Drama Doina

Elaborat de: Chișlaru Mihaela

Verificat de: Bejenari Olga
 Cartea de vizită
• Titlul: “Doina” de Ion Druță
• Locul: O casă de la țară din Moldova, mai exact ograda lui Tudor Mocanu
• Timpul: Primăvara
• Ce se întâmplă în dramă: autorul ne comunică despre ambianța de la sat,
despre munca sătenilor zilnică, despre cântece, mâncare bună și vin, dar și
despre unele probleme lăuntrice și exterioare care îi cuprind pe personaje.
• Ce fac personajele: personajele reprezintă tipologia oamenilor de la sat,
fiecare are rolul său în gospodăria comună.
• Cum sunt personajele: personajele sunt oameni simpli, de la țară cu datini,
tradiții și valori.
• Am învățat: comportamentul diferit și interesant a personajelor, să prețuim
ceea ne-a fost lăsat din trecut: doinele, dansurile, horele.
• Culoare atribuită: consider că culorile alb și sur se atribuie bine acestei drame,
deoarece albul semnifică ninsorile de flori de măr și cireș, împreună cu
momentele frumoase: statul la masă, cântecele, iar sur reprezintă o parte mai
închisă a acesteia, unde apar diferite neînțelegeri, probleme și regrete.
 Genul dramatic

Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor scrise pentru a fi reprezentate pe

scenă sau teatru. Din această cauză acestea prezintă o limitare în timp și spațiu, ceea
ce întâlnim și în “Doina” de Ion Druță.
Caracteristicile genului:
• prezintă o structură specifică: replici, scene. În “Doina” de Ion Druță întâlin multe
replici specifice cu “rusisme” și diferite expresii “de la sat”, de exemplu:
Ionel: Fă Marie! Am să-ți aftonez două labe, c-ai să uiți din ce sat ești și cum te
cheamă.
• replicile sunt precedate de numele personajului care le rostește, de exmplu:
Veta: O, Doamne, de atâta amar de vreme nu am mai stat eu cu copilașii mei
grămăjoară...
• singura intervenție a autorului se face prin indicații scenice, de exmplu:
“Într-un târziu, se deschide ușa casei și coboară scările Ionel” ; “De după perdeaua
ninsorii răsare coasta de imaș, se aud lovituri surde în poarta de fier și iară începe
povestea acelui pui de stejar...”
• modul de expunere predominant este dialogul. Această caracteristică este liber
vizibilă în citirea dramei.
 Compoziția dramei
Drama “Doina” de Ion Druță este prezentată în trei acte. Fiecare act se
începe cu indicațiile scenice aduse de către autor, apoi continuă cu
numeroase dialoguri între personaje, iar la sfârșitul fiecărui act este
indicat finisarea acestuia prin cuvântul “Cortina”.
În decursul fiecărui act întâlnim: pregătirea mesei de către Maria,
plecarea băieților la diferite treburi, alegerea falosei de către Veta și
dialogul dintre Doina și Tudor.
Limbajul folosit de către personaje este, după părerea mea unul foarte
interesant și haios în unele situații, captivează atenția cititorului prin
expresiile și “rusismele” folosite în Moldova, de exemplu: “Politiceski”,
“aftonez”, “Bate-te peste gură”, “Vă-hă-hă”, “Pătlăgică”, “tri
sfiodocica”, “la restoran”, “Damoi”, etc.
 Tipologia personajelor

• Tudor Mocanu reprezintă tipologia țăranului de la sat, care iubea pământul,

luând-o pe Veta pentru că avea trei hectare de pământ “Ai făcut-o nu prentru că
erai dat naibii, pentru că Veta, rămasă fără tată, avea trei hectare de pământ și,
luând-o, te duceai într-o gospodărie gata adunată”. Pe lângă aceasta Tudor era un
brigadier, un om muncitor și descurcăreț, având patru copii, majoritatea deja
având propiile vieți și bine puși pe picioare, acesta încearcă să le ofere condiții
bune pentru a obține cunoștințe și un loc bun în societate. Însă consider că
bagajul de valori pe care acesta îl poartă este unul sărac, acesta nu înțelege
importanța rugăciunilor, așteptării și credinței.
• “DOINA – o stranie năzărire, marele dar și marele blestem al neamului nostru”,
după părerea mea acesta este un personaj liniștit, dar provocator, mereu luând
din Tudor cea mai ascunsă informație. Despre ea nu vorbea deloc, în schimb îl
asculta continuu și interoga pe Tudor. Era frumoasă, o tânără simplă.
• Veta, soția lui Tudor, este tipologia femeii de casă, credincioasă și harnică, însă
după ce icoanele acesteia au fost ascunse, acestea își ieșise din minți, Tudor
împreună cu copii săi găsind soluția de a o pune să aleagă toată viața fasole.
 Tipologia personajelor

• Ionel, fiul lui Tudor și a Vetei, este opusul tipologii intelectualului, acesta caută doar
de distracție și muncă prin ogradă, însă acesta și-a convins tatăl că dacă anul acesta
va trece studiile, Tudor va fi nevoit să-i cumpere acestuia o motocicletă, “... Cât îmi
dai mata dacă intru la învățătură?”. Este mereu primul la masă și ascultător față de
poruncile tatătului legate de gospodărie.
• Anton, de-asemnea fiul lui Tudor și a Vetei, este un băiat descurcăreț, care mereu
este gată să-l ajute pe tatăl său, cărând pietre toată ziua.
• Fima, de-aseamnea fiul lui Tudor și a Vetei, fiind descris de Ionel ca având studii
superioare “Las’ că-ți vine unul cu studii superioare”. Acesta este mereu prezent la
înmormântări, luând balade și bocete “ Tudor: Cu plinul, cu deșertul? Fima: Trei
bocete și o baladă”.
• Maria, fiica lui Tudor și a Vetei, este gospodina casei, mereu așteptând cu masa gata
și cu casa curată cât și membrii familiei, atât și oaspeții “Și pâine de copt avem, și de
spălat, și de făcut curat prin casă...”
 Comentarea titlului
Titlul operei “Doina” ne sugerează folclorul
neamului românesc. Acesta are semnificație de
dor și jale, venind atunci când oamenii o
cheamă, când dorul este mare și puternic. Prin
aceasta Ion Druță își exprima admirația și iubirea
față de neamul românesc. Acest titlu ne mai
sugerează libertatea de exprimare a
sentimentelor intime și profunde ale românilor,
posibilitatea de ași contopi sufletul cu aceste
valori spirituale.
 Tema operei
După părerea mea, tema operei reprezintă indiferența,
neaprecierea și lipsa continuității neamului românesc. Drama
trăită de Doina la începutul operei, din spusele lui Gligore “Care
Doina, badei, că s-au dus sărmanele de le-o rămas numai
numele tipărit pe pachetul de țigări și pe sticla de coniac”, în
această frază putem observa lipsa valorilor general umane,
pentru a atribui acest cuvânt frumos, bogat în comori sufletești
și emoții românești, la niște obiecte ce promovează vicii
mortale.
 Motive și simboluri

• Motivul ninsorii – acesta apare mereu când aparatul de sub streșină cântă, aceasta
ar semnifica că muzica populară, poeziile reprezintă o puritate, o formă divină de
exprimare adusă pe pământ pentru a le oferi oamenilor un loc de reculegere, un
loc de pace și armonie.
• Simbolul fasolii – după părerea mea aceasta simbolizează pe de o parte
monotonia vieții, lipsa dorinței oamenilor de a ieși din zona de confort, de a găsi
alte hobby-uri sau de încerca ceva nou. Iar pe de altă parte ar semnfica motivația
unor oameni, puterea voinței și dorința de a termina lucrul pe care l-ai început,
oricât de obositor sau stresant acesta nu ar fi, dar gândinsu-se mereu la rezultatul
final.
• Motivul cutiei de sub streșină – după părerea mea muzica și efectele acestuia au
adus familia înapoi acasă, a primit musafiri și a întins mese, consider că muzica
leagă oamenii, le permite să simtă aceleași sentimente și trăiri împreună, să-și
regăsească emoțiile lăuntrice și să le accepte.
 Mesajul operei
După părerea mea, mesajul operei este trezirea neamului
românesc, de a aprecia și a oferi continuitate frumoaselor
datini, obiceiuri și valori înmânate de către strămoșii noștri.
Odată cu trecerea timpului și cu continuarea generețiilor noi nu
trebuie să uităm de folclorul românesc, de frumoasele doine,
de muzica populară, de acele comori ascunse adânc în inima
fiecărui român, ci să le valorificăm, să le oferim o veșnică glorie.
Consider că prin această dramă, Ion Druță a vrut să ridice
românii înapoi, să le ofere un imbolt pentru a oferi continuitate
valorilor și tradițiilor neamului românesc.
 Valorile
Opera promovează valorile neamului românesc, muzica populară,
danusrile, mesele mari, casele curate și voia bună din ograda
fiecărui gospodar.

Opera mai promovează iubire, și nu de o persoană, dar de un

obicei, de o muzică bună, de o masă plină de bucate după o zi de
muncă.

Mai întâlnim respectul reciproc, între copii-părinți, părinții

respectând deciziile copiilor, iar ei la rândul lor respectă cuvântul
părinților.
 Secvența preferată
“...dar anii trec, și veacul trece
Pe sub cer pe sub pământ...
Unde a fost cândva copacul
Stă un ciot c-o frunză-n vânt”
Consider că autorul a vrut să ne zică prin acea
frunză ca o speranța a poporului român, acel
copac fiind cândva frumos și admirat de lume,
acum e pustiu și neîngrijit, uitat. Dar prin acea
unică frunză, autorul speră că nu este totul
pierdut, că copacul încă are șanse la o veșnicie.
 Actualitatea dramei
După părerea mea, drama este actuală și în zilele de
astăzi, prin unele acțiuni: primirea musafirior cu masă
mare, muzica populară la orice sărbătoare, gospodăriile
moldovenilor,credința, hărnicia și perseverența dar și
probleme lăuntrice ce ne afectează zilnic, lipsa
comunicării emotive cu persoanele dragi, păcatele
omenești, acele vorbe ale satului/vecinior, importanța
intelectualității și studiilor superioare.
 Personajul preferet este
Maria, deoarece
Ea promovează acele Este amabilă și bună la
valori general umane, de suflet, aceste
respect familial, mereu caracteristici sunt
fiind bună și oglinda unui suflet curat,
Este o bună gospodină, plin de optimism și
înțelegătoare cu familia
mereu având grijă să enrgie pozitivă
sa
așeze masa, să prepare
bucate pentru familie și
oaspeți, să facă curat în
casă totul până fiecare
membru al familiei se
întoarce acasă.
 Dialogul cu Veta
Eu: Spor la muncă, îmi permiteți să vă dau o mână de ajutor, iar între
timp să vă întreb câte ceva?
Veta: Cu siguranță draga mea copilă.
...
Eu: La ce vă gândiți alegând toate fasolele astea?
Veta: La tot, la copilașii mei, la viitori nepoți, la vremea de afară, la
copacii abia înfloriți, la sunetul păsărilor ce cântă, la muzica ce-mi
răsuna fin prin urechi, la briza aerului de țară, la trecut, la prezent.
Eu: Pare liniștitior și relaxant, ce vă lipsește totuși din viață?
Veta: Libertate. Simt mereu o greutate pe inimă, o nevoie de a finisa
lucrul început, și mă regăsesc peste luni de zile tot alegând fasole, mă
simt aidoma unei vrăji. Am un sfat pentru tine, mereu să te bucuri de tot
ce ai, de cele mai mărunte lucruri, niciodată nu știi când tot ce ai avut va
dispărea în orice clipă.
Eu: Mulțumesc mult de timpul acordat, de sfat și de o companie bună!
 5 motive pentru a lectura
Drama

Pentru a
Pentru a dezvolta o Pentru a avea parte de o
realiza/conștientiza
gândire critică, citind lectură captivantă, cu
imporetanța cultului
suntem puși în niște limbaj, expresii și
românesc
ipostaze de a înțelege situații specifice
viața personajelor, de a oamenilor de la sat
ne formula o idee asupra
acestora, modul lor de Pentru a
Pentru a afla gândire, de trai. valorifica, a
viața de la sat, păstra datinile
pentru a făcea și tradițiile
cunoștință cu neamului
toate românesc
particularitățile
acesteia
 Concluzie:
Am rămas plăcut uimită de această dramă, pe
parcursul lecturii am simțit emoții puternice și
am trăit evenimentele și sentimentele odată cu
personajele. Ion Druță a marcat foarte bine
diferite tipologii de oameni, de la fiecare având
parte de mentalități și gândiri diferite, de
expresii și limbaj unic.
Această dramă mi-a deschis ușa la cât de mult
universul druțian are de oferit.
Mulțumesc
Pentru Atenție!