'Y'f1 ..VIT 74,,,z T.

4pial
i:.tIteiLt 7',11i 1 .z..1
it,N2
,,,til el, , .. t#,
,;...'' S '.:1!+) '.11"112.41,1,:ii '''!, !-11.- q .4.
*4:ili
t ;4"141.i
irztt,..4v n 'ANATOL
--r. -;
MA RI
---.,,, -'-',..1.;!41 -
.

1-,
, / . f. Institutiilor i Dreptului - AICID, 111:1
tao.:-.t-?:0-, tk r I ley
"4141' ,Alia. $ 1.611 S
41/
iligli: tit lif,11
%10 141411!"iiicti6It4
t
'N/i.trft.t1/10+ Z.-1:,,..4,Nr/-0111.1A1
1041/11r '
,
tA,
5 4/ 4141P
.4.44
114:47,t1:-1
a

dit;t4tt
rt?ttit
*ti A
i 4
A
it
C.' '4v

ritlqq;
q tt.. '%

4Tei mt
liq, -*11%.14471-v,x1,1 47.441,1,
ii Fti,,,'
,.). tit1 -Tkiit,,
..
..
-,.

C]T

,I,gciE111
.4

..

fOt
a If_

410'1,

ptitt!!..
grivt. fttN1 ,
tet it L.
ir

`41,11p4.1...t www.dacoromanica.ro
t It
 Dr. Anatol Mdcris
Membru al Asociatiei de Istorie Comparative
a Institutiilor si Dreptului
AICID

Gagauzii
- Opinii si insemnari

Editura Agerpress Typo

Bucuresti 2001

www.dacoromanica.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale
MACRIS, ANATOL
Gagauzii - Opinii $i insemnari / dr. Anatol Macris -
Bucuresti: Agerpress Typo, 2001
p. : cm
Bibliogr.
ISBN 973-99414-9-4

94(574)

Editura: Agerpress Typo

Consilier: Nicolae Arsenie

Coperta: Die Victor

Culegere si tehnoredactare computerizata:
Daniel Dulgheru

www.dacoromanica.ro
 Cuvant inainte

Dupd scrierea volumelor "Gagauzii" si "Gagauzii si romanii" am

simtit nevoia sä scriu "Opinii si comentarii", precum si unele
completari la cele cloud volume. De asemenea prezint unele
informatii si puncte de vedere neexpuse in volume, care ajuta la o
intelegere mai ampla a problemei gagauzilor, atat in elucidarea
trecutului cat si in prezent.
Volume le aparute au trezit interesul cititorilor din Republica
Moldova, dar mai ales din Gagauzia. Volume le au lost trimise si in
Franta, la Institut National des Langues et Civilisations Orientales
(INALCO) la solicitarea unor cadre didactice din institut. In
Romania au lost semnalate la Radio Tineret si in Romania Literard.
Uniunea Democrats a Turcilor din Romania a manifestat tot
interesul, preconizand o colaborare viitoare.
Oamenii de stiinta turcologi, din Ankara si Istanbul, au solicitat
un numar de exemplare, problema Gagauziei preocupandu-i in mod
cu totul special.
Gagauzia actuala, avand, pentru o populatie de 200 mii
de locuitori, 18 licee, 2 Colegii si o Universitate de Stat cu 11
specializari, inainteaza cu pasi siguri si rapizi spre valorile sociale,
culturale, politice si economice ale Europei.
Autorul

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii .yi 1nsemnari

Opinii la volumele "Gagauzii" si "Gagauzii

si romanii" si completari
I. Opinii
In anii 1999-2000 am publicat volumele "Gagauzii" si
"Gagauzii si romanii"; "Gagauzii", edifie bilingva romano-
franceza, cuprinzand si harti, statistici si o bibliografie cu 120 de
pozitii; "Gagauzii si romanii" este o continuare a primei earn, dar
confine si uncle aspecte memorialistice. Datorita editiei in limba
franceza, cartea a patruns si in Franta; Astfel:

1.1 In Franta
1.1.1. Scrisori din Franta
Bernard Lory, profesor universitar la INALCO Institut
National des Langues et Civilisations Orientales (prescurtat
Langues ' 0), una din Marile Scoli Superuniversitare din Franta imi
scrie:

Paris, le 22 decembre 1999

Cher Anatol,

J'ai eu le plaisir de voir Neagu Djuvara recemment a Paris et de

recevoir de sa main votre etude sur les Gagaouzes. BRAVO!. C'est
une belle realisation qui s'efforce de clarifier une question
compliquee. La partie la plus difficile concerne l'ethnogenese et
1:implantation des Gagaouzes en Bessarabie; je crois qu'un lecteur
&at-lois qui ne connait rien a la question aura du mal a vous suivre
a travers toutes les theories contradictoires. Personellement, j'ai
beaucoup apprecie la presentation de la culture des Gagaouzes.
Vous presentez tres bien le point de vue des savants gagaouzes
de Chisinau sur leur propre passé, langue et culture, sans
obligatoirement le partager. En revanche je critiquerai votre
bibliographie, qui serait plus facile a utiliser si elle etait class& par
langues, ou par alphabetique plus strict (c'est une critique typicue
4

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii - Opinii qi insemnari

pour un professeur; je terrorise systematiquement mes etudiants a

propos de la bibliographie pour qu'ils y fassent tres attention!).
L' an& 1999 m'a promene dans le sud des Balkans: en juin j'ai
participe a un colloque sur rile de Rhodes, ville tres impressionante
avec ses fortifications bien conservees de l'epoque oil les chevaliers
de St. Jean de Jerusalem (les actuels chevaliers de Malte) luttaient
contre les Turcs. En juillet aoilt j'ai passé trois semaines en
Bulgarie, pour voir mes amis, travailler en bibliotheque et visiter
les villages turcs dans le sud du pays (une region pauvre de
monoculture de tabac, qui connait une grave crise economique de
nos jours); En septembre-octombre j'ai passé trois semains en
Macedonie. C'est depuis quelques annees mon principal terrain
d' etude. Je travaille a une grosse monographie sur Bitola/Monastir,
la ville la plus polyglotte des Balkans, macedoniens, grec,
aroumain, turc, albanais, judeo-espagnol, tsigane!
J'ai malheuresment trouve que le crise du Kossovo avait des
repercursions tres negatives sur ce petit pays fragile. La presence
militaire de l'OTAN est assez brutale et maladroite. Les Albanais
croient que le monde entier est favorable a leur cause et deviennent
plus arrogants.
Le nationalisme macedonien se durcit ...
Les perspectives pour l'an 2000 ne sont pas tres encourageantes
dans les Balkans. Les 10 annees de post-communisme sont assez
decevantes. La majorite de la population s'est appauvri et la vie
democratique a du mal a se developper.
C'est que j'admire chez les Balkaniques, c'est leur faculte
inepuisable pour reagir de fawn positiv au destin historique
complique de la region qu'ils habitent. On revigorise sa vie, on
reconstruit, on s'adapte et on sail rester gai, se rejouir avec ses amis,
predre les choses du bon cote.
11 me reste done a vous souhaiter, a madame Gertrude, a Laura,
a sa maman, beaucoup de moments de joie pour la nouvelle armee
2000, une bonne sante et satisfaction dans le travail quotidien.

Tres amicalement,

Bernard

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii - Opinii si tnsemnari

Prezentam mai jos traducerea acestei scrisori:

Paris, 22 dec. 1999.

Draga Anatol,

Am avut pldcerea sa -1 vad pe Neagu Djuvara, recent, la Paris si

de a primi din mana sa cartea ta asupra Gagduzilor. BRAVO! Este
o realizare frumoasa care incearcd sa clarifice o chestiune
complicate. Partea cea mai dificild priveste etnogeneza si
implementarea Gagduzilor in Basarabia. Eu cred ca un cititor
francez, care nu cunoaste nimic despre aceasta chestiune, cu greu
va traversa toate teoriile contradictorii. Prezinti foarte bine cultura
Gagauzilor. Prezinti foarte bine punctul de vedere al savantilor
Gagauzi din Chisinau cu aspecte ale propriului trecut, limbs si
culturd, fare sa fii de acord absolut in toate cu opiniile lor. In
schimb critic Bibliografia ta, care ar fi fost mult mai usor de utilizat
dace ar fi ordonata pe limbi sau intr-o ordine alfabetica mai strica
Anul 1999 m-am plimbat la sud de Balcani; in iunie am
participat la un colocviu despre insula Rodos, oras impresionant cu
fortificatiile sale bine pastrate din epoca cavalerilor Ioaniti (actuali
cavaleri de Malta) in lupta for cu turcii.
In iulie-august am petrectut trei saptarnani in Bulgaria; mi-am
intalnit prietenii, am lucrat in bibliotecd si am vizitat satele turcesti
din sudul tarn (o regiune sdracd, cu monoculture a tutunului, care
cunoaste o grave criza economics in zilele noastre); in septembrie-
octombrie am petrecut trei saptamani in Macedonia. Aceste este de
cativa ani principalul meu teren de studiu. Lucrez la o monografie
masiva despre Bitolia/Monastir, orasul cel mai poliglot din Balcani,
macedonieni, greci, aromani, turci, albanezi, iudeo-spanioli, tigani!
Am constatat ca, din nefericire, criza din Kosovo a avut
reprecursiuni negative asupra aceste tari mici, fragile. Prezenta
mintard NATO este destul de brutal si stangace. Albanezii cred ca
toata lumea este favorabild cauzei for si devin tot mai aroganti.
De aici si nationalismul macedonian devine mai dur.....
Persprectivele pentru anul 2000 nu sunt incurajatoare in Balcani.
Cei 10 ani de post-comunism au deceptionat populatia, care a
sal-deft, iar viata democratica se instaleazd cu greutate.
6

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii ,Fi insemnari
Ceea ce admir la Balcani este capacitatea for inepuizabila de a
reactiona intr-un mod pozitiv la destinul istoric complicat al
regiunii pe care o locuiesc.
Isi revigoreaza viata, reconstruiesc, se adapteaza si stiu sa
ramand veseli, sa se bucure de si cu prietenii $i sa is partea buns a
lucrurilor.
Nu-mi ramane decat sa va urez Dvs, doamnei Gertruda, Laurei
si mamei sale multe clipe de fericire in noul an 2000, o sanatate
bung $i satisfactii in munca zilnica.
Foarte amical,
Bernard
*

D-ra Sylvie Gangloff, doctorante en sciences politiques

(Turcologie), a l'Universite de Paris I, membra a corpului didactic
al INALCO, autoarea unui studiu substantial asupra Gagauzilor,
publicat in revista Turcica, 1998, tome 30, pag. 13-61, imi scrie cu
referire la volumul "Gagauzii":

Paris, le 20 avrd 1999

Monsieur,

11 y a deja quelque temps, le professeur Bernard Lory a eu la

gentillesse de me donner une copie de yes travaux sur "Le probleme
gagaouze". J'ai trouve ce texte interessant a plus d'un titre mail, je
me permets, puisque vous semblez bien connaitre cette "question
gagaouze" et vous y interessez, de faire quelques commentaireset
de vous poser quelques questions.
J'ai moi-meme fait quelques recherches sur ce peuple. Mon
objectif etait, au depart, de travailler sur les problemes politiques
rencontres par les Gagaouzes en Moldavie depuis 1990 (les
sciences politiques sont ma specialite et je redige actuellement une
these sur la Turquie et les Balkans depuis 1990). J'ai done entame
des recherches sur ce sujet et complete mes travaux par un voyage
d' etude en Moldavie en juillet 1996. Ces recherches ont fait ]'objet
d'une publication dans la revue CEMOTII. Ci-joint une copie (vos
commentaires seront bien sir les bienvenus).
7

www.dacoromanica.ro
 Gagatizii - Opinii .yi Insemndri
Mais par ailleurs, j'ai bien dil acquerir quelques connaissances
sur ce peuple (origine, histoire, etc.) avant d'entreprendre une
recherche sur leur situation politique actuelle. Ces quelques
connaissances se sont averees plus diffcile a obtenir que prevu
(dispersion des sources, controverses diverses, etc.). N'etant pas
historienne (d'ailleurs je ne pane ni le bulgare, ni le russe, ni
le roumain) je ne pouvais moi-meme entreprendre les travaux
necessaires pour acquerir une bonne connaissance de I'histoire de
ce peuple (du reste un seul chercheur n'y suffirait pas!) mais
j'ai alors songe a rediger un etat des lieux de la recherche sur
les Gagaouzes, afin non pas de repondre aux nombreuses
interrogations soulevees par I'histoire de ce peuple mais de susciter
quelques vocations parmi les historiens et de les aider ainsi. Cet
"etat des lieux" est done redige a partir des textes publies en
francais, anglais et turc, mais dans 1 'ensemble, les etudes publiees
dans d'autres langues ayant fait ]'objet de traductions ou de
commentaires en turc, cet article devrait plus op moins resumer
l'ensemble des hypotheses et travaux sur l'origine et I'histoire des
Gagaouzes. Ce texte vient d'être publie dans le dernier numero de
Turcica. Je vous joins une copie de cet article ainsi que de la
bibliographie qui y est annexee.
Ceci m'amene a faire quelques remarques sur votre texte. Tout
d'abord, vous avancez (page 2) que l' origine uzo-coumane des
Gagaouzes est pratiquement accept& a l'unanimite. Or, le moins
qu'on puisse dire est que cette question suscite toujours de
nombreuses controverses. Tout d'abord, comme vous le faite
remarquer, les scientifiques bulgares soutiennent toujours la
these d'une ascendance bulgare (voir encore la recente - 1993 -
publication de Gradesliev). D'autre part, et plus important, la
majorite des historiens occidentaux et turcs se sont rallies a la these
d'une origine seldjouke (Kay Ka'us) telle que presentee par Paul
Wittek dans ses articles publies en 1952 et 1953. J'avoue que cette
these me semble la plus solide dans la mesure ou elle concilie
analyse de la langue et sources historiques (byzantines et
ottomanes). Il n'en reste pas moins que les Gagaouzes eux-memes
rejettent cette hypothese. La raison en est simple
: si ils sont

reellement d'origine seldjouke, cela veut dire qu'ils ont ete

musulmans avant d'etre chretiens, ce que les Gagaouzes refusent
8

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii ci insemndri
d'admettre. Et puisque leur langue ne peut corroborer 1 'hypothese
d'une origine petchenegue ou koumane, les historiens gagaouzes
(D. Tanasoglu, S. Kuroglu, M. Marunevic, etc.) se rallient a la these
d'une origine oguz/uze. Cette these n'est pas nouvelle puisque elle
fut ernise au debut de ce siècle par Moskov qui avait longuement
etudie le folklore et la langue gagaouze. Or, on a tres peu de traces
du passage de tribus oghuz dans la Dobroudja au Moyen Age. En
revanche, l'installation de nombreuses families oghuz/seljoukes au
XIIIe siècle dans la Dobroudja est, elle, attestee par des ecrits
byzantins et ottomans. Notons de plus que les linguistes comme
Moskov et Kowalski n'avaient pas connaissance de 1 'histoire de
Kay Ka' us telle que nous l' a expliquee Paul Wittek et ne pouvaient
donc pas soutenir 1 'hypothese d'une origine seldjouke des
Gagaouzes.
Deuxieme point, le traite de Seyyid Loqman auquel vous faites
allusion fut compose en 1599/1600 et non pas 1660, et it ne
reproduisait qu'un extrait de 1 'oguzname (9 paragraphes sur 15 de
1 'oguzname ont ete reproduits par Loqman ) et non pas la totalite.
D'autre part, vous mentionnez (page 1) la presence de 5000
Gagaouzes dans l'ouest de la Bulgarie, dans l'est de la Serbie et en
Macedoine. J'ai entendu et lu toutes sortes de chiffres sur la
communaute gagaouze dans cette region; vous serait-il possible de
me communiquer votre source sur ces derniers chiffres (notamment
pour les Gagaouzes en Macedoine et pres de Nis, ne s'agirait-il pas
plutot de Surguches?).
Vous mentionnez egalement (page 1) la presence de Gagaouzes
en Asie centrale, precisant qu'il s' agit de deportes. Or, j'ai lu (entre
autres it est vrai dans des textes publies par des chercheurs
sovietiques que ces Gagaouzes etaient partis volontairement en
1909-1910 a la recherche de terres a defricher. Auriez-vous des
precisions sur ce sujet?
Quant au musee d'ethnographie gagaouze de la ville de Besalma
auquel vous faite allusion p. 11, Tors de mon passage en Moldavie
en juillet 1996, ce n'etait plus Mina KOse qui en avait la charge
mais le fils du poete Karacoban. Je ne sais pas ce qu'il en est
aujourd' hui.
Je n'ai pas egalement pu trouver a Paris vos articles recemment
publies en Roumanie. Vous serait-il possible de m'envoyer copies
9

www.dacoromanica.ro
 Odgcluzii - Opinii $i insemndri
de ces articles (que je ferais traduire)? : Natiunea (references 32 et
34 de votre bibliographie), Tara Noastra (reference 33) et Glasul
Natiunii (reference 35). Je vous remercie par avance.
Dans 1 'ensemble, vos reflexions me furent precieuses,
notamment parce que je n'ai pas acces aux publications en roumain.
Vos commentaires sur mes articles "L'emancipation politique des
Gagaouzes, turcophones chretiens de Moldavie" et "Les Gagaouzes:
etat des recherches et bibliographie" seront les bienvenus.
Je vous remercie par avance et vous prie d'agreer, monsieur,
mes salutations respectueuses.
Mle. Gangloff

Prezentam mai jos traducerea partilor celor mai importante din

scrisoare:

Paris, 20 aprilie 1999

Domnule,

A trecut un limp de cand profesorul Bernard Lory a avut

gentiletea sa-mi dea o copie a lucrarii dvs. "Gagauzii". Eu am
gasit-o foarte interesanta, dar imi permit, pentru ca cunoasteti bine
problema gagauza $i va interesati de aceasta chestiune, sa fac unele
comentarii $i sa va pun cateva intrebari.
Si eu am facut cateva cercetari asupra acestui popor. Obiectivul
meu era, la plecare, sa tratez problemele politice ale Gagauzilor din
Moldova din 1990 (Stiintele politice find specialitatea mea 5i
elaborez in prezent o teza de doctorat asupra Tturciei si Balcanilor
incepand cu 1990). Am facut cercetari pe care le-am completat
printr-o calatorie de studii in Moldova, in 1996. Aceste cercetari au
fost publicate in CEMOTI (VA trimit o copie).
Dar am fost nevoita sa aflu mai multe informatii despre acest
popor, inainte de a intrepride cercetarea asupra situatiei sale politice
actuale. Aceste informatii au fost greu de obtinut, avand in vedere
dispersia surselor, controverselor diferite etc. Nefiind istoric (nu
vorbesc nici bulgara, nici rusa, nici romana) m-am garidit sa
realizez o prezentare a cercetarilor asupra gagauzilor. Aceasta
10

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii - Opinii at Insemnari
prezentare se bazeazd pe texte publicate in francea engleza si
turcd, dar pentru ca studiile publicate in alte limbi au fdcut obiectul
traducerilor sau comentariilor in limba tura acest articol rezuma
ansamblul ipotezelor si lucrdrilor asupra originei $i istoriei
Gagauzilor (NN. A fost publicat in TURCICA, vol. 30, 1998).
Dvs. avansati ideea ca teoria originii uzo-cumane a gdgduzilor
este practic acceptata destoatd lumea. Dar aceasta chestiune suscitd
numeroase controverse. In primul rand asa cum mentionati si Dvs.,
savantii bulgari sustin ascendenta bulgard (vezi Grades liev). Pe de
altd parte, si mai important, majoritatea istoricilor occidentali Si
turci se raliazd la teza seldjuka (Kaikaus) asa cum a prezentat-o
Paul Wittek in articolele sale din 1952 si 1953.
Marturisesc ca aceasta teza mi se pare cea mai solids in masura
in care ea poate concilia analiza limbii $i a surselor istorice
(bizantine si otomane). Trebuie spus ca Gagauzii resping aceasta
ipoteza. Ratiunea este simpld: dacd sunt de origine seldjukd asta
conduce la concluzia ca ei au fost musulmani inainte de a fi crestini;
ceea ce Gagduzii refuza sa admits. Si pentru ca limba for nu
conduce la ipoteza unei origini pecenege sau cumane, istoricii
gagduzi (D. Tanasoglu, S. Kuroglu, M. Marunevici, etc.) se raliazd
tezei unei origini Oguze (uze). Aceasta teza nu este noua pentru ca
ea a fost emisd la inceputul acestui secol de catre Moscov care a
studiat in profunzime floklorul si limba gagauza. Dar sunt prea
putine semne ale trecerii triburilor oguze in Dobrogea, in Evul
Mediu. In schimb instalarea a numeroase triburi oguze / seldjuke
in Dobrogea sec. XIII este atestata de scriseri bizantine si otomane.
Mai notdm ca lingvistii Moscov si Kowalski nu cunosteau istoria
lui Kaikauz asa cum ne o explica Paul Wittek $i din aceasta cauzd
nu au putut sustine ipoteza seldjukd a Gagauzilor.
In altd ordine de idei, dvs. mentionati existenta, in vestul
Bulgariei si in estul Serbiei $i a Macedoniei, a 5000 de Gdgduzi. Va
este posibil sd-mi comunicati sursele dvs $i cifrele ultime (nu este
vorba mai curand de Surguci?). Mentionati de asemenea prezenta
Gdgduzilor in Asia Centrals precizand ca este vorba de deportati.
Eu am citit (este adevarat in texte publicate de cercetatori sovietici)
ca acesti gagauzi au plecat voluntar, in anii 1909-1910, in cdutare
de terenuri nedestelenite. Aveti precizari pe acest subiect?
Cat priveste Muzeul etnografic din Besalma, cand am trecut
in lulie 1996, nu mai era director Mina Chiosea, ci fiul lui
D. Caracioban.
11

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii li insemnari
In ansamblu, reflectiile dvs mi-au fost foarte pretioase mai ales
ca nu am acces la publicatiile in limba romans. Comentariile dvs
asupra articolelor mete "Emanciparea politica a Gagauzilor turco-
foni crestini din Moldova" si "Les Gagauzes" vor fi binevenite.
Va multumesc anticipat si primiti, Domnule, salutarile mete
respectuase.
Mlle Gang loff

1.1.2. Comentariu
Precum reiese din scrisoare si, mai detaliat, din articolul
publicat de Sylvie Gangloff in revista TURCICA din Strasbourg,
Franta, tomul 30/1998, pag. 13-63, savantii occidentali si cei din
Turcia nu impartasesc originea oguza a gagauzilor, flind de acord cu
teoria lui P. Wittek si anume ca originea gagauzilor este
seldjuka, motivand aceasta opinie prin faptul ca sunt putine urme ale
trecerii oguzilor (uzilor), prin Dobrogea, in evul mediu. De asemenea
considera ca Moscov si Kowalski nu cunosteau istoria lui Kaikauz si
dinaceasta cauza nu puteau sustine originea seldjuka a gagauzilor.
In combaterea acestei teorii, mentionam ca intre zona Varna-
Cavama si zona orasului Babadag din nordul Dobrogei, unde a
venit Kaikauz cu oamenii sai, este o distanta de mai bine de 250
km, deci cele cloud zone sunt diferite. Este posibil ca expeditia lui
Kaikauz care s-a efectuat pe litoralul Marii Negre, sa se fi oprit, o
anumita perioada de timp in statul gagauz, timp in care s-a
suprapus si stratul seldjuk in limba gagauzd. Dupa opinia savantilor
gagauzi (D. Tanasoglu, G. Gaidargi, E. Colta, L. Cimpoes, s.a)
epizodul Kaikauz nu a avut o influents importanta in etnogeneza
gagauzilor, tocmai pentru ca a fost de scurta durata. Din statul oguz,
Kaikauz s-a deplasat la Babadag, unde s-a asezat dcfiniti v.
In ceea ce priveste afirmatia lui P. Wittek precum ca. Kowalski
nu stia istoria lui Kaikauz, este contrazisa de faptul ca in studiul
limbii gagauze Kowalski a determinat trei straturi, al doilea fiind
cel seldjuk, deci cunostea episodul seldjuk.
In Romania, adeptii provenientei oguze a gagauzilor au fost
istoricii Gh. Bratianu, C.G. Giruescu, A. Decei si, in prezent,
Mihaela BabuKa.
Constantin Rezachievici sustine teoria lui P. Wittek, precum ca.
12

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii .i Insemnari
gagauzii provin din sedjucii lui Izzedin Kaikauz si a avut loc la
Babadag, in secolul al XIII-lea. Dupa disparitia lui Izzedin,
gagauzii s-au amestecat si cu alte populatii existente, in secolul al
XIII-lea, in nordul Dobrogei: pecenegi, cumani, romani, bulgari,
greci s.a. Amestecul cu romanii, care aveau mitropolie ortodoxa la
Vicina, i-a condus pe gagauzi sa treaca la ortodoxism. A avut loc o
apropiere a gagauzilor de romani, fapt ce a condus mai tarziu, in
secolul al XVIII-lea, in zona Cavama-Varna, la folosirea literelor
valahe (romanesti), alaturi de cele grecesti, in scrierile gagauzilor.
Consideram ca nu exists argumente pertinenete pentru
respingerea etnogenezei oguze a gagauzilor, sustinuta de savantii
gagauzi. A se vedea si 2.3.2.) ..3.3 .

1.2 In Republica Moldova

DL Valentin Filipski, Seful Filialei din Republica Moldova a
Aliantei Internationale a Jumalistilor, m-a invitat la Chisinau, cu
ocazia aniversarii a 5 ani de la infiintare Gagauziei ca Unitate
Teritoriala Administrative cu statut special in cadrul Republicii
Moldova; festivitatea a avut loc la 24 decembrie 1999.
Dl. Ion Dron, doctor habilitat in filologie (in limbi turcice), un
mare prieten al gagauzilor:
a prezentat "Gagauzii" la Festivitatea din 24 decembrie 1999
(vezi mai sus);
a publicat in "Capita la", nr. 44 din 30 octombrie 1999, articolul
"0 carte de Istorie a Gagauzilor", pe care it reproducem:
Cartea reprezinta o editie bilingva, cu texte in romans si
franceza, fiind alcatuita din urmatoarele compartimente:
"Gagauzii" (acesta serveste de introducere), "Istoria si etnogeneza
gagauzilor", "Limba gagauza", "Aparitia gagauzilor in Basarabia ",
"Gagauz Yeti" (Tara gagauzilor), "Cultura gagauza", "Comrat -
capitala gagauzilor", "Situatia politica actuala", "Gagauzia - date
statistice".
Textul cartii este Insotit de cloud anexe: 1. "Componenta etnica
a populatiei Gagauziei (uniate teritoriala autonoma constituita in
1995)"; 2. "Gagauzii din Moldova in afara hotarelor Gagauziei si o
"Bibliografie" bogata ce insumeaza 120 de surse.
Stim cat de controversat este prezentata istoria acestei midi (la
numar) etnii, grosul numeric al careia (in proportie de 80 la suta)
13

www.dacoromanica.ro
 Gagaitzii - Opinii si insemnari
este repartizat intr-o zond ce cuprinde aproape in Intregime
teritoriile fostelor raioane Comrat $i Ceaddr-Lunga, iar in parte si
a raioanelor Vulcdnesti, Taraclia, Basarabeasca.
Gagauzia, cu o suprafata de 1831,5 km patrati (reprezinta
aproximativ 5,4 la sutd din suprafata republicii) $i cu o populatie
totald de 171500 de locuitori (3.9 la sutd din populatia republicii, in
totalul careia gagauzii alcdtuiesc 78,8 la sutd), a fost constituita
official de Parlamentul Republicii Moldova in calitate de unitate
administrativ-teritoriala autonomd in decembrie 1994 - ianuarie
1995. In prezent aceasta unitate Gagduzia (in gagduzA Gagauz
Yeri) - este condusd de un guvernator, egalat in rang cu un
viceprim-ministru, $i include trei raioane: Comrat, Ceaddr-Lunga,
Vulcanesti (acesta din urma compus din localitatile: Vulcdnesti,
Etulia, Etulia Noua, Carbalia, Cismichioi - toate cu populatie
majoritard gagauza).
In cartea sa, Anatol Macris trece in revista mai multe teorii $i
teze privitoare la etnogeneza gagduzilor, concluziondnd ca
gagduzii, in calitate de etnie, s-au format in zone situate la sud de
Dundre, ce corespund in prezent cu teritoriul Bulgariei de Nord-
Vest, in felul acesta respingandu-se ni$te "teorii' aberante ale unor
pseudo-cercetatori din Comrat, care i$i imagineaza teritoriile
Republicii Moldova si Basarabia in calitate de meleaguri de
etnogeneza ale gagauzilor, lucru care nu a avut loc in realitate.
Centrul geografic de formare al gagduzilor ar coincide cu zonele de
situare a oraselor ($i imprejurimilor acestora) Varna, Cavarna,
Balcic. Cron° logic, gagduzii s-ar fi format in sec. XII-XIII (la p.14
sec. XI-XIV) $i mai tarziu prin amestecul mai multor grupuri de
turanici (amestecati cu bulgari $i romani - I.D.) ce au patruns In
limitele Imperiului Bizantin in secolele VII-XIII. Nucleul etnic al
gagduzilor, in opinia lui Anatol Macris si in conceptia noastra, 1-au
constituit oguzii (numiti in cronicile bizantine uzi), care, in marea
for parte, au trecut Dundrea de la nord spre sud in anul 1064.
Anatol Macris riposteaza prin dovezi de ordin stiintific unor
istorici bulgari, care "elaboreazd multe lucruri cu variate explicatii
pentru a demonstra (fals 1.D.) ca gagduzii sunt bulgari turciti"
(p. 15) $i care vor sa argumenteze, de asemenea aberand,
"apartenenta istorica de Bulgaria a intregii Dobroge" (p. 16).
In compartimentul respectiv se vorbe$te despre limba gagauza
14

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii - Opinii ci Insemndri
ca despre o limbs turcica ce face parte din grupul "de sud-vest sau
oguz" in care mai infra turca, azerbaigeana, turcmena. Anatol
Mdcris vorbeste, pe bund dreptate, ca gagduzii au inceput sa
imigreze in sudul Basarabiei prin anii 70 ai secolului XVIII, in
perioada rdzboaielor ruso-turcesti. La inceput, insd acestia au fost
asezati parte in tinutul Fdlciu parte in tinutul Hotarniceni (in satele
moldovenesti Orac, Ceadar, Cupcui, Tomai s.a.). Dupd 1806-1807,
adicd dupd ce Bugeacul (indeosebi, partea sa centrals si nord-
vesticd, aflata la est de raul lalpug $i la sud de Valul lui Traian de
Sus) a fost curatat de nohai, iar concomitent cu acestia - si de
moldovenii din zond, stramutati pe teritoriul Ucrainei de azi (mai la
est de raurile Bug si Nipru), taristii colonizeazd teritoriile pregaite
astfel cu colonisti bulgari, gagauzi, greci, armeni, albanezi, cehi,
elvetieni, nemti, ru$i, ucraineni s.a. Majoritatea satelor gdgduze
(fiindca despre gagauzi este vorba in cartea avizatd) din sud-vestul
Basarabiei sunt intemeiate mai tarziu de 1806-1807, deli unele
familii de gagauzi ar fl putut pdtrunde in zond clandestin si putin
mai inainte, stabilindu-se ca crestini aldturi de moldoveni, fard a
putea sä intemeieze localitati aparte.
Vorbind despre constituirea Gagauziei ca o entitate teritorial-
autonoma (aparte) in cadrul Republicii Moldova, Anatol Macris nu
uitd sa aminteasca ca in prima fazd de constituire Gagauzia s-a
format "cu sprijinul armatei politice sovietice (...) sub comanda
generalilor sovietici Satalin si Zaitev" (p. 24). Proportional
(conform numdrului de oameni), gagduzii ar avea dreptul la un
numar de trei deputati in Parlamentul republicii, in realitate ei sunt
reprezentati prin cinci deputati (p. 26). Pe Tanga faptul unei
autonomii depline cu guvernator, parlament autonom si alte
structuri de tip guvernamental, gdgduzii mai sunt reprezentati in
Guvemul Republidi Moldova prin directori de departamente,
viceministri etc.
Nu sunt uitate de Anatol Macris nici problemele democratiei. La
p. 36 autorul mentioneaza ca atunci "cand Moldova va fi condusd
de democrati adevdrati, si in Gagauzia vor conduce democratii. In
aceastd situatie, Gagauzia se va apropia si de Romania, asa cum au
fost gagauzii cetateni loiali ai Romaniei in perioada 1918-1940".
Cartea "Gdgduzii" este scrisd cu caldurd fats de cultura
romaneascd in general. Autorul aminteste in context cuvintele
15

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii ci Insemnari
academidanului Stefan Ciobanu, spuse Inca in 1941: "printre toate
minoritatile din Basarabia, populatia gagauza este cea care se
apropie cel mai mult de poporul roman prin calitatile sale spirituale,
prin lealitatea sa si prin blandetea firii sale. Trebuie subliniat
faptul ca toti gagauzii vorbesc per fect romaneste (...)". Actiunile
serviciilor secrete si procesul rusificarii au adus la instrainarea
gagauzilor fats de moldoveni si cultura romaneasca. Autorul, este
optimist (alaturandu-ne si noi optimismului lui), concluzionand ca
"numai o colaborare cu romanii, in mijlocul carora traiesc (gagauzii
I.D.) va conduce la o dezvoltare pe multiple planuri a gagauzilor.
Romanii nu au procedat niciodata la asimilarea minoritatilor, stiind
sa aprecieze aportul fiecaruia la progresul general". Ne raliem si noi
acestor frumoase spuse, pline de speranta, ale lui Anatol Macris.
Ion DRON,
doctor habilitat in filologie.

a publicat si un articol referitor la "Gagauzii si romanii" in

"Capita la" nr. 60 din 2 august 2000, pag. 4-5. 11 reproducem:

ARGUMENTE SI TOLERANTA INTERETNICA

Este stiut ca romanii au fost si poate sunt cea mai toleranta etnie,
cel putin din Europa, fats de once minoritate nationala stability in
spatiul etnic romanesc si Ltd de once straini ce ne vin in tara.
Romanii intotdeauna au fest primitori pe pamantul lor, i-au primit
si pe gagauzi, veniti/migrati in bejeniile for din Bulgaria de Nord-
Vest, nu numai in Basarabia, dar si in multe alte judete din
provinciile istorice romanesti.
Despre populatia gagauza, la timpul sau, academicianul Stefan
Ciobanu a scris ca. aceasta "este cea care se apropie cel mai mull de
poporul roman, prin calitatile sale spirituale, prin lealitatea si prin
blandetea firii sale. Trebuie mentionat faptul ca toti gagauzii
vorbesc perfect romaneste" (catre 1941 - I.D).
Ideologia sovietica de coloratura rusa, anumite forte Bovine au
facut totul ca sa indeparteze aceasta populatie de romani, in primul
rand, educand generatii de gagauzi de la 1940 incoace numai prin
intermediul scolilor rusesti si numai prin imbuibarea gagauzilor cu
istorii ale cnezatelor feudale rusesti si istorii ale partidului comunist
(bolsevic). Anatol Macris, basarabean de origine, stabilit de mult
16

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii si insemndri
timp la Bucuresti, cunoscut deja cititorilor nostri cu multe alte carti,
inclusiv cu "Impresii din Siria, lordania si America Centrala"
(Bucuresti, 1980), "Gagauzii" (Bucuresti, 1999), "Segmente si
fragmente de istorie" (Bucuresti, 2000) si alte vreo 12 carti publicate
in domeniul electroenergeticii, de aceasta data ne bucura cu
lucrarea "Gagauzii si romanii. Insemnari", scoasa de sub tipar la
Bucuresti, doar cu cateva zile in urma, de Editura Agerpress Typo.
Bunul meu prieten, Anatol Macris, vine O. restabileasca prin
cartea sa bunul nume al populatiei gagauze, care a fost denigrat
pana la refuz de anumite forte si lideri ai acestei populatii,
comunizati pana la extrem, mai ales prin anii 1990-1992, cand
acestia, pierland once simt al realitatii, chiar au cerut Moscovei sa
fie primiti in componenta Fedetiei Ruse in calitate de "Republica
Sovietica Socialists Gagauza".
Cartea lui Anatol Macris este precedata de un Cuvant inainte in
care autorul spune ca "Perioada 1918-1944 a fost cea mai fasts
pentru gagauzi, un numar important de gagauzi ocupand functii si
pozitii sociale importante in statul roman", fenomen si fapte
neinregistrate in alte state unde au trait on traiesc gagauzi. Este
vorba aici de cunoscute personalitati ce au jucat un rol bine
conturat in viata politica, culturala si economica a Romaniei:
Lascar Catargiu (s-a afirmat in politica Romaniei in perioada 1856-
1877), maresalul Alexandru Averescu (nascut in 1859 in comuna
Babe le din jud. Ismail), Mihail P. Guboglu (cunoscut istoric, a
activat la Bucuresti), Mihail Ciachir (iluminist gagauz si carturar
moldovean), Dimitrie Topciu (1881-1958; fost prim-adjunct in
Ministerul Agriculturii si deputat in Parlamentul Romaniei), Ion
Popazoglu (pictor roman de origine gagauza), Alexandru Barladeanu
(academician, viceprim-ministru al Romaniei (1956-1966) si
Presedinte al Senatului Romaniei (1990-1992)), Vladimir Topciu
(academician onorific al Academiei de stiinte medicate a Romaniei),
Gleb-Dragan (membru corespondent al Academiei Romane si acade-
mician de onoare al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova),
Nicolae Ciachir (istoric roman), Petre Terzi (secretar de stat in
Ministerul Apelor intre 1990-1992), Constantin Petrovici (reputat
dirijor la Opera Romana si la Teatrul de Opereta) s.a.
Mai departe cartea este compusa din urmatoarele capitole: 1.
Raspandirea gagauzilor. Gagauazii in Romania; 2. Savantul francez
17

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii .Fi Insemndri
Gaston Richard despre gagauzi; 3. Gagauzii si limba romans 4.
Gagauzii si romanii (aici autorul constata ca: "Relatiile gagauzilor
cu romanii au fost (cu exceptia evenimentelor cunoscute si dirijate
din exterior in perioada anilor 1989-1994 -I.D.) intotdeauna bune.
Gagauzii (in cadrul Romaniei I.D.)... s-au bucurat de aceleasi
drepturi cu romanii, fiind atasati si loiali statului roman");
5. Gagauzii sunt alaturi de romani; 6. Personalitati gagauze sau cu
ascendenta gagauza in viata politica, culturala si economics
a Romaniei; 7. Alfabete folosite de gagauzi 8. Comrat. Istoria
Inceputurilor sale; 9. Comratul poate si trebuie sa devina orasul
intelegerii interetnice; 10. Liceele din Comrat pana in 1940; 11.
Scriitorii gagauzi, care militeaza pentru strangerea legaturilor cu
romanii; 12. Moldova, inclusiv Gagauzia in Euroregiunea Dunarii
de Jos; 13. Un roman militant pentru afirmarea gagauzilor: dr.
habilitat Ion Dron 14. Un ofiter gagauz erou (cazut in lupte pentru
intregirea Romaniei in 1941 -I.D.); 15. Ocupatia gagauzilor; 16.
Concluzii; 17. Scurte informatii documentare.
In calitate de anexe A. Macris mai prezinta un subcompartiment
"Din albumul de familie al autorului", harta amplasarii satelor cu
populatie gagauza, in interfluviul Prut-Nistru si harta localitatilor
cu populatie gagauza in actualele granite ale Romaniei.
In opinia noastra, Insemnarile autorului sunt bine chibzuite si
sunt argumentate, iar im Concluzii Anatol Macris scrie "Pentru a
avea un viitor fericit, gagauzii trebuie sa se instruiasca In scoli
secundare si universitati, sa se integreze in societatea civila a
Republicii Moldova, evitand izolarea si bantustanizarea, sa
cunoascd limba de stat, limba romana, sa ocupe posturi de
conducere in ierarhia administrative a Republicii Moldova, sa
intretina legaturi de prietenie si colaborare cu Romania si Turcia, sa
participe la activitatile Euroregiunii Dunarea de Jos".
Cartea "Gagauzii si romanii" este scrisa cu caldura, cu dragoste
fata de reprezentantii populatiei gdgduze si cu atasament, stima,
credinta si pretuire aleasa fata de romani si fata de statul roman.
Ion DRON,
doctor habilitat in filologie
P.S. La Chisinau lucrarea "Gagauzii si romanii" de Anatol
Macris poate fi consultata la Biblioteca Nationale, Biblioteca
Stiintifica Centrals a Academiei de stiinte si la Biblioteca
Municipals "B.P.Hasdeu". (I.D.)
18

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii .yi insemnari
1. 2. 1. In Gagduzia:
Se publics articolul "Eni Kyat" in ziarul Ana Sozu din
13 noiembrie 1999, pe care it reproducem:

Eni kiyat
Rominiya'da basildi gagauzlar icin bir kiyat:"Gagauzii".
Onun avtoru - Doktor Anatol MAKRIS.
Duumasi 30.05.1924-ta Besalmada. Bukurestta bitirmis
Politehnika institutunu. Injener olarak calismis ministerlikta, bir
bunk firmada olmus direktor. Insititutta profesorluk etmis, 1988-
dan been isleer bas redaktor jumalda "Constructii si montaje
electrice". Yazmis cok kiyat, artikol. Arastirmis kendi halkin
istoriayasini. Karsilastrima istoriya asotiatiyanin azasi. Kabletmis
uc orden. Biler fransizca, rusca hem germanca. Yaseer Bukurestta.
Kiyat yazili iki dilda: romanca hem franzisca.
Kiyadi aver bir Onsoz. Sora basliklar: "Gagauzlarin
etnografiyasi hem istoriyasi", "Gagauz dili", "Gagauzlarin
Basarabiyada peydalanmasi", "Gagauzlarin Eri (Tara Gagauzilor),
Gagauziya", "Gagauz kulturasi", "Komrat - gagauzlarin bas
kasabasi", "Sindiki politiki durumu", "Gagauziya - statistika
bilgileri".
Bitkida avtor verer bibliografiya (120 ad).
Sanerim, ani bu kiyat gosterer, ani bizdim insanimiz hem
dostumuz var Rominiyada da. Onnarlan laazim taa yakin tanisalim,
iliski kuralim. Sindi artik sinirlar acildi, biz da laazim diinneya taa
acik hem genis bakislan bakalim.
P. S. Kiyadi hem A. MAKRIS'in patretini redaktiyaya filologiya
bilgilerida doktor habilitat Ion Dron getirdi. Saa olsun.

In septembrie 1999, ii trimit d-lui St. Varban, rectorul

Universitatii de Stat din Comrat, urmatoarea scrisoare:

Stimate domnule Varban,

Am citit articolul dvs. din Pedagoghiceskii Jurnal, nr. 1-2, 1999
si mi-au placut cuvintele dvs. Despre Liceul din Comrat. Eu am
urmat cinci clase la acest Liceu, iar ultimele trei la Liceul Bogdan
Hasdeu din Chisinau. Studiile superioare si doctoratul la Bucuresti.
19

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii ,Fi Insemndri
Mi-au placut, de asemenea, planurile dvs. de viitor pentru
Universitatea din Comrat.
Va trimit pentru Biblioteca Universitatii cartea mea "Gagauzii".
Poate a uncle puncte de vedere difera, dar important e a iubim
Gagauzia si ii dorim un viitor fericit. va trimit o xerocopie a unei
fotografii din arhiva familiei mele. Se vede cladirea impozanta a
Liceului.

Cu cele mai sincere urari de succes,

Anatol Mcicris
Bucuresti, septembrie 1999.

In Luna martie 2000, profesorul universitar Nicolae Tufar,

protectorul (vicerectorul) Universitatii de Stat din Comrat, a
prezentat volumul "Gagauzii" la televiziunea gagauza din Comrat.

In septembrie 2000, domnul Dimitri Croitor, Baskanul

(Presedintele) Gagauziei, m-a rugat, prin dl. Consilier al
Amabasadei Romane la Chisinau, loan Popa, sa trimit un numar de
exemplare din "Gagauzii si romanii" la Presedentie. Am satisfacut
aceasta cerere cu deosebita placere, avand o deosebita simpatie
pentru domnul D. Croitor ca si pentru ceilalti conducatori ai
Gagauziei.

In octombrie 2000, dl. Ivan Topal, redactorul sef al ziarului

"ACIK Goz" imi scrie:

Stimate domnul Anatol Macri,

Imi face placere sa vä comunic a aici, intelectualii liberali au
primit cu un viu interes cartile dvs. editate in Bucuresti. Eu am luat
cunostinta de die numai in Biblioteca orasului. V-as ramane
indatorat daca mi-ati putea trimite ate un exemplar pentru un
studiu mai aprofundat. Despre una din carti am scris in revista
"ACIK Goz", al carei redactor sunt. La noi, la Universitatea din
Comrat se preda un curs de "Istoria Gagauzilor", dar manuale nu
s-au tiparit pana in prezent. Aproape sigur ca lucrarile dvs. vor
20

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii Opinii .Fi Insemnari
impulsiona pe savantii nostri si profesorii nostri sa grabeasca
editarea cursului. Si aceasta ar fi o realizare.
Cu stima,
Ivan Topal,
redactor sef al revistei "Acik Goz",
membru at Uniunii Jurnalistilor Moldovei.

Si tot dl. Ivan Topal, intr-un articol din "Acik Goz" nr. 24, anul
2000, pag. 2 scrie: "dar, cel putin traduceti cartea "Gagauzii" a
dr. Anatol Macris, editata in Bucuresti, Inca din anul trecut (cu
comentarii, desigur!). Amintesc ca dansul este nascut in corn.
Besalma $i a urmat Liceul "Dimitrie Cantemir" din Comrat.
La 2 octombrie 2000, dna. Lulenova-Topal, specialist sef in
Directia de Cultura a Gagauziei mi-a scris ca "multa lume de aici,
din Comrat, se intereseaza de cartile dvs. "Gagauzii" si "Gagauzii
$i romanii"."
Revista "Sabaa yildizi", nr. 11/1999 semnaleaza aparitia cartii
"Gaguzii" $i publica coperta cartii In Revista.
In noiembrie 2000, Ludmila D. Cara Cioban-Marin imi scrie:

Muzeul National Gagauz,

Istorico-Etnografic,
D. Cara Cioban
Besalma -Comrat
Stimate A. Macris,
Am primit scrisoarea dvs. Si cartile. va multumesc foarte mult.
Fondul muzeului din Besalma se completeaza cu materiale si
informatii not relative la poporul gagauz.
Cartile dvs. ne-au adus un punct de vedere nou despre existenta
poporului gagauz, despre istoria sa, precum si opiniile oamenilor de
stiinta din Romania asupra etnogenezei si istoriei gagauzilor.
Scriti, NI' rog, amintirile dvs. din anii traiti in Besalma,
trimiteti-ne copii ale diplomelor si ordinelor cu care sunteti decorat.

Cu multumiri anticipate,
Directorul Muzeului
L. D. Mann
21

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii - Opinii ,yi insemndri
1.3. In Turcia
Mediile Universitare $i stiintifice din Ankara $i Istanbul au
primit din Republica Moldova cateva exemplare din "Gagauzii" Si
"Gagauzii $i romanii" $i, ca urmare, m-au invitat la Simpozionul
Culturii Gagauze, care s-a tinut la Tekirdag, pe litoralui Marii
Marmara, in zilele de 16-17 octombrie 2000.

1.4. In Statele Unite

Dr. Ing. Paul Militaru, fost director tehnic la ISPE Si cadru
didactic universitar, plecat din Romania $i stabilit in SUA, imi
scrie: "In seara zilei cand am primit cartea am citit-o pe nerasuflate,
mai intai Kati si apoi eu. Ne-a placut la amandoi foarte mult. Pe
mine m-a impresionat prin larga documentare Si prin ceea ce ai
reu$it, intr-un volum relativ mic, sa dai diferitele teorii relative la
originea, istoria, situatia actuala $i raspandirea acestei populatii pe
continet. Felicitari pentru aceasta lucrare $i pentru celelalte
preocupari ale tale din domeniul istoriei".

1.5. In Tara
Continutul cartii "Gagauzii" a constituit subiectul unei
comunicari stiintifice la AICID-Asociatia de Istorie Comparative
a Institutiilor $i Dreptului.
Radio Romania Tineret a prezentat "Gagauzii" la 15 februarie
2000, ora 18:30 cu aprecieri favorabile, aratand principalele idei ale
cartii.
Romania Literara semnaleaza aparitia cartii.
Prof. Ionel Gheorghiu de la Universitatea "Dunarea de Jos" din
Galati imi scrie: "cu siguranta aceasta lucrare este deosebit de utila.
Va multumim $i a$teptam, in continuare, colaborarea dvs. Acelea$i
aprecieri $i pentru "Gagauzii $i romanii".
Acelea$i aprecieri din partea Bibliotecii Centrale Universitare
din Bucuresti.
Dl. Bolat din Ministerul Culturii, Directia Minoritati, ma
contacteaza $i imi spune ca volumul a ajuns la Ankara, trimis de cei
din Moldova. ma anunta ca sunt invitat la un congres de Folklor
gagauz, in octombrie 2000, in Turcia. Personal dl. Bolat apreciaza
cartea, spunandu-mi ca cine o citeste stie aproape totul despre
gagauzi; apreciaza si bibliografia bogata (120 pozitii) si efortul de
22

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii .yi insemndri
a concentra un volum mare de informatii intr-un volum relativ mic
$i accesibil.
In ziva de 13 octombrie 2000, dna. Gulten Abdul la,
vicepresedintele Uniunii Democrate a Turcilor din Romania si
redactor sef al revistei "Haskes" mi-a solicitat exemplare din
"Gagauzii" $i "Gagauzii si romanii" pentru a le recenza in revista
"Haskes"
In ziva de 30 noiembrie 2000, Consilierul Ambasadei
Romaniei de la Chisindu, dl. Popa, mi-a cerut, prin telefon, acordul
pentru publicarea unor pasaje din "Gagduzii" si "Gagduzii si
romanii" in revista Institutului americano-roman, care are un
Centru Zonal in Chisindu.

II. Unele completari la relatiile romano-gagauze

i alte aspecte
2.1 Relatiile romano-gagatize
In volumele "Gagauzii" si "Gagduzii si romanii" am ardtat
relatiile foarte bune care au existat intre gagauzi $i romani si buna
cunoastere a limbii romane de care gagduzi. Aceste relatii s-au
manifestat de-a lungul anilor din secolul XIX pans in prezent.
Dam cateva marturii:
In anul 1864, cdldtorul rus Ivan Ivanov, vizitand coloniile
bulgare5ti 5i gagauze5ti din Basarabia, care se gasea atunci sub
ocupatie ruseasca, declard ca toaa lumea din mozaicul de popoare,
care populau sudul Basarabiei, vorbeste gdgduzeste $i romaneste.
Foarte muti cdlatori in sudul Basarabiei, cu mozaicul sal etnic, au
declarat ca singura limbs pe care o cunosteau toti locuitorii era
limba romans, limba franca a intregului tinut.
La un miting tinut la Constanta, la 29 mai 1919, numerosii
participanti trimit o telegramd lui Georges Clemenceau in care
precizau: "marea majoritate a populatiei din Cadrilater, turci, tatari,
greci, gagduzi si romani nu consimt la nici o trunchiere a tinutului
stdpanit astazi de Romania".
Prof. Petre Frangopol scrie: "La Constanta, in clasa mea de 36
de elevi erau 11 nationalitdti. Niciodatd nu ne-a trecut prin cap sa
23

www.dacoromanica.ro
 Gdgcluzii - Opinii C insemneiri
ne gratulam cu termeni ca grecoteiule, jidanule, gagauzule,
macaronarule, bozgor, pe care le-am auzit cand am intrat la
facultate." (Petre T. Frangopol, Cum arata scoala astazi - asa va
arata tara maine, Romania Libera, 22 aprilie 2000), pag. II-III.
Academicianul St. Ciobanu, referindu-se la cunoasterea de
catre gagauzi a limbii romane, scria: "Dintre toate minoritatile din
Basarabia, populatia gagauza este cea care se apropie cel mai mult
de poporul roman, prin calitatile sale spirituale, prin lealitatea si
pirn blandetea firii sale. Trebuie mentionat Ca toti gagauzii vorbesc
perfect romaneste, iar in regiunea Comrat multi dintre ei folosesc
atat limba romans, cat si cea gagauza (St. Ciobanu, Basarabia,
populatia, istoria, cultura, Buc. 1941, pag. 34, Academia Romans,
Studii si cercetari, XIII).
"locuiesc laolalta, in acest Comrat, moldoveni, gagauzi,
bulgari si evrei, dar toti stiu bine moldoveneste si se ingaduie unii
cu altii (Gala Galaction, Zile basarabene, Chisinau, 1993, pg. 112).
Situatia gagauzilor din Romania, astazi. In Dobrogea
bunastarea se datoreaza convietuirii pasnice a numeroase
nationalitati. Marin Preda scrie (Formula AS, anul IX, nr. 381,
septembrie 1999, pag. 2): "Unde mai gasesti in Romania, in acelasi
loc greci, turci, armeni, lipoveni, evrei, gagauzi, bulgari, tatari,
tigani, "rusi albi", italieni si nemti refugiati dupe al doilea razboi
mondial din sudul Basarabiei si din Cadrilater, pe langa cea mai
numeroase comunitate din tall de aromani, care sunt FRATI DE
DREPT cu romanii autohtoni. Nici unii nu au revendicari
teritoriale, nu cer "universitati" in limba materna si nu acuza
Romania de discriminare rasiala sau etnica."
Scriitorul si etnograful gagauz din Comrat, Nicolae Grebenciu,
editeaza o carte, publicata la St. Petersburg, in anul 1887, despre:
"Cantece si colinde ale moldovenilor basarabeni"
Scriitorul Theodor Grebenciu, fratele celui mentionat mai sus,
editeaza, tot la St. Petersburg, la 1892 "Povesti moldovenesti culese
in Comrat si in imprejurimile sale"
Ce exemple mai bune privind natura relatiilor romano-
gagauzesti se pot pretinde!
Poporul gagauz este considerat ca fiind o ramura importanta a
ortodoxiei. Astfel in cartea "Balcanii si balcanismul", o carte
24

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii Insemnari
fundamentals in domeniu, autoarea Maria Todorova, profesor la
University of Florida, enumera printre popoarele ortodoxe nonslave
pe romani, gagauzi, georgieni, albanezi $.a. Enumerarea arata
importanta gagauzilor in ortodoxia nonslava, find plasati imediat
dupa romani (M. Todorova, Imaging the Balkans, Oxford
University Press; in limba romans: Balcanii $i balcanismul,
Bucuresti, Humanitas, 2000, pag. 207).

2.2. Limba in care ar trebui sa studieze gagauzii

Limba in care trebuie sa studieze gagauzii este limba nationals
- gagauza, urmata de limba romans, limba statului in care locuiesc,
Republica Moldova. Limba romans ii pune in legatura cu viata $i
cultura roma'neasca. Cartea mea "Gagauzii", editie bilingva
romano-franceza, a permis patrunderea cunostintelor despre
gagauzi la Paris - centrul culturii mondiale - la INALCO (Institut
National des Langues et Civilisations Orientales), una din cele mai
inalte $coli de nivel academic, pentru cunoasterea popoarelor
orientale, incepand cu cele balcanice (studiaza 80 de limbi). Cum
am aratat la Inceputul capitolului am purtat corespondents in
legatura cu "Gagauzii", cu cadre didactice de la INALCO. In plus,
gagauzii trebuie sa studieze la licee $i la universitatea din Comrat
2-3 din limbile marilor natiuni: engleza, rusa, franceza, germana,
spaniola, italiana, japoneza.
Pentru a veni in ajutorul gagauzilor $i al bulgarilor din
Republica Moldova $i din Ucraina, Filiala 4inorasul Cahul (Rep.
Moldova) a Universitatii "Dunarea de Jos" din Galati (Romania)
organizeaza cursuri de limba romans, atat pentru doritorii din
Gagauzia $i Taraclia, cat $i pentru cei din Ucraina. Chiar la hotarul
Moldovei, in Ucraina sunt comunele gagauze: Serpnevoe, Crasna,
Dimitrovca, Alexandrovca, Cubei, Bulgariica, Tabac, $i in
continuare, Caracurt, Tasbunar, Curci, Bulboaca si mai putin
departe Anadolchioi, Eschi Troian $i Enichioi.
Universitatea din Comrat trebuie sa participe la Asociatia
rectorilor de la Dunarea de Jos. In luna noiembrie 2000, la Galati
s-a desfasurat prima Conferinta a rectorilor universitatilor aflate pe
teritoriul Euroregiunii Dunarea de Jos, la care au participat rectori,
decani $i prodecani ai celor zece universitati ale judetelor afiliate
din Romania, Republica Moldova $i Ucraina. Au fost astfel
25

www.dacoromanica.ro
 Gdgauzii - Opinii ,Fi Insemndri
prezenti profesori din Universitatea de Stat din Odessa, Academia
de Chimie Alimentary din Odessa, Facultatea de Management
Afaceri si Drept din Dniepopetrovsk, filiala Reni, Universitatea
Economics de Stat din Ismail, Institutul Pedagogic de Stat din
Ismail, Universitatea Tehnica de Stat din Moldova, Universitatea
de Stat din Cahul si Universitatea Dundrea de Jos din Galati. Dupd
interesantele ludri de cuvant ale reprezentantilor universitatilor
prezenti la conferinta au fost semnate documentele de constituirea
Asociatiei Universitatilor din Euroregiunea Dundrea de Jos. In
acelasi cadru, Universitatea Dundrea de Jos din Galati a semnat cate
un acord bilateral cu fiecare dintre universitdtile prezente. Cele
cloud documente semnate de participanti repreazinta cadrul de
colaborare intre institutii, prin organizarea unor seminarii,
conferinte, schimburi de profesori si elaborarea unor planuri de
invdtdmant acordate cu legislatia europeana in domeniu. Acordurile
au intrat in vigoare chiar la data paraldrii si au valabilitate de 3 ani".
(Romania Libera, 10 noiembrie 2000, Dorian Stancovici).
Este neaparat necesar ca si Universitatea din Comrat sd facd
parte din Asociatia rectorilor de la Dundrea de Jos, pentru ca
Gagauzia participa la lucrdrile Eruroregiunii Dunarii de Jos.
Trebuie sa incheie un acord bilateral cu Universitatea Dundrea de
Jos din Galati.

2.3. Opinii gresite referitoare la etnogeneza gagauzilor

2.3.1
Recent m-a vizitat dl. Vasile Malcev, gagauz din Vulcdnesti,
licentiat al Universitdtii "Ion Creange din Chisinau, fost cercetator
la Sectia de Gagauzologie a Institutului Relatiilor Interetnice al
Academiei de Stiinte a Republicii Moldova, in prezent doctorand la
Universitatea din Sofia in Istoria gagduzilor. Am inteles din
discutia cu dansul ca bulgarii persists in teoria for privitoare la
originea bulgard a gagauzilor, considerand ca gagduzii sunt bulgari
care au fost obligati sa treaca la limba [Lima. Recent, o delegatie
bulgard, care se ocupd de problema gagauza., a fost in vizita in
Gagauzia si a constatat ca aproape toate cantecele gagauzesti sunt
cu melodii bulgaresti. Au tras concluzia ferma ca se adevereste
teoria savantilor bulgari referitoare la originea bulgard a gagduzilor.
26

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii - Opinii ci Insemndri

In cartea mea "Gagduzii si romanii" (pag. 20-21) am aratat ca

folclorul gagauzesc are multe tangente cu folclorul tuturor
popoarelor balcanice (bulgari, romani, greci, etc.). Manifestarile
folclorice din zond sunt intelese $i apreciate in egald mdsurd de toti
locuitorii zonei. Sunt asemandri nu numai in cantece. Astfel, la
romani, lupul este un animal respectat, nu este luat in deradere. Si
gagduzii au cultul lupului. De exemplu la romani exists povestea cu
"ursul pacalit de vulpe", pe cand la slavi (rusi) aceeasi poveste este
cu "lupul pacalit de vulpe". Este vorba de povestea in care vulpea
1-a invatat pe urs sa prindd peste, la coped, iarna, cu ajutorul cozii.

2.3.2.
In ziarul "Acik goz" din Comrat, nr. 17/1999, E. Manastarli din
or. Ceadar Lunga atrage atentia istoricilor gagauzi din Republica
Moldova ca istoricul bulgar D. Gurgurov, tot din Moldova scrie in
cartea "Gagauzi potomki tiurok-oguzov iii bolgar-slaven?" ca "Toti
gagauzii sunt bulgari". Dl. Manastrali cere istoricilor gagauzi sa is
pozitie fats de aceasta pseudo-teorie.
In cartea "Gagauzii" (pag. 7-16) am aratat opinia majoritatii
savantilor ca la originea gdgduzilor sunt oguzii (uzii). Cativa sustin
originea seldjukd a gagauzilor (vezi 2.3.3), dar nici unul nu sustine
originea protobulgard sau bulgard.
Liuba Cimpoes, sef at Sectiei de Gagauzologie, dr. in filologie,
in cartea sa "Dostannii epos gagauzov", demonstreaza ca "gagauzii
sunt tiurci, dar nu turci."
De altfel, chiar studiul limbii gagduze arata diferenta fats de
limba tura, care contine mai multe cuvinte persane si arabe. Desi
au aceiasi stramosi comuni Oguzii, unii au ajuns in Balcani prin
nordul Marii Negre, ceilalti prin Asia Mica (seldjucii).
Elena Colta, filolog lingvist la Sectia de Gagauzologie a
Academiei de Stiinte a Rep. Moldova, a scris o serie de lucrairi
importante in domeniul lingvisticii gagduze. In revista "Jumal de
Pedagogie" (in limba rusd), nr. 1-2/1999, trece in revista lucrarile
lingvistilor care s-au ocupat de limba gagauza si afirma ca "limba
gagauza este legatd genetic de oguzi (pecenegi, uzi) si de popoarele
turce$ti nord-pontice (cumani, capciaci)''.
Amintim si teoria lui Kowalski cu cele trei straturi ale limbii
gagauze: oguz, seldjuk (varianta Siria) Si otoman.
27

www.dacoromanica.ro
 Gdgduzii - Opinii ri Insemnari
Daca gagauzii ar fi bulgari turcizati, limba for ar trebui sa fie
absolut identica cu limba turcilor din Turcia.
Dionis Tanasoglu, pe care i1 socotim actualul "spiritus rector"
(director de opinie) al oamenilor de stiinta gagauzi, un demn urmas
al lui Mihai Ciachir, arata in numeroase scrieri etnogeneza
gagauzilor din oguzi (hagoguz - gagoguz - gagouz) (in detaliu vezi
in "Gagauzii"). Ace lasi lucru este sustinut de savantii istorici
si filologi gagauzi G. Gaidargi, M. N. Guboglu, S. Curoglu,
M. Marunevici, E. Colta, L. Cimpoes, s.a.
Este cunoscut ca in cronicile binzantine se mentioneazd ca in
zone, in secolele XI-XII-XIII era o populatie cosmopolite formats
din pecenegi, valahi (romani), greci, raguzani, bulgari, germanici
(ultimii urmasi ai gotilor), anglo-saxoni (plecati in 1075 din Anglia
la Constantinopol si stabiliti in Dobrogea), s.a. Dar oguzii care s-a
stabilit, spre sfarsitul secolului XI in aceasta zona, aveau organizare
interns de tip militar, care le-a permis sa organizeze un stat. De
acest lucru, tarul bulgar loan Assa II li anunta pe comerciantii
raguzani cu care erau in bune relatii comerciale, prin scrisoarea
(bula) din anul 1230 ca in zone s-a stabilit un popor turcmen, de
religie ortodoxa si care s-a organizat in Tamova "Principatul
Carvuna (Cavarna) si depinde ecleziastic de Patriarhia din
Constantinopol (mutate la Niceea).
In Rusia, etnogeneza oguza a gagauzilor a fost sustinuta de
V. A. Moscov, N. A. Baskakov, L. A. Pokrovskaia, s.a.
Nu intelegem de ce oamenii de stiinta bulgari persists in greseala.
In Romania, adeptii provenientei oguze a gagauzilor cu o
components seldjuka mai mult sau mai putin importanta au fost
istoricii Gh. Bratianu, C. G. Giurescu, Aurel Decei, M. P. Guboglu
si in prezent Mihaela Babusca.
2.3.3
Unii savanti occidentali si cei din Turcia nu impartasesc
originea oguza a gagauzilor find de acord cu teoria lui P. Wittek si
anume ca originea gagauzilor este seldjuka, motivand aceasta
opinie prin faptul ca sunt putine urme ale trecerii oguzilor (uzilor),
prin Dobrogea, in evul mediu. De asemenea considera Ca Moscov
si Kowalski nu cunosteau istoria lui Kaikauz si din aceasta cauza nu
puteau sustine originea seldjuka a gagduzilor.
In combaterea acestei teorii, mentionam ca intre zona Varna-
Cavarna si zona orasului Babadag din nordul Dobrogei, unde a
28

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii 4.i insemnari
venit Kaikauz cu oamenii sai, este o distanta de mai bine de 250
km, deci cele cloud zone sunt diferite. Este posibil ca expeditia lui
Kaikauz care s-a efectuat pe litoralul Marii Negre, sa se fi oprit o
anumita perioada de timp in statul gagauz, timp care s-a suprapus si
stratul seldjuk in limba gagauza. Dupa opiniile savantior gagauzi
(D. Tanasoglu, C. Gaidargi, E. Coga, L. Cimpoes $.a.) episodul
Kaikauz nu a avut o influents importanta in etnogeneza gagauzilor,
tocmai pentru ca a fost de scruta durata. Din statul oguz, Kaikauz
s-a cleplasat la Babadag, unde s-a asezat definitiv.
In ceea ce priveste afirmatia lui P. Wittek precum ca Kowalski
nu stia istoria lui Kaikauz, este contrazisa de faptul ca in studiul
limbii gagauze Kowalski a determinat trei straturi, al doilea find
cel seldjuk, deci cunostea episodul seldjuk.
Istoricul roman C. Rezachievici sustine teoria etnogenezei
seldjuce a gagauzilor. Mai mult sustine ca aria de formare a etniei
gagauze este in zon Babadag din nordul Dobrogei, unde s-au
stabilit Izzedin si oamenii sai si nu in zona Varna-Cavarna.
Dupa dispartitia lui Izzedin, gagauzii s-au amestecat si cu
alte populatii existente, in secolul XIII-lea, in nordul Dobrogei:
pecenegi, cumani, romani, bulgari, greci $.a. Amestecul cu romanii,
care aveau o mitropolie ortodoxa la Vicina, i-a condus pe gagauzi
sa treaca la ortodoxism. A avut loc o apropiere a gagauzilor de
romani, fapt ce a condus, mai tarziu, in secolul XVIII-lea, in zona
Cavarna-Varna, la folosirea literelor valahe (romanesti), alaturi de
cele grece$ti, in scrierile gagauzilor.
Savantii care afirma originea seldjuka a gagauzilor nu aduc
argumente pertinente pentru respingerea originii oguze a
gagauzilor. Bula tarului Joan Assan II catre negustorii din Raguza
din anul 1230, in care anunta aparitia unei organizari statale (a unui
principat), a unei populatii de limba turcica $i religie ortodoxa, in
zona Cavarna (principatul Carvuna) este mult anterior episoduluii
Izzedin Kaikauz care a avut loc in 1263.

2.4. Concluzii privind etnogeneza gagauzilor

In legatura cu etnogeneza gagauzilor sunt mai multe iproteze:
I. Ipoteza cumand
Originea cumana a gagauzilor a fost lansata de savantul ceh C.
Irecek si continuata de savantii rusi pans la 1918: Barthold V. 0,
29

www.dacoromanica.ro
 Gdgduzii - Opinii $i insemndri
Vasilievski V. G, Seim Petr. Ulterior s-a constatat ca limba cumana,
desi inrudita cu gagauza, este diferita si astazi s-a renuntat la
aceasta teorie (vezi anexa 3.3).
Din observatiile consemnate de Mahmud al - Kasghari, rezulta
apropieri lingvistice dintre oghuza si kipceaca, in perioada de
cumpana dintre milenii (anul 1000) departajarile erau minore,
limba turca fiMd franca pe intinderile uriase ale Eurasiei (V. Spinei,
Mari le migratii din estul si sud-estul Europei in sec IX-XIII, Buc
1999, pag. 153-154).
Este drept ca dupa navalirea tatarilor in Nordul Marii Negre, o
parte din cumani au trecut Dunarea si s-au stabilit in zona
Uzi-Eyalet, dar acest Principat era deja ogranizat, consolidat (vezi pct.
3, de mai jos), asa ca s-ar putea admite o influents slabs a cumanilor.
2. Ipoteza bulgara. Bulgarii sustin ca gagauzii sunt bulgari
turciti. Este fals. In primul rand nu se aseamana antropologic
(cercetari facute de antropologul Olga Necrasov, de la
Universitatea din Iasi, vezi poz. 50 din bibliografia de la
"Gagauzii") si Eugen Pittard (Les peuples des Balkans, 1912, pg.
407- 408). Nu se aseamana aici ca temperament (Const. Leontiev).
Turcii nu obligau popoarele supuse sa treaca la limba turca, ei ii
obligau sa treaca la religia musulmana; a se vedea cazurile cu
Pomacii In Bulgaria, cu Bosniacii in Serbia, cu megleno-romanii
(vlahii) din Grecia, cu Albanezii din Albania si Kossovo.
3. Originea seldjuca. Cercetatoarea franceza. Sylvie Gangloff,
care a vizitat si Besalma reproduce, Intr -un articol publicat in
TURCICA, to. 30/1998, pg. 13-63, Strassbourg, ipoteza savantilor
occidentali si turci, bazati pe articolele lui Paul Wittek din anii
1952-53, cal gagauzii sunt urmasii turcilor seldjukizi ai lui Izzedin
Kaikauz, motivand ca prezenta seldjulcizilor In NE Bulgariei este
mentionata in cronici bizantine si otomane, iar prezenta uzilor de
peste Dunare in Dobrogea nu este. De asemenea Paul Wittek
considers ca Moskov si Kowalski, care sustin etnogeneza oguza, nu
aveau cunostinta de episodul lzzedin-Kaikauz. Si istoricul roman
Const. Rezachievici sustine si el etnogeneza seldjuka a gagauzilor
si fixeaza aria de formare a gagauzilor la Babadag, unde s-a stabilit
Izzedin Kaikauz.
In combaterea acestei teorii si in sustinerea originii oguze (uze)
a gagauzilor, in afara argumentelor savantilor istorici si filologi
30

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii - Opinii ,si insemn4ri
gagauzi (D. Tanasoglu, G. Gaidargi, M. Marunevici, M. N.
Guboglu, E. Co lta, L. Cimpoes) adaug urmatoarele:
a) nu este adevarat ca Kovalski nu cunostea episodul Izzedin
Kaikauz. El a stabilit cele trei straturi ale limbii gagduze: stratul
principal, de bazd, oguz (uz), stratul seldjuk, stratul otoman. Deci
cunostea prezenta seldjucilor.
b) Episodul Izzedin Kaikauz a avut loc in anul 1261, pe cand in
1230, deci cu 31 de ani mai inainte, tarul bulgar loan Assen II a
scris negustorilor din Ragusa (Dubrovnik), cu care era in relatii
comerciale (ragusanii au incheiat cu loan Asan II, in perioada
1218-1241, tratate de prietenie si comert) ca la Karvuna (Cavarna)
s-a instalat un popor de origine turcmend si religie ortodoxa si s-a
organizat in Principatul Karvuna.
Uzii au gasit si alte populatii pecenegi, romani (vlahi), greci,
ragusani, genovezi, bulgari, dar uzii au format un stat, avand un
Principe in fruntea statului.
In legaturd cu stabilirea uzilor in Dobrogea, Cronica apocrifd
bulgar din secolul XI scrie de cumanii care au trecut Dundrea si
s-au asezat in Dobrogea numita Karvunsca hora adica Tara Carvuna
(Cavarna) (I. Gradesliev, Gagduzite, 1993, pag. 79-80). Nu este
vorba de cumani ci de uzi, deoarece cumanii au trecut Dunarea
pentru prima card in anii 1094 si 1095 sub conducerea lui
Tugarcan, ajungand pand la Adrianopol, pe care neputandu-lcuceri
s-au intors in stanga Dunarii, si nici nu erau numerosi, ca uzii.
Allaliates si Skilitzes Continuatus (in pag. 876, 656-657) redate
de V. Spinei in Mari le migratii in estul si sud-estul Europei in sec.
IX -7 t11. pag. 189-190 scriu:
"In anul 1064, uzii au trecut Dunarea si au ajuns pana in Gretia
(cronicile bizantine sustin ca erau in numar de 600.000 de oameni).
Decizia unor grupuri de uzi de a parasi Imperiul le-a fost incurajata
de darurile trimise din ordinul Impdratului Constantin X Dukas.
Efectivele care nu s-au grabit sa se intoarcd au fost decimate de
foamete si ciuma. Cei care au reusit sa se salveze din cei ramasi in
Imperiu si-au oferit serviciile bazilicului, care a dispus sa fie
colonizati in Macedonia. Unii din conducatorii for au fost investiti
cu inalte demnitati oficiale."
Zonares (cartea 17, capitolul 9, rcdat in D. Cantemir, 1- Ironicul
vechimii romano-moldo-vlahilor, II, Bucuresti, 2000, pag. 78 5: 84
in original 430 si 436) scrie:
31

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii .yi Insemnari
"In anul 1065 uzii in Tracia trecand peste tot au pradat si oastea
carea imparatul impotriva for trimisese batand, pe hatmanii vii i-au
prins si pana in Gretia cu ciabilurile au ajuns. Dar ciuma a topit
multi uzi, iar cei ramasi s-au inchinat imparatului si au ramas in
Machedonia. Aici s-au dat dupa obiceiurile romeilor si s-au facut
ascultatori, destul ca unii si la cinstea de boieri senatoristi au incaput."
Avand bunavointa bizantinilor o parte din uzi s-au deplasat in
Dobrogea pe litoralul Marii Negre in Karvuna hora cum numeau
bizantinii Dobrogea; o alts parte s-a intors in stanga Dunarii, find
vasali cumanilor sau rusilor chieveni. Acestia din urma numiti im
cronicile rusesti "torki" sau "ciornie klobuki" sau in cronicile
turcesti "kara-bulak", au trecut in Dobrogea in anul 1122, alungati
de cneazul kievean Valdimir Monomahul.
In Karvunsca Hora s-au asezat in diferiti ani si pecenegi si
cumani. Tara Carvuna este amintita in documente in timpul tarului
bulgar Joan Assan II.
Istoricul roman C. G. Giurescu in "Istoria Romani lor", vol. II,
Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1974, scrie:
"In partea de Sud-Estul Dobrogei - "Tara Cavarnei" sau in limba
greaca "Karvuna Hora" (adica Principatul Karvuna), amintita Inca
de pe vremea tarului loan Assan II, intr-un document din perioada
1230-1241, a luat nastere, in prima parte a secolului XIII, un stat,
cu Balic, in 1346 (pg. 383);
Istoricul iesean Ion Toderascu in "Unitatea romaneasca
medievala", vol. I, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1988 arata:
Nucleul statului dobrogean 1-a constituit "Tara Carvunei",
amintita pentru prima oars documentar la 1230, intr-o diploma a
tarului loan Assan II pentru negustorii raguzani (Informatie extrasa
din "Din Istoria Dobrogei" de St. Stefanescu, vol. III, pg. 3-8). In
jurul anului 1340, formatiunea se afla sub carmuirea arhontelui
Balica". (pg. 88)
Aici se reds si extrasul din Diploma: "s-a asezat un popor de
origine turcmend si religie ortodoxa care s-a organizat intr-un
Principat "Karvuna Hora".
Intre Cavarna si Babadag este o distanta de cca. 250 km. Se
poate presupune ca seldjucii, cand au ajuns la Cavarna si au gasit o
populatie de aceeasi origine, organizata intr-un stat, sa fi facut un
popas mai de durata (o iarna sau 1-2 ani), apoi au plecat mai
32

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii - Opinii ,si insemndri
departe, la Babadag, acolo unde Imperiul Bizantin le-a permis sa se
aseze. De aici, posibil stratul de mijloc al limbii gagauze, dupa
Koyalski.
In concluzie, ma raliez opiniei savantilor gagauzi in ceea ce
priveste originea oguza a gagauzilor si in privinta existentei unui
principat uz (oguz, gagauz) la Cavarna. Acesta a fost nucleul
principatului lui Balica, al Principatului Dobrogea al lui Dobrotici
si apoi, sub stapanirea otomana, "Uzi-Eyalet" (vezi Anexe III, 3.6).

2.5. Personalitati gagauze

La capitolul "Personalitati" din volumul "Gagauzii si romanii"
am omis o serie de personalitati. Tin sa-1 mentionez, in mod special,
pe Arnaut F., Comandor de Aviatie la Scoala de Ofiteri de Aviatie
din Tecuci. In perioada de pans la 23 august 1944 era unul din asii
pilotilor roman. A facut liceul din Comrat. Era gagauz din Ceadar
Lunga.
V. Iachim, nascut in Comrat, a fost profesor de filosofie (scull
timp si la Liceul din Comrat), A publicat mai multe carti in
domeniul filosofiei. A colaborat la gazeta "Cuget Moldovenesc"
din Chisinau.
Vadim Murgu (Capsomun), colonel inginer, fost redactor sef
al ziarului armatei din Romania.
Alexei Ivanov (Keles), colonel inginer de cai ferate;
Sergiu Murgu (Capsomun), inginer, sef serviciu in Ministerul
Industriei Alimentare din Romania;
Cornel Murgu (Capsomun), inginer principal in Ministerul
Muncii si al Prevederilo Sociale.
Urmasii bogatasului Tanco-Kalcic din Comrat, acela care a
finantat constructia Liceului de Fete din Comrat (construit in anul
1906), au plecat, in anul 1920, din Basarabia, unde avusese loc
reforma agrara, in Polonia, unde aveau 20.000 de ha. De aici
urmasii din a doua generatie au plecat la Paris. Informatii din ziarele
romanesti din perioada 1940-1944 consemneaza vizita acestora in
Romania. S-au interesat de Comrat, fara sa se duca acolo.
In "Gagauzii si romanii", la capitolul Personalitati, am aratat
raspandirea personalitatilor gagauze in SUA, Canada, Turcia,
Romania, Grecia, Bulgaria, s.a.
Unii gagauzi au ajuns pe meleaguri si mai departate; astfel
33

www.dacoromanica.ro
 Gdgduzii - Opinii 0 Insemndri
colegul meu de la Liceul "Dimitrie Cantemir", Dimitrie Kaiki, fiul
primarului din Comrat, este in Australia.
De curand, stand de vorba cu un inginer roman, care lucreaza
pentru o firma germana in Kenya, acest inginer mi-a spus ca
medicul sef al localitatii din Kenya, unde este santierul, este
gagauz. Un medic gagauz in Kenya!!!
In legatura cu un articol scris de N. Ceachir in "Sabaa Yildiniz"
si anume "Gagauzlar hem cakir senselesi" (nr. 10/1999, pag. 42-
47), in care aminteste de prietenii lui Mihai Ceachir si da nume, arat
ca am mentionat in "Gagauzii si Romanii" astfel:
Krocos Vadim: in cartea mea, la pag. 11, am scris ca. preotul
Crocos, originar din Cimislia, a fost preot in Besalma, in anii
1918-1940, diacon fiind D. Barbarosie
Romascanu: sotia preotului Crocos era din familia Romascanu
din Cimislia.
Mititelu: in cartea mea, la pag. 23, scriu ca. Timotei Mititelu a
fost directorul Liceului "Dimitrie Cantemir" din Comrat. Sotia sa,
Sofia Mititelu, nascuta Crocos, a fost nasa mea de botez.
Maresalul Averescu, despre care scriu in cartea mea la pag. 13.
Gala Galaction, despre care scriu in "Gagauzii" la pag. 22,
unde vorbesc despre impresia sa in legatura cu prietenia dintre
gagauzi, romani, bulgari si evrei; la pag. 27, unde isi manifests
admiratia pentru Catedrala din Comrat.

2.6. Bibliografie suplimentara

In ceea ce priveste bibliografia referitoare la gagauzi, dupa
publicarea celor doua volume mai sunt de mentionat:
Acad Mihai Cimpoi, in monumentala sa "0 istorie deschisa a
literaturii romane din Basarabia", Ed. Arc, 1997, Chisinau, la pag.
281-283 nominalizeaza scriitorii si poetii gagauzi din Republica
Moldova si din Romania, adaugandu-si numele la cele 121 de
pozitii ale bibliografiei noastre.
Dupa aparitia volumelor am avut posibilitatea sa studiez cartea
lui Petre Draganov, (savant gagauz, nascut in Comrat, fost director
al Bibliotecii Imperiale din Sankt-Petersburg), in care semnaleaza
si face mici comentarii despre toate cartile care se refers la
Basarabia pans in anul 1912.
34

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii ci insemnari
Am selectat din acest studiu bibliografic scrierile referitoare la
gdgduzi (a se vedea anexa text ruso-roman si anexa - text ruso-
francez cu anumite adnotari in limbile romans si franceza). Kind la
1912 parerea savantilor rusi asupra etnogenezei gagduzilor era ca si
a lui C. Irecek: originea cumand.
Din aceastd bibliografie afldm de la Otto Blau, poz. 3, despre o
traducere in limba gagduzd a unei tragedii a lui Euripide, tiparitd cu
litere grecesti, in anul 1880.
Petre Draganov se ocupa de "Inceputurile scrisului si culturii
gagduze din Basarabia", 1909; de asemenea cu "Prime le izvoare
pentru istoria si inceputurile literare la gdgduzii din Basarabia si
Litoralul Marii Negre", tot in 1909.

2. 7. Despre Petre Draganov

Am fost vecin, la Comrat, cu locuinta lui Petre Draganov,
situatd pe strada spre biserica mica, a doua casa de la intersectia cu
str. Principald, Dimitrie Cantemir. Cand pdrintii rnei au construit
casa noastra, Petre Draganov nu mai era in viata. In casa sa Iocuia
fiica sa, Anghelina Draganov - Prosalendis, care mi-a fost
profesoara de limba franceza. Stiam ca poseda o Biblioteca
impresionantd, dar la varsta copildriei si adolescentei mele nu
realizam ca sunt vecin cu locuinta unui mare savant. Biblioteca a
fost luatd de sovietici in anul 1940 si dusd la o adresd necunoscutd.
(Iu lian Friptu, Din trecutul orasului Comrat, Viata Basarabiei nr.
10-11, 1942, pag. 35).
Angehlina Draganov era cdsdtorita cu Prosalendis, dirigintele
Postei din Comrat, 'And in anul 1944. Anghelina Draganov era o
persoand foarte cultd, poliglotd, profesoara de limbs franceza 'la
Liceul "Dimitrie Cantemir" si la Liceul de fete din or. Comrat.
Eugenia Liulenova Topal cercetdtor principal la Directia de
Culturd a Gagauziei studiazd activitatea lui Petre Draganov, in
scopul completdrii informatiilor foarte sumare, in prezent, despre
savantul Petre Draganov.

2.8. Nivelul stiintific si cultura in Gagauzia. Concluzii

Gagauzia progreseaza cu pasi ,repezi, avand un corp de
specialisti si de intelectuali de valoare. Invdtdmantul si cultura fac pasi
repezi in directia ridicarii nivelului cultural si stiintific al Gagauziei.
35

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii - Opinii .yi insemndri
Astfel:
Exists o universitate cu 11 specializari, 2 Colegii si 18 licee de
stat (din care 4 in limba romans, 1 in limba engelza si turca) si un
liceu particular turco-englez.
In Gagauzia mai exista:
Uniunea scriitorilor gagauzi, cuprinzand un numar apreciabil
de scriitori, poeti, critici si istorici literari;
57 de biblioteci, 3 scoli de arta cu 3 filiale, 2 scoli de muzica
cu 6 filiale;
4 muzee, din care 2 de interes regional (unul in orasul Comrat,
unul in corn. Besalma, condus in prezent de Liuba Caracioban, flica
Intemeietorului acestui muzeu);
D. Caracioban ocupa in Panteonul culturii gagauze locul de
fondator al muzeologiei gagauze.
Teatrul "M. Chiachir" din orasul Ceadar-Lunga
Ansamblul de Cantece si dansuri "DhAva" din Comrat;
Revistele "Sabaa Yildizi", "Gunesik", "Acik Goz", editate la
Comrat.
La Chisinau exista Sectia de Gagauzologie a Institutului de
Relatii Interetnice al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova,
incadrata cu personal stiintific de reala calificare academics.
Mai exista sectia de Gagauzologie la Universitatea Pedagogics
"Ion Creanga", incadrata cu profesori de prestigiu.
Tot la Chisinau se editeaza revista "Ana SOZU".
Densitatea tutror acestor institutii de cultura si invatamant,
raportata la numarul populatiei, este superioara valorilor medii
din alte regiuni si tari si va asigura accelerarea progresului si
modernizarii Gagauziei.
Cultura gagauza a avut unele perioade de inflorire. Dionis
Tanasoglu plaseaza si cultura oguzilor din Asia Centrals,
din secolul al XI-lea, in frunte cu Mahmud Kasgarli, printre
fundamentele culturii gagauze.
In zona de formare a etniei gagauze, Cavarna-Varna, savantul
rus Otto Blau din Odessa, care s-a ocupat de limba gagauza,
publicandu-si cercetarile in anul 1880 (vezi anexa 111.2, pag. 2), a
descoperit traducerea in limba gagauza a unei piese clasice ale
antichitatii si anume una din tragediile lui Euripide. Traducerea,
scrisa in limba gagauza era tipArita cu litere grecesti. Este posibil sd
36

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii 4.i Insemntiri
fi existat si alte lucrari in limba gagauza, originale sau traduceri, dar
razboaiele ruso-turce din secolele XVIII-XIX i-au dislocat pe
gagauzi care au tribuit sa se ocupe, in noile teritorii, in primul rand,
de asigurarea conditiilor de trai si hranei, cultura suferind un regres
important.
Este interesant de aflat cine a fost arhitectul care a proiectat $i a
construit monumentala Catedrala din Comrat in anul 1822, la
numai 5 ani de la mentionarea documentary a Comratului.
La inceputul secolului XX, Comratul se bucura de o anumita
faima, datorita liceelor sale si a seriilor de intelectuali, care
le-au absolvit, si datorita climatului de intelegere multietnica a
locuitorilor sai; din aceste motive si poate si datorita Catedralei
sale, Comratul era cunoscut in sudul Basarabiei, alaturi si chiar mai
mult decat orasele Tighina, Cetatea Alba, Ismail si Bolgrad.
Si in prezent, Comratul are toate sansele, prin participarea activa
in viata Republicii Moldova, prin participarea la activitatea
Euroregiunii Dunarea de Jos, prin relatii mai stranse cu Romania si
Turcia, prin cunoasterea limbii romane si a 1-2 limbi importante
(engleza, rusa, franceza, $.a.) sa ajunga un centru regional de prima
importanta in acest colt de lume, care, in decursul istoriei, a fost
ravnit de multe popoare. Viitorul Comratului depinde acum numai
de poporul gagauz si de conducatorii sai. Sunt convins ca acest
viitor va fi fericit.

III. Anexe
3. 1. Bibliografie referitoare la Gagauzi, suplimentara
in lb. rusa si romana
1. Draganov, Petre Basarabia stiintificci, literary .ci artisticci
(in limba rusa), Universitas, Chisinau, 1993; Contine indicatiile
bibliografice despre gagauzi, si anume:
2. Barthold, V. 0. 0 hristianstve v domongol'skii period.
Zapiski otdelenia Imperatorskogo Russkogo Arhiva, 1983-1984
Crestinatatea in perioada premongola
0 Bessarabskih gagauzah potomkov polovtev i Cumanov
Despre Gagauzii din Basarabia, urmasi ai Cumanilor
37

www.dacoromanica.ro
 Gaga Icii - Opinii .yi insenznari
3. Blau, OttoVolksthum and Sprache der Kumanen. Zeitschrift
des Deutschen Morgelandischen Gesellschaft, BXXIX, 1880,
pg. 576-78, ODESSA
Prime le izvoare relativ la limba gagauzilor. 0 Incercare de a se
traduce in limba gagauza una din tragediile lui Euripide; acest
fragment de traducere este tiparit cu litere grecesti
4. Vambery, A. Das Turkenvolk, Leipzig, 1885, Opinii despre
originea gagauzilor din Basarabia.
5. Vasilievski, V. G Vizantia i peceneghi, Junta! Min. Narodnogo
Provescenia, 1872, nr. 11 si 12.
BiLantul si pecenegii. Jurnalul Min. Educatiei Nationale.
Confine un articol despre gagauzi ca urmasi ai cumanilor si un
dictionar rus-cuman, bazat pe Codex Cumanicus.
6. Buracikov, P.O. Op& issledovania o cumanczh, Zapiski
Odesscogo Obscestva Istorii i Drevnostei, torn X, III, sqq.
Experienta cercetatorilor despre cumani. Notele Societatii de
Istorie si Antichitati din Odessa.
7. Venelin (Guta), Ju. I Criticeskie issledovania ob istorii
Bolgar, Moscova, 1849
Cercetari critice despre istoria Bulgarilor.
La pag. 220-225 despre Gagauzi.
8. Draganov, Petre - Nacatki gagauzskoi gratnoti, pismenosti v
Bes,wrabii, 1909.
Inceputurile scrisului si culturii gagauze in Basarabia.
Pervoistocniki dlia istorii i nacatka literaturi Bessarabskih i
Cernomorskili Gagauzov, 1909.
Primele curse pentru istoria si inceputurile literare la Gagauzii
din Basarabia si Litoralul Marii Negre, 1909
9. Coeppen, P. Th. - 0 Bulgarah cerncih i gagauzov, St.
Petersburg, 1853
Despre bulgari negri si g5g;:iuzi 1853
Die Bulgaren in Bessarabien, St. Petersbur, 1854, Bulletin de la
classe hist. philologique de l'Academie Imp. des Sciences de St.
Petersburg, vol. XI, 13-14, pg. 164-218.
10. Miletici, Liubomir - Bessarabskite Gagauzi, Periodiceskie
Spisanie, 1905, pag. 256-274.
Gagauzii din Basarabia.
Nai Novi issledovania pc) etnografia na gagauzite
38

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii 4i insemnart
Cele mai not cercetari in etnografia Gagauzilor, idem, torn
LXVI.
11. Mo.cov, V. A. GagauzI benderscogo uezda Etnografi-
cescoe Oborzonie, Moscova,
Gagauzii din judetul Bender. Studii Etnografice, Moscova,
1900-1903, nr. 44, 48, 49, 51, 54, 55.
Narecie Bessarabskih Gagauzov, in "Obrazti narodnoi literaturi
turskih plemeon, torn. X, St. Petersburg, 1904.
Limba Gagauzilor din Basarabia
Turetkie plemena na Balkanskom polustrove, ILvestia Imper.
Russkogo Geograficeskogo Obsecsta, torn XL, ed 3, St.
Petersburg, 1904
Populatii tiurce in peninsula Balcania.
12. Panicikov Gagauzskii molitvenik, Varna, 1875.
13. Slaveikov, Petr. Bessarabskite i Dunaiskite Gagauzi, in
Jurnal Constantinopolata, 1874
Gagauzii din Basarabia si de la Dunare.
13. Sum, Petr. Fr. - 0 Polovtah, hilperialnoe Ose.stvo po i.storii
i drevnostei, Moscova, 1840-1850 (despre gagauzii din Basarabia si
Litoralul Marii Negre.).
Despre cumani.
14. Horozov, Nicolae Memoar de starea coloniilor din
Basarabia, Bolgrad, 1866. (Autorul propune un stat al bulgarilor si
al gagauzilor din sudul Basarabiei, aflat sub autoritatea Romaniei).

3.2 Bibliografie suplimentara in limbile rusa si franceza

Petre Draganov, philologue d'origine gagaouze, directeur de
la Bibliotheque Imperiale de Sankt Petersburg dans la periode
1901-1907, a elabore un etude bibliographique relatif aux
gagaouzes comme sont ils present& dans les oeuvres des savants
russes de l'epoque. Ceuxci consideraient que les gagaouzes sont
des succeseurs des Cumans.
Ainsi:
I. Barthold, V. 0. 0 hristianstve v domongorskii period.
Lapiski otdelenia Imperatorskogo Russkogo Arhiva. 1892 1894.
La chretiente dans la periode premongole. Les notes del'archtve
imperiale russe des annees 1893-1894; Sur les Gagaouzes de
Bessarabie, successeurs de Petschenegues et des coumans
39

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii - Opinii .Fi insemnari
2. Blau, OttoVolksthum and Sprache der Kumanen. Zeitschrift
des Deutschen en Morgenliindischen Gesselschaft, BXXIX, 1880,
pg. 576-578, Odessa.
Les premieres sources relatives a la langue des gagaouzes. Un
essai de traduire en gagaouze une des tragedies d'Euripides; ce
fragment de la traduction est ecrit avec des lettres grecques.
3. Vambery, A. - Das Tiirenvolk, Leipzig, 1885.
Des opinions sur les gagaouzes de Bessarabie.
4. Vasilievski, V. G. - Vizantia i pecheneghi. Jurnal Min.
Narodnogo Provescenia, 1872, nr. 11 ,yi 12.
La Byzance et les Petchenegues. Journal du Ministere de
l'Education, 1872, nr 11 et 12. Contient un article sur les
gagaouzes comme des succeseurs des Coumans eu un dictionnaire
russo-couman, base sur le Codex Cumanicus.
5. Buracikov, P. 0. Opiit issledovania o Cumanah, Zapiski
Odesskogo Obscestva Istorii i Drevnostei, torn X, iii yi sqq;
De ('experience des recherches sur les Coumans. Note de la
Societe d'Histoire et des Antiquites d'Odessa, tome X, III et sqq.
6. Venelin (Guts), lu. I. Criticeskie issledovania ob istorii
Bolgar, Moscova, 1849;
Recherches critiques sur l'histoire des Bulgares, Mosocou,
1840. Dans les pages 220-225 le probleme des Gagaouzes.
7. Draganov, Petre Nacatki Gagauzskoi gramoti i pismenosti v
Bessarabii, 1909;
Pervoistocniki dlea istorii iazika i nacakav literaturi
Bessarabskih i Cernomorskih Gagauzov, 1909.
Le debut et de la culture gagaouze en Bessarabie, 1909.
Les premiers sources pour l'hisoire et les debuts litteraires chez
les Gagaouzes de Bessarabie et du Litoral de la Mer Noire, 1909.
8. Coeppen, P. Th. - 0 Bulgarah cornih i Gagauzov, Sankt
Petersburg, 1853
Die Bulgaren in Bessarabien, 1854
Sur les Bulgars et les Gagaouzes, Sankt Petersburg, 1853
Les Bulgars de Bessarabie, Bull. de 1'Academie Imperiale des
Sciences, classe philologique, de Sankt Petersburg, 1854, vol. XI,
13-14, pag. 194-218.
9. Miletic, Liubomir Bessarabskite Gagauzi, Periodiceskie
Spisanie, 1905, pg. 256-274.
40

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii Opinii .yi insemnkri
Nai Novi isledovania po etnografii na Gagaouzite, idem, t.
LXVI.
Les gagaouzes de Bessarabie, Ecrits peiodiques, 1905, pag.
256-274.
Les recherches recents sur l'etnographie des Gagaouzes, idem,
tome. LXVI.
10. Sum, Peter Fr. - 0 polovtah, Ctenie Impratorskogo
Obscestva Istorii i Drevnostei, 1850
Sur les coumans, La Societe Imperia le d'histoire et des
Antiquites, Moscou, 1850
(Sur les gagaouzes de Bessarabie et du Litoral de la Mer Noire)
11. Slaveikov, Petr. Bessarabski-te Dunayski-te Gagauzi,
Constantinopolken Jurnal, 1874
Les Gagaouzes de Bessarabie et du Danube, Journal
Constantinopolitain, 1874.

3.3. Comparatie limba cumana - limba turca

Facand o analiza a unor cuvinte din Codex Cumanicus, tabelul 1 ,
am urmarit cuvintele cumane, care se regasesc in limba romans,
ajutat de constructia trilingva cumano-latino-persan. Am gasit
cuvintele poz. 1-11 din tabel. Am constatat ca aceste cuvinte se gas-
esc si in limba turca cu unele diferente (catifa-kadife;
chater-catir; kalavuz-kilavuz; murdar-mirdar; maidan-meidan) iar
cuvantul talmaci este diferit (in cumana telmac, in turca tercuman
sau dilmac).

In continuare, pozitiile 11-23 din tabel sunt cuvinte care se

regasesc si in limba turca cu mici diferente, dar sunt si cuvinte care
nu sunt in limba turca, astfel:
ackuc-anahtar
aprig-hastalik
tiimen-on bin.

Deci sunt diferente intre limba cumana si cea turca; cu atat mai
mull sunt diferente fata de limba gagauza. Chiar din tabel: at (cal)
in gagauza beigir; ak (alb) in gagauza beiaz. Deci gagauza este mai
indepartata de cumana, dar inrudita.
41

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii - Opinii si insemndri
Limbile cum and (dupd Codex Cumanicus), tura si gagauza:
Romans Latina Cumana Tura Gfigauza
1. talmaci interpret telmac terciiman cevirici
dilmac
oina ludus oyn oiun oyun
ortac socius ortac ortac arkadas
catifea holosericum catifa kadife kadifa
colan cingulum colan kolan kolan
catar mulus chater katir katir
taman perfectum taman taman taman
veste res novae haber haber haber
maidan locus platus madan meidan meidan
murdar mertix murdar mil dar kir, mindarlik
11. calduza dux kalavuz kilavuz yol gosterici
praf, pulbere pulvis tuzla tuz tuz
colt, unghi angulus bugeac bugeac Visa
farfurie discus tobak tabak canak
parte pars iilus ales pay
alb albus ak ak beiaz
luna luna ai ai ay
cal equus at at beygir
iarba herba ot ot ot
cheie clavis ackuc anahtar anatar
zece mii decem milles ttimen on bin on bin
boala morbus aprig hastalic hastalic
23. curat clarus ari ari Pak

3.4. Amintiri din Besalma. Anii primei mele copilarii

Parintii mei s-au casatorit in anul 1923, in Besalma (foto I, II).
Eu m-am nascut in 1924. In perioada 1924-1930, am locuit intr-o
casA vecina cu scoala nr.1, care era vis a vis de Primal-ie. Acolo am
crescut sub supravegerea bunicii (foto 1), apoi, and bunica a
plecat din Besalma la alti nepoti, am fost (eu si fratele meu mai mic
Valeriu) - in supravegherea unei fete din comuna -Manea (foto 2).
Manea este intr-o rochie model tipic gagauz.
Intre anii 1930-1933, am locuit in locuinta directorului din
scoala de Tanga biserica. Peste drum de scoala era locuinta
parohiala, unde locuia preotul Vadim Crocos si sotia sa, preoteasa

42

www.dacoromanica.ro
 Gdgduzii - Opinii .yi insemndri

(matu$ca) Eugenia Crocos. Am plecat din Besalma la 9 ani (foto 3),

absolvind doua clase primare.
In comuna Besalma nu exista posts, dispensar medical, banca,
$.a. Toate acestea erau in Congaz, o comuna mare, situata la 6 km.
de Besalma. Posta$ul venea cu trasurica de doua on pe saptamana.
Il asteptam in strada, uneori porneam in intampinarea lui,
nerabdator sa primesc revista saptamanala "Lumea Copiilor", la
care eram abonat. In treacat mentionez ca directorul revistei era Nae
Batzaria, aromand din Varna. Mai tarziu am aflat ca stia
gagauzeste, turceste, bulgareste, greceste. A tradus din limba
bulgara "Originea gagauzilor" de I. Manoff, Buc. 1940.
Invatatorii erau gagauzi: Jeju Constantin si A. Demir (vezi
Gagauzii $i romanii, pg. 8-9) si romani: Marcela Stan din Braila
(s-a casatorit cu Leonid Barbarosie, baiatul Diaconului din
Besalma) (foto 5) si Ion Patrascu dintr-o comuna de langa Cahul.
Gagauzii erau elevi foarte buni, invatau foarte repede limba romans
fara accent, priceputi la matematica si dornici de invatatura.
La $coala am fost coleg cu Pavel Capsaz, Gheorghe Capsaz, cu
Avram, Curu, Sari, Marmar $i altii. Fruntasii clasei eram eu $i Pavel
Capsaz.
Dupa amiaza, not copii plecam la joaca la Ceair, izlazul de langa
lalpug, unde se ajungea pe o strada mare care cobora de la biserica jos
spre lalpug. Aici, in Ceair, erau multi oameni pentru ca aici erau
fantanile satului $i tot aici copii $i bateani cu vitele la pascut.
Noi ne jucam capra si oina -un joc cu o minge de piele umpluta
cu carpe, care se arunca cu ajutorul unei crose de lemn. Iarna
patinam pe Ialpug cu patine improvizate dintr-o bucata de lemn cu
o sarma groasa dedesubt si prinse de ghete cu ajutorul sforilor.
Oamenii din Besalma erau sanatosi, frumosi (vezi foto 2), bine
imbracati, in costum national: barbatii cu pantaloni si haine de land
groasa, opinci, femeile cu cofta $i fustan. Iarna, barbatii aveau o
manta din aba groasa, aproape impermeabila (burca). Iarna se
circula cu sania, atat in sat, cat $i la Congaz $i Ceadar Lunga, unde
se duceau sa-$i a$tepte baietii ce soseau in gars, find militari, in
permisie de Craciun. Pericolul mare it reprezentau lupii; se circula
numai ziva $i in coloana.
In sat nu erau certuri $i nici batai, nici in cursul saptamanii si
nici, duminica, la hors. Gagauzii sunt buni la suflet, primitori si se
ajuta intre ei.
43

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii yi Insernrori
Am fost de mai multe on cu parintii in vizita la familii de
gagauzi, invitati la masa; casa era frumos aranjata in interior, eram
asezati la masa obisnuita si tratati cu specialitati gdgduzesti mangea
si bulgur. Aveau si o sufragerie de toate zilele, cu masa joss,
rotunda, "sofra". Painea din mdlai amestecat cu fdind de grau,
coapta in cuptor in forme de tabld, era foarte gustoasa. In anul 1936,
am fost in vizita la Familia Crocos $i ne-am fotografiat cu coana
preoteasa in curtea bisericii (foto 4). In poza sunt eu cu fratele meu
Valeriu si 2 copii vecini cu preoteasa.
Vorbeam perfect gagduzeste. Acum am uitat, dar incerc sd-mi
reamintesc; citesc de mai multe on articolele din Ana Sozil si
reusesc sa Inteleg; am uitat multe cuvinte. In Bucuresti nu exists
dictionar gdgduz-roman, decat un singur exemplar din Dictionarul
lui M. Ciakir, la Academie, deci greu accesibil.
Pavel Capsaz a plecat in Turcia, a studiat Economia la
Universitatea din Istanbul. M-am intalni cu parintii sdi, in anul
1948. Locuiau in Bucuresti in blocul proprietatea lui Dimitri
Topciu, fost ministru (gagauz din Ceadar-Lunga). Ei mi-au spus ca
turcii i-au schimbat numele lui Pavel in Erol (fiul locului, bastinas).
Dup. 1950, nu i-am vazut, cred ca au plecat in Turcia. Cu familia
Crocos m-am intalnit in Bucuresti in anii (1950-1960);
In foto 6 este fata invdtatorului Const. Jeju. Acum este in
Bucuresti, bunica.
In 1942, venind cu tata la Besalma, 1-am cunoscut pe Primarul
comunei Petre Sari. Avea casa in colt, dupa primarie, spre nord.
Pravalia de la care ne aprovizionam, cat timp am locuit in
Besalma, era in spatele bisericii. Mi-amintesc foarte bine de ambii
soti, proprietarii pravaliei.
Aveau in permanenta in fata pravaliei, langa usa de intrare, un
butoi cu scrumbii afumate. Era marfa cea mai ieftind,e ra alimentul
sdracului si al bogatului.
Din dreptul pravaliei, perpendicular pe strada principald pornea
o strada pe care era casa diaconului Barbdrosie. La ei, locuia, in
gazda, invdtdtorul meu A. Demir, care era dintr-un sat de langa
Ceadar-Lunga.
Pe drumul spre scoala de pe Ialpug (spre Congaz), era pravalia
lui Lahman, care avea si o carciumd. Toti Besalmdnenii aveau vin
si nu se duceau la carciumd. Totusi Lahman reusea sa-i pacaleasca
pe unii cu rachiuri tan, secarica si menta, pe care le dadea pe datorie.
44

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii - Opinii ,si insentnari

In comuna circulau cu caruta evrei din orase (Comrat, Ceadar-

Lunga) care adunau puf Si pene de gasca, strigand cu voce tare. Pe
seama for gagauzii se distrau pentru ca pronuntau "Kaz tiu" in loc
de "kaz tin".
Mai circulau carute din Moldova, din Bacau si Moinesti,
care vindeau gaz si catran. Alte carute din sudul Basarabiei
vindeau peste sarat, iar altii veniti tocmai din Muntenia si Oltenia
adunau yin.

3.5 Elevi, invatatori si profesori din Comrat

In "Gagauzii si romanii" la pag. 22-24 am prezentat liceele din
Comrat, profesorii si o serie de absolventi ai Liceului Dimitrie
Cantemir. In cele ce urmeaza vom prezenta elevi si invatatori din
Comrat si o serie de absolvente ale Liceului de Fete din Comrat.
Clasele 3 si 4 primare le-am urmat la Scoala primara de MO
nr. 1, la care au fost directori, pe rand, doamna si domnul Magiar
(vezi si "Gagauzii si Romanii", pag. 9) amar' idoi gagauzi. Acesti
invatatori an transformat Scoala prima nr. 1 iritr-o Koala de elita
In fotografia 7 sunt doamna si domul Magiar si colegii mei din
clasa 4, anul scolar 1934/1935: Madan Igor, Peiu Ion, Magiar
Pavel, Balaban Petre, Alexeev Alexei, Panovici Gheorghe, Macris
Anatol, Bejenar Gheorghe, Sarchizov Sergiu, Caiki Dimitrie,
Cojocar Ion, Jecov Gheorghe, Sandrovschi losif, Coinac Ion,
Gheorghiev Ion, Mardar Teodor, Ta.sci Ion, Spighel Nut/
In fotografia 8 se prezinta un grup de invatatoare din Comrat en
sotii - unii invatatori, altii avocati, functionari si copii (or. In
centru sunt sotii Dragan, ambii invatatori la Scoala pnmara nr. 2
(domnul Dragan - director). In dreapta, doamnele Dorcev, Macris.
Balta. In stanga doamnele Dimitriu, Caraghiaur, Capsomun. Jos
sunt copii Dragan, Capsomun, Macris si Balta.
In fotografia 9 sunt colegii mei din clasa a V-a a Liceului
Dimtirie Cantemir, in anul scolar 1939/1940. Fotografia este facuta
in curtea Liceului, in fata clopotnitei Liceului. Elevii, de sus in jos
si de la stanga spre dreapta, sunt Tucan Boris, Popovici Mihail,
Rotaru Virgil, Velicoglu Gheorghe, Caiki Dimitrie, Marinov
Alexandru, Madan Igor, Velicoglu Nicolae, Macris Anatol, Fein
Leon si Caraghiaur Vso olod.
45

www.dacoromanica.ro
 Gdgduzii - Opinii si insemndri
In cursul anului 1941, Liceul a fost incendiat de sovieticii in
retragere din Bastabia. In fotografia 10 se vad ruinele Liceului
Dimitrie Cantemir, dupa incendiere.
In fotografia 11 se prezinta absolventele Liceului de fete din or.
Comrat (vezi "Gagauzii $i romanii", pag. 24), seria 1920/1921,
serie din care a facut parte $i mama mea, Zenaida Dimitriu.
Este prezentat $i corpul profesoral al Liceului de Fete Comrat.
In centru este directoarea L. Carpaci, fncadrata de Timoteu
Mititelu, care era directorul Liceului Dimitrie Cantemir $i de
Anghelina Petrovna Draganov, ftica savantului Petre Draganov.
In afara celor doua scoli primare de care am amintit mai sus,
Comrat-ul mai avea: Scoala de la Biserica Mica, Scoala de peste
Ialpug, Scoala de fete Gribenciu, Scoala Covricov, Scoala 4
Complecta (cu 7 clase) $i altele. Mai existau "Gradinite de copii".
Ca scoli secundare, in afara celor doua licee de care am vorbit
aici $i in volumul "Gagauzii $i romanii", mai exista Scoala
superioara de Arte si Meserii (baieti).

3.6. in leggitura cu denumirea "Uzi-Eyalet"

Ipoteza lui Ion Dron, precum ca numele provinciei Carvuna
de "Uzi-Eyalet", asa cum o numeste Ev lia Celebi in descrierea
calatoriei sale prin aceasta regiune, sa nu se refere la Uzi, ci la
Sangiacul Oceakov (Voziia, Oziia, Ozu, Uzi), care purta numele
cand de Silistra, and de Babadag, cand de Ozu (Uzi), dar era unul
$i acelasi sangiac, care fsi muta sediul in functie de evenimente, este
verosimila, Dimitrie Cantemir in "Hronicul vechimei romano-
moldo-vlahilor", editia Minerva, Bucuresti, pag. 60 (corespunde cu
pag. 397 din originalul din 1715) scrie: "Oceakov, Ozu sau Uzi,
cetate tocmita de roman $i ghenovezi".
Dar tot asa poate fnsemna $i tara Uzilor, pentru CA numele de
gagauzi, pe care 1-a notoat prima oars, in 1853, P. Koppen, nu a
aparut din senin, el reprezinta o realitate istorica, cu radacini in evul
mediu. De altfel rusiii au aflat de existents numelui de bulgari, din
scrierile istoricului rus Venelin, care a fost in zona, in timpul
razboiului ruso-turc din 1834, desi bulgarii existau din sec. VII.
Dar, oricare ar fi versiunea reala, datele problemei nu se
schimba pentru ca fondatorii Principatului Carvuna sau Carvuna
Hora au fost Uzii, fapt ce demonstreaza prin eliminare:
46

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii - Opinii 41 Insemnari

a) Nu erau bulgari, dovedit $i antropologic;

b) Nu erau turci seldjukizi, pentru cele 3 considerente, aratate la
capitolul respectiv;
c) Nu erau cumani pentru ca limba, de$i inrudita, diferA. Cronica
bulgara din sec. XI, Ii nume$te gre$it cumani, dar erau uzi, cici la
acea data cumanii nu trecusera. Inca Dunarea.
Puteau fi Pecenegi sau Uzi.
d) Nu erau pecenegi pentru ca ace$tia erau in numar mic in zona.
Etnia pecenega se Intindea pe o arie f oarte larga din Panonia, sudul
Transilvaniei (se cunoa$te "Silva Valachorum et Bissenorum" -
Padurea vlachilor $i a pecenegilor), in toad Tara Romaneasca $i
Moldova. Pecenegii care treceau in Sudul Dunarii erau respinsi $i
pans la urma desfiintati de Bizantini.
Deci erau Uzi, pentru ca:
a) Uzii nu au fost batuti de Bizantini; ei s-au supus de bunavoie
din cauza foametei $i ciumei. Fiind supusi de bung voie au capitat
functii importante in armata $i in administratie, unii find chiar
senatori (D. Cantemir). Sefii lor au avut posiblilitatea sa-i plaseze
unde au dorit, respectiv in Macedonia (unde sunt $i astazi), in
Carvuna $i altii in Nordul Marii Negre.
b) erau numero$i (cronicile biznatine scriu de 600.000) $i cei
mai ridicati. Au Lamas destui $i dupa calamitatile foamea $i ciuma.
De ce in Carvuna? Pentru ca sefii lor, care aveau pozitii
importante in armata Bizantina, i-au a$ezat in sudul Dobrogei,
aceasta find poarta de intrare a adversarilor Imperiului Bizantin $i
mai tarziu $i ai Imperiului Otoman. Pe aici s-au scurs gotii, avarii,
bulgarii, pecenegii, rusii kieveni, uzii, cumanii, tatarii, rqii
moscovili. De altfel gagauzii au fost mutati, Impreuna cu bulgarii,
din zona unde s-au format ca popor, in sudul Basarabiei, deoarece
razboaiele ruso-turce$ti se purtau in arealul lor.
in concluzie, principatul Carvuna sau Carvuna Hora este Tara
Uzilor este "Uzi-Eyalet". Uzii awzati in zona au conlocuit sau au
asimilat populatfile putin numeroase gasite in zona: pecenegi,
roman, bulgari, greci, italieni, $.a. $i au format statul uzilor, amintit
In cronica bulgareasca din secolul XI $i in diploma lui loan Assan II
din din 1230. Diploma anunta un fapt existent de mai mult timp.

47

www.dacoromanica.ro
 Gaol. - Opinii of insenindri
3.7 Din albumul de familie al
autorului

1.7.,p,rxr.,-;;arilepre6iNdt4ARc

foto 2

-
v1:8 1.Preeeieeere*,

foto

,. .

Eiam"...7a- ^ ^-'A 14

foto 4

48
foto 3
-
www.dacoromanica.ro
 Gdgduzii-Opinii ti Insemndri

foto I foto 11
,itr>"-;'AVISPATYa. ,i,r?r/1

foto 5 foto 6

49

www.dacoromanica.ro
 Gagduzii - Opinii .yi insemnari
WIlleTE er.t t

° 3" u.:- ' I. I

. 1. : "464
a :Ala
- PIP
. rw re I
I

f!t :

^ 7":

ott
a,

°I.

foto 7

4 01,

foto 8

50
\

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii 0 Insemnari

oto 9

4(f

fob 10

...v -Tex
2".

1:w
1=,

ek
-
oto 11

51

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii ci insetnnari

Cuprins

Cuvant inainte
I. Opinii la volumele "Gagauzii" si "Gagauzii si romanii"
LI. in Franta
1.1. 1. Scrisori
1.1. 2. Comentariu privind etnogeneza gagauzilor
1.2. in Republica Moldova
1.2. 1. In Gagauzia
1.3. in Turcia
1.4. In Statele Unite
1.5. In Tara
II. Unele completari la relatiile romano - gagauze
2.1. Relatiile romano-gagauze
2.2 Limba in care trebuie sa studieze gagauzii
2.3 Opinii gresite referitoare la etnogeneza gagauzilor
2.4 Concluzii privind etnogeneza gagauzilor
2.5 Personalitati gagauze
2.6 Bibliografie suplimentara cu unele adnotari
2.7 Despre Petre Draganov
2.8 Nivelul stiintific si cultural at Gagauziei
III. Anexe
3.1 Bibliografie suplimentara (in limba rusa si romana)
3.2 Bibliografie suplimentara (in limba rusa si franceza)
3.3 Comparatie: limba cumana si limba tura.
3.4 Amintifi din Besalma
3.5 Elevi, invatatori si profesori din Comrat
3.6 In legatura cu denumirea "Uzi - Eyalet"
3.7. Din albumul de familie al autorului

52

www.dacoromanica.ro
 Gagauzii - Opinii .Fi Insemnari

De acelasi autor:
1. Tradition et continuite. l'enseigment superieur en
Roumanie, in volumul "Recherches sur I'histoire des Institutions et
du Droit, XVI, Bucarest, 1996, pag. 147-175).

2. Gagauzii, editie bilingva romans si franceza. Editura

Agerpress Typo, Bucuresti, 1999, 97 pag.

3. Gagauzii si romanii, Insemnari, Editura Agerpress Typo,

Bucuresti, 2000, 48 pag.

4. Segmente si fragmente de istorie, Editura Agerpress Typo,

2000, Bucuresti, 168 pag.

5. 0 cale sigura de progres. invatamantul superior romfinesc,

Editura Agerpress Typo, Bucuresti, 2001, 60 pag.

6. Segmente de istorie si nu numai, Editura Agerpress Typo,

Bucuresti, 2001, 150 pag.

Va apare:
1. Note de calatorie si alte scrieri.

53

www.dacoromanica.ro
 t'liTt/tf7 Ititti
(0 y
tqu. .
tt 01$7 f'
v-
r1,41541, i;.11...4.46ritiii 3 L.* ' i4 ,4
-11!Pit:V7-1,,ralcm-
z
ta -fi yre.?11),>'9.
\ '4470!
.
VIE. -, _. v
- ',7$,6s.. ,

'I
t4,-* :IPTItTI:401:4T;
!r qtr i- t 1. Ei '41... Ile.11.1.1.
I*it* Wit:
41$.1;_'itt'i:Iiit,21), q.' kll1t44*11,
T4tP tz.,...L.fari.
'NI*1.4
.. -----,.--, ,i-t 1 liciJ-1,
4,7
r 11.44k y Int L.
,fiq
l',6,41.;1't 4;t41e$Ir',- 1
1!. .0. 44; 4704101ilithitf;4
ITS Itc..; iftpleot VI tp/C411
ar'Irfe /rt. .f. 4 ,.1. Pojf,
411q-vm/41f#05-1,44-41T,
.-.
.. ,, r. -.-_. .. IN
0."7*;.1.4Flil Y'tilS4V
'Y
0ii414lii4
1;ltfe:?''Irt ...1 OeVIT AI
pittiVir t410p71/
;r
-4P'.
cr Wg14;:h111-441!;111iit0;
-no t'-"-'144-till ..fiTr Oa
, 1:
" '
lit".44;04't 'iftt;:in
r-* ;4e:i t,
0L*04' i#A

T*:*iYir!P'i
Ilk IA 40,,,,
1

411tVqpiii# .* T /1 i' 1 .
3,
1

-. $
S ai eu le plaisir de recevoir votre etude
sur les Gagaouzes. Bravo! C'est une belle
realisation. ...
I

Prof. univ. Bernard LORY. IIIALCO-PARIS 4 p,

.;'
- k

T144'
4 ;
J.EALA- 4.

... Cartea "Gagauzir este scrisa cu caldura A4

till,kkpi
si dragoste fatal de reprezentantii poporului
gagauz.... i144?
ts,
Pr Dr. hab. Ion Dron - Cliussinau

,), ,r:=..... ti
kit
4,4 i 1 ,., vitt.,14,1,ri
0 qi4i,ittrItt t tt
i s
414teft.e#104A.:It'
www.dacoromanica.ro ..
,Yi. IS B N 97399414-9- t
9- ..oc-, ,..,c- it, .