Serile la Mircesti

Ciclul "Pasteluri" se deschide cu poemul "Serile la Mircesti", devenita arta poetica,

printr-o viziune asupra spatiului prin care se explica procesul creatiei. in cadrul mai larg al toposului
sau fundamental, Mircestii si lunca Siretului, in care isi proiecteaza opera cea mai! consistenta,
"Pastelurile", Alecsandri contureaza dimensiunile caminului, ale universului domestic, vazut ca un
loc de refugiu din fata stihiilor dezlantuite de afara. Omul se retrage din fata, urgiei intr-un punct de
echilibru si de liniste sufleteasca, unde poate descoperi, prin imaginatie, frumusetea si farmecul
vietii !"erdelele-s lasate si lampele aprinse#$ in soba arde focul, tovaras. mangaios,$ Si cadrele-
aurite ce de pareti sunt prinse$ Sub palida lumina, apar misterios.! o%d&'(oo')nfr
Casa, privita ca un adevarat centrum mundi, cu rol de protectie, de aparator al, stapanului ei, il
predispune pentru reverii si il cufunda in spatiul imaginar al poeziei !Afara ploua, ninge! afara-i
vi*elie,$ Si crivatul alearga pe campul innegrit$ +ar eu, retras in pace, astept din cer sa vie$ O zana
dragalasa, cu glasul aurit.! in caldura caminului, poetul viseaza, ca mai tarziu Mihai ,minescu, la o
!zana dragalasa!, cu glasul cristalin, muza mult asteptata ca sursa de inspiratie. -esi marcata
mereu de antiteza inauntru-afara, casa se deschide spatiului imaginar, devine teren pentru visare,
intr-o viziune exotica, infuzata cu dulceata contemplativa din arta orientala !"e *iltu-mi, langa
masa, avand condeiu-n mana,$ Cand scriu o strofa dulce pe care-o prind din zbor,$ Cand ochiu-mi
intalneste s-admira o cadana$ Ce-n cadrul ei se-ntinde alene pe covor.! +maginea fiintei feminine
ideale se desprinde parca din tablourile lui .otticelli!/rumoasa, alba, *una, cu formele rotunde,$ Cu
pulpa marmurie, cu sanul, dulce val,$ ,a pare zea 0enus cand a iesit din unde$ Ca sa arate 1 urnei
frumosul ideal.!
Spatiul imaginar astfel creat dobandeste toate proprietatile identificate de poeticile * moderne
profunzime, ocularitate, ubicuitate, simultaneitate, o flexibilitate ce misca imaginile# dupa o logica
imprevizibila a memoriei involuntare si a fluxului constiintei !Alature apare un # camp de aspra
lupta,$ "atat cu sange negru acoperit cu morti.$ 2n *une-n floarea vietii strangand o spada rupta$
3inteste ochii vestezi pe-a veciniciei porti.! !Spatiul este constitutional o invitatie la profunzime, la
marea calatorie!, spune 4ilbert -urand, si, pe acest temei, lumea se desprinde din intuneric in
nesfarsite frame-uri, aparand parca dintr-un spatiu de asteptare, atemporal, etern !Apoi a mea
privire prin casa ratacinda$ Cu *ale se opreste pe un oras tacut,$ 0enetia, # regina, ce-n marea se
oglinda$ /ar-a videa pe frunte-i splendoarea din trecut.! 0enetia este un # oras incarcat de istorie si
de arta monumentala, perceput artistic, in secolul al 5l5-lea 6si de ,minescu !S-a stins viata
falnicei 0enetii...!7 ca simbol al decadentei, al unei maretii pierdute, in spatiul imaginar se asaza
apoi siruri nesfarsit de !cucoare! ce deschid orizonturile, farmecul calatoriei romantice in tari
indepartate, sub ceruri albastre. Orizonturile nesfarsite sugereaza
simtul nostalgic de nomad al lui 0asile Alecsandri, care strabate cu nonsalanta lumea imaginara !O!
farmec, dulce farmec a vietii calatoare,$ "rofunda nostalgie de lin, albastru cer!$ -or gingas de
lumina, amor de dulce soare,$ 0oi ma rapiti cand vine in tara asprul ger!...!.
Casa, suprapersona* cu rezonante si reverberatii lirice, e un punct de intersectie a diferitelor cadre
spatiale, a marilor tropicale, a apelor Mediteranei, a orizonturilor indepartate. "oetul este un
demiurg ce sta in mi*locul ninsorii, al viscolului profund, dar asaza alaturi orizonturi luminoase sau
lumina astrala revarsata din adancimile cosmosului !Afara ninge, ninge, si apriga furtuna$ "rin
neagra-ntunecime raspande reci fiori,$ +ar eu visez de plaiuri pe care alba luna$ 8evarsa-n val de
aur ce curge pintre flori.! /irul imaginatiei descopera, cu uimire si incantare, ratacite de prin falii
temporale nestiute, !insule frumoase si mari necunoscute,$ Si splendide orase si lacuri de smarald,$
Si cete de salbatici prin codri desi perdute,$ Si zane ce se scalda in faptul zilei, cald.!
Spatiul oniric, simbolist aproape, caci betia simturilor se naste prin fumul de tigara, se restrange in
final, stergand treptat iluzia unor lumi exotice, concentrandu-se asupra unei singure imagini, cea
mai draga !Apoi inchipuirea isi strange-a sa aripa#$ 3ablourile toate se sterg, dispar incet,$ Si mii de
suvenire ma-ncungiura-ntr-o clipa$ in fata unui tainic si dragalas portret.! Sufletul indragostit al
poetului il poarta inapoi, in linistea casei, in care se aduna, in sonuri divine, un imn de slava adus
fiintei iubite !Atunci inima-mi zboara la raiul vietii mele,$ 9a timpul mult ferice in care-am suferit,$
S-atunci paduri si lacuri, si mari, si flori, si stele$ +ntoana pentru mine un imn nemarginit.!
,
Casa isi implineste astfel un dublu rol, de spatiu imaginar, ilimitat al creatiei poetice, si de centru al
lumii, punct ideal al linistii personale, de unde toate visurile devin posibile !Asa-n singuratate, pe
cand afara ninge,$ 4andirea mea se primbla pe mandri curcubei,$ "an se stinge focul si lampa-n
glob se stinge,$ Si salta catelusu-mi de pe genunchii mei.!
Teme ale poeziei "Serile la Mircesti"
Casa, devenita punct de plecare intr-o inedita calatorie in lumi imaginare, in departarile albastre, pe
marile nesfarsite. Calatoria romantica, pe taramuri exotice, cu fete frumoase si cu eroi legendari.
Linistea meditativa, inteleasa ca o modalitate de explorare a spatiului. Lumea infinita temporal si
spatial, aflata intr-o nesfarsita asteptare de factualizare obiectivare a visului