UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAȚII INTERNAȚIONALE, ȘTIINȚE

POLITICE ȘI ADMINISTRTIVE
DEPARTAMENTUL RELAȚII INTERNAȚIONALE

ȚÎRDEA ZINAIDA, BUZU ION, PASCAL DANIEL

RELAȚIILE DINTRE FEDERAȚIA RUSĂ ȘI AZERBAIDJAN

Referat

Autori: ______________Țîrdea Zinaida;___________Buzu Ion;

_______________ Pascal Daniel;
RI-301

Coordonator științific: _____________CEBOTARI Svetlana,

dr., hab., prof.univ.

CHIȘINĂU, 2019
 CUPRINS

INTRODUCERE
1. Dimensiunea politico - diplomatică a relațiilor dintre Federația Rusă și Azerbadjan;
2. Cadrul politico - juridic al relațiilor dintre Federația Rusă și Azerbaidjan;
3. Aspectul economic al relațiilor dintre Federația Rusă și Azerbaidjan;
4. Aspectul socio - cultural al relațiilor dintre Federația Rusă și Azerbaidjan;
CONCLUZII ȘI GENERALIZĂRI
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
 Actualitatea și importanța temei. Arena internațională este adesea dominată de prezența
și dominarea marilor state și de raportul și colegamentele acestor state cu alți actori internaționali.
Indubitabil, este cazul și Federației Ruse, parcursul căreia de-a lungul timpul a stârnit o mulțime de
discuții și controverse. Descendentă a fostei Uniuni Sovietice, U.R.S.S., Federația Rusă ocupă un
loc foarte important pe arena internațională și globală fiind unul dintre marile puteri contemporane
care se impune adesea asupra politicii mondiale, a parcursului relațiilor dintre state și a
transparenței sistemului internațional. Astfel, considerăm necesar de menționat faptul că Federația
Rusă, este unul dintre actorii geopolitici și geostrategi imortanți ai arenei internaționale. De
asemenea, este partenerul politic, comercial și strategic aproape a întregii arene mondiale.
Într-o altă ordine de idei, interesele și acțiunile Federației Ruse pe scena internațională sunt
reprezentate ca fiind o provocari pertinente la adresa stabilității și echilibrului sistemului de relații
internaționale. De asemenea, odată cu amplitudinea evenimentelor ce au loc în întreaga comunitate
mondială, Federația Rusă poate fi socotită, atât de jure cât ți de facto, ca stând la cârma multora din
acestea, fie în mod direct sau indirect.
La etapa actuală, studiul de față oferă o abordare detaliată a relațiilor Federației Ruse cu un
alt actor important alăturat ei. Respectiv, în acest context facem referință la spațiul caucazian,
anume la Azerbaidjan. În acest context, un punct important de menționat rămâne faptul că,
Azerbaidjanul a fost una dintre cele 15 republici unionale care făceau parte din Uniunea Sovietică.
De aici deducem faptul că, Azerbaidjanul, pe parcursul a mai multor decenii a fost catalizat drept un
partener strategic atât în perioada de aflare sub influența Uniunii Sovietice, cât și în prezent, când
Azerbaidjanul este stat învecinat direct cu Federația Rusă prin Nord.
Prin urmare, relevanța acestui subiect determină factorul de stabilire, implicare și participare
a relațiilor dintre Federația Rusă și Azerbaidjan la politicile unanim stabilite, la schimburile
comerciale dintre cele două state atât la nivel internațional cât și la cel regional. De asemenea,
importanța acestei teme este oferită de către nivelul de cooperare dintre aceste două state, la
influența care o prezintă una pentru alta, dar de asemenea, aceasta se referă și la limitele și lacunele
relațiilor dintre aceste două țări.
Ținând cont de faptul că Federația Rusă și Azerbaidjanul sunt două state imediat vecine,
stabilitatea relațiilor dintre aceste doi actori rămâne subiect de discuție important în literatura de
specialitate, abordat de o multitudine de teoreticieni atât din spațiul caucazian, euro - asiatic dar cât
și occidental.
Problema de cercetare a subiectului tratat este îndreptată spre efectuarea unor analize
teoretice și empirice a relațiilor dintre Federația Rusă și Azerbaidjan și impactul acestor relații
pentru stabilitatea sistemului de relații internaționale dar, totodată și a gradului de influență a
acestor două state în spațiul post - sovietic, în mare parte în regiunea Caucazului.
 Dintr - un alt punct de vedere, dacă abordăm tema subiectului tratat în mod detaliat, esențial
este de menționat care este scopul acestei lucrări. Respectiv, acesta reflectă dimensiunea relațiilor
dintre Federația Rusă și Azerbaidjan la diferite nivele de abordare precum cele politice, economice,
cultural - sociale și totodată, acesta abordează în mod scheletic limitele și lacunele la care sunt
supuse relațiile dintre acești doi actori regionali importaanți, dacă vorbim despre spațiul post -
sovietic, în special făcând trimitere la regiunea caucaziană.
Pentru aplicarea în practică a scopului propus, am propus câteva obiective strategice, care
vor fi drept reper în elucidarea temei abordate. Respectiv, dintre obiectivele propuse distingem:
- Analiza dimensiunii politico - diplomatice a relațiilor dintre Federația Rusă și Azerbaidjan;
- Identificarea cadrului politic și juridic de stabilire a relațiilor dintre Federația Rusă și
Azerbaidjan;
- Studierea aspectului economic al relațiilor dintre Federația Rusă și Azerbaidjan;
- Cercetarea aspectului socio - cultural al relațiilor dintre Federația Rusă și Azerbaidjan.

Cuvinte - cheie: relații internaționale, cooperare, Federația Rusă, Azerbaidjan, economie,

diplomație, regiunea caucaziană.

1. DIMENSIUNEA POLITICO - DIPLOMATICĂ A RELAȚIILOR DINTRE

FEDERAȚIA RUSĂ ȘI AZERBAIDJAN

Pentru a face o introducere în tema subiectului tratat, consider important de menționat faptul
că, in primis, Federația Rusă, este prezentată ca fiind unul dintre statele supra - putere mondiale,
care se implică în mod direct și indirect asupra politicii mondiale, la luarea deciziilor importante ce
vizează stabilitatea sistemului politic internațional și de asemenea, aceasta se impune în stabilirea
unui echilibru pe arena internațională, de jure, iar de facto, aceasta este văzută ca un stat care se
opune multor decizii de valoare internațională, creând astfel un dezechilibru în sistemul
internațional de state.
Respectiv, dacă vorbim despre Federația Rusă, remarcăm faptul că aceasta este cea mai
mare și mai intinsă țară din lume după suprafață, ocupând peste 1/8 din suprafața totală a
Pământului. În acest context, se subînțelege faptul că Rusia, de asemenea, este și statul cu cea mai
mare și bogată diversitate naturală, deținând în arsenalul său marea parte a resurselor naturale vitale
precum gazele naturale. Astfel, Federația Rusă este unul dintre cei mai importanți, influenți și
omniprezenți parteneri pe arena internațională.
Dacă vorbim despre Azerbaidjan, cinsiderăm esențial de specificat faptul că acesta este cea
mai mare țară din regiunea Caucazului, situată între Europa și Asia. De asemenea, aici putem
prezenta faptul că, Azerbaidjan, reprezintă unul dintre statele dezvoltate și bogate ale Caucazului.
Drept argument poate servi multitudinea de resurse naturale care se găsesc pe teritoriul acestui stat
precum petrol, aur, gaze naturale, etc. De aici deducem și influența acestui stat în regiunea
caucaziană.
In secundis, consideram important de stabilit legătura dintre cele două state sus -
menționate. Astfel, ambele state sunt învecinate de o frontieră comună de 284 km., însă relațiile
diplomatice dintre aceși doi actori au fost înființate la 4 aprilie 1992, când miniștrii de externe ai
Azerbaidjanului, Huseynag Sadikhov și ai Rusiei, Andrei Kozyrev au semnat un protocol privind
stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări. Până în prezent, Azerbaidjanul este un stat
important pentru Federația Rusă, acestea stabilind relații bilaterale în diferite domenii. Aici putem
argumenta faptul că cele mai multe domenii de cooperare bilaterală între aceste două state sunt în
domeniul comercial, economic și industrial. Astfel, după cum este menționat în literatura de
specialitate, interesul antreprenorilor ruși este din ce în ce mai ridicat față de activitatea industrială
din Azerbaidjan. 1
În istoria recentă, relațiile dintre Azerbaidjan și Rusia nu au fost întotdeauna neclintite.
Toată lumea știe episoadele și scandalurile neplăcute cauzate de aceștia în spațiul media, legate de
declarațiile aspre ale unor politicieni ruși cu privire la Azerbaidjan și Azerbaidjan împotriva Rusiei.
Uneori au ajuns chiar la nivelul departamentelor diplomatice și al altor structuri oficiale. Dar aceste
situații de conflict și incidente nu au subminat niciodată relațiile în mod fundamental și practic nu
au afectat blocul economic de cooperare. Inițiativa președinților I. Aliyev și V. Putin de a organiza
Anul Azerbaidjanului în Rusia în 2005 și Anul Rusiei în Azerbaidjan în 2005 a facilitat activarea
vizibilă a cooperării bilaterale interstatale. Numeroase întâlniri organizate în cadrul acestor
evenimente de amploare au contribuit la extinderea contactelor dintre cetățenii ambelor țări,
1 Российско-азербайджанские отношения в современных геополитических реалиях
https://riss.ru/images/pdf/journal/2011/1/Nuriev_2011_1.pdf accesat 21.01.2019;
instituțiile de știință, cultură și educație, companii și antreprenori privați și, în general, au influențat
în mod serios consolidarea atmosferei de prietenie și înțelegere reciprocă. În ultimii ani, un dialog
politic intens între Rusia și Azerbaidjan a fost menținut la toate nivelurile. Relațiile devin foarte
dinamice atunci când se bazează pe documente juridice internaționale. Avantajul relațiilor dintre
acești doi actori este un fundament juridic solid bazat pe Tratatul de prietenie, cooperare și
securitate reciprocă din 19972, ale cărui prevederi au fost dezvoltate în continuare în Declarația de
la Baku din 20013 și în Declarația de la Moscova din 2004.4
Azerbaidjanul este un important partener strategic al Rusiei. Relațiile celor două țări se
bazează pe principiile egalității și bunei vecinătăți, vechile tradiții de prietenie și respect reciproc.
Dezvoltarea cooperării între țări contribuie în mod obiectiv la stabilitatea și securitatea din Caucazul
de Sud și din regiunea caspică. Cooperarea la nivel înalt se dezvoltă în mod activ. La 13 august
2013, președintele rus Vladimir Putin a efectuat o vizită de lucru în Azerbaidjan. În urma vizitei, s-
au semnat mai multe acorduri, inclusiv privind cooperarea în domeniul producției de petrol și gaze
și construirea unui pod de automobile la granița celor două state. Părțile au discutat, de asemenea,
aspecte politice, inclusiv situația din jurul orașului Nagorno-Karabah.
Ad sumam, țin să menționez faptul că, astăzi, relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan, care se
bazează pe o bază solidă stabilită de G. Aliyev și V. Putin, au atins un nivel strategic, calculat pe
termen lung. Dorința celor două popoare frățești de a trăi în pace și armonie între ele a depășit
întotdeauna dificultățile obiective de stabilire a relațiilor dintre Rusia și Azerbaidjan ca state noi
suverane, care, după prăbușirea Uniunii Sovietice, s-au angajat pe calea transformărilor economice
și politice fundamentale.

2. CADRUL POLITICO - JURIDIC AL RELAȚIILOR DINTRE FEDERAȚIA RUSĂ ȘI

AZERBAIDJAN

Baza legală a relațiilor interstatale dintre Republica Azerbaidjan și Federația Rusă a fost
stabilită la 4 aprilie 1992, odată cu semnarea Protocolului "Cu privire la stabilirea relațiilor
diplomatice dintre Republica Azerbaidjan și Federația Rusă “.5 Pe linia de stat, relațiile dintre cele
două republici s-au dezvoltat inegal. Cu toate acestea, părțile au fost obligate să înceapă crearea
2 Мамедъяров Э. Добрые соседи, надёжные партнёры. К 15-летию установления дипломатических
отношений между Азербайджанской Республикой и Российской Федерацией // Российская газета.
Федеральный выпуск. 2007. 4 апреля. № 4332. URL: http://www.rg.ru/2007/04/04/azerbaydgan.html
accesat 24.01.2019;
3 Дипломатический Вестник. 2001. Февраль. URL: http://www.mid.ru/dip_vest.
nsf/99b2ddc4f717c733c32567370042ee43/d81e5f8447a4bb93c3256a3a003d844d?OpenDocument accesat
24.01.2019;
4  Информационный бюллетень МИД Российской Федерации. 2004. 9 февраля. URL:
http://www.mid.ru/ns-rsng.nsf/6bc38aceada6e44b432569e700419ef5/
2636918fe04d52b9c3257123002ccfb5? OpenDocument accesat 24.01.2019;
unui cadru juridic fundamental nou. Deja în decembrie 1991 a fost semnat Acordul bilateral privind
comerțul și cooperarea economică pentru 1992 și în februarie 1992 Proiectul "Marelui" Tratat
Interstatal "Despre prietenie și cooperare" a fost predat părții azere.
La 5 octombrie 1992, Parlamentul Azerbaidjanului a refuzat să ratifice documentele privind
aderarea la CSI. La 12 octombrie 1992, președintele Azerbaidjanului - A.Aliyev (Elchibey) a sosit
la Moscova într-o vizită oficială. El sa confruntat cu următoarele sarcini: să obțină sprijin din partea
Rusiei în soluționarea conflictului armeano-azer, a conflictului din Nagorno-Karabah și a asistenței
economice. Respectiv, Elchibey a reușit să semneze un acord de compromis "Despre prietenie,
cooperare și securitate reciprocă între Federația Rusă și Republica Azerbaidjan" (12 octombrie
1992).6 În prezent, au fost încheiate 80 de acorduri interguvernamentale între cele două țări. După
o perioadă tensionată a relațiilor dintre aceste două state, odată cu venirea la putere a președintelui
Heydar Aliyev, Azerbaidjanul a depus eforturi semnificative pentru a normaliza relațiile cu Rusia.
Un pas important în politica externă a diplomației azere a fost semnarea, la 26 septembrie 1993, a
documentelor privind intrarea Azerbaidjanului în CSI. Conducerea Azerbaidjanului speră, mai
presus de toate, ca, în răspuns, conducerea rusă să ajute la rezolvarea problemei din Karabahul de
Munte. Datorită experienței diplomatice a lui Heydar Aliyev, la 6 iunie 1995, a fost semnat un
protocol privind consultările politice între Rusia și Azerbaidjan. Protocolul prevedea summit-uri,
negocieri și consultări între ministerele de externe (cel puțin de două ori pe an), sprijin pentru
cooperarea strânsă și reciproc avantajoasă între celelalte ministere și departamente ale celor două
țări.
O piatră de hotar importantă în dezvoltarea dinamică și progresivă a relațiilor Azerbaidjan-
Rusia a fost vizita oficială a lui Heydar Aliyev la Federația Rusă (24-26 ianuarie 2002). Un
instrument concret pentru munca practică a fost încheierea în timpul vizitei unui acord între cele
două țări privind cooperarea economică pe termen lung până în 2010. În cadrul reuniunii, sa
anunțat, de asemenea, că Rusia se străduiește să dezvolte cooperarea militară bilaterală cu
Azerbaidjanul pe termen lung. În special, acordul privind starea și condițiile centrului de informare
și analiză din Gabala, semnat la 25 ianuarie 2002, a rezolvat problema stației de radare Gabala,
7
conform căreia stația a fost închiriată în Rusia timp de 10 ani. Astfel, cea mai acută problemă din
relațiile dintre cele două țări a fost eliminată de pe ordinea de zi, iar în februarie 2003 a fost semnat
Acordul interguvernamental dintre Rusia și Azerbaidjan privind cooperarea militară-tehnică, la
Baku. În octombrie 2003, Ilham Aliyev a fost ales Președinte al Republicii Azerbaidjan. Noua

5 Азербайджан-Россия (1992-2002). Сборник до- кументов МИД Азербайджанской Республики. Баку:

Джума,2002.;
6 Газета «Бакинский рабочий», 1992,19 ноября. http://www.br.az/print.php?
item_id=20150226105136049&sec_id=2 accesat 24.01.2019;
7 Федулова Н.Г. Содружество Независимых Государств – 15 лет спустя // Мировая экономика и
международные отношения, 2006, №12, с.53-57;
conducere a Republicii a anunțat continuitatea politicii lui Heydar Aliyev față de Rusia și relațiile
dintre Azerbaidjan și Rusia. Dezvoltarea stabilă și intensivă a relațiilor Azerbaidjan-Rusia pe baza
parteneriatului strategic în stadiul actual a fost confirmată și în timpul vizitei oficiale la Azerbaidjan
a ministrului Afacerilor Externe al Rusiei, S. Lavrov, care a avut loc la începutul lunii februarie
2005. La 16 februarie 2005 a avut loc deschiderea anului Azerbaidjanului în Rusia. Tema
principală a summitului: "Vladimir Putin - Heydar Aliyev - extinderea cooperării dintre Rusia și
Azerbaidjan în domeniul comerțului și al economiei și, mai ales, în domeniul producției de
hidrocarburi”.8
În iulie 2008, președintele rus Dmitri Medvedev a vizitat Azerbaidjanul. Caracterul
constructiv și dinamic al discuțiilor dintre președinții ambelor țări sa încheiat prin semnarea a cinci
documente. Șefii de stat au semnat Declarația de prietenie și parteneriat strategic, precum și patru
documente interdepartamentale:
- Acordul privind cooperarea dintre Ministerele Afacerilor Externe ale celor două țări în domeniul
arhivării;
- Memorandumul Ministerului Afacerilor Interne al celor două țări privind cooperarea în domeniul
securității, mărfurilor de tranzit;
- Acordul dintre autoritățile vamale privind cooperarea în domeniul combaterii infracțiunilor
vamale;
- Memorandumul privind cooperarea dintre Agenția Federală de Administrare a Proprietății și
Comitetul de Stat pentru Administrarea Proprietății de Stat a Azerbaidjanului în domeniul
privatizării și gestionării proprietății de stat.9
Declarația semnată de președinți a exprimat intenția părților de a consolida cooperarea în
asigurarea securității în Caucazul de Sud și în regiunea caspică. În același timp, documentul a
menționat că părțile consideră inacceptabilă schimbarea forțată a frontierelor recunoscute pe plan
internațional. În acest sens, documentul a vorbit despre "importanța" soluționării timpurii a
conflictului Nagorno-Karabah pe baza normelor și principiilor general acceptate ale dreptului
internațional și, mai presus de toate, respectarea și asigurarea suveranității și integrității teritoriale și
a inviolabilității frontierelor de stat, precum și rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al
ONU și Deciziile OSCE. Documentul a exprimat, de asemenea, satisfacția față de activitatea
comisiei privind delimitarea frontierei de stat. Părțile au intervenit pentru finalizarea rapidă a
procesului de negociere în vederea semnării documentului interguvernamental relevant. În plus,
Declarația a notat intenția părților de a consolida și extinde cooperarea tehnică militară și militară.

8 Саммит Путин-Алиев дал рекордный урожай соглашений //Интернет-газета «Strana.ru.», 2002, 26

января;
9 Газета «Бакинский рабочий», 2008, 14 июля. http://files.preslib.az/projects/republic/ru/azr7_2.pdf
accesat 24.01.2019;
 În prezent, relațiile Azerbaidjan-Rusia se află în fața unei noi etape a dezvoltării lor. Această
etapă este menită a fi un punct de cotitură. Astăzi, puțini oameni cred în renașterea oricărui tip de
imperiu și, prin urmare, este timpul ca ambele părți să închidă acest subiect pentru totdeauna.
Discuții politice: "Merită să dezvoltăm cooperarea cu Rusia în Azerbaidjan?" Sunt în urma unei
abordări sănătoase bazate pe necesitatea de a dezvolta parteneriate egale cu un stat care este aproape
atât geografic cât și spiritual.
Practica vieții a arătat că abordările imperiale ale Rusiei față de Azerbaidjan, care încă sunt
aderate de un număr de politicieni ruși, departe de a înțelege starea reală a afacerilor, provoacă
numai temeri și reacții ostile uitate în societatea azeră. Numai pragmatismul, bazat pe idei clare
despre interdependența celor două state, necesitatea reciprocă a acestora, va determina natura
relațiilor dintre aceste două în viitorul apropiat. Nivelul acordurilor politice dintre Azerbaidjan și
Rusia va contribui la dezvoltarea cooperării în general în toate domeniile.

2. ASPECTUL ECONOMIC AL RELAȚIILOR DINTRE FEDERAȚIA RUSĂ ȘI

AZERBAIDJAN

Cât despre economia Azerbaidjanului este de menționat faptul că în prezent Azerbaidjanul

este un important furnizor de petrol din țările occidentale, de care este legat prin oleoductul BTC
(Baku-Tbilisi-Ceyhan) . Energia electrică este produsă preponderent de termocentrale. În timp ce
capitala Baku este centrul principal industrial al republicii, Sumgait este cel mai mare furnizor de
produse siderurgice. Industria azeră produce îngrășăminte chimice, carburanți, herbicide, uleiuri
industriale, cauciucuri sintetice și plastice. Industria ușoară produce mărfuri din bumbac și lână,
încălțăminte și alte articole de larg consum.
Deși suprafața cultivabilă a Azerbaidjanului nu depășește o cincime din teritoriul său,
produsele asigurate sunt semnificative. Azerbaidjanul este un lider în producția bumbacului,
tutunului, strugurilor și a ceaiurilor la nivel regional. Dat fiind că fluviile navigabile sunt puține,
Azerbaidjanul a dezvoltat cu precădere transportul feroviar și cel automobilistic.
Atât câmpiile, cât și dealurile molcome, în general sunt bine udate și adecvate culturilor,
cele mai importante în antichitate fiind cerealele și viile. Luncile mănoase sunt ideale pentru
pășunat. Alte resurse importante sunt codrii montani, pare-se cândva foarte bogați în pomi, ceea ce
o mărturisește construirea caselor din lemn. Piatra, de asemenea, a fost folosită tăiată în blocuri
pătrate. Agricultura, resursele naturale și un comerț care cu timpul a devenit extrem de activ, au
influențat decisiv civilizația azeră.
Azerbaidjanul are resurse naturale bogate de petrol, gaze naturale, aur, aluminiu etc.
 Cooperarea dintre Rusia si Azerbaidjan in domeniul economic se bucură din totdeauna
de o creștere a comerțului de la un an la altul. Așa dar, cum Azerbaidjanul este cea mai mare țară
din Caucaz , a devenit și unul dintre cei mai importanți parteneri economici pentru Rusia10. Relațiile
dintre cele două țări sunt la un nivel strategic și se dezvoltă cu succes în toate domeniile, inclusiv
economice și comerciale. Un rol deosebit în cooperarea economică a acestor două state îl are
semnarea Acordului Economic ruso-azerbaidjan pâna in anul 2010.
Asa dar mentionam ca exportul Rusiei in Azerbaidjan în 2007 era de pîna la 17,57% prin
frunizarea de gaze si petrol iar importul alcătuia 8,7%. De cealaltă parte principalele tendințe de
import pentru Azerbaidjan din Rusia în anul 2007 erau: echipamente și diferite tipuri de transport
care alcatuiau 25,9 % (361mil.dol), pe când principalele mărfuri exportate erau textile, produse
minerale, și metale ce alcătuiau 54,8% (179 mil.dol). În aprilie 2008, are loc deschiderea companiei
„Integra” pe teritoriul Azerbadjanului, care este una dintre cele mai mari companii rusești de
frunizare a gazelor și petrolului11. Tot în acest context, proiectul ruso-azer “AzRosPromInvest”
conturează încă odată relațiile economice dintre aceste două state care, prin acest proiect, se
angajează să coopereze în domeniul construcțiilor, și anume prin producerea betonului.
În sfera finanțării ambelor părți intern - economice operează doar o singura banca , Banca
Internațională a Azerbaidjanului deschisă la Moscova, care are un set de filiale: 6 la Moscova, 3 la
Sankt-Peresburg, si una la Ekaterinburg.
La data de 25 iulie 2018 în timpul vizitei ministrului de economie a Azerbaidjanului, Shahin
Mustafayev, el a declart ca a vorbit cu omologul sau din Rusia despre extinderea cooperării în
afaceri, crearea de societăți mixte în diverse domenii, crearea în Rusia a caselor de comerț și a
centrelor logistice din Azerbaidjan, creșterea exportului de produse viti - vinicole din Azerbaidjan,
consolidarea cooperării în sfera transporturilor, dezvoltarea " Nord-Sud ".
Cifra de afaceri a Azerbaidjanului cu Rusia a fost de 2,14 miliarde de dolari în 2017, circa
1,5 miliarde de dolari reprezentând importul de produse rusești către Azerbaidjan, potrivit
Comitetului de Stat al Vămilor din Azerbaidjan. Rusia se clasează pe primul loc în ceea ce privește
exportul de produse non-petrol din Azerbaidjan. Azerbaijan a investit peste 1 miliard de dolari în
economia Rusiei, iar Rusia a investit aproximativ 4 miliarde de dolari în economia
Azerbaidjanului12.
Asa dar de-a lungul anilor s-a observat că Rusia este unul dintre principalii parteneri
comerciali ai Azerbaidjanului, iar cifra de afaceri a țărilor a crescut cu 22% în 2017. Dinamica
relațiilor comerciale a continuat în prima jumătate a anului 2018, iar cifra de afaceri a mai crescut

10 Trade turnover between Azerbaijan, Russia increases. https://www.azernews.az/business/135352.html (vizitat

24.01.2019);
11 Ibidem;
12 Russia enthusiastic about development of relations with Azerbaijan. https://www.azernews.az/nation/137256.html
(vizitat 24.01.2019)
cu 20%. Azerbaidjanul este unul dintre principalii parteneri economici ai Rusiei printre țările CSI.
Cifra de afaceri între aceste două țări a fost de 2,14 miliarde de dolari în 2017. Acest tip de
cooperare joacă un rol important în dezvoltarea relațiilor comerciale și economice dintre Rusia și
Azerbaidjan și în creșterea cifrei de afaceri.

În prezent, întreprinderile din mai mult de 70 de regiuni din Rusia cooperează direct cu
Azerbaidjan. Cincisprezece regiuni din Rusia au acorduri relevante cu Azerbaidjan privind
cooperarea comercială și economică, științifică, tehnică și culturală.

4. ASPECTUL SOCIO - CULTURAL AL RELAȚIILOR DINTRE FEDERAȚIA RUSĂ

ȘI AZERBAIDJAN

Un aspect important în relațiile dintre Federația Rusă și Azerbaidjan în stadiul actual, sunt
interconexiunile culturale care au rădăcini istorice destul de profunde. De la mijlocul secolului al
XIX-lea, principalii reprezentanți ai intelectualității din Azerbaidjan și Rusia - MF Akhundov, A.
Bakikhanov, G. Zardabi, S.A. Shirvani, AS Pushkin, M.Yu.Lermontov, A.Bestuzhev-Marlinsky,
Y.Polonsky și mulți alții au consolidat legăturile prietenoase, au înscris pagini strălucitoare în
istoria relațiilor ruso-azere. Aceste tradiții au continuat în secolul XX în persoana lui M. Gorky, S.
Esenin, V. Mayakovski, N. Tikhonov, S. Vurgun, Rasul Rza, T. Salahov, K. Karayev, M.
Rastropovich și alți reprezentanți proeminenți ai creativității intelectualilor din ambele țări. Trebuie
remarcat faptul că, în ajunul proclamării independenței Republicii Azerbaidjan, contactele socio-
culturale ruso-azere nu erau sistemice, dar au devenit,în perioada imediat următoare independenței.
După obținerea independenței, aceste legături au fost slăbite în prima etapă. Cu toate acestea, chiar
și în aceste condiții dificile la 25 octombrie 1991 la Moscova, a fost inaugurat un monument a
marelui poet azer și gânditor Nizami Ganjavi, la care au participat vice-primarul Moscovei Iuri
Lujkov, ministrul Culturii P. Bulbuloglu, ministrul Culturii RF N.N.Gubenko, un număr de state și
persoane publice din Azerbaidjan, Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan și Turcia. Anual, la Moscova
sunt organizate expoziții de covoare din Azerbaidjan, concerte, expoziți ale maeștrilor de artă și alte
evenimente culturale13.
Cu toate acestea, începând cu a doua jumătate a anilor 1990, a existat o cooperare intensă și
mai dinamică între Azerbaidjan și Rusia în sfera socio-culturală. Acest lucru a fost facilitat de o
serie de acorduri interguvernamentale.14 A fost importantă semnarea, la 5 noiembrie 1999, la Baku a

13 Азербайджано-российские связи в гуманитарной сфере http://anl.az/el/m/mn_vaps.pdf (vizitat 24.01.2019);

14Обсуждены вопросы сотрудничества между Азербайджаном и Россией в культурной сфере
http://www.mct.gov.az/ru/obshie-novosti/obsuzhdeny-voprosy-sotrudnichestva-mezhdu-azerbajdzhanom-i-rossiej-v-
kul-turnoj-sfere (vizitat 24.01.2019);
Programului de cooperare pe termen lung al Republicii Azerbaidjan și al Federației Ruse în
domeniul culturii, științei și educației pentru 2000-2002. Acest document a fost furnizat pe baza
acordurilor semnate la 6 iunie 1995 privind cooperarea în domeniul Culturii și Științei și acordul
din 03 iulie 1997 privind condițiile de formare și activitățile informaționale cât și centrele culturale
care duc în continuare dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări. În special, prevăzut pentru
stabilirea instituțiilor de învățământ de filiale, școli mixte, formarea profesorilor de limba rusă,
publicarea și schimbul producție de cărți educaționale, culturale și științifice, realizarea de „mese
rotunde“, expoziții comune de opere de artă, efectuarea unui tur al artei în Rusia și Azerbaidjan,
difuzarea canalelor de televiziune rusești pe teritoriul Azerbaidjanului, cooperarea
cinematografiilor, precum și cooperarea în domeniul sportului, turismului etc15.
Pentru implementarea practică a activităților planificate a fost elaborat un program comun
privind cooperarea dintre Republica Azerbaidjan și Federația Rusă, care a subliniat activități
specifice, termeni și organizații pentru ambele părți privind cooperarea în domeniul culturii,
informării, educației, științei, sportului, îngrijirii sănătății drepturile omului. În data de 16
octombrie, societatea civilă din Moscova a semnat un acord privind cooperarea în domeniul
informațiilor, care a simplificat interacțiunea mass-media în conformitate cu standardele
internaționale. În anul următor, 2001, la 9 ianuarie, a fost semnat un acord interguvernamental care
reglementează statutul corespondenților media, drepturile, îndatoririle și responsabilitățile acestora
în conformitate cu normele dreptului internațional16.
În general, și în noul secol, cooperarea socio-culturală dintre Azerbaidjan și Rusia a
continuat să fie un factor important în înțelegerea reciprocă, încrederea și întărirea relațiilor
interetnice. Pentru a dezvolta acordurile existente la a cincea reuniune a Comisiei
interguvernamentale privind cooperarea economică dintre Azerbaidjan și Federația Rusă din 24
aprilie 2001 a fost adoptat un program special de cooperare în sfera socio-culturală dintre cele două
țări. Deja în aprilie 2003, în anul universitar 2003/2004, guvernul Federației Ruse a oferit un număr
de 110 locuri de studiu la universitățile din Rusia în domeniile matematicii aplicate, informaticii,
sistemelor și tehnologiilor informaționale, managementului producției, economiei mondiale,
relațiilor internaționale, medicinei etc. pentru studenții Azeri.
În ceea ce privește problema predării limbii ruse în Azerbaidjan, trebuie remarcat faptul că,
în Azerbaidjan exista peste 350 de școli cu predare în limba rusă, În total, peste 1 000 de elevi
primesc învățământ secundar în limba rusă.

15Восточноевропейское направление внешней политики Азербайджанской Республики на современном этап

http://anl.az/el/m/mn_vaps.pdf (vizitat 24.01.2019);
16Обсуждены вопросы сотрудничества между Азербайджаном и Россией в культурной сфере
http://www.mct.gov.az/ru/obshie-novosti/obsuzhdeny-voprosy-sotrudnichestva-mezhdu-azerbajdzhanom-i-rossiej-v-
kul-turnoj-sfere (vizitat 24.01.2019);
 Deschiderea monumentului marelui poet rus Alexandru Pușkin din centrul orașului Baku pe
12 octombrie 2000 și marelui poet al Azerbaidjanului Nizami Ganjavi din Sankt Petersburg, pe 9
iunie 2002, au fost evenimente importante în dezvoltarea relațiilor culturale și politice dintre
Azerbaidjan și Rusia. La inaugurarea de la Baku a monumentului lui A. Pușkin, președintele
Azerbaijanului G.A. Aliyev, a remarcat că "acest eveniment va servi la dezvoltarea în continuare a
relațiilor dintre Azerbaidjanul independent și Federația Rusă, între popoarele din Azerbaidjan și
Rusia". La rândul său, în discursul său de la deschiderea monumentului lui Nizami Ganjavi,
Vladimir Putin, în special, a subliniat că "respectăm cultura Azerbaidjanului, cultura din Est și
sperăm că aceasta este fundația care ne va uni mereu"17.
Anul 2005 - anul Azerbaidjanului în Rusia, care a început la 16 februarie în timpul vizitei de
lucru a președintelui Azerbaidjanului IG Aliyev la Moscova, a fost semnificativ și în relațiile ruso-
azere. În timpul discuțiilor, liderii ambelor state au subliniat progresul în toate domeniile cooperării
reciproc avantajoase, inclusiv în domeniul culturii, educației și științei.
Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan în domeniul culturii și educației se dezvoltă constant. În
decembrie 2006 a fost adoptat un program interguvernamental de cooperare în sfera umanitară
pentru perioada 2007-2009. 390 de cetățeni ai Azerbaidjanului sunt educați în universități ruse pe
linii de stat. Mai mult de 15 mii de studenți au studii în universitățile ruse din Azerbaidjan. Există
50 de publicații scrise în limba rusă și 10 agenții de știri în Azerbaidjan. În 2008, la Baku a fost
deschisă o filială a Universității de Stat din Moscova. M. V. Lomonosov. La 2 septembrie, ministrul
culturii al Republicii Azerbaidjan, Abulfaz Garayev, sa întâlnit cu ministrul culturii a FR și cu șeful
Departamentului de Cultură al Moscovei, Alexander Kibovsky, în timpul unei călătorii în Federația
Rusă. În timpul întâlnirii s-a discutat despre pregătirea unui plan de doi ani de evenimente în sfera
culturală dintre Republica Azerbaidjan și Federația Rusă și o serie de alte probleme. În timpul
discuțiilor, a avut loc un schimb de opinii privind schimbul de personal între instituțiile de
învățământ, organizarea de excursii reciproce ale directorilor, inclusiv examinarea posibilității de a
utiliza cele mai noi tehnologii utilizate în sectorul bibliotecilor din Moscova, participarea în comun
la festivaluri internaționale și includerea compozitorilor azeri în repertoriile teatrelor din Moscova,
organizarea în comun a spectacolelor, desfășurarea unei "ferestre virtuale" timp de o săptămână
într-unul din teatrele din Moscova , organizarea de expoziții generale, extinderea activităților
comune în domeniul arheologic.

CONCLUZII ȘI GENERALIZĂRI
Astfel, dezvoltarea dinamică a relațiilor politice și economice dintre ambele țări, creșterea
constantă a comerțului, intensificarea contactelor la nivelul structurilor de afaceri, succesul

17 Ibidem;
cooperării în sectorul energetic, dezvoltarea în continuare a legăturilor umanitare bilaterale
reprezintă exemple vii ale parteneriatului strategic dintre Republica Azerbaidjan și Federația Rusă
în noul secol . În multe privințe, acest lucru a devenit o realitate datorită intensității contactelor
reciproce din ultimii cinci ani la diferite niveluri și pe diverse probleme, iar numărul lor a condus, în
cele din urmă, la o nouă descoperire calitativă în relațiile azeră-ruse, care, conform expresiei
figurative a președintelui Azerbaidjanului I.G. Aliyev, "bună vecinătate exemplară". În general,
relațiile politice și economice din Azerbaidjan-Rusia în anii 1990 erau inegale, cazuri rare de
activare au fost urmate de recesiuni lungi, cauzate, în primul rând, de poziția ne-constructivă a
conducerii de atunci a Federației Ruse. Numai în ultimii ani, datorită poziției constructive a noii
conduceri rusești și a activităților fructuoase ale președinților Republicii Azerbaidjan, G. Aliev și I.
Aliev, a apărut o îmbunătățire semnificativă a relațiilor dintre Azerbaidjan și Rusia la nivelul
parteneriatului strategic.

BIBLIOGRAFIE
1. Trade turnover between Azerbaijan, Russia increases.
https://www.azernews.az/business/135352.html (vizitat 24.01.2019);
2. Russia enthusiastic about development of relations with Azerbaijan.
https://www.azernews.az/nation/137256.html (vizitat 24.01.2019);
3. Азербайджан-Россия (1992-2002). Сборник документов МИД Азербайджанской
Республики. Баку: Джума,2002.;
4. Азербайджано-российские связи в гуманитарной сфере http://anl.az/el/m/mn_vaps.pdf
(vizitat 24.01.2019);
5. Bосточноевропейское направление внешней политики Азербайджанской Республики на
современном этап http://anl.az/el/m/mn_vaps.pdf (vizitat 24.01.2019);
6. Газета «Бакинский рабочий», 1992,19 ноября. http://www.br.az/print.php?
item_id=20150226105136049&sec_id=2 accesat 24.01.2019;
7. Газета «Бакинский рабочий», 2008, 14 июля.
http://files.preslib.az/projects/republic/ru/azr7_2.pdf accesat 24.01.2019;
8. Дипломатический Вестник. 2001. Февраль. URL:
http://www.mid.ru/dip_vest.nsf/99b2ddc4f717c733c32567370042ee43/d81e5f8447a4bb93c3256
a3a003d844d?OpenDocument accesat 24.01.2019;
9. Информационный бюллетень МИД Российской Федерации. 2004. 9 февраля. URL:
http://www.mid.ru/ns-
rsng.nsf/6bc38aceada6e44b432569e700419ef5/2636918fe04d52b9c3257123002ccfb5?
OpenDocument accesat 24.01.2019;
10. Мамедъяров Э. Добрые соседи, надёжные партнёры. К 15-летию установления
дипломатических отношений между Азербайджанской Республикой и Российской
Федерацией // Российская газета. Федеральный выпуск. 2007. 4 апреля. № 4332. URL:
http://www.rg.ru/2007/04/04/azerbaydgan.html accesat 24.01.2019;
11. Обсуждены вопросы сотрудничества между Азербайджаном и Россией в культурной
сфере http://www.mct.gov.az/ru/obshie-novosti/obsuzhdeny-voprosy-sotrudnichestva-mezhdu-
azerbajdzhanom-i-rossiej-v-kul-turnoj-sfere (vizitat 24.01.2019);
12. Российско-азербайджанские отношения в современных геополитических реалиях
https://riss.ru/images/pdf/journal/2011/1/Nuriev_2011_1.pdf accesat 21.01.2019;
13. Саммит Путин-Алиев дал рекордный урожай соглашений //Интернет-газета
«Strana.ru.», 2002, 26 января;
14. Федулова Н.Г. Содружество Независимых Государств – 15 лет спустя // Мировая
экономика и международные отношения, 2006, №12, с.53-57.