UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT INTENAŢIONAL ŞI EUROPEAN

CURRICULUM
la disciplina
DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT

Ciclul I, Licenţă

Program Drept

Autori:
Violeta COJOCARU, doctor habilitat în drept,
prof.univ.
Valeriu BABĂRĂ, doctor în drept, conf.univ.

CHIŞINĂU 2020

1
 APROBAT

Şef Departament _____________________

la şedinţa din ________________________

2
 PRELIMINARII

Prezenarea generală a disciplinei

Dreptul internaţional privat constituie o disciplină de sinteză, având ca obiect de studiu
raporturile de drept privat cu element de extraneitate.
La etapa actuală, datorită amplificării fără precedent a relaţiilor internaţionale la care este
implicată Republica Moldova ca stat, cât şi persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova,
studierea materiei dreptului internaţional privat a devenit o problemă de necesitate practică,
având în vedere că încheierea raporturilor juridice de drept internaţional privat impune
cunoaşterea dreptului aplicabil în domeniu.
Cu toate că procesul de uniformizare şi cel de armonizare a legislaţiei diferitor state a luat o
amploare fără precedent, astfel încât, riscul ca un anumit raport juridic cu element de extraneitate
să fie reglementat în mod diferit în legislaţia statelor care au vocaţia să i se aplice, este tot mai
redus şi mai puţin prezent, dreptul internaţional privat prin instituţiile sale specifice, îşi menţine
utilitatea şi actualitatea, constituindu-se într-un instrument deosebit de preţios în vederea
asigurării şi promovării circuitului mondial de valori materiale şi spirituale.

Locul şi rolul disciplinei în formarea competenţelor specifice ale programului de formare

Interesul sporit, deschiderea şi preocupările pentru soluţii flexibile în dreptul internaţional
privat, determinate de intensificarea şi diversificarea relaţiilor internaţionale sunt evidente.
Aceste considerente au impus necesitatea studierii disciplinei care să permită aprofundarea
studenţilor în materia dreptului internaţional privat şi să reflecte competenţele specifice.
Astfel, obiectul de studiu este structurat în două părţi.
Partea generală a disciplinei cuprinde aspecte de natură conceptuală în materie, natura
juridică, domeniul, conţinutul, metodele de reglementare a raporturilor de drept internaţional
privat, istoricul şi izvoarele dreptului internaţional privat. Totodată, partea geneală este
consacrată şi problemelor generale privind conflictele în raporturile juridice de drept
internaţional privat, constând în cercetarea raţionamentului juridic care permite determinarea
sistemului de drept aplicabil unui raport juridic cu element de extraneitate, prin parcurgerea
succesivă a următoarelor etape:a) determinarea, prin intermediul calificării, a normei conflictuale
aplicabile; b) soluţionarea conflictului de norme conflictuale şi identificarea, atunci când este
cazul, a retrimiterii; c) aplicarea legii străine în calitate de lex causae; d) înlăturarea de la
aplicare a legii străine, în cazul când aceasta încalcă ordinea publică de drept internaţional privat
sau când fraudează legea aplicabilă.
Paretea specială a disciplinei cercetează conflictele de legi, adică normele conflictuale
aplicabile diferitor categorii de raporturi juridice de drept privat cu element de extraneitate, şi
anume: regimul conflictual privind persoana fizică, persoana juridică, statutul real, actele
juridice, obligaţiile contractuale şi necontractuale, succesiunea, raporturile de familie. Totodată,
partea specială este consacrată şi soluţionării conflictelor de jurisdicţii (procesul civil
internaţional), care include: a) competenţa în dreptul internaţional privat; b) procedura în
procesele cu element de extraneitate; c) efectele hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale străine.

3
Limba de predare a disciplinei
Disciplina include principalele instituţii ale dreptului internaţional privat în limbile română,
rusă, franceză şi engleză, totodată făcându-se referiri la legislaţia, jurisprudenţa şi doctrina
străină.

Beneficiarii
Curriculum-ul vine în ajutorul celor interesaţi în cunoaşterea şi aprofundarea aspectelor
teoretice şi practice în materia dreptului internaţional privat, iar prin conţinutul său, contribuie la
pregătirea temeinică şi aprofundarea cunoştinţelor studenţilor.

4
 I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

crediteNr. de
Ore total:
Forma

Evaluarea
Responsabi inclusiv
de Codul Denumirea Semest
l de Tota
învăţă disciplinei disciplinei rul
disciplină l C S L LI
mânt
S.07.O.54 Drept V.Cojocaru VI 180 30 45 - 90 e 6
cu
internaţional V.Babără x
frecven
privat I.Şeremet
ţă la zi
I.Căpăţănă
cu S.09.O.56 Drept VII, 180 26 10 - 144 e 6
frecven internaţional V.Babără VIII x
ţă privat I.Căpăţănă
redusă*

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. d/o Ore

Unităţi de conţinut Semina Lucrul
Curs
r individual
zi f/r* zi f/r zi f/r*
*
1 Aspecte introductive privind dreptul internaţional privat. 2 2 2 6 8
Natura juridică şi importanţa dreptului internaţional privat.
Domeniul dreptului internaţional privat: conflictele de legi,
conflictele de jurisdicţii şi regimul juridic al străinului.
Izvoarele interne şi internaţionale.
2 Aspecte de natură conceptuală privind dreptul internaţional 2 2 6 8
privit. Particularităţile raportului juridic cu element de
extraneitate.Obiectul şi conţinutul dreptului internaţional
privat. Metodele de reglementare a raportului juridic de
drept internaţional privat.
3 Categoriile conflictelor de legi: conflicte de legi în situaţii 2 6 8
speciale, conflicte de legi în timp şi spaţiu, conflictul mobil
de legi, conflictul în timp al normelor conflictuale ale
forului
4 Istoricul apariţiei şi dezvoltării dreptului internaţional 2 6 8
privat.
5 Calificarea, conflictul de calificări şi retrimiterea 2 2 6 8
6 Cazurile de înlăturare de la aplicare a legii străine: Ordinea 2 2 2 2 4 8
publică în derptul internaţional privat. Frauda legii în
dreptul internaţional privat.
7 Aplicarea dreptului străin în calitate de lex causae. 2 2 2 8
8 Probleme de drept internaţional privat privind persoana 2 2 4 6 10
fizică: Conflictele de legi în materia statutului personal.
Regimul juridic al străinului persoană fizică
9 Probleme de drept internaţional privat privind persoana 2 2 2 6 10
juridică: Conflictele de legi în materia statutului organic.
Regimul juridic al străinului persoană juridică.
10 Conflicte de legi în materia statutului real 2 2 4 2 6 8
11 Conflictele de legi cu privire la actele juridice şi fiducia 2 2 2 2 4 8
12 Conflictele de legi privind obligaţiile contractuale 2 2 4 6 10
13 Conflictele de legi privind obligaţiile necontractuale 2 2 4 6 8

5
 14 Conflictele de legi în materia succesiunii 2 2 2 5 8
15 Conflictele de legi în domeniul raporturilor de familie 2 2 2 8 8
16 Procesul civil internaţionl. Competenţa în dreptul 2 2 3 8 8
internaţional privat. Procedura de judecată în procesele de
drept internaţional privat
17 Efectele hotărârilor judecătoreşti străine 2 6 8
18 Arbitrajul internaţional. Efectele hotărârilor arbitrale 2 2 2 8 8
străine
Total 30 22 45 8 105 150

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE
1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor,
paradigmelor şi metodologiei din
domeniul juridic
2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea
datelor şi informaţiilor referitoare la
probleme concrete de drept
3. Aplicarea legislaţiei Republicii
Moldova, a altor instrumente juridice -
europene şi internaţionale
FINALITĂŢI DE STUDIU
- a defini conceptele de bază ale dreptului
internaţional privat (element de
extraneitate, normă conflictuală, alificare,
ordine publică ş.a.);
- a distinge conceptele doctrinare ale
dreptului internaţional privat;
- a relata despre evoluţia instituţiilor
dreptului internaţional privat în diferite
etape istorice de dezvoltare a societăţii şi în
diferite sisteme de drept;
- a face generalizări referitoare la diferite
instituţii ale dreptului internaţional privat;
- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice
alese ca suport la clarificarea naturii
juridice a unei sau altei norme sau instituţii
de drept internaţional privat;
- a stabili locul şi rolul dreptului internaţional
privat în contextul altor ştiinţe juridice;
- a argumenta esenţa unor instituţii de drept
internaţional privat.
- a identifica problemele de drept specifice
ramurii drept internaţional privat;
- a alege metoda cea mai eficientă pentru
acumularea datelor şi informaţiilor
referitoare la problema concretă de drept
internaţional privat;
- a argumenta eficienţa metodelor utilizate
pentru culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la problemele de drept
internaţional privat;
- a evalua datele şi informaţiile culese/
accumulate, prin prisma utilităţii pentru
problematica dreptului internaţional privat.
a distinge actele normative naţionale,
europene / internaţionale din domeniul
dreptului internaţional privat;

6

4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor
specifice din domeniul juridic în
soluţionarea problemelor de ordin practic
5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de
reglementări sau coliziuni sau de drept
6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee
în vederea formulării soluţiilor
interpretative ale normelor juridice
- a identifica normele aplicabile;
- a interpeta corect norma aplicabilă;
- a raporta norma aplicabilă la situaţia
concretă;
- a stabil coraportul dintre norma naţională şi
cea europenă/internaţională în domeniul
dreptului internaţional privat;
- a formula propuneri de armonizare a
prevederilor normelor autohtone cu
prevederile legislaţiei europene/
internaţionale.
- a identifica tehnici şi instrumente specifice
domeniului dreptului internaţional privat;
- a identifica problemele de ordin practic din
domeniul dreptului internaţional privat;
- a selecta tehnica / instrumentul corect din
punct de vedere legal pentru a soluţiona
problema de ordin practice;
- a determina soluţiile corecte pentru
problemele de ordin practic vizând materia
dreptului internaţional privat;
- a decide asupra diverselor situaţii practice
în baza cunoştinţelor acumulate şi ţinând
cont de prevederile legii;
- a elabora planuri de acţiune-model ce pot fi
raportate la situaţiile concrete din practica
judiciară.
- a identifica lacunele şi carenţele din
domeniul dreptului internaţional privat;
- a analiza critic cadrul normativ existent în
domeniul dreptului internaţional privat;
- a estima eficienţa normelor care alcătuiesc
Cartea V, Drept internaţional privat din
Codul Civil al Republicii Moldova;
- a expune opinia proprie referitoare la
lacunele şi carenţele din domeniul dreptului
internaţional privat;
- a argumenta opinia proprie expusă
referitoare la lacunele şi carenţele din
domeniul dreptului internaţional privat.
- a compara doctrina şi experienţa practică în
vederea alegerii soluţiei interpretative
corecte a normei conflictuale;
- a califica norma conflictuală ce formează
disciplina drept internaţional privat;
- a utiliza metodele specifice dreptului
internaţional privat în procesul de elucidare
a esenţei juridice a unei sau altei instituţii
7

7. Formularea propunerilor în vederea
perfecţionării cadrului legal existent -
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii juridice
9.Utilizarea eficientă a resurselor de -
comunicare, a surselor de formare
profesională asistată, atât în limba -
română, cât şi într-o limbă de circulaţie
internaţională
IV.UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
de drept internaţional privat.
a determina interdependenţa dintre normele
din partea generală şi partea specială ale
dreptului internaţional privat;
- a interpreta legislaţiei naţională prin prisma
compatibilităţii cu convenţiile
internaţionale;
- a stabili normele juridice din legislaţia
naţională care conţin carenţe;
- a propune concepţii pentru ameliorarea
conţinutului normelor sau instituţiilor de
drept internaţional privat;
- a exprima viziunii proprii asupra
perspectivelor dezvoltării dreptului
internaţional privat prin prisma tendinţei de
unificare a dreptului privat la nivel
european şi internaţional;
- a face propuneri de lege ferenda.
- a planifica etapele de efectuare şi realizare a
sarcinilor de lucru individual sau în grup ;
- a valorifica observarea în calitate de metoda
de evaluare a performanţelor subiecţilor
supuşi evaluării;
- a percepe etica ca parte integrantă a culturii
spirituale a personalităţii;
- a poseda măiestrie şi tact profesional;
- a manifesta abilităţi de leadership şi inovaţie ;
- a poseda capacitatea de a doza raţional timpul
privind monitorizarea activităţii prestate;
- a dezvolta capacităţile de opţiune în privinţa
scopurilor, activităţilor, modului de
comportare, valorilor autentice în baza studierii
problemelor fundamentale ale eticii şi
deontologiei juridice.
a identifica corect resursele de comunicare
specifice domeniului de formare profesională ;
a cunoaşte tehnologiile informaţionale şi
modalităţile de adaptare la realizarea
eficientă a obiectivelor propuse;
- a folosi eficient paginile electronice, aplicaţiile
software de specialitate, bazele de date,
cursurile on-line etc. atât în limba româna cât
şi, cel puţin, într-o limbă de circulaţie
internaţională;
- a redimensiona activitatea profesională în raport
cu noile politici şi strategii educaţionale;
- a participa la formarea profesională continuă ;
- a produce noi cunoştinţe prin realizarea
proiectelor inovaţionale.
8
Subiectul 1. Consideraţii introductive privind dreptul internaţional privat. Natura juridică şi
importanţa dreptului internaţional privat. Domeniul dreptului internaţional privat: conflictele de
legi, conflictele de jurisdicţii şi regimul juridic al străinilor. Izvoarele interne şi internaţionale.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să determine natura juridică a dreptului  Natura juridică şi importanţa dreptului
internaţional privat; internaţional privat.
- să determine importanţa dreptului  Domeniul dreptului internaţional privat:
internaţional privat; conflictele de legi, conflictele de jurisdicţii şi
- să stabilească materiile domeniului regimul juridic al străinilor.
dreptului internaţional privat.  Izvorele interne şi internaţionale.
- să identifice izvoarele interne şi
internaţionale de drept internaţional Termeni-cheie: Natura juridică, importanţa,
privat domeniul, conflicte de legi, conflicte de
jurisdicţii, regimul juridic al străinului,
izvoare

Subiectul 2. Aspecte de natură conceptuală privind dreptul internaţional privat. Partcicularităţile

raportului juridic cu element de extraneitate. Obiectul şi conţinutul dreptului internaţional privat.
Metodele de reglementare a raportului juridic de drept internaţional privat.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să stabilească particularităţile raportului  Particularităţile raportului juridic de drept
juridic de drept internaţional privat; internaţional privat. Obiectul dreptului
- să distingă raporturile de drept internaţional privat.
internaţional privat de alte raporturi  Structura raportului juridic cu element de
juridice; extraneitate.
- să determine raporturile juridice care  Conţinutul dreptului internaţional privat.
formează obiectul dreptului internaţional  Normele conflictuale. Noţiunea, izvoarele
privat; şi structura normei conflictuale.
- să stabilească conţinutul dreptului  Punctele de legătură în raporturile de
internaţional privat. drept internaţional privat.
- să determine punctele de legătură în  Normele materiale şi normele de aplicare
raporturile de drept internaţional privat; imediată.
- să identifice elementul de extraneitate din
 Metodele de reglementare a raporturilor de
structura raportului juridic;
drept internaţional privat.
- să caracterizeze noţiunea de normă
conflictuală;
Termeni-cheie: raportul juridic, conţinutul,
- să distingă normele conflictuale de
obiectul, structura, sistemul de drept, norme
normele materiale;
conflictuale, norme materiale, norme de aplicare
- să stabilească structura normei
imediată, metode.
conflictuale;
- să caracterizeze normele de aplicare
imediată;
- să distingă metodele de reglementare a
raporturilor de drept internaţional privat.

9
Subiectul 3. Categoriile conflictelor de legi: conflicte de legi în situaţii speciale, conflicte de legi
în timp şi spaţiu, conflicte mobile de legi
Obiective de referinţă
- să identifice categoriile conflictelor de
legi;
- să argumenteze aplicarea legii statului
nerecunoscut;
- să stabilească aplicarea dreptului statului
cu o pluralitate de sisteme de drept;
- să definească conflictul interpersonal;
- să soluţioneze conflictele de legi în timp
şi spaţiu;
- să determine condiţiile eficacităţii
internaţionale a unui drept;
- să caracterizeze conflictul mobil de legi;
- să stabilească domeniile predispuse
conflictului mobil de legi;
- să soluţioneze conflictul în timp al
normelor conflictuale ale forului
Subiectul 4. Istoricul apariţiei şi dezvoltării dreptului internaţional privat.
Obiective de referinţă
- să identifice condiţiile apariţiei
problemelor de drept internaţional privat;
- să evidenţieze ideile principale ale
statutarilor italieni;
- să caracterizeze particularităţile
soluţionării conflictelor de legi în diferite
doctrine.
Subiectul 5. Calificarea, conflictul de calificări şi retrimiterea
Obiective de referinţă
- să definească calificarea şi conflictul de
calificări;
- să soluţioneze conflictul de calificări;
- stabiliţi factorii care determină
calificarea;
- să determine legea potrivit căreia se
efetuează calificarea;
- să stabilească excepţiile de la calificarea
potrivit lex fori;
- să definească procedeul retrimiterii în
dreptul internaţional privat;
- să stabilească condiţiile şi formele
retrimiterii;
Unităţi de conţinut
 Categoriile conflictelor de legi.
 Conflicte de legi în situaţii speciale:
conflictul de legi în cazul statului
nerecunoscut; conflictul între legile
statelor în care coexistă mai multe
sisteme legislative; conflictul
interpersonal; conflictul de legi în cazul
succesiunii de state.
 Conflictul de legi în timp şi spaţiu.
 Conflictul mobil de legi.
 Conflictul în timp al normelor
conflictuale ale forului
Termeni-cheie: conflicte de legi, stat
nerecunoscut, succesiune de state, conflict mobil.
Unităţi de conţinut
 Condiţiile apariţiei problemelor de drept
internaţional privat.
 Teoria statutarilor italieni (sec.XIII-XV):
glosatorii şi postglosatorii.
 Doctrinele: franceză, olandeză, germană,
anglo-americană privind soluţionarea
conflictelor de legi şi doctrina italiană a
personalităţii legilor.
Termeni-cheie: condiţii, teorie, glosatori,
postglosatori, doctrine, soluţii.
Unităţi de conţinut
 Noţiunea şi importanţa calificării în dreptul
internaţional privat.
 Conflictul de calificări.
 Factorii care determină calificarea.
 Legea potrivit căreia se efectuează
calificarea.
 Excepţii de la calificarea potrivit legii
forului.
 Procedeul retrimiterii. Condiţiile şi formele
retrimiterii. Retrimiterea în dreptul
internaţional privat al Republicii Moldova.
Termeni-cheie: calificarea, conflict de
10
 - să invoce argumente în favoarea şi
împotriva retrimiterii
Subiectul 6. Cazurile de înlăturare de la aplicare a legii străine: Ordinea publică în dreptul
internaţional privat. Frauda legii în dreptul internaţional privat.
Obiective de referinţă
- să definească ordinea publică de drept
internaţional privat;
- să stabilească caracterele, sferele şi
efectele ordinii publice de drept
internaţional privat;
- să analizeze reglementările privind
ordinea publică în dreptul internaţional
privat al Republicii Moldova;
- să caracterizeze noţiunea de fraudare a
legii aplicabile;
- să stabilească modalităţile şi condiţiile
fraudei la lege în dreptul internaţional
privat;
- să argumenteze problema sancţionării
fraudei la lege;
- să determine domeniile în care este
posibilă frauda legii legii în dreptul
internaţional privat;
- să distingă deosebirea între frauda la lege
şi ordinea publică de drept internaţional
privat.
Subiectul 7. Aplicarea dreptului străin în calitate de lex causae.
Obiective de referinţă
- să stabilească temeiul aplicării legii
străine;
- să stabilească titlul ca care se aplică legea
străină în Republica Moldova;
- să analizeze modalităţile de stabilire a
conţinutului legii străine;
- să argumenteze soluţia aplicării legii
forului în cazul imposibilităţii stabilirii
conţinutului legii străine;
- să justifice controlul aplicării legii străine
prin exercitarea căilor de atac
Subiectul 8. Probleme de drept internaţional privat privind persoana fizică: Conflictele de legi în
calificări, legea forului, retrimiterea,
formele, condiţiile, excepţii,
Unităţi de conţinut
 Noţiunea şi evoluţia ordinii publice de
drept internaţional privat.
 Elementele specifice şi caracterele ordinii
publice de drept internaţional privat.
 Efectele invocării ordinii publice de drept
internaţional privat.
 Domeniul invocării şi sferele ordinii
publice de drept internaţional privat.
 Noţiunea de fraudare a legii aplicabile.
 Modalităţile şi condiţiile fraudei la lege.
 Sancţionarea fraudei la lege.
 Domeniile în care este posibilă frauda la
lege.
 Comparaţii între frauda la lege în dreptul
internaţional privat şi alte instituţii
juridice.
Termeni-cheie: ordinea publică,
elementele, caracterele, efectele, frauda la
lege, condiţii, modalităţi, sancţionare.
Unităţi de conţinut
 Noţiunea şi temeiul aplicării legii străine.
 Titlul cu care se aplică legea străină.
 Stabilirea, interpretarea şi probarea
conţinutului legii străine în Republica
Moldova.
 Imposibilitatea stabilirii conţinutului legii
străine.
 Controlul aplicării legii străine.
Termeni-cheie: legea străină, titlul, temeiul,
stabilirea, conţinut, control
11
materia statutului personal. Regimul juridic al străinului persoană fizică.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de statut personal;  Noţiunea de statut personal în dreptul
- să caracterizeze concepţia aplicării legii internaţional privat.
personale;  Concepţia aplicării legii personale.
- să determine legea aplicabilă statutului  Legea aplicabilă statutului personal în
pesonal în dreptul Republicii Moldova; dreptul Republicii Moldova.
- să analizeze execpţiile de la aplicarea  Excepţii de la aplicarea legii naţionale –
legii naţionale; situaţii speciale de ocrotire a terţilor
- să determine legea aplicabilă numelui;  Legea aplicabilă numelui.
- să definească regimul juridic al  Regimul juridic al străinului persoană fizică.
străinului;
 Formele regimului juridic al străinului
- să stabilească formele regimului juridic al
 Relaţia între regimul juridic al străinului şi
străinului;
conflictul de legi
- să stabilească consecinţele legăturii între
regimul juridic al străinului şi conflictul
Termeni-cheie: statut personal, lex patriae, lex
de legi.
domicilii, legea aplicabilă, regim juridic, conflict
de legi.

Subiectul 9. Probleme de drept internaţional privat privind persoana juridică: Conflictele de legi
în materia statutului organic. Regimul juridic al străinului persoană juridică.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să stabilească criteriile de clasificare a  Clasificarea persoanelor juridice.
persoanelor juridice;  Naţionalitatea persoanei juridice.
- să definească noţiunea de naţionalitate a Criteriile de determinare a naţionalităţii.
persoanei juridice;  Legea aplicabilă statutului organic al
- să stabilească criteriile de determinare a persoanei juridice.
naţionalităţii persoanei juridice;  Domeniul de aplicare a legii aplicabile
- să determine domeniul de aplicare a legii statutului organic al persoanei juridice.
aplicabile statutului organic;  Limitele aplicării legii naţionale a
- să analizeze limitele aplicării legii persoanei juridice.
naţionale a perdoanei juridice;  Regimul juridic al străinului persoană
- să analizeze aspectele prin care se juridică.
realizează determinarea regimului juridic Termeni-cheie: persoană juridică, naţionalitate,
al străinului persoană juridică legea aplicabilă, statut organic, limite, regimul
juridic, legea naţională.

Subiectul 10. Conflictele de legi în materia statutului real

Obiective de referinţă
- să caracterizeze şi să justifice aplicarea
principiului lex rei sitae;
- să determine legea aplicabilă statutului
real;
- să stabilească domeniul legii aplicabile
statutului real;
- să determine legea aplicabilă revendicării
bunurilor mobile;
- să determine legea aplicabilă uzucapiunii
mobiliare;
- să determine legea aplicabilă drepturilor
reale asupra mijloacelor de transport;
Unităţi de conţinut
 Noţiunea de statut real – ansamblul
elementelor care configurează regimul
juridic aplicabil bunurilor
 Legea aplicabilă statutului real. Regula
aplicării legii locului situării bunului - lex
rei sitae - în general.
 Domeniul legii aplicabile statutului real.
 Particularităţile aplicării regulii generale în
cazul unor categorii de bunuri: legea
aplicabilă revendicării bunurilor mobile,
legea aplicabilă uzucapiunii mobiliare.
 Reglementări speciale, derogatorii de la
12
 - să determine legea aplicabilă bunurilor
mobile aflate în tranzit;
- să determine legea aplicabilă valorilor
mobiliare;
- să determine legea aplicabilă titlului
reprezentativ al mărfurilor;
- să determine legea aplicabilă drepturilor
de proprietate intelectuală;
- să determine legea aplicabilă formelor de
publicitate privind bunurile
Subiectul 11. Conflictele de legi cu privire la actele juridice şi fiducia.
Obiective de referinţă
- să determine legea aplicabilă condiţiilor
de fond potrivit principiului lex
voluntatis;
- să determine legea aplicabilă condiţiilor
de fond în cazul localizării obiective;
- să determine legea aplicabilă condiţiilor
de formă ale actului juridic;
- să analizeze materiile care intră în
domeniul de aplicare a legilor privind
forma actelor juridice;
- să determine legea aplicabilă fiduciei.
Subiectul 12. Conflictele de legi privind obligaţiile contractuale
Obiective de referinţă
- să caracterizeze condiţiile de fond şi de
formă a obligaţiilor contractuale;
- să justifice aplicarea principiului lex
voluntatis;
- să stabilească limitele libertăţii de alegere
a legii aplicabile;
- să determine legea aplicabilă obligaţiilor
contractuale după criterii obiective;
- să analizeze criteriile de localizare
obiectivă;
- să stabilească domeniul legii
contractului;
- să determine legea aplicabilă formei
contractului.
regula generală privind legea aplicabilă
anumitor categorii de bunuri: legea
aplicabilă drepturilor reale asupra
mijloacelor de transport, legea aplicabilă
bunurilor mobile aflate în tranzit, legea
aplicabilă valorilor mobiliare, legea
aplicabilă titlului reprezentativ al
mărfurilor, legea aplicabilă dreptului de
proprietate intelectuală, legea aplicabilă
formelor de publicitate privind bunurile
Termeni-cheie: statut real, bunuri, drepturi reale,
lex rei sitae, uzucapiune mobiliară, mijloace de
transport, valori mobiliare, proprietate
intelectuală.
Unităţi de conţinut
 Legea aplicabilă condiţiilor de fond ale
actului juridic prin localizarea subiectivă
(lex voluntatis).
 Legea aplicabilă condiţiilor de fond ale
actelor juridice prin localizarea obiectivă.
 Legea aplicabilă condiţiilor de formă ale
actului juridic.
 Domeniul de aplicare a legilor privind
forma actelor juridice.
 Legea aplicabilă fiduciei.
Termeni-cheie: acte juridice, condiţii de fond,
condiţii de formă, localizarea subiectivă,
localizarea obiectivă, legea aplicabilă, domeniul
de aplicare, fiducia.
Unităţi de conţinut
 Legea aplicabilă obligaţiilor contractuale
după criteriul subiectiv (lex voluntatis).
Temeiul juridic, izvorul şi obiectul voinţei
părţilor. Modificarea legii aplicabile.
 Limitele libertăţii de alegere a legii
aplicabile.
 Legea aplicabilă obligaţiilor contractuale
după criterii obiective.
 Domeniul legii contractului.
 Legea aplicabilă formei contractului.
Termeni-cheie: obligaţii contractuale, lex
voluntatis, temeiul juridic, criteriul subiectiv,
13

Subiectul 13. Conflictele de legi privind obligaţiile necontractuale
Obiective de referinţă
- să caracterizeze faptele juridice ilicite şi
licite;
- să determine legea aplicabilă faptelor
juricie ilicite;
- să stabilească soluţia prevăzută de norma
generală;
- să analizeze excepţia de la norma
generală;
- să argumenteze clauza derogatorie;
- să stabilească legea aplicabilă răspunderii
pentru produse defectuoase;
- să determine legea aplicabilă concurenţei
neloiale;
- să stabilească legea aplicabilă daunelor
aduse mediului;
- să stabilească legea aplicabilă încălcării
drepturilor de proprietate intelectuală
prin fapte ilicite;
- să stabilească legea aplicabilă obligaţiilor
necontractuale în materia dreptului
muncii;
- să anlizeze legea aplicabilă faptelor
juridice licite;
- să argumenteze libertatea de alegere;
- să stabilească domeniul legii aplicabile
obligaţiilor necontractuale.
Subiectul 14. Conflictele de legi în materia succesiunii
Obiective de referinţă
- să caracterizeze raporturile de
succesiune;
- să determine legea aplicabilă succesiunii;
- să stabilească norma generală privind
legea aplicabilă succesiunii;
- să constate excepţia de la regula generală;
- să stabilească posibilitatea alegerii legii
aplicabile succesiunii;
- să stabilească domeniul de aplicare a
legii succesiunii;
- să determine legea aplicabilă condiţiilor
de fond a testamentului;
- să analizeze forma dispoziţiilor pentru
cauză de moarte;
- să stabilească legea aplicabilă succesiunii forma, succesiunea vacantă
vacante.
limitele libertăţii, criterii obiective, domeniul,
forma
Unităţi de conţinut
 Aspecte generale privind obligaţiile
necontractuale.
 Legea aplicabilă faptelor juridice ilicite.
Norma generală. Excepţia de la norma
generală. Clauza derogatorie.
 Legea aplicabilă răspunderii pentru
produse defectuoase.
 Legea aplicabilă concurenţei neloiale.
 Legea aplicabilă daunelor aduse
mediului.
 Legea aplicabilă încălcării prin faptele
ilicite a drepturilor de proprietate
intelectuală.
 Legea aplicabilă obligaţiilor
necontractuale în materia dreptului
muncii.
 Legea aplicabilă faptelor juridice licite.
 Libertatea de alegere.
 Domeniul legii aplicabile obligaţiilor
necontractuale.
Termeni-cheie: obligaţii necontractuale, fapte
ilicite, fapte licite, produse defectuoase, mediu,
proprietate intelectuală, domeniu
Unităţi de conţinut
 Aspecte generale cu privire la succesiune.
 Legea aplicabilă succesiunii. Norma
generală.Excepţia de la regula generală.
Admiterea alegerii legii aplicabile
succesiunii.
 Domeniul de aplicare a legii succesiunii.
 Determinarea legii aplicabile condiţiilor
de fond a testamentului.
 Forma dispoziţiilor pentru cauză de
moarte.
 Succesiunea vacantă.
Termeni-cheie: succesiune, legea aplicabilă,
norma generală, excepţia, domeniul, testament,
14
Subiectul 15. Conflictele de legi în domeniul raporturilor de familie
Obiective de referinţă
- să caracterizeze raporturile de familie cu
element de extraneitate;
- să determine legea aplicabilă condiţiilor
de fond şi de formă a căsătoriei;
- să stabilească legea aplicabilă efectelor
căsătoriei şi regimului matrimonial;
- să determine legea aplicabilă divorţului şi
nulităţii căsătoriei;
- să analizeze soluţiile conflictuale în
domeniul raporturilor de familie;
- să facă propuneri de lege ferenda în
materia raporturilor de familie.
Subiectul 16. Competenţa în dreptul internaţional privat. Procedura de judecată în procesele de
drept internaţional privat
Obiective de referinţă
- să definească conflictul de jurisdicţii;
- să caracterizeze normele care determină
competenţa în dreptul internaţional
privat;
- să stabilească interdependenţa între
conflictele de legi şi conflictele de
jurisdicţii;
- să determine competenţa jurisdicţională a
instanţelor din Republica Moldova în
soluţionarea litigiilor de drept
internaţional privat;
- să caracterizeze imunitatea de jurisdicţie;
- să caracterizeze legea procesuală a
forului;
- să stabilească particularităţile aplicării
legii forului;
- să analizeze domeniul de aplicare a legii
forului.
Subiectul 17. Efectele hotărârilor judecătoreşti străine în Republica Moldova
Obiective de referinţă
- să definească noţiunea de recunoaştere a
hotărârii judecătoreşti străine;
- să distingă recunoaşterea de plin drept şi
recunoaşterea judecătorească;
- să analizeze procedura de recunoaştere a
hotărârilor judecătoreşti străine;
- să definească exequatur-ul;
Unităţi de conţinut
 Aspecte generale privind raporturile de
familie.
 Legea aplicabilă căsătoriei. Determinarea
legii aplicabile condiţiilor de fond şi de
formă a căsătoriei.
 Legea aplicabilă efectelor căsătoriei.
 Legea aplicabilă regimului matrimonial.
 Legea aplicabilă divorţului şi nulităţii
căsătoriei.
 Legea aplicabilă raporturilor între părinţi
şi copii.
 Legea aplicabilă adopţiei.
Termeni-cheie: raporturi de familie, căsătoria,
legea aplicabilă, condiţii de fond, condiţii de
formă, regim matrimonial, divorţ, adopţie.
Unităţi de conţinut
 Aspecte generale privind conflictele de
jurisdicţii. Normele care determină
competenţa în dreptul internaţional privat.
Importanţa determinării instanţei
competente în procesul civil internaţional.
 Interdependenţa între conflictele de legi şi
conflictele de jurisdicţii.
 Determinarea competenţei jurisdicţionale
în dreptul internaţional privat.. Imunitatea
de jurisdicţie.
 Legea aplicabilă procedurii de judecată în
procesele de drept internaţional privat.
Particularităţile apicării legii forului.
 Domeniul de aplicare a legii forului.
Termeni-cheie: conflict de jurisdicţii, conflict de
legi, competenţa, interdependenţa, imunitatea de
jurisdicţie, legea aplicabilă, procedura, domeniu,
legea forului
Unităţi de conţinut
 Recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti
străine. Recunoaşterea de plin drept şi
recunoaşterea judecătorească.
 Executarea hotărârilor judecătoreşti
străine. Noţiunea de exequatur, condiţiile
şi procedura acestuia.
 Cazurile de refuzare a recunoaşterii şi
15
 - să analizeze procedura executării
executării hotărârilor judecătoreşti
străine;
- să stabilească cazurile de refuzare a
recunoaşterii şi executării hotărârilor
judecătoreşti străine.
Subiectul 18. Arbitrajul internaţional. Efectele hotărârilor arbitrale străine
Obiective de referinţă
- să argumenteze avantajele eficacităţii
arbitrajului faţă de jurisdicţiile de drept
comun;
- să stabilească felurile şi formele
arbitrajului;
- să determine legea aplicabilă convenţiei
de arbitraj;
- să stabilească efectele hotărârii arbitrale
străine;
- să analizeze procedura de recunoaştere şi
executare a hotărârilor arbitrale străine;
- să stabilească cazurile de refuzare a
recunoaşterii şi executării hotărârilor
arbitrale străine.
V.LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI
Nr Produsul Strategii de
executării silite a hotărârilor judecătoreşti
străine în Republica Moldova
Termeni-cheie: recunoaşterea de plin drept,
recunoaşterea judecătorească, executarea,
exequatur, condiţii, procedura, refuzare, hotărâri
judecătoreşti.
Unităţi de conţinut
 Noţiunea şi felurile arbitrajului. Criteriile
de clasificare a arbitrajului.
 Legea aplicabilă convenţiei de arbitraj.
 Efectele hotărârii arbitrale străine.
 Recunoaşterea şi executarea hotărârilor
arbitrale străine în Republica Moldova.
 Cazurile de refuzare a recunoaşterii şi
executării hotărârilor arbitrale străine.
Termeni-cheie: arbitraj, criterii, clasificare,
legea aplicabilă, convenţia de arbitraj, efecte,
hotărâre arbitrală, recunoaşterea, executarea,
refuzarea
Criterii de evaluare Termen de
16
 . preconizat realizare realizare
 Studierea  Recenzia va fi apreciată în
Recenzie: conţinutului. dependenţă de corespunderea
- un articol,  Studierea opiniilor conţinutului acesteia rigorilor
monografie, experţilor. ştiinţifice, lingvistice, tehnice. 12.05.2020-
1.
hotărâre  Analiza  Caracterul analitic. 26.05.2020
explicativă a materialului.  Integrarea cunoştinţelor
Plenului CSJ etc.  Elaborarea anterioare.
recenziei.
Portofoliu:  Studierea  Expunerea conţinutului.
- crearea prevederilor  Explicarea concordanţei şi
schemelor legislaţiilor străine. diversităţii din punct de vedere
comparative a  Studierea juridic.
anumitor prevederilor  Enumerarea cazurilor
2.
dispoziţii legislaţiei Republicii practice.
legislative ale Moldova.  Corectitudinea prezentării
statelor sub aspect  Elaborarea termenilor.
material şi schemelor  Implicarea personală.
conflictual. comparative.  Forma de prezentare.

Activitatea  Formarea echipei  Corectitudinea determinării

practică: din reprezentanţii membrilor echipei şi sarcinilor
- soluţionarea tuturor părţilor acestora.
cazurilor practice implicate în proces.  Corectitudinea întocmirii
pe calea calificării  Stabilirea documentelor.
juridice a etapelor desfăşurării  Consecutivitatea etapelor
3.
evenimentelor procesului. desfăşurării procesului.
precăutate.  Pregătirea
Cu precădere documentelor
partea specială a necesare.
disciplinei.  Simularea
studiului de caz.

 Profunzimea studiului.
Referat:  Studiu  Diversitatea surselor.
- elaborarea bibliografic.  Analiza rezultatelor
referatelor pentru  Studiu prezentate.
4. temele ce depăşesc experimental.  Volumul referatului.
cadrul programului  Elaborarea  Identificarea posibilităţilor
de studiu al referatului. de aplicare a rezultatelor.
disciplinei.

Comentariu:  Studierea  Profunzimea studiului.

unei Convenţii din monografiilor  Diversitatea surselor.
cadrul Conferinţei pertinente.  Volumul.
de Drept  Studiu  Conţinutul.
Internaţional Privat experimental.  Corectitudinea utilizării
5.
de la Haga  Prezentarea termenilor.
concluziilor.  Oformarea bibliografică.
 Elaborarea  Prezentarea publică a
comentariului. comentariului.

17
 VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE
IV.
a) Formele de organizare a instruirii în cadrul disciplinei Dreptul internaţional privat
sunt:
a. activităţile frontale
b. activităţile de grup
c. activitatea individuală.

a. Activităţile frontale cuprind: lecţia (cursul universitar), seminarul, activităţile-vizită,

etc.
b. Activităţile de grup dirijate cuprind: consultaţiile, exerciţiile independente, vizita în
grupuri mici, cercul de interese, întâlniri cu specialişti, concursuri şi dezbateri, sesiuni de
comunicări si referate, reviste universitare.
c. Activităţile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă,
studiul în biblioteci, lectura suplimentară şi de completare, întocmirea de proiecte, referate,
scheme, alte lucrari scrise, comunicări ştiinţifice, alte proiecte practice.
b) Strategii/tehnologii didactice aplicate (specific disciplinei) : expunerea didactică;
conversaţia didactică (euristică, catehetică, în actualitate); demonstraţia (combinată, cu
mijloace tehnice); problematizarea; studiul de caz; metodele de simulare; învăţarea prin
descoperire.
Mijloacele tehnice de instruire pot fi:
- mijloacele tehnice vizuale: proiectorul, fişe de lucru, tabla interactivă
- mijloacele tehnice auditive: radioul, casetofonul, etc.
- mijloacele tehnice audio-vizuale: video-player, tv, calculatorul
c) Strategii de evaluare a rezultatelor academice, inclusiv cu indicarea modalităţii de
calcul a notei finale.
Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv
evaluarea în cadrul programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este
orientată spre evaluarea rezultatelor învăţării (a competenţelor). În acest context, la
începutul semestrului studenţii sunt familiarizaţi cu programul curricular al disciplinei
Dreptul internaţional privat şi sunt informaţi despre formele şi modalităţile de evaluare,
criteriile de apreciere.
Evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluare iniţială;
Evaluare curentă;
Evaluare finală.
Evaluarea iniţială se realizează la începutul disciplinei; capitolului, temei.
Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului,
seminariilor, activităţilor practice, consultaţiilor.
Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor
profesionale a viitorilor specialişti;
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor
realizate în sala de curs, cât şi a lucrului individual;
Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în
calendarul academic. Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale
semestriale şi au o pondere nu mai mică de 40 la sută din nota finală la disciplină.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi se realizează la încheierea studiului disciplinei.
Forma de realizare ale evaluării finale sunt: examenul (oral sau scris).

18
 Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5) şi credite academice.
Numărul creditelor academice este determinat de 6 credite şi constată realizarea integrală
a volumului de muncă pretins studentului care demonstrează prezenţa anumitor competenţe.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării curente: activitatea în cadrul
cursului, seminariilor şi rezultatul lucrului individual, şi nota obţinută la examen. Rezultatul
evaluării curente în cadrul studiilor de licenţă constituie 60 % din nota finală, iar nota de la
examen - 40%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în registrul grupei
academice şi în borderou (tabelul de note).
Evaluările curente şi finale, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care
includ sarcini de diferit nivel de complexitate. Sarcinile sunt de trei niveluri:
1) de cunoaştere şi înţelegere;
2) de aplicare;
3) de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia.
Sarcinile de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a
cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul de integrare solicită studentului rezolvarea situaţiilor
de problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar
dacă rezolvă sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenului curent şi alocarea creditelor pentru acesta denotă faptul
că studentul posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei.
În cadrul disciplinei Dreptul internaţional privat , se pune accent pe prezenţa în test a
speţelor. Aceste sarcini au caracter integrator, rezolvarea cărora demonstrează atât cunoaşterea
materialului teoretic, capacitatea de a gestiona cunoştinţele şi a stabili conexiunile relevante
pentru rezolvarea situaţiilor de problemă.

BIBLIOGRAFIE

I. Suport didactico-ştiinţific obligatoriu.

 Babără V., Drept internațional privat, Curs universitar, Ediția a VI-a, Chișinău, Editura
„Bons Offices”, 2020;
 Buruiană M., Dezvoltări recente în dreptul internațional privat ( Colecție de articole),
Tipografia Biotehdesign, Chişinău, 2017
 Filipescu I., Filipescu A., Tratat de Drept internațional privat, Editura Universul Juridic,
București, 2008;
 Jacotă M., Drept internațional privat, Editura Fundației Chemarea, Iași, 1997;
 Macovei I., Drept internațional privat, Editura C.H. Beck, București, 2011;
 Богуславский М.М., Международное частное право, Издательство М., 2005г.;
 Дмитриева Г.К., Международное частное право, Учебник, Издательство
«Проспект», 2009г.;
 Лунц Л.А., Курс Международного Частного Права, Общая Часть, Издательство
«Юридическая Литература», 1970г.;
 Лунц Л.А., Курс Международного Частного Права, Особенная Часть, Издательство
«Юридическая Литература», 1975г.;

II. Suport didactico-ştiinţific alternativ/suplimentar.

 Altenkirck M, Formal calidy in Rome II Regulation, Culegere de studii, Sellier, 2011;
 Arminjon P., Le principe des droits acquis endroit international prive, in Recueil de

19
 Cours de l Academie de la Haye, Tomme 44 II, 1933;
 Avornic Gh., Cojocaru V., Adopția națională și internațională sub auspiciile principiilor
statului de drept, Editura Cartdidact, Chișinău, 2005;
 Babără V., Reflecţii asupra reglementărilor privind legea aplicabilă raporturilor de
familie în dreptul Republicii Moldova, Dezvoltări recente în dreptul internaţional privat,
Colecţie de articole, Tipografia Biotehdesign, Chişinău, 2017, p.599-618;
 Babără V., Imunitatea de jurisdicție a statelor în procesele de drept intrenațional privat,
Revista Avocatul Poporului, nr.3, 2006;
 Babără V., Particularitățile normelor conflictuale, Revista Națională de Drept, nr.4, 2006;
 Babără V., Sentințele arbitrale străine. Recunoașterea și executarea acestora în Republica
Moldova, Analele Științifice ale Universității de Stat din Moldova, Seria „Științe
Socioumanistice”, Vol.I, CEP USM, Chișinău, 2006;
 Babără V., Reflecţii asupra relementărilor privind legea aplicabilă raporturilor de familie
în dreptul Republicii Moldova, Dezvoltări recente în Dreptul Internaţional Privat, Colecţie
de articole, Tipografia Biotehdesign, Chişinău, 2017;
 Babără V., Conflicte de legi privind legea aplicabilă contractelor de transport, Revista
Naţională de Drept, nr.7-9, Chişinău, 2019;
 Bach I., Chapter II – Torts/Delicts, General Rule in Rome II Regulation, Culegere de
studii, Sellier, 2011;
 Bach I., Rules of safety and conduct in Rome II Regulation, Culegere de studii, 2011;
 Batiffol H., Lagarde P., Traite de Droit International Prive, Tome 1, 8e adition, Librairie
Generale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1993;
 Băieșu V., Căpățînă I., Drept Internațional Privat, Note de curs, Tipografia Centrală,
Chișinău, 2000;
 Belohlavek A., Convenția de la Roma, Regulamentul Roma I, Comentariu, Noile
reglementări europene privind conflictul de legi aplicabile obligațiilor contractuale, Vol.I,
Editura C.H. Beck, București, 2012;
 Bonomi A., Explanatory Report on the Hague Protocol of 23 November 2007 on the Law
Applicable to Maintenance Obligations, 2009;
 Buglea C.-P., Drept internațional privat român, Universul Juridic, București, 2013;
 Buruiană M., Efrim O., Eșanu N., Comentariul Codului Civil al Republicii Moldova,
Volumul I și II, Editura ARC, Chișinău, 2005;
 Buruiană M., Victerniceanu D., Procedura de recunoaștere și executare a hotărîrilor
judiciare și arbitrale străine, Ediția a II-a, Tipografia Centrală, Chișinău, 2013;
 Căpățînă O., Caracteristici ale dreptului tranzitoriu în raporturile de comerț internațional,
Partea a II-a, Revista Română de Drept, nr.1, 1995;
 Chelaru A.-L., Repere actuale în dreptul internațional privat: Persoane, succesiuni,
familia, Universul Juridic, București, 2018;
 Chelaru I., Căsătoria și divorțul, Aspecte juridice civile, religioase, și de drept comparat,
Editura A92 Acteon, Iași, 2003;
 Cheshire G.C., North P.M., Fawcett J.J., Private International Law, 14-th edition, Oxford
University Press, 2008;
 Clarkson J.Hill, The Conflict of Law, Oxford University Press, 2011;
 Cojocaru V., Noţiunea, efectele şi constatarea recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti
străine, Analele ştiinţifice ale USM.-Centrul Editorial-Poligrafic.-Chişinău.-2006, p. 169-
176;
 Cojocaru V., Calificarea căsătoriei în dreptul internaţional privat, ediție îngrijită de M.
Buruiană: Dezvoltări recente în dreptul internațional privat, Tipografia Biotehdesign, 2017, p.
536-552;
 Cojocaru V., Conflictul de legi (articol de sinteză), Analele ştiinţifice ale USM-Centrul
Editorial-Poligrafic-Chişinău-2005, p. 92-96;

20
 Cojocaru V., Lazăr D., Eficacitatea internațională a sentințelor arbitrale străine în
sistemul Convenției de la New York din 1958”. - Chişinău- CEP USM, 2018;
 Cojocaru V., Miron Ox., Integrarea cadrului convențional în materia adopției
internaționale în legislația Republicii Moldova-Chișinău-Biotehdesign, 2019;
 Cojocaru V., Note asupra procedurii recunoaşterii măsurilor provizorii şi conservatoare
în dreptul internaţional privat, Analele ştiinţifice ale USM-Centrul Editorial-Poligrafic-
Chişinău-2005, p. 96-111;
 Cojocaru V., Recunoașterea și executarea hotărîrilor judecătorești străine în materie
civilă în Republica Moldova, CEP USM, Chișinău, 2007;
 Diaconu N., Drept Internațional Privat, Ediția a II-a, Editura Lumina Lex, București,
2007;
 Dumitrache S., Persoana juridică în dreptul internațional privat, Editura Lumina Lex,
București, 1999;
 Francescakis Ph., La teorie du renvoi et des conflits de systemes en droit international
prive, Sirey, Paris, 1958;
 Francisc Deac, Tratat de drept succesoral, Ediția a II-a, Editura Universul Juridic,
București, 2002;
 Fuchs A., Overriding mandatory provisions in Rome II Regulation, Sellier, 2011;
 Fuerea A., Drept internațional privat, Universul Juridic, București, 2005;
 Gutman D., Droit International Prive, 6e edition, Dalloz, Paris, 2009;
 Harris J., Mandatory Rules and Public Policy under the Rome I Regulation, Sellier, 2009;
 Huber P., Illmer M., International Product Liability, A Commentary on Article 5 of the
Rome II Regulation, in YB-PIL, 2007;
 Juvara A., Curs de Drept Internațional Privat, Conflictele de legi, Tipografia și legătoria
penitenciarului Văcărești, București, 1934;
 Lequette Y., Le renvoi de qualification, in Melanges Holleanx, Litec, Paris, 1990;
 Lerebours-Pigeonniere P., Loussouarn Y., Droit International Prive, Dalloz, Paris, 1970;
 Loussouarn Y., Bourel P., Droit International Prive, Dalloz, Paris, 1999;
 Lupașcu D., Ungureanu D., Drept Internațional Privat, Editura Universul Juridic,
București, 2013;
 Macovei I., Dreptul Comerțului Internațional, Vol.I, Editura C.H. Beck, București, 2006;
 Magnus U., Article 4 Rome Regulation: The Applicable Law in the Absence of choise in
Rome Regulation, Culegere de Studii, Sellier, 2009;
 Mayer P., Henze V., Droit International Prive, 10-e edition, Montchrestein, 2010;
 Păncescu Fl. G., Drept procesual civil internațional, Editura Hamangiu, 2014;
 Popescu D. A., Ghid de drept internațional privat în materia succesiunilor, Magic Prin,
Onești, 2014, web: http://www.universuljuridic.ro/competenta-internationala-in-materie-
succesorala-a-notarilor-romani-sub-imperiul-regulamentului-650-2012/2/;
 Popescu T. R., Drept internațional Privat, Editura Romfel, București, 1994;
 Popescu T. R., Bârsan C., Dreptul Comerțului Internațional, Vol.IV, Universitatea
București, 1983;
 Prescure T., Savu C. N., Drept internațional privat, Editura Lumina Lex, București, 2005;
 Sitaru Dr.-Al., Tratat de Drept internațional privat, Editura C.H. Beck, București, 2013;
 Șeremet Ig., Condiţia juridică a străinului în dreptul succesoral, „Analele ştiinţifice ale
USM” – Seria „Ştiinţe socioumanistice”. Vol.I. Chişinău, 2006. p.269-273;
 Șeremet Ig., Norma conflictuală cu privire la regimul matrimonial, Revista Naţională de
Drept-Ediţie specială. nr.10-12. Chişinău, 2009. p.155-161;
 Șeremet Ig., Aspecte conflictuale privind cerinţele legale pentru a putea moşteni şi
deschiderea succesiunii, Revista „Perspectiva - INT”. Diversitatea ştiinţelor socio-

21
 umane:probleme şi soluţii pentru dezvoltarea europeană. Culegere de comunicări ştiinţifice,
Chişinău, 2009. p.138-148;
 Șeremet Ig., Expuneri doctrinare şi jurisprudenţiale pe marginea conflictelor de calificări cu
privire la regimul matrimonial şi regimul succesoral/ Revista Moldovenească de Drept
Internaţional şi Relaţii Internaţionale. nr.4. Chişinău, 2009. p.108-121;
 Șeremet Ig., Aspecte conflictuale privind partajul şi transmiterea averii succesorale, Revista
Naţională de Drept. nr.1. Chişinău, 2010. p.64-68;
 Șeremet Ig., Unele situaţii conflictuale de drept internaţional privat privind persoanele cu
vocaţie succesorală/ Revista Naţională de Drept. nr.2. Chişinău, 2010. p.54-60;
 Șeremet Ig., Aplicarea Convenţiei de la Haga din 05 octombrie 1961 privind conflictele de
legislaţie referitoare la forma dispoziţiilor testamentare în contextul calificării punctelor de
legătură specifice şi soluţionării conflictelor de calificări. Revista „Perspectiva - INT”, 2012;
 Șeremet Ig., Unele probleme generale privind conflictele în raporturile juridice de Drept
internaţional privat prin prisma Convenţiei de la Haga din 05 octombrie 1961 privind
conflictele de legislaţie referitoare la forma dispoziţiilor testamentare, Revista
Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale. nr.4. Chişinău, 2012., p.38-
53;
 Șeremet Ig., Aspecte lacunare în sistemul de drept conflictual al Republicii Moldova privind
determinarea legii aplicabile încheierii căsătoriei cu element de extraneitate, Chişinău, 2019,
Revista Naţională de Drept nr.7-9 (225-227);
 Ungureanu E., Tatar Ad. C., Drept internațional privat, Editura Lumen, Iași, 2014;
 Ungureanu O., Jugastru C., Manual de Drept Internațional Privat, Editura All Beck,
București, 1999;
 Vlad I.-L., Competența internațională în materie succesorală a notarilor români sub
imperiul Regulamentului (UE) nr. 650/2012, p.2, disponibil la următoarea adresă web:
http://www.universuljuridic.ro/competenta-internationala-in-materie-succesorala-a-
notarilor-romani-sub-imperiul-regulamentului-650-2012/2/;
 Zilberstein S., Procesul civil internațional, Editura Lumina Lex, București, 1994;
 Медведев И.Г., Комментарий к конвенциям в области имущественных отношений
супругов и наследования, Волтерс Клувер, Москва, 2007г.

III. Acte normative internaţionale.

• Convenția de la Haga din 15.06.1955 asupra legii privind vînzarea internațională de bunuri
mobile corporale;
• Convenția de la Haga din 16.06.1955 privind reglementarea conflictelor de legi între legea
națională și legea domiciliului;
• Convenția europeană de arbitraj comercial internațional încheiată la Geneva în 1961, ratificată
de Republica Moldova prin H.P. nr.1331/1997, publicată în Monitorul Oficial
nr.67/68/1997;
• Convenția europeană în domeniul informației asupra dreptului străin, semnată la Londra în
1969 și Protocolul adițional semnat la Strasbourg în 1978, la care Republica Moldova a
aderat prin Legea nr.724/2001 publicată în Monitorul Oficial nr.3-4/2002;
• Convenția de la Haga privind procedura civilă din 1954, la care Republica Moldova a aderat
prin H.P. nr.1136/1992 publicată în Monitor Oficial nr.8/216 din 30.08.1992;
• Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine din 1961, la
care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.42/2006 publicată în Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.47-50 art.206 din 24.03.2006;
• Convenția de la Haga privind notificarea și comunicarea în străinătate a actelor judiciare și
extrajudiciare în materie civilă sau comercială din 1965, la care Republica Moldova a aderat
prin Legea nr.13/2012, publicată în Monitorul Oficial nr.92 art.288 din 15.05.2012;

22
• Convenția de la Haga din 1970 privind recunoașterea divorțurilor și separărilor legale, la care
Republica Moldova a aderat prin Legea nr.106/2011, publicată în Monitorul Oficial nr.103-
106 art.268 din 24.06.2011;
• Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților, la care Republica Moldova a
aderat prin Legea nr.677/2001, publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.150-151
art.1199 din 11.12.2001;
• Convenția de la Viena asupra contractelor de vînzare internațională de mărfuri din 1980, la
care Republica Moldova a aderat prin H.P. nr.115/1994, publicată în Monitorul Ofiacial
nr.6/28 din 30.06.1994 (în vigoare din 20.05.1994);
• Convenția international cu privire la drepturile copilului din 1989, ratificată prin H.P.
nr.408/1990 publicată în Ediția: Veştile nr.12/303, 1990;
• Convenția de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice, la care Republica Moldova a
aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1135/1992;
• Convenția de la Viena din 1963 privind relațiile consulare, la care Republica Moldova a
aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1135/1992;
• Convenția de la New York din 1989 a Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile
copiilor, ratificată de Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr.408/1990,
publicată în Revista Veștile nr.12/303, 1990;
• Convenția de la New York din 1958 pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale
străine, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.87/1998, publicată în Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.71 art.471 din 30.07.1998;
• Convenția europeană adoptată la Strasbourg în 1975 asupra statutului juridic al copiilor
născuți în afara căsătoriei, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.722/2001,
publicată în Monitorul Oficial nr.1-3 art.8 din 04.01.2002;
• Convenția de la Haga din 1993 asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției
internaționale, ratificată de Republica Moldova prin Hotărîrea parlamentului nr.1468/1998,
publicată în Monitorul Oficial nr.14-15 art.79 din 26.02.1998;
• Convenția de la Haga din 05.10.1961 privind conflictele de legi referitoare la forma
dispozițiilor testamentare, la care Republica Moldova a adertat prin Legea nr.107/2011,
publicată în Monitorul Oficial nr.103/106 din 24.06.2011;
• Convenția CSI cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială
şi penală din 22.01.1993, Ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.402-
XIII din 16.03.95, Publicată în ediţia oficială „Tratate internaţionale”, 1999,
volumul 16, pag.262;
• Regulamentul (CE) nr.593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17.06.2008
privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I);
• Regulamentul (CE) nr.864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11.07.2007
privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale (Roma II);
• Regulamentul (UE) nr.1259/2010 al Consiliului din 20.12.2010 de punere în aplicare a unor
forme de cooperare consolidată în domeniul legii aplicabile divorțului și separării de corp
(Roma III);
• Regulamentul (UE) nr.650/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 04.07.2012
privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotarîrilor judecătorești și
acceptarea și executarea actelor autentice în materie de succesiuni și privind crearea unui
certificat european de moștenitor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L201
din 27.07.2012;
• Regulamentul CE nr.4/2009 privind competența, legea aplicabilă. Recunoașterea și executarea
hotarîrilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere, publicat în Jurnalul Oficial al
UE nr.L7 din 10.01.2009;
• Protocolul de la Haga din 23.11.2007 privind legea aplicabilă obligației de întreținere, referitor
la regimul conflictual aplicabil obligației de întreținere dintre părinți și copii,
https://assets.hcch.net/docs/67139fe1-12e2-4339-a19b-6a2326839c84.pdf;

23
• Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și Consiliului din 21.04.2004 privind
răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse
mediului, publicată în Jurnalul Oficial nr.L143 din 30.04.2004;
• Tratatul între Republica Moldova şi Federaţia Rusă cu privire la asistenţa juridică şi raporturile
juridice în materie civilă, familială şi penală din 25.02.1993, Ratificat prin Hotărîrea
Parlamentului nr.260-XIII din 04.11.94, Publicat în ediţia oficială , „Tratate internaţionale”,
1999, volumul 21, pag.49;
• Tratatul între Republica Moldova şi Republica Azerbaidjan cu privire la asistenţa juridică şi
raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 26.10.2004, Ratificat prin Legea
nr.33-XVI din 14.04.2005, Publicat în ediţia specială „Tratate internaţionale”, 2006,
volumul 36, pag.134;
• Tratatul între Republica Moldova şi Republica Letonia cu privire la asistenţa juridică şi la
raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 14.04.1993, Ratificat prin
Hotărîrea Parlamentului nr.1487-XIII din 10.06.93, Publicat în ediţia oficială „Tratate
internaţionale”, 1999, volumul 19, pag.278;
• Tratatul între Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Socialistă Cehoslovacă
privind asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 12
august 1982 (în vigoare 26.05.2006), în baza Înţelegerii, întocmite prin schimb de Note,
privind confirmarea aplicării prin succesiune între Republica Moldova şi Republica Cehă a
tratatelor între fosta Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste şi fosta Republică Socialistă
Cehoslovacia, Publicat în Ediția oficială „Tratate internaţionale”, 2015, volumul 45,
pag.398, „Tratate internaţionale”, 2009, volumul 39, pag.204;
• Tratat între Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Populară Ungară privind
asistenţa reciprocă în materie civilă, familială şi penală, semnat la Moscova, la 15.07.1958,
repus în vigoare din 19.10.2007, în baza Protocolului între Guvernul Republicii Moldova şi
Guvernul Ungariei, semnat la Budapesta la 17.11.2005, ratificat prin Legea nr.118/2006,
publicată în Monitorul Oficial nr.87-90, art.389 din 09.06.2006;
• Tratat între Republica Moldova şi Ucraina privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în
materie civilă şi penală din 13.12.1993, Ratificat prin Hotărîrea Parlamentului
nr.261-XIII din 04.11.94, Publicat în ediţia oficială „Tratate internaţionale”,
1999, volumul 22, pag.85;
• Tratatul între Republica Moldova şi Republica Lituania cu privire la asistenţa juridică şi la
raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 09.02.1993, Ratificat prin
Hotărîrea Parlamentului nr.1487a-XIII din 10.06.93, Publicat în
ediţia oficială „Tratate internaţionale”, 1999, volumul 19, pag.313;
• Tratatul din 06.07.1996 între Republica Moldova şi România privind asistenţa juridică în
materie civilă şi penală, Ratificat prin Hotarîrea Parlamentului nr.1018-XIII din 03.12.1996,
publicat în ediţia oficială „Tratatele internaţionale”, 1999, volumul 20, pag.364, în vigoare
pentru Republica Moldova din 22 martie 1998;
• Acord între Republica Moldova şi Bosnia şi Herţegovina privind asistenţa juridică reciprocă în
materie civilă şi penală din  19.06.2012 (în vigoare 03.01.2014), ratificat prin Legea nr.293
din 21.12.2012, publicat în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.139-143 din 05.06.2015;
• Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene privind asistenţa
judiciară şi recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă, semnat la Roma, la
07.12.2006, în vigoare din 01.02.2011, ratificat prin Legea nr.219/2007, publicată în
Monitorul Oficial nr.175-177, art.674, din 09.11.2007;
• Acord din 22.05.96 între Republica Moldova şi Republica Turcia cu privire la asistenţa
juridică în materie civilă, comercială şi penală, ratificat prin H.P. nr.1017/1996, Publicat în
ediția oficială, „Tratate internaţionale", 2002, volumul 29, pag.355.

IV. Acte legislative/normative naţionale.

24
d) Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994, publicată în Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.1 din 12.08.1994; Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.78 art.140
din 29.03.2016;
e) Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002, publicat în Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.82-86 art.661 din 22.06.2002; Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.66-75
art.132 din 01.03.2019;
f) Codul de procedură civilă a Republicii Moldova, publicat în Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.82-86 art.661 din 22.06.2002; Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.66-75
art.132 din 01.03.2019;
g) Codul Familiei al Republicii Moldova nr. 1316-XIV  din  26.10.2000, publicat în Monitorul
Oficial al R.Moldova nr.47-48 art.210 din 26.04.2001 (în vigoare 26.04.2001);
h) Legea nr. 845-XII  din  03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, publicată în
Monitorul Parlamentului Republicii Moldova nr.2/33 din 1994/Ziarul "Sfatul ţării" din
01.05.1992 (în vigoare 01.05.1992);
i) Legea nr.269 din 09.11.1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova, publicată
în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.6 art.54 din 26.01.1995;
j)  Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte nr. 273-XIII  din 
09.11.1994, publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.9 art.89 din 09.02.1995;
k) Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998, publicat Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.44-46 art.318 din 21.05.1998;
l) Legea cetățeniei nr.1024/2000, publicată Monitorul Oficial al R.Moldova nr.98-101 din
02.06.2000;
m) Legea nr.100/2001 privind actele de stare civilă, publicată Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.97-99 din 17.08.2001;
n) Legea nr.42/2006 cu privire la aderarea la Convenția de la Haga din 1961 cu privire la
suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, publicată în Monitorul Oficial
nr.47-50 art.206 din 24.03.2006;
o) Legea nr.24/2008 cu privire la arbitrajul comercial internațional, publicată în Monitorul
Oficial al RM nr.88-89 art.316 din 20.05.2008;
p) Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 270-XVI  din  18.12.2008, publicată în
Monitorul Oficial nr.53-54 art.145 din 13.03.2009;
q) Legea nr.99/2010 privind regimul juridic al adopției, publicată în Monitorul oficial al
R.Moldova nr.131/134 din 30.07.2010 (în vigoare din 30.01.2011);
r) Legea nr.200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, publicată în
Monitorul Oficial nr.179-181 art.610 din 24.09.2010;
s) Legea nr.171/2012 privind piața de capital, publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.193/197 din 14.09.2012;
t) Legea concurenței nr.183/2012, publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.193/197 din
14.09.2012;
u) Legea nr.13/2012 cu privire la aderarea la Convenția de la Haga din 1965 privind
autentificarea și notificarea în străinătate a documentelor judiciare și extrajudiciare în
materie civilă și comercială, publicată în Monitorul Oficial nr.92 art.288 din 15.05.2012;
v) Legea nr.229/2015 privind acceptarea Statutului Conferinței de la Haga de Drept
Internațional Privat, adoptat la 31 octombrie 1951, publicată în Monitorul Oficial al R.
Moldova nr.13-19, art.31 din 22.01.2016;
w) Legea nr.184/2016 cu privire la contractele de garanție financiară, publicată în Monitorul
Oficial al R.Moldova nr.293-305 din 09.09.2016;
x) Legea nr.246/2018 privind procedura notarială, publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.30-37 din 01.02.2019;
y) Regulamentul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lîngă Camera de Comerț și
Industrie a Republicii Moldova din 13.07.2001, publicat în Monitorul Oficial nr.131-
132/2001;

25
V. Legislaţia altor state.
 Codul civil al României, adoptat prin Legea nr.287/2009,  publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, care a fost modificată prin Legea
nr.71/2011 şi rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 17 iunie
2011 şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 8 iulie 2011;
 Codul de procedură civilă a României din 01 iulie 2010 – Legea nr.134/2010, republicat
în temeiul art.XIV din Legea nr.138/2014 pentru modificarea și completarea Legii
nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea
unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din
16 octombrie 2014, dându-se textelor o nouă numerotare
 Legea poloneză privind dreptul internaţional din 12 noiembrie 1965, în vigoare din 01
iulie 1965. Revue critique de droit international privé, 1966, nr. 2, p. 323-327;
 Legea federală a Austriei perivind dreptul internaţional privat din 15 iunie 1978, în
vigoare din 01 ianuarie 1979. Revue critique de droit international privé, 1979, nr.1, p.174-
185. http://www.ris.bka.gv.at;
 Legea venesuelă din 06 august 1998 privind dreptul internaţional privat, în vigoare din
06 februarie 1999. Revue critique de droit international privé, 1999, nr.2, p.392-401;
 Legea cadru la Codul civil al Germaniei din 18 august 1896, în vigoare din 01 septembrie
1986, Revue critique de droit international privé, 1987, nr.1, p. 170-197;
 Legea nr.218 din 31 mai 1995 cu privire la reforma sitemului italian al dreptului
internaţional privat, în vigoare din 01 septembrie 1995. Revue critique de droit international
privé, 1996, nr.1, p.174-189;
 Legea din Lihtenstein privind dreptul internaţional privat din 19 septembrie 1996, în
vigoare din 01 ianuarie 1997. Revue critique de droit international privé, 1997, nr.4, p.858;
 Legea Turciei nr.2675 din 20 mai 1982 privind dreptul internaţional privat şi procesul
civil internaţional, în vigoare din 22 noiembrie 1982. Revue critique de droit international
privé, 1983, nr.1, p.141-157;
 Legea federală a Eleveţiei privind dreptul internaţional privat adoptat la 25 iunie 1891, în
vigoare 25 iunie 1989. Revue critique de droit international privé, 1988, nr.2, p.207-289;
 Legea din Cehia nr.97 cu privire la dreptul internaţional privat, adoptată la 4 decembrie
1963, în vigoare de la 1 aprilie 1964. Revue critique de droit international privé, 1965, nr.3,
p.614-631;

VI. Unificarea practicii judiciare.

 Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr.9 din 09.12.2013
privind practica aplicării de către  instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce ţine de
recunoaşterea şi executarea hotărîrilor judecătoreşti şi hotărîrilor arbitrale străine, publicată
în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2014, nr.1-2, pag.16;
 Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.5 din 17 noiembrie 2014 cu privire la
actele judecătorului, în faza intentării procesului civil şi pregătirii pricinii pentru dezbateri
judiciare;
 Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la aplicarea de către instanţele
de judecată a prevederilor legale la soluţionarea unor chestiuni în cadrul examinării litigiilor
în care părţile au încheiat convenţia de arbitraj nr. 2 din 30.03.2015.
 Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.3 din 25 aprilie 2016 cu privire la
practica judiciară de examinare a pricinilor civile cu element de extraneitate;
 Avizul consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind aplicabilitatea
prevederilor art.460 alin. (1) lit.j) Cod de procedură civilă, Dosarul nr. 4ac-14/14;
 Sesizarea nr. 29g/2018 la Curtea Constituțională privind excepţia de
neconstituţionalitate a articolului 460 alin. (1) lit. j) din Codul de procedură civilă nr. 225
din 30 mai 2003;
26
VII. Surse internet.
 https://www.hcch.net/en/instruments/conventions.
 http://www.unidroit.org;
 http://www.cis.minsk.by;
 http://www.convention.coe.int;
 http://www.uncintral.org;
 http://www.legis.md.

27