A.

In

Luptele pentru putere ~i declinul economic au slabit Imperiul Roman in ultima perioada. Popoarele barbare au strtlpuns frontierele Romei, instl partea de est ~i cea de vest au avut destine cu totul diferite.
D up~ din asasinarea dinastia lui Antaninilor, Cammadus, in 192 ultimul e.n., a

urmat un an de razbaaie civile s~lbatice inainte ca SeptimiusSeverus s~ ajung~ pe tranul imperial. De~i Septimius a avut a damnie lung~ ~i inflaritaare (192-211), devenise evident faptul c~ imperiul apartinea aric~rei persaane care putea s~ camande sau s~ cumpere laialitatea trupelar militare -pe care nu se putea insa baza prea mult timp. Pre,ul ridicat al puterii Fiul lui Septimius, Caracalla (211-217), a fast ucis de praprii lui afiteri, ..multi dintre succesarii s~i avand aceea~i saart~. Armatele din sa-l proclame pe generalul lor lmparat ~i, in cea rnai mare parte a secolului 3 e.n., imperiul a fost macinat de razboaie civile. Puterea a devenit un pret. important, putini imp~rati reu~ind s~ rnman~ In viat~ o perioad~ de 5 ani dup~ urcarea lor pe tron. Sl~bit~ de tensiunile interne, Roma a trebuit s~ Infrunte noi provoc~ri ale du~manilor din afarn. in est, un Imperiu Persan revigorat s-a dovedit un adversar de temut, In timp ce

O Pictura murala romana reprezentand o vila in mediul rural. in ultima perioada a existen1ei imperiului, mul1i aristroca'i ~iau abandonat casele de la ora~ ~i s-au retras la 1ara. in urma razboaielor, regiunile rurale au ramas sarace ~i pustii, iar aristocra1ii au absorbit proprieta1i mici in cadrul propriilor lor averi ~i, in secolul 3, au inceput sa introduca o forma de iobagie in randurile 1aranilor liberi.

In Europa popoarele gerrnanice au 1nceputsa faca din ce In ce mai multe presiuni asupra frontierelor, reu~ind uneori sa le strapunga ~i provocand mari dezastre. Tulburarile din secolul 3 au devastat regiuni Intinse ale imperiului. Taxele ridicate au slabit economia ~i au demoralizat populatia, In timp ce devalorizarile succesive ale monedei (prin adaugareaunor cantitati din ce In ce mai mici de aur ~i argint In monezi) au distrus IncredereaIn aceasta,facand trocul preferabil decat acceptarea banilor. in consecinta, oamenii s-au retras spre comunitati rurale independente, condus.e In curand dupa un model semi-feudal. Spre sfar~itul secolului 3, o serie de conducatori abili au readus controlul asupra imperiului, dar nu au reu~it sa rezolve problemele fundamentale ale acestuia. Diocletian (284-305) a luat masuri active, prin care a mentinut statuI unit, dar l-a facut mai despotic ~i mai rigid: de exemplu, fiecare barbat era

O Via,a economica a Imperiului Roman inainte de declin. cu principalele centre comerciale. rute comerciale ~i zonele de produc'ie a celor mai importante bunuri. Limitele unei expansiuni profitabile au fost atinse pana in secolul 1 e.n.

O Moneda emisa de imparatul Caracalla. Urmandu-1 la tron pe tatal sau in anul 211 e.n., a devenit unic conducator dupa ce fratele sau a fost asasinat. Dar domnia lui a luat sfar~it in anul 21 7 d.Hr ., cand a fost ucis de proprii sai ofi~eri. 33

ROMA:

PRABU$IRE

IN VEST

O inmanarea monezilor taxe. Cheltuielile militare cate in secolele 2 ~i 3.

catre colectorul de impuneau taxe ridi-

O Cruce apar1inand regelui lombarzilor , ultimul trib germanic care a invadat Italia. Lombarzii au trecut la arianism, o forma de cre~tinism pe care Biserica Catolica o considera eretica.

silit sa: se prega:teasca:pentru aceea~i meserie pe care o avea tata:l sa:u. DiocletiaTha incercat sa: exercite mai u~or controlul asupra imperiului, divizandu-l in zone estice ~i vestice, conduse fiecare de un impa:rat senior ~i unul junior (un Augustus ~i un Cezar). Imperiul a r:1mas unit, fiind adeseori condus de un singur impa:rat, insa: diviziuoea est-vest tiridea intotdeauna sa: reapara:. Aceasta reflecta marile diferente dintre cele doua: regiuni ~i in special faptul ca: ora~ele din Est se mentineau relativ prospere. Un imperiu cre~tin Sistemul cu patru 1:mpa:ratial lui Diocletian, a fost desfiintat dupa: retragerea acestuia, in 305, iar dupa: o noua: serie de ra:zboaie civile, in 324, Constantin cel Mare s-a ridicat ca sta:pan al intregului imperiu. Acesta era un eveniment foarte important, deoarece Constantin a inceput sa:creada: in adeva:rul cre~tinismului, f1ind convins ca:dumnezeul cre~tin 1-a ajutat in lupta cruciala: de la Podul Milvian, in 312. De-a lungul secolelor, cre~tinismul s-a r:1spandit in mod constant, in ciuda perioadelor de persecutie, ultima f1ind in timpullui Diocletian, insa: suportul pe care i l-au dat Constantin ~i alti 1:mpa:ratia fost decisiv pentru expansiunea ~i

organizarea sa. In fmal, in 391, Teodosius cel Mare a conferit religiei cre~tine privilegiul de a fi singura religie a statului rornan, interzicand toate celelalte secte ~i religii. Posedarea unei credinte commune a intarit, probabil, imperiul pe termen scurt; ~i chiar ~i atunci cand Roma s-a prnbu~it, noua religie urrna sa serveasca drept punte intre lumea veche ~i cea noua. O alta realizare a lui Constantin a constat in fondarea unei noi mari capitale imperiale, Constantinopol, In Est, recunoscand oficial importanta deosebita pe care o avea aceasta regiune. Dupa moartea sa, s-au dat noi lupte pentru succesiune, iar 1mparatul care a ie~it victorios, Iulian "Apostatul " (renegatul -din punct de vedere cre~tin), a restabilit in scurt timp formele vechi de cult pagan; masurile sale fiind dizolvate dupa moartea sa, In 363. = ~ Barbarii ~i vandalii ] Amenintarea barbara a devenit ~i mai mare ~ dupa ce poporul germanic, vizigotii, a patruns In imperiu in 376. De~i admi~i initial ca refugiati ce doreau sa scape de 1nfrico~atorii huni, ace~tia au inceput sa aiba divergente cu romanii, au 1nfrant o armata romana la Adrianopol (378), unde 1mparatul Valens a fost ucis, iar apoi au continuat tulburnrile. Ordinea a fost restabilita de catre Teodosius cel Mare (379-395), ultimul conducator al Imperiului Roman unit, 1nsa, dupa moartea sa, o succesiune de triburi barbare ~i-au facut aparitia -vizigotii ~i vandalii, alanii ~i suevii, burf,unzii, hunii, ostrogotii ~i multi altii. In secolul 4, tot mai multe triburi au fost 1asate sa se stabileasca pe teritoriu roman, iar multe deta~arnente mari de barbari serveau In arrnatele romane in frunte cu proprii lor comandanti. Imperiul Roman de Apus a inceput sa fie barbarizat, chiar inainte de a 1ncepe sa se dezintegreze vizibil, la inceputul secolului 5. Galia a fost invadata ~i ultimele legiuni au parnsit Britania. Stilicho, un general barbar viclean aflat in serviciul roman, i~a tinut in ~ah pe subordonatii sai barbari In Italia, pana cand puterea sa a inceput sa-l alarmeze pe lmparatul din vest Honorius (395-423), care a ordonat uciderea acestuia (408). Dupa aceasta, Alaric ~i vizigotii nu mai puteu fi opriti, ~i in 410 au pus capat existentei Imperiului Roman, capo Constantin, primul imparat care a sus~inut Biserica Cre~tina dupa mai multe secole de persecu~ie. Dupa aceasta, cre~tinismul avea sa devina un factor Important In Istorla romana.

turand ~i jefuind Roma ins~~i. Vizigotii au ocupat apoi Spania, in timp ce vandalii au supus Africa de Nord; de asemenea, ace~tia au trecut Marea Mediteran~ In 455 ~i au jefuit Roma In intregime, cuvantul "vandalism" devenind un termen pentru distrugere nechibzuita. Ultimii Imp~rati ai Imperiului Roman de Apus erau doar n~te marionete manipulate de ~efii popoarelor germanice ce conduceau, In realitate, ltalia. Unul dintre ace~ti ~efi, Odoacru, a decis c~ Imp~ratii romani nu mai erau necesari. in 476 Odoacru l-a detronat pe 1:mp~ratul Romulus Augustulus, iar Imperiul Roman de Apus s-a destr~mat. Cu toate acestea, Imperiul Roman de Ras~rit a supravieruit

.!2 .x~

34