UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE LITERE SI FILOSOFIE

P. P. PANAITESCU

ISTORIA PROM
CURS 1936-1937
61.

-................-

V I

EDITORI :
N. ZAMFIRESCU ?I GH. IONESCU
www.dacoromanica.ro -.-
 Prelegerea I-a

Miercuri 3.11.1937

Introducere.

911EIRI21.922ELEta14202/2102

In oursui anului acesta ne vom ocupa de Isto-

ILa Poloniei. Inainte,insa, de a incepe desvoltarea

istorica a faptelor, trebuesc date anumite lamuriri,

anume sa arat motivul pentru care voi incepe aceas-
ta istorie ti sensul pe care trebue sa-1 aau aces-
tei istorii, sau - mai bine zis - metoda pe care in,

teleG sto utilizez la prezentarea diferitelor feno-

mene istorice.

Cred ea pentru a intelege istoria noastra,es-

te necesar sa cunoastem istoria vecinilor. Fire, te

ca Istoria Poloniei e numai o parte, urmind ca in

alVi ani sa fac o istorie a celorlalte popoare sla-

www.dacoromanica.ro
 - 4 -

ye vecine nou6, cAci, trebue sa afirm in primul mo-

ment ca not suntem preocupati numai de tot ceeace in-

tereseazA pe Slavi. Un alt motiv ce ne indeamnA sA

studiem trecutul Poloniei este urmatorul: o cerceta-
re a Istoriei Poloniei ne desvAlue influentele poli-

tico, culturale; socials, in general toate inrauri-

rile ce s' au exercitat de aceastA -Vara asupra sta-

telor romineqti.

Istoria Poloniei va fi push. - evident - in le-

gaturA cu istoria noastrA. Prin aceasta nainVeleg

sA fac o istorie a legAturilor noastre cu Polonia,
dar vreau ca prin inqirarea faptelor sa insist asu-

pra epocilor in care se observes o mai strinsa colabo-

rare polono-rominA.
in ceea ce priveqte metoda de cercetare - nu

voi face o expunere pragmatics, unde fenomenele is-

torice - fares ed fie judecate, explicate in cauzele

vi consecinlele for aunt pur i simple InO.rate.Exis-

ti istorici partizani ai acestei metode pragmatice,

www.dacoromanica.ro
 -5 .

care afirma ell tot ce trece dincolo de expunerea

rigida a faptelor nu mai este Istorie, ci are ea-

racter subiectiv. 0 asemenea istorie pragmatics es-
te literal moarta. Cred.ca in prima rind faptele
vor trebui sal fie explicate in cauzalitaten lor.ur-

marind de-alungul veacurilor un fir ce va lemma toa-

te faptele intre ele, fie ele din domeniul politic,

social, cultural, religion. etc Dar, aceste evenl-

mente trebuesc introduse intr'un cadru geografic,

intr'un cadru etnic, unde se va urmitri desvoltarea

poporalui respectiv.

Prin urmare voi prezenta o istorie cauzala Cu

fapte care sal' se lege intre ele. Voi Vine seam& de

faptele economice, sociale, in general de totul ce

va fi In stare sal ne explice in chip real qi convin,

gator un fenomen oarecare.

Perioadele istoriei Poloniei. Istoria Poloniei

se poate imparVi in mai multe perioade. Prima pe -

rioada zisa de formaVie, incepe cu vremurile puffin

www.dacoromanica.ro
 - 6 -

cuslascute. Polonia intra in lumina Istoriel in momenm

tal in care locuitorii ei primesc crestinismul. Ce

spa Intimplat inainte nu otim sigur. Totul es to inva7

luit de ltgenda. In cedace privecte pe scriitotii

streini, contimporani custarea aceasta de ViaVa a

Poloniei, patrunsi de un profund spirit religios,nu

Blau ocupat de popoarele necregtine. De aceea late-

puturile Istoriei Polonilor suns Inecate 8n, diferite

legende.

Orestinarea Polonilor inceve am,o data (966)

ce poate fi socotita qi.ca data a intrarii acestui

popor in Istorie. Regale Mieszko I - primul rege

crestin - creqtineaza De Poloni. Urmeaza o perioada

lunga de sevaire, ce merge _Dina la 1315, numita epo-

ca de formatiune. In acest timp se observa o aerie

de incercari: z1nd avem In fata un stat unitargin -

tins, and avem in fag mai multe statulete. Prin.
urmare, ()data cu anul 1315, Polonia se prezinta lu-

mit ea un stat organizat_si asezat pe fundamente du-

rabile, pInA atunci 141 cauta forma de viaVA conre-

nabilI. www.dacoromanica.ro
 _ 7 -

Istoria Poloniei in foarte multe forme se area

Ian& cu Istoria tArilor din Apus; aceasta din prici-

na relatiilor sale intinse EA continue cu Apusul ,

spre deosebire de Istoria noastr& care de prea pu-

ne on are a ne vorbi de inr&urirkapusete.
In genere se socoate ca Istoria se imparte in
patru perioade: evul antic, mediu, modern qi contim-

porat. In ceea ce priveqte evul antic polonez, el

nu exists, caci in aceast& vreme avem in faVel o mas-

s& de slavi nediferentiaVi in popoare distincte. De

aceea trecem peste istoria antics ci ne oprim la e-

vul mediu. Intrebarea presant& este: pin& undo se

intinde aceasta perioad& ? Spre a raspunde trebue sa

l&murim unele puncte. Se socoate c& in Apus Evul Me-
diu se term n& la 1453.

Descoperirile geografice din sec. XV, marele

formatii- statale din Apus (Anglia, Franta, Spania),

au dat transrormari de viata, care au mars dela A-

pus spre 2asarit. La not evul mediu se terrain& mutt

mai tirziu 4i anume pe timpul domniei lui Mihaiu Vi-

www.dacoromanica.ro
 - 8 -

teazul (1600), deci suntem cu molt in Intirziere.In

Ras5rit trecerea dela evul mediu la evul modern are
un caracter contrar de ceeace se petrece in Apusul
Europei, aceasta privity din punt de vedere politic
0. social. In Apus micile state, puzderia aceea de
state reudale, unde tiecare senior era geful absolut
al feudei sale, in epoca moderns cedeaza ci pe locul

for apar state unitare conduse de regi. Nobilimea 10

pierde din importan4A (ex. Spania, Franta). Prin ur
mare In locul multelor state conduse de =ban, se
ridicil state mai mari, carmuite de regi. In Rasiirit

se Intimple, toamai co4trariul. La not pine: aproape

de l ihai Yiteazul sunt dbmni care clrmuesc cu o au-

toritate puffin contestati. Avem o dinastie care ea

urmeze din tat&In fiu,la tron. In sec. XVI vechkle

dinastii se sting. Domnii Incep a conduce destinele

Varii putinA vreme, caci forVa reprezentata de boeri

putea oricind sdruncina temelia oricarei domnii.Boe-

rii sunt atot stapinitori. Deci la not aA rAtrOCAL,

jivers de ce se petrece in Apusul Europei: In evil].

www.dacoromanica.ro
 9 ...
-

mediu avem stat unitar gn jurul domnului.In epoca

moderns creqte la not puterea nebilimei. Acelaqi lu-

cre se IntImpla qi in Polonia. Ana in sec. 16 nobi-

limea asculta de rege, tronul era ocupat de membrii

aceleasi dinastii.,CurInd, Insa, regii Incep a& fie

aleqi de nobili, care organize i qi corIgtienVi de

puterea lor, cauta a se Impotrivi vointii regale.Re-

gele sere a putea-fi ales, trebuia sa cedeze din pre

rogativele sale nobililor. Adavaratul conducator es-

ie organul compus din nobili, pieta sau sejmul,care

nu tine seams in stat de puterea qi vointa regale.

Asti.pssliaineiaaje,ar la acel "liberum ve-

to" cInd un singur nobil putea tine in loc Intregul

mers al aril.

Fireqte se puns intrebarea: dace in Apusul Eu-

ropei s'a intimplat un proces de sinteza, iar In Ra-

sarit s'a produs un proces de dezagregare ? Faptele

s' au intimplat astfel: in Apus de pe urma descoperi-

rilor geografice, au venit foarte multe averi care

au Imbogatit elasa burghezilor. Regii observind ea
www.dacoromanica.ro
 - 10 -
burghezia este foarte activA qi bogatA, $i -au apro-

piat aceasti clasA In lupta contra nobililor, care

evolutiv incepe a decAdea. Semiorii saraciti in

coneurenta cu burghezii,s1Abesc ca putere qi astfel

permit regilor set se Intemeeze state Saari, unitare.

In RAsarit nu s'a intimplat acelaqi lucre. Drumuri-

le de comer cu Asia, dela cucerirea tnrceasca s'au

JAiats, comertul international nu a mai fort nnsfbil,

iar burghezia in lupta cu greutAtile negotului_nia-

ze ca putere in Stat. Spre exemplu, pe vremea lui

qteran cel Mare se floea un viu comer international
Drumurile de comer erau bAtAtorite de merfuri qi
negustori de diferite natiuni.Tenean in Moldova ne-
,-
gustori genovezi, poloni, armeni,etc. nagustorii 0-
raqelor,poastre nu se 15sau mai pe jos qi pe ace -

leaqi drumuri cAutau 8A-qi vindA mArfurile. Dela un

time activitatea comercialA este fortata BA stagne-
ze. nate Inc O.; evens °sib' II rid 0-

oarele aflate In chi s exclusiv in miluile ndbili-

jar4 NobIl o rietar al pAmintului se ri-

www.dacoromanica.ro
 11
died intii la important& material& opal itica.

Lipsa burgheziei in Rasaritul Europei a permis ri-

4itarea nobililor, care spre a domina in Stat nu Vi-
ne seama de nicio limit. Am. aratat ea ridicarea no-

bililor in Rasarit amr-este o caracteristica a Isto-

riei Poloniei.

polonia in epoca modern& intl.& is anarchie..De-__

cadereanu incepe dela o data precisa; totusi_yom

alege - mai mu

(moartea lui Sigismund August qi stingerea dagello-

nilor). Epoca ce urmeaza, de'i presarata cu multa

glorie - ex. faptele mareVe ale ilustrului rege I.
Sobieski - vede crescind puterea nobililor. De de-
zagrega Statului statele vecines Rusia,

Austria Per,usia. Im ar irea

e,..2nE222222941=ntiMUKAPgt Departe in Apus mul-

Vimea descatusata cauta s&-qi dea o forma de viata
liberra, declan§ind RevoluVia franceza ei inaugurind

prin aceast& splendid& acViune o nova epoca.. In Ra-

sarit, Polonia antra In epoca contempostani--Prin...
www.dacoromanica.ro
 12
pierderea fiinVei sale ca stat. A treia ImpArtire a7

re loc la 1795, cind se terming 2.A-Dadia-mode

er
c&reie,i ummeazi perioada contimporana. caracteri
zati rin rede te tarea sentimentelor a ionale la_
popoare. La Polonezi aceste sentimente spar ci el3ex- .

teriorizataprin declansarea unor revolutii, temmina

.ke toate cu in3ucces.0 altA manirestare a sentimentu-

lui national la Plonezii, care acum ascultau de auto.

ritatea streinA a Austriacilor, Prusienilor *i Rugi

lor, a Post crearea unor asociatii miqcari, ce la
Inceput au un aspect cultural, apoi unul politio.Suc-

cesul va veni Ins& mai tIrziu.

Prin urmare .schematic. Istoria Poloniei_ se

poate prezenta astfel:

1966 - 1315 .. epoca de formatiune

evul
1315 . 1572 . '1 * autoritate
regal& mediu
1572 - 1795 . " modern&

795 " contimporara

L Astral cred cA se poate Incadra istoria Polo

niei in Istoria Lumii.

www.dacoromanica.ro
 .13-
Cele mai insemnate lucrAri.
Cercetatorii polonezi. foarte mutt impresio-

naVi de istoria lor, eau impar it In douX 4cnAla

qcoala zisA dela Cracovia (unde e o veche Universi-

tate polonA ce ci.a pAstrat aspectul naVional chiar

sub domlnaViunea austriacA) eau palmist& obsedat1

de nenorocirea cu care se terming epoca moclernApo-

asga. a socotit ea tot ce s'a petrecut anterior for

meazA cauzele impArtirii Statului. Astrel nobilimea
a urmArit numai un sentimeirsg.zegLi
erau obsedati numai de interesele for personale sau

familiare...totul, absolut total a concurat la ea-

tastrofa imparVirii. Dar, aceastA scoalii de critics

urmarea $i un scop nobil. Prin exemplul trecutului

cAuta sA arate cum trebue sA fie in viitor poporul

polonez.
In contra acestei scoale s'a xidicat ccoala

zisA optimists. Poporul polonez. care a suferit ca-

tastrofa desrlinVarii sale ca stat, a,avut un rol

civllizator in RAsAritul Europei. El a inceput BA

www.dacoromanica.ro
 -14-
decadA numai intro anume periowlet. Prin urmare nu
2.4treaga istorie trebue invinuitA. Statul Ins& a de-

cAzut n u numai din slAbicinnea sa ci gi din pricing

imperialismulai
.,
acaparator al 7!flP11Dr_t Raul - deci-
a venit nu numai din interior, ci gi din exteriorul

Orli. Dar, Istoria nu trebue ski fie un tribunsl,nn-

de fiecare pentru dreptatea sa incearcA 155.ia orice

Ii cOnvine. Iparia trebue privitA In ansemblu.

curitaa D1._0. Gorkas care gtie gi limba ro-
ming, a ridicat azi din non tema puss de scoala_din

Cracovis.
Istoria Poloniei este foarte populara. Polone-
zii in vremea de sub jugare au gasit o mineeke in

cercefarea trecutului: NumArul studiilor istorice es-

te foarte mare. Astazi la "Polonezi a rAmas aceeaqi

preocupare, acela?i interes pentru studiile istorice

Tree la o scurtA bibliografie. VA prezint Z sue_
;ie de lacrAri privitoare 1 oria Poloniei excel>
tinds evident pe ceie scrise 1.n limba polon& ce nu

va sunt accesibile. 0 lucrare scrisa In limba fran-

www.dacoromanica.ro
 -15-
ceed este datorita lui Wgclaw SobieAkiA_"Ristoire
de Pologne" 318 pag. Paris. 1934. Sobieski este un
istoric optimist. Cunoscutul profesor Oskar Balecki

are deasemeni In franVuzeste studiul: "Polonia dela

966 pin& la 1918, Varsovia, 1932, iar GramintuHis-

toire de Polognen,Paris 1923. In lidba german& es-
te a lucrare "Gesdhichte Polens" in mai multe volume,

dintre care primul se datoreste lui Roepel iar ce-

lelalte lui Caro. Acestea. aunt studii de caraoter

general, lucrArile speciale le vom anintL.eu timpul.

Cadrul geografic.

Privind o harts geograficd a Poloniei, obser-

yam avoluVia teritorialfi a acestai stat. Ucraina cu
avawia Alba, care astazi fac parte din Rusia, In tre-
cut an opartinut Poloniei. D9asemenea regiunea din

ESTLSTIPAIAAILALQZIgna1741L4E4221 a f°az cindva

sub autoritatea statului polonez. Cum se vede, Po-
Ionia veche era mult mai intins& decit cea de azi,

aceasta, in special, sere RisArit.

Exceptind
,
C: .11 i care formeaza rani-
www.dacoromanica.ro
 -16-
vlipgx,re $114:!!!tljolonia este o cimpie intinsg.

De altfel numele Polonia derive,' dela cuvintul "pole"

care inseamnA "cimpie". In reaiitate numele tArii

este imprumutat dela un trib "polianii". &clic& dela

un trib care locuia la cimpie. MunIiiOarpatit.care

stNAjuesc granita Galitieit.au Post De timpuri co-

lindati de foarte multi pAstori Romtni. Numirile de
localitati aratd existents_ Rominilor. Regiunea 0-

cupatA de munti este bogatA in same qi petrol a ed-

rui pretuire s'a fAcut In zilele noastre. Sarea insE

din vechime a fost exploatatA 91 CoileTtMiauna din

bogAtiile de bazA ale Orli. De alts parte, Polonia
1ste_presAratA cu foarte multe pdduri, care se in-

tind in special grin partea de Nord. Prin ele au vie

'it pi n& foarte curtnd numeroase turme de zidbrii.

Afar& de munti, Polonia nu nature,-

le. Faptul acesta a avut repercusiume aeupra leto-

riei. Granita dela o epoc4 la alta a varlat deseori.

Cind Polonia era puternicd, hotarul se intindea de-

parte, sere 115sArit, in dauna Rusiei, iar.cind,dim-
www.dacoromanica.ro
 .17

potriva, statul polonez era foarte,slab, Ruqii erau

aceia care aveau hotarul fixat pe pamintul loniel.
La fel s'a latimplat qi la granita de Apus, numai
ca jocul acesta a privit pe Germani qi pe Polonezi.
Au Lost momenta And Po Ionia se .ntindea tocmai pi.
45, in Saxonia. In ceeace prive§te hotarul dinspre
Moldova, nu prea s'a schimbat din. pricina FraniVei
naturale.
Intinderea Poloniei inspre Apus gi 1 as5.rit
mai este complicate §i cu alter chestiune: polonia
nla 3, a vut o moire la mare`
e pen= tdesvo lta-
rea sa economica avea o neapUrata nevpe de o wire
la mare: fie la Marea Baltic a, fie la Marea Neagra.
Pentx
eau Purtat luote cu cavaierit Teutoni. CitAva vre-
me Po I:. '
.. La 11.,Neagraldupa
cueerirea tirmului de Atari mai raminea tin singer
r-----
drum acela care trecea grin Moldova.. Polonia,care

avea nevoe absolute, de M. Neagr, In.cepe. a &auto.

'Faso. 2
www.dacoromanica.ro
 -18-
prieteaia Moldovenilor. Actele de vasalitate ale voe-

vozIlor nogtri trebuesc astfel explicate, cad_ prin

ele se asigura drumul Polonilor.

Clasele sociale.

Polonia, fiind o Vara namai cimpie, oferea lo-

cuitorilor o sin r agriculturaaalanaz
zii agricultori nu au avut orage:din aaeastd prici-
ng la inceput nu a existat o burghezie. A rams ca
AlVi streini 86 inlocuiasca pe- Polonezi la orase.(k-

cast fenomen s'a petrecut gi in Vara noastrd gi in

Ungaria..., unde °regale s'au xbaut de Sasi). Astfel

Qermanii traesc si in Polonia ca orageni. F3 au sn+

meiat Cracovia, Ls= Liowul) . AlatUri de

Sasi agar mai tirziu Armenii, care au avut'un insem-

nat rol in Sud. Incetul cu incetal Germanii gi Arme-

nii s'au desnaVionalizat Azi in Polonia aunt foarte

multe familii germane ea numet dar complet poloniza-

, ,
te. In actele vechi 014-genes-tit pe linger limba ofi-

ciall latind a epocii, spare gi limbs germana4.7"rin

www.dacoromanica.ro
 -19-
Ilrmare, In. Drivinta iormArii oraselor, situaVia co-
aceea din
incide cuicara noastrA, cAci si la noi: Baia. Sucea-

va ampulungul muntean, aunt fundate de Sasi.Faptul

se explicA prin expansiunea germanl in RAsarit.
Din punt de vedere social, constatAm In Polo-
nia, clasa nobiliary impArtitA in douI ramuri: clasa

marilor prOprietari tlatifundiari IntIlniVi mai

mult prin Ucraina $i Iltuania) si clasa micilor pro

prietari, numitA usleahtau, termen care azi a prim
la noi un sexes pejorativ. 411eahta era o clasA nume-

roasa si foarte activate UrmeazA apoi clasa orAse -

neasca burghezia, formatA la Inceput din streini:

Germani, Armeni, Evrei. A trees clan to tgrmata
detAranicare dela otyreme ajunge in atare de gar-
ble; erau, totusi, si tArani liberiedarfoarte Pu-

Vini.

Asa dar Cain .nfa#igarea pAmIntului polonaz,pu-

tem vedei consecinIele asupra structurii politice si

sociale a Poloniet.
Alphim000+4.1....
www.dacoromanica.ro
 - 20 -

Prelegerea 11-a
8 II. 1937

Vistula in istoria Poloniet.

Aritam in lecViunea precedents, fAcind pe

scurt descrierea geograticA, care este infaVicarea

qi a§ezarea Polonlei §i cum aceasta acezaze geogra-

fie& a iAcut ca intinderea statului polon sd as mo-

dificelde-alungul timpului. Polonia fiind o regiu-

ne - un scat - ale efirei margini nu erau sprijint

to pe hotare naturals, lucrul acesta a fAcut ca po-

porul polon sa-qi intind& granitele sale uneori

foarte multi in spre rAsArit, iar alteori din con-

tra in spre apes, dupes cum imprejukarile erau favo-

rabile.

Tot in legAturA cu dsscrierea aceasta a in-

tinsei campii, care este statul polon, M vlzut cia-
sele sociale care au existat dela inceputul Evului

Mediu In Polonia. www.dacoromanica.ro

 -A 21 -

Alaturt de aceste fapte, un alt factor geo -

(patio care a avut o mare influenV& asupra poporu-
lui polon, este existenVa unui fluviu care trece
prin mijlocul acestei tari, trecind prin regiunile
cele mai imp ortante ale el, am putea sA-1 asemaham

cu o adevarat& coloan& vertebral& a Polomiei, este

vorba de fluviul care se numegte Vistula. Acest in-

semmat curs de ap& trece prin Cracovia. vechea capi-
50.1a a statului polon, apoi prim, Vargovia actuala

capital:A, care este un orag mai ndupgi se 'Tars& In

M. Baltic& la Danzig, dupg ce izvorise din mEgii Ga
1iiei.
Deoarece este un fluviu navigabil pe o foarte

mare fn nc7Pre - chiar de la Vargcmia -, evident c&

Are atit de mare importam# comerciala, de aceea Po-

lonii ii acum ca gi in trecut au urmarit sa aib& ei
st5pinirea asupra cori..rului ce se intinde dealun

gul s646 dar mai ales sa-gi asigure stapinirea asu-

pra varsarii. De aid au luat nagtere cqpflictale.gi

Jaiptli4e .nc& din cele mai yechi timpuri (cu cavale-

www.dacoromanica.ro
 -22-
rii Teutoni) ci pinA azi,pentru stapinirea corido-
_

rului Danzig. Mai sunt, in afara de Vistula gi alte

cursuri de spa., dar de mai mica importanVA, ca de

exemplu cele douA care uda, gi Vara noastra: Nistrul

gi Prutul,. careisvoresc din Polonia gi care - fi-

regte - nu pot avea insemnAtatea Vistulei.

Situatia etnica.
In ceeace privegte situaVia etnica a Poloniei,
ea se prezint& astfel: majoritatea locuitorilor sai
suet Polonezi agezati cu deosebire in central statu.-

lui vecin nouA. Polonia, pe Intinderea ei rje maxima

extenziune politicay cuprindea insAgi Ucraina si une

Lituania, sere apus

Prusia Orientals, etc., avea deci sub stApanirea ei
gi o serie de alte popoare unele din ele slave, alte-

le neslave. Printre popoarele slave erau Rugii cu

cele 3 ramuri ale for "Bialo-Rusii, malo-Rugii ci

Velico -Ru ii sau Rugii marl. Dintre toate aceste 3

ramuri,J.Apprtwksentru Da este ramurA Maloala4i-
lor. adicA Rugii mici, cunoscuVi ci sub numele de
www.dacoromanica.ro
 -23-
Ruteni, care nu suet altceva decit o ramura a poporu
lui rus.

Importanta for pentru not consta in faptul ea

ei se intind pima pe teritoriul statului nostrulin

nordul Bucovinei gi Basarabiei, gi apoi ei alcatuesc

o populatie deosebita de aceea a Polonilor, dela ca-

re au primit unele influente. Degi am Post gi suntem

vecini cu statul acesta al Poloniei, totugi nu pu -

tem spume ca suntem vecini cu populatia polona gi a-

ceasta fiindca exista acest popor al Rutenilor, care

prin agezarea lor, in tinuturile din sudul Poloniei

gi nordul Tarii noastre, 4e desparte propriu zis de

Poloni.

Multa vreme, aceasta populatie a Rutenilor a

fost de religiune ortodoxa,cu toate ca Polonia era

un stat catolic.
De gbea pe vremea regelui Sobieski, pe la 1680 -
T
,91 sa incereat catolicizarea lort.reugindu -se ca o
parte dintre ei sa fie adugi pe calea catolicismului,

ceilalti raminind qi mai departe ortodoxi.

www.dacoromanica.ro
 - 24 -

Bialo-Rusii sau Rugii albi, o altA ramur& de

'populatie rus, se Intindeau m4, la nord-est, pe lin-

g4 Vilna.

Velico-Rugii din Ucraina gi cu celelalte don&

ramuri de popu1aie ruseasca din Polonia - evident -
ca trebuia'sä aib& toate la un loc o insemmat& influ-

ent& asupra poporului polon chiar dael o mare parte

din ei a Post Inghitit& de Poloni.
U t o orr care

rele Poloniei - hotarele el_vpfthi - sunt_gga numitii

Litvani sau Lituani.

Odinioard formau al treilea popor, in afar& de

Poloni gi Rini ce loculau tinutul Intinsei cimpii po-

1=7:ze, iar azi Lituanii formeaz& un star au organi-

zatie deosebita, geAgjlEpitala in orasul stat

ce s'a niscut din vechiul ducat al Litvaniei. care pi

atunci avea capitala la Yilmo

4Wagulylkna azi a Alms totulloloniei,care
st&pinise odinioard acest tinut. Acerpti Litvani sau

Lituani sent o populatie mean% din acel grut de

www.dacoromanica.ro
popula0.1 neslave care exist& la M. Balvieg gi din
 - 25 -
care mai fac parte Estonii qi Letonii. Cu to ate ca,
aunt o populatie a caret limb& are unele asemanari
cu eea slava, totuqi filologii cred ea acest grup
de popoare nordice pot forma In ceea ce priyeqte lim
ba, o ranura aparte ci pe care au numit-o "gruDa
baltan.Algturi de aceate popoare mai Insennate care
alcatuisu statul polon din epoca sa de gloriet se

mai gluten in Polonia qi anume colonizari de alto

popoare neslave qi acestea. Am vorbit. In leeViunea

trecuta de rolul Germanilor in fonnarea oragelor Po-

loniei, clnd am vazut ca dupa aeeqtia slau mai adao-

gat mai tlrziu, tot ca populatie oraqeneasel, Arme-

nii qi Evreii- mrebue Ins& sa adaogam ea aceste co-

lanizatii strain nu existau numai In oraqe el qi la

_agitg_t ColonizaViile acestea sateqti se gaseau in spe-

cial In sudul Warn, unde foarte multe din satele a-

cestea erau locuite de Romini. 'i'oate aceste coloni-
.

zatii satecti aveaa o organiza4ie speciala el anume

frtaiaLL44,103n_auagee. suit izt zees. ce

yea vieata interna a satului qi nits 1111 Ii imPinlea
www.dacoromanica.ro
 -26-
ca sa se conduca dupa legile sau obiceiurile polone,

ci le da dreptul sa se conduca dupa tradiVia for

stramoqeasea, dupa obiceiurile for batrinsqti cu ca-

re venisera deacasa. Aqa satele da_Ramini,erau =DS-
.

cute ca sate cu a zisul ndrapt_miliOI. dreptatea

fiind Impartita intro locuitorii unui sat de enea-
zul for romin, dupa acest "Jus valaniaum".

Evident ea tot aqa se petreceau lucrurile ci

cu celelalte colonizatii de straini qi de aceea e-

xista pe a t i un Ildre t e

in colonizatiile Rermanet un "drept armeann t," "els

armeneqti etc. Azi.__.asestesLs-Itelatpiszdatre-41a-ma-

sa slava L uhele polonizindu-se, altele rutenizindu-

,-----____ ELI
se aqa tacit mai poate fi vorba de ele dealt ca o

amintire de existenVa for in fostul stat polon.Aces-

tea ar fi ca o completare la aspectul fizico7etno-

grarie inceput In lec4iunea precedents. Fireqte ea

aratat astfei, in maxima desvoltare qi expansiuns

teritoriala, eudiferitele.neamurivirelasele sooia-

le pe care la-am vazut, poporul_poloaez.a 'a:mat al
www.dacoromanica.ro
 - 27 -
el o evolt4ieall2224 nu se putea prezenta
cu toate acestea de la inceputul sale.La
inceputul EvulAi Mediu polonez, in epoca aceasta a-
a de putin cunoscuta, Polonia era impAztitA in -

tr!un mare num&r de statuleVe mici agarapeinr

cetul s' au unit unele cu altele ei au format
tu3poli_on. care cu timpul ei-a intins stapinirea pa

intreG teritoraul.de care vorbirgm mai sus.

Pormarea poporului polon.

Poporul polon face parte din grupa popoare-

lor slave. Bta discutat f oarte mull& vreme do cal-,

tre invdtati, unde sau mai bine, are este locul

In care s'a format aceat popor ? Azi in urma stu-

diului asupra Slavilor a4tinuia din marii istoridi

ai Cehoslovaciei Liubomiy Biedey1O, chestiunea a

Post puss la punt. Opera sa waparut in dous vo-
lume sub titul "Manuel de llahtiquitet slave", Ivol.

1 1,923, volfII 1926. ITin.,urmake Slavii aunt un

www.dacoromanica.ro
 -28u.

popor care apare in istorie Inca din aatichitate.B1

stuaformat dupe toate prdbabilitatile In Europa gi

existau in secolul I dap& Hristos qi poste chiar ai

Inainte de Hristos qi erau vecini la sud cu Dacii.

1.a...ILLEAMa-mergeau pliaLlalarea Baltica. La rasa-

rit granita lox. se pare a fi fost giemen.ul. iar CA--

tre auus mergeau pin& dincolo de Vistula, Acesta ar

fi local - 84 zicem - dabagtina al stramoglIALJSla-

vilor In veacul I a. H. qi I d. H. Despre aces ti stra.

moqi ai Slavilor ne pomeneqte scriiterul latin din

vremea imparatului Traian istoricul Taaitus, In car

tea sa despre Germani, In care 24-i arata pe Slavi

ca riind locuitorii ntinuturilor -dela rasbrit de tt-

ritoriul ocupat de Germani.

__ Tacitus desc,.iindu-ne a-

cest popor, nu ne vorbegte de ei numindu-i Slavi gi

aceasta pentru cA in anticnitate stramoqii Polonilo

Rugalor, etc., erau cunoscuti sub un alt nume,care

mai tirziu a dispArut, acela de Venedi eau Venezi4.

0 reminiscent& a acestui nurse al vechilor.

www.dacoromanica.ro
 29

--Relavi se mai pastreaza totusi in regiunea Balticei

in numele germanic "Wendell". Regiunea ocupatg. de
Venedi corespundea In mare parte cu Po Ionia de azi,
cu site cuvinte Polonia este statu.1 slav care sin-
gura a pastrat cuibul de unde au pornit toti cei -
lalti Slavic unii spre r5.sairit, altii spre sud $i o
parte spre apus. Dela o 'vreme Slavii au inceput sift
se mute depe teritoriul for i acest lucre se pe-
trece in epoca in care popoarele din Asia,ci impin-
,se de acestea §i cele din Europa,au pornit spre a-
pus ki in special cu o tints finaiar i riul ro -
man. Aceasta este epoca saumitd a nxigraViunilor",,,,
termen mai potrivit decit eel. care se intrebuintea-
z1 insL mai des vi anume ceL cunoscut sub numele
da "navailrlle barbare". E de preferat primul ter -
men. pentru faptul ca nu toate popoarele barbare au
ci,o,unele din ele au ...t'st,themate chiar de
imp5ratii Romani pentru a se servi de ei in contra
altor barbari, ,iar alai stau a§ezat in imperiu
chiar --cu invoiala acestor Imparati. ,pire§te ca, a-
www.dacoromanica.ro
 -30-
ceasta fiind situatia, Slavii au fost impinci ci ei
dela spate ci lue.Vi de acest curen,t de migratiune

din locurile de origin, prin interventia popoare-

lor asiatice. Din cite putea sti de la Tacit, ei e-

rau un popor acezat s re deosebire de Fine, - Mo : 0

lii dela RasAritul lortsmare suntly_a_p_wor ce. Se mu-

t& dela un loc la altull nu au acezAri stabile,sunt

int,r/un cuvint nomazi. Slavii 'find un popor linic-

tit, acezat, au locui4e stabile, se IndeletniceAlL_

,cu agriculture ocupaIia for de apetenie in cimpia

pe care Q locuiau.

5valgrellavilop0"afacrectiit
in spre apus, spre sud-drttla-41.4,91a-tr- vi cea de

a treia spre rlisgrit in locul neat 1 ber de Mongo-

lii user& s e Beal duptitgirectia In

came au emigrat,Slavii at dat nactere la 3 ramuri

de Popoare deosdbite. Slavii Ait_sud au trecut in

drumul for spre Balcani, prin 1anonia qi Dacia ci au
ca urmaci pe teritoriul pe care-1 locupaserb:, pe Bul-
garii CrOaVi si Sirbi (Jugvslavitideaz, termenul
www.dacoromanica.ro
 - 31
nu Inseamnaaltceva decit Slavii de sud). Slevii

Blau e*ezat insa *i in Dacia In a carei populatie

el au disparut *i numele sub care sumt cunoscuti

este acela de slavi-dacici. Slavii care au pornit
spre rasarit au, dat naqtere la rindul for Mueller
cu cele 3 ramuri ale lore Bialo-Ruqi, VeliGo-Ru*i

pi Maloku*i qi InsfIrcit cei din apus, Cehii *i

Sloyacii, care 4unindu-se au dat ne*tere statului
CehosJovac de azi. Vau mai format Ins& ci o serie
de ramuri de Slavi In Germania de azi, Inca din ego-

ca de avAliri and Slavii ajunsesera ping la Elba.

Saxonia i chiar regiunea Berlinului au fost nicte
tinuturi slave in vremea aceasta.

Vedem ca a lost .0 vreme cind intre Polonii ca

re au stat locului ci Germani,exista o ramura dc

Slavi care des ar ea in re le ele doua .o.oare.

Din apace., lui Carol cel Mare *i a urmagilor acestu

ia, dupa ce au fost cre*tinaVi, Germanii au /nceput

o politica de expansiune teritoriala spre rasarit,

acea oliticl de D nach Osten" de pe la 800 -

www.dacoromanica.ro
 - 32--

1300, and tot insintind spre rasdrit au cuPriDs si

au desnationalizat pe Slavii acectia care se inter-
puneau intre Germania gi Vinutul de azi al Poloniei,

ajutgind in cele din urma vecini cu Polonii, de la

r----,_
care deasemenea au cucerit Vinutul Prusiel Oriente
aft,unde au agezat pe Cavalerii Teutoni cu care Polo-

nezii vegnic vor avea de dus lupte. Deci vedem as a-

vem de a face in:Ulu cu o epoca de pAtrundere slava

spre apus ci dela 800-130014acii dup4 imporotarea
lui Carol eel Mare insinte, cuilna de venetratiune

german& spre rasarit. Maya, care au mai rAmas in

masa germanicti, stint ounoscuVi mai ales sub Hume le

de Lusacieni sau SArbi din Germania.

'Pr:1h urmare-ramura Slavilor care a pornit din

locurile de bactina spre apus a dat nastere dup6 -cum

am vilzut Lutacienilor, Cehilor gi A.lavacilot (azi

statul cehoslovac) gi care evident au inrudiri de

limbA cu Polonii.

www.dacoromanica.ro
 -33-
Cultura primitiy& a Slavilor.

Despre cultura Slavilor in Polonia ctim putin.

Spuneam gi in lectiunea trecutl ca Polonii abia du-

pes cregtinare au intrat in istorie ci de abia de s-

cum inainte au inceput gi ei s& aibe .storici care

sa aerie despre evenimentele intimplate in Polonia

O. tot de pe acum - flinda deyeniser& crectini -
ei au inceput s& intereseze pe istoricii apuseni,a-

vg incit acectia scriu si despre ei. Cercetarile ce

s'au facut in acest dpmeniu au dat rezuitate -putin

sigure, fiindcA se bazeaz& numai pe traditie - si

Dirs. qtiti ce inseamn& aceasta - ea si pe putinele

cercetAri ce s'au putut face In rgm&sitele de drept,

etc.

4tim ca in orice caz In epoca aceasta and 'Po-

lonii nu intraser& Inc& in istorie nu formati iftc6

un stat unitary ci erau o serie a triburi e.araa-

cupau vaile riurilor, ceea ce este o caracteristica

a poporului slay, conduce de fruntasi rdzbcinici,

www.dacoromanica.ro
 - 34 -
triburi care evident erau pagine.

Se *tie co-via din resturile folkloriee, despre

religia for care este asemanatoare cu a Germanilor

Era o religie a naturii, se inchinan forVelor natu-

rii ci firegte care puteau fi aceste forte decIt a-

celea care oarecum swat de temut pentru omul ,primi-

tivi fulgerul, viforul, vInturile care se migca,de

uncle au Xlcut un Ferum zeu al fulgerului, un Vihor

J '

al vinturiler, etc.-
Dintre,obiceiurile Slavilor, multe au trecut
ci la noi, ca de exempla ouicelul jocului in jarul

focului sau acela al saltUlui:peste Xoc.

S'a pus Intrebarea deea Slavic prtmitivi au a-

vut temple in care O. cinsteasca zeitatile sau
dace nu faceau gi ei acest lucru ca gi Germanii,In
mijlocul naturii. Se pare ea in Folonia ar fi exis-
tat asemenea temple. Cea, mai veche catedrala a fost

In oragele Gniezn aproape de Posen,u,

traditie, primul rege cregtin, al Folonilof mieszko

a darImat templul pagit gi a ridicat aeeaaIa cate-

_
www.dacoromanica.ro
 - 35 -

4ralli pe locu1 lut. In genere insg, In religia a-

ceasta a nacurii nu exist& temple, ci oultul se f&-

cea,In mijlocul naturiit In poene, sau in anumite

locuri considerate sfinte. In aceast& apoelt, Slavii

knea nedespartiti, au avut-de suferit multe influen-

te paglne, ,dintre care cea mai important este, cea

germana, are se In limbs, do-

meniu In care intilnim foarte multe cuvinte de ori-

gins germand.

De exemplu Slavii spun ustenan la sid.euvint

care evident este de sg_jils.in5. german& din cuvintn1

"Stein" care inseamn& piatra.

Aceasta dovede to o influen & cultural& ger-

man& in tehnica ridic&rii cl&dirilor. Tot ace, cnvim-

tul "cneaz", care la tori Slavii a insamnat sef mi -

litar,conduc&tor, local, nobilt este tot german si

COtic, - in "Kuxig" mai apoi "Itinig, cu semnifica-

tia de "regen.
0 alts influent& foarte important& qi ea exer-
,N

citatA asnpra Slavilor este aceea a Romanilor. Dar

www.dacoromanica.ro
 -36-
cum au putut Romanii sa influel4eze cu ceva pe Slavil

Spuneam ca epoca in care Slavii erau aqezaVi aici in

reOunea Paloniei, corespunde cu epoca cuprins& in-
tre see. .I eat. qi I d. H., &lie& cu timpul t .scare

Romaniicincepusera cucerirea Daciei.

Ilalan, aducind iinutul Dacilor In stapinirea

Romanilor, a 'Mut ea aceqtia sa aibe un punt de
contact en Slavil din.nord. Ceea ce a Mout ca acest
.........11=,, IP

contacts& fie destulde important este faptul ca.,due,

pa cum se qtiet Romanii ca qi Green autau foarte

mult produsele de chihlimbar, pe care le apreciau

ca podoabe, sau,In.vaaVa casnie& qi care_ se gasea a-

bunclent Prusia,orientala, prin apropiere de JA.Bal-

r
tied. Peutru a 0.-1 procures komanii qi Great trimi-

tem negustori prin-acele,parti qi _Inca din anticti-

tatepolnenenit'umdrumalchihlimba
ruluin qi In f elul acesta se fAceau legaturile cu

Slaviiaapt este c5 se constata ca multe dlmtre ser-

barile pagine ale Slanlor sent de origin& latin&X-

,na din ele foarte raspindita este qqa numita Barbel.-

www.dacoromanica.ro
 - 37
toare latina "Rosalie", siirbitoarea rozelor, a flo-
.

rilor, la ktomFoli care a Post luatli de Slavi,*i

scPimbanda-i-se semniflca4ia in oarecarem6sura,a

fost legat4, de anumite credinVe religioase. Numele

sub- care "RosaliaLlsgAnkAlagpla151m14 este acela

de nusaliin. Tot asa cu sArbtitoarea tamita Rodoi ia.

sArbatoarea roadelor.Este oarecum curios cum not a-

vem unele-tUvinte de origine latinA pe care Use:
nu le-am luaut direct din latin5 ci prin,intermediul
strein al Slavilor..A4a,de exempla avem "colindelen,
cintecele care se cintA la sgrbatori si care nu suit
aluceva decit Kalendele, ine utul lunei la Romani
imprumutate de Slavi Si apoi reimpramutate de not
dela acectia.

22211114APPthEqIIInalannain=.
tins victorios pins la Slavi, i-a impresionatse pa-
re, foarte malt pe acestigl, asa incit,pe cel care a

flout ca fn adevar lumea romans sti fie Teeing cu

cea slavir ei 1au zeificatostfel ca amintirea im,

paratalui Traian a rams la Slavi,,ca numele unei
www.dacoromanica.ro
 . 38

zjeltati a lor. Numele sau este intilnit qi in Ba].-

cani, unde este un pas in munVi numit "Troiatn qi de

asemenea qi la Ruqi la care ne apare qi in ctonici.

Lucrul acesta se aseamanA cu rasunetul pe care 1-a

avut in lumea slava fa tele lui Carol eel mar al

cgrui nume s'a pastrat la ace via in axvintul de

"Craiu ", care este qi la not evident luat tot dela

ei.

Formarea statului polon.

In epoca aceasta existau o serie de triburi in

regiunea Gniezno numita azi Polcnia mare aici as Post

i4vorul adevgratului stat polon)ALEELIgraa!Fa

unul care purta humele de Poliani.care nu inseamna

altceva decit locuitori de la camp. De la numele a-

cestui trib iqi trag Polonii, la rindul lor, numele.

Din uncle 7-Uri pastrate in cronicile vechi, ca de

ex, cronica lui Nestor dela Kiew, seEuggIg411112111e-

le altar triburi ce au locuit in acele vremuri Polo-

nia, 20,0Lellm tribul Vislanilor. adica locuitorL de

la Visla sau Vistula, eel al dazovilor sau al Mazuri-
www.dacoromanica.ro
 39 -

for din evul mediu care se gdseau in regiunea Ter-

.Toviei de mai tarziu,etc. Toate aceste triburi

s' au contopit unul cu altul and astfel nestere po-..

porului
,-
polon. Inpriviterioporului po
lon avem unele qtiri in cronicarii PoloniL.unele
, chiar in amnunte, dar nu pot fi crezute, pentruca
in eea mai mate parte a.lor sunt povestiri, sunt
nista legende. Cronicile acestea sunt de prin sec.

XI si XII §i cel mai vechi cronicar polon este un

francez se pare pripacit pe la curtea regilor Po-

loni, anume Gallus Anonimus *i care evident eerie

in limba latind. Dlipa el au mai fost gi alti cro-

nicari care au serfs despre primii regi poloni el

Via caror cronici sunt stranse i Ublicate toate
intro singurd colecVie de catre Bielowski in "Mo-
numenta Poloniae Historica".Acesta e un fapt ce me-

rits a fi imitat fiindca not nu avem o asemenea co-

leeVie cu toatd necesitatea din ce in ce mai mult

simVita, deoarece cronicile noastre fiind publicate

www.dacoromanica.ro
 - 40 -

chiar in reviste, periodice, sunt foarte greu de cer-

cetat si pentru aceasta se pierde foarte mult timp
preVios. Prin urmare la acest Gallus Anonimus ca si
la alti cronicari dinvremea aceasta, sunt o eerie
de paveqti dinainte de crestinaretpe care ins nu
le paem socoti drept bune, fiinda ei nu stint nici
cantemporani cu evenimentele ce povestese $i nici nu

seriu pe baza de documents s au Uri precise.

Ei scriu mai tarziu pe baza traditieii Care
Dvs. stit. ea se pgstreaza din tata'n riu si purtin-

du-se din om in om ea se deforraeaza, la aceasta mai

adaogindu-se gi caracterul legendar pe care --1 ,au a-

ceste prime povestiri si care le scads astfel si mai

mult din veracitate. Este foarte probabil a s'au

format in diferite centre unele legende care apoi

s'au pastrat si au fost transmise urmasilor si apoi

au fost trecute si in aceste cronici. Asa avem legen-

da format& in jurul orasului Gniezno, o alta in lupin

OraoaaiLiei-in legaturg cu aced. Leah stramosul Poloni-

lor, care explica numele de Lesi ce se da inainte

www.dacoromanica.ro
 -41-
vreme acestora, none sub care in mod dbiqnuit fi
tntflnim in cronicarii noqtri moldomai. La Craco-
via se ell un deal pietros, care poartd numele ce-
lei mai vechi a,gezdri polone "Wavel" pe care mai

tIrziu s'a clidit o catedralli qi loe de Ingropdciu-

nealregilourul citruia s 'a format

legenda cu fecioara Wanda, are urmAritd de mAvd-
litori s'a arancat In Wisla qi aeolo a luat nastere

orasul,eICA.Intre numele orasului Gniezno sla fd-

cut apropierea cu Gniezno care Inseamnd cuib qi
astfel s'a ndscut legends care spun ca aici a fost
un cuib de vultur alb pe care 1-a gdsit Intemeieto-

rul statului polon $i deacum a rdmas ca stems a Po-

loniei. .Q altd legendA spun elk prima dine tote a
Poloniel s'ar trage din oameni de jos, din icul-

tort, apeastd dinastAl!Date aceea a Pia5tilor,_InTm_

temeiatA de Piast din care se trag toti ceialti

ssfi dela Cracovia. Gniezno.etc.

Intre toti aseliqg co rubiimalesa11-10a.t.

IAL,afarli de aceea cg toti erau s/avi. nu-mit:Am
www.dacoromanica.ro
 -42-
avea cunostinta. Aceasta dinastie urmeaza Dina nsa_

vremea lui Cazimir'cel Mare, cind odata cu acesta

se stings la 137b. Ceea ce e sigur Insa este feet11

ca Pologia_dela inceput a avut o dinastie national&

ai carei membrii de la inceput suet cuprim4i in le-

gendg, aga cum a fost acel Popiel, care-se pare ca

a trecut *noiinfoliw12LraRItruclaiatura
Soda, despre care se spume ca era foarte sgf.rcit,

traia indhis In fundul unui turn izolat, undo ping

la urmA bietul Popiel a fost mincat de guzgani.

Dar, dupes Cum ziceam mai sus, din epoca aceasta

pia la crectinare nu se prea pot qti multe lucrurl.

Crektinarea Polonilor probabil ca se datore§te qi
ofensivei Germanilor in sere rasarit. inceput5,0
Carol cel Male gi continuata de nenotii sai, Ludovic

Germanicul gi cei care au venit dupes el. gIsUalaise.

ameninVaVi in propria for existenVa, Polonii iientru

Ca s& nu fie inghiViti in masa germanica, au primit

sat
sItreacala crefitinismlunindu-se astfel la adapost

de orice pericoi care ar fi venit din. partea burin.

www.dacoromanica.ro
 -43-
gatorilor. Astfel ca la 966 Miumkotprimul rege cres-

tin al Polonilor9ii face gi pe acegtia sa treaca la

cregtinism, mai ales ea acua aveau nevoie de ajuto-

rullnyiNAtorilsr9 fiindca chin nDrdt_depe M.Balti-
ca inceDusera sa-si faces aparitia gi corabiilo'na-
valitorilor Normanzi. Insa inainte de a se fi'creg-

tinat toVi, poporul fusese pregatit in parte pen-

tru acest lucre de misionarii cregtini atat cei din

apus cit chiar gi cei din rasirit. Sa gtie cum prin-

cipii din Moravia , licstialov gi Sviatopluk au che-

mani, Metodiu.gi Chiril (c.

860), care incep opera de creqtinare :in tinutul

Moravielp traducind cartile re4gioase - ei cunug-

teau slavona - dupes ce intemeiasera gi alfabetul
glogolitic. Se gtie sigur ca elevi de ai for au tre-

cl..../t22--...-1311D°1°niasdarflenVain
lugLJLALagitmaisla:
ba din cauza presiunei .e care o isexica_a.
puseana, care a reugit sa-i goneasca, raminind aici
nuaai mirsionarii ei.

www.dacoromanica.ro
 - 44 -

Se observa de pe acum rivalitatea intre bise

rica apuseang qi cea rasariteaa, cu toate ca ruptu-
ra Intre ele Inc& nu se fficuse. C& ace ,ti misionari

ai rasAritalui au Post qi In Polonia, dovada ne-o

da faptul ca la Wavel exist& Inc& =tele uaui alter
de form& r&sariteana. Victoria De tgrim religios 14-

111121132.§Pusalni,P°1°T!AlLaUdamenit_41-eioz19110-

'000
Prelegerea III-a

10.11.1937

EPOCA. DE FORMATIE IN ISTORIA POIOVIEI,

St is Poloniei dupe crept mare .

In leeVia de azi am s& parcurg a epoca foar-
te intiusl din istoria Poloniei, fiindca, aqa cum

spume= intro lecViune trecutA, voiu amta sa dau

mai mult& atenVie acelor epoci din istoria poporUlui

vecin cu noi, in care legAturile ai-Varile-toaStre,

www.dacoromanica.ro
 -45
evident mai mult cu Moldova care era mai aproape,

au foss, mai intense. Am vazut cum Oa as cut poporul

polon, epoca pe care Insa, o cunoaqtem foarte puVin,

aproape numai din legende care idrivite critic nu ne

pot lAsa prea multe informatii demne de a fi crezu

te. Ceea ce ne Amine In mod indiscutabil este el:0

tul ea locul de formatie al poporului polonez este

In partea de Nord qi Nord Vest a statului de azic,192_
jurul ora§ului gniezno4 care a servit qi ea cea din-

diu.eapitali a Poloniel, adica in regiunea asanu7

mitift "Polonia Mere".
__Dupti cum se vede, prin, ineaqi
aqezarea sa, acest stet polonez era destul de deper-

te de Varile noastre qi de abea mult mai tirziu vs

ajunge vecin cuAoldova. Am mai aratat ImprejurAri
le destul de grele prin care au trecut SlavoPolo

nii, Impr3jur4ri devenite defavorabile din cauza

Germanilor, care creqtinInduse mai devreme, incep
sub urmasii lui Carol eel Mar- o_putarniclafenaiva
Inspre rasSrit al cares rezultat va fi cucerirea
unei destul de marl parVi a teritcriului locuit de
www.dacoromanica.ro
 - 1:6 -
Slavi qi mai ales introducerea creqtinismului qi la
Poloni. Dar in aceasta epoca Polonii n'au foot eme-

=nal de_ primejdia din partea Germanilor din

apus. mai era o alta si din nord, de uncle veneau Ger

mani cu corak11120 Naaaltiat_dil:1132uturile Nor-

vegiei, Normanzii. Dupa Carol cel Mare, toate Vari-
le care fuaaaara in stapinirea sa, au Post atacate

ci pradate de Normanzii acectia. Ace§ti oameni dela

Elord iii formasera o puternica flota cu mars cora-

bii de lemn cu care condu9i de curajoasele1/41or cape-

tenii, patrundeau pe gura Afluvillor sau, apdlor marls

pins in mijlocul Vinuturilor pe care le atacau,fa....

cind jafuri. ingrozitoare.

Au avant aproape in toate Varile dipa:Eat

la care puteau ajunge pe mare cu cbrabiile lor, ast..

fel rranta a trebuit sa sufere atacurile lor, ba

thiar s'au qi acezat in Vitntul care ping azi le

poarta numele "Normandie" deasemenea au atacat An-

tala apoi au patrons prin Gibraltar in Sicilia, 0-

www.dacoromanica.ro
 -47-
Italia de sud. In rgsgrit acegti Nbrmanzi pgtrund
deasemenea pIELIARusiat sub nume le. de Vares14 ba
chiar prin M. Neagra, ajung sg-atace Constantinopo-
lUl. Evident ea M. Baltica, fiind linger locul for

de origine, a fost cea mai mult pustiitg de ei gi

mai ales Vinuturile care se intind pe tarmmrile ei
gi deci gi Polonia nu putea scdpa de atacurile lar.

In epoca aceasta are loc qiSlagtinarea_Polonilor

care (IS fapt coincide cu eppca -de cuceriri, de mare

stralucire a Germantlor. Anume, In anul 962 se inco-.

roneazg ca imparat Otto eel tarecsamItungtazalt_

imperiului roman de na iune Germanic a, ce vg. -Vine

ping. pe la 1806 cl.nd Napoleon is acest titlu fargi

lie i de flab sburg, ,,care -1 Os trase,,pIna atunci Fran-

cisc I. Otto cel Mare coborise in Italia Ina la Ro-

ma, Igi impusa aici si se casatorise
cu Adelaida care-1 chemase aga cum DYE.. gti;i.Ooin -
f

cidenVa aceasta a doua fapte foarte insemnate; creg-

tinarea Polonilor gi marea stralucire din acelag

timp a puterii germane se 'pare a nu Zi.intimplatoa-

www.dacoromanica.ro
 - 48 -

re, caci Germanii au fost aceia care au impins pe

Poloni la crectinism tocmai datorita puterii la care
ei ajunsesera acum.

Dar Polonii nlau foot cre§tin4i de e lam-

a :ermani, ci se pare ea de elevii for care au ve-
nit ca propasandicti pe vremea lui Mieszko poate
ci de mai ina nte.

Sfantul Woiczech.
Mai ttrziu, Polonii au avut si un stint care

poarta numeie de Woiczech, care a dna-mit...mai Aga

patronul, Poloniei. Numele lui corespunde cu numele

merman Adalharts Una din cele mai yeah/ cronici po-

lone, ne da unele etiri in legatura cu vieaVa lui,

aratindu-ne ea ar fi trait la curtea lui Mieszko.

Cit timp a stat printre Poloni, propaganda lui a

Lost foarte binejorimita vi a avut foarte mult sue--

gest mai ales ea - dupa cum spuneam - fuseserg in-

fluenVe creittine Inca cu vreo suta de alai mai inain-

te in aceste Vinuturi, probabil datorite eletilor

www.dacoromanica.ro
 -- 11-9 -
lUi Metodiu 41. Chit' 1:1. Dariel nu, se$-Ilftiltumetitte sa
predice tilut143. aja laatoritatea Mieszko,
tl ocrotea, -C.± se duce gi In re iunile- ttnor Slavi
foarte salbateci mai sere cord, potuala Irusie
uncle locul,a Prusii sau,Borusli de ciitre care a fost
omorit. Dula ce* ace§rti 1-ru.git care mai tirtiu vor
ti creqtirati, ba ,mai iinat gerina:aiZati derl.Cavale-
rii Teutoni, 1-au omprit e sfintu a be viesz-
ko, pu iaa4i sumo de bani'ra ObVinut rfiscumpararea cor
Imaui sEu Ili 1-a adus de la ingropat is Gniezno ea-
it. a delren# Un cent= de pelerinar chiar irapEra-
tul Otto l7I a venit de .s inchinat la mormintul
all.
Sn fetuLac,estaaGniezno, teapitala statului
polon, lAtiripat acuilt4%fxjunge un fnsemnat- centru re-
ligioq, joseand mormintul patronului-Poloniei.Noi
nu prew-suntem obl.cnuip cu acest lucru de a avea
patroniftanumiti sfintiv 494 a. Baum vedem, la vechii nog-
tri galone4R CregIttztiSmu ngstru a fost un zreeti-
nisza populaii; in sensul ea nu sta. desvoltat depen-
www.dacoromanica.ro
 -50
dent de anume centre, in jurul anumitor orate fo.
care religioase cu anume sfinti protectark. Am pu.
tea totugi aminti oraqul Suceara, fosta capital&
a Moldovei, care era sub protecVia aft. loan cel
Nou, care poate fi asemAnat ea cele din Polonia.
Crestinismul a fost cauza care a determinat
pe Poloni gal se unease& gi sa dea nag tere statului

polon, caretotuqi, este sigur aceastat pa vremgg,

lui Mieszko, primul rege al Polonilor, aplatit
tribut.
___---. deci au fost in rt tate f =-

'VA de imperiul german. De abea mult mai tirziu ei

an putut sa.qi capete libertatea. Aga incittand

vedem ca un stat mare ca acela al Polonilor, In e
poca de care vorbim - Evul Mediu polon - a platit

tribut 0 a fost in stare de vasalitate fa-VA de

Germani, pa nu ne mai mirlm ca un stat mic ca Tara

Romineasca. sau Moldova co.-utau pro-cletle la. vecinkf
Pe vrbmea aceasta era lueru dbignuiV BA te pui sub
A

protectia unuia mai tare pentru a te ajuta seu a.

para. qi ca atare qi principatele noastxT au deve.

www.dacoromanica.ro
 -51-
nit vasele Ungurilor gi Polonilor, fArA insA a plAti

tribut, ceea ce nu treble sa le scadA cu nimic in o-

chii nogtri.

Boles lav cel titeaz.

Imediat dupl Mieszko , Polonia se ridicA la o

mare putere graVie until rege al sAu, aga cum ne arata

ff cronica sa acel Gallus Anonimus despre care au mai

vorbit. Regele acesta este fiul lui Mieszko, anume

Boles lav cel Viteaz - 992 - 1025 - pe care la drept

vorbind it putem siocoti ca pe veritabilul creator al

statului polon, cAruia el i-a dat o mare putere, care

nu este mai puffin adevArat ca a fost trecAtoare, dar

totugi el este acela care lArgi frontierele statului

sari pinA foarte departs atit in apus ctt gi in rAsg-

rit. El a purtat'rasboaie in tituturi foarte clepArta-

to de Polonia gi e de mirare ea in aceastA epoca el a

Vutut sa parcurgii atit de intinsA cale pentru a duce

4l'asboale in care victoria a foSt de bat-be a sa. Nu tree

bue insA sd cred6m ca Vinuturile acblea in care e,

purtat el itiptele au fost trebute iiediat sub stApi..

www.dacoromanica.ro
 . 52 -

Aires sa. Ig.E2E2-a211.2el a luptat cu Cehii De care

infringiAdu-i a utut :36 intre ca invingiitor chiar

.1)praa. In nord intinse hotarele

*ale pIna la Baltica, lar in grit era estecaam t

in luptele interne de la Kiew in care deasomenea ar-

tirlILLilla221121111a
Succesul acesta i-a lost in mare parte in-
lesnit *i de faptul ca Rus tie sl&bi-

tA4.5222.2Eall-RitgligtDA1AN4AAPrilas in
peninsula Balcanica unde se b&tuse cu Bulgarii qi a-
vipsomm,
poi cu Bizantiniii raminind pe cimpul de lupta in-

triuna din ciocmirile din Dobrogea. sdi in-

eplizkcerturi,pentru putere a*a ca Boleslaw nu avea

de intimpinat Area mare rezistenta *i reuli sa cu-

cereasca gi Kiewul, cum facuse cu Praga, ceva mai I-

nainte.

Se observe cu multi)," uvurinta la ce distante

marl dela Gniezno, capitala se, *1-a dug, armatele

acest rage Boleslav, care poate fi 8

www.dacoromanica.ro
 -53--

dint4pLantre regii Aoki. care _au attacat, pe Ru

Bvident ca aceste euceriril CUM nunemlmai sus, au

Post efemere. pa Kiew el a pus pe un pretpadent, rust
jar da la praga, a fost silit de &titre Zermani ea se

retragal, fiindca fn ,tele

vinsericlI, mai ales in lute pe care 1e en-

tlu Silezia, care cum vedem Inca dt ne atunci, a

fost marul discordiei Intre,Poloni gi Germeni4 lucre

ce s'a continuat pin& azi. Evident ca pe vremea a-

ceea Silezia nu avea impartan.pa economic& pe care o

are azi, aga ca luntele. nu se duceaupentru acest

lucru ci pentru faptul ca o parte din ea era 10,2E14

de Poloni - Silezia superioara iar o alta de Germani
Silezia inferioara. Pin& in cele din urns principii
din Silezia care la inceput ascultasera de Poloni,

trebuiau sa primeasca stagnirea germana. Se pare

Ins& ca stpinirea aga de intinsa, faptele sale glo-
.

rioase' in Vinuturi aga de dekartate, au avut rasunet

flindea se p5streaza intro cronica, o scrisoare a

www.dacoromanica.ro
 - 54 -

aeestui Boleslav cel Viteaz eItie ImpIratal Vasilie

-II Bulgaroc n izant In care 11 vesteste tae

acesta CI doreste pace $i-1 roaga totdeodat& sal

recunoasc& drept rege. Dar statul acesta a de in-
tins nu envdnrabil. a fost rezultanta unor acte
deosebite careia dispIrut Indat& ce staptnitorul ca-
re -1 creease a murit. Imediat dupes 1025. dupe mbar-1.

tea lui Boleslav sub Urmasii s&i direeVI, Ince:De o

tpgrA.Ae decadenVI.foarte ltnga_pentru Po1onia, in

care epoci ins& sunt yi unele reveniri, dar tot atIt

de putin durabile.

Deaderea Poloniei.

Cauza principal& a deeiderii este lupta en

Germanii care InVelegeau ca Polonii s& le fie siku.

pusi lor. Regiunile pentru care se luptauerauin

special Silezia -i Pomerania - care se Intindea la

au.die.=11.es4L,=Laszakit'El de nevi, dar azi din

contra este IocuitIcami.an Insaqi numele "Pome-
rania" este de origine slavg., de la "Pomere", cu

www.dacoromanica.ro
 - 55 -

semnific4ia de region dela maul marii. Este came-

celag WerU cu "podunaviao din titlul lui Mircea cel
Mare gi care nu inseamna altceva Adecit regiunea de
la DunAre.

sPinA to cele din urme: Germanii au reugit sa

inainteze,lar statul sta impArvit yin

mai multe stftulete fiecare avind in frunte cite un,
principe care pretindea ca e un Piast gi 05, el este

adevAratul stftinitor. Dintre urmagii sAi, acel care

merit& sA fie pomenit in aceastA epocA, este Boles-
.1P
.

law II1 care in istorie este cunoscut sub Dorecla

de "gurA strimban (pe vremea lui probabil -ca nu i se

zicea astfel decit pe ascuns). Domnia lui este cu -

prins& intre anii 1102-1138.-
Uhul din faptele care ne aratA e& se sdhimbase

ceva in Polonia ca rezultat al atacurilor Germanilor

este faptul ca. dela.Gniezno, cepitala se mute la Cra-

ZElai112919111AA_mic-4-paffistula. Aici este una din

vedhile agezAri ale triburilor polone. VA epuneam de

legenda care exista aici in legAtus cu formarea ora-

www.dacoromanica.ro
 56 --

cUlut, cu caste) u1 de la Wavel unde sunt urmelstmei

vechi biser ci., wade iattb catediala pa3.atul. ink sec
re au. 10C1,0.1 citeva suteNtde ani -suveranii Polonikeiro
In afar& de citeia turle, -atIt catedraia sit siva-
latul zegtlor au fost recle.dite.,In .see, XVI In epoca
Renasterii4 Ca 'roles dainui aici pin&
4.a sfirsitia see. 13/1 and ea se mut& te.Lictru ultima
data la Vargovia al Garai tint.t pit5. Eiellin nu facuse
parte din Polpnia, el din asa numitul stat deosebi
al Mazoviei.
In afara%-de atacurile Germanilor qi pierderea
ssi Pomeraniei In afar de bur5ra.
tome, mai e ua fapt important care a contiibuit la
slibirea Poloaiei, ci care merit& a ti cunoseut.Anu
me, crestinisual Inlesnit de primul reej MicszkLt_
p!ttrunsese
.*
de-to toate tinuturile statului. pe
lon, asa c& multe triburi ram&seser&InsALAApp.A-
cum au loc multe lupte, se isca multe revolt. ale a-
.4.1111M11111.1.1
castor pagini, care trebussc la&busite.

www.dacoromanica.ro
 -57-
Late 'ac eVirat- t& regii Po lout reugese in cele

din,urm& s& Uruitoti, dar nu este mai puVin a-

devlrat a& aceste lutte au contribuit in foarte mare

masurfi la sleirea fbrVelor statului gi si&birea re--

zistenVei in contra Germanilor Vegnic amenintitori.

Organizarea social..

Cum era organizat poporul polon in epoca aceas

to ? Poporul polon, era un neam de oameni In mare par-

te format din triburi Voranegti care se ocupau cu a-

Jpicultura,
.
cu toate c& p&mintul Poloniei, este gi e-

ra gi pe atunci destul de sarac. Acolo unde erau pIr

duri locuitorii se oc I: f;

cregterea vitelor. Acum se formeaz& un inceput de no-

bilime care este O cls& de proprietari. Ac,east& cla-,

a& de proprietari s'a Strins in jurul regelui, de la

care a primit diferite privilegii, avind evidenttla

rindul ei diferite obligatii fa0 de acesta, Rote IA

aici ca gi in alto parVi o organizaie feudal& caro0

tgTistic& .$v:Lmediului gi care a dat naatere_aatfel

www.dacoromanica.ro
 - 58 -

acebtei clase, a nobililor, in epoca aceasta, in ear,

re ea este o °las& Inc& destul de slabs, nepmtind

ridica anume pretenti4, fiindca stares_ ei depindea
de rev. Dar alAturi de aceaas t& nobilime, mai exis-
ta gi o alta anume nobilim a zisa de functii.

Ca gi la not si In alte pArti, funCtionarii state.

lui nu, erau plAtiti de acesta, in primul rind find

ca nu avea mijloacele necesare, dar acegti functio-

nari aveau avantagiile lor, pe care fUnctia ce o

indeplineau la eurtea regelui le-o aducea.Astfel ei

puteau capLtaegeaalut pentru

mosiile lor, uneori chiar mosii, apoi luau o parte

din, natura functii pe care o indeplineau Aga de

exemplu stolnicul cel care se ingrijea de provizii-

le alimentare ale curtii regale, totdeauna avea gi

el o parte dln. aeeste provizii, care era tin fel de

leafA. dar in natura. Aeegti functionari care ,in

realitate nu erau plAtiti, aveau totugi multe veni

turi Ouse 41e functia lor.. Prin. urmare, _in jurul

reR#1Ui se foratazi o cuss, de fanctionarifdintre

www.dacoromanica.ro
 - 59 -

care eel mai vechi qi mai insemnat totdeodati este

fir& indoiaii cancelarul, care ne este adus, cu-

no*tinVi de p4inele acts ce ni sau ptistrat dix e-

poca aceasta, in limbs feting. evident. Apoi erau ju-

decAtorii grupati la curtea rerzAini sau in diferite

etE.V.4. Acestia din urial de la o vreme incep a purta

nuMele de starsiata,de_la "star! cu semnificatia de

"biltria", aqa dar un om mai biltringtigqmai multi

experienta, care conducea cetatea, avind ci dreptul
de a judeca in centrele for sau cetitile care se nu/

menErodde unde o aerie de numiri cu termina0A

dela acest cuvint, ca de exemplu Belgrad ci de uude
ci etvintul nostru de "gard".

Tot atunci se formeaa si class oriseneasei.

4i la 'noi §i in.Ungaria ca qi in Polonia, va gpu-

neam ca nu a existat o cies& orlweneasci naVionali

care si se ocupe cu neRotul qi atunci Intilas In

epoea aceasta numai pe uermani care fac acest lu

cru. Totuii Germanii nu au intemeiat °rave not,ci

ei st'au a4ezat in anumite loeuri carereveau ca ba-,.

www.dacoromanica.ro
 -60-
Pe ,Care ei 4u au

tAlUtalIcaya dealt at le desycate mai mult, age cum

s'a Intimplat cu Gniezno, Cracavia, etc. Allezarea G04

manilor sea Mout euvoia si chiar cu noftirea regi-

lor Poloni, caci pe atunci nu exista ura de rasa. De

aceea priaacipii erau foarte bucuroqi de aozarea a-

cestor oameni pe teritoriul lor, indiferent ca erau
straini, flindelt astfel li se mgrea qi mai mult vent-
tub
; aqa Smelt politica pe care o dueeau stapinito-
rii acum, era aceea de a-qi marl cit mai mult popu-
latia de pe teritoriul sAu, flindc4 in felul acesta
crescindu-i ci ven re

t/M2A.4 Acegti strdini aaezindu-se pe locurile cu

vechi aglomeratiuni de populaVie indigence, qi ocupin-

du-se cu negoVul formau tirguri care pe incetul

desvoltindu-se ajungeau °rave de seams. Dar ca sa se

poet& infiinVa un °rev, el trebui& intli sa aibe -un

prfvilegiu de tirg - iarmarok din. germatiul "Jahr -
markt", tirg ce se face odata pe an, ceea ce nu in-

seta cA trebuia numai decit as se Vita numai pdata

www.dacoromanica.ro
 - 61 -s^

pe an - *i care privilegiu it capatau dela regei

Dar formarea acestor °rage, pierderea Pomeraniei qi

Sileziei, n' au fost singarele semne ale inaintarii

germane spre rasarit.

Cavalerii Teutoni.

In anal 1226 o alts prime jdie foarte mare a

lovit pe Poloni din partea Cermanilor, aceastalpri-

mejdie este adusa de asezarea Cavalerilcr Teutlat

in Prusia. Acesti cavaleri suet un ordin calugaresc

ce se formase cu ocazia cruciatelor $i ,care trebu-

tau sa apere locurile sfinte..Dupa ce aceste locuri

au fort pierdute, acesti cavaleri - fusesera mai

matte ordine.cde cavaleri de tationalitaVi diferite-

au fast chemaVi in diferite locuri. Aaa cavalerii

Ioamiti erau Francezi . au fort chemati In Rho-

dos, Templierii in Franta unde vor fi desfiintati

de Filipocel Frumos,4Teutodii sunt aduqiIn Ardeal
de regele-Ungatiei Andrei II, unde li se atribue
kinfib4area Brianului si sercrede ca au trecxt chiar

www.dacoromanica.ro
 -62-
munvii, unde-nultra montes"'adic& in Muntenia,, au

infiintat o mingstire Intgritg la Cimpulungul mun-

tean. In scurta vreme ajungind In conflict cu regale

ungur, au Lost siliVi sa pargseasbg aceste locuri,in
care ei cgutau sá faces ua stat al for in statul un-

gar gi se due - ,chemati fiind - in Prusia.

Acel care i-a chemat - ironia soarteia . a

Los;
chiar un principe polon, care astfel a adus fa-
IT, sa bgnuiascg evident, pe viitorul duqman al Polo -

niei, cu care poporul polon va trebui sg ucg lupte

cr1ncene.
In timpul acesta era rege al Poloniei, Iebzek

cel Alb. Principele- care a chemat pe cavalerii fieu-

toni este fratele regelui Leszek eel Alb, Konrad de

itazavia, care avind multe de suferit din Tartea bar-

lbarilor Slavi, Morusi. a autat sa se asigurd diA
parte& for printrio opera der creinarea aeedtara,
'cave dupes socoteala lui putea fi fgcutg cu muleslt-

cea, de ordinul acestor cavaleri TeutOni, care dOaP

pentrti acest lueru flisesera inflintatior Attfel oavaw

www.dacoromanica.ro
 - 63 -
lerii Teutoni sent aduqi cu misiunea special& de a

supune qi creqtina pe Borusi qi intr'adevar ei vin Of

se aqsaz& in Prusia la anul 1226, sub conducerea ma-

relui maestru Hermann

__,_ de Balza. alp& cum se vade,co-
mandaatul for avea fund is de "mare maastru". Sub
st5pInirea for intr& Intreaga Prusia oriental& qi 00-

cidental& qi ambele maluri ale Mistrului pe o lung&

On.. plo I N.

porViune la v= sare in sus. Re13.....ariizultatl.

for aici a fort ca Incetul pe Incetul Prusii au Post

germanizaVi. Dar aceqti cavalerinu s'au multumit nu

mai cu opera de creqtinare a Vinuturilor aqestoral

ci ei au cautat s4 se stabileasc& in chip statornAc

aici qi ,de aceea ui -au cladit cet&Vi de piatra, meq.-

tequg ±oarte bine cunoscut de ei. Ada au luat naqte...

re o mulVime de aceste cet&Vi ca Konigsberg -ul, Ma-

rienburg .14
care nu Inseamag decIt cetatea Sfintei ma-

rii, qtg. Mai tirziu un alt ordin de c&luggri_em-

mani s'au avast mai departs in Letonia. EstonlaNki)

care se vor confunda cu ti4pul au_ cei Teutoni,a00*-

tia aunt a a numiVii cavaleri "Purtatori de spaPurt daP.

www.dacoromanica.ro
 - 64 -

A§ezarea for aici sea dovedit la inceput fa-

vorabilti Poloniei, dar in curind,sta aratat ea u no-
ua primejdie. Dela inceput Po Ionia a incereat sa-gi
fecal o wire la mare prin. cucerirea tinuturilor de-
la gurile Vistulei acest fluviu national polon,dar
mai ales acum vor incerca ageastal,fiindea mai mutt
ca inainteinevoia acestui lucru se va simtiodeoarece
acum se formeaza centre negustoregti insemnatef_care
eautau sa aibe relaViuni comerciale cu infloritoare-
le orase ale "Hansel" germane r Drumurile comerciale
intre aceasta hansa a ora.gelor germane si cele din
nols2ia insa sent taiate de aceeti cavalert Taut on.i
care nu d6deau vole comercianVilor 4i dila:tr. a parte
gi dintrtalta sa-si exercite sa treaa,
,negotul-gi

cu m'arfugile prin teritoriul ocupat de el. 41 de a-

ici se vor nacte lupte grale gi lund.4 car, a i4 la
urma vor fi favorabile regilor Poloni, dar ,dupes sfor
VAri uria.3e care vor slgbi mult putereta statului
ion. IntriArta din aceste lupte tits ca au lua-t-Par--
to gi Noldevenii lui Alexandra cel Bun.
www.dacoromanica.ro
 . 65 -

RAvalirea Titarilor.

Ceea ce a adzes lovitura de gratie primal_ for-

mrsde stat 04911ListilsIv&lirea_TAtarilort_care

au distrus gi statul rusesc,giolci not niam sapat
de ei. 114vairea Titarilor dup& cum ctiVi, are loc

in anal 1241. Din numeroasele triburi mongolice din

centrul Asiel.gmb miina energio& a lui G. is Han se

formeasi la inceputul sec. XIII un stat puternic ma*

ales dup ce cuceresc aici si statul Chines, dupiizt
re vmcerire Atarii pornesc inspre Europa, ajun

ittLe21111114EliklitlE2401221411121A5221211
IV-lea. Pftrund in Polonia undo owags ls slab intri-

te cad prad& in mAinile lor, Polonii fiind inviLsi

pretutindeni uncle au incercat sa °pun& rezistanO.To

tugi rezultatul navAlirii lor in Polonia nu at fast

atilt de gran ca in Rusia uncle statul rusesc a deve-

nit "Pus lor. BtAlfatlazUaalogiaxamtwatt

mai mult o catastrof& economic& gi nu una politi a.

rase. 5 www.dacoromanica.ro
 -66-
E adevarat ca act= nobilii profit& de slabirea pu
terii regale qi se vor ridica, iar Cehii au ocazia

favorabila de a ocupa unele regiuni din Polonia,dar

totuqi statul polon nu are soarta celui rus.

Cauzele reti7agerii Tatarilor suet de ordin a-

siatic uncle murind marele for hsui.ei se reintorc ra,

inland numai in Crimeea qi la gurile Volgei. Astral

ajungem la o @roc& de deeadenla datorita tendintei

de separare a triburilor, sub presiunea Germanilor

din apus qi apoi a Tatarilor navalitori din rasa-

rit' Aan...21tIALSJOTI'ELJ-15:ARLP112921102
dupe marea stralucire la care reugise sa se ridice

incepe sa se destrame catre owl 1241 cand decade--

rea politica este insoVita qi de catastrefa-e4eae-.0

mica provocata de navalfrea Tatarilor.

Decaderea aceasta se era accentua gi mai mult-

.

cu toate ca expansiunea etnica spre rasarit a Ger-

manilor inceteaza dupa anul 1226 qi cu toate ca du,

pa 1241 Tatarii se retrag inepoi, datorita faptu-

lui ea puterca nobililor merge crescand in time ce

www.dacoromanica.ro
 -67 -
aceea a regilor se micsora din ce in ce.

Prelegerea TV-a
15.11. 1937

Renagterea politick a Poloniei.

Vladislav Loketick qi Cazimir eel Mare.

Ajunsesem cu expunerea istoriei Poloniei la

o epocli de dectidere qi destramare din punt de ve-

dere politic in special. Dula nAvAlirea Titarilor,

al carei moment culminant a fost In 1241,.destra-

marea statului pclon a inceput insa qi mai molt sa

se accentueze,astfel ca la un moment dat, Polonia
este divizata intr,un numar mare de sat N1

pendente unele de altele_ ba De deasupra si dusmane,

intre ele.

Acum se ridicii gi mai Mutt puterea nobililor,

care profitind de aceste imprejurAri turburi, reu-

qesc sa-si creeze o politic& a for qi pe baza aces-

www.dacoromanica.ro
 -68-
teta nobilii vor incepe din ce in ce cu mai mult cm-

raj ski ridice capetele contra regelui, a arui pu-

tore descregte Xiregte cu aceeasi pasi cu care pu-
terea nobiliatii °recite. N4bilii dela Cracovia ran-

visor& chiar sa Puna mina p_e_s&ta e

punind astfel de re 2.. 2 b e lye : e

al regilor Poloniei. In aceasta epoca se intilnesc

ca stapinitori in micile state,care luasera fiinVa

chiar straini de neamul polon aga cum a Yost Henric

de Silezia sau altadata cehul Waclaw.

Vladislav Lokotick

Din aceastiglUAIIAde_dacanere aigIATIRAre

strains, Polonia este ridicati de un om energicloca-

re e o figura foarte interesanta in istoria Polo -

rile', filndca a dat dovada de multa pricepere qi vs-

intik de a conduce,.cu toate ea este cunoscut ca

fiind nu acund, chiar mic, de statura - to min de
unde a putut scoate atita energie. Acosta este re-

ale polon cunoscut sub nmmele de Wladialav eel pi-

www.dacoromanica.ro
 -69-
tic - 3n polona i as zice Loketick, dar ca qi cei-
1441 stIptnitori ai statuletelor polone si el spu-
nea ca este un urmaili al familiei Pia4tilor, prima

dimAatie a Poioniei.
Prima data cind Wladislav este pomenit e la
1291 cu toate ea este probabil ca el se gee& In
fruntea vreunui statuleV de acestea independent in-

. ea de may. inainte. Inceputurile domniei sale evident

aunt foarte grele, and puns mina pe Cracovia. .C13d

este alun at din acest oraq. Abia pe la 1315, data
aproxilmativa cu care Incepe cea de a doua epocI a

formatiei unitatii polone, reuqeete el unificarea

£ntregei Polonii. Evident prig unificarea Intregii

Polonii nu trebue s& tutelage& altceva decit unirea
celor 2 regiuni cunoscute sub numele de Polonia ma-

re ei Polonia mica. grin urmare Wladislav itbuteqte

sa uneasca sub stiptnirea sa Polonia qi sa guverneze

dela Cracovia.
qhMINEr

In timpul eau tusase produce anume manifes

www.dacoromanica.ro
 -.70-
tiri1114-PQP"111311R0104 pe care le-am put ea numi
manifestAri naVionale. Firegte ca cuvintul are un

sens deosebit de cel pe care-1 capAt& in,epoca mo-

dernA, dar totugi acestea sent semne premergAtoare
incA din aceastA epocA pe tArimul national.
Unul dintre aceste semne este faptul urmAtor:
Cind Wladislav pusese mina pe Cracovia, unde stapi-
nead principii germani, negustorii s'au rasculat gi

dupA o lupt& foarte grea, el reugeste. sA-i inving&

pentruca apoi sä pedepseasca aceastA burghezie stra-

in& - germanA - care se rasculase 41 displuce ca
Old

limDA lermana, din carVile orAgenesti - acestea e-

rau diferitele registre In care se inseriau cetate-

nligetc. - sA fie inloculta de acum inalnve, in lo-

cul i IntrebrinVindn-se limbs latinl (acesta ai pu-

tea fi un argument care ne aratA ca aceste manifes-

tAri de aceea nu pot fi socotite ca avind un carac-

ter nationali Dar mai este gi altceva. In vrempa..ar

ceasta Incepuser& o serie de studenti polo, nazi g

www.dacoromanica.ro
 71 -

meargii sa studieze la UniversitalVile italiene.Dvs.

vtiti ca cea mai veche Universitate chin Italia es-

te aceea din Bologna.StudenVii, la universitatile

medievale erau impArViti pe naViuni qi aceste 1m-

P6rViri erau recuneseute ca un fel de societAti cu
caracter official de azi. Astfel Franeeiii erau deo-

parte, Germanii de 0 parte, etc., O. fieeare dintre

aceste ImpArtiri, elrora not sta.' le spunem socie-

tkVi studen00i, avea in fruntea ei un rector,evi-

dent rector nu in intelesul de azi al cuvintului,ci

in acela de pre4edinte al studentilor.

41_12).ne, studenVii Poloni care veniserA la

studiu in Italia, fiindei statul for nu era eunos-

*D.

cut prea bine, fuseserA integrati in societatea stu-

denViler Germani. Din aceasti eauza ei fac o cerere

in care rugau organele universitare sd-. douse -

beaseA de Germani, fiirdca ei nu pot fi una cu &eel-

tia,deoarece exiati un stat polon bine deosebit de

eel Berman.

www.dacoromanica.ro
 74

Tot mai spare qi primul text pe care-1 avem

saris in limbs polonk, iiind de pe is 1300,ca stare

e un lucru destul de vechi, dupi cum se qtie,In lim-

ba rominA nu ayes texts scrise dealt de prin secaV

duple unii filologi, dim sec. ITI dupi alVii.Acest
prim text in limbs poloni este -o rugkolune catre

Maica Damnului Bogorodita un imn in versuri fa-

cut in stil popular. Autorul acestui imn a fort des-

tul de mutt discutatt se dau in privinVa lui mai

multe name, firA a se ajunge la o stabilire defini-

tivA acelui care 1-a scriay dar aceasta intereseazA

mai puffin, fapt cart e cA imnul este ecris In limbs

polonA, ceea ce e damn de reVinut, fiindcA pink s-

cum tot ceea ce se acria in Pplonia, se ficea in

limbs oficialileare era latina. Limbe populark, ea

qi is not de altfel, nu era consideratA ea deanA de

a se ridica la produetii literare. Din cele arAtato

pink ammo se poate vedea cu uqurinVA aceastA deq

toptare a unni spirit non In Polonia care sfirgi-

tul secolului XIII si incenutul sec. TIT.

www.dacoromanica.ro
 - ?3 Ps

Prin urmare, cu toate imprejurarile grele pe

care a avut sa le Intimpine, Wladislav Ldketiok reu-

9eqte totuqi sa uneasca sub stapinirea sa cele doua

Polonii (q.ea mare 9i cea mica) . Dar greutatea cea

mai mare era tot cucerirea_Pameraniei qlmai ales

ieqirea la mare, din cauza cavalerilor Teutoni.Lup-
to cu aceqtla continua qi pe vremea lui Loketick,dar
fara succes pentru Poloni qi era qi normal acest in-

cru, Mande& Polnnii nu se puteau masura cu ordinul

calugaresc, atit de bine organizat din pullet de ve-

dere militar ci care avea o atit de mare experienta

in rasboaie.

Wladislav dindu-qi seams ca prin lupte nu are

"PoataelanNWL_.1.cjata-tPPzilAvtIl se gin-
di sit recureiLla_ointerventie_ne sale di lomatiea.

Pentru ace asta, Teutonii fiend un ordin calugaresc,

deci dependenVi de sapid suprem al religiei catolia.

ce, el nu se putea adresa dealt acestuia, Laic& ,Pa-

pei. *i astfel se Incepe de acum un proses intro re-

gele Poloniei qi marele maestru, in care Polonit

www.dacoromanica.ro
 74 -

arateu ca Pe nedreatializLLTemlioni_ElaiLimtaxs
atit de molt in tiiuturile de nord ale Poloniei i

le cereau sa se retragA numai in Prusia Orientals,

care le fusese data dela inceput. Dup4 primele inf&-
tig&ri ale pArtilor, sentinta este favorabill Polo-
nilor, dar marele maestru nu se las& mai pre jos gi
-

face apel contra sentintei date gi pines in cele din

urma rezUltatul este c& se recurge tot la hotarirea

armelor.

Cazimir cel Mare (1333-1370).

nadislav eel pitic moare la 1333 lasind ea

mogtenitor pe tiul eau Cazimir. care a Post~ waut-
dintre cei mai maxi regi ai Poloniei gi tot deodat&

qi ultimul Piast. Cu el dinastia Piastilor se.stin-

ge in Folonia. Cazimir cunoscut gi cu epitetul de

nCel Mare" a domnit intre anii 1333 - 1370. Domnia

lui este o domnie important& in primul rindt din
punt de vedere intern el flindun foarte mars. orga-

nizator.

www.dacoromanica.ro
 -75 -

Aceasta epoci este in rdadrital Euro ei nu

numai in Polonia, o epocd de stabilizers gi de orga7
nizare in domeniul politic, in local haosului de pi-

nd acum produs de ndvAlirea barbarilor Teltari.

Nu este o simpld coincidenVA ca acum as Into-

meiazal principatele romine, in aceasta vreme in ea-

re in Polonia domnea Wladislov qi urmagul eau Cazi-

mir cel Mare. Tot acum domnea in Serbia cunoscutul
taralgsIgsgatelanihigtancare este autorul ace-
lei legislaVii cunosnutd sub numele de codul lul

4tefan Dugan,. Cazimir face gi el pentru prima data

In Polonia, un codice de legi. Pe drept cuvint putem

spun ca prin aceasta el a cautat sd ajungd la o or-
gaaizaVie stabile: din punt de vedere intern. Ca un

legislator cuminte, Cazimir nu a cautat s& forVeze

lucrurile cu inovaVii, el a preferat sk nu schimbe

firea poporului sau, dindu-i o legislatie dupes ga.

blon, o legisloVie ideals, ci el a cdutat sd imbunli-

talteasci sltuatia de pine: atunci, pAstrind vechile

www.dacoromanica.ro
 76.
obiceiuri ale poporului. Dar Polonia era formats du-

pl. cum qtim din doua Vinaturit Polonia mare qi Polo-

nia mica qi din cauza aceasta legisla is lui Cazi-

mir va ri qi ea o legislatie dubla, In sensul cai va

exista doua codice, unul pentru. Polonia mare qi al-

tul pentru Polonia mica. Acest lucru se datoreqte

mai mult poporului, ea el a cautat sa pastreze obi -

ceiul poporului in legislaia sa qi este ctiut ca

se formasera doua obiceiuri , de nevoe el trebuia

sa le in in seams, fiind deosebite unul de altul,

in cele douA regiuni pe care le-an vazut. Este im-
pprtanta aceasta legiuire a lui din punct de vedere
social, fiindca se prevad in ea rela iile dintre

proprietar qi taranii de pe mociile lor. El a luat

apararea Varanilor nedreptaViVi qi apasati pia, a-
tunci, dar nu In sensul democratic, pentruca pe a-
tunci nu se poate vorbi de acest lucre. in codiQele

sau stabiles zilele de mulled ale taranalui te5294.a.

proprietarului, qi deasemenea prin el so da voe a-

cestora, evident in urea anumitor gondiVii bine

www.dacoromanica.ro
 - 77 -
stabilite, sa se poata muta de pe o moqie pe aita.
Din cauza aceasta pe drept sau pe nedrept s'a

rgmas porecla de Cazimir eel Mare ,regele tarani-

lor", un titlu de glorie pentru el. Cronicarii Po-

loni spun c& pe vremea sa, nici un nobil nu mai cu-

teza a prigoni pe Vgrani. In codicele sau este sta-
bility qi organizaVia judeatoreascA.In evul mediu
organizarea judecatoreasca privea dreptul dup& care
se nAqteau locuitorii Varii, era aetfel In Polonia
aqa cum am aratat, un drept german, armean,
etc. Dreptul Germanilor se lua dupe cel al unui 0-

raq din cele mai yeah/ qi anume dupe eel al oraqu-

10JMagdfaumg,..care fusese imitat in special de toa-
te oraqele polone.

Dace era o dhestiune controversa±4araqsnii

faceau apel la judecItorii Magdeburgului., IntrucIt

acolo era izvorul dreptului lor.

Aceste oraqe erau norave cu aga numitul drept

de Magdeburg."
$'a pus qi la not chestiunea dew& oraqele
www.dacoromanica.ro
 . 78 -

noastre vechi, ca Baia de exemplutnu aveau 4i ele o

organizaVie -dot dupa dreptul oraaului Magdeburg? Un

text care sa ne:dea o tire sigura in aceastd pri-

vir4a nu avem, aga ca chestiunea nu pJate fi decit

o simply ipoteza.

Regelui Poloniei insa nu piitea sa-i convina

amestecul unor judecatori din afar in trebucile

justiViei interns ale statului sau qi de aceea el a

s us ea zea mai inalta justiVie este in Polonia ai

pentru a inlatura orice lipsuri in imparVirea drep-

tatii a adus la Cracovia codicele de legs al oraqu-

;Ili Magdeburg. Mai mint apoi o serie de site imbuna-

tgIiri interne aduse de el in afar& de aces,;ea.Age

este aceea privitoare la moneta,despre care e sigur

ca n!a ema.stat in Polonia batute, de regi Poloni -

pine.' la el. El este cel dintiiu rege polon are ba-

to o moneta generala a statului say. Pines acum era

intrebuil4ata moneta ceha yl aici e de obscrvat ca

tot acum ai Basarab bate la not moneta, inlaturind

astfel circulaVia monstara care se facea n. nai cu
www.dacoromanica.ro
 79 -
bani strAini.

Tot de la Cazimir cel Mare, avem in Polonia si

organizaVia armatei, care (WO cum se stle,in tim
pul acesta al Evului Mediutin apus, era dupe siste-

sar- bande-
mul feudal organizata. Armata feudala era bazata ye

rie inseama steag fiecare nobil avind banderia

lui de tarani, care puteau fi calari sau pejos si

in felul acesta regale, comandantul suprem, putea

sti pe cite baaderii putea sa se sprijine intr'un

eventual rasboiu.

Pe ling& aceasta armatarmai era si ceea ce se

numea ridicarea in masa,eind adtdme era Bator sa

porneasca la rasboiu, Bar lucrul acesta se intimpla
numai in eazuri exceptionale. Acoast& ridicare in

masa la not apare sub numele de noastea cea mare".

Domnii noqtri cind dadeau scutiri de impozite,adica

dAdeau diferite privilegii boierilor for pentru sa-

tele dupe mosiile acestora, nu uitau niciodata 56

adaoge ca chiar dace de toate celelalte impozite sa-

www.dacoromanica.ro
 -80-
tele din privilegiul dat vor fi scutite, totuqi...
nnumai oastea mare 81 facao.

Dar,activitatea de mare organizator a lui Ca-

zimir, nu s'a oprit =mai la aceste citeva lucruri
erAtate mai SUB, ci ea s'a intins qi in alte domeni5
tot aqa nu watt intra in aaAnunte pentru a arAta in-

treaga sa organiaatie intern a statului polon, ci

voi mai aminti numai ca acestuirege i se datorefte
qi intemeierea invA Amintului superior in Polonia.

Cea mai veche universitate a Intregului nee am slay

este aceea din Praga. Dupa organizatia acestei uni-

versitati pune qi Cazimir cel Mare, bazele primei

universitAti polone pe care el o infiinteazA la
1364 in Cracovia. AceastA universitate este defiLl-
tiv organizatAde Ceara Iagello qi din aceastA cau-
ed se mai numeqte ci Universitatea Iagellonilor.Dar
Oazimir mai este qi un mare organizator de oraqe si

aceasta a fAcut pe unii istotici sAr-1 acuze de a fi

incurajat in aceastl privintA aqezarea strAinilor

in centrele comerciale. Dvs. qtiti ca Polonia este

www.dacoromanica.ro
 - 81 -
Vara care are cel mai mare near de Evrei care,dupd
tuate probabilitAViles se pare - dap& afirmaVia uno-

ra dintre istorici - c& aceqtia ar fi Lost chemati

de el, dar lucrul nu este ins& sigur.

Unul din faptele importante ale politicei sa-

le externe, este intinderea teritOriulai, stapinirii

sale, asupra tinutului cuagssatsub numele de Rusia

Ho`i_ e azi Galatia Orientals. Dac& in partea de

nord stgpinirea Polonilor era inlaturat6 de forw.

military bine organizatA a cgauggrilor Germani, in
schimb calea spre r5sArit qi sud aminea deschial.

expansiunei polone. Totuqi regiunea din central Po-

loniei de azi, cu oraqul Yargovia, ce No chema ma-

zowia, fusese independent& ping. in aceast& vreme e

luiCazimir.Principele acestei regiuni i se inching

insI acme ca nasal regelui polontrecuuoscind astfel

autoritatea acestuia asupra sa. Central cel mai in-

semnat al regiuxiei sudice pe care Cazimir o adusese

sub stapinirea sa era Liowul - in namVeqte Lemberg,

iar in polona Lwow. humele acesta deriv& dela un

Faso. 6 www.dacoromanica.ro
 82.

principe intemeetor Lew-Leon, de unde pe latinegte

se chema Leopolisodica.oragul lui Leon. Principii

din aceasta region erau Ruteni-Rufi. gi pretindeau
pe drept_agg_me nedrept ca gi cei care se gaseau

pe vremea lui Loketick in fruntea statulqelor po-

lone care zicean ca suet din familia Piagtilor ca
ei se trag din intemeietorul statului rusesc, din
hik, dela Kiew. Dupes distrugerea statului rusesc
dela Kiew,acegti principi din, Rusia Rogie, fusesera

foarte molt incercaVi de navalirea Tatarilor. Ceea-

ce este damn de luat aminte acum, este faptul cA in =11111.1..

acest timp se ittemeiaza o mitropolie ortodoxa, al

clui sediu este in oragul Ealiciu - aela care vine

dE11121!LIE2g111.12.112111Via9 grin cetirea

lui H ca G, nume dat de Austriact dupes imparVirea

Poloniei, gtiut fiind faptul ca aceasta regiuna a

ffnut luata de Austria cu ocazia impartirii Poloniei

Pentru, not este importanta aceasta mitropolie,

fiindca prima mitropolit al Moldovei Iosif a Post

www.dacoromanica.ro
 -83-
fintit aici la Raliciu de care mitropolitul cu se-
diul in acest oral ruteaa. Ultimul principe dela

Liow, Boleslav Iurie II, e ucis de Mari si in

1343 Cazimir are odazia sa intervina in luptele si

certurile care-i-urmeaza acestui principe ei astfel

cuceregte Rusia Rogie. Firegte,acest fapt are pea-

tru 30.0t o deosebita importanVa flindca de acorn ro-,

Ionia devise veciufiiku cu Moldova, fiindca ea se va

TafiinVa de abea la 1359, dar in on gi ce caz cu

nucleele de Vlahi care vor da nactere Moldovei. In

aceasta privinVa esteologli anume data un

stat cu aka de maxi interose comerciale ca Polonia

ala ajutat cu nimic la intemeierea statulai vecin

din Bud al Moldovei, data ne gindim mai ales ea du-

pa intemeierea acesteia, drumul comereial care mer-

gea de la M. Baltic& la M. Near trecea prin Vara

Moldovei. Erin urmare se formeaza aici un stat ca-
re pare a nu fi o simpla coinctdenta gi ea ar fi in
directa legatura cu interesele comerciale gle Polo-

www.dacoromanica.ro
 -84-
niei. In starinirea GaliViei Polonia a avut doi ri-
vali. Unul este regatul Un ariei, ai carei conduca-

tori au cautat totdeauna sa treaca dincolo Carpatii

qi ad stapineasca locurile care, se intindeau la pow

lele lor: Cu ei nsa lucrurile s'au aranjat prin-

tr'un tratact, Regale Ludav2)de Anjou s'a asatorit

cu fiica lui Cazimir, iar acesta neavind al ti copii.
a rimas ca tot el sa mogteneasca dupa moartea sa §i

tronul Poloniei. Celalalt rival era un stab Lou, al.

Lituaniei, wzat la rasarit de Poloni4 astfel ca
era mult mai intinsa aceasta Cara a Lituanlei,decit

Poi:Al/so dar cu populaVie mai rara ea aoeea a tart:

regelui Cazimir asa ca talele se echilibrau.

S' au dat lupte aprige care in cele din urma

au dus la victoria Poloniei. Unul dintre principii

acegtia care erau in GaliVia, s'a stabilit in Podo-
lia, el este cunoscutul Koriat care a dat nagtere-

familial Koriatovici, familia ce pe not ne imisere-

seaza,fiindat se credeide unii istoricitca un flu

al aoestuia Jurj Korintovici, ar fi domnit la not
www.dacoromanica.ro
 -85-
%a Moldova. Aceast& 'Aire nu este demnd de luat in

serios Made& cronicele noastre nu-1 pomenesc §i

nu numai ele, dar nice pomelnicela nu ni-1 amintesc

Frin urmare, o vecIadtate cu Moldova s'a yrodus a-

cum, dar e foarte probabil eh primele relaViwal in-

sA, dintre cele douli tAri Moldova gi Polonia nu

sunt chiar de acum, ci dela sfir§itul domniei lui

Cazimir. Cronicile polone pomenesc chiar de un ras-

boiu pe care Cazim.Lr 1-ar fi avut cu Mo1davenii2s
la 1359. Cronicarul care cuprinde in povestirea sa

aceastA epocA ci merge pinA la damnia lui Stefan

eel Mare, este loan Dlugosz. Lucrarea acestuia este

Una dintre cronicele polone aortae in liMba latinA,

pentru not tiind de o foarte mare importanta,deoare-

ce este unul din izvoarele cele mai vechi referitoa-

re la istoria Moldovei, Dlugosz (+1480) fiind con-

temporan cu. Stefan cel Mare, deci povestegte event-.

.

mente numai cu vreo 100 de ani mai dinainte de el.

Referitor la ciocnirea Moldavenilor cu regele Cazi-

www.dacoromanica.ro
 -86-
mir cel Mare, el pavesteste urattoarele lucrurian
anul 1359 au venit in Polonia la regale Cazimir nis-

te soli ai damnului Moldovei pefan. Pentru tronul

Moldovei se certau acum doi fratianume Petru si

pefan. Solii lui $teran veniserti pentru a care a.

jutorul regelui polOn impotriva fratelui sau Ebtra.

Cum ei erau fii unui down nasal regelui polon,Cazi-

Aars'a decis sa interving in lupta dintre cei doi

frati, hotarindu-se a lua partea lui Oefan pe ai
citrui soli ii primise. Dar armata polona iu care

se gasea et un strAbun al cardinalului Olesnicki,

impreuna cu Stefan, tu,batut5. de armata lui Petru,

care avea ajutor dela Unguri, in lupta care s'a dat

la Mania. Numele acesta de Planin nu Ram a fi de-

cit o deformare a celui de Pjaajaszpronuntat prostl

qi care nu inseamn& decit munte, deci lupta din

pile muntoase ar ft traducerea. Aici Moldovenii
lui Petru au intrebuin at sistemul for cunoscut in
asemenea lupte qi pe care 1-au mai irttrebuinVat si

www.dacoromanica.ro
 -87.
in lupta din "Codrii Cosminului", tot impotriva Po-

lonilor, acela de a reteza trunchlurile conacilor pi

de a-i lasa numai aninaVi In coaja lor, iar la mo -

mental oportun ság-i prfttleasca peste adversari.

4tirea aceasta va mai spare qi intrto alts lucrare
a italianului Callimachus Experientis - este pseudo-

nimul sub care stria Philipus Buonacorsi. Acesta vor

beote qi el de evenimentele intimplate In Moldova

la 1359 In luerarea sa ante. et mores 8bigniei Car-

dinalis."

8tirea aceasta e greu de primit in istoria

noastrii, deqi am dori not acest lucre, ea mai imbogi-

Vindw-se cu Inca o victorie contra Polonilor, dar

;use prea potrivesc lucrurile cm qtirile aduse la

cunootinta noastrtx de cronicele Moldovei.Acestea dau

la anul 1359 data cind sia intemeiat Moldova de ca.-

tre Bogdan of mune pomeuese de be de vreun anume

Petra qi teran.

AceastA contrazicere intre izvoarele interne

qi cele externeovident a fost uoor observati pi ea

www.dacoromanica.ro
 -88-
a dat na4tere unei intregi literaturi istorice,in

care se amta a se explica lucrurile aratate de a-

ce3te izvoare. Pireqte calm numai pe istoricii Ro-

mini i-a preocupat aceasta contrazicere,ci qi pe

cei Poloni. Istoricii moderni aa emis diferite ipo-
teze dintre care cloud aunt plauzibile. Una din ele

sustine ca. evenimentele povestite de Dlugosz nu

s' au petrecut la data pe care o da el ei mai dr-

ziu, ca atare data din cronic& e greqita..

1 probabil ca lucrurile acestea se fi e-

trecut pe vremea lui Petru Mueat Bustin aceeti is-

torici, and a existat qi un 4teian fratele acestu
ia, dar tntre aceetta, nici o etire nu ne arat&

eEILE21/229M1221YRILEiRJELARETILRUTA.
poets sta Sr picioare.

Cealalta ipoteza, care este reprezentat& In.

istoriografia modern& de istoricii Poloni qi la nod.
de Onclul, sustine urmatoarele:

Qind a venit Bogdan intemeietorul la Motaoya.

nu din prima an a reueit el s& unifice fornatiile

www.dacoromanica.ro
 89 4-
de stat 1ntilnite aici gi sa-gi afirme stapinirea
din Carpan pina in Bucovina qi In sud ntna la M.
Neagra. 4i atunci evident ea an mai dainuit citva
timp dupa Bogdan cniar, statulete de acestea mai la
nord pe la ffotin, ternauti, etc., probabil, gi care
de abea mai tlrziu au fost atagate Moldovei. Dupa
ipoteza acestora, contraziceresi isvoarelor externe
cu cele interns in aceasta privinta nu face altceva
decit sá ne dovedeascg. un ;apt cert, anume ca pe la
1359 Bogdan nu a Putut sa unifice complet Moldova
din pullet de vedere politic. gi atunci evident, poste
erau mai multe voevodate pe nordul aoldo-
aici grin
vei, care se lu tau. intre ele . Prin =mare se poate
q2.-.4.411tiLIatiLELIsALAALIAIost hamattaiiiik-
tervina in lu to din±re cei doi fra Petru Ste-",
fan care se dadea pentru mogtenirea conducerii unui

--
asemenea voevodat. tirile acestea pot fi_gi 'ele o
dar eu le dau cu toata rezerva,. inclin to-
,ipoteza

tusi, in eventualitatea unei probabilitAti, catre

ipoteza aceasta a lui Qnciul, fiindca gtirile lui

www.dacoromanica.ro
 -90-
Dlugosz suet precise - da gi ziva and s'a (let lup-
ta, spline cal era Set. Petru, arata chiar ski numarul

ostagilor care au luat parte la lupta, age ca fireq-

.

te, e greu sa-1 acuzam ca s'a ingelat tocmai in ce-

ia ce xxiveqte data gi deci ca faptul Wa existat.

rapt este in8a ca acum incep legaturile intre
Polonia gi Moldova, care legaturi ;au trebue 8a cre-

dem ea au fost numai dugmanoase, ci gi pagnice, de

comert gi religioase.
Acum inainte de a trece mai departe cu isto-
ria Poloniei, ne vom intoarce inapoi gi vom arata
qi istoria celeilalte parti a statului polon, care

era alcatuita de ducatul Litvaniei gi care mai tir-

ziu a fost unite cu Polonia pencru a forma cu aceas-

ta un singur stat.Dar lucrurile acestea le vom ve-

dea in lectiuneaviitoare.

4.....000

www.dacoromanica.ro
 -91-

Prelegerea V-a

17.11.1937

LiL aaia pine la unite& cu Polonia.

In lectiune.a trecuta am ajuns cu desvoltarea

istoriei Poloniei pin& la Cazimir cel Mare, mare

stim ca moare in 1370. Va spuneam ca aceasta data es-
te important& In istoria Poloniei nu numai prin fap-

tul ca acum moare Cazimir, dar qi prin acela ca oda-

ia cu moartea lui Inceteaza sau mai bine se stinge

ci dinastia domnitoare, pe care not o etim a fi a-

ceea a Piaqtilor. re arum Incolo Polonia nu mai este
condusa de o dinastie naVionala ca aceasta. ci de

altele
.
strains de neamul polon. Sub dinastiile aces-

tea straine, Polonia nu va mai fl un stat pur polo -

nez, unitar, ci ea va forma un stat dualist asemana-

tor statului austro-ungar, pin& la Impartirea ei de

catre puterile interesate, care ohm/3412ra* aqa

www.dacoromanica.ro
 . 92 -

cum vom vedea mai tirziu.

Originea a

Statul cu care Polonia a format acest dualism

in epoca Mvului-dediu este acela al ducatului Litua-

niei sau Litvaniei, care pin& la unirea cu Polonia

era condus de un kneaz. I se dMuse =male de mare
dui,cat aceasta pentruca titlul ei s& coraspund& cu
cele care se dada= in limbile apusene, in reality
tellAmauilgu era altceva declt un mare knezat qi
care era condus cum spusei de un mare kneaz eau un
duce,nume care se intrebuinta flindc& a4a se cbem6
pe latinecte un asemenea conducator ca al Litvaniei
in statele apusene qi qtim c& limba latinl este cea
intrebuintat& in Polonia.

Cind am vorbit de populaVia care formeaz& Ft-

Ionia, am arAvat c& mai exists si un alt grup acela
de populatie baltica, asezat in partea de Nord-Est
a Poloniei, spre tarmurile M.Balticei, specificind.

c& intre alte popoare din aceasta grape.' mai fac.

www.dacoromanica.ro
 - 93 -

parte si Lituanieni care nu suet un popor prea mare

ci nici nu au o Intindere geografica prea larga.To-

tusi marele ducat al Lituaniei a staninit_un

toriu foarte mare la un moment dat, cuprinzind o Se-

rie de provineii cum e Ucraina, Vcahinia, Rusia Al -

,

IA care nu erau locuite de Lituanieni, ci de Rusi

albi si Rusi mitt. In vremea aceasta Lituanii erau

socotiti ea un popor foarte inanoiat si dintre toa-

,
te neamurile Europei, ei sunt ultimii care au pri-
mit crestinismul s,i civilizatia medieval& Odin
cauza aceasta erau socotiti ca un popor de necurati

de atre popoarele celelalte care erau crestine.De-

la aceast& p&rerec&eisunt oameni necurati, avem si
cuvantul lift& din limba rominA. cu semnificatia

peiorativ& pe care i-o cunoastem si care nu vine

din alt& parte decit dela numbe acestui popor; de-
la Lituani. La inceput erau un popor pin cu for-
me ale vietii Oginesti. Dar prin unirea for cu
Rusit, prin inglobarea acestora in staDinirea Li-

tuanilor, a intrat sub conducerea ducatului litvaa

www.dacoromanica.ro
 - 94 -

o destul de nuneroasgt opulatie cregting care ain`

punct de vedere al culturti erau mai inaintaVitca
invinggtorii for qi Lituanii vor fi la rindul for
influentaVi de aceastg populaVie-creigting cucerita

Jia_ei. S'a intimplat gi cu ei inprivil4a aceasta e

celaq
, lucru care s'a intimplat gi iu alto pgrtii un-

de populatia invingAtoare dar lipsitg de cultures a

Post invimsg gi cucerita din acegt punct de vedere

de populatia invinsd politicegte, dar superioarg ea

viaVa culturalg gl'exemplul tipic pentru aceasta

Dvs. it cunoagteVi cu toVii, este acela al imperiu-

%al roman ,twins de barbaric. pe care insguun_Q21::

tura grcivtillAtia6541=0A11=11-1_pe rind, ba pi-
ng la urng foctil invinggtori barbari au ajurs sg,

se creadd chiar urmagi ai cuceritilar. Fri urmare

gi aici se intimplg cam acela, lucru. ;i dovada a-

estui lucru o avem in fa rul ca in mai toate acte-

le
-
duc0.11-14a-ilituarin afarg de limba lating Intro_

dugts dupes cregtinare, este intrebuin atg limba rusg,

www.dacoromanica.ro
 -95-
adlea limbs, cueeritilor tier limbs for lituanl
era socotiti ca nedestoinica. In aceasta pri
vinVI, desi din alte cauzeoe poate face comparatie

cu cultura noastra. Noi un popor.de origin romans,

mat& vreme am intrebuintat ca limba oficiala limba

slava. Iagelonii marii duci ai Lituaniei, intrebuin

tau in corespondenVa for aeasemenea limba slava a

Ruqilor. Regiunea aceasta a Lituaniei era la inceptt

locuita de triburi care se mutau dela Ian loe la al-

tul, lucrul acesta se datora $i terenului acoperit

in cea mat mare parte de paduri $i de lacuri vesti-

te, poate cele mai mari lacuri din Europa, ca cele

ale Fripetului si fire$te ea populaVia era foarte
rara pe aici. De la nail predicatori misionari.Irin
aceste locuri stim cate ceva din religia $i obiceiu-
rile acestor triburi pagine. intre altele se obser-7
va ea nvarpelon de exemplu era in mare stima si nu

numai attt, dar In unele locuri erau char ereseaVi

genii care erau socotiti ea sfinti. De asemeneawane

be aalmale erau la mare cinstelintre acestea amintim

www.dacoromanica.ro
 .11 96 -
nCalul alb', De care-1 slAveaa, dupes cumxe...1t423.--

nimalele pe care le.,adorau trebuiau sa aibe =unite

semme care sA le deosebeasca de celelalte. cind un

mare duce lituan a incheiat un triltact cu Polonii,
ei au adus la locul uncle se fAcuse tratactaltun bou

roqu pe care ..autaianscuseieluit

lucrul care nu era altceva decit chezAqia_divi:lb oa

tratactul va fi respectat.
Despre felul de locuintA Eltim ca aveau case
mica, din vAlatual, Cu pari de lemn invelite_cu

pae, avind un interior tot atit de simplu ca ci ex-

teriorul. In asemenea locuinVe trAiau familiile a-

cestor triburi de Lituani, formind.un fel de gintA,

slugile gi robii fiind socotiVidain

tegralA din familie.
Agricultura o cunogtelkudinsremurif_aar
vechi. Aveau piine qi din cregterea albine3or_cApA-
tau miera, din care fAceau o bAutua, prim fermen-
taxe, cunoscutd azi ca hAutura nationals polonezA
qi numita hidromel sau mied dela polonezul miod.
www.dacoromanica.ro
 - 97 OWN

Multi Ins& trAlau din vin.atoare ftinde& Intinsele

pAduri ce acopereau Vinutul lituan, eras pline de

diferite animale ca de exemplu Zimbrul care nuMai

in elas'a pAstrat pin& azi. Deasemenei c.-"esterea

tailor era destul de desvoltatA.

Formarea statului litvan.

In ceea ce priveste organizarea lor,ei avea

o eerie de tirguri.si de abea din secolul XIII

multe triburi se grupeaz4 si formeaza UA stat care

se va Intinde si Qeste teritoriile rusesti. Impre-
jurarea ea se formeaz& un stat nou, care in scurt

timp va ajunge s& formeze unul din cele mai int in-

se state din Europa, se datoreste catastrofei ce a

fost produsd de navAlirea TAtarilor care au_ dis_A-

trus puterea rus& ci polonA. care ar fi putut 86-1

impiedice de a lua nastere. Lituanii fusesera boar-

te putin atinsi de nAvAlirea TAtarilor si IndatA

dupti retragerea acestora ei au capAtat putinta sä

FEW° 7 www.dacoromanica.ro
 - 98
se ridice si 84 supunA o parte din statele ruseqb
avg. 05. Rusia de fapt nu a rgmas twit& sub stapfni-

rsa TAtarilor, ci acele teritarii pe care nu le-au

luat aceqtia, au trecut sub stApinirea Lituanilor_

care ajunseserA SA sLapineasca chiar toata Ucraina

la un moment dat.
Cel dintiiu mare duce lituan care poste fi so-

cotit ca unificatorul Lituaniel,domnind pe timpul

Vatarilor nAvilitori, e2telimilimcare ne spare pe
la anul 1241. Deci el este acela care suPrunD cea

mai mare parte din Vinuturile rusesti mai mult,e1

caut& chiar ci o esifire la urea BalticA. Spuneam

alts data ca aici era un teritariu care intrase

sub stApinirea cavalerilor Teutoni qi ceva mai

spre !Nord -Est de acestia in interiorul grupei Bal-

tice, deci qi in Lituania, se agezaserfi alti cava-

leri anume "ordinul cavalerilor Purtairori de spa-

de". Ca $i Polonii, In dorinta for de a capita o

esire la mare, spre gurile Niemenului qi ale Dwi-

www.dacoromanica.ro
 - 99

net, Li tuanii la rindul lore vor isbi_atci de

aceqIngari cavaleri de natiune kermana, Cu

care vor duce qi ei lupte grele, dar zadarnice,

fiiuda nu vor izbuti - erau doer un popor abea

format :pi lipsit de experienta necesara - s4 invin-

ga puterea bine organizat4 din punt de vedere mi-

nter a calugArilor germani. Se poate observe dela

Inceput o identitate de situaVie qi interese intre

cele dou4 state.Polonia deoparte qi Lituania de al

ta. Amindoua aceste state avaau ca duqmani pe a-

cegti supArtitori cavaleri qi nu puteau separat, sa

Jima victorioqi qi intr'acest lucre sta cauza care

A facet pe cele dou4 state sa se unease& pentruca

cu fore marite s4 pole:a lupta cu mai mult succes

contra dugmanului comun qi 241.4taresul amAndorura,
care nu era altul dealt esirea la M. Baltica. lin

Igpisairacterdatic - probabil ca 84 Indrept4Veasc4

lupta contra cavalerilor, aratind asfel c4 aceq-
tia nu-qi mai au ra4unea de asta alcl - este creg
tinarea lui Mendog la 1252. El ardona ca si sup*:
c,
www.dacoromanica.ro
 - 100 -
,iii sat si faces acelas lucru, darfaptial aceata nu

ET2aceaee0e3t3-.r&sunetParvutcreqtinarea
jwinna/AIlealpolonilor, a lui Mies4211...§ePo-

1re at el ar fi favorizat pe ortodoxi qi ca a avut

in aceasta prtvin leggturi cu Busii. A avut un

fiu care a facut chiar un pelerinaj la muntele A-

thos, care nu era puVin lucru pe vremea aceea. La

1261 Mendog moare asasinat gi dupe. moartea lul se

aste o reacVie a pgzinismaui contra creirtinismu-

lui Ri dinastia e inritturat&. in privinta accosts

nu se cunosc prea multe Itiri sigure din lipsa de

documente.

Dinastia lui Gedymin.

Urmeazi acui o soul dinestie national' care

domnegte din tati in fiu, aceea a lui Gedyalgo dupl.

care Tine,fiul siu 91.5.11E14i apoi fiul acestuia

lagello, de uncle dinastia litvani a Iage1lonilor

care va stipini Polonia unit& cu Litvania de catre

acest Iagelle. ,In aceasta epee& se constata o incer-

tare de intirire military a Iituanienilor. Fiind 0
www.dacoromanica.ro
 - lol -
regiune deschiat xlvalirilor 91 mereu atacat& de ca-
valerii Teuton/ de o partede Purtltorii de spad& de
altavei au pornit 81 ridice o aerie de cetiti acute
de aitfel foarte original.Sunt de
132nin_4 inconjurate de 9anturi 91 baricade de .

pimint peate care erau garduri de lean, dar in care

nu st&teau garniaoane, 01 erau lasate nepazite. Se

pare ca ele serveau numal clnd conducktorul statu-

lui leton of la ceva despre vreun tac in reo re-

giune 9/ chema la arme poporul care venea aici in

aceste intarituri care slujeau drept puncte de re-

per, erau prin urmare punt to de adunare pentru or-

ganizarea reziatenVei intro regiune atacata. Gedy-

mia domneqte de la anul 1316-1341, este deci contem-

poran cu Xladislav Loketiak din Polonia, qi el este

acela care alrtaulWilna. care a servit

9i de capital& statului leton.

praqul mai, era cunoscut 81 sub numele de Maw.

91 despre Intemeerea lui se Povesteqte de cronicari

o legend& foarte interesantl prin apropierile ce le

putem face cu o foarte cunoscut& legend& a ncastra.
www.dacoromanica.ro
 - 102 -

Legenda aceasta spun ca_(dymin. a fost atras

leLothatoare de un zimbru ve care 1-a ucis dup&
care fapta pe cind dormea a avut un vis In care i
s'a spus 0a acolo unde 1-a ucis el, va putea inte-
meia o dinastie qi pe locul acela el a ridicat in
acest scop o cetate. Zimbrul in limba lituan5 se nu
mete "tur,iar dealul pe care s'a cladit cetatea,
s'a numit Turia qi data facem legItura intre aceste
cloud cuvinte, clipatam explicatia. Ceea ce ne inte-

reaeaza pek not, este faptul atit de bit5tor la

ochi, ca qi noi avem o legend5, cam de acelaq fel
referitoare la intemeerea Moldovei, fticuta. de Dra-
oq in arms tot a unei vanitori carejoare prin. co-
inciden# ?) era tot a unui zimbru. Nu v5, spun ca
sigur autorul legendei noastre a cuaoscut-o pe Et-
ceasta, poate sift fie numai o asemanare, mai ales c5
pe vremea aceea zimbrul eatista qi in Moldova. Tin
insa sa vá amintesc ca }iii au facut 0 apropiere
intro aceasta legends a noastra =i le enda ungu-
realm& ce ne spume ea erau doi fraVi Hunod 41 Ma-
www.dacoromanica.ro
 - 103 -

gyar Cvrea sa arate rudenia dintre ttvri ci Mini)

care traira la in loe ping intr'o zi and Magyar

pornind la vinatoare dupa o caprioara a ajuns pled

in Panonia, unde el s'a agezat gi a pus astfel bate

be statulul unguresc. IIn. istoric,D1. Vuia.a aerie

chiar un tntreg studiu in care arata ca legenda

lui Dragog nu este altceva decit oimitare dupa
caa ungara. °beery insa ca la drept vorbind ea este

mai apropiata de cea lituanat dupa cum gi Dvs, pu-

tett vedea usor acest lucre gi ea mai repede Cu a-

ceasta ar putea fi push in legatura.In ceea ce pri-

vegte religia, am putea spume ea Gedymin a fost un

fel de indiferent religios. A permis raspindirea
cregtinismului pe teritoriul pe care-1 eta inea,

Ora ins& ca el sa treaea la aceasta religie Se

yard a a ehemat chiar calugari eregtini pe fraa--
ciscani sau dominicani pentru a face opera de ere*

tinare In Lituania, aceasta probabil ca o aparare

contWintentiilor cavalerilor Teutoni de a intra

-ei to west teritoriu pentru ca odata. cu pretextul

www.dacoromanica.ro
 - 104 -
operii de cretinism, sa puna mina $i pe Vinut.
Fiica lui se numea Aldona gi ea s'a cisitorit
9u Casimir cel Mare. Inca de atunci deci se formes.-
xi primele legituri de famine cu Lituauii. *i se
va face apel la aceste origini and se va pune
problema candidaturii la tronul Poloniei. El a a-
vut 7 fii carora dupe obiceiul feudal - regele so-
cotea statul ca averea sa proprie - le-a impArVit
ducatul Lituaniei. Cel mai insemnat dintre ei 01-
savul_par tasaajni...mareg_acpit ala
MAJ., prin alutorul for el a reusit s5.-1 aduci

pe ceilal i la ascul are a ca de fapt el a dom-

nit acum In Lituania.

Anil de dotaniei sai stint cupring; Satre

ai

1345-1377. Cronicarii spun ca el ctia foarte multe

limbi gi ca isbutise sa aibe legaturi cu cre
nii gi deci el se Durta fat& de propaganda
acestora printre supugii std., tot aca de blind sau
mai bine in jte i, ca gi tatal sau.

www.dacoromanica.ro
 - 105 -
e1 a dat lupte cu cavalerii din, lordul

statului siu qi al celui polon, deasemenea la RA-

sirit se lupti cu Ruqii qi chiar ajunge pia a -

proape_de Mmeova, Cu toati gttutatea luptelor pe
care le duce. $e lupta apoi si cu %tarn care fa-

eeau dese incursiuni in Vara sa. Se di chiar o

vestiti lupta care face parte din rarile victarii

pe care crettinii au reugit sa le ciqtige contra

acestor barbari, este lupta aqa zisi dela Sine-Vo-

de. adica dela Apele cenuill in traducere, care a-

re loc la anul 1362. rata cum ar fi schematic ge-

nealogia acestei 4e a doua dinastii a Lituaniei.

Gedymin
N
Olgied
N
Kiestut Koriat
(
Wladislav Witold Ringaila Jurj Ko-
Jagello riatovicl

Adiei, Intemeietorul dinastiei,aia cum spume

neam adimaora, se numea Gedymin, el a avut uu fiu

anume Koriat care a Post tats al acelui Jurj Ko-

riatovici, co este pus dupa pirerea umbra dintre

www.dacoromanica.ro
 106

istorici, ca domn al Moldovei. Gedymin a avut ca

fiu qi pe Olgierd qi pe Kiestut (care este ugOk
insemnat.nentru not cleat ceila4i, de aceea it
=intim). La rindul sau Olgierd a avut qi el un

fecior pe Jagello, care creqtininduse, a luat nu-

mele de Wladislav qi a intemeiat dinastia in Polo
pia sub numele de Wladislav Jagello. Kiestut fra-

tele lui Olgierd a avut ci el un fiu pe Witold qi

o filch Ringala sau Ringailain liMba lituanh,ca-
re a Post una din soViile lui Alexandra eel Bun.

Paptul eel mai insemnate din domnia lui Olgierd

a fost ocuperea Kievului, vechea capital" a Rusiel

ajunge asttel in miinile ci sub stelpinirea litua-

ni. Aici ;am ca se afla sediul unui mitropolit

considerat ca fiind capul intregei biserici a tu
turor Ruvilor. A intervenit chiar la Constantino --

pc] pentru a se sfinti ci recunoaite un mitropo-

_lit aici 4i cunoscut in aceasth calitate este mi-

tropolitul Ciplan care este acela ce a primit mai

www.dacoromanica.ro
 - 107 -
tirziu juramintul facut de Petru Mugat regelui po
lon. La moartea lui Olgierd, statul lituan va avea
aspect cu din punct de vedere so-
.

cial fats de Qtatul polon. In timp ce in Lituania

duzole se lupya cu nobilimea, cu merit latifundiarl

in,Polonia nobilii erau sub mina regelui et aceas-

ta fiindca nobilimea mica era mai puternica decit

cea mare. Taranii in Lituania erau cerbi pe tits

vreme in Polonia am vazut ca re ele Cazimir venire

Q11 codicele sau de legi in care avusese destula gri
je de eitaea Smelt i se daduse porecla de "regele

Wanner", pe trod Lituanienii nu aveau nicio lege

scrisrcare sae ingradeasca in vreo forma oarecare

puterea stapinitarului.
Aceste deosebiri ar fi putut provoca oarecari

piedici la unirea celor doua state. La drept vor-

bind ele chiar au provocat ru tura de s urta durata

este adevarat intre Polonia qi Lituania dar totuqi,

prime jdia comma care venea stela veenicul adversar

calaverit calugarf germani, i-a unit mereugpentru-

www.dacoromanica.ro
 - 108 -

ca ei 'i -au dat seama ca numai astfel pot lupta cu

succes contra acestora.

Ludovic cel Mare ei Unirea Poloniei

cu Litvania.
moare
Ouneam mai sus a la 1370/regele Cazimir cel
Mare ci tronul Poloniei ramins vacant, iar Olgierd

numai dupes aitiva ani - 1377 - 11 urmeaa 41 414 Dr-

maqul lui Cazimir a fost de fapt regale Ungariei,

iar al lui Olgierd, fiul sau Iagell . Spuneam CA

Ludovic, noul rege al Poloniei este din familia de

Anjou aceea care a domnit in Sicilia,apoi la Novo-

le qi din ea Muse parte acel Carol Robert, care
prim infringerea ce a sufeiit la Posada la 1330 din

partea lui Basarab domnul Munteniei, a Inlesnit a-

cestUia sl-ei intAreascA qi mai mult statul sAu de
abia inchegatedm micile voevodate care la inceput
se pare a fi fost vasale regilor Vngurit iar cu a-

ccost& ocazie reuqesc sA-qi capete independents..

Ludovic numit de istOrici qi keel Ma.

www.dacoromanica.ro
 - 109 -
re", rege in Polonia, era destul de bAtrimpentra
a epera la o stapinire de lung& durata 032/,338a2,
De fapt regele Ungariei nu stApinea efectiv Polo-

nia, fiindci el nu prea venea pe aici, ci mogteni-

_-___,
rea pe care i-o lAsase Cazimdr cel mare, el o con-

ducea cu ajutorul unui guvernator, care gi aceata

era ungur. Firegte acestea erau lucruri care au no-

mulVumit pe Poloni mai ales ca fiind de fapt rege-

le Ungariei, el se lAsa influentat de Unguri,ast-

fel cA in dhestiunile litigioase care se iveau In-

tro Ungaria ci Polonia dAdea mai multA ateutie Un-

gariei nedreptAVind Polonia, care lucruri nu pu-

teau fl de natures de a multumi pe Polonezi. Ca un

exemplu pentru a vedea cum se purta Ludovic cu Po-

lonii, este atitudinea lui In ceea ce privegte ti-

nutul Galitiei orientale (ftsia Rogie), pe care o
desface de la Polonia gi odA Ungurilor, ceea ce a
dat nagtere unor rAscoale ale nobililor Poloniau-
\gamic col Mare InsA, moare la 1382 lIsind ca ur-
magi douA fete Maria si Hedwiga sau

www.dacoromanica.ro
 - 110 -
ramine mcctenitoereaUngariei gi qtiti c& ea s t a ca-
satori.t cu Sigismund regele Boemiei qi Imphat al
Germaniei gi care a avut legaturi cu Mircea cel BA
trin, qi Dvs. v& aduceti arainte de cruciada-pe ca-
re a condus-o el contra Turcilor zi la care a luat
parte qi Mircea domnul Muntenlei, dar care spa ter-
minat aqa de dezastruos pentru creqtini 1a Nicopo-
le (1396}. Iledwiga Ins& rambie ea m(.2.toarea Polo-
niei i este dusts de ace tia in c telul re

In Cracovia uncle ea rgimine ina cind nobilii vor

hot&ri eine s& -i fie sot i deci mogtenitor al too-
nului polon - dreptul for neperm.itinl ca mogteni-
toare a tronului o femee ci numai barbs:0.0ga ca ei
as decis ca s&-1 aleag6 pe sotul pe care it vor da,
ca rege al tarii. In ceea ce priveqte clisatoria el,
Redvriga n'a fOst catu.gi de putin intrebata, ava cur
nici la alte fapte de conducere nu va lua parte.
Era 0 flint& soeotit& de Poloni ca o zfint6. A Sus
-m1 chin a cr cresting gt
operilor de caritate gi pints ;i azi, se ma_ pgstrea-
www.dacoromanica.ro
za itea in eastelul regal, camera in care loeuia

aeeast& regina a Poloniei. Este o camera lipsita

de once aspect do loeuint& regala, foarte tristE
cu o mica ferastruicA, cu un mobilier foarte aim -
plu de lemn oi Cu un fel de dulapior. Nobilii Po-,

loni au hottrit s& o eAstitorease& Cu Iagello duce-

le Lituaniei, dar aici s'a ivit o greutate,Hedwiga

era ereotingi, pe cind lagelle era p&gin of deci nu

se puteau as&tori. Luerurile ins& au fost aranja,-

te prim faptul ca i s'a Lupus acestuia sa treae&

la cretinism gip) deasupra s& unease& Polonia cu

.Laituania, ceea ce el a admis. Terenul de altfel e-

ra pregatit of in Lituania pentru ereotiniamo-de

catre misionarii pe care am vazut ca inaintaoil

lui Iagello ca oi el nu i-a impiedigat de la pro-

paganda pe care o fgeeau in interesul ereotinismu.
lui, chiar dae& ei nu se ereotinasera. Jagello

crectinlndu -se, a facut ca oi poporul lituan s&

primease& aeeast& religie, aca cum a facut in Uh-

garia. 4tefan eel Sfint, iar In Polonia Mleszkol.

www.dacoromanica.ro
 - 112 -

Botezindu-se ducele Lituaniei, a luat

dislav, dar el a pastrat gi numele_pkein de Iagelle,

ale ca el este cunoscut ca retie al Poloniei sub nu-

mele de Wladislay.- Iagello -,care dupe cum se vedetpu

este
.
de loc name de familie, ci este rostul sku nu-
me dinalnte de cregtinare. Totugi de la el urmacii

vor purta numele de Iagelloni, aga ca in acest fel

Wladislaw Iagello este cel care da o noua dinastie

Poloniei, aceoa a Iagellonilor care va 'Astra tro-

nul pinA la 1572. La 1386 Wladislaw Iagello unegte

ducatul Lituaniei cu itlonia formind astfel statul

,cel mai mare al Europei de atunci, cialLfirgagrwaml

qice4 mai puternici deoarece din punctul de vedere

al RgulaIlei nu putea 1'1 socovit ca atarey aceasta

fiind tkestul deAgica pe o asemenea suprafat4 de pa-

mint, ca ski din punctul de vedere militar.

Scopul unIrei acestar douA state nu era altul

decit victoria in contra cavalerilor Teutons gi Pur.

-1Atori de spada pentru deschiderea onus drum la

tirmul Balticel, care va fl atins der mai tirziu.

www.dacoromanica.ro
 -113-
Prin urmare tot statul polon, care de fapt nu cow
to in_Europa, ca unul dintre statele cele mai in-
semnate pan4 arum, va conta de acum inainte ca u-
nul dintre cele mai puternice qi mai intinse.

ConsecinVele acestui fapt-S.au vAzut de

altfel. imediat.

Nu numai c4 domnul -Ora vecine de la sud,

domnul Moldovei se va inchina regelui statului po-

lon care prin unirea cucel lituan devenise un stet
dualist, dar §i un alt domnitor al unui stat tot
romAresc, care Insa era malt mai departe, eel al

Mtmtetiei va cluta prietenia statului cretin al

Poioniei4i vfam arAtat cum Petra Mu$at a recunos-
cut suzeranitatea regelui Vladislav Iagello,depu-

..ata juramAntal In fate. mitropolittlui Ciprian din

ICiew (1387)_gi sigur Dirs. vA aduceti mince din ce-

le ce cuneaqteti dela "Istoria RomAnilae ca Mirces

Gel BAtrAn a incheiat un tratat de ails:at& nu de

vasalitaggxpglIgelaprin intermeaiul 411

Petru Mu? at. ---000--_
www.dacoromanica.ro
 - 114 -

Prelegerea VI6.ra
Luni 1 Martie 1937

Drumul comercial a3. Poloniei s re

Ita.....se..
Drumuille de comert i ie area la mere.
Ajunsesem cuz expunerea evenimentelor ain is-
toria Poloniei gi a ducatu.lui Lituaniei pang. la u-
nirea for intr tun Itingur -s-tat-.. va acluceVi aminie cli
spuneam ca aceasta unire sta facut intre doua sta-
te de neemuri deosebite, care aveau o orgenizatie
deosebit5.; pe and intr'unul puterea regale era in-
gradit& de o nobilime care la randul ei nu era atot
puternica, fiindca era imp5rVita in nobilimea mica
qi nobilimea cea mare, care se Linea una pe alta in
friu, in ce15.1alt - eel lituan - era o domnie abso-
www.dacoromanica.ro
 -115-
lutd gi o domnie latifundiara. Cu toata aceasta
deosebire de organizatie intern, am vazut totuoi

ca unirea faeuf-Intre ele of acest fapt a fost

impus din cauza unor nevoi comune: lupta Ifi.. riva

cavalerilor Teutofti oi Purtatori de spada, dela ho-
tarele de Nord, care le Inchideau drumul spre M.Bal

tied.

Lupta cu aceoti cavaleri am putea spun ca

era o necesitate mai mult' de ordin economic - data
nu chiar exclusiv - deoarece drumurile de comerV,

cele mai Insemnate, ale acestor doua state, nu pu-

teau sa se indrepte cleat in aceasta parte spre M

Baltica, fiind orientate de insaqi natura fizied a

Poloniei qi Lituaniei, care Inzestrase aceste state

cu Soemnatele drumuri_naturale. care tree aproape

prim mijlocul lorai care aunt in Polonia -Vistu-
la - iar'In Lituania, Biemenul oi Dvina ( Diina )

ce se versa toate in M.Baltied, dar ale earor guri

de varsare erau in mainile cavalerilornemnani.lai

vom studia situaVia economics a acestor doug. state.

www.dacoromanica.ro
 -116-
Am vEtzu,t ca eel mai important drum comercial

al Poloniei era cel dela M.Baltica; sa vedem cum a

luat el nagtere, mai ales ca importanta aceasta a

lui ne privegte gi pe noi, deoarece el trecea gi

prin Moldova.

Oomertul Hansei gi al oragelot

italiene.

La M.Baltica, pe coastele S diei, Danemar-

cei i in Germania se formasera in vremea aceasta,

o multime de orage libereacelt) comune independente

care aveau o conducere a lor, o armat4 si o iota a
lor, proprie. De la o vreme, aceste orate s' au unit

ci au format vestita "Hansa" care s

lesaturi ci oragele din Ita314ElgAL'u_CBAlgis)-

FranVa gi Anglia. Comertul eel mai mare insa it fa-
ceau cu Flandra, de uncle aduceau postavurile cele,

mai renumite, rAspandindu-le in toate colturile gu-

rook. Iar dacti Occidental Igi avea obiectele lui

pe care aceste orate le aduceau panA in colturile
cele mai departate ale Estubii, nu este mai putin
www.dacoromanica.ro
 - 117 -

adeVarat cA ai Orientul Igi eVAA marfurile lul de

Care Apusul avea la randul lui nevoe- ci pe care tot

aceste orate le aduceau gi rAspAndeau pan& la Ocea-

mul. Atlantic.
Covertul cu marfurile orientale,care erau a-

,use pe uscat pan& la MaleagrS era fAcut insa de

alte °rage, poate mai importante cleat hansa erma-

AI ci anume de oracele italiene,4care aveau aici la

gareagrA coloniile for in care-gi depozitau mArfuri

le pe care apo4 be duceau in Occident. In vremea a-

ceat-azaqe-1B1-taliftia...trau intrto sitaatie Cu. malt

superioarg celorlalte orate din Apusul Buropei, too-

mai din cauza intensului covert ce fAceau pe M.Nesp.

gra gi Mediteratat_comert care dusese la inflorire

Intalu oracul Piza. apoi Florenta gi ceva mai tAr-

ziu pe cele douA marl adversare Genova gi Venetia.

.0are vor duce o lungA ci crAncenA lupta pentru luta-

ietate in bazinul M.Mediterane.

Prin latinsul covert pe care-1 fIceau cu 0-

rieztulo Genova qi Venetia, IncepabA sA exercitca un

www.dacoromanica.ro
 -118.
monopol asupra marfurilor ce erau aduse din regiunile

rAsaritene. Ca ci Green qi Carthaginezii, atilt Geno.

ezii cat ci VeneVienii iqi formaserA colonii dealua-

gul druaului for comercial, nmai ca aceste colonii

nu erau proprietate de stat, adica ei nu aveau stapa-
nirea asupra teritoriului pe care se gaseau aceste
colonii, ci el era tot al statului ce-1 stapanise qi

mai inainte de InfiinVarea coloniei, care de obiceiu

era tux oraq liber aqa cum era de exemplu Per_a_ din
Bizant. Pe Incetul aceste orate incepura sa-ci for -

meze colonii ;1 pe coastele M.Negre unde, intre cele

mai ins emnate, era oracul Caffa acezat lamed vechiul

orac antic Teodosia, pe coastele Crimeii qi nu depar-

te de Sebastopol. De asemenea pe DunAre se agezaser5

ci aici Genovezii am oracul Chilia, its la limanul

Nistrului aveau Cetatea Alba sau Moncastro, care nu

e altcava decat Mavrocastro cu semnificaVia de Ceta-

tea Neagra, dupe cum vedeVi in contrast cu numele de

Cetatea Alba.

Fapt este ca Italianii in aceasta epocaLau

www.dacoromanica.ro
 -119.
eat un rol comercial foarte mare. Ei erau bancherii

Europei; In.FranVa se zice chiar, card e vorba de a

argta un bancher, nun lombardu.
Exista chiar $i o banc41 cea mai veche din

Otte se cunoa$te, foarte vestit4, aceea di San -.

Giorgio, care finan a ne o r entul.

enCIMFTS. IT4EyEIa:

rii aceqtia se duceau pang. in locurile cele mai de-

*rtatej la not la Suceava de exempla* unde se con-

stat4 eI 44:Iris:sera viimile de aici, iar altii mi-

,

neletogate de sere din Polonia. $i domnilor no$tri

ea i regilor roloni fire$te ca le conveneau s4 in-

&frieze vamile, minele,ete., pentruca in felul a-

cesta ei aye= un venit sigur pe care se puteau ba-
za, rAm&nand ea eel ce le inehiriase s4-$i stoats

cbeltuiala qi un eactig, care uneori era destul de

mare, alteori nu acoperea nici cheltueli19,dnp4 cum.

el singer va gti sa procedeze.

Drumul comercial al Poloniei sere Ma.

rea Neaergt prin Moldova.

Prin urmare, is Nord era necoVul exercitat ate

www.dacoromanica.ro
 -120-
asociatia hanseatic4, iar la Su& eel intreprins de

oragele italiene, care evident cautau sa aibe leed-

tura intre ele, pentru intensiticarea comertula Pe
care-1 faceaa. Aceasta legItura intre cele doul gru-
pe de oraoe comerciale, o fgoea un drum de comert,
care trecea prin Polonia, de uncle intra in Moldova

ci apoi prin. Rusia sudica, ecea la M.Eggazig_ Eeci

drumul acesta, care este foarte important. sta for-

.

mat din necesitatea pe care au simpt-o ara ele han-

seatice si cele italiene de a area o legtitura intre

ele. plEjsrALLE22.astst4 drum a mai fest Inlesnita

al. de alte imprejurAri.,

Ewa ce Wladislar Iagello a awns rege al Po-

loniei $i al Iitaaniei, i-a Lost wor s6 is Rusia

Rdcie sau Galicia, care fusese cattiva vreme ukjd.r..

alfdiscordiei intre Polonia ci Ungaria. Farriluly

prea marl., el a pus mans pe ea si,a alipit-o

nisi, Vngurii neputindu-i opune vreo rezistenVa in

sennata, ei fiind ocupa# cu luptele interne ce se

dideau acum In interiorul statului ungar.

www.dacoromanica.ro
 -121 -

D.1212211115.2atatul P910710 litven eJulage 4e,

finitiv
.
vecin cu Moldova. De acum de altfel se con-
statA e& primele legAturi ale Ptlonilor to Moldove-

nil. QAci_imediat dupe aceasta, in 1388 arm cel

klittaiu act de vasalitate, dat de Petra Mu at, al

d for Moldovei fati de regii Poloniei.

In documentele acestei vremi se constata ade-

sea termenul de ndrumul titArescfl, care ducea la

affa - Crimeea - trebuind sA treacI prig stApAni-
rife-hanulti tatAresc, cam drumul acesta trecea prir

Zaiglia, evident cA Vladislav Iagello a cant at sA

inlesneasel - avand tot interesul - legIturile din-

tre hens& gi oragele italiene dela M.NeagrA. Dela o

vxeme insa, faptul ca el trecea prin tinutul stApA-
nit de Mari, care erau putin civilizati gi se de-
dau oilcan& la prAdAciuni, s'a pArut eä e =drum

Area periculos gi atunci ea ales un alt drum care

sta. nub gi aga apace gi in documents ndrumml Mol-
4'.dovei*. Se gtie binb pe unde trecea acest drum.

www.dacoromanica.ro
 - 122 -

Conditiile comertului.

In treacdt vd spun ca in Evul-mediu nu era

permis negustorilor sa mearga pe on unde, ci numai

pe un anumit drum, care trebuia sa fie respectat dar
ca negustorul vroia sa =ante de nmunitelorivilm.
dA: Evident ca in acest c az orase de pe acest

drum nu aveau-decdt de profitat. 0 altd ingradire a

comertului era aqa numitul. "drept de dfpozit" care

era privilegiul pe care-1 avea vn ora4 ca atunci

cand ajungeau cu o marfa in el sa nu o poi duce
mai departs, ci trebuia s. o depozitezi in magazii-

le special facute pentru aceasta, ale oravalui de

unde veneau alti negustori care o cumplirma.Natural

ad in asemenea imprejurare,oraoul care avea un ast-

fel de drept, avea la dispozitie eel mai sig.= mij-

loc de progres.

In Polonia exista un asemenea ores cu drept

de depozit pentru toate arfurile ce se aduceau din
Orient, el era Liowul san Lembergul, care datorita

www.dacoromanica.ro
 -123-,

acestui lucru sta ridicat_la o situatie ca mult mai

infloritoare cleat celelalte °rage polone avezate

pe acest drum. ;1 la noi era un fel de drept de de-

posit, insa intro forma medusa. Din actele dom.

nilor noqtri se vede ea nuustorii care treceau ou

maga for prin teritoriul lor, trebuiau sa tresca
intai cu marfa prin rezentand-o intaiu
domnului _care dupa ce ie i cump ara din ate, de abea

dupa acpea ii da dreDtul sa piece cu ea.

Nationalitatea negustorilor. .

Dela inceput trebue sa spun ca. Polonii $i Mol-

dovenii pe teritoriul carora se facea comerVul,nu

ei aveau rolul principal.
Cu alto euvinte nu ei erau cei care faceau

negoVul, ei acectia erau strAinii ca: Cterm,ani care

aunt cei ce au pus bazele ormelor in Monist qi

ehiar qi la noi, Armeni care .aunt deobiceiu marl 03-

mercianti, apoi foarte mulVi.Italien1 care erau. ban.

eherii, mart capitaligti ce face= cele mai marl a-

faceri. Probabil ca printre ei erau $i o aerie de
www.dacoromanica.ro
 -124-
Romani set in ln 1 ni = de Polonszi dar rea u ini
feta de numArul aces6ora.

In carVile oragului Liow se constatli o aerie

de negustori, c e c6 Atasera dreptul de cetA eni
ai orasului, aceasta probabil pentru usura±ea multe-

lor afaceri comerciale, pe care acesti negustori dir

alte parti chiar din alte tAri, le aveau acolo.
Un istoric polon constatA ca in veacul al XV-
lea In perioada 1405.1426 (nwnai in douri decenii)

au primit dreptul de cetAteni_al Liowului sapte 11a-

prior cinci Moldaveni atru Bermani qi trei di -

Terivi. In perioada dela 1461-19152e constatA;g1,
Noldoveni, iar dintre ceilalVi, 3 Unguri, 3 Germami
st_4_dIversi. Ceea ce este interesant, e faatul cA

dupA 1495 numarul Moldovenilo chiar di a

re. Evident ad prin Mol nu -sue sa 5ntela,-
gem strict Romanis, ei puteau sAfiR,atrAini , dar ca-
.....,.....

re de fel traiau In Moldova. Dece au

.c. y. -
disp Arftt. eta
1495 Noldovenii, ,lucrul este usor explicabilf-daea

ne gindim ed In acest time cele douL,Insemnate cola-

www.dacoromanica.ro
 - 125 -
mii italiene dela M.Neagra. ti Dunare, Cetatea-A114.

ti Chilia, cazuserA in mainile Turciinv 4i deci aici

nu se mai putea face comerV, ceeace le educe ti de-

cIderea lor, fiindcaIiB1ienii acum ne mai venind a-

,

ici din cauza stIpinirti turcegti,:evident nu 'mai

sent nisi capitalurile necesare.

Wortanta acestui drum ,de convert se vede din

lupta, pe care au dus-o tntre ele cele douA orate de

frunte- ale Poloniei, Cracovia capitala statului gi

Lembergul cel dintaiu oral comercial al Statului.,

and am vorbit de dreptul de depozit, an vazat ca
Liowul era acela care dintre °rage's polone it pose-
da pentru toate marfurile. Cracovia avea Insa ti ea
un mare num4r de negustori, de aceea a cautat 3i ea

sa prorite de avantagiile pe care drumul acesta o-

riental be oferea, dar mai ales a cautat sa sepete

la randu-i ti dreptul de depozit. De aici s'a nAscut
un conflict intre cele doua orate, care va merge

spre judecare in fate regelui polon. Procesul acesta

4,
pentru supreme:0.e in comertul cu marfurile care ve-
www.dacoromanica.ro
 -1267
neau pe drumul Moldovei, a durat vreo 20 de aniocu

o sentinta la inceput favorabilli Lambergului, dar

panit la urmA, dupes apelul tdcut de Cracovia, cu o

sentinta prin care Cracovia capata aceleag drepturi

ea gi Liowul. Amin se constatA din actele capitalei

Poloniei, ca o serie de Moldoveni au avut legAturi

comerciale cu negustorii de aici gi aunt inscrigi

In rdgistrele Cracoviei ca cetAteni aga cum vazurtm

ca erau 11. la Liow,,printre ei scant multi Germani.

Vpul dintre acegti Moldoveni este Petrudela

NeamV,etc.

Privilegiile de comer.

Deasemenea s'au constate c&Viva din acegtia

in oragul Posnan in Polonia-Mare, in sec.XV. Pre-
zenta acestora aici se explicit numai pe baza legA-

turilor comerciale ca gi pe baza unor tratate de cO

mer, sau a unor privilegii comerciale, prin care
domnii Moldovei permiteau treaemehLarziaardarj.for Fo.

loni prin vara-lor, tix&nd gi drumul pg_unde trebr-

www.dacoromanica.ro
 -127-
iau sA treaca si taxele - vAmile - pe care trebuiau

sa le plAteascA pentru marfa lor. Cel dittau act

de felul acesta - sta pAstrat in arhiva Lambergului

- a fost dat de Alexandra cel Bun la 1408 dapA ca-

re urmaqii sai au reintairit acest privilegiutaqa

cum a fAcut liul sAERtga,4 mai aptoi P. Aron,qt2-

fan cel Mare, evident cu oarecare deosebiri.I)ela o

vreme agar asemenea acte date ei de domnii din Mun-

tenia ca de exemplu cel dat de Vlad Dracul. Am spas

ca acesteane are-ta ei drumul re unde trebuiau sa

treacg aceeti negustori astfel ca putem,dupA ele,sA
urmarim locul pe unde trecea. Dela Lemberg acest
drug intra in Buceving_pe la Cern6u11.4 de unde se

indrepta spre Suceava, de aici prin Iasi se oprea

la Cetatea!_tillbi. Chilia era important& mai malt pm

tau neul pe care-1 faceau comerciantii din Ar -
deal qi nu cei din Polonia.

MArfurile.

Tot din aceste acte se poate vedea ei *du-

sele cu care se facea comerVul. Produsele pe care
www.dacoromanica.ro
 128

le aduceau negustorii Poloail erau mai multe cele

ale hansei postavurile, in special advise din,

Flandra, de Louvain, poi cele din Colonial ete.f--

spot cele moldovenegti, in primul rind vitele: cai

boi,etc. pp aici dela MLNeagra, cumparau dela, nevi-

tatorii Italieni produsele, aka numite Ude Deste ma-

re", care erau cele Orient ale, covoare stofe vinuri

diferite mirodenii qi as mai departe.

1/5mile.

In afar& de obligatia de a urma un anumit'

drum, am vazut ea mai era gi aceea da a plati vazig;

care lueru nu se facea ca arum, Ea nu se platea

la eraniVI ci la orage gi era de dot& felurl, erat-
vama cea mare Qi vama cea mica (de .tranzit) de-se

platea n anume Drage ce uvt puteau fi evitate e

rau orage de trecere. Mama cea mare evident erb.'t

taxa mai mares o taxa de iarmaroq.Adiea era taxa

pe care negustorii o plateau i;:*entru marfa for a

tunci card veneau cu ea pentru a o vinde intriun

www.dacoromanica.ro
 - 129 -
ores In zilele de balciu, de targ sau iarmaroc.Noi
stim ca fiecare oraq avea privilegiul de a avea o-
data sau chiar de mai multe on pe an un balciu, un-
de negustorii verse au cu marfurile ion, asa cum ant
ar-atat in lectiunile trecute .
In legatura cu acest privilegiu de vama al
oraselor, un vechi istoric roman a_ Scut o ciudata
confurte e.vorba de B.P. Hajd.eu. Intriun act de a-
gesta de la Alexandra tel Bun so spun egmgustorii
Carp vor trace in Tara Romaneasca pe la Tecuci.

Ba'rlad. vor_plati. vama in aceste orate. ;De aci Hal-_

okuaEtras coacluzia ea granite dintre Moldova si
Muntenia trebue 66 fi fort pe aici pela Tecuci yi
15,Arlad flindca numai asa isi avea rostul ca negus-
torii care intrau in Muntenia sa plateasca vama aci.
31 nu observase-x&pe atunci-nu se platea van ca
acum numai la granite. Asa dar era un convert as
Moldova, asigurat printrio serie de privilegii da-
te c,e dommii Moldovei.-
Rase. A) www.dacoromanica.ro
 - 130 -
Comertul qi vasalitatea Moldovei.
Pentruca qi din punt de vedere politic sa
fie asigurat de teams ca domnii care se perindau la
tronul Moldovei sa nu se schimbe, Polonia a luat sth
suzeranitatea ei statul moldovean. Cred ca se poate
ex-plica aceasta suzeranitate a Polonlei asupra Mol-
dovei numai din acest interes comercial. Sta mai in-
coreat o explicatie qi in alt chip. Dvs.cunoaqteVi
........---
chestiunea PoeuViei,care a Post luata ea ziilog pen-
tru banii imprumutap regelui polon de domnul Mol-
dovei. Sla spas avandu-se in vedere acest lueru,ia-
ta prin. urmare ca Domnul Moldovei, avea in stlipani-
rea sa un.feud - PoeuVia - dela regele Poloniei qi
is s21n.a vasa-
in calitatea de stapb.n.itox2A poare11.
lul regelui Poloniei.
Aceasta explicatie nu este serioasa,fiindca
mai intai Pocutia nu era daloc o feuds, ci ea a
lost luata de Moldoveni ca zalsagt Apoi au existat
domni care au renuntat pur qi simplu la e a, ramp. --
www.dacoromanica.ro
 131

nand totuci vasali ai regilor Poloniei. 13a din ac-.

tele de vasalitate se vede bine ea domnii Moldovei

se inchinau nu numai in calitate de stapanitori ai

Pocutiei, a4a cum de fapt ar fi trebuit sa se in-

tample in caz ca lucrurile ar fi fost aka cum pre-

supune ipoteza de mai sus, ci ei o faceau din con-

tra cu toate cetatile ri tinuturile MoldOvei. Apoi

se mai vede Ca deun___p_Ajuramillitului de credinta

care se facea uneori personal, alte on prin soli,

char data prin el domnul trebuia sa dea ajutor

armat sau de consiliu regelui polon, nu-1 obit

ga de loc-pe domnul moldovean la o Tetributiune ma

teriala adica nu-1 obliga deloc pe acesta sa pla-

teased tribut regelui Poloniei.

Prin urmare data nicaeri nu se Oedeo o -

bligatie materiala, atunci nu ramane decat expli-
.4me

catia ca Polonia a luat sub scutul ei Moldova nu-

mai din interesul acesta al comertului, pentruca
drumul de comert cel mai insemnat a sau tree..

www.dacoromanica.ro
 - 132 -

prin, teritoriul prixicipatului moldovean qi ca ata-

. --

re ea avea nevoie sg qi-1 asigure pentru ca astfel

sa inlesneasca proprietatea oracelor sale.

Mai mult decgt a-tat, Polonii nu au cgutat

sa-qi asigure niimai drumul spre M.Neagra, dar au

incercat sg i croiascg unul qi spre M. Balticg qi
vom vedea cg Teutonii dupes infringere devin vasali

regilor Poloni - el nu au primit vasalitatea de bu-

ng vole ca holdovenii - qi vor forma un pendant al

Poloniei, care pin& acum nu avea o eqire la mare

fiindcg la Nord era teritoriul Frusiei Orientate

ce nu era_sub stApanirea ei, ei a cavalerilor ger,-

mani, iar la std4Moldava o Indeparta dela M. Nea

gra.. Pe ambele ea le race vasale.

ComerVul "paste mare".

Dupes cum spuneam comercian'ii dela Nord e-

rau Germanli cei dela sud erau Italienii. Comertul

-acesta peste mare, avea o important& deosebitA.Se

www.dacoromanica.ro
 -133-
constat& ca o aerie de produce din Ucraina §i Moldo-

va erau incarcate la Cetatea-Alba qi la Chilia qi

apoi duse pe corabii pia departs in Apus, pe M.Me-
diteranA.

Unul din statele care rkeau un intens convert

se constatti a fi fost cel din insula Cipru, care fu-

sese cucerita de cavalerii Ioaniti pe vremea crucia:-

delor si in care se stabilise dinastina de Lusignan.

Din scrierile cronicarilor Poloni, se vede ca in

special - cu Cipru - se fgcea comers cu 6rau.

Un scriitor din sec. XVI-leaocind a decizut

acest drum, vorbecte despre adintul pe care-1 luase

comertul cu firIxT2e, care acum nu mai pot fi duse

122121124bogatele holde ne mai aducind astfel aici

un venit. ComerVul In aceste pArti este condus cind

de Genovezi, cind de VeneVieni, pima cind vin Tur-

cii.
Rolul Italienilor.

Firelte ca ei care au cautat sa exploateze

chit mai mult pentru a sco ate un cit mai mare. eistig,
www.dacoromanica.ro
 - 131,4. -

au devenit de la o vreme antipatioi, iar numele for

a inceput ea fie intrebuinVat mai mult ca Ufa pejora-

tiv. Astfel VeneVienilor in grecegte lisTau zis ve-

netiCi, termen ce a fost introdus gi in limba Loas-

tr.& cu s-p. .* .. N loa-
,....
tarea comercialA era aga de mare Incitmansaa for a
ajuns sit se intrebuin eze in inutarile in. ax_e_ei

exercitau comertul, ca de exemplu in Moldwae Gine

dintre Dvs. atd cetit documente cu deosebire ante-

rioare lui ;tefan cel Mare gi din yremea lui ati vA-
zut el multe dintre trgazagulla_care se faceeu cu
boerii moldoveni, erau incheiate in monega genovezil.

Cea mai intrebuintat& monedg era zlotul care

Ora de our gi putea fi tat,Aresc s au ,unguresc.Moneda

aceasta Cu tot numele ei de nzlot tatArese, nu era

o monedA batutA do Titari, ci era de fapt genoveza,

char i se zicea astral, Made& intra in Moldova adu..

sa fiind din tinuturile acestea care erau sub stdpa-

nirea TAtarilori dela Caffa. Firegte negustorii a -

ceqtia italieni erau in legAturA cu cei din Polonia

www.dacoromanica.ro
 -135-
ti din Moldova si multi /arm asezglinopagele
din aceste state. In documentele din Lemberg se
vorbegte de un asemenea Dorinus Cataneus cue Genova

care se intituleaza *vamegul tarii Moldavei,ceea-

ce Inseamna ca el Inchiriase vamiie Moldavei.

GAsim deasemenea pe upt411-ul,:_tctLplay74

de la Chilia, care se intituleazg "consul Freat:
rum". Prin. Francorua sau Franci, in vremea aceasta

xamjaikalagg111m1114, ci numai occidental In

genera. Aga der el era reprezentantul for la Chi-
lia. .10
La curtea lui Stefan cel Mare era o aerie

12...Rt11221_11(211,1 4tim cg %La avut 1e art_

cu Genova gi Venetia, dela care a sperat ajutor fi

192Ialepe care le-a_purtat cusTurcii gi se con -
stata ea sjinktesle...A1110,fost_fabrd.cata 1 Ge-

neva.

kavia.StaltELL2mLWAll.
Comeriul acesta incepe sa decadA cAtre

sfirgitul domniei lui Stefan cel Mare din motivul

www.dacoromanica.ro
 136

pe care 1am spus mai sus. Turcii au cucerit cetA

ile sau mai bine coloniile oraaalDritaliane de
laAtnaEzbimpiedicind astfel corgbiile de a. mai

intra qi eqi din ele. Astfel Caffa cAzu la 1475,

Chilia la 1484, Cetatea Allot la 1484. Dar nu numai

acesta a fost motival pentru care comerVul de a4.

decade. Mai este qi o altd ca.uzA, care ia grAbit

decaderea, fapt care pentru Apus este o mare glo

rie qi anume este vorba de ceea ce staunumit

"descoperirile geografice". Comertul de plan& scum

depe M.MediteranA qi M.Neagra este pArasit qi toa-

ta lumea comercianVilor apuseni iqi indreapt& pri

virile cAtre noile descoperiri ale lui Cristofor

Columb qi a altor indrIsneti navigatori. Marii oa

pitali$ti igi vor concentra capitalurile deacum
incolo cAtre aceste hoi locuri pare le aduceau uri
venit mai mare, ceea ce era un fapt foarte gray

pentru comerVul cu Oriental. ConsecinteleAleatui

llicru se stmt IasUatplau.straajaira, social& a

www.dacoromanica.ro
 -.137-
statelor grin care se facea acest comert oriental i

in special pentru Polonia, in Care puterea regelui

scade odata cu decaderea clasei negustorilor pe care

regii gi-i apropiasera. Singurii oameni cu avere ra-

min de aici inainte proprietarii de pamint, boerii
Aupormors.....

la noi §i nobilii in Polonia,, lucru care va aveaca

rezultat cregtereax.ltai for in stat. In acest

Limp clasa oragenilor se va desvolta din ce in ce

mai mult in Apus unde ea va ajunge sa is uterea

din mina- nobililor, pe cites vreme in Rasarit nobilii

'vor tine puterea in miinile lor. 'Mind ea oragele

-care nceau comertul in aceste parti au decazut,ca
egirea la M. Neagra este deacum Incolo inchisa,iar
drumul spre aceasta mare nu mai are nici o valoare,
Polonia igi va indrepta deacum toate puterile - tru

a pune mina gi a tine sub stapinireasa ce-alalta egi-

re spre mare, aeeea dela Nord, dinspre Marea Balti-

,

cat unde Cavalerii Teutoni gi cavalerii purtatori

de spada,nu vor ceda decit dupes lupte crincene terf-

toriul pe care-1 tineau sub stapinirea

www.dacoromanica.ro
 - 138 -

7 Aprilie 1937

Prelegerea VII-a

Domnia lui Vladislav Iagello (1386-1434) .

In ultima lectiuns a prelegerilor trecute

ajunsesem cu expunerea istoriei Poloniei la domnia

lui Vladislav Iagello. Am aratat atunci cum statul

vslpnez sub acest Vladislav Iagello - dupes cassato-

ria sa cu Hedwiga - s'a unit cu ducatul Lituaniel,

Bind astfel prilejul ca din unirea acestor doua or-

ganisme, sa rasara un stat unitar care ca intinde-

re era unul din cele mai marl din Europa si are in

Europa de Rasarit, in acesi)timpuri, a cap&tat o

mare importanta.
importanta aceasta, noul stat rezultat din

unirea Poloniei cu Lituania, nu a cpatat-4o numai

datorita imprejurarilor politica, cit mai ales oa-

lor economise. Marea important& economic& la cave

.

naul stat s'a ridicat acum, se datoreote in primul

www.dacoromanica.ro
 -139-
rind - data nu chiar numai acestuia - faptului ca
drumul care facea legatura intre M.Balticalunde o-
racele hanseatice faceau un intins comer', fi Y.

Neagra, pe apele careia roiau cora:Mlle italiene

din Genova ci Venetia, trecea tocmal pan mijlocul
-acestei nOi formatiuni, am putea spune dualistelpo-
lono-litvane.

Insemnatatea aceasts economics se va men-

Vino pe primul plan attta timp cit drumul acesta

comercial va putea sa se bucure de atenVia comer -

cianVilor German la Nord ci Italieni la Sud.Odata

cu descoperirile reografice cind marii comerciani
Italieni din suds dela M. Neagra, ici vor intoarce

privirile ci-ci vor 51ndrepta activitatea lost negu-

Vatoreasca catre noile drumuri comerciale deschise

fn Apus, atunci ci acest drum ici va pierde pe in-

cetul Importanta pe care o avusese pang acum in Eu-

ropa.

44+
www.dacoromanica.ro
 - 140 -

Problema litvana.
trecem acum gi sa relu-am cirul evenimente-
Sa
for politico, avtnd mereu to minte sitaatia din
de vedere economic a statului polono-litvan,
1.1.11C

fiindca aceanta in cea mai mare parte explical succe-

sele militare pe care Polonii Fivut in an eat
timp.
In legatura cu aceste evenimente economice,
se punea gi pe vremea aceea ca gi acum,__p_problem.a
greu de rezolvat entru .0 I z II- 11

unui drum. comercial care sa, aibe o ecire la mare sub

stapinirea Polonilor. Am va..zut ca drumul comercial
care trecea prin Polonia fiicea Iega..tura intro cele
doua maxi: M.Baltica gi 11.14eagra gi de aceea Polonii
au autat sa-gi asigure cite o ecire atit la 1A.Bal-
tic& la Nord. cit i in sud la M.Neagra.
In ceea ce privegte egiree la M.Neagrg..aceao-
sta a putut sa fie asigurata nu cu ajutoru.1 armelor,

www.dacoromanica.ro
 - 141 -

el in mod panicaiindat dup& cum am mai spus,Pe -

tru muqat pusese Moldoujulpmattatiaal2a4g1,af
died primise prin actul din 1387 alk.oranitatea re-
gelui polon.

Nu tot aca stfteau lucrurile in ceea ce pri-

vegte e9irea cealaltd.ue care o doreau Polonii, a-

ceea dinspre M.Baltied, flinded dupd cum se tie

teritoriul din Nordul Poloniei, Prusia Oriental&

Sa_qi celcare"1-11deadealltdrnului li7

tuan era ooupat de ordinele cavalerilor Germania

al "Teutonilor° al "PurtAtorilor de spades ", care

cu nici un pret nu ar fi recunoscut de bung voe

suzeranitatea regilor Poloniei.
..
Din-cauza stdpinirii acestora aici, gurile

celor mai importante ape care ar fi putut asigura

comerVul In interiorul statului, Vistula, Niemenul,

etc., erau in miinile unor oameni, care sub nici

un motiv nu ar fi admix ca prin teritoriul for sd

treaca vasele comerciale ce apartinealLstrainilor.

$i astfel atit Polonii cit gi Lituanii se vedeam

www.dacoromanica.ro
 -142-
gituiti din punt de vedere economic, la M.BalticO.
Vizind ca toate incercOrile pe care le fOcu-

ser& pins arum de a egi la M.Baltica, d&duser&

greg, Polonii au cautat o alt& solutie gi au g& -

sit-o in unirea cu statul vecin al lituaniei,me
suferea- de acelag neajuns cre zind e& prin unirea

fortelor ambelor state vor putea insfirgit infrinr

ge rezistenVa tenace a cavalerilor Germani.Sperau-

4,-ele for ins& au fost multi vreme degarte.fitndo&

din punt de vedere intern nu sta putut aaunge la

o unitate desavircita -care sa permit& cd centrarea

tuturor fortelor celor dolls& puteri Impotriva peri-

colului care le determinase sa fac6 aceasta unire.

Nu sta ajuns la unitatea intern& pentrua
qi e firesc aceasta - cele cloud state se deose-

beau mai ales din punt de vedere social i chiar

atlizios. Pe trod Lituanii erau latifundiaricnobi.
limea acestui stat avind proprietati foarte intro

.
se, in Polonia din contra era pe -primal plan mica

nobilime, proprietatea fiind aramitata in mica

www.dacoromanica.ro
 - 143 -
bucgti de pamint. Din cauza acestor deosebiri gi-

probabil de teama farimitarii proprietatii lor Li-

tuanii au tinut foarte multa vreme - cu toate ea

au recunoscut Direa politica. cu Polonia - ca in

ceea ce privegte organizatia interns, a celor doua

state , ca sa r6mina ca mai inainte de unire, re-

ourgind astrel la acest regionalism egoist,care a

dat nagtere la multe tulburgri interne, ce slabeau

puterea statului in boo sa-1 intareasca, aminind

mereu rezolvarea problemei pentru care se unisera,

adica atacul contra cavalerilor dela Baltica.

In vreme a aceasta, a framantarilor

interne din statul polono-laxvan, a carei unire

era mai mult din punct de vedere militar, se ridi-

ca .eroul national al Litvanilor, care nu este altul

cleat varul regelui Pbloniei Vladislav Iagelloal7

told. Gene alogia lui Vitold, al carui nume in ru-

segte este Vitort, ambele fiind numele pe care

le-a purtat pe and era pagin , dupa ce s'a crec-

www.dacoromanica.ro
 - 144 -
tinat a luat numele de Alexandru, - am Eir4tat -0
r
intr tuna din lecViunile trecute. Poate ca nu. este
o simply coinciden-0. c'e. tocmai pe timpul °Ind Vi,
told capgtase - dupes cregtinare -, numele de Ale-
xandru, se i-idica pe.tronul Moldovei un domn al ca=
rui nume este tot Alexandria.. War fi excius ea
win imitgie domnul Moldovei sal fi capiitat acelag
-nume cu ducele Lituaniei. Pentru a -ui putea pitstra
privilegiile for intr tun cuvint pentru ca s 5.-gi

poatii pastra,organizatia for de mai inainte de u-

nire, am spus c5. Litvanii
,.
au provocat multe tabu-
rani in noul stat creat pran cases ui Vla
lay
''..
Cu Hedwiga, In aceste imprejurari ei au cerut
regelui Poloniei sa le dea In frunteaLituaatai-un
d_cf, Lituania deci 13 d devina un ducat care sa" r6.-
mana totugi gi mai departe unit- cu Polonia.

kg, omul pe care doreau sa.-1 aibli ca duce

in fruntea for ei 1-au gasit in persoana lui Vi-

told.
.." La Inceput, Vladislav Iagello care firegte
...

www.dacoromanica.ro
 -145.
inert se considera ca stApinul Lituaniei si care de

cind domnea in Polonia, reusise s & -si creezp aici

multe simpatii, in rindul nobililor Poloni, nu vrea

sA cedeze pretentiilor lui Vitold qi nobililor Li-

tuani si de aiei incep luptele interne int're cele

.1.111,

4022422R2E!'
-Rezultatul luptelor dintre cei doi veri es-
te defavorabil lui Vitold, care se vede silit BA

pAraseasca Lituania. Fireste pe vremea eceasta nu

trebue sA ne asteptAm la tine tie ce acte de natio-

nalism in sensul nationalismului de azi, de aceea

sa nu ne mire de loc faptul ca Vitold invins in

lupta cu Vladislav s9 refugiazti tocmai la dusmanul

cow care fAcuse sA se uneasca cele cloud popoare,

adica tocmai la cavaleril Teutoni.

Acegtia profit& acum de ocazia ce li se o-

fern gi sub pretextul ca dau ajutor lui Vitold,-ea-

re ca mostenitor ii chemase sa-1 sprijine, cuceresc

Faso. 10
www.dacoromanica.ro
 - 146 -
0-
mai multpregiuni stapInite
lon. iul cesta ar fi utut continua Cu rezul-
tate. fatale pentku unlre Baca tocmai acum nu s'ar

fi Intimplat un fapt care sA aneninte pe ambele po-

-
poare, dar cu deosebire pe Iiitu.ani gi anume este

vorba de TAtari. Acegtia erau Inca destul de puter-

nici gi incontinuu fAceau pradAciuni ping departe

In teritoriul lituan, IntorcIndu-se cu prAzi.boga-

te Inapoi In stepa ruseasca untie se agezaserA. In

fats acestei primejdii, Lituanii se hotaraso sA re-
ziste gi de aceea ei formarA o puternicA armata cu

mare sperau sa pung capAt printrio luptA decisivAl

4Fursiutilor tAtAregti. Principii Litnani JuserA

In fruntea lot pe Yitold qi lupta contra TAtarilor

se da in anul 1399 la Worskla. Bgtalia dela Worskla

insg, a Insemnat pentru Lituani un mare dezastru.

,gegiuni Intregi cad prada afurilor invingiktorilor

i in apeastA situatie Lituania simte mai mutt ca

oriclnd nevoia de a se impaca Cu. Po Ionia.

www.dacoromanica.ro
 -147-
In legatur4 Ins cu aceastA lupta, este un

evetiment Au destul de clar, dovezile fiind aproa.

pe insuficiente pentru a ne putea pronunta, referi-

tor la principatul Moldovei. Se pare ci la bata1ia

dela forskla au ',gat parte giMoldovenii. In momen-

tul acela. era domnpefan Mugatin, care poateci

Igi pierde vie ata in lupta din 12 August 1399tcaci

dupa aceastI lupth el dispare de pe tronul Moldo-

vei pe care spare in anul_larmator un anume Juga ce

domnegte mai putin de un an. Prezenta lui Stefan

Voevoa in riindurile armatei litvane gi polone eviy

dent trebue pus& in legatura Cu obligatiile sale

fate de regele Poloniet. Fapt este CA arum, dupii

aceasti lupti, incepe o anent& mai Strinsa gi Vi-

told se impacti cu Vladislav Iagello. Dar pentru ca

impacarea sa se frac& pe deplin, Vladislav se vede

gi el nevoit sa cedeze gi recunoagte pe varul sau

ca gef al Lituaniet, lucre pe care acesta it dori-

se foarte multi cu conditia insd ca Vitold sa-i

fie un aliat mai mic, supus gi totdeauna gata 01-1

11 r
www.dacoromanica.ro
 - 148 -

ajute atunci cind el ca rege o ve cere. Recunoa§-

terea lui Vitold In mod oficial de regele Poloniei

ca *ef al Lituanieis dupe atitea lupte interne -

se race In anul 1401. In aceasta calitate el con-

duce Lituarci a pin& In 1430, cind moare. ,Politica

pe care Vitold o duce in fruntea ducatului sa'uves-

te o politica internationalft, El are legiituri cu

Sigism.und regele Ungarieit ba mai molt solii s51

ajung pins chiar In Austria. A cautat s a catolici-
,

zeze pe Rutenii care erau sub stapinirea sa ca si

ke Rug ii din a4a nuraita Rusia Alba,

In legatura cu politica sa religioasa, avem

de semnalat unele evenimente ce au atin.gere ci cu
Moldova.

Conciliul dela Constants.

Instrumentul de care Vitold s la servit pen-
tru catolicizarea Rutenilor Ruoilor de sub star
pinirea sa a Post un mitropolit dela new.. Acest
mitropolit este de nem bulgar si. anume Grigorie

www.dacoromanica.ro
 - -1.49
amb lac, din Tarnova,care trtilse mult timp la Constantinopol
Dirs. gtiVi ica atunci and 2atriarhul din Constanti
nopol s to implicat cu biserica Moldovei pe fcare a reouno
scuto a trimea In terra Moldovei pe accst Grigorie Terablac.
care a stat la not malt& -vreme.Se cunosc chiar predioele
sale de la Suceava, a scris 9poi i'Vieata .Sfantului loan
eel Non" apArtitorul Moldovei ale ,carui moacte du:pe cum
qtitiaii. Lost aduse de Alexandra cal Bun de la Cetatea
Alba In capitala sa. Este foarte probabil Ca el sa ft fast
qi egumenul -uneia dintre anistirile moldovenecti qi anu-
me ale mintistirei Neamtului.Remarcat probabil grin vreo
solie de Vitold, el. este adus In -Polonia nude ajunge mi
tropolit al Kiewului, .hind recunosout qi de mitropoli
tul-din Moscova ortodox ca qi el. Cu toate ca Tamblac era
ortodox, In urma insistence for - protege itorului sau Vitold,
el a admix ca as is parte la un sued ecumenic tinut peni..
tru unirea celor dour ii enici, cea din R5siirit cu cea
din Apus, la Constanta, Lan oraq aqezat pe lacul cu acelaq
nume « Constanta din Elvetia. Aici an Post qi reprezen
-
tanti ai bisericii Moldovei qi chiar ai Munteniei*In cro
nicele vremil este arlitat 'cum el racealuilha reli.
www.dacoromanica.ro
 -. 150 .
glow& intr'un chip destorarqit uimind pe cei care
au asistat la savirgirea ei. Ba mai mult aceste cro-
nici infitigeaza chiar desemnate scene din timpul
savirgarei slujbei de catre Grigorie Tamblac (Oro-
nica lui Riechental). La sinodul acesta din Constan.
112.415), Grigorie amb3L.___..a.c,Eumtimi unirea cu ea-
toliciif
..---____.....-
dar faptul acesta nu a putut da roade prea
mari ci aceasta pentruca putin dupd intoarcerea
lui din Elvetia la Slew, moare. Este sigur Ina. a
Vitold a 'urmtkrit say -qi formeze un regat al au,in-
dependent,
--_---
foarte mare de altfel, dupes cum se vede
din planurile sale, dar ilia reuvit. Fapt este cat
din momentul impacitrii, cu Vladislavt.rgmlnea de a-
cum sa indeplineascal scopul propriu zis al unirii
dintre Polonia ci Lituani a.
Lupta cu cavalerii Teutoni.
Pentru aceasta s 'a fad'ut o mare armata din
Poloni, Lituani, Rugi in frunte cu Vitold,_dar la
care probabil c5. Moldovenii n' au luat parte fiind-
c6i din cele mai vechi acte de vasalitate se suns
www.dacoromanica.ro
 - 151 -
Intre.altele g& Moldovenii nu vor merge in Prusia,
adic& nu vor merge Ea lupte cu Cavalerii Teutoni,

astfel c& In prima perioad& de lupte contra cava-

lerilor t Germani', Rom&nii nu au dat ajutor.Fiind-
c& era cunoscuta vitejiaTeutonilor Inca din cele

mai vechi timpuri, fiind considerati in aceste mo-

mente ca armata cea mai puternica din, Europa, rege-

le polon lqi organizeaz& o cavalerie grea, in tale,

cu care socotea 81dea lupt& decisiv&.Aceast& lup-

,_-_,---
tä are loc In 1410 qi este cunoscut6 in istorie

sub dou& mime, fiindc& s'a dat intre dou& locali-

tati qi anume rang& pIdurea dela Tannenberg sub ce-

lalalt nume rang& Osa dela GrUnwald. Lupta a fort

singeroas& qi Teutonii care nu mai era demni de

faima de alts data, sunt copleqiti cu totul, Insaqi

marele maestru r6mine pe cimpul de lupti. Lupta a-

ceasta este considerate ca una din cele mai stralu-

cite victorii ale Polonilor. Pe vremea aceea aceas-

t& fapt& de arms a Poloniei a pus in uimire intre a-

ga Buropa,avand un mare rAsunst, bachiar a servit

www.dacoromanica.ro
 -152-
qi ca motiv de inspiraVie pentru cunoscutul scrii-

tar polon Sienkiewicz, care i-a inebinat unul din

romanele sale (Cruciaiii).

Cu toate acestea, aceasta victoria oricit de

atrAlucit& este, ea nu a insemnat mare lucru pentru

interesele imediate ale Poloniei, neservind aproape

cu nimic scopului pentru care fusese dusg.. Faptul

acesta nu trebue sa para. curios 9i aceasta pentruc&

In Evul Mediu distrugerea unei armate nu avea va -

loarea pe care o are azi, and in primul rind toc-
mai aoest lucru se urmgreqte.
In Evul Mediu cu toate ca unul din adver-

sari putea, s& distrug& armata celuilalt, dac& nu

putea ski cucereasc& cetAtile acestuia, rezultatul .

era chi an putea s& punA mina pe Vinmturile inviL-

sului. Evident c& apoi destul dejugor, in jurul co-

tAtilor ce nu cAzuser5., se putea reface armata in-

vinsului.
Un asemenea exemplu 135sim qi in istoria

www.dacoromanica.ro
 -153
noastr_0.1 cind sultanul Mahomed Al II-lea a batut

pe pefen cel Mare la Valea Alba, dar cu toate a-

,

cestea nu a putut _Dune mina pe Moldova, fiindo& ce-

t&Vile Moldovei rezistasera atacurilor turcegti,ce-

,-
ia ce a permis lui 4tefan sa se refacg cu foarte

multg ugurintg..

Acelag lucre s'a intimplat ci cu Polonii in

lupta cu Teutonii despre care vorbiran mai sus.A-

sediul intreprins contra cettiVilor teutonice nu

reugegte gi Polonii se vgd siliti sg se retragg.

Abia 12 alai mai tirziu va urma un al doilea rg.z -

boiu cu cavalerii Germani - in 1422 - and lupta

se va da mai mult pentru cucerirea cetgtilor care
singuril le putea asigura st&pinirea #nutului atit

de mult doiit. Damn de amintit in aceasta de a do-

ua perioada a luptelor cu Teutonii este faptul ea

de data aceasta participg ci un numgr de ogteni

Moldoveni. Acum Polonii sperau cg vor cuceri mai

mult dealt au cucerit in urma luptei dela Tannen

berg, cind au trebuit s& se mulVumeascl numat cu

www.dacoromanica.ro
 - 154 -
reluarea Vinuturilor pe care Teutonii le acaparase-
ra Inca de pe vremea and sub pretextul ca -1 ajuta

pe Vitold, inaintau mereu in ioritoriul polon.

Dap& marturille cronicarilor, Moldovenii

trimigi de catre Alexandra eel Bun la 1422, care

era down in vremea aceasta tin Moldova, s' au luptat

Cu neasemuita vitejie qi pricepere. de a lupta.Cro-

nicarul Dlugosz care vorbe§te de domnia lui Alexanp-

dru eel Bun, descrie lupta pe- care an dat-o Moldo-

vonii care descalecind de pe cal dau atacul, dar

deodata tip Lac ca aunt invingi, arunoindu-se pe cai

o,porneso in goana si Intra intrlo padure din %pro-

piere, and dindu-se jos de pe cal, au asteptat in
ordine pe Teutonii care inlegraVi de viclenia Moldo-

venilor, i -au vrmarit in speranVa unei victoria

Ajunsi la padure insa cavalerii Germani aunt pri-

miti cu o ploae de sageti qi apoi macelgriVi. Dupa
cum vede# la aceasta lupta care s'a dat la karien-
burg in 1422, ajutorul moldovean primit deal'. Ale -

zandru cel Bun a cgntribuit intrlo masuri destul de

www.dacoromanica.ro
 155

mare la victoria final& a Polonilor. Pacea se In -

cheA In localitatea Tore. (sau -pe nemtegte Torn),

aqezata. pe Vistula.

Prin aceaetli. pace, Teutonii renunt& la toate

teritoriile cucerite de ei - care nu le fusesera ce-

date and. au That aduvi aici - dar cu toate acestea

Polonii tot nu ajung sa aibil o egire la Marea Batt-

c4 nici 'flown. De abia pe vremea regelui Cazimir al

contemporanul lui 4tefaa cel Mare - ei

IV-lea -
=, vor

putea s&-§i asigure un doria.or prin Prusia ce va fi

astfel ImP5rtitii In douli-, care sá meargi. pin& la ac-

tualul crag fiber Danzig. Vedeti dar c& acest rezul-

tat 1-au eapatat cu vreo 30 de ani mai tirziu :de

Marienburg, ca o urmare a victoriilor repurtate in

aceastg. Terioada de lupte care in cele din. urm&

le-a dat posibilitatea s&-0i vadgt, sub CazimirVin-

ta
In ceea ce priveote evirea spre sud, o alta
preocupare a Poloniei dup& cum qtiti, ea a treout
prin diferite vicisitudini in vremea lui Vladislav
www.dacoromanica.ro
 -156-
Iagello.

Legaturile cu Moldova.

Imediat dua-casataria lui Vladislav Iagello

cu Hedwiga, se produce qi primul act de vasalitate

al domnului Moldovei - pe atunci Petru Mu 4at dupe

cum qtiVi - fata de regale polon.

Acum are loc acel imprumut al lui Vladis-

lav la domnul romin, de la care la inceput cerea

4000 de ruble, dar pima la urma sla mulVumit numai

cu 3000, dindu-i in schimb ca zalog PocuVia.Rubla

aceasta era o monad& de argint din Caff a cetatea

genoveza din Crimeea *i avea o valoare destul de

insemnata.

Reveniud la chestiunea care ne intereseaza.

vedem ca egirea la Mares. Neagra a Polonilor a fort
asl.gurata prin actul de vasalitate al lui Petru Mu-

qat pe tot timpul domniei acestuia. Dar ci dupa

moarte a lui, cei care i-au urmat la tron Roman IL

www.dacoromanica.ro
 .157-
4tefam I Alemandru eel Bun stau grabit sa rano-
lase& actul de vasalitate fata*de regele Poloniei,

dat fiind faptul ca acest lucru le serve a mai a-

les din punt de vedere comercial, interesele lor.

Daces legaturile lui Roman gi 4tefan cu Polonii Bunt

m4 puffin interesante, din contra cele ale lui

Alexandru cel Bun data fiind lunge lui domnie,sunt

mai demne de urmarit. Intr'un act bisericescap,

1401, prin. ware Alexandru cel Bun recunoagte bise,

rica armeneasca dela Suceava, el numegte - gi d
demo de observat - Inca dela Inceputul domniei sa-

le pe Vitold ducele Lituaniei "domnul nostru". Ce-

ea, ce inseamna ea el continua relaViile bone cu Po-

Ionia. Dar daces domnul Moldovet numegte "domnul

nostru" pe Vitold - el recomandase pe episcopul

bisericei armenegti din Moldova - se punea firegte

Intrebarea daca domnul romIn gra vas al regelui Po-

loniei eau gi ducelui Lituaniei ? legaturile de

prietenie deci erau au btatul polon sau cu eel

litvam? Problema este greu de rezolvat. Trebue ea

www.dacoromanica.ro
 - 158 -
admitem ea era vasal regelui Poloniei, dovada ac-
tele de vasalitate - de fapt primul act de vasali-
tate al lui Alexandru eel Bun. fat& de Vladislav Ia-
gello este din 1402 - dintre domnul Moldovei gi re.
gale Poloniei. Dar cu Lituania cum se expliel aces.
te cuvinte "domnul noqtynin care apar la o data an-
terioara anului 1402. Cred ea probabil aceste leg&
turi au fost n.umai rata de Vitold qi clatorita fap-
tului ea Alexandru recunootea vasalitatea fats de
reaele polon,in baza eseireia 11 socotegte qi pe Vi-
told ca pe senioral sau, sau poatd a facut aceat
lucru din reewiogtinta fats de Vitold-atiut fiind
faptul ea atit tatal sau Roman &it i el fu.sesera
citva timp fugiti in Lituania.
Ca lecatuelle lui Alexandru cel Bun cu Li-
tuania sunt destul de intense; dovada cea mai bung.

este ca el se casatoregte chiar cu flingala sau Rim-

gaila - care pe numele de botez, dupa creqtinare,

se numea Maria - scira lui Vitold. Aeeasta casato-
www.dacoromanica.ro
 154-
rie n'a fast fericita terminat prin desp5s-
41 ea
Virea celor doi soVi. Motivul pentru care Rimgaila
cere dela papa aprobarea desprirVirei, este acela ca
fiind de religii deosebite, -ei nu se pot impaca.A-
rata deasemenea ca sta asatorit Cu Alexandra mai
ales flindca dorea ea sa -1 cortverteascat la catoli-
,

cism.
--__
Papa aprobel §i divortul se pronunfa, tar Ale-
xandru daruet,te fostei sale sotii citeva mocii gi
o rents anuala de vreo 600 ducati. Astfel se desfa-
ce aoeasta cisatorie contractat5. In 1418 qi sfir-
qi.t5. in 1421.
Motivul desfacerii cLs5toriei se pare a nu
fi fost numai acela al deosebirei de religie. Mai
era al o deosebire de vIrstal, alai Alexandra era
mai tint decit sotia sa. Rimgaila, cu. 2,9_, de_ mki

mai Inainte (1393), a avut o casa.torie can romanti-

ca un episcop, Renric de .Mazovia. Acosta pentru
a se putea casatori cu ea, a declarat cä renunVii la
intreaga sa situaVie qi dup5, marl insistence depu-

www.dacoromanica.ro
 -160-
se peainga Vitold, acesta In -cele din urnia ac-
cepts sa se faca aceasta caaatorie. Dar a Post ca
un blestem, caci dupkciteva luni1AtI.1AP1125U

moare ci biata lui so,ie ramine 4aranacilati21 de pier.

derea lui, Limp de 25 de ani. Se poate observe din

aceasta imprejurare ca aceasta casatorie a avast qi

un substrat politic, fiindca ce alt lucru ar fi pu-

tut sa o determine pe Rimgaila sa se recasatoreasca.

Este Insa posibil ca_ aceasta casatorie sa

fi 166t stricata tot din motive politice qi anume

de politica ungureasca, fiindca Ungurii Inca mai a-
_

-
veau pretenVie asupra Moldovei, De care o voiau va-

sea ea pe vremea lui Drago qi Sas* pim ca ficele

lui Ludovic cel Mare regele Ungariei, Be casatorise-

ra una - Maria - ou Sigismund de, Luxemburg rege:al

$eemiei $i care astfel__ a ire ale arid.

iar mai tirziu imparat al imperiului romano-germa
ni.c.

Deocamdata este numai rege ale Boemiei ki

Ungariei qi in aceasta vreme el incearca sa reia

www.dacoromanica.ro
 .161-
drepturile Ungurilor in Moldova, facind ablar pen -

tru, acest lucre, o expediVie in Moldova in 1395 Pe

vremea lui pefan I care pe unila sa piatrA de -la

Radauvi, Stefan cel Mare a pus sa se aerie cu man-

drie 06 acest moil( al sau este acela scare a NI-

tut pe Unguri la Hindaun. Sigismund totugi nu se da

batut gi incearcA gi pe vremea lui Alexandru cel

Bun ruperea relaViilor dintre Moldoveni gi Poloni

gi data pe calea armelor a vazut ca nu poate, o pOr-

negte de data aceasta pe calea di lomatica. El in-

cearel o imp6r tire a Moldovei garantatiiprin trer.'

tatuT din Lublau 1412, care spunea ca intro ann..

mitI PveAtualitate Moldova fa fie imparVitg,fiecare

(11!:Iff4222:1W2ITIL2.112131II/110ST121- sä is
cite otjudatate.

Polonii trebuiau sa is partea dinspre miaz6-

noapte gi r5sarit, cu oragele Iasi gi-Cetatea-Aiba,

iar Ungurif partea dinspre apes gi miazazi, cu ora--

gul &triad gi cetatea Cbiliei. Linia de desparVire

Fasc. 11
www.dacoromanica.ro
 - 162 -
avea sa tae deci tarn. pie M.; ,in.cepind din "plidurea
..cea mare numitift Bucovina" gi terminindu-se la tgr-
mul earth
Dar acest lucru ins era conditioner de un
fapt gi anume numai in cazul cind Alexandru nu va
merge cu armata sa alltturi de regele Ungariei impo-
triva Turcilor care amenintat serios Ungaria in in.
irfaraalor vertiginoasa in Europa. In realitate
Alexandra n'a dat prile ul : "

practical acest tratat. Cind S a anuntat crudiada a

venit .i Alexandra ()data cu Polonii in 1426 la Bra.
x_

1.1a, dar Sigismund tkcupat cu reprimarea migclirii

busite In Boemia nu a venit. Cind paste I= an rega-
le Ungariei vine nu a mai getsit nici pe Alexandra
nici pe Poloni gi atunci gi-a zis, iatal momentul
pentru impartirea Moldovei. Cind Insa care aceasta
regelui Poloniei, acesta bine intentionat i-a ra's-
puns aga cum trebuia. La un moment dat ins& leggy
rile Poloniei cu Moldova se stria. DuDa moartea
lui Vitold, Vladislav .firegte a voit sA-gi ocupe
www.dacoromanica.ro
 -163
din nou Lituania. Dar qi de data aceasta particula-
rismul lituan lupt6 Cu intentiile regelui polon qi
astfel se nasc pretendentl la conducerea ducatului

lui Vitold, dintre care Lituanii au ales pe fratele

regelui Vladislav 'agency. anume pe Swidrieailo.A-
cesta intreprinde chiar un rasboiu impotriva:frate
lui tau care n'a vrut sa-1 recunoasca qi in c 47
lexandru eel Bun is partea lui Swidrigailo. Lupta

aceasta intre cal doi frati, din 1431, nu este bine

cunoscuta. rapt e ca lituanul este batut si nevoit

ea fuga, vine 41. Moldova unde cronicarii spun ca a

trait in mizerie Inca multa vreme dupe 1431.

Dula moartea lui Alexandru cel Bun (1432

qtiti ca vine la tron fiul sau Ilia dare restabil

gte legaturile cu Vladislav Iagello. Dupe moartea

primelor s so ii, VladIslamse recasatoreste cu
0 anume Sonia sau Sonoma ultima lui sotie, fitca u-
nui duce de la Kiew.

Cu toate ea Ucraiaa era sub stapAnirea TA-

tuatiei, totUri mai erau unii principi. cu veleitati

www.dacoromanica.ro
 -164
de independentg.

Andrei de Slew era unul dintre acegtia gi el

a avut doug fi Loeope aceasta Sonia ogsgtorita cu

Vladislav gi pe o a doua Maria. Marini. la rgndul ei

sta cgsgtorit ei soVul sgu a fost ales in perdoana

domnului_ Moldovei Ines care astfel devine ruder cu

regele Poloniei. Numai astfel se explicg dace In

lupta cu fratele sgu 4tefan, pentru tronul Moldavei,

Ilie este ajutat de nobilimea polona.

In 1434 Insa Vladislav Iagello moare gi el,

lgsind domnia fiului sgu minor numit tot Vladislav,

cunoscut in istorie gi sub numele de Vladislav dela

Varna - fiindcg a murit in marea batglie din acea.-
.,
,atg localitate in 1444.

Culture.

Vladislav Iagello insii a fost unul din re..

gii Poloniei care s 'a ingrijit gi de desvoltarea cul

turii in regatul sgu. Am spus In prelegerile trecute

cg la Cracovia, Cazimir cel Mare a fgout o univer-

www.dacoromanica.ro
 - 165 -

sitate dar aceasta n'a luab o desvoltare prea

mare 41 a Post chiar inchisfi. Iagello ins& o re -

deschide repunand-o pe baze solidet_din care cauza

ii poarta chiar numele. El o organizeaza dupi, mode-

lul celei mai veehi universi4Ati a Evului Mediu din

LL_Elav3221.. adica dupe modelul universitatii
din Praga. In Apus cea mai veche universitate este

cea din Bologna, dupla: care vine cea din Paris .Fi-

reqte ca qi aici ca qi in Apus se va preda aceleaqi

materii in frunte cu retorica qi stu.diul clasictin

care limba latina va avea preponderenta. Universi-

tatea din Cracovia redeschisli in 1404 si Dre dam i
to ca qi toate celelalte qi ca ei intregul ev-me -
-diu de spiritul religios, pgstreaza in registrele

9i cataloagele sale qi un, numiir oarecare de name de

ale studentilor moldoveni, ventti aici la studiu,

din Baia, din Suceava, din Neamtul, din Siret,etc.
Ei stmt trecuti in aceste cataloage nu du-
pi Cara, ci dupa."oraqul de unde erau. Totuqi dupa

www.dacoromanica.ro
 - 166 -

numele for as pare;cA nu erau Moldoveni adevAreti

4

qi faptul acesta vine sA ni-1 intAreasca of un alt

argument destul dR tare, anume acela ca in univer-

sitAtile acestea catolice nu erau primiti decit ea

tolici on in Moldova erau Area putini Rominii

care BA aibe aceastA religie, dacA nu am putea
spun ca Moldovenli toti erau ortodoxi. Rumele pe
care be poartA acecti atudenti sant nume apusene

ca acela de Bartolomeu, Laurentiu, etc. in timp

ce pe vremea aceea Moldovenii de obiceiu se the -

mau cu numiri slavone cat Neagoe, Vlad, etc.Aceoti

studenti erau La realitate Moldoveni din elemental

lases° 9i german care se gAsea in oraoele din Mol-

dova. Lucrul acesta e demn de luat aminte,fiindcA

el aratA ca s'a putut rAspindi culture catolica in

Moldova. Totaqi influenta ei a fost prea micA,de-

oarece noi.constatAm ca pe vremea lui Alexandra

ce/ Bun s'a Boris numai in limbs slavonA.

Tot pe vremea lui Vladislav Iagello, se mai

www.dacoromanica.ro
 - 167 -
poste ca puterea
"nista"' "e te
----4-----mare711
in dauna puterii regale.

El a fost chiar in situaVii destul,de arele

din punt de vedere financiar, trebuind sA se im-

prumute pentru a putea face rAsboaiele chiar la

strAini, v. amintiti doar de cele 3000 de ruble

imprumutate dela Petru Mugat, sau sA punA zdlog

unele chin bunurile eoroanei chiar nobililor supui

ai sal.

Ca atare el nu avea un unervum rerum",adicA

nu avea bani din care cmith14p,113ratdeedant.--cle-uabi-

lime. Aga obi nix e 4e mirare ea puterea nobililor

ctegtelaereu gi lucrul acesta se vede foarte bine

dela dietele la care nobilii iau parts i care me-

reu, capAtA dela rege not privilegii, ea gi din si"

,

tuaVia taranilor din ce iri ce mai supugi. Astfel

ca puterea ac aster a nottillor care se face tot m4

mare, ajungand dealungul timpului pan& la acel uli-

.berum veto" din *r. XVII-gea 1;1 XVIII-leaipoate

www.dacoromanica.ro
 -168
fi bine observatit mai ales dupes moartea lui Vladi

stay Iagello, tend se va deschide succesiunea la

tron. Acum la ihceput ideea dinasticA era inca vie
gi nu se putea trece peste ea cu ugurintai, de aceea

urnagii lui Iagellc nu sent inititurati de alti cam.,

didati, eilmteau fi domniodar nu primal nos cut se

putea bucura de acest drept cis gi alai intervine

puterea nobilimii numai acela care era ales de at-

ceasta nobilime.

Din acest fel de a se alege regii la troriul

Poloniei se poate vedea ca era ceva asemAnator gi

cu alegerea domnilor nogtri.

www.dacoromanica.ro
 -169
Joi 8 Aprilie,1937

Prelegerea VIII-a

Vladislav de Varna (1434 - 1444) .

Minorit ate a re elui.

AjunseserAm pind la moartea lui Vladislav

Iagello, care dupA cum vA anintiti s'a intimplat in

anul 1434. El n'a avut copii cleat din ultima ca-

sAtorie cu Sonia, despre care v'am vorbit In. lectiu-

nea trecutA. Cu aceasta Vladislav lagello a avut 2
copii vi anume 2 baeti, dintre care pe unul 11 che-r

ma Vladislav, ca si pe el, Jar pe celAlalt Cazimir.

Cel dintAiu, Vladislav,nu avea dealt 10 ani

cind s'a urcat pe tronul tat&lui sau 0 este =nos -

--
cut in istoria Poloniei sub numele de Vladislav

de Varna, aga cum vom vedea mai departe. Pe vreme a

acestui Vladislav, in Polonia s'au produs migari

ale nobilimii cu ocazia, mai ales, a alemerit sale

www.dacoromanica.ro
 -170-
la tram, ftindca nobilii voiaa ca el sa fie rage
atoritd numai voinVei for gi nu in baza dreptului
sau de Iagellon. Pentru a -ui impunevointa for gi

pentru a intari gi mai mult acest privilegiu atit

de insemnat, de a siege pe domn, nobilii au profi-

tat scum de ocazia ca Vladislav era minor gi ca ata-

re nu putea 86 is nicio atitudine de infrinare a do-
rintelor lor. Dar asemenea migegri ale nobilimii
wad avut loc numal la. Inceputul domblei lui Vla-

dislav de Varna, et gi in ultimii ani ai stApini-

rii tatalui sIu in Polonia ca gi dupg aceea._In a

cegti ultimi ani de domnie ai lui Vladielar I .: ;ello,

greutatea condacerii statului cade le umerii unui

Om care a jueat un mare rol in istoria poloniei.Es-

te vorba ae cardinaluIZbigniemrOlesnicki, care mai

ales dup& moartea lui Vladislav Iagello, in timpul

minorititii lui Vladislav de Varna, a Inceput sä

devind din ce in ce mai _Influent. In senat in
agmpOi' trebue BA intatzeLcopsiliul de miniQ-

tri - Olesnicki a avut toatI puterea. Zbigniew

www.dacoromanica.ro
 - 171 -

Olesnicki a fost reprezentantul marei nobilimi, el

tnsili filnd dintrdace*tia i prin calitatea sa de

cardinal *i al clerului. Din aceastA cauza el a fost

opus prin forta lucrurilor micii nobilimi pe care

niciodati in actiunea sa nu a cautat 156 se spridine.

In calitate de nobil mare deci,,Olesnicki a sustinut-,

mai molt interesele acestei nobilimi, dar el era

qi cardinal Ili In aceasta calitate a socotit chi

politica externs poloni trebue sa fie o politic& ge

neral creotinfi, adicii de lupti pentru inlaturarea

pfiginilor, care evident nu erau altiiacum decat ame

nintatoril Turci. Pentru aceasta el impinge pe rege

sa is parte la cruciada nenorocita de la Varna.

Acum se nese lupte interne care vox sfagia

Polonia din cauza numeroaselor article co se for ,

neez!.

Mica nobilime sla opus din to ate puterile

guVermarii lui Zbigniew Olesnicki qi a nobilimii ce

lei mars i dintre acectia in special opozitionietii,

www.dacoromanica.ro
 172

cei mai darz1 erau cei din Polonia Mica. Ei au In

fruntea for tocmai pe vAduva tostului-

dislav Iagello 170_Sonka. Dupes cum spusei,lupta
,

aceasta pantry. TreponderenVa a dat naotere la mai

mmlte r5scoale al arpr rezultat este ea armata pe

care mica nobilime o formase pentru a rasturna con -

ducerea carlinalului oi marei nobilimi, este In -

franta pia la urma de Olesnicki, care rememe oi
mai departe la canna statului polon. Aceste lupte
au avut rAsunet of chiar repercusiuni to istor1a*

Moldovei. Dh istoric al Polonieil foarte insemnat

of de care vom mai pomeni in cursul expunerii noa -
Etre pentru ideile sale not ci foarte interesante

- este vorba de Dl. Gorka - socoate ca luDtele a-

cestea au atras din ele *i pe contemporanul din-Mol-

dova. late.' cum stau lucrurile. In Moldova In adest

time era dupes cum se ctie fiul 10. Alexandra cel

Bunt 211A- care am spus 06 se casatorise cu sora

Sonka-il Maria. Impotriva domniei sale ins:1 se ri.

diaase fratele sltu 4tefan.

www.dacoromanica.ro
 - 173 .
Cand 4tefan 1-a izRonit din Moldova, Ilie a
g sit sprijin In Polonia, cu toate ca a fost pries,

acapind, dupes catva timp, el se intoarce in Moldova

on armata. Evident ca Ilie fiind rudg cu Sonka, a

fost ajutat de egtre mica nobilime in fruntea care-

ia se aria aceasta. Zbigniew Olesnicki ins& it
sprijine pe Stefan contra adversarilor sai. D1.0r-
ka deci credo ca aceste lupte ale domnilor Moldavei

Ilie ski fratele say. pefan nu suet altceva cleat o

consecinta a luptelor dintre nobili poloni, care

sprijinindu-i pe ei, nu fgceau altceva decat sa con-
tinue luptele interne din statul regelui Vladislay.

Rezultatul luptelor dintre Ilie qi Stefan SA Cu. -

noaqteti Dvs, toVi cei doi fraVi se impacts ski gu-

verneazg catva timp amandoi, ping cind pefan prin-

tr'o crime soap& de fratele sal raminind singer

dome.

Husitismui.

Guvernarea lui Olesnicki mai este insennata

ci din alt punt de vedere, acela reli ios. Tocmai

www.dacoromanica.ro
 -174-
ye vremea aceasta are loc, mi$carea eli ioasi de -
terminat& de aptiunea in special national& qi oa

recum politicI a lui Hue din Boemia. Rezultatul

reformei pe care o voia Hus , este c& el trebue

sa meargh la sinodul din Constanta despre care am

mai vorbit, In care, cu toate garantiile care i se

cilduerI, el este condamnat la moarte qi are ye

rug (1415). Dap& moartea lui micoarea husiti nu a

putut fi impiedicat& qi acum ea a degenerat mai

ales pe aram politic. Boemii s'au rasculat ca o
consecint& a morVii lui Hus 5.4.912TJ211401!7
mind, care mai era qi rege at iTarat
aLgammanikit_
In frantea for este loan Zisca4 care reu

este s& alunge oastea imparatului din Boeqia. TA

sanii cehi inarmati cu coase qi topoare se luptarl

eroic pentru a razbtna pe eroul for national. T -

ste demo de anintit aioi un lucru, anume acela ca

eqezarile for puxtau ntmele de Tabor - dup& numele

www.dacoromanica.ro
 -175-
muntelui Taborului din Virile sfinte. Dela acest

flume derives gi in limba noastra romineasc4 cuvan,.

tul tabgrA.
Dui aceste lupte in care imp6ratul Sigis-
mund este invins de Cehi, miecarea husita care In-

lesnise independenta invingatarilor se lategte

eateitpatrtuazind 'dna In ArdeallajgolslaT2Atit

in Ardeal cit gi in Moldova lui Alexandra cel Bun

eILL2PAttILE.LatELCE11271210.1Lt
In privinta influentei husite la noi, exis-
t121.122LATI344:-.12171a4WWLALALItelii
or combetutti de D-nii Rosetti gi Densu9ianutanume

ca cele mai vechi traducers ale cartilor sfinte in

romiuegte se dator II e hu-
site.

Drs. gtiti c a acum avem deaface cu traduce-,

rile din. Meramureg gi Nbrdul Moldbvei. Modicele

Voronetian", "Psaltirea Scheiana", "Psaltirea Hur-

muzakintetc. Tu voiu intra Ines In amanunte In

www.dacoromanica.ro
 - 176 -
chestiunea aceasta, dar se pone Intrebarea dace au
fost acute aceste traduceri In secolul XV li ca a-
tare de- husiti sau (lac& nu cumva suet facute in sec
XVI qi deci sub influenta lui Luther. Revenind la
chestiunea noastra, fireqte ciS. qi In Polonia au. ye-
nit husite. In Polonia
elements
.,,"..."Y
husitii au mers la
ATzele_Iladislav i i-au propus acestuia sa -1 facii
re e aljr.,iilor, dar ei au intilnit aicia
j.ui Oleinicki qi pentru aceasta au. fost refuzati.
Cardinalului atot puternic probabil ca i-a displA=,
cut aceasta miqcare cu caracter popular, care nu
putea V. pe gustul unui reprezentant al nobilimei
mars 9i de aceea i-a.refuzat pe Cehi.
Unirea cu linzaria.
Tot acum sta. pus chestia paistrgrii unittitii
4n-r5ptuita pe vremea lui Vladislav Jagello,intre
Polonia qi Lituania. Spuneam ca aceasta ware -din
cauza Lituaniei- a avut un caracter separatist ca-,
re s'a vazut atunci cind am vorbit de Vitold li
www.dacoromanica.ro
 - 177 -
apoi de fratele regelui Vladislav Iagello,Swidriv
gailo, care au fost ale, i ca qefi ei statului li-

tuan in contra voinVei regelui. 4i acum pe timpul

ini Vladislav de Varna ca qi mai inainte de el,Li-

tuanii vor ciuta sd-qi ai.ba un qef al lor, deose-

bit de_ragele polon. Pentru aceasta ei au ales tot

Re unIegallon gi anume pe fratele regelui, pe

zimir. Odatti acest lucru infaptuit, /at& pe Vladi3-

alav_privat qi de coroana Lituaniet prin acest re-

gionalism aga de egoist al Lituanilor, ca qi de a-

ceea a Cehilor prin refuzul pe care a trebuit $di-1

pronunte sub inrluenta lui Olesnicki. Cu toate a-

cestea el a putut ca macar in parte sa se console-

ze de aceste pierderi prin. aceea ca este ales ca

rege al Ungariei tin 1430, dupd moarte a regelui.

imgar Albert. Pentru a doua oars regatul Ungariei

se gdseqte unit prin coroana aceluiaqi rege cu cel

al Foloniei. VA aduceti aminte ca prima datA acest

lucru se intimplase pe vremea lui Ludovic 041 Mare

Fasc. 12 www.dacoromanica.ro
 178

al Ungariei. Chian qi azi, cu toatg amicitia dintre

not qi Poloni, se face amintirea cg odinioarg, au

fort regi Poloni care au domnit qi peste Ungaria qi

Unguri care au domnit qi in Polonia intre ace0tia

amintindu-se inset. XVI qi pe Bathory.

Luptele cu Turcii.

Spuneam ca Olesnicki a dus o politica pe ca-

re intr'o oarec arc masurg am putea-o numi europeang

Cam tot acum are loc tan nou sinod, ca o vrmare al

celui din Constanta, la Florenta in 1439, la tare,

sublnfIuel4acardl.aaluluipoloniMoldOva participg,
prjaijutrolitasau, Damian. Semngtura lui
in actul de incheere al sitoduluir este cea mai vie

4gyaag-a prezentei rc2rezentantuiul moldovean pe me.

leagurile Italiei. Pgrintele Auner a_aaris-cauara-

re destul de -documentatg, asupra participgrii Ro-

minilor la acest sinod. Ea Se intituleazg "Moldova
2...p,_sinoduidanoren.r. Sub infiuenta lui Ole .

www.dacoromanica.ro
 -179
snicklose vede ca Moldova aderase la unirea au ea-

tolicii, dar nu prea tirziu sla pxodus o miscare

separatisti atit in tara moldoveneascii cat qi in

Ucrainat care a zadarnicit total. De fapt aceastA

unire avea un substrat politic. Din cauza extraor-
dinarei forte militare pe care o aveau. Turcii, ei

reusiser5, sa bage spaima im. popoarele crestine din

Basairitul Europei qi ace§tia ca qi Imparatul bi-

zantin din Constantimpalcreleau ca numai o im -

Rtmare abiser121121..2211622Asalvaza pe creetinii
din Usgrit printrio noun cruciadk -, dela supu-

nerea sub cAlciiul turcului. Dar cum sperantele

for erau zadarnice - ajutcrul autat nu 1-au capa.

tat - atunci firecte au renuntat la aceasta unire

care nu le aducea nici un folos.

Par sa revenim putin la chestiunea primej-t

diet turcesti. In scurtkvreme dela aparitia for

la hotarele imperiului bizantin, Turcii reu9isera
sa ajungt ulna in nPeninsUla BalcanicIn uncle cuce-

rirgt Serbia, Bulgaria, numai in Albania mai exists

www.dacoromanica.ro
 -180_
g. mina de cement care rezista, sub conducerea ye,
stitRlui -erou albanez Gheorghe Sckanderbeg. Turcii
nu au autat dela Inceput 85. cucereasclit central Bi-
Zantului, Cons tantinopolul, probabil 1 i didean
aeama ca nu ar fi pUtut, ci Mai intliaau pus mina
pe tot teritoriul ce."1 inconjura, pentraca astfel
sa fie lipsit de orice puti4a de ajutorare qi de
abia la urma: sa-1 atace.'Pe vremea aceasta insti,in-
cd nu ajunsesera decit ping pe la Dungre.Alexandru
cel Bun pornis e o armata cum v' am aratat, dar nu se
izbise Inca cu ei. Dar dauci, nu ajunsesera Plat
in Moldova, asta nu Insetma ins4 at nu vor ajunge,
deci primejdia era foarte mare. Atunci s'a ridicat
acel erou al cre*tinitItii, de origine rominti, cel
mai mare luntatoral_credintei creqtine,ontra pi-
ginilorl Dina la tefan cel Mare, anume'Ioan Cor-
vin. Evident nu trebue sit credem ca." daci loan Cor-
vin era romin de origine, era romin gi in sensul
national. El avea o armata romineascii it fruntea
www.dacoromanica.ro
 -181-
cireia a luptat Impotriva necredincioqilor, ba mai
mult a reugit ca sa tab& in chip vasal numai In a-
ceste resboaie sub conducerea sa qi pe domnii ro-

mini din TaraRomineased qi iold3va,, ca atare in

chip ideal, avem unite in mina sa cele -brat mPrin-

cipate romineqti, dar numai din punct de vedere

militar. In privinVacaracterului loan Oorvin,care

,------
treouse la catolicism, era un desivirgit cavaler
oruciatt'dupl. cum me spare din stampelevrmaii.Era

un idealist care lupta pentru credinte creetini qi

pentru sciparea Europei de invazia mscredincioqilar.

In lupta aceasta due& de el contra Turcilor, se In-

timpla -acel episod del& Varna, in care regale Un.

gariei qi al Poloniei iqi las& vieetape cimpul de

lupta In 1444. S'a discutat deetul de mult chestiu-
.nea rolului pe care 1-a Swat Polonia In swims-a
lupta. Wa dovedit in cele din urmi cd_emeasta n'a
cost decit o erpediVie ungureasca din punct de ye-7

pre al statulul care o ficee4 dar de tags mai wilt

Est romIneascA din punetul de vedere al armatei care
www.dacoromanica.ro
 - 182 -
era dues 4n aceasta_ ti.Polonii
-..
n'au participat
dealt prin regele lor, lucre de altfel explicabil,
fiindca acesta era gi rege al tingarlei. Evident Po-
lonilor nu prea le place faptul ca un rege al lor
a ptecat in fruntea altora gi a murit acolo,nu pen-
tru gloria lor, aga Licit sa se poata mindri gi cu
el cum o fac cu al ii ca de exemplu cu Loan So -
bieski acela care in fruntea armatei sale a reucit
sá despresoare Viena,de Turcilin 1683. Firegte ca
gi lor mat le-ar conven.i sa.. se poet& mindri ca not

ca ei au fost sentinela In contra Turcilor aici la

marginea crectinismului. Dl. GOrka istoricul polo-
nez despre care am mai pomenit qi care a fost, pore-

clit de Istorici "lienfant terible" al istoriogra-

fiei sa arate ca este explicabil
polone, a cautat
ca Polonia sa nu fi luptat la Varna cu Turcii,flind-
ca ea nu avea ce cauta acolo. Argumentul ca regele
Vladislav luase parte n'are valoare pentru Polonia,
fiindci. el dee& participase la expedite, o facuse
www.dacoromanica.ro
 - 183 -

ca rage al Ungariei. Mara de aceasta Polonia nu se

poate intitula aparatoarea creotinismului aisi

nisi nu poate fi aeuzati a nu a Intreprins expedi-

tii in sensul aceata, ba mai mult dealungul timpului

a arut chiar relatii de prietenie ,cu Turcii, pentru

simplul motiv ca interesul ei nu era acela de a lup-
ta contra lor. Este explicabila atitudinea, spun

Dl.Gorka, Ili din alt punt de vedere nu numai din

cel al interesului qi anume din pwactul de vedere

al aqezirii sale geografice, argumente care se de -

sprindlcu ucurinta, dupe D-sa, din cronicele vremii.

Fria urmare, ,dupa cum vedetil Dl. Gorka spu-

me ca Polonia a flout foarte bine ca nta participat

la aceste lupte a*a out au facut-o altii *i acest
lucru e demo de subliniat pentru e demo de

subliniat pentru noi, pentruca astfel se poate ex-

ilea mai bine de ce-politicamultora din domnii

Varilor noastre a Post uneori Intreaga alteori par-

tiala, de prietenie fate de Turci. Vedeti ca In ar,

nest fel nm, mai poate ramine nieio binulala asupra

www.dacoromanica.ro
 - 184 -

politicei lui Mircea, Vlad Dracul, sam pefan cel

Mare, care qtiti ca se impac& cu.Turcii qi se bate
cu Loan Albert la Codrii Cosminului. Sunt cbiar unit

dintre domni care se laudI ca au Obtinut pacea cu

Turcii, cumpArind-o cu bani , ceea ce ei, vedeVi,so-

coteau ca e o glorie.

Am tot pomenit pin& acum mereu despre peri-

colul turcesc.care- ameninla popoaieLe din Europa; e

bine Cred ca s& v& amintesc in citeva euvinte ascen-

siunea rapidA a acestui popor tbranic pentra a vedea
mai bine ce insemna puterea turceasc& In acest timp.

Dvs. qtiVi c& Turcii sunt un popor de origin& mon-

gol& vent i din Asia qi care datorit& primilor for

conducatori - Osman Orkhan, etc., - au reugit s&
pun& mina pe teritoriile imperiului bizantin din A-

sia Mich., pentru ca de aici sa inainteze sub Urma

qii acestora printre care mai insemnat Murad I, Be,

lazid Mahomed I Murad II - -pin& in Balcami;unde au

q4?...ElimmLITTI52211,ajungind pin& la'DnnA-

re qi amenintind mereu cu inaintarea for qitt&rile

www.dacoromanica.ro
 -185-
din stinga acestui fluviu. Se .pune insa dela ince.
put intrebarea, airui lucru se datoreqte aceasti
rapid& ascensiune a statului turceso, care le-a

permis for ca intrto perioada de mai putin de 150

de ani sä ajung6 sa stapineased un teritoriu aqa

de Latins? Rispunsul nu este greu de dat, daci ne

gindim chi aceste success suet numai militare qi

atunci fireqte nu avem de flout altceva dealt ea

ne IndreptAm privirile cltre organizaVia statului

turceso qi anume cAtre organizatia military a lui.

Vom vedea imediat a& toate aceste cuceriri qi toa-

ti puterea turceasci se datore§te mai ales acestui

9rganiza0ii militare, care era oa totul deosebiti

de aceea din Statele europene. In vremea aceastao

Turoia
.
era singurul stat din bums care avea o arma-

ti permanent.. Armatele celorlalte state nu erau

formate dintrlo oaste permanentLqi pregAtit4 din
luPtitori care pentru acest lucru'si primeaaa lea-

fi, 8.5a oum era cazul cu bine_grzaaiatat- a

www.dacoromanica.ro
 - 186 -

"Ienicerilorn. fiumai in felul acesta se poate expli-

,

ca victoria continua a Turcilor. contra armatelor

cregtinD ale .popoarelor ce au intilnit In calea lox°.

Se poate spune chiar.'numai cu, o singura exceptie,

ca pins in secolul XVII on de cite on o armata

turceascA - e vorba evident de armata intreaga con-
dusa direct de sultan, nude frinturi de oaste con.

dose de vreun page - a pornit In vreo exveditis in-

semnata de cucerire, eaatrillgatAillgu,n4con-
tra adversarului pe care adesea on it coplegeargi
cu numKrul. Exceptia de care am pomenit eate infrin.

gerea pe care au trebuit ea or suporte Turcii it tim

pul deplinei for glorii militare, in 1402 la Angora.

dela Tatarii lui Timur-Leak, Fare a reugit chiar

sa-1 is gi pe sultan ca prizonier.

Revenind acum la girul celor expense mai ina-

inte, in 1443 loan Corvin ca Voevod al Ardealului,

pornegte o mare expediVie contra Turcilor, cu o ar-

mats formate din Romini ardeleni, ajutat de Vlad

Draoul domnul Munteniei gi aVind sub comanda sa gi

www.dacoromanica.ro
 - 187 -

contingente de ostasi Moldoveai, EI trece Dunirea

in Serbia unde era un princi7pe vasal $i deci ore-

dincios, Gheorghe Brancovici, trece prin Belgrad

rt-

cgre era o cetate cu garnizoana ungureasc:, - este

locul sa amintesc c& si la Chilla in vremea aceasta

cu invoirea domnului moldovean, Ungurii lAsaser& o

asemenea garnizoanA - $i din Serbia Corvin cu ar-
mata sa trece in Bulgaria. Armatele turcesti nu

pot rezista $i aunt invinse si Turcii se vM ne -

Naviti sa inchee pace prin care trebue a& recunoascA

suzeranitatea IIngariei asupra Serbia.. Expeditia

-
aceasta a lui loan Corvin, din 1443 mai este Cu. -

nos cuts si. sub name le de nexpeditia cea lungA". Re-

zultatul ei ins& n au multumit nici pe Olesnicki

cancelarul Poloniei $i nici pe a1Vi catolici con,-

vinsi,Polonezi, printre care, in primal rind exalt:.

gatul Papei din aceasta Cara. Ei au socotit ca a-

coast& pace cu Turcii este o rusine, c& o cruciada

nu trebue sA alba in primul rind in vedere intere-

,
sele statalui care o face - deci interesele Ungariei
www.dacoromanica.ro
 Utgariel care dlcua° * 01
m
°
toate trebuo sa, se tins" seams de into..
resele intregii creqtiataVi. Unii au spus c&
chiar dacii pacea aceasta este insuficientfi, tottiqi

ea nu poate fi alcatg, pentru a se incepe un non

rgzboiu, deoarece ea a Post jurati qi muse poate

calca jurgmintul. Altii cd're erau pentru redeschi-
derea razboiulti, au adus argamentul c& nu se cacti.

4 deloc jurgmintul dat filmic& el Ware nici o valoa-.

re, deoarece a Post dat in rata unor p5gini. Ace -
4AI% din urm& avind in fruntea for oameni cu influen-
,...1.1
V4 asupra regelui polon qi mai ales pe guvernatora.
..
de fapt al Poloniej Olesnicki, au reuqit sa por -

pease& 0 non& armatii, de data aceasta ins& sub con-

ducerea regelui Vladislav'Insuq. Impreun& cu regele

care de abea area 20 de ani mai merser& intre al%ii,

domnul Munteniei Vlad Dracul, loan Corvin, spot

Apusul trimise qi el o flot& burgund1, deci se pre-

g&tea un atao qi pe uscat susVinut de armatele re-
www.dacoromanica.ro
 -.189-
gelui Poloniei qi al Ungariei gi unul pe apA sus-

Vinut de flota burgandi.

Aceqtia puteau veni pe Mares. Neagra fiindca

havigaVia pe Mediterana Oriental& ca qi pe MAVeagra

nu era impiedicata de Tucci, deoarece ei Inca nu

cucerisera. Constantinopolul, care a cazut de abea

la 1453, adica cu 9 ani mai tirziu qi ca atare sta.
pinitea bizantina asupra acestor ape mai dainuia.
Planul ar fi Post bun, cum era facut, dar au inter--
venit qi alte imprejurari care 1-au zadarnicit.Aqa,

din eauza drumurilor care erau aga de grele pe ace-

le timpuri, cele doua armate nu am putut ajunge in

acelaq timp la local intilnirei "Varna ". In timp ce,

armata de uscat..ajunsese aici la 1444 tlota-bur-....

gundA a sosit de abea in anul urmaltor, wild): in
11145. Ea In drumul pe care 1-a urmat a reu*it ohiar
citeva cuceriri, a intrat apoi pe gurile Dunarli

Ili a mere pe ea pins la Giurgiu pe care 1-a cuce-

rit. Exists o cronica a unui burgund care a luat

parte la expediVie qi care povestegte cum tau de,
www.dacoromanica.ro
 - 190 -
elgurat evenimentele, este vorba de cronica lui
Wallerand de Wavrin care a fost publicata gi de Dl.

Frof.iorga. Este foarte interesanta pentru poi pen.

tru informaViile pe care n1 le del in legit-We& cu

domnia lui Vlad Dracul. Revenind acum la expediie,

armata
-- de uscat a trecut Dunirea in BulEaria gi a-
poi dupe citva time de mars gi dupe °Itema mica

success a ajuns la 1.Neara._ la Varna, undo a

intilnit cu Turcii lui Murad al IX-lea. Se spune ca
la inceput lupta a fost defavordbili Turcilor,cre -

ctinii reugind sa strapunga rindurile nenicerilorn

ajungind chiar pin& la cortul sultanului. Dar In
viltoarea luptei, spirittil de cavaler medieval gi

tinereVea sa - nu avea dear decit 20 de ani - 1-au

flout pe regele Vladislav sa se arunoe navalnic

intre rindarile dugmene, ceea ce it face sa-Oi

pierd4 vieaa. Vestea patrunde ca fulgerul printre

ostagii sAi. Se produce o panicA, soldatii dau Ina-

poi, Turcii profit& de ocazia aceasta prielnica.a-

,
tacit gi cregtinii sunt sdrobivi. Lupta aceastatin
www.dacoromanica.ro
 - 191 -
care tinarul rage - al earui trup nu a mai putut

ft gasit printre cadavre, - a fost deserts& de

foarte multi istorici. Infringerea a fost atit de

grea pentru erectini, ineit nu numai ca, a insemmat

o foarte mare nenwoeire pentru Polonia si Ungaria

- date fiind complicaViile interne c= se vor naste
dupe moartea lui Vladislav - dar va avea qi alte

consecinte §i mai rele de data aceasta pentru in-

treaga Europa §i anume dupes ea va atrage peste 9

ani *i caderea vestitei eapitale a impertului bi-

:!111/21!IDIREtaultinimalnlutt.
Sta spas ea in a -
eeasta lupta domnul Munteniei, Vlad Dracul, ar fi

luat partea Turcilor ca stt.citul bataliet, a-

tuna rind vazuse ea _pentru are§tini lupta era

pierduta. Ca domnul Tarii Romine*ti ar fl luat par-

tea Turcilor in weasta lupta nu se §-tie precis .

Fapt cert este ins a. CA 3 ani mai tirziu Vlad Dracul

este pries qi omorit de I.Corvin in lupta ees. avut

loc la Taivor.

www.dacoromanica.ro
 - 192 -
Regelui Vladislav Insa, nu i sta putut fa.L.

ce mult timp unloc In catedrala regal& din Creoo-

via printre mormintele celorlalti'regi, dat fiind

faptul amintit, aaume ca nu i s'a putut gasi trupul

care zarnic a fost cautat de creqtiai printre

i.duri].e mortilor. Be. mai mult Polonii au stet in--

ca o bona bucata de vreme fi.r rege, pentrucafse

raspindise la un moment dat vestea °a VladisleVala
fi murit in lupta i ca deci el star reintoarce.
Dar in eels din urma s' au convins ca acest lucre

nu mai e posibil qi au trebuit &a se obienuiasca

cu gindul ca regele for este mort. Atunci,printre

mormintele regale din catedrala din Cracovia,Polo.

nezil au ridicat regelui for erou, un cengtgf- un
mormint care reprezinta un cavaler mort imbracat
in armura - pentru amintirea lei.
Dupa moarteexigigualair in lingerie s'e
ales alt rege, Vladislav Postumul

iar loan Corvin este flout regent sau guvernator al

www.dacoromanica.ro
 - 193 -

r,tgAtniui...-In Polonia insa chestiunea este mai Bra

va. Firesa era -ca ea fie ales Cazimir, dar alegerea
n'
Acestuia a intimpin4unele greutati. Cel care a

cautat sa faca diferite piedici in calea alegerii

lui, a fost tot Olesnicki, care ci acum era ca ci

inainte conducatorul virtual al Poloniei. Motivul

pentru care se opunea in primul,rind era acela ea

fratelo lui Vladislav - Cazimir - tot timpul pins

la moartea regelui se aratase nemulVumit de guver

narea cardinalului polon. Mai tirziu cind a fost

facut rege, intreaga baza de conducere a statului

polon de pins acum, a fost schimbata de Cazimir.E1

s'a sprijinit numai pe mica nobilime dindu-le a-

cestora maxi privilegii comerciale ci marind ci

mai mult dr.okttirile dietei Cu toate ea marele du-

ce ale Lituaniei susVinea ca el in baza faptului

ea era frate cu fastul rege, are dreptul sa mogte-

neasca tronul, nobilimea din cauza lui Olesnicki,

amine mereu alegerea sa, spunind ca numai in baza

Faso. 13 www.dacoromanica.ro
 - 194
alegerilor poate fi rege; ei mai_sperau Inca gi
intro Intoarcere a fostului rege. In cele din ur-
ma, dupA trei ani de frAmintEri Cazimir este ales
r---
rege gi dosuipv:g. 45 de ani de la 1447 -1492,adici

ceva mai puVin decit *tefan cel Mare.

°data cu alegerea sa ca rege al Poloniei,

it frunteatituaniei nu se mai educe nici un alt

duce aga cA din nou aceasta este unity cu Polotia.

Citre sfirgitul domniei sale tot din maze vechiu-

lui spirit separatist al aceetora regele Cazimir

este silit sArecunoascA in fruntea ducatului,pe

unul din. tii sad Alexandru. Politica -due& de Cazi-

mir este total deosebitA de-a fratelui sAuptie cA

aceasta se datera firei sale, fie ca o concluzie a
trecutului. El era= on mai realist, nu se entu-
ziasma de idei de cruciad4 i in primal rind cAuta
sa se ocupe de EmspodAria statului sal eau mai bine

a familiei sale. In privinta aceasta ar fi cazul s6

atrag aten:p.a asupra unuia dintre domnitorii nogtri

www.dacoromanica.ro
 .195.
Careafoatajiimartebunmilitardar
si gospodar deedvirsit,pentru ca sEL vedeti sensul

in care intelegea unul sä fie gospodar si sensul in

care intelegea celalal, este vorba de 4tefan eel

Mare.

4i unul ci celilalt au fort gospodari,dar

in timp ce 4tefan cel Mare Oa ingrijit mai mult

de trebtrile taxa c6utind ca toate faptele sale sá
Aasigure acesteiaun bun victor lgsind pe plan se-
, ,

cundar ettestiunile familiare, din contra Cazimir a

tItmai ales grija familiei lui. El a avut mai

multmun,ideal dinastic cal sg-i zicem aq2 a eautat

nu atat intarirea Poloniei, cit mai ales ca numer0-

4ii sac copii - a avut 6 b4e0. si u fat4 - ca ajun-

q( Cu totii in situatii bone, macar un print ire al

7-420447.19211,414 chiar polone, oricare ar fi ea,

fiindat pe vremea aoeea nu se socotea aproqpe deice

faiptul data, are sau nu, vreo legaturA cu poporul

sau; conducaerul provinciei sau regatului. Datori-

ta acestei politici. Cazimir reuseste sä faces pe

www.dacoromanica.ro
 v196.
unul din fii sad rege al Unctariei, pe nn altulte-

vldent, rege al Poloniei, etc. Pe unul din eir_ytt

Sigismund vrea insa sd-1 race: dome in Moldova, dar

ale]. s'a izbit de 4tefan cel Mare.

Prin urm:are de unde Vladislav a un idealist

.9i duce o politica" idealists, de crucia:Cd, Cazi

mir introneaza o politic& egoista, in care pe pri-
mul plan este grija de ramilia sa. Poate sa fi

fast p politics cuminte pentru Polonia, dar pen-

tru Moldova ea a Lost un rdu.
Acum Moldova este amenintati 1e Tura, care
ajunsesera la hotarele ei ci dace ar fi fest in
Polonia un rege mai inVelegator, care sa fi a-

-rut o politica aka cum avusese Vladislav de Varna,

firegte ca in acest cat Stefan cel Mare ar fi avut
la tine sa gaseased un sprijin contra primejdiei

pagine. Dar lui Cazimir putin ii_pasa de cele oe

se iatimpla in tars. Moldorei, ba mai molt pornegte

chiar pentruca sa-1 detroneze,astfel ca." bietul

damn moldovean nu rareori soa gisit singur Cu mina

sa de armata,in feta prime jdiei.
www.dacoromanica.ro
 -197-
12 Aprilie 1937

Prelegerea IX -a.

Cazimir Iagellonul (1447-1492) .

Politica fa-Va de nobilime .

Am aratat cum dupa moartea de cruciat a lui

Vladislav de Varna a urmat la aronul PClonlei frate'

le sau Cazimir care domnise in Lituania pin& la
1447. Deasemenea an vazut cum caracteral siu era cu

totul deosebit de al regelui mort in expeditia dela

Varna, cum singura lui preocupare nu a fost decit

plasarea numeroasei sale progenituri. Pentru acea-

ea am spur ca politica lui am putea-o numi o politi-

c& dinastica.

Pentru ca sa-qi poata ajunge scopul sau,Ca,-

zimir nu a Cautat concursullnarei mcbilim1 ai din

contra, el sta sprijinit in politica sa numai ve

mica laioNalum4 cu toate ca aceasta nu erajindivi.

dual luati, tLp de bogata ca marea nobilime ,to-

www.dacoromanica.ro
 .198-
tousi era destul de puternica din cauza numarului

slu mare. Aceasta este in primul rind nota deose-

birei dintre domniile oelor doi fra i,fii ai lui

Vladislav Iagello. Cazimirt pentru a cistiga ins&

sprijinul micii nebilimidela inceput a dat o ma-
re important& diotei, in care aceasta avea cei mai

numerosi reprezentanti, acordindu.i atributii mult

mai maxi ca pin& arum qi ce este mai insaanat, e

c& aceste atributii fuseser& aeordate dietei in

dauna senatului, acel consiliu de care vfam pome-
nit intro lectiune precedent& si din care nu fi-
ceau parte, decit nobilii mari. Deasemenea-aieta
statului polon a inceput s& fie completat4 cu un
=mar itsemnat de die to provinciale sau dietinean
statal polon fiecare provincie isi avea adunarea
sa proprie, o dieti a sa, care se numea sew

(Idle& o adunare mica, provincials, pe cind aduna-

rea teat mare, dieta din care ficeau parte rem -

zentantii tuturor provinciilor, se numeailLi.
Seimeurile trimeteau in seim un numar oarecare de
www.dacoromanica.ro
 -199-
dAgmatlj care aritau qi sustineau interesele pro-
vinciei pe care o reprezentaa. In sistemul acesta

In care membrii seimului aveau un fel de mandat de

indepliniti se poate vedeA o organizatie care ince-

tul cu Incetul, dealungul timpului se indreapti ca.

tre sistemul parlamentar.

Iegirea la Marea Baltica.

Politica pe care a dua-o Cazimir, a Post In

unele privinte fericit& pentru Polonia. 8punecon ca
tat it sdu Vladislav Iagello incepuse lupta cu cava-
lerii teutoni dela M. Balticd, far& vreun rezultat

pozitiv pentru statul sauy deoarece nu putu sd cu-

cereasCi teritoriul aces-tore numai din cauza esti-

tilor care rezistaseri insistentelor atacuri polone,

Cazimir li-a dat sea-ma ca lupta cu cavalerii Ger.-

mani e foarte Brea qi ci nu poate fi dusa la bun

sfIrcit aventurIndu-se in lupte mars cu ei ci pe

incetul, profitInd de micile ocazii.ce se iveau

1,-a ocupat teritoriul supunindu-i in cele din ur-

r . www.dacoromanica.ro
 - 200 -

In felul acesta regele Cazimir reugegte sa

creeze un coridor, aproximattv asemingitor cu cel
de azi, pentru Vara sa, catre Mares. Baltiok.Cava-

Ierilor Teutoni le mai rgmlisese numai regiunea de-

la R5sarit de coridorul acesta, dar eimu mai a-

veau libertatea de altii data, ci acum sunt vasalii

regelui polon. Deci maestrul cavalerilor Germani,

trebue 136 vina in faVa regelui Poloniei gi sa de-

pun6 omagiul sau. Dup4 cum se vede sitaaVia din

punct de vedere juridic,a celor doug teritorii ca-

re asigurau egirile la mare ale statului polon, a-

tit la Nprd cit gi la Sud, este asemgatitoaregambe-

le fiind ih situaVie de vasalitate.Totugi exists

o doosebire-intre ele ci anume din punctul de ve-

dere al modului cum teritoriile acestea au devenit

vasale. In tim ce in sud 1 I it,. : I it I

'buns voe suzeranitatea re elui polon, In Nord ca-

valerii Teutoni au opus Poloniei o dirza rezisten-

0 pima cind au ajuns sit reaanoasca suzeranitatea

lui Cazimir.,
www.dacoromanica.ro
 201

Legiturile cu Mold VA. Stefan cel

Mare.

Prin urmare in aceasta pr vinta,inceputurile

domniei lui Qazimir in Polonia slant destul de bunt

pentru statul s6u. Domnia lui a it de lung& in

timpta Vinut doer vreo 45 de ani, a Post ins& tul
burat& de dou& insemnate probleme e daneniul ex

tern,
..,11., care se anunVau destul de grave. Cea dintiiu
dintre ele este primejdia turceasc ce se anuntase
nc& din vremea inainta4ului sau aloes. de a doua

este vrimejdia ruseasc& ce dev nea O. ea din, oe in

ce mai puternici, mai amenanr ar . Prima proble

m& aceea turceasca, este int re an+ de urmarit
2.

fiindc& ea se le age qi d numel un i persona:1i

t&Vi istorice cu care not ne mIndrim care se

ridic& acum 1u sudul Poloni 14 e t o ba de Dom

nul Moldovei itefan cel Mare. Froblema turceasc&

este privity de Poloni Inc- din timpul lui Cazimir

mai ales in cronici Cu mult int r s. Pe vremea

www.dacoromanica.ro
 -202-
aceea, erau foarte multe capete in Polonia, care
socoteau ea o datorie a regelui Nam APAXarea
crectin&taVii contra prime jdiei pagine,parere ce

a fost sustinut& ci de unii istorici moderni. Dar

cum spuneam intro lecVie trecuti, alVii an sus-

tinut contrariul, ca Polonii bine au facut ca nu
s'au aventurat intro astfel de politica. fiindoi
nu acesta era intiiu de toate interesul for qi a-

poi Polonia nici nu se gasea acezata to drumul

tiresc pe care-1 urmau Turcii in expansiunea for

in Europa.Amintisem c& chiar pe vremea regelui Ca-
zimir au fost unele glasuri care au sustinut c&
Polonia trebuia sa is arena pentru apararea crettti-

nismului; printre aceste glasuri sunt unele mai de

seam& dintre care putem aninti pe acel al croni-

carului polon Dlugosz. El a fost tux clasic foar-

te inv&tat, care a calitorit prin Viri striLine in

calitate de secretar al.regelui in diferite mi-
siuni diplomatice dintre care una a fast In Ita-
lia de unde el a c&p&tat cuno4tinta despre marele
www.dacoromanica.ro
 -203
poet italian Dante gi a sa opera nDivina Comedian,
despre care vorbegte in scrierile sale. A avut gi

misiunea de 'profesor al copiilor lui Cazimir al IV-

lea,in special al lui Ioan Albert gi $i -a Boris ope-

ra s'ag.in care critic& actele regelui, in limba la-

tins care era limba oficiala a statului polon. In

cronica sa wHistoriae Polonicae ", Dlugosz criticind

faptele regelui Cazimir, are cuvinte de laud& gi ad-

miratie fati de ;tefan cel Mare care-i apare foar-

te simpatic prin faptul ca el lupta cu cur contra

Turcilor. El mai criticii pe regele Poloniet ca nu

a dat niciun ajutor lui 4tefan care dupa a sa par:-

re este singurul om demn de a lupta in fruntea tu-
turor cregtinilor, intro cruciada care star face,

fiindca totdeauna cu mijloacele atit de mici ale

salei a reugit victorii stralucite asupra Turcilor

Cum spuneam regele Cazimir era pentru o politic&

dinasticii gi nu gasea ca e interesul dinastiei lui

sä se lupte cu Turcii, de aceea on de cite on a

cerut Stefan eel Mare ajutorul lui, nu s'a ales

www.dacoromanica.ro
 -204-
dealt cu promisiunea niciodata indeplinita.Din cam-
za aceasta in
ti dieta polona, care s'a tinut ,imediat
dupe marea batalie de la Valea Albii in care gtefan.
a fost invins de puhoial turcesc, s' au gas it glasuri
care ridicat co tra in.activitatii regelui Cazi-
s'au

mir in sensul unei atitudini prompte a sa fati

de Turci, dar mai ales contra faptului ca nu a face
31ici macar un gest de-ajutor fatii de vajnicul dar
lipsitul de mijloace suficiente pentru a putea re) -
zista - '4'tefan. eel Tare domnul Moldovei. In fata a-
cestor glasuri Cazimir a promis iariisi ad va da a-
jutor gloriosului down moldovenesc dar pentru a nu
se desminti, &a -V ut- qi de aceasti promisiune tot
ca qi de celelalte. Cum an vazut, cu Dlugosz de
exempla, cronicarii polon.i azi cuvinte.extrem de elo-
gioas e fats de qtefan eel I are, pe care it pun in
comparatie cu regele for Cazimir cautind sä arate
cit de mult, a In-_ emn t p ntru axe qt imitate dolma
tariff Moldovei, in tamp ce reoele polon este ca qi
inexistent fats de pararea creqtin.ismului; rind err
www.dacoromanica.ro
 -205-
fi putut el SA fie atit de inQemnat dat fiind fap-

tul ca posibilitaVile pe care le avea pentru a lup-

ta cu Turcii erau cu mult mai marl ca ale liii Ste-

fan. Frintre acesti cronicari in afar& de Dlugosz

am mai. aminti pe Miechowski

Are cuvinte de lama f461 de Stefan arias

in lucrarea sa n hronica Polonorum ii ice nbArbat

admirdbil ci imvingator'

Dupes cum vedevi Stefan 0:1 Laze era socotit

de cronicarii poloni - evident aceasta ca o aluzie

la regele for - ca singurul om cu a evarat damn sa

fie _pus in fru.ntea unei armat%, cr gtine, care ar

porni eventual, o noua crucicidd contra Turcilor ,

fiindcA pinA atunci el daduse ovada de multiple

calitAti, mai ales militare in care domeniu Intre-

cea cu mult pe alVii gi ma ales -Fuzese singurul

.dome al unei taxi, care cu tnate rii oacele sale

p4Ane nu se infricogase ci luptase pentru crestinA-

tate cu mult curaj, cu multc, priceper , aar mai ales

www.dacoromanica.ro
 - 206 -
cu tenacitate. Din acest fel de a ni-1 prezenta al
crenicelor polone, fireqte eh cu uqurin-cil se poate
desprinde nota caracteristicii a domnului Moldavei
care ne apare ca un mare idealist, luptind Dentru
ideia cregitinismului, un om care ar fi putut. crede

in iluzia ca formindu-se o-cruciada sub conducerea

lni, ar putea sä inlature puterea tarceasci din Eu-
ropa. Eu nu cred CA aceasta este lumina adevaratA
in care trebue s5.-1 vedem pe_4tefan eel Mare. El iqi
da prea bine seama de ce insemna forta turceasci. 7
f6cuse in. deajuns ounogtinfa cu ea - gi cit de grew
r fi font inl"Aairareaet_dinauropaaeLt ca saru. nu

se entuziasmeze de asemenea idea. Baca in cronicile

polone se insist& mai mult asupra acestut lucrutciu-
tindu-se a-1 scoate pe ,tefan ca un mare apiritor
al creqtinismului, care ar urmari mai mult acest lu-

cru, aceasta cronicarii o fIceau pentrua ei ar fi

dorit o asemenea cruciada, dar regale for nu facea

nisi o miccare in acest sena.
Daces Stefan cel Mare ar fi That un cruciat
www.dacoromanica.ro
 - 207 -
Sal sOnsul unui Vladislav de Varna sau al unui Loan
Corvin ar fi incercat i el o ofensivi contra Tura.
cilor, ar fi zornit qi el in fruntea armatelor pe -
Epe grani1a Variqoarei sale, pentruca sa-i 132frunte
ye acesitia. Aceasta Instil, nu, sta. intimplat nicio
data; el n'a unearit nici macar unirea Moldovei cu
Muntenia sub aceptrul sau, cu toate ca i-a stet in
putint& - ci a volt sa faces din aceasta o bariera

intre el 41..._Turci
Ca stare el We. That un om cu idei nolitice.
waste, ci Oa mar :i : la ara lui nu a 05.u-

tat sa se aventureze in reaboale, care siAiu-i adu-

cd nici un folds pentru ea. Aceasta nu poate fi o
dojan5. pentru qtefaxi cel Mare; ciici el a post un
s irit realist care s, a. pizit cu multa rice ere de

ogice lucre care ar fi putut s. Insemne p catastril..

fa pentru poporul sau. A cautat s-a. se sprijine pe
vara lui qi da.ca a luptat cu atita vigoare contra
paginilor n'a facut-o cu intentia de a fi socotit
de contemporanii sal ca un mare lupt5.tor pentru
www.dacoromanica.ro
 -'2 8 -

cregtinatate, ci pentru a-s1 apara patria as Pea'

tru in.teresel ciireia igi inchinase -that& vieata
Dova a a el a vazut intiiu de toate inte -
resale -tarn sale in luptele cu Turcii gi deabea
in al doilea plan - fiindci indirect iegiau din a-
cestea - pe cele ale cregtinittlitii este ea nta e;-,

zitat niciodata.' ca sa lupte gi contra cregtinilor

atunci cind era evoe s to fac-, aliindu-se cu Tur-
cii, far& sa seafiiasca de fapta aceasta.
Evul Mediu, care -se sfirgea acum, a Post o
epoci, mai al s la in eputul eau, de mare idealism;
44,..
oamenii credeau in minuni care prin eine gtie ce im-
prej-urare star putea transforma in favoarea lor;e-
rau patrungi de spirit-al religios gi toate actiuni.-
le for se manifestau in cadrul acesta al hisericei..
qiitre_sfirgitul lui ins,, avem oam.eni mult -mai si-
reVi, care sub masca acestor caracteristici de la.
inceputtal e ocii care -v rbim, au profit at de_tm-

prpjurArile favo b e- ce 11 s tau ivit pentru a-ui

realiza p1 uril lox. Oam nui acegtia, mult mai
www.dacoromanica.ro
 -209-
practici, mai realigti, gtiau ce vor gi nu voiau
decit ceea ce stiau ca se yoate realize, indiferent

de mijloacele pe care le intrebuintau Dentru a a-

junge la tints. Uh exemplu de asemenea om it avem,

tppersoana regelui Cazimir gi pentru a intiri ci

mai mult aceast& afirmatie, e destul 85. amintesc,in
Apusul Europei, pe Ludovic al XI-lea regele Fran -
tei, care este contemporanul lui Stefan cel Mare gi
a
care cu multA dfbAcie, fArA Oise lupte ca altii,cu
cavalerii din Varese, prin diferite mijloace,prVG-
tre care otrava era la loc de cinste, a reugit s5-ci

creeze un puternic regat, mArindu-gi teritoriile in

dauna cavalerilor medievali gi distrugind in felul

-acesta feudalitatea care pe viitor nu va mai avea la

indemind forte de alti data, pentru a-1 impiedica

in aotiunile sale.

Ift politica lui Cazimir al IV-lea feta de

Stefan cel Mare, care in mod 4eosebit ne interesea-

za, in afar& de faptul ca el nu cautA s5-1 elute

Faso. 14 www.dacoromanica.ro
 - 210 -
pe acesta pentru a nu -$i baga statul intrio lupta
destul de prime jdioasa pentru el, mai este un fapt
care merits ski fie amintit. Deqi Stefan cel Mare
era tin om cu mult °erecter qi-care.niciodata nu a
cautat sa ingele pe altii, totdeauna a vroit.drep-
tatea gi a feet credincios fata de cei c5.rora le
datora aceasta, totu91. Polonii i in special Cazintr.
an avut indoiala in ceea oe priveqte sinceritatea
11.14 se pare ca din eauza aceasta - fiindu-i tea-
& ca nu cumva sa fie atras in vreo curs& - r_e e?
polon a evitat s4-i trimeata ajutoare atunci clad
i se cerusera, lucru ce.se vede ctiar din cor.espon.-
denia domnului moldovean cu Polonii. Intr'o scri-
soare in care Stefan cel Mare povesteqte lupta pe
care a avut-o la Baia cu regele Ungariei Mate/ Cor-
win, el ii spun regelul polon clan ea a. pri -
vazut-o qi pentru aceasta am cerut ajutorul Marini
Tale, iar Maria Ta nu Dalai aju"tat, de testa ca to
voiu ingela. Nein.crederea aceasta a Polonilor fat&
de Stefan se explica prix unele faptet se qtie ca.
www.dacoromanica.ro
 - 211 -
in Polonia se gsisea Un num5.r oarecare de boeri fu-
sari Inca de pe timpul cind yet efan ',oda luase dom-
nia, in dauna lui Petru Aron cu care a avut lupte,
iar acesta fiind invinst fugise en unii din parti-
zan.ii sii in Poloniat-mai tirziu la Ungaria, spe -
rind 25.-§i recapete tronul. Fire§te ci ace4tia in
Polonia au erau Si stea cu miinile in sin pentru
a se putea intoarce in Moldova wade doreau din nou
puterea; ci an ca.'utat pe toate calle evident si -i
pdrasca pe Stefan, aVitind pe Poloni contra lui.Pe
urm5. 4tefan cel Mate nu ea bucurat de o-domnie
prea linistiti din punct de Vedere intern; Boerii
vazind ci dintrtatiVia domni civil se perindasera
la tronul Moldovei inaintea lui, Petru Aron,Bog -
dan, 4tefan $i Iliegetc., el are o 43.Omnie atit de
lungasi deptingi Cu sch.imbirile domnilor mai des,
-au' inceput intrrgile urmirind r5.sturnarea lui ite-
fai____Lji i desigur ci .pentru aceasta pi erau in rela-
tii cu fa din Polonia. hum acegti dulomani ai
lui ;teran cel Mare gieasera in mare parte azil la
www.dacoromanica.ro
 - 212 -
Poloni firegte ca acegtia banuiau -dupi cum era
si normal ca domnul Moldovei, care cauta sa se
ra'sbune I. pkinda pe fugari, va &luta sa se
razbune si pe acestora. 'Polonii - pen=
tru care lucru aqteaptli nu mat..-a se- iveasca" ocazia.
Printre fugarii din Poloniz7era mai ales unul foar-
te bogat vi tot pe atit de periculos pentru Stefan,
el care -I sustinea pe Petru Aron, este vorba de Mi-
hul care i-a facut mult r5u lui tefart..81
ester iaportant de ,emintit, fiin.dca este cel din -
piiu--,care eta due, ca st, plateasca tributullioldovei
la Petr, Aro.f, Turcilor.
Pentru a putea scapa de Sri f ile e i Jar

le da Cu pbezen.Va lui in Polonia, q,tefan it roagal

sa s intoarca in Moldova fetaduindu-i iertarea gi
restituirea ave'ii sale care fusese luata de stat,
asa cum se obisnuia atunci cu bunurile tradaltorilor.
Cu. toate fagRduintele ce i se Z'acurg. rose, Mihu nu
s'a increzut in sinceritatea for si eamase si mai
deDarte In Poloni2,,, uncle- continuo. sa-1 sublitincize_pe
www.dacoromanica.ro
 - 213 -
Stefan. VedeVi dar c& gi ace9ti oameni au contri-

buit oarecum cu atmosfera pe care au creat-o in ju-

rul lui Stefan cel Mare la curtea regelui polon,ca

sa-1 faces pe acesta sa se teama totdeauna de credin.

to domnului moldovean cu to ate ca la drept vorbind

nisi o tire nu ne arata ca Stefan ar fi urmgrit s4

as rgzbune cumva - atragindu-1 iA vreo curses -se

regele Poloniei, pentruog nu izgonea din Vara lui

pe acegti oameni spgratori pentru el.

Rizboaiele lui Stefan Voda cu Turcii se Dot

impastil in 3 acte mai ins emnate, dup& deoffigura-

rea tor.

Ptimul act se desf&goar& In 1475 odata Cu

expediVia beglerbegnlui Soliman complet infrint

la Vaslui ,pe apa RacovaVului. Ureche o numegte de

la Podul malt, dar termenul acesta nu ne apare In

oronicile contemporane. Cel de al doilea act se

desfigoara in anul urmator gi se sfirseste cu in-

fringerea lui Stefan la Valea Alba, de data asta

www.dacoromanica.ro
 - 214 -

Turcii avind in.fruntea for pe insagi Sultanul for

Mahomed II. Infringerea aceasta basil nu are rezulta-

tele scontate pentru Turd . prin faptul c& cea mai

mare partea_cetiVilor Moldovei rezistA atacurilor

turcegti, aga ca Sultanul se vede nevoit sa treacA
Duarea Virg mare ispravA. Cel de al treilea act e

ate desfiqurat in 1484,, cind Baiazid al II-lea fiul

lui Mahomed izbutegte in cele din aria s& cucereas-,

ea cele doll& cetiVi prin care se scurgea tot comer,

tul spre Bud,hilia gi getateaAlba, obligind mai
tirziu pe 4tefan s&i plateasca tribut.
In nici una din aceste lupte, Polonii nu

1-au ajutat.

Este adevArat ca in lupta dela Vaslui au

fost puini Poloii, dar acegtia erau trimigi de cei

ci4Viva nobili prieteni dela hotarele Moldovei,care

au venit impreUni qi cu un numAr oarecare de Secui.

In cea de a doua lupta, in cea de la Valea Albi,

pia fost nici un picior de ajutor strain. BUmai in

cea de a treia a primit un forte mic ajutor dela

www.dacoromanica.ro
 215 -
Poloni destul de insuficiamt insi. Timp de douazeci

de ani Stefan cel Mare s'a straduit si capete - pen-

tru luptele cu Turcii, un, cit de role ajutor dela

crostini qi in special de la Poloni, nedinduse in

lAturi dela niciun act on care ar fi fost el pen -

tru a putea apere Cara. In aceasta iqi are

ermenele qi aeel act socotit ca o umilinti pentru

1 al inchinarii de la Colomeea in fa a regelui

polon (1485), dupe Care acesta consimte in cele din

urmi BO, trimeati o armati in Moldova. In fruntea

acesteia se giseau insiqi sii, Ioan._Albert qi

Alexandru. Aceqtia ins& nu au intrat cu intreaga

armati in Moldova, ci la hotarele ei s' au oprit,

trimi Ind numai o parte,din soldaVi in Moldavaosa-

re au intilnit intrladevlir pe Turci pe care I-au qi

bitut intro lupta ce s'a dat la Catalbugl, are

ins& n'a avut nicio urmare, deoarece Turcii fiind

pe teritoriul Moldovei oricind uteau naeali in
interiorul statului. Fria urmare pnivind mai de a-

prove relatiile cu Polonii, oorstatim ca qtefan

www.dacoromanica.ro
 -216-
eel Mare &a Post ajutat, in general putem spun
de lot de ei, cu toate -ca el le-a fort vasal ca gi

predecesorii sai, gi a flout toate actele ca sa;-i

corvingi s4-1 sprijine. Din acest punt de vedere

in putea socoti aceasta desinteresare a Poloniler

fati de vasalul for ea o tradare. Se puns ins& in-

trebarea dac4 in afar4 de aceasta laturd dela suze-

ran la vasal, era gi interesul Polonilor s4-1 spri-

jine pe Stefan cel Mare ?

Dui* cum am mai amintit, unii istorici po-

loni au spus c4 nu era necesar delve ca ei sä se
pun4 rau cu cea mai mare putere WIlitarA, care era

pe vremea aceea in Europa Cu imperiul otoman. Dar

lucrurile nu stau tocmai aga, fiindcg. nu .nu mai pe-

fan a avut de pierdut, ci gi ei. 4tiVi ca in spre

sud drumul de comer- din Polonia trecea prin. Moldo-

va ci se sfirgea la M.Neagra. Acum cetIVile Chilia

i Cetatea Alba ins4 cazusera in miinile Turcilor

gi din cauza aceasta comer ul olon in i au,

aului va inceta. Mai mult dealt atits-pe viitor ar-

www.dacoromanica.ro
 -217-
mateIe turcegti care se vor gas/ pe teritariul Mol-

dovei oricind vor voi vor nOviili in Polonia Drodu-

cind prOdOciuni destul de marl.

Deci oricit de strimt ar fi privit lucru-

rile regele Poloniei, el totuqi trebuia sa dea a-

jutor domnului moldovean, fiindcOchiar data nu
putea s4 prevada ca Turcii vor ajunge In situaVia

de a avea armate care din Moldova sä poatI navgii

in Polonia, totuqi nu i-ar fi fost greu sl pr evades

nenorocirea economics pe tare o insemna pierderea

oetEctilor dela M.Neagra, de atre Moldaveni.Putin

aup& aderea acestora in mantle Turcilor, se con-

sta.% o mare panic& la Liow unde o mulVime de prO-
vilii se inchid, unde se produe numeroase falimen-

te, ceea ce insemna o ruing. economics pentru Polo-

nia...Este interesantci Stefan a prevIzut acest

cru, fiindcgt acest domn realist, intrlo solie /a

papa qi dogele Venetiei (1478) spune ca e intere-

sul ca-toti principii straini sa-i dea 0 mina de

ajutor pentru a putea apOra aceste dou4 cetAti

www.dacoromanica.ro
 - 218 -

(Chiliad C.Alba), fiindca ele nu aunt numai o

baza a Moldovei, dar ele aunt o poarti a poloniei
pi Ungariei.

Aceasta este latura politic ei lui Cazimir

cu Moldova.

$puneam mai sus ca el a urmArit o politick

dinastica,_ astfel ca a cautat sit -c1 plaseze copli

in diferite provincii. In Lituania-a trimis pe

fiul situ Alerandrut pe loan Albert 1-a pas trat

pentru Polonia. Fiul cel mai mare al lui era Vla-

dislav,
_ care mai intiiuia ajuns rage al Cehilor
dupe Natal Corvin e penultimul rege al Ungariei
Fiul acestuia Ludovic este acela care a murit in
lupta dela Mohaoi, era deci un Iagellon. Aceasta
este epoca in care familia Iagellonilor a avut ma-
ximum de stipiniri.

Deck regale Cazimir a reuit sä se Antixli.

in Apus, aceasta s'a intimplat mai ales dips war-
tea rivalului situ Matei Corvin. Rivalitatea dintre

ei s 'a nis cut pentruca la tronul Cehilor Avulse

www.dacoromanica.ro
 - 219 -
qi Matei Corvin, de unde fiind inliturat de Cazimir
gi-a indreptat apoi pr iv irea spre Moldova, undo cm-

nameeti. expeditia de la Baia gi rezultatele ei.Chiar

la tronul 'Ungar/el Corvin a avut de intimpinat ad-

versitatea regelui polon. Dar spuneaa gi de primei-

dia rus5..

Relatiile cu Rusii.

Rusia pima fn epoca lui Cazimir a fogt is-

pgrViti In mai multe parti - state - toate vasale

Titarilor.
Contemporan cu Cazimir sau mai bine cu sfir-
gitul domniei -lui Cazimir, se ridici acela care

poarti numele de Unificatorul pamintului rusesc, e

voTta de Ivan al III-lea care a izbutit sa uneasca

toate statele rusegti ci s5, scuture jugul tatiresc,

punindu-gi capitala sa la Moscova.

El Pune mina PfAJDY0X2A1112gmliall241

si face %in stat foarte mare care devise vecin cu

Polonia pentru care incontinuu va insemna de aici

www.dacoromanica.ro
 - 220 -

ticolo o primejdie realg, fiindcg politica lui Ivan

care itill!!!!1111210.rca gi a urmagilor sAi

va fi indreptatA cgtre statul polon care avea sub
stApinirea_sa multi Rugi. AceastA politica rmseascA
este foarte interesant& de urmgrit ca fiind o poli-
tic& pe care am putea-o numi nationalg. Rugii care

se ggseau In stApinirea Polonilor sae mai 'recis a

Lituanilor, erau mereu a a i contra Z. de

propaganda lui Ivan al III-lea. pind ui -a luat tit-

lul de tar, el nu sta. numit tar dal Rugilor,ci al

tuturorgugiilozhceea ce nu este unul gi acelag lu-

cru. Existau mai multe Ruse. dintre care unele sub

stApinirea statului polonog-lituan. Astfel avem Ru.'

sia rogie - Galitia - Rusia Anil/ Rusia mica- tr-

craina - i Rusia mare care era a lui. Se pune in -

leads.
trebarea dac unirea tuturor Wan al III-lea
cut-0 din Dunct de_maderaaational
Pentru ca acest lucre sa fie realizat, se ce-

re ca unirea BA fie fgcutA din toate iminctele de lireo

www.dacoromanica.ro
 - 221 -

dere, ceea ce se pare ca Ivan III, nu a realizat.Pre

tenSiile sale asupra, tuturor Rugilor din toate Ru-

siile qi le intemeia el pe doug concepSii. Inttiu

pe una istoricg, pe aceea eg,Rurik gi urmagii sii
imediaSiog stgpinit toate aceste Rusii gi apoi pe
conceptia religioasg, fiindcg tots acecti Rust erau

ortodocgi ea gi el gi de aici ostili catolicilor

careLi stgpineau. Propaganda el ci -a pus-6 In pri-

mul rind pe tarimul religios. Dlugosz care era un

cleric, recunoagte cu mine gi acuzindu-ichiar, cg
acegti Ruteni fug de la not - de la Poloni - gi a -

stesptg mintuirea dela Ivan. Lupta dintre Poloni gi

Rugi a durat multi ant gi Ivan a izbutit uneori sa

stgpineascg unele regiuni polone dar pentru vino

rii Sari aceasta chestiune a rgmas gi mai departs o
problemg. De fapt Rugii au lupte ct Lituanii fiind-

ci acest ducat, care avea acum,in fruntea sa pe

fiul lui Cazimir,, Alexandru, stgpinea teritoriile

pentru care Ivan incepuse lupta. In cele,dia =mit

www.dacoromanica.ro
 - 222 -

ductile tituaniei se impaca cu Ivan care-i da In

satorie pe Pica, sa tarul Ruti.loriaaaplua

o conditiune pentru ca fie& sa sa poatA veni la
Wilno - conditiune care este foarte important&

pentru pastrarearelatiilor de prietenie dintre ei,

anume el a spus ca admite casatoria ficeit sale cu

Alexandru, dar acesta sa nu ceara sub nici un motiv

Stsiei sale sa-gi lepede credinta ortodox'a qi sa de-

vtna catolicA. Pentru ca sa fie sigur Ca Alexandru

nu ii _slleste fata s5,si lepede credinta, Ivan al

III-lea trimite in Lituania o serie de spioni care

sa -1 informeze In, privinta aceasta. Se pare ca a-

cesti spioni se indeletniceauAi cu alte lucruri

aici, flindca Polonii se plingeau CA ei fac politi-

ca, fac propaganda, dind astfel nag tere la conflic-

te Interne.

Se pluae aaum intrebarea, care este atitudi-

noa lui Stefan cel Mare fate de conflictul dintre

Rusi si Poloni ? El a fost prieten cu tarul rus,de

altfel se ;tie ca prima lui sotie a fost o rusoaica
www.dacoromanica.ro
 - 223
Bydochia din-Kiew_iar fiica sa Oleana ci a acestei
Evodchia sta c&sltorit cu Ivan fiul Varului. Cind

s'a faftt asatoria aceasta (In 1481), o solie

straucitoare a fost trimis& de Varul rus la Sucea-
va lui 4teran oel Mare. Dup& terminarea misiunei

sale in Moldova, urma ca aceasta solie sa se in -

toarc& inapoi prin Polonia cu logodnica gi pentru

ca s& poat& sa facts acest lucru sta cerut dela re-

gale Poloniei un "salt' conduct" care Intr,adevAr

a fost dat de Citre acesta. In fel acesta solia ru-

seascI, Incircati. cu daruri dela domnul moldovean

se 1Jttoarce in Rusia, prig Polonia.Aceast& aliant&

de familia a insemnat de rapt o aliant& militara,

caci de acum inainte 4tefancel Mare se sprijine

.mai.mmlt pe ajutorul lui Ivan al III-lea. Se pot
constata acum ariumite aseminiri intre politica du-

o& de ftefan'qi cea dusts de Ivan al III-lea. Am

spus ca acesta in propaganda sa, Oita pe Ruteni

contra Polonilor, catre sfirgitul domniei sale,
4teran, se constata cg. face gi el acelac lucru,;
www.dacoromanica.ro
 - 224 -

adicg sprijine pe ortodoxii de la hotarele tarsi

sale dinspre Polonia. Unul din exemplele ca am pu-

tea da in ace:mta privinta, este un fept ce s'a pe-

trecut In 1489. In Ucrainaintr'un arggel locuit

de Ruteni, Braclaw, ortodoxii Blau r&sculat contra

stgpinitorilor; 4tefan intervine ci trimite ajuto-

rul eau rgsculatilor. Protestind Polonii, el spune

ea deoarece acegtia 1-au cerut ajutorul Esau, el
n'a putut sg-i re fuze. Deazemenea pela 14214.1..pro:7

duce o rascoala si tn,T'oomtia. Aceasta gtiVi ea fu-

sese °eclat& de Ilie qi pefan fill lui Alexandru

cel Bun, Polonilor. In fruntea nobilimii polone qi

-0.

a Rutenilor din aceasti provincie se gasea un anu-

me Muha, care este si ur ea a fost ajutat de Ste-

fan cel Mare.wlaeprimata in prima fazes rascoala a-

ceasJA, Muha trebue sa fuga si el vine in Malslcara.

Dupes putin timp in chip subversiv el igi face gpa-

ritia ia fruntea unei cete de r&sculati, este din

nou in PoeuVia uncle cautg sa,ridice iargqi poporul.

www.dacoromanica.ro
 -225-
Nu inc ape indo iala c a qi-a adunat oamenii pe pimin-

tul Moldovei qi desigur cu qtirea Domnului. De alt-

fel ceva mai ttrziu Stefan a qi ocupat Pocutia.Care

este explicatia acestei fapte pe care o vor mai fa-

ce qi alVi domni Moldoveni 2 Probabil ca tefan a

ocupat FteuVia in baza imprumutului neplatit de re-

gii Poloniei. Eu mai cred insA ca o sums de bani ne

platiti nu poate da naqtere la un proces istoric

care si dureze ani de zile, ca acesta. Probabil ea

4tefan cel Mare, care se sprijinea acum pe Ivan al

III-lea ci duce o-politicii paraleli cu acesta, a fa
cut acest lucru din dorinVa de a ajuta pe ortodoxL.
Populatia din Pocutia se vede ca se simVea mai a-

proape de Moldovenii cu care aveau aceeaqi religie.

Pe vremurile aceles legaturile de neam nu aveauvar-

loarea celor religioase.

Cultura.

Inainte de a termina cu domnia lui Cazimir,

Vin. 81 spun citeva cuvinte despre cultura din tim-

rase. 15 www.dacoromanica.ro
 - 226 -

pul sou. evident aceasta cum am mai spur era o cul-

tura medievala, limbs latina fiind aceea care se in-

trebuinVa in cancelariegi in biserica , etc. In -vre-

mea acestui rage aunt cativa cronicari dintre care

an amintit pe Dlugosz care se ridica deasupra calor-

lalti. El tie sa-1 citeze chiar pe, Dante gi este

unul din eruditil_profesori ai coplilor lui. Cazimir.

Dar tot la curtea lui Cazimir mai traegte un alt

scriitor. Phil4tusBuonacarsi. Acesta $gi luase nu-

'gale de Callimachus Experientis gi era unbumanist.

Era din Florenta gi traegte pima pe la 1496 adica a

merit un an inainte de batalia dela Codrii Cosminu-

lui. Scrierile lui au un caracter pronuntat retoric,
Venind din Italia, el poate fi socotit ca precursor

al renasterii, care va avea be de abea in secola

xa, in Polonia.
De fapt Qazimir, cit a domnit el, stiuse sit
se menVina In contra prime j diilor care se anuntas e-
ra la hotarele statului sou, cea tura, de o parte

gi cea ruse de alta. El 16sase tntr'o oarecare masu-

www.dacoromanica.ro
 -227-
ra un stat unitar i destul de bine apArat,dar din
cauza greselilor lui se vor produce unele evenimen-
te care vor duce la adevarate dezastre.Acestea Ins&
se vor intimpla sub urma*ii sea - cirora le liisase
o domnie oubreda - incepind cu loan Albert.

--000---

34 .Aprilie 1937

Prelegerea X-a

loan Albert 1492-1501 qi Alexandru 101-1506.

Intre fii regelui Cazimir care au continua._

politica pe care an aria:tat-co, au domnit trei In Po-
. Ionia. Primii doi au domnit foarte putin, age. Ca a

putut' vent la tronul tatalui for ei cel de al trei-

lea. El aunt, in ordinea In care au. domialt, Ioan
Albert, care Eitirm ca fusese dela inceput p5strat de
Cazimir pentru Polonia, apoi Alexandru ducele Li-
www.dacoromanica.ro
 - 228 --

tuaniei gi ultimul Sigismund.

loan Albert

loan Albert domnegte dela 1492-1501, adicA

numai 9 ani; eel de al doilea, Alexandru, dela 1501

-1506 adicA numai 5 ani. De ultimul no vom ocupa

intr'o lecViume viitoare, aga cAiacum no mArginim
numai la acegtia doi. Figura lui :loan Albert este

una dintre acelea care au impresionat foarte mult

pe istoricii Poloni. In special problema psihologi-

ca a acestui rage a interesat in foarte inalt d

pe istoricii Polonil mai ales in legAturA cu evani-
mentele care au des a dezastroasa infran ere din
Codrii- Cosminului .Cronicarii vremii au arAtat in
opertlelor ca era un tom care a-fost influentat in
foarte mare mAsurii de profesorii pe care-i-a avut
O. in special de acel Callimahus despre care am po-

menit in lecViuneaprecedenta. Scriitorul acesta a

trait in rime ante a domniei lui qi la invAtat la

ceeace not am numi azi machiavelism cu toate chi

www.dacoromanica.ro
 -229-
Maaiaveli a trait ceva mai tarziu.,In sfaturile a-
cestui profesor deci, qi-ar gasi rezonanta acea po-

litica de qiretenie, de inqelaciune, de intarire a

puterii regaae-contra nobililor, indiferent de mij-

loacele ce ar fi IntrebuinVat, pe care a cautat sa o

duo& regele polon.-Zieeam ca interesul pentru figu-

ra-Iui Ioan Albert este in legatura cu faptul pe ca.

re Dvs. it cunoaqteVit lupta dela Codrii Cosminului
din 1497. Se spunea ca el ar fi plecat intro cru-
clad& contra Turcilor qi ca drumul lui trebuia sa
treaca prin Moldova pentru care lucre 1-a anuntat

qi-pe 4-tefan cel Mare. In loc sa -$i due& la Indepli-

nire cele ce afirmase,pe neaqteptate el qi-a tutors

armatele contra domnului Moldovei, ceea ce este un
maohiavelism, fiindca s'a intors contra propriului

salt aliat sub masca unei intentii ce ar fi servit

qi MOldovei dace ar f. fost dusk la 'bung. indeplini,
re. Istoricii mai noi, dintr,un spirit rau in eles
au cautat prim toate mijloacele sa-1 reabiliteze .

www.dacoromanica.ro
 - 230

Anul trecut a aparut o carte a unui istoric Frede-

rik Papee, despre loan Albert , in care acesta ara-
t& CI a foot un rege dintre cei moibuni pentru Po-
Ionia. Qk a avut o nenorocire in acest r&zboi, a -

ceasta se datorecte necredinciosului Stefan cel Ma-

re, care ea dat de partea Turcilor si 1-a silit pe
regele polon ca sa-qi intoarc& armatele contra- lui

pentru a se ap&ra. Dar fiindc& acest atac a fost pe

neacteptate, mai ales ca Stefan pe Ling& ajutorul

turcesc mai avea qi pe cel umguresc, regele 'loan

Albert a fost b5tat.

In legaturd cu aceasta chestiune exist& un

text numit "Concilia" sau sfaturile, lucrsre ce e.-

ste-ctribuit6 lui Callimachus care a murit un an ina-

intea luptei dela Codrii Cosminului in.1496.Aceste

sfaturi sent adresate re elui Ioan Albert qi in ele

ii arat& cum trebue sä se poarte un dom.
Ele au fost scrise in original in, limba lati-
n1 el cuprind ceea ce se poate numi machiave-

www.dacoromanica.ro
 231.
'ism. Callimachus ii recomanda regelui polon. prin

ele, sa conduce statul sau in mod absolut. Cum pu-

terea nobilimii era foarte mare, iar drepturile

dietei crescuserd qi ele in dauna puterii regale,ell

ii recomanda sa le dasfiinVeze. Pentru ea 85.-i Big-

beasca pe nobili, nu are deedt sa-i abate la acea -
sta intre ei qi apoi aa profite de aceasta impreju-
rare, pentru a-i inlAtura. Pentru a fi sigur de rou

*its insd, el sa -ci formeze o armata personal& pe

care sa se poata baza i sa inlature pe cei care

i-ar face opozitie, fie mar prin asasinare. Prin-
tre aceste afaturi este insa unul mai important ea-
,

re dupe unii ar arata oeie e cauza luptei cu te:w -

fan. Anume i se recomanda regelui Ioan Albert ca

sa-r
,
i stranga o armata, la care sa theme sa is par-

to toata,nobilimea ci sa piece cu ea contra lui 4te.

fan eel Mare. In lupta aceasta, s& inlesneasca vic-
toria domnului moldovean pentru ca nobilii sa fie
infraniirtrigaceeasaseinari,
toarc& in Vara,:tAtinda-sa pima mona pe putere. Daces
www.dacoromanica.ro
 -232-

in adevar acesta a fost adevaratul motiv al luptei

dela Cosmin, atunci Ioan Albert apare de douA on

node= de tronul saut_mai intaiu a lupta impotri-
v

va patriei sale qi al doilea ca lupta si contra a-

liatului qi vasalului sau caruia ii jurase spridin

prin legamEntul dela suzeran la nasal.

In orice caz lucrurile nu sunt tocmai ala de
lamurite In-privinta aceasta. Unii istorici an so-
ectit.ba aceste sfaturi sunt false ca sunt opera

asocrifa-a vreunui adversar al Iagellonilor qi nu-

mai atribuite lui Callimachus omul lui de increde-

re, pe care-1 credeau de o mare ciretenie. Nobilii

ar fi public at aceasta carte pentru ca In felul a-

cesta sa aduca la cunoctinta tuturor, care sunt imp

tenVille pe care le mutreqte regele fata de ei.A1-

Vii din contra sustin ca.../sunt autentice'dar ca. a-

2este sf4turi aunt numai ceeace numim not in tdh-

nica textelor, o interpolatie X'rintre cei care

jmistia ca aceste sfaturi aunt cu totul autentice,

www.dacoromanica.ro
 - 233 -
_este chiar Dl.FrPap4.e.

Fa t este insa ea.. in expedi is lui lo Alan -

bert in Moldova, :_el a urmarit ca sa punA pe tronul

lui Stefan cel Mare pe fratele sau Sigismtuid.Daca
scopul lui a fost dinastio qi nu in interesul a -
rii sale, - urmarea plasarea fratelui situ prin a-
cest razboiu - atunci nu putem sa-1 reabilitfim ace,
cum incearca istoricii Poloni s to faca, flindca aco
pul sau era egoist, de familie, nu unul national
De unde se vad aceste planuri.de politics de fami-
lie a lui loan Albert pe care o moqtenise dela ta-
tal sau Cazimir? Ele se desprind an politica pe
care a dus.-o inainte de razboiul cu Stefan cel Ma-
re.
Adunarea dela LewpCza.

Sia produs la 1494 ceea ce am numi not azi

un congres international, la Leweeza la care au
lust parte Alexandru ducele Lituaniei, loan Al -
bert qi Vladislav regele Ungariei, deci un con -
www.dacoromanica.ro
 - 234 -

gres is care au luat parte cei 3 frati. Se gtie azi

foarte bine, degi s'au tinut in secre.41cele ce s'au

discutat la acest congrss. Discutia a urmat aici a-

supra chestiunii diferitelor provincii pe care sa

le is fiecare din ei --deci tot interesele familia-

re determinasera aceasta adunare. Ioan Albert a

propus - lucru ce nu,-1 nags nici istoricii care-1
acuza pe ;tefan cel Mare de trader. - ca Moldova

sa fie data Iul Sigismund. Dar fratele sat' Vladt--

Slav s'a opus ci a sustinut ca Stefan sa ramana aco-

lo unde era, fiindca un principe tanar gi fax% ex-

perienta ca Sigismund nu ar putea sa reziste atacu-

rilor Turcegtiw ca efan. Afars de aceasta nobilii
unguri nu ar fi permis nici in ruptul capului ca
.un polon sa stApaneasca Sin Moldova, care as.4e1 ar

fi devenit de tot vas ala Poloniei, ci star fi ra,-

sculat. naiad ca Vladislav nu admite propunerea sa,

I. Albert a renuntat gi el ci adanarea s'a termi-

nat.fara nici un rezultat real. Se pune Ins& In,-

...A1212glaijtefan a ctiut de cele ce se discutau pe

www.dacoromanica.ro
 - 235 -
socoteala sa la Levocza? Se pare ca da, deoarece
suet unele indicii in acest sens. Se tie din acte-

le polone de atunci c4. loan Albert a primit pe ni -

lite soli Moldoveni care erau pe aproape de locul un-

de ea .tinut congresul, imediat dupa acestagiregte

ca acegtia vor fi putut afla cele discutate. Este

foarte probabil insa, el. Stefan eel Mare, foarte a-

l:Al de altfel in chestiunile politice, tocatai de a-

. ceea sä-i fi gi trimes. Dar mai este un argument c&

re vine si ne sprijine banuiala ca qtefan a cuno, -

scut intr tun fel oarecare cele ce slau discutat in-

tre frati.

La acest congres au mat luat.parte $i alti

fetnici din partea celor care convocesera aceast5.

adunare, Aga dar se gbeau aici gi sfetnici Poloni
41 Unguri, dar $i Ardeleni. Din rte a A.fidealului

a luat Parte Voevodul Bartolomeu Dragffy , care

se pare ca era roman.

Numele de altfel este romtinesc, Dragffy de-

www.dacoromanica.ro
 -236 --

161. Drag-Dragoq ar insemnafiul lui Dragog,-dupti ter-

minqiaungureascA - ffy.
Din cronicile Moldovei Tezulta ca el era in-

tro oarecare masura rud& cu Stefan cel Mare, era

cuscrul an. Nu se vtie cu precizie care era rude-

nia dintre ei cu toate ca se cunosc copii lui Ste-

fan cel Mare. Poate vreunul din fiii lui 1:3a fi Post

cgsatorit cu vreo fisa de a lui Dragffy, voevod

in Maramureq. and Ioan Albert a inceput atacul Sk.
cevei, este interesant lucrul acesta, voevodul Ma-

ramureqului, Dragffy, carelmase parte la con-

gres a venit in ajutorul domnului moldovean, cu o
armata de 12.000 de oameni, ceea ce inseamna ca pe

langa faptul ca i era rudat Ii mai era §i vrieten,

si,deci it va fi pus la curent pe Stefan cel Mare.

Remboiul cu Stefan (1497).

Regele Pdloniei vIzand ca prim intelegere cu

fraViksdi nu.-1 poate inlocui pe Stefano. Inceraat

www.dacoromanica.ro
 -237
sa faces aceasta prin forts. El trimite vorbA lui

Stefan cel Mare ca va veni cu armata pentru a re-

cuceri de la Turci cele doua cetaVi Chilia gi Ceta-

tea Alba. Pentru a sublinia caracterul de cruciadA

al acestei expeditii, el chiama ci pe vasalii sal
din Nord, pe cavalerii Teutoni. Acevtiavin in fran-

te cu marele maestru, care fiind batran se oprecte

la Liow unde a §i murit.

Cronicarii Poloni, care scriu mai tarziu,ba-

nuesc planul expediViei. In adevAr-doi din ei Mie-
chowski qi Bernard Wapowski sunt aceea din opera
carora se vede la murit acest lucru.

Miechawski este unul din cronicarii care an

scris in primele zile ale lui Sigismund qi a scris
o cronicA ce a fost cenzurata. Toate exemplarele au

fost arse, din fericire numai unul a rImas la un.

bibliofil intr'una din bibliotecile din. Cracavia.

Cand opera sa a aparut in a doua ediVie, atunci nu

mai continea anumite pasagii care se vede c5. nu

www.dacoromanica.ro
 -238 -
conveniserA regelui (anume, in special trAderea
lui Ioan Albert fat& de Stefan) qi care se gAsesc

in prima ediVie. Ba mai mult atom Miechowski are

chiar pAreri contrarii de cat cele pe care le avu-
sese.

In legAtura on aceste qtiri din operile cro-

nicarilor, din care rezultA CA regele Albert a ur-
mAxit sA cucereased Moldova, este o puvestefoarte
interesantA. Se zice ca utul din fratii regelui,Fre-_
derik - era cardinal - auzind care taunt intentiile

lui Ioan Albert ,,a mers la el qi 1-a sfAtuit sti re-

nunte la ceea ce qi-a propus. El insA, i-a rAspums

in chip enigmatic qi anume i-a zis ca dacA ar oti

cAmaia de pe el ce este in inima ea, ar arde -o,cu

alte cuvinte nimeni nu poate qti ce urea el s& fa-

ca. Mai exist& insa qi o scrisoare a. lui Vladislav

al Ungariei cAtre loan Albert qi un rAspuns.al 4-

cestuia ce ne aunt cunoscute nouA. In aceast& scri-

scare, Vladislav fl =mai pe fratele sau pe to a

www.dacoromanica.ro
 - 239 -
qi-i spume ca precum ;Oil, to Vi-ai luat angajamen -
tul sa -1 laqi in pace pe qtefan *i acum vad ca
to -ai apucat sA-1 ataci pe vasalul meu.
Din cauza aceasta Vladislav consequent cu el
insaci, i -a dat ajutorul necesar, trimiVand in Mol-
dova oastea din Ardeal. Albert se scuzA is randul
sau ca nu e adevarat ca el ar LI mers cu gaud rau
asupra lui Stefan. El a Post sinter pornit contra
Turcilor, dar ;tefaneste adevaratul tra.dator,caci
a trecut de partea Turcilor *i 1-a atacat apoi.
Acest raspuns al lui loan. Albert nu poate
constitui un argument pentru /starlet, aeoarece el
vine din partea unuia dintre interesati. Aceasta
este o regula generals in critica istorica. In le-
gatur& cu acest eveniment este mai interesanta de
urmArit, atitudiriaa lui Ivan al III-lea al Rusiei.
In.ainte cu putin de lupta dela Cosmin, el 4i scrie
ginerelui sau Alexandru al Lituaniei fratele re e
lui polon, nu cumva sa pleci contra lui Stefan eel
www.dacoromanica.ro
 - 240 -

Mare, care este ruda gi aliatul nostru, ca in acest

caz Lituania va fi atacata de cAtre Magi. Deci se -

cretul Vinut intre freti este cunoscut de toVi gi

in privinVa aceasta cronicele rusegti sent gi ele

deatul de clare.
peTin urmare tradatoral nu este pefan eel Ma-

re. Adaog ca Dl.Papee, care cunoagte epoca aceasta

foarte bine, socoate CA 4tefan ar fi trimes la Ivan
al III-lea dupA ajutor, iar acesta in loc sa-i tri-
meatA armatA a gAsit ca e bine sA-gi sprijine ruda
gi prietenul in acest chip diplomatic. Cred ca e o
gregalA de timp mai ales. Pe vremea_aceea nu se pu-

tea cAlAtori de la un loc la altul cu atAta ugurin-

VA qi gindiVivvA cat timp i-ar Li trebuit unui sol

trimis din Suceava sA ajungA la Moscova, iar de aici

solului rus sA ajungA pan& la Vilno la Alexandru? I

In,timpul acesta s'ar fi terminat expeditia mai Ina-.

ante de a ajunge solul la Uinta. In ce privegte ex-

peditia lui Ioan Albert in Moldova, la 1497, feptele

www.dacoromanica.ro
 -241 -
va aunt cunoscute dela istoria Rom'anilor a*a ca n'o
sa intru In amanunte. Armauele polone in loc sig. se
mndrepte spre China *i Cetatea-Albs s' au oprit sub
zidurile Sucevei pe care o ataca. Stefan cel Mare
n.ta fticut gregeala de a se Inchide intre zidurile
capitalei sale ci dupa cum povestesc gi cronicele.a.
lasat apararea cete."tii In seema parcraabului Arbore
titi cum acest vestit Luca Arbore a rezistat.,eripi0

atacurilor Polonilor, *i cum noaptea In loc sa au:

odihneasc5., Moldovenii lucrau la reintlirirea zidtl
rilor acolo uncle ele fuseseral distruse in .mp14.1
luptei de zi Aceste lucruri se pot vedea gi in
cronica lui Bernard Wapovski. Din cauza.,.a.jutOrgi
ardelean loan Albert 8e Inipacd. cu Stefan eel Mare
Aici este Ins& o controversa. e zice ca Poloni* far
fi fost obligati s5. se intoarca inapoi in tare lur,.
pe aceIa* drum .pe care venisera, interpretare ear
se d/ gi deistoricii nostri pentru jaiatatela 17,0,

drii Cosminului, dar ca Polonii nu 8 'att_tinut de

www.dacoromanica.ro
 -242 -

condiVie qi au luat alt drum andu-se chiar la ja-

i P

furi, ceea ce 1-a facut pe ztefan sA reactioneze.

De curand Dl. Orka a publicat o lucrare in care

cauta s'd dea o alta interpretare, pe care v cred

ca e datorit& until sentiment nobil fates de poporul

nostru gi de prietenia cu poporul polon, dar care-

la nu-i vad raViunea istorica. Stefan cel Mare,dupg

dansul, ar fi cerut regelui Albert sa se intoarci

pe acel == drum. filndcd nu-i putea garaata ca nu va

avea de intampitat piedici daces ar fi apucat pe al-

tul.

In adevAr in Moldova paatru lupta cu Albert,

i venisera lui 4tefan multe ajutoare, dela Tura,

-
Munteni gi IJnguri, care sosiser& insa dupes termina-

rea luptei, dar Inca nu plecasera. Lor nu le-a con-

.

venit faptul cA in loc de lupta au gasitua tratat

der pace gi atunct and Folonii au trecut grin padu-
re i-au atacat iaea i,d acel mace' pe care-1 cunoag-

teV"
Stefan
care
dupes pl.6rka n'a lust deltic oar-

www.dacoromanica.ro
 .243-
to la &coast& luptA, ntare deci nici o villa. Ca in-

terpretari istorica se scade in felul acesta unul

din diangntele din coroana de victorii romanecti,

dar pentru prietenia polono-romans inseamnA o nouA

verigA adaogata in plus pentru intarirea el. Aceas-

ta interpretare iqi Are intrucatva rezonantasa in
cronica lui Miechowski,dar adevarul nu este acesta,

dupe. cum se'poate vedea de altfel ci din =onl+

tole noastre. Din acestea se vede cA in fruntea ar-

matelor -care au atacat pe Poloni se gasea vornicul

Boldur trimis de Stefan a cgrei actiune in acest

razboiu este clarg.

Apoi imediat dupe. CodriiCosminulu4. ;taf.an

face o serie de erpeditii in Polonla la care iau

parte ci Turcii care ear fi avut nici un rost daces

nu star fi amestecat el in lupta dela Cowan. 13a

mai mult aceste Incursiuni de pradg, pe care le I-

naugureazI Lefan in teritbrinl polon, cunt cauza
care a determinat pe regii Poloniei a ixiconoare
capitala Cracow-la cu nicte ziduri puternice pen-
www.dacoromanica.ro
 - 244..

tru a putea fi ferita de atacuri neavteptate.Prin

intervenVia regelui Vladislav al Ungariei, in 1499

se 1nel:tee un trat intremolsicerasi_Polonia, dar-

in care nu mai era vorba de vasalitate. Intre cele

trei state: Polonia, Ungaria si Moldova is nagtera

deci o aliantl in care ideia principal& era de a

se face o nouA cruciaa. Dar regele e bolnav si

moare in 1501 aga eh' nu o poate duce la Indeplini-

re. Din cauza dezastrului de la Camin, uncle a pie-

Tit floarea armatei polone, se spunea ca pe vremea

regelui loan Albert a pierit sleahta In Polonia.
Stefan profit& de moartea regelui polon qi °cup&
PocuVia.

Politica interne.

Inainte de a termina cu domnia lui Ioan Al-

bert, sa amintim inns, c &teva fapte care merit& s1

fie qtiute. Dace ar fi urmat pe Callimachus I fa?-

turile sale, loan Albert ar fi Impiedicat, aqa cum

acesta ii recomanda, ca nobilimea s& creasca si mal
www.dacoromanica.ro
 ,245

mult in`putere. Din contra lucr'ul acesta nu se con-

,

stata, ba chiar el &I, in 1496 vestitul statut dela

Piarkow, prin care se s.tabileqte ca nicio masura
nu se mai poate lug' de atunci inaintesin special.
to domeniul politic. fard ca la area ei sa nu
is parte .cele 3p_uterialeataltaula. regele, sena-
tul -care era sfatul regelui; la el luau parte nmaai

sfetnicii- ci3dieta care era adunarea nobililor

Tot prin Acest statut se stabileau gi drepturile
nobililor faVa de tarani ci orageni. Situatia ace
stora este din ce in ce mai lea, iar oragenii de
acum inainte nu mai au dreptul sa cumpere mocii gi
pe deasupra nu vor mai fi primi i nici in functiu-
nile statului. Deci luvta de clash' se accentueaz'a
din ce in ce qi va slabi mereu unitatea statului
polon.
Regele Alexandru 01 di s 04

Bourta domnie a fra.telui sau este

Alexandru

mult mai tulbure.,Dotio. erau primejdiile care in

www.dacoromanica.ro
 - 246

timpul Sin amenintau

t
statul polon. Una era cea mol-
doveneasca, ce de data.....aceassivItoi
duce la ocu area Pocutiei de ciitre 4tefan cel mare.
Cealalte era prime jdia ruseasca, ce va face -ca Po-
Ionia sa piarde. numeroase teritorii qi va continua,
sa fie amenintatoare qi sub urmaqii lui loan al III
lea. In ceea ce priveqte legaturile Cu Moldova ,
Alexandru a incercatrse.-1 sileasca pe ;tefan cel
Mare se. restitue Poloniei ,Pocutia.Avem raportul so-
liei care a venit la Stefan cel Mare pentru a-I so-
ma pe aceeta sa cedeze teritoriul ocupat. In acest
raport se reproduc -cuvintele domnului Moldovei ca-
re spun ce a luat aceaste tare qi n.tare sto dea.
inapoi T ad meum guttur, adica o_datl git capuj. In
1504 moare qi_gloriosul dome mioldovean qi cu aces. -
WA" ocazie Polonezii au sperat ca vor putea se. reia
Pocutia. Numai cal s 'au inqelat fiindce alegerea u-
nui nou damn.itor, la Moldoveni, nu se fecea in aqa
fel incat ski provoace atetea tulburari interne ca
In Polonia. trrmaqul la tron-al lui 4tefan cel Mare
www.dacoromanica.ro
 - 247 -
era asigurat Inca din timpul vie Vii acestuia in par-
,
soma lui Bogdan fiul eau. Aoesta purta numele du-
blu de Bogdan-41ad qi ea dome a fest socotit duya

numele sau Bogdan ca al III-11sIcAlci.Este ade-

varat ea au fost unele miei-nemulVumiri qi tulbu-

rari prin. Nordul Moldovei qi PoeuVia card cu dlege-

rea domnului in 1504. 4titi ea pe patul de moarte

fiind, Stefan cel Mare a taat pe un boer din cei
nemulVumiti. Se crede ca un altul, veetitul para.-
lab Luca Arborei,al Sucevei, ar fi avut intentia de

a puns mana pe tronul Moldovei.

Papt este ins& ca. Polonilor le-au fost teams,

cu toate ea aqteptau asemenaa momentes sa intervina

qi profitand de oeazie sg-$i is Pocutia. Erau Inca
vii in amintirea for marile pradaciuni pe care le

facuse demnal moldovean Stefan. eel Mare, 'Ana aproa,

pe de Cracovia, nu uitasera Inca vitejia far& seas -

man a acestuia qi credeau desigur a qi urmaqul Baia

a mItenit caltt&Vile tatalui. Apoi mai era qi tea-

www.dacoromanica.ro
 --248 -

ma de Vladislav care la asediul Sucevei qtiti ca

trimisese pe voevodul DraEArdin Maramureg cu 12000
de oameni ajutor lui ;tefaa,li care act= mai.mult ct
oricand nu ar fi lasat ca Moldova sA cadd in manila
Polonilor. Rtvalitatea pentru suzeranitate &supra

Moldovei dintre Poloria qi Ungaria a fost o ferici-

re pentru aceasta, fiinded a reugit sa trod in echi-

libru dou& forte care aveau aceeg tinta gi din care
Moldova a putut sd profite cat mai mult. Ori de cAte

on Polonii au incercat sa intervind in Moldova in

vremea aceasta a Evului-Mediu, Ungurii au interv-:-

nit gi i-au impiedicat, pentruca atunci cand Ungurii

vroiau ski filed aceasta, Polonii sa intervind gi ast-

fel Moldova sd scape gi de unii qi de alit. Daca nu

au avut curajul sa intervind cu oastea pentru a re;..

lua PocuVia, Polonii au incercat ca prin bun& invo-

,

laid cu domnul Moldovei Bogdan,sd o capete.Se cu -

noaste rdspunsul categoric al domaului moldovean cu

privire la aceasta chestiune.Polonii road n'au re-

nun 't qi atuaci au Incercat o abilitate. Ei au tri-

www.dacoromanica.ro
 -249-

mis soli la damnul Munteniei, Radu cel Mare, care

. -au indemnat pe acesta sa atace pe Bogdan. Se pare

ea aceasta intriga Intre cele doua tari surori, care

pe vremea aceea nu prea se socoteau astfel, a dus
la 'un razboiu. Armatele celor doi domni Romani se

intalnesc la Ramie gi erau Bata sa inceapa lupta,

cand pemegandite Radu cel Mare se impaca du Bogdan.
Se spune ca inlaturaraa acestui razboiu gi impaca-

rea dintre cei doi domni s'ar datora intervenViei

mitropolitului Maxim - un Principe, despot, sarb

venit la not din cauza prigontrilor turcegti - care

intrand Intre cei doi beligeranVil prin cuvinte fru-

moase le arata ca nu are nici un rost ca doua fari

care sunt surori, care sunt de acelag near gi care

ar trebui sa aibe aceleag interese, sa se bata in-

tre e/e.

Chestiunea Pocuiei, pe care Polonii o ore -

deau deacum pierduta, s'a rezolvat in chip neatep-
tat. Bogdan a trimis un sol, pe Luca Dracea, la Po-

lOni gi le-a spur easel /e aduce o veste bun-A.Ca -

www.dacoromanica.ro
 250 -8

etelanul 1,10ivu Int sa Tina. Vares frica, la Suceava,un-

de la stea de vorbd cu dowaul Moldovei, fiindca a-
-aesta vrea de buns vole sa dea Poen-Via.
Conditiunea pe care Bogdan, o puns Cu aceasta
ocazie pentru cedarea Pocu Via este ca In schimbul
ei, regele Poloniei dea in crisatorie pe Bora
sa -i

sa Elisabetha. Dace: aceastA faptal este o uqurin.ta,

se poste discuta. Nu e lucre putin gi cats lipsi de
1344 politic trebue sá aiba cineva pentru ca as dea
ca pe nimic, 0 bucata din -tar& pentru a contracts o
cSsatorie. Dar aceastS c'esatorie ar fi putut Insem-
na pentru Bogdan o garantie n privinta prieteniei
cu Polonia, aga ca din punctul acesta de vedere - ve
deti ar fi avut un caracter politic - nu ar fi fost
chiar o greqeala.
Se- -spline ca Elisabetha ar fi refuzat sa -1 is
de barbat pe Bogdan pentru faptul ca el nu avea 11.71.
ochiu. In cele din. urni accepta'ndse inchee un act
in.tre regele polon $i domnul moldovean semnat sub
prestare de juramant prin care cedand Pocutia se ad-
www.dacoromanica.ro
 -251-
mitea casatoria dintre Bogdan gi Elisabetha. Dar
Bogdan a facut o gregeala. El a cedat Pocutia Polo -
nilor, in.ainte ca s5. se fi efectuat casatoria.Neno-
rocirea face ca tocmai acum inainte de casatorie re-
gele Poloniei, Alexandra, moa.re. Noul rege Sigta
m d a spus ca el nu recun.oagte logodna sores sale

Cu domnul moldovean,ca flind o chestiune de familie

In care el n'a fost intrebat se opune acestei asa-
torii. Firegte in aceasta situaVie Bogdan tel cere
inapoi Pocutia, dar Sigismund,cum era gi firese re-
fuza acest lucru, spunand ea ea este a statului sau
ci ca are drepturi stravechi asupra ei.

- 00 --

www.dacoromanica.ro
 252

15 Aprilie 1937.

Prelegerea XI-a

asiSmund I (1506-1548) 0 Sigismund II August

(1548-1572).

Ajunsesem cu expunerea istoriei Poloniei pane

la moartea regelui Alexandru in anul 1506. Cei doi
urma§i ai lui Alexandra care Bunt ultimii din fami-

lia Jagellonilor, sunt: Sigismund I zis qi cel 135-

trAno-frate cu loan Albert qi Alexandru, qi care

fusese sortit sal fie down in Moldova, care a domnit

dela.1506-1548, qi al doilea Sigismund II August.

Acesta era fiul lui Cigismund cel Bitriin.qi a dom.

nit dela 1548-1572, data la care se stingeanilia

Jagellon1lor.
Cu disparitia for se incepe o noul perioada.

In istoria Poloniei, Ewa cum am vazut la inceputul

acestui curs.
www.dacoromanica.ro
 -253
In ceea ce privegte domnia lor, ea este inte-
resent& in primal rand din punt de vedere al idei.
lor qi al migarilor culturale ce se produc acum.

In acest timp are loc raspandirea qi in Polonia a

color douAmalAcurente "Rena.terea" pe de o parte
qi "Refaraa religioasa" a lui Luther, pe de alts

Ele vor produce perturbAri in interiorul Poloniei,

dar de rezultatele pe care le-au avut aici avem sä
ne ocupam intrio lectiune viitoare, azi even sa fa-

cem numai partea politica a domniei lor.

Razboaiele cu Rusia.

Inca dela inc eputul descrierii evenimentelor

din istoria poporului polon, am putdt vedea proble-

mele ce se puneau pentru Polonia. Erau cele doll&

eqirila. mare pe care le-au urmArit toti regii Po.

loni 4i care an Lost rezolvate in cele din urn& de

Cazimir. SlaA ridicat apoi altele in special dinspre

RAsdrit, unde se formase un puternic stat ofensiv

www.dacoromanica.ro
 -254
cel al Ruvilor care urnareau anexarea intt.egului

teritoriu rusesC de sub stapanirea Lituaniei. Dupe,

moartea lui Ivan al III-lea, care incepuse aceasta

politica a urmat Vasilie al III-lea tare o va con-

tinua. In vremea lui Sigismund I avem 3 razboaie

intre Poloni ci Rusi.

Cel dintaiu a fost provocat de un nobil li-

tuan Mihail Glinski. Acesta era mareqalul Lituaniei
Catava vreme Polonia ci Lituania deci unite $i.-au

pastrat organizatia for interns, de mai inainte de

unire. Functiunea de mareqal pe care o detinea in
Lituania acest Mihail Glinski, este Tchivalenta cu

aceea de prezideat al nobilimii, nu cu aceea de azi.

Acest mareqal a tradat Vara sa qla trecutla_Mosco-
va. Cu ajutorul brtodoxilor din Lituania care erau

de partea lui qi Cu al Ruqilor, a inceput razboiul.

Rugil,Au intrat in lupta cu scopul de a ocupl4gp-
tru ei Smolenskul, care era foarte puternic intarit.
Mai multe incercari pe ears le-au facut au fost re.1-

spinse din cetate, dar in cele din urma. Smolenskul

www.dacoromanica.ro
 - 255 -

Cade in 1536 in al doilea r zboi. ramanand al Ruqi-,,

lor pentru totdeauna. Dupa moartea lui Vasile III,

Sigismund a vrut sa profite de minoritatea lui
Ivan IV cel Groaznic, fiul lui Vasile. dar acest
rtizboiu s'a terminat in 1537 far& ca oravul Smo-
lensk sa poata fi luat inapoi. Ada ca aceste rs-
boaie inseamna -caotiguri ci succese pentru Ruqi.
Aceste trei r5sboale sent legate len cele petrecute

in sudul Poloniei, cu Moldova.

Relatiile Cu Moldova.

In vremea priraului razboiu cu Rugii, Sigi

mund are o lupta gi Cu Bogdan al III-lea cel Chior.

Va aduceti aminte cum acesta a crezut C. ar putea
prin cgsgttoria
renunta la Pocu-Via pentru o alianfa de familie/cu
sora. regelui Poloniei. Sigismund insal..nu a recu -
noscut logodna acceptata de !ratele sau Alexandra
qi a desfacut casatoria. Pentru aceasta Bogdan a

www.dacoromanica.ro
 u. 256 -
inceput rasboiul Cu Polonii, n.'valind dupa obiceiul
inaugurat de Stefan cel Mare, cu acele raiduri mari,
pans la Liow. Miron Costin spune ea i-au povestit
oraoenii din Liow, cum ca. mult'd vreme s'a putut ve-
dea urma sabiei lui Bogdan de o a izbit in poarta
cetatii intr'una din. aceste expeditii de prada.
Fapt este ca avem in acest timp tui razboiu
cu Polonii, in care Bogdan este infrant la intoarce,
rea dintr'una din aceste expeditii, de &atria Nico-
lae Kameniecki, conducatorul armatei volone.Acesta
a reueit chiar sa prinda-mai multi nobili moldoveni:
pe care i-a condamnat la moarte decapitandu-i. Iu
cele din urma acest razboiu, care 1-ar fi -putut
costa mult pe domnul Moldovei, se terming grin in7
erveni'Vladitr, caruia ii
era team& ca. Poise Mu d., a Se
gle mane. De

inchee un tratict prin care Bogdan renun a la Pocu-

tia ei la sora regelui ri astfel se impaca lucruri-
le. Domnul Moldovei se casatoreqte dupa aceea cu o
doemna, nobila din Vara. Trebue insa sa subliniem ca
www.dacoromanica.ro
 -257-

acest rilizboiu a Lost concomitent cu cpl ain mnaeo-

va-, deci a fost o inVelegere la mijloc. InVelegetea

aceattava apare mai evidentg la Petra Rareq,fiul

lui qtefan cel Mare, care a moqtenit mai multe ea-

litgVi dela tatgl sgu. Dvs. cunoaqteVi politica lui

Petru Rare in Ardeal, dupes lupta dela Mohaci 1526.

4ttticum el a ciutat sg-1 ajute pe loan Zapolia sa

pWaa mgna pe tronul principatului vecin. El a reu-

git prin intervenVia in favoarea acestuia sa -ocupe

o serie de teritorii care-i vor fi recunos to mai

apoi. In acelag timp insa, dupa cum ne spun croni.,

cele ruseqti, urmau o serie de solii intre M ldova

41. Rusia. Nu era o graniVa intre Moldova qi Rusia

qi soliile acestea trebuiau sg treacg prim terito-

riul Poloniei. Polonii, cand au vazut cg aceste so-

lii se Lac pentru a intreVine alianVa dintre cele

doua state in contra lorgule-au mai dat v 'e la un

moment dat sa treaca prin Cara lor. Indatg ce s'a
uat aceastg. hotgrire din partes, Poloniei, se pro-

Faso.- 17 www.dacoromanica.ro
 -258-
duo revolutil ca acelea, pe care le-am mal intginit

pe teritoriul polon, instigate de vecini. Petru Re-

tea profitg de ocazie qi ocupa Pocutia. In cele din
urmg a .ierdut -o dupa bgtglia dela Obertin - 1531.
,
Armata, se a rezistat un timp Familiar, der artile-
ria moidoveana nta reugit sg susting atacul ducmanu-
lui, pentruca Moldovenii pu,qtiau sd gracl.eze tirul

artileriei in privinta distantel. Interesant este

prIvilegiul pe care Sigismund i.l dg comandantului

armatei _sale loan Tarnayski inainte de lupta dela

Obertin. In ace$t,privilegiu se spume cg reE0AE27

loniei a confiscat 6 serie intreagg de magi' dela

nobilii de it rutean, care pgrgsind credinta fat&

de regele Tor au trecut la domnul moldovean. Acest

document ne limureqte ca trecerea PocuViei la Mal.

dova in tim ul lui Petru Bare*, Ella flout cu apro-
barea lacuitorilor. Polonii au pregiltit apoi o mare

ermatg ca sg coupe Moldova, mai ales ca aveau mgini-

le Mere acum-fiindcg tocmai as incheease tacea ce-

lui de al ZII-lea rgsboiu cm Rusii. CAnd au inceput
www.dacoromanica.ro
 - 259 -
tratativele-de pace dupa acest razboiu, Ruvii au

spus Polonilor ca vor accepta sa inchee un asemenea

tratact,dar ca pun condiVia ca In el sa figureze qi

domnul Moldovei. DelegaVii Poloni au spas ca ei nu
pot sa primeasca Weasta condiViune, riindca ei au
venit acolo ca sa inchee pace cu Rugii 9i nici de

cum. cu Moldovenii. Apoi Moldova Ware de rata nici

un delegat 9i de rapt nici nu trebue da discut,e cu

domnul moldovean care le-a fost ()data vase', jar a-

cum e un razvratit. Cu Coate protestele de priete -

nie, Ru9ii, in cele din urmat au incheeat pate 9i

1-au parAsit pe domnul Moldovei. AmeninVarea polong

it fi fost pentru Petru Rareq o prea mare prime -

jdie kiindca armata a inceput sa radii politica *i din

aceasta cauza .s'a dezagregat ci apoi s'a impraqtiat

la hotarele Moldovei inainte de a intra in Cara. Pe-

tru Earec a'avut de surerit din alts parte 9i anume

dela sultanul Turcilor Soliman Magnificul, Acosta it

inlocueqte cu pretendentu e i tot deo

data inlesneqte asezarea Tatarilor in ugPa6;Pe:10.1,

www.dacoromanica.ro
 - 260 -
liareq se refugiaza in &rdeal. Aici el stA in cetatea

ciceinlui De care o stapanise qi tat61 situ.

Inainte de a recapdta domnia, el trimite o

scrisoare Varului, in care ii aratI cum s'au int&m-

plat lucrurile care au dus la InlIturarea lui de la

tronul Moldovei de catre Sultan. Ii mai spume ca ar

fi vrut sit fued In Rusia, dar c& din cauza neeiguran

Vei drumurilor s'a temut.

Ori cum s'ar prezenta lucrurile, fapt este c#

acum exists o legAtur& cu Rusia, qi ca atanci cand

vorbim de luptele cu Polonii ale domnilor Moldovei,

ca sit le InVelegem mai bine, trebue sit le privim in

cadrul istoriei universale.

Relit iile cu Babsburgii si problems

Ungariei.

Alaturi de aceste lucruri pe care le-on. vIzut,

cred ca este bine ea amintim qi relatiile lui Sigi -

Aund cujiabsburgii, fiindca sunt foarte importante.

Siglaigund este contemporan aa unul dintre cei mai

www.dacoromanica.ro
 -261-

ffierf imparaVi'ai imperiului romaao-gemaanic,Cardal

V-lea, care a unit sub coroana sa Spania, Tirile de

dos - BurgundLa, etc. El a incertat sa face un impe-

riu_ universal, dar nee reuqit din cauza Franaezi -

lor ci a Turcilor care i-au facut o puternicA opo-

ziie. Legturile lui Sigismund cu impdratul Carol

Quintul au fost prune . In 1515 are loc la Varna un

congres intre principi, un fel de -congres interna-

Vional, in care trebuia. s a se is hotariri in pri-

vinta-tronului Ungariei. Atfit impraratul Carol Quin-

tul cat qi reg2le Poloniei aveau dreptul di se in-

tereseze de dinastia Ungariei. Spume am ca Vladislav

era rege a]. Ungariei, el a avut de fiu pe Ludovic

al II-lea care a merit in batglia dela Mohaci.Aces-

sta era logodt cu sora lui Carol Quintul glieluiFer-

dinand de Austria. Se otie ci imparatul Carol V la-

sase sa guverrieze Austria pe acest frate al eau in

timp ce el sta mai mult iri Spania. Acest Ferdinand

este acela care cu ajutorul Saqilor a vrut sa punts

mane. pe Ardeal, dar a fost impiedicat de Petra lta -

www.dacoromanica.ro
 - 262 -.

req. Pretentiile lui asupra acestei provincli terac.

justificate pe baza acestei casatorii a regelul Lu-
dovic II aio habsburga. Mai tarziu,aceste pretentii
......
aunt realizate qi Habsburgii staptnese Ardealulr,_s_a-
na in timpul razboiului mondial dupa oare lase de
sub dominatia lor. A mai Post ins& o casatorie care
justifica o sits& pretentie la voevodatul. Ardealu-
lui. Sigismund a avut o flea Isabella care era ca.-
satorita 'Cu loan Zapolia. Acesta era un nobil arde-
lean care dupe lupta de la Mohaci urmarea qi el sa
puns mana pe Ungaria.
Prin urmar e a ei do i pr e te ndenti, 0i Ferdinand.
gi Zapoliaperau ruda. cu Iagellonii qi deci cu pre-
tentii asupra moqtenirii acestora in Ungaria Se
pare ca Sigismund a preferat pe loan Zapolia ca -
re-i era mai ruda, ii 'era ginere ,- cleat pe Ferdi-
nand cu care era ruda mai indepartata. Poate ca a-,
ceasta inelinare spre Zapolia a lui Sigismund sa
se datoreasca qi altui fapt. An.ume acesta era su;:-
Vinut de sultan qi este foarte sigur ca. qi Petru
www.dacoromanica.ro 1,
 -263-
Rare§ tot din cauza aceasta 1-a sprijinit.
insam.oare curan.d (1540) Ai dupe Eoartea lui soarta
Ungariei este pecetluitai prin. transformarea Budei to
paqaltic de cl.tre Tura.

Problema Prusiei §i liazoviei.

J.n afar& de aceste lucruri, domnia lui Sigis-

mund este Insemnata qi prin alto doua fapte pe care
vi le voiu arata pe scurt. Intaiu este chestia Pru-
siei. Spuneam ca ea ajunsese vasali Poloniei qi a.
continuat &a fie in aceasta situaVie si sub Sigi -

igund. Dar se produse la un moment dat o schimbare In

semnat5.. Cum era sub stapanirea cavalerilor Teutoni
Prusia gig= nu putea fi decat un-stat religios. In
vremea asta ctiVi ed. are_loc Reforma care eta in -
tins ski aici. Unit din Drincipii sai profits, de u.-
Aul ,din punctele reformei lui Luther, acela do at se,-
culariza averile bisericesti si a le trece In patri-
monial, .Lor.,De aceasta a profitat qi marile maestro
care pe neagteptate se declares protestant,' seculari-
www.dacoromanica.ro
 -261+.
zeaza averile bisericii qi transforms Pros is in -
trItin stat dinastic, unindu-1 cu Brandeaurg-ul.

Albert este numele marelui maestru care a facut

lucrul acesta qi el era un Hohenzollern. Sub nu-

mole de Albert I el a reugsit sa formeze statul

Prusianc care in curand a devenit 0 mare Prime

idie pentru Polonia.
este
Cea de a doua chestiune unireaducatulut Ma-

zovie cu Polonia. Mazovia este parteacentrala a

Poloniei, unde se afla actuala capital& a statului

vecin, Varcovia. Mazovia era un ducat vazal pane

scum Poloniei iar in 1539 murind ultimul sal du-

ce, ea a fost incorporate Poloniei.,

Sigismund II August .

lash' Inainte de moartea sa, regele Sigismund

a facut ca nobilii sa aleaga pe fiul eau Sigismund,

coregent al tatalui sau la dojnnie, de teama de a

nu-qi schimba dupes moartea lui parerea qi sa-1 in-

lature pe acesta dela tronul Poloniei.

www.dacoromanica.ro
 - 265 -
Fiul lui Sigismund. I cel Batran, venind la

tron a luat numele de Sigismund al II-lea August.

Acest rege este o figura foarte interesanta.Era un
om foarte invat at , area mult gust artistic , intr un

euvant era un om al Renaqterii. A cautat ca sa se

inconjoare pe cat i-a fost cu putinta numai de oa-
meni invaVati, cat timp a domnit.Din punt -de ve-
dere religios era Ain. indiferent. Se pevesteqte ca

-odata a vrut sa se face protestant qi in timp ce

se indrepta eu tot alaiul catre o biserica prote -

stanta, un preot catolic cu mult curajt a pus mana

pe fraul calului regelui- qi 1-a intors spunand ca

nu se cuvine sa se duca la o astfel de biserica.

Sigismund al II-lea August s'a lasat impresionat

de acest gest qi s'a intors. Cat time a domnit ta-

tn. sau Sigismund I, el a trait o vieat'a foarte ro-

mantics 3n Lituaniatunde se gasea o familie care

exist& qi azir familia Radziwill.

FraVii Radziwill aveau o sora foarte frumoa-

sa Barbara Radziwill de care tangyul Sigismund in-

www.dacoromanica.ro
 - 266 -
dr5gostindu-set a inceput s`a. se Intalneasc5. cu ea
In taints. Dar Cu toata dragostea lui fata de aces
sta femee er-nu se putea c5satori cu ea pentruci nu
era decat o nobilA, care n'avea s'ange regal
In vine qi fireqte tat5.1 sau s'ar_fi opus la cas5.-
torie. Cared fratii Radziwill, familia care a dat
mars dregatori Poloniei, au auzit de legaturile
dixttre sore.. for gi Sigismund, s'au prezentat la
el. qi irk termeni foarte cuviinciogi 1-au cerut a-
cestuia sa o is in casittorie. alit de ei, Sigis-
mund, dupes moartea tatalui sau o face pe Barbara
regin5.1.dar cas5toria aceasta n1a Post fericita,
fiindca sora Radziwillilor moare doi ani dupes Axe-
carea pe tron a lui Sigismund August. El Oa cases-
.

tor.it apoi a doua oars, dar moartea Barbarei 1-a

sdruncinat
- mult/ Se spun ca ajunsese..sa creada
In to ate Drezice.rilfz-gi cb.ema la curtea sa pe toti
manic vrijitori despre care auzea,pentru ca BA is
ceara sA i-o mai aduca odata s lo vada. Star fi ga-
sit chiar un vrajitor en.ume Twardowski care i-a
www.dacoromanica.ro
 -267-
spus regelui ca el poate sa i-o educe. qi inteade-
vAr Intrtuna din seri, Intro() camera intunecoasii a

locuintei regelui, vrAjitorul i-a adus umbra alb& a

soViei sale, dupe ce bietul rege cheltuise mars su-

me de bani pentru satisfacerea darintei sale. DuP5.

aceste lucruri se pot cu uqurinVA vedea morailmile

vremii.

Anexarea Curlandei qi rIzboiul

cu Rusia.

Totuqi in aceast5. vreme teritoriul polonez

se mIreqte prin cucerirea regiunei care azi e nu-

mite Livonia, iar in istorie e canoscuti sub nume-

le de Curlanda. Aceast& regiune,-aqezatA pe VIrmul

M.Baltice era ocupatA de ordinul cavalerilor pur-

tAtori de spadA, ajunqi In mare decaden acam. El

ajunseserA. la turburAri interne .care Ii deepart giL

fac s& se certe pe chestiuni religioase, qi vor fi

o prad& uqoarA pentru vecinii lor. Sfau gasit mai

www.dacoromanica.ro
 - 26Z? -

multi amatori de cuceriri care ui-au Indreptat ochii

spre regiunea lor. Printre aceqtia regale Polon lei

Sigismund al. II-lea August, de parte a caruia erau

ci cavalerii, fiindca el -era catolic, qi tarn' Ru-

alai. Pentru a-i lua inainte tarului, Sigismund a

pornit In grabs si a ocupa Curlanda, dar numai pens

-tru scurt timp a fost aici stapanirea polona,fiind-
cal nu va putea rezista atacurilor ci va c5dea in

main31.1e igtilop. Este interesant pentru not de po-

menit expeditia aceasta In Livonia, fiindca la ea

a luat parte qi un grec Iacob Heraclid. Acesta a

trait la curtea lui Carol al V-lea unde devenise

protestant qi fiindea era o fire de aventurier,dm.-

pa catva timp ajunge qi la curtea lui Sigismund.

In expeditia de care vorbiram. Iacob Heraclid
a comandat o oqtire clot era foarte bun tactician;

a saris chiar carti in acest domeniu flind un om

foarte invatat. In Polonia el reuqUe_samocreeze
suite prietenii printre care ci aceea a puterniou-
_____

lui nobil din sudul Poloniei, Laski. Cu aJutorul

www.dacoromanica.ro
 - 269 -

acestuia...el reuqavte sa ajungii down in Moldovatunde

urea sa faca multe reforme ca in Apus, darAdin call-
ea ca era un. strain *i mai era si protestant ,este
risturnat de Mold.oveni. El reugeqte sa is domnia in
detrimentul lui Al.T.Apu§neanu qi a condos Moldova
sub mumele de Despot Voda.
Cucerirea Curlandei a dus la lupte cu Ivan al
IV-lea, care vor Jura 9 an.i dela 1562-1571 qi re -
zultatul for este nefericit pentru Po Ionia. Lc=
este epoca in care Rucii ca§tiga mereu teren in A-
pus In dauna Poloniei, va veni dupes aceasta o spo-
ca in care din contra Poloniei vor ca tiger asupra
aupilor. Papt este ca." deocamdata Ruvii inainteazii
mereu qi orasul Po lock cade in mainile lor.

Re latiile cu Moldova.

Inainte de a terraina, s'a va spun citeva cuvin

to cu privire la relatiile cu Moldova. In tiLpn
lui Sigismund n' au mai fost
ca mai inainte, din motivul ca Moldova, din ce in
www.dacoromanica.ro
 270 -

ce va cadea de acum Inainte sub stIzemanitate_a_W

ceasca, din care cauza ea nu mai are o olkptj-ca a
ei exterag.
cata vreme Turcii s' au avut bine cu Sigismund
h' au fort lupte cu Polonii. Polonii Irish'. au inter-
venit In alt chip in afacerile Moldovei. Nobilii
koloni
._
interveneau cu armatele for proprii,fgrei a-
vizul regelui polon, mai ales cu prilej-ul alegerii
domnilor In Moldova. Un exemplu 11 avem cu ocazia
alegerii domnului In Moldova, dupa cei doi nevred-
nici fii ai lui Rareq, clind un boer bogat Petra
Stolnicul, de la marginea de Nord a tArli a venit
la trop cu ajutorul dat de nobilii Poloni,numin.du-
se ca down Alexandru Lapugneanu (1552). Acosta e -
ste domnul moldovean
,----,
are a tuaiiatslir.LtoulgzA-
turile de vasalitate cu Polonii. Cu el a luptat
Despot you. care reuqise sa caqtige ajutorul lui
Albert Laski nobilur polon, care ridicand o mare
armata,Inlesni grecului Heraclid - Despot sa. rA -

www.dacoromanica.ro
 271 -
Stvarne pe Lapusneanu si sa is el, domnia. Domnia lui

Wpot (1561-1563) avand in vedere cultura pe care

o avea, putea sa fie foamte bunapisntru Moldava,dar

did cauza religiei Sale a fost inlaturat. Avea idei

...,
marl In concordance cu cele apusene pe care 'voice sa

le realizeze In Moldova, se &Idea chiar sa introdu

ca tiparul, dar nascandur-se o rascoala contra sa

este omorit. Caput acestei rascoale este 4tefan

Tem122 care se intitula down 61 Moldovei si.este
------- 44,

interesant ca dupa rasturnarea lui Despot, Tomsa

fuga in Polonia. Aici acest Boer din partile Orhe

iului, este decapltat dupa cat se pare, farg nici
un motiv serios. Adevaratul motiv al decapitarii
lui, cred ca este cererea turceasca. La cererea
for ca acest rebel sa fie exeautat, Polonii Beau

conformat din cauza influenVii aga de marl pe care

Turcii o aveau asupra Poloniei si mai ales fiindca
Polonii se temeau sa nu as striae legaturile dintre
ei qi imperiul turcesc, procedeu carei scade in

ochii nostri fiindca este contrar dreptului ginVi-

www.dacoromanica.ro
 - 272 -

10rar
Sifismund moare In 1572 gi la moartea sa,no-

bilimea ca gi altd
--- data incepe SA se migte provo-

cand tulburdri, cu ocazia alegerii noului rege. A-

ceast& nobilime, care de
, acum, inainte
-.....-- _......,..-
va fi atat de
puternicd, nu-gi mai da votul sau decat aceluia pe
care-1 va credea ca nu va putea fi un rege cu man a
de fier care sa-i micgoreze drepturile caqtigate.
Odatd,_,cu moartea lui S c,ismuiltia loni-
kor se stinge gi ea. Epoca In care Iagellonii au
condos Polonia, ale °arca evenimente politice le-cm

vdzut pan& acum, a insemnat insd qi un mare pro fires

cultural, despre care vom vorbi in lecViunea vii -

toare.

.......+000"'""

www.dacoromanica.ro
 -273-
19 Aprilie 1937

Prelegerea XII

Renagterea gi Reforma in Polonia

In lectiunea trecutg an a/A-tat politica color

din urmI doi Iagelloni Sigismund I cel BitrIn qi

fiul sgu Sigismund al IIlea August. Deci o perloa

dal -care se intinde intre 1506-15721 adicI mai mult

dao_junitate de veac. Spuneam ca aceastg gpoca pc

langI faptele politice ette important& in primul

rand din punt de vedere cultural. Atunci se far-

meazg it Polonia curentul renagteril in domeniul

cultural qi cel al reformei in domeniul religios.

In lectiunea de azi ne vom ocupade migcarea cul

turalg din vremea acestor doi regi ai Poloniei.

Influentele culturale

Raskitul Europei a Post mart

www.dacoromanica.ro
putin influen
 - 274 -

tat de renagtere. poste din eauza unei mentalititi

deosebite de aceea din-Apus. At fost InsO gi unele
---
motive lia ordinbisericescs(ortodoxia) care n'au
primit de pild4 influentele de arts bisericeasca
venite din Apus gi a 14sat sit troneze gi mai depar.,

to arta bizantin& atat de rOspOnditit in aceate pOrti

laa Polonia renagterea a potruns datorit4 co-

munitatii religiei cu Apusul. Cato.icismul a permis

Poloniei sA aibe intense legal-bur/ de eultura Cu tO,

rile din_ Occidental Europei. Un rol destul de impor.

tant 1-a avut fard indoial4 Universitatea din Cra.

covia despre care v' am arOtat cum a fost reorgani-

zata §i pus& pe base solide de °litre Vladislav Ia-

gellon. Drys. gtiti c4 renagterea este revenirea la

clasicisu i din punct de vedere literar gi din
punct de vedere gtiintific.

Manifestarile acestea aunt cunoseute sub nu

miele de Ecumenism si eruditii care s'au ocupat cu li-

teratura sau gtiinta humanists, se numesc humanigti.

www.dacoromanica.ro
 7 275 -
Dintre aceksti bumanioti slam gAsit multi qi la uni-

versitatea din Crabovia. Acegtia nu erau Ins& Po -

;onezi0i se ridicaserti mai mult din acea °las& de
orAqeni-de no am german despre care v' am vorbit in-

tr'una din prelegerile trecute. Aceasta devonise o

burAezie foarte bogata,, care intretinea le amt
cu. Germanii din, patrie qi prin aceste legatuvi eau

introdus in special, ideile rena0erii in Polonia.

Prin urmare renaqterea in Polonia este de caracter

german nu Italian saufrancez ceea ce se vede mai

ales din stilul endirilor poloneze, care se apro-
pie foarte mult de cel german. Este adev6rat CA
sunt qi Italieni ca acel Philipus Buonacorsi 4i
0_14 iprintre care o intreaga serie de negustori.

Ceea ce a permis accesul acestor Italieni in Polo-

nia, a fast in primul rand egsgtoria din 1518 a

lui Sigismund oel Batram cu o principesa. italiana

din Milano -Buona Sforza. In Milano era o veche fa,

milie de condottieri Sforza, care reuqise p&na pe

www.dacoromanica.ro
 - 276 -
vremea aceastia sä ajunga foarte Tenumita. Aceasta

principosa italiana, cand a venit in Poloniata fost

InsotitA de foarte multi Italieni in mare parte sr-

tigti care au fost pAstrati la curtea lui Sigismund
uncle firegte ei au fost pugi sa lucreze. 0 parte

dintre ei au ramas la curtea regelui poloni pe

vremea urmaglui lui Sigismund cel BAtrant sivs,
round August.

Cultura sub Sigismund I.

Deci incA din vremea lui Sigismund cel Bilitranx

se constata o influentalumanistiol in Polonia. VA

dau ca exemplu pe acel Rudolf Agricola germn_Asi_

latinizase numele - care purta titlul de laureat ei

care a tinut un curs timp de doi ani la Universita-

tea din Cracovia despre Ovidiu $i Horatio. Dar nu

este aingur el ace la care se ()cup& intens cu studiu0

scriitorilor antics, mai Bunt gi altii, printre car.

re unul care a tiparit o serie_de comentarii la di-

feriti autori vechi.

www.dacoromanica.ro
 277

FrintreGermanii acegtia destal deihumerogi

qi printre cei caViva Italieni, se gasea gi un en,
glez-anume Koxe cpre a scris In latinecte o lucrare

intitulata nam22pentravestita universitate din

Cracowie, in care arata ca aceasta este cea mai
mare ski bins organizata universitate gi el nu se

sfieTte sa compare Cracowia,sediul unuia din cele

mai insemnate focare de cultara, cu cel din vechea
Athena. La aceasta Universitate se predau cursuri

de specialigti trilinaui Adica nnul gi acela* pro

fesor preda trei limbs, care aceste 3 lidhi erau:

greaoa, latina *i ebraica. Multa vreme an fast di

cutii dace era bine ca studentikrsa.li se predea

limba greaca, aceasta era consiaerata ca o limb&
schismatics, ci pana in cele din urma s' apt termi

nat aceste discutii grin triumful limbil grecegti.

Slautiparit chiar---mai tarziu scrierile lui
Aristotel n greceqtev Dar pe lam studiul
mentariile la operile clasice aulnoeput mai apoi
sa se scrie §i opere originale in, latinegte *1 in

www.dacoromanica.ro
 -278
Polonia. Acestea erau lucrAri cu un caracter banal,

unele din. ele 1,Audau banchetele, altele mAncArile,

ajungAnd sit le descrie pe fiecare in parte;mai suet

unele care descriu qi moravuri. e,

Aceastei curte a lui-Sigismund I cel BAtrantea.

re a vilzut farmele renaqterii, era Inca medievalA .

Numai un foarte mic numar de bamani se ocupau cu

studiile qi numai caViva germani invAtati erau in
,
tr,adevAr oameni ai renaqterii.Prin urmare rena
cterea in vremea primului Sigismubd a fost in forme

destul de restrAnse. Cu timpul Ina, ea Oa extins

qi asupra clerului. Era pe vremea aceea un episcop

Petre Tomicki, care a strAns o serie de acte, care

alcAtueso una din cele mai insemnate colecVii polo
ne. Este_cunoscutA sub numele de "Acta Tomiciana"

dupes numele lui, Acest episcop Tomicki era un admi.

rator
-__ al lui Erasmus din. Rotterdam mu care intreVi

nea corespondenta. Din cauza prieteniei lui cu in,

_______
crapitorul humanismului in Apus Erasmus, Tomicki a

www.dacoromanica.ro
 - 279 -
Lost foarte mult criticat de adversarii lui. S'a
spur chiar ca el apreciazg mai mult o scrisoare de
a lui vmasmus din Rotterdam, decAt o bull de a pa-

pei; ceea ce evident cg nu era o laudA pentru un

episcop mutt era el.

Ren.aqterea sub Siismund August.

Sub Sigismund al II-lea August a urmat o pe-

rioada mai insemnata a renaqterii. Spuneam ce fel

de figura tragical a Post acest rege a]. Poloniei.Un

om care in fond nu prea credea in multe. Trecea in

vieatg printr'un fel de indiferenta elegantgourmA-

rit filnd de amArIciunea pe care i-o lgsase in su

flet moartea sotiei sale Barbara Radziwill. In stam-

pele vremii este reprezentat in halne scumpe, dar

totdeauna de culoare inchisA. Palatul sgu dela Wa-

wel se vede si azi. VA amintiti cede ce spuneam in-

011110.1.0111111MINNO

tr'una din leciiile dela inceputul acestui curs, cu

vechiul palat de aici a Lost dArgmat qi pe locul

www.dacoromanica.ro
 -280-
sa'u a fost in vremea aceasta a renagterii,ridicat
altul de artigtii Italieni in stilul renagterii,a-
vand interesante ornamentatii interne gi externe
El comandase tapiterii scumpe ca sa decoreze

interiorul t)alatului s54, tapiterie ce se numegte

"Arazzi" de la numele oragului in care se gasea
cea mai mare fabrics a acestor tapiterii, anume

Arass in Nordul FranVei 21e reprezentau diferite

scene religioase. Cu toate ca palatul a avut multe

de suferit, totugi ne putem da seama de valoarea
lui, mai ales ca o porViune din el, aceea care are
gi turnul, este dinainte de renagtere, adic 5. la' a
fost daramat5. pentru a fi recrarlitaodata cu cealal-
VA parte ridicata din nou in timpul renagterii.
Cu toata melencolia lui pigismund al II-lea
August, la curtea sa era atuncea o veselie mare gi
acum se produc o eerie de poezii care erau. mai molt

ca.ntece vesele!cantece de petrecere. De pild5. acum

scrie marele poet Kochanowski din po4ziile c5.ruia

www.dacoromanica.ro
 -281-

desprindem acest vers: n...Eu nu scriu decdt age.

precum tr5ise, rimele mele nu sunt decat beVive.g

pentrued eu sunt beViv."

Mai erau qi alVii ca de exemplu ROY, care A
saris o serie de poezii numite nFraszkiw. Am putea

traduce acest cuviint cu termenul de false - lucruri

neserioase. El incepe aceste poezii cu versul "Tot

,ceea ce gandim sunt (arse qi ceea ce facem sunt nu-

mai false ".

Aceasta neseriozitate era determinata *i de

idafluenta orientulni. Numeroqi tronicari-ne spun oil

acum stall adzes o mulVime de mode orientale. Cei ca-

re au luptat in Valachia au introdus moda cailor

impodobiVi cu piaci. Tot_atunci slau introdus moda

costumelor orientale, stofelor scumpe, apoi altii

am inceput sa se imbrace *i in costume ce aminteau

imbracamintea Tatarllor. In Moldova in care moda

orientalA era foarte desvOltat6, gasisera Polonezii

un model pe care sä-1 imtteze. Totuqi in aceasti

www.dacoromanica.ro
 - 282 -

epoca de lux destrabg eur r' i

bone, Renaqterea inseanna dragoste pentru ideile qi

organizatia antics, astfel 06 scrierea antic& in

limba lating, s'a inradacinat qi in Polonia, lucre
care a avut ski urmari politice. qt#1 Ca Polonia
era pe cale de a deveni republic& datorit& creqte
rii puterii nobililor, care dusese la_crearea u
nei organizatii ce tindea spre democratie cu toate
ca populatia de jos nu lua parte la ea. La lucrul
acesta ei ajunseser& prin cunoaqterea organizatiet

republicei romane pe care vroiau s& o realizeze Si

in Polonia. Ei oredeau Co. republica inseamn& &tar.-

hie. Era un fel fall de intelegere al republicei-

romane. Credeau 04 lupta for pentru a cdpiiita cat

mad multe drepturi era ca aceea a senatorilor Ro

mani.

Aceast6 fa/$.4 idee de republic& a Polonilor,

a fost 0 influents In riiu a cunoaqterii republicei

romane. ttii scriitori au inceput sa scrie pau10

te le adresa acestei anathii. Ceea ce este ins'

www.dacoromanica.ro
 - 283 -
foarte insemnat este faptul ca aceasta anarhie Inca
de pe acum a fost recunoscuta ca germenul de dir

itrugere al Poloniei. Aga cum de altfel s'a gi In -

tamplat. Inca din vremea aceasta au fost oameni ca

re au banuit nenorocirea care va izbi Polonia de
abea cu vreo doua secole gi ceva mai tarziu In l77.2

Dintre acegti oameni avem de pilda pe scriitorul

Orzechowski care spun intriun loc....,,daca cineva

ar deschide inima mea ar vedea scris) acolo vom Die
rin. El prevedea deci de acum din see. XVI, cele

ce se vor Intampla cu mult mai tarziu in sec.XVIII.

Mai multdwatel a prevazut lucrul acesta cel mai ma

re scriitor polon Kachanowski. IIn singur fapt poli
tic demi_ de amintit care era sortit sa contribue la

- Impiedicarea alunecarii pe panta decaderii a Polo

niei a fost unirea de la Lublin uncle s tau strans

reprezentantii Pploniei gi Lituaniei gi au decla

rat ea de acum Inainte sa nu mai exi-ste decat o

singura forma -de stat, cu. o Singura organizatie,a.d-

www.dacoromanica.ro
 284-

mlnistraVie §i diet& 4i nu oa mai inainte cand Po

Ionia avea organizatia ei functionarii ei, iar ii

tuania pe ai ei (1569).

Reforma religioasA.

Dar spuneam la inceputul acestei lecViuni ea

mai avem act= qi o a doua miec are tot aga de insem

nat& ca si reneqtereat aceasta este reforma care se

manifests in domeniul religios. Dvs. tirtiVi care au

fost motivele ce au ajutat la raspandirea ideilor

reformei. In primul rand este aceea care da dreptul

la secularizare a averilor bisericesti ei al doilea
introducerea limhii naVionale in biserica. Tot gran

Vie legaturilor cu Germanii s' au introdus ci ideile

reformei in Polonia. Se poate spume ca la un moment

dat toata nobilimea trecuse la protestantismnumai

regale ci curtenii ramasesera catolAci. Mai tarziu

se va produce ins& o contra reformat in urma careia

toti vor trece la catolicism, numai cateva:fanilii

vor rameme protestantetprintre eare ci smilia

www.dacoromanica.ro
 - 285 -

Itadziwill. Unul din membrii acestei familii 1421118

spa casfitorit cu o file& a lui Vagile Lupu pentru
care lueru. Miron Costin 11 dojenegte In cronica sa
pe domnul moldovean, ca ui -a casatorit flica cu un
protestant. Cu iirilejul trecerii la protastantism, a

nobililor, Blau dat mai multe edicte de pild& unul

la Torun altul in 1523 la Cracovia grin care se in-
terzicea aceasta religie, dar protestantismul sta.

rgspandit foarte repede gi a avut urmari culturale

foarte Insemnate. Intrucat unul din principalele
puncte ale protestantismului era introducerea limbii
nationale In biserica, ugor se va introduce aceasta
i in gmeniul literar. Tana acum totul se soils. in

limbs latina, deoarece limba national& nu era soco-

tit& demna de acest lucre. Riispandirea refomei In
Polonia a ajutat la rasp&ndirea gi mai ales la for-

marea
._ literaturii polone. Unul din cei care au con-
.
tribuit 3.a aspaudirea ac_esteia-a fort gi loan Las-

ki unchiul lui Albert Laski despre care am mai avut

www.dacoromanica.ro
 - 286 -

ocazia sa v4 pomenesc c&nd am vorbit de Despot Yoder

loan Laski a fost un scriitor ce a mers gi in An -

glia. In leg&tur& cu acest lucru este interesant

faptul ca Shakespeare are chiar unpersonagiu cu nu-

mele de Alaski care nu este -altul decgt Ioan Laski.

Dintre scriitorii prctestanti sunt cotiva ca-

re merits Ea fie pomeniti. Unul dintre ei este kin,

istoric gi se numeste Martin Bielski. Duper modelul

a numitelor Cosmografii, care sunt opere mai molt

geografic Ina, el a saris o opera mare cu titlul

'fiCronica lumii intregin in limba poloa. Lucrareat

aceasta cuprinde capitole despre toate tarile gi

este insotit& gi cu gravuri in lemn. A avut o ra
ap&ndire foarte mare, mai ales fiindca era scris&
pe inteleaul tuturor, intr'un stil popular, In _ea

se g&seste un capitol si despre Moldova. Aici ezi

sta pentru prima data acea povestire care zpune ca

not amfi urmagii unor talhari,careesteJLIEi>
qpnica lui "Creche. iceast& paveste este probabil

www.dacoromanica.ro
 .287
scOasadintr'o analogic pe care au fgcut-o huma-
nistliganume ei stiau ca Ovidiu a Post exilat aici

.de Augustus si de aici au Crezut ca Dacia era un

fel de Siberie a Romanilor unde erau tkimegi toti

raufgcatorii. Aceasta lucrare s=a bucurat de b ra

spandire fo'arte mare gi se vede cal a fast primitrcu

foarte mult interes, deoarece ea a avut trei editii

inca din timpul vietii autorului, ceea ce este un

lucru foarte insemnat chiar azt. Martin Bielski a
mai scris o carte al card.. titlu 1-am traduce "12217

tesupl cavalerese , in care el descrie felul de

luptd al popoarelor intre care vorbegte de Poloni,

de Turci, de Rusi, de Tgtari, Germani si intre-fe-

_barn° de lupta ale acestota vorbegte gi de eel

al Moldovenilor,. Pe acegtia el ii cunoagte fiindcg

luase parte la lupta dela Obe1tin (1531) unde Petru

Rates este invins ci pierde Pocutia.

tin al doilea protestant este Rey Nicolae care

poate fi socotit tac,primul scriitor Ieletristic po-

www.dacoromanica.ro
V. /
- 288

lones. El a scris un fel de Mule nDespre animale",

in pare cum se obignuegte da calitati omenegti ani-

maIelor. Un al treilea scriitor interesant din a -

ceasta vreme totprotestant ci el, este Stanislas

Orzechowski. El era fiul unui nobil polon casatorit
Cu o ruteanca ortodoxa. InfluenVat de religia mamei
sale, el a inceput lupta pentru dreptul preotilor de

a se easatori aga cum: era la ortodoxi, el facand

chiar aceasta cu toate ca era preot catolic. Cu toa-

te ca parasise religia catolica, sere sfaxgital vie-

tii sale el a trecut din nou la catolicism. Era un
omfoarte putiggonsequent cu el instigit data azi
13224neauna, main nu se sfia sa face toemai contra

riul. Frocedeul acesta de om putin serios 1-a' -sea-

zut firegte in ochii contenporanilor ea. El a sdris

o carte in latinegte catre papa in care cautA sa-1

demonstreze dreptul preotilor de a se easatori. El a

mai scris in latina niste cronici care'euprind au
at'at de mult cum se obicinuiau in evul mediu card se

www.dacoromanica.ro
 -289-
cuprindea Intrio singurd lucrarea toata istoria d-
menirii, ci el a sorts un fel de monografii.

Aceste monograrii se rezumau numai la anumite

epoci cuprinzand evenimentele petrecute numai In -

tr'o perioada de c& Viva ani. El culege am= fapte

qi Ile cat se poate lucrurt contemporane. Acest fel

de a aerie istoria cuprinde dou'd elemente nouli. In-

tatu istoriA raptelor povestite de el este o mono-

grafie qi al doilea aceste Zpte nu mai stint pove-

stite din auzite sau cetite, ci taunt Ingirarea unor

lucruri traite de autor, la care al a luat p'arte.

Lucrarea lui iStorica este intitulata "Rerum Polo-

nicarum ab excessu Si ismundLI libri III".

loan. Kochanowski.

Aliturt de acegti scriitori potestanti fon-

.

t atorl ai limbil literare polone, avem qi scriitori

catolici care au scris in eoeasti vreme in Polonia.

Dintre ei cel mai Insemnat este loan Kochanowski.

Paso .19
www.dacoromanica.ro
 - 290 -
Acosta a trait mu]...30-84 unde a
flout qi studii. Este un scriitor foarte_-case1 coru-
la i sift intimplat o mare nenorocire. El avea o fi..-
CA pe care o adora, dar care a murit qi aceasta 1-a
schimbat brusc .
Dintr tun scriitor ves-el cum fusese la incept.t
Koehanowski a devenit un scriitor tragic plAngand
in versuri adresate ficei sale toata jalea inimei
sale provocata de moartea acesteia. Acest eveniment
1-a indreptat catre vieata religioasa qi atunci el
a tradus psaltirea in versuri, traducere care 1-a
influentat pe Dosoftei care aerie% cu 100 de ani mai
tarziu. El mai aerie o aerie de eledi numite Iltrem
nii", dela grecescul trews a plangere. Al5turi de
aceezta,intr I un anume sens , el este fondatorul tea-
trului polon. El a saris In dialog, Intoarcerea BO-
Mor greci. LcViunea aceasta se petrece In antich_t-
tate cu subiect lust din istoria tratang,Thrs. ctiVi
Q. rasbotta troian eta inceput prin rapirea Eleoati
de Paris. El eerie numai momentul sand aalit-TiMLOi
www.dacoromanica.ro
 - 291 -
someazi. pe Troeni si dea inapoi pe Elena.Urmeaz5. o

discutie c-are imparte pe Troeni In dou4; unii care

Bustin ca e bine sa o dea inapoi, altii bare spun

cai acest lucru nu este damn fiind contra onoare for

care ar fi astfel almta in picioare. In acest timp
spare pe sceni qi Cameans flea tegelui Priam care
fovea aceasta calitate de a putea prevede viitorul.

Ea spune ca prevede pieireapatriei dack Elena nu va

fi inapoiati. Aceasta prezicere ins& ca i fn_treaga

piesa de aitfel, p.serui.Lochanewslcl. ca EA

faca aluzii la cele ce se petreceau in vremea se.

Discutille dintre Trioeini ii dau ocazia sa state

ca n' au nicl un rest'discutiile dintre Polon/ and
rfizboiul bate la uca. Dar ceea ce e culmea acestei

aluzii este tocmai Kofetia_ Cassandreilcand spune,

ca Cara acealta va fi impartitAtel gandinduftaa la

Ptlonia.

Deci cu aceasta ocazie scriitoril au tost la

datorie spre a da un avertisment societatii dirt

www.dacoromanica.ro
 -292-
timpul for despre cele ce vor-urma ca o consecinVa

a starii de lucruri din timpul acela.

N. Copernic.

AlIturi de el a mai fost qi un mare om de

qtiinta care trece cu mult graaitele Polenieiaste
vorba de Nicolaus Copernicus, care moare in 1543.E1
este cel dintalu care aratA ca papantal se InVarte..

qte in jurul soarelui, distrugand astfel teoria lui

rtolemem care spunea ca pimantul este central sis -

temului plantar. Parerea aceasta a lui a fost re-

luata de Gallileu in Italia ceva mai tarziu.

Istoriografia.

In afkirgit voi pomeni qi pe un istoric Martir

Cromer_ care era In, multe privinte un spirit media-

yll,pentruci el a scris o istorie ce cuprinde mil

de pagini,dar era gi un spirit al renagterii mai a-

los prin spiritul eau critic. tin scriitor istoric

al 2vului Mediu credo tot qi scrie deasemenea tot,

www.dacoromanica.ro
 - 293 -

au Cromer lucrurile nu mai star aria. El se Intrea-

ba de ce lucrurile aunt asa si um altfel si prin

aceasta el ajunge la stabilirea adevarului. De pil.

dA pang, la el to%i istoricii sustineau ca Slavii

aunt Sarmati, Cromer, acest savant al renasterii

pirlonetgaseste adevarul recunosout pant azi de

istoricibea Slavii nu aunt urmasii acestora; ei

sunt cunoscuti din vechime sub numele de Vendi
dupa cum apar In izvoarele latine, lucru pe care
1-am mai aratat intr'un alt curs.

Privitor la Romani, tot aga cm spiritul sau

critic si ajutat $i de cultura pe care a area, el
vede ca acestia nu aunt urmasii unor hoti, unor
talhari cum lansase sceasta parere Martin Bielski.

Din contra el arata ca Romanii aunt unnagii colons

for adusi in lacial de Traian. De mai mare valoare

este ins& o lucrare mai mica a lui intitulata "Po-

Ionia sive de situ stratibus le 2. bus re LYN

Poloniae ". Aceasta lucrare este foarte mutt apro-

fiat& de a lui Dimitrie Cantemir Descriptio Mol-

www.dacoromanica.ro
 -294.
daviae -, care ins& o scrie cu doua veacuri mai tam-
ziu. Este o lucrare de adevarat savant a acestui

clasic care se ridicase la un grad cu totul.Dociden,

tal.

.
Erin urmare avem o renastere care eaprinde

toate ramurile literare, artistica qi gtlintifice.

Este evoca da our A rAnAnterii in Polonia. Dupa a-
ceasta incepe imediat o decadere ce se accentueaza
cu timpul qi mai mult. Dar cu toata stralueirea a-
ceasta din Polonia, a renagterii qi reformei, In se-
colul XVI, totugi, de pilda Moldova noastra n'a a-

Tut nici un prilej sa se bucure de influenta ei.Lu-

crul acesta se datoregte faptului ea atat renagte-

rea cat qi reforma nu au patruns pang in regiunile

dela granita Poloniei, ci ele slau manifestat numai

Intro un cerc restrans cu central in capitala
r--
statn-
lui, la Cracovia.

-----000----

www.dacoromanica.ro
 -29 -
21..A,prilid 1937

Prele erea XIII.

Henric de Valois (1574) gi ;tefaa Bathory

(1575 - 1586).

Situatia Poloniei la stingerea Iazellonilor.

Dup& ce am vgizut situatia culturii din Po-

Ionia qi am ar&tat cum pit Dale dolla miccari Polo-

nia s'a incadrat In cultura europeaca, continuum

act= cu expunerea evenimentelor politice dap& stir
gerea lagellonilor la 1572. murin4, Sigismund Au-
gust, Wei rasat nici un urmaq. Din cauza aceasta
au,inceput agitatiile pentru ale gerea noului rage.

In feta dietei poloneze care singuri putea s& a-

leag& pe rege, as puteau prezenta canditati cart

nu era necesam s& fie din Polonia, ci puteau fi

gqi de peste hotar, dar cu conditia ca sl fie din-

www.dacoromanica.ro
 296 -
tr'o familie domnitoare. in ceea ce privea pe candi-
clo)ii care erau, Polonezi, acectia puteau fi chiar nu

mai nobili, nu numai decat din familia domnitoare.

Nu trobuo sa no mire faptul ca puteau fl aleqi cu
uqurinta qi strain/ la tronul Poloniei, fiindcg pe

vremeaaceea sistemul acesta era obionuit qi nu nu-

.

mai In Polonia. Dvs. qtiti ca de pilda un Sigismund

rege- al Boemiei a fost in acelaq timp qi rege al Un-

gariei, iar ceea mai tarziu qi Impgrat al imperiului

roman-germanic. ;i regitPoloni au writ deasemenea

In acelaq timp cate doug tronuri,de exemplu Yladi-

s supranumit de Varna,etc. Prin urmare la tronul

Poloniei rgmas acum vacant prim moarte a regelui Si-

gismund al II-lea Augustouteau sg-qi prezinte in

faVa dietei candidaturile lartLal nobili Poloni,
dar qi strgini care trebuiau sg fie din-familii dom-
.

hitoare din vreuna din tarile Europei. Fireqte ca

atunci cand regele era ales de nobili se IS

tulburgri care ca totdeaunn

schideau drumul strginilor sg, se amestece in trebu-
www.dacoromanica.ro
 - 297 -
rile interne ale Statului.Daca privim Cu atentie
desfaqurare4 evenimentelor ce au =mat dupa moar-
tea lui Sigismund II August, putem sa spuneni ca. in.
ea de pe acum incepe-decaderea Polbniei. Chia de
pe =um se vede interventia strainilor In sfaceri.
le interne ale Poloniei.

Deqi anumite lucruri faceau sa se poata pre-

vedea Inca de pe acum pieirea Poloniei, caci &lune-

carea ei pe pants decadentei incepuse, totuq4 Polo-

nia a mai trait zile de aparenti.glorieldeci din
punct de vedere intern era dezerganizata qi envie-

ta de lupte. La pieirea ei de mai tarziut a contri-

tult Sin primul rand decaderea politica. La aceasta

decadere politic& nu mai putin a dus inalaiderea (in
mului comerdial-tu deschiderea la Mares. NeAgra, de-

schidere ce cazuse in Dianne Turcilor prin ouceri-

rea de la Moldoveni ia Chiliei qi Cetatii-Albe.Co-

mertul fiind impiedicat in aceste parti., a dus la

decaderea financiara, despre care' am pomemit Intrto

www.dacoromanica.ro
 - 298 -
prelegere trecuta. Inchiderea acestui drum comer-
cial, parasit acum de bancherii apuseni in special
Genovezi si Venetieni, a at'as dupe el qi slabirea
relatiilor comerciale cu comercianvii Germani dela.
Marea Nordului. Dectderea financiarai a ftcut deci
ca acum la inceputul sec. XVI-lea criza interne et
se fact din ce in ce mai: simtita.
De pildi se constat& ca regelet nu mai avea
la un moment dat, bani cu care sa -gli plateasca ar-
mata sa de mercenari. Dar nici situatia oragelor nu
mai este asa de bona ea mai inainte. La aceasta in-
st a contribuit si o gresiti concepVie a sleahtei,
care duce o politica egoist& de class, interesan-
du-se numai de soarta nobililor. Profitand de fap-
tu] ca prin situatia for politics - dieta era for-
mat& din ei - puteau st fact leggi-, sleab.ta a luat
diferite masuri cu care au isbit mai ales In bur -P.-

ghezia care era asa de bogati. 4tim cum i-au.imPie-

dicat pe acegtia printrio masurt luati de ei, so.
www.dacoromanica.ro
 - 299 -
nu mai alba dreptal s& cumpere mina. In ceea ce prL
veqte comerVul- care iaza de venituri arortieenilor
s'au pus de citre nobili, chiar preturi maximale Ca-
re au dus la ruina comerciantilor, favorivind pe a-
gricultori. Agricultorii nu eran altii decat stapa-
nitorii de moqii, edicai nobilii.
Ins& cum spuneam cu toate aceste rele: de o
parte, ruina economici,' de alta eea politicittotuqi
Polqnia a mai cunoscut ceasuri de glorie, datorita
unor reforms flccute de Sigismund al II-lea August
la sfarqitul domniei lui. Ca Viva nobili an format a-
cum un grup de oam.eni care urmaxamt riciicarea Polo-
niei din starea precara in care as glisea. Grupul
a ista forma un fel de partid executiv,,.,qare se con-
ducea dupl.perceptul ca legile existents Vita. acum
In Polonia nu Bunt rele. Nu din cauza cal ele nu aunt
bune, Poloniiat ajuns intr o astfe I de decadere, ci
din cauzi ca aceste legi nu se apliat qi aunt cl.lca-
te de cei mart, etca tocmai de aces card le-au fa-
'cut.
www.dacoromanica.ro
 - 300

41 atunci acest partid a cerut 4,plicarea la-,

gilor oi respecterea lor,, crezand el in. felul ace-
sta se va ajunge la o reform& fericiti. Pe 1/m13a a-
ceasta s'a mai ficut of o reform& fiscal L.
piecare voevodat sau provincie trebuia sa
plstreze o parte din veniturile sale - ua sfert
care trebuiau sat serveasc& la in.tretinerea unei ar-
mate de calareVi In zalet care is fling acum. Acea-
sta cavalerie grew /narmat5. care era, samburele de
atac al armatei polone..uurta numele de quarViani,
de la quarto . sfert. La menVitterea situaViei Polo-
niei au contribuit oi imprejurarile externet care
acum nu mai arm aqa de defavorabile ca mai inainte.
Am Want cum puterea cavalerilor Rerm_ani di-
sparuse acum prin faptul ca inyinoi de Poloni, DMA.
In cele din urmi au trebuit silt le recunoascii suze-
ranitatea. Intro situaie nu tocmai bunii se gasea
acum qi duomanul din Riftsbito Ru.siat care trace
printrlo perioadi destul de critic& din pullet de ye..."
dere politic. Duplai moartea lui Ivan al IV-Tea urine a-
www.dacoromanica.ro
 - 301 -
a. 0 epoch ce este cunoscuth sub numele de "epoca

vremurilor triste" care a permds Polonilor sh cre-

caqtige% apro ape toate teritoriile pe care le pier-

duserh in epoca ofensivei rusegti. Prin urmare, a-

ceasta era, situatia generals in perioada de timp de

care ne ocupam.

Henric de Valois.

Pan& a& se &Jung& la alegerearegelui dupa

moartea lui Sigismund August,_ a fost un interegmiu

de vireo 2 ani. Cel care candidase qi reuglise sa fie

ales a fost Henric de Valois, ruda cu regele Fran-

tei Carol al IX-lea. Contra-canditatul lui Henric a,

fost unul din arhiducii, din numeroqii arhiduci ai

familiei de Habsburg) in favoarea caruia se ridica,-

se o familie foarte bogath ci tot pe atat de puter-

nica) anume familia Zborowski
Dar qi Henric de Valois area sustiniitorii

sal, pe adversarli Habsburgilor care aveau in frun

www.dacoromanica.ro
 - 302 -
tea for familia de nobili poloni a lui Zamojsklau-
tre aceste doua tabere qi in special Intre ce-
le dou4 familii oonducitoare,de o parte I.Zamojski

de alta Samuel Zborowski,s'au dat lupte dArze pen.

tru reuqitapartizanilor lor. Luptele dintre aceox

doi seii erau un fel de lupte de class intre nobi.

limea mica pe care se sprijinea Zamo3ski si nobili-

mea cea mare in fruntea careia se 0.sea Zborowski.

;leahta In fruntea careia era loan ZmnojbklisusVi-

nea ca nu este bine el se &Luca la tronul Poloniei

un Habsburg Made& membrii familiei Hbbsburgilor
aunt oameni tnva a#i sa cpnducA in chip absolut qi

°data ajunqi la tronul Poloniei, fireqte ca repre-

zentantul acestei familii va cAuta sA introduca

sistemul absolutismului. Acesta insa nu este pe pla

cul nobilimillofiindca In acest caz regele va avea

boat& puterea, iar nobilii vor fi reduqi la o si-

tuatie ca aceea pentru care atAta amar de vreme

luptaser& ca sA iasA din ea pe timpul Iagellonilor.

www.dacoromanica.ro
 -303
Afar& de aceasta Polonia era prea aprospe de Cara

In care Habsburgii domneau, ceea ce insemna un re-

al pericol pentru existents ei sub unhabsburg

contra cgrora nobilimea ar fi protestat sau s' ar

fi opus vreunaia din actiunile sale.

Din aceste motive Hearic de Valois era de
preierat, Vara lui fiind foarte departe nu inspire

nici un fel de teamg qi pe deasupra mai era qi ru-

dg cu Ludavic de Anjou regele ungariei care domni-

se.ei in Polonia.
Dar la tronul Poloniei. nu fusesera numai a-

ceqti doi candidati; mai fusese qi un al treilea,

este vorba de printul Fedor. Acest Fedor este fiul

lui Ivan al IV-lea cel Groaznic Vara' Rusiei,dar
care fiind ortodox n'a mai fost lust In seams. In
alegerea regelui Poloniei, interesant este ameste-
%
cul sultanului cat qi a domnului Moldovei care in

timpul acesta era loan Voda cel Cumplit. loan Voua

!meg nu se stricase cu Turcii 0 in calitate de su-

www.dacoromanica.ro
 -304-
zeran % al Moldovei, Sultanul Ii ordonase sa
__-
trimitA soli prin care sa intervie la alegerea "din

Polonia. In cele din urat dupa recomandatiile fAcu-

te de anbasadorul francez MOntlua, Henric a fost

ales. A fost ales bled, dap& ce i s'au pus niste

condiViuni foarte grele, anume sosind la Cracowia

a fost obligat sa iscaleascA o eerie de articole

prin care Intro altele iqi lua angajamentul sä nu

Duna biruri, sa nu faces rAsboiu. sa, nu iasA nicio-

data din cuvAntul dietei, sa nu asupreascA qi nici

at nu otirbeascA cu ceva drepturile nobilimei,etc.

Suit numite aceste articole Nienricianen,a-

dicA iscAlite de Henric qi ele an fost repetate

pentru'a fi respectate tuturor urmaqilor sal, on

de ate on a trebuit sa se faces o noua alegere.
Din cauza aceasta articolele henriciene s'au iaumit

"pieta convenete, adica inVelegerea dintre aleqi

qi alegatori.
Sosind la Cracowia, Henric a trecuit sa ju-

re ca va respecta angajamentul luat fata de condi-

www.dacoromanica.ro
 305

tiile impuse. Se spun c& intrand in catedral& unde

trebuia sa depuni jurbantul, el ar fi ezitat qi
ar fi spus c& in aceste conditiuni el nu mai e rege

ci un simplu figurant. Saborcwki ins& is r6spuns

promopt, juri sem hu mai ecti rege qi el a trebuit

s& se supunI. Domnia lui Henric de Valois In Polo-

nia a Post foarte scurt& i sla terminat intriun
mod ridicol pentru Polonezi. Und a aflat c& intre
timp regele Prantei Carol al II-lea, a murit far&

copii Henric, fiind moqtenitoral de drept al

acestuia deoarece-i era (rate, a fugit din Polonia

inapoi in Franta. Pentruca sa nt-1 opreasca cumva

Polonezii, Impreuna cu cativa amici ai en pe ne-

aqteptate Henric o porneqtean ascuns din capitala
sa Cracowia qi °and Polonli se trezesc an vAzut c&
nu mai au rege. Henric ajunge cu bine in Franta un-
cle este chiar ales in locul fratelui stiu sub numele

de Henric al III -lea. Fuga aceasta a regelui lor,

a st&rnit multe ironii la adresa Polonilor.

Faso. 20
www.dacoromanica.ro
 -30b
§tefan Bathory

Dar prin fuga sa Henric face ea nuiai dupes

cAteva luni dupg ce se terminaser& alegerile pentru
tronul Poloniei, BA se procedeze la alte alegeri car-

re fireqte nu sever efectua in liniqte. Din nou no-

bilii sunt chemati sa-qi dea parerea for in ceea co
priveqte pe noul rege qi iarAqi lupta dintre cele

douA familii reincepe. loan Zamojki sustinea ea sa

fie ales de data asta un principe din cei mici,din

tre cei mai slabi pentru ca astfel sa fie in main]-

10r, al qlealateilcare sa-1 faces sa lucreze dupe CUM

va vrea ea. Dar de data aceasta in alegerearegelui

se mai amestecata qi chesti4ni religioase. Zamoaki
vroia ca eel ales sit fie un catolic, protest i4

din contra vroiau un protestant.

In fine la -un an dup4 fugirlui Henric, la 1575

este ales ca reee al Poloniei °Pr le Ardealului

gtefam. Bathory. V4 amintiti ea Ardealul ajunsese un

www.dacoromanica.ro
 - 307 -
principat autonom sub suzeranitatea sultanului,fiind

inconjurat din toate pArtile de stApaniri sau de te-

ritorii vasale Turcilor, dupe cAderea Budhei sub

stapAnirea lor.
Dup& moart a fiului lui loan Zapolia, au ur-

mat direriti nobili din Ardeal ca voevo'zi ai acestui

principat intre care gi qtefan Bathory. Acesta duplt

ce Su ales in Polonia 16BA domnia Ardealului frate-

lui sau Cristofor Bathory care este tatal lui Si-

gq.

gismuna acela care a avut un rol aga de mare in dom-

Dia lui Mihaiu.Viteazul. yt. Bathory a trecut prin

Moldova In Polonia in care timp Petru adhiopul i-a

trines o sums de boeri ca sA-1 insoteascA. Bathory

era in primal rand un ogtean.

El intelegea ca mai inainte de toate BA aibe

o armatA puternica cu care voia sA ridice Polonia

din nou la trecuta ei glorie. Pentru aoeasta insA,
ii trebula linigte in interior unde Polonia era

www.dacoromanica.ro
 - 308 -

ruptft de certuri £ntre protestanti gi catolici in

mijlocul carora cele doul tarnilii ricrale Zamojiski-gi
Zborowki nu voia nici una sa se dea batuta.
Stefan Bathor1 a avat insa Intelepciunea sit
nu se amestece In ceea ce privea organizaVia
,
inter-
na, ci el. a cautat sa o lase In mane unui om price-
put, unui om puternic gi energic pe care el qi 1-a
ales In persoana lui loan Zamoiski, ceful gleahtei.
Alegerea sa nu a dat grog, caci acesta er= un om
foarte cult, facuse studii la Padova In Italia ci
Infiintase In oragul Zamosc - de uncle gi numele lui.
oscoal& inalta avand ca baza limba latina.In afar&
de aceasta era un Q. foarte ilabit de popiqcfcruia
ti Vines discursuri nu cu intorsalturi retorjce pli-
ne de eruditie, ci cu expresii adesea triviale dar
pline de miez qi inteles,ceea ce J-a adus foarte
mulVi partizanio Mai era acest Ioan Zamoji3ki.gi un
carte bun militar, aga cum a dovedit-o contra lui
siu Viteazul. $i a font numit comandantul armatei

www.dacoromanica.ro
 309

polone. Prin urmare Zamojski pe rang& faptal ca a-

vea in seama sa organizatia internal adick era can-
eel= al Poloniei, mai avea of comanda militara,a-
dica era hatman mare. Fireste nA indata ajuns la
putere, ca =ice politician, a cautat ski se rasbune

pe adversarii sal in speta pe Samuil Zborowski.Ace-

sta vazandu-se inlaturat dela puterea care Inc6pu-
se In manila adversarului sau a cautat sa faca
un complot, dar a fost descoperit. In urma acestul

lucru a fost apoi arestat i decapitat, ceea ce nu

era un lucru Area extraordinar pentru Moldova de
plida sau alte tari din Apus, dar Insemna foarte

mult -pentru Polonia care nu era obionuita cu aseme-

nea acte de autoritate. Din punct de vedere intern,

Polonia capita o bun& organizatie. In aceasta vreme

eau orgenizat tribunalele. Aceste tribunale pu

teau Judaea pe nobili oi spre deosebire de instan-

Vele de pe mogiile acestora unde eran judecati sa-

puoil lor, aceste tribunale eraa instante regale.

www.dacoromanica.ro
 -310-

Brau data.: anal 3n oragtul Lublin gi altal la Piotr-

kow. Zle sunt pomenite gi in cronica lui Ureche care

laud& pe Poloni spunind ca in Vara for exist& dreptar-

te qi craiul for nu poate lua nici un fel de atitudi-

ne contra sentintelor ce erau date de aceste tribune-

le.
Cazacii.

Deasemenea gi in organizaVia military se fac

reforme. Una din, primejdiile care anenintau Polonia

erau raidurile nesfargite ale Tatarilor,care Dario-

leau Vinuturile polone pe unde treceau. In Polonia

atunci s'a ascut de la sine, intr'un chila.spontan

deci, ca un aujloc de apgrare o organizaVie ce seat-

na cu a Titarilor. Clete de prad4 care mergeau foarte

repede ca gi Tatar ii* este vorba de Cazaci.

Acegtia erau Ruteni - Rugi mici din Ucraina -

dar erau amestecaVi gi cu strains. Multa vreme for

11 s' au zis "Bizovi" dupi localitatea Piz, fiind cu-

upset:%i qi in cronicele Uoldovei.

www.dacoromanica.ro
 - 311. -
Se mai numeau ci Cazaci Zoporojerii. Numele

acesta se datora faptului ca erau a4e zati dincolo

de pragurile - de cataractele Nipruluil spre deose-

bire de diVi Cazaci din Rusia, care nu intereseaza

cursul nostru - cei de la Don. La inceput ei areau

datoria sa apere frontierele Poloniei -dar din de-

fensivi au ajuns repede ofensivi patrnnzand pans in

Crimeea. In istoria Moldovei an avut Inc& din vre -

mea aceea importanV6, Made& au ajutat pe roan Vo-
da time de mai multe luni in rasboiul lui contra

Turcilor.
pupa infrangerea acestuia, ei au inv&Vat.

drumul Moldovei qi an inceput pe um& sa vines me-

reu sub pretextul c& ajut& s& is domniel pe rude de

ale acestuia pe care de aitfel le inventau. Primul

au care au venit a fost acel Ioan Potcoara,care se

numea astfel fiindc& era un om de o putere hercu-

lean& Incest rupea o potcoav& in Mini i care pre-

tindea ca e frate cu loan Vod1. Acesta cu ajutoral

www.dacoromanica.ro
 - 312 -

Cazacilor 11 rastoarna.pe Petra $c1 io ul dar la rani-

dul salt eate gonit de Turci. Dupa. el an mai venit
vireo 3 pretendenti de aceotia care toti-spuneau ca
Bunt frati cu fostul down moldovean, in realitate
nu erau cleat Cazaci, far& nici o legtOr& cu el,
Aceasta armata cazaceasca, care de fapt reprezenta
o putere anarhica, a fost recunoscutaqi mai apoi
a.ngajata cu plats de peen Bathory. S'au fkut o
eerie de registre In care erau trecuti ca angajati
ei care deci priraeau leai'd,cei din afar& de regi-
stru nu primeau leg% totuqi nu au fost desfiintiati
Legaturile cu Turcii *i cu Moldova.

Bathory a urmarit loveasca In primul rand

sa

in Rusia,de aceea a intbeiat pace c Turcii2,1

cumparata cu multe umilinte. V. aduceti aminte ca
beerld. Tom*a acela care 1-a rastarnat din domnie
pe Despot "Pada, a toat decapitat,1n Pelouia de
acestia, fiindea Turcii cerusera moartea lui. Ya
www.dacoromanica.ro
 - 313 .

spunsam c& aceast& decapitar e umllitoare pentru

Polonitfilndo& ei din afar& au foot s4liti a& in -

frtuag& dreptul ginVilor, dreptul de azll al refugia

=or politici. SI& mai intOmplat ins& de dou& on

acest lucrut Odati am loan Potcoa& care fugind la
Liow a Post decapitat. Aici aparenVele m&car aunt
salvate. El as ridicase dintre Cazaci qi Muse o
expeditie care ar ri putut da naqtere la tau rizbolu

cu Turcil qi atunci Pelonii 1-au pedepsit dand toto-

dat& qi Turcilor satisfactie.

Despre executarea lei loan Potcoav& aunt u-
nele povostirt4contemporane, care arata cum a Post
omorit 01 apoi ingropat de poporul care it iubea

foarte mult, intro biseric& ortodox& din Liow la

1577. Cinci ani mai tOrziu in 1582, un alt domn mol-
dovean lancu Sasul se refugiaz& si Pnieoia El

arlase ca sultanul urea s&-1 pedepseascaqi de ace-

ia tugise cu toate averile sale in Poloniav

4i el ins& are aceeagi soart& ea gi ceilalti

dot, este decapitat.

www.dacoromanica.ro
 314

De data aceasta regale Poloniei a vrut, sa dea

o dovadA CA Iantu Sasul merit& aceastA soarta qi de

ceea el dA o proclamatie prin care arata faptele

care iau adus moartea domnului moldovean. Anume el

spunea in proclam#ie chi Ian= Sasul ar ri deschis
fArA vole niqte scrisori ale solilor Polani, card a
ceqtia treceau prin Moldova. A Post ingropat in bi-
-
serica Bernardinilor din Mow, care este catolicAtqi
sceasta fiindca domnul moldovean trecuse qi el la

oatolicipm.
Cu toate acestea yStef an Bathory urmArea un

rAzboin cu Turcii. El stAtuse multi vreme in Ardeal

qi cunoqtea bine pe Turci, de aceea voia BA puna In

picioare o nouA cruciata contra lor. Se gandea numai

sA termine intAiu cu. Ruqii qi dupA aceea sA inceapA

lupta cu Turcii. Se cunosc toate planurile lui ri

"It

tratativele duse in acest scup i in Italia, dar ne-

norocirea a Yost ca el a murit de vreme qi n'a putut

sAqi purer planul in aplicare.

www.dacoromanica.ro
 315 ."

RAzboaele cu Rusii.

SA ne tntoarcem acum it rAzboiul cu Rusii.

Din cauza stApAmirii Livonii sau Curlandet, s'a
iscut iarAqi vechiul conflict cuBmsia care Vra6-
_

rea si ea o es ire la Mersa BalticA pain aceste re-

giuni. Din aceasti dorintl a RuSilor se nests rla-

boiul.Adaog fuse ca pentru aceastA regiune, cum vom

.---
vedea mai tArziu, s'a ivit ski un al treilea preten-

dent, Suedia, care va reusi sä o stibAneasca vreo

2 secole 9i jumAtate. 4t. Bathory, In douA expedi-

Vii - 1579 ski 1582 - a izbutit sitt recucereascA orar-

sul Polock $i aproape toate teritoriile pierdute

alts data sunt reluate scum. Avem de a face cu o
perioadA de intinderea Etlonezilor in spre RAsArit,
continuator de urmasii ..ti Bathory.

Cultura.

Mai rAmAne acum sl spunem °Steve cuvinte ei

despre culturA. Spune am ca ZamoJski era un om de

www.dacoromanica.ro
 .316-
cal-tura. El a infiintat pe moqia sa o qcoali Inalt&

qi a indemnat pe rege s& infiinteze o mare universi

tate, lucru pe care-1 qi face de altfel, aJpez&nd-o

In mod voit la Vilno. Aceast& universitate cat qi

celelalte qcoli ridicate act= au un caracter deose-

bit in ceea ce priveqte culture fat& de cele de pa-

ne scum ale Poloniei. Am aratat ca cultura 'de p&a&

acum al canai focar era unitersitatea deveniti hu-

manist& din Cracowia, era r&spAncit& numai intrlan
core restrans. Acum ltcrurile stau altfel; este a-

d9s dap& indemnul lui Zamojski Ordinal Iezuitilar.

Iezuitii fuseserg infiinVati tocmai acum In secZTI

qi spre deosebire de alte ordine, ei trebuiau s&
fie niqte calugAri foarte invatati cu scopul ca .sa

invete qi sa r&spandeascA religia catolic&-grin

mijlocul qcoalei. Astfel ei au deschis mai multe
tcolinumite colegii De teritoriul Polon4. Dela
inceput Intre Colegiile iezuite qi academiile de
mai inainte au Post deosebiri marl. cu toate C of

www.dacoromanica.ro
 317

.0.48 qi altele erau qcoli catolice. In timp ce In

academii nu puteau sa Invete detest numai student"

de religle.catolica, in colegii din potriva puteau

invata qi altii, in special Rutenii, cu scoppl pre-
cis de a raspandi qi printre ei catolicismul.Astfel
ca rezultatal ce se aspata dupes introducerea cole-

giilor In Polonia, este ea culture nu mai e re -

stransa la un cerc mic, ci e raspandita pe o su

fatal/ire, ceea ce a permis sa ajutga qi la alto

pbpoare ea de pilda la Moldoveni. Dar mai este Inca

ceva. Aceste colegii nu erau aqezate in centrele ce.

le mai mar", ci dimpotriva In cele mici spre exam-

41111 era unul In Camenita, ele deci aveau scopul ca

sa ridice ci sa cuItive tocmai regiunile lipsite de

qtiinta in special cele de le marginile tariff qi

mai ales la stele margini pe uncle erau ortodoxii.

Aqa,Incat se poate spune ca deqi Iezuitii n'au dat

qi n'au avut un Copernic sea un Kochanowski, totuqi

ceea ce culture a pierdut din punt de vedere al

www.dacoromanica.ro
 - 318 -

personalitatilor marcante, a cagtip.p* Drin exten-

siunea De care a capatat-o. Ea acum a reugit sa

treaca de granitelb Poloniei.

Aceasta cultura polonat nu era una nationals

ei era bazata pe filosofia antics, pe scriitorii

vechi era de fapt o cultoratumanista. Adaog ca Ioan

Zamo ski era inconjurat de oameni foarte invata i

gi ea printre bunii sal prieteni se numara si mare-
le Kochanoviski.

In afara de Polani Zamo ski a mai avut pe

langa el gi italieni, german4 ci chiar suedezi,$(4-
$

cretarul lui era un german care se numea Heiden-

stein ce era si unistorie de mare valoare. Acest
Heidenstein a scris in limba latina operile sale.

Dupa moartea lui tefan. Bathory el a descris lupte-

le on mihaiu Viteazul ci din punctul acesta de ve-

dere el este unul din izvoarele principale pentru

conflictul Poloniei cu Mihai Viteazul, deoarece ex-

prima parerea polona in ceea ce privegte acest con-

www.dacoromanica.ro
 319

flict. Dar ci pentru istoria Poloniel este foarte

insemnat, dbOarece el face parte dintre istoricii

care scrie dupes exemplul lui Tucidide, Tit Livia, etc

Se poate spune prin ummare ca ac-am avem de a face

cu o cultures care poate fi asemanata cu aceea de pa-

vremea lui Sigismund cel bAtrAn qi a lui Sigismund

al II-lea August.
Dupes cum se vede, Stefan Bathory a That unul

din cei mai vrednici regi pe care i-a avut Polonia.

El muri in 1586 Inc& tanAr-fiind. Dupes moartea sa

va trebui sä se aleagA alt rege e cAtre nobiame,

care Iii va da cu aceastA ocazie voturile sale lui
Sigismund Wasa care dupes cum qi numele 11 arata,fA-

cea parte din familia Wasa.

--000-m--,

www.dacoromanica.ro
 - 320 -

22 Aprilie 1937

Prelegerea %IV.

Sigismund III (1586-16 2) qi Cancelarul

Zamoiski.

Ale erea lui Siglsmund III.

Am aratat cum la alegerea lui tefan Bathory

la tronul Poloniei Iqi pusese caddidatura gi unnl

din arhiducii din familia Babsburgilor qi cum con-

tra acestuia se ridicase Loan Zanoiskitputernicul

nobil polon. Teama lui Zamoiski era ca nu cumva ar-
hiducele din familia de Habsburg venind la tronul

Poloniei sa nesocoteasca drepturile nobilimii qi

influentat de sitmatia din Cara lui, sa caute sfi

domneasca qi el absolut. Dar Ili dap& moartea lui

Stefan Bathory cu toatift opozitia In contra Habsbur-

www.dacoromanica.ro
 --321-

gilor, un membru al acestei familii si -a pus candi.

datura la tronul Poloniei. De data aceasta a fost

pus& o candidatur& precis& in persoana arhiducelui

Maximilian al Austriei. In vremea aceasta in Au -

stria domneaimpgratal Rudolf al II-lea. Acesta

era un om care fizicecte llsa mutt de dorit, era
inapt pentru domnie. Era un neurastenic, avea vede-

niip, nu era ins& un nebun, dar in on qi ce caz

starea sa inspira foarte mare ingrijorare.

'Niciodat& nu puteai pure baz& pe promisiuni-

le lui, fiindc& adesea uita c& le-a neut. De alt-

fel ImpAratul acesta este cunoscut din istoria lui
Mihaiu-Viteazul. In timpul cat a domnit el in impe-

riul romano-germanic, Rudolf al II-lea n'a avut ni-

ciodata conducerea erectly& a statului sgu. Aceast&

conducere o impartise dup& provinciile imperiului

eau intre arhiducii familial sale, Jar pentru sine

pastrase numai Boemialin eapitala c&reia - Praga -

se retrAsese. Fratele acestui imp&rat era ambitiosul

Pane. 21 www.dacoromanica.ro
 r322-
candidat la tronul Poloniei, Maximilian. Candidatu-
ra lui gdsise smid.Wfarj__taPolonial in Xruntea

Partizanilor s4i se afla familia Zborowski, marea

adversary a familial Zamoiski. Va spunamm ca Samuel

Zborowski geful acestei familii fusese decapitat cub

pef an Bathory la intervenVia lui Zamoiski, dar tea,-

tii lui sperau ca vor putea ed se rilzbuna la randul

for pe Zamoiski, daces la tronul Poloniei ar reugi

un candidat sustinut de ei. Din cauza aceasta fratii

Zborowski au cAutat sä sprijine pe cat le-a Post in

putint4 pe arhiducele austriac Maximilian. Dar nu

era numal candidature acestula. Pe de alt4 parte, se
ridica un alt candidat Sigismund Vasa a eirui fami-

lia domnea in Suedia. Cu toate ca aceasta rmnille

era 49-religie protestant4, Sigismund era catolic.

Pentru a impiedica pe Maximilian de Habsburg, a c5.-

rei familia nu putea el o sufere, loan Zamoiski a
sustinut pe candidatul suedez la ale gerea care a a-

NzL21.11152L De fapt acum se face o dubl4 ale-

sere, deoparte este ales ea rage Maximilian, de ea-
www.dacoromanica.ro
 -323 -
tre familia Zborowski si_partizaaii ei, de cealaltg

parte Zamoiski In fruntea qleahtei, aleg pe Sigis.

mund de lasa, astfel ca la un moment dat P Ionia
se trezeqte cu doi regi deodatg la tronul Eau. Din-

tre cei doi candidati cel mai sigur ca va rlimans

rege nu putea fi decat Sigismund care lug titlul de

al /II-lea, fiinded el era sprijinit de Zamoiski

care avea Inca foarte multgputere. El fusese acela

care guvernase de fapt Polonia pe timpul lui Qte.
Bathory, cu care se inrudea prin cgsgtoria lui au

sora acestuia Grizelda Bathory, qi afari de aceasta

el era qi qeful euprem - Hatmaa mare - al armatei.

Sta ajuns, din cauza adversitaVii care ere-

iase doi regi, dintre nobilil Poloni - la un ra

sboiu civil. Zamoiski in fruntea octirii sale ata-

ca, pe adversari qi sileqte pe Maximilian sg fugg

din Cracowia, urmarindu-1 pang in Silezia. In lupta,

decisiva ce a avut loc la Byezyna (1589) calitaVile

razboinice superioare ale lui Zamoiski, fac ca ar-.

www.dacoromanica.ro
 .324
mata lui Maximilian sA fie Infranta, iar el sA, fia

flout prizonier cul nobilul polon. Zamoiski pur-

tat cu aceasta ocazie foarte omene§te cu el si i-a

cerut numai sä renunte la tronul Poloniei pentru ca-

re lucre i-a luat o declaratie de renu4are. Cu toa-

te ca Maximilian a semnat aceastadeclaraVie,dupa.

aceea el tot a mai uneltit pentru ca sa capete

tronul.

In felul acesta Sigismund ajunge pe deplin

rage al Poloniei. Zamoiski este foarte_puternio In

acest timp, el reuggial

Poloniei *i sub Sigismund puterea aceasta a canoe-.
larului Poloniei continua, s& fie mare. Cu toate a-

cestea situatil12212nillalaHkiAmitet_awea
pe care o avea, fat& de e. Bathory.

12u tele tronul

De data aceasta Zamoiski nu mai este omul fa-

vorit al regelui. Sigismund deArasa_era_un tAnAr

www.dacoromanica.ro
 325

care avea idei deosebite de Zamoiski i care fatal

va duce la o situatie incordata intre et. El era
fiul regelui 'can al III-lea al Suediei qi deci mo-
qtenitorul direct al regatului scandinay. Pentra a-
ceasta el ',via ca sa. uneasa. Suedia qi Polonia qi
sa se intituleze rege in amAndoui aceste Orli La
1592 a merit tatAl sAu loan al. III-lea ci atunci el

a luat qi domnia Suediei. In. realitate Suedezil nu

1-au recunoscut ca fiind rege al for qi atunci el a
riimas ca sa domnessci numai cu numele in regatul ta-
tAlui situ. gonditia De care Suedezii i -au pus -o pen -

tru ca ski -1 recunoasua a fort aceea ca

drept rege,

el s5. nu vie niciodatl in Suedia, ci sa atea numai

in Polonia. Tat locul lui sa guveraeze Suedia un re-
prezentant al sau, care a fost ales In persoana fra-
telui fostului rege loan qi deci a unchiului lui Si-
gismund, Carol.
Sitva dau aici un mic tablou genealogic pen-
tru a vedea mai bine legaturile de rulenie dintre re
gel. Sigismund qi guvernatorul Suediei. loan al. III-
www.dacoromanica.ro
 -326-

lea regele Suediei moare in 1592 qi are un f pe

Sigismund care este ales in 1586 rege al Ipolonilor.

Fratele regelti Ioan al III-lea este Carol,

de la 1592 ales guvernater al Sudiei pentruca pu-

tin dupa aceasta sa-qi is titlul der sub numele

de Carol al II-lea. El are un fiu pe vestitul sau

urmaq, Gustav Adolf pe care-1 cunoaqteti din ram-
boiul de 30 de ani qi care deci e var cu Sigismund

regele Poloniei. Iata act= schematie acest tablou:

Loan al III-a +1592 ----- Carol II guverna-

tor apoi
rege al
Suediei

Sigismund - regele po- Gustav Adolf - rege-

lon ales in le Suediei
1586 din razb.
de 30 ani

Situatia aceasta de stapanitor numai cu nu.

mete al regatului Suediei, nu44 convenea insa lui

Sigismund, de aceea el a incercat sa-qi reia tro-

nul. Dar pentru aceasta el avea nevoe de armata 4i

www.dacoromanica.ro
 - 32? -

de bani. In privinVa aceasta baza pe care se spriji-

nea pentru atingerea planului sdu era In Polonia.

Aici Insa-a Intalnft opozitia.celui care-1 sustinu-

se la alegerea urmacului la tronul lui Bathory, adi-

cdt a cancelarului Zamoiski.Acestmia nu-i placee de-

loc - mai ales ca nu vedea nici un folos pentru Ca-

ra lui In aceastd actiune -'sa cheltuiascd. fortele

Poloniei intro expeditie contra Suediei. Pe langd

acest conflict de interese as putea spune, mai era

un altul, de principii. Regale era un catolic fana-

tic influentat foarte mult de scriitorii din vremea

lui $i In special de un predicator foarte renumit,

Petre Skarga. Acesta a saris o multime de predict

cu un caracter mai mult politic. Fiind in favoruri-

le lui Sigismund, el venea qi Linea ci la curtea re-

gala asemenea predict in care sfAtuia pe nobili cum
sd guverneze. Petre Skarga in predicile lui se aratd
un convins conservator, deasemenea cere regelui s4

domneasci in mod absolut sa nu permit& diferitele

www.dacoromanica.ro
 -328 -

migcAri de indepandenVA, ci sA domneascA 40. sift

sternal apusulai. In priviaa religiei el spunea ca
nu are nici un rost ca sa existe atatea religii,
ci Intr'un stat nu trebue sit fie dealt o singuir#

religte gi pentru aceasta toate celelalte sA fie

oprite. Acest lucre pentru Poldni era o grea lovi-

twit dacA star fi intamplat gi de aceea el da na.

gtere la conflicte, cAci nici ortodoxii nici pro.

testanVii nu vroiau sA-gi pArAseasca credinta for

pentru a imbrAViga catolicisma. In felul acesta

predicile lul Slcarganu fAceau aitceva cleat sa-1

112mme pe rege sit diatmgA libertatea gleattei_si

a religiei, in favoarea absolutismului qi al cato-

licismului. La realizarea acestor planuri, Sigi-

smund s'a sprijinit qi pe concursul iezuiVilOr.

Ivan Zamoiski rose, ca ger al gleahtei qi armatei

gi pe deasupra gi caacelar al statului, s'a opus,

ceea ce a dus la conflicte cu regele,care conflic

is puteau 64 is o formA destul de gravy, dar Petre

www.dacoromanica.ro
 329

Skarga a reuyit s&-i Impace. 14pAcarea aceasta era

nrmal de form ft, dar totayi ea a inliturat tulbur&ri-

le ce s'ar fi putut pate din neInVelegerile ce se

iscaser& Intre ei. Mai trebue sa va spun c& politi:

ca pe care o ducea Zamoiski era cu total independen-

t& de voinVa regelui.

El ficea cand urea r&zboiu yi Indaeia dease-

menea and urea tratacte akroape totdeauna petite Ca-

pul regelui. V& spuneam adineauri ca regele Sigi -

smund nu era multimiit cu domnia nominal& In Suedia

yi c& dorea wiaefectiyl. Amestecul Poloniei in Sue-

dia a adus Ins& im rau /flyers, amestecul Sue diei fa
w
Polonia. In 1598 Sigismund a trecut W4 Baltic& In
Suedia qi a atacat pe unchiul sau CaroliLugta s'a
dat la Link5ping qi Sigismund este Infriint. El se

Intoarce inapoi cn figaduiala c& va fi recuflos out .t

rege al Suediei, dar s& faci Dine s it nu se mai In-
toara 4n Suedia. In cele din arm& Carol se intitu
leas& rege, "band name le de Carol el IX-lea. Atacu-

www.dacoromanica.ro
 -330
rile lui Sigismund In Suedia aduce dupe ele o con-
tra ore.asiva suedeza in Polonia. Vag aduceti aminte
ca regiunea aceea care se intinde dealungul M.Balti-
ce, care rusese sub stapa'nirea cavalerilor purtatori
4e spade cunoscuta sub numele de Livonia sau In
istorie. Curlanda, a fost un mar de discordie Intre
"Po Ionia qi Rusia. De data aceasta se adaoga. qi Sue-
dia care oocupa chiar dupe ce Carol 4-lea Infrange
pe Zamoiski. Rasboiul pentru aceasta regiune este
continuat qi dupe moarte a lui Carol. de oa-

Gustav Adolf, pans cand la

1629 se Incheea can tratat de pace. Prin acest tra-
tatt Suedia se intinde qi pe malul audio al M.Balti-
ce, punand stapanire pe teritoriul Curlandei. Rao-
nezii nu capatato.decat o palida satisfactie de or-
din economic, anume pehtt'u marfurile polone ce se
vor aduce la M.Balticatnu se va plati.4212210.
k--
In curand dap& aceasta Gustav Adolf intra in razbo-
iul de 30 ant care are ca rezultat m5rirea terito-
www.dacoromanica.ro
 331 -

rialicecte a Suediei, prin. Intinderea stapanirei

sale ci asupra tinutului Pomeraniei. Prin urmare Ma-

rea Baltic& ajunge fn aceste moment un lac suedez

In care Suedia va face ceea ce va iroi. Iota deci

ca deacum comerVul polonez Incepe sit fie oprit qi pe

M.Baltic& de Suedezi, dupes ce mai de malt fusese

oprit pe M. aleagra de Turci.

Chestiunea Orientului.Li a cresting..

0-alt& chestiune grave In afar& de aceasta a

fort aceea a Orientului. Chestiunea Orientului pe

no/ no intereseaza mai de aproape, c&ci in ea intra

qi #stile noaatre. In legatur& cu ea este o mare

personalitate care se ridici acum In Mumteniateste

vorba dB Mihaiu Viteazul. Rita acum aspectul acestel

chestiuni In vremea regelui Sigismund al III-lea.

Viispuneas c& Rudolf al II-lea era un
rat incapabil care Haase conducerea imperiului sau
pe mama mai multor arhiduct. In realitate cel care

www.dacoromanica.ro
 - 332 -
avea cuvintul hotAritor in politica dela Pragatera

fiul vestitului Carol al V-lea, regale Spaniel. Pi-

lip al II-lea. 4titi ca acesta a Post ulna din cei

mai maxi regi ai Spaniel. El a That acela care a

inceput cucerirea Angliei, trimitAnd in 1588 acea
formidabilA flat& cunoscut1 sub numele de "Invinci.

bile armada", care a avut o soar% atAt de nenoro-

citA din cauza furtunei care a surprins-o pe mare,

scapAnd astfel Anglia de un mare pericol. Din moti,

ve economice insA, acest Filip al II-lea urmAren

distrugerea puterii otananp.Ateasta fiindcA flota

de corsari turci din Alger, tot timpul ii ataca qi

aefuia corAbiile sale de comert. Ca o urmare a a-

cestui lucre, Dvs. canoasteti aces. luptA a Spanio-

lilor cu Turcil 1 Lepanto 1571 terminate in favoa

rea lui Filip. In epoca ce no preocupi pe noi,Tur-
'cii se refficusera complet in ceea ce privegte

pierderile pe care le-au suferit atunci. Lucrul

acesta nu convenea lui Filip, care indeama pe Rue.
www.dacoromanica.ro
 333

Aolf al II-lea qi pe,Sigismund ca s4 inceapii lupta

Cu =rail. La measta luptl,contribue qi papa Cle-

ment VIII, °pea ce d& un aspect de cruciadk. Papa
---__---_ cares se
void casa cucereascaeonstantinopolulinumeascitCle-
mentina. In ea intra Spania, Austria, statele din
Nordul Italiei: Parma , Modena in afar& de

Xenetia care se iq*casecu Turcii. Sta. urmgrit of

atragerim Poloniei in aceasta expeditie. Dar dup4

cum mai spuneam in alt4 prelegere, Polonli nu aveau

nici un interes- ei fiind retract prin. aqezarea V4-
rii lor, din calea tturcilor qi deci din punctul for

de vedere egoist, puteau s4 priveasc4 liniqtiti lup-

ta cea mare dintre cele dada puteri. Este adevarat

.c4 fuseser4 unele tulburari cu Turcii, dar datorita

Cazacilor sau a-Tatarilor care intrau cared intr'o

parte arid in alta. Exists chiar ciudatul plan ca

la 1590 sultanul sa porneasa in contra Poloniei sa

r5stoarne pe regale Sigismund qi s4 pun4 in locul

lui - qi aici lucrul curios - pe Tetru $chiopul dom-

www.dacoromanica.ro
 -334-
nul Moldovei. 116sboiul este evitat i in 1592 se

incheie un tratact mai mult comercial.

In acest tratact Polonti.c5plitou unele.pri.

vilegii mai ales lu ceea ce priveau_taxe,le Tamale,

dar nu ceea ce doreau ei of anume ca pe M.Neagra,

corAbille for sa pluteasca libere.

Pentruca sa poata avea of concursul Poloniei

aceasta liga creotina racuta din initiativa lui Fi.

.
lip al II-lea al Spaniel, incepe tratativele cuFt-
lonezii. In Polonia, imediat se nasc doua curentes
unul care dorea ca ea sa intre in rasboiul contra
,--
Turcilor in fruntea eareia se gasea ci regele Si -

sismund of un altul care era contra acestui lucru,

avancrin frunte pe cancelarul loan Zamoiski.Acesta
era un om cu mult simt politic of mai ales foarte

oiret. El luptase contra Habsburgilor oi spunea ca

acum nu putea 85. lupte pentru ei. Mai ales ca mai

era iii 0 alta rivalitate Intre Polonia ci Austria.

j1 una oi alta, aceste dou& state ci.2.:Tal.11111.§,

www.dacoromanica.ro
 335 -
qi deci stapanirea asupra teritoriilor tarilor noa

stre. VedeIi ce importanV1 aveau Inca de pe atunci

problemelE. economice. Cum eqirea la M.NeagrA nu se

putea face cleat plan Varile noastre, dietapolonit a

spus ca Polonia primeqte sa intre in liga dar cu con-

diVia ca In caz de victorie, Tara Romaneasc5 0...M.91

dava sa devina vasalele ei qi sa fie libera sa fad/.

pe M.Neagra comer, smintind cu aceasta ocazie, de

un tratat al for cu VeneVienii. Deci rivalitatea din

tre Polonia $i Austria era pentru tarile noastre,dar

ei iqi f5ceau socotelile far& ca sa mai aibe in ve

dere qi partile interesate, adic5. principatele va

lahe, c5ci aici s' au isbit qi Polonia qi Austria de

rezistenta lui Mihaiu Viteazul, care lea incureat

.
toate planurile.

Mihaiu Viteazul.

Care era acium politicelpte situatiile adver.

sarilor, Austria Polonia qi Varile noastre ?

www.dacoromanica.ro
 -336-

Austria era aproape stapana In Ardeal.unde

domnia Sigismund Bathory, In Moldova era down Aron

Voda, iar iii Muntenia la 1593 venire la tron Mihaiu

Viteazul. In Polonia situatia era destul de incor-

data intre cele doua-partide cu toata hotgrirea pe
care o luase dieta sub rezerva condiViunilor pose

__de a intra in liga cresting. Tentai de ocazia ce

li se oferea de a scapa de sub suzeranitatea tur-
ceascat_toti cei 3 damni din principatele romanesti

au aderat la liga cresting. Sigismund Bathory ar fi

vrut ca el sa capete in caz de reuilata suzeranita-

tea asupra celorlalte doua principate valahe.Din-

tre acegsti domnitori, cea mai interesanta figura

este fara indoialg aceea a domnului Tarii Roma -

nefti. El nu trebue considerat aqa cum au facut-o
nnii ca o amid. a Basburgilor. El a fost un spirit
liber independent, urmarit de ideea unei maxi cru-

ciade contra Turcilor, in dorinta de glorie, in do-

riniVa de a face ca numele sau sa ramana in istorie,

www.dacoromanica.ro
 - 337 -
a$ a cum singur o spune intr'una din scrisorile sa-

le. Pentru realizarea acestui stop se observes ca

Mihaiu Viteazul este gata s4 sacrifice ins4i Vara

sa, ceea ce este cu totul deosebit de cealalt4 mare

figures a istoriei neamului nostru, de pefan eel Ma,

re. Acesta eves un om camparat, foarte pracqc, al

carui ideal politic era p5strarea prin orice mij-

lloace a Varisoarei lui. Din contra Mihaiu Viteazul

cu.toata inferioritatea lui in ceea ce privea post-
bilit&Vile materiale qi armate faVI de otom

se sfia sari atace pe aceqtia chiar in Vara loran

drdsneal4 foarte mare care-1 face sa scrie Papei
Clement c4 dac4 el ar avea o armat4 mai numeroasa
ar cuceri far/ greutate Constantinopoln/. Poets 04

tocmai deosebirii acesteia dintre cei doi oaneni,

de datoreste lunga domnie a chibzuitului domn m01,-

dovean, ca qi scurta dar gloriOasa domnie a Vitea-

zului Mihaiu. Trebue insa sa spunem un lucre care

www.dacoromanica.ro
 -338-

ne permite sa £nelegem dece la un moment dat Mi-

haiu lila mai avut sprijinul boerilor sai.Boerimea

lui Mihaiu Viteazul era format& din owneni carelfl-

reqte, au prima cu buourie-sa lupte contra Tyrol-

lor. Dar ei au primit aceasta lupta nu din motivele

pentru care o pornise domnul lor. Ei au this lupta

-
din motive mai mult egoiste, de a scapa de suzera-

nitatea turceasca ce be rapea o insemnata parte a

veniturilor lor, dar niciodata n'au aderat la planu-

rile utopice ale domnului lor.

Prin urmare, atat domnul muntean cat gicel
moldovean erau de parere sa se rasboiasca cu Turcii
Incepand ostilitaVile printrio rascoala contra lor,

la momentul potrivit. Mihaiu a gas it acest moment

in 1594 tend strangand pe toVi Turcii din. Bucureqti

el ii macelareqte.

Polonia qi Frinoipatele R6mame.

Care este pozitia pe care o is Polonia faVa

de actiunea domnilor din principatele valahe ?
www.dacoromanica.ro
 - 339 -
Polonia de- la inceput is o atitudine defavo-

rabila fat& de miqcarea de revolt& a Romanilor din

cele dou& principate, ba chiar unn&reqte sa schimbe

pe domnii Romani qi 01.4 inlocuiasca cu altii. Za-

moiski, care avea foarte multe simpatii in Ardeal,

erau explicabile,calci an viizut ca soVia lui eras

ardeleanc& din familia Bathory porneqte chiar s&

pun& in aplicare acest gand. El era oarecum sustinut

qi de Sigismund Bathory al Ardealului di carui var.

cardinalul Andrei Bathory era foarte apropiat prie-

ten lui Zamoiski.

Dar
,p,
pentruoa s& poat& reuqi, Zamoiski trebu-
ia sA inchee pace cu Turcii, afar& de aceasta mai e-

ra ceva. Planurile lui nu erau twor de indeplinit,

fitndc& in Polonia, in afar& de rage se mai pornise

un curent contra lui. ySi anume acum mai erau Impo-

triva lui qi nobilii ortodoxi in fruntea agrora se

gasea ducele Constantin Vasile de Ostrog prieten al

lui Mihaiu Viteazul. La ctrtea acestui mare nobil

polon sta saris una din vestitele poeme despre fap-

www.dacoromanica.ro
 -340.

tele si vitejiile lui Mihaiu Viteazul.

Au fast mai multe, caci fame. domnului roman

se raspandise im toata peninsula Balcanica, mai a-

les, care vedea in el pe un adevarat mantuitor.Cu-

rentul acesta este determinat mai ales din cauza

unui sinod care vrand ne vrAnd, a proclamat pe or-
todoxi uniri cu_catolicii (Brest-Litovsk 1595).Con-
..

stantin de Ostrog era contraAcestei uniri $i abea

astepta momentul ca sa se rascoale in contra lui Za-
moiski care fusese acela care prezidase acest sinod.
4titi ca Mihaiu Viteazul reuseste sa recucco,

rouse& dela pagani cetaVile de pe Dunare, Braila,

Giurgiu, Turnuotcy, dupa care in 1595 are loc expe-

in care.
ditia dela Calugareni a lui Siam, Rasa. In momentul

iar Mihaiu se retrasese spre munti, vine o armata

1191191Lmmemploscuta de Sigismund sub conduoerea lui

Ioaa Zamoiski. Cancelarul polon avusese diferite
ganduri cu pri cipatele romanestil venise la inceput

Cu p anal casa transforms amandoua principatele in

www.dacoromanica.ro
 '7 A
1°' -4

teritorii vas ale Poloniei. and sta. aflat aici ins a,

vazand care era situatia si-a luat seama ei sla an- )

dit sa is numai Moldova, iar Muntenia sa ramana fur-

cilor.

Aron Voda fusese detronat ei in local lui ru-

sese ridicat la rangul de donLjntefan Rasvan care se

nice ca era de origin tigan. 4,22EtaaS2stRAElktL

de boerii care nu vroiau sa aibe ca domn pe un om

al carui neam este rob ei de aceea ei tree la Polaii.

In tabarapolona a lui Zamoiski se aduna o diets

moldoveana in care se hOtIraete ca cel mai demo din-

tre boerii Moldoveni a is domnia. Aoesta este ales

in persoana lui Ieremia Movila. Se spun ea fusese-
ra doi candidati (al doilea era Luca Stroit) ei ea
Zamoiski mult timp a stat la- indoiala earl *din cei

doi sa-i des sprijinul sau, PanLin cele a.n urmil I

1-a dat lui I.Movila care era favorabil boerilor,

era deci mai puterdie 1$i mai avea §i frate Gheorghe

care era Mitropolit, deci avea, ei biserica cu el.Ce

lalalt boer care fusese contra candidatul lui I.M0,
www.dacoromanica.ro
 - 342 -
era
vita, Luca Stroict, multA vreme mare logofato n on
foarte invAtat. Acest Luca Stroici este acela care
pentru prima &IVA a Boris cu litere latine rugaciu-
nea "TatAl nostrum.
Cronicarii Poloni povestesc cum stet ales
down al Moldovei Ieremia MovilA. Deasemenea cum a
fost inlaturat ;t. Iblevailuile c5rui tunuri fusesera
aruncate intr fun lac de unde numai rattle se mai ye-
deau. Odata ins& cu Sin= Pava care nAvalise in Mun-
tenia n5.valeso In Moldova ei Tatarii din Bugeac_,_
ca 2a rAsbun.e tradarea acectia fiin.dca intrase in
liga cregtin5. In Moldova ei dau de Poloni. Intre
armatele polone itj_sale._±.12 -tatald,e o
1.upt5. lang5. TuVora, dar o lupta nu decisiv5._, a una
de tranqee. In cele din urmA intervene Iremeia Itavi.
15. care impact lucrurile f5.cand in aia fel incest s5.
se Inches pace.
Cand boerii Moldoveni au venit in. tabgra tA-
tAreasca, se spun a hanul Tatarilor ar fi inceput
www.dacoromanica.ro
 - 34-3 -0
sa strige "Bogdani, Bogdani - adic Moldoveni - voi

totdeauna qtiti sa Ingurcati lucrurile". Se hotiri-

qte ca MoldOva s5. ramana vasala Turcilor, iar hatma-
nul polon sa-qi retraa4 annata sa. pronicarii Poloni

spun ca au aceasta ocazie Ieremia Movila a mai ciun-

tit din trupul moldove4 r, sate prin care qi satul

CiubAxciul, care stifle date pentru "caslele" (locul

pentru lerstatul vitelor) hanului Ele s au
mai numit qi "cele 7 sate haneqti", adica cele 7 sa-
te care erau sub stapanirea hanului, qi se gaseau ce

va mai jos de Tighina. In timpul and armata polona

Lite mai gIsea In Moldova, a venit un sol dela Mihaiu

Ifiteazul care a cerut lui Zamoiski sari vine in a-

jiutor domnului muntean care pentru acest lucru va
;ecunoaste suzeranitatea Poloniei.
Zamoiski ii rilspunde cu apiritul lui vulgar

ca Mihaiu ii eel% acurn lingura sa momAnce qi el, du-

pa ce slausaturat Turcii.
De rapt cancelarul polon nu prea avea drepta-

te fiindea prin refuzul acesta al lui a pierdnt un

www.dacoromanica.ro
 - 344 -
prilej favorabil de atacare a Munteniei - care nu e-
ra intro stare prea rea n urnia luptei de lii-Cgiugg.-
-rani - la Po Ionia. In mice caz se pare GA nu a vrut
o luptg. cu Turcii qi de aceea a refuzat ski dea aju-
tor lui Mihaiu Viteazul. &Ind slalJktstL._,I..n-Polonia.s
Zamoiski, a fost o explozie contra introngrii Movi-
lestilor In Moldova.Chiar de Ftpti a fost colt& L este
o scrisoare a lui Sapieha in care Lituanii spun ce.
nobilimea VAri1 "Oa aprobat ci uici nos: participat

au ceva la comedia din Moldova. Fapt este ca Mihaiu

Viteazul a putut elibera Muntenia de Turei numai cu
fibrtele sale ci ajutat puffin ci de Lisa erecting. grin
micul ajutor trimes lui de Sigismun.d Bathory_i de la
Poloni primind un net refuz. Prin aceasta deci s'a
adlineit ci mai mult prietenia lui Mihaiu cu Sigismurd
qi au crescut evident disemSiunile au Polonii.
Doug au fort motivele mai ins emnate -care au
ficut ca discoidLa cu Polonia sa se mg i. Intre
Mihaiu Viteazul ci leremia Movila a isbucnit un eon-

www.dacoromanica.ro
 - 345 -
filet qi aceasta din cauzA ca domnul Moldovei a rupt
legaturile pe care inaintasul eau Aron le avusese
cu liga crestina
__ .
qi aceasta Mihaiu Viteazul a soco-
tit-o drept o tradare, ceea ce 1-a determinat sit
sprijine pe toti contra-candidaVii care dorean. tro-
nul Moldovei.
Al doilea motiv este ca la rindul lui .Ieremia
Movill a cAutat sit rastoarne pe Mihaiu Viteazul.In
locul acestuia domnul moldovean vroia sit puni pe
un frate al situ Simion, lucre pe care Mihaiu 1-a a-
flat. La acestea se mai adauga $i un alt fgpt.Este
vorba de cucerirea Ardealului, care cucerire izbea
aProspe direct qi in Polonia. Dvs. stiVi dela Isto-
ria Romani lor, ca Sigismund Bathory era un
tgrit. un om despre care Mihaiu Viteazul intro
scrisoare a sa spun ca nici el singer an ctie ce
urea. Acesta se hotariste la un momenta dat sat lase
domnia Ardealului si pleats in Silezia uncle traptir a
tul Rudolf II caruia ii ramasese principatul de pe.
www.dacoromanica.ro
 - 346 -

ate munti Ii da doua ducate care sa fie ale sale.

Putin ins& diva aceea, Sigismund se gandegte ca nla

Mut bins ceea ce a facet i se intoarce iar in
Ardeal. Nu ramune insa mult aici ci pleaca din nou

de data asta definitiv, lasand conducerea in mair1.

le varului au Andrei Bathory cardinalul, pe care-I

chemase pentru aceasta din Polonia.

Andrei Bathory era Insa prietenal Polonilor.

RAzboiul lui_Mihain-iiteazul contra lui insemna di-

strugerta legaturilor care :arantal Polonilor iu-

fluentastatalui for in Ardeal.

Prin cucerirea Ardealului Polonia pierdea pe
unul din principatele care datorita cpnducgtorului
sau atat de prieten Polonilor, primea fara nicio

opoziVie suzeranitatea Poloniei.

Yom vedea ca aceasta da4manie se adanceote

mai mult fiindca Mihaiu Viteazul intra in legaturi

611 adversarii lui Zamoiski, cu acel Constantin de

gatragAi chiar urea 8a ajute intronarea lui Maxi-

Milian in Polonia.
wom.0000
www.dacoromanica.ro
 -347-
12 Maiu 1937

Preleserea XV-a

Sigismund III (continuare),

Ajunsesem in lecViunea ultima, dinainte de

vacanta, sa tratez despre politica Poloniei in vre-

mea regelui Sigismund al III-lea din familia Wasa,

domnitoare in Suedia. Am aratat cum devenind rege

al Poloniei, Sigismund a pornit lupte Cu Suedia.pen,

tru cApAtarea tronului gi al acestei tari, rAsboaie

care i-au fast fatale, deoarece ele au rezultat din

contra, pierderea coastelor M.Baltice, care mai Ina,

irate fusesera ale Poloniei.

Conflictul Poloniei Cu Mihaiu Viteazul.

Deasemenea ne-am ocupat de legAturile cu 0-

rientul clominat in aceastA vreme de marea figura a

www.dacoromanica.ro
 - 311-8 -

domnului Munteniet, Mihaiu. Viteazul. Spuneam atunci

cum domnul muntean a avut o politica contrara Polo-

niet qi de apropiere feta de Habsburgi. De fapt

and zicem politica polonA in Orient, zicem politi-

ca lui Dan Zamoiski, care voice sa -$i croiesca o e-
9ire la M.Neagra qi sa cagtige gi cele trei princi-
pate romansgti sau cel butin sa cagtiGe Moldova de-
finitiv. Dorintei acesteia a lui Zamoiski itajosnii

o altA dorinta care tindea catre acelegtel gi anur.

me era dinestia liabsburgilor care de mult =area
Asa oucerirea principatelor de la Turci. in cau-
za acestei rivalitati Polonia a refuzat sa intre in

liga ce am spas ca luase f iin It la indemnul Spaniei

gi al papei, contra Turcilor. De fapt I.Zamoiski

fusese acela care refuzase prompt acest lucru, ,tea

toate ca regele inclin= sa accepte participarea la

eventuala eructed& ce star fi format de liga. Ati
vazut ca la un moment dat Polonia reuqise sa aibe

gi Ardealul sub suzeranitatea ei grin prezentst lui

www.dacoromanica.ro
 - 349 -

Andrei Bathory, unul din amicii lui Zamoiski, In

scaunul de voevod al acestui principat romanesc.

Pe Maga suzeranitatea asupra Ardealului,Po-

Ionia mai avea ca vasala qi pe cel de al doilea
principal roman, In care domnea omul pus de ei Ie-

remia Movila, Moldova.

Ramasese numai Muntenia asupra careia Polonii
cautau sa-qi impunk voinVa. Se parea ca Mihaiu va

cadea qi el ca qi Bathory qi Aron Voda. Insa dom-

nul muntean nu era unul dintre oamenii slabi care
sa domneatca efemer qi sa se lase intimidat de per

ricolele ce-1 ameninVau. Din contra vazand inten -

tiunile vrajmaqilor, el trece numai cleat la ofea-
siva qi gasLel inainte pe duqmani. $i in felul
acesta, ca fu.lgerul Mihaiu cucereqte In 1599 Ar-

dealul expediVie despre care nu am sal va vorbesc

9

In amanunte. Cucerire a Ardealului qi moartea a il-

nica a lui Andrei Bathory reprezentau o straqnica

loyltura_lg care Mihaiu Viteazul o da Poloniei.

www.dacoromanica.ro
 -350
Durmania Poloniei gi mai ales a celui ce con-

ducea actiunile Poloniei in timpul desfacurarii a-

cestor evenimente, a lui loan Zamoiski, faVa de Mi-

haiu era o dugmanie dusa ca impotriva unui aliat al

Habsburgilor, cum era socotit Mihaiu. In realitate
lucrurile nu erau tocmal aga, Mihaiu niciodata nu

alostgmgeallabfl:1111ggiceea ce a facut nu p.

facut pentru liabsburgi; ci pentru el, dovada ca nta

vrut sa le dea Ardealul p_ e care-1 ocupase oi 1-a
pastrat pentru el. Atunci an inceput soliile polone

la Mihaiu Viteazul. Solii trimigi de Poloni 1-au

intrebat pe Mihaiu daces nu ar fi dispus sa primea-

sea vasalitatea fata de Polonia ci ciao& acceplia-

cest lucre sa le arate gi condiViunile pe care le

Pune.
Domnul muntean sla aratat dispus sa primea-
sea, suzeranitatea Poloniei, in schimb insa Polonii

BA inlature din scaunul moldavei pe I.Movila gi

sa-i treats lui conducerea principatului vecin .

www.dacoromanica.ro
 -351
Aceasta ambiVie a lui Mihaiu Viteazul de a stapani
toate cele 3 principate roman.eqti a s_periat pe Po-
loni $i ei care aveau mai mult incredere in domnul
koldovean pentru a preintampina un at ac al lui Mi-
haiu in Moldova, au inarmat pe Uremia Movill ca sat
poata rezista intro asemenea eventualitate.
Cucerirea Moldovei Mihaiu Viteazul a facut-o
din proprie ini iativa juca'nd in acel moment o car-
te foarte riseanta pentru el i Cara pe care o con-
duce4 .

Daces ne-am intreba pentru ce Mihaiu Viteazul

a egutat sa cucereasca Moldova, a urrArit ca prin
aceasta sa izbeasca numai decat In Polonia? Rrtspun-
sul este a. domnul Tdrii Romanellti a volt a. se cra-
te ca un aliat indispensabil qi puternic al. Rat ---
burgilor, ref4cand liga color trei tdri.
Aceqtia ins4" s'au opus 0i cauza care i-a fl-
out sk aibe o asemenea_atitudin.e feta de Mihaiu a
Post aceea de a nu atrage si mai mult du.§mania Po-
lonilor care pierdeau suzeranitatea asupra Moldovei,
www.dacoromanica.ro
 -352-

Dar cu toati opozitia Habsburgilor, Mihaiu care pi.

stra principatul ardelean pentru sine, vizand di Po-
lonii vor lua atitudine Tent= fapta sa, . nu s'a
sfiit de loc sa treaci muntli i sa supunTa Moldova,

uncle vecinii din Nord aveau mai multi influentitdom.

nul moldovean Ieremia Movili filndcu total vasal log'

In Moldova Mihaiu, cu toate ca Polonezii inar-
maser& pe Ieremia Movili, nu a intampiat nicio rezi-

stenti,,armata moldoveana nu se putea Cu nimic compar.

ra Cu a lui Mihaiu. liumai cliteva scurte ciocniri ad

avut loc, intre care demne de amintit aunt Boar cea

de sub zidurile Sucevei_11 aceea de la Hotin. Cetat4

tea Hotinului era apirata de o garaizoani polonezi

4i-de aceea a rezistat. De altfel Mita:1u in tot tim-

pul cat a stapinit Moldova, Hotinul nu a reusit s6=1

cucereasci, el rimanand in mainile Polonilor.

Fapt este ca in Vara anului 1600 Mihaiu este

adeviratul janitor al celor 3 principate roma.

www.dacoromanica.ro
 - 353 -
Se pure ins& intrebarea, care era sitaatta
lui fat& de Poloni in urma acestor evenimente ?
Oucerirea Moldovei nu putea fi pentru Poloni

acelag lucru ca aceea a Ardealului. Supunerea prin-

cipatului ce fusese condus de Bathoregti insenna o

pierdere pentru Polonia, dar prim= aceast& pierde-
re nu era prea mare.

Polonii niciodata n'au st&p&nit Ardealul gi

dac& au avut influent& asupra lui Andrei Bathory,

timpul domniei lui asupra acestsi'prthcipat a fost

destul de scurf. Moldova era ins& altceva. Ea era
vecina direct& In sud a Poloniei, asupra ei politi-

ca polonazi a autat Inc& din cele mat vechi tim

piri ale principatului moldovean sa-4i asigure suze-

ranitatea, avand maxi interese mai ales de ordin

comercial. Suzeranitatea aceasta a Poloniei ince u-

ti din timpul domniei lui PuMu9atin ei conti to
mult& vreme gi de urmagii sai ar fi fost Inlaturata

acum prim cucerirea lui Mihaiu. Era deci o lovitur6

PaBO 23 www.dacoromanica.ro
 - 354 -
directs prea puternicli la care Zamoiski, care -'i vs.
dea toate planurile sale de egire la Urea. Neagra
distruse de aqiunea domnului munteaa - nu putea
rlaspunde cleat cu rasboiu.

Dar Mihaiu Viteazul era un mare om politic i

ulz tot atat de mare geniu milttar. El nu a azut

din cauza unor preseli militare .ci c5derea lui so
datoregte unor cauze de ordin economic .

Arm to lui Mihaiu nu era formatil numai din

oamenii de Varii de boerii lui, ci ea era compusa

i dintrIun foarte mare numIr de mercenarL.Acegtia

insa trebuiau platiti, gi el ne mai avand Cu ce a-

coperi lefurile soldatilor sgti,_mercenarii 1-au pti.

rasitt ramandnd in jurul lui numai trope le ce putu-

se ridica din tara gi care erau insuficient armate

gi prega ite pentru a pute rezista atacurilor dug.

mane. Am spus aceste lucruri pentru a putea raspury

de la o alta intrebare. Mihaiu Viteazul gtia cumva

ca Polonli it vor ataca9 ysi dacg gtia atunci se mai

www.dacoromanica.ro
 -355-
pone Inca o intrebare, pe ce conta el Eta le reziste

de sta. incumetat sa cucereasca Moldova ?

Este sigur ca el a avut un plan - care azi

date find posibilitatile si situaVia lui de atunci,

ar parea cu adevarat o nebunie. .Lnume, Mihaiu se

Ondea sa atace pe Poloni la ei acasa, plan pe care

insa din cauza altor lucruri ce au intervenit intre

timp nu 1-a mai putut realiza.

Pe mica lui caste nu putea in nici un caz

conta, de aceea el mai mult sta bazat pe disensiuni-

le politice interne din Polonia, pe rivalitatea ce

exista intre cleahta lui Zamoiski si nobilimea mare.

Pe Maga aceasta el mai conta $i pe rivalitatea re-
,

ligioasa ce exista intre catolic4Zprotestanti si

mai ales ortodocsii, cautand sa pescuiasca in vet

tulbure, tot asa cum va amintiti ca mai acuse cu

aproape 100 de ani mai inainte $i Stefan cel Mare al

Moldovei. Numai cu p.uVin mai inainte de aceste eve-

nimente stip ca are loc unirea ortodaxilor cu cato-

licii in Polonia, Cu alte cuvinte unirea religioash

www.dacoromanica.ro
 -- 356 -

a Rutenilor cu Polonii prin sinodul dela Brest 14.--

tovsk, datorita cSruia Rutenii aunt recunosouti si

ei in statal polon. Dar unirea a fost fdcutd cu ose.

recare silts Ili din aceasta cauzl an rdmes foarte

multi dintre Ruteni nemultumiti de unirea pe care

nu voiau set o recunoasca. Pe ei se baza Mihaiu VI-

teazul sa-1 adate in pleat'. sau. VI spume am ca in

fruntea acestor nemultumiti exista un cneaz Con -

stantin de Oatrog, un mare proprietar de ploant gi
care ducea o politic& diferitA de aceea a lui I.Za.

moiski. Acest7aneaz de Ostrog era in corespondent&

cu MihaiU Viteazul cu care era prieten ski la curb-ea

lui sia scris cniar o epopee despre faptele glorioa

se ale domnului roman. Dap& cum se vede, Mihaiu a-

vea de partea lui pe toti fogtii dmgmami ai lui Za-

moiski, aceat nobil care Putea face dup& buuul seta

plea tot ceea ce voia intro Polonie al cirui rege

niciodatd nu i-a cerut socoteald de faptele lui.Dar
Mihaiu nu Oa multumit in,planul sau numai cu a -
ceastd dubld bazd, ci el a cautat sd fee& mai molt
www.dacoromanica.ro
 357 -

gi anume a cautat sal rascoale gi pe taranii Poloni

nemultumiti de situatia grea in care fusesera adugi

de nopilimea suspusa giatot puternica. Noi avem un

raport al unui spion din tabara lui Mihaiu ce fuse-
se trimis de acesta in Polonia 9i din care se de-
sprind unele lucruri foarte interesante in aceasta

privinta. Trebue sal gtiti ca in armata lui Mihaiu

se gaseau foarte multi mercenui reczutati d.intre

taanii din Polonia. In acest raport se spune di a-

cegti tarani.mercenari POloni ziceau sal ne ascutim

acum cu totii, sabiile fiindca domnul nostru Mihaiu

ne-a fagaduit sal ne ducal in Polonia, unde sal luam

pentru not mogiile nobilimei care ni le-a rapit.1-

ga incest exists o tri la baza de nemul III II ri e ca

Ke_Mihaiu °luta sal le foloseasca in plantl sauvIn-
tau intro 'Waal gi nobilime, apoi intre ortodoxi
gi catolici gi apoi chiar in sanul nobilimii intre
gleahta (nobilimea mica) in frunte cu Zamoiski

nobilimea cea mare.

www.dacoromanica.ro
 -358-
Dar in afar& de aceste lucruri ci se vede cat
de clan vazuse el gi igi aranjase planul, Mihaiu in
trase in legaturi gi cu dugmanii Poloniei, cu cei
din EAsarit, am Rug ii. In Rusia acum domnea tarul

Boris Gudonov gi multe solii s'au schiMbat intre dom.

nul Tariff Romanegti gi tarml Rusiei. Intre solii lui

Mihaiu care ftsema la Moscorwa era gi episcopul de

Buzau, un grec, Lucaidin care se pare ea se trage

- evident nu in linie directs, el nu putea fi casa
torit flind episcop, dar din rude colaterale - poe
tul Vasile Carlova.

Pe langa prietenia lui Boris Gudunov, Mihaiu

intrase in legatura gi cu arhi ducele Maximilian

al Austriei. Nu se gtie daca ia fagaduit acestuia

Polonia in caz de cucerire sau se &idea sa o pastre-
ze pentru el. Este instal clan ca in mintea lui Mihaiu

era ideea impartirii Poloniei. Tot in raportul spio

,.

nului de care am pomenit se zice ea Mihaiu a spus ca

o Vara /Ira nicio oranduiala interns,, in care toti

www.dacoromanica.ro
 -359-
cautd 8 fie mai mars, este o tars care se apropie
cu peel iuti spre pieire. Ceea ce inseamni ca el
prevedea pieirea Poloniei gi fgpt e ca a avut drep-
tate cand a spas acest lucru. Lctiunea lui Mihaiu
Viteazul In contra Poloniei a avut darul sa-i faces

pe Polonezi sä se team& de el gi din scrierile de

atnci reese acest lucru. De pildI Petre Skarga ca-

re a scris despre Mihaiu Viteazul, spume ca acesta

este cea mai mare prime jdie pe'ntru Polonia,flindeg

are spioni in to ate artile $

regelui polon. 0 proclamatie a regelui despre mule-

rirea principatului moldovean spune el nu este vor-

ba numai de cucerirea moldovei ci Inc& ri de Polo-

piaicici prin cucerirea acesteia, statul polon este

amenintat. Se pare el ftlonii au Lost luati pe ne-

agteptate de Mihaiu Viteazul ci surpringi astfel ne-

pregatiti.
42Dilimea se ridica la oaste foarte sreu

armati de meserie nu era, aqa ca planul lui Mihaiu

www.dacoromanica.ro
 -,360 -
de a ataca pe Poloni la ei acasa, nu era chiar aga

de nebunesccuar fi parut la 1 ceput. Dar de ce

n'a reugit acest plan ?

laspunsul este: din cauza Babsburgilor, care

s' au hotArit sa-1 atace= tocmai and el se agtepta
mai puffin - in Ardeal trin oenernini_G.Basta.AVI-

Vtad la rascoall pe nobilii maghiari, mihaiu este

silit sa paraseasc& atacul contra Polonilor ski sO

treac& in Ardeal unde-1 chemaA interesele interne.

kntre timp Basta trace de partea rasculaVilor din

Ardeal gisediLnenorocita lupta de is Miraslau in
care Mihaiu este invins gi dup& care firegte n'a

mai putut s& se gandeasca la Polonia. Din contra.

Polonii sent aceea care it vor ataca acum.

Rtuboiul Poloniei cm Mihaiu (1600).

Pentru a doua oars Polonii ,var porni in ex-

RediVie contra lui Mihaiu, prima dat& o facuser& In

1595,iai aceasta de a doua este in 1600. Micile gar

www.dacoromanica.ro
 -361 met

nizoane ale lui Mihaiu lAsate in Moldova suet in

fy&nte firegte.,

loan Zamoiski se gAndea sa intre in Ardeal

chiaraentru a-1 ataca pe Mihaiu, dar el n'a in -

drAznit sa face aceasta cAci Ardealul era acum is
mAinile lui Basta gi ar fi insemnat ca ataca pe

Habsburgi, dach ar fi pAtruns peste munti. BAtut

in Ardeal, lipsit de Moldova, lui Mihaiu nu-i mai

ramanea cleat sa ae rerugieze In Muntenia din care
se ridicase. Vtarit de armatele polone, el caut&
sä le reziste in cetera locuri pe sub munti. dar

rezultatul acestor lupte ii este defavorabil,iar

pe Teleajen (Bucov) i este infrant in 1600. Nu-i

mai rAmAnea aoliin nimic de fAcut gi dup.& o scurta

rezistentA in retragerea sa Inspre Argeg, Mihaiu

pArfisegte Tara Romaneasca gi se duce la Praga.

Se 'Area in aceste momente ca Polonii au

reugit sä punk 'Dana gi pe Muntenia undo pone pe
fratele domnului moldovean pe Simion Movili in

www.dacoromanica.ro
 -362-
scaun la Targovigte. Dar pe Ungd cele cloud tdri

romdnegti, Polonia arum mai comanda qi Ardealul,

fiinded rArsaalatii Unguri voiau sA scape de Mihaiu

qi au primit ajutorul lui Basta pentru aceasta,dar

nu se gandea de be sd cedeze liabsburgilor gi_de

aceea ei imediat it primird 4e Sigismund Bathory
adus de Poloni, astfel &A la sfargital anului 1500
Polonia stAplinea am putea s une toate 3 prindipa-
tele romanesti. Toate productiile for qi in special
grAnele muntene luard atom drumul sere Polonia.

Cu toate aceste satistacVii de moment, actiu-

nea lui Zamoiski nu putea servi Poloniei, atAt oat

a servit Turcilor gi aici a fost gregala nobilului

atot puternic in Polonia.

Reluarea celor trei principate de &litre

Turci.

Nu vom mai vorbi mai departe de Mihaiu, care

*la intors apoi)gi In urma luptei dela Gorda lau

www.dacoromanica.ro
 -363-

a rewit s6 se reface din nou, fiindc4 nu facem i. -

storia lui, ci vom continua cu istoria Polonilor.Prin

urmare din toate luptele acestea duse de Zamoiski,

Polonii nu s'4u ales propriu zis au nimic pent= et.

Turoii au fost aceea care au profitat de infrangeri-
le lui Mihaiu provocate de politica nesocotita a ad-
versarilor sai, c&ci aproape Indata dupe omortrea

migeleasca a lui Mihaiu Viteazul, ei pun mans pe

toate cele 3 principate. Prima fire9te a fost Tara

Roma/teasel, aceea care a oilzut in mbanile lor, ea

fiind mai aproape de ei. In Muntenia sia ridicat un.

fost boier al lui Mihaiu $i un continuator al poli-

,

tioli lui, Radu 4erban, care domneqte panit in 1611.

1?Agt1.,e Pus 9-mslonnn. dela Turci_,

gnume Radu Mihnea. Acosta era fiul lui Mihnea Tur-

,

citul, care nu se turcise qi el degi ceilalti copii

ai fostului down munt3an o faousera. Impreuni cu ma-

ma sa el trgise o vremo la Venetia qi Raguza, era

www.dacoromanica.ro
 -364-

complet grecizat gi foarte credincios Turcilor,ast-

fel ca in Muntenia situa'ia redevenea ca qi mai

Inainte de Iiihaiu Viteazul.

In Ardeal.lucrurile au mere ceva mai grew.

Basta nu Oa putut menVine decat cateva luni

fiind izgonit de Ungurii care vroiau independenVa.

Ei rose fiind puVini la aomAr nu puteau 614 gi-o

menVina prea mult timp dupe inlaturarea gensralului

Basta .i atunci intre Babsburgi si Turci, ei au

preferat pe acestia din urma, care nu se amesteeau
in treburile interne ale vasalilor lor, ci cereau
numai tributul impus gi atat.

Dela 1618 Habsburgii nu se mai anesteca in

afacerile Ardealului, fiindca acum se incepe in A-
vas rasboiul,de 30 de ani, care a ins emnat ruina

lor. In felul acesta domnii din timpul care urmea-

za, Gavriil Bathory ci RakoVestii platesc tribut

Turcilar.

4i Moldova,.care-si mutase capitala din Pru-

www.dacoromanica.ro
 365

den din nou la Suceava, platea acum bir Turcilor.

Daces pentru Tara Romaneasca qi pentru Ardeal Polo-

nezii pierduserd mult_saage pentru Moldova, din

contra o ocupaser& la un moment dat aproape farce

lupte, pentru ca acum aceasta sa devina gi ea tri-

butary Turcilor ca gi mai inainte. Dupes moartea

lui Ieremia Movila urmeazd fratele sau nimian Mo-

;win pus de Turci pentru ca apoi acegtia sal Puna
In scaun pe Stefan Tomes dupes. ce fusese Gu
pat de Constantin Movila. In fruntea faniliei Mowi.
legtilor, dupes moartea lui Ieremia se ridica o fe,

mee foarte energied gi curagioasa, care merge a ea-

lare chiar in razboiu, doamna Elisabetha soVia lui

Ieremia Movila. Ea igi casatorise ficele pe care

le awea, cu diferiti nobili Poloni din familiile

de lamed granite.

Acegtia au intervenitim Moldova pentru a pu,

ne in scaun ,pe fii Elisabetei. Turcii insa s' au su-

parat de aceste nesfargite lupte pent= tronul Mol-

www.dacoromanica.ro
 - 366 -

dovei care incep si se dea acum chiar intro urmagii

lui Ieremia gi ai lui Simion. Kovila, lupte in care

se amestecau qi Polonii, gi pentru a le pone capat

ei Ineep lupta cu Po Ionia. In acest moment in scau-

nul Moldovei se gasea un domn adus de Turci, de ori-

gine croat ci care

r__ fusese negustor de giuvaericale
la Constantinopol. Se pare at Turcii au 'rut sgra
inlature qi atunci el a cerutgjutor de la Polon14

Este vorba de Gaspar GraViani care a domnit dela

1619-1620. Dar nici acum rdzboiy1 Polonilor cu Tur,

cii nu era purtat de regele insaci. Zamoiski care

murim liisase in fruntea armatei pe ajutorul sau
hatmanul Stanislav Zakiewski, despre care o sti a-
vem ocazia sa vorbim, In legitura cu Rusia, Era e-
levul lui Zamoiski ci e socotit ea unul din ceimai
strAluciVi generali.

El a fost acela care acum inainte de Napo-

leon I, a reugit sa intre cu Polonii sgi in Mosco-

vaqi conta atunci printre generalii maxi al Euro-

www.dacoromanica.ro
 - 367 -
'pei. El este acela care comanda armata polona, con-

tra Turcilor, dar avand soldati prea putini este

Infrant in lupta ce se da la Tutota In 1620 qi Ca-
de mort pe campul de lupta. Lupta aceasta a fost so-
Gotha ca o mare Infrangere a Polonilor, mai ales
ea a fost privity prin prizma mortii acestei perso...

nalitati de seam& a (4-Orli polone.

Turcii nu s'au multumit doar cu

..
aceasta vic-

torie, ci au pornit in 1621 cu o mare =mat& in

frunte cu insu4i sultanul Osman II, sa pedepseasca

pe Poloni avand cu ei qi pe domnul muntean. Amato-

le s' au Ittalnit la Hotin sub ale carui ziduri sta.

dat o lupta nu la camp deschis (1621) ci una de

tranoee. Polonii patrunsesera in cetate ci au /gout
tranlee in jurul ei, rezistand atacurilor turcecti

care ci ele nu erau date cu prea mare insistena,

astfel a 1.11212SkAMQIIMIASLMEITIPlIAI. In
cele din urea s'a Incheiat un tratact grin care qi
unii ci altii ss Intorceatt cu armatele Ingpoi.

www.dacoromanica.ro
 -368-
8ingurul rezultat _este ea Po Ionia ren.unta la
orice drept de suzeranitate asupra Moldovei gi pen-
.
tru totdeauna fgceau aceasta_de actin inainte Turcii
von fi stapanii principatului moldovean. Vom vedea
ca Sobieski va auta o revenire, dar ea va fi zadar-
.

nica. Lupta aceasta dela Hotin din 1621 a fost soco-

tita de 'Polo ni ca un succes cel puffin moral gi au
Post multi poeti care au tran.sformat-o intro veri -
tabila victoria polona.

Printre boierii.Moldoveni ce se aflau in ar-

mata Raoul era gi fiul lui 3.remv e, Movi15.1Petru,
care and a *azut ca totul este pierdut s'a retras
intrio mingstire qi dupes catva timp pleciind la
Kiew va j_;tpze vestitul mitropolit al Kiewului din
vreiLea"lui, Vasile Lupu, Petru Movila.

Legtyrile cu Ruiii.
Ne mai ramene acum sa spunem cateva cuvinte
despre rAzbosiele lui Sigismund cu Rugiid

www.dacoromanica.ro
 r- 369 -
4i In vremea lui pierderile teritoriale ru-

seoti suet deatul de inzannate in faroarea Poloni-

lor. Nu fiindci. Sigismund era un rege viteaz oi ra-

sboinic, ci fiindea acum Ruoii Bunt Inc& In perioar

da de declin in care intrasera.

Dupial moartea lui Ivan al Wlea of a fiului

eau Feodor se stinge dinestialtuoilar, care se scoil

bora din intemeietorul Rurik. to= pe tron pure mi-

na un boier mare Boris Godunof, de origin& tg.targii

din care cauz& era foarte unit de boieri. Dupiii el

incep luptele pentru troll care se in lant,lvantal

IV-lea avusese un fiu Dimitrie, care murise In im-

prejurari dubioase, de aceea se credea chi el nu este

de fapt mart of era aoteptat mereu sa apard. lucrul
acestaInlesneote aparitia unui pretendent care se
c16 drept Dimitrie fiul fostului tar. Acesta este

cunosOt fin. scoria Rusiei sub numele de falsul Di-

mitrie. Fa si.l Dimitrie trgise in Polonia la curtea

lui Mihaiu VionowiAci care era casatorit cm una din

Fasc. 24 www.dacoromanica.ro
 - 370 -
ficele lui Ieremia Movila. 1 avea la curtea lui o

nobila polona Maria Mniszegh, cu care Dimitrie s'a

casatorit. Nobilii Poloni s'au gandit ca ar fi bine

sa -1 puns pe tronul Rusiei si ca ei cu Moldova, ei

au atacat Rusia uncle era un curent contra moltenito-e,

qi.wnao...
rului lui Gudunof.

Pi In felul acesta falsul Dimitrie ajunge tar

al Rusilor. Dar el traise 4n Polonia, unde trecuse

la catolicism i pe deasupra ce mai Inconjura ei Cu
straini ceea ce a nemultumit pe '1,-i care 1 -au -de-

tronat. Nu voi mai intra in detalii, act= pentru

storia Ru§ilor.
Catkva treme ei au ridicat la trop. pe Vasile

puiski. In cele din urmg, Polonii vazand slabiciu-

nea statului xusesc - intre timp mai aparuse Inca

tin Dimitrie - .au pornit cu armata condusa de Sta-

-
nislas z61kiewski care va inuri cativa aai mai tar-

ziu la TuVora (1620).

Aceasta intra in Moscava unde trebuia sa

www.dacoromanica.ro
 - 371 -
procldme ca tar al Ihi*ilor, pe fiul lui Sigismund

regele Toloniei Vladislay.

Acura este momentul culminant al inaintgrii

polone spre Egsgrit. Dar acest moment este de scur-

ta fiindca Eu§ii s' au recules repede qi 1-au

isgonit pe fiul lui Sigismund.

In locul lui ei aieR De Mihail Romanov
(1643), dared astfel o noua dinastie tronului din

Moscova, aceea a Romanovilor, care vor stapiini im-

pargtia ruseasca untimp destul de indelungat,fiind

Inn-tura-a de abea in urma razboiului mondial din

1918.

Noul tar al Ru*ilor Mihail Romanov iii d& sea-

ma ca el este prea slab pentru ca sa poata lupta cu

succes contra Polonilor of de aceea el insbee cu

ace*tia un tratact de Dace.

In felul acesta Sigismund al in...14N care

So.

la drept vorbind a fost un rege slab, care nicioda-

ta nu a putut s6-0i impuna vaina a4 trt

ppg,ttia.ce
www.dacoromanica.ro
 372
conducea, lipsit de energie, datoriti generalilor

Bait care au Post oemeni pricepuVi in arts militarl,

a reprezentat o domnie glorioasi pentru. Polotia.

Totaqi momentele erau grele qi de Ileum se ve-

de cg mai multi uqurinti ca Polonia este sortiti si

piari. Acest lucre va apace ca eeva aproape sigur

isa, sub domnia fiilor sai Vladislav zis al IVlea
i loan Cazimir.

000"'"

www.dacoromanica.ro
 - 373 -

17 Maiu 1937

Preleeerea XVI-a
VIzeU,11.8
AleEcerea. Caracterul noului rem.

Am sjunt cu lectiunile jpecedente,pang la

sfargitul domniei lui Sigismund al III-lea din fa-
milia Wass, care a domnit foarte mult time in Po-
Ionia. boa moartea Iut unseaza in scaun fiul sau
mai mare vl sdis lay.
De data aceasta nu s, a. mai pus in discutie
chic& sau nu,sa fie ales ci In unirnimitate i sla
qat- seaunul devenit liter prin moartea parintelui
situ. Tladislay, afi fest numit "al IV-
lea", a domnit dela 1632 - 1648. Alegerea lui a
fest usoara, mai, ales fiindea era foarte pour.
V. aduceti aminte in razboaiele cu Rufii, ea el
www.dacoromanica.ro
 374

tllsese proc iamat_zta .9142112-2

de cdtre generalul Stanislav ZOlkiewski, fAra ea
sd poati domni prea mult, find Inldturat curand
de Rusin nemultumiti de religia lui,ca qi de fap-

tul ca se Inconjura numai cu straini. Pe Lang& a-

ceasta, la luptele cm Turcii.de-
la Hotta. Faptml ca luase parte la expeditiile a-
cestea ale armatei 12LIL1DITIELprintre no-
bili, cu care in acest fel putea sta mai mult timp
In contact. Cum armata era alcAtuitili numai din no.

bili, ea avea ereci preponderaxk la alegerea rege-

lui qi deci el stand atata vreme in mijlocul ei 5

a sfargit prin a fi ales Varce nici o opoziVie cand

se ivi prilejul, in 1632. _adz punct de vedere al

caracterului sau, Viadislay era mult deosebit de

tate.). sau. Se plate spune ca pe and Si ismund a

fost un sectar, care vroia sa protejeze pe ato-

lice cu or.ice pre1, sit introduca pe'calugdrii 1e-

zuiV1 in mare mdsura in Polonia qi sd Impiedice de-

www.dacoromanica.ro
 - 375 a-

la manirestare daca se putea, pe cei, d,, ante cre-

dinte, V).adislav a Post maijault un, int politic., El
a cautat sa inlature vrajraagiile interne,, si sa im-
pace taberile are se dusmafteau pe chestiuni e r4.'
icase.
Pe de alt. parte el a fost tenito/ul idei-
.or cancelarului loan Zamoisk y .adueeti aminte
ca acest puternic nobil polo]; care Ajlinsese sa fet-
a. ceea ce voia in Polonia, far& sa mai eear4 avi-
zul regelui, a cautat ea Utpiedice pe Habsburgi sa
ajunga. la Mares. Neagra prin staptuairea principa-
telor romdnesti, tint& pe care de altfel o urmarea
of el pentru Polonia. Acelag lucru voia qi ,regele
Vladislay.
Dar aceste idei ale re elui im licau toleran-
t& gi .mpacare mai, "ntaiu, In Vara, Intre diferite
le religii ale populatiei Poloniei. Pe langa ,acec4-
ate lapte de ordin =tern, ele mai implicau gi site-
le de ordin extern i .anume razb

www.dacoromanica.ro
 -376-
care st&p&neau coastele U. Baltice, cu Rugii in rit-
sArit gi cu Turcii in Bud. Nici una nici alt a din

politicele sale, nici cea interns, nici aceia eir

tern& nu a izbutit s& fie indeplinitl, din cauza,

In primul rand, a gleabtei.

Aceast& clas& de nobili devenise egoista, in

dauna intereselor gene rale cautand s&-gi serveasc&

numai interesele ei. Am vlzut cum pe vremea lui Za-.

moiski, ea a luptat contra luiAlithaiu Viteazulsde

data asta Ins& regele cu toate c& era o fire fear-

te energic&, nu a mai fast sustinut gi ajutat Ce

gleahti. ba chiar a Post refuzat cu promptitudine.

Clasa plait nobillmi voia acum cu orice preVichiar

cu acela al umilintei dacgt era nevoie, pacea.

Pe de alt& parte mai voia Ins& gi multe privi-

legii In dauna taranilor,a protestantilor gi or.

todoxiler. Aga inclt iata ca dela inceput sta;nA.

sant un conflict Intre mica mobilime gi regele To.

lon. Deocamdati nu exist& "liberum veto" acel re-

www.dacoromanica.ro
 - 377 --

numit liberum -veto, In baza caruia nobilimea sa

spun& ca data ea in unanimitate na este de acord
Utz. to chestiune nu se poste face nimic. Totuqi
de acum se vede ca timpul Vara nand va fi intro-
nat qi acest perdept, nu mai este departe. Defapt
eel din.taii Aiberum vetonpronuntat,a fost in 16%,
adicli exact dupl.', 6 ani dela moartea regelui Vla-
dislay. In politica sa, regele Vladislav a gisit
un bun sprijin In ortodoxia din Ucraina. Vtiti ca
prim hotArirea luat& la Brest, ortodoxilor nu li
se recunoscuse dreptul de a avea un qef suprem re-
ligios ; acum insa li se recunoacte dreptul de a
avea un mitropolit. El
_ este ales In persoana mol-
doveanului Petru Movila, care, trebue sa o spunem
dela inceput, a fost credincios regelui Vladislav
in toate actele politice, servindu-1 oricind din
rmslinta sa dela Chios'', care era al Poloniei pe
atunci. El a muncit ca sa ridiee nivelul ertodo.
%Jai qi a fost sprilinit de regele, care la cere-
www.dacoromanica.ro
 -378..

rea lui 1.-adat cunoscuta manA8tire Iavra Pacer

ska, care a devenit un rocar de culture. Apoi Pe-

tru Movila a ridicat gi o "Academie" ortodoxa lb.

Kiew In care se invata liMba latinalpermitand con

tactul ortodoxiei cu Oaidentul ci deci inlesnind

patrunderea unei civilizatii ca aceea a apusului

ci alai. Din Ucraina invataturile gi cartile s'au
raspandit pans la Moscova tarista, ca gi Princips:-

tele Romanetande erau domni iubitori de culture ca

Vasile lupu din. Moldova, sau Matei Basarab din mu,

tenia.

Dar neinteleatoarea gleahta prin egoistele

pretentii gi nesocotitele opozitii, va-fi aceea ca-

re-va contribul la nagterea unei not complies ii

interne.
Acum se vor ridica revoltati, din Ucraina, Ca-

zacii. Cates vreme a trait mitropolitul Petra movi-

41.

la, el a reucit sa impiedice rascoalele ler; dar

dupe moartea lui nu a mai foss cine sa-i faces sa

www.dacoromanica.ro
 -379
fie ascultatori aqa cum vom vedea. Dela inceput re-
_gele Vladislav a socotit c a pentru a-gi indeplini
planurile sale politice, e bine da. sa-i Intrebuin-
teze - mai ales In politica extern& - gi pe nobili
gi pe Cazaci. Se impunea intaiu de toate lupte cu
Suedezii a.caror putere - prin stapanirea tarmuri-
lor Balticei - creqtea mereu in detrimentul Polo -
niei. Apoi se impuneau lupte pentru Indeplinirea
tendintei Poloh.iei de a stapani PrinctIpatele Roma+
ne qi mai era pe de-asupra qi chestiunea ruseasca.
Vladislav care era un om politic mai clay irtzator
decat tatal selu, cia. dat seama ca aceste trei lu-
cruri nu pot fi indeplinite In starea de spirit in
care se gasea Polonia. De aceea el sia gandit sa in-
trebuinteze atat pe Cazaci, cat gi pe nobili qi nu
Boar numai pe unii din ei, pentru ca scopul sa fie
mai ugor ajuns gi totodata sa-i gi impace.
Deci problemele politice din vremea lui Vla-
dislav al 1V-lea pentru Polonia, nu se schimbasera
www.dacoromanica.ro
 - 380 -
Area mult fat& de cele din trecut qi acum in sec.

17lea, ele sunt aceleaqi ca qi in secolul XVI-lea.

Regele Vladislav incepe deci BA se pregatea
so1 de infaptuire a ideilor sale qi prima lupta

este inceputa cu Rush tarului Mihail Romanof qi a-

re loc in primii ani ai domniei lui Vladislav, in
tre 1632-44.

Rizboiul cu Rusia ei politica faa

de Suediac

-,
In acest razboiu Rugii la inceput ian ofensi-
va qi aseduiaza Smolensk -u1, dar dupes o eerie de

mai multe lupte, in care avantajul este mai mult de

partea Poloniei, se incheie pacea, prin care toate
.."1- ,

tgritoriile peste care ,se intinsese stapanirea po-

lona inspre r5sgrit cu Cernihovul qi Smolenskul,

raman Poloniei, stabilinda-se o linie de despartire

T--
care a rAmas in vigoare /Ana In 1686. In sdhimb qi

44'
Polonii au flout o concesie, mai mult de ordin for-
mal, anume Vladislav a declarat c a ranunti. gi *data
www.dacoromanica.ro
cu. el aceast& retuntare este valabil& gi pentru ur-
magii sat, laorice pretentie to tronul Rusiei.
Luptelor cu Rusia aL urmat apoi conflictul
cu Suedia:"StApArfrile suedeze se intindean de-a-
lungul t&rmului M. Baltice,,de cele dou& laturi alA

coridorului pe care Polonia 11 obtinuse p&n& la

t&rm, cuNinveiala ca prin el marfurile polone sit

nu pia-tease& nicio vamA. Atft Curlanda qi Letonia

.
de o parte, cat gi Pomerania de cealalta parteterau

deal suedete.

Vladislav s'a Ondit sä.loveased in Suediat,

dar nu singur, ci ficrind alianVe. *i tine putea s&

alba interes in primal rand contra Sue dezilor atci,

decat Germanii care eras impedica4i in comerVul pe

M,ZalticA de faptul c& ea devenise aproape un lac

suedez. qi atunci Vladislav s'a aliat cu imp&ratal

dela Viena, Ferdinand al III-lea.

Leta deci Imam, de undo age_ de mult& vreme

fusese rivalitate Intre Poloni gi liabsbcagi, acum

www.dacoromanica.ro
 382

pentru prima oar area de a face cu o aliantA.4aL

aceasta priyintA, politic a pe care a adus-o Vladi -

slay al IV -.lea se deosebegte de aceea a lui I.Za,

moiski, neimpAcatul adversar al Habsburgilor, ale

cares idei politice ar spus ca erau continuate de

regele polon. Pentru a stabili aceastd alianta,,re-

gele Ftloniei s'a cAsAtorit cu o habsbur a anuRe

Cecilia Renata. La drept vorbind, el a fast cAsAto-

,

rit de cloud on qi este interesant ca ambele cAsAto

rii an avut un caratter politic, reprezentAnd ten.

dinVeIe sale politice. qtivi °A in aceasta vreme in

Apus familia de Habsburg a avut un mare adversar

in cardinalul de Richelieu, marele om politic fran-

cez. La Inceputal damniei sale Vladislar era aliat
Cu Babsburgii,alianVA intAritA qi de cAsAtoria pa-
menitA. Intre timp acegtia devenirA aliati cu Sue-
dezii in lupta cu Francezii, ceea ce fireqte ca lui
putea conveni pentru planuriil pale.

$i atunci clupgt moartea sotiei sale, el intl.& iu le-

Oturii Cu Franta. www.dacoromanica.ro

 - 383 -

Vladislav se casatoregte din nou qi de data a.J-

ceastacu o franceza, anume Maria Ludovica, care va

aduce influenta franceza la curtea polana. Dar pen-'
tru lupta cu Suedezii, el ntavea o flat& cu care
sa-i atace gi atunci s'a gandit sa.gi fats_ una pen-
tru acest lucru. Este prima flota polona, caci ne -
fiind un popor de marinari care al faca ispravi pe
mare, nu mai arusesera pang atom aga c eva. Deocam-

data a inarmat o serie de corabii de comert gt oa sa

rutneze comertul suedez, a pus o vama "a marii" in

oragul Danzig, pentru corabiile de convert care ire--

trau in port. Aici Insa sta izbit de opozitiagleah7

tei gi mai ales a oragului Danzig, care firegte nu

putea dealt sa doreasca intrarea a cat mai mult .pr

corabil comerciale In portul lor, caci aceasta le a-

sigura un cagtig foarte mare.Daca slar fi lust o va-

ma "a marlin ca aceia puss de rage, comertul suedez

ar fi Post Inlaturat qi °data cu el ar fi foist qi

multi negustori ruthati.

Primarul oragului Impreuna cu oragenii sai, au

www.dacoromanica.ro
 -3 -
izgonit pe reprezen.tan.-Vii regelui qi s tau deals as
nu is In seam& noile dispozitiuni vamaleg care is-
beau qi in ei aqa de puternic. Atunci regele a ho-
t&rit sa atace oraqul, dar de data aceasta qieehte
a refuzat s&-1 asculte qi astfel iregele se gaseqte
intrto situatie foarte delicata. Silit de atitudi-
nee supuq.ilow sal, Vladislav e nevoit ca In cele
din =ma s& cedeze totul in favoarea Suedezilor qi
capituleaz& astfel in mainile qleahtei.
Aceasta
-- a fost ins& o mare greqea1& a nobili-
mei, fiindca mai tarziu se va vedea cl. Sue dezii vor
reprezenta o mare primejdie pentru. Polonia.
Politica feta de 'Niel..

Vazand nereusita planului sl.u. aici. Vladi -

slay se indreapta
_7"
spre sud. Se vazuse Insa mai din-
naintesdin experienta cu Mihaiu Viteazul, ca pen-
tru a lupta Cu Turcit, cel ce voia sa fie sigur_ de
izbanda, trebuia s5. intre in legaturi cu principit

www.dacoromanica.ro
 - 385 -
din. Virile Rom Ant:10i. Acum domnia 4n Ardeal
prin-
cipele calvin Gheorghe I Racoti ql_imaiatcbs4-
el (dela 1648) fiul sau Gheorghe II Racoti. Ia
Moldova Vasi le Lupti..41 In Muntenia Matei Basarab.
care era un bun oqtean ce luptase alaturi de m1.4-
haiu Viteazul. Dintre tots el era cel mai incli-
nat la rovolt5. contra 1.eurcilor.Vasile Lupu nu era
prieten cu Polonii, nu putea fi prieten cu ei,mai
ales pentru faptul ca el avusese de furca cu Mo-
vileqtii. De Petru merilit nu se temea, nu mai avea
Ie ce se teme, el fiind acum mitropolit in tiew,
dar In Polonia mai era qi Noise MovilA fratele
lui Petru, care inainte de el domnise, puffin e
adevArat, Lar domnise in Moldova qi deci li era
frica sa nu cumva Polonii sA-1 Inlocuiasca cu
el. Vladislav al. IV-lea , totuqi a Trut ea-1 i
ze qi ca sa-i arate ca se poate increde in el,a
intrebuintat ca ambasador pe insaqi fratele celui,

Pasc. 25
www.dacoromanica.ro
 386

de care se temea, adical pe Mitro olitul Petra Movi.

14. &eesta vine la Iasi 1. mijloce te o cgisatorie
intre fiica lui Vasile Luau sari a, cu un nobil
polon Ianusz Radziwill.
Familia Radziwill v este cunoscutii, caci am
mai avut prilejul si o amintese in cursul acestor
prelegerie. Iatusz era mare hatman al Litvaniei,dar
casatoria lui cu fiica bomnului moldovean a provo-
cat multe nemultumiri printre MoIdoveni, caci po
lonul era calvin. (iron Costin, care scrie mai tar -
ziu, spun ca nu pot intelege cum un domn ortodox
ca Vasile iJupu gi-a dat fata dupes un calvi.n.ku fort
Ins4 gi dintre aceia care 1-au sflituit sa faces a--
ceasta, ca spre exemplu vornicul Grigore Ureche,
act In definitiv aceasta nu era deceit o cis'ato-
rie cu caracter politico
In felul acesta, oarecum prin casatoris s5.-
vArgita la Trei Ierarhi (1645), Vasile Lupu putea
fi socotit ca aliat aI Polonilor.

www.dacoromanica.ro
 -387-
De asemenea a Post cfigtigat qi Gheorghe I Rai-
coil. In ceeace priveqte conducerea acestei crucia
de, Vladislav s'a gandit sA o IncredinVeze celui
mai priceput in razbcaie dintre aliaVi, care in ea-
zul de faVa nu putean cleat domnul Tarn Rom& -
negti, Matei Basarab. Pentru a-1 IneunoqtinVa de
acest lucru, regele polot trimite un sol special
la Matei Basarab, Solul ii aduee qtirea ea regele

Vladislav a hotArit sa -1 numeasca pe el apitan al

armatei aliate qi atunci =spune aceasta in rapor-

tul solului - Matei Basarab fiind bucuros de cin -
stea ce i se face, rAspinide ca a strans p&nA acum

banii cu care acum la batraneVe sa poati intreVille

toata armata polona qi - m'againdu-gi barba alba,

adaoga ca - aceasta barta aura va putea sa susVi-

na qi sä cambial pe dregtinI contra Turcilor pa -

gAnio Se /nt&mpla Insa a Cheorghe I Rcizoti moa-
re qi nu se gtia daca urmagul sau va continua pe

www.dacoromanica.ro
 - 388

calea politicei tatalui son. Dar ceea ce face ca

gi acest plan de cruciada contra Turcilor sa fie
zadarnicit, este faptul ca din nou gleallta se opue-
ne voinVei regelui, amenin.tandu..1 chinr cu revolta
age. c5. liladislav_ 4JrAni r,;apitulefm5..

Alksala Cazacilorj
Egecul acesta are firegte repercusiuni asu-
pra Poloniei. Anume regele conta in raiboaiele ce
voia sa ducat mai mult pe armata neregulata, in
contra Turcilor. Piregte ea aceasta armata neregur
lata nu era alta decat aceea alcatuita din Cazaci.,
Aceetia vazand ca toate promisiunile fticute for
n' au Post implinite, Blau maniat. i mania for a
cazut asupra nobililor.ElerauRuteni gi locuiau deci
n Ucrainst care is randul ei era in mana catorva
nobili, care aveau intinse latifundia, astfel ca
to i Cazacil erau de e /Bovine aces-tor
www.dacoromanica.ro
 389

nobili. Era propriu zis o nemul %umire triply a Ca-

zacilor pentru situaVia lor. Intl:11u era una de or-

din poeial, cea mai insemnat& de altfel, in contra

exploatIrilor nobililor aplicate pe spinarea lor.

Era apoi una religioasa, Cazacii fiindde religie

ortodox& gi pe deasupra mai erau at&Vati gi de

Rugi contra Polonilor stap&mitori de religie cato4,

lick.. In al treilea rand, mai era intrucatvaoe

cat se poate vorbi in vremea aceea de lucrul ace-
sta, faptul c& ei Igi d&deau seama ca slant de un,

neam gi lidb& deosebit& de a; Polonilor.

Cazacii n'ar fi putut isbuti in revolta lor;

cu toate c& au f&cut mai multe rascoale in acest

seas, data n'ar fi venit In fruntea lor un condu-

c6tor numit Bogdan Chmielnicki. Acesta era un ca-

zac mai instArit, un proprie tar - Cazacii nu erau

proprietari - dar puteau lua in arena& mogii dela

nobilii Poloni, aga cum facuse gi acesta. Se nice

c& pe nedrept mogia i-a fost luat& gi atunci s'a

u.
iscat un proces pe care Bogdan Chmielnioki 1-a
www.dacoromanica.ro
 - 390 -
pierdut. Ba mai mult a fost,..declarat _drept rebel

qi atunci el ca ea scape de pedeapsa a fugit in

Crimeea. Aici el a spas hanului Tatari lOr situatia

in care se aflau Cazacii pe moqiile nobililor po
loni qi race o alien cu hanul tatarese, aceasta

este ideea politica a lui Bogdan. Chmielnicki,care

va face ca, revoltele 'Cazacilor ea nu ramana faro.

urmari. Yana aaam intre Cazaci qi Tatari nu fusese

niciodata o asemenea situatie de prietenie, cad_

cele doui neamuri dusesera incontinuu lupte inspai-
mint ato ar e amandota intrebuintand ac e laq s istem,

jafuri racute cu cea mai. mare inteala posibila.A

cum ins& lucrurile se impaca qi hanul 6Tatarilor

trimite pe Tuhai bei cu cavaleria tatareasca. ca sa

acute pe Cazaci contra stapanitorilor. Pe vremea a-

ceia graniVele nu erau aqa de Aparate ca azi. Cu o
cazia unei precedente revolte a Cazacilor, pentru

a putea ri tinuti i friu, Polonii construisera o

cetate numita Kudak.

www.dacoromanica.ro
 -391-
lascoala Casa ilor ajutaVi de tatari a ince-

put prin ataoul acestui fort. kiarnizuanaKudak-u-

lui n'a putut comunica cu armata polona care era

departe gi este macelarita cu o cruzime la care de

aitfel ne-441 putea agtepta la 1648

In fruntea armatei polone era un nobil, care

numai datorita vechiului trecut al familieiisale,

se gasea alai, gi nu a calitatilor militare,anume

Nicolae Potocki.

El era, casatorit cu una din ficele lui Iere-

mia Movila. Ann, sora de curand decedatului mitro-

poUt Petru MOvila. Acest Potocki a dat la inceput

4pua lupte cu revoltaViit,prima la Wale Galbenon,
tar cea de a doua intrio localitate numita Corsan.

Dupa acestea insa a mai urmat gi o a treial la un

oarecare interval de timp, data la Pilawtec,1648.

1.1.c22.2e212HL2141111. infringerea Polonilor a

That aga de cumplita. !melt majoritatea armatei

poloneze a fost inconjurata giehlar Nicolas Pn-

tocki a That flout prizonier. Din aceasta situa-
www.dacoromanica.ro
 -392-
tie a.scapat numai In schimbul ones marl. some de

bani ce a trebuit s5.pliteasca Invizetorilor.Du-

pi victoria armata tataro-clizaceasc4 a ajuns chiar

%n centrul Polonielf dupes pradl, pan& sub ziduri-

le Lemberg-uluil care asediat de o parte a armatei

de revoltaVi, opune rezistenti. qi nu poate ft lust

0 alti parte a acestei armate Ins& se Indreaptii In

direcVie contrarie Lemberg-ului qilajunge pans a-

moaecrovia. In ace:Etat& lupta Polonli au
intrebuintat armata for regulates, In cea de a tre-

ia, aceia care Oa dat la Pilawieo, a lust parte

oastea Intreagt a aril, la eafiind adas& §12212:

tritouVia militara a masses poporului. Se formise

o armata care la not in documente, pentru tArlle

noastre, era ceea ce se cheama "Oastea cea mare".

Lupta dela Pilawieo a foot o ruqins pentru
Poloni, care nu mai cand au auzit a& eau apropiat
tataro-cazacii, pe care nu-i credeau aga de aproa

pe au rupt -o de fuga, lastind tabara In mina lor.

www.dacoromanica.ro
 - 393 -
Este acum o-epoa, de mare decildere militara.Fi-

regte CA Cara in urma acestui fapt, arias des-

chisel jafurilor Inving&torilamCulmea nenorocilor

a fost ca tocmai acum se inttimpl& i moartaa re-

gaui Vladislav IV-lea. Aga ca in asemenea momen-
te problema succesiunei se ridicA din nou. La-
scaunul ramas vacant, se prezint& doi candidati
- fratii regelui. Ferdinand gi Ioan Cazimir, care
a gi fost ales, fiind al treilea rege din fami-
..

lia Wasa in Polonia.

loan Cazimir a domnit 20 ani In Polonia,.

dela 1648 p&n6 la 1668. El era un fost prelat_gi,

tocmai fiindca nu era preatit_pentru domnie, a
facut tulte greseli politica, aka cum vom vedea.

Pentru a pastra legaturile de prietenie cu Fran.

tag el sea casatorit cu sotia fratelui saugadi-

ca cu Maria 1Judavika, care astfel este pentru

a doua oars regini a Poloniei.

www.dacoromanica.ro
 -394 -
Acum este vremea in care se ridica. o _per-

sonalitate care Incearca o redresare a spiritului

politic in Polonia. Este adevArat ca suet multe

studii care-1 contester, dar oricum trebue pomenit,

este vorba de Ieremia Wisnowiecki. Acesta e -un

personagiu interesant pentru no x, fiinded a avut

In vinele lui sange romAneac prin tatAl sAu, care

agoSt cAsAtorit cu o rominegt, Maria, fica lui Ie-

temia MovilA.

Cu o armata improvizattit Ieremia poartA

cum vedeti numele bunicului situ dupes Mama - Wis-

nowiecki areitsAin-lorCa--
.

zaci catta time. Vestit a foot atunci asediul ce-

tali Zbaraz. Cu oemicA armata de nobili ci Mani

din Galitia, a isbutit el BA rezisze unui asediu

de mai mult de 2 luni de tile. Au fast cu acest

prilej, acte de inalt eroism care 1-aftemarele

seriitor Volon. Sienkiewicz sa-1 descrie in cartea

sa "Prin foc ci sabie", in care arat4 peripetiile

prin care trece eroul principal, care strAbate ar-

www.dacoromanica.ro
 - 395 -

mat&-dagmanti, pentru a merge in capital& la rege sAL

cearA a3utor.
In cele din urmgi qi cu ajutoral regelui el poa

to respinge asediul qi in 164 se Incheie to a -

tact de pace in care toti Cazacii suet primiti In

rAndurile armatei polone cu leaf& fire:0e, tot deo-

data garant&ndu-li-se qi un fel de autonomie. In

fruntea for este astrel reounoscut gerul for care

capat& titlul de hatman, deci deosebit de hatmanul

Poloniei qi care deocamdata este Bogdan Chmielnicki.

Dar pacea aceasta a lost de fapt numai un armisti-

Viru gi vom vedea CA rascoalele ski rasboaele se vor

inteti in Polonia ceva mai.t&rziu, dupa ruperea tra-

tactului.

."olao0004ftwo

www.dacoromanica.ro
 -396-
19 Maiu 1937

Prelegerea XVIIa

Loan Cazimir (1648-1668). Potopul.

Am aratat cum printriun tratact de pace it

cheiat chiar imediat dupa urcarealn scaun a celui
de al*IIIlea rege din familia Wasa, se pusese ca.
pat rascoalelor cazacecti.

Dar acest tratact nu era decat ceva provizo

riu, caci va incepe iaraqi se: se ridice capete de

nemultumiti ci revoltele vor fi gata. Dupa luptel3

ce avuseserai loc in aceasta vreme, se vazuse ca Po

Ionia nu era in stare sa reziste *i mai ales ea ger.

menul nenorocirii sale 11 poarta chiar in interior,

tiind reprezentat prin cleahta care se opusese tu.

turor dorinVelor regelui Vladislav dezertand de

la datorie prin refuzul de a mai participa in ar

plata regelui, dezarmand astfel Folonia.

www.dacoromanica.ro
 -39? -

Politica lui B.Chmielnicki_faVii de

Erincipatele Romane.

Ali vIzut cum prim opozitia for sta inlesnit

Ucrainei sI devina autonamit, avand in frunte un hat-

man, cu toate ca de drept tot mai era a Poloniei.Sla

spus ca de atunci Ucraina a devenit un stat gi ca pri
mul care i-a dat libertatea gi a facut ca sIse nascel
Ileia statului ucrainean, idee care gi azi Minuiegte
inca tinzand sa o despartA de Rusia - a fost primul
ei hatman - eel care comandase pe Cazaci ire revolte-

le din 1648, anume Bogdan Chmielnicki. In realitate

Chmielnicki - dup./ ce cipatase autonomia pentru Caza-

oil lui gi el titlu de hatman - se gasea intro si -

tuatie foarte delicat6.

Era clar c& statul nou creiat nu putea fi gi e

normal lucrul acesta - prea puternic qi de aceia ve-

cinii lui 11 atacau "fie Rugii, fie Tataril, nedanrs

www.dacoromanica.ro
 -.398
du-i liniote# 4i atunci Chmielnicki a cautat sa-i in-
tAreasca situatia qi pentru aceasta a vrut Ea intro

in legaturi cu Turcii. Cum Turcii nu au rAspuns favor

rabil intentiei lui Bogdan Chmielnicki, pentru a nu

intra in conflict cu Polonii, hatmanul Cazacilor,sla
gandit ca sa intre in legaturi cu Vasile Lupu, Dom-
nul Moldavei, care fiind vasal Turcilor, indirect e-

ra si el 221,2 west cat in legatura cu Turcli. Legatu-

rile la care sta. gandit Bogdan Chmielnicki sA le
sttanga en Moldova, erau de ordin,familtar
El avea un fiu Timus - de fapt avea doi fat

Timu§, iar al -doilea Jurj, dar pe not ne intereseaza

primul - pe care a socotit ca e bite-sa-1 casato -

Teased cu_domnita Ruxandra, fiica lui Vas ile Lupu.

AceastA domnita moldoveana era vestita atat prin:frn7

musetea ei, cat gi prin zestrea pe care mandrul domn

moldovean promisese sa i-o dea.
Deci in felul acesta intra in legaturi cu un
vasal. al Ptrtii. insa, fiind un domn se-
met, a declarat ca el nu vreq.sa-qi dea fata dupes
www.dacoromanica.ro
 -399-
un. Varan lipsit de cultures, care Oa ridicat din
clasa cea mai de jos, printrlo revolta. contra sta..
panitorilor sai, deci unui tradator care a parve-,
nit s& puns mina pe o condu.cere si o situatie care
nu i se cuvin.v de fel.
La un asemenea raspuns taios, Aogdam Mimi el-
nicki, al cArui fiu Timus era recunoscut grin ura
Venia sa, nu se asteptase gi ca o razbunare acum au
loc jaturi Ingrozitoare in Moldova, fAcute de Ca-
zaci ci Tatari. Cetele cAzaCesti ajUng panes la Iadi
sapitala Mo3.dovei, din care Vasile Lupu fugise,in-

,tre,timp lasandwo In mai Ile navalitorilor.Se spun

ca la Trel Ierarhit Cazacii vazand boga-Via exte
rioara a bisericii, au facut focuri pe langa pe -
reti, pentru ca sa topeasca aural cu care erau pc.

leiVi pe care 2.1 strangeau to galetir

De teams ca lucrurile sa nu a' a qi mai
rau, Vasile Lupu accepts sa-i dea fats dupes fiul
lui Bogdan dmielnicki. Totudi el cauta. Inca ()data
www.dacoromanica.ro
 - 400 -

sd inlature aceasta , profitand de un prilej ce i

se oferi. In 1651 se incepe iar ratiboiul dintre Ca-

zael qi Poloni. De data aceasta Polonii pun in frun-

\tea armatei for pe cel mai insemnat general pe care

it aveau ei acum gi anume pe Ieremia Wisnawiecki,de

care am pomenit in lectiunea trecuta. Armata polona

se intainegte cu cea a Cazacilor in lupta dela Be- _

resteeko (l651)- in care cu tot ajutorul tatIresc,

Cazacii sunt infrinti,

Se spun cA Vasile Lupu tend a aflat ca in a-.

°east& lupta Cazacii lui Chmielnicki au Post in -

frinVi, s'a bucurat foarte mult ci a ddruit cu a-
veri pe vestitori.
Numai al situaVia sa nu Oa indreptat aga cum
eredea el. La intoarcere Timug sta. indreptatspre

Moldova, ca sA-1 sileascd pe domnul moldavean sa -gi

tind promisiunea. VAand aceasta, Pc'.onii au cdutat
s6-1 impiedice gi hatmanul Kalinowski a intervenit

cu o armatA poloneza, ciocnindu-se cu Tataril la

Datogh 0.652).
www.dacoromanica.ro
 Cronicarti spun, c5. el Spera as -I bat& pe Timug
gi totdeodata sa se casAtoreasca Cu. fats hat Basile
Lupu. Dar soarta a faut ca lucrurile s5. nu se intLz-
pie aga cum spera Ka linowski.
El a fost batut cumplit de Timug; a fost cbiar
omorit in timpul luptei. In urma acestor fapte Vasi].e
Lupu nu are incotro gi trebue sa faca nunta doinnitei
Raxandra cu Ttirkug.
Nunta aceasta s'a 1.0.cut cu mart serbart, care
eau, dat in palatul clomnului la lagi at cronicarul
vremil, Miron Cos tin, o descrie in cronica sa.
El aratd cu desgust cum se imbdta.sera gi tipau
ca nebunti acegti semi-barbari. Cazaci, care c5.1can
cu piciaarele lor murdare, . fdr5. nicio sfiala pe co-
voarele scumpa di.n palatal domnulut moldovean. Mirox
Costin canta sa arate mai departe cat era de- mare
deosebirea dintre firea imperiald a easel lui Tasi-
le Lupu gi acegti mujici care o intinau eu pr.ezenta
Faso., 26
www.dacoromanica.ro
 - 402 -
lor. Se mire cum a putut Vasile Lupu sal -$i dea fru-
tuoasa copila dupe ujn om ca Timuq, care in afara de
alte defecteonse simVea ca un lup Intre ma."racinin,
in mijlocul nuntaqilor moldoveni. $ti i. care a fost
atitudinea domnului moldovei, fats de contemporanul
sau din Muntenia.
Pentru a preveni eventualitatea inlatu-
rarii sale din scaunul muntean prin interventiile
lui Vasile Lupu in politica Tarii Romaneqti, matei

Ilazarab a intrat in legatura cu Gheorghe II Racoti

din Ardeal cu care a pus la cale detronarea lui Va-
sile Lupu.Pentru aceasta ei au cautat printre boe.-
rii domnului moldovean nemultumiti Si din ei sa-$i
aleaga pe un eventual down al MoldoveLt Nu le-a
fost greu acest lucre qi ,nermaltumitul a fost gasit
in persoana lui Gheorghe Stefan mare logofat, care
nand o revolts sustinuta de col doi domni ai prim
cipatelor romAnegti 1-a rasturnat pe Vasile_Liap_ui

care a fost nevoit sal, fugal din Moldova. Fireqte ca

domnul moldovean nu avea wade sal se ducts In alts
www.dacoromanica.ro
 - 403 -
parte decAt la ginsreleisau in Ucraina Cazacilor

lui Timug Chmielnicki.

Cu ajutor dela acesta el se intoarce cu ar

mata gi intro. in Moldova din care, in fate perido

lului Gh. 4tefan se retrage, de unde pornegte in

sere Muntenia ea sa pedepseascA pe eel care de rapt

provocase cadereg lui. ;1. Dvs. gtiti de la Ist.Ro

mAnilor cum armatele muntenegti 1au intampinat la
Pinta, dbVinAnd o stralucita victorie contra Caza-
cilor gi punand astfel capat acestei expeditii
c1653). Vedeti ce calitaVi militare avea Matei Ba
sarab, care cu toate ea domnea Intro taxa mica gi
deci avea gi posibilitaVi midi de lupta, a reugit
sa batO. pe Cazacii care totdeauta bateau armatele

unui mare star cum era acela al Poloniei. Se tie

deasemenea care a fost gi soarta lui Timus. El se
refugdaa dupa infrAngerea dela 'Pinta in detatea
Sudevei, lulde e atacat de Gheorgte Stefan Cu oamet
nii lui gl cu ajutor de la Polora, in care asediu,
un foe de zweirt i-a pila_ria/atzzietja_auLtimpze_.
www.dacoromanica.ro
 Interveni;la Rt siet ei Suediei in Polonia.

Chmielnicki convingandu-se in cele din urma

oh Turcii nu vor sa is -ub .r. -c 1 .t Ucrai-

nteni, s'a gandit atunci ad intre in protecVia

111111-1311001A

Acesta a primit cu mare dragoste, astfel

ea la auul 1654 armatele rusesti au intrat 1 %law
O. de atunci el a ramas al Rugilor panes in ziva de

azi. dupes ce panes atunci fusese irtaiu al Polonilor

i apol al Cazacilor. Chmielnicki s'a declarat in

mod cficial nasal al Varulai, mai molt detest atat,

el a trimis soli la metal Basarab 0_ la Gheorghe

.i;tefan ca sa faces la fel. La aceasta invitaVie Ma-

tei Easarab n'a raspuns, Gheorghe Stefan insa a pri-

mit si exists tratactul prin care el a aderat ;, e

din 1656 publicat in "Revisva istorica Romano" III

(1933) p.234-247 de D1.D.Ionescu.

Dar prin intrarea armatei rusegti in new,

www.dacoromanica.ro
 - 405 -

se punea acum chestiunea interventiel In Po Ionia a

iuei tari strain. vazand slatdciunea Poloniei,cele-
lolte 'tart din jurul ei s'au gandit ca sa o Imparta
Intre ele.
Am vazut ca Inca din vremea lui ilihaiu Vi-
teazul se pusese ace 83 ta chestiune, acum Ins& ea de-
vine gi mai aproepe de realitate. Terioada aceasta
este cunoscuta in istoria Poloniei sub numele de
"Potopuln gi cu crept cuvalat poate 1i intitulata
astfel. Din ea acelaq Sienkiewicz de care v`1 am po-
menit gi altadota a luat terra remanului sau cu ace,
lag nuine.
Impartirea Poloniein Drimul_
rand pe Rusi si pe Suedezi. De fapt Suodezii au lost
primii care au tautest .realizarea acestui lucru gi
lor li s'a aliat qi ducaW1 Brandenburgului In frun-,
tea caruia se gbsea familia Hohenzollern. Dar nu
numai atat qi din s tie( Polona au .1s5s it dupla= care
sa de.. o Diana de ajlztcr SueclezUor, firegte In xri.
mul 'rand Cazacii i agol gi 1=3:ncipele Ardeolului.
www.dacoromanica.ro
 -406-

Gheorghe If 1:?akoVi.
singurul aliat pe care 1-au avut Polonii in

aceasta luptg - qi e de mirare aceasta - au fost

Tatarii. Ei s'au certat cu Cazacii din cauzg cg a-

cectia, acum dupgce fuseserg ajutai de,TItari ca

sg deving autonomi, nu au mai vrut sI qtie de ei qi

au intrat fn leggturi de vasalitate cu Ruqii.

AlianVa Polonilor cu WI:tarn, era totugi

periculoasI, fiindcg aceqtia trebuiau aduqi pe teri-

toriul polon qi nu se sfiau niciodatI sgjefaiascg

In asemenea cazuri, chiar satele aliaVilor lor.La
4ceput Cazacii sunt invinqi, dar Ruqii inainteazg
qi reuses° sg intre in Vilna. Suedezii, care dupe
moartea lui Gustav Adolf, acesta a avut doar o fii-

cd anume Cristina .care n'a domnit decgt putin, a-

veau in fruntea VIrii for acum pe regele Carol I
Gustav_, Acesta intervine si el in Polonia. Poate

n'ar fi izbutit sg intre in Polonia, Baca nobili-

mea, mai ales aceea dindpre stgpanirile suedeze

dupg tirmurile Balticei, nu 1-ar fi recunoscut pe

www.dacoromanica.ro
pe el ca. rege al Poloniei. Printre acegti nobili

este ci insemnatal nobil polon IanugcRadzimill_de-

spre care am spur ca era ginerele lui Vasile Lupu.
Deci Rugii intrat lava moment dat qi

aur, ocupat Rusia alba; armatele Suediei deasemenea

au pus mans_ pe Posnania, iar armatele lui Gh.Rakoti

ajung kina in Craco;ria. Gh. Razoti in armatele,

1uiaveaioontja-aGhtefanceInarai
era damn al Moldovei, ca gi de la domnul principa-
tului munteant-care acum era Constantin erban.

.122911a1MLYUMM211.1.2.9.112.

Polonia, tot i t n'a pierit de data aceas-

ta cu toate ca armatele dugmane patrunsesera in

teritortul ei, vegie unui !fort extraordinar,demn
de a Li laudat.

Unul din evenimentele cele mai de seams

din aceste eforturi facute pentru ca sa scape de
asupritori a Lost apararea manIstirii Czestochowa.

Aceast5 estate - ca de-abiceiu manistivile evului

www.dacoromanica.ro
 - 408 -

medial -erau eladite ca nigte eeta i - sla aparat mi-

munat de 'bine. Se povestegte iii legaturgt cu aceast5
apirare gi o minune ce ear fi avut loc atm:di:Se zi-
tee cii ± time ee amimastirea era asediatg, deodatil
toetatea a fast acoperita cu an strat gros de aburi
came to apara de atacul augment land totodeodata gi
impresia leg m sidica 3n ,sus dela Panans t spre cer.
& tassel dugmanit ingrAziti viizand ca -betatea este

aparatik raziar de vointa c-eruluii an pgra'sit ase

Adel. !rapt este tns'a ca nt a 'putut fi cucerital.
Inver aj a i de acest succes , a Inc eput s
se forme2e diierite cete mici din, nobilii ramagi
credinclogi regelui gi acestiaau reugit to urma
ainor 'marl sfortari sa inlature pe du mani. Prin-
tre gefil acestor cete - no= sa-i amintesc pe
toti Tiregte, flinde6 ,suns Area multi = se afla qi
Gheor&e Lubomirski. Un orag care a. rezistat iaragi
1,carte mult atacurilor dusmene a fort Lembergul
awl "Ilowul care nta putut fi 1uat. Dar tocmai
www.dacoromanica.ro
 - 409 --

=um imprejurgrile au Inceput sa deving ,ceva mai fa-

vorabide. gi pentru Polonia.

Chmietnicki moare ((1657), Gh. 'R.acoVi este

nowt prizonier de'Tittari de uncle pentru a scapa a
trebuit sa se ra.scumpere gi ±5x.5, armata sta. intors
inapoi In .Ardeal. Aici insa nu sla mai .putut menV.-
ne, eae i Turcii 1-au acuzat ca a neat rilzboiu Po-
lonilor Para aprobarea lor. Aceeagi soarta au avut-c
gi din. Tarile -lloman.e. Gheorg12.e Stefan a
fugit pasn5. pe la Nloscova pentru.ca s5.-1 ajunga moar-
tea tocmai la Stettin, iar Constantin, ;erban dupa

mai multit peregrinare a murit In Galicia gi &lost

ingropat intrio miinAstire din. muntii Oarpati.. In
ceeace privegte Polonia, ea este aciutata arum $i de
faptul ca a intervenit .curtea Etabsburgilor din. im-
periul anstriac pentru incheerea unei paci.
4i atunci se inchee In 1660 Intrio man4sti-
re ,la,Oliva, langsa. Danzig, o pace prin care Polonia
raocupg aproape toate re itmile pierdute impreuna
cu, oraoul Wilno Suedezii vor ramilne gi mai departs
www.dacoromanica.ro
 - 410 -
stapani pe teritoriul dela Vgrmul M.lialtice,dar re-
gele Carol Gustav renun a la tronul Poloniei,astfel
ca regele Cazimir igi recoup& seaurail.
In ceea ce priveste pe Cazaci, ei au acum
In frunte pe Petre Doroszenkoteare as recunoagte ca
vasal al PerVii.

Lupta intro partida =striae& ei

cea franceza.

Dar tulburarile ?din Polonia nu tlau terms..'.

nat cu pacea dela Oliva (1660). Acum is curtea rage-
lui Dolon recgsatorit cu Maria Ludovica, vaduva fra-
telui sau Vladisiav, sunt marl. certuri. se
luptau mereu intre ei gi acum ca gi In 1654 se ho-
,
taraste S. se introduce doctrine lui Liberum veto ",
de data est& definitiv. Ce era acest Liberum veto?
Era In primul rand imprumutat din antichitatea roma-
14, unde stiti ea erau tribuai ai poporului care a-
veau dreptul sri poata spune, sa poet& opune,un veto
www.dacoromanica.ro
 -411-
C an d
atunci se discuta o ehestiune care nu convenea in-

tereselor poporului pe care ei le.reprezentau. De

aci, veto al.tributilor romani, ajunge la acel veto

al Polonilor prin'care orice nobil - gi aici e deo-

sebirea - putea sA-1 epunA atunci candy credea el

sae mai bine voia el pentru almpiedica o lege de

a se vote. ;i nenorocirea era ca (lac& cele ce se

46cutau de dietA nu erau aprdbate in unanimitate

a exista doer un singur nobil care sA se opunA, a-
tunci nu se putea face nimic. Priastzettiu2ro--
nunVat de acest singur nobil totul era inlAturat.
MaijT±1.t?.ELprin acest veto se pyten chiar dim) -
va InsAgi diets. FireQte ca acest lucru.a,fost un
mare rail cAoi astfel se Impiedica_ugi legi bune de

a fi votate, cAci cei interesati nu aveau dealt sA

cumpere numai pe up aingur nobil din dietA ci prin-

tr'un Veto pronunVat de acesta, totul cadea ci pro-

fitorii nu aveau decAt de cAgtigat. In felul acesta

o multime de reforme au fost Impiedicate intirindu-

www.dacoromanica.ro
 - 412
se gi mai mutt' situatia nobilimii.Aceasta .anatiaie a
completata grin. nagterea a aou-ti artide In Polonia
care incontinuu_se vor eArta # se v impie tca tn_
actions lor. Nu trebue sa tiitam ca .suntem Intrec e-
poca dominata de -politica lui Ludovic al 1.117-lea
care-gi intemeia pe conruptie actele sale politico»
lrancezii trimiteau oamenii for in direrite sari gi
Care plateau aici pe diteriti oameni ircrluenti fir
regte, in felul acesta creind prieteni pentru Fran.
a acolo unde aveau nevoie.
Tot aga faousera gi In Polonia unde se for-
masera doua partide din care unul era francofilliar
celalalt sim atiza pe Habsbur . Unul dintre nobi-
lii care se gaseau in fruntea partidului francofil
ejuigeneralul loan Sobieski, despre care avem sa
vedem mai tarziu cum va ajunge rege in Polonia.
Prin. urmare ,era partida -franceza contra ca.
reia se ,ridiea cea habsburgica. Aceasta din Tama so-
cotea ca trebue sa tie Tecunoscitori. Polonii'abs-

www.dacoromanica.ro
 - 413 -
burgilor, care au, interven.it penstra pace, scapand
astfel Po Ionia de acel npotopu care°ad,usese in si-s
tu,a-Via, de a fi. imparVita. Ca atare ca si casa dom-
nitoare, diri. imperiul austriac partida polona
care o simpatiza era adversary Franteie In fruntea
acestora se gasea nobilul Gheorghe Lubomirski,des-
pre care em pomenit ca e jucat un. rbl mare in, p0.'
Utica polona. partida francezii. fireg.te statuita.
de Frenta ca sa fie sigura de inrluenVa for in
Polonia, au. Indemnat pe regina sa-1 determine pe ra-
ge sa abdice - el fiind qi asp. bolnav - in favoa-
rea unui Principe francez. Inx felul ac est a Fran.Va
kocotea. sa prinda pe HabsburgiAintreldoua. focuri,
in., Apus Prancezii, Ins 1- jar in Ra.sarit P lonii.
Luornrile nu, s' au putut intampla chiar a-
ca.
lAbomirsk1! Ina, a pries firuI acestei po.
litici qi imediat reactioneaza rasculandu-se in.
:/suntea,partizanilor, sal. El aflase chiar gi eine

www.dacoromanica.ro
 414 -

ar fi Post proectat sä fie adusIscgei se pronuntase

numele urmagului lui Cazimir. Era brintul de Conde

sau dacg nu ar fi primit, fratele sau printul Conti
Rgscoala lui Iubomirski avea ca Vint& sg impiediee

abdicarea regelui loan Cazimir, luptand contra par-

tide/ franceze care cum vedeti era sprijinitg de

rege. loan Cahimir ca sa-1 pedepseasca pe Lubomisr-

ski, i-a luat titlul de batman qiReafela de mare-

gal gi le -a dat lui loan Sobieski care acum era
mai tanar gi deci mai putin experimentat.

Abdicarea refoLu.L..

In ciocnirile care an avut loe tgagrul no-

bil din fruntea partide& franceze este infrent ci

in cele din urma re _ -1e est silit declare ca

nu va abdicagaga Inca ideea aducerii unui francez

eSte inlaturata. Regele era foarte amgrit de ras-
coala ateasta gi a urii pe care o provocase aduce-

rea unor Ffancezi in Van): si Vinuti la curtea lui.

www.dacoromanica.ro
 -415.
4i atunci el ui -a zis ca. e mai Tine sa abdice tara

sa mai indite vreun urmaq, lasand Polonia la voia

soartei. Hotartrea aceasta el o pune in aplicare in

ania 1668, and paraseqte scaunul polon, On-al Se

inchee girul domnitori/or in familia Wasa care au

vinut in mainile for tronul Polonlei,

Avand prieteni in Franca, loan Cazimir,dupa
abdicare, se duce la Paris uncle a qi muxit fiind Ia.

gropat la biseriQa Saint-Germain.

itzele Mihai Wisznowiecki.

(1669.1673).

Ram&nea acum sa se aleaga un alt rage. V.

...-

de data asta erau doi candidati, care erau susVinuti

de cele doua particle. Al partidului care aitpatiza

cu HabsbuIgii era Mihail Wisznowiecki stranepotul

lui Ieremia Movila, iar al paruaei franceze era
loan Sobieski. Mihail Wisznowiecki era o fire bol.

www.dacoromanica.ro
 -416 -
n'avicioasa ci fare tndoiala incapabil sa devina re-
ge. Intre un militar experimental qi. until Care tra-
ia pe gloria tatalui sg.ulfireqte ca cel dintaiu era
de ales,. Polonii, Ines 1-au preferat pe Mihail Wisz.-
nowiecki care este ales de dieta polona qi domneote
4 ani intre 1669-1673.
Piind bolnavieios, el ware tiinar
in timpul domniei sale arataae ca este un incapabil.
Pentruca legaturile cu. Habsburgii sa fie $3. mai te-
meinice, el se casatoregte attar cu o principesa
din. aceasta fatnilie« In vreinea domniei lui are %loc
un rAzboiu cu Turcii. care is negtere aproape .re
neaqteptate.,
V'am opus ca hatmanul Petre Doroszenko ee
venise In fruntea Cazacilor dupes Chmieinicki se de-
clarase Turci.tor., In aceste 'imprejurari Dere i-
na devenea deci.vasalk.sultanaui caruia trebuia
sa-i plateasca tribut, pa gi,principatele roman' e.
Fireqte ca acest_lucru nu convenea Polonilor gi ei
www.dacoromanica.ro
 417

ntau voit 81 recunoasca aceasta suzeranitate tur

ceasca asupra unor Vinutpx1 care fusesera ale for
pAnA atunci. Din pricina aceasta sea nascut raz
booiiu_l acesta care axe loc in 1672.

Turcii tree-Bistrul qi asediaza cea mai

puternica cetate din apropierea acestui fluviu Bi

tuata irl faVa Hot inului, anume Canenita s au .cum i
se mai zice Xamence Podolsk (CameniVa Podolloi).
Era o cetate foarte intarita, cu ziduri

puternice care putea fi uor aparati.

Cronicarii Moldovei spun ca un boier mol
dovean pe nume Cornescu, a faout cetatea in miniae.

tura, probabil din pamant, aqa cum era ea, cons --

cando foarte bine qi prezentAndo Turcilor, numai

astfel a pututfi cucerita de vizirul Kiupriuli.
Cucerirea CameniVoi de Turci Insemna mare lucru

pentru aceotia, fiindca aceasta puternica cetate

,..
devenea un cui in contra Poloniei, de unde oriciind

Turcii, Puteau avail in interiorul statului polon.

Fasc. 27
www.dacoromanica.ro
 418 -

Insemna acelag lucru pe care 1-a insemmat gi cu.

cerirea celor doua cetati romanegti Chilis qi Ce-

tatea Alba, pentru f.oldava, de aceeagl Turci pe

vremea lug. 4tefan cel Mare, In urma cuceririi ce-

taVii Elt_ITkn!LElillLE412±12stEtSa-
nogtea de catre Poloni suzeranitatea Purcilor asu-
.

pre, Ucrainel. Dieta polona /ms g. se o une

e
vrea sa reQunABaa-amezt-IVAlot Oi atanci razbo.
iul continua §i in anul urmator 1673- cand se da

onoua lupta la Botin. Este a doua lupta ce se da

sub zidurile acestei cetati, prima fiind in 1621.

De data aceasta Polonii suet invingatori

qi este interes ant sa amintim ca de data as to au

fost ajutati qi de domnul Moldavei, care era ate-

fan Petriceicu.

Din cauza ea a ajutat pe Poloni cu aceasta

ocazie, Petriceicu Soda este inlaturat din scaun

de Turci gi el gasegte refuGiu in Polonia. Cu toa.

to victoria re care o obVinuse cu. acest prilej,qe.

ful partidei franceze loan Sobieski, Camenita

www.dacoromanica.ro
 - 419

rAmAne a Turcilor $i mai departe.

Pe came el se pregatea sa exploateze victo-

ria a.supra Purcilor, se aude ca regale Mihail

Wisznowiecki a merit. Atunci Sobieski se grabeqte

segued in captitala, unde gloria de Invingator a
purcilor, fact as fie ales el ca rage, de data as-

to fara contra candidat.

A fost ultimul rege mare al Poloniei, ear

despre a cares domnie ne vom ocupa lectia viitoa 're.

....11...000

www.dacoromanica.ro
 -42G..

24 Maiu 1937

Prelegerea XVIII-a

loan Sobieskik1674,t,- 1696.

Personalitatea qi politica lui Sobieski.

In lecViunea de azi ne vom ocupa on domnia

lui loan Sobieski. El fusese ales la inceputul a-

nului 1674 qi a domnit 22 ani, adica pans la 1696.

Domnia lui este una din cele mai discutate din

istoria Poloniei, data fiind personalitatea ace-

stui rege.

De aceea in primul rand trebue sa ne ocupam

qi not de caracterul acestui om. De la inceput
trebue Ina& sa spun ca spre deosebire de ceilalti
regi ai Poloniei, loan Sobieski era un rege po-
lon. La moartea ultimului Wasa Polonii nu se mai

www.dacoromanica.ro
 423;

gdndiseral sa aducti un rege dintrio dinastie strai-

nA. Ei preferaserl sa r-1 punk pa Iowa. Sobieski,car-

re chiar daci nu era unvidstar de dome, totugi 61

era un nobil care se distinsese aga precum gtiVi,
pe cAmpul de lupta, totdeodata gdsindu-se in
fruntea uneia dintre cele doud partide politico

. in fruntea partidului francez - qi care mai can-

didase is tronul Poloniei. Adacerea'lui la tronul
Poloniei, este probabil ca a Post determinata gi,

de imprejurdrile rele strdbitute de Poloni, ce

i-au fAcut sa -gi aleaga un rege care ad fie Ina-

inte de toate un bun general.
In figura regelui loan Sobieski este cu ade-

varat un amestec ciudat de minter._ sever- pe de

o parte gi o aleasd cultures pe de alta. Cultura

sa era o culturir francezd firegte, era doar geful

partidului ce simpatiza cu Franta.

FIplura sa era a unui aoldat, el /magi

fiind fiul unui minter:. 'natal sdu - nobilul Ta-

www.dacoromanica.ro
 - 422 -
cob Sobieski, a luat parte la beitalia dela Hotin
ir

1621, qi chiar a descriz aceasta batalie, Un frate

de al sae, Marcu, a luat parte ba 1 chiar a merit
In lupta pe care Poionii ati dat-o cu Cazacii la Ba-
togh (1652).
Ca aspect, loan Sobieski face.a impresia unui
qra de lupt4,1' feicut paroa pentru aceasta, voinic ri
cu o mustata mare in jos t un om care ding nattar -
area sa inspira mulaS. Incredere a for sal. De alt-
fel e a vazut C acest nobil 'avea, deosebite cali-
Vitt mil tare. -Dovada cea mai bung este ca sere dee*
sebire de inaintagii slit el a isbutit sal ridiee
Sieallta - care pans acum sistematic IfIcuse opozitie
refuzase, at asculte pe rege - gi BA o ducts la luptt.
Spuneam ca Loan Sobieski era un om de cultures
franceza, aceasta este explicabil nu numai prin
faptul ca el ci familia SA se glseau in partidul
francez, dar 41Azprin adela ca acum este epoca i.
care predomina lerantalui Ludovic aljrjap care
a dat chiar numele acestei. vremi, ba chiar seco1U-
www.dacoromanica.ro
 -423 -

lui intreg.
Joan Sobieski cunostea foarte bine franceza

.---21141aiceast5'
ski cores ondenta sa este aproape

limbs. Din cauza culturii pe care regele o avea,Mi-

ron Costin care qtia despre acest lucru, se arata

- el gtiVi ea a scris,o poems n liMba polonl_ - ru-
qinat de ceea ce putea 85i dea un-bm din partile a-
cestea de uncle era el, qi arata oarecare Veam4 de

cele ce va zive regele despre lucrarea sa, de felul

cum va ii .primita ea la curtea regala polona.

loan Sobieski era casaltorit cu o francezi

Inca din vremea cand era numai un nobil, o franceza
care era un fel de doamn5.. de onoare a Mariei Ludo-
vica, soVia lui Vladislav al IV -lea qi a lui loan
Cazimir. Numele soViei sale este Maria Cazimira.A-
----
ceasta femee a avut destul. de multa influenVa asuy-

pra domniei lui, o influen.V5. rea

Ea se Vinea de intrigiarii, autand sa pla$eze
pe anume favoriti - oameni nu tocmai buni In dau-
aa altora, ceea ce nu putea sa-i atrag5 multe Aim-
www.dacoromanica.ro
 - 424 -

patii. Facea aceste lucruri probabil fiinde& dorea

s& fac& o baz& pentru fiii sai - loan Sobieski a a-

vut trei fii - in nobilimea polond, pent= a putea
ajunge regi dup& tatal for in Po lonia, ceea ce n4a

labutit. Ea a avut corespondentii care este cunot -

scut& - cu sotul ei , In limba franeez4.

In vremea and 'Sobieski se gasea cu armata

sa in Moldova, regina Xi trimite o serisoare care

este interesant& grin faptul ell in ea este o fre&

za 2.n care-i spun,... ned nu to uiti prea mult la

moldovenee.*

In politica intern& Sobieski a intampinat

multe dificultati. Cele dou& partide eel francez vi

eel austriactse Osese qi acum fat& in fat& vi se

vor lupta mereu.

Este acum epoca in care se fac coalitiile

contra lui Iludavic al XIV-lea. 0 alt greutate. a

domniei lui este lupta neisbutit& insa, 'pe care a

duS -o pentru ca p & -$i stabilease& ereditatea la tro-

nul Polonieiv
www.dacoromanica.ro
 -425-
El vroia sa lase ca mostenitor pe fiul sdu,

care purta acelas nume cu bunicul sAu - cu tatal

lui Sobieski. - Iacdb, dar n'a isbutit.

Rzboaiele cu Turcii.

Importaata domniei lui loan Sobieski constA

mai ales In luptele pe care el le-a purtat contra

Turcilor. In vremea aceasta este o epoca de lapta
ski contra Turcilor care se gAseau in relatii bane

Cu Francezii, contra cArora de asemenea Habsbargii

qi aliatii for luptau.

Ati vazut cum Turcii coman.dati de Ahmed Chia-

pruli, reusiserA sA is Camenita, de uncle amenintat

mereu pe Poloni cu invazia lor. Pe de alti parts ei

aveau influenVi ski asupra Cazacilorocare li se deal&

rasera vasali. Prin urmare ciocnirile Cu Turcii nu

an fost pravotate,cu intentie de Poloni. Noi am vd-

zut ca ei se fereau BA fact rAzboiu cu imperial
tare, cAutAnd prin toate mijloacele Ag inlAture un
conflict cu acestia, dar acam nu Oa mai putut face
www.dacoromanica.ro
 -426-
aceasta. re 15.nga" naputin.tal din cauza imprejurgrilca
in care ne gilsim, de a inlatura lupta cu Turcii, se
mai ad'euga qi dorinta lui Sobieski de a ocu a Moldo-
va pentru elt dorinta care fireqte nu putea sa in-
semne dealt lupta au !Dural, principatul roman fiind
vases] acestora. Se pune insa in-trebarea, dace a eau-
tat Sobieski s5. ocupe Moldova
Pe ranga. faptul ea. dorea sa. ajung5. la marea
aofita., vechiul 1c_zigTiell. el mai vroia ceva, anume
acum paste doua secole dela. loan Albert care voi-
se acelaq lucre, - Sobieski Linea s5.-I puna: domii pe
fiul sail. Jacob In Moldova: Socoteala lui a fost cam
aceasta. Daces pe langa tronul electiv al. Poloniei
pe care el 11 avea in regatul polonez, fiul sau ar
avea. scaunul ereditar al Moldovel, avea atunci posi-
bilitatea sigura de a devent ereditar qi in Polonia
qi agtfel 45 dinastie inflintata de el ar fi fost da-I
to Poloniei.
Cam acesta a fost motivul pentru care ,. a
www.dacoromanica.ro
 -42'1 -

vnat el sg cucereasca Moldova. iLseacapia__

iui nu era altal qi din faptul ea in elpeditiile

lvi in Moldova a fast Insotit de fila sau, pe case

it Itsgrcinase sa Berle zi de zi in jurnalul slue

Irpr mai este un motive-f-iniarmasaa
doua partide: unit tare simpatizau cu Polonii,po-
lono-filii, gi Acegtia

din urna, nu ca ar fi tinut prea vault la Turci,dar

ei socoteau ca e mai 'bine ea Principatale Safi°

sub suzeranitatea tlirceasca, filndoi agestea nu se

amestecau in treburile interne aga de multi, ci se

MultUmeau sg-qi primeascg)2araciul giatikt.

Deci suzeranitatea turceasea le asigura o

viati mai linigitita. Cealaltg partidg dopes, pe Po.

loni, is care gtim ca multi boeri gi chiar damni

se refugiasera.

titi cum Constantin ;erbaa fugise gi murise

in Polonia.De asemenea tefan Petriceicu cbtxe aju.

tase pe Poloni contra Turcilor se refugiazgrgi

el in regatul polonez. Deci o eerie intreaga de

www.dacoromanica.ro
 -428 -

Romani,- Moldoveni firegte - se gaseaa in Polonia,

uncle agteaptaa ofensiva contra Tuccilor.Speranvele

ea va asi a'utor temeinic in Prineipatele noastre,

au facut pe loan Sobieski sa inceapa lupta Cu Tur-
cii. Razboiul cu acegtia continua chiar imediat du-
,

pa urcarea lui in scaunul Poloniei.

loan. Sobieski in lupta cu Turcii, cel dintai

lucru pe care it face, este sa atace Camenitaidar

nu isbutegte saco cueereasca.In acelag moment el a-.

tjniaWaa.tua,
In aceasta expediVie, amintim faptul ca rin-
tre oragele cucerite de Poloni, a fost ci oragul

Ragoory agezat pe Nistra. Acest Drag fusese darait

de Bogdan Chtielnicki nurorei 1e, care nu era

alta decat Domnita Ruxandt , fiic lui Vasi le Lupu.

Aceasta dapa moartea lui Timug se retrasese in

Ragcov pe care 1-a stapanit pang la cucerirea
lui de Poloni scum, °and parasindu-1, a fugit in

www.dacoromanica.ro
 - 429

Moldova. In aceastd expeditie insd,s'au amestecat

qi altii decdt Polonii.

Am arAtat cum Ca2acii vAzand cd nu pot ft

mult tamp liberi, du & ce cdpataserd autonomia,se

dedeau vasali oricui, la inceputetFRuqilor, mai a--

,.

poi Turcilor, numai ca sa poatd. scdpa de Polont.

Dar acest lucru a flout pe toate trei State.

le sáspund ad au drepturi asupra lor. Fireqte ad

Polonii erau mai indreptAtiti sd o spund,fiinded

Ucraina fusese o parte a tdrii lor.De aici uqar

s'au putut naqte conflicte.

Polonii lui Sobieski, am vdzut ca imediat

dupa suirea lui in scaunul regal, au pornit lupta,

dar nici Ruqii nu s'au lasat mai pre jos ci au In,

ceput qi c un rdzboiu cu Turcii. In lupta dintre

Ruqi qi Turti,Polonii trebuiau sd asiste far& a'.

putea lua vreo atitudine, fiinded erau tinuti pe

loo de armata turca, cu care incepuserd lupta mai
de mult.Lupta dintre Rual_gi Turci s'a dat in ju-

www.dacoromanica.ro
 430 -

rul ce_tataxiehr44, in care Rugil aunt ixrcrin4i gi

scogi din Ucraina (1679). Atilt in conflictul cu Po-
lonii cat nt Ucraina,Tru arcii
aunt aceia care au cagtigat. Dupes acestesuccese
Sultanul numegte peste Ucraina ca hatman pe domn.1.4
Moldovei din acel time, e Gheorghe Duca.-
Este deci pentru prima data cand. 'Ucraina e a-
tagata Moldovei, iar Domnul acesteia pe langkpcele

doua tuiuri - 'erau semaul demnitarilor superiori

turd mai are gi pe al treilea, aga cum aveau de

obiceiu Pa ii., Meorgb.e Duca gi-a trimes in Italia

un 'eprezentant al sau Draghinici. Scurta domnie

a lui Duca in Ucraina a Post foarte bun& pentrtf

ceasta, cladise gi nigte palate aici i chiar a ye-

nit -de a stat in ele catva tamp.

In ceea ce privegte lupta 'hurdler Cu Polonli,
ea Oa incheiat la Zurano printrtun ' tratact ditt ]pa-

ce (1677) .
Acest tratact rasa de fapt lucrurile ca vi
www.dacoromanica.ro
 431
mai inainte. Ucraina ramamea Turcllar, aga incat

PoLonii nu cagtiga3era mimics Urmeaza apoi cativa

ani de paces dupa, care vine un. nou iazbOiu datoTit

expeditiei lui 'Kara Mustafa contra Austriecilor..

Este vorba de vestitul asediu al Vienei.

Asediul Vienei 1682.

Cu ocazia acestui razboiu siva dat o f carte

mare lupta diplomatic& intre influents franceza gi

cea austriaca din Polonia.

La inceput Sobieski era partizan al politi-

cei franceze, dar dupa ce a parasit-otcuttea regeT

lui' LudoviC 1-a acuzat ca este un tradator gi pen-
tru ca inainte de domnie primi8e subventii dela
Francezi gi era obligatul Lor. Fiind casatarit cu

o franceza, datoria lui era de a fi de partea Fran-

cezilor. Ludavic al XIV-lqa Chiar dacti nu-i irsti-

gase la lupta pe tturci, cel putin aprobase aceasta

expeditie a lar din 1683. In fel acesta se incerca

www.dacoromanica.ro
 - 432 -0

un atac ei din. spate al Habsburgilortiar din fat&

fiind atacat de Francezi, Ludovic socotea ca in a-

cest fel va da lovitura de graVie_ casei austriace

cu care Franta se duqmanise atat4 de mult.Sobieski

nu a luat partea Prancezilor cu a east& ocaz.I.sai

a trecut de partea partidului .......,,
austriac din caaza

unei Intregi serii de influenVe care.,LIademnau la

ajutorarea Babsburgilor. Era influenta pertidei

austriace, era apoi influenta cleruluis care Il In-

demna 81 de/L1 042:1pr creqtinilor catolici contra

pgganilor turci §i atuaci Sobieski Ili& sa e zite

trace alaturi de Austria.

Este uocr de it Velee motival care 1-a Indem-
,-
nat sa faca Aceasta. Era ura lui contra Turcilor

cu care de la inceputul domniei sale O. chiar de pe

vremea card nu era decdt general al armatei polonrey

se luptase mereu. Bbtarlrea lui Sobieski de a tre-

.
ce de partea Austrian- a Insemnat an mare neajuns

pentru Turci, cac i datoritil lui au fast IntrInIi

www.dacoromanica.ro
 K

433 -

gi de atunci puterea turceasca a alunecab merm e

panta deaderii.
In 1683 ,Sobieski pornegte cu o armatA de

76.000 oameni din Cracowia gi infra in Austria.

Turcii seApregetteaustt inceapA atacul cu armatele

for in, dare se gaseau gi contingentele de Moldop-

veni lui Duca gi cele de Munteni ale lui

Serban Cantacuzino. Cea dintaa lu t6 care se dk

este aceea dela Kahl nberg gi up6 aceea urmeazii

lupta care se des chiar la Viena Arma a austriaca

in, frunte4cu imparatul Loop ld i care fugise

and venisera Turcii . se unegte cu Sobieski ci
in lupta dela 11 gi 12 Septembrie 1683, Turcii

sent invingi 15sand total in mainile invingatori-

lor, in retragerea desorganizata care a urmat. A

lost o,victorie decisiva, cci dupes ea Turcii

kierd mermpentru a ri apoi infraaVi gi la Mohaci,

acolllande cagtigaserg prima victoria care le-a
adus stapanirea asupra Ungariei 41 Ard alului
ilmWomp.m.e...M

Fasc. 28
www.dacoromanica.ro
 -434-
In urma luutei dela Mobsci (152s1 Au cucerit Ungaria,

in urma unei lupte in aceiali localitate o pierd,

caci dupe infringerea aceasta, Buda iese de sub sta.-

p&nirea for 1686. Invingiltori Polonii insI nu 0

LLeeyLlt,,sLa3aaaaourt-saacescupzastgt lupta.Und

au vrut ci ei pd ceara sa 3i se dea for Principatele,,

Austrieciitcu tOt ajuto pe care li-1 dAdusera Po-

lonii se opus §i se arata, astfel nerecunosatori.

Chiar a doua zi dup4 victorie, reincepe Tee-hesTina--

litate depe vremea lui Zamoi8ki pentru, stapanireh e-

ventual6 a Principatelor i deci ci asiguraseaunei

legiri la Marea Meagre.

Lla;21.21.1212224.1121LIa.

Sobieski va'z'And aceasta, cauta ca pe cent pro-,

priu sa face o expediVie contra Turcilor pentru a-ci

£ndeplini dorinVa sa. layruaglicia,a4,a_ucraina este

luat6 dela Turci de c5tre Ian batman cazac favorabil

Polonilor, anume gtmdoki,. Turcii Bunt alungati de

www.dacoromanica.ro
 -435.

Cazaci, care totuqi nefiind bine organizati, nu

pot euceri qi Kielt ce ramgne qi mai departe in

manila itaqilor, Recgpatarea Ucrainei prin ajuto-
ral lui Kunickit este singurul rezultat palpabil
r
al domniei lui Sobieskitpentru Polonia. Acest bat-
,

tan cdeacese intro in Moldova, pe care o ocupa in

lipsa lui Duca Voddt care de abea se intorcea din

expeditia dela Viena, unde luptase algturi de

Tura. In sudul Moldovei s'aa intganit Cazacii lui
Kuhickitprintre care se ggSeaa qi unele cute de

Moldavenitimpreung cu fostul damn Stefan Petrioei-

cut 9i cu armata lui Duct Voda pe care 1-au fgcut

prizonier impreung cu logorgtul sou, care nu era

altul dealt axon Costia, cronicarul moldovean.Du-
ca Voda a fort dus in Polonia de Cazack qi nu s'a
mai intors in Cara. El a murit la Liow qi a fest

aduS de fin. sou mai tgrmiu qi ingropat la Cet4u-

ia pe care o ridicase el din temelie.

www.dacoromanica.ro
 - 436 -
Cu prilejul transportarii sale in Polonia,
cronicarul Neculce spume cum Duca ajungand intrIun

sat in apropiere de Suceaval .fla poftit puVin-

tel lapte say manance; iar femela gazdA i-au ras -

puns: untavem lapte sa-Vi dam, ca au mancat DUca

Voda vacile din Vara. De 1-ar mance. viermii iadu,

lui cei neadormiVinl Raspuns care i-a facut mult

rau bietultti domn, caci auzind aceasta el... "a

inceput a suspinare §i a plomgere cu amar".

In Interiorul Moldavei - in partea ei de

Nord - se formaser& in aceasta vreme a serie de

cete de voinici,care ocupau diferite regiuni dedan-

du-se la prazi si fiind in legaturk cu Polonia.U-
.

nul
,1110
dintre cei mai vestiVi conducatori de cete de
aaestea, a fost un boierdinregiunile CernauVului
9i Hotinului, ConstantinTurculet. Insfar*it ere-
and-die momentta potrivit, loan Sobieski s 'a grate
bit sasfac& o expediVie personal& pentru instala-

rea lui Iacob Sobieski fiul situ, in Moldova.

El a intitrziat aga de mult dela asedlul Vie-

www.dacoromanica.ro
 -4,7-
nei, fiindc& i-a Post foarte greu sa ridice din

nou ;leahta qi s6 o duc& in contra Turcilar. Din

aceasta cauza nu are loc expeditia cleat la trei
ani dupa cea dela Viena a

Inainte de a porni inspre Moldova, el cant&

sá-qi asigure spatele de un eventual atac din par-

tea Rug:nor qi avunci Incheie cu acevtia un tra -

tact de pace care poartl numele celui care l'a in-

eheiat, paces lui Grzymuttawski. Prin aceasta

.
toa-
te cuceririle f&cute de predecesorii sal Inceptind.

au PefanBathory, suet cedate Ruqilor afar& de

Kiev, care dup& trei ani trebuia sa fie restituit

Polonilor, ceea ce nu s'a intOmplat. De fapt Polo-

tii nu pierdeau prin. west aftnimicl ci numai recu-

noqteau in, chip oficial, legal, ceea ce pierduser&

pan& arum in favoarea Ruqilor. Prin cedarea acea-

sta pe care o facuse Sobieski, se vede importanta

pe care o acorda el cuceririi Moldovei. Dar spe -

ranVele cuceririi acesteia s' au aratat degarte .

La Inceput expeditia a 'mers bine., Sobieski s la fe-

www.dacoromanica.ro
 - 438 -

rit ca sa aducg. din. Polonia cu el pe vreunul din

pretendentii. la tronul Moldcrvei, de 'uncle se Yede
clar ce urmarea. De e.semenea a Incheiat cu $erban
acuzi din ]Muntenia o an grin care act-
sta se obliga si-i dea ajutor,, Domnul muntean inns
n'a flicut aceasta, fiindca 11 vAzusA nfa Sobieski.

ca este prea slab pentru lupta pe care 0 pornise.

In Moldova, acum era Constantin. Cantemir, care _era
batran. Istoricii poioni 1t socct cam vandut cu to-
tul Turcilor, ceea ce nu este adevarat. 1Lnainte de
a face aceastI expediVie, Constantin
..-, Cantemir' l'a
sraltuit pe loan Sobieski sa nu porneasca in contra,
Turcilor, Tiind.ca nu are *anse de reu ita. Vg.zand
insa c6 nu este ascultat, et fireqte - fiinde un a-
bil om politic - s to tetras In tabara turceasca.
El era de fai5tun boerna* ridicat din. patiira de Jos
de prin partile
_ Feaciului qi avea doi rift' eel mai
mare se chema Antioh, tar celdlalt Dimitrie, care
au fost pe rata tria@qc. ca ostateci la Poartii,ceea
www.dacoromanica.ro
 - 439 -

ce it lege. de Turci ;i 11 Shea sa nu' treaca de par.

tea Polonilor. Apoi el vedea ea Polonif nu inspire
ca forti nicio incredere'si mai molt decat atat,So...
bieski 1-ar -ft inlaturat frat Area multg discutie,
dovada e a el trata paste capul. Domnului moldovean
cu dusmanii acestuia dintre boieri. A0a, stand lu -
crurile, nu putem spun deat og. batrOmul Cantemir
a That un om care a. vitzut clar.
Armatele polone intr'and in Moldova, a:iung pa-
nal in Ia;u1 ptirasit de Cantemir. unde aunt primiti
in od.i.jdii de Mitropolitul rarii - un kilo -polon ..
Dosofteiu, care era un om foarte I/Ara-tat.
Cu prilejul ocupdril, apitalei Moldovei, se
intampla un rapt care a fost discutat- de istorici.
Oravul Iasi a fost aprins in vremea aceasta $i unii
istorici acuzii pe Moldoven1 c5. au rg.cut acest lucre,
ceea ce ar fi un rapt asemainator cu acela al Ru;i-
lorof care au dat foc Moscovei, capitala lor,atunci
and au vazut ca va cadea In intatile lull Napoleon'
www.dacoromanica.ro
 - 440 -

Este insa prea puffin probabil acest lucru,

mai probabil este ca vreo trupa dint cele multe,ne-
diiciplinate, de ale Cazacilor, au dat foe orasu-
lui, .atunci cand eau retras din el, insotiti si

de Iosofteiu ..:care dupes aceasta va ramane in Polo-

nia.
4ceasta retragere, insa, nu s'a fk'cut in ur-
a vreunei lupte Cu Thrall. Sobieski gilt dat sea -
ma c4 6 prea lab $i ca va fi infrint ci de aceea
ea retreat. El, prin aceasta retragere, pe care o
facuse qi din cauza lipsei unui .armament bun ci mai
filet a lipsei de brand - singur a ara'tat ca Polonia
au, toate sfortarile sale este es tart slab& qi din
,punt de vedere militar. Ajutoarele promise de Ar-
4ea1 dela Austriaci qi mai ales de ;erban. Cantacu-
zino, nici ele .a' au vent, astfel ca Sobieski se
grabevte sa se intoarca inapei Singural folos ma-
terial din aceasta expeditie, a fost ocuparea pe
t de t 1 a unora _da..ntre ceta
ifoldoveilltrintre care ci Cetatea-Islearntului. DWI
www.dacoromanica.ro
 -441.

cunoaitteti cum a lost ocupata aceasta cetate, in.

tr'un chip romantic, qi din descrierea lui Negruzzi

ca qi din cronicile vremii (Neculce) qi mai ales

din Dimitrie Cantemir, care aratA cat aceasta ceta-

te nu 81a predat cleat sand au rimas in ea numai 6

Qameni valizi. Alt crag care a cAzat in mantle Po-
lonilor atunci a Post CernAutii, apoi Suceava qi

in general, coltul de N-W al Moldovei. Ocupa'ia Po-

ona asu ra for a durat mai bine de 13 ani. Abea

dp.pApacea dela Karlowitz Bunt , cetate. Din aceste

V_Iluturi Constantin Turculet atacA mereu pe damn

moldoveni, prilejuindu-le dese neliniqti. In juraa-
,

lul sau de zi tinut de Iaccb Sobieski se vorbeqte

ci despre un lucru foarte interesant, anume se spu-

ne ca in timpul retragerii armata polonA a trecut

prin "Codrii Cosminului" qi a viitzut locurile unde

pieriserA qleahta lui Ioan Albert in lupta cu te-

fan cel Mare.

In vremea aceasta ta kgne isbucneqte lupta,

www.dacoromanica.ro
 - 442 -
dintre Pranta oi Austria. Imparatul Leopold pentru

AUL sa fie sigur de reugita, incheie o liga -'liga

dela Augsburg - prin care cauta mai ales sa opreas-
ca inaintarea Frantei In Apus. In aceasta liga,alia-
Vii aceqtia au cautat sa-1 atraga qi pe loan So -

bieski. Pentru cagtigarea lui TIabsburgii au hotarit

sa dea pe una din printesele familiei lor_de sotie

lui Iacob Sobleskilfiullui Sobieski, garantandu-i.
se astfel

ura
sptijinul/ BAbsburgilor la tronul Polo-
niei dupe moartea tatalui sal. Sobieski insa n'a

111ELYtkaILAffsstiTIL14,1upta contraFrantei,aceasta
poate gi din cauza influentei sotiei_sale, dar sta
angajat sa
atace pgAustriar-L.--

In 1691 are loc a doua expeditie a lui So-

bieski in Moldova. Este gi mai putin stralucita

decat Trima.;i de data aceasta Cantemir fuge la
Trci..._1ATgampolan4, rose, nici /rajunge pant is
,Iasi ca in prima expeditie
Neprimind nici de data aceasta ajutor qi lip-
www.dacoromanica.ro
 - 443 -

sit de provizii, el este iaraqi Blatt sit se retraga.

Sfirsitul lui Sobieski.

IIltimi ani ai domniei lui aunt foarbe wag-

riti. Luptele dintre membrii dietei slant $i mai a.

cute; in continuu pentrti orice initiative luate de

vreun nobil in die-a, favorabile unor altew orizon-

tuTi, se auzea acel monstruos "Veto", care inchidea

orice drum ce ducea spre infAptuirea de lucruri mai

bone.
Dugm5.4ia poporului palon fat& de regina sa

Maria Cazimira,care favoriza pe unii In contra alto,

.ra, producand zizanii intre nobiliocreotea mereu du

cand In cele din urma la antipatia Polonilor fate

de fiii regilor Sobieski, ceea ce a Mut ca-

cob 86 nu fie ales rege. Dar 1nsgqi in sanul fami-

liei sale se nAscusero. disensitni. Aceste neir4ele-

gert au ajuns la un moment dat s5, fie cunosdute de

www.dacoromanica.ro
 - 444 -
totit mai ales cearta dintre tacob 4i Maria Cazimi-
ra a luat Ewa de mare proportii, incat cei doi nu
s 'au putut impiedica macar Uinta patul de moarte
a lui loan Sobieski, de a se sfadiandurerat de a-
ceste lucruri qi bolnav In ultima vreme, Sobieski
e? retriisese a un. castel Wilan6w, unde a gi merit
la anul 1696.
Pireste ca intrio epoca de
ti
decadenfa, cand
am vazut ea numai cu putin tnaunte de domnia lui ,

Polonia era gata sa fie Itipartita pe vremea regelui

loan Cazimir, care fugise din capitala lui,firegte
ca intrlo astfel de situatie domnia regelui Sobie 1-
ski poate fi socotita ca, domnia unui mare rege al
Poloniei.

Intl's() asemenea epoca de decadere a nobili-

mii, el are mareld merit de a ft ridieat glaahta
iara.vi pa.na la Inaltele virtirti militare de tare
@a daduse dovada alts data. Este un merit al sou
Ca prin aceasta actiune a sa a reueit ca soarta
tragica a Poloniet sa fie a In 18e0vin XVIII
www.dacoromanica.ro
 - 445 -
In schimb unii istorici gi poate Cu drept
cuvint,l-au acuzat c. politicalui_a_foat-rundamea-
tgl_gregita. In general Sobieski, spun ei, nu tre7

buia sa faca lupte cu. Turcii gi sa-alute pe Hab-

=,
sburgi. Din aceste lupte Polonia nu sta ales decat

cu energie cheltuita degedba, contribuind Inca la

,

intarirea HabsburEilor, care poate ea altfel ar fi

pierit sub presiunea atacurilor turcesti_de o parte

gi celor franceze de a/ta. Polonszli ajutandu.i
wax., flout altceva decat sd-gi taie singuri crean-
-
ga de sub picioare. fiindca Tiababurgii vor fi aceia

care vor imparti Polonia cu Rugii Si Prusienli In

sec. al XVIII-lea.
In ceea ce rive te politica fa a de princi-
gatele romone faptul 04 avrut s a pnn 'pe fiul

sau Iacob Sobieski ca domn In Moldova0.-a indepar -

tat simpatia boerilor moldaveni ceea ce i-a gra-

bit aereugita expeditii/or facute contra Turcilor

in aces_t_21112020.

www.dacoromanica.ro
 -446 -

RAmAne acum ca in lectia viitoare sA vorbim

despre aomnia urmavului sau August al II-lea.

---00 o .,--

26 Mai 1937

Prelegerea XIX -a

August II ji decAderea Poloniei

In ultima prelegere ajunsesem et expunerea

istoriai Poloniei pines la moartea regelui loan -

bieski.

Alegerea lui August II (1697

1n momentul mortei lui ae desallse iarko.

succesiunea cu obiouitele campanii qi de abia la

an an dupes moartea lull in 1697 este ales urmagul

www.dacoromanica.ro
 -447 -
aau. V& aduceti aminte c& Inca fiind in via a,
Sobieski cautasesa-1 impun& in scaunul Poloniei,pe

fiul eau mai mare,Iacob. Pentru aceasta el primi-

se s&-1 c&satoreased cu o principesa austriac&ore-
thud ca se va bucura de ajutorul austriac atunci
card tronul va deveni vacant qi tot din aceastA can

26 se straduise 86-1 faca §i dorm in moldova,idee

care 1-a determinat sa fac& expeditiile despre ca-
re am vorbit.

Aga Mott primul candidat la scat au pol on

era fiul fostului rage. Sprijinul austriac pe care

acetia trebuiau sa i-1 dea in baza dasatoriei sa-

le a -"foSt putin hotarit. astfel CA aproape n.la in-

semnat nimic. Cel de al doilea candidat era ia. un

--
principe france2, tot un "de Conti" a cgrui candi-
datur& a fost-pus& mai mulct fa% voia lui de catre

Ludavic al XIV-lea, care spera ca astfel va avea

in Polonia un aliat care va servi politica sa in

contra HabsOurgilor
www.dacoromanica.ro
 =4118 -

4:1 In sfargit, in ultimul moment amai apa-

rut gi un al treilea, Frederic August, care era e-

lectarul Saxoniei. and s' au facut alegerileja-

cob Sobieski nici n'a contat de altfel, dieta s'a
Impartit In douat o parte l'a ales pe Conti care

Inca nu venise to Polonia - reprezentand gi numa.

rul cel *mai mare .dintre membrii dietei, iar alts

parte mai putin numeroasa, a ales pe Frederic Au-,

gust. De fapt acum Polonia iar se gasia cu doi

reGi alegi de dieta gi dintre el, se parea ea cel

cu sense mai multe de reugita este principele

francez. Conti.

Acesta, ajutat de vestitul corabier, Jean

Bart; a ajuns la coastele Poloniei prin. mated Bal-

tied.

El Ins& era roarte nemulVumit ca fusese'st-

lit numai, din motive politice,. sa paraseasaa

curtea stralucita din. Versailles pent= un regat,

pe care II socoteasemi-barbar ca acela al Polo-.

niei, aruncat tocmai in rasaritul Europei. Aga

www.dacoromanica.ro
 - 44.9

#.cat cand4.data lui Ludovic al XIV-lea s'a sim it

foarte incantat cand
'1,43
a 71zut ca.'i se fac euta i
la intrarea parantul Poloniel.

In momentul and aceasta opoziVie a devenit

ceva mai viclenta, el a profit at de primaJacazie_

s local color din

care venise. Asa incat, far& s& se agtepte,Frede-

ric August electorul Sax9niei s'a vazut fara n104

un adversar la lin moment (let, ram:Ana/1d astfel el

sing= Sege al Poloniei. Dormtlia, lui a Vinut dela

1697-1133 cu o intrerupere de vwe o 5 ate. qi 4um6.-

tate. Ca rege el s'a intitulat August at II-lea,

August I -filad, aocottt fostul rege aLgiamund,fiul

regelui Sigismund I cel %trim, care se mai chema
fi

qi August §i a dornnit precum *tits in Polotia dela

1548-1572. In timpul cat a clotnicia..t,..al
II-lea a c'autat sa faca, sa,:imite tot ceea ce Pa
cea regale Frantei Ludovic al XIV-lea. Aceota a-

Faze. 29
www.dacoromanica.ro
 - 450 -
jumsese sa fie lnitat de mai toti printigorii din

Cermania . August al It-lea era oi el unul dintre

acegtia - In privinta Idbracaminteitcurtiitculturiit

etc. paracest rege a lost un om brutal, care cu

toatgt lAudablla sa sof/tare de a imIta pe liudavid

al %I0 -lea a ramas cu mult departe de curtea es-

tuia. El eusese In patria sa de bagtia& Se off,

un venit1 sigma &i o Va care nu depindea de vref)

diets, of pe care ci ca rege al Poloniei le mai a-

yea Inca., De aceea el a cautat sa domneasca oarecum

144 &1St:awe: Pilegte nu bazatiduse pe Polonitci pe

Origoara sa. A Intrebuintat armata saxonat din ca-

r

re a adus ci In Poionia of sta Inconjurat deaseme .

°'a vu demnitari sao:att ceea ce a nemulVumit pro-

fund pe Poloni.

Pacea dela Carlovitz.

(1692).

Inceputul domniei lui este de f apt o conti

www.dacoromanica.ro
 45l -
n.uare a domniei lui loan Sobieski.. Astfel ca lupte.
le Cu Turci1 dose de fostul rep polon Bunt contia
pate acum de urrmagul sau, Aucust al IIlea. In cele
din urn lupta cu Turcii Inceteazat este adevarat,
nu grin ac,tivIUtea polona,- ci datorita. Austriaci
lor. 7estitul francez, general In eta austriacar
Eugeniu de Savoie, caotiga stralucita bimin a dela
Zenta11697 contra Turcilor §i in urma acestei vie
torii se Inchee pacea dela Carlowitz In 1699. ,Bela.
aceasta data, din mainile Turcilor A.rdealul trecu
In cele ale Austriacilor. In cursul tratativelor cu.
plomatice ale acestei pact, Polonii au. cerut ca sa
34 se dea lox ,principatele, dar acestea neitiind In
ca luatt deJa Tuxci, cererea low nu a fort Vinuta
in emg. Privitor, la principatele noastre, ele ra
mase,sera .a fi cucerite, deoarece rilu2ci4. au refuzat
orice- discuVissca_ro le ]?r iv e a . Polonii care aveau
coltul de N.Yest al,Moldovei cucerit de Sobieski,
au cerut ca sä pastreze pentru ei,macar acest z6.-
www.dacoromanica.ro
 - 452
ltg din principatul pe cares pldorisera atat de mult.
Turcii basil au apuis ea rolonii in adevars au. acest
zalog, dar 014 el au la randul lor un asemenea za-
log dela Po loni Jai. 'ample CameuiVa. i au aratat ca
swat dispu§i sa cedeze Polonilor aceasta cetate in
schimb la rtindul for Polonii sa le Ilea inspoi re -
gituaea, pe care o avow_ din .Moldova.
Yire;te polbrAii nieu acceptati, dar au toa6
ca Austriaciile, datorea a4a. i.e --mult ci ar fi tre-
buit s'a, be -fie reetalsca'toxit ei .u'` spur Polonilor
ca dead hu primesc atunci AUstria este .ata sa-i
lase deopaxte 4i sa Inchee-s±ngura pewee cu Turcii
01 atunci Polonii ne' mai- avant ce sa feel, au cedat
In ceea ce rive to par s3rea Oameniteitaceasta gta
facut cu, 3nulta greutate de catre Turci. p abea nn
an. dupes pace Antioh Cantemir care era scum down al
Moldo4e1, a venit cu caruVele de Moldoveni ci cu
.oate eele neotesat's ev6.cua."rli materialului ci tru-
veltir tureeqti care e as.eau in petate. Pentru le-
www.dacoromanica.ro
 453 J.

gaturile ane acea dela tarlowi a insem-

nat un adev5rat hotar in sensul ca." Polonia, de a-
m= inainte, a tenuxqi.t.pen-uru totdeauna de a mai
le cueeri.Odata cu Incetarea acestei .dorinte de cu-
--____-
cerire I a incetat si orics influen-0.
Partidul polon. favoraoli, Poloniei, din Moldova in-,
ceteaa.de mai exists.. Deasemonea mare perioad4
culturalii care a dat rbade in Moldova se opipste
4i ea acorn. De aci inainte Xau. vom mai avea oameni
inviiVatio forma-021a. cultura, polonti. in Moldova.

Razbolui. nordit: Stanislas Leiczynsii

Ulm este momenta °and incepe razboiul nor-

dic provo-cat de rapt de diplomatic, lug. Petru cel Ma-
re care incearca si el ague ca Si Polonia, o ieoire
la Mama Baltica.
La genera aces-e douit t ei,r care aunt tonti-
ne ntale au simtit tOtde-auna nevoia de a iegi la. M.
Baltica pentru a putea ritsufla. Ism vazui luptele
www.dacoromanica.ro
 - 4.54
Polonilar pentru cucerirea Vinutalui Curlandei de-
la cavalerii purtitori de span. Deasemenea an aril-

tat qi sforVarile Ruvilor in acest sens. Dar din

toate aceste lupte, statul care Cu aaevarat a pro-

fitat este Suedia care la un moment dat °cup& re-

giunile de la M.Baltio1 taind orice pretenVie qi

Poloniei qi Rusiei. Acum insa, and pe tronul ace-

stei Viri, se ridicase un rege foarte tifingr,RE§11___

lui Petru cel Mare socotesc ca a sosit momentUl sa

tace Suedia qi sa o inlature din &Geste regiuni.

Dar pentru rauqita acestui lucru- Petru cel Mare

sta guldit ca nu e bine sa potneasca si-e;u1 4i de

aceea a incheiat o alianfa in acest sens cu Dane-

marca qi cu Po lonia.

Se puns acum intrebakea (lac& a flout-bine

sau nu August al II-lea, ca sta aliat cu Petru,Vet-

tru a lupta cu Suedia? De f apt tonflictul cu Sue-

dia le-a Post detavorabil dar chiar aqa fifn16 irege-

www.dacoromanica.ro
 -455-
le roloniei a fIcut o grage.ala.c&
ti
a44aptatpentru
aceasta lupta la alianvapropusa de Petra. Prin a,

ceasti lupti se intIrea Rusia gi se slIbea Polonia,

teea co sta. gi IntImplat,veotaul din P4s5sit capa-

tAnd not forte Ira gti 86 le intrebuinteze contra

Poloniei aga cum au fIcut Pi Austriecii pe care So-

bieski i -a scapat de pieire In 1683.

In aceasta alianta mai era Ina. o socotear-

la gregita.,Suedia era Inc& un stat destul de pu

,ternic gi apoi tangrul rege Carol al XII-leaf nu
era un om de mimic cum crezuse Petru cel Mare ci
era un geniu militar.

Chian dela inceputul domniei el atacii pe

aliatt. Prima care -i simte priceperea militant este

Danemarca a arei capitals Cepenhaga este amaain-

at& cu invazia arnatei suedeze gi dek.1 silita sa

se retraga din alianvA.

Inediat dupes aceasta Carol porne9te asupra
Rusiei, nedInd pas adversarilor sai,pe care o bate

www.dacoromanica.ro
 - 456
1a Narva (1701).
In contra Poloniei el face= o expeattie ca,,
qi bunicul, 811u- Carol I Gustav* care dupes cum va a-
duceti aminte ajunseSe in vremea rPotopului" panii
la Vargovia. Cu armata sa. adevite armata suedeza
p0.trunde in. Polonia, nici n.' avut nevoie sa trea-
a. Baltica, intracat t5rmurile erau nigte tinuturi
suedeze, intr to nEtvalire pe pare pu dus-o fans in
central statului polonez pan. la Vargovia.Regele
August a II-lea_ luat aces de repedetre,zistil cu
,armata sa de Saxoni, act nobilii nici n' au xaaii, a-
vut time sa se adune Instil este ezadarnict .Zuedezii
aunt invingritarLpretutindeni, Insgqi vestita ceta-
te a Liowului, care rezistase gi atacula azacesc
'cads in mainile lui Carol al XII-lea. In urma bi-
ruintei contra lui August, un mare num5r. de nobili
poloni tree de partea lui Carol al III-lea, p5r6.-
siztdu-gi regale. In aceste lupte ge aveau be in
Polonia, RwAi vin., gi ei sub pretext .ca_sunt-

www.dacoromanica.ro
 -457
oi vor sa dea ajutor rolonilor, astfel ca Polonia de

vine teatrul de lupte iscate din cauza lui Petru ce

Mare. Carol al XIIlea :rcu face, dupes victorie,gre

vela, ca bunicul ssa.u. Carol al Xlea, de a se pro

clama pe sine rege al Poloniei. El strange ncbili

meapolong. *i o intreaba pe cine urea ea sai pun&
..".". 1"
rege in local lui August al IIlea. Ei s' au declarat
favorabilifiului unui nobil Rafael_ leszczynski,_

Acest Rafael fusese altadata trimis ca sol la Con

stantinopol, polie care aga cum se facea pe vremea
aceea Linea foarte mult timp.

Pentru a,o indeplini, lui Leszczynski ia

trebuit nu mai, putin de un am. In drumul sat' spre

Constentinopol a trecut qi prin.tara noastra, unde

s'a int&lnit cu Antioh Cantemir. Secretarla eau a

Yasat chiar o frumoasi descriere a Moldovei. Dupes

ce s'a intors in tars. din solia aceasta, Rafel

Leszczynski a inceput iar sa feed opozitie regelui;

www.dacoromanica.ro
 -458-c
in cele din urma murind el a lasatr'un flu anume

Stanislaslaszczymski, care a qi fost ales in 1704

rege al Poloniei.

Dar el nu era singurul candidat, mai se pre.

zentase Inca qi un. altul Iacob Sobieski, dar pe a-

cesta nu 1-a vroit Carol, care a crezut ca Stani-

alas Ieszcznski inspira mai multa incredere pen.
tru Suedia decat altul.
Dar Carol al III-lea continua razboiul cu
August al II-lea, care fu silit sa se retraga In
Cara sa, Saxonia. Regele polon, viand ca e amenin-
tat sa'piarda toate posesiunile sale, inchee pace
cu suedezul. la Alt Ramdstadt, in 1707. Drin care

saxonul renunta la tronul Poloniei. Afland de re-

lui
tuntarea August II, Petre cel Mare of era tronul

Poloniei cu sprijinul sal lui Francisc Racotl..Ace-

sta era nepotul principilor cu acest nine din Ar-

deal de pe vremea lui Vasile Lupu qi Matei Basatab,

care traia retras in regiunea Carpatilor. Un bra4o

www.dacoromanica.ro
 459-

vean,, Dayid Corbeatt sia &MA oa trimis di,n partea ta_

rului Vroiitina tron.ul acestuta gi el a primit.
Nujiai cal acest tram trebuia cucerit dela Stanislas
gi de falt:niciod-ata, el nis. reugit sa o faces.
Dtp_5. ce Carol cuc-erise Poionii.ndrep-
t
tk at apol contra Rusiei. Venice dinspre Nord gi ajun-
-sese panes la Liow, iar act= se, Indrepta wore Ucrai-
.....
na. ACeastt. migcare a lui Carol al XII-lea a Post
de rapt 0 .gregea1d strategic& a regelui Suediei,
caci astfer -el se. indeparta Area mull- de bazar lui
odeaproviziorrare. A facut aceasta chemat de un hat-
;awl*. al Cazacilor, anume, Mazeppa care-i promises
djtrztoru1,25.u., Dar acest ajutor-a fart searbad gi a-
fara de el ne mai avand tici o alts sursit de rezi -
stenVt. Carol al XII-lea eate invins la Poltava -de
ce/ Mare, 1709. Ne mai putandu-se retrage In
Suedia prin Polonia,Carol al XII-lea insoVit de Ma:-
zeppa se retrage paste Nistru la Tura carora le ce-
4-t-Eti:ciliiidu,-se In Bessarabia, lan.ga

www.dacoromanica.ro
 -.4140 -4

zta intriUn gat Varnita.. Aici muli, Mazepp'a, pare

fu ingropat intrt.o biserica din Galati,
In ceea ce privegte pe August al II-lea,
el. a (oast, pus iar in tronul Polonie a.. de care Pe
tru, cel Mare, care nu-1 mai .44' inN92...tSeum Fran!,
cisc Racoti. Pentru acest aSutor.rusese August al.
II-lea trebue sg. le fie re tuns cato r .de aici irta-
inte, ceea cb se va .4i Intompla, act dupii, co in
trerupere de 5 an.i Eli Imitate 'tend Au niat spera
sa reving la troll. Stanislas Imszc4ynski-este In-
15turat de armatele rusegti caraii445.1ir5. in. Polo-
nia. Stanislas este silit sa fuitiesi el trece prin.
Moldova lucre pe care Axinte Uricaru 11 earanit'
in cronica sa. .EL spun ca a ungsnd la Ia4i
, . - ca
%Nom,

15.torea incognito imbr5.cat no- mai= - a fest In-

trebat de Nicolae Mavrocordat, care era down acuat
in goldova, tine este el ? Stanislas care callto-
Aa astfel de teama Turcilor. i-a rdspiu-o Ca este
un maior, la care doran,u1 Moldovei r5spunile ca.' el

www.dacoromanica.ro
 - 461 -
crede ca elate mai mult decat spume ca este banu--
ind ca este regele Polonie.. Este interesant ca a-
ceasta conversaVie sea Vinut in 1atineqte = Mavro-
cordat era un domn foarte cult care qtia limba la-
tina.. Pe f apt el iL-AlplLLILLAIWILlimemuical_maggle
uediei u in du pa aceasta se Intoarce in Ta-
ra lui qi moare la asediul unei, cetaViq stanislas
Inca, a trait Inca mult timp dupa aceea. ,pupa b in-
cercare heizbutita de a relua,tronul,Polonieiel a
plecat In. Prenta unde i s fa dat un ducat, etl Lore-
riel dare avea capitala la Nancy. Aici el a facet o
ourte stralucita, a saris tai mule luorari intre

altele ji despre felul cum trebwirte. domneasea un

rage, aratand In acest dint In adevar calitatile
unui bun organizator. Dupa moartea sa el a ltisat

ducatul Lorenei regelui Frantei. Dupat domnise

In Polonia intre 1704.4709, el moare in Lorena- in
1764. El a avut 4i o flica, Maria laszowynska.
Aceasta a devenit regina in Franta,deoarece s'a
www.dacoromanica.ro
 - 462 -

cAsAtorit cujdudovim al XVlea.

Cresterea influentei tusesti it

Polonia.

De fapt din luptele cu Suedia stngurul

statgueaprofitat este Rusia: Armatele lui Pe

tru cel Mare care veniserA in Polonia si-1 expul
zaser6 pe Stabislaa_laszazynaki_eamAsesera alai si

dupA reinstalarea lui August al iIlTlea._Astfel ca

nu trebue sa ne mizAm ca in1211galggailDnzatik

1,64poiul defavorabil lor contra Turcilor au tre7
cut cu atalta usurinta ri farce s6 intrebe pe regale

acestuia In tit ca

ti
acest rAzboiu care a fost purtat la 4:Males-U., a
avut ca urmare plecarea din scaunul Moldovei ca. 1

pribegirea lui in Rusia, a lui Dimitrie Cantemir.

Realizarea lui nla fost deci'posibilA decat numai

datorit6 prezentei acestet armate in Poloniageaci

www.dacoromanica.ro
 -.463 -
de fapt nu era o granite naturals intrellusia ci

Moldova. De acum Polonia devise vasala lui Petru

cel Mare. Ultimii doi regi Angus al ITT-lea 1733-

17.63,gi Stanislav Augllat_Poniatowski 1764-1795,au

fost cu totul supugivoliticei rusegti.Ultimul de

altfel fusese favorit al tarinei Ecaterina a II-a.

Cauzele decaderii Poloniei.

Deoarece timpul nu-mi mai permite a intra

In detalii, aceastatiind ultima lectiune a cursu-
lui nostril, ca Incheere, trebue sa va arat gi cau-

zele care au facut oa Polonia sa decaaa pan& acolo

twat sa dispara ca fiinWPolitica gi apoi sa re-

nasca pentru a da fiinta noului stat de azi. Din
cele spuse pane acum.Dvs. puteti vedea cauzele mai,

insemnate care au dus la catastrofa statului vecin.

Prima cauza pornegte dela insagi ,agezarea

www.dacoromanica.ro
 464 -

gerafica 8.1.-kagEggl_221gail92LIAJIOZVT134',
bird. S'a spus despre poporul nostru deseori ca are

o agezare toamai in ra ul naval ilor barbarilor.

Acelag lucre se poate spune *i pentruPolonia,numai

cLEEI11/221121_524111§1ETit6 aga cum

am avut noi.RomAnii au avut o cetate natural& ac,-

ea ocrotitademuntiti ce tree prin mijloaul terito-

riului nostru gi care a dat posibilitate locuitori-

lor prinaipatelor, sa se apere, ceea. ce Polonii

n'au avut. Mai mult decAt atat, Polonia :a'a avut

nici atunci ca *i acum granite natur ale. .figezarea

ei gi atunci ca gi azi a fost intre douA popoare

cu puteri cu mult,mai marl decat ale ei gi cklitz
cuitori mult mai numerogi - la Rasarit Rusia. la

Apue Germania.
Deasemenea vieata economic& este itpiedi.
cata sA se desvolte din canza lipsei unei iegimi
la mare. Azi a trebuit in mod artificial pa se

creeze aeel coridetodela Maaltioat Danzig, Care

ix asigurd o iegire la mare.

www.dacoromanica.ro
 -45-
Pe langii aceasta mai Bunt gi altele. Fara
Indoiala ca Polonia este o Cara saraca. pe vremea
6V1(22.....122411422.,SUbS01111114 petrolul,serea din ca-
re se gaseqte destul In Polonia, nu aveau valoarea
de azi, pentruca nu exista industria mare qi comer-
Vul mondial. Ef!t=TL312ELI'l!LEL±3132L2E122114._
chiar In privinta aceasta nici.pe duarte nu se
Doate compara Damantul ei de Dildft cu al nostru.
Polonia a avut o epoca cu adevarat de in-
florire, atunci. and p4,in. ea era drumul de trecere

al negustorilor bogati dela N. sp2e S la g.Neacra.

Da.g, dupa ce acegti.. negustori an plecat parasind. a-
cesto locuri. de comerV, Polonia a ramaa numai cu
agricultura gi din cauza aceasta a ajuns la mare
sa.racie pamantal ei ne ,producand mare lucra .Cauze-
le acestea nu, le voi mai expuna pe larg,fiindca le
gunoaqteVi din cele ce am spas Ix, acest sees.
Sin u.r__z_.._tdeA.ni era pamantul,,A,aesta
Ins era In mainile nobililoz,, care an fcstl singu-

Pasco 30 www.dacoromanica.ro
 - 466

ra alas& puternicA in P-olonlaw

Cum intotdeauna ecotomicul este 1 at do

politic qi in acest Oaz se intamplA la feljobilii
care eran marii ro rietari de amant deci singu-
rii bogatagi sent totdeodat4 qi conducatorii polir
ticei polone. In mod fatal ne avand nici o stavilA
in drumul for - in Apus ridicarea lor a lost impie-
dicatA de progresul extraordinar al burgheziei care

i-a oprit - ei au abuzat de putere impiland De cei.

lalti locuitori ai Poloniei lipsiVi de pAmanturi gi

deci de calitatea de =bin. Cand organismul acesta

a ajuns intrio astfel de stare, in care nu mai func-

Vionea.z1 In mod normal, armonios, atunci societatea

gi chiar fiinVa ei este in pericol. In aceastA si -

tuatie lucrurile merg cu pagi repezi spre mumble.

1$-tit/ din cele expuse cum aceasta ndbilime

a obVinut la inceput mai puOin, mai earziu numai cu

forte privile 1711 care le ea
De la.mici privilegii neinsemnate a a.juna
palnA la Acela de a alege pe rem, de a pune import=

www.dacoromanica.ro
 4-67

te, de a face sail nu razboiu, de a incheea sau nu

pace, pentru ca In cele din urma sa culmineze cu ob.

tinerea acelui monstruns dreptde liberum veto ease

it.,adus lepierzare.

Pe de alts parte ei au cautat sal loveasca

n clasele de jos, In tarani,pe care i-au adzes In

stare de Qerbie, apol in.burghezie .pe care am pus

taxe im dos. la falimente.,

Aici trebue sa fee o paranteza. Adeseori

s'a vorblt de ee;oismul clasei boiereqti dela noi,

faVa de Varani. Daces facem o comparaVie cu Polonia,

C'"

vedem ca boierii de la noi au Lost mai Intelegatori

In epoca PAnariotilor sub Constantin Mavrocordat bo

ierii slau intrunit qi au declarat liberarea qerbi-

lor, act de libertate ce nu se constatE in aceasta

vreme in Et Ionia. La aceasta se adaoga qi alte ma-

ze de alts natures.

Estevadeanzele de natrara etnica.Po-

In care ---
Ionia hu era ca PranVa, Spania, un, stet- sa eltiste

www.dacoromanica.ro
,
o unitat ,e
- 1468 a.
'k41,

Coate ea lie vremea aceea nti e-

xista -cexultiiuta nationala.,P4onia.prezenta un co?-
glomerat- IA care era o taajcrita e oloni eu o mino-
ritate toarte mare. lutreba.rea e dace minoritatea
rasa nu era tot atat de numeroasa cat ei Polonii7De
erau numeroci,,
asemenea Litvaniis Para sa mai, vorbim de Germanio
Evreioete., care erau mai putint. Mai erau alte
popoare care aveau un. s t at format dintrlun conglome-
rat ca spree examp.lit austriac, dar Austria-
cii aveau. 0 dinastle a lox. propries octets, ce PoiOniei
i -.a lipsit dela un 'moment dat qi acest element
traditional dinastic i-a 15.psit deci,, aza /neat se
poste spline ca dupes Iagelloni era, fstal ea sa gun-
G5. ;AEA la ImpArt,ire aka cum el& intamplat.

Cauzele renagterii politice a

Poloniei.

.Dar dace aceste lucrurl, sunt, 84X 43. nu alt-

feitatunci Intrebareareste cuarse face ea Polo104,

www.dacoromanica.ro
 - 469 --

totu*i a renasout ? Care sent fortele care au flout

sa renasca statul acesta pierdut.

Firegte ca pentruca sa se inttimple acest lu.

cru a trebuit sa fie condiVii speciale deosebite de

cele care au dus la decadere. Lys. qtiti ca ,odata.

cu sec. XIX sub influents. RevoluViei Franoeze se

ate laees-mertitlii nationale, idee care se rge-

pandeqte pretutindeni.

Un popor trebue sa. fie Tiber pe teritoriul

pe care traiegte este axioms care produce galvani-

zarea popoarelor oropsite din Europa, a Romanilorta
Italientlor, a Germanilorvetc.

Aceasta galvanizare tr4buia sa se produca

1.4 la Poloni.

Prin revoluViile dela 1850, 1863. Polonia

a dat davada captceeda elemente viguroase de ridi

caaxe au. clus--o pant la situ is de aziwpolonia
de azi nu mai este ca eea de stung).* teritorialiee -
fate este mutt mai mica, a pierdut teats provizaiile

www.dacoromanica.ro
 -470-

luate dela R =i in care Ru4it ci Uerainienii erau

In mare majoritate. tvumai in Galicia Orientals mai

predomina Rutenii.
P;inaceabta statul vecin noun a caqtiaat
In privinta naVionala in omogenitate,nu, mai repre-

zinta lipsa de unitate etnica, de alt.& data. Dar mai

este.alwalteevas s:tructurasociala a Poloniei de azi

s'a modificat. Polonia nu mai este o Vara latifun..

diara, in Poznaniaspre exempla mogiile maxi au Post

ImparVite la Narani, inlaturandu,-se astfel duipania

dintre Varani qi proprietaxiteare-i facupe atat rau

in trecut. Dar mai mult deeat atat, sec. XII Inseam-

, ,

na pentru Polonia ridicarea,burfheziei sale distru-

se altadat5., ci aceasta este datorit& exploatarii

Retrolulni, minelor de arbuni, sare,ete., care au

dat posibilitatea desvoltaxii unei iadustrii in ju-

rul careia burghezia a inceput sa infloreasca.

Astfel IncAt alter data Polonia era un stat

anarble in care o claw predomina, asuprind pe ce-

lelalte, azi armonia socials a Post restabilita,

www.dacoromanica.ro
 -471
Nu mai vorbesc de organizaVia ei intern
care este de aka natures Incest putem spun ca Polo

nia este un stat Cu. o constituie asemAmAtoare cu a

stat!lorIgggIstetESte lucrul cel mai de seam& ca

re o duce mult, foaxte mult departe de Polonia 0
bilimei de alt4 data.
Iota deci ca in local Polo di vechi cu ele-

mentele ei dezacregante, a apalUt< o Polonle nou& a

semingtoare cu alte stateA9are nu au suportat sufe
rintele ca stat, prinwite a trecut Polonia.

FIN.

LITOGRAFIA

C. IONESCU
Str.Popa Nan 6
www.dacoromanica.ro Buoure*ti
www.dacoromanica.ro