UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE STUDII EUROPENE.

DEZINTEGRAREA URSS,
NEGOCIERI

SI RECONSTRUCTIE IN SPATIUL SOVIETIC

COORDONATOR STIINTIFIC :
PROF. DR. RADU ALBU COMANESCU.
STUDENT:
PASZTOR ANDREI MIHALY
MASTERAND GUVERNANTA EUROPEANA
ANUL 2

CUPRINS:
1..................................................................................................................................................
2.....................................................................................................................................................
3....................................................................................................................................................
4.......................................................................................................................................................
5.......................................................................................................................................................

Istoria Rusiei
Istoria Rusiei ncepe cu istoria slavilor de rsrit, grupul etnic din care s-au nscut mai trziu
ruii, ucrainienii i belaruii. Primul stat al slavilor de rsrit, Rusia Kievean, a adoptat
cretinismul sub influena Imperiului Bizantin n 988, ncepnd astfel sinteza dintre culturile
slav i bizantin, care avea s defineasc cultura rus pentru urmtoarele apte secole. Rusia
Kievean a disprut pn n cele din urm ca stat, lsnd n urm mai multe state aflate n
competiie pentru dreptul de a se numi motenitori ai culturii i poziiei dominante. Dup secolul
al XIII-lea, Marele Ducat al Moscovei a ajuns s domine fostul centru cultural i politic, Kievul.
n secolul al XVIII-lea, Principatul Moscovei s-a transformat n Imperiul Rus, care se ntindea
din Polonia i pn la Oceanul Pacific. Expansiunea ctre vest a imperiului i-a fcut pe
conductorii rii din ce n ce mai contieni de marea lor rmnere n urm i a distrus izolarea
ii n care au aprut primele etape ale cuceririlor. Regimurile care s-au succedat n secolul al
XIX-lea au luat n seam aceste presiuni printr-o combinaie de reforme incomplete i
represiune. Iobgia din Rusia a fost abolit n 1861, dar eliberarea ranilor a fost fcut n
condiii nefavorabile pentru acetia i a alimentat presiunile revoluionare. ntre momentul
eliberrii iobagilor i cel al nceperii primului rzboi mondial din 1914, reformele lui Stolpin,
prima constituie rus i alegerile pentru prima Dum au adus schimbri importante n viaa
economic i politic a Rusiei, dar arii nu au cedat puterile autocratice.
nfrngerile militare i lipsuile alimentare au declanat Revoluia rus din 1917,
aducndu-i la putere pe bolevici, care n scurt vreme aveau s se reboteze comuniti. ntre
1922 i 1991, istoria Rusiei s-a confundat practic cu istoria Uniunii Sovietice. URSS-ul a fost un
imperiu bazat pe ideologia comunist, avnd aproximativ aceleai granie cu cele ale Imperiului
Rus, care pierise n 1917 odat cu ultimul ar, Nicolae al II-lea. Din acest moment n continuare,
conducerea Uniunii Sovietice s-a bazat pe sistemul politic al unui singur partid, cel al
comunitilor, (noul nume al bolevicilor din martie 1918). Pn n cele din urm, pn la sfritul
deceniului al noulea al secolului trecut, cum slbiciunea structurilor economice i politice a
devenit acut, s-au petrecut schimbri n economie i clasa conductoare a rii, care nu au fost
salvate de aceste modificri, ci i-au grbit URSS-ului dezintegrarea.
Istoria Federaiei Ruse este scurt, ncepnd cu momentul prbuirii Uniunii Sovietice la sfritul
anului 1991. Rusia a continuat s existe ca stat pentru mai mult de o mie de ani, n timpul
secolului al XX-lea fiind chiar inima Uniunii Sovietice. Din momentul n care i-a ctigat
independena, Rusia a pretins a fi succesorul de drept al URSS-ului pe scena internaional.
Totui, Rusia a pierdut statutul de superputere i face eforturi mari pentru a abandona sistemul
politic i economic socialist i al proprietii de stat asupra mijloacelor de producie. Rusia face
eforturi, deseori dureroase, pentru edificarea unei economii capitaliste de pia. Se poate afirma,
fr mari anse de a grei, c Rusia de azi continu s aib legturi economice i culturale cu

predecesoarele sale, Imperiul arist i cu Uniunea Sovietic. (Istoria rusiei, Profesor: Dr. Popa
Theodor inceputul istoriei pp 2-3)

RAZBOIUL RECE SI CONFRUNTARILE URSS

La mijlocul secoilului XIX si inceputul secolului XX Uniunea Sovietica infrunta conflictele

Razboilui Rece, si confruntarile cu Statele Unite ale Americii.
Razboiul Rece (1947-1989) , in rzboiul rece s-au confruntat dou grupuri de state care aveau
ideologii i sisteme politice diferite. ntr-un grup se aflau URSS i aliaii ei, grup cruia i se
spunea uzual Blocul rsritean (sau oriental) (Cellalt grup cuprindea SUA i aliaii si, fiind
uzual numit Blocul apusean (sau occidental) cele dou blocuri erau reprezentate de ctre dou
aliane internaionale.
Blocul apusean era reprezentat de ctre Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO,
North Atlantic Treaty Organization).
Blocul rsritean de ctre Pactul de la Varovia.
Confruntarea dintr e Statele Unite si U.R.S.S au fost cunoscuta ca Razboi Rece si a fost
prezentata ca un conflict mondial la scar planetar. Ambele tabere se autodefineau n termeni
pozitivi: statele blocului occidental i spuneau lumea liber sau societatea deschis, iar
statele blocului oriental i spuneau lumea anti-imperialist sau democraiile populare.
Infruntarea dintre cele dou blocuri a fost numit Rzboi Rece, deoarece nu s-a ajuns la
confruntri militare directe (care ar fi constituit un Rzboi Cald sau Rzboi Fierbinte),
Rzboiul Rece a fost un conflict n care s-au utilizat presiunea diplomatic, militar, economic, ,
manevrele diplomatice, spionajul, rivalitate la evenimentele sportive, campanii masive de
propagand, asasinatul, operaiunile militare de intensitate mic.
Cele doua razboaie sunt ca o introducere in Razboiul Rece, care au scris si rescris istoria
Europei si apoi a intregi lumi, in tot razboiul rece a fost vorba de o competitie pentr u mostenirea
Imperiului European destramat.
Ambele parti dispun de puteri militare , Statele Unite pornesc cu un avantaj inaintea
Sovieticilor si anume: URSS , este enorma dar ingradita la uscat, S.U.A. au acces usor la
oceanele lumii , datorita acestei strategii S.U.A. tin pe loc Uniunea Sovietica si ai poate
controla.
Dar in schimb U.R.S.S conduce Eurasia si controleaza lumea prin Europa de Est( EUROPA
RUSA) are o dominatie mare asupra Heartlandului

(Cercul spaial intracontinental (pmnt central) care este "pivotul istoriei", "axa geografiei i a
istoriei"; aceast arie se suprapune geogrfic cu Eurasia. Centura "zonei de rm", numit i
"centur intern sau continental" ).
In timpul razboiului rece, politica globala a devenit bipolara.
Cel de al doile-a Razboi Rece aduce aduce in lumina reflectoarelor Republica Populara Chineza
care se prezice ca va fi urmatorul adversar al Statelor Unite si nu a Rusiei.
In ultimele decenii ale razboiului rece China a jucat cartea sa impotriva URSS si SUA, Rusia are
si ea o carte Ruseasca de jucat, Rusia si China unite ar inclina decisiv valoarea in defavoarea
Statelor Unite , exista o legatura de relatii Chino- Sovietice in perioada imediat urmatoare a
razboiului rece. Relatiile Ruso- Chineze au devenit tot mai cooperante, disputele la granita au
fost rezolvate , Rusia a gasit in China un dornic si substantial cumparator de echipamente si
tehnologie miliatara, conexiunea Ruso-Chineza este la fel ca si conexiunea confucianistoIslamica.
Relatiile intre Statele Unite si China pe de-o parte, pe de alta parte cu Japonia s au alte tari
Asiatice vor fi extrem de conflictuale in cazul in care Statele Unite contesta afirmarea Chinei ca
si putere hegeminica.
Rusia a incercat sa-si mentina influenta politica, economica, si militara in republicile din
interiorul Rusiei implicindu se intr o serie de razboaie: in Caucazul de Nord, in Cecenia, in
Tadjikistan. Aceste ingrijorari de securitate produc pe mai departe stimulente pentr u cooperarea
cu China in legatura cu amenintarea Islamica din Asia Centrala si ele reprezinta stfel un motiv
major al apropierii Rusiei de Iran. Rusia a vindut Iranului submarine, avioane de razboi
sofisticate bombe, rachete, echipamente de recunoastere si protectie electronica, dealtfel Rusia a
fost deacord sa construiasca reactoare nucleare in Iran, si sa inzestre ze Iranul cu echipamente de
imbogatire a Uraniului.
Interactiunile crescute intre Statele Unite si tarile Asiatice, precum si cresterea puterii Uniunii
Sovietice au dus la stabilirea relatiilor diplomatice intre S.U.A. si China . Conflictele crescute
intre Asia si America precum si declinul puterii Americane au adus la suprafata ciocnirea
culturilor intr e Statele Unite si Japonia , si alte puteri asiatice si le au imputernicit sa reziste
impotriva presiunii Americane.
Statele Unite incheie o alianta cu China, datorita infringerii a SUA de catre Vietnamul de nord in
razboiul de 7 ani dintre SUA si Vietnamul de nord , si pentru a putea infrunta U.R.S.S.
Afirmarea Chinei constituie o provocare pentru Statele Unite. Conflictele S.U.A- China acoopera
mai multe domenii decit cele cu Japonia , incluzind chestiuni economice ,drepturile omului,

Tibet, Taiwan, Marea Chinei de Sud si proliferarea armelor , insa China nu doreste sa accepte
conducerea s au hegemonia Americana in lume , cum nu doresc nici Statele Unite conducerea
sau hegemonia Chineza in Asia.
Odata cu sfirsitul Razboiului Rece China stabileste relatii prietenoase cu vecinii, se va extinde
pina in India astfel tensiunile dusmanoase vor disparea. Exista o serie de relatii : China India
,India- Rusia.
India al treilea stat nuclear balansat a fost un aliat al Uniunii Sovietice si a purtat un razboi cu
China si mai multe cu Pakistanul . Reltiile India-Pakistan, au fost atit distante cit si dusmanoase
pe tema Casmirului .
Relatile S.U.A. Pakistan si a intereselor comune de a tine China pe loc si de a apropia India de
Stalele Unite , pentr-u extinderea puterii Indiei in sud-estul Asiei. Indonezia si Vietnamul sunt
cele mai inclinate tari din Asia de sud-est pentr u contrabalansarea si tinerea pe loc a Chinei.
La sfirsitul anilor 80 lumea comunista intra in colaps iar sistemul international al razboiului rece
incepe sa devina istorie.
In lumea posterioara a Razbolui Rece, cele mai importante distinctii intr-e popoare nu sunt
ideologice, poltice sau economice ci sunt culturale popoarele natiunii incearca sa raspunda la
intrebarea : cine suntem?. Popoarele se definesc pe ele insele in termeni de: vechime, religie,
limba, istorie, valori, obiceiuri si institutii. Ele se identifica cu grupuri culturale: triburi, grupuri
etnice, comunitati religioase, natiuni si la nivelul cel mai general civilizatii.
Rivalitatea dintr e superputeri este inlocuita cu: ciocnirea civilizatiilor.( samuel huntigton ciocnirea
civilizatiilorp.36)

Multe evenimente importante petrecute dupa sfirsitul razboiului rece erau compatibile cu
paradigma civilizationala si puteau fi prezise pornind de la aceasta . printr-e ele se numara si
scindarea Uniunii Sovietice, razboaiele ce au loc in fostele teritorii,accentuarea
fundamentalismului religios, luptele dinauntru Rusiei.
Sfirsitul razbooilui rece aduce prabusirea brusca a imperiului sovietic . Imperiul Sovietic sa
prbusit mai brusc decit izbucnise intre granitele sale.
La aproape doua decenii si jumatate de la incheiere razboiului rece Moscova refuza sa inteleaga
ca nu ai mai este recunoscut dreptul la sfera de influenta in Estul Europei, ceea ce Churchill si
Rooswelt i-au acceptat lui Stalin in 1945, a fost anulat in 1989, prin vointa clar exprimarta a EstEuropenilor si totodata prin desfiintarea Uniunii Sovietice , a Tratatului de la Varsovia.

Aceea ordine mondiala postbelica nu mai exista, doar paradigma gindirii politice Ruse a ramas
aceeasi , fapt pentru care incearca sa reintre in sfera Politicilor Internationale, aceste regrete
ale estabilishment-ului politic militar,industrial de inteligenta sau clerical rusesc se refera la :
disparitia Uniunii Sovietice ,( actula C.S.I.),dupa incheierea Razboiului Rece ,care conferea prin
paradigma Balance of Power, statutul de superputere mondiala si baze paritate de discutie pe
teme globale si regionale cu Statele Unite.
Oficialii Rusi regreta dizolvarea uniunii Sovietice, dar inca pastreaza nostalgia razboiului rece si
implicit a sferei de influenta obtinute cu acoordul Americanilor si Britanicilor la Yalta in
februarie 1945, dar pierduta ulterior in Decembrie 1989, la o celebra intilnire : Bush-Gorbaciov.
Imperiul Sovietic a esuat in mare parte deoarece propria-i istorie al atrasese implacabil spre
supraextindere, supraestimind abilitatea sistemului Sovietic de a-si controla cuceririle.

DEZINTEGRAREA UNIUNII SOVIETICE .

Rusia este succesorului imperiilor tarist si comunist este un bloc civilizational, asemanator in
multe privinte cu cel al Occidentului in Europa, in nucleu Rusia, echivalentul a Frantei si a
Germaniei este strins legata de un crec interior ce include doua republici preponderent ortodoxe :
Belarus si Moldova. Kazahstan a carei polpulatie este musulmana in proportie de 40% si
Armenia, un alt aliat istoric al Rusiei. La jumatataea anilor 90 toate aceste tari aveau guverne
pro-ruse, care au venit la puutere, in general prin alegeri . Relatii strinse insa intr-o masura mai
redusa exista intre Rusia si Georgia( majoritar ortodoxe) si Ucraina ( in mare parte ortodoxa );
insa acestea au puternice percepti ale identitatii nationale si a trecutului de independenta.In
Balcanii ortodocsi Rusia are relatii strinse cu: Grecia Serbia si Cipru si unele relatii mai putin
strinse cu Romania . Republicile musulmane din fosta Uniune Sovietica raman extrem de
dependente fata de Rusia, deootriva in domeniul economic si in cel de securitate. Dimpotriva
republicile baltice raspund miscarii gravitationale ale Europei, retragindu se efectiv in sfera de
influenta Ruseasca.
Rusia a fost o tara sfisiata timp de de citeva secole .Colapsul Uniunii Sovietice sa aprins in
randul Rusilor dezbaterea asupra principalei chestiuni: Rusia si Occidentul.
Pretutindeni Rusia creeaza un bloc, avind centrul ortodox sub conducere sa si un tampon
abandonat de state islamice relativ slabe. Rusia va incerca sa excluda influenta altor puteri, si
asteapta ca lumea sa accepte si sa aprobe acest sistem. Guvernele straine si Organizatiile

Internationale dupa cum afirma Ieltin, trebuie sa acorde Rusiei puteri speciale in calitate de
garant al pacii si stabilitatii in fostele regiuni ale URSS .
In timp ce Uniunea Sovietica era o superputere cu interese globale, Rusia este o mare putere cu
interese regionale si civilizationale.
Secolul XXI este marcat de o serie de confruntari de puteri mai mici care vor incerca sa creeze
coalitii, aceste confruntari aduc o serie de schimbari (Razboiul Americano-Islamist)care este pe
sfirsite.
Rusia isi reorganizeaza vechea influenta , si i-si va recladi puterea deplasindu-se catre vest in
cimpia Eurpeana de Nord tinind piept celor 3 tari baltice dominate de N.A.T.O. Estonia, Letonia ,
Lituania.
Rusii nu pot rezista tentatiei de a-si reinstaura puterea , dar incercarile Rusiei de a supravietui pe
termen lung sunt tot mai slabe datorita problemelor interne ale Rusiei : declinul masiv al
populatiei si infrastructura slaba.
Tarile ortodoxe ale fostei Uniuni Sovietice joaca un rol central in dezvoltarea unui coerent bloc
Rus in afacerile mondiale si euroasiatice . In timpul destramarii Uniunii Sovietice , toate aceste
cinci tari s-au miscat intr-o directie extrem de nationalista subliniind noua lor independenta si
distantindu-se fata de Moscova. Popoarele acestei tari isi indreapta privirile catre Rusia pentru
sprijin si protectie.

Armenia- si-a identificat din punct de vedere istoric interesele cu Rusia si Rusia sa mandrit ca
fiind aparatorul Armeniei impotriva vecinilor sai musulmani. Aceasta relatie a fost reintarita in
anii post-sovietici. Armenii au fost dependenti de sprijinul economic si militar rus si au sustinut
Rusia in chestiunile privind relatiile dintre fostele republici sovietice.
Belarus -spre deosebire de Armenia, are o mai redusa perceptie a identitatii nationale. Ea afost
mult mai dependenta de sprijinul Rusiei. Multi dintre rezidentii sai pare a se identificamai mult
cu Rusia decit cu propria lor tara . Belarus se alatura mai devreme Comunitatii Statelor
Independente(C.S.I.), a fost un membru al uniunii economice create in 1993 cu Rusia si Ucraina,
a incheiat o uniune monetara cu Rusia, a cedat armele sale nucleare Rusiei si a fost deacord cu
stationarea trupelor ruse pe teritoriul sau pina la sfirsitul secolului. In 1995 Bielarus era parte a
Rusiei sub toate aspectele in afara de nume.
Moldova- a devenit independenta , odata cu colapsul uniunii sovietice, multi se gindeau la o
eventuala unificare a sa cu Romania, teama ca se va putea intimpla a stimulat o miscare
secesionista a estului unificat al republicii, care a avut sprijinul tacit al Moscovei si pe cel activ

ala armatei a14 aruse, ceea ce adus la creerea unei Republici Transnistriene. Sentimentul
moldovenesc de unire cu Romania a intrat in declin datorita problemelor economice a ambelor
tari si a presiunii economica Rusa. Moldova sa alaturat C.S.I. si legaturile comerciale cu Rusia sau extins . In aceste trei state opinia publica a reactionat la unele combinatii de interese strategice
economice, dind nastere la guverne favorabile unei aliante strinse cu Rusia. Un model similar sa
intimplat si in Ucraina
Georgia -cursul evenimentelor a fost diferit, Georgia a fost o tara independenta pina in 1801,
cind conducatorul ei regele George al XIII-lea, acerut protectie ruseasca impotriva turcilor. Timp
de 3 ani dupa revolutia Rusa, Georgia a fost din nou independenta, insa bolsevicii au incorporato cu forta in Uniunea Sovietica. Atunci cind Uniunea Sovietica sa destramat Georgia si-a declarat
din nou independenta.
Ucraina este cea mai populata si cea mai importanta republica fosta sovietica, in diferitele
perioade din istoria sa Ucraina a fost independenta . Pina in anul 1654 cind jura supunere
Tarului Rusiei, de atunci pina in 1991 , cu exceptia unei scurte perioade a republicii independente
intre 1917-1920 , ceea ce este acum Ucraina este datorita faptului ca a fost controlata politic de
catre Moscova .
Dupa cadeerea comunismului Ucraina devine o tara independenta, incepinad cu anul 1991
Ucraina este o tara cu doua culturi diferite . Linia de falie civilizationala intre Occident si
Ortodoxie.
In trecut Ucraina de vest era parte a Poloniei, Lituaniei si imperiului Austtro-Ungar, o buna parte
a bisericii sale a fost aderenta a Bisericii Unite ( greco- catolice ) care practica rituri ortodoxe,
dar recunoaste autoritatea Papei, vorbeau limba Ucraineana si erau puternic nationalisti Cei din
Ucraina de est au fost majoritar ortodocsi, si vorbeau in mare parte limba rusa. La inceputul
anilor 1990 rusii formau 22% din vorbitorii de limba rusa, si 31% di popilatia ucrainei,
majoritatea elevilor din scolile elementare invatau in limba rusa .
Diferentele intre estul si vestul Ucrainei se manifesta in atitudinile locuitorilor, o treime a rusilor
din vestul Ucrainei.in comparatie cu numai 10 % in Kiev afirmau, afirmau ca sufera di pricina
animozitatii anti-ruse.
Crimeea este majoritar rusa si a fost parte a Federatiei Ruse pina in anul 1954 cind Hrusciov a
transferat-o Ucrainei, in aparenta o recunoastere a deciziei lui Hmelnitkidin urma cu trei sute de
ani

Relatiile dintr e Ucraina si Rusia. La inceputul anuilor 90 existau probleme critice impoartante
intre cele doua tari in legatura cu : armele nucleare, Crimeea drepturile Rusilor din Ucraina, flota
Marii Negre, si relatiile economice.
Prabusirea ca si nasterea comunismului ca forma de organizare politica a unei societati au fost n
opinia politologilor, istoricilor dar si a opiniei publice evenimentele care au marcat n mod
deosebit istoria secolului al XX-lea. Artizanul uneia dintre cele mai semnificative revolutii ale
timpului sau a fost Mihail S.Gorbaciov
Spre deosebire de majoritatea liderilor sovietici, Gorbaciov cltorise n strintate (Frana,
1966; Italia, 1967; Canada, 1983; Anglia, 1984), nainte s devin conductorul partidului
comunist. De aceea, la alegerea lui muli occidentali sperau c Gorbaciov va fi un lider liberal i
mai modern dect predecesorii si. Speranele lor s-au dovedit ndreptite, dar nimeni nu a
anticipat viteza i amploarea reformelor sale.Uniunea Sovietic se confrunta cu probleme grave
n momentul n care Gorbaciov a preluat conducerea, dar toate erau exacerbate de cuantumul
uria al cheltuielilor pentru narmare. Spernd s pun capt cursei narmrii, Gorbaciov a
acceptat imediat propunerea preedintelui american Ronald Reagan, care l-a invitat la un summit.
Cei doi efi de stat s-au ntlnit de patru ori: la Geneva (1985), Reykijavik (1986), Washington
(1987) i Moscova (1988). Cel mai spectaculos rezultat l-a constituit tratatul de limitare a
narmrilor, semnat n decembrie 1987. Era primul tratat care reducea practic numrul armelor
nucleare deinute de marile puteri. Ca urmare, a fost eliminat o ntreag categorie de rachete cu
raz medie de aciune.O alt aciune care a contribuit la detensionarea atmosferei pe plan
internaional s-a concretizat n decizia lui Gorbaciov de a retrage trupele sovietice din
Afghanistan. Armata sovietic invadase Afghanistanul n 1979, n timpul conducerii lui Brejnev,
i la nceput fusese o operaiune militar ncununat de succes. Dar, dup ce Reagan dispusese
narmarea gherilelor afgane cu rachete Stinger (care contracarau n mare msur eficiena forei
aeriene sovietice), raportul de fore s-a schimbat i sovieticii s-au vzut prini ntr-un rzboi lung,
lipsit de perspectiv. Opinia public internaional criticase de la bun nceput invazia sovietic n
Afghanistan; i din punctul de vedere al U.R.S.S., rzboiul era nepopular i costisitor. Dar
Brejnev, Andropov, Cernenko i chiar Gorbaciov refuzaser iniial s-i pun capt de team s
nu le fie tirbit prestigiul. n cele din urm ns, Gorbaciov a semnat la nceputul lui 1988 un
acord care prevedea retragerea tuturor forelor sovietice. (Aceast retragere s-a ncheiat la data
stabilit, n februarie 1989.)Concomitent cu schimbrile radicale operate n politica extern,
Gorbaciov s-a preocupat de rezolvarea problemelor interne. nc de la nceput i-a dat seama de
necesitatea unui program susinut de perestroika (restructurare"), pentru a mri performanele
economiei sovietice. Aceast restructurare avea s contribuie la reducerea masiv a puterii
partidului comunist (care exercitase pn atunci un control absolut asupra guvernului sovietic).
La nivel economic, restructurarea a presupus legalizarea iniiativei private n anumite domenii.Pe
de alt parte, Gorbaciov s-a considerat ntotdeauna un adept loial al marxism-leninismului,
profund devotat cauzei socialismului. Scopul lui declarat era doar s reformeze sistemul
comunist, ca s poat funciona mai bine.Poate c cea mai revoluionar dintre reformele sale a

fost glasnost-ul sau deschiderea", instituit de Gorbaciov n 1986. Aceasta presupunea, printre
altele, transparen din partea guvernului n privina activitilor sale i a evenimentelor de
interes public. Alt aspect al glasnost-ului l-a constituit faptul c a permis oamenilor sau ziaritilor
s discute deschis despre problemele politice. Libertatea acordat unei persoane de a-i exprima
fi un punct de vedere care, cu numai civa ani nainte, i-ar fi atras deportarea n gulaguri (sau
chiar condamnarea la moarte, pe vremea lui Stalin!), a devenit ceva obinuit datorit glasnostului. Ziarele sovietice puteau s critice politica guvernamental, partidul comunist i chiar pe
Gorbaciov nsui!Un alt pas important n democratizarea U.R.S.S. s-a fcut n 1989, cnd au avut
loc alegeri populare pentru noul parlament sovietic, Consiliul Deputailor Poporului. Desigur, nu
au fost alegeri libere n sensul celor din vest, n condiiile n care 90% din candidai erau membri
ai partidului comunist i nu se permitea existena altor partide politice. Dar acestea au oferit
populaiei posibilitatea s-i aleag candidaii, iar numrarea voturilor s-a fcut corect. Au fost cu
siguran alegerile cele mai apropiate de modelul vestic, din momentul n care comunitii
preluaser puterea n 1917.Puin a lipsit ca alegerile - n msura admis de legile n vigoare - s
nu duc la un vot de nencredere" n partidul comunist. Muli membri de partid vechi (inclusiv
civa care candidaser far opozani!) au fost nevoii s prseasc scena politic, n locul lor
fiind alei disideni declarai.n ciuda acestor reforme radicale adoptate n U.R.S.S., nimeni nu a
anticipat schimbrile fundamentale care s-au produs n Europa de Est n perioada 1989-1990.
Acea zon fusese ocupat n ntregime de trupele ruseti la sfritul celui de-al doilea rzboi
mondial, i n anii 1940, regimurile comuniste - aservite Uniunii Sovietice - se instauraser n
ase ri: Bulgaria, Romnia, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia i Germania de Est.Aceste regimuri
erau extrem de nepopulare, dar liderii lor, susinui de poliia secret i de armat, au rezistat mai
bine de patruzeci de ani. Chiar i n cazul n care o revolt popular a reuit s alunge de la
conducere unul din tiranii comuniti - aa cum s-a ntmplat n Ungaria, n 1956 - trupele
sovietice au instaurat imediat comunitii la putere. Dei alegerile din Polonia, din iunie 1989, au
demonstrat ct se poate de clar lipsa de popularitate a comunitilor, la sfritul lui septembrie
1989 se credea c regimul comunist i dominaia rus din zon erau de nezdruncinat. ns, la
sfritul anului, ntregul sistem s-a prbuit ca un castel de cri de joc, spulberat de
uragan.Frmntrile au nceput n Germania de Est. De la nlarea cumplitului Zid din Berlin n
1961, muli est-germani dornici s fug n Vest au fost mpucai n timp ce ncercau zadarnic s1 escaladeze. Ani de zile, Zidul a reprezentat un simbol sinistru, care sugera c Germania de Est ca, de altfel, toate celelalte ri aflate sub regimuri comuniste - nu era altceva dect un enorm
lagr de concentrare. Est-germanii n-ar fi putut s se refugieze n Vest nici prin alte puncte de
trecere, pentru c guvernul lor nconjurase ntreaga frontier cu garduri de srm ghimpat,
sisteme de alarm, patrule militare i cmpuri minate. Totui, ntre 1988 i 1989, muli estgermani au reuit evadeze ducndu-se mai nti n alt ar est-european (ceea ce era permis) i
de acolo n Vest.n octombrie 1989, Erich Honecker - liderul comunist dur care conducea
Germania de Est de muli ani - a ncercat s blocheze i aceast rut alternativ. Peste cteva zile,
au izbucnit mari demonstraii n Berlinul de Est, ca urmare a acestei msuri. Gorbaciov a vizitat
Berlinul, l-a ndemnat pe Honecker s iniieze un program de reforme i i-a atras atenia s nu
reprime demonstraiile prin for, precizndu-i foarte clar c trupele sovietice (n numr de

380000 n Germania de Est, la vremea aceea) nu vor folosi armele mpotriva populaiei estgermane.Prin atitudinea sa, Gorbaciov a mpiedicat poliia est-german i armata s reprime
sngeros demonstraiile, insuflnd ncredere protestatarilor. Peste cteva sptmni, Honecker a
fost nevoit s demisioneze. Dar pentru c nlocuitorul su (Egon Krenz) era tot comunist i
graniele se menineau nchise, demonstraiile au continuat. n cele din urm, pe 9 noiembrie,
Krenz a anunat c Zidul Berlinului va fi drmat i est-germanii vor avea voie s cltoreasc
liber n Vest.Puine hotrri au strnit vreodat asemenea entuziasm i s-au soldat cu consecine
att de profunde. n numai cteva zile, milioane de est-germani au trecut frontiera s vad cu
ochii lor cum se tria n Vest. Ei au avut posibilitatea s se conving c n cei patruzeci i patru
de ani, comunismul i privase n egal msur de libertate i prosperitate.Cderea Zidului
Berlinului a confirmat dictonul filozofic potrivit cruia nu faptele conteaz, ci felul n care le vd
oamenii. n primele zile dup anunul lui Krenz, zidul era nc intact i, n principiu, guvernul
est-german ar fi putut s nchid oricnd frontierele. Dar oamenii s-au comportat ca i cnd
grania s-ar fi deschis o dat pentru totdeauna; i, fiindc toi au reacionat aa, aveau senzaia c
Zidul fusese practic ndeprtat!Populaia Europei de Est a reacionat fa de desfiinarea Zidului
cam la fel ca francezii cu dou secole n urm, la cderea Bastiliei. Din ntreaga lor atitudine
reiese clar c tiranii i pierduser puterea. Pe rnd, n fiecare ar, oamenii s-au ridicat mpotriva
stpnilor lor, nlturnd regimurile comuniste care-i oprimaser atia ani.n Bulgaria, Todor
Jivkov, care conducea ara cu o mn de fier de treizeci i cinci de ani, a fost forat s
demisioneze (pe 10 noiembrie 1989).Peste o sptmn, au izbucnit demonstraii masive la
Praga, capitala Cehoslovaciei. n ziua de 10 decembrie, preedintele Gustav Husak i ddea
demisia i partidul comunist era nlturat de la putere. Husak a fost nlocuit de preedintele
Vaclav Havel, un cunoscut disident, care i petrecuse primele luni ale anului n nchisoare, ca
deinut politic!Schimbrile au survenit foarte rapid i n Ungaria. Acolo, guvernul a legalizat
partidele de opoziie n octombrie 1989. Dup aceea, la alegerile libere din 26 noiembrie, noile
partide i-au nlturat definitiv pe comuniti, care au renunat la putere far vrsare de snge.n
Polonia, evenimentele s-au precipitat parc i mai tare, iar la sfritul anului, anticomunitii
victorioi hotrser s aboleasc socialismul i s pun bazele economiei de pia, ncepnd cu
1 ianuarie 1990.Egon Krenz, n Germania de Est, a sperat probabil c deschiderea frontierei va
liniti spiritele i va pune capt protestelor. Dar evoluia evenimentelor a fost cu totul alta. Sub
presiunea protestatarilor i Krenz i-a dat demisia pe 3 decembrie 1989. Peste patru zile,
guvernul a fost de acord s organizeze alegeri libere (la care comunitii au fost nfrni
categoric).Ultima redut a fost Romnia, unde durul Nicolae Ceauescu era hotrt s nu renune
la putere. Cnd au nceput demonstraiile la Timioara, pe 15 decembrie, el a ordonat armatei s
trag n mulime. Dar populaia furioas nu mai putea fi oprit. Demonstraii asemntoare au
avut loc i n celelalte orae. Pe 25 decembrie, Ceauescu a fost nlturat de la conducere, prins i
executat. n felul acesta disprea i ultimul regim comunist din Europa de Est.Aceste evenimente
- deosebit de importante - au dus n scurt timp la:1. retragerea trupelor sovietice din
Cehoslovacia i Ungaria;2. alegeri democratice n statele eliberate de curnd de sub dominaia
comunist (n general, partidele comuniste au fost slab reprezentate);3. renunarea la marxism n
alte ri care fuseser state-satelit ale Uniunii Sovietice (de exemplu, Mongolia i Estonia);4.

reunificarea Germaniei (definitivat n octombrie 1990).Dar cea mai important dintre toate
aceste schimbri a constituit-o intensificarea micrilor naionaliste din interiorul U.R.S.S. n
ciuda numelui su, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice n-a reprezentat niciodat o
comunitate de ri care au acceptat de bunvoie unificarea. A fost mai degrab succesoarea
vechiului imperiu arist: un conglomerat de popoare anexate prin cuceriri. (Vesticii caracterizau
imperiul arist drept nchisoarea naiunilor".)Multe din aceste popoare au continuat s aspire la
independen, la fel cum locuitorii vechilor imperii coloniale britanice, franceze i olandeze
militaser pentru libertate. Sub conducerea nendurtoare a lui Stalin sau a succesorilor si mai
puin brutali, dar la fel de fermi, popoarelor li se interzisese s-i exprime liber aceste nzuine.
Dar glasnost-ul lui Gorbaciov a permis exprimarea nzuinelor naionaliste i, peste puin timp,
aveau s apar micri organizate. S-au produs tulburri n Estonia, Letonia, Moldova i alte
republici sovietice; dar tonul a fost dat de mica Lituanie. n ziua de 11 martie 1990, dup
alegerile generale la care s-a discutat n primul rnd problema secesiunii, Parlamentul lituanian a
avut ndrzneala s declare independena rii fa de U.R.S.S.Din punct de vedere legal,
lituanienii erau ndreptii s adopte o asemenea hotrre. Constituia sovietic consfinea
dreptul fiecrei republici de a se desprinde de U.R.S.S. ns, naintea lui Gorbaciov, se tia c
orice ncercare de exercitare a acestui drept ar fi fost reprimat imediat i s-ar fi soldat cu
consecine grave pentru iniiatorii si.Reacia lui Gorbaciov a fost foarte interesant. A denunat
imediat aciunea lituanian drept ilegal, i-a ameniat pe lituanieni cu represalii dac nu renun
la hotrrea lor, a impus un embargo i a cerut trupelor sovietice s defileze prin capital, ntr-o
nfricotoare demonstraie de for. Dar nu a folosit armata pentru a zdrobi rezistena provinciei
secesioniste i nici nu i-a mpucat sau arestat pe liderii lituanieni (aa cum ar fi fcut n mod
sigur Stalin).Lituania este o ar mic i lipsit de nsemntate pentru Uniunea Sovietic, att din
punct de vedere economic, ct i militar. ns, exemplul dat de Lituania era foarte important.
Vznd c ncercarea Lituaniei nu a fost reprimat n snge, naionalitii din toate republicile
sovietice au prins curaj. n dou luni, Parlamentul Letoniei a emis i el o declaraie de
independen. Dup aceea, pe 12 iunie 1990, Republica Rus (cea mai mare din Uniunea
Sovietic) i-a proclamat suveranitatea" - ceea ce nu era chiar o declaraie de independen, dar
nici departe de aceasta. Pn la sfritul anului, fiecare din cele cincisprezece republici s-a
declarat independent sau suveran.Evident, aceste schimbri enorme declanate de aciunile lui
Gorbaciov (sau de lipsa de reacie n momentele decisive) nu au fost privite cu ochi buni de
majoritatea liderilor conservatori ai partidului comunist i de armata sovietic. n august 1991,
unii din ei au pus la cale o lovitur de stat. Gorbaciov a fost arestat i se prea c iniiatorii
complotului vor reui s anuleze multe din reformele sale. ns ali lideri marcani ai Uniunii
Sovietice - n primul rnd Boris Eln - s-au opus loviturii de stat, alturi de marea mas a
populaiei ruse, i astfel atentatul a euat n cteva zile.Dup eecul acestei ncercri,
evenimentele au evoluat cu o vitez uluitoare. Partidul comunist a fost ndeprtat de la putere, i
s-a interzis s mai desfoare vreo activitate i i s-au confiscat toate bunurile. Pn la sfritul
anului, toate republicile s-au desprins de U.R.S.S. i Uniunea Sovietic a ncetat s mai existe din
punct de vedere formal. Acei conductori care doreau numai s reformeze partidul comunist au
fost ndeprtai imediat de cei ca Eln, care voiau s-l elimine definitiv de pe scena politic.

Gorbaciov nsui i-a dat demisia n decembrie 1991.Apare fireasc ntrebarea: n ce msur a
contribuit Gorbaciov la schimbrile care s-au produs n timpul guvernrii sale? Nu-i revine un
merit prea mare n aceast privin. n general, reformele i-au fost impuse de eecul sistemului
sovietic i s-au dovedit insuficiente i prea trzii. De fapt, rezultatele slabe ale economiei
sovietice au constituit cauza principal a nlturrii lui Gorbaciov.Pe de alt parte, Gorbaciov a
fost cel care a contribuit la eliberarea Europei de Est. ase ri s-au desprins din sfera de
influen sovietic i aceast schimbare este ireversibil. i nu se poate nega influena personal
a lui Gorbaciov n derularea acestor evenimente. Aciunile reformatoare din Europa de Est
fuseser stimulate de liberalizarea din Rusia i de declaraiile sale. El i afirmase n repetate
rnduri intenia de a lsa rile est-europene s mearg pe propriul lor drum. n plus, n momente
cruciale - ca cel din octombrie 1989, cnd n Germania de Est izbucniser demonstraii de mas Gorbaciov a intervenit personal.n situaii asemntoare, ceilali lideri sovietici reprimaser
rebelii prin fora armat. n schimb, n octombrie 1989, Gorbaciov i-a atras atenia lui Honecker
s nu recurg la for. Am vzut consecinele hotrrii sale. De asemenea, refuzul lui Gorbaciov
de a folosi armata pentru a zdrobi revolta lituanian a grbit desprinderea celorlalte republici
sovietice din U.R.S.S.La fel de important a fost i contribuia lui Gorbaciov la limitarea
narmrilor i ncheierea rzboiului rece. Muli au sugerat c nici meritul lui Ronald Reagan nu
este de neglijat. n primul rnd, demonstrnd c Statele Unite puteau s suporte mai uor dect
U.R.S.S. costurile unei curse a narmrilor, Gorbaciov a reuit s conving liderii sovietici de
necesitatea ncheierii rzboiului rece. Alt argument era acela c e nevoie de dou pri pentru a se
ajunge la un acord, aa c meritul pentru limitarea narmrilor i-ar reveni n egal msur att lui
Gorbaciov, ct i lui Reagan.Acest punct de vedere ar fi corect dac rzboiul rece ar fi fost
declanat i de Statele Unite, i de Uniunea Sovietic. Dar nu este deloc adevrat. Rzboiul rece
a izbucnit din cauza expansionismului militar al lui Stalin i al succesorilor si, iar americanii nau fcut altceva dect s se apere. Atta timp ct liderii comuniti nu renunau la visul lor de a
impune comunismul n lume, Vestul nu avea de ales. De aceea, cnd a aprut un lider sovietic
dornic s renune la acest deziderat, s-a pus imediat capt interminabilului rzboi rece.Lui
Gorbaciov i revine un merit i mai mare pentru schimbrile politice declanate n Uniunea
Sovietic. Slbirea puterii partidului comunist, extinderea glasnost-ului, libertatea presei i a
cuvntului, democratizarea general a rii, toate aceste msuri ar fi fost de neconceput nainte de
Gorbaciov. Glasnost-ul nu s-a impus sub presiunea maselor i nici la insistenele Biroului Politic.
A fost ideea lui Gorbaciov, pe care a promovat-o i a continuat s-o susin, n ciuda unei opoziii
nverunate din partea liderilor conservatori.Poate c tocmai glasnost-ul, mai mult dect orice, a
fcut posibil nlturarea definitiv a sistemului sovietic. Iar faptul c aceast schimbare
revoluionar s-a produs far violen n general (cel puin pn n prezent), se datoreaz n mare
msur politicii i atitudinii lui Gorbaciov.S-a obiectat c Gorbaciov n-a avut n vedere unele
dintre cele mai importante rezultate ale aciunilor sale (cum ar fi reunificarea Germaniei,
destrmarea Uniunii Sovietice i nlturarea comunismului). Poate c aa a fost, dar acest fapt
nu-i tirbete cu nimic importana.Influena unui lider politic - de fapt a oricui - este determinat
de efectul aciunilor sale, nu de intenii. Bineneles, multe alte persoane (majoritatea
anticomuniti nfocai) au contribuit la compromiterea marxismului: foti comuniti ca Arthur

Koestler i Whittaker Chambers, care au atras atenia Vestului asupra adevratei fee a sistemului
comunist; disideni sovietici, ca Andrei Zaharov i Alexandr Soljenin, care i-au riscat viaa
denunnd regimul totalitar chiar la ei n ar; lupttori de gheril, ca rebelii din Afghanistan,
Angola i Nicaragua, care au luptat cu curaj pentru a mpiedica accederea comunismului la
putere n aceste ri; lideri politici din Statele Unite, ca Harry Truman i Ronald Reagan, care au
apelat la armat, resurse financiare i exemplul libertii i prosperitii americane pentru a se
opune expansiunii comunismului i, n final, pentru a-l nfrnge.Totui, n ciuda eforturilor attor
oameni (au fost chiar mai muli dect cei enumerai), cnd Gorbaciov a preluat puterea n 1985,
nimeni nu a anticipat c prbuirea imperiului comunist era att de aproape. ntr-adevr, dac n
1985 ar fi fost ales din nou un preedinte de. genul lui Lenin sau Stalin n fruntea statului
sovietic, acel guvern represiv s-ar fi meninut i azi, iar rzboiul rece ar fi continuat.Iat ns c
la conducerea Uniunii Sovietice a venit Mihail Gorbaciov, nu un Stalin. i cu toate c nu a
urmrit nici dezmembrarea Uniunii Sovietice, nici desfiinarea partidului comunist care guverna
ara nc de la crearea sa, politica adoptat i forele puse n micare au dus la acest rezultat.
Indiferent de inteniile lui, Gorbaciov a schimbat lumea noastr n mod irevocabil. - See more at:
http://www.sanatatea.com/pub/personalitati/929-mihail-gorbaciov-dezintegrarea-uniuniisovietice-si-prabusirea-comunismului.html#sthash.TUHbz2je.dpuf

UNIUNEA SOVIETICA SI NOUA PUTERE RUSIA .

Statul Sovietic sa nascut impotriva oricarei probabilitati si areusit apoi sa supravietuiasca
razboiului civil, izolarii si uni sir de conducatori ticalosi. Slabiciunea fatala a acestui imperialism
nesatios a fost aceea ca liderii sovietici si au pierdut pe drum simtul masurii , supraestimand
abilitatea sistemului sovietic de a-si controla cuceririle atit militare cit si economice , si uitand ca
provocau practic toate celelalte mari puteri, liderii sovietici nu afi putut admite ca sistemul lor
avea deficiente fatale in privinta capacitatii de a genera initiativa si creativitate, decare avea
nevoie societatea pentru a se dezvolta. Uniunea Sovietica nu era nici suficient de puternica nici
suficient de dinamica pentr u rolul care i-l atribuise liderii sai. ( henry kissinger-diplomatia, p
666)
Dou direcii au devenit dominante n deceniiile care au urmat: evidenta prbuire a structurilor
economice i politice sovietice i ncercrile incomplete de reforme care ar fi trebuit s stopeze
procesul distructiv. Dup rapida succesiune la putere a lui Iuri Andropov i Constantin Cernenko,
figuri de tranziie cu rdcini adnci n tradiia brenevist, n fruntea statului sovietic a ajuns
relativ tnrul Mihail Gorbaciov, care s-a angajat n efectuarea unor schimbri profunde n
conducerea arii i n economie. Politica de glasnost a uurat accesul public la informaii dup
decenii de represiuni guvernamentale. Gorbacoiv a euat n tentativa de redresare a sistemului
sovietic. n 1991, un complot al ultraconservatorilor comuniti a ncercat fr succes s-l
ndeprteze pe Gorbaciov de la putere, dar a reuit s declaneze procesul de dezintegrare a
Uniunii Sovietice. ( hen
Datorit poziiei dominante a Rusiei n cadrul Uniunii Sovietice, puini fceau deosebirea dintre
URSS i Rusia. Dei regimul sovietic era dominat de rui, asta nu nsemna c RSFS Rus avea
mari beneficii datorit acestui fapt. n Uniunea Sovietic, Rusiei i lipseau chiar i acele
instrumente ale statalitii pe are celelalte republici unionale le aveau, aa cum erau seciile
naionale ale partidului comunist, KGB-ul, Academiile de tiine i altele asemenea. Motivul era
desigur c dac aceste organizaii ar fi avut secii i la nivelul RSFS Ruse, acest fapt ar fi slbit
puterile structurilor de la nivel unional.
La sfritul deceniului al noulea, Gorbaciov a subestimat importana RSFS Ruse, care se
ridica la statutul de a doua baz a puterii politice n Uniune. A aprut o micare naionalist rus
care se opunea Uniunii, aceasta argumentnd c Rusia a subvenionat prea mult vreme alte
republici srace cu bani, petrol i energie ieftine. Ruii cereau s aib propriile lor instituii,

inexistente datorit poziiei trii, care se confunda cu cea a Uniunii Sovietice. Odat cu creterea
naionalismului rusesc au aprut tensiuni ntre cei care doreau meninerea unei uniuni dominate
de Rusia i cei care doreau crearea unui puternic stat rusesc.
Aceste tensiuni au fost ilustrate de lupta politic dintre Gorbaciov i Boris Eln.
ndeprtat de Gorbaciov din marea politic unional n 1987, Eln, un comunist de mod veche,
care numai disident nu putea fi caracterizat, a avut nevoie de o platform politic alternativ
pentru a-l nvinge pe Gorbaciov. Acest platform politic antigorbaciovist a fost una a
naionalismului rusesc i a democratizrii.
Printr-o remarcabil ntorstur a sorilor politici, Eln a ctigat alegerile pentru funcia
de preedinte al Sovietului Suprem al Rusiei n mai 1990, devenind astfel primul preedinte ales
al rii. n urmmtoarele luni au fost aprobate o serie de legi care ddeau prioritate legilor Rusiei
n faa celor ale Uniunii i care stabileau cedarea numai a unei treimi a veniturilor bugetare
ruseti ctre bugetul unional.
Lovitura de stat din august 1991 condus de comunitii ultraconservatori a fost nfrnt
rapid i datorit interveniei lui Eln. Complotitii au dorit s salveze partidul comunist i
Uniunea, n schimb au reuit s le grbeasc dispariia.
Uniunea Sovietic a ncetat s existe n mod oficial pe 25 decembrie 1991. Ultimul act al
transferului de putere de la URSS la Rusia a fost fcut n momentul predrii de ctre Gorbaciov a
servietei cu codurile pentru lansare rachetelor nucleare ctre noul preedinte rus, Boris Eln.
( istoria Rusiei)
Dezintegrarea comunista a devenit vizibila in timpul celui de al doilea mandat a lui Ronald
Regan, si mandatul lui Gorbaciov. Regan si Gorbaciov au crezut fiecare in victoria finala a
propriei tabere . Regan intelegea resorturile intime ale societatii sale , in vreme ce Gorbaciov
pierduse complet legatura cu cele ale proriei societati. Dar in timp ce Regan elibereaza spiritul
poporului sau ,deschizindu le initiativa si increderea in sine, Gorbaciov a grabit decesul
sistemului pe care il reprezenta, cerindu i o reforma de care acesta sa dovedit incapabil.
In momentul in care Imperiul Sovietic sa prabusit America si a schimbat coplet atitudinea sa
fata de Rusia trecind in numai citeva luni de la ostilitate la pritenie. Regan credea ca relatiile cu
Uniunea Sovietica averau sa se imbunatateasca, daca reusea sa o faca sa i impartaseasac teama
referitoare la un Armagedon Nuclear. El era hotarit sa faca Moscova constienta de riscurile
continuarii expansionismului.( henry kissinger 668)

NEGOCIERI .SI RECONSTRUCTIE IN SPATIUL SOVIETIC

Intilnirea presedintilor Obama si Nedved din martie 2012 , in care Barack Obama ai transmite lui
Vladimir Putin, prin intermediul lui Pavel Nedved, ca dupa alegeri va da dovada de mai multa
flexibilitate in chestiune scutului Antiracheta din Eurpa Centrala si de Est , : scutul antiracheta
din Europa Centrala si de Est.
Lipsa progreselor vizibile sa datorat dezacordurilor Ruso- Americane pe dosare complicate ,
cum ar fi: scutul antiracheta din Europa Centrala si de Est,,Rusia este tipul de economie in care

factorul politc joaca in continuare un rol major ; si nu poti dezvolta o colaborare economica
pragmatica daca ai blocata relatia politica.- Scutul American de aparare Antiracheta poate
deveni tinta Rusiei daca Rusia considera ca este tinta scutului Antiracheta, ceea ce nu convine
Rusiei este diminuarea potentialului strategic de intimidare politico-militara a Moscovei .- Rusia
are tehnologia si capacitatea militara de de a penetra scutul American prin urmare este greu de
inteles ca relatia Washinghton Moscova , va cunoaste curind o imbunatatire spectaculoasa si
stingerea tuturor divergentelor avind in vedere interesul ambelor puteri concentrate pe anumite
zone strategice cum ar fi :
Zona geo-strategica a Asiei avind o importanta foarte mare in doctrina lui Vladimir Putin,
DOCTRINA bazata pe dorinta de a mentine in atentia lumii interesele specifice a unei Rusii cu o
identitate puternica, din aceasta perspectiva existenta unor negocieri Ruso- Americane cu
acooperire globala s au regionala, a unor mega proiecte strategice ale Statelor Unite pentru care
este necesar o consultare si un acord a Rusiei, acord ce nu dezavantajeaza deloc Moscova si pe
liderul de la Kremlin.
Vecinatatea vestica a Rusiei : periferia continentului Europeana a devenit in ultimii doi ani
poligonul simbolic al competitiei strategice cu Uniunea Europeana . Esecul proiectului Nabuco
West, destinat Coridorului European Sudic determinat de un truc Ruso-Azer( retragerea
Gazprom in fata lui Socar la licitatia pentru achizitionarea companiei Grecesti DESFA), un deal
acceptat de Statele Unite pentru stimularea interesului gazelor de sist , a fost o prima mare
confirmare a politicii liderului de la kremlin care ironizeaza proiectul Uniunii Europene si
ingroapa teava in pamint atiata timp cit prin Nabucco n-o sa curga niciodata gaz.
Bruxellesul incearca acum pe final de mandat o victorie internationala si sa transforme sumitul
de la Vilnius intr o poveste de succes , care este Ucraina miza cea mare a parteneriatului Estic,
nu va semna acoordul de asociere de la Vilnius si va fi un essec total .
Bielarus, Armenia si Azerbaidjeanul lipsite de atentia politica a Statelor Unite sunt indiicile unui
semiesec al politicii de vecinatate a Bruxellesului la care adaugarea Ucrainei pe lista
nefrecventabila ar da imaginea devastatoare a incertitudinii regionale si a umbrei grele a Rusiei.
Lispsa de interes si retragerea discreta a Americii din zona nu pot fi deocamdata compensate de o
Europa esentialmente divizata politic, Trupele Americane servesc intereselor strategice Statelor
Unite si contribuabililor americani, reteragerea Americii din rolul de politist Global cu care ne
obisnuisem in perioada unipolarismului de dupa razboiul rece lasa ecuatia de securitate a lumii
intr o incertitudine.-Exista de asemenea un interes cert al statelor unite pentru stabilitatea pe cale
diplomatica a regiunii Iranului, pentru atragerea, responsabilizarea credibilizarea treptata si
reincluderea Iranului in ecuatia complicata a Orientului Mijlociu.

Administratia Obama doreste dezangajarea strategica din conflictele vechi sau noi ale Orientului
Mijlociu si retragerea din afganistan pentr u fi evitata paradigma razboinica a deceniului trecut,
si din perspectiva raporturilor de forta dintr e Siti si Suniti, din aceste contexte Statele Unite
doresc realizarea unei balante de putere ajungind la concluzia ca nu pot sa lupte simultan cu
insurgenta Sunita din tarile cu populatie majoritara musulmana , si cu militiile Siite finantate de
Iran.
Israelul si Arabia Saudita aliati traditionali ai Statelor Unite se vor opune reabilitarii regimului de
la Teheran.
Rusia lui Putin ar dori mai degraba prelungirea impasului actual in dosarul Nuclear Iranian si
aminarea oricarei rezolutii pentru a fragiliza mai mult unitatea, forta si capacitatea Occidentului
de a reglementa crizele Internationale , pe de alta parte o retragere negociata a Americii in
sprijinul Iranului pentru gruparea Hezbollah si pentr u regimul alawitilor de la Damasc ar putea
precipita caderea lui Basshar al- assad( vechiul aliat al Moscovei), care ar insemna rezolvarea
simultana a doua crize grave care macina Occidentul Mijlociu de cativa ani buni.
Prabusirea U.R.S.S. a lasat drum liber S.U.A. pentru a deveni unica putere mondiala, insa
caderea URSS. a fost determinat de puterea Americii pe mare care a deschis canalele maritime
pt dominarea lumii, dominatia SUA, dezvoltarea comertului international si trasarea liniilor
comertului maritim international pe de o parte , si pe de alta parte introducerea unor reguli pt a
bloca regulile oricarui altcuiva trasind directiile pt comertul maritim si respingind accesul altor
tari la rutele comerciale internationale.
Statele Unite au modelat sistemul comercial International folosindu se de accesul la Piata
Americana ca mijloc de modelare a altor tari. Statele Unite au devenenit prospere datorita
puterii maritime .
Statele Unite si URSS, in relatiile lor bileterale, sa u multilaterale cu alte tari pot oferi:
S.UA. ofera : acces la reteaua internationala comerciala si drept de vinzare in cadrul economiei
Americane .
URSS, ofera armament sprijin politic,tehnologie nucleara , gaze naturale , petrol.
Prabusirea URSS. a avut efect asupra sistemului international, o Rusie si o America ce
stabilizasera echilibru intre superputeri , o lume bipolara transformindu se intr o lume unipolara ,
puterea Europeana sa destramat la sfirsitul sec xx, odata cu Imperiile Europene, acest fapt a dus
la creerea unui gol care a fost umplut de catre SUA(puterea dominanta din America de nord
singura mare putere cu iesire la Oceanul Atlantic si Pacific ) America de nord a luat locul
Europei devenind centrul gravitational al Sistemului International.

Acesta era a inceput cu incercare unor tari musulmane de a recrea ,,Califatul(imperiul Islamic)
care se intindea de la Pacific la Atlantic, datorita acestui lucru a fost inevitabil in lovirea Statelor
Unite a terorismului Islamic.