Exprimă mesajul poeziei „Georgica aa IV-a”, folosind afrmaţia criticului Eugen Simion: ”Ce se

observă înainte de orice este numărul mare de obiecte, varietatea ritmurilor şi a stilurilor.
Poezia de cunoaştere nu înaintează sistematic şi nu propune o imagine coerentă, unitară a
lumii”.

Mesajul global transmite idea că țăranul s-a înstrainat de natură și de vietățile ei, că
trăiește o existență artificială într-o lume care și-a pierdut credința în favoarea tehnicii și a
știintei: ,,ba dați în câini lumea e mica / ba cu gerovital se duc ridurile ca-n palma”

Țăranul lui Mircea Cărtărescu este un personaj ridicol și tragic, neadaptat în totalitate noii
lumi tehnologizate, întrucat progresul științei nu amelioreaza condiția umană și nu anulează
lupta cu timpul și chiar cu moartea. Moartea este vazută de către eul liric ca o călatorie, fiind
accentuată prin tonul ironic și prin jocul de cuvinte care alătura surprinzator expresia
populară ,,lumea cealaltă’’ și clișeele lingvistice ale stilului oficial: „hai dați zor cu porumbul că
eu mă duc/ puțin pe lumea cealaltă adică a treia/ și ultima feții mei’’Viziunea morții ca joc e
asociată cu revolta ființei împotriva unui sfârsit ce nu poate fi învins nici prin credință, nici prin
știință: ,,dragii mei copchiii mei ce sa-i faci/ așa e jocul/ arza-l-ar focul’’

Mesajul poemului are tangențe comune cu afirmația lui Eugen Simion prin faptul că
ambii autori abordează problema dezvoltării tehnologiilor.Ideea dedusă din afirmație este că în
poezia ,,de cunoaștere” nu este expus mereu consecutiv ceea ce se întâmplă în viața
modernă,,nu înaintează sistematic”Sunt de acord cu autorul,deoarece țăranii nu mereu sunt
informați despre despre înaintarea tehnologiilor și uneori le crează imagini false.