Sunteți pe pagina 1din 10

Acum 2000 de ani, lumea era condusa de romani.

De la haos la razboaie civile, Imperiul roman a devenit si mai puternic, imbratisand si unind sub acelasi nume zeci de culturi diferite. Din Anglia pana-n Africa, din Siria pana-n Spania, unul din 4 oameni de pe Pamant traiau sub legea Romana. Imperiul Roman din primul secol combina brutalitatea cu luxul civilizatiei, cucerind noi teritorii prin teroare, tiranie si lacomie. Nasterea Imperiului Roman este ingropata in mituri. Arheologii au luat urmele primelor asezari in Paletine Hill, acestea datand de acum 750 de ani i.e.n. Descoperirile se leaga de legenda care spune ca Roma a fost fondata in 21 aprilie 753 i.e.n. Latinii s-au asezat in zona Romei acum 1000 de ani i.e.n. Duceau o viata simpla, primitiva. Se ocupau cu crescutul animalelor precum porci, oi, capre, bovine si traiau in colibe facute din lemne si paie. Cum au reusit acesti oameni sa puna bazele unui oras ce mai tarziu avea sa domine lumea? Ascensiunea Romei nu era inevitabila, dar a beneficiat de avantaje inca de la inceput. Roma se intindea doar la cativa kilometri de mare si de posibilitatea unui comert. Italia este pazita de Alpi la nord si de mare in tot imprejurul ei. Romanii au fost influentati de greci. Acestia s-au stabilit in sudul Italiei de astazi, si au format orase precum Cumea si Tarentum, aducand cu ei si tehnologia lor avansata. Romanii au invatat de la greci diverse lucruri, precum scrisul si cititul. Nici religia nu a fost ocolita, aproape toata mitologia romanilor fiind derivata din mitologia greaca: Jupiters Zeus, Mars Ares, Venus Afrodita etc. Grecii nu au fost singurii migratori care s-au stabilit in peninsula. La nord, etruscii s-au asezat in regiunea Toscana si Umbria acum 1000 900 ani i.e.n. Etruscii s-au dezvoltat ca agricultori si viticultori, dar si ca artizani ai unei ceramici deosebite. Au fost considerati mai avansati tehnologic fata de vecinii lor. Minele de plumb, cositor, fier sau cupru au furnizat materia prima pentru o metalurgie din care se aprovizionau pana si grecii sau cartaginezii. Etruscii s-au organizat in orase-sate incepand cu secolul 8 i.e.n.

Herodot spune ca etruscii provin din regiunea anatoliana Lidia, dar Dionis din Halicarnass atesta faptul ca de fapt etruscii erau locuitori nativi ai Etruriei, care isi spuneau Rasenna. Acest mister al originii etruscilor a condus catre numeroase studii, incepand cu secolele XV si XVI, continuand

si in prezent. De asemenea, nici limba etrusca nu este foarte bine descifrata, majoritatea informatiilor pe care le avem despre etrusci provin din surse romane. Patria de origine a etruscilor se numea Tuscia. Dar Thyscia (citit tuscia) era numele stravechi al Tisei, vecina cu Muntii Apuseni, de unde au plecat etruscii. Acest lucru confirma indubitabil ca Tuscia italiana a conservat numele originar al patriei etruscilor. Chiar numele Tisei consemnat documentar in secolul al XI-lea alaturi de Tyscia, este de origine etrusca, el insemnand putin, posibil nume dat acestui rau in comparatie cu fluviul Dunarea. Etruscia era o societate predominant urbana, jucand un rol important in dezvoltarea comertului. Etruscii extravaganti erau privind de romani ca fiind slabi si decadenti. Si etruscii au imprumutat din cultura grecilor multe elemente. Etruscii nu aveau obiceiul sa scrie epopei precum grecii, ci foloseau scrisul mai mult pentru ritualuri, precum triburile din Dacia. Se remarca o similitudine intre anumite cuvinte etrusce si corespondentele lor romanesti, ceea ce ar duce spre concluzia ca ambele limbi au avut la baza fondul vechi european. Iata aici cateva cuvinte: ame mama, ati tata (tati), carath grad, nuk nu, terg targ, vinus vin. In jurul anilor 650 600 i.e.n, etruscii au traversat Tiber si au ocupat Latium. Formarea Imperiului Roman Dupa instaurarea imparatului Augustus, in anul 27 i.e.n, s-a ales forma de conducere monarhica. Augustus a ales pentru sine termenul de princeps, iar regimul instaurat de el a dat perioadei de inceput a imperiului (secolul 1 3 i.e.n.) numele de principat. Diocletian si Constantin cel mare au inaugurat monarhia absoluta de drept divin, si au deschis epoca dominatului (sec. 4 5). Imperiul Roman este cel mai vast si compact imperiu al antichitatii, una din cele mai unitare si durabile macroformatiuni statale din istoria omenirii. Imperiul Roman s-a extins prin cuceriri, unind pentru prima si singura data toate hotarele limitrofe Marii Mediterane, transformand-o intr-o Mare Internum. Intre granitele Imperiului Roman, care insumau peste 10.000 de kilometri, traiau pe o suprafata de 3,3 milioane pe km. patrati aproximativ 50 60 de milioane de locuitori. Circa 1 / 5 din populatia din acea vreme a globului. In timpul dinastiei Antoninilor (96 192) Imperiul Roman a atins apogeul expansiunii teritoriale si a puterii militare. Gaius Octavius, nepotul lui Iulius Cezar, si-a consolidat pozitia prin infrangerea rivalului sau la putere, Marc Antoniu, in batalia de la Acium din anul 31 i.e.n. Gaius a declansat un amplu

proces de restructurare a tututor institutiilor statului, fiind constient ca anii de razboi civil au lasat Roma intr-o stare de anarhie si ca societatea romana nu era inca pregatita sa accepte controlul total al unui despot. Gaius a reusit sa castige simpatia tuturor. A desfiintat armatele sale si a organizat alegeri in urma carora a fost ales in functia de consul. In anul 27 i.e.n. a returnat puterea Senatului Romei si s-a oferit sa renunte la suprematia militara peste Egipt, insa Senatul Roman nu numai ca l-a refuzat, dar i-a dat chiar controlul asupra Spaniei, Galiei si Siriei. Mai tarziu, Senatul i-a dat si titlul de Augustus, insemnand cel venerat. Data de 27 i.e.n. este considerata in mod oficial ca fiind inceputul Imperiului Roman. Fiind cel care facea regulile, a inventat si o noua functie, si anume cea de imparat al Romei, oferind controlul intregii armate romane. El folosea insa adesea titlul civil de Princeps. La 19 august, anul 14 e.n. Augustus a lasat la conducere locul lui Tiberius, fiul sotiei sale Livia Drusilla, dintr-o alta casatorie. Mai tarziu, in vremea imparatului Claudius, (41-54) imperiul s-a extins si in Britania, iar in vremea imparatului Traian (98-117) imperiul isi va atinge maxima intindere. Traian a cucerit Dacia, Mesopotamia si unele parti din Arabia. Incetarea razboaielor de cucerire ar fi avut ca efect imediat reducerea numarului de sclavi si implicit scaderea productivitati si rentabilitatii marii propietati. La dezvoltarea provinciilor secolul al II lea contribuie si imparatul Hadrian, care usureaza fiscalitatea si anuleaza datoriile acestora fata de Roma. Cucerirea Daciei a consolidat economia si finantele statului roman. Imparatul Hadrian, ce a domnit intre 117 si 138, a decis sa abandoneze Mesopotamia si partile Daciei de est, care fusesera incluse in Moesia. Caderea Imperiului Roman In asteptarea barbarilor Dupa multe razboaie a urmat si o perioada de pace. Insa nu pentru mult timp. Secolul al III-lea a fost dominat de o anarhie militara, ce a dus la un haos total. Legiunile isi proclamau comandanti ca imparati si au avut loc multe razboaie civile. Imparatul Aurelian (270-275) in urma conflictelor civile si impartirea in doua a imperiului, a decis in anul 271 sa abandoneze provincia Dacia.

Secolul al III-lea a adus declinul Imperiului Roman. Imparatul Constantin in incercari disperate de a reunifica imperiul, a dat un edict de toleranta religioasa (anul 313), in urma caruia crestinismul a devenit o religie favorizata, sperand ca sub un singur zeu va reusi sa potoleasca si sa uneasca oamenii. A infiintat si o noua capitala, Roma Secunda, devenita cunoscuta sub numele de Constantinopol. Ultimul imparat care va conduce pentru o scurta vreme intreg imperiul a fost Theodosius I, 394 395. In anul 380 a proclamat crestinismul ortodox ca religie oficiala, iar in 381 a fost tinut la Constantinopol al doilea sinod ecumenic. Dupa anul 395 niciun imparat nu va mai conduce Imperiul Roman. Oficial, nu erau doua imperii, unul de Apus si unul de Rasarit. Ci era un imperiu cu doi imparati.

In anul 410 vizigotii condusi de Alaric au devastat Roma. Imperiul de vest s-a accentuat in vremea lui Valentinian al III-lea (423-455), continuand sa piarda teritorii. Nu mai era cale de intoarcere, indiferent ce s-ar fi facut. Imparatii romani ajunsesera niste marionete ale unor comandanti germanici. Romulus Augustulus a fost inlaturat de la putere in anul 476 de Odoacru, un comandant german din armata romana, recunoscandu-l in schimb pe Zeno (474-491) ca singurul imparat roman. Imperiul roman din orient a trecut mai usor de pericolele barbare din secolul V. Iustinian (527565) a incercat chiar sa recucereasca occidentul roman. Romanii au recucerit Italia, dar economia romana s-a prabusit din pricina razboaielor. Dupa multe razboaie, romanii pierd din nou teritorii. Italia a fost atacata de lombarzi iar sudul Spaniei va fi pierdut din nou. In vremea lui Iustinian, romanii au platit un tribut scump ca sa pastreze pacea, orientand atentia imperiului la est. In anul 800, papa de la Roma, Leo III l-a incoronat pe regele francilor Charlemagne ca imparat al romanilor, ducand la formarea Imperiului Romano-german. In perioada dinastiei macedonene (867-1056) imperiul a inceput sa-si revina, cucerind parti din estul Anatoliei, Siria, Armenia, sudul Italiei si intreaga peninsula Balcanica.

Istoria Imperiului Roman a avut parte de multe urcusuri si coborasuri. In jurul anilor 1081 1118 imperiul a inceput cruciadele impotriva musulmanilor, profitand de pe urma acestora. In secolul XIV, Anatolia a fost cucerita de turci, iar otomanii vor trece in Europa in 1354, ocupand Gallipoli. In 1453 otomanii cuceresc Constantinopolul, iar apoi in 1461 si Trapezuntul, marcand astfel sfarsitul imperiului roman. De ce s-a prabusit Imperiul Roman? Una din teorii spune ca degradarea agriculturii a cauzat declinul economic al Imperiului. Din pricina multor migratori, Imperiul a inceput sa se clatine. Orasele romane nu erau facute pentru populatii mari, iar insuficienta mancarii a putut fi una din cauzele inceperii declinului. Zone intregi au fost desertificate si multe animale au disparut. Sclavia si taxele prea mari au fost un alt motiv. Acestea au fortat fermierii sa renunte la agricultura si sa se mute in orase. Lipsa mancarii, a apei, aparitia unor boli, au fost picaturi ce au ajutat la caderea Imperiului Roman. Inflatia si taxele prea mari au dus la inchiderea minelor, slabind si mai tare economia. In urma unor analize a scheletilor umani descoperiti, s-a descoperit in oase substante otravitoare, inhalate probabil prin unele condimente foarte populare in Imperiu. Adrian Goldsworthy, un istoric englez, sustine ca Imperiul Roman s-a sfarsit din pricina razboaielor civile frecvente si legiunile romane, pentru controlul Imperiului. Armata fiind slabita, si depinzand de o societate tot mai slabita, nu avea cum sa castige lupta cu numarul dusmanilor care era din ce in ce mai mare. Autoritatea centrala fiind slabita din pricina razboaielor civile tot mai dese, problemele sociale si economice, au dus la o incapacitate politica de a mentine controlul. Joseph Tainter, in cartea sa The Collapse of Complex Societies, spune ca agricultura s-a degradat, in timp ce populatia a crescut. Romanii in schimb au incercat sa rezolve aceasta problema cucerind noi teritorii. Ca o consecinta a cresterii Imperiului, si cheltuielile au crescut. Dovezile din scheletii descoperiti arata ca oamenii au fost sub-nutriti, iar conditiile tot mai degradante au dus pana la urma caderii acestei societati. Conditiile foarte precare in care traiau oamenii au dat nastere la aparitia unor boli si epidemii. William McNeil, in urma unor studii, spune ca intre anii 165 si pana in secolul III populatia Imperiului de Vest s-a injumatatit. O alta teorie spune ca si crestinismul a avut un rol in declinul Romei, facand populatia mai putin interesata de sloganul aici si acum asteptand in schimb rasplata in ceruri.

Istoricul Vegetius spune ca declinul Imperiului a survenit din pricina mercenarilor germani infiltrati la comanda legiunilor romane. Germanizarea ca un rezultat a diluarii culturii, loialitatea catre comandantii Romani si nu catre guvernul Roman, a dus probabil la sfarsitul acestui Imperiu. Vergetius sustine ca nu prabusirea economiei si industriei a dus la prabusirea Romei, ci a declinului agriculturii si a pamantului care nu mai era cultivat, deseori din pricina invaziilor barbare. Imperiul fiind macinat de numeroase pericole, atacuri externe; rascoale din peninsula si din provinciile Galia, Egipt, Africa; nesiguranta drumurilor fapt ce pagubea economia; luptele pentru tron, in care adesea erau implicate si legiunile au dus intr-un final la sfarsitul unui imperiu cu o istorie sangeroasa, plina de cuceriri si razboaie. Sfarsitul Imperiului Roman de Apus a marcat sfarsitul unei ere, si inceperea uneia noi, Evul Mediu. Emil Cioran spunea ca a fost nevoie ca barbarii sa distruga Imperiul roman pentru ca Europa sa se poata naste.

WIKIPEDIA Imperiul Roman antic (27 .Hr. - 395 d.Hr.)Pentru detalii, vezi: Imperiul Roman antic. Dup ce Gaius Octavius, nepotul lui Iulius Cezar, i-a consolidat poziia prin nfrngerea rivalului su la putere, Marc Antoniu, n btlia de la Actium din anul 31 .Hr., acesta a declanat un amplu proces de restructurare a tuturor instituiilor statului, fiind contient c anii de rzboi civil au lsat Roma ntr-o stare de anarhie i c societatea roman nu era nc pregtit s accepte controlul total al unui despot. Bun tactician, Octavius (sau Octavianus) a tiut s ctige simpatia tuturor. Mai nti a desfiinat armatele sale i a organizat alegeri, n urma crora a fost ales n funcia de consul. n 27 .Hr. a returnat, n mod oficial, puterea Senatului Romei, i s-a oferit s renune i la supremaia militar peste Egipt. Dar Senatul Roman nu numai c l-a refuzat, dar i-a dat chiar controlul asupra Spaniei, Galiei i Siriei. Puin mai trziu, Senatul i-a dat i titlul de Augustus (tradus cel venerat). Aceast dat, 27 .Hr., este considerat n mod convenional drept nceputul Imperiului Roman, dei numele de "Republica Romana" a fost folosit mai departe, n mod oficial, timp de cteva secole. Augustus a reuit s mai acapereze i funcia de tribun, care i permitea s convoace Senatul dup voina sa i s-i stabileasc agenda. n afar de aceasta a inventat i o nou funcie, n anul 23 .Hr., anume cea de mprat al Romei; aceast funcie era pe via i i oferea controlul ntregii armate romane. Totui el folosea

adesea titlul civil Princeps, sau Primul Cetean. La 19 august 14 d.Hr. Augustus a fost succedat de Tiberius (14-37), fiul soiei sale Livia Drusilla dintr-o alt cstorie.

n vremea mpratului Claudius (41-54) imperiul s-a extins n Britania, iar dup o scurt criz n vremea mpratului Nero (54-68) imperiul i-a atins maxima ntindere n vremea mpratului Traian (98-117). Traian a cucerit Dacia, Mesopotamia i pri din Arabia. mpratul Hadrian (117-138), succesorul lui Traian, a decis ns s abandoneze Mesopotamia i prile Daciei de est (care fuseser incluse n provincia Moesia Inferior). Imperiul Roman n 125 d.Hr. Dup aceasta a urmat o perioad de pace, cu excepia unor conflicte militare din vremea mpratului Marcus Aurelius (161-180). n anul 212 mpratul Caracalla (211-217) a oferit cetenia roman tuturor oamenilor liberi din imperiu. n pofida acestor msuri, secolul III a fost dominat de o perioad de anarhie militar, n timpul creia unele legiuni i proclamau comandanii ca mprai, i au avut loc foarte multe rzboaie civile. n aceast perioad mpratul Aurelian (270-275), care a avut meritul s restaureze integritatea imperiului (deoarece n urma conflictelor civile se formase n vest un imperiu galo-roman i n est unul palmyrean), a decis s abandoneze, n 271, provincia Dacia. Aceasta se justifica strategic, prin ideea scurtrii frontului plin de conflicte cu populaiile migratoare barbare de pe linia Dunrii de Jos. Criza secolului III se consider c a luat sfrit cu Diocleian (284-306). Acesta a iniiat o serie de reforme care au schimbat fata imperiului. Cu el se consider c ncepe perioada dominatului (marcnd sfritul perioadei principatului, care ncepuse cu Augustus), mpratul devenind n mod oficial un monarh autocrat. A reorganizat administraia in mai multe prefecturi i dioceze, i va mpari imperiul (n 286), el lund rsritul (linia de mprire fiind ntre Italia i Dalmaia), avnd capitala la Nicomedia. Va instaura i Tetrarhia, prin care, imperiul va fi condus n continuare de 2 Auguti i 2 Cezari, cte un August i un Cezar pentru fiecare parte (apus i rsrit). n urma unor rzboaie civile mpratul Constantin I (306-337) va reunifica imperiul. n 313, el va da un edict de toleran religioas, la Mediolanum, n urma cruia cretinismul va deveni o religie favorizat (pn atunci fusese persecutat de foarte multe ori, n special n vremea lui Diocleian), iar n 325 la Niceea, s-a inut primul sinod ecumenic, la care arianismul a fost recunoscut ca erezie (dei se pare ca la acea vreme, Constantin i favoriza mai mult pe arianiti). n 330 el va nfiina de asemenea o noua capital, pe locul vechiului ora Bizan, aceasta capitala va avea iniial numele oficial "Roma Secunda" (a doua Roma), mai trziu va deveni "Roma Nova" (Noua Rom), ns oraul va deveni cunoscut popular cu numele de "Constantinopol" (oraul lui Constantin). n 332, Constantin va duce o campanie contra vizigoilor la nord de Dunre, restaurnd pentru o vreme nite pri din fosta provincie roman Dacia. n 337, Imperiul va fi mprit ntre fii lui Constantin I, Constant (337-350), care va lua

Italia i Illyricum (includea atunci i Moesia de vest, Macedonia i Grecia), Constantin al II-lea (337-340) care va lua restul provinciilor occidentale (vestice), iar Constaniu al II-lea (337-361) care va lua orientul i n cele din urm ntreg imperiul. n 364, imperiul a fost iar mprit de Valentinian I (364-375) care a luat occidentul (care includea i Illyricum) i a dat orientul fratelui sau Valens (364-378). n vremea lui Valens, vizigoii fiind atacai de huni, vor cere azil n imperiu, nsa n cele din urm, datorit condiiilor grele n care erau tratai se vor revolta, contra romanilor, nvingndu-i n 378 n btlia de la Adrianopol. Ultimul mprat care va conduce o scurt vreme ntreg imperiul, va fi Theodosius I (379-395), numai din anul 394. Acesta va proclama Cretinismul ortodox (adic nearianist), ca religie oficial n 380, iar n 381, va fi inut la Noua Rom, Constantinopol, al doilea sinod ecumenic. n 395, imperiul va fi mprit fiilor lui Theodosius, Arcadius (395-408) in rsrit (est), iar Honorius (395-423) n apus (cnd, Illyricum a fost atribuit prii de rsrit, dar fr Dalmaia).

[modificare] Declinul Imperiului Roman de Apus (395 - 476)Pentru detalii, vezi: Imperiul Roman de Apus. Dup 395, niciun mprat nu va mai conduce singur un imperiu, care s se ntind din Britania pn n Egipt. ns, oficial nu erau doua imperii, ci un imperiu cu doi mprai. Imperiul din occident va intra n declin, n 410, vizigoii condui de Alaric vor devasta Roma, care n-a mai fost devastat din 387 . Hr. (ns Roma nu mai era capitala imperiului nc din 285, capitala fiind la Mediolanum, iar apoi n vremea lui Honorius mutat la Ravenna). Declinul imperiul de vest se va accentua n vremea lui Valentinian al III-lea (423-455), continund s piard din teritoriu, iar n 439 vandalii condui de Gaiseric au cucerit Cartagina i o parte considerabil din nordul Africii. n anul 451, generalul Flavius Aetius a reuit s-i nving pe hunii condui de Attila n btlia de la Chalons, dar declinul imperiului de vest a continuat, mpraii ajungnd sa fie nite marionete ale unor comandani germanici. n anul 476, un comandant german din armata roman, pe nume Odoacru l-a nlturat pe mpratul de la Ravenna, Romulus Augustulus (475476), i a refuzat s mai pun o alta marionet, prefernd s-l recunoasc pe mpratul din rsrit Zenon (474-491) ca singurul mprat roman i s conduc Italia roman n numele lui, dei un alt mprat din occident, Iulius Nepos (474-480), continua s conduc Dalmaia. n anul 487, dup nite nenelegeri cu Odoacru, Zenon l va convinge pe regele ostrogot Theodoric (care se afla n Balcani, n partea imperiului de rsrit), s plece i s-l nlocuiasc pe Odoacru, ca guvernator al Italiei. Imperiul Roman de Rsrit. Imperiul roman din orient a reuit s scape de pericolele barbare din secolul V, orientndu-i pe muli dintre barbari spre occident. ns n secolul al VI-lea, mpratul Iustinian (527-565) a decis

s ncerce s recucereasc occidentul roman. El se va baza n special pe generalul Belisarius, iar apoi pe Narses. Romanii au reuit s recucereasc Nordul Africii de la Vandali n 534, ns rzboaiele cu ostrogoii din Italia vor fi mult mai lungi, ele durnd din 535 pn n 554. n cele din urm romanii au recucerit Italia, dar efortul de rzboi a ruinat economia roman. n afar de Nordul Africii i Italia, va mai fi recucerita i o parte din sudul Spaniei, i pentru o vreme i cteva teritorii la nord de Dunre. n vremea lui Iustinian, a fost dat un nou cod de legi, care va rmne cunoscut cu numele de "Codul lui Iustinian", i a fost reconstruit catedrala Hagia Sophia (Sfnta nelepciune) n forma ei actual, ntre ani 532-537.

Vizualizare exterioar a catedralei Sfnta Sofia (nelepciune), 2004Recuceririle din vremea lui Iustinian nu vor dura, Italia va fi atacat de lombarzi n 568, iar sudul Spaniei, va fi pierdut din nou, n cteva decenii, iar conflictele cu persii vor rencepe (n vremea lui Iustinian, romanii au pltit un tribut scump ca s pstreze pacea), orientnd atenia imperiului la est. ns mpratul Mauricius (582-602) a reuit sa restabileasc pacea cu persii (ajutndu-l pe regele perilor Chosroes al II-lea ntr-un rzboi civil), i a reorganizat aprarea Balcanilor contra avarilor i slavilor. Dar, n 602, soldaii lui Mauricius, nemulumii c au fost obligai s petreac iarna la nord de Dunre, s-au revoltat, i l-au pus mprat pe Phocas (602-610). Conflictele cu persii vor rencepe, ceea ce va duce la ignorarea aprrii din Balcani, iar astfel vor intra slavii. Phocas va fi nlturat n anul 610 de Heraclius (610-641), care va reui n cele din urm s-i nving pe persi. Heraclius va schimba de asemenea limba oficiala a imperiului n greac (totui, multe din provinciile imperiului erau multi-etnice). ns n secolul VII vor ncepe atacurile arabilor islamici care vor cuceri ntreaga Persie, apoi provinciile romane Siria, Palestina, Egipt (cucerirea lor a fost att de uoar i datorit faptului c aici erau majoritari ca religie miafizitii) i Nordul Africii, iar n secolul al VIII-lea acetia au cucerit i regatul vizigot din Spania ajungnd pana n Francia. n 751, lombarzii vor cucerii Ravenna (capitala exarhatului roman din Italia), acest lucru a fost grbit i datorit confruntrilor religioase din cauza iconoclasmului care duseser la rebeliunea (vechii) Rome. Dei, iconoclasmul a fost condamnat n 787 la al aptelea sinod ecumenic de la Noua Rom, imperiul nu va mai recpta (vechea) Roma, aceasta ajungnd sub influenta francilor. n 800, papa de la Roma, Leo al III-lea l va ncorona pe regele francilor Charlemagne ca mprat al romanilor, ceea ce va duce la formarea Imperiului Romano-german (800-1806). Imperiul Roman (de rsrit) va ncepe s-i revin n vremea dinastiei macedonene (867-1056), atingnd apogeul n vremea lui Vasile al II-lea (976-1025). n aceast perioad, vor fi recucerite pri din estul Anatoliei, Siria, Armenia, toat peninsula Balcanica, sudul Italiei, i insule din Mediterana (Creta, Cipru). n secolul al XI-lea, va ncepe iar un declin, ce va duce la pierderea Italiei de sud n favoarea normanzilor i a Anatoliei care a fost cucerit de turcii selgiucizi (cu

excepia unor pri din vest i nord), dar mpratul Alexius I Comnen (1081-1118) a reuit s salveze imperiul. De asemenea, n aceast perioad au nceput cruciadele contra musulmanilor, dei imperiul iniial a profitat, n cele din urma vor ncepe conflictele dintre occidentul medieval i imperiu. n 1204, cruciada a patra a devastat Constantinopolul i a fondat Imperiul Latin al Romaniei (1204-1261), capitala imperiului roman fiind mutata la Niceea acuma, ns alte doua state romane s-au desprins acum, Despotatul Epirului (1204-1337) i Imperiul din Trapezunt (1204-1461). Cei din Niceea, vor reui n 1261 s recucereasc Constantinopolul, dar imperiul nu-i va mai reveni i va continua s cad n declin. n secolul al XIV-lea, Anatolia va fi pierdut la turci, iar otomanii vor trece n Europa n 1354, ocupnd Gallipoli. n 1453, dup mai multe conflicte, otomanii reuesc sa cucereasc Constantinopolul, iar apoi n 1461 i Trapezuntul.