Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE DREPT
CURRICULUM
la disciplina
Actualizat de:
Artur Tarlapan
Doctorand, lector universitar
Chişinău
APROBAT Şeful Departamentului ________________
la şedinţa Departamentului
din „___” __________ 2021
2
PRELIMINARII
I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Nr. de credite
Ore total:
Evaluarea
Codul Denumire inclusiv
Forma de Responsabili de Semest
disciplin a
învăţământ disciplină rul Total
ei disciplinei C S L LI
Drept 1. A. Tarlapan I 150 45 30 - 75 Ex 5
cu frecvenţă Privat 2. V. Hîncu
F01O03
la zi Roman 3. D. Țurcan
4. A. Cara
Drept 1. A. Tarlapan I 150 14 4 - 132 Ex 5
cu frecvenţă
F01O03 Privat 2. A. Cara
redusă
Roman
Nr. Ore
d/o
Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r zi f/r zi f/r
1. Noţiuni generale, obiectul reglementării şi structura 2 1 4 - 3 10
Dreptului privat roman.
2. Izvoarele Dreptului privat roman. 2 - 2 - 3 10
3. Exercitarea și apărarea drepturilor. Procedura civilă 4 1 2 - 7 8
romană.
4. Persoanele şi statutul lor juridic. 4 1 2 - 7 10
5. Raporturile juridice familiale. 3 - 2 - 3 8
3
6. Consideraţii generale privind drepturile reale. Noţiunea şi 2 1 2 - 4 8
clasificarea bunurilor.
7. Posesia şi apărarea posesiei. 2 1 2 1 4 10
8. Dreptul de proprietate. 6 2 2 1 9 14
9. Drepturile reale asupra lucrului altuia. 2 1 2 - 4 10
10. Noţiuni generale despre obligaţii. 6 2 4 1 10 12
11. Executarea şi stingerea obligaţiilor. 4 1 2 1 6 12
12. Categorii de contracte şi delicte ca izvoare a obligaţiilor. 4 1 2 - 8 12
13. Dreptul de moştenire. 4 2 2 - 7 8
Total 45 14 30 4 75 132
4
5. Utilizarea de tehnici, a obține aptitudini de interpretare a textelor originale ale Dreptului
metode şi procedee în privat roman, de explicare a sensului acestora și de aplicare la
vederea formulării soluţiilor situații practice supuse analizei.
interpretative ale normelor
juridice.
a identifica soluţii corecte pentru diferite situații litigioase simulate
la petrecerea orelor practice.
6
capacităţii juridice a persoanelor; Latini veteres. Latini coloniari. Latini iuniani.
- să argumeteze influenţa afectării onoarei şi Peregrini obişnuiţi şi deditici. Capacitatea
demnităţii asupra capacităţii juridice a juridică a latinilor şi peregrinilor.
cetăţenilor romani. 4. Statutul juridic al sclavilor. Izvoarele
sclaviei. Condiţia juridică a sclavilor. Peculiul
sclavilor.
5. Statutul juridic al dezrobiţilor. Formele
solemne şi nesolemne de dezrobire. Obligaţiile
dezrobitului faţă de patron. Legile de limitare a
dezrobirilor.
6. Statutul juridic al colonilor. Coloni benevoli
şi siliţi. Coloni parţiari. Capacitatea juridică a
colonilor.
7. Persoana juridică în Dreptul privat roman.
Conceptul de persoană juridică. Categorii de
persoane juridice conform Dreptului privat
roman.
Termeni-cheie: persoană, statut juridic,
capacitate juridică, vârstă, cetățenie, Edictul lui
Caracala, atribut de identificare, sclav, dezrobit,
colon, persoană juridică.
7
şi importanţa acestor clasificări. lucru (bun). Patrimoniul (familia, pecunia,
- să delimiteze drepturile reale de cele de hereditas, bona). Noţiunea de lucru (bun).
creanţă; Lucruri corporale și incorporale. Drepturi reale
- să determine corelaţia dintre noţiunile „lucru”, și de creanță.
„bun” şi „patrimoniu”; 2. Clasificarea lucrurilor. Lucruri in
patrimonium şi extra patrimonium. Lucruri in
commercium şi extra commercium. Lucruri de
drept uman şi drept divin. Lucruri mobile şi
imobile. Lucruri corporale şi incorporale.
Lucruri determinate generic şi lucruri
determinate individual. Lucruri fungibile şi
nefungibile. Lucruri principale şi accesorii.
Lucruri divizibile şi indivizibile. Lucruri
consumptibile şi neconsumptibile. Lucruri
frugifere şi nefrugifere. Fructele naturale,
industriale şi civile. Produsele. Lucruri mancipi
şi nec mancipi.
Termeni-cheie: patrimoniu, activ, pasiv, drept
real, creanță, datorie, bunuri, fructe civile,
produsele bunurilor.
8
dobândire a dreptului de proprietate; Moduri de dobândire a dreptului de proprietate
- să compare categoriile de proprietate; conform ius civile. Moduri de dobândire a
- să argumenteze premisele care au determinat dreptului de proprietate conform ius gentium.
instituirea de către praetor a proprietăţii Moduri originare şi derivate de dobândire a
bonitare; dreptului de proprietate. Ocupaţiunea.
- să argumenteze rolul Actio in Rem Publiciana Accesiunea. Confuziunea. Specificaţiunea.
la apărarea cumpărătorului de bună credinţă. Tradiţiunea. Mancipaţiunea. In iure cessio.
Adjudecarea. Uzucapiunea.
4. Apărarea dreptului de proprietate.
Mijloace specifice şi nespecifice de apărare a
dreptului de proprietate. Acţiunea în revendicare
şi acţiunea negatorie. Răspunderea posesorului
de bună şi de rea-credinţă în cazul revendicării
bunului. Actio in Rem Publiciana şi importanţa
ei la apărarea cumpărătorului de bună-credinţă.
Termeni-cheie: proprietate, posesie, folosință,
dispoziție, proprietate comună, cotă-parte,
peregrin, provincie, mancipațiune, tradițiune,
uzucapiune, revendicare, dobânditor de bună-
credință.
9
- să definească noţiunea de contract; naturale. Obligaţii divizibile şi indivizibile.
- să caracterizeze condiţiile de valabilitate a Obligaţii simple şi complexe. Obligaţii solidare
contractelor; şi pe cote-părţi. Obligaţii alternative şi
- să caracterizeze viciile de consimţămînt la facultative.
încheierea contractelor; 2. Temeiurile de apariţie a obligaţiilor. Faptele
- să caracterizeze cesiunea de creanţă şi juridice. Evenimente. Acţiuni licite şi ilicite.
preluarea de datorie; 3. Noţiunea şi condiţiile de valabilitate a
- să clasifice obligaţiile după criteriile contractelor. Viciile de voinţă la încheierea
cunoscute; contractelor. Noţiunea de contract. Condiţiile
- să compare obligaţiile cu pluralitate de de valabilitate a contractului. Capacitatea.
subiecte. Consimţământul. Obiectul. Cauza. Viciile de
voinţă la încheierea contractelor. Eroarea. Dolul.
Violenţa.
4. Transferul obligaţiilor. Cesiunea de creanţă
şi preluarea de datorie.
Termeni-cheie: obligație, creanță, creditor,
debitor, sancțiune, prestație licită și ilicită,
prestație divizibilă și indivizibilă, fapt juridic,
act juridic, contract, forma contractului, cauza,
viciu de consimțământ, cedent, cesionar, debitor
cedat.
10
- să caracterizaze quasicontractele, delictele şi roman. Contracte solemne. Mancipaţiunea.
quasidelictele; Nexum. Contracte verbale. Stipulaţia. Dotis
- să compare contractele reale cu cele dictio. Contracte literale. Hirografe. Singrafe.
consensuale. Contracte reale. Gajul. Împrumutul. Depozitul.
Comodatul. Contracte consensuale. Vînzarea-
cumpărarea. Locaţiunea. Societatea. Mandatul.
2. Quasicontractele. Gestiunea de afaceri
(negotiorum gestio). Îmbogăţirea fără justă
cuază.
3. Delictele. Furtul (furtum). Jaful (rapina).
Cauzarea de daune (damnum iniuria datum).
Vătămarea corporală şi calomnia (iniuria).
4. Quasidelictele. Efusum et deiectum. Positum
et suspensum.
Termeni-cheie: contract solemn, formalități,
libripens, contract verbal, stipulant, contract
real, remiterea bunului, contract consensual,
vânzător, cumpărător, locator, locatar, clauza
leonină, mandant, mandatar, girant, plata
nedatorată, furtul clandestin, iniuria, Legea
Aquilia.
V. LUCRUL INDIVIDUAL
11
Nr Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
. preconizat realizare
12
Legea nr.142-XVI din 07 iulie 2005 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor
de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de
învăţămînt superior, ciclul I.
Actele normative adoptate de Ministerul Educaţiei:
Planul-cadru pentru studii superioare (ciclul I - Licenţă, ciclul II - Master, studii
integrate, ciclul III – Doctorat), aprobat prin ordinul ministrului educaţiei nr. 1045 din
29 octombrie 2015.
Ghidului utilizatorului Sistemului European de Credite Transferabile/ ECTS.
Ghidului de implementare a Sistemului Naţional de Credite de Studiu, aprobat prin
ordinul ministrului educaţiei, tineretului şi sportului nr. 140 din 25 februarie 2006.
Regulamentului-cadru privind organizarea examenului de finalizare a studiilor
superioare de licenţă, aprobat prin ordinul ministrului educaţiei nr.1047 din 29
octombrie 2015.
Recomandărilor-cadru pentru elaborarea Regulamentului instituţional privind
organizarea evaluării activităţii de învăţare a studenţilor, aprobate prin ordinul
ministrului educaţiei nr. 881 din 18 decembrie 2009.
Reglementările instituţionale ale Universităţii de Stat din Moldova:
Regulamentul de organizare a procesului educaţional la Universitatea de Stat din
Moldova, aprobat de Senatul USM la 25 aprilie 2006 şi varianta înnoită din 2012.
Regulamentul instituţional privind randamentul academic aprobat de Senatul USM la
09 iunie 2010 cu modificări din 25 martie 2014.
Procesul de predare – învăţare se realizează prin două categorii de interacţiuni ale profesorului
şi studentului care constau din lecţii teoretice, lecţii practice (seminare), activitatea de pregătire
individuală a studentului şi activitatea de evaluare a cunoştinţelor.
Predarea lecţiilor teoretice are loc prin sistem de acțiuni și operaţii întreprinse de cadrul
didactic în scopul proiectării şi desfăşurării lecțiilor prin care se asigură transmiterea către studenţi
într-un mod sistematic a cunoştinţelor ce se referă la conţinutul temelor incluse în prezentul
curriculum. Predarea dreptului, implicit şi al dreptului privat roman, în sine este un gen de
comunicare pedagogică dintre cadrul didactic şi audient şi implică definirea unor concepte juridice,
expunerea într-un mod coerent a unor informaţii, proceduri, precum şi explicarea acestora prin
diferite corelaţii şi exemple practice. Începutul fiecărei teme teoretice începe cu aducerea la
cunoştinţa studenţilor a subiectelor ce urmează a fi studiate, obiectivele pe care şi le propune
profesorul să fie realizate, sursele doctrinare (manuale, monografii, articole ştiinţifice etc.) pe care
profesorul le recomandă. Cadrul didactic îşi organizează activitatea de predare astfel, încât folosind
diferite modele ale expunerii materiei (analitic, soluţionare a problemelor juridice, interacţiunea
profesor - student) îl face pe audient (student) să recepţioneze informaţia transmisă, s-o memoreze, s-
o reproducă, iar în cazurile în care se cere, să opereze cu această informaţie.
Învăţarea este, dacă nu un efect al predării, atunci întregeşte conceptul de predare şi aduce
finalitate, or, prin învăţare se acumulează cunoştinţele şi aptitudinile necesare însuşirii unei profesii,
implicit, celei de jurist. Învăţarea dreptului privat roman se face prin:
participarea studentului la lecţii teoretice în cadrul cărora are posibilitatea de a
pune întrebări şi a clarifica logica şi esenţa conceptelor juridice studiate;
pregătirea subiectelor temei pentru activitatea la lecţiile practice.
participarea la lecţiile practice, în cadrul cărora studentul de sinestător, sau
împreună cu grupul format, soluţionează speţa şi după caz, găseşte răspunsul la subiectele
teoretice şi practice analizate.
îndeplinirea lucrurlui individual. Lucrul individual presupune îndeplinirea de
13
către student a unor activităţi de sinestător ce contribuie la înţelegerea materiei predate.
Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv evaluarea în
cadrul programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre evaluarea
rezultatelor învăţării şi a competenţelor dobândite. La începutul studierii disciplinei studenţilor li se
aduce la cunoştinţă curriculum disciplinei şi alte materiale didactice elaborate şi, desigur se explică la
general, modul în care urmează să fie predată disciplina, cum trebuie studentul să înveţe temele
incluse în curriculum, ce trebuie să poată face studentul la finalul disciplinei respective, precum şi
sunt informaţi despre formele şi modalităţile de evaluare, criteriile de apreciere.
Formele şi modalităţile de evaluare sunt elaborate în baza Regulamentului de organizare a
studiilor în învăţământul superior în baza Sistemului Naţional de Credite, aprobat prin ordinul
Ministerului Educaţiei nr. 1046 din 29 octombrie 2015 discutate la şedinţa departamentului şi
aprobate la Consiliul facultăţii. Reieşind din dispoziţiile acestuia, evaluarea rezultatelor academice se
realizează prin:
14
cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul trei solicită studentului rezolvarea situaţiilor de problemă,
aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă rezolvă sarcini
de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenelor curente şi atribuirea creditelor demonstrează că studentul
posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei Dreptul privat roman.
Literatură obligatorie.
1. Cocoş Ştefan. Drept roman. Curs universitar. Bucureşti: Editura ALL BECK, 2000.
2. Drept privat roman. / Autori: Victor Volcinschi, Daniela Țurcan, Serghei Cebotari [et. al.],
red. şt. Victor Volcinschi. Chişinău, 2014.
3. Molcuţ Emil. Drept Privat Roman. Note de curs. Curs universitar. Ediţia a II-a. Bucureşti:
Universul Juridic, 2003.
4. Римское частное право. Учебник / Под. ред. проф. И.Б. Новицкого и проф. И.С.
Перетерского. Москва: Юриспруденция, 2009.
Literatură recomandată.
În limba română
5. Anghel Ion M. Dreptul roman (manual). Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Bucureşti: Editura
Lumina Lex, 2000.
6. Cebotari S. Relaţiile patrimoniale ale soţilor în statul Roman // Revista Naţională de Drept,
2003, nr. 11.
7. Ciucă Valeriu. Compilaţiuni I. Notă de prelegeri de drept privat roman. Elemente didactice,
Ius personarum. Iaşi: Fundaţia academică “Petre Andrei”, 1991.
8. Ciucă Valeriu. Lecţii de drept privat roman. Ius actionem. Iaşi: Editura Graphis, 1994.
9. Ciucă Valeriu. Drept roman. Lectionibus et jus actionum ac jus personarum. Iaşi: Editura
Ankarom, 1996.
10. Gidro R., Mihuţiu O. Drept privat roman. Cluj-Napoca: Editura “Casa Cărţii de Ştiinţă”,
1995.
11. Hanga Vladimir. Drept privat roman. Bucureşti, 1978.
12. Hanga Vladimir, Bob Mircea Dan. Curs de drept privat roman. Ediţia a III-a. Bucureşti:
Universul juridic, 2009.
13. Jacotă Mihai Vasile. Drept privat roman. Vol.1 şi 2. Iaşi: Editura fundaţiei „Chemarea”,
1992.
14. Mihalache Iurie. Drept privat roman. Note de curs. Chişinău, 2012.
15. Molcuţ Emil, Oancea Dan. Drept roman. Bucureşti: Casa de editură “Şansa”, 1993.
16. Murzea Cristinel. Drept Roman. Bucureşti: Editura ALL BECK, 2003.
17. Oancea Dan. Drept roman. Bucureşti: Casa de editură “Şansa”, 1998.
18. Popa Vasile, Motică Radu I. Drept privat roman. Timişoara: Presa universitară română, 1994.
19. Popa Vasile Val. Drept Privat Roman. Bucureşti: Editura All Beck, 2004.
20. Sîmbrian Teodor. Drept privat roman. Principii instituţii şi texte celebre. Bucureşti: Casa de
editură “Şansa”, 1994.
21. Stoicescu Constantin. Curs elementar de drept roman. Bucureşti: Universul juridic, 2009.
22. Tomulescu C. Şt. Drept privat roman. Universitatea Bucureşti, Facultatea de drept, 1973.
23. Volcinschi Victor, Baieş Sergiu, Roşca Nicolae. Drept privat roman (Scheme). Chişinău,
2001.
24. Volcinschi Victor, Cojocari Eugenia. Drept privat roman. Chişinău, 2006.
25. Volcinschi Victor. Problemele definirii servituţii prediale în lumina secolelor şi a noului Cod
Civil al Republicii Moldova // Legea şi viaţa, 2004, nr. 8.
15
26. Volcinschi Victor. Servitutea predială în lumina secolelor şi a noului Cod Civil al Republicii
Moldova // Analele Ştiinţifice ale USM. Facultatea de Drept. Chişinău, 2004, nr. 4.
27. Volcinschi Victor. Recepţionarea unor principii, instituţii şi norme juridice din Dreptul
Privat Roman în noul Cod Civil al Republicii Moldova // Revista Naţională de Drept, 2009,
nr. 10-12.
În limba rusă:
În alte limbi:
39. Borkowski A. Roman law. 2nd Edition. Hampshire: Oxford University Press, 2002.
40. Danilo Dalla, Renzo Lambertini. Instituzioni di Diritto Romano. Torino: G.Giappichelli
Editore, 2001.
41. Nicholas B. An Introduction to Roman Law. New York: Oxford University Press Inc., 2002.
16