UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE STUDII EUROPENE.

DEZINTEGRAREA URSS,
NEGOCIERI

SI RECONSTRUCTIE IN SPATIUL SOVIETIC

COORDONATOR STIINTIFIC :
PROF. DR. RADU ALBU COMANESCU.
STUDENT:
PASZTOR ANDREI MIHALY
MASTERAND GUVERNANTA EUROPEANA
ANUL 2

CUPRINS:
1..................................................................................................................................................
2.....................................................................................................................................................
3....................................................................................................................................................
4.......................................................................................................................................................
5.......................................................................................................................................................

Dezintegrarea URSS Negocieri si Recosstructie in Spatiul Sovietic .

Am ales aceasta tema datorita evolutiei istorice a evenimentelor petrecute in
Rusia , care nu putea ramane la nesfrit sub forma unei reconstructii importante
la scara planetara , datorita Va fi demonstrat faptul c cele dou state au adoptat o
atitudine de realism politic n ceea ce privete subiectul i mai ales n alegerea
metodei pentru soluionarea acestuia.faptului ca statul a adoptat o atitudine de
realism politic .
In ceea ce privete subiectul temei si alegerea metodei pentru abordarea si
solutionarea acestuia;
Este o lucrare avind domeniul studiat cu tema istorica, obiectiva , bazindu se pe
cercetari reale.
Obiectivul lucrrii a fost s demonstreze c, innd cont de valenele geopolitice i
geostrategice ale zonei i urmrind cursul istoric al evenimentelor din cele mai
vechi timpuri pn n prezent, statele care i-au disputat aria n cauz au avut tot
timpul interesul egoist de a-i extinde autoritatea asupra zonei.Obiectivul lucrarii
este de a se demonstra valena geopolitica si geostrategica
ale fostei URSS si actuala Rusie, urmrind Cursul istoric de la terminarea
Razboilui rece si pana in prezent, disputa economico-politicamilitra pentru reconstructie avind interesul egoist spre extindere
dornica de autoritate si hegemonie asupra zonelor de interes .
Metodoligia utilizata cercetarii este una cantitativa se realizea pe
baza unor informatii complete, luarea unor decizii corecte, necesare procesarii si
interpretarii de date statistice, care au dezvoltat un proces ndelungat
Subiectul propus este unul relativ nou, pentru c, dei face obiectul a
numeroase articole de pres, luri de poziie, declaraii mai mult sau mai puin
oficiale, mai ales de factur recent, cercetrile academice complexe ale problemei
lipsesc apoape n ntregime, crile care abordeaz subiectul putnd fi numrate pe
degetele de la o mn. Subiectul Propus este unul relativ nou, desi este obiectul

unor numeroase articole de pres, luri de Pozitie, declaraii mai mult sau mai
putin Oficiale, cu cercetrile Academice aferente ale problemei .
Crile abordeaz subiectul din erspectiva oferit care este una inedita
complexa, ncercnd s acopere toate aspectele situaiei.
Momentele cheie istorice ale studiului de caz sunt interpretabile cu corelarea
de teorii aparinnd curentului realist, relevant pentru nelegerea evenimentelor
recente la care au fost folosite o serie de teorii .
Ipoteza cercetrii de fa are drept scop demonstrarea faptului c , dei soluia, pe
care cele dou state au agreat-o pentru rezolvarea diferendului, nu este una
violent, este o soluie care se ncadreaz n principiile realismului politic deoarece
a dus, n cel mai scurt timp posibil, la atingerea interesului naional, egoist
soluionarea disputei diplomatice i de ce nu, extinderea teritoriului naional
maritim. Abordarea mea asupra acestei teme foloseste ca cercetre a Aa cum am
enunat deja, u n alt obiectiv al lucrrii a fost s evidenieze faptul c Romnia i
Ucraina, n calitatea lor de state democratice, nu puteau lsa nerezolvat aceast
disput bilateral care le afecta relaiile diplomatice.un obiectiv al lucrarii care ar fi
Reconstructia fostuli spatiu Sovietic de stat, reconstructive care nu poate ramane
nerezolvat, aceasta disput hegemonica a Rusiei si care datorita totalitarismului
Rusesc pune la indoiala Relatiile diplomatice. Ce poate fi mai natural i realist, pe
de o parte, dect dorina a dou state vecine de a avea o grani, fie ea i maritim,
bine delimitat i stabilit.

A fost de asemenea interesant de observat cum metodele folosite de aceste

state pentru obinerea interesului lor zonal au evoluat n timp, ajungndu-se de la

soluii mai mult sau mai puin autoritare i violente, la o soluie mai mult dect
civilizat i democratic, aceea a apelului la medierea unui for internaional juridic.
Este interesant de observat cum principiile Metodele folosite de aceste stat pentru
obinerea intereselor in zona au evoluat in Timp, ajungndu-se de la soluii mai
mult sau mai putin violente, si la o solutie mai mult decat civilizat .
Lucrarea are mai multe elemente de noutate: reconstrucia
istoric din cele mai vechi timpuri i mergnd pn la unele
evenimente desfurate post Haga; Lucrarea cuprinde trei
elemente cheie explicate pe parcsul a trei capitole care contin
fiecare cite doua subcapitole cum ar fi: capitolul I care descrie
dezintegrarea URSS, analizarea reconstructiei URSS din
perspective istoric a Rusiei facindu-se comparatie si plecind de la
terminarea Razboiului Rece explicindu-se detaliat factorii care au
dus la dezintegrare , atit prin primul capitol cit si prin cele doua
subcapitole.
capitolul II. Negocierea si reconstructia in spatiul Sovietic, abordarea acestor
evenimente si explicarea atit prin teorii ale realismul politic al elementelor cit si al
pilonilor teoretici, unele dintr-e acestea reprezinta atit o noutae cit si un mod de
cunoastere in sfera evenimentelor.
capitolul III este studiul de caz: problemele actuale dintr e Rusia
si Ucraina relatind criza din Ucraina
Capitolul I : Sfirsitul razboiului rece si repercursiunile asupra blocului sovietic ; cu
subcapitolele aferente :1. politicile de reconstructie Glasnost si Perestroika ,
2.Declinul si dezintegrararea Uniunii Sovietice
Capitolul II: Negocieri de Reconstructie in Spatiul Sovietic.; cu subcapitolele
aferente: 1 Comunitatea Statelor Independente si rolul formarii aliantei,
2.Perspective actuale ale Rusiei in raport cu Europe si UE.
Capitolul III. Sstudiu de caz : Criza din Ucraina si impactul asupra sistemului
European de Securitate; cu subcapitolele aferente :1. premisele crizei 2.
Descompunerea sistemului European de securitate in Urma crizei din Ucraina.

In ceea ce priveste redactarea poate intimpina unele proble cum ar fi ; Acest

demers este important pentru c, aa cum am menionat i mai sus, nu a existat o
tratare larg a subiectului n lucrri de specialitate cel puin relativ obiective
(situaie generat de regimul comunist recent depit dar i de lipsa surselor de
informare). Pornind de la clasificrile oferite de acetia au fost utilizate informaii
descoperite n cadrul documentelor oficiale i al arhivelor publice. Pornind de la
clasificrile Oferite sunt utilizate Informaii descoperite in Cadrul Documentelor
Oficiale si al Arhivelor publice.
In acestn acest sens au fost studiate documente din cadrul Arh ivelor
Ministerului Afacerilor Externe, pentru partea de recontrucie a traseului politico
juridic al Insulei erpilor. sens sunt studiate documente din Cadrul Arhivelor
Ministerului Afacerilor Externe, pentru Partea de Dezintegrare , iar Partea de
Negocieri si Reconstructie, cit si studiul de caz respectic Ucraina, se va folosi
Biblioteca Octavian Goga, si cea Judeteana realizindu-se din materiale
specialitate,

de

pPrecum i documentele oficiale ale pledoariilor care au fost

prezentate n proces, disponibile pe site-ul Curii Internaionale de Justiie de la

Haga, pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, precum i ntr-o culegere
coordonat de Bogdan Aurescu i publicat de Academia Romn.recum si din
documente oficiale .
Au furnizat informaii valoroase i crile aprute despre Insula erpilor,
chiar dac numrul acestora este foarte mic. Crile aprute despre Dezintegrarea
URSS, si numarul acestora este De un real folos pentru perioada desfurrii
procesului de la Haga s-au dovedit a fi cele dou cri ale Agentului Romniei,
Bogdan Aurescu.de real Folos..Literatura de specialitate a constituit de asemenea
un excelent suport pentru fundamentarea argumentaiei teoretice.

Literatura de specialitate a constituit de asemenea o excelenta zona suport a

fundaiei argumentaiei teoretice.
Potrivit lui Kenneth Bailey documentele mai pot fi clasificate i drept
documente primare, adic acelea realizate de persoane care au trit anumite
experiene de via cu referire la subiect, i documente secundare, cele realizate de
persoane care nu au fost prezente la evenimentele descrise Potrivit documentelor
lui Henry Kissinger, Samuel Huntington, Michael Strumer , Pierre Milza, Serge
Berstein sunt documente care pot fi clasificate i Drept "documente primare.
Presa a reprezentat i ea o surs important de informaii. Presa a reprezentat
i ea o sursa importanta de Informaii. Articolele din pres s-au pretat unui nivel
foarte mare de atenie avnd n vedere gradul destul de ridicat de subiectivism care
poate aprea uneori n prezentarea subiectului.din articolele pres.
n vederea analizrii documentelor enumerate a fost folosit, n principal,
metoda de analiz direct care presupune, n special, utilizarea n mod nemijlocit a
informaiei coninut n documente. n vederea analizrii Documentelor se poate
enumera , n principiu, Metoda de analiza Directa, ngrijirea presupune, n special
utilizarea in mod a informatiei coninut n Documente. Unele dintre documente
au impus ns folosirea metodei de cercetare indirecte, care presupune ca
informaiei s i se ofere o interpretare deosebit, mediat de contextul istoric n
care documentul a fost elaborat.
Tehnica de analiz folosit a fost aceea a analizei calitative. Tehnica de
Analiza folosit este aceea a unei analize cantitative de n cazul acestei tehnici
extragerea informaiei din documente nu face apel la instrumente deosebite, ci se
folosesc cele obinuite i normale: remarcarea apariiei unor informaii, comparaii

privind coninutul documentelor diverse, detaarea ideilor dintr-un text,

reconstituirea contextului social-istoric n care sa elaborat documentul, etc. Aceast
modalitate de analiz a fost aplicat pentru fiecare moment important al studiului
de caz.extragerea a informatiei din documente.
Sa dezvoltat un nivel mare de atentie in vedere gradului ridicat de ngrijire
si de real interes subiectiv.
Conceptele de baza fiind unele teoretice,si transpuse in practica sub forma de
scriere care argumenteaza pozitia mea ca si scriitor al acestei lucrari, cu o descriere
critica a acestei teme.

Ambele capitole cuprind subcapitole i subpuncte care evideniaz

principalele evenimente, interpretri ale acestor evenimente, alte elemente
eseniale.Capitolele cuprind sub-capitolecare evideniaz principalele
evenimente, interpretari ale acestor evenimente si elemente eseniale, si au
continuitate unele cu celelalte .
Concluziile au fost cele care ncheie lucrarea, evideniind modul n care
obiectivele acesteia au fost dem onstrate. Concluziile sunt ca ngrijire si
ncheie lucrarea, evideniind modul ngrijire si obiectivele acesteia .

CONFRUNTARILE URSS

PE TIMPUL RAZBOIULUI RECE

La mijlocul secoilului XIX si inceputul secolului XX Uniunea Sovietica infrunta conflictele

Razboilui Rece, si confruntarile cu Statele Unite ale Americii.
Razboiul Rece (1947-1989) , in rzboiul rece s-au confruntat dou grupuri de state care aveau
ideologii i sisteme politice diferite. ntr-un grup se aflau URSS i aliaii ei, grup cruia i se
spunea uzual Blocul rsritean (sau oriental) (Cellalt grup cuprindea SUA i aliaii si, fiind
uzual numit Blocul apusean (sau occidental) cele dou blocuri erau reprezentate de ctre dou
aliane internaionale.
Blocul apusean era reprezentat de ctre Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO,
North Atlantic Treaty Organization).
Blocul rsritean de ctre Pactul de la Varovia.
Confruntarea dintr e Statele Unite si U.R.S.S au fost cunoscuta ca Razboi Rece si a fost
prezentata ca un conflict mondial la scar planetar. Ambele tabere se autodefineau n termeni
pozitivi: statele blocului occidental i spuneau lumea liber sau societatea deschis, iar
statele blocului oriental i spuneau lumea anti-imperialist sau democraiile populare.
Infruntarea dintre cele dou blocuri a fost numit Rzboi Rece, deoarece nu s-a ajuns la
confruntri militare directe (care ar fi constituit un Rzboi Cald sau Rzboi Fierbinte),
Rzboiul Rece a fost un conflict n care s-au utilizat presiunea diplomatic, militar, economic, ,
manevrele diplomatice, spionajul, rivalitate la evenimentele sportive, campanii masive de
propagand, asasinatul, operaiunile militare de intensitate mic.
Cele doua razboaie sunt ca o introducere in Razboiul Rece, care au scris si rescris istoria
Europei si apoi a intregi lumi, in tot razboiul rece a fost vorba de o competitie pentr u mostenirea
Imperiului European destramat.

Ambele parti dispun de puteri militare , Statele Unite pornesc cu un avantaj inaintea
Sovieticilor si anume: URSS , este enorma dar ingradita la uscat, S.U.A. au acces usor la
oceanele lumii , datorita acestei strategii S.U.A. tin pe loc Uniunea Sovietica si ai poate
controla.
Dar in schimb U.R.S.S conduce Eurasia si controleaza lumea prin Europa de Est( EUROPA
RUSA) are o dominatie mare asupra Heartlandului
(Cercul spaial intracontinental (pmnt central) care este "pivotul istoriei", "axa geografiei i a
istoriei"; aceast arie se suprapune geogrfic cu Eurasia. Centura "zonei de rm", numit i
"centur intern sau continental" ).
In timpul razboiului rece, politica globala a devenit bipolara.
Cel de al doile-a Razboi Rece aduce aduce in lumina reflectoarelor Republica Populara Chineza
care se prezice ca va fi urmatorul adversar al Statelor Unite si nu a Rusiei.
In ultimele decenii ale razboiului rece China a jucat cartea sa impotriva URSS si SUA, Rusia are
si ea o carte Ruseasca de jucat, Rusia si China unite ar inclina decisiv valoarea in defavoarea
Statelor Unite , exista o legatura de relatii Chino- Sovietice in perioada imediat urmatoare a
razboiului rece. Relatiile Ruso- Chineze au devenit tot mai cooperante, disputele la granita au
fost rezolvate , Rusia a gasit in China un dornic si substantial cumparator de echipamente si
tehnologie miliatara, conexiunea Ruso-Chineza este la fel ca si conexiunea confucianistoIslamica.
Relatiile intre Statele Unite si China pe de-o parte, pe de alta parte cu Japonia s au alte tari
Asiatice vor fi extrem de conflictuale in cazul in care Statele Unite contesta afirmarea Chinei ca
si putere hegeminica.
Rusia a incercat sa-si mentina influenta politica, economica, si militara in republicile din
interiorul Rusiei implicindu se intr o serie de razboaie: in Caucazul de Nord, in Cecenia, in
Tadjikistan. Aceste ingrijorari de securitate produc pe mai departe stimulente pentr u cooperarea
cu China in legatura cu amenintarea Islamica din Asia Centrala si ele reprezinta stfel un motiv
major al apropierii Rusiei de Iran. Rusia a vindut Iranului submarine, avioane de razboi
sofisticate bombe, rachete, echipamente de recunoastere si protectie electronica, dealtfel Rusia a
fost deacord sa construiasca reactoare nucleare in Iran, si sa inzestre ze Iranul cu echipamente de
imbogatire a Uraniului.
Interactiunile crescute intre Statele Unite si tarile Asiatice, precum si cresterea puterii Uniunii
Sovietice au dus la stabilirea relatiilor diplomatice intre S.U.A. si China . Conflictele crescute
intre Asia si America precum si declinul puterii Americane au adus la suprafata ciocnirea

culturilor intr e Statele Unite si Japonia , si alte puteri asiatice si le au imputernicit sa reziste
impotriva presiunii Americane.
Statele Unite incheie o alianta cu China, datorita infringerii a SUA de catre Vietnamul de nord in
razboiul de 7 ani dintre SUA si Vietnamul de nord , si pentru a putea infrunta U.R.S.S.
Afirmarea Chinei constituie o provocare pentru Statele Unite. Conflictele S.U.A- China acoopera
mai multe domenii decit cele cu Japonia , incluzind chestiuni economice ,drepturile omului,
Tibet, Taiwan, Marea Chinei de Sud si proliferarea armelor , insa China nu doreste sa accepte
conducerea s au hegemonia Americana in lume , cum nu doresc nici Statele Unite conducerea
sau hegemonia Chineza in Asia.
Odata cu sfirsitul Razboiului Rece China stabileste relatii prietenoase cu vecinii, se va extinde
pina in India astfel tensiunile dusmanoase vor disparea. Exista o serie de relatii : China India
,India- Rusia.
India al treilea stat nuclear balansat a fost un aliat al Uniunii Sovietice si a purtat un razboi cu
China si mai multe cu Pakistanul . Reltiile India-Pakistan, au fost atit distante cit si dusmanoase
pe tema Casmirului .
Relatile S.U.A. Pakistan si a intereselor comune de a tine China pe loc si de a apropia India de
Stalele Unite , pentr-u extinderea puterii Indiei in sud-estul Asiei. Indonezia si Vietnamul sunt
cele mai inclinate tari din Asia de sud-est pentr u contrabalansarea si tinerea pe loc a Chinei.
La sfirsitul anilor 80 lumea comunista intra in colaps iar sistemul international al razboiului rece
incepe sa devina istorie.
In lumea posterioara a Razbolui Rece, cele mai importante distinctii intr-e popoare nu sunt
ideologice, poltice sau economice ci sunt culturale popoarele natiunii incearca sa raspunda la
intrebarea : cine suntem?. Popoarele se definesc pe ele insele in termeni de: vechime, religie,
limba, istorie, valori, obiceiuri si institutii. Ele se identifica cu grupuri culturale: triburi, grupuri
etnice, comunitati religioase, natiuni si la nivelul cel mai general civilizatii.
Rivalitatea dintr e superputeri este inlocuita cu: ciocnirea civilizatiilor.( samuel huntigton ciocnirea
civilizatiilorp.36)

Multe evenimente importante petrecute dupa sfirsitul razboiului rece erau compatibile cu
paradigma civilizationala si puteau fi prezise pornind de la aceasta . printr-e ele se numara si
scindarea Uniunii Sovietice, razboaiele ce au loc in fostele teritorii,accentuarea
fundamentalismului religios, luptele dinauntru Rusiei.

Sfirsitul razbooilui rece aduce prabusirea brusca a imperiului sovietic . Imperiul Sovietic sa
prbusit mai brusc decit izbucnise intre granitele sale.
La aproape doua decenii si jumatate de la incheiere razboiului rece Moscova refuza sa inteleaga
ca nu ai mai este recunoscut dreptul la sfera de influenta in Estul Europei, ceea ce Churchill si
Rooswelt i-au acceptat lui Stalin in 1945, a fost anulat in 1989, prin vointa clar exprimarta a EstEuropenilor si totodata prin desfiintarea Uniunii Sovietice , a Tratatului de la Varsovia.
Aceea ordine mondiala postbelica nu mai exista, doar paradigma gindirii politice Ruse a ramas
aceeasi , fapt pentru care incearca sa reintre in sfera Politicilor Internationale, aceste regrete
ale estabilishment-ului politic militar,industrial de inteligenta sau clerical rusesc se refera la :
disparitia Uniunii Sovietice ,( actula C.S.I.),dupa incheierea Razboiului Rece ,care conferea prin
paradigma Balance of Power, statutul de superputere mondiala si baze paritate de discutie pe
teme globale si regionale cu Statele Unite.
Oficialii Rusi regreta dizolvarea uniunii Sovietice, dar inca pastreaza nostalgia razboiului rece si
implicit a sferei de influenta obtinute cu acoordul Americanilor si Britanicilor la Yalta in
februarie 1945, dar pierduta ulterior in Decembrie 1989, la o celebra intilnire : Bush-Gorbaciov.
Imperiul Sovietic a esuat in mare parte deoarece propria-i istorie al atrasese implacabil spre
supraextindere, supraestimind abilitatea sistemului Sovietic de a-si controla cuceririle.

RUSIA

Rusia este succesorului imperiilor tarist si comunist este un bloc civilizational, asemanator in
multe privinte cu cel al Occidentului in Europa, in nucleu Rusia, echivalentul a Frantei si a
Germaniei este strins legata de un crec interior ce include doua republici preponderent ortodoxe :
Belarus si Moldova. Kazahstan a carei polpulatie este musulmana in proportie de 40% si
Armenia, un alt aliat istoric al Rusiei.
La jumatataea anilor 90 toate aceste tari aveau guverne pro-ruse, care au venit la puutere, in
general prin alegeri . Relatii strinse insa intr-o masura mai redusa exista intre Rusia si
Georgia( majoritar ortodoxe) si Ucraina ( in mare parte ortodoxa ); insa acestea au puternice
percepti ale identitatii nationale si a trecutului de independenta.In Balcanii ortodocsi Rusia are
relatii strinse cu: Grecia Serbia si Cipru si unele relatii mai putin strinse cu Romania .

Republicile musulmane din fosta Uniune Sovietica raman extrem de dependente fata de Rusia,
deootriva in domeniul economic si in cel de securitate. Dimpotriva republicile baltice raspund
miscarii gravitationale ale Europei, retragindu se efectiv in sfera de influenta Ruseasca.
Rusia a fost o tara sfisiata timp de de citeva secole .Colapsul Uniunii Sovietice sa aprins in
randul Rusilor dezbaterea asupra principalei chestiuni: Rusia si Occidentul.
Pretutindeni Rusia creeaza un bloc, avind centrul ortodox sub conducere sa si un tampon
abandonat de state islamice relativ slabe. Rusia va incerca sa excluda influenta altor puteri, si
asteapta ca lumea sa accepte si sa aprobe acest sistem. Guvernele straine si Organizatiile
Internationale dupa cum afirma Ieltin, trebuie sa acorde Rusiei puteri speciale in calitate de
garant al pacii si stabilitatii in fostele regiuni ale URSS .
In timp ce Uniunea Sovietica era o superputere cu interese globale, Rusia este o mare putere cu
interese regionale si civilizationale.
Secolul XXI este marcat de o serie de confruntari de puteri mai mici care vor incerca sa creeze
coalitii, aceste confruntari aduc o serie de schimbari (Razboiul Americano-Islamist)care este pe
sfirsite.
Rusia isi reorganizeaza vechea influenta , si i-si va recladi puterea deplasindu-se catre vest in
cimpia Eurpeana de Nord tinind piept celor 3 tari baltice dominate de N.A.T.O. Estonia, Letonia ,
Lituania.
Rusii nu pot rezista tentatiei de a-si reinstaura puterea , dar incercarile Rusiei de a supravietui pe
termen lung sunt tot mai slabe datorita problemelor interne ale Rusiei : declinul masiv al
populatiei si infrastructura slaba.
Tarile ortodoxe ale fostei Uniuni Sovietice joaca un rol central in dezvoltarea unui coerent bloc
Rus in afacerile mondiale si euroasiatice . In timpul destramarii Uniunii Sovietice , toate aceste
cinci tari s-au miscat intr-o directie extrem de nationalista subliniind noua lor independenta si
distantindu-se fata de Moscova. Popoarele acestei tari isi indreapta privirile catre Rusia pentru
sprijin si protectie.
Armenia- si-a identificat din punct de vedere istoric interesele cu Rusia , si Rusia sa mandrit ca
fiind aparatorul Armeniei impotriva vecinilor sai musulmani. Aceasta relatie a fost reintarita in
anii post-sovietici. Armenii au fost dependenti de sprijinul economic si militar rus si au sustinut
Rusia in chestiunile privind relatiile dintre fostele republici sovietice.
Belarus -spre deosebire de Armenia, are o mai redusa perceptie a identitatii nationale. Ea afost
mult mai dependenta de sprijinul Rusiei. Multi dintre rezidentii sai pare a se identificamai mult
cu Rusia decit cu propria lor tara . Belarus se alatura mai devreme Comunitatii Statelor

Independente(C.S.I.), a fost un membru al uniunii economice create in 1993 cu Rusia si Ucraina,

a incheiat o uniune monetara cu Rusia, a cedat armele sale nucleare Rusiei si a fost deacord cu
stationarea trupelor ruse pe teritoriul sau pina la sfirsitul secolului. In 1995 Bielarus era parte a
Rusiei sub toate aspectele in afara de nume.
Moldova- a devenit independenta , odata cu colapsul uniunii sovietice, multi se gindeau la o
eventuala unificare a sa cu Romania, teama ca se va putea intimpla a stimulat o miscare
secesionista a estului unificat al republicii, care a avut sprijinul tacit al Moscovei si pe cel activ
ala armatei a14 aruse, ceea ce adus la creerea unei Republici Transnistriene. Sentimentul
moldovenesc de unire cu Romania a intrat in declin datorita problemelor economice a ambelor
tari si a presiunii economica Rusa. Moldova sa alaturat C.S.I. si legaturile comerciale cu Rusia sau extins . In aceste trei state opinia publica a reactionat la unele combinatii de interese strategice
economice, dind nastere la guverne favorabile unei aliante strinse cu Rusia. Un model similar sa
intimplat si in Ucraina
Georgia -cursul evenimentelor a fost diferit, Georgia a fost o tara independenta pina in 1801,
cind conducatorul ei regele George al XIII-lea, acerut protectie ruseasca impotriva turcilor. Timp
de 3 ani dupa revolutia Rusa, Georgia a fost din nou independenta, insa bolsevicii au incorporato cu forta in Uniunea Sovietica. Atunci cind Uniunea Sovietica sa destramat Georgia si-a declarat
din nou independenta.
Ucraina este cea mai populata si cea mai importanta republica fosta sovietica, in diferitele
perioade din istoria sa Ucraina a fost independenta . Pina in anul 1654 cind jura supunere
Tarului Rusiei, de atunci pina in 1991 , cu exceptia unei scurte perioade a republicii independente
intre 1917-1920 , ceea ce este acum Ucraina este datorita faptului ca a fost controlata politic de
catre Moscova . Dupa cadeerea comunismului Ucraina devine o tara independenta, incepinad cu
anul 1991
Ucraina este o tara cu doua culturi diferite . Linia de falie civilizationala intre Occident si
Ortodoxie.
In trecut Ucraina de vest era parte a Poloniei, Lituaniei si imperiului Austtro-Ungar, o buna parte
a bisericii sale a fost aderenta a Bisericii Unite ( greco- catolice ) care practica rituri ortodoxe,
dar recunoaste autoritatea Papei, vorbeau limba Ucraineana si erau puternic nationalisti Cei din
Ucraina de est au fost majoritar ortodocsi, si vorbeau in mare parte limba rusa. La inceputul
anilor 1990 rusii formau 22% din vorbitorii de limba rusa, si 31% di popilatia ucrainei,
majoritatea elevilor din scolile elementare invatau in limba rusa .
Diferentele intre estul si vestul Ucrainei se manifesta in atitudinile locuitorilor, o treime a rusilor
din vestul Ucrainei.in comparatie cu numai 10 % in Kiev afirmau, afirmau ca sufera di pricina
animozitatii anti-ruse.

Crimeea este majoritar rusa si a fost parte a Federatiei Ruse pina in anul 1954 cind Hrusciov a
transferat-o Ucrainei, in aparenta o recunoastere a deciziei lui Hmelnitkidin urma cu trei sute de
ani
Relatiile dintr e Ucraina si Rusia. La inceputul anuilor 90 existau probleme critice impoartante
intre cele doua tari in legatura cu : armele nucleare, Crimeea drepturile Rusilor din Ucraina, flota
Marii Negre, si relatiile economice.
http://www . istoria rusiei , professor dr,popa theodor-pp-

DECLINUL SI PRABUSIREA IMPERIULUI SOVIETIC

Statul Sovietic sa nascut impotriva oricarei probabilitati si a reusit apoi sa

supravietuiasca razboiului civil, izolarii si uni sir de conducatori ticalosi. Slabiciunea
fatala a acestui imperialism nesatios a fost aceea ca liderii sovietici si au pierdut pe
drum simtul masurii , supraestimand abilitatea sistemului sovietic de a-si controla
cuceririle atit militare cit si economice , si uitand ca provocau practic toate celelalte
mari puteri, liderii sovietici nu afi putut admite ca sistemul lor avea deficiente fatale
in privinta capacitatii de a genera initiativa si creativitate, de care avea nevoie
societatea pentru a se dezvolta. Uniunea Sovietica nu era nici suficient de
puternica nici suficient de dinamica pentr u rolul care i-l atribuise liderii sai. ( henry
kissinger-diplomatia, p 666)

Datorit poziiei dominante a Rusiei n cadrul Uniunii Sovietice, puini fceau deosebirea dintre
URSS i Rusia. Dei regimul sovietic era dominat de rui, asta nu nsemna c RSFS Rus avea
mari beneficii datorit acestui fapt. n Uniunea Sovietic, Rusiei i lipseau chiar i acele
instrumente ale statalitii pe are celelalte republici unionale le aveau, aa cum erau seciile
naionale ale partidului comunist, KGB-ul, Academiile de tiine i altele asemenea. Motivul era
desigur c dac aceste organizaii ar fi avut secii i la nivelul RSFS Ruse, acest fapt ar fi slbit
puterile structurilor de la nivel unional.
Principalele cauze a dezintegrarii URSS au fost: -incapacitatea sistemului comunist de a
moderniza economia, birocratizarea excesiv, reglementarea minuioas a tuturor produselor
sociale; -lipsa libertii democratice, autotputernicia unui singur partid, cu o ideologie totalitar;
Guvernarea Gorbaciovista contine 2 mari probleme care au loc in interiorul URSS: 1criza
sistemului sovietic; 2ascensiunea naionalismului; -Criza economic, ncepnd cu anii 80;
-necesitatea de reformare economic, a determinat schimbrile de care era nevoie.
http://www. cauze i consecine ale destrmrii urss.

Dou direcii au devenit dominante n deceniiile care au urmat: evidenta prbuire a structurilor
economice i politice sovietice i ncercrile incomplete de reforme care ar fi trebuit s stopeze
procesul distructiv. Dup rapida succesiune la putere a lui Iuri Andropov i Constantin Cernenko,
figuri de tranziie cu rdcini adnci n tradiia brenevist, n fruntea statului sovietic a ajuns
relativ tnrul Mihail Gorbaciov, care s-a angajat n efectuarea unor schimbri profunde n
conducerea arii i n economie. Politica de glasnost a uurat accesul public la informaii dup
decenii de represiuni guvernamentale. Gorbacoiv a euat n tentativa de redresare a sistemului
sovietic. n 1991, un complot al ultraconservatorilor comuniti a ncercat fr succes s-l
ndeprteze pe Gorbaciov de la putere, dar a reuit s declaneze procesul de dezintegrare a
Uniunii Sovietice. ( henry kissinger- diplomatia , p 667.)
La sfritul deceniului al noulea, Gorbaciov a subestimat importana RSFS Ruse, care se
ridica la statutul de a doua baz a puterii politice n Uniune. A aprut o micare naionalist rus
care se opunea Uniunii, aceasta argumentnd c Rusia a subvenionat prea mult vreme alte
republici srace cu bani, petrol i energie ieftine. Ruii cereau s aib propriile lor instituii,

inexistente datorit poziiei trii, care se confunda cu cea a Uniunii Sovietice. Odat cu creterea
naionalismului rusesc au aprut tensiuni ntre cei care doreau meninerea unei uniuni dominate
de Rusia i cei care doreau crearea unui puternic stat rusesc.
http://www.istoria-rusiei
Prabusirea ca si nasterea comunismului ca forma de organizare politica a unei societati au fost n
opinia politologilor, istoricilor dar si a opiniei publice evenimentele care au marcat n mod
deosebit istoria secolului al XX-lea. Artizanul uneia dintre cele mai semnificative revolutii ale
timpului sau a fost Mihail S.Gorbaciov.
La nivelul anului 1985 puterea militara a URSS atinsese apogeul dezvoltarii sale, la 11 martie
1985 Mihail Gorbaciov a afost ales secretar general al PCUS, marcind intrarea URSSS intr-o
noua epoca , cea a istoriei sale , una a declinului total .
In februarie 1986 se da glas unei condamnari severe a metodei Brejneviste, urmata de
proclamarea a 2 principii:
perestroika, adica noul curs imprimat politicii,restructurarea.
Glasnost in 1988 prin transparenta, deschiderea, respingerea minciunilor, a limbajului de lemn,
adica posibilitatea de a critica, de a face public esecurile si erorile.Fara ca scopul final sa apara
cu claritate in Uniunea Sovietica, lucru care in timpul lui Gorbaciov cunoaste reforme care
vizeaza destalinizarea
Perestroika si glasnost influenteaza politica externa.Mihail Gorbaciov face ca tara lui sa
intre intr-o noua era, iar prin aceasta relatiile dintre cele doua supraputeri evolueaza si ele.
Pe 15 decembrie 1986,el propune distrugerea tuturor armelor nucleare inainte de anul
2000. Masura merge in sensul unei idei expuse de Ronald Reagan pe 23 martie 1983.O serie de
negocieri duc la incheierea Acordului de la Washington,in 8 decembrie 1987, care prevede dubla
optiune zero.Acest lucru inseamna eliminarea din spatiul european a rachetelor nucleare sol cu
raza de actiune cuprinsa intre 500 si 5000 de km. De acum inainte Uniunea Sovietica manifesta
dorinta clara de a pune capat Razboiului Rece.Poate ca acest reviriment se explica si prin explozia
de la Cernobal. Gorbaciov si-a manifestat dorinta in sensul unei activitati consistente in privinta
masurilor de control a armelor si a inceput sa limiteze implicarea politica si militara in tari precum
Afganistan si Angola. El isi propusese ca sarcina prioritara sfarsitul Razboiului Rece,
imbunatatirea relatiilor cu SUA si eliminarea amenintarii cu catastrofa nucleara, pe care el o
implica. In opinia lui,politica externa sovietica trebuie sa fie curatata de dogmatism si de balastul
ideologic, trebuia sa fie elastica, dinamica, pentru a elimina incordarea din relatiile
internationale,indeosebi cu cele americane.
Reluarea colaborarii germano-sovietice pentru influenta in Europa Centrala si de Est a fost
canlizata de foarte bunele raporturi dintre cancelarul Helmuth Kohl si Mihail Gorbaciov ,relatii

consolidate de tot mai marile interese economice reciproce, negocierile pentru retragerea Armatei
Rosii din Germania si reintregirea acestei tari.
http://www.mihail-gorbaciov-prabusirea-comunismului.
Caderrea comunismului a devenit vizibila in timpul celui de al doilea mandat a lui Ronald
Regan, si mandatul lui Gorbaciov. Regan si Gorbaciov au crezut fiecare in victoria finala a
propriei tabere . Regan intelegea resorturile intime ale societatii sale , in vreme ce Gorbaciov
pierduse complet legatura cu cele ale proriei societati. Dar in timp ce Regan elibereaza spiritul
poporului sau ,deschizindu le initiativa si increderea in sine, Gorbaciov a grabit decesul
sistemului pe care il reprezenta, cerindu i o reforma de care acesta sa dovedit incapabil.
In momentul in care Imperiul Sovietic sa prabusit America si a schimbat coplet atitudinea sa
fata de Rusia trecind in numai citeva luni de la ostilitate la pritenie. Regan credea ca relatiile cu
Uniunea Sovietica aveau sa se imbunatateasca, daca reusea sa o faca sa i impartaseasac teama
referitoare la un Armagedon Nuclear. El era hotarit sa faca Moscova constienta de riscurile
continuarii expansionismului.( henry kissinger, diplomatia , p 668)
.Uniunea Sovietic se confrunta cu probleme grave n momentul n care Gorbaciov a preluat
conducerea, dar toate erau exacerbate de cuantumul uria al cheltuielilor pentru narmare.
Spernd s pun capt cursei narmrii, Gorbaciov a acceptat imediat propunerea preedintelui
american Ronald Reagan, care l-a invitat la un summit. Cei doi efi de stat s-au ntlnit de patru
ori: la Geneva (1985), Reykijavik (1986), Washington (1987) i Moscova (1988). In 1987 se
observa o schimbara clara in strategia lui Gorbaciov, si anume constientizarea faptului ca era
nevoie de o reforma economica, fara a schimba sistemul politic , fara schimbarea regimului,
transformarile erau imposibile, si starea de degenerescenta a birocratiei statului si partidului erau
incapabile sa faca fata catastrofei.
Ordinea Gorbaciovista se bazeaza in mod essential pe o reechilibrare a celor trei component de
baza ale sistemului: Partidul, Statul,si Societatea. Mihail Gorbaciov apara pina la capat principiul
preeminentei Partidului Comunist.
Cel mai spectaculos rezultat l-a constituit tratatul de limitare a narmrilor, semnat n decembrie
1987. Era primul tratat care reducea practic numrul armelor nucleare deinute de marile puteri.
Ca urmare, a fost eliminat o ntreag categorie de rachete cu raz medie de aciune.O alt
aciune care a contribuit la detensionarea atmosferei pe plan internaional s-a concretizat n
decizia lui Gorbaciov de a retrage trupele sovietice din Afghanistan. Armata sovietic invadase
Afghanistanul n 1979, n timpul conducerii lui Brejnev, i la nceput fusese o operaiune militar
ncununat de succes.

Dar, dup ce Reagan dispusese narmarea gherilelor afgane cu rachete Stinger (care contracarau
n mare msur eficiena forei aeriene sovietice), raportul de fore s-a schimbat i sovieticii s-au
vzut prini ntr-un rzboi lung, lipsit de perspectiv.
Opinia public internaional criticase de la bun nceput invazia sovietic n Afghanistan; i din
punctul de vedere al U.R.S.S., rzboiul era nepopular i costisitor. Dar Brejnev, Andropov,
Cernenko i chiar Gorbaciov refuzaser iniial s-i pun capt de team s nu le fie tirbit
prestigiul. n cele din urm ns, Gorbaciov a semnat la nceputul lui 1988 un acord care
prevedea retragerea tuturor forelor sovietice. (Aceast retragere s-a ncheiat la data stabilit, n
februarie 1989.)
Istoria Comparata a Statelor Comuniste, Jean Francois Soulet
-Concomitent cu schimbrile radicale operate n politica extern, Gorbaciov s-a preocupat de
rezolvarea problemelor interne. nc de la nceput i-a dat seama de necesitatea unui program
susinut de perestroika. (restructurare"), pentru a mri performanele economiei sovietice.
-Aceast restructurare avea s contribuie la reducerea masiv a puterii partidului comunist (care
exercitase pn atunci un control absolut asupra guvernului sovietic). La nivel economic,
restructurarea a presupus legalizarea iniiativei private n anumite domenii.Pe de alt parte,
Gorbaciov s-a considerat ntotdeauna un adept loial al marxism-leninismului, profund devotat
cauzei socialismului.
-Scopul lui declarat era doar s reformeze sistemul comunist, ca s poat funciona mai
bine.Poate c cea mai revoluionar dintre reformele sale a fost Glasnost-ul sau Deschiderea",
instituit de Gorbaciov n 1986. Aceasta presupunea, printre altele, transparen din partea
guvernului n privina activitilor sale i a evenimentelor de interes public. Alt aspect al
Glasnost-ului l-a constituit faptul c a permis oamenilor sau ziaritilor s discute deschis despre
problemele politice. Libertatea acordat unei persoane de a-i exprima fi un punct de vedere
care, cu numai civa ani nainte, i-ar fi atras deportarea n gulaguri (sau chiar condamnarea la
moarte, pe vremea lui Stalin), a devenit ceva obinuit datorit glasnost-ului. Ziarele sovietice
puteau s critice politica guvernamental, partidul comunist i chiar pe Gorbaciov nsui.
-Un alt pas important n democratizarea U.R.S.S. s-a fcut n 1989, cnd au avut loc alegeri
populare pentru noul parlament sovietic, Consiliul Deputailor Poporului. Desigur, nu au fost
alegeri libere n sensul celor din vest, n condiiile n care 90% din candidai erau membri ai
partidului comunist i nu se permitea existena altor partide politice, dar acestea au oferit
populaiei posibilitatea s-i aleag candidaii, iar numrarea voturilor s-a fcut corect. Au fost cu
siguran alegerile cele mai apropiate de modelul vestic, din momentul n care comunitii
preluaser puterea n 1917.Puin a lipsit ca alegerile - n msura admis de legile n vigoare - s
nu duc la un vot de nencredere" n partidul comunist. Muli membri de partid vechi (inclusiv

civa care candidaser far opozani!) au fost nevoii s prseasc scena politic, n locul lor
fiind alei disideni declarai.

n ciuda acestor reforme radicale adoptate n U.R.S.S., nimeni nu a anticipat schimbrile

fundamentale care s-au produs n Europa de Est n perioada 1989-1990. Acea zon fusese
ocupat n ntregime de trupele ruseti la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, i n anii
1940, regimurile comuniste - aservite Uniunii Sovietice - se instauraser n ase ri: Bulgaria,
Romnia, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia i Germania de Est. Aceste regimuri erau extrem de
nepopulare, dar liderii lor, susinui de poliia secret i de armat, au rezistat mai bine de
patruzeci de ani. Chiar i n cazul n care o revolt popular a reuit s alunge de la conducere
unul din tiranii comuniti - aa cum s-a ntmplat n Ungaria, n 1956 - trupele sovietice au
instaurat imediat comunitii la putere. Dei alegerile din Polonia, din iunie 1989, au demonstrat
ct se poate de clar lipsa de popularitate a comunitilor.
La sfritul lui septembrie 1989 se credea c regimul comunist i dominaia rus din zon erau
de nezdruncinat. ns, la sfritul anului, ntregul sistem s-a prbuit ca un castel de cri de joc,
spulberat de uragan.
-Frmntrile au nceput n Germania de Est. De la nlarea cumplitului Zid din Berlin n 1961,
muli est-germani dornici s fug n Vest au fost mpucai n timp ce ncercau zadarnic s-1
escaladeze ani de zile, zidul, a reprezentat un simbol sinistru care sugera c Germania de Est - ca,
de altfel, toate celelalte ri aflate sub regimuri comuniste - nu era altceva dect un enorm lagr
de concentrare. Est-germanii n-ar fi putut s se refugieze n Vest nici prin alte puncte de trecere,
pentru c guvernul lor nconjurase ntreaga frontier cu garduri de srm ghimpat, sisteme de
alarm, patrule militare i cmpuri minate. Totui, ntre 1988 i 1989, muli est-germani au reuit
evadeze ducndu-se mai nti n alt ar est-european (ceea ce era permis) i de acolo n Vest.
-n octombrie 1989, Erich Honecker - liderul comunist dur care conducea Germania de Est de
muli ani - a ncercat s blocheze i aceast rut alternativ. Peste cteva zile, au izbucnit mari
demonstraii n Berlinul de Est, ca urmare a acestei msuri Gorbaciov a vizitat Berlinul, l-a
ndemnat pe Honecker s iniieze un program de reforme i i-a atras atenia s nu reprime
demonstraiile prin for, precizndu-i foarte clar c trupele sovietice (n numr de 380000 n
Germania de Est, la vremea aceea) nu vor folosi armele mpotriva populaiei est-germane.Prin
atitudinea sa, Gorbaciov a mpiedicat poliia est-german i armata s reprime sngeros
demonstraiile, insuflnd ncredere protestatarilor, peste cteva sptmni, Honecker a fost nevoit
s demisioneze. Dar pentru c nlocuitorul su (Egon Krenz) era tot comunist i graniele se
menineau nchise, demonstraiile au continuat. n cele din urm, pe 9 noiembrie, Krenz a anunat
c Zidul Berlinului va fi drmat i est-germanii vor avea voie s cltoreasc liber n Vest.

Puine hotrri au strnit vreodat asemenea entuziasm i s-au soldat cu consecine att de
profunde. n numai cteva zile, milioane de est-germani au trecut frontiera s vad cu ochii lor
cum se tria n Vest. Ei au avut posibilitatea s se conving c n cei patruzeci i patru de ani,
comunismul i privase n egal msur de libertate i prosperitate.
Cderea Zidului Berlinului a confirmat dictonul filozofic potrivit cruia nu faptele conteaz, ci
felul n care le vd oamenii. n primele zile dup anunul lui Krenz, zidul era nc intact i, n
principiu, guvernul est-german ar fi putut s nchid oricnd frontierele. Dar oamenii s-au
comportat ca i cnd grania s-ar fi deschis o dat pentru totdeauna; i, fiindc toi au reacionat
aa, aveau senzaia c Zidul fusese practic ndeprtat
-Populaia Europei de Est a reacionat fa de desfiinarea Zidului cam la fel ca francezii cu dou
secole n urm, la cderea Bastiliei. Din ntreaga lor atitudine reiese clar c tiranii i pierduser
puterea. Pe rnd, n fiecare ar, oamenii s-au ridicat mpotriva stpnilor lor, nlturnd
regimurile comuniste care-i oprimaser atia ani.
-n Bulgaria, Todor Jivkov, care conducea ara cu o mn de fier de treizeci i cinci de ani, a fost
forat s demisioneze (pe 10 noiembrie 1989).
-Peste o sptmn, au izbucnit demonstraii masive la Praga, capitala Cehoslovaciei. n ziua de
10 decembrie, preedintele Gustav Husak i ddea demisia i partidul comunist era nlturat de
la putere. Husak a fost nlocuit de preedintele Vaclav Havel, un cunoscut disident, care i
petrecuse primele luni ale anului n nchisoare, ca deinut politic!
-Schimbrile au survenit foarte rapid i n Ungaria. Acolo, guvernul a legalizat partidele de
opoziie n octombrie 1989. Dup aceea, la alegerile libere din 26 noiembrie, noile partide i-au
nlturat definitiv pe comuniti, care au renunat la putere far vrsare de snge.
-n Polonia, evenimentele s-au precipitat parc i mai tare, iar la sfritul anului, anticomunitii
victorioi hotrser s aboleasc socialismul i s pun bazele economiei de pia, ncepnd cu
1 ianuarie 1990.
-Egon Krenz, n Germania de Est, a sperat probabil c deschiderea frontierei va liniti spiritele i
va pune capt protestelor. Dar evoluia evenimentelor a fost cu totul alta. Sub presiunea
protestatarilor i Krenz i-a dat demisia pe 3 decembrie 1989. Peste patru zile, guvernul a fost de
acord s organizeze alegeri libere (la care comunitii au fost nfrni categoric).
-Ultima redut a fost Romnia, unde durul Nicolae Ceauescu era hotrt s nu renune la putere.
Cnd au nceput demonstraiile la Timioara, pe 15 decembrie, el a ordonat armatei s trag n
mulime. Dar populaia furioas nu mai putea fi oprit. Demonstraii asemntoare au avut loc i

n celelalte orae. Pe 25 decembrie, Ceauescu a fost nlturat de la conducere, prins i executat.

n felul acesta disprea i ultimul regim comunist din Europa de Est.
- Aceste evenimente - deosebit de importante - au dus n scurt timp la:1. retragerea trupelor
sovietice din Cehoslovacia i Ungaria;2. alegeri democratice n statele eliberate de curnd de sub
dominaia comunist (n general, partidele comuniste au fost slab reprezentate); 3. renunarea la
marxism n alte ri care fuseser state-satelit ale Uniunii Sovietice (de exemplu, Mongolia i
Estonia) ;4. reunificarea Germaniei (definitivat n octombrie 1990). Dar cea mai important
dintre toate aceste schimbri a constituit-o intensificarea micrilor naionaliste din interiorul
U.R.S.S.

- n ciuda numelui su, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice n-a reprezentat niciodat o
comunitate de ri care au acceptat de bunvoie unificarea. A fost mai degrab succesoarea
vechiului imperiu arist: un conglomerat de popoare anexate prin cuceriri. (Vesticii caracterizau
imperiul arist drept nchisoarea naiunilor".)Multe din aceste popoare au continuat s aspire la
independen, la fel cum locuitorii vechilor imperii coloniale britanice, franceze i olandeze
militaser pentru libertate. Sub conducerea nendurtoare a lui Stalin sau a succesorilor si mai
puin brutali, dar la fel de fermi, popoarelor li se interzisese s-i exprime liber aceste nzuine.
Dar Glasnost-ul lui Gorbaciov a permis exprimarea nzuinelor naionaliste i, peste puin timp,
aveau s apar micri organizate. S-au produs tulburri n Estonia, Letonia, Moldova i alte
republici sovietice; dar tonul a fost dat de mica Lituanie. n ziua de 11 martie 1990, dup
alegerile generale la care s-a discutat n primul rnd problema secesiunii, Parlamentul lituanian a
avut ndrzneala s declare independena rii fa de U.R.S.S. Din punct de vedere legal,
lituanienii erau ndreptii s adopte o asemenea hotrre.
- Constituia sovietic consfinea dreptul fiecrei republici de a se desprinde de U.R.S.S. ns,
naintea lui Gorbaciov, se tia c orice ncercare de exercitare a acestui drept ar fi fost reprimat
imediat i s-ar fi soldat cu consecine grave pentru iniiatorii si.Reacia lui Gorbaciov a fost
foarte interesant. A denunat imediat aciunea lituanian drept ilegal, i-a ameniat pe lituanieni
cu represalii sa renune la hotrrea lor, a impus un embargo i a cerut trupelor sovietice s
defileze prin capital, ntr-o nfricotoare demonstraie de for. Dar nu a folosit armata pentru a
zdrobi rezistena provinciei secesioniste i nici nu i-a mpucat sau arestat pe liderii lituanieni
(aa cum ar fi fcut n mod sigur Stalin).
-Lituania este o ar mic i lipsit de nsemntate pentru Uniunea Sovietic, att din punct de
vedere economic, ct i militar. ns, exemplul dat de Lituania era foarte important. Vznd c
ncercarea Lituaniei nu a fost reprimat n snge, naionalitii din toate republicile sovietice au

prins curaj. n dou luni, Parlamentul Letoniei a emis i el o declaraie de independen. Dup
aceea, pe 12 iunie 1990, Republica Rus (cea mai mare din Uniunea Sovietic) i-a proclamat
suveranitatea" - ceea ce nu era chiar o declaraie de independen, dar nici departe de aceasta.
Pn la sfritul anului, fiecare din cele cincisprezece republici si-au declarat independenta sau
suveranitatea.Evident, aceste schimbri enorme declanate de aciunile lui Gorbaciov (sau de
lipsa de reacie n momentele decisive) nu au fost privite cu ochi buni de majoritatea liderilor
conservatori ai partidului comunist i de armata sovietic.
http://www.mihail-gorbaciov-prabusirea-comunismului.
-Pe la mijlocul anilor `90 URSS-ul se afla intr-o dificila situatie politica si economica.
Gorbacoiv era criticat atat de reformatorii radicali cat si de vechea garda comunista si
birocrati.
- In cadrul congresului partidului comunist, Gorbaciov este atacat de ambele parti.
Conducatorul vechii garzi Yegor K. Ligachev, al doilea din cadrul partidului comunist il
denunta pe Gorbaciov, dar isi pierde locul din partid. Pe cealalta aripa Boris Yeltin iese din
congres si renunta la partid. Yeltin, un protejat al lui Gorbaciov care anterior fusese liderul
filialei partidului din Moscova, isi pierduse postul in octombrie 1987 dupa ce-l criticase pe
Ligachev( indirect pe Gorbaciov) pentru procesul de reformare prea lent. In consecinta
popularul Yeltin este ales presedintele republicii Rusia.
-Gorbaciov se misca foarte precaut. Adopta masuri, dar se fereste de la masuri radicale.
Este o realitate generala ca el cedeaza presiunilor vechii garzi. In decembrie ministrul strain
Eduard A. Schevardnadze afirma faptul ca vechea garda ameninta cu instalarea unei
dictaturi. Cresc luptele sangeroase din zona baltica dintre balticii manati de dorinta de
independenta si trupele sovietice.
-Gorbaciov propune restructurarea URSS in ideea atingerii nevoilor unei republici si pentru o
mai mare libertate din partea Moscovei. Un referendum national sustine planul lui
Gorbaciov, dar 6 din 15 republici il boicoteaza. Rusia si Ucraina opteaza pentru o semiindependenta. Negocierile incep sa inlocuiasca vechea atitudine a URSS.
-Gorbaciov si alti 9 lideri au cazut de acord in vederea formarii unei noi conferinte prin
reducerea influentei URSS si prin cresterea autoritatilor republicilor guvernamentale.
-Cu doua zile inainte ca Tratatul noii uniuni sa fie semnat elemente din vechea garda pun la
cale o lovitura de stat care sa permita URSS-ului sa-si piarda din putere si sa le slabeasca
bazele puterii birocratice. Ministrul de Aparare si Comandantul Fortelor Armate Sovietice,
Dimitri T. Yazov si un alt sustinator al vechii garzi s-au dus la casa de vacanta a lui
Gorbaciov din Crimeea. Ei cer demisia lui Gorbaciov. Nu in viata voastra raspunde
Gorbacoiv. Liniile telefonice ale lui Gorbaciov sunt taiate, si el este tinut sub arest la
domiciliu. Gorbaciov urmareste sirul evenimentelor ascultand BBC si Vocea Americii.
-Cetatenii sovietici se trezesc dimineata cu vestea cum ca Gorbaciov a demisionat si a cedat

locul acelui membru al puciului anume, vice-presedintelui Gennadi I. Yanayev, care a preluat
conducerea Comitetului de stat pentru urgente. Yanayev afirma in cardul unei conferinte de
presa ca Gorbaciov este bolnav. Yanayev este atat de nervos incat mainile ii tremura atat de
tare incat slaba reprezen-tatie a provocat ilaritate printre ziaristii adunati. Cea mai mare
majoritate a elementelor de forta armata sunt controlate de catre conducatorii puciului,
inclusiv mistrul apararii Yazov, ministrul de interne Boris K. Pugo, seful KGB-ului Vladimir A.
Kryuchkov, si primul ministru Valentin S. Pavlov. Trei divizii armate au ocupat Moscova.
Exista speculatia conform careia armatele v-or demola cladirea sediului parlamementului si
a biroului prezidential, numita Casa Alba din Moscova.
20. August Sute de moscoviti s-au adunat sa apere cladirea Casei Albe si pe Yeltin.
Demonstratiile in masa au aparut in multe orase si regiuni. Demonstrantii s-au catarat pe
amenintatoarele tancuri din apropierea Casei Albe. Este in plina desfasurare o lovitura
militara. Multi conducatori din lume la inceput i-au vazut pe puci drept noua conducere, dar
vazand rezistenta interna a populatiei soviete au inceput sa denunte actiune aca fiind drept
ilegala. Neputand obtine acces la televiziunea rusa Yeltin a facut un apel prin CNN la armata
rusa, KGB, si trupele ministerului de interne: Puteti cuceri un tron folosind baionetele, dar
nu puteti ramane pe baionete pentru mult timp. Zilele conspiratiei sunt numarate avertiza
Yeltin. Cativa generali de marca au refuzat sa sprijine miscarea pucilor, si multe unitati de la
Casa Alba si chiar si din alta parte s-au alaturat miscarii anti-puci. Yeltin paraseste Casa
Alba amestecandu-se in multime, protestand alaturi de aceasta si echipajele tancurilor care
ii inconjurau. Aparent ei nu au de gand sa-l impuste pe presedintele rus inca , a spus
Yeltin in gluma demonstrantilor. Pana seara miscarea pucilor se destrama. Primul ministru
Pavlov este internat in spital in stare de ebrietate.
Pana a doua zi la pranz pucistii au esuat. Yazov, Kryuchkov, si altii au zburat in Crimeea
pentru a se intalni cu Gorbaciov. Ei sunt arestati de catre vice-presedintele rus, Alexander
Rutskoi si de altii care I-au urmarit de la Moscova. Rezistenta darza a lui Yeltin si a altora
este motivul esuarii. Un alt motiv este acela al incompetentei celor ce au complotat in
incercaera lor de a arata intregii lumi ca lovitura lor este una nesangeroasa si una posibila
din punct de vedere constitutional. Aceasta incercare a incalcat edictul dat de Lenin in urma
cu 70 de ani care a sfatuit ca pe timpul miscarii marxiste este necesar a nu se pierde nici
un minut in exploatarea batalioanelor loiale in vederea arestarii guvernului . Chiar si Yeltin
mai tarziu recunostea faptul ca pucistii ar fi putut reusii in ceea ce si-au propus daca ar fi
actionat mai hotarat. In afara Casei Albe circula o gluma Stiam noi ca comunistii nu puteau
face nimic in regula
Gorbaciov revine laMoscova. In cadrul unei conferinte de presa Yeltin releva faptul :
conducator al Rusiei si nu al URSS este presedintele. Un moscovit afirma faptul ca Gorbaciov
ca politician s-a depasit pe sine, el a devenit un cadavru politic.Cam acelasi lucru se poate
spune si despre URSS.
In ciuda intoarcerii lui Gorbaciov, autoritatea lui si cea a guvernului sovietic a disparut cu
repeziciune. Gorbaciov incepe sa se descrie mai mult ca un centru decat ca presedinte al
URSS. Este format un guvern sovietic interimar pentru a conduce tara pana cand un nou
tratat de uniune este implementat. Guvernul instalat recunoaste independenta celor trei tari

baltice. Leningrad revine la vechia sa denumire, St.Petesburg.

Gorbaciov si cei mai republicani lideri semneaza un tratat de uniune lasand practic fara
puteri guvernul Soviet
Guvernul sovietic este practic dezmembrat.Rusia preia resursele sovietice, rezervele de
bani, inclusiv statul de plata militar sovietic.

90% din ucraienieni au votat pentru independenta. Parlamentul sovietic se auto-desfiinteaza

votand nuoa ordine. Rusia isi declara independenta alaturi de Ucraina si Belorusia a format
Comunitatea Statelor Independente ( CSI ) pe 8 decembrie. Doua zile mai tarziu inca alte 8
republici se alatura CSI. Rusia preia politica externa a URSS, KGB si Kremlinul. Gorbaciov
este un presedinte fara tara si chiar fara birou. Am facut tot ce am putut declara el
reporterilor intr-o emotionanta declaratie de adio poate altcineva care va venii va face mai
multe . Pe data de 25 decembrie Gorbaciov anunta la televizor faptul ca el nu mai este
presedintele URSS. In acest discurs Gorbaciov sustine ca demisia sa s-a datorat faptului ca
este sufocat de : catusele sistemului de control birocratic si fiind sortit sa serveasca
ideologia si sa suporte si sa care povara grea a cursei inarmarii . Drapelul rosu cu ciocanul
si nicovala sovietic a fost coborat la 7:32a.m. pentru ultima data de pe varful Kremlinului si
a fost inlocuit cu unul in culorile rosu alb si albastru. Adresandu-se pe un post de televiziune
national presedintele american George Bush le transmite americanilor in aceste ultime
luni, voi si eu am fost martorii uneia dintre cele mai mari drame ale acestui secol.. El I-a
multumit lui Gorbaciov pentru sustinerea intelegerii pentru pace, pentru inteligenta sa,
viziunea sa si curaj. In Rusia se inclina catre Gorbaciov acum cand el nu mai este la putere
http://www.biblioteca.online-declinul-prabusirea-ursss.
Material realizat de Omar Pemi

Anulu 1991 nu este numai anul demisiei lui Gorbaciov ci si cel al destramarii Uniunii Sovietice.
In decembrie 1986, primele semne ale cresterii nationalismului, care avea sa tulbure ultimii ani
de existenta ai URSS-ului, au aparut in timpul revoltelor populare din Alma Ata si din alte zone

ale Kazakhstanului.In Rusia, nationalismul si-a facut simtita prezenta pentru prima data in mai
1987, cand 600 de membri ai miscarii Pamiat(Memorie), au demonstrat in Moscova. Aceasta
miscare nationalista a devenit din ce in ce mai legata de Boris Eltin. Glasnostul a grabit
dezvoltarea problemelor nationaliste. In Nagorno-Karabah o enclava majoritar armeana au
izbucnit violente nationaliste, cand armenii din zona au inceput un val de proteste in perioada
februarie-mai impotriva transferului acestei regiuni istorice crestine armenesti catre
Azerbaidjanul musulman in 1920, dupa decizia arbitrara a lui Stalin. Armenii protestau si
impotriva subdezvoltarii, a conditiilor de viata in continua deteriorare din regiunea NagornoKarabah. .
Anul 1989 avea sa fie martorul a numeroase manifestari ale nationalismului. Incepand din statele
baltice in ianuarie, in aproape toate republicile sovietice au fost votate legi care acordau limbilor
nationale o importanta de prim rang, care o depasea pe cea a limbii ruse.. In aprilie,
demonstratiile nationaliste de laTbilisi,Georgia aveau sa fie inabusite cu violenta
In Estonia,studentii provoaca inca din 1980 o agitatie care capata amploare in 1987.Peste cateva
luni se naste Partidul Independentei Nationale Estoniene.Celelalte doua republici baltice,Letonia
si Lituania sunt cuprinse de febra miscarii independiste.
Anul 1990 a debuta in ianuarie cu noi miscari nationaliste. Azerii s-au rasculat, fiind nevoie de
interventia trupelor pentru restabilirea ordinii, moldovenii protestau in favoarea unirii cu
Romania, iar demonstratiile lituanienilor nu au incetat. In aceiasi luna, parlamentul armenesc a
votat in favoarea unei hotarari care stabilea dreptul sau de veto in cazul legilor unionale care
priveau si mica republica sovietica. A inceput un razboi al legilor intre republici si administratia
centrala sovietica.
Problemele economice ale URSS-ului erau disperate, societatea sa corupta , dura si ineficienta,
insasi existenta sa ca uniune era pusa sub semnul intrebarii.
Imperiul sovietic din Europa Centrala si de Est era imposibil de mentinut, Uniunea insasi fiind
amenintata cu dezintegrarea. E gresit sa afirmam ca URSS ramasese fara resurse materiale, dar
acestea erau prost administrate si datorita lipsei de echipamente corespunzatoare in cele mai
multe ramuri ale industriei economia nu mai putea nici sa satisfaca cerintele populatiei, sau sa
garanteze un anumit nivel de trai, nici sa asigure Uniunii statutul de putere mondiala.
Economia a suferit lovituri in plus datorate scaderii bruste a pretului petrolului, dezastrului de la
reactorul nuclear de la Cernobal din 1986 si unui sinistru cutremur de pamant din Armenia in
1988.
Transformarile politice si economice din URSS erau afectate de cresterea simultan a
fenomenului de disidenta (fractionism), care in anumite locuri a degenerat in miscari de
separatism. Dintre cele cincisprezece republici sovietice numai trei erau peponderent slave:
Rusia(care includea Serbia), Ucraina si Rusia Alba(Bielorusia). Etnicii slavi nu depaseau cu mult
jumatate din totalul populatiei, iar solidaritatea Ucrainei cu ceilalti slavi nu putea fi avuta in
vedere, de vreme ce Ucraina de-a lungul istoriei oscilase intre supuneara fata de Moscova si
incercari de a-si proclama independenta pana in si in timpul secolului XX. Celelalte

douasprezece republici- cele trei republici baltice, Moldova, trei din Caucaz si cinci in Asia
centrala- toate aveau motive de nemultumire si asipiratii separatiste.
Cea mai urgenta problema a aparut in republicile baltice care au inceput sa intrevada
redobandirea independentei lor din perioada interbelica si sa o pretinda. In Lituania, miscarea
reformista Sajudis s-a infiintat in 1988 si, asemeni unor miscari similare din Cehoslovacia ,
Ungaria si alte tari, s-a transformat dintr-o miscare populara in partid politic.
Toate cele trei republici baltice si-au proclamat in 1991 independenta, dar bucuria le-a fost
temperata de greutatile materiale datorate faptului ca legaturile economice cu URSS si tarifele
vamale preferentiale fusesera intrerupte, inflatia crestea, iar productia industriala si cea agricola
scazusera. Nici una dintre aceste republici nu s-a alaturat Comunitatii Statelor Independente
(CSI) creata la initiativa Ucrainei si Belarus. Toate au iesit din sfera de influenta a rublei in 1992.
Ucraina s-a proclamat in 1990 stat independent si zona libera de arme nuclear, gest
confirmat apoi prin referendum. Miscarea Populara a Ucrainei (Ruh), formatiune politica
reinfiintata in 1989, la alegerile pentru Sovietul Suprem al Ucrainei desfasurat in 1989 a castigat
100 de mandate, dupa care liderii comunisti inclusiv Leonid Kravciuk s-au transformat din
comunisti in nationalisti si au obtinut suficient sprijin din partea nationalistilor pentru ca in 1991
Kravciuk sa devina presedintele noului stat.
Crimeea a devenit o republica autonoma in cadrul Ucrainei. Alegerile prezidentiale din
1994, aprobate de guvernul de la Kiev in speranta unei victorii a candidatului sustinut de acesta,
au fost castigate de Iuri Mescov care promova ideea revenirii la Rusia. Succesul acestuia a pus in
incurcatura Moscova care, garanta simultan integritatea teritoriala a celei din urma in schimbul
cedarii intregului arsenal nuclear. Dar Mescov s-a dovedit a fi in egala masura incompetent si
incomod, iar Ucraina l-a indepartat din functie si apoi a desfiintat aceasta functie, fara a provoca
vreun protest din partea Moscovei.
Nord vestul Ucrainei, R.S.S. Bielorusa din cadrul URSS, a devenit statul Belarus;
independenta Belarus reprezenta o amenintare nu atat din pricina divizarilor etnice ci mai
degraba datorita faptului ca aceasta republica a fost o creatie artificiala a regimului sovietic. In
cadrul unui referendum organizat in 1995 populatia a votat in mod uimitor pentru ceva ce
semana foarte mult cu o reunire cu Rusia: presedintele Aleksandr Lukasenko a sustinut ideea
unitatii slave. Partea vestica a Ucrainei- R.S.S. Moldoveneasca devine statul independent
Moldova. La alegerile din 1991, ei si-au declarat independenta. Rusii au proclamat o Republica
nistreana, dar nu au obtinut recunoasterea ei.
Toate cele trei republici caucaziene au devenit independente in 1991- 1992. Georgia si-a
proclamat independenta in 1989. In 1992, presedintele Zviad Gamasahurdia, a anulat puterile
autonome si privilegiile de care se bucurau diversele minoritati din Georgia.
In vecinatate se afla armenia , cu o populatie preponderent crestina si Azerbaidjan, cu o
populatie de origine musulmana si turca. In 1991 Armenii au pus stapanire pe regunile Azere si iau pus pe fuga pe Azeri, acestia au cerut ajutor Turciei. Armata Azerbaidjanului a reusit, insa, sal rastoarne pe presedintele postcomunist si favorabil Turciei, Abulfaz Ali Elcibei si l-a adus la

putere pe fostul KGB-ist Gaidar Aliev. El si-a concentrat intreaga atentie asupra exploatarii
petrolului din Azerbaidjan in asociatie cu companii straine si asupra negocierilor cu diverse state
interesate vizand construirea unor conducte de petrol, nerabdator sa incaseze taxele de acces si
de tranzit.
In 1990 cele cinci republici asiatice ale URSS si-au preoclamat independenta, desi nu toti dintre
cei 50 milioane locuitori ai lor- mai ales Kazahstanul- erau incantati de aceasta alternativa.
Dezintegrarea progresiva a URSS a fost una dintre nereusitele lui Gorbaciov. El a sperat sa
pastreze o anumita forma de unitate, dar spiritul vremii era impotriva lui. CSI era mai mult decat
o simpla strategie de tranzitie care putea conduce fie la o dezintegrare progresiva fie, in caz
contrar, la refacerea intr-o oarecare masura a legaturilor oficiale si neoficiale care au existat intre
republicile componente ale URSS. Deocamdata fostele republici sovietice erau mai degraba
neincrezatoare in puterea Rusiei decat constiente de importanta pe care inca o aveau pentru ele
produsele rusesti, serviciile sau anumite inlesniri.
http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/PRABUSIREA-SI-DESTRAMAREAURSS14514.php
http://www.mihail-gorbaciov-prabusirea-comunismului.

CONCLUZII

Apare fireasc ntrebarea: n ce msur a contribuit Gorbaciov la schimbrile care s-au produs n
timpul guvernrii sale? Nu-i revine un merit prea mare n aceast privin. n general, reformele
i-au fost impuse de eecul sistemului sovietic i s-au dovedit insuficiente i prea trzii. De fapt,
rezultatele slabe ale economiei sovietice au constituit cauza principal a nlturrii lui
Gorbaciov.Pe de alt parte, Gorbaciov a fost cel care a contribuit la eliberarea Europei de Est.
ase ri s-au desprins din sfera de influen sovietic i aceast schimbare este ireversibil. i nu
se poate nega influena personal a lui Gorbaciov n derularea acestor evenimente. Aciunile
reformatoare din Europa de Est fuseser stimulate de liberalizarea din Rusia i de declaraiile
sale. El i afirmase n repetate rnduri intenia de a lsa rile est-europene s mearg pe propriul
lor drum. n plus, n momente cruciale - ca cel din octombrie 1989, cnd n Germania de Est
izbucniser demonstraii de mas - Gorbaciov a intervenit personal.n situaii asemntoare,
ceilali lideri sovietici reprimaser rebelii prin fora armat. n schimb, n octombrie 1989,
Gorbaciov i-a atras atenia lui Honecker s nu recurg la for. Am vzut consecinele hotrrii
sale.
De asemenea, refuzul lui Gorbaciov de a folosi armata pentru a zdrobi revolta lituanian a grbit
desprinderea celorlalte republici sovietice din U.R.S.S.La fel de important a fost i contribuia
lui Gorbaciov la limitarea narmrilor i ncheierea rzboiului rece. Muli au sugerat c nici
meritul lui Ronald Reagan nu este de neglijat. n primul rnd, demonstrnd c Statele Unite
puteau s suporte mai uor dect U.R.S.S. costurile unei curse a narmrilor, Gorbaciov a reuit
s conving liderii sovietici de necesitatea ncheierii rzboiului rece. Alt argument era acela c e
nevoie de dou pri pentru a se ajunge la un acord, aa c meritul pentru limitarea narmrilor iar reveni n egal msur att lui Gorbaciov, ct i lui Reagan.Acest punct de vedere ar fi corect
dac rzboiul rece ar fi fost declanat i de Statele Unite, i de Uniunea Sovietic. Dar nu este
deloc adevrat. Rzboiul rece a izbucnit din cauza expansionismului militar al lui Stalin i al
succesorilor si, iar americanii n-au fcut altceva dect s se apere. Atta timp ct liderii
comuniti nu renunau la visul lor de a impune comunismul n lume, Vestul nu avea de ales. De
aceea, cnd a aprut un lider sovietic dornic s renune la acest deziderat, s-a pus imediat capt
interminabilului rzboi rece
.Lui Gorbaciov i revine un merit i mai mare pentru schimbrile politice declanate n Uniunea
Sovietic. Slbirea puterii partidului comunist, extinderea glasnost-ului, libertatea presei i a
cuvntului, democratizarea general a rii, toate aceste msuri ar fi fost de neconceput nainte de
Gorbaciov. Glasnost-ul nu s-a impus sub presiunea maselor i nici la insistenele Biroului Politic.
A fost ideea lui Gorbaciov, pe care a promovat-o i a continuat s-o susin, n ciuda unei opoziii
nverunate din partea liderilor conservatori.
Poate c tocmai Glasnost-ul, mai mult dect orice, a fcut posibil nlturarea definitiv a
sistemului sovietic. Iar faptul c aceast schimbare revoluionar s-a produs far violen n
general (cel puin pn n prezent), se datoreaz n mare msur politicii i atitudinii lui
Gorbaciov.S-a obiectat c Gorbaciov n-a avut n vedere unele dintre cele mai importante

rezultate ale aciunilor sale (cum ar fi reunificarea Germaniei, destrmarea Uniunii Sovietice i
nlturarea comunismului).
Cnd Gorbaciov a preluat puterea n 1985, nimeni nu a anticipat c prbuirea imperiului
comunist era att de aproape. ntr-adevr, dac n 1985 ar fi fost ales din nou un preedinte de.
genul lui Lenin sau Stalin n fruntea statului sovietic, acel guvern represiv s-ar fi meninut i azi,
iar rzboiul rece ar fi continuat.Iat ns c la conducerea Uniunii Sovietice a venit Mihail
Gorbaciov, nu un Stalin. i cu toate c nu a urmrit nici dezmembrarea Uniunii Sovietice, nici
desfiinarea partidului comunist care guverna ara nc de la crearea sa, politica adoptat i
forele puse n micare au dus la acest rezultat. Indiferent de inteniile lui, Gorbaciov a schimbat
lumea noastr n mod irevocabil.
http://www.mihail-gorbaciov-dezintegrarea-uniunii-sovietice

NEGOCIERI .SI RECONSTRUCTIE IN SPATIUL SOVIETIC

Intilnirea presedintilor Obama si Nedved din martie 2012 , in care Barack Obama ai transmite lui
Vladimir Putin, prin intermediul lui Pavel Nedved, ca dupa alegeri va da dovada de mai multa
flexibilitate in chestiune scutului Antiracheta din Eurpa Centrala si de Est , : scutul antiracheta
din Europa Centrala si de Est.
Lipsa progreselor vizibile sa datorat dezacordurilor Ruso- Americane pe dosare complicate ,
cum ar fi: scutul antiracheta din Europa Centrala si de Est,,Rusia este tipul de economie in care
factorul politc joaca in continuare un rol major ; si nu poti dezvolta o colaborare economica
pragmatica daca ai blocata relatia politica.- Scutul American de aparare Antiracheta poate
deveni tinta Rusiei daca Rusia considera ca este tinta scutului Antiracheta, ceea ce nu convine
Rusiei este diminuarea potentialului strategic de intimidare politico-militara a Moscovei .- Rusia
are tehnologia si capacitatea militara de de a penetra scutul American prin urmare este greu de
inteles ca relatia Washinghton Moscova , va cunoaste curind o imbunatatire spectaculoasa si
stingerea tuturor divergentelor avind in vedere interesul ambelor puteri concentrate pe anumite
zone strategice cum ar fi :

Zona geo-strategica a Asiei avind o importanta foarte mare in doctrina lui Vladimir Putin,
DOCTRINA bazata pe dorinta de a mentine in atentia lumii interesele specifice a unei Rusii cu o
identitate puternica, din aceasta perspectiva existenta unor negocieri Ruso- Americane cu
acooperire globala s au regionala, a unor mega proiecte strategice ale Statelor Unite pentru care
este necesar o consultare si un acord a Rusiei, acord ce nu dezavantajeaza deloc Moscova si pe
liderul de la Kremlin.
Vecinatatea vestica a Rusiei : periferia continentului Europeana a devenit in ultimii doi ani
poligonul simbolic al competitiei strategice cu Uniunea Europeana . Esecul proiectului Nabuco
West, destinat Coridorului European Sudic determinat de un truc Ruso-Azer( retragerea
Gazprom in fata lui Socar la licitatia pentru achizitionarea companiei Grecesti DESFA), un deal
acceptat de Statele Unite pentru stimularea interesului gazelor de sist , a fost o prima mare
confirmare a politicii liderului de la kremlin care ironizeaza proiectul Uniunii Europene si
ingroapa teava in pamint atiata timp cit prin Nabucco n-o sa curga niciodata gaz.
Bruxellesul incearca acum pe final de mandat o victorie internationala si sa transforme sumitul
de la Vilnius intr o poveste de succes , care este Ucraina miza cea mare a parteneriatului Estic,
nu va semna acoordul de asociere de la Vilnius si va fi un essec total .
Bielarus, Armenia si Azerbaidjeanul lipsite de atentia politica a Statelor Unite sunt indiicile unui
semiesec al politicii de vecinatate a Bruxellesului la care adaugarea Ucrainei pe lista
nefrecventabila ar da imaginea devastatoare a incertitudinii regionale si a umbrei grele a Rusiei.
Lispsa de interes si retragerea discreta a Americii din zona nu pot fi deocamdata compensate de o
Europa esentialmente divizata politic, Trupele Americane servesc intereselor strategice Statelor
Unite si contribuabililor americani, reteragerea Americii din rolul de politist Global cu care ne
obisnuisem in perioada unipolarismului de dupa razboiul rece lasa ecuatia de securitate a lumii
intr o incertitudine.-Exista de asemenea un interes cert al statelor unite pentru stabilitatea pe cale
diplomatica a regiunii Iranului, pentru atragerea, responsabilizarea credibilizarea treptata si
reincluderea Iranului in ecuatia complicata a Orientului Mijlociu.
Administratia Obama doreste dezangajarea strategica din conflictele vechi sau noi ale Orientului
Mijlociu si retragerea din afganistan pentr u fi evitata paradigma razboinica a deceniului trecut,
si din perspectiva raporturilor de forta dintr e Siti si Suniti, din aceste contexte Statele Unite
doresc realizarea unei balante de putere ajungind la concluzia ca nu pot sa lupte simultan cu
insurgenta Sunita din tarile cu populatie majoritara musulmana , si cu militiile Siite finantate de
Iran.
Israelul si Arabia Saudita aliati traditionali ai Statelor Unite se vor opune reabilitarii regimului de
la Teheran.

Rusia lui Putin ar dori mai degraba prelungirea impasului actual in dosarul Nuclear Iranian si
aminarea oricarei rezolutii pentru a fragiliza mai mult unitatea, forta si capacitatea Occidentului
de a reglementa crizele Internationale , pe de alta parte o retragere negociata a Americii in
sprijinul Iranului pentru gruparea Hezbollah si pentr u regimul alawitilor de la Damasc ar putea
precipita caderea lui Basshar al- assad( vechiul aliat al Moscovei), care ar insemna rezolvarea
simultana a doua crize grave care macina Occidentul Mijlociu de cativa ani buni.
Prabusirea U.R.S.S. a lasat drum liber S.U.A. pentru a deveni unica putere mondiala, insa
caderea URSS. a fost determinat de puterea Americii pe mare care a deschis canalele maritime
pt dominarea lumii, dominatia SUA, dezvoltarea comertului international si trasarea liniilor
comertului maritim international pe de o parte , si pe de alta parte introducerea unor reguli pt a
bloca regulile oricarui altcuiva trasind directiile pt comertul maritim si respingind accesul altor
tari la rutele comerciale internationale.
Statele Unite au modelat sistemul comercial International folosindu se de accesul la Piata
Americana ca mijloc de modelare a altor tari. Statele Unite au devenenit prospere datorita
puterii maritime .
Statele Unite si URSS, in relatiile lor bileterale, sa u multilaterale cu alte tari pot oferi:
S.UA. ofera : acces la reteaua internationala comerciala si drept de vinzare in cadrul economiei
Americane .
URSS, ofera armament sprijin politic,tehnologie nucleara , gaze naturale , petrol.
Prabusirea URSS. a avut efect asupra sistemului international, o Rusie si o America ce
stabilizasera echilibru intre superputeri , o lume bipolara transformindu se intr o lume unipolara ,
puterea Europeana sa destramat la sfirsitul sec xx, odata cu Imperiile Europene, acest fapt a dus
la creerea unui gol care a fost umplut de catre SUA(puterea dominanta din America de nord
singura mare putere cu iesire la Oceanul Atlantic si Pacific ) America de nord a luat locul
Europei devenind centrul gravitational al Sistemului International.
Acesta era a inceput cu incercare unor tari musulmane de a recrea ,,Califatul(imperiul Islamic)
care se intindea de la Pacific la Atlantic, datorita acestui lucru a fost inevitabil in lovirea Statelor
Unite a terorismului Islamic.