UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE TIINE POLITICE, ADMINISTRATIVE

I ALE COMUNICRII

RELAIILE EXTERNE
ALE UNIUNII EUROPENE CU
FEDERAIA RUS

Coordonator tiinific:
Prof. univ. dr. Vasile Boari.
Andrei Mihaly Pasztor

Cluj-Napoca
2015
CUPRINS
1

COLABORAREA RUSIEI CU EUROPA I MODELAREA RUSIEI N EUROPA.....................4

RELAIILE EXTERNE ALE RUSIEI CU FOSTELE STATE SOVIETICE I INFLUENA LOR N
RELAIA RUSIA-UNIUNEA EUROPEAN........................................................................8
Relaia Rusia Statele Unite ale Americii................................................................8
Relaia Rusia NATO............................................................................................... 9
Relaia Rusia Uniunea European.......................................................................10
Relaia Rusia Vecintatea Apropiat...................................................................10
Relaia Rusia Orientul Mijlociu............................................................................. 11
Relaia Rusia China / Asia de Est (Japonia, Coreea de Nord i Sud)....................11
Relaia Rusia - Eurasia........................................................................................... 12
Uniunea Economica Eurasiatica............................................................................ 13
Relaia Rusia Germania....................................................................................... 14
Relaia Rusia - Frana............................................................................................. 14
Axa Paris-Berlin- Moscova..................................................................................... 14
RELAIA UNIUNEA EUROPEAN-RUSIA, N CONTEXTUL POLITICII ENERGETICE,
POLITICII EXTERNE I DE SECURITATE, DIPLOMAIA SERVICIULUI EUROPEAN DE
ACIUNE EXTERN RELATND CRIZA DIN UCRAINA..................................................16
Interesele Rusiei n Ucraina................................................................................... 16
Ucraina - Uniunea European................................................................................ 17
Identitatea European i criza de identiti...........................................................18
Ameninri la nivel global...................................................................................... 19
Prevenirea ameninrilor globale..........................................................................19
Serviciul European de Aciune Extern..................................................................23
Msuri privind cooperarea economic...................................................................25
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................... 26

Lucrarea cu numele Relaiile Externe ale Uniunii Europene cu Federa ia Rus. Am ales
aceasta

tema

ca o continuare a lucrri de disertaie: Dezintegrarea URSS. Negocieri i

Reconstrucie n Spaiul Sovietic.

In ceea

ce

privete subiectul

temei

alegerea metodei pentru

abordarea i

soluionarea acestuia, este o lucrare avnd domeniul studiat cu tema istorica, obiectiva,
bazndu-se pe cercetri reale.
Obiectivul lucrrii a fost s demonstreze c, innd cont de valenele geopolitice i
geostrategice ale zonei i urmrind cursul istoric al evenimentelor din cele mai vechi timpuri
pn n prezent, statele care i-au disputat aria n cauz au avut tot timpul interesul egoist de a-i
extinde autoritatea asupra zonei.Obiectivul lucrrii este de a se demonstra valena geopolitica i
geostrategica ale fostei URSS i actuala Rusie, urmrind relaiile externe cu Uniunea Europeana
ncepnd de la terminarea Rzboiului Rece, cnd au nceput dezvoltarea relaiilor externe UEfederaia Rusa i pana n prezent, exista o disputa economico-politic-militar-energetica,
pentru reconstrucie avnd interesul spre extindere, o extindere dornica de aliana a tuturor
statelor ex-comuniste care si au ctigat independenta.Politica dusa pentru reconstrucie este una
de autoritarai hegemonica asupra zonelor de interes.
Metodologia utilizata cercetrii este una cantitativa; se realiza pe baza unor informaii
complete, luarea unor decizii corecte, necesare procesrii i interpretrii de date statistice, care
au dezvoltat un proces ndelungat.
Subiectul propus este unul relativ nou, pentru c, dei face obiectul a numeroase articole
de pres, luri de poziie, declaraii mai mult sau mai puin oficiale, mai ales de factur recent,
cercetrile academice complexe ale problemei lipsesc apoape n ntregime, crile care abordeaz
subiectul putnd fi numrate pe degetele de la o mn.Subiectul propus este unul relativ nou,
dei este obiectul unor numeroase articole de pres, luri de Poziie, declara ii mai mult sau
mai puin oficiale, cu cercetrile academice aferente ale problemei. Cr ile abordeaz subiectul
din perspectiva oferit care este una inedita, complexa, ncercnd s acopere toate aspectele
situaiei.
Lucrarea are mai multe elemente de noutate: reconstrucia istoric din cele mai vechi
timpuri i mergnd pn la unele evenimente desfurate post Haga;Lucrarea cuprinde trei
elemente cheie explicate pe parcursul a trei capitole, care conin fiecare cte doua subcapitole,
cum ar fi:
Capitolul I. Colaborarea Rusiei cu Europa si Modelarea Rusiei in Europa.
Capitolul II. Relaiile Externe ale Rusiei cu fostele state Sovietice si influenta lor in
relaia Rusia Uniunea Europeana.
3

Capitolul

III.Relaia

Uniunea Europeana -Rusia - Ucraina, in contextul politicii

Energetice, Politicii Externe si de Securitate,

diplomaia Serviciul European

de Ac iune

Externa relatnd criza din Ucraina.

Conceptele de baza fiind unele teoretice i transpuse n practica sub forma de scriere care
argumenteazpoziia mea ca i scriitor al acestei lucrri, cu o descriere critica a acestei teme.
Ambele capitole cuprind subcapitole i subpuncte care evideniaz principalele evenimente,
interpretri ale acestor evenimente, alte elemente eseniale.Capitolele cuprind sub-capitole ce
evideniaz principalele evenimente, interpretri ale acestor evenimente i elemente eseniale i
au continuitate unele cu celelalte.
Concluziile sunt ca

ngrijire

i ncheie lucrarea, evideniind modul de ngrijire i

obiectivele acesteia.

COLABORAREA RUSIEI CU EUROPA I MODELAREA RUSIEI N EUROPA

Relaiile Uniunii Europene cu Federaia Rusa sunt afectate de schimbrile generate de
contextul politic la nivelul Continentului European, avnd in vedere trei factori ce pot fi
considerai ca fiind decisivi pentru configuraia relaiilor Ruso-europene: Extinderea NATO,
Extinderea UE si Conflictele din fosta Iugoslavie.
Celor trei factori li se aduga problema dependentei Energetice a Uniunii Europene de
gazul natural din spaiul

ex Sovietic. Toate acestea capt o semnificaie aparte datorita

proximitii si complementaritii Geografice, a celor doua entiti.

Uniunea Europeana nu a reuit sa devina un actor pe scena Rela iilor Interna ionale, ca o
pondere politica proporionala cu puterea economica , diplomaia sa este limitata de absenta unei
susineri militare si de gradul nalt de inter-guvernamentalism in procesul de luare a deciziilor, in
vreme ce Rusia ca membru de securitate ONU, a demonstrat voin a si capacitatea, de a-si juca
avantajele energetice, militare si politice separat s au mpreuna.1
Pe de-o parte o Rusie stabila este eseniala pentru securitatea Uniunii Europene . De
aceea, Uniunea Europeana, ca principal partener comercial si de investiii al Rusiei, este decisa
sa susin Rusia in reformele pe care le ntreprinde.
Pe de alta parte Rusia pare sa fie contienta att de faptul ca fr comer si fr investi ii
s-ar afla in pragul colapsului, cit si de faptul ca fr ntreprinderea de reforme structurale
profunde s au in condiii de instabilitate politica relaiile sale cu Uniunea Europeana nu se pot
desfura la adevratul lor potenial.2
In relaiaFederaia Rusa Uniunea Europeana sau urmrit doua obiective: sus inerea
reformelorPolitico- Economice si obinerea sprijinului in procesul de Extindere.
Capacitatea Uniunii Europene de oferi Rusiei asistenta si acces la o pia a cu pondere
nsemnata in condiiile deteriorrii situaiilor sale economice interne , a jucat un rol nsemnat in
schimbarea de politica externa, aceasta din urma atenundu-si treptat poziia fata de extinderea
Uniunii Europene spre Est.
Primele relaii ale Uniunii Europene cu Rusia apar in 1989 cnd Comunitatea Europeana
semneaz un Acord de comer si cooperare cu Uniunea Sovietica interpretat la acea vreme ca
un pas modern in cldirea unei relaii Economico - Politice.
1 Nicolae Pun, Georgiana Ciceo, Radu Albu Comnescu, Finalitatea Europei, Relaii Externe ale
Europei
2Adrian Ivan, Statele Unite ale Europei, Relaii Externe ale Europei.

RelaiaUniuneaEuropeana Uniunea Sovietica a fost marcata de tensiuni acumulate ca

urmare a reprimrii aspiraiilor de independenta a tarilor Baltice si ascensiunii conservatorilor de
putere.
Primele semne de normalizare au aprut dup dispariia Uniunii Sovietice, prin
programul TACIS lansat in 1992, si ncheiat in 1994 la Bruxelles.
Un Acord de Parteneriat de Cooperare semnat la Corfu in 1994, intrnd in vigoare la 1
decembrie 1997, si care urmnd a fi rennoit automat dup 10 ani. Negocierile pentru un nou
acord au nceput n iulie 2008, ns finalizarea acestuia nu a avut loc datorita rzboiului din
Georgia din anul 2008 intre Abhazia si Osetia , si datorita conflictului din Caucazul de sud
dintre Armenia si Azerbaidjan, pentru inutul Nagorno-Karabah 3.
Acord de Parteneriat si Cooperare care acoper o serie de domenii politice, inclusiv
dialogul politic, comerul cu bunuri i servicii, afacerile i investiiile, cooperarea financiar i
legislativ, tiina i tehnologia, educaia i formarea profesional, energia, cooperarea n
domeniul tehnologiei nucleare i spaiale, mediul, transporturile i cultura.
n completarea APC, n iunie 1999 Consiliul European a adoptat o Strategie comun
prima aplicarea acestui instrument n temeiul politicii externe i de securitate comune instituite
prin strategia ce a acordat prioritate pentru patru zone de aciune:
consolidarea democraiei, a statului de drept i a instituiilor publice din Rusia;
integrarea Rusiei ntr-un spaiu economic i social european comun;
cooperarea n vederea consolidrii stabilitii i securitii n Europa i n afara acesteia;
Parteneriatul Uniunea EuropeanRusia devine importanta i este axat pe trei direcii:
1. Rusia devine, din 2000, un exportator de carburani, obiectivul primordial al cruia
este stabilirea unui parteneriat strategic cu UE;
2. Axa economic refleciile viznd crearea unui spaiu european comun (SEC).
Negocierea Rusiei de a adera la OMC
3. Cea de a treia axa interesul Rusiei pentru PESD. Problema viznd securitatea este
parte integrant a dialogului ruso-european. 4
2001 Summit-ul de la Moscova - care aduce o cooperarea economica si monetara intre
Rusia si Uniunea Europeana prin interesul pentru crearea unei zone economice europene
comune,

crearea unui parteneriat

strategic intre cele doua entiti

3Nicolae Pun, Georgiana Ciceo, Europa Unita, RelaiiExterne, Europa- Rusia

4http//www. academia.edu.Relaiilefederaiei ruse cu Europa
6

care mpart practic

Continentul European , Parteneriatul Strategic Rusia Uniunea Europeana, care leag Uniunea
Europeana de Zona Economica a Liberului Schimb. Este posibil, ca prin proiectul Zonei
Economice Comune sa fie avuta in vedere desfiinarea barierelor tarifare dintre cele doua
blocuri comerciale, si transformarea Zonei de comer liber intr-o zona exclusiva asemntoare
Zonei Economice Europene , care leag UE de Zona Economica a Liberului Schimb ( EFTA).
Crearea de infrastructuri europene prin construcia de coridoare pan-europene, si a
unor reele de transport a energiei cu sprijin

financiar din partea Uniunii Europene prin

intermediul: Bncii Europene de Investiii, Fondului Monetar de Investi ii si Banca Mondiala,

avnd in vedere influenta tarilor Uniunii Europene in cadrul acestor organisme.
Conferina de la Bonn din iulie 2001 aduce in prim plan Cooperarea pe Probleme de
Mediu, unde Rusia susine poziia Uniunii Europene . Uniunea Europeana reuete ca aliindu-se
cu Rusia si Japonia sa conving tarile semnatare sa

continue punerea in aplicare a

angajamentelor asumate prin semnarea protocolului de la KYOTO. Conferina de la Bonn

urmeaz sa se transforme in investiii ale Uniunii Europene in Industrii Poluate din Federa ia
Rusa.5
O alta dimensiune a acestei cooperri

se refera la eliminarea

cu ajutorul Uniunii

Europene a marilor cantiti de Deeuri Nucleare.

Dimensiunea Nordica reprezint o propunere a Finlandei pentru ntrirea Cooperrii
Regionale intre : Rusia , Uniunea Europeana , Norvegia ,Islanda , Polonia si Tarile Baltice,
principalul rezultat practic al acestei cooperri l-a constituit nceperea de opera iuni ale Bncii
Europene de Investiii in Rusia , proiecte de mediu in nord-vestul acesteia, decise la summit-ul
Uniunii Europene de la Stockholm din martie 2001, un instrument util pentru ntrirea
Cooperrii Regionale in cadrul Parteneriatului Rusia Uniunea Europeana .
Dialogul politic si acordul de Parteneriat si Cooperare dintre Rusia si Uniunea
Europeana se desfoar sub forma de summit-uri la nivel de sef de stat si de guvern ( in prezent
acestea au loc de doua ori pe an) sub forma unor consilii de cooperare , ale nal ilor func ionari
in forma unor comitete de cooperare, ale directorilor politici ale ministerelor de externe.
n perspectiva dezvoltrii unei Politici Europene de Securitate si Aprare, Uniunea
Europeana si Rusia au decis printr-o Declaraie Comuna semnata cu ocazia primei vizite a
Preedintelui Rus Vladimir Putin la Bruxelles in octombrie 2000, sa discutat despre Cooperare
in Chestiuni Politice si de Securitate , care includeau Reforma Comprehensiva a OSCE,

5Naumescu Valentin, Foreign policy and diplomacy, Cluj Napoca , Editura Efes,2014
7

cooperarea in controlul armamentelor , si participarea Rusiei la operaiuni militare si civile de

managementul crizelor.6
Odat cu venirea noului lider la Kremlin, a lui Vladimir Putin, n relaiile i politica
Rusiei cu UE se observ noi obiective, axate pe pragmatism.
Anul 1999 este marcat prin ,,Strategia dezvoltrii relaiilor Federaiei Rusie cu Uniunea
European pe un termen mediu (perioada anilor 2000-2010). Strategia insist asupra autonomiei
Rusiei vis--vis de cerinele europene, reliefnd refuzul de a acorda Uniunii dreptul la ingerin
(amestec n treburile altui stat).
Documentul se focalizeaz asupra dou obiective majore:
1. Rusia consider ca Uniunea European este unul dintre polii majori de putere ai lumii
multipolare.
2. Strategia ine cont de interesele specifice ale Rusiei n dezvoltarea viitoare a relaiilor
ruso-europene :pentru a completa strategiile UE, care nu sunt suficiente.
Rusia nu are intenia de a adera la Uniune, dar dorete o cooperare mai intens axat pe:
dialog politic aprofundat, interaciune n cutarea soluiilor mpotriva daunelor
internaionale i cooperare n domeniul PESC;
dialog cu europenii n domeniul problemelor comerciale :aderarea Rusiei la OMC,
stimularea investiiilor strine n economia ruseasc, inclusiv n sectorul petrolier, racordarea
legislaiei provocri comune pe continentul european.7

6http//www. tiine Politice i Administrative. rusia-ue.pdf

7David Held, Antony Mc Grew, David Goldblatt, Jonathan Peratton, Transformri globale. Politica,
Economie si Cultura .
8

RELAIILE EXTERNE ALE RUSIEI CU FOSTELE STATE SOVIETICE I

INFLUENA LOR N RELAIA RUSIA-UNIUNEA EUROPEAN

Federaia Rus i-a structurat ntotdeauna politica extern pe cinci mari linii directoare de
aciune: dou din ele vizeaz relaia cu Occidentul: Statele Unite ale Americii i Uniunea
European fiind de altfel i cele mai vizibile n ultimii douzeci de ani. Celelalte trei au ca int
Asia de Est/Orientul ndeprtat i n principal China, Orientul Apropiat i fostele state exsovietice, adic Vecintatea Apropiat.: resursele i politica energetic i dou principii de
aciune: unilateral i multilateral.
Rusia va continua s insiste asupra nceputurilor multilaterale n afacerile globale i
formrii unei asemenea arhitecturi a relaiilor internaionale, care s-i aib baza n recunoaterea
de ctre comunitatea internaional a principiilor indivizibilitii securitii n lumea modern,
reflectndu-i diversitatea acesteia.
De fiecare dat cnd interesul naional al Rusiei va necesita aplicarea unor metode de
aciune unilateral, aceasta nu va ezita s utilizeze unilateralismul, lucru demonstrat n cadrul
conflictului ruso-georgian din luna august 2008. Exemple pot fi mai multe (mai ales privind
politica energetic i relaiile cu UE). Deci, putem s observm cum politica extern rus oficial
are ca principiu multilateralismul, dar neoficial acioneaz unilateral i asta deoarece interesul
naional (n viziunea conductorilor si) nu are (ne)voie s cunoasc o limit dintre cele dou
principii antagonice.8
Relaia Rusia Statele Unite ale Americii
Relaiile dintre SUA i Rusia au necontabilizat multele motive pentru care este necesar o
continu dezvoltarea relaiilor dintre cele dou state. Din pcate, dincolo de acordul START i
alte cteva oferte, resetarea SUA-Rusia, este esenial ca Statele Unite s menin o relaie
constructiv cu guvernul federal rus, avnd mult mai mult de ctigat din dezvoltarea relaiilor n
plan central, cu extindere la guvernelor regionale, organizaiilor neguvernamentale i la
populaiile indigene, precum i, n scopul de a aborda cooperarea nu numai n afacerile de
securitate, dar, de asemenea, n economie, comer, tiin i de conservare a mediului, semnarea
tratatului START2 a reprezentat o realizare major, dar aceasta nu a reuit ns s pun bazele
unei relaii durabile i cu profunde schimbri n privina ncrederii ntre cele dou state.
8Putin i politica extern a Rusiei, pdf.
9

Relaia US Rusia, dac ne amintim de schimburile de replici tioase ntre Secretarul de

Stat Hillary Clinton i Vladimir Putin pe subiectul fraudrii alegerilor parlamentare i al
protestelor care au urmat n decembrie 2011 sau al limbajului deloc diplomatic dintre
reprezentanii celor dou state n cadrul Consiliului de Securitate, pe tema respingerii prin veto a
unei rezoluii pe Siria, atunci avem motive s fim circumspeci privind ansele unei resetri cu
adevrat viabile, reinstalatul la Kremlin, Vladimir Putin a crei relaie cu SUA nu a fost tocmai
una comod, nu cred s fi uitat c Barack Obama i echipa sa dup instalarea la Casa Alb l-au
considerat pe Medvedev un interlocutor mai de dorit. In discuia cu Medvedev la Summit-ul de
la Seul Rusia are nevoie de investiii, de tehnologie, deci vor exista o serie de compromisuri care
s-i faciliteze aceste lucruri. Dar aceste compromisuri vor fi pragmatice i limitate.
E bine de amintit c Rusia a fcut deja compromisuri n ultimii ani (n privina scutului
anti-rachet, a votat pentru intervenia din Libia, a suspendat un uria contract de vnzare de
armament ctre Teheran), compromisuri care nu i-au adus ctigul vizat tratarea ca partener
egal de ctre SUA. Apoi e bine s ne amintim c dei Rusia a aderat la OMC, SUA nc se mai
gndete dac va decide eliminarea amendamentului Jackson Vanik.
Relaia Rusia NATO
n cadrul relaiei menionate adugm n subsidiar un paragraf: cel al relaiei cu NATO.
Una cu multe turbulene i aparent din ce n ce mai tensionat datorit n principal scutului
antirachet, precum i unei posibile extinderi a Alianei prin cooptarea i celorlalte ri din
Balcani rmase n afara NATO (chiar dac impactul acestora n cadrul Alianei va fi
nesemnificativ).
Desigur, exist un plan de colaborare privind alocarea unor baze ruseti drept puncte de
tranzit pentru logistica i trupele Alianei spre Afganistan, exist discuii n cadrul Consiliului
Rusia NATO i proiecte comune (cum ar fi radarul de monitorizare a spaiului aerian din
Polonia. Autoritile de la Moscova trebuie s in cont de o anume adversitate a societii n
privina NATO. Privind constituirea unui punct de tranzit la Ulianovsk a generat un uria
scandal mediatic i pe reelele de socializare, ruii fiind ocai de posibilitatea unei baze NATO
pe teritoriul Rusiei. reacia iniial ar trebui s dea de gndit Kremlinului. Ulterior, Lavrov a
revenit i-a a cerut trupelor Alianei s nu prseasc Afghanistanul, semn c Rusia e ngrijorat
de problemele ce ar putea deriva de aici radicalism islamic, trafic de droguri, refugiai).9

9Organizaia Tratatului Nord-Atlantic, Manualul NATO, 2001 Brussels- Belgium.

10

Relaia Rusia Uniunea European

Politica european de vecintate (PEV), lansat n 2003, prevede transformarea relaiilor
comerciale i de cooperare tradiionale, n vederea obinerii unui grad de integrare mai ridicat
ntre UE i rile vecine. Pe plan economic, PEV le ofer acestor ri relaii comerciale de
participare pe piaa intern a UE, o legtur mai bun cu Uniunea (de exemplu n sectoarele
energiei, transportului i telecomunicaiilor), posibilitatea de a participa la anumite programe ale
UE i o asisten financiar i tehnic substanial. Rusia a demonstrat c are prghii suficiente
pentru a-i menine influena n vecintatea sa apropiat i noua vecintate a Europei, n arealul
su de influen a unor ri care s mprteasc valorile fundamentale i obiectivele UE, ri
aflate n relaii de cooperare ntrit cu rile membre, ca nu poate fi dect benefic pentru
economia rus. Din pcate, aceleai prghii de influen au demolat politica de vecintate n
Ucraina i Belarus.
Preedintele Medvedev amintea la Forumul de la Sankt Petersburg c Rusia are nevoie
acut de tehnologia european, de diversificare economic i de noi standarde care s fie
competitive pe o pia comun. Cnd vorbim de un spaiu economic comun ruso-european,
considerm c Rusia va fi obligat s se modernizeze dac va dori s fie cu adevrat competitiv.
pieele rilor din noua vecintate. Ucraina i Belarus sunt dou exemple de ngropare a politicii
de vecintate n favoarea propriilor interese. 10
Relaia Rusia Vecintatea Apropiat
Federaia Rus a ncercat, prin semnarea unor acorduri economice (Acordul privind
Uniunea Economic / 24 septembrie 1993, Acordul privind crearea zonei de comer liber /
15.04.1994, Comunitatea Economic Eurasiatic EurAsEc / octombrie 2000, Spaiul Economic
Comun / 2003) i tratate de securitate colectiv (Tratatul de Securitate Colectiv a Comunitii
Statelor Independente / 15 mai 1992 ce va deveni apoi, Organizaia Tratatului de Securitate
Colectiv (OTSC) / 7 octombrie 2002) demararea n acest spaiu a unor procese integraioniste,
cu caracter preponderent economic i militar au cptat un caracter parial, nereuind s fie
finalizate, niciodat nu au fost abandonate. Crearea unei zone-tampon n jurul Federaiei Ruse,
influenarea vecintii apropiate prin exercitarea puterii militare, meninerea bazelor militare,
aprovizionarea cu materii prime, controlul asupra grupurilor etnice i primatul culturii , fiecare
din aceste intenii a ntmpinat serioase probleme, uneori chiar fr intervenia politicului.

10Octavian Sergentu, Chestiunea Rusa, Editura Dokia & Argonaut, Cluj Napoca, 2013
11

Ultimele dou (de exemplu) au fost minate de doi factori: 1. creterea influenei
Islamului; 2. internetul i atotputernica limb englez. Tinerii din Asia Central vor s studieze n
Europa sau mcar n Turcia. Cei din Ucraina vizeaz mai degrab s studieze n Polonia, nu la
Moscova. Rusia are prghii de inere sub control a situaiei, dar asta reclam enorm de mult
energie. Ori Rusia are nevoie de energie pentru a se vitaliza n principal n interior, n acest
moment. O secund de neatenie n contextul actual poate nseamn un tratat semnat de rile din
Vecintatea Apropiat cu orice alt ar (China sau din UE) care ar putea contribui la ieirea
satelitului de pe orbita ruseasc.
Relaia Rusia Orientul Mijlociu
Rusia

a avut

mult

Cvartetului pentru Orientul

timp mai

degrab

Mijlociu, grupare

compus

politic

reactiv n

cadrul

din Naiunile Unite,Uniunea

European, Statele Unite ale Americii i Rusia. De ani de zile, rolul Rusiei n Orientul Mijlociu a
fost vizualizat n primul rnd, prin analiza relaiilor sale cu Iran, Irak i, mai recent, Siria.
Desigur, Rusia are o baz militar n Siria, iar rela ia Kremlinului cu regimul Bashar AlAssad e una special, deci veto dat de Rusia n cadrul Consiliului de Securitate era previzibil. Iar
interesele sale n Iran sunt foarte cunoscute. Dar nu este prima dat cnd Rusia sus ine o nonimplicare extern n zona respectiv. S ne amintim c n cadrul G8 din 2006 Sankt Petersburg
pe agend s-a aflat i criza dintre Liban i Israel. Atunci, Rusia a sus inut cu voce tare c orice
implicare militar de partea unuia sau a altuia va duce la agravarea situa iei i la escaladarea
conflictului. Mai mult, Rusia a acuzat Israelul c a exagerat grav prin uciderea de civili i
distrugerea infrastructurii civile din Liban. Nuanele dintre criticii de intervenie israeliene au
fost minore,preedintele

rus

(de

atunci)

Vladimir Putin

a descris reacia Israelului ca

fiinddezechilibrat, n timp ce preedintele Comisiei Europene, Jos Manuel Barroso, a numito disproporionat.
Politica Kremlinului n regiune este marcat de pragmatism, cinism i calcule economice,
amestecat cu o nuan de anti-americanism. Factorii de decizie rui recunosc c Orientul
Mijlociu nu este un domeniu principal de ngrijorare, chiar dac acesta este tot mai turbulent,
principala problem fiind un nivel rezonabil a influenei pe care Rusia o poate exercita n zon.
Relaia Rusia China / Asia de Est (Japonia, Coreea de Nord i Sud)
Relaia Federaiei Ruse cu China s-a constituit ntotdeauna pe dou paliere distincte:
colaborare economic i competiie geopolitic. Desigur, creterea bugetului pentru cheltuielile
de narmare a Chinei trebuie s fi produs oarecare frmntri la Moscova. Dar asta nu va
schimba nimic radical n relaiile celor dou state n urmtoarea perioad.
12

n privina Japoniei, remarcm o bun relaie economic. prezena multor nume grele din
elita economic a Japoniei. Gigantul n producerea energiei nucleare (aflat sub controlul statului
rus) va deschide o reprezentan la Tokyo aprilie 2012. ns n ce privete diferendul Insulelor
Kurile sunt teritoriu rusesc..) ansele de a se ajunge la un acord n urmtoarea perioad sunt
excluse.
Abordarea celor dou Corei este diferit. Schimburile cu Sudul nu depesc o cifr
modic de 5 miliarde de dolari, n timp ce investiiile n Nord sunt uriae, de unde i ncercarea i
demersurile de a evita orice conflict aici.11
Relaia Rusia-Eurasia
n perioada interbelica, intelectualitatea rusa a dezvoltat un nou concept numit
eurasianism, cu scopul de a ncerca definirea rolului Rusiei n contextul internaional.
Eurasianismul a respins exclusivismul etnic rusesc n favoarea ntregului spaiu
eurasiatic, care ar include si popoare neruse.
Printele eurasianismului poate fi considerat Nikolai Trubetkoi, care n 1920 a publicat la
Sofia o lucrare intitulata Europa si umanitatea.
Proiectul Uniunii Eurasiatice (UEA) a fost lansat de Vladimir Putin n Campania
electorala din 2012 sub forma unui plan grandios de politica externa pe care ar dori sa-lpun n
aplicare n urmtorii 6 ani. Proiectul integraionist, pe baza cruia va fi creata la 1ianuarie 2015
Uniunea Eurasiatica, a fost prezentat ca o solu ie reala la problemele economice generate de
criza financiara globala. Ca structura, Uniunea trebuia cldita pe construciile deja existente Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan, Spaiul Economic Unic si Comunitatea Statelor
Independente (CSI).
Modelul pe baza cruia se va construi Uniunea Eurasiatica va fi asemntor Uniunii
Europene.
Vladimir Putin a oferit asigurri fostelor republici sovietice ca prin UE nu vizeaz
refacerea fostei URSS, ci construirea unei uniuni supranaionale, capabila sa devina unul din
polii lumii contemporane, care avea rolul de asigura conexiunea dintre Europa si regiunea AsiaPacific.
UE va permite fiecrui membru sa se integreze n Europa mai repede si de pe poziii mai
puternice, astfel Uniunea va deveni o structura capabila sa ,,modifice configuraia geopolitica si
geo-economica a ntregului continent.

11Politica externa si de securitate comuna, Geopolitica si Geostrategia

13

Dughin considera ca spaiul eurasiatic este locul unui conflict ireconciliabil dintre
civilizaia maritima talasocraie, coordonata Statele Unite ale Americii si civiliza ia uscatului
telurocratie, n fruntea creia se afla Eurasia. Aceasta dihotomie nu este vzuta doar ca una
geopolitica, dar si ideologica. Cele doua mari blocuri au viziuni total opuse asupra lumii:
atlantismul talasocratic este purttor al liberalismului globalist, iar eurasianismul telurocratic este
promotorul conservatorismului tradiionalist. Poporul rus are mreaa misiune de a se opune
expansiunii atlantismului si instaurrii unei lumi multipolare Uniunea Eurasiatica este conceputa
ca un nou ,,pol al lumii multipolare.
Federaia Rusa nu poate contrabalansa singura hegemonia SUA si are nevoie de statele
din spaiul ex-sovietic, n special de Ucraina.
Ucraina va fi statul care va da greutate proiectului integraionist a lui Putin, sau din
contra, va aduce eecul acestuia
Uniunea Economica Eurasiatica
Uniunea Vamala a fost creata n 1994 si avea ca obiectiv principal stabilirea unei zone de
comer liber ntre Rusia, Kazahstan, Belarus, Krgzstan, Tadjikistan (ultimul a aderat n 1999).
Abia n 1999 Belarus, Kazahstan, Krgzstan, Rusia si Tadjikistan au semnat un tratat car asigura,
n cadrul Uniunii Vamale si n Spaiul Economic Comun, libera circula ie a bunurilor,
capitalurilor, serviciilor si persoanelor. La 10 octombrie 2000, la Astana cele 5 state au semnat un
tratat de consolidare a Uniunii Vamalela summit-ul de la Minsk din 2001, Uniunea Vamala a fost
transformata n Comunitatea Economica Eurasiatica (CEEA). Scopul CEEA a fost de a stabili un
comerliber si un sistem vamal unificat.
n 2002 Ucraina si Moldova au obinut statutul de observator. La summit-ul CEEA din 25
ianuarie 2006, Uzbekistanul s-a alturatorganizaiei. Cooperarea dintre statele membre ale
Comunitii Economice Eurasiatice viza urmtoareledirecii: asigurarea cooperrii n domeniul
politicii economice, dezvoltarea si implementarea de programe specifice, cooperarea ndomeniul
social si umanitar, formarea si punerea n aplicare a unor politici coerente privind cooperarea
transfrontaliera.
La 29 mai 2014 liderii Federaiei Ruse, Kazahstanului si Belarusului s-au reunit din nou
la Astana pentru a semna Tratatul cu privire la formarea Uniunii EconomiceEurasiatice (UEE),
care va intra n vigoare la 1 ianuarie 2015.12
Relaia Rusia Germania
12http://www.eurasialegal.info/index.php

14

Germania nc de pe timpul cancelarului Helmuth Koln avea o relaie speciala cu

federaia rus respectiv cu Mihail Gorbaciov si cu Boris Ieltin, mai apoi la sfr itul anului 2005
guvernele celor doua axe Berlin si Moscova au fost extreme de apropiai, Putin si Schroeder au
dezvoltat o prietenie personala. In politica externa Schroedera cerut sprijinul lui Putin pentru a
se opune rzboiului condus de Statele Unite in Irak, in 2003, o micare care a speriat multe tari
est europene. Atunci cancelariile di Europa au vzut in aceasta coaliie nceputul unei noi alian e
ruso-germane, care ar putea aduce atingere relaiei trans atlantice.
In ceea ce privete relaiile de prietenie dintre Merkel si Putin sunt distante, pozi ia
cancelarului Merkel este una diferita, de fiecare data cnd a fost la ntrevederi cu Putin si
Medvedev a adus in discuie probleme legate de libertatea presei, drepturile omului si
organizaiile neguvernamentale Germania coopereaz cu Rusia pe narmrii nucleare

dezvoltrii industriei Nucleare si a gazelor naturale.

Germania depinde de Rusia in ceea ce privete furnizarea de energie.
Relaia Rusia - Frana
Exista o relaie cu Frana pe tema gazelor natural si a Energiei Atomice, pe tema
securitii, (Rusia si Frana spaiu comun de securitate care in fapt ar ocoli UE si NATO , si care
ar trece potenial peste politicile europene de aprare comuna
pe tema tehnicii de lupta; ca exemplu navele Mistral, care vor fi vndute Rusiei.
Rusia considera ca Frana este cea mai mare putere Europeana, nu are influenta asupra sa,
dar spera sa foloseasc recentele acorduri economice si militare pentru a si mbunt i rela iile
cu Frana; Colaborarea Bilaterala Franceza intre: Vladimir Putin si Nicholas Sharkozi.
Axa Paris-Berlin- Moscova
Parisul ncurajeaz nglobarea Moscovei in parteneriate Europene, pentru a evitacrearea
unor zone de instabilitate la grania de Est. Curtoazia artata de Paris Moscovei, este de fapt o
micare defensive a Franei mpotriva a ceea ce nseamn o alunecare a Germaniei din cadrul
relaiei UE-Rusia ctre o bilaterala Berlin Moscova.13
Berlinul previzioneaz o relaie speciala cu Moscova care i-ar fi mai puternica dect cea
derulata in cadrul UE- Germania, si Rusia trebuie sa fac fata presiunii Americane si ascensiunii
chineze.

13Alexandru Grumaz, Al treilea Rzboi Mondial, Editura Rao, Bucureti, 2013.

15

RELAIA UNIUNEA EUROPEAN-RUSIA, N CONTEXTUL POLITICII

ENERGETICE,

POLITICII

EXTERNE

DE

SECURITATE,

DIPLOMAIA

SERVICIULUI EUROPEAN DE ACIUNE EXTERN RELATND CRIZA DIN

UCRAINA
Ucraina reprezint a doua tara ca mrime din Europa, dup Fran a. Are o popula ie dintre
care majoritatea ucraineni - 7 7.8% (minoritatea rusa, reprezint 17.3% fiind concentrate n
partea de est -Lugansk, Donetk si n Crimeea).
Limba oficiala este ucraineana (vorbita de 67% din populaie) iar limba rusa este
considerata o limba regionala si de comunicare interetnica (24% vorbitori). Importanta Ucrainei
reiese din poziia sa geografica: un stat situat n estul Europei, riveran a Marii Negre, care se
nvecineaz cu Rusia, Polonia, Romnia si Republica Moldova. Ucraina a devenit cea mai
importanta miza n competiia de influenta dintre Rusia, NATO si UE.
Interesele Rusiei n Ucraina
Ucraina deine un loc foarte important n mentalul colectiv al ruilor. Preedintele
Vladimir Putin face referiri la cetenii Ucrainei folosind expresii ca ,,fraii mai mici ai
poporului rus si numeroase aluzii la istoria comuna a celor doua popoare: Sfntul Tar Vladimir
adoptnd cretinismul, acesta a creat valorile spirituale si cadrul civilizaional care unete
poporul Rusiei, Ucrainei si Belarus.
Crimeea este Sevastopol, oraul legenda, oraul marelui destin, oraul cetate si patria
flotei militare ruse de la Marea Neagra.
nsa nu doar teritoriul, cultura, istoria comuna si minoritatea rusa sunt motivele pentru
care Rusia dorete sa menin Ucraina n sfera sa de influenta. n Ucraina sunt n joc siinteresele
economice ale Rusiei.Ucraina asigura tranzitul gazului rusesc ctre Europa (aproximativ 80% din
gazul rusesc care este transportat prin conductele din Ucraina).
De asemenea, complexul militar-industrial rus are interese considerabile n Ucraina, dat
fiind faptul ca de aici este importat un numr mare de piese si motoare.Oligarhii din Rusia si-ar
dori sa obin ,,perlele economiei Ucrainei, terenurile agricole bogate ale tarii. Ucraina are si o
importanta geostrategica pentru Rusia. Daca Ucraina se retrage de pe orbita de interes a Rusiei,
acest lucru ar putea nsemna modificarea parametrilor de securitate ai Moscovei.
n relaiile cu Ucraina, Rusia va fi obligata tot mai mult sa se sprijine pe formatul si
relaia economica a Rusiei cu Ucraina problema tranzitului carburanilor ruseti prin teritoriul
Ucrainean nu va obine o rezolvare politica. n anumite condiii operatorul tranzitului resurselor
energetice prin care Ucraina poate deveni Uniunea Europeana.
16

Rusia va fi nevoita pe parcursul viitorilor zece ani sa ia masuri reale pentru lichidarea
dependentei de tranzit de Kiev si Minsk, ceea ce presupune construcia conductelor ocolitoare si
ale uzinelor SPG.14
Ucraina - Uniunea European
Pe 27 iunie 2014, Ucraina a semnat la Bruxelles acordurile de cooperare politica si liberschimb cu Uniunea Europeana, eveniment ce a strnit reacii puternice la Kremlin.
Experii de la Moscova considera, ca o dat ce Ucraina devine parte a spa iului economic
al UE, toate acordurile Ucrainei cu Rusia, Belarus si Kazahstan ar trebui anulate. Potrivit
experilor rui, apropierea Ucrainei de UE a pus sub semnul ntrebrii oUniune Economica
Eurasiatica care sa includ si Ucraina pentru ca, Uniunea Vamal.
Relaii ruso-ucrainene nainte si dup anexarea Crimeii: la 21 aprilie 2010, Rusia si
Ucraina au semnat la Harkov Acordul de prelungire a contractului de staionare a Flotei Militare
Ruse la Marea Neagra pn n 2042, n schimbul reducerii preului pentru gazul natural furnizat
de Rusia.
La ase luni dup semnarea acordurilor de la Harkov, premierii Putin si Azarov,precum si
oficialii importani din ambele tari n chestiunile economice, au mai ncheiat o serie de acorduri
sectoriale. Printre acestea se numra si Acordul de cooperare a ntreprinderilor de stat si
producia energiei nucleare bazata pe tehnologia rusa. Criza politica din Ucraina, protestele de pe
Maidan si reorientarea acesteia ctre Vest, a determinat Rusia sa declare nelegitim noul guvern
de la Kiev si sa susin aciunile separatiste si sa trimit trupe ruseti n estul Ucraineni. Ignornd
dreptul internaional, la 18 martie 2014, Federaia Rusa a anexat peninsula Crimeea, n urma
unui referendum nerecunoscut la nivel internaional. Pe lng nclcarea tratatelor internaionale,
n special Memorandumul privind securitatea n Europa de la Helsinkisemnat la 1 august 1975,
Rusia a nclcat si o serie de acorduri bilaterale cu Ucraina.
Printre acestea cele mai semnificative fiind: Tratatul privind neproliferarea armelor
nucleare semnat la 5 decembrie 1994, numit si Memorandumul de la Budapesta, tratat prin care
Federaia Rusa, Marea Britanie si SUA s-au angajat sa respecte suveranitatea, independenta si
frontierele recunoscute ale Ucrainei, precum si reafirmarea angajamentului celor trei state de a se
abine de la ameninri sau de a nu folosi forele armate ca mijloc de suprimare a integritii
teritoriale sau a independentei politice a Ucrainei; Acordul de prietenie, cooperare si parteneriat
14Geopolitica si Geopolitica, Interesele de Securitate a Federaiei Ruse in Spaiul European

17

ntre Ucraina si Federaia Rusa, semnat la 31 mai 1997 si intrat n vigoare n 1999, prin care cele
doua state se oblige sa-si respecte integritatea teritoriala si confirma inviolabilitatea frontierelor
existente.
Dup anexarea Crimeii, politica externa a Rusiei s-a plasat pe direc ii necunoscute
anterior. Miza nu sunt doar Crimeea, Ucraina sau alt stat din Estul Europei, rolul si locul Rusiei
n sistemul internaional.
Rusia nu a atacat doar Ucraina, ci ntregul sistem al normelor si legilor europene si
ordinea europeana n sine. Moscova idorete nu doar sa restabileasc, dar de asemenea sa
relegitimeze sfera de influenta geopolitica ca un principiu de baza al sistemului internaional.15
O parte a experilor rui considera ca motivul principal al interven iei militare ruse n
Ucraina si anexarea Crimeii este intenia acesteia de a preveni intrarea Ucrainei n NATO, de
asigura prezenta Flotei Ruse la Marea Neagra si ntrirea poziiei sale geostrategice.
Identitatea European i criza de identiti.
Victor Hugo spunea: ,,Va venii ziua cnd vom vedea Statele Unite ale Americii, Statele
Unite ale Europei ntinzndu-i mna deasupra minilor fcnd schimb de produse,comer ,
industrie, arta, genii.
Europa este o realitate complexa, incomplet, schimbtoare, o entitate in construcie care
are nevoie de o mare voina si de o inima s-i de a via a. Europenii dau vina pe Transatlantizare
pentru problemele politice mondiale, si declara ca implementarea tratatului de la Lisabona nu a
adus o rezolvare a problemelor, aa cum muli ali credeau.
Experii de la Bruxelles s au aplecat asupra problemelor si au constatat: lipsa disciplinei
fiscale, rigiditatea pieei forei de munca, evaziunea fiscal si competitivitatea in scdere.
O uniune cu 28 de state ngreuneaz ansele nchegrii uni singur stat federal European si
datorita faptului ca organizarea instituiilor este anevoioasa. Europa are poten ialul unei puteri
globale dar nu are coerenta necesara in a o exercita. Economic Europa deine cea mai mare piaa
financiara din comerul mondial.
Politicienii de la Bruxelles in special cei nsrcinai cu redactarea noii

politici a

Serviciului Diplomatic Extern European, s-au vzut nevoii sa revizuiasc politica de vecintate.
Concentrarea Bruxellesului asupra problemelor interne a afectat vizibilitatea externa a Uniunii.
Crearea Serviciului Diplomatic Extern cu un rol important in promovarea unei politici externe
europene coerente, va avea ca obiectiv rezolvarea crizelor de la periferia uniunii.
15http://www.russianmission.eu/userfiles/file/partnership_and_cooperation_agreement_1997
_russian.pdf

18

Este evident c cea mai veche si cea mai importanta diviziune intre Nordul si Sudul
Europei se relativizeaz si multe dintre deciziile temporare dintre Est si Vest sunt rezultatul
istoriei secolului XX. Tandemul Franco-German a devenit decisive pentru conducerea Europei.
Suntem condui spre un tip de model in care fiecare membru i alege sferele de influenta
care l intereseaz.
Dorina lui Nicholas Shakozi, de a vedea afirmndu-se o Uniune Europeana total
centralizata cu o politica economica unitara, nu va putea fi satisfcuta, caci aici se nfrunta doua
culturi, cultura germana si cultura franceza, prima cere mai multe reforme interne de pia a si de
disciplina a doua cere mai multa centralizare etatism si expansiune . Visurile lui Sharkozi nu pot
fi realizate.16
Criza identitatii europene i a ntregului ei sistem de securitate nu a fost cauzat de
Ucraina dimpotriv criza din Ucraina a oglindit contradiciile existente n regiunea Eur-Atlantic
incapacitatea OSCE de a asigura o unitate real a spaiului Euro-Atlantic pe baza recunoaterii
drepturilor egale ale tuturor statelor membre.
Crearea unui sistem paneuropean de securitate a fost subminat n mod constant de aciuni
unilaterale, inclusiv de extinderea NATO i de amplasarea elementelor scutului antirachet n
Europa.

Ameninri la nivel global

Aportul Naiunilor Unite, intitulat O lume mai sigur, din2004, consider c exist o serie
de ameninri carevizeaz att statele puternice, ct i statele slabe: consecine negative ale
globalizrii economiei, soldate cu srcirea a milioane de oameni;
-

epidemiile care se rspndesc foarte repede, pe spaii largi;

proliferarea armelor de distrugere n mas, cu precdere acelor nucleare. Actorii non-statali par a
fi capabili s-i procure mijloace de lupt din aceast categorie;

terorismul internaional exploateaz avantajele mondializrii cunotinelor, comunicaiilor i

transporturilor. State slabe ajung cu uurin victimele acestuia. Teroritii au acces i la reelele
financiare internaionale, ca i la cele ale criminalitii organizate;

conflictele locale i interne, interreligioase i interetnice se intersecteaz cu terorismul

internaional i provoac insecuritate regional. Aceasta nu poate fi combtut doar prin misiuni
militare de stabilizare i pace;

srcia, epidemiile, degradarea mediului stimuleaz rzboaiele locale i terorismul internaional;

reelele crimei organizate (corupie, comer ilicit, droguri, carne vie etc.) amenin stabilitatea
internaional (ca i supra-ndatorarea rilor srace).
16Alexandru Grumaz, Al treilea Rzboi Mondial, Editura Rao, Bucureti, 2013.
19

Prevenirea ameninrilor globale

Experii Naiunilor Unite apreciaz c contracararea acestor ameninri se poate realiza
doar prin cooperare internaional. Niciun stat, orict de puternic ar fi el, nu are capacitatea s
nfrunte singur asemenea ameninri; atacurile teroriste din S.U.A., din 2001, Spania 2004,
Turcia, 2000 -2004, sau din Federaia Rus, dintre 2000 i 2004, sunt tot attea exemple
edificatoare. Securitatea regional i mondial apare, tot mai evident, sub forma unor
interdependene de securitate. Sistemele regionale i mondiale de securitate ar trebui s pun
accent pe prevenire, pe crearea de instrumente de control i aciuni antiteroriste, pe msuri
complexe i combinate, de natur militar, politic, economic, de ameliorare a condiiilor de
via i de egalitate a anselor.
Securitatea cooperativ ar trebui s in seama de suveranitatea i responsabilitatea
statelor (i organizaiilor internaionale). Fiecare stat are obligaia de a-i proteja (conduce bine)
propriul popor i de a dezvolta relaii de cooperare cu vecinii si (n acord cu Carta O.N.U. i cu
Declaraia Universal a Drepturilor Omului). Fiecare stat ar avea obligaia s asigure justiia,
demnitatea, bunstarea i sigurana cetenilor si. Statele i instituiile internaionale trebuie si asume, n acest sens, responsabiliti interdependente.
Este absolut obligatoriu ca sistemul internaional de securitate s se bazeze pe
credibilitate, eficien i echitate. Sistemul va asigura, astfel, prevenirea, medierea i oprirea
conflictelor, anihilarea ameninrilor de proliferare a armelor de distrugere n mas i
restrngerea terorismului internaional. Organismele internaionale ar avea ndatorirea de a
sprijini statele pentru a-i ndeplini funciile unei bune guvernri. Pn acum, instituiile
internaionale s-au vzut depite (uneori cu excepia N.A.T.O.), de provocrile terorismului
internaional, rzboaielor civile, genocidului etc.17
n principiu, temele eseniale de securitate internaional trebuie s fie soluionate n
cadrul O.N.U., direct n Consiliul de Securitate. Aciunile (sanciunile, operaiile de pace i
stabilizare) tendinte de securitatea internaional, sunt legitimate exclusiv de O.N.U.; i n
cazurile aciunilor militar-politice din Afganistan (2002) sau Irak (2003-2004) iniiate de S.U.A.
i de Coaliii Internaionale s-a impus necesitatea legitimrii internaionale, ntr-un fel sau altul,
din partea Naiunilor Unite.

17David Held, Antony Mc Grew, David Goldblatt, Jonathan Peratton, Transformri globale. Politica
,Economie si Cultura.
20

n procesele de stabilizare i reconstrucie din Balcani i Afganistan s-a implicat i

N.A.T.O., mai puin n Irak. O.S.C.E. a fost folosit n prevenirea conflictelor i reconstrucia
democratic n Balcani, Caucaz, Asia Central.
Statele Unite ale Americii i-au fixat o agend specific de scopuri i obiective de politic
extern ce ia n calcul mai multe riscuri, ameninri i pericole. Scopul principal al Americii
rezid n asigurarea prosperitii i securitii naionale,n promovarea, la nivel global, a
intereselor naionale, a progresului, democraiei i drepturilor omului, cooperrii internaionale,
extinderii comerului liber, a liberalizrii accesului la resursele i pieele planetei etc.
Riscurile, ameninrile i pericolele decurg din:
-

proliferarea armelor de nimicire n mas, ndeosebi acelor nucleare (cu atenia concentrat pe
statele din vechea Ax aRului- Iran i Coreea de Nord);

conflictele interne interetnice i religioase;

terorismul internaional, alimentat defundamentalisme (cu precdere islamice);

criminalitatea transfrontalier (droguri, trafic de carne vie, corupie - criminalitate - terorism

etc.);

conflictele dintre state (concentrate n Asia de Est ide Sud, i n Africa Sub-saharian);

degradarea calitii vieii i a mediului;

inegalitile nord-sud, migraia uman n ascensiune;

slbiciunea unor state, regimurile dictatoriale i nclcarea drepturilor omului, proasta guvernare,
politicile economice protecioniste, concurena economic neloial etc.
La Washington sunt analizate, cu atenie, i tendinele mai noi care ar putea contraveni
intereselor S.U.A.pe termen mediu i lung: expansiunea economico-politic a Chinei,
acumularea de tensiuni n relaiile transatlantice,recrudescena antisemitismului i a unor
naionalisme periculoase.
Uniunea European se transform ntr-un actor major al scenei internaionale. Din punct
de vedere economic, U.E.tinde s egaleze puterea S.U.A., promovnd iniiative comune sau
concurente cu America. Bruxelles-ul a elaborat o Politic European de Securitate i Cooperare,
care include scopuri,obiective, aciuni umanitare i de management al crizelor,precum i de
prevenire a conflictelor. Aceast politic se coreleaz cu politicile N.A.T.O. Uniunea urmrete:
protejarea valorilor comune, intereselor fundamentale, a independenei i integritii statelor,
consolidarea securitii, promovarea cooperrii internaionale, dezvoltarea i consolidarea
democraiei, a statului de drept i drepturilor omului etc. Concomitent cu edificarea unei politici
europene de aprare i securitate, N.A.T.O. rmne garantul securitii n spaiul de securitate
21

euroatlantic. U.E.abordeaz tematicile regionale i globale, n cadrul dialogului multilateral,

bazat pe O.N.U.; de asemenea,parteneriatele speciale faciliteaz raporturile cu S.U.A.18
Federaia Rus, Ucraina, India, China, ASEAN, America Latin, statele din bazinul Mrii
Negre etc. Bruxelles-ul este,n general, reticent fa de aciunile preventive destinate
contracarrii noilor ameninri. Pe de alt parte, nucleul dur al U.E. (Frana i Germania) - alturi
de Federaia Rusi parial.
China - s-a pronunat mpotriva unei aciunimilitare mpotriva lui Saddam Hussein, n
afara cadrului O.N.U. Totui, U.E. sprijin stabilizarea i alegerile democratice din Irak. Ca i
S.U.A., U.E. apreciaz drept ameninri i pericole:
-

lipsa de democraie i slaba guvernare;

crizele i conflictele interne i inter-state;

proliferarea armelor de nimicire n mas;

migraia ilegal;

criminalitatea transfrontalier;

decalajele socio-economice dintre Nord i Sud etc.

Alturi de S.U.A., U.E. s-a implicat n procesele de pace i stabilizare din Balcani sau
Teritoriile Palestiniene i a cerut, ferm, respectarea democraiei i a drepturilor omului n
Ucraina, Moldova sau Caucazul de Sud. Bruxellesul pune un accent deosebit pe cooperarea
internaional n soluionarea crizelor i conflictelor, i pe recurgerea la fora armat n interes
internaional, n ultim instan i doar cu acordul O.N.U. Chiar dac unii politicieni din
Federaia Rus apreciaz extinderea U.E. drept o ameninare pe termen mediu i lung, popoarele
europene, din Orientul Apropiat i Mijlociu, din bazinul Mediteranei privesc aceste procese ca
factori de progres, dezvoltare i stabilitater egional i continental..19
Serviciul European de Aciune Extern
Crearea Serviciului European de Aciune Extern (SEAE) este una dintre cele mai
semnificative schimbri introduse de Tratatul de la Lisabona, care a intrat n vigoare la 1
decembrie 2009. Obiectivul urmrit este de a face ca aciunile UE pe plan extern s fie mai
coerente i mai eficiente, ceea ce i-ar conferi Uniunii Europene o influen sporit la nivel
mondial, are statut diplomatic.

18David Held, Antony Mc Grew, David Goldblatt, Jonathan Peratton, Transformri globale. Politica
,Economie si Cultura .
19Alexandru Grumaz, Al treilea Rzboi Mondial, Editura Rao, Bucureti, 2013.
22

Ca si rezultat al Politicii Externe si de Securitate Comuna, ofer diploma ie intre doua

sau mai multe state prin implicarea naltului Reprezentatul pentru Politica

Externa si de

Securitate Comuna, negociaz ofer mediere cu toate cele 28 de state membre ale Uniunii
Europene, si cu orice alt stat care este implicat in aciuni diplomatice si care cere mediere
Masurile luate de Serviciul European de Aciune Externa ca urmare a crizei din
Ucraina din 2014, ca rspuns la anexarea ilegal a Crimeii i a Sevastopolului.
Ca urmare a nerecunoaterii de ctre UE a anexrii ilegale a Crimeii i a Sevastopolului
de ctre Rusia, Serviciul European de Actine Externaprin discutiile sale cu Consiliu European a
impus restricii semnificative asupra relaiilor economice cu Crimeea i Sevastopol.
Aceste msuri includ o interdicie de import privind bunurile originare din Crimeea i
Sevastopol, impus n iunie 2014, precum i restriciile introduse cu privire la comerul i
investiiile legate de anumite sectoare economice i proiecte de infrastructur.
n plus, din decembrie 2014 este n vigoare o interdicie total privind investiiile, de
furnizare serviciilor turistice n Crimeea. Sunt de asemenea interzise exporturile de alte bunuri
eseniale pentru anumite sectoare, inclusiv echipamente destinate prospectrii, explorrii i
produciei de petrol, gaze i resurse minerale.
Sanciuni economice - msuri viznd schimburile cu Rusia n anumite sectoare
economice.
n iulie i septembrie 2014, UE a impus sanciuni economice viznd schimburile cu Rusia
n anumite sectoare economice. n martie 2015, liderii UE au decis s alinieze regimul
sanciunilor existente la punerea n aplicare deplin a acordurilor de la Minsk, care este
prevzut pentru sfritul lunii decembrie 2015. n urma acestei decizii, la 22 iunie 2015
Consiliul a prelungit sanciunile economice pentru o perioad de 6 luni, pn la 31 ianuarie 2016.
Msuri restrictive:
-

limiteaz accesul la pieele de capital primare i secundare din UE pentru 5 mari

instituii financiare ruse cu capital majoritar de stat i pentru filialele de inute n
majoritate de acestea i stabilite n afara UE, precum i pentru 3 mari societi ruse

din domeniul energiei i 3 din domeniul aprrii;

impun o interdicie la export i la import n ceea ce privete comerul cu arme;
stabilesc o interdicie la export pentru produsele cu dubl utilizare destinate unor
scopuri militare sau unor utilizatori finali din domeniul militar din Rusia;

23

restricioneaz accesul Rusiei la anumite tehnologii i servicii sensibile care pot fi

utilizate pentru producia i explorarea petrolier.20

Msuri privind cooperarea economic

Restriciile privind cooperarea economic au fost introduse de liderii UE n iulie 2014.
La un an de la desfurarea referendumului ilegal i nelegitim i, ulterior, anexarea ilegal a
Crimeii i a Sevastopolului de ctre Federaia Rus, Uniunea European i menine
angajamentul ferm fa de suveranitatea i integritatea teritorial a Ucrainei.
Uniunea European nu recunoate i continu s condamne acest act de nclcare a
dreptului internaional. Anexarea ilegal a Crimeii i a Sevastopolului de ctre Federa ia Rus
este, de asemenea, o provocare direct la adresa securitii internaionale, cu implica ii grave
pentru ordinea juridic internaional care protejeaz unitatea i suveranitatea tuturor statelor.
UE i reafirm profunda ngrijorare cu privire la consolidarea continu a prezenei
militare i la deteriorarea situaiei drepturilor omului n peninsula Crimeea, inclusiv n ceea ce
privete nclcarea libertii de exprimare i persecuia persoanelor care aparin minoritilor.
Uniunea European i reitereaz apelul de a se permite actorilor internaionali din domeniul
drepturilor omului accesul deplin, liber i nengrdit la ntregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv la
Crimeea i Sevastopol.

20http//www. consilium.europa.eu/ro/policies/ sanctions/ ucraine-crisis/.

24

BIBLIOGRAFIE
1- Grumaz, Alexandru, Al treilea Rzboi Mondial, Editura Rao, Bucureti, 2013.
2- Held, David, Antony Mc Grew, David Goldblatt, Jonathan Peratton, Transformri globale.
Politica,Economie si Cultura.
3- Ivan, Adrian, Statele Unite ale Europei, Relaii Externe ale Europei.
4- Naumescu, Valentin, Foreign policy and diplomacy, Cluj Napoca, Editura Efes,2014.
5- Pun, Nicolae, Georgiana Ciceo, Radu Albu Comnescu, Finalitatea Europei, Relaii Externe
ale Europei.
6- Pun, Nicolae, Georgiana Ciceo, Europa Unita, Relaii Externe, Europa- Rusia.
7- Sergentu, Octavian, Chestiunea Rusa, Editura Dokia& Argonaut, Cluj Napoca, 2013.
8- Organizaia Tratatului Nord-Atlantic, Manualul NATO, 2001 Brussels-Belgium.
9- http//www. academia.edu. Relaiile federaiei ruse cu Europa.
10- http//www. consilium.europa.eu/ro/policies/ sanctions/ ucraine-crisis.
11- http://www.eurasialegal.info/index.php.
12- http://www.russianmission.eu/userfiles/file/partnership_and_cooperation_agreement_1997_russi
an.pdf.
13- http//www. tiine Politice i Administrative. rusia-ue.pdf.

25