Unitatea de Politici prinde o noua fptur la Amsterdam prin infiintarea

nfiinarea unei Uniti de Planificare Politica i Avertizare Timpurie (PPEWU,),

cunoscuta mai frecvent ca Unitate Politic, compusa n mare parte din
reprezentani ai statelor membre, plus reprezentani, cu un mandat de a oferi
politica Comisiei i consilierea Consiliului domnului Solana. Primul ef al
Unitii de politic, Christoph Heusgen, a devenit consilier de politic extern
Angela Merkel, n noiembrie 2005. Un alt Schmid Gemin, Helga, eful anterior de
Ofice privat Joska Fischer, a preluat n calitate de ef al Unitii de Politici din
ianuarie 2006.
Unitatea de Politici este mprit n opt grupuri de lucru : politicii europene de
securitate i, Balcanii de Vest Europa Central: de avertizare rapid pentru
Prevenirea Conflictelor terorismului: - transatlantice ale statelor baltice; Russia
ucraina : intrebari orizontale ; America latin , i Administratia Securitatii
Orientul Mijlociu Africa, Asia i :. Situaia mediteranean Celula centrului de criza
Unitatea Politica este ochii i urechile lui Solana, care ofer orientare politic zi
cu zi, i a devenit o funcie cu caracter personal prelungit.
Capacitatea sa de a efectua aceast sarcin este dulap cu o-avertizare timpurie din
pasa lui necess pentru raportarea politic de la Comisie delegat statele membre i
surse deschise. Dar una dintre problemele diviziei nivel mondial, ngid dintre
pilonii este lipsa de iaput i experieace n Unitatea strategic n materie de primul
pilon, cum ar fi comerul i asistena. Centrul comun de situaii (SITCEN Politica
Uait overun asemenea evublishment a unei comune Sinuation Centru 6ncFNi, v
tuch joinsd (eivilian) Unitatea Politic AED situaia militar
Centrul comun de situaii (SITCEN) Unitatea Politic a supravegheat, de
asemenea, crearea unui centru mixt pentru Situatii (SITCEN), care a aderat la
(Unitatea civil Politica) i Centrul situaiei militare. (SITCEN) deschis la 1
ianuarie 2003, pentru a coincide misiunii de poliie a UE (EUPM) n Bosnia.
Acesta a recrutat si ofieri pentru a facilita schimbul de informaii cu statele
membre 20 de reele .
Tratatul de la Nisa a prevzut stabilirea unui comitet militar a UE (UNIC) i
personalul militar in Consiliului. EUMC este compus din reprezentativii
ministerului aprrii a fiecrui stat membru.
Acesta ofer consiliere militar, face recommendari ctre COPS: i exercit
activiti militare n cadrul UE.
EUCRN ofera consultan fie la iniiativa sa OWA sau pe baza unei cereri catr e
COPS. Se presupune ca contribuie la dezvoltarea orientrii pentru conceptul

general de gestionarea crizelor n aspecte militare: asigura evaluarea riscurilor

poteniale crize, precum i de gestionare a operaiunilor militare. Sub autoritatea,
Consiliul este, de asemenea de punere n aplicare i se ncheie operaiunile
militare ale UE.
Planificarea EUMC, este prezidata de patru ani de ctre un general ales, n mod
normal, un general cu patru stele, de preferin, un fost preedinte ef de aprare
TKE, n 2006 a fost ales Generalul Mosca Moschixi, care particip la edinele
PESC atunci cnd deciziile Consiliului sunt consecine militare.
UE MITTARY PERSONAL EUMS) EUMS, nfiinat n ianuarie 2001, are peste
130 de persoane militare.
Funcia sa este de a oferi Consiliului opiuni strategice, care sunt, evaluate de ctre
EUMC. Este n practic, prin urmare, organismul sprijin EUMC, dei formal este
un departament al Secretariatului Consiliului ataat direct la SG HR .
EUMC, este departe de a fi un incipiente cu sediu militar ale UE.
Personalul militar are trei funcii principale si operaional: avertizarea timpurie,
evaluarea situatiilor i planificare strategic
Este sursa de expertiz militar a UE i se asigur legtura ntre EUMC, pe de o
parte, i resursele militare disponibile ale UE, pe de alt parte .
Are responsabilitatea de a monitoriza, de a evalua i va face recomandri cu
privire la forele i capacitile puse la dispoziia UE de ctre statele membre,
privind formarea, exerciiile i interoperabilitatea; de asemenea, asigur legtura
cu serviciile secrete militare n statele membre i intrrilor n situaia Centrul de
informaii militare. De asemenea, contribuie la dezvoltarea i pregtirea (inclusiv
instruirea i exerciiile) forelor naionale i multinaionale puse la dispoziie de
ctre statele membre n UE

Comisia joac un rol foarte important relaiile externe cu UE .

Are un rol mai limitat n PESC i ESDP, in unele zone cum ar fi comertul are o
copetenta exclusiva .
In alte zone cum ar fi politica de dezvoltare , are competen cu statele membre.
In PESC a fost un ascociat complect dar a avut forte cheie pentru a pune pe masa
.
Acestea includ managemeat UE, bugetul , reteaua sa de delegate si prezenta
permanenta in troika .

Ea are un profil mai mic n cadrul PESA, dar cu toate acestea a rma esenial
pentru msuri complementare de sprijinire si finantare a aciunilor PESA.
Preedintele Comisiei are de asemenea responsabiliti pe linie externa i el este
mereu prezent atunci cnd exist ntlniri la nivel inalt cu ri tere precum SUA,
China, Rusia, India, etc
. n cadrul Comisiei, exist un numar de departamente majore care se ocup cu
relaiile externe, dar aproape toate generale diredoate au un anumit impact asupra
politicii externe, dac este agricultura, energie, transport sau pescuit
. Pe parcursul anilor CBE, Comisia a avut un personal redus care se ocup cu
politica extern situatuata in Secretariat General.
Dup Maastricht Commisia a stabilit un nou direcorat general (DGIA), pentru a
gestiona PESC a consiliului, a fost condus de fostul ministru de externe olandez
Hans van den Broek .
Acest nou DG a descoperit o competiie mult mai stabila
Director General responsabile pentru Politica de comer AAD condus de fostul
Ministru britanic de cabinet conservatorul Leon Brittan. Disputele publice
frecvente ntre van den Broek i britanicul a fost greu s conduc la eficienta
livrare de politic, precum i reticena Comisiei de-a lungul anilor 1990 de a utiliza
dreptul su de iniiativ n PESC de teama de a nu suporta un discomfort intre
membru-stat i slbiciunea Comisiei n PESC .
Alegerea pentr u a crea DGIA, iar rivalitatea birocratic cauzat n mare parte de
nevoia pentru a gsi comisari i portofolii adecvate directorului general, a fcut
mult pentru a menine Comisiei de a deveni simplificate la care se ar fi putut
aspirat.
Nevoia general de coordonare a fost independent, contrabalansarea DG lor in
percepia c autonomia comisarilor independenti si autonomia DG trebuie s fie
perseverate.
Relaiile dintre Bruxelles i delegaii sunt un exemplu n acest sens.
Nu a fost recunoscuta nici o dezvoltare a carierei i de formare personala pentru
sediu s sau n domeniu, au fost formate noi delegaii pentru a face fa accentelor
de schimbare n politica mondial.

Solana si Patten la nivel oficial, cei doi au lucrat destul de bine

mpreun. Discursul din 15 septembrie 2002. Peten spunea
foloas: Javier Solana, i eu roluri complementar,
pentrudezvoltarea Politiciii externe . Javier Solana este de a
ajuta consiliul si adunarea statelor membre de dezvolta poiticile
externe a statelor membre in lume.
Rolul meu este de a sigura c UE va livra aceste politici si de a
veni cu idei i propuneri necesare pt implementare apoi de face
aciunea externa a Europei sa fie in concordan cu politicile
sale
Intr-o scrisoare a statelor membre minitrii de externe n
noiembrie 2000 afirma cu privire la aranjamentele
managementului de criz , ca trebuie sa aiba preocuparile
accentuate ale Comisiei .
Problema mea cu propunerea lui Javier fata de criza este ct mai
curnd desemnare " o propunere ca aceasta ar trebui s
devin dintr-o dat un obiect de o aciune comun cuprinztoare
care s includ att aspectele celui de al doilea pilon comunitar .
Chiar si in situatiile n care este posibil aciune militara creeind
un imperativ pentru o luare a deciziilor . As fi nefericit in privinta
unei Actiuni comune care a stat n sfera comunitar.
Patten a fost avertizat cu privire la supunerea Cormunitatii
metodei
inter-guvernamentalismului ce dea l de-al doilea pilon.
ntr-o communicatio din 7 iunie 2000, Paten a susinut c:
crearea in PESC a Inaltilor Reprezentativi este bine venita,
aceasta a adus noi complicaii instituionale.
Este, de asemenea, crescuta tendina PESC de a incalca
functionarea care ar trebui sa fie respoosibilitatea Comisiei de a
monitoriza Misiunile CE la Balcani care a fost visul PESC i care
a ramas caun expresiv ca un copil la usa Comisiei.

Patten a argumentat ambigitatea cu privire la limitele Comisiei,

rolul sau particular acut in domeniul securitatii , si a fost avertizat
despre pericolele structurii costructiei paralele .
Patten a fost critic fata de statele membre in abordarea PESC.