Acum 2000 de ani, lumea era condusa de romani.

De la haos la razboaie civile,

Imperiul roman a devenit si mai puternic, imbratisand si unind sub acelasi nume zeci de
culturi diferite. Din Anglia pana-n Africa, din Siria pana-n Spania, unul din 4 oameni de
pe Pamant traiau sub legea Romana.
Imperiul Roman din primul secol combina brutalitatea cu luxul civilizatiei, cucerind noi
teritorii prin teroare, tiranie si lacomie.
Nasterea Imperiului Roman este ingropata in mituri. Arheologii au luat urmele
primelor asezari in Paletine Hill, acestea datand de acum 750 de ani i.e.n.
Descoperirile se leaga de legenda care spune ca Roma a fost fondata in 21 aprilie 753
i.e.n.
Latinii s-au asezat in zona Romei acum 1000 de ani i.e.n. Duceau o viata simpla,
primitiva. Se ocupau cu crescutul animalelor precum porci, oi, capre, bovine si traiau in
colibe facute din lemne si paie.
Cum au reusit acesti oameni sa puna bazele unui oras ce mai tarziu avea sa domine
lumea?
Ascensiunea Romei nu era inevitabila, dar a beneficiat de avantaje inca de la inceput.
Roma se intindea doar la cativa kilometri de mare si de posibilitatea unui comert. Italia
este pazita de Alpi la nord si de mare in tot imprejurul ei.
Romanii au fost influentati de greci. Acestia s-au stabilit in sudul Italiei de astazi, si au
format orase precum Cumea si Tarentum, aducand cu ei si tehnologia lor avansata.
Romanii au invatat de la greci diverse lucruri, precum scrisul si cititul. Nici religia nu a
fost ocolita, aproape toata mitologia romanilor fiind derivata din mitologia greaca:
Jupiters Zeus, Mars Ares, Venus Afrodita etc.
Grecii nu au fost singurii migratori care s-au stabilit in peninsula. La nord, etruscii s-au
asezat in regiunea Toscana si Umbria acum 1000 900 ani i.e.n.
Etruscii s-au dezvoltat ca agricultori si viticultori, dar si ca artizani ai unei
ceramici deosebite. Au fost considerati mai avansati tehnologic fata de vecinii lor.
Minele de plumb, cositor, fier sau cupru au furnizat materia prima pentru o metalurgie
din care se aprovizionau pana si grecii sau cartaginezii. Etruscii s-au organizat in orase-
sate incepand cu secolul 8 i.e.n.
 Herodot spune ca etruscii provin din regiunea anatoliana Lidia, dar Dionis din
Halicarnass atesta faptul ca de fapt etruscii erau locuitori nativi ai Etruriei, care isi
spuneau Rasenna. Acest mister al originii etruscilor a condus catre numeroase studii,
incepand cu secolele XV si XVI, continuand si in prezent. De asemenea, nici limba
etrusca nu este foarte bine descifrata, majoritatea informatiilor pe care le avem despre
etrusci provin din surse romane.
Patria de origine a etruscilor se numea Tuscia. Dar Thyscia (citit tuscia) era numele
stravechi al Tisei, vecina cu Muntii Apuseni, de unde au plecat etruscii. Acest lucru
confirma indubitabil ca Tuscia italiana a conservat numele originar al patriei etruscilor.
Chiar numele Tisei consemnat documentar in secolul al XI-lea alaturi de Tyscia, este de
origine etrusca, el insemnand putin, posibil nume dat acestui rau in comparatie cu
fluviul Dunarea.
Etruscia era o societate predominant urbana, jucand un rol important in
dezvoltarea comertului. Etruscii extravaganti erau privind de romani ca fiind slabi si
decadenti. Si etruscii au imprumutat din cultura grecilor multe elemente.
Etruscii nu aveau obiceiul sa scrie epopei precum grecii, ci foloseau scrisul mai mult
pentru ritualuri, precum triburile din Dacia. Se remarca o similitudine intre anumite
cuvinte etrusce si corespondentele lor romanesti, ceea ce ar duce spre concluzia ca
ambele limbi au avut la baza fondul vechi european. Iata aici cateva cuvinte: ame
mama, ati tata (tati), carath grad, nuk nu, terg targ, vinus vin.
In jurul anilor 650 600 i.e.n, etruscii au traversat Tiber si au ocupat Latium.

Formarea Imperiului Roman

Dupa instaurarea imparatului Augustus, in anul 27 i.e.n, s-a ales forma de
conducere monarhica. Augustus a ales pentru sine termenul de princeps, iar regimul
instaurat de el a dat perioadei de inceput a imperiului (secolul 1 3 i.e.n.) numele de
principat.
Diocletian si Constantin cel mare au inaugurat monarhia absoluta de drept divin, si au
deschis epoca dominatului (sec. 4 5).
Imperiul Roman este cel mai vast si compact imperiu al antichitatii, una din cele mai
unitare si durabile macroformatiuni statale din istoria omenirii. Imperiul Roman s-a
extins prin cuceriri, unind pentru prima si singura data toate hotarele limitrofe Marii
Mediterane, transformand-o intr-o Mare Internum. Intre granitele Imperiului Roman,
care insumau peste 10.000 de kilometri, traiau pe o suprafata de 3,3 milioane pe km.
patrati aproximativ 50 60 de milioane de locuitori. Circa 1 / 5 din populatia din acea
vreme a globului.
In timpul dinastiei Antoninilor (96 192) Imperiul Roman a atins apogeul expansiunii
teritoriale si a puterii militare.
Gaius Octavius, nepotul lui Iulius Cezar, si-a consolidat pozitia prin infrangerea
rivalului sau la putere, Marc Antoniu, in batalia de la Acium din anul 31 i.e.n. Gaius a
declansat un amplu proces de restructurare a tututor institutiilor statului, fiind constient
ca anii de razboi civil au lasat Roma intr-o stare de anarhie si ca societatea romana nu
era inca pregatita sa accepte controlul total al unui despot.
Gaius a reusit sa castige simpatia tuturor. A desfiintat armatele sale si a organizat
alegeri in urma carora a fost ales in functia de consul.
In anul 27 i.e.n. a returnat puterea Senatului Romei si s-a oferit sa renunte la suprematia
militara peste Egipt, insa Senatul Roman nu numai ca l-a refuzat, dar i-a dat chiar
controlul asupra Spaniei, Galiei si Siriei. Mai tarziu, Senatul i-a dat si titlul de
Augustus, insemnand cel venerat.
Data de 27 i.e.n. este considerata in mod oficial ca fiind inceputul Imperiului
Roman. Fiind cel care facea regulile, a inventat si o noua functie, si anume cea de
imparat al Romei, oferind controlul intregii armate romane. El folosea insa adesea titlul
civildePrinceps.
La 19 august, anul 14 e.n. Augustus a lasat la conducere locul lui Tiberius, fiul sotiei
sale Livia Drusilla, dintr-o alta casatorie.
Mai tarziu, in vremea imparatului Claudius, (41-54) imperiul s-a extins si in
Britania, iar in vremea imparatului Traian (98-117) imperiul isi va atinge maxima
intindere. Traian a cucerit Dacia, Mesopotamia si unele parti din Arabia.
 Caderea Imperiului Roman In asteptarea barbarilor
Dupa multe razboaie a urmat si o perioada de pace. Insa nu pentru mult timp.
Secolul al III-lea a fost dominat de o anarhie militara, ce a dus la un haos total.
Legiunile isi proclamau comandanti ca imparati si au avut loc multe razboaie civile.
Imparatul Aurelian (270-275) in urma conflictelor civile si impartirea in doua a
imperiului, a decis in anul 271 sa abandoneze provincia Dacia.
Secolul al III-lea a adus declinul Imperiului Roman. Imparatul Constantin in
incercari disperate de a reunifica imperiul, a dat un edict de toleranta religioasa (anul
313), in urma caruia crestinismul a devenit o religie favorizata, sperand ca sub un
singur zeu va reusi sa potoleasca si sa uneasca oamenii.
A infiintat si o noua capitala, Roma Secunda, devenita cunoscuta sub numele de
Constantinopol.
Ultimul imparat care va conduce pentru o scurta vreme intreg imperiul a fost
Theodosius I, 394 395. In anul 380 a proclamat crestinismul ortodox ca religie
oficiala, iar in 381 a fost tinut la Constantinopol al doilea sinod ecumenic.
Dupa anul 395 niciun imparat nu va mai conduce Imperiul Roman. Oficial, nu
erau doua imperii, unul de Apus si unul de Rasarit. Ci era un imperiu cu doi imparati.
In anul 410 vizigotii condusi de Alaric au devastat Roma. Imperiul de vest s-a
accentuat in vremea lui Valentinian al III-lea (423-455), continuand sa piarda teritorii.
Nu mai era cale de intoarcere, indiferent ce s-ar fi facut. Imparatii romani ajunsesera
niste marionete ale unor comandanti germanici.
Romulus Augustulus a fost inlaturat de la putere in anul 476 de Odoacru, un
comandant german din armata romana, recunoscandu-l in schimb pe Zeno (474-491) ca
singurul imparat roman.
Imperiul roman din orient a trecut mai usor de pericolele barbare din secolul
V. Iustinian (527-565) a incercat chiar sa recucereasca occidentul roman. Romanii au
recucerit Italia, dar economia romana s-a prabusit din pricina razboaielor.
Dupa multe razboaie, romanii pierd din nou teritorii. Italia a fost atacata de
lombarzi iar sudul Spaniei va fi pierdut din nou.
In vremea lui Iustinian, romanii au platit un tribut scump ca sa pastreze pacea,
orientand atentia imperiului la est.
In anul 800, papa de la Roma, Leo III l-a incoronat pe regele francilor
Charlemagne ca imparat al romanilor, ducand la formarea Imperiului Romano-german.
In perioada dinastiei macedonene (867-1056) imperiul a inceput sa-si revina,
cucerind parti din estul Anatoliei, Siria, Armenia, sudul Italiei si intreaga peninsula
Balcanica.
Istoria Imperiului Roman a avut parte de multe urcusuri si coborasuri. In jurul anilor
1081 1118 imperiul a inceput cruciadele impotriva musulmanilor, profitand de pe
urma acestora.
In secolul XIV, Anatolia a fost cucerita de turci, iar otomanii vor trece in Europa
in 1354, ocupand Gallipoli. In 1453 otomanii cuceresc Constantinopolul, iar apoi in
1461 si Trapezuntul, marcand astfel sfarsitul imperiului roman.

De ce s-a prabusit Imperiul Roman?

Una din teorii spune ca degradarea agriculturii a cauzat declinul economic al
Imperiului. Din pricina multor migratori, Imperiul a inceput sa se clatine. Orasele
romane nu erau construite pentru a suporta un numar foarte mare de oameni, iar
insuficienta mancarii a putut fi una din cauzele inceperii declinului. Zone intregi au fost
desertificate si multe animale au disparut. Sclavia si taxele prea mari au fost un alt
motiv. Acestea au fortat fermierii sa renunte la agricultura si sa se mute in orase. Lipsa
mancarii, a apei, aparitia unor boli, au fost picaturi ce au ajutat la caderea Imperiului
Roman.
Inflatia si taxele prea mari au dus la inchiderea minelor, slabind si mai tare
economia.
Adrian Goldsworthy, un istoric englez, sustine ca Imperiul Roman s-a sfarsit
din pricina razboaielor civile frecvente si legiunile romane, pentru controlul Imperiului.
Armata fiind slabita, si depinzand de o societate tot mai slabita, nu avea cum sa castige
lupta cu numarul dusmanilor care era din ce in ce mai mare.
Autoritatea centrala fiind slabita din pricina razboaielor civile tot mai dese, problemele
sociale si economice, au dus la o incapacitate politica de a mentine controlul.
Joseph Tainter, in cartea sa The Collapse of Complex Societies, spune ca
agricultura s-a degradat, in timp ce populatia a crescut. Romanii in schimb au incercat
sa rezolve aceasta problema cucerind noi teritorii. Ca o consecinta a cresterii
Imperiului, si cheltuielile au crescut.
Dovezile din scheletii descoperiti arata ca oamenii au fost sub-nutriti, iar
conditiile tot mai degradante au dus pana la urma caderii acestei societati.
Conditiile foarte precare in care traiau oamenii au dat nastere la aparitia unor boli
si epidemii. William McNeil, in urma unor studii, spune ca intre anii 165 si pana in
secolul III populatia Imperiului de Vest s-a injumatatit.
O alta teorie spune ca si crestinismul a avut un rol in declinul Romei, facand
populatia mai putin interesata de sloganul aici si acum asteptand in schimb rasplata in
ceruri.
Istoricul Vegetius spune ca declinul Imperiului a survenit din pricina
mercenarilor germani infiltrati la comanda legiunilor romane. Germanizarea ca un
rezultat al diluarii culturii, loialitatea catre comandantii Romani si nu catre guvernul
Roman, a dus probabil la sfarsitul acestui Imperiu.
Vergetius sustine ca nu prabusirea economiei si industriei a dus la prabusirea Romei, ci
a declinului agriculturii si a pamantului care nu mai era cultivat, deseori din pricina
invaziilor barbare.
Imperiul fiind macinat de numeroase pericole, atacuri externe; rascoale din
peninsula si din provinciile Galia, Egipt, Africa; nesiguranta drumurilor fapt ce pagubea
economia; luptele pentru tron, in care adesea erau implicate si legiunile au dus intr-un
final la sfarsitul unui imperiu cu o istorie sangeroasa, plina de cuceriri si razboaie.
Sfarsitul Imperiului Roman de Apus a marcat sfarsitul unei ere, si inceperea uneia noi,
Evul Mediu.
Emil Cioran spunea ca a fost nevoie ca barbarii sa distruga Imperiul roman
pentru ca Europa sa se poata naste.