Aa

UNIVERSITATEA DE STAT DIN M0LDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENT DREPT PUBLIC

CURRICULUM
la disciplina

„ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC”

Ciclul I, Licenţă

AUTORI:

Aramă Elena,
doctor habilitat în drept, profesor universitar
Chisari - Lungu Oxana,
doctor în drept, lector universitar

APROBAT
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2022
Director Departament_____________________

CHIŞINĂU 2022

1
Aa
PRELIMINARII

Disciplina Istoria dreptului românesc studiază apariţia şi evoluţia instituţiilor juridice naţionale
pe parcursul istoriei, urmând principalele etape de dezvoltare a dreptului naţional. Predată la anul întâi
de studiu la Universitate Istoria dreptului românesc oferă numeroase materiale studenţilor pentru a
înţelege principalele noţiuni juridice, pentru a le aborda sub diferite unghiuri de vedere, din perspectiva
pluri-, interdisciplinarităţii şi complexităţii fenomenelor sociale.
Studierea disciplinei Istoria dreptului românesc contribuie la educaţia juridică a studenţilor, la
sporirea nivelului de cultură juridică, realizând o tranziţie treptată de la materia predată în liceu la cea
de la Universitate.
Scopul disciplinei nu rezidă numai în acumularea de cunoştinţe privind sistemul de drept
naţional pe parcursul istoriei, predarea disciplinei urmăreşte şi perspectiva de aplicare a acestora în
practică, prin evaluarea unor modele ce s-au dovedit a fi eficiente sau, dimpotrivă, ineficiente în
organizarea societăţii umane şi reglementarea juridică a principalelor relaţii sociale
Istoria dreptului românesc formează la studenţi aptitudinile de a evalua dreptul ca un sistem
dinamic, strâns legat de necesităţile vieţii sociale, de nivelul de dezvoltare economic, politic, de tradiţii
şi mentalitate naţională, de nivelul de cultură a comunităţii naţionale. Aceste aptitudini ajută pe viitorii
jurişti să devină persoane multilateral dezvoltate, să aibă o viziune de ansamblu asupra sistemului de
drept, să evite formalismul excesiv şi analizele dogmatice.
Aplicarea diverselor metode de studiu şi modalităţi de a aborda fenomenul juridic îi ajută pe
studenţi să asimileze materia predată şi îi pregăteşte pentru însuşirea disciplinelor de ramură, iar în
calitatea lor de viitori jurişti - să înţeleagă mai bine ramurile dreptului contemporan din Republica
Moldova pentru a putea participa cât mai efectiv la procesele de elaborare şi realizare a dreptului.
Disciplina este predată în limba română, rusă, franceză şi engleză și este studiată în cadrul
Facultăţii de Drept, ciclul I, licenţă, anul I secția zi și anul II frecvenţă redusă.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:
Evaluare
Denumire Responsab
credite
Nr. de
Forma de Codul Semes inclusiv
a il de
învăţământ disciplinei trul Total
disciplinei disciplină C S L LI
U.02.A.16 Istoria Aramă II 120 30 30 60 E 4
dreptului Elena X
românesc A
cu frecvenţă
Chisari- M
la zi
Lungu E
Oxana N

U.04.A.23 Istoria Aramă IV 120 18 6 96 E 4

dreptului Elena X
cu frecvenţă românesc A
redusă* Chisari- M
Lungu E
Oxana N

2
Aa

II. TEMATICA ȘI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

N Ore
r.
Unităţi de conţinut Lucrul
d/ Curs Seminar
individual
o
Zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Introducere 2
2. Statul şi dreptul geto-dac 1 2 3 5
3. Instituţii juridice în Dacia romană 2 2 2 4 5
4. Vechiul drept cutumiar românesc 2 2 4 2 3 5
5. Instituţii juridice româneştii până la instaurarea 4 1 4 4 5
dominaţiei otomane
6. Evoluţia ramurilor de drept în timpul dominaţiei otomane 4 1 2 4 5
7. Instituţiile juridice în Moldova şi Valahia în timpul 2 2 2 4 10
regimului fanariot
8. Evoluţia dreptului în timpul tranziţiei de la perioada 2 1 2 5 5
medievală la cea modernă
9. Constituirea sistemului de drept românesc modern 4 2 4 2 5 6
10. Instituţii juridice în Basarabia în a doua jumătate a 2 2 4 10
sec.XIX-începutul sec. XX
11. Instituţiile juridice în România interbelică 2 2 6 10
12. Instituţiile juridice ale RASSM 4 2 2 6 10
13. Formarea RSSM şi a sistemului de drept al RSSM (1940- 2 2 2 6 10
1941)
14. Instituţii juridice ale RSSM în anii postbelici 2 6 10
Total 30 18 30 6 60 150

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE PROFESIONALE FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Cunoaşterea și interpretarea evenimentelor
istorice cu aplicarea conceptelor juridice,
teoriilor şi metodologiei din domeniul istoriei
dreptului românesc
- Să definească pe baza materialelor
concrete naționale a conceptelor juridice;
- Să relateze despre principalele evoluții
ale dreptului național pe parcursul
istoriei până la dreptul contemporan;
- Să distingă între elementele teoriilor
juridice ce explică dinamica și
temporalitatea dreptului;
- Să demonstreze actualitatea și importanța
fundamentării spațiale și cronologice a
fenomenului juridic și a componentelor
sale;
- Să elaboreze generalizări referitor la
influențele externe asupra

3
Aa
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii juridice.
IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂȚARE
Subiectul 1.
Obiective de referință
- să definească obiectul şi metodele de studiere
ale IDR
- să identifice criteriile de periodizare a IDR;
- să delimiteze izvorul de studiere de izvor al
dreptului.
- să clasifice izvoarele de studiere a IDR
Subiectul 2.
Obiective de referință
- să definească conceptul democraţiei militare
- să compare democraţia militară cu
organizarea statală a Daciei.
- să identifice izvoarele dreptului geto-dac şi să
stabilească linia evoluţiei principalelor instituţii
juridice din Dacia.
Subiectul 3.
Obiective de referință
. – să definească termenii de organizare
administrativă, magistraţi, colonii, municipii
- să compare organele de administrare din Dacia-
stat independent şi din provincia romană Dacia;
- să caracterizeze sistemele de drept aplicabile în
Dacia romană;
- să formuleze concluzii asupra dreptului aplicat
la reglementarea relaţiilor contractuale
particularităților de dezvoltare juridică în
spațiul național;
- Să argumenteze esența diferitor tipuri de
drept relevante pentru evoluția dreptului
național.
- a determina interdependenţa dintre normele
dreptului la etapa actuală cu cele din diferite
etape istorice;
- a propune concepţii pentru ameliorarea
conţinutului normelor juridice
- a face propuneri de lege ferenda.
Unităţi de conţinut
Introducere.
• Obiectul de studiu al IDR
• Metodele de studiere şi importanţa studierii
IDR;
• Periodizarea IDR;
• Izvoarele de studiere a IDR.
Cuvinte-cheie: Obiect de studiu, metodă de studiere,
perioadă istorică, epocă, izvor scris, izvor nescris.
Unităţi de conţinut
Statul şi dreptul geto-dac.
 Organizarea social-politică a geto-dacilor
în timpul democraţiei militare.
 Formarea şi etapele de dezvoltare a
Statului Dacia.
Izvoarele şi instituţiile dreptului geto-dac.
Cuvinte-cheie: Clasă socială, democrație militară,
normă de conduită, consiliu regal, sfatul bătrânilor,
cutuma.
Unităţi de conţinut
Instituţiile juridice din Dacia romană
 Cucerirea Daciei şi transformarea ei în
provincie romană.
 Organizarea administrativă, financiară şi
militară a provinciei Dacia romană.
 Aplicarea dreptului roman în Dacia
romană.
 Tăbliţele cerate din Transilvania.
Cuvinte-cheie: Provincie, Dacia Superioară, Dacia
4
Aa
Subiectul 4.
Obiective de referință
– să identifice factorii ce au favorizat
menţinerea identităţii etnice a daco-romanilor
- să compare reglementarea juridică a instituţiilor
din Dacia şi Dacia romană cu cele din Legea
ţării;
- să formuleze concluzii asupra caracterului
sancţiunilor juridice conform vechiului drept
cutumiar.
Subiectul 5.
Obiective de referință
– să evidenţieze principalele categorii sociale şi
regimul lor juridic;
- să identifice elementele noi ale esenţei
organelor centrale şi locale
-să determine particularităţile izvoarelor şi a
ramurilor de drept şi evoluţia lor comparativ cu
epoca precedentă
-să identifice gradul de influenţă a dreptului
romano-bizantin
Subiectul 6.
Obiective de referință
–să sintetizeze trăsăturile caracteristice ale
dependenţei statelor române de Imperiul
Otoman.
- să identifice factorii ce au influenţat evoluţia
organizării sociale şi de stat
-să compare nivelul de dezvoltare a
reglementărilor de drept civil şi penal comparativ
cu epoca precedentă
- să compare organele de stat înainte şi după
instituirea dominaţiei otomane
Subiectul 7.
Obiective de referință
– să determine trăsăturile şi particularităţile
reformelor lui C. Mavrocordat;
- să caracterizeze diacronic izvoarele dreptului
Inferioară, Adunarea provincială, ius civile, ius
gentium.
Unităţi de conţinut
Vechiul drept cutumiar românesc-Legea Ţării
 Condiţiile de dezvoltare a populaţiei
daco-romane după evacuarea Daciei
 Formarea ţărilor şi a legii ţării
 Instituţii de drept civil
 Infracţiune şi pedeapsă
 Procesul judiciar
Cuvinte-cheie: Legea Țării, obște teritorială, jude,
cneaz, țară.
Unităţi de conţinut
Instituţiile juridice româneşti până la
instaurarea dominaţiei otomane (până la
mijlocul sec.al XVI-lea)
 Întemeierea statelor medievale româneşti
independente-Moldova şi Valahia.
 Organizarea socială şi de stat
 Izvoarele şi ramurile dreptului.
Sintagma lui Matei Vlastaries.
Cuvinte-cheie: Boierime, cler, holop, Sfatul domnesc,
Adunarea țării, Vornic, Logofăt, dreptul romano-
bizantin, Sintagmă.
Unităţi de conţinut
Evoluţia ramurilor de drept în timpul
dominaţiei otomane
 Formele de dependenţă a Moldovei,
Valahiei şi Transilvaniei faţă de Imperiul
Otoman.
 Evoluţia organizării sociale şi de stat
 Reforma de 40 ani în Moldova şi Cartea
românească de învăţătură. Alte izvoare.
 Evoluţia dreptului civil, penal, de
procedură.
Cuvinte-cheie: Dominație otomană, nemeși, curteni,
lăturașii, Cartea Românească de Învățătură.
Unităţi de conţinut
Institiţiile juridice ale Moldovei şi Valahiei în
timpul regimului fanariot
5
Aa
din epoca fanariotă;
- să depisteze elementele medievale şi moderne
ale schimbărilor din sistemul de drept.
- să stabilească elementele novatorii în
elaborarea reglementărilor juridice.
Subiectul 8.
Obiective de referință
– să stabilească modificările intervenite în
organizarea puterii şi factorii ce le-au generat.
- să determine trăsăturile noi ale stării izvoarelor
dreptului şi să le argumenteze;
- să aprecieze rolul Codurilor în viaţa socială şi
politică din epocă;
- să definească conceptul „legi locale ale
Basarabiei”
- să formuleze opinii asupra politici legislative a
Imperiului Rus faţă de Basarabia.
Subiectul 9.
Obiective de referință
- să identifice factorii interni şi externi ce au
determinat formarea sistemului de drept
românesc modern
- să compare regimul politic sub imperiul
Statutului din 1864 şi a Constituţiei 1866.
- să evidenţieze, să argumenteze caracterul
democratic al instituţiilor dreptului românesc din
epocă.
- să caracterizeze principiile Codurilor adoptate
în 1864-1865
- să aprecieze elementele de continuitate şi
discontinuitate în reglementările juridice din
epocă..
Subiectul 10.
Obiective de referință
– să identifice trăsăturile şi particularităţile
reformelor din Basarabia;
- să compare reformele din Basarabia cu cele
 Organizarea socială. Reformele sociale
ale lui Constantin Mavrocordat.
 Organizarea de stat.
 Evoluţia dreptului civil, penal. Reforme
administrative.
 Reformele judiciare ale lui Constantin
Mavrocordat. Organizarea judiciară şi
procesul judiciar
Cuvinte-cheie: Divanul, Sfatul de obște, neamuri,
boirnași, vecini, anaforală, Manualul lui Donici.,
Unităţi de conţinut
Evoluţia dreptului în timpul tranziţiei de la
perioada medievală la cea modernă
 Schimbări în organizarea socială a
Moldovei, Valahiei, şi Basarabiei.
 Regulamentele organice şi organizarea de
stat în baza lor,
 Organizarea socială administrativă a
Basarabiei.
 Încercări de modernizare a dreptului în
Moldova şi Valahia. Codificarea.
Încercări de sistematizare a legilor locale
în Basarabia
Cuvinte-cheie: Guvernator civil, Rezident imperial,
Guverul provincial, Regulamentele organice, Legile
locale.
Unităţi de conţinut
Constituirea sistemului de drept românesc
modern
 Unirea Principatelor Moldova şi Valahia
într-un stat unitar-România.
 Reformele sociale şi politice ale lui
Al.I.Cuza.
 Constituţia din 1866 şi principiile ei.
 Dreptul administrativ.
 Dreptul civil şi legislaţia muncii.
 Dreptul penal.
Dreptul de procedură civilă şi de
procedură penală.
Cuvinte-cheie: Divanurile ad-hoc, Parlamentul,
Adunarea de miniștri, Constituție, Înalta Curte de
Casație și justiție.
Unităţi de conţinut
Instituţii juridice în Basarabia în a doua
jumătate a sec.XIX-începutul sec. XX
6
Aa
din România şi să formuleze concluzii
Subiectul 11.
Obiective de referință
- să definească conceptul de unificare legislativă
şi să determine factorii ce reclamau unificarea
legislativă în România interbelică.
- să aprecieze caracterul novator al
reglementărilor juridice din epocă.
- să caracterizeze principiile noi ale dreptului din
epocă;
- să compare regimul politic de până la 1938 şi
după 1938.
Subiectul 12.
Obiective de referință
- să identifice forţele implicate în crearea
RASSM şi obiectivele lor;
- să determine sistemul de organe centrale şi
locale şi competenţa lor;
- să analizeze diacronic şi sincronic Constituţiile
RASSM şi Constituţiile Române
- să stabilească principiile dreptului civil şi penal
din RASSM;
- să formuleze opinii asupra caracterului
sistemului de drept sovietic din RASSM.
Subiectul 13.
Obiective de referință
– să argumenteze caracterul Pactului Molotov-
Ribbentrop.
- să aprecieze Legea din 2 august 1940 a
URSS.
- să determine sistemul de organe centrale şi
locale din RSSM,
- să explice noţiunea de „aplicare temporară a
Codurilor ucrainene pe teritoriul RSSM”
- să compare principiile dreptului din RSSM
cu cel din România interbelică şi să formuleze
concluzii.
.
 Reforma agrară în Basarabia.
 Reforma de zemstvă şi urbană în
Basarabia.
 Reforma judiciară şi izvoarele dreptului
în Basarabia.
Cuvinte-cheie: Reforma agrară, zemstvă, Congresul
judecătorilor de împăcare, reforma judiciară.
Unităţi de conţinut
Instituţiile juridice în România interbelică
 Marea Unire şi recunoaşterea ei pe plan
internaţional.
 Drept constituţional.
 Drept administrativ.
 Drept civil şi legislaţia muncii.
 Drept penal. Codul penal din 1937.
Dreptul de procedură civilă şi de
procedură penală.
Cuvinte-cheie: Sfatul Țării, Marea unire, contencios
administrativ,
Unităţi de conţinut
Instiituţiile juridice ale RASSM
 Activitatea grupului de iniţiativă şi
crearea RASSM.
 Elaborarea Constituţiei şi trăsăturile de
bază ale Constituţiei din 1925.
 Constituirea şi evoluţia aparatului de stat
al RASSM.
 Drept civil şi dreptul muncii.
 Dreptul familiei
 Legislaţia agrară
Cuvinte-cheie: Regim sovietic, Comitetul Executiv
Central, Soietul Comisarilor Norodnici, colectivizare.
Unităţi de conţinut
Instituţii juridice în RSSM (1940-1941)
 Proclamarea RSSM
 Constituirea aparatului de stat şi
problema cetăţeniei.
 Adoptarea şi trăsăturile esenţiale ale
Constituţiei din 1941.
 Aplicarea temporară a codurilor
ucrainene pe teritoriul RSSM
Cuvinte-cheie: Pactul Molotov-Ribbentrop,
naționalizarea pământului, regim comunist.
7
Aa
Subiectul 14.
Obiective de referință
– să identifice cauzele ce au generat modificările
constituţionale din 1952
- să determine trăsăturile caracteristice ale
reformelor lui N.Hruşciov şi să aprecieze rolul
lor în evoluţia sistemului de drept sovietic.
- să stabilească principiile dreptului şi reflectarea
lor în noile codificări.
- să analizeze conţinutul Constituţiei RSSM din
1978, să compare cu Constituţia precedentă.
Subiectul 15.
Obiective de referință
– să identifice etapele evoluţiei dreptului după
proclamarea independenţei Republicii Moldova.
- să stabilească principiile
Constituţiile din 1994.
- să argumenteze caracterul democrat/
nedemocrat al reformelor administrative.
- să compare organizarea politico-etatică a
Republicii Moldova după adoptarea
Constituţiei din 1994 cu cea de până la
proclamarea independenței.
Unităţi de conţinut
Instituţii juridice în RSSM postbelică
 Modificările constituţionale din 1952
 Evoluţia aparatului de stat şi a
regimului politic. Reformele lui
N.Hruşciov
 Adoptarea codurilor RSSM
Adoptarea şi trăsăturile principale ale
Constituţiei RSSM din 1978.
Cuvinte-cheie: Drept sovietic, reformele lui N.
Hrușciov, Sovietul Comisarilor Norodnici,
Unităţi de conţinut
Evoluţia dreptului naţional în epoca de
tranziţie la perioada contemporană (din 1989-
prezent)
 Criza sistemului sovietic de drept şi a
guvernării autoritare. Revendicările
drepturilor naţionale de către populaţia
majoritară a R.S.S.M. Marile adunări
naţionale. Primele alegeri libere. Legea din
10.06.1990 despre abrogarea art.6 al
Constituţiei RSSM şi pluripartitismul..
Parlament de legislatura a XII sau de
legislatura I? Constituirea statului
independent Republica Moldova. Adoptarea
Declaraţiei de suveranitate (23.06.1990), a
Decretului cu privire la puterea de stat
(27.07.1990), a Declaraţiei de independenţă
(27.08.1991). Modificări constituţionale
privind sistemul economic, politic,
cetăţenia. Recunoaşterea internaţională a
R.Moldova – membru ONU.
 Drept constituţional. Adoptarea şi trăsăturile
principale ale Constituţiei din 1994.
Controlul de constituţionalitate şi activitatea
Curţii Costituţionale. Revizuirea
Constituţiei în 2000.
 Evoluţia ramurilor dreptului. Drept
administrativ. Reforme administrative,
încercări de a implementa modele
democratice de guvernare centrală şi locală.
Legea contenciosului adminstrativ din 2000.
8
Aa
 Codul contravenţional (2008).

 Evoluţia dreptului civil. Legea nr.459-XII

cu privire la proprietate şi Legea cu privire
la privatizare (1991). Reforma agrară şi
- să analizeze cauzele ce au dus la adoptarea
privatizarea. Codul funciar (1991). Codul
codurilor noi de ramură.
subsolului (1993). Codul silvic (]996).
Modificări în Codul civil din 1965.
Adoptarea şi intrarea în vigoare a unui nou
Cod civil (2002)şi a unui nou Cod de
procedură civilă (2003).

 Reforma judiciară şi de drept. Modificări în

Codul penal şi de procedură penală din
1961. Adoptarea Codurilor penal (2002) şi
de procedură penală (2003). Codul
căsătoriei şi familiei (2000). Codul fiscal
(1997). Codul apelor (1993). Codul vamal
(2000). Codul muncii (2003).

Cuvinte-cheie: Marea Adunare Națională,

democrație, reforma judiciară, egalitate în drepturi,
reforma agrară.

V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Nr. Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

preconizat realizare
Analiza
tăbliţelor cerate Prezentarea Calitatea analizei, argumente
Până la 28
1. găsite în rezultatelor muncii în aduse în sprijinul concluziilor
februarie
Transilvania. echipă. formulate.
Studiu de caz
Compararea
instituţiilor de La nivel de conţinut: Până la 15
drept penal a 2  tema să fie clar formulată martie
epoci – până la
 ipoteza să fie bine stabilită
dominaţia
 metodologia de cercetare
2. otomană şi în Prezentarea referatelor
să corespundă ipotezei
timpul
La nivel de prezentare:
dominaţiei
 să corespundă cerinţelor Până la 30
otomane.
ştiinţifice de realizare martie (f/r)
Referat
3. Unificarea Prezentarea La nivel de conţinut: Până la 15
legislativă în rezumatelor şi discuţii  tema să fie clar formulată aprilie

9
Aa
Basarabia  ipoteza să fie bine stabilită
interbelică.  metodologia de cercetare
să corespundă ipotezei
pe marginea lor.
Rezumate ale La nivel de prezentare:
unor articole la  să corespundă cerinţelor
temă. ştiinţifice de realizare
Constituirea
statului
independent
Republica
Moldova.
Adoptarea La nivel de conţinut:
Declaraţiei de  tema să fie clar formulată
suveranitate  ipoteza să fie bine stabilită
(23.06.1990), a  metodologia de cercetare Până la 15
4. Prezentarea referatelor
Decretului cu să corespundă ipotezei mai
privire la puterea La nivel de prezentare:
de stat  să corespundă cerinţelor
(27.07.1990), a ştiinţifice de realizare
Declaraţiei de
independenţă
(27.08.1991).

Referat

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

 Formele de organizare a instruirii.

- Contact direct (prelegeri şi seminare).
Prelegerile permit expunerea şi explicarea conceptelor fundamentale şi operaţionale ale IDR,
incluse în curricula disciplinei.
Seminarele valorifică metodele activ-participative, în vederea sporirii potenţialului
intelectual al studenţilor prin angajarea unui efort personal pe parcursul instruirii şi pregătirii lor pentru
o activitate profesională activă şi responsabilă.
- Lucrul individual.

 Strategii/tehnologii didactice aplicate (specifice disciplinei).

În cadrul disciplinei Istoria dreptului românesc strategiile didactice sunt orientate spre
învăţarea activă a studentului. Aceasta sunt:
1) strategii inductive, ale căror demers didactic este de la particular la general;
2) strategii deductive (invers faţă de cele inductive): general – particular, legi sau principii –
concretizarea lor în exemple;
3) strategii analogice: predarea şi învăţarea se desfăşoară cu ajutorul modelelor;
4) strategii mixte: inductiv-deductive şi deductiv-inductive;
5) strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive, expozitive, imitative,
programate şi algoritmice propriu-zise;

10
Aa
6) strategii euristice: de elaborare a cunoştinţelor prin efort propriu de gândire, folosind
problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, experimentul de
investigare, asaltul de idei, având ca efect stimularea creativităţii.
Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare şi învăţare.
Principalele metode folosite în cadrul disciplinei Istoria dreptului românesc sunt: învăţământul bazat
pe probleme, dezbaterea, simularea și studiul de caz.

 Învăţământul bazat pe probleme presupune:

- studenţii soluţionează probleme complexe, provocatoare, care sunt bazate pe cazuri
reale;
- studenţii lucrează, de regulă, în grupe mici pentru elaborarea proiectelor de cercetare;
- proiectele sunt efectuate în formă scrisă, însă susţinerea rezultatelor proiectelor se face
de toţi membrii echipei sub formă de prezentare;
- studenţii colectează şi analizează informaţia în mod independent, dar cu ghidare din
partea profesorului şi al evaluatorului extern (potenţialului angajator);
- echipele/grupurile de studenţi beneficiază de îndrumarea continuă a profesorului;
- fiecare echipă are un lider.
Avantajele învăţării bazate pe probleme:
- Explorarea şi aplicarea cunoştinţelor obţinute;
- Dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipe;
- Îmbunătăţirea competenţelor de comunicare;
- Cultivarea abilităţilor de perfectare a documentelor juridice;
- Formarea abilităţilor de formulare a poziţiilor sale cu dovezi şi argumente raţionale;
- Sporirea flexibilităţii în procesarea informaţiei şi îndeplinirea obligaţiilor;
- Exersarea abilităţilor necesare pentru activitatea profesională.

 Strategii de evaluare a rezultatelor academice, inclusiv cu indicarea modalităţii de

calcul a notei finale.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării semestriale (activitatea în cadrul
lecţiilor teoretice, lecţiilor practice, rezultatul lucrului individual) şi a notei obţinute la examen.
Rezultatul evaluării semestriale constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%.
Evaluarea semestrială include 4 note:
Nota 1. Testarea 1.
Nota 2. Testarea 2.
Nota 3. Evaluarea curentă (forma scrisă şi verbală).
Nota 4. Lucrul individual.
Fiecare notă va constitui 25% din nota semestrială. Pentru a fi admis la examen, este necesar
ca fiecare din cele 4 note menţionate să fie pozitivă.
Evaluarea lucrului individual (proiect) va fi efectuată de evaluatorul intern (profesorul-
titular de curs) şi, după caz, evaluatorul extern (potenţialul angajator).
În cazul în care proiectul va fi realizat în grup, fiecare membru al echipei de studenţi va fi
evaluat individual, în funcţie de efortul depus la elaborarea proiectului.

VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ

a)Literatura obligatorie:

11
Aa
1. Elena Aramă, Valentina Coptileţ. Istoria dreptului românesc. Chişinău: Cartea juridică, 2015.
2. Istoria dreptului românesc.( Perioada antică, medie şi modernă.), Chişinău, editura CEP, 2012
3. E. Aramă, V. Coptileţ. Evoluţia dreptului public pe teritoriul dintre Prut şi Nistru în prima jumătate
a secolului al XIX-lea. Chişinău: Ştiinţa, 2003.
5. З. Лупашку. История румынского государства и права. Кишинэу, 2003.
6. E. Aramă, V.Coptileţ. Istoria dreptului românesc. CEP USM, 2002
7. V. Coptileţ. Culegere de scheme la istoria dreptului românesc. CEP USM, 2004.
8. Elena Aramă, Valentina Coptileţ, Zinaida Lupaşcu. Istoria dreptului românesc (Material didactic),
Chişinău, 2007.
9. Elena Aramă, Oxana Chisari-Lungu. Debutul procesului de modernizare a justiției naționale.
Chișinău: CE USM, 2019.
10. Elena Aramă, Oxana Chisari-Lungu Istoria dreptului românesc (Ghid metodic pentru seminare ).
Chișinău: CE USM, 2018

b) Literatura suplimentară:
1.Emil Cernea, Emil Molcuţ. Istoria statului şi dreptului românesc . Bucureşti, 1992;1994; 1996; 1999
2.Emil Cernea. Istoria statului şi dreptului românesc. Bucureşti,1976.
3. D. Firoiu. Istoria statului şi dreptului românesc. Iaşi: Chemarea,1994.
4. Maria Dvoracek. Istoria dreptului românesc. Iaşi: Chemarea,1992.
5.Vl.Hanga. Istoria dreptului românesc.. Dreptul cutumiar.-Iaşi .1993,
6. Emil Cernea, Istoria dreptului românesc.-Bucureşti, 1993.
7. Mihai T.Oroveanu. Istoria dreptului românesc şi evoluţia institiţiilor constituţionale.-
Bucureşti,1992.
8.V. Hanga, D.Firoiu ş.a. Istoria dreptului românesc.Vol. 1; Vol.II, p.I şi II.-Bucureşti, 1980, 1984,
1987.
9. Liviu P.Marcu. Istoria dreptului românesc.-Bucureşti: Lumina Lex, 1997.
10. Ion Gheorghiu –Brădet. Istoria dreptului românesc.-Braşov, 1994.
11.Vechiul drept românesc. Repertoriul izvoarelor 1340-1640.-Bucureşti,1994.
12. Mihai Ruga, Florea Opren. Istoria dreptului românesc.-Arad :Editura servo-Sat, 1997.
13. Banciu Angela. Istoria vieţii constituţionale în România.-Bucureşti, 1996.
14.Tudor Drăganu. Începuturile şi dezvoltarea regimului parlamentar în România.-Bucureşti, 1991.
15. Andrei Smochină. Organele constituţionale ale R.Moldova în condiţiile regimului totalitar.-
Chişinău,2001.
16. Elena Aramă Controlul de constituţionalitate a legilor:istorie şi actualitate.-Chişinău,2000.
17. Elizabeta Trăistaru. Geneza democraţiei constituţionale din România.-Craiova,1996.
18. Aramă Elena. Эволюция правовых институтов средневековой Молдовы (XV-XVIII), -
Chişinău,1999.
23. V. Coptileţ. Modernizarea justiţiei în Principatul Moldovei în baza Regulamentului Organic. A
XVIII-a Conferinţă ştiinţifică anuală „ Tradiţie şi reformă în dreptul românesc” Universitatea „Petre
Andrei” din Iaşi, Casa de editură Venus, Iaşi, 2008, p.422-436
25. Chisari-Lungu Oxana. Aspecte istorice ale realizării dreptului la justiţie în Basarabia în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, Reafirmarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale la 60 de ani ai
Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, Chişinău 2008.
26. Chisari-Lungu Oxana. Premisele reformei judecătoreşti din Basarabia (a doua jumătate a sec. al
XIX – lea), Dimensiunea ştiinţifică şi praxiologică a dreptului, Uniunea juriştilor din Moldova,
Facultatea de drept USM, Chişinău, 2009.
26. Aramă Elena. Problema aplicării izvoarelor de drept naţional în Basarabia anexată. // Basarabia
după 200 de ani. Lucrările conferinţei internaţionale „Basarabia după 200 de ani”. Iaşi, 12 mai 2012.
Iaşi: Institutul european, 2012, pag.255-268.
27. Coptileţ Valentina. Exercitarea justiţiei în Basarabia şi în Principatul Moldova în I jumătate a
secolului al XIX-lea // Basarabia după 200 de ani. Lucrările conferinţei internaţionale „Basarabia după
200 de ani”. Iaşi, 12 mai 2012. Iaşi: Institutul european, 2012, pag.269-292.

12
Aa
28. . Lupaşcu Zinaida. A existat o autonomie în Basarabia după 1812? // Basarabia după 200 de ani.
Lucrările conferinţei internaţionale „Basarabia după 200 de ani”. Iaşi, 12 mai 2012. Iaşi: Institutul
european, 2012, pag.293-314.
29. Aramă Elena, Chisari-Lungu Oxana. // Probleme de organizare judecătorească în Basarabia la
începutul secol. al XX-lea. În: Revista Institutului Național al Justiției, nr.1, 2016.
30. Aramă Elena, Principiul neretroactivităţii legilor şi impunerea dreptului sovietic în Basarabia după
28 iunie 1940 // În: „75 ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei, nordului Bucovinei şi ţinutului
Herţa – 28 iunie 1940” Conferinţa ştiinţifică internaţională. Chişinău, 12-13 iunie 2015. Chișinău:
Cartea juridică, 2015.
31.Aramă Elena, Chisari-Lungu Oxana. Reorganizarea justiției basarabene pe agenda de lucru a
Sfatului Țării // Studia Universitatis Moldaviae, nr 8 (118), 2018, p.14-21.
32. Petre Buneci, Cristian Moșneanu. Istoria dreptului românesc. București: Librex, 2021.

VIII. MODEL: EVALUAREA FINALĂ, EXAMEN

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

DEPARTAMENT DREPT PUBLIC

APROB

Şeful Departamentului______________

TEST de examinare
la disciplina ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC

VARIANTA Nr. ___

I. Reforma judiciară în Basarabia în a doua jum.a sec. XIX

1.1.Determinaţi organele judecătorești înființate în Basarabia în baza reformei (II jum.a

sec.XIX). 3p.
1.2.Comparaţi organizarea judecătorească din România şi Basarabia din II jum.a sec.XIX,
stabilind asemănări şi deosebiri. 5p.
1.3.Evaluaţi importanţa reformei judiciare în evoluţia dreptului în Basarabia. 7p.

II. Dreptul constituţional al României interbelice

2.1. Menţionaţi trăsăturile principale ale Constituţiei din 1923. 3 p.

2.2. Comparaţi Constituţia din 1923 cu Constituţia din 1938 referitor la separaţia puterilor în
stat. Stabiliţi deosebiri şi asemănări. 5p.
2.3. Argumentaţi necesitatea adoptării Constituţiei din 1923 și contribuția lui C.Stere la
elaborarea proiectului de Constituție. 7p.

13
Aa

Barem de notare

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncta 0 1 2 3-5 6-8 9-11 12-18 19-25 26-28 29-30
j

_____ _____________ 2022 Examinator __________

14