare,
Cu leru-i ler peste un sfert de veac...
Mi-e dor...
Punctele de suspensie marchează întreruperea enunțului, a discursului liric. Au valoarea de a sugera starea
profundă a eului liric de retrăire a amintirilor legate de frumusețea tradițiilor, de casă părintească și de părinți. Ele
angajează și cititorul într-o stare de reflexivitate.
Punctele de suspensie, folosite în mod repetat în text, sînt pauze afective în fluxul narativ și sugerează reflecțiile
rememorării unor întîmplări din trecut.
Punctele de suspensie îndeamnă la meditație, sugerînd totodată o puternică încărcătură emoțională a eului liric.
Punctele de suspensie din ultimul vers au rol stilistic și semnifică melancolia eului liric, îndemnul spre meditație.
Punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pentru a da o oarecare continuitate a versului, au rolul
de a atrage atenția asupra spuselor sale și reprezintă o pauză de gîndire a personajului sugerînd astfel și o stare
emoțională.

Linia de pauză – ”-”

 Linia de pauză este marca unei tensiuni lirice deosebite, cînd este plasată după un enunț cu caracter confesiv,
inducînd cititorului conștiința gravității mărturisirii:

”Carbonizat, amorul fumega –

Parfum de pene arse...”

 Linia de pauză are rolul de a atrage atenția cititorului asupra trăirilor afective ale eului liric și conferă o
frumoasă notă de expresivitate.
 Linia de pauză este cea mai adecvată pentru a reda o pauză, care deschide perspectiva unei dezvăluiri, unei
precizări, unei elucidări și a unei insistări.

”Cade
 Tot ce-i frumos și unic –
Cade sufletul.”

 Linia de pauză are valoare de semn de egalitate, de echivalenț totală între două realități.

Două puncte – ”:”

 Două puncte au rolul de a atrage atenția asupra a ceea ce urmează.

 Două puncte înseamnă introducere a unei constatări de mare valoare, de o mare revelație.
 Două puncte marchează o pauză, uneori mai mică decît punctul, pauză care pregătește și anunță o vorbire
directă, o enumerare, o exclamație sau o concluzie.
 Semnul dat este un segment de pornire, demarare a unei constatări, derivate din ceea ce a trăit și a conchis
autorul

Semnul exclamării – ”!”

 Semnul exclamării marchează grafic o atitudine a vorbitorului, o stare sufletească. Aceasta poate fi: suferința,
bucuria, deznădejdea, admirația, regretul, dezaprobarea, ciuda etc. Contextul are un rol foarte important
în identificarea corectă a acestei stări.
 Semnul exclamării marchează conturul intonațional al unui enunț exclamativ, dar și participarea afectivă a
autorului, accentuînd sentimentele exprimate; poate marca și adesarea directă și evocarea unei personalități
istorice din trecut.
 Prezența propozițiilor exclamative într-un text narativ (cînd nu aparțin personajelor) indică implicarea afectivă
a naratorului, iar într-unul liric reprezintă o marcă a eului liric. În amîndouă situațiile, propozițiile
exclamative, imprimă textului o notă puternică de subiectivitate.

Formule de utilizat:

 Semnul de exclamare vine să nuanțeze...

 Semnul de exclamare evidențiază...
 Semnul de exclamare scoate în evidență...
 Semnul de exclamare exteriorizează starea de spirit a eului liric...

Semnul interogării – ”?”

 Semnul interogării exprimă o implicare afectivă puternică: indoială, nedumerire, uimire, emoție, surpriză,
furie, dilemă, incertitudine, căutare febrilă, suferință, nehotărîre, indignare etc.
 Semnul interogării marchează conturul intonațional al unui enuț interogativ, evidențiază starea de incertitudine
sau starea meditativă a eului liric(în funcție de situație).

Model:
Florile surîd în taină;
Oare ce-ar surîde ele?
 Semnul interogării relevă starea de revelație, de surprindere, pe care o trăiește eul liric în raport cu
personificarea ”Florile surîd”. Semnul mai exprimă și o încercare a eului liric de a găsi un răspuns, de a exprima
o nedumerire.

Punctul și virgula – ”;”

Punctul și virgula marchează ezitarea autorului de a trece la alt segment de comunicare, el face o legătură între
cele enunțate anterior și cele ce urmează să fie spuse în comunicare.
Model:
Florile surîd în taină;
 Punctul și virgula marchează finalul unei descrieri a cadrului de natură, realizat printr-o stare calmă.
 Semnificația titlului:
Ce sugerează:

 Stări poetice
 Atmosfera
 Locul
 Timpul
 Perspectiva
 Specia
 Sentimentul dominant
 Starea principală/sentimentul dominant
transmis;
 Tema, ideea
 Personajul
 Intenția autorului

Din ce se compune?
§ Constituie/este exprimat(cuvînt, îmbinare de cuvinte, figură de stil)
Ce legătură are cu tema și mesajul textului
§ Este reluat în text
§ Este expicit/incifrat

3.Conține titlul o sinteză a ideilor transpuse în pînza literară?

Model
Titlul ”De cîte ori, iubito...” este reluat în incipitul poeziei pentru a accentua suferința provocată de remorarea
clipelor de fericire pierdută. Vocativul ”iubito” constituie tînjirea disperată a eului liric, iar punctele de suspensie
prelungesc, parcă într-un timp nedefinit, sentimentul de melancolie. Structura ”de cîte ori” exprimă frecvența
amintirii, neputința eului liric de a uita fericirea trecută și devenită acum ”ocean de gheață”. Fără iubită, eul liric
se simte ”din ce în ce mai singur”. Iubirea lor este neîmplinită și se eternizează prin starea de dorință.

Comentarea unor versuri, strofe:

Algoritm

 Ideea centrală/ mesajul globul;

 Sugestia contextuală a imaginilor artistice și a figurilor de stil;
 Coerența textului redactat;

Formule de utilizat:

În conturarea atmosferei, scriitorul folosește o gamă variată de figuri de stil...

Se creează senzația că...
Implicarea afectivă este sugerată prin prezența ( figurilor de stil), sugerînd ...
Tabloul prinde contur prin surprinderea unui detaliu...
Această idee este susținută prin surprinderea unui detaliu ...
Aceast idee este susținută la nivelul textului, atît prin ...
Cuvîntul (expresia) ... generează ideea ...

Model
Ultima strofă a poeziei ”Ce șoptești atît de tainic ... ” de Mihai Eminescu începe cu motivul romantic al visului,
epitetul personificator ”Vis nebun” sugerînd faptul că iubirea este un sentiment efemer, idee exprimată prin
metafora ”florii”: ”Floarea care, rece cîntui-i”. Speranța revigorării iubirii s-a stins, inversiunea ”deșarte vorbe!”
și semnul exclamării ilustrînd disperarea eului liric care suferă pentru iubirea pierdută. Certitudinea eului liric este
singulară, el își dorește să se poată elibera de chinurile sentimentului, idee exprimată printr-o exclamație retorică:
”Și eu știu numai atâta/C-aș dori odat*să mântui”. În ceea ce privește prozodia, strofa este un catren măsura
versurilor este de 8 silabe, iar ritmul este trohaic.

Sugestia contextuală a imaginii artistice

Formule de utilizat:

 Imaginea ... produce senzații de ...

 Prin figura de stil se creează imagini artistice(vizuale, auditive, olfactive)
 Imaginile ... întipăresc în minte crîmpeie din ...
 Poetul creează un anumit univers, o lume imaginară, atît prin (conținutul de idei poetice), cît și prin(imagini
vizuale) ...
 Textul abundă în imagini auditive și vizuale care sugerează …
 O melodicitate aparte creează expresia...
 Textul are o dinamică interioară sugerată de verbele de mișcare;
 Pentru conturarea imaginilor ... , se folosesc diferite figuri de stil ca ...
 Imaginea dată se realizează printr-o diversitate de procedee artistice:
 Imaginea din această strofă este vizuală și e realizată prin intermediul personificării ... al metaforilor ... și al
epitetelor ...
 Imaginile surprinzătoare și inedite dau o profundă semnificație strărilor sufletești exprimate de poet.
 Sunetele și imaginile se îmbină pentru a conferi poetic un anumit fast.
 Imaginile auditive li se alătură celor vizuale, care sugerează o atmosferă( de liniște)

Tema operei literare( aspectul din realitate înfățișat).

Algoritm

 Meditați pe marginea motivelor depistate și încercați să remarcați:

Despre ce este lucrarea;

Ce aspect ia în discuție;
Titlul, textul lucrării nu oferă formularea temei?
Opera se referă o temă general-umană sau la una specific națională?
Care alte probleme în directă relație cu tema principală putem desorinde? Încercați să detectați punctele lor de
tangență.
 Subiectul nr.2

Trăsături morale:

 Tenacitate, perseverență, hotărîre, capacitate de a se concentra, cunoaștere forțelor proprii (autoevaluare

adecvată), disciplină mentală, bunăvoință, optimism etc.
 Devotamentul, dăruirea, capacitatea de interiorizare și însingurare, capacitatea de a privi lumea prin prisma
poeticului, gătința de sacrificiu, cinste, onestitate, cumsecădenie, corectitudine, responsabilitate, naivitate,
credulitate, simplitate, curăţenie sufletească,încredere în ziua de mîine, hotărîre, exigenţă, principialitateetc.
 Curată,sensibil, disperată, orgolioasă, calmă, închisă, rece, visătoare, lucidă, calculată etc.
 Comunicativă, tenace, amabilă, cochetă, locvace(vorbăreț).

Valori:
Valori etice, morale:
Libertatea
Demnitatea
Valori spirituale:
Patriotismul, inspirația, iubirea, sacrificiu, fidelitatea, curajul, spiritul de dreptate, generozitatea

Încadrarea personajului într-o tipologie etică:

 Tipul intelectualului;
 Tipul tînărului în plină formare;
 Tipul personajului reflector/gînditor;
 Tipul cochetei;
 Personaj din categoria tipurilor umane experimentate și încercate de viață, dar care reușesc să-și păstreze
sufletul de copil.


Interpretarea adecvată a atitudinii naratorului față de personajul său/atitudinii unui personaj față de
altul:

 Admirație, respect, apreciere, considerație, recunoaștere etc.

 Venerare, respect, apreciere, considerație, recunoștință, dragoste, obsesie etc.
 Milă, înțelegere, compătimire, compasiune, îngăduință.
 Atitudinea față de personajul literar:

 Din următorul context se înțelege că personajul...

 Vom sesiza vîrsta personajului prin următoarele detalii...
 Personajul este pasionat de ..., ceea ce dovedește că este ...
 Pasiunea eroului pentru ... demonstrează că ...
 Atașamentul deosebit al personajului pentru ... va elucida trăsăturile următoare...
 Tentația personajului pentru (anumite obiecte, ocupații etc.) ... ne face să înțelegem că acest se înscrie printre
...
 Fragmentul următor ... vine să ne demonstreze faptul că personajul este cuprins într-o vîrstă a ...
 Ne permite să observăm atracția protagonistului pentru (anumit domeniu, ocupație)...
 Spunem cu certitudine că personajul este un adept al ...
 Fără îndoială, personajul se înscrie în gama celor devotați ... (anumitor situații, confesiuni etc.) ...
 Eroul va fi observat de mai multe personaje ca un tip ...
 Privit din unghiiul de vedere al ... personajul ca un tip ...
 Se subînțelege din anumite împrejurări ... că personajul aparține unei categorii de vîrstă...
 Numele personajului sugerează preocupările acestuia pentru ...
 Personajul este un adevărat model de ...
 Prezentarea de către autor este elocventă...
 Marca personajului o constituie ( o trăsătură generală de caracter)
 În figura personajului autorul a proiectat (o tipologie) ...
 Personajul prin infinita sa frumusețe ilustrează ...
 Deducem că...

Mediul în care trăiește:

 Personajul este prezentat prin ...

 Din cele urmărite vom concluziona că personajul...

Aspect fizic:

 Din fragmentul ... se desprind cîteva detalii ale caracterizării, descrierii personajului...
 Personajul se deosebește printr-un stil...
 Modul de a se coafa ne vorbește despre...
 Tendința de a atrage atenție asupra anumitor elemente ale vestimentației vine să ne concentreze...
 Imaginea personajului se deosebește printr-o coloratură afectivă sporită...
 Descrierea portretistică consemnează elementele...
 La început, se conturează un portret static(dinamic), deoarece...
 Dar pe măsură ce începe să acționeze și portretul ei se dinamizează prin ...
 Portretul fizic se desprinde în mod direct din cuvintele naratorului.
 În realizaea portretului, autorul folosește ca modalitate de exprimare...
 Din punct de vedere fizic, personajului nu i se face nici o descriere, dar, se subînțelege că, fiind, personajul ce
întruchipează binele, este...
 Lipsesc detalii de portret fizic, accentul căzînd, în viziunea creatorului pe trăsăturile morale ale personajului.
 Dimensiunile portretului sunt dominant morale, existînd doar un detaliu folosit ca element de ordin fizic.
 Absența portretului fizic îi conferă textului un grad mai mare de generalitate, întrucît ...
 În conturarea trăsăturilor fizice și morale ale personajului, vom aprecia rolul( un mod de expunere dominant
sau o expresie, figură de stil ...)


Aspect moral:

 Vom enumera calitățile de valoare ale personajului ...

 Stare sufletească generală este accentuată( gradat, haotic...) de ...
 Dacă alte personaje ..., atunci acest personaj ...
 Departe de a fi ... , personajul în discuție rămîne a fi ...
 Posibilă paralelă între personajele ... ar nuanța mai mult aspectul moral al personajului aflat în discuție.
 Sunt puse în evidență următoarele trăsături de caracter ...
 Trăsăturile de caracter( lașitatea, trufia, bunătatea, principialitatea ... se desprind din următoarele fragmente ...
 Am observat din faptul că ... o trăsătură de caracter ca ...
 Personajele încearcă sentimente de ( repulsie, admirație, ură, dragoste, simpatie) ...
 Personajul este prezentat în lucrare ca ...
 Personajul trăiește sentimentul de ...
 Personajul se simte în lumea operei...
 Personajul poate fi considerat o sinteză a ...
 Aparent, personajul e...
 Complexitatea sufletească a personajului reiese din ...
 Este un personaj care cunoaște ...
 Portretul moral se conturează atît prin mijloace directe, cît și prin mijloace indirecte ...
 Portretul moral este conturat în special prin caracterizarea (directă, indirectă)
 Portretul moral se completează cu alte trăsături care se desprind din vorbe.
 Cele mai multe trăsături se desprind în mod indirect din fapte, vorbe, gesturi, relația cu celelalte personaje și
din numele ei.
 În cuprinsul (introducerea, încheierea ) operei, este accentuat portretul moral, realizat prin procedee ale
caracterizării directe și indirecte.
 Trăsăturile morale ale personajului sunt oferite de ...

Comportamnetul:

 Vom sublinia un comportament...

 Acțiunile personajului vorbesc despre ...
 Personajul provoacă interes cititorului prin ...
 Se simte atitudinea personajului față de ...
 Comportamentul .. este îndreptățit de ...
 Enunțul ... vine să argumenteze trăsătura de caracter a personajului ...
 Se observă că următoarele elemente reconstituie imaginea veridică a eroului
 Eroul admiră ( se întristează, se refugiază, se înstrăinează, deplînge situația, se bucură, alte sentimente)
 Eroul încearcă sentimentul de ...
 Protagonistul trece prin stări sufletești ca...
 Personajul simbolizează...
 Personajul întruchipează...
 În discursul personajului predomină ...( ură, dispreț, admirație, respect, nostalgie, dragoste, patetismul, etc.)
 Eroul liric se identifică cu..
 Personajul este inspirat de ...
 În centru atenției revine personajul ... prin forța sa de ... ( convingere, trăire sentimentală, locvacitate...)
 În spatele personajului se ascunde ... ( o trăsătură de caracter ce se lasă văzută cu ochiul liber)
 Trăsătura de a ( un verb ce exprimă o trăsătură, de ex: a fi mîndru) ... se conturează grație ...


Relațiile cu alte personaje:

 Prezintă interes momentul în care...
 Personajele ce se află în relație cu eroul ne prezintă caracterul acestuia prin...
 În viziunea ( scriitorul, altor personaje) personajul este...
 Atmosfera dominantă în operă literară influențează( pozitiv, negativ) asupra personajului ...
 Drept argumente ne servesc spusele, afirmațiile, situațiile ... în care personajul...
 Vom preciza că personajul...
 Vom constata că personajul...
 Autorul sugerează că personajul este ... prin următorul fragment...
 Comportamentul personajului se asociază cu cel al ( alt personaj din această operă, din altă operă) ...
 Autorul reușește să ne convingă că protagonistul ...
 Există o relație de ... între alte personaje