Sunteți pe pagina 1din 7

Geopolitica - Rusia si strainatatea apropiata Rusia dupa incheierea Razboiului Rece Rusia si strainatatea apropiata Dupa incheierea razboiului

rece, fiecare tara europeana a blocului socialist a fost confruntata cu problemele dificile si dureroase ale tranzitiei. Intr-o tara obisnuita tranzitia a insemnat trecerea de la totalitarism la democratie si de la economia centralizata la cea de piata. In cazul Rusiei, tranzitia a insemnat si trecerea de la statul imperial la cel post imperial. Daca in planul dificultatilor reale trecerea de la economia centralizata la cea de piata se dovedeste foarte complicata, mai ales in cazul Rusiei unde amploarea transformarii adauga elemente de dificultate suplimentare procesului, in planul perceptiei, cea mai delicata problema este totusi cea a trecerii de la statul imperial la cel post imperial. Este delicata pentru ca de 300 de ani rusii traiesc in minte cu ideea imperiala, care le oferea un gen de compensatie la greutatile si lipsurile vietii cotidiene. De data aceasta, prabusirea imperiului a fost insotita de o prabusire a nivelului de trai, chiar a securitatii personale. disparut si !aroma ideologica" pe care o raspandea, totusi, e#istenta imperiului$ suferim, dar cel putin suntem mari si chiar temuti. De aceea, populatia este tentata sa priveasca disparitia imperiului ca o pierdere, ca o tragedie, mai mult ca un !complot" deliberat pentru a dezmembra un guvern si o natiune %D. &ergin si '. Gustafson, !Rusia 2010 and What It Means for the World, pag. ())*. E#ista o realitate psihologica a momentului pe care il traverseaza Rusia, realitate de care trebuie sa tinem seama. +onsideram ca intr-un curs de geopolitica este bine sa semnalam e#istenta acestei realitati, pentru ca poate deveni !materie prima" pentru noi intrupari ale ideii imperiale. Rusia, ne spun &ergin si Gustafson, traieste convingerea ca !a fost amagita parasind locul pe care il merita in lume" %op.cit., pag. ()(*. ,ostalgia imperiala poate fi reaprinsa, fie printr-o politica de !resentiment si umilire" din partea -ccidentului, fie prin esecul tranzitiei care ar readuce in minti vremurile de altadata %sau o combinatie a acestor tipuri de fenomene*. De aceea, subliniem de acum, apusul ideii imperiale este conditionat in primul rand de succesul economic intern al Rusiei de azi, de modernizarea sa. t.3/)d0/3(1..f 2orbind despre imperiu si ideea imperiala la rusi, nu putem sa nu amintim ca imperiul sovietic din perioada socialista a acestei uniuni avea o e#istenta structurata in mai multe cercuri concentrice. 3rimul, dupa cum preciza si 4bignie5 6rzezins1i %!Game Plan", pag. /7* este imperiul 8arii Rusii. pro#imativ )/9 milioane de rusi dominau apro#imativ )/9 milioane de oameni apartinand unor numeroase natiuni ne-ruse, incluzand 90 milioane de musulmani asiatici si 90 milioane de ucrainieni.

l doilea este imperiul sovietic. 3rin intermediul sau, 8oscova controla state satelit in care traiau )(0 milioane de mongoli. l treilea este imperiul comunist al 8oscovei, care includea state precum +uba, ,icaragua, 2ietnam, ngola, Etiopia, &emenul de :ud si +oreea de ,ord, dependente de 8oscova din ratiuni ce tineau de spri;in militar si economic, ghidare politica, etc. ceste state din urma au o populatie de circa )30 milioane locuitori. 3rin urmare, )/9 milioane de rusi au e#ercitat un control politic asupra unui sistem imperial care includea 9/9 milioane de oameni raspanditi in intreaga Eurasie si in teritorii dependente de peste mari. +u alte cuvinte, misiunea internationalista a leninismului, considera autorul american, nu a reprezentat decat un alt invelis pentru promovarea unor interese imperiale mai vechi. 3entru a putea urmari unele dintre principalele probleme de ordin geopolitic ale Rusiei de astazi sa infatisam, in datele sale sumare, peisa;ul politic al Rusiei si !strainatatii sale apropiate" %near abroad*. <osta =R:: continea )9 republici unionale care au devenit state independente. Evgheni &asin ne propune o sistematizare a lor pe care o reproducem mai ;os %!The Economic Space of the ormer So!iet "nion# past and present in >. ?illiamson, !Economic $onse%uences of So!iet &isintegration'(

Republicile Slave: Rusia, =craina, 6elarus. +u anumite rezerve, spune autorul, 8oldova ar putea intra in aceasta grupa %din nou, am spune, mentalitatile imperiale, care nu observa !amanuntul" ca 09@ din populatia acestui stat este formata din moldoveni, deci romani*. Republicile Transcaucaziene$ Georgia, rmenia si zerbai;an. In ciuda diferentelor de religie, adauga autorul, populatiile acestea sunt strans conectate - istoric si cultural - cu 'urcia, Iranul si -rientul 8i;lociu. Statele baltice$ Estonia, Aetonia si Aituania care s-au dezvoltat si se afla si astazi sub influenta Germaniei, 3oloniei si tarilor scandinave. Republicile din Asia Centrala: =zbe1istan, Birghistan, 'ad;i1istan si 'ur1menistan au devenit parte a imperiului mult mai tarziu, iar colonizarea ruseasca a avut o influenta redusa.

- pozitie speciala ocupa Bazahstanul, unde rusii detin o pondere de peste /0@ din populatie. +um vor evolua aceste state in raport cu RusiaC E#ista un scenariu ca fiecare sa aiba propria moneda si sa evolueze cu totul independent de RusiaD ipoteza opusa este ca toate sa formeze un spatiu economic comun, un spatiu al rublei. Realist este un scenariu intermediar, in care unele dintre aceste tari vor forma o uniune economica impreuna cu Rusia, altele nu. De pilda, 6ielorusia de;a a alcatuit o

uniune cu Rusia. Este foarte probabil sa se alature acestei uniuni si Bazahstanul, tara mare in care populatia ruseasca detine o pondere importanta. r fi, fara indoiala, riscant sa se faca ;udecati sigure in privinta evolutiei fiecarui stat. In )EE) la lma ta s-a semnat un acord care vroia sa intemeieze un gen de =niune Europeana a Estului, ceea ce numim Comunitatea Statelor Independente %+:I*, dar aceasta =niune a functionat modest. +auzele sunt multiple. <iecare dintre aceste tari are si o strategie proprie de evolutie si nu vede in mod pozitiv, din punct de vedere politic, un tip de subordonare fata de 8oscova. In acelasi timp, legaturile economice si sursa de materii prime pe care o reprezinta Rusia constituie un indemn spre integrare. E#ista, deci, doua tendinte contrare in atitudinea acestor tari si numai timpul va hotari care va fi invingatoare. In tot cazul, analistii spun ca un tratat de genul celui de la lma ta ar putea fi semnat intre Rusia, 6ielorusia, Bazahstan si Republicile din sia +entrala, eventual cele transcaucaziene, cu e#ceptia zerbai;anului.

Ucraina - inter ata europeana a Rusiei /03/)dtF3(1.fG.

Ilustrativa in acest sens este pozitia =crainei. l doilea stat din punct de vedere demografic din fostul spatiu al =R:: %9( milioane de locuitori* si-a proclamat printre primele independenta. Din punct de vedere politic, =craina isi doreste independenta, dar, in acelasi timp, ea are o acuta dependenta energetica fata de Rusia. =craina se zbate in acest parado#, iar ultimele sale evolutii se pare ca o apropie de Rusia. 2om insista putin asupra =crainei, intrucat are o pozitie geopolitica foarte importanta$ ea reprezinta interfata europeana a vechiului imperiu. !)u poate fi su*liniat indea+uns faptul ca# fara "craina# Rusia incetea,a sa fie un imperiu# dar# impreuna cu "craina mai intai amagita si# apoi# su*ordonata# Rusia de!ine automat un imperiu" %4. 6rzezins1i, !Parteneriatul prematur# in !Europa $entrala si de Est in ciclonul tran,itiei", pag. (E0*. - tara de dimensiunile =crainei cu pozitia sa geopolitica nu se poate desprinde de vechea legatura economica decat cu un efort financiar foarte mare pe care acum nu si-l poate in nici un fel permite. 3e fondul unei tranzitii complicate, in care reforma nu a fost

condusa, potrivit specialistilor, foarte bine, =craina a a;uns sa aiba o datorie de zeci de miliarde de dolari fata de Rusia. <ostul ministru de e#terne al Rusiei, ndrei Bozarev, in fata unor comentarii de tot felul si, probabil, a presiunilor vestice, a avut o apreciere neiertatoare$ !In $SI# totusi# chiar si un stat mare si de,!oltat economic precum "craina nu poate sa se descurce in afara unor legaturi stranse cu Rusia( E-ista o alternati!a. Este /ccidentul pregatit# de pilda# sa plateasca pentru petrolul si ga,ele li!rate de catre Rusia "crainiei# Georgiei si statelor din $SI sau sa preia plata catre Rusia a miliardelor de dolari# cat repre,inta datoria "crainei. Iata de ce rolul si responsa*ilitatile speciale ale Rusiei in cadrul fostei "niuni So!ietice tre*uie a!ute in minte de catre partenerii occidentali si spri+inite % ndrei Bozarev, !The 0agging Partnership, citat in Introducerea la !Europa $entrala si de Est in ciclonul tran,itiei"*. Ecuatia geopolitica a =crainei este, poate, cea mai comple!a dintre toate republicile unionale. 3ledeaza pentru acest lucru e#istenta celor aproape zece milioane de rusi care traiesc in aceasta tara. <aptul ca =craina detine +rimeea, tinut rusesc, locuit in ma;oritate de rusi, facut cadou de catre Hrusciov in )E9/ cu ocazia implinirii a trei sute de ani de la unirea =crainei cu Rusia. Iar cine detine +rimeea, detine o pozitie cheie la 8area ,eagra. 8ai presus de toate, aceste tari au un trecut comun de aproape 390 de ani care nu poate fi sters in cativa ani. +um spuneam, foarte importanta din punct de vedere geopolitic este pozitia =crainei care !ocupa" iesirea fostului imperiu spre Europa. De aceea, !transformarea ei dintr1o prelungire europeana a Rusiei intr1o *ariera a Rusiei spre Europa !a fi foarte greu de acceptat de catre Mosco!a" %3. Dobrescu# 2)u este loc de utopie# in volumul !Europa $entrala si de Est in ciclonul tran,itiei"*. Dintre celelalte republici unionale o situatie ceva mai clara au republicile baltice. :unt singurele care nu au aderat la +:I. Ele doresc sa restabileasca legaturile lor istorice$ Estonia cu <inlanda, Aetonia cu celelalte tari scandinave, Aituania cu Germania si 3olonia. +a suprafata ele sunt, fiecare, de marimea ustriei sau =ngariei, dar populatia este de ),0 milioane %Estonia*, 3,G milioane %Aituania*, 3,9 milioane %Aetonia*. E#ista doua tipuri de probleme delicate in cazul acestor tari$ ele e#portau catre celelalte foste republici unionale cca. 90@ din 3rodusul Intern 6rut. 3rin urmare, un interes economic foarte important le face sa mentina legaturile comerciale cu fostul spatiu sovietic. In acelasi timp, obiectivul politic declarat este sa diminueze aceste legaturi si sa intre in spatiul de influenta occidental. Din punct de vedere strategic, aceste tari sunt semnificative pentru Rusia, intrucat pe teritoriul lor trec rute comerciale foarte importante. In plus, porturile rusesti de la 6altica sunt inghetate pe timpul iernii. Desprinderea acestor state accentueaza situatia Rusiei de !infundatura continentala". ,e e#plicam astfel de ce Rusia se impotriveste tentativelor de integrare a acestor state in structurile occidentale. ,e e#plicam si de ce -ccidentul a manifestat oarecare prudenta in incura;area tendintelor de desprindere.

'oate cele trei tari baltice au fost invitate sa inceapa negocierile privind integrarea in =niunea Europeana %Estonia din )EE7, Aituania si Aetonia din decembrie )EEE, in urma summit-ului de la Helsin1i*. :i Rusia ca atare doreste o apropiere de =niunea Europeana. In ceea ce priveste integrarea in structurile de securitate, lucrurile stau cu totul diferit. :i nu credem ca in perioada imediat urmatoare ar fi sanse pentru integrarea acestor state in , '-. Dupa =craina, statele baltice reprezinta al doilea punct de conflict intre Rusia si , '-.

"utoiul cu pulbere al Caucazului

- sa insistam putin si asupra pozitiei statelor din +aucaz, pentru ca fiecare dintre ele prezinta serioase dificultati in tentativa de a obtine independenta. Este semnificativa in acest sens situatia Georgiei. Georgia se invecineaza cu 8area ,eagra unde are doua porturi$ :uhumi si 6atumi. 3e de alta parte, valoarea pozitiei geopolitice a Georgiei a crescut datorita descoperirilor de resurse petrolifere in 8area +aspica, aceasta tara situandu-se pe unul dintre drumurile pe care petrolul ar putea a;unge la 8area ,eagra si de aici spre Europa. Georgia este o tara relativ mica, are o suprafata apro#imativ egala cu cea a Irlandei pe care traiesc 9,9 milioane de locuitori. +u o pauza de cativa ani, imediat dupa primul razboi mondial, ea a fost de la inceputul secolului al III-lea integrata Rusiei. 3ana in )EE0 avea un nivel de trai peste media republicilor unionale. Ea producea cele mai bune vinuri din fosta =R:: si avea un e#port masiv intrucat fostul imperiu nu avea o productie proprie cat de cat indestulatoare. In plus, gruzinii erau buni comercianti si ei erau particularii care aprovizionau piata 8oscovei cu zarzavaturi %erau considerati un fel de !milionari socialisti"*. De la acest nivel, in )EE9 locuitorii capitalei - 'bilisi - nu aveau apa calda decat de doua ori pe saptamana cate doua ore. mintim acest lucru pentru a vedea cum simt, cum pot percepe oamenii obisnuiti premisele tranzitiei si cum se poate e#plica aparitia unor orientari nostalgice. #eorgia s-a proclamat independenta in )EE), iar primul presedinte care a castigat alegerile a fost 4viad Gamsa1urdia. Din )EE( puterea a fost preluata de Eduard :evardnadze, fostul ministru de e#terne al =R::. :e parea ca Georgia va deveni cu adevarat independenta. ,umai ca pe teritoriul sau au izbucnit J la timp, am spune J miscari de independenta a unor provincii.

3rima a fost cea initiata de -setia de :ud. -setinii, popor din +aucaz, traiesc in doua provincii$ -setia de ,ord integrata <ederatiei Ruse %000 mii de locuitori*, si -setia de :ud %)00 mii de locuitori dintre care 09@ osetini si 30@ gruzini* care face parte din Georgia. -setia de :ud isi proclama independenta. Georgia declara neconstitutionalitatea hotararii. Izbucneste un conflict militar care ia sfarsit doar in )EE3, cand Georgia adera la +:I, prile; cu care dobandeste spri;inul 8oscovei in solutionarea conflictelor interne. In mai )EE0, se semneaza 8emorandumul rusogruzino-osetin cu privire la asigurarea securitatii si increderii intre parti. +umva dupa acelasi scenariu are loc si conflictul din bhazia - republica autonoma a Georgiei, situata pe litoralul 8arii ,egre %9/0 mii de locuitori dintre care )G@ abhazi, /3@ gruzini si )G@ rusi* avand capitala la :uhumi. bhazia isi declara independenta, 'bilisi nu recunoaste hotararea, izbucneste conflictul armat, abhazii fiind spri;initi de !voluntari" din +aucazul de ,ord. +ert este ca la )/ mai )EE/ a fost semnat la 8oscova un acord de incetare a focului in zona conflictului georgiano-abhaz care prevede crearea unei zone de securitate unde sa fie dislocate forte de mentinere a pacii ale +:I. In )EE0, Georgia si bhazia au convenit !prelungirea mandatului trupelor ruse". Deci, republicile unionale sunt supuse si unor presiuni de felul acesta din partea 8oscovei. :i ele nu au de ales. ccepta medierea 8oscovei, accepta trupe rusesti pentru a-si salva e#istenta statala. 3e de alta parte, e#emplul dat arata cat de complicata este situatia nu numai in +aucaz, ci in mai toate republicile unionale. <iecare republica are !pungi de populatie" de alta etnie care pot repede deveni masa de manevra. De aceea, problema independentei acestor republici fata de Rusia este foarte complicata si trebuie tratata cu mare prudenta si, am spune, cu intelegere. Armenia nu are iesire la mare sau la alte cai de comunicatie importante. 'rei dintre cele patru tari cu care se invecineaza sunt islamice %'urcia, zerbai;an si Iran*, iar de Georgia este despartita de un munte traversat numai de o cale ferata care nu poate transporta mai mult de o patrime din comertul tarii. 3ozitia sa este izbitor de asemanatoare cu cea a ,epalului sau Aesoto - deci fara acces direct la o cale de comunicatie importanta. De aceea, o buna relatie cu 8oscova este principala solutie de supravietuire. +ea mai mare tara caucaziana - Azerbai$anul %7 milioane locuitori* - a suferit mult in urma conflictului din ,agorno Barabah pentru ca a fost intranta de o tara mai mica % rmenia* si pentru ca a pierdut un important teritoriu. Regiunea ,agorno Barabah %Barabahul de munte* a fost o enclava in cadrul zerbai;anului. +ei )E0 de mii de locuitori ai sai erau in proportie de 70@ armeni si (0@ azeri. In )E(0, congresul armenilor din ,agorno Barabah decide unirea acestei zone cu armenii. Aa interventia lui :talin, acest teritoriu este cedat zerbai;anului. m mentionat acest lucru pentru ca era o practica imperiala - pe care nu au practicat-o numai rusii, dar in care :talin a inregistrat adevarate performante - de a face

asemenea impartiri si reimpartiri care sa creeze potentiale surse de conflict. Deci, in cazul 8oldovei de peste 3rut, :talin a luat nordul si sudul tarii si le-a dat =crainei, creand mari complicatii ulterioare. Intr-un mod asemanator a procedat in cazul -setiei, a tinutului ,agorno etc. Aa sfarsitul deceniului al II-lea au loc demonstratii ale armenilor din enclava in favoarea unirii cu rmenia. :e a;unge la conflict deschis. In primavara lui )EE3 se declanseaza ofensiva etnicilor armeni in urma careia sunt deschise doua coridoare de legatura cu rmenia si este cucerit )0@ din teritoriul azer. +u un an mai tarziu are loc un gen de reglementare, un acord semnat de partile implicate la 8oscova. zerbai;anul este o tara vecina cu Iranul %de altfel pe teritoriul sau traiesc multi iranieini*. 3e de alta parte, importanta acestui stat a crescut odata cu descoperirea rezervelor de petrol din 8area +aspica. <rustrat de victoria armeana, precum si de spri;inul sovietic implicit acordat rmeniei in timpul conflictului, zerbai;anul dezvolta legaturi vizibile cu -ccidentul %mai ales cu := *. De altfel, si tarile occidentale au tot interesul sa amplifice cooperarea cu 6a1u. De aceea traiectoria acestei tari va fi, fara indoiala, ascendenta. 3lina de necunoscute este si evolutia tarilor din Asia Centrala. u inalte rate de crestere a populatiei si, in acelasi timp, sunt printre cele mai sarace republici ale fostului spatiu sovietic. Rolul lor clasic in vechea diviziune socialista a fost acela de a produce materii prime. <oarte important intre aceste state este =zbe1istan. +u o populatie de (/ de milioane si o suprafata mai mare decat a Germaniei si mai mica decat a <rantei, beneficiind de o conducere realista si hotarata, =zbe1istanul a consemnat in ultimii ani ritmuri de crestere economica. El se detaseaza intre cele patru tari. Dar aceste tari sufera doua tipuri de influente cu semnificatii geopolitice de netagaduit$ influenta tarilor musulmane situate la sud si influenta +hinei situata la vest.