caracterizarea personajului Gheorghe din romanul Frunze de dor

Coboar-n lut printii, rnd pe rnd,

in timp ce-n noi mai cresc grdinile.
Ei vor s fie rdcinile,
prin care ne prelungim pe subt pmnt.

(Printii - Lucian Blaga)

Printii, dou chipuri sfinte ce apar n fata ochilor tuturor, atunci cnd rostesc acest cuvnt. Orice copil,
vede n aceste persoane niste fiinte mrete ce sunt mereu alturi, oameni fr de pcat, puternice stnci n
marea nvolburat. De la o vrst fraged, depun toate eforturile att fizice, ct si morale pentru a cultiva n
sufletele fragede sentimente nobile, valori, care i vor ndruma pe parcursul vieii. Nimeni, niciodat nu va
fi n stare s se sacrifice la fel de mult precum o fac ei, printii, numai pentru a insufla optimismul si
ambiia, de care au nevoie copiii pentru a-i construi un viitor. E tragic momentul cnd realizezi, ca unul
dintre ei nu te mai poate calauzi drumul vietii, e trist sa stii ca nu-l mai poti avea alaturi. Tot ce a fost mai
frumos si mai scump inimii, se contopeste cu pamntul odata cu pierderea fiintei dragi. n acelasi timp, pe
umerii copiilor rmne un car de responsabilitati, griji si nelinistiri, care apas i mai mult asupra lor, pe
lng durerile sufleteti.
Aceast soarta a avut-o si Gheorghe din romanul Frunze de Dor" de Ion Dru, caracterizarea cruia
este realizata predominant la modul indirect. Gheorghe, rmas orfan de mic copil : nca nici nu i se putea
sui singur pe genunchi, (tatlui) cnd a ramas fara dnsul", face tot posibilul pentru a umple golul
imens din sufletul sau, si cel mai des, o face lucrnd pamntul i facnd treburile gospodriei. El nu a avut
parte de o copilarie tipica, fr de griji, fiind nevoit s ndeplineasca rolul brbatului casei, nca de mic
copil, era lipsit de bucuriile, placerile si nazbatiile copilaresti, fiind crescut doar de mama sa a nvatat
s-i faca singur jucarii" , mnca poama numai cu pine", nu dezgheta fereastra cu buzele, de
frica sa n-o strice, ca n-avea tata care s-o puie la loc.". Gheorge este prezentat i n raport cu copii de
aceeasi vrst din sat, acesta neputnd sa se bucure de copilarie alaturi de ei, fiind obisnuit cu munca zilnica
prin gospodarie : s-a deprins sa caute pe unde razbate apa n pod, pe cnd ceilalti copii cautau
mere domnesti n gradinile strine." Toate aceste circumstante dure, au determinat maturizarea rapida a
flacaului si dorinta acestuia de a-si ajuta mama, de a avea un trai mai bun, mai decent. Indiferent de vrsta
pe care o avea, Gheorghe era un baiat respectat de consatenii sai, acestia mereu apreciindu-i iscusinta si
staruinta cu care el isi realiza lucrul: Daca iti masura el pamntul si iti spunea ca aici trebuie sa fie
hatul - basta". Din toata descrierea reiese spiritul sau de gospodar, firea lui ndemnatica si ambitioasa cu
care Gheorghe lucra pamnturile muncea ct trei, muncea zi si noapte, muncea pe vreme buna sau
rea, muncea vara si iarna". Repetitia cuvntului "muncea", accentund dependenta sa de pmnt, acesta
fiind unicul lucru ce il facea implinit. Avea scopuri bine determinate, chiar si pe timpul razboilui, era un
baiatan care prelucra pamntul mereu, fara alte dorinte si preocupari: Nici trnta nici fetele, nici paharul
nu-l puteau abate din cale si nimic nu-l interesa nafara de ceea ce putea sa-i prinda bine n

gospodarie". Gheorghe demonstreaza simtul responsabilitatii, perseverenta si maturitatea de care da

dovata n acea perioada a vietii, cnd pentru multi altii de varsta lui, distractia era pe primul plan. Se
observa si satisfactia primita de la munca, mplinirea ce o simtea atunci cnd isi vedea roadele tragea
sapa, zambea multumit".
Gheorghe reprezinta tipul ranului, muncitorului, ndeletnicirea primordiala a caruia era pamntul.
Pn la urm, el este atras n lumea cea dulce si amara a iubirii, condus n ea de catre Rusanda, fata de
care el s-a indragostit sincer i pe care a iubit-o pina la sfirsit, nsa pe care nu a putut sa o pastreze. n
sufletul lui Gheorghe, o vreme ndelungata, avea loc un conflict interior ntre valorile, visele sale si
dragostea fata de Rusanda. El nu putea decide, ce este mai important pentru el pamntul, dealurile, iarba
proaspata sau Rusanda. Pna la urma ochii ei, n care el privea, au decis totul, si el a ales-o pe ea, n
detrimentul a tot ce i era mai scump pina la momentul dat.
Dei el o iubea cu adevarat, nu a incercat sa o opreasca atunci cind ea i-a spus ca va pleca la Soroca
pentru a se face nvtoare, mai mult ca att, dei i-a promis sa o viziteze acolo, nu a venit, considernd ca
el un taran, nu are viitor cu Rusanda o nvatoare, considerindu-se apartenenti a doua pturi sociale
diferite, dei ea ar fi acceptat s-i traiasca viata alaturi de el, Gheorghe nu a vrut.
Personajul Gheorghe este un exemplu care ar trebui sa puna orice barbat pe ginduri, sa faca pe oricine
sa isi analizeze viata si prioritatile din ea, pentru ca sunt unele lucruri pentru care merita sa lupti pina la
capat, pe care daca le pierzi, mai tirziu vei regreta, insa nu vei putea intoarce timpul si face o alta alegere.
Personal, il compatimesc pe Gheorghe, daca ar fi fost posibil sa calatoresc in timp si sa il indrum pe
alta cale as fi facut-o. El este un personaj care mi-a deschis ochii si m-a facut sa privesc viata din alta
perspectiva, reiesind din soarta sa am constientizat ca trebuie sa traiesc clipa, pentru ca nu voi mai avea o
alta ocazie si sa fac alegerile care cred ca ma vor face fericit. Carpe Diem!
Nour Victor