STUDIt SI DOCUMENTE

CU PRIVIRE LA

ISTORIA ROMINILOR
VOL XXI

DOCUMENTE INTERNE
 STUDI1 $1 DOCUMENTE

Cil PRIV1RE LA

ISTORIA ROMINILOR
PUBLICATE DE

N. IORGA
Profesor la Untversitatea din Bucuresti.

VOL. XXI

DOCUMENTE INTERNE

MISCELLANEA

EDITURA MINISTERIULUI DE INSTRUCTIE PUBLICA

BUCURESTI
1911
 ' -.,

', f_ikfl i , ,....- ."4. '.211 , . , __,

,
P `i7 ,44-,-1 7
i.4' 'Ca. c*C204Ii,gc.. a 7 ',:,211.7142-41/7zza,211( i
,.......s- __-4-. .1 ,' N. e"- 6. ,./.4.
7rz.oidn xi- Ter-17,1,1. ad.' (--aq. n ea '4L,fl ,. cerriza
: -A c;
A -4

.i.j etz{-77y, 47,6-cm.. i-........7 '., 7,T. :0Z' 11' V71,55.-rila

f
vi 4 't:e4z....3-5,-1C;i -cr (.6.2
...

rc91(711f., 6e., i;f4i- lik 1,63/17.6-//2!,;'. "WCZZZ. nfricri

/.. :"..(:h--.:q,L,..L' L ,:-.71.1, ,..----31L 11 lis-il .1
ec-r:rn tearlii. 'f FP .,M1:11'
a i ( 6, tdd .1-e; S -raid' n TM-WI
,---.. (.1-
--mt-rtrAl..-407?.reff /141 7 COM 91.71._Alt ccieVei77, ;1-a cal til /ea
, ..,,,,
.1.i3crz..,At.; -4 Walt - ..frkii .11'7-er.,( a 771 fa OA .
CCajd
iTt -rif11:776141-2s<
J
Ai'a 4-4' 4 ht)
:VP- --1-a2(ar* 71114-6 I, ids -7r1D. -':-t:' ,:z. /4;c1,711.1.,f 7 A 71 ``
....., ...--1 (.I., /A- c-.-,',..,_
}-.4j, .

..- 0 a 7:74 IZZY . Al2 AZ 143

,..1.07,(e, az
.

,4 ,--;.. ___,/ -, v,
/ .._.t .
P
j,;r4. N- -:r-4--, c 4 r*-
dn' fr v e,,.
irri rz av ..s n fi tram% °Z_,:zzr' I'l-ettrI"''';
---ih .,' a.,
.771/511 ilef- ---;LI V.'4'"rt
s.,_ . .....1_
-71/ti ce*-ccr;.' Knit
, ,J,
. fil --eiti( 177; 'ISiV.Wfizz dra2e- :Mil 277cz
: ........-ek. ,, ft.,(4,, ..; ,.
vitxr'ect-2:1,
yomi< -
az? ,WOL)7-
. ,--- .-----
ee.77,71; eirrrird- 4 rt. ii(J-zrz,,,a .
"nr 6(eirt .4a.2.47. -

,a" , . ..). 7/ 'it

visr
OtZZrrreZZ - '''fe . ta.Z.G( 7f T C -eZ -7t'f.:44,..7.''',4,'",--ff./.., 6 17/ fr,1". I

.'"':' 9fiair1; I.171 77)7-.ea - Y2/7) 6c,i'ecri (-1'.;',?-. "-fb 90 eci,-_47/

71-7(i."- flk-lei. III; -7:7(4,41.171a,xti.
.
,),I, ek--
acartr,pf 6 -r7ZV7zrX Ca- Cf/5" wt.. ,4 , 4
', f'
.../ c-!--7.- , . .
a' c:i6; cz..i'i rerj 6 ( - , ;167t
.
i ,,--t 77-ido. 221L7 f 71:Z.44.1- -7z cita . .
k .
_.-t A -I
- e:22
. Abc14.: .-10,--rzr -7-4r2r. 2llp m S'' 1 e*k L' ,,i ^ , )4
77 cca iat. 2271F-1`1C:itp
J 6 f-A ,....i.? : . ,5---
,,.
.

. ....V1>i ,M(Xf*-1 .11

'J.-- ,/ .? t-. .: dali -X(..S". LA( % j(-!
.--i-, ,_ --, . , _..,,,,,e....". / k.
',7r.;74%,:fli-,41.. 07.71 (7-1,6rer ?if .
egf
- -'",-r, r,, , f<Ut--.:-- 7,
(,..-:=-
:.--.: .2

Id-#14-3 )7 7z.73. .Aci ZVI i a' edi-ii il LC,4cre: ;PT.

r h .," . 7 4
CIP
',17(4-"-ririft
--.
", .
Y ---414Cr "r(cY
/ 71 nr-fl '42;1 t-1* p' if 7
.
... L.
-e-
, ,cA/5.-- -;'--° 't-",; ..,
, I.' 7 I -' 7712'1; d °
G. -
-,/-."
.., 1. _..
ini-p44,c.?: frrz,s;ci ` a t;'A
" . s
/If rot, :,,,,cii...4
4?-:- ---777k.N-

--1
.......- v,
2.rci ,,;.17.41 (., -
1
... ,...---.,,,,
.
A.
4_.

La pp. 101-2.
 I.

MISCELLANEA.

Vol.XXI. 1
 I.

VISITATIA MINERALOGICA IN MUNTII

CARPATI AI TERII-ROMANESTI, FACUTA DE D. LOVI,
MINERALOG ENGLES.

La 5 Avgust, plecind din Bucurest1, cea d'intiiii directie

ni-a fost catre Buzati, de unde, la 6 Avgust, iesind in co-
prinsul acestul judet, am mers la satul CindestI, in depar-
tare de dou a. ceasurr de Buzaii. Aid este o manastire foarte
frumoasa, facuta de until' dintre domnif Filipestf. In dreptul
acestul sat, pe riul Buzail, am aflat fier si fier in arama,
insa nu in imbielsugare. De la acest sat se incepe plaiul
PirscovuluT, la hotarul caruia, de spre Miazanoapte, unde
este satul BraestI §i Groidestf, in niste cracurf ale munteluI
Penteleti, se zice ca. este chihlibar. Tot dintr'acest munte
se incepe muntele Saratelul, Berca, Slanicul §i Saratelul-
Trestil ; apa acestor riurI este saratá. Mal la deal de izvo-
rirea lor, tot in muntele Penteleti, este pucioasa, iar in
satul PirscovuluT, de-a stinga, prin munti, sint trel izvoare
minerale : una dintr'aceste ape este bung. §i de Mut, iar
celelalte nu, avind prea mult fier, arama. §i pucioasa.
De cind s'ail facut ni§te case acolo, ca in chip de baie,
s'a numit azvorul, Tamaduirib. Tot intr'acest plaiti, la satul
Berca, ce este un ceas §i jumatate de Buzati, am vazut in
muntib sat o multirne de urme de riuri, precum si locurile
toate acoperite de-un praf de sare foal te maruntica Si alba.
Inteace§tI munti este si mare catatime de pacura, care a
räsuflat in maI multe locurr, fierbe si face spre sara niste
rasuflurI si aruncaturf gall.
4 VISITATIA MINERALOGULO ENGLES Lovi

Mai in sus, tot pe acesti munti, aproape de rndrastirea

Fldminda, s'a gasit arbune de pdmint oarte prost, incit
nu e vrednic de numele acesta.
In mai multe dealuri ale acestor locuri se gdsesc scoici
de Mare, care dovedeste c'ar fi acoperit oarecind Marea
aceste locuri.
De la Buzdil, la 7 Avgust, mergind care orasul Rimni-
cului-Sdrat, dupd intrebdrile ce am facut supt-ocirmuitorului
de ad am aflat cd, in depth-tare de trei ceasuri si jumdtate,
sint munti mari de sare. Un boier care implinia slujba de
judeator dintr'acest ora$ zice cd ar fi $i aur, argint, co-
sitor $i fier in coprinsul acestur judet.
De aci, trecind la Foc$ani, inteaceia$T zi, la 8 Avgust,
am ies,it intr'acest judet $1, trecind prin satele Cirligele,
Bro$tenii $1 Bulaneasa, tot in susul riului Milcovul, pe
care am aflat putintel fier $i aramd, am ajuns la satul An-
dreiasi, care este in munte $i imprejurul cdruia am gdsit
pucioasä, fier, aramd $i sare.
La i i Avgust, plecind din satul Andreiasi, urcind $,i co-
borind o multime de munti, am trecut prin satele Dealu-
Lung, Ra$ca, Lostuni $i Motndil, precum $i riurile Ra$ca,
Peleticul $i Motraul, fdra a gdsi ceva de luat in Mgare de
seamd, cu toate cercetdrile ce am fácut, atit locuitorilor, cit
si obiectelor supuse curiositätii noastre.
Inteaceia$1 zi, oprindu-ne la satul Cojdeni, la 12 Avgust,
am luat drumul in susul riului Rimnic $i, in depArtare de
trei ceasuri, ajunserdm la satul Picurile, unde lacuitorii ne
incredintar d. a sint doud izvoare indestulate de pdcurd, din
care ieaii foarte putind Idcuitorii, incit, dupd izvorul sdii
cel mare, si din pricina muntilor celor riposi unde sint iz-
voarele, este prea anevoie de a o transporta.
Dec!, trecind prin mai multe sate $i in susul riului Rimnic,
pe care este putintel fier $i putintic d. aramd, am ajuns la
schitul Poiana-Mdrului, imprejurul cdruia nu s'a cercetat
nimic.
De la schitul Poiana-Mdrului, trecind prin satul Necu-
lelor, in susul riului Saratel, ce dd. in Rimnic, am ajuns in
 VISDATIA MINERALOGULUt ENGLES LOVI 5

muntele Plesul, ce este in departare de-un ceas si juma-

tate de Poiana-Marulut. Intr'acest munte, de-a stinga, am
gasit fier, amnia, plumb, .pucioasa. si cositor ; lacuitorii din
satul Niculelor ni spusera el RusiT, de mult, ail sapat in-
tr'acest munte, in mai multe locuri. Ei. zic ca Rusii ar fi
gasit aid aur si argint, pe care, lAmurindu-1 aid, il punea'
in burie si, supt mare paza, il trimetea' in Rusia. Spre
aceasta, ni-ati aratat si locul unde ar fi lucrat, unde este
un bordeiti.
Muntii, si de-o parte si de alta a riuluI Saratelu, sint
numal de sare, de-o catatime extraordinara. Iar mat la vale,
pe riul Rimnic, tot pe ace§ti munti, se &este aramd, in
unele locurT mai multa §i in alte locuri mai putind.
Dinteaceste locuri ne-am indreptat spre schitul Tabac,
imprejurul caruia este o catatime mare de sare. Deci, sco-
borind din mtinte, am trecut prin satele Minzdlesti, Reghi-
nestl, MinestI, Schet si Podul-Mundi si, aid, gasind pe supt-
ocirmuitorul plaiului Slanic, am aflat di inteacest plait'', la
satul Lopätarf si Bisoca, se gaseste o multime de sare,
pleura si mat toate din metalele ce s'ail gasit la Pies!. Tot
in plaiul acesta, de la satul Lopatart in departare de dotta
ceasurT, in muntele. Closca, este un loc cit fata uneT case
de mare, care arde de vre-o patruzeci de an!, §i care, de
sint vre-o patru an!, se stinsese : de vre-o citeva saptamini
iar s'a aprins, imprd§tiind un miros foarte greti de pucioasa
si de pacura ; insa, cind am fost noi aid, era stins ; care' ne-a
incredintat ca in adevar nu este altceva de cit o aprindere
himiceasca, care poate sa se intimple si in alte locurf,
unde lipse§te metalurt.
De la satul Lopatarii, trecind prin satele Valea-Nucului
si prin Braiesti, urcind in susul riulut Saratel, pe malurile
caruia este o multime de pucioasa si plumb, am mers la
schitul Gavane, de unde, plecind si trecind prin mat multe
sate si prin Scaene (sie), in departare de un ceas si jumatate,
am ajuns in satul Valea-Boului, unde, pe dealul de-a dreapta,
se gaseste chihlibar. Aci Ru§ii, in anul 1833, in Iulie §i
Avgust, ail sapat ciouazeci de zile, cu cite §esezeci de sol-
6 NISITATIA MINERALOGULUI ENGLES LOVI

dat1 pe zi ; gropile ce er aü acut sint astupate acum. De

la satul Valea-Boulur, in depth-tare de un sfert, am mers
la satul ColtiI. LAcuitoril eel mai insemnat1 din satul
Valea-Boulur ne incredintarà cà si la satul Coltii era odatl
chihlibar ; nor, dupd aceastA noLdi stiintd, numar decit mer-
serdm aci. Dar de la bg.trinir satulur, cari ni ardtard acest
deal unde se bAnuia de-a fi, ne incredintardm cd. mai innainte
cu cinci an! tot se mar gäsia, dar acum nic1 de cum, fiindcd
dealul s'a surpat, i de torenturile cele rApezr s'a mincat.
Tot dupà vorba lor, poate sA se afle ceva, insd sdpind
inlg.untru. Rusi1 cer ce aü sg.pat in Valea-BouluI s'ail cercat
si aci intr'o grdmada.' rindurI, dar n'ati gAsit nimic.
De la satul Coltir, in josul riului PAndtati, trecind prin
satul Gosa, Gdrnetul, PAnAtdul i trecind asemenea riul
Buzdd, in depArtare de douä ceasurI de la Colt!, am gAsit
in satul Pdtdrlagele, unde supt-ocirmuitorul plaiului de SA-
cuieni ne incredintd cg. In depdrtare de dou d. ceasuri sit
jumAtate este un loc care ardea innainte de do1 am si
acuma a incetat. No! insA, stiind asemenea intimplare ce
am visitat-o in muntele Closca, ne-am multärnit a o da la
asemenea [pricinA} himicà. Iar in departare cu douà ceasuri
de la satul Palrlagele este o apA minerald., care, din ploI
eind vine mare si se varsA in Buzdii, pestii ies la margenea
ape! imbdtati. Niel aci n'am visitat, stiindu-se foarte bine
pricinile* ce o fac apa rnineralà.
La 14 Avgust, la 6 ceasurr si 2/2, plecind din Phtdrlagele si
in josul riulur Buzdti, trecind prin satele Mdruncisul, Boe-
nile, Bilca, Biscenii-de-Jos, CdloeniT, Biscenii-de-sus, Tirlestir,
Posestii, Nucsoara, Ringestit 1, OgrAtinul i Drajna, in del:di--
tare de cind ceasur1 si 2/2 de la Pdtdrlagele, am venit la
Vdlenr, de unde, dupd doud ceasurf, am fost la satul Pg.-
cureata, pentru a visità puturile de pAcur. Asa, in depth.-
tare de-un ceas i tre1 sferturf ajungind aici, am aflat peste
treized si eine! de putur1, care sint fg.cute de mos1 mosnenI
si de cer de acumlAcuitorT, fiindcd, mosia aceasta fiind megie-
sascA, tot1 Ricuitorir satuluI Se impArtAsesc dinteaceastd
pAcura.
1 Rincezi. N. B.
 VISITATIA MINERALOGULIA ENGLES LOVI 7

Noi visitardm, la 15 Avgust, ocna de la Slanic, deschisa

de sese luni. Pe tot anul se scoate pina la un milion oca ;
cea mar multa parte dinteaceasta sare se exporteaza. in
Turcia. Aceasta ocria este intinsa. §i bogata, si lucrul el este
destul de bine organisat dui:4 mijloacele ce are tara.
Dec1, plecind la cinci ceasurl nemte§tI dupd prinz, am
ajuns la Cosmina-de-Sus, fall a intilni, intr'acest drum de
doug ceasuri, sail a auzi de la oamenil earl am intrebat,
ceva de cercetat.
De unde, a doua zi plecind, la jumatatea drumului pentru
Telega am aflat, intr'o vale, o multime de puturi de pa-
curd, insä mai toate stricate.
Ocna de la Telega este foarte indestulata, sarea insa este
mai proasta decit cea de la Slanic.
De aci, trecind prin Cimpina, ne-am suit in susul riulul
Prahova, pänä la hotarul Terii UngurestI, pentru cautare
§i aflare de aur pe acest rid ; insa nu s'a vazut nimic.
Si, indreptindu-ne catra orasul Tirgovi§tea, am visitat, in
trecere, multi munti al domnulul Spatarul Costache Ghica,
unde iar- nu se afla nimic, ci numal piatrà de var pe unele
locurI.
La satul Doice§ti, ce este intr'acest judet, este linit
(lignite).
Sint §i la erbarie§ti Mile de la Pucioasa, foarte indes-
tulate de tier, arama si pucioasa.

La 22 Avgust, ie§ind din Bucure§ti pentru un al doilea

voiaj, am ajuns seara la Tirgovi§te, unde, a doua zi, vrind
a visita, la 23 Avgust, carbunii de pamint, cu acest nume
rAd numiti, m'arn interesat despre positia unde sint §i cà
nu prea departe curge un pirati mic, la care intimplare,
un astfel de loc, era ceia ce se nume§te dignite), iar nu car-
bunI de pamint.
Deci, in aceiasi zi, luind directia care Cimpulung, la o
distanta de-o juinatate de ceas de orasul Tirgovi§tea, inteun
cimp mare si catre posta Valenil, se banuieste a fi sare.
Ajungind a doua zi7 la 24 Avgust, in orasul Cimpulung,
8 VISITATIA IIINERALOGOLUf ENGLES LOVI

am mers la fabrica de sticlg, ce este cale de-un ceas de

la ora§. Aci, dupg incredintarea me§terilor cari lucreazg,
sint toate cele trebuincioase pentru o astfel de fabrica,
numal parnintul trebuincios la vasele cu care lucreazg §i
cuptordl, fiind acest parnint de-o calitate mat tare 0 mal
cleioasg, pe care 1-a adus din Transilvania, de la un sat numit
Naistarlir (sir)', ce este aproape de Kronstadt, dar nict de
principatul RuminieT nu este a§a departe, numal nu este
slobod a se trece peste granitg acest fel de pamint.
Din Cimpulung, cale de-uh ceas i un sfert, am mers, la
24 Avgust, la satul Valea-Caselor, pe unde curge riul 2 pe
acela§t cimp pe care se gase§te aur. Aci am gasit citiva
Tigant cari lucra' pentru ggsirea aurulut, unde am 0 stat
ca vre-o jumatate de ceas, in care vreme aü gasit pu-
tintel, dar in grauntI maruntt.
La 25 Avgust am plecat cgtre PitetI, unde, prin jur-
nalul rusesc, am cercetat locurile ce ord§anit ni-ad al-Mat
banuite a avea argint-vid ; dar in zadar, cad n'am gasit
nimic, tlinda positia acestor locurt este impotrivitoare, fiind
foarte ridicata.
Dec!, la 26 Avgust, am 0 luat directia catre Curtea-de-
Arge§, de unde, nefiindu-t imprejur nimic din cele ce fac
acest voiaj, am plecat la riul .5optana, unde am vazut
aceia§I catatime i aceialt calitate ca la Valea-Caselor.
A doua zi, la 27 Avgust, am luat drumul la Capatinent,
de unde, suindu-ne in muntele numit Albina, am ggsit
aceasta piatra bung de piatra de moarg, insa este putintel
cam moale pentru aceasta treabg. Engleze§te aceastg piatra
se nume§te ganates (sir).
De unde, la 28 Avgust, ne-am indreptat la riul Topo-
logul, unde asemenea este aur, de aceimi calitate ca care
am mai vazut.
In aceia§I zi ne-am lasat mat mult in josul acestut rid ;
am intilnit i Tigant, tari, din pricina recelif ape, nu lucrad,

1 Neustadt, Cristian.
2 In manuscript: Rigul.
 VISITATIA MINERALOGULUY ENGLES LOVI 9

La 29 Avgust, din satul Cetaril am plecat la riul Olt ;

aci s'a vdzut o cadtime insernnatoare de aur, §i, dupd ce
am mat cercetat citeva locurT, am tras la Rimnic, de unde,
tot in aceia§T zi, ne-am indreptat la Ocnele-MarT de sare,
unde, a doua zi, la 30 Avgust, am §1 intrat, §i am vdzut
cd aceastd ocra este prea indestulatd §1 mare, dar, in cit
pentru calitate, celelalte ocne o intrece, cad mai tot bolo-
vanul este amestecat cu pdmint.
La aceastd ocnd iar, ca §i celelalte, este de§chis d. la un
loc foarte anevoie de transportatie, precum este, din pricina
locurilor celor rele pe ace§tT munti.
In aceia§T zi, indreptindu-ne care Bistrita, am visitat lo-
qurile din prejur, dar tot! acetT munti n'ati decit piatrd de
var. De unde, apucind drumul care HurezT, am trecut in
satul MdldärenT, unde neavind nimic a cerceta, a doua zi,
Septemvrie 1-iti, am mers la satul ArrnAw$1", povAtuiti aci
de jurnalul rusesc pentru carbuni de pamint ; dar aceia ce
s'a vdzut intr'acest Joe, ca la treizeci stinjeni departe de-un
pirdia§, este ceia ce se nume§te lignito, §1 nu charbon (1;
terre, clef §i chiar positia este din potrivä de-a avea, la
orice adincime.
Deci, apucind drumul care Baia-de-Fier, in aceia§1 zi
am ajuns, care seard, acolo ; dar, fiind cam tirziti, am suit
a doua zi, la locul unde innainte de vre-o sut d. doudzeci de
ani ati lucrat Nemti, cari da' dijma la vre-o eitiva locuitori
ce sttipinia' acest loc '.
A§a, dupd ce am cereetat prea eu de-amdruntul tot im-
prejurul acestuT loc, am I urmat 1 riul Baia in depdrtari de
patru ceasurI, pe unde este unde §i unde cite ceva fier, nu
insd ca imprejurul locului unde s'a lucrat §i unde s'a vazut
un cuptor mare de unsprezece cotf lungimea §i patru ld.-
timea, iar inndltimea este tot patru cot!. Nu departe de
acest Mc am gdsit, in malul de-a stinga, fier metalic §i
magnetic ; dar aproape de satul Baia, intr'un munte, am
gdsit plumb, argint, tier, pucioasd §i, la o jumaate de ceas
distantä de la locul fabricil, este carbonat de fer.
I V. descrierea din CaTatoriile lui Pavel de Alep, trad. Cioran.
10 VISITATIA MINERALOGULTII ENGLES LOVI

Tot inteaceastä zi, plecind dintr'acest loc, ne-am indreptat

cAtre Tirgu-Jiului, de uncle, a doua zi, la 2 Septemvrie,
ne-am indreptat la Cerneti, ca de-aci sä mergem la Baia-
de-Aramg. ; deci, la 3 Septemvrie, luind drumul acolo, in
distantä de-un ceas §i jumätate de ora§ul Cerneti, am vi-
sitat la satul Meluveti cdrbuni de pAmint, dar acum, dupà
visitatie, nu li se mai cuvine acest nume, ci acesta : dig-
nite,. Seara, am ajuns la Baia-de-Aramg. §i, a doua zi, visi-
tind muntii unde mai nainte ad fost bàile cele mai mar!
§i indestulAtoare de fier §i de arama, am descoperit Inca
multe §1 alte metaluri in §apte zile ce zaboviram acolo, pe
care punerea in lucrare a acestor materialuri ce sint in-
lduntru, ca sA. se poata scoate trebuie O. se destupe toate
gurile, le va da de fatä.
De la Baia-de-AramA, urcind spre Nordul muntilor, am
mers 'pAna la Rimnic tot pe virfuri, pe care, in unele lo-
s'a gasit plata, de marmurä.
Iar, de la Rimnic, mergind in susul riului Olt, päng. la
Riul-Vadului, s'a bggat de seama ca riul Olt cuprinde o ca-
tatime mare de aur, in toata curgerea luf, insa tot in mid
gräunte 2

1 in manuscript : satul.
a pin biopic lui Vodä-§tirbei.
 IL

DOUA ACTE PRAHOVENE : AL ZELETINULUI

$1 AL BATRINILOR.

D. tefan Nicotaü, grcfierul judecatoriei Posesti (Prahova), ni comunici

intr'o bunA copie doted acte privitoare la locul zis al Zeletinului, in drumul
spre Stari-Chiojd

Cu mila lui Dumnezeu Io Mihnea Voevod si Domn a

toatd Tara-Romaneascd., feciorul mareluI si prea-bunuluI
Alexandru Voevod, dat-am Domnia Mea aceastd poruncl
a Domniei Mele cinstitului boierulur DomnieT Mele, jupinulul
Neculi Viporul (Vel Por[tarP) si cu frate-sdit anume Stan,
feciorii lui Bratu, si Mdnuscdi, fata MuiI, i luI Dragomir cu
fraPI lur, Cdzan si Radul, cu feciorii lor, §i lui Mäscurild, cu
feciorii lui, §i lui Stepan, cu fecioril luI, §i Bahl, cu fecioril luI,
§i Tatulul, cu fratii buT, i Cernil, cu feciorii luI, §i Oprii, cu
fratii luI, si StanciuluI, cu feciorit tub, §i lui Nan, cu feciorit
luI, §i Stanciului, cu... [fiiI sat fratir] luI, §i luf Istrat[ie j, cu
frdtine-sdu, Top§ii, §i cu fecioril lor, cIi Dumnezeil Ii va da,
ca sà Ii fie lor mobial [Zele]tin. Insa mosia care ail
fost impresuratd de Manea si de Prodea de la Ogretin, cu
12 boieri, de mai nainte, care a spus : iaste a lor bdtrind §i
dreaptd mosie, si de bastind. Iar, cind aü fost in zilele rd-
posatului Pdtru Voevod iar Prodea §i Manea, §i cu ceata
lor de la Ogretin, ei s'ati plins innaintea rdposatulur Pdtru
Voevod cum cd impresurat pre din§il boeriI Ice s'aü] zis
mai sus, de la Zeletin, cu hotarele. Intru aceia rdposatul
Petru Voevod i-aii judecat pre dinsii depe dreptate bi de
1 Petra de la Arges, Radu Paisie. Cellalt Petru, Schiopul, trlia inca.
42 DOUX ACTE : ALE ZELET1NULui §I 13XTRINILOD

pre le]ge, §i ad dat Prodil §1 Mani! §i ceti! lor de la Ogr&

tin 12 boierI. Iar apo! Prodea §i Manea §i cu ceata lor et
au mers cu ceI 12 boierl de ail mutat pietrele §i hotarele
cele vechl, care ad fost puse din zilele raposatuluI Masa-
rab] Voevod cel Tindr, §i ad luat aceasta mal sus zisa
mo§ie de la Zeletin. Dec!, boieril ce s'aii zis mar sus, a!
Zeletinulul, ad venit innaintea DomnieI Mele de fata cu
Ogritineni!, §i a§a pira' boierif de la Zeletin cum I pe ?j el
Ogriti[nenil] cu ace! 12 boierT. intru aceia Domnia Mea am
cautat §i am judecat depe dreptate impreuna cu cinEstitill
boieril DomnieT Mele, [0] am vazut §i am cetit Domnia
Mea cartea raposatulu! Patru Voevod facuta preste hotarele
cele vechl, bine am aflat §1 am adeverit Domnia Mea I ca. ad
gre§itl Ogriti[neni!]. Dec! Domnia Mea [am dat dreptate
boierilor] de la Zeletin, ce sint mai sus numit! boiarl ce s'ail
zis mar sus, §i am hotarit de li-a intors innapo! un[de] a
fost in zilele raposatuluI Basarab Voevod cel Tindr, §i li-a
luat boil al acelor 12 boier! [care a] fost hotarnecul, boiarul
Domniel M[ele]. .
..5i hotarele sa se §tie pe unde le-ad pus aceI 24 de
boierI : preste apa ZeletinuluI in jos [pang.] la Valea
Seaca, apoi la Obir§ia . . . , apoT la apa Stiniculul, apoI,
sus, [la] Virful Lespezilor, §i [de aid la] Magura Scheu-
luI, apol drept la plaid, apox preste hotarele pan' la apa
Sfranutil, apot . . . AninuluT §i pana la Obir§ia Finetelor,
apoI drept la podul care iaste den cale la apa Ogreti-
nuluI, pana la Iredeal, apoI pan la apa la Lopatna, §i pe
Lopatna in jos pan la Virful SboiuluI, apo! drept la Valea
Seaca. i a§a ad ramas Manea §i Prodea §i cu ceata lor
de lege d'inaintea Domniel Mele. Pentru aceia am dat §i
Domniia Mea bdierilor Zeletinenilor, ce s'ati zis mal sus,
ca sa li fie lor mo§ia ohabnica. insa sa se §tie cine cite cit
sä tie: Necula Viporul I Vel Portar ?], cu fratiT lul, funiT 4 ;
§i Dragomir §i Cazan preste 3 funiI ; §i Stan, feciorul luI
Bratu preste funiI 11/2 ; §i Manu§ca, fata Mu§iI ; preste funil
1112 ; §i Radul, cu feciori! luT, preste 2 funiI ; §i Mascurilla]
Treste, 1 funie ; §i Stepan preste I funie ; §i Istrat[ie] preste
o fun ; §i Stanciul 1/2 funie ; §1 Oprea, cu fratil luI Balea §i
 1:10a ACTS : ALE ZELETINULUT 51 134TRNILOR 1;1

Tatul §i Nan §i Cernea §i Stanciul, preste funit 41/2. Si de

nimenea O. nu se clateasca, dupe zisa Domniet Me le. Iata
dar §1 marturiT am pus Domnia Mea pre jupan Ivavcul
§i jupan Laudat Vel Logofat i Dumitru Spatarul §i Cons-
tantin Vistiaiul §i Radul Comisul §i Danciul Stolnic si
Gonte Paharnic §i Stoica Postelnic. Iva§co Vel Vornic. $i
am scris eü Bunea Logofat, feciorul lul Cores[ie]...
In luna lut Noernvrie, 17 zile, anul...
Acest izvod s'ad talmacit pe limba rumäneasca, asemenea
depe hrisovul cel slovenesc, de Lupu Das[cal] slov[enesc]
la §coala dotnneasca in Bucure§ti.
Luiln DAS[CAL] S1OV[ENES11.

Cu mila lut Dumnezed Jo Mateid Basarab Voevod qi

Domn a toata Tara Ungrovlahiet, dat-am Domnia Mea
aceasta porunca a Domniet Me le lut Negul, ginerele lut
Dumitru Frangot{a i ferneit luT Sora, fata lut Dumitru Fran-
goträb §i cu fiit lut citt Dumnezed ii va darui, ca sa li fie lor
mo§ie la satul la Batrint ot sud Sac, insa toata partea
socru-saii Dumitru FrangotLal, din cimp, §i din padure, §i din
apa, §i din sili§te §i de pretutindene, verlcita s'ar alege, de
spre tot hotarul, din hotar panä in hotar, pe hotarul ce
au hotarit Hrizea Dvornic cu 12 boiert, din hotarul krt.
Pentru ca aceasta mat sus zisa mo§ie aü fost veche §i
dreapta rno§ie a lut Dumitru Frangotf al de la mo§i, de la
stramot, de mat innainte vreme, apot, cind a fost in zilele
lut Leon Voevod, cind a fost leat 7138 [1629-34 iar Dumitru
Frangoti al ad venit la Hrizea Dvornic, de i-ad vindut partea
lilt de mo§ie din sat din Batrint, §i toata aü fost pe seama
lut pinà acum, in zilele Domniel Mele. Iar, cind au fost
acum, in zilele Domniet Mele, s'a intimplat moarte lut
Hrizea Dvornic, de ad murit §i ad ramas aceasta mat sus
t In copie 1510! De fapt v. regestele documentare la Hurtmazaki, XI,
pp 898-9 Divanul cu Ivasco, ca Vornic-Mare, i Ltiudat, ca Logofit,
incepe in vara anului 1582 i tine piiml in primtivara anului 1583, clod
apare Mihai ca Postelnic.
14 nouX ACTE : ALE ZELETINULIJI 1 BATRINILOE

zisa mo§ie pe seama fiuluf s Udrea Comis '. El a facut

aceasta mat sus zisa mo§ie vinzatoare, apof Neagul aü
venit la Udrea Comisul de s'ail tocmit cu el, de au' ras-
cumparat mo§ia socra-sail pentru partea luI toata din hota-
rul Hrizet Dvornic, ce ail hotarit cu 12 boierf, ,drept galbenf
37, ban! gata, ca sà fie a luf §i a femeii 14 de rno§tenire,
cum aü fost la socru-sail Dumitru Frangotra I. Si s'ad tocmit
el de a lor buna voie, far' de nido sila, cu §tirea tutulor
boierilor i megia§ilor, din sus §i din jos §i din prejurul lo-
culuI, §i dinnaintea Domniet Mele. Si am vazut Domnia
Mea §i zapisul lui Udrea Comis la mina Neagulul cu bun!
oimen1 marturiT scris,T in zapis, anume : din BatrinT Nea-
gul, §i Dragulin, §i Nan, §i Dumitru Selarul, §i Neagul al
PreoteseT, §i Durnitru al Vladuluf, §i Pavel Rusul Logofat.
Pentru aceia am dat Domnia Mea buT Neagul §i femeil luT
Sora ca sa li fie mosie de mostenire i ohamnica, §i fiilor
lor, §i nepotilor, §i stranepotilor, §i de nirnenea neclatita,
dupa porunca Domniel Mele. Iata dar §i marturil am pus
Domnia Mea pe jupin Gheorma Vel Ban de la Craiova,
i jupin Dragomir Vel Dvornic, i jupin Radul Vel Logofat,
i jupin Stroe Vel Vistier, i jupin Diicul Vel Spatar, i jupin
Preda Vel Comis, i jupin Barbu Vel Stolnic, i jupin Radu,
i jupin Dragu§in Vel Paharnic, i jupin Constantin Vel Pos-
telnic, §i ispravnic jupin Udri§te Vel Logofat. si am scris
Soare logofat in Scaunul ora§ulur Tirgovi§te, luna lui Iunie 7,
de la Adam leat 7154 10461
Aceasta talmacire s'a scos din cuvint in cuvint dupa hri-
sovul cel adevarat din limba slavoneasca in limba roma-
neasca la, Scoala Domneasca.
Bucure§t1, 1831, Iunie 15.
Dascal N. Nenoveanu.
(Originalele, la d. Gh. Constantinescu qi la pArintele Radu Eufrosin, din
Poseqt1.)

I Pentru Hrizea i Udrea v. tiriIe ce &A in articolul din Literaturei

i artii rominci pe 1901 ; inscriptia de la BAlteni (Ilfov) in aceastA co-
lectie, pp. 109-10.
 M.
DIN DOCUMENTELE DRUGANESTILOR.
(COMUNICATIE A D-LUi EMANOIL CERCHEZ.)

I.
5 Mart 1622.
Zapis atre Gavril Druganescu, t biv Vel CApitan za Sla-
tina,.
II.
15 Iulie 1699.
Pirvul sin Grajdan Pitarul ot Mar§an1, i'mpreunl cu ju-
paneasa lul Catalina, vind un Tigan Predef DrugAnescul
biv Vel CApitan.
III.
26 Septembre 1722.
Mihal Cantacuzino biv Vel Comis, fiul rAposatulul Mihar
Cantacuzino Spam- , da. scrisoare 1111 Gavril Druganescu
Vel Vornic za Tirgovi§te a, imprumutindu-se de la el,
pune zglog mo§ia Cioara, pe care o avea impreunl cu varul
sthi, Toma Spätarul.
IV.
[173o.]
Judecata lul Mihal-Vodl Racovita intre Manolachi biv
Vel Ban §i intre Constantin biv vtori Arma§, vechilul surorif

1 V. despre el Doeumentele Cantaeuzinflor, p. 182 si tam. ; Genea-

logia Cantacuzinilor, P. 345 si urw.
.18 bIN DOCUMENTELE DRIMANESTILOh

sale Safta Druganeasca, pentru niste Tigani. Constantin

Armasul spune ca Tiganir ad fost datr de zestre jupaneser
Balas,er, mama lur Torna Cantacuzino biv Vel Spatar im-.
preuna cu parte din Druganestr, i apor, dupl. dnstrainarea
Tomer Spatarul 2, a dat Constantin-Voda Brincoveanul Ti-
ganil i rnosia lur Gavril Vornicul, tatal lur Preda Capita-
nul, fiind var primar cu jupaneasa Balasa, mama Tomer s.
Copie din 1743.

V.
29 Maid 1733.
Socoteala de zestrea ce trebuie sa plateasca Pitareasa
Catrina Balaceanca jupinesel Safta Druglnescu : 1.701 lel.
VI.
10 Aprilie 1757.
Safta Druganeasca da zapis fiulur el Scarlat ca-I iarta
cele ce prapadise din zestrea et sotul, Preda Druganescul.
Aceasta ca sa.-1 fie de aparare catre fratele lur, Dinu Ba-
laceanu : (Decr socotesc Ca, cite s'ail prapadit in casa
Balaceanulur, zestre, atit si in casa Druganescula,

VII.
26 Mart 1757.
Safta Druganescu spune ca din pricina batrinetelor s'a
lepadat de Casa si a dat tot ce are de la raposatul el sot
Preda Druganescu, mort ca Vornic. Avuse de soacra §i
pe Catrina Balaceanu. Martor si Constantin Cantacuzino
biv Vel Setrar.
VIII.
3 Iulie 1775.
Alexandru-Voda Ipsilanti da carte de stapinire lur Scarlat

1 Cel care fugi la Rugi in 1711 in nidejde de Domnie. Tatil lul Toma
era Mateii Cantacuzino, fiul hri Constantin Postelnkul.
2 Ajuns general al Tarului en mogiI i erbi in Rusia.
3 V. genealogia Druginegtilor pe care t. Grecianu o di in anexele la
editia Cronicel lui Radu Oreceanu.
 bt14 DOCUMENTELE DRUGXNESTILOR ils

Drugänescu biv Vel Sluger, pentru mosia sa din Te leor-

man, Tutuneasca.
IL
6 Mart 1811.
Sultana Druganescu (iscaliturd tremuratd ; pecete cu
coroand) pomeneste de fiul el Nitd.

X.
5 Iulie 1825.
Serdarul Ion Drugdnescu pomenit ca ispravnic de Olt.

2
 IV.

BISERIa DIN CIMPINA.

1. Biserica Sf. Vocvozi.

t Masa sfinta §i drujm[nelzeiasca biserica ce sa. praznue§te
hramul Sfintilor Voivozr Mihail §1 Gavril ridicatu-s'ail din
temelie, §i clopodnita §i zidul, prin cheltuiala d[u]minea ]1or
Vel Logofat Constandin Cimpinian,i prin epistatsia §i ajutorul
Serdaru Grigorie Negru, in zilele Innaltatuluf Domn Ip Gri-
gorie Dimitriu Ghica Voevod ; leat 1827, Avgust 5.

11. Biserica Adormiki.

tMasta strajnta §i d[u]mnezeiasca biserica s'ail zidit Clin te-
melie §i s'ail 1nfrumsetat dupa cum sa vede intru cinstea
Adormiri Nascatoari de D[u]mnezeil §1 a sf[Intultil] ierarh
Nicolae, prin St[intia Sa] parintele Callinic, arhimandrit, sta-
rit st[intel] manastirI Cernica', cu cheltuiala d[u]mn[ea]lui ra-
posat Grigorie Caminaru Bujorianu, sotiia d[u]mn[eallut
Mariia, fiindca ace§t1 fericit ctitorl a patra parte- din moqiia
Caimpini ail harazit-o sfii]nti man[a]stirl Cernica 1, in zilile
bine-credin6osu1u1 Inparat a toata Rosiia Nicolae PavlOvid,
§i Mitropolit al Ungrovlahii chiriu chir Grigorie ; anul
1833, Octomvrie 14 ; ajutand §i chir Stefan sin Albul de aid,
epistasind cu ostenala Dionisie shimonahul Cernicanu §i
drultnrnealluI Vistieru Radul Plopianul.
1 viitorul episcop de Rimnic.
 tumid DIN CtMPINA 49

III. Biserica Sr. Treime.

-1- Masa sfänta §i dIumne]zeiasca biseria ce 51 prainue§te

hramu Sfintel Troite este radicata din temelie §i cu toate
care sa vadd prin prejur cu toata chieltuiala dumnealut Ca-
minarului Grigore Bojoreanu §i prin epista§iia §1 ajutoru
dumnealuf Vistieru Radu Plopeanu, in zilile Ru§ilor, and
sa afla Mariia Sa Grigore Ghica-Voda prebeag aiëa, in
Campina ; ieat 1828, Iul[ie] 15 '.

l Pentru trecerea lul Ghica-Vocli prim Cimpina, la intrarea RuOlor ht

Ora, v. Jiurmuzaki, X.
 v,
INSCRIPTIA DE PE MORMiNTUL ROSETESTILOR
DIN SOLE$T1 (VASLUIU).

La acest semnu de pomeniri

Catitl, omule, §i vezl
Cum aT lumi fericiri
AzI o aT §i main! o pierzt,
Tar nu maT plAngii trista moarte,
act aice Ant mo§ten.
Din ce lume a ta soartl
Ia trece ca un noian.
Mu It iubita a me sotie,
Din preunA cu-aT meT fil,
Acest inscrisu mi-ail pus mie,
Pentru voT ce sAntetT vil,
Ca orkAnd din intAmplare,
IcT, pe 'pietrA, veT ceti,
SA nu staT mult in neafiare,
FarA numile sA-mT §tiT.
a aice Gheorghii §i cu Catrina Rostit
Zacu in pAmint :
Fiu cu muma dinpreunl ingropatT
Inteun mormint.
In vrAstA de 50 ara
Viata WI s'aA curmat :
Ambi in zAce §i unu Ghenar aii rAposat,
 INSCRIPTIA. DE PE MORMiNTUL ROSETEFILOR 21

1846. Dect indura-te, strain;

i roaga pi cel mai Sfant
Ca sa.-1 fil u§oara tarna
Aice in mormint.
La anul 1796, Mart in 30, s'ati nascut d. Vornic Iordachi
Rosat, fiul raposatuluI Vornic Iordachi Rosat, §1 s'ati savar§it
din viata la anul 1846, Ghenar 1 o.
 VI.

UN FRAGMENT DIN CEA MAI VECHE TRADUCERE

ROMANEASCA A VIETILOR SFINTILOR.

Cind in 1682 Dosofteiti Mitropolitul MoldoveI in-

cepu tiparirea cVietil §i petrecerit sfintilor), pe care
el o talmacise din grece§te §i ilavone§te dupa lucrar1
hakiografice pe scurt, el nu §tia, de .buriâ seaml, ca
Vietile Sfintilor intr'o forma larga, deplina s'ar gasi
in romane§te. Tot a§a credea cil face pentru intaia
oar a. o lucrare de felul acesta Anania, egumenul de
Cozia, care, in 1674-5, supt acela§I Duca-Voda, care tu-
sese §i ocrotitorul Proloagelor moldovene§tI ale lut Do-
softeiii, dadea un intaiti volum, Septembre-Decembre,
din Viefile Sfintilor Intregi, a§a cum se aflail in origina-
lurgrecesc al Sf. loan Damaschin sail in vre-o traducere
ce-I va fi stat la indamina '. Nu §tim daca opera a
fost dusa mai departe : ea nu s'a tiparit insä nicIo-
data, §i astfel editia de la Neamt, supt Mitropolitul
Veniamin, dadu pentru intaia§I data credincio§ilor
aceasta cetire felurita §i de un mare interes dramatic.
0 traducere ca a Viefilor Sfinfilor cere InsujirI
deosebite de §tiinta, de rabdare, de talent literar, in-
su§ir1 pe care Dosofteiii insu§I le-a avut numat in prea

1 Ms, 2602 al Academiei Romine. E o frumoasi lucrare de cali-

grafie. Cf. Iorga, istoria literaturii religioaee a Romfnilor
pcind /0 1688, Encurelti, 19047 p. 262.
 UN FRAGMENT MN 'VEVA SFINTILOR 23

slaba másura. Ea poate fi insa de cel mat mare folos

pentru literatura §i istorie ; mal mult decit inteo opera
de istorie profana, stilul atinge toate domerfiile poves-
tiriT, retoriceT, cugetariT, simtiriT ; el se aplica vietiT
ornene§tI intregI, de la cea maT senina sfintenie 'Ana
la cele mai dureroase chinuri ale trupulul §i sufle-
tulul. Caci Vietile acestea nu sint decit un uria§ ro-
man al silintelor eroice pe care legea cre§tina le face
pentru a invinge.
Folosul pentru istorie e tot a§a de mare. Atitea no-
tiunT cultural; politice, Militare trebuie insemnate in
romane§te. A pastra numele lucrurilor ce ad fost §i
.s'ad dus pentru totdeauna, chiar daca aceste nume
nu trezesc nimic in mintea cetitorilor, nu era in obi-
ceiul traducatorilor, cari-§1 simtiad datoria de a fi in-
te1e§1 pe deplin, chiar cu pretul amesteculul §i al con-
fusieT intre notiunT deosebite. ET asamaluiati deci
dregatoriT, functiT militare, unelte, .ve§minte §. a. dd
pe vremurI cu ceia ce se afla §i se vedea pe vremea
lor. Aceasta vreme eT n'avead de gind sa ni-o zugra-
veasca noT o vedem totu§1 atit de bine,w, fara voia
lor, prin ei.
Greutatea uneT tosteneli, ca aceasta n'a indepartat
pe un scriitor de la stir§itul veaculul al XVI-lea sad
de la inceputul celur urmator. Nu putem hotari astazi
cit §i ce anume a tradus din atitea sute de biografir
ale Sfintilor. Din fericire un fragment a scapat de
distrugere. E acela pe care-I infgti§am astaz1 ca o ra-
ml§ita din cea maT veche talmacire romaneasca a
Vietilor de Sfint1 1.

E cuprinsa pe zece file de hirtie proasta; cea de la

ince.put lipse§te, aa incit eavern intreaga rpovestirea
vietiT, suferintilor §i minunilor SfintuluTireodor Tiron,
a caruT ainintire se praznuie§te la 17 Februar. Aceste

Manincript41 o in pgscsiunc4 ma4.

24 UN FRAGMENT DIN NIEVES SFINTILOR

fol cu scrisoarea stingace, greoaie, latareata, Wit irni-

tatá dupa a originaluluI pe care copistul il reproduce
fard a incerca totdeauna deosebirea cuvintelor §i facind
dese gre§eli din neintelegere, e cusut a. de un cleric ar-
delean la alte caietele. Unul din acestea da partt dintr'o
foarte veche traducere a Octoihului despre care va fi
vorba alta data t cu viastia lul Dumnezad scriern
Ohtaiulü rumanesc, , altul cuprinde (Randuiala is-
povedanieb ; mai avem Cazanie in- 25 de zile a lul
Martie,, la sfir§itul careia se inseamna.:, <Mart 22 zile,
1716 i o tRanduiath a stintulu! maslu,, molitve, un
calendar slavon, etc. Prdprietarl ma! no! ad facut
notite romane§t! §i ungure§t! neinsemnate.
Copiarea credincioasa, nointelegatoare §i servild, de
un slab caligraf §i un §i mal slab carturar, care nu
cuteaza a schimba or! innoi nicairf, nu ingaduie conjec-
turile asupra talmacitoruluI, a Tinuttflut §i epoce sale.
Ca gtafie, scriitorul intrebuinta, dupa cum se intimpind
aceasta in cele mai vechi manuscripte romane§ti, oy
.
pentr u §i 4 cu valoare de i smgur : 4I1Ij6iH, Atmai
(dar §i Kg.tmepe), Ca sunete, poate un cas de rotacism :
Nazararenul = Nazareneanul. Oa §i ea sint in cele
mat multe casur! inlocuite cu o §i e simple I nostrel
vostre, ore, pidore, necredindosa, ome, leca (leaca),
nopte, clomne, inchisore, intrega, deca. Formele mol-
dovene§t1 cu è pentru ea sint cele mai obi§nuite : nu
ma va spelt* frica ta va spdriè, dar §i nu ma void'
sparea, pare, vede, tle, ave-1, precepe, ace, pecete
ma. Gräsim §i alte moldovenisme, ca : intr' acee ;
6=iea, (IA pintru ; .0 in loc de j e aproape normal :
gIudet, glupan, gIupanesa, glunghe. Ca forme flexio-
nare aflam vocativul oconc. Perfectul simplu stapi-
ne§te pretutindeni : fece, etc. Pentru. car) e adesea are:
are arde (ar arde), etc.Pdata am aflat §1 forma veche de
genetiv-dativ : cethitiel. Viitorul cu vred in loc de
void nu e rar : fie unde vrè fi, veri sa poti, yen! sa
patI, yeti veni. Notam i interesanta forma sintactica:
 UN FRAGMENT DIN VIETILE SFINTILOR 25

tin locil i-ati vrutii fi (ar fi fost) sl te inchinb. Con-

ditionalul se face cu sd,, in loe de dace I : iarg. sa.
-va yeti inchina ; sg. m'are tge. In loc, de : pcntru ca
sd, ggsim pentru sd : pintru sg A intoarcg., pentru
sg aprinzg. Avem complimentul drept cu nume de
persoang gig pe: sg nu ocgrascg fericitil Dumne-
zgii no§tri ;. lub svantuld §i-lii. duse svgntul ; invg.tä
temniceril. In tde-a se inchinarea, se pgStreazg infini-
tivul intreg. Crlsim ablativul cu a pentru (la) : 56. in-
ching. a lemne.
Cuvinte rare §i expresii neobi§nuite nu lipsesc : be-
zaconie, ca nelegiuire (azi bazaconie), prienici (priet-
nic1), bozd (zeita), libov, a spodobi, a ggv.ozdi, ciudese,
nettecut (nemuritor), a de§tinde (a descinge) : sä de§-
tinse ; nesirutit (nesimtitor) ; a stringe calul cgtr a. ceva,
a .avea dirept nimica, a scdrfca in ding; nee! citu-i
leacd.
In lumea cultura1 g. a traducgtorului, . osta§ul e
voinicul, slujitoril fiind numai un fel de jandarmi, de
aproz1 ; apitanul e Voevodul qtif, une or! Domnul ;
judecgtorul e giudetul ; se §tie de boierie, dar celor
mai de seamd li se zice giupin §i giupdneasd, copi-
ilor in genere li se dg numele de cocoa (ccoconif eel
micb) ; pgmintul de rflo§tenire e ocind, mofie; pe-
deapsa o fac arma§ii; Erefectul UrbeI din Bizant e
Vornicul cetdfii,
Aceste Aceste constatgrf intgresc ipotesa noastrd : necu-
noscutul traducgtor, care stgpinia un scris limpede §i
vioill §i a incercat sl dea literaturii noastre unul din
cele mai insemnate monumente era un Moldovean,
anterior vremiDin care scvia §i tglmgcia, cam in acela§}
limbl, Mitropolitul Varlaani.
SI nädAjduim cà se vor ggsi §i alte pärt! din aceastä
lucrare.

Deci sg scull §i purdasi e] cu D[o]mnulu lorii §i sal duserg

la Anadoli Intru Jodi ce sg. chemg Evhaita. Aproape de
26 UN FRAGMENT DIN VIETILE SFINTILOR

acelti loco era o paclure mare, §i inteacee padure era ascunsti

unti gerpe mare, §i de multa vreme lacu6 acolo, pana sa facusa
bälaorti groznicii, gi nime nu cuteza sa treca pre cele cal,
ca gi copacil aceie paclurt era ro§I §i belitt pre unde sa
trage acelti gerpe, catil §1 multI oment de frica lui-§I lasasa
tarinile §i viile ce era aproape de cela loco, §i multil rail
pati6 tot loculii acela de acela §erpe. Atunet svintult Theo-
dot-5 arandii sa ispite gi 02 vaza, ore este voe lut D[u]mn[e1-
zail sa marturisasca de Hs. Sa dusa inteaceia padure gi in-
bla de cauta sa afla (Ric) pre §erpele acela. lard, inblandil
calare priin padure, sa trudi, act ca multil loco inblase de-1
cercas[e]. Dect sA dede in laturt putinelti dila padure, §i
descaleca sa se odihniasca, gi, acolo odihnindil, adormi. Iara
o muere jupanesa, ce o chema Evsevie, sa, tampla inteacee
vreame de trec6 pre celii locii §i, deca vazu sv[aintulii ca
doalme, sa dusa de-ld degtepta gi en lacramt zis[e] : «0 voi-
nice, scoala gi fugi cle-aci, de ti-e yoe sa fit viii, ea aice
lacueste unti §erpe mare §i groznicci, §i nime nu cuteaza
sa inble pre aice. Dara tu curnti gee inteacestit loco ?,.
Atunci grai sv[a]ntulti §i zise : «Cine e§tI tu ?. Iara è ras-
punse : «Ed santti cresting., gi amil avutil aice ocina de pre
parintit miel, iara, de frica acestuiq §erpe, eti voiri sa o
parasascii. Cad ca multI oment am vazutti cu ochit mid
unde omordt acesta §erpe) i zis[e] catra 6 svrajntulti :
qupaneasa, nu te teme, nece plange, ca Domnulii mieti
Is. FIs. va calca: putere acestue §erpe §i Va va izbavi de sit-
parare lul. $i, pentru bine ce m'et facutti de m'at degteptatii,
D[ujmn[e]zati sa-t de iara.§I mogie ta 6-0 avutill
Aga grai sv[A]ntulti, §i indata-§I facu cruce §i incaleca pre
cala, §1 iara pur6ase in padur[e] §i, catil infra in padure, aga
auzi sunetulii gerpelut, gi stransa. calul ii catra sunetti, §i
vazu unde ese gerpele cu totulii groznicii, gi parà de focti
e§i6 dinti in gura gi diin ochit lul. Iara sv[a]ntulii, deca-1
vazu, ig fece cruce, gi indata stransa caluld asupra lul, gi
radica sulita, gi-1 lovi tocma in capti, patrunse de trecu
sulita Iara gerpele, de durere, sä izbi foarte
tare gi sä colaci, de facu chipurt groznice, gi aga muri acolo.
 'UN FRAGMENT DIN VIETILE SFINTILOR 27

Atunci sv[A]ntuld esi veselil ding pAdure acee §i cunoscu

cA este voe NI D{uJmn[e]zAa sa marturisasca de Hs.
CA, cuma ail biruita acela §erpe groznica, a§a gAndie
ca va birui si pre diiavolula, ce este serpe nev'Azuta.
asa O. izblvi acela locil de serpele acela. Iara svla lntuld
sA dusa iarA in locula unde era adunata oaste, si, cal-Ida
fu vreame sh se inchine Domnula lora bozilorti 0 sA tama-
neze inpreuna cu toatA oaste, alp slujitorI merge de s[A]
Inchina, iarA sv[a]ntula Theodora §ede in cortula lut. Pen-
tru care lucru sa cunoscA (sic) ca este crestina.
Iara D[o]mnula ostilora, deaca intelese cA s[vAn]tulti este
crestina, adung paste toatA 0 zis[e] catra Theodora : <Theo-
dora, cad nu. te inchine (sic) Dumn[eIzeiloril no§tri 0 sA-1
tamaneze ca si not ? Aa doarA este cresting ?)
Raspuns[e] sv[A]ntula cu. multa indraznire, §i zisLe]: <Eil
sinta cresting d'intar, 0 intru Hs. creza, 0 acelue ma inchina,
si-lii tAmaeze (sic),. Domnula o§tilora zis[e] catra ell :
<Theodore, tine-ti cinsta ce at, si vino de tAmAneze, sa nu
fil urAta astazi de tota rodula aa, §i de top prienicii tat,
§i numai tu O. te fad vrAjma0 Inparatulut, si sd pap mal
rha decata top oamenii -ce tamaneza d[u]mn[e]zAi no§tri.
i-t tine cinste ce at !.
Sv[A]ntula rAspuns]e] : <Eii am spusti la ardtare cl sinta
cresting, §i de Hs. nu ma void lapada. *it iarA. zicii. CA sintid
cre§tina, §i lui Hs. ma inchind, §i pre acela tAmAeza». Dom-
nula zis[e] : c Slujitorii top &Arita orestint, ce pintru aceia
th.maneze bozit, si totil sinta slujitorit Inparatul[uji). Acesta
cuvAnta zis[e] Voevoduld, nu ca doarA era crestinr slujitori,
ce numat sa ispitescA sA vaza : ad doarA este §i altula ci-
neva crestina diin oaste.
Iar A. svPintulil, deaca auzi acestil cuvAnta', zise : <Fie-
carele cinest de sine §tie a cut slujitoria este. IarA ea stia
0 mArturisescii a sintii InpAratulut dina ceria slujitoria.
Ed D[o]mnul[u]i D[u]mnezeulut mica', kit Is. Hs., Hut lut
D[u]mn[e]zAti, slujesdi, si pre acela am Domnu si Inparat.,
IarA unii vAtaha, de carit sta acole, ce-la chema Posidona,
uvAn..ta si zis[e] cAtr4 sv[A]ntulii : <Theodore; are Dum-
28 UN FRAGMENT DIN VIETILE SFINTILOR.

n[e]zauld, tad fiiii ?,. Sv[a]ntuld raspunse cu multä Indraz-

fire §i ziscel : <Are, §i adasta o spune D[a]v[i]dil pror[b]cii,
de zice : <Cu cuvantuld luT D[u]mn[e]zaii s'ad intaritti ceriu-
rile, si drujhuld rostuluT lul toate puteril[e] lord'..
Voevoduld zis[ei : «Darg pute-vomil, Theodora, sa vedemd
pre fiiulli Dpilmn[ekauluT tad ce zic1 ?). Sv[aintuld raspunse :
<De fa! lasa inselaciune ta aöasta, si sa fir crestinii, atund
aT precepe carele este fiiuld luT D[u]mn[elzati). Posidonie
ziste] cu ocare : <Dara, de-amil pricepe carele este fiiuld
luT D[u]mn[elzati, ce bine am dobandi, sad ce rad am
pati h. Sv[alntuld iaras1 zise : <Nu este multd, Posidonie,
sa lasT in§elaciune ta §i sa viT catra adevard, sa las! tutu-
nereculii §i l_sa] viT catra lumina, sa l4 slujba InparatuluT
celuT putreda §i sa slujestI Inparatului cella neputredil, ca si
mine ?).
Atunce sa intorse Voevoduld catrg Posidonie si zis[e] :
<SA-lii lasamil in catava vieame, doara va socoti si s[ä] va
intoarce,. Die pre sv[a]ntuld Ild lasara, iarg pre alti crestinT
incepura a-1. intreba. Si svl aintuld Theodora pureasà1 dupa
crestind aceia, de-1 invata sa nu sà lepede de Hs., si le
zic6 : c FratiT mieT erestinT si voiniciT InparatuluT celuT cerescd,
a' luT Hs., nu VA temet1 de muncl, si de muncile aceste
trecatore, ca hurnaT in vedere ce ad frica, iara, deca vetT
cuteza sa luoti pänä intr'una sail pana in doao mune!, de-
acie bucurie §i veselie va va pare a sintd alalte ; socotitr,
frati1 miel, sal nu va lepadatI de Hs., ea este gata sa va
spodobesca Inparatid ceriuhd ; iara, sa va vett InChina
bozilord, ce vetI dobandi ? Ca va cauta a muri, si, de yeti_
muri pagani, amard voao va fi. Pentru aceia statI, fratil
mieT, tar! si biruitori!,.
Aceste §i §'altele c'a aceste le zis[e] sv[a]ntuld, de-§ intarie
crestiniT. DecT pre alt1 crestini inchisara in tempitT: Iara
sv[a]ntulti sa dusa preste nopte si pusa focd intru capiste
paganeasca a unil boazece-I zice Ellinii : Rrea, pentru ca sg
arete .ca, nu numat cu cuvantuld ce este crestind, ce si cu
lucruld sa arete paganilord ca sa inching a lertine mute §i
surde.
 UN FRAGMENT DIN VIET1LE SFINTILOR i9

fu zarv a. mare intr'acele zile in [E]vhaita, pentru capi§te,

[ca preotul capi§teJ1, ce-la chema Cronidd,, vazusa pre svrajn-
tulii. canal ajunsesa capis,te, §i, temandu-sa sd nu cumva
I A.] caze greuld pre dinsti, luó sv[aintulti §i-1U dus[e] inna-
inte gIudejtu1u1 aceluia locüm ce-I era numele Pomplie, §i zis[e]
catr a. jiudetr: tGiupane Pomplie, acestd omd necredindosti
aLi aprinsd besereca boaze1 nostre h-reI, §i ari marturisitd
§i Innainte Voevodul[u]Y ca este cre§tinii. Pentru aceia
1-amd adusii innainte ta. Dumnete (sic) ve1 face cu dinsti
alma titivate (sic) lege §i Inpgrati1,. Atund, cumti auzi
Pomplie, degrabg §i tremesa Voevoduld o§tei, §i zis[e] :
Pentru ce al (a1) Iasati acestd necredindosti de 'a aprinsti
besere6a IrreI ?,. [Ralspunsa. Voevoduld : <EU 1-am lasatii
pintru sa sg intoa[rJcg, iara nu pentru sa aprinze besereca.
Giudetti qt.! acestu1 locti. Did, cumu ti-1 yoe, a§è f cti
ca sa s[a] Invete sa iu ocarasca. fericitil D[u]m-
nle]zaiI no§tri.,
Atund zis[e] Pomplie catra sv[alritti cu multa manie :
cNecredinëosa slujitort, aëasta este cinste ce dede§1 mari-
lord DumnLejza1 : in locil e-ati vrätti (sic) fi sä te inchini
§1. sa tamanezi besereca mard boazeI IrreI, iara tu te du-
se§1 de o [*tense*, §i cu ce Indraznire mersa§1 de facu§1
bezaconie ca aciasta ? Spurcate ome, nu te temu§1 de manie
Irre, nu te spamanta§1 de munca marilorti D[u]rnnezeI,
nice-t1 fuyrica de putere Inparatescg ? Ce, cumti are fi mort1
prietiniI Inparatulul, a§a nu §i-1 ,bagi in sama. i adasta
cinste fad Inparatilorti pentru cinste ce taü daruitii ?,.
Sv[a]ntulti raspunsa falral nece o frica, §i zis[e] : tEd sintü
acela 6-al anti capi§te[I] h-rer, cal amü ispititi sa vazu : ore
este h-ra cu adevgrat D[u]inn[e]zatie, §i amti vazutd ca este
ne§te lemnd moral §i nesimtitd. Ded adasta cinste sa cade
bozilord cad ca ochil ad §i nu vadd, urechi ad §i nu audit,
gull ad §i [nu] graescd, pidore ad §i nu tuba. Ce D[u]m-
n[ejza1 Anti ace§te ? Ne§te lemne mute §i surde !, Atund
gIudetuld Pomplie nu putu [ra]spunde sviAlntul[ulf, ce In-
yalta sg-1 batg cu toege. Si, deacg-ld batura, zis[e] catra
dinsd Poplie (sic): <Pintru ce mg aratil ell cu cuvinte bune
30 UN FRAGMENT DIN VIETILE SPINTILOR

catra tine, pentru acee te mare§ti atata. Iara, de te void

munci cu ne§te mum! mart §i cumplite, atunci §i fara de
voe ta te ye! placa zise inpa[rA]te§tf,.
Sv[a]ntulti rAspunsa : (Cum5 nu priime§tf tu cuvantulii
mieii, a§a nice frica a ta nu ma va spare pre mine. Ca frica
ta va sparie pe coconif cei mid, iarl pre mine, ce am pu-
thre luf Hs., nu ma vor5 sparea, ce ma vorii veseli(e), §i
nece muncile tale ce zicf, nu le amil dirept5 nimica. CA
putere lui Hs., adevaratuluf Dumn[e]zad, mi le va u§ura.,
bra Poplie zise : 4 The[o]dore, tamäneze bozil, ca sa te
izbAve§ti de munci §1 de pedepse ce veil sa pa0). Sv[11n-
turd raspuns[e] : cFa oarece ti-e voe cu mine, a ell de Hs.
nu mA. voiil lapAda,.
Atunci, cum5 ail zi[sil], Poplie scar§ca in dintf ca u[nii] lea
§1 cu mänie mare zis[e] catra glujitorif luf : «Luati pre acesta
spurcat5 ce nu ma ia in sama necf catu-f lecA, §i-15 duceti
de-hl incueti in temnita, §1 pecetruitf (sir) usa cu pe[ce]te
me, §i nici paine sa. nu-1 dot!, nice apa, nice alta nemica,
pang canal va muri. i degraba-l5 luara §i-lii dusdra in
temniti, §i-hi pusara in legatura. bra, cumil le rabda aceste
toate pentru libovulti lui Hs., a§a nice Hs. nu-l5 lash, ce
intr'acee nopte i sa ardta Hs. §i-f zis[e] : 4Fil vesel5, Theo-
dore, vonicul5 miefi, nu te sca[r]bi nimic5, nice te dosadi
pentru batae d-af rabdatil pentru numele mie5, ca. e5 sintd
purure cu tine, §i preste putine zile verf veni intru Inpar
ratie me. Pentru acee nice bucate sa nu ei dinti in ma-
nile paganiloril, ca darulil mieil te va hrani §i. te bucura
§i te vesele§te". Decf Hs. a§e-f zis[e], §1 sa sui in ceri5.
Iara sv[A]ntul5 ramase in temnita laudandll pre Dumn[e]-
Mil §1 oantandü, §i ingerif luf Dumn[elzail canta cu dins5,
atata WU §i temnicerir auzira, §i le pare ca sintil cre§tinf
Inlauntru, de canta cu sv[A]ntuld. $i, dead. mersara,
vazura u§a temnitef incuiata §1 pecete intrega. lard, deca
sa departara, iard§f auzira glag5 ca de omen! multi, pana
ce caotard pre o fereasta §i vazura multime de omen! cu
verlinte albe, unde canta cu sv[A]ntul5. Atunci sa duserA
de spusera luf Pomplie judetuluf, §i zisara ca in temnite Anti!'
 tIN PRAGILENT DIN VIgTILE SPINTILOD 34

cre§tini, <§i nu §tim pre uncle ad intratd,. i, cumii auzi ju-

detuld, sa temu, §i degraba s dus[e] cu toti voinicif sat
la temnita, ca, de va fi veund cre§tinii, sa-1 prinze. Iara
elü cu sine intra inlauntru §i, deca infra, glasil de omen!
multi auzie, §i pre nime nu vede, numal sv[a]ntuld legatd
§i Mgatd in grosd. §i, deca-lif yam, s sparie- foarte, §i
larä inchisa temnita i invata temnicerii sa-i de intr'o zi
ate putine paine §i apa.
IarA, deca e§i judetuld de se dus[e] de-acole, temnicerii
dus[e]ra bucate sv[a]ntului, §i sv[A]ntuld nu vru sa le ia, ce
le zis[e]: <Ed amd din in ceriii bucate, pre Hs. §i putere
MI, iara bucatele vostre cele spurcate nu-mt trebuescd. ,
Iara a doa zi inväta judetuld §i scosara sv[a]ntuld dind in
temnite, §i, deaca statu innainte lui, zis[e] catra dansd ju-
detuld : <Asculta-ma, iubite Theodorti, §i vino de tamaneze
bozil mai nainte de ce nu te muncescli, a ma giord' pre
putere marilord Dumnizei ca void scrie la Inparati sa te
pue arhiered Dumn[e]zailoril no§tri, sa te avemd top ca pre
und. parinte §i mai mare, §i cinste multa \Teri ave di la In-
paratil. laza sv[a]ntuld, deca auzi, intai rase, pentru VId-
dicie ce-I zis[e] judeturd, dupa acee raspuns[e] judetuld
Pomplie : cAu-ti pae c cu un& inbunaturl §i min6oni ca
aceste veri birui rninte me ? Adeverescu-ti ca, macard foal
sa ma are arde, macard fieri 81 nare manca, macard sabie
sä m'are tde, macard tow trupuld in mii de bucati sa s'are
zdrobi ( chimbal: zdtomica), ell de Hs.nu ma void lapada pana
arida void fi cu sufletd, §i pana candd void fi vid ; pentru
libovuld 1111 Hs. void rabda mune! §i mucenie in toate zi-
lele). Iara aceste decä auzi giudetuld, sa mira foarte de,
indraznire sv[alntuluX, i chema pre Domnul o§tei in lature
deusabi, i4iI intreba ce va face. Iara Domnuld raspuns[e]:
<Giudeld e§ti acestui locü, did fa cum ti-e voe,.
Atunci invatd Pomplie sa faca o m.unca sv[a]ntului, sA-lii
spanzure cu capuld in josd §i, cu unghi de fierd ce le
gatise de cee treba, sä strujasca trupuld sv[a]ntului pana
anal, oare sa moard., oare sà tamaeze. i atata strujira
arma§if sv[a]ntula pana i s vazura coasteie §i ustenira §i
 2 uti FRAGMENT DIN vliqux ,sPINTILoil

arma§ir sirujindii. Iara sv[a]ntulii aka .nimica nu grae, nu .

mar catti cetie in taind, bine läuda pre DEulmn[e]zati : (In
toata vreme, purure lauda lur intru gura me>. Tara glude-
tulti Pomplie, deca vazu ca nimica nu folose§te, zisa sa-la
pogoara grosii, §I grae catra sv[a Intil : (Nu ti-T-ru§ine, vat
de tine, a nad[a]jdui intru in omil 6-a5 muritil rail, in Is.
Nazararenulii ? Inteacela nedejdue§tr ce nice lur n'a.5 pu-
tutti folosi !,
Sv[I]ntu15 raspunsa : «De'§ fi avut5 purure a6asta ru§ine,
necredinëoas[e] oame, §i eil §1 top cre§tinii air sa nada].
duescii in Hs. !,
Intr'acee vreme galeava mare sa facu de gloatele ome-
nilorii pentru sv[a]ntii, §i grudetuld sa temu sa nu sa faca
vr'o mestecatura in oamenr. Grai iara catra. sv[A]ntul5. §i
zis[e]: «SA las[a]mil cuvintele cele multe §i s[a] zicem5' un5
cuvantil stätatorr. Vre-vel_1] sa tamaezr boiii, a5 veil sa patt
mat marT §i mar cumplite munci deat5 aceste ?v. Sv[A]n-
tul5 raspunsre] : *Spurcate oame, §i plinii de toate hicle§u-
guril[e] drace§ti, nu te tern! de D[u]mn[e]zati ce fail cat
aëasta boerie, ce inca-mi zici A. ma lepad5 de Dumn[e]zati
§i sä ma inchinti lemnelorii celor5 mute §i surde ?.
Atund lasa grudetulti pre sv[A]ntulii sa mar gandescace
Va. face §1, deca trecu catu-r un ëas, zis[e] iar4rcatra dins5 :
«Mai bine este sa fix cu noi ail cu Hs. ?. Sv[a]ntul5 ras-
punsle] : «Cu Hs. am fostii, §i sint5, §i voi5 sa fiti,.
Deca vazu gludetulti ca nimica nu poate face, nice-15
mar poate intoarce, ce mar multa zarvil A. face, giudeca $a
piarzä sv[gintulti, §I scrise acesta grudetu : «Pentru ca Theo-
dor5, vrajma§ulti zisef inparate§ti, s'a5 lapädatti de D[u]m-
n[e]iai no§tri, §'a5 crezuth in Hs. cell"' rastignitil, pentru
acee am grudecatil sa-lii ardeti de tôt5, catil nece Oman-
tuld sa nu 6 trupulil luT, ce sa-15 manäince focul5.- Cad el
§i elii ad arrsil besereca Irrer. i de graba-lii luara arma§ii
§i-hl dusara legatil panä la loculii celii de perzare. Iara
sv[a]ntulli sa de§tinse de brail §i sa dezbraca de ve§mAntu15
ce ave §i sä descultä de inaltäminte. Atund arma§A
vrura sa-l5 gavozdesca la pAmantil, sa nu s[a] cumva sparie,
 UN VRAGMENT DIN VIETILE STINTILOE 31

Iara sv[A]ntuld nu vru, ce zis[e] : cLasati-ma negavozditil,

ca Hs. celd ce Mi-ad datd putere de amu rabdatil alte
mum!, acela ma va intari de void rabda §i foculd,.
nu-la gavozdira, ce-ld lasara slobodd. Iar g. sv[a]ntulti
radica manile lui catra D[u]mn[e]zaii §i cu lacrami sA ruga,
§i zise : (Domne Is. Hs., unuld nascutu, fiiuhl parintelui
cerescii, cela ce ,'pentru a nostre spes[e]nie te'l pogoratil
dinii in ceriii §i at venitd pre pamantii, rnultamescuit ca
m'ai spodobitü de-amil rabdatil munci §i pedepse pentru
sv[a]ntil numele tad. Proslavescu-te, ca-rni darui§i sa ma
asarnänd muncilord tale. Marescu-te ca ma intari§i sa mar-
turisescii pentru libovulü tad. Spodobe§te-te-ma, Domne
Hristoas[e], §i Inparatiei Tale, cumil amü rabdatii eil munci
pentru numele tail, a§a §i Ski]ntie Ta ma proslave§te intru
InpAratie ta. Ado-ti amint, Domne, §i de voinicii ce aü
fostii cu mine [in] inchisore §i in legaturi pentru. numele tad,
carii sintil §i Amu ; spodobe§te-I §i pre acee sd marturisasca
§i A. è morte pentru libovulü tau ca §i mine,.
Si, graindil sv[a]ntuld catra D[u.lmn[e]zad aceste cuvinte,
iara acole era umi cre§tinu inteascunsd ce-lu chema Cleo-
nica, carele clota catra sv[a]ntuld i lAcrama. Iara sv[a]n-
tuld zisa catra : (Prate Cleonice, a§tepta-te-voiii ;
numal ce vino,.
A§a zise sv[a]ntulii, §i iara incepu a sa nigh but Dum-
n[e)zati i a zice : D[o]mne H[ristoas]e, cela ce intal Sv[i]n-
tiia Ta ai al-Matil a6asta mucenie pre cruce, de-ai luatil
moarte, pentru spes[e]nie nostre, ca sà ne arati cale la
Inparatiia Cerului, priime§te §'a6asta mica munca ce o
rabdil naclajduindil intru tine §i in sufletuld mieti intru
Inparatiia ta c6 netrecuta, inpreunA cu sufletuld mu-
cenicilorti tai !.
Aceste cuvinte zise sv[a]ntulti, §i indata sari in para fo-
culuI aceluia ce arde, laudandd §i marina' pe D[u]mn[e]-
Ail. Iara D[ufmn[e]zail, pentru [ca sa] arate ciudese, sa sa
proslavesca muceniculd, tocmi acesta lucruld. Para focului
acelue sa facu ca o canara, §i numai catu incu[n]giura
trupului sv[a]ntului, iara nimica nu-la arsg., §i sv[a]ntulii,
Vol. XXI. 3
34 tni FRAGMENT WN VIETILE SFINTILOR

lAudAndii §i proslAvindii pre D[u]mn[e]zAii, dede sufletulti

lui in mAnile lui Dumn[e]zAii.
IarA giupAnesa acee de care am pornenitil mai nainte c'aii
de§teptath sv[A]ntulii §i i-ail spusii de §erpe, acee cumpArd tru-
pulii sv[A]ntului, cu multA cheltuialA, §i-la dusArA la mo§ie sa in
Evhaita, §i in tota anulii face praznicii sv[A]ntului, 0-15 aye de
agiutoriii intru toate nevoile. Si, nu numal 6, ce §i toti bolnavii
dinii inteacela locii, ave-lii vrace Fvraciii] sufletescii ; nu nu-
mai cei de-aproape, ce §i de departe §i diin toata lume.
Pentru acee ascultati cu toatA osirdie §i una diin ciu-
desele Sv[i]ntiie Sale d-aii fAcutii, pentru ca sd luati §i plata
de la sv[A]ntulii ee-lii prAznuimii astAzi. DeacA muri Cos-
tantinil InpAratii, acela bunulil §i sv[A]ntul, stAturA InpArati
3 fotori (sir) a la IarA dui:a dAn§ii statu InpAratil Iu-
lianii prestApenicii [-= paravatul] mai nainte de ce nu era InpA-
rata. Acesta Iulian la arAtare sd facecA este cre§tinii, iara in-
teascutisil era pAgAnii, cue cA sA tem6 de unchiu-sAil, de
Costandinii InpAratii. IarA, decA muri §i elii §i fiCorii WI, §i in-
cApu la Inparatie, toate rautatile cAte aye ascuns[e], de-acie
le ivi. Intr'alte ruutati ce face cre§tin[iporii, gAndi §'a6asta.
In suptamana aCasta ce'll trecutil, tog cre§tinii ail postil
mare. IarA eld vru sA spurce bucatele TärigraduluI cu sin-
gele ce giunghe, de face jirtvd boziilorii (sic).. Dice cheml
Vorniculti CetAtieT, §i-i zis[* «AscultA-mA, Vornice, marii
D[u]mn[e]zei me-aii adusii aminte unii lucru, pentru cA
cre§tinil pre noi nu ne ascultA, nice cu bine, nice cu rail.
Ce su facemil o tocmealA, sà ne asculte §i fall voe bor. DA
invAtAturA su nu su vAnzd alte bucate in cetate, numai
bucate inpArAte§ti, §i acele sA fie spurcate cu singe dinii
in ji[r]tva bozilorti, doarA Inca! a§a ni sA von"' pleca cre§tinii.
Si su fie cu tainA acesta lucru, sA nu prinzA de veste.
A§a ziqe] Inpdratulti Dioclitianii (sir), iarA Vorniculti
rAspunsA InpAratului : «Pre putere mariloril D[u]mn[e]zei
dumnezuescil este acesta svatil, iarA nu-i omenescii. Face-
void, InpArate, cumil zise§i . Si degrabA invAtA, §i fu zisa
InpAratulul. lard cre§tinii nu §ti6, nece precepe svatulii celti
rAii a spurcatulul Inparatil.
 UN FRAGMENT 15IN IETILE SFINTIOR 33

lara marele svetnica Durnntelzail §i marele puternica nu lasä

omenit sal sa sa spurce c'unti svata rail §i spurcatil ca
acela, ce tremisa pre sv[a]ntula acesta marele mucenicu
Theodora Tiron5 la Patria[r]hnla TaligraduluT Ce-lil chema
Evdoxie. Dect sa dus[e] sv[alritul5, §i-I zis[e], nu in somn5, ce
aeve (ms. : cela vaeve) : (Ep[i]sc[o]pe, O. zice cre§tiniloril
sa nu cuinpere bucate de acele inparate§ti, ca santil spur-
cate cU singe diin ji[r]tva boziloraz. Patria[r]hulil raspuns[e]:
a Dara ce vorti manca omenir, ca postascil §i sintil flamanzt ?».
Sv[a]ntula zis[e]: a S. manance coliva . Patria[r3huld intreba:
t Ce este ace coliva ?» CALI ca pang atunci nu era coliva, nice
sa pornenie. Iara sv[a]ntul5 zis[e] : t Fierbe grail §i inparti-I
cre§tinilor5 sa. manance. Aciasta este coliva, a in locula
nostru, la Evhaita, a§a sa chema graul5 .fiertil».
Patria[r]hulii zise : (Dail cine e§ti tu, sv[a]ntulil, 6-at
venita la un5 pacatosu ca mine ? Spune-ml numele taa !».
Raspunse sv[a]ntula : gEti sintil Theodora Tirona muceni-
culti, dint" Evhaita, §1 m'ail tremisu D[u]mn[e]zaa sa-ti
spunti svatula necredin6osulut hit, Itilian5, §i pentru aceia
sä fact cumu-tI zica».
Degraba. O. scull Patriarhula de toca, §i strense tot!
cre§tinit, §i le spus[ videnie ce vazuse. $ a§a facu, de
fiearsa gra5 §i inparti tuturora cre§tinilora in Tarigradd, §i
nu mat cumpara nime de bucatel{e] inparate§tt, pana sa in-
putira, de le arunca in Mare. Si fu amagita spurcatultl
Inparat5, §i mat vartosa diavululii, svatula acela ce facuse.
Pentru acesta hicru §i pentru bine 6-ail facutil praznuimil
astazt paminte Svintiel Sale. Ce §i alte ciudesie multe a5
facutil acesta sf[a]nta. Fe6orulti unit sarace 1-ail scus5 diin
robie Turciloril. Cine ce pierde §i merge in besereca SID _In-
tier Lui, de dormie, degr[a]ba afla, fie unde vre fi. Pre ne§te
slujitori-I ingrozi sa se feresca sa nu prade ; pre omeni ce
era de-a se inchinarea, izbavi. Si alte ciudese mart §i mi-
nunate aa facutii intru slava Tatalut §i a Fliulut §.1 a D[u 1-
hulut S[vardta, ce este o dumnrelzaire §i o Inparatie, pentru
a artist mila sa. dobandimil §i nor binele de veer. Aminu.
 VII.

diArruL, DIN 1826 AL TERII-ROMANESTI.

in (Tesaurul, sad. Papiu Ilarian a publicat de mult

textul privilegiulul imparatesc, al hatului din Novembre
1802, pentru Tara-Romaneasca, dupa insa.§1 condica lul
Constantin Ipsilanti, care era atund Domn in Bucu-
re§t1. De aid s'a reprodus in culegerea de t Acte §i
documente, a d-lul Sturdza (vol. I).
Nu se §tia insa a acest act a fost innoit dui:a con-
ventia ruso-turceasca din Acherman (1826), §i anume
cu adausurI. Primind o copie contemporand de pe acest
act, de la o persoana din Urziceni, cred cä trebuie
sa-I dam intreg, §i pentru deosebirile ce se observa
in partile ce nu shit nouà :

Alesule Intre Domni1neamuluI cre§tinescil Grigorie Ghica

VLoe]v[old, fie-t1 bune sfar§iturile tale. Dupa ce 41 va sosi
aeasta a noastra Inparateasca porunca, sa.-ti fie §tiut ca,
in vreme canal cu norocire s'aii savar§itil pacea §i inpa-
duirea intre prea-innalta §i veënica Inparatiia Mea §i intre
Inparatiia Nemtilorii1, atuncea milostivindu-sa Inparatfia Mea
la starea cea dind yremea razmiriti, pentru multele nevol
§i supararI ce ad suferitii raia[ua] Tarif-Rum1ne§t1, ad mi-
luit-o cu sfanta porunca da ertarea gAjdiilor : de harac1,

1 In 1791.
 tHATULD D1 lsi.1826 AL TERHROMXNEFI 37

de bairamlacil 1, de rachibii6 2 §i geiz6 8. Asemenea pa la

injumAtatirea luT Muharemg a l[ea]t[u]lui 1206 s'ail mai däruitil
iara.§1 sfanta mea porunca, coprinzatoare de a nu sa supara
napastuindu-sa saraca raia, iarü, Inü urma, viindii grecescii §i
turcescil arzmagzarü4 din partea celorti ding Tara-Rumineasca
Mitropolita, episcopi, egumenf §i toti preoti dupe la mA-
nastirT §i biserici, boerT, capitani §i cellalT zabiti, cu coprin-
dere cd mai nainte de cativa an' s'ati siitü, ding pricina ce-
lorti ce aü patitg asupriri §i necazuri din vremea razmiriti,
de a pardsi cel maT multi patriia lorg, §i a sA daparta de la
Ja §i a sa prapadi memlechetuld 5 Tarif-Rumine§tI §i a vent
lAcuitoril la ticAloasa stare, §i ca, avAndil mare stipunere
§i ascultare /a prea-puternica InpArAtiia Mea §i rezAmindu-sA
la aëa cAtre eT mila §i milostivire a InpArAtii Mele, cerd
a sA innoi prea-innalta poruncA ce s'ad data mai nainte,
coprinzatoare de nizamulli 6 Tarii-Rumine§ti §i a Inultorti
§arturi care s'ail cercetatti atunci la caidulg ce sA paze§te la
inparatesculg mieti Divand de fermenurile ce sA dad dupl
vrerni, fiindcA s'ati gAsitil acolo coprinsg ca. la 1' 1188, la
jurnatatea lui Avai 8, s'ati daruitii la amindoo tarila sfintele
prea-innaltele porunci, inpodobite cu sfantii hatihumaiumil 9,
aratandu-sa acestea ce sa zicti in urrnA :
Ca raelele a cate doo Sari : Rurnine§ti §i ale Moldavii, care co-
prindü loca de chelerg a prea-puternicii InpArAtii Mele, p1A-
Enda, dupa starea lora, dajdiia.anului sag haraciul, sa nu sA su-
pere pentru orice feld de socoteli vechi de mai nainte, nici de
1 Pesches pentru Bairam, Pastile musulmane.
2 Rechiabiè, darea sari? imparitesti, pentru eel patru musaipti, Agil
din liuntru" de pe line Sultan.
8 Bani pentru numire (Slineanu, 1n/luenfa orientaja, III, p. 58). Se
trece ca sutra' fixi, adausl la tribut, de Constantin Mavrocordat, ca Domn
muntean, in 1761 (Mihai Cantacuzino, Raport, publicat de fratil Tunuslli,
cap. xu).
Plingere.
6 Provincia.
Rinduiala.
7 Condica.
8 4 Novembre 1774 ; Sturdza, 1. c., 1, p. 139 si urrn,
9 Isciiliturii imparriteasci.
38 (HATULII DIN 1826 AL TDDII-ROVANUTI

i, cand,u s va intAmpla pad §i pricing

haul, nict de orrce altu.
intre vre-ung Turcu cu vre-o raia, sad intre doo raele, acestu
felu de pricing Domnula Tgrif-Rumine§ti celu dupa vreml, cer-
ceandu cu dreptate pg Puitoril §i pe pgrdtu, sà inplineasca
dreptatea ce sg v[a] dovedi. Iaa- la hotärgrea pricinilorü ce
sd va intAmpla intre Turd §i intre raele s fiie inil mijlocü
§i celg dupg vremi Divanu-Efendisi 1 alil DomnuluT §i alp
Turd a. lard, de sa v[a] intämpla ca aceste pricinl intre Turci
§i raele a nu lua sfgr§itil prinu rnijlocirea celord ce ii s'au
zisg ma susti, a lul (adults) Divanil-Efendisi §i altorü Turd ce
vorg fi pe längg cef dupg vremi Domnt Tarim-Rumine§tm, §i sg
va dovedi cg gAndulu aceloril jgluitorI sail pgrà §Y. turci este de
a vdtgrna §i a pAgubi saraca raiaoa, sg nu sä sufere a sä
supgra §i a sg pagubi sgraca raia pentru acestil felil de
mincinoase §i inpotriva dreptati davale a §i Off. Jaril hotarg-
rea de acestu felg cu indoiala priCini sa sl facg innaintea
cadiiuluT da Giurgiu, cgutandu-sa judecata dupg dreptate ;
care cadil al Giurgiulul sint datorI, zgnd sa v[a] orgridui la
e vre-o pArg ca aëasta da spre partea Domnulut dupg
vremf, sa fiie cu luare aminte a nu face nicf de cumil lucru
afara ding dreptate §i dinu pravilg, nevoindu-sa a avea drep-
tatea Ioculu e §i a nu sg iiapgstui sgraca raia.
ca sa nu sal supere saraca raia ducAndu-1 cu sila a sg
judeca la altii locu.
cg, de vreme ca s'au scristi fetfà coprinzAtoare ca mar-
turiia a until nig asupra until Turcg este priimita §1 bung
la pricint de clironomiie §1 de epitropiie, la care sg urmeze
dupg coprinderea fetfaliL
ca, cgt1 ding aschearlii 6 sail altif ding Turd voril face
vre-o gre§alal inlauntru, in Tara-Rumineasca, ace§tiia sg sp.!
trimita la serhaturile 5 ding' pregfur, §ia colo sh [sg] pedep-
seasca pring merefetulu 6 zabitiloril lora.
1 Secretariti turcesc.
2 Zabiti, In Papiu.
3 Reclatnatii.
4 Ostasi.
6 M argeni.
6 Prin mipocirea.
 a HATUL9 DIN 1826 ar.. TEnii-nonttiEsTt 39

*i cd, mdcaru cd sintu multe innalte inpardtestf porund

date mai dinnainte, sd nu sa cuteze, inpotriva nizamuluI ce
s'ad datd mal nainte, a intra inil tara serhatlii i altif dinu
ldcuitori cazalilord 1 dupd Dundre si. innalte porund sintu
ca sd surpe cdslalele 2 care sd tdcea inil Tara-Rumineasca
mai nainte, si SA s[d] izgoneascd eel ee umbld fAr' de treabd,
netrebnicl i oamera rd.T, daril nu este departe de a sd
intampla ca unif ca acestiia a cere de a intra in tara, si,
dup 4. ce intre el sa voril galcevi, i voru omord unuld pe
altulii, dupd aceia sa ceara pretulii sAngeluI §i, apucandu-sd
de pda mincinoasa, si cerdndil cu ndscocirl amdgitoare
lucrurl si haul, sal supere i pagubeascd pal sdraca raia a
Tarif-Ruminestl, de aceia de açumü innainte, afara dinti ordn-
duitil i numitil cu nurraril negutatorI de la serhaturi,
nimeni altulü sd nu sa cuteze a intra in Tara-Rumineascd,
§i, iardsr, acestiia candil ad a merge la Tara-Rumineasca pen-.
tru negutAtoriia lorii, salt ia tescherele de voie de la zabiti
loril, i, ajungand5 in tail, sd arate acestii felti de tescherea,
sail la insusI Domnuld tarii, sail la vechiluld lul, si, luindu
iarall tescherea de voie, saii de la Domnulil Tdrii-RuminestI,
sail de la vechilulii lul, asa s sd negutAtoreasca, far' de
a cere la judetele in care mergu pentru negutAtoriia lora, nicl cu
sdldsluire a sd asaza acolb, nid a ara, nici a semena, nid
a supdra mu altil feld raelile, nicl a da selem-aheasd 3 sau
arvund. Care acestea toate sd coprinde intocmaI la innal-
tele porund ce s'ad dat5 mai nainte pentru nizama, i sA
cade a sd urma.
cd pentru acestii felii de mincinoase davale sd nu sd
sufere a sal orandui in Tara-Rurnineascd mumbairI4 (Id spre
partea vizirilorü i cadiilor5 b si zabitiloru, spre supdrarea
sdraciloril raele.
cd, cate locuri i molI, satI mdnastirestl, sail ale altord
1 Tinuturilor.
2 Odille de vita.
8 Bani de salutare."
8 lmplinitori.
5 Judecitorilor.
40 tHATULD MN 1826 AL TER1E-ROMANEW

obraze, care cu sila §1 cu napastuire s'au stapanitu de acestil

fell.' de oament netrebnict, §i sa numescU pAnd in zioa ae
astazt cu nume de raele, acandu-sa pentru ace§tiia desavar§itä
cercetare, §i dovedindu-sa ca sa stapgnescti cu n4astuire, sa
[sa.] intoarca la stapani lora cet adevaratt.
*i ca, de va fi trebuinta de a sa innoi §i a sa lucra, cumil
§i mat nainte, schela cea veche a Tari1-Rumine§t1, Ora§ul
de Flocr, spre mar de folosU §i mat lesne ducerea (de) celoril
ce eel din tail la alte tart, saU dinil alte tart la Tara-Ru-
mineasca, sa aiba voie lacuitorit tali! a innoi §i a umbla
cu zisa schela, insa cu chipil de a, nu pagubi pa prea-innalta
m e a Inparatiie.
$i cumil ca nu sa da voie la negutatori turd a tinea
innauntru inu tail mo§it §i cetfeldcurt 1, nict a pa§te vite.
*i cumU cd, da vreme ce este popritU de a intra in Tara-
Rmineasca cei ce merga la dregatorfile lord, prea-innaltatif
Viziril mid §i prea-cinstitil mirimiramil 2 mid, abatandu-
sa dinU calea cea dreapta la dusulil §i la lntoarcerea lorii,
§i a lua de la raele, far' de pretii, cele trebuindoase ale lora,
oameniloru §i a viteloru, qi a lua car de olacti, §i3 facandU
alte cereri ca acestea, sa inpileze saraca raia, pentru adasta
nici inteunil chipti nu este vointa Inparatii Mele a sa pagubi
de acumu innainte raelele Tarit-Rumine§tt daspre partea Vizi-
riloril §i mirimiramiloru §i a oameniloru lor, abatändu-sa dinil
drumulii celu dreptu §i inträndU inil Tara-Rumineasca.
Asemenea §i cet eu pricint trebuineoase ce trecti, sail Ta-
tart, sail altir, la multe locurt dupa 'nprejurula ace§til tart,
sa nu sa abata dinU drumuld lora §.1 sa mearga Ina Tara-Ru-
mineasca, nict sä eard car de olacil mat multI decatil sä
coprinde la menzilii-fermanu 3 ce au la miinele lora. A§ijderea
§i cet ce sa duct cu porunct la numita tail, dupa vremt,
sa nu supere §i ace§tiia, cerandil mar multi cat decatil cele ce
sintil scrise in menzilii-fermanil ce aU in miinele lora, §i, daca

1 Ciftilic, feudi.
2 Viziril (Pa§i) au trei tuiuri, ace§tia, douL
g Firman de pcqti.
 4HATULD DIN 1826 AL TERII-RONINE.,,TI 41

pana acumq, la inplinirea acestora ce s'ail zisii mai susu (care

acestea toate sà coprinde la poruncele ce s'ai datii mai
nainte) s'ail intämplatil vre-o lenevire, daril, de acumii imiainte,
la toate cele ce s'ai zisisi §arturT 1 fir' de gre§all de a sa
pazi, sa va face mare osardiie. lard cine sä v[a] cuteza a
face mi§care Inpotriva Innaltelorii poruncl, la pedeapsa aces-
storil fehl de oamenT sa va face toata silinta, far' de cea
ma mica prelungire.
cumii ca, de vreme ca sintil date multe innalte porund,
poruncitoare cumil el, candil O. ducil raelile Tarif-Rumine§tI
la casabale, sate §1 targurf dupa Dunare, sail pentru vre-o
treaba a glor de ali§veri§ii, sa nu sä supere de catre harac-
cii g §i zabiti acestorti partf, nid cu cerere de haracT §i spenge 3,
nici cu alte pricinuirl ; nicI oameni haracciilor §i colgli 4, cu
pricinuire ca ceril raele streine, sa intre in Tara-Rumlneasca
§i sa umble incoace §1 incoló, pentru a6asta sa porunce§te
cu innalte porund celoril de sa cade, §i sä oprescil ace§tiia
de acestil fehl de lucru.
cumii ca raelele §i. gcuitorir Tarif-Rumine§tt A. nu sa
supere de nimenl, dupa erta6unea §i slobozeniia Tarir-Ru-
mine§t1, la dajdii §i la caiafet 5 §i portula loril.
i curnii ca, arida raelele in Tara-Rumineasca aril fi prii-
mita legea turceasca, nu potil a eere parte de mo§tenire de la
pärintit §i rudele lora, cercetandu-sa fetfaoa pravili1, fiindca
adasta pricing reazamä la pravila, s'ail datil patru sfinte fet-
fale, coprinzandu : celii dinti intii, ca Nazarineanii cutare,dupa
ce va priimi legia turceasca §i va muri tatulil hi!, cutare, nu
poate a-r fi fii-sai mo§tenitorii ; cea de aid doilea, Nazarineanu
cutare, barbatulii cutariia Nazarinencii, de va veni la legea
turceasca, nevestiT ace§tiia ramiindil la legea pr, §i murindil
ia, nu sa face mo§tenitorii el cel de ail priimit legea tur-

1 Rosturi.
2 Spengi, ispenge, pengic (v. Siineanu, o. e.) : navutp.ipt,ov, 1/5 din robi
Fi pradi, pentru Sultan.
2 Harageari, cad -string haraciul.
6 Paznicii de drumuri.
6 Velmint.
42 aDATULP DIN 1826 AL TERIY410MXNE4TI

a.scA, bArbatulu el ; aid treilea fetfa : cutare Nazarineanu,

fedora ald altul cutAruia Nazarineanti, de va priimi legea
turceascA, §i va muri tatA-sAd, fiindd crestinti, feëorulti lui
nu sA face mostenitord lul ; ald patrulea feta. : cutare Turcii
de va erta robuld lul, pg. cutare Nazarineand, iar acestil robil,
clupA ertd6une, va muri far' de a priimi legea turceascA, cu-
tare Turcu, stApAnA-sAil, nu sl face clironomii acelui ertatd
cutare Nazarindand. Deci aceste fetfale dupA coprinderea
lord sA cade a sA urmà cumd sl cuvine.
cumd. 4 mAcard ca s'ad lAsatd. §i s'ad ertatd mumba-
iaoa 1 si de a sa GumpAra pa fie§care and oI cu innalte porunci
prind merefetuld casap-basa 3 dui:a vreml, dard este de mare
trebuinta de a sa aduce ol dind Tinutulli Inparatii Mele
pentru tainaturile mirii3 si pentru hrana lAcuitorilord Tani-
gradului, pentru a6asta raelele TAri1-Rumine§t1 sa nu as-
cunzA oile lord de vAnzare, ci cu pretuld ce sl politpseste *
sl le vanza la negutatonI si gelepl, s'i, asa, cu privigheria
celui dupA vreml Domnd alii Tarit-RuminestI, sA nu faca cu-
surd de a trimite la Tarigradil citii de multe ol, si aceste (A
sA le vanza lAcuitoril Taril-Rumine§tI nurnal la ace neg[u]-
tatorI §i gelepi carele le vord aduce in Tarigradii, iar nu
Intl alte part!.
$ cumii 4 Tara-RumineascA fiindd Ind locd de chelerd
inparatescii, §1 fiinda cererea si ducerea InmultimiI de za-
herele este celii ma! de trebuinta [la] aceste dooa Tarr: Rn-
mine§tI si MoldoviI , Ind locti de mucaesea.5 ce sa da mai
nainte dial toate felurile de zaherele care arà si seamana
raelile tali!, sA le coboarl necontenitd zah[e]relile din dastuld
la schelile DunArii si sa le vanza, dupa pretuld ce sa poli-
tepse§te, la reizil 5 corAbiilor af Capanului 7, vAnzAndd zahere-

1 V. definitia in rindurile unnitoare.

2 Starostele casapilor din Constantinopol.
2 Mirt-Statul.
4 Grecqte : si vinde.
5 Provisil de riaboiti.
6 Furnisori de corAbil.
7 Magazine de aprovisionare ale Tarigradului.
 SIIATULO DIN 1826 AL TERII-11011XNESTI 43

lele la acer reizr care vord merge la Tarigradu, iaru nu la

alte 13441. Dard far' de a sa parasi taranii de aratura §i
sernanatura, lenevindu-sa cä muca.eseaoa zaherelir s'ad ra-
dicatti, nicI sa ascunza zahereaoa ce ad, cu gandd de Falco-
miie, §i cu acestg chipd raelile tarit sa [sa]foloseasca §i sa cas-
tige, iard läcuitorir Tarigradului sa patimeasca stenahorie de
hrana. La aeasta pricina sa puie necontenitd mare silinta,
atatil cel dupd vremr Domni, att.' §i boeril.
cumti ca, mice gre§ala s'aii intamplatti a sa face de ne-
voie de catre boeri §i raelile TariI-Ruminestr §i al Moldovit
la razmirita trecuta, acestea toate Ora acurn fapte si mi§-
carile lord s'ati ertatd, cu.desavarsita ertare, de catre Inparatiia
Mea, si nu va pomeni Inparatiia Mea nicr odinioara, nicr cu
mustrare, nicr cu rasplatire , la nicIunuld dintre er pentru
cele trecute faptele lord, §i de acumti innainte, pre catti voru
fi statornice la steajarulti supuneriI §i ascultarir catre prea-
puternica mea Inparatiie, §1 vorU" urma datoriile supusilord,
neabatandu-sa ding supunerea ce sa. cade, nu ag a vedea
altceva§r ding partea Inparatii Mele fail numar decatii mill,
milostivire §i milosardiie.
Si cumil ca, lp. pricina intre Domnulg l'ariI-Ruminestr §i
intre nazarulg Silistrir pentru hotarulii de matca Dunarir, sa
sa urmeze cu luare aminte cea de mar pa urma, aid doilea
rancid data poruncl, la It. 77 2, coprinzatoare:si de cele ce s'ag
data mar nainte innalte poruncr.
*i cumti ca. boeriile TariI-RuminestI §i a Moldavii, de vreme
ce sa cade a sa da intre Greer si intre paminteni ceI ales!,
care potti a le chivernisi bine §i. de credinta, pentru adasta
pricina boeriilord sa la§à la ceI dupa vremr Domni priT-
Rurnine§tL si Moldovir ca sà le metahereseasca la slujba lord
dupa trebuinta, pa ceI credindosI si vrednicr, atatti dind Grecr,
catii §i dind pamintenr, protimisindg IntaI pa cer mar da
treaba ding paminteni boerr la boeriile ce santti innadinsd
pamIntenilord.
*i cumd cd, candil va fi trebuinta de cherestele pentru
1 Izbincli ; la Papiu.
2 1763 cle la Hristos. Nu cunoastem acest act.
44 wHATULD DIN 1826 AL TEIIII-ROMANE§TY

intemeerea cetatilorti de la Rumele, sa sa taie acestea dinü

muntil Tari-Ruminet i aT Moldovel i sal sa card la lo-
curile ce vor5 face trebuinta i, luindil senet5 pecetluit5 de la
Beng-Emeni sa sa plateasca far' de lipsa pretul taeril si alu
caratuluT acestei cherestele dinti banii haraduluT Tarit-Rumi-
nest1 si alii Moldovil, far' de a sal scadea nicTunti band.
Si cumil cal vitele ce sant5 in seama ustali 2 de la Mangaliia
§i care sant5 la ceftelaculd Mangalii, sa-T opreascal de acumil
innainte a nu le paste Intl tara, atat5 vara, catii si iarna ; si
inteacestasii chipti sal sa apere saraca raiaoa dinü paguba
aëasta. Inca s'ail gasitil trecut5 mu caidulti Divanului ca la
suruturile 3 ce sa vor5 zice mat jos5 s'ati adaosil i celil spre
ajutor5 i apararea lora sart5 dupa mila i milostiviria Inpgratii
Mele catre ef, ca sa aiba luare aminte de acumil innainte
§i ca sa lucreze éele cazute la indatortta lora supunere far'
de a sal abate nicl de cumil, pand la un firil de parti, dinii calea
dreptatiT si a supuneriT, dupa datoriia lor, si aducandil mare
supunere la DomniT lora dupa vreml, facand5 silinta si luare
aminte la inplinirea inparatestiT slujbe, si dapartandu-sa cu
mare luare aminte dal oelii mai puinü cusurii. Acele sarturT
sant5 acestea :
Cumil cal de acumil innainte sa nu sa ëarg de la Tara-
Rumineasca mai multii decat5 sase sute noosprezece pungi
tie ban!, iar Tara Moldovil mai multil decatti o suta trelzed
si dna pungi i patru sute patruzeci si cincT t[a]l[erT], cu
nume de hargul anuluT ; care dajdiie a fiescareia tar! sa
sa dea aid la Tarigradii, la sfarsitulii fiescaruia anti, si sa
nu sa oranduiasca mu havalele.
*i cumii ca sa s[a] dea din5 partea Tarii-Ruminesti nooazed
ide miT j tia]ller11, ban1 gata i lucrurT, la poclonulii Bairea-
muhtl, si patruzed de miie rechiabie. bra din5 partea tariT
Moldove! pentru poclonu BaeramuluT, inii ban! gata §i

1 Ingrijitorul binalelor, arhitectullef.

2 Usti, ofiter inferior de Ieniceri. Cel din Mangalia. cornandi brasul,
locuitorii fiind inscrisi in acest Ordin.
Sureturi, cipii.
 (HMV/ DIN 1826 AL TEMI-ROMXNESTI 45

lucrurf, noazed dA mi! t[a]l[er1], §i recheabie doodzed §i

cilia mil t[a]1ier1J, iar5 ma! multil sA nu sA darl.
Si cumii cA de la Domni sl nu sA arA p fie§care anti
bani! mucarelului 1, §i, pre cdt5 nu i s va IntAmpla vre-o
gre§alA WI, §i sa SA dovedeascA bine, sa nu sA mazileascA,
§i de la Domni! ce sA oran.duescii dupA vrernt, sA nu sl
ëarl geizele §i avaeturf ma! multil clecAt5 este obiënuitii din5
vechime, care aceste obiënuite geezele §i avaeturI sl nu
sA ia de la raele, ci sA s[1] plAteascA din veniturile cheard
ale Domnilor5, ocne, yam! §i din rusumatud 2.
Si cumil cA ce! dupA 'nprejurul5 acestor5 dooA tar!, Pa§i1,
cadii §i alp zabip, sd nu faca cerer! §i sa cearA hasurI 3 §i
avaetur1 4, a cAroril paguba sa reazAmd la saraca raia, i al
nu trimita de spre partea lor mumba§irii numa! .§i numaf
de a lua ban! ; care acestea nu sA sufere de cAtre Inparatiia
Mea.
Si cum5 ca, andii sA v[a] intAmpla a sA face mazilf §i a
sa orandui ce! din5 dregAtoriile prea-puternici Mele Inpa-
MO, n'ad sa dea nicIun fel5 de geeze §i avaeturele lora.
Si curnii ca din5 numitele dooa tar!, dinil toate felurimele
de sementif §i celelalte zaherele, sA sa ceara sum! pe cata
nu sa aduce supArare raeli1, §i, cAndil miriia va cumpara
zaherea dinii numitele tar!, sa s[A] plateasca pretuhl ace!
zaherele cu ban! gata, §i chiriia A. nu sa incarce la raele ;
iarti, canal vorti cumpAra negutAtori1 zaherele, sà sl pla-
teasel cu banT gata, cu pretulti ce sa politipse§te.
Si cum5 cA, fiindcA s. coprinde la cele date mat nainte
sfinte porund, dupa cum5 s'ati zisil mat susii, cA, eumpa-
rgndu-sl of dind amindoa zisele tar! prin marefetulii saegii-
lof4 §i a! oameniloril luI Casap-Ba§i, este pricinuitord de pa-

1 Intiririi In Domnie. Se fäcea pentru Hanii Crimeii, cum se vede din

al 11-lea volum al cirtii lui Peyssonnel despre negotul Mad( Negre
('raité sur is commerce de la Mer Noire, Paris, 1787, II, pp. 237-5).
2 Dad, venituri.
8 Ajutorinte.
5 DAti indirecte.
5 Saigli, 'Astor!, vinziton de oi.
46 HATULk DIN 1826 AL TERIT-ROMANgSTT

guba §i asuprire la rade, cuing s'ad zisti mal nainte, s'ati

ertatil sa nu sa nu faca acea cumpAratoare de or. Darii, de
vreme cä este trebuinta de a sa aduce of ding Tinutulg
inparatii Me le pentru tainaturile mirii §i pentru brana la-
cuitorilord TarigraduluT, pentfu a6asta raelile TAril-Rumi-
ne§t1 sl nu ascunza oile lora de vanzare, ci, cu pretuld ce
sa politipse§te, sa le vanzA la negutAtorI §i -la gelepi, §i, a§a,
cu prevegherea celorü dui:4 vreml Domni aT aril, O. nu faca
cusuril de a porni la Tarigradil edtil de multe ol, §i sa le
vanza lAcuitorit taril aceste oI numaf la ace! negutatorI §i
gelepI care! vorg O. le aducd la Tarigradii, iarg nu la alte
part!. Pentru care §i de acurnii innainte sa v[a} face silinta
§i lucrare, ate sAntii dà trebuintA la acestea.
*i cumg ca, caudti sl vorg cere de la dooa taxi cherestele
sag alter1trebuin6oase de zidire, sa [sal dea §tire de sutna
ceruta, la Domni dupA vremf, §i, a§a, sa s[a] care cele ce
sà certi, la hotarele acestorti dool àrI, sa sa plateasca pre-
tuld tAeril §1 caratuluI la raele de la ceI ce santg meiming 1
la acestii fell de binale, cu mijlocil care O. dea mina raelilorii,
§i cu banI gata, dard sa nu sa sileasca raelele a le cAra ace-
stia ce sl cerü ,. sail cherestea, sag altele, afara ding hotarAle
taril lorii.
A§ijderea, candg sa va cere de la aceste dooa memleche-
turI salahod §1 carà, sa sja] plAteascA far' de a sa, scadea
ding obiCnuita plata Iorü2 niclund band, nicI sä sa prelungeasca
vremea platiril lord.
$i cumg cà sà nu sa sufere a intra intr'aceste dooà mem-
lecheturl, afara ding negutatoril fermanlAI 3, nimenI ding pre-
jurulg Dunaril lAcuitorl §i iarnacl 4 cu scopusulg pagubil §i va-
tamAri raelil, i sa umble intorcandu-sa prenil tara, nicl sà
are, nicl sA semene locurI ce sa cuvine raelilor a dooA mem-
lecheturl, nicI sl bage vitele lorg pentru pa§unea §i brana

1 DeIegati.
2 platelor ; ms.
3 Cu firmane, privilegil
4 lenkeri in congediu
 iHATULx DIN 1826 AL TErut-twaXNEITt 47

lora ; iara cine va cuteza a face in potriva acestul nizama

s s pedepseascd stra§nica.
Si cuma ca, de s'aii stapanitil dupa pace locurile raelilora,
sa sa intoarcä la stapanif lora.
Si cuma ca, canda nu v[a] fi mare trebuinta §i grabnica
pricina, sa nu sa trimita cu mumba§ira la aceste dood mem-
lecheturi daspre partea Inparatii Mele §i, canda sa vor
trimite, sa nu sa dara plata mumba§iretuluT lor de la raele,
nict sa .s1 zaboveasca. iriü ara cu izvodirea a fela de fela de
pricia Acestea §artur1, addogändu-W. la cele de mat nainte,
sa sa urmeze totdeauna, . §i, pazindu-sa la miinele lor mu
vreme da trebuinta, sa s. caute caidurile fie§careia pricin1
dintr'acestea, §i sä sä lucreze acestea cate sa certi, iara cine
va cuteza inpotriva acestora a face ceva, orIcine va fi, ca if
sa pedepseasca, sa [sa] arate la prea-puternica mea Poarta, §i
stI ia pedeapsa.
Si, de vreme c 'aa data ma! nainte porunca, ca boeril
carif aa slujita cu credinta la prea-puternica Inparátiia Mea,
§i sa supuna la Domnii lora, sa ii sa dea chear treptile
§i dregatoriile care s'aa invrednieita mai nainte de rezmi-
rita, §i sa Ii sa lase in stapanirea lora mo§iile lora, insa,
fiindca sa face silinta §i nevoinka de a sa pdzi totdeauna
§arturile ce s'ail zisa §i ca sa stal dreaga §i sa sa spo-
reasca mo§iile §i coprinsurile boerilora,la care reazama traiula
lora, §i ca sa aiba, dupa vechiula obiceia folosurile ce ii sa
cuvine §i treptile dregatorilord lora celora de mai nainte, cu
§arta, ca sa nu sa leneveasca cita una fira de Ora de a
pune Ina fapta la cea indatorita mare supunere §i la porunca
§i vointa Domnilora lora, §i, canda sa vora purta a§a, sa Ii
sa faca silinta spre ocrotirea lord, metaherisindu-i la dre-
gAtorif §i pazindu-sa preveleghiurile bori, acesta felii de si-
linta fiincla pricina la sporirea taxi!, sa porunce§te boerilora
numitel tar! sa sa lase de cererile fAral cuvanta §i fara cu-
viinta, §i- mai vartosil de acele cered care nu potil suferi ra-
elile dinti pricina prapadenii la care aa cazutti tara in trremea
razboiuluf. lard, de nu sa va supune vre unul dintr'aceia
la porunca aeasta §i, inpotriva inparate§th Mele vointe, va
 4A tHATULI DIN 1826 AL TERIi-ROMANESTY

pagubi §1 va supara pa saraea raia, §i sa va amesteca la lu-

crurile care nu i sä cade, §i va cuteza a sä apuca de luerurI
§i cereri fara oranduiala §i afara ding hotarele lul, care pricinu-
e§te turburare nizamulte §i razvratirt, §i, de va sta inpotriva la
urmarea acestord bune orandueli, cu care umblaDomnuld lord
spre indreptarea obladuira tara §.1 spre odihna §i mingaerea
raelii, §i de va cuteza la vre-o fapta fara. vointa Domnulul
sati, de vrerne cal cel de spre partea Inparatii Me le ale§I §1
asupra 1ori oranduig Domni ati toata volniciia a pedepsi
pa acestii felti da nesupu§1 cu pedeapsa ce i sa euvine,
pentru care sa sa faca toata silinta de a pedepsi, dupa cumd
s'ail zisii, acestii feld da nesupu§!, ea A. aiba rapausd §i
odihna saracile raele, §i paza nizamuluf tarii.
cuing ca dajdiia dupeste and care sa analoghise§te
la toata raiaoa sa sa adutie de la tog dupa cumil eu drep-
tate va cadea in partea fie§caruia, iard nu, eu unile mij-
loace §i pricinuiri fral cale, unil din raele sal s[a] apere de
dajdie, §i partea lord sa sa incarce la ceilalta raia. La acestea
toate sa s[a] faca totdeauna luare aminte ca sa s[a] pa-
zeasca dreptatea. i de acestti feld de aparare falral cale sa
sa faca dapartare, ca sal s[a] urmeze dreptatea totdeauna. $i,
de vreme ce, pentru aceste toate §artur!, s'ad datii pe
largil sfanta porunca plina de milostivire la lt. 1198, la
luna lul Rebiuld-Eveld 1, la vremea Inparatii a pdmenitului
intru fericire prea-slavitului unchiuluf mied, Sultanii Hamitd 2
(caruia fiie mila §i ertare), care porunca s'ail gasittl trecuta
in caidd, cu toate aceste mai susii zise §arturi ce santil pri-
cinuitoare de dresii §i sporirea a zisit Tare-Rumine§ti §i a
nizamultd el, §i prieina de apararea a multord napastuiri a
laeuitorilord, pentru care, dupa. mila Inparatii Mele asupra
tuturorti ticalo§ilord §i nevoia§ilorii, care sa na§te dind bu-
natatea §i iubirea de dreptate a Inparatii Mele, §i dupa in-
parateasca milostivire catre raiaoa ce-mi este data amanetti
de 'Domnuld Dumnezeii, s'aii fostil datil inparateasca mea
1 Astfel se capki data exacta: a hatulul din 1784 (8turdza, Z. c., p.
195 §i urn4
2 Abdul-Hatnid.
 etuerimo DIN 1826 AL TEFul-itoMXNEFY 49

porunca la lt. 1206 1, inpodobitä cu sfantd hatehumaiumU,

coprinzatoare de cele dooa porunci date mat nainte, una cu
sane" hatihumaiumd, la lt. .r188, cumil s'ad zisU mat susil,
lard una, totil cu acestd coprinsii, la l[ea]til 1198, vrandd in-
paratiia Mea i la cele pline da dreptate zilile Inparatii
Mele a sä urmà asemenea aceste §arturt care O. coprinde
la porunca cea data mat nainte §i ca s sà savar§asca ra-
pausul saracilord, §i mai vartosti ca sa s[a] ispraveasca cele
spre indreptarea §i sporirea tarit, urmindu-sa laudata noima
care sa coprinde la ceilaltä nalta inparateasca porunca, da
ertare de dot ant dupa pace, dupa mila §i milostivirea In-
pärätii Mele, asupra tuturorti lacuitorilord tax-it, larii dupa
inplinirea ertarit de dot ani sa sa indrepteze cele ce ad a
rppunde dajdie poclonuld baeramulut, §i recheabie, gtaize §i
.alte avaeturt, dupa §arturile ce s'ad zisd mat susü, acestea
insä coprindii poruncele ce s'a5 datil mat nainte, daril, fiindca
bu trecerea vremit s'aii pricinuitd la unele dintre §arturile
ce s'ad aratatd mar susti turburare §i catahrisisd 3, lard dupa
cele dintre prea-puternica Inparatiia Mea §i intre Inparatiia
ro§easca urrnatoarele §arturt, ahtinarnele 3, are dreptate Inpa-
ratiia roseasca a face mijlocire pentru memlechetuld Tarii-
Rumine§tt §i ald Moldovet, pentru a6asta, spre inarirea in-
plinirit de acurnii innainte a ziselord §arturt, soluld et ces afla
Ind Tarigradd aü aratatil la prea-innaltata Mea Poarta prind
tacrird, avandii porunca daspre partea Inparatii lul ca sä ceara
adaosd la §arturile de mar nainte acestorti madele ce sa
vord zice innainte.
Cumd ca de acumd innainte vremea Domnilor sa fie ran-
duita pana in s,apte ant deplinti, socotindu-sä dind zioa ce sa
va orandui Domnit, §i, pe cad nu sa va arata gre§ala do-
veditä, Domnit sa nu sa fac a. mazalt mat naintea vremif de
§apte ant, iar, inteaëasta. diasiima de §apte ant aratandu-sa
1Ded: 1792. Vezi actul insusi in Sturdza, 1. c., p. 225 si urm. (dupl.
Uricariul, III, pp 131-44).
2 Grec.: abus.
8 Tratate.
A faceri.

Vol. XXI. 4
50 wIIATULD DIN 1826 AL TERIY-ROMANE§Ti

vina, de sa v{a) da §tire daspre partea inparagi Mele catre

solul5 Inparatii (fters cuvintul) Rusii, §i, de sa va dovedi
ci sa v[a] incredinta ca cu adevaratil este vinovatil la gre-
§ala, numal la acea vreme sa fie slobodd a-l5 mazali.
Dajdiile, avaeturl §i cererI ce s'a5 izvodit5 dinii no5 in
urma senetuluI ce s'all fAcutil la leat5 1198, sa lipseasca, §i
dupa acest5 temeiti sä randuiasca §i sa aceze DomniT tariI,
inpreuna cu boeri1, (Wile dupeste an5, §i sa le cisluiasca
dupa dreptate, ci sa alba luare aminte ceI dupa vremI
Domnil l'aril-RuminectI a avea epolipsisa1 la anaforalele §i
aratarile ce va face dupa vremI solul Rosii, atatii de aëasta
madea a dajdiilor, catii ci de preveleghiurile alri, ci maI
vartosii pentru paza carturioril ce sa coprind5' la aëasta
prea-innalta inparateasca porunca, pentru ca sa sa radice
§i sa lipseasca catahrisis5 ce s'a5 intamplat5, adica la ma-
deao raelilor5 ce nu dad birü, la scutelnici boerilor5, ci a§e
ca, sa sa ucureze greutatea acectif darl far' de oranduiala,
sa nu ramiie slobod5 de birii nidunul5 dinil raele, afara din5
suma scutelnicilora ce santa scri§1 din5 vechirne la Visterie,
ci tog de Cs potriva sa radice greutatea dalri, i sa sal zatic-
neascA cu totul5 fieccare suphrare ci neodihna catre raele
de spre partea tacsildarilorti 2 dajdillor5.
i, cla vreme ce spre plata lefilor5 ostacilorii din5 Tara-
Rumineasca este trebuineos5 a sa face o suma de ajutorii
§i daspre partea MoldoviI, aruncandu-sa dajdiile deosebitil
pentru acectiia, sa s[a] ocarmuiasca acestea cu dreptate,
dupa prea-innalta porunca ce sa va da pentru a6asta, ci Inca
sa sa porunceasca DomnuluI, cu boerif Taril-Ruminect1,
pentru scoaterea cad degrabii a ostacilorti dinil tara ci pentru
indreptarea lefilorti dupa lura, ce s'aii zisti ma1 sus5.
de vreme, ce plata nurnitelorii left cauta spre a sa face
.1.,

tacsild3 banir ce sant5 trebuin6o§I la aëasta, inplinind5 Dom-

nul5 a6astal insarcinata datoriia 14 in urma acestiia sa s[al]

1 Gree. : consideratie.
2 Incasatorilor.
3 A se incasa.
 tIlkTUIA DIN 482(i AL TERIT-ROMANESTI 54

claruiascd cu milostivire cdtre raelele Tarii-Rumine§ti o er-

tare de dajdie upd and 4ep1inii.
Cite orandueli sa vord face daspre partea inparatii Me le
de felurimi de sementii ', de until, de ol §i, inil scurtil, cla cele
ce sä facti in Tara-Rumineascd, sa s[a] arate aevia suma
acestora la poruncele ce sa voril da pentru acestia, §i in-
tr'acestd feld de innalte porunci sa s[a] numeasca porunca
§i catre hoer!, §i sä sa citeasca de fata, intru auzuld tuturoril,
in Divanuld Tdrii-Rumine§ti,
$i, de vreme ce este a sa face vorba cu boerif, acestd
feld de cerere, orice feld va fi, de este putinta tacsilil, toata,
sad in parte, de la tara sad ba, pentru a6asta rugamintea
§i cererea ce voril face boerii prinil marefetuld Domnului
lord' sd O. asculte, iarti pretuld ziselord oranduelf sa sa pla-
teased cldspre partea rnirii far' de prelungire de vreme,
dupa pretulil ce sa politipse§te, dar cu altil felil sa nu sa facà
rnumbaiaoa.
lard pentru zaherea ce sa cumpara pa fie§care and daspre
partea mirii, sa sa plateasca pretuld dupa fiiatu ce sa va
rupe pa fie§care and la schela Brailii, §i, pentru ca sa nu
sa Incarce greutate la raele, caratu zahereli carandu-sa
angareh, celd dupa vrerni Domnil sa sa sileasca cu cre-
dinta ca sa s[a] rupa fiiatu zahereli la numita schela, soco-
tindu-sa §i chiriia.
Cele dupa vremi innalte porund ce sa dad §i cauta spre
memlechetuld Tarii-Rumine§ti sa sa citeascd intru auzuld
tuturord, la Divanuld Tarii-Rumine§ti, §i, dupa citaniia lord,
sa sa puie spre pazà la condicile tarii.
Dregatoriile tarii sa sd dea la paminteni, dart! O. fiie in
puterea Domnilord dupd vremi sa aleaga. §i sa oranduiasca
la acelea §i dind Grecii cei cinstiti, §i cu §tiinta, §i vred-
nici acestord dregatorli. $i, candil sa v[a] intampla vre-o
suparare daspre partea GreOilorii la dregatoriile ce vord fi
randuiti, cei dupa vremi Domni sa-i mazaleasca §i sa-1 pe-
depseasca §i pa ace§tiia, dupa cumii §i pa paminteni boerl, §1
sa-i sileasca a intoarce innapol cele ce ail luatd cu napaste.
1 Zaherea ; in Papiu.
 2 IHATULD DIN 1826 AL TERU-ROMANEFI

Cite cheltuelf vora trebui pentru cheverniseala mezilurilorti 1

dupeste anti, sa le randuiasca §i sa le hotarasca pa fie§ce
anti eel dupa vremi DomnI, inpreuna cu boerif Divanuluf,
§i, mai multti decatti suma 6a randuita, sa nu sa mai ia, cu
niclunü fela de pricinuire.
Chiverniseala spitaluriloril i §coalelorti §i podurilord §i
altora asemenea pricint care sa cuvina §i sänta chiiar ale
tariI, sa s[a] facg. bavalea porunca Domnulul dupa vreml
catre boerii Ord.
$i, dina calugariI ce nu sintil legati la lnanastirI §i Mi-
tropolitti murincla cineva, cele ce ramina avutiia lor sä nu
sä ceara de niment, ci sä sa faca tacsila prina marefetula
Domnilora dupa vremI, ca unü verfita casil ce sä cuvine
la saraci, §i la sarmanI, §i la alte fapte bune. Ian'', din ca-
lugdri ce Anti"' legati la manastirI, de va muri cMeva§I,
averea lora sa sa ia ca un venitü manasiiriI la care ail
fost inchinattz'.
Pentru neferiI ce santd in slujba tarif dinii inceputa, pentru
paza eI, sa-I randuiasca Domnuld dupa vrernI, acanthi vorba
pentru aëasta cu boerd pamintent.
Cite mo§iI ale Tarii-Rumine§tI §i a Moldovir care sinta
pa numele raeliloril hrapindu-sa §i stapanindu-sa cu nedrep,
tate in Tara-Rumineasca, in partile GhiurghiovtiluI, i BrailiT,
§i Cula 2, §i peste OItü, iara, la Moldova, la Tinutuld Hoti-
nuluI, acesttl felt" de locurI hrapite a Taril-Rumine§ti §i a
MoldoveI sa s[a] Intoarca §i, la innalte poruncI ce sa &Ai
de aceste pricini care ceI ce sa code, sa sa hotarasca
vremea.
$i, fiindca este danadins vointa Inparatii Mele ca, dupa
cum sä aratä maI susii, sä sa faca luare atninte ca de acuma
innainte, afara ding negutatoriI fermanliI, citI dinü läcuitori
partilora DunäreI §i din iamacI 3 §1 altiT, inpotriva §arturilbril,
voril vrea sa intre la aceste dooa memlecheturl §i sä sa

3 Alenziturilor, Postelor.
2 Turnu (Migurele).
B Cum s'a ma! spus : agregati la Ordinul lenicerilor.
 IIIATULE DIN 1826 AL TERIT-n0mINE§T1 53

salasluiasca si sä pagubeascd pA raele, sA sa zaticneasca si

sa sa izlgo]neasca acestii felii de oamenT.
De acumil innainte ate prea-innalte porunci sA vorti tri-
mite la aceste dooa %àrl, sa fiie potrivite cu aceste sarturl
§i cu previleghiurl si obiceiurile tarilor.
SA sa savarseasca toate mijloacele i chipurl care pri-
ci[nu]escil indreptare, sporire si buna-stare i desevarsitti
rapausul lacuitorilorti tariT ce santil suptil acoperemintulti
Inparätii Me le, si sA. nu O. sufere vre-o fapta inpotriva pre-
veleghiuriloril ce s'ad miluitii taril printr'a.6asta prea-innalta
porunca.
Pentru adasta &ad datii prea-innalta porunca coprinza-
toare ca, dupa fireasca credinta ta si dupa dreptatea, osAr-
diia si ravna ta spre multumirea Inparatii Me le s. a. 1.
lard, catre acestea, prin asAzamintulti ce cu hotarare
prinil cugetti curatti s'ati fäcutil la Acchermen intre prea-
puternica Mea Inparatfie si intre Curtea Rosii, pazindu-sa
toate ponturile, asezamintulii (pus in loc : trahtatulti) pacir
ce s'ad aeutti la Bucuresti, s'aii mai intocmitil si cele de
mai josti aratate, adeca :
Fiindca s'ail oranduitil Domnd .dintre boeriT pamintenT,
este priimitti si de prea-puternica Inparatiie ca de acumil
innainte alegerea Domnilorti la fiescare dintr'aceste dooa
eparhil sa sa faca, dupa vechiul obicehl alü pamintulur, prinil
boeril Divanului, care hoer!, cu totiT intr'o chibzuire si ob-
§teasca hotArare, alegandil dintre boeril cel maT mad pa
celti mai destoinicii pentru treapta Domnii, sa arate prinü ar-
zimagzarti alii lorti catre prea-puternica Imparatiie pa boe-
rulii celti alesti. Si, de O. va gasi cu cale §i de catre Im-
paratiie aëa alegere, sa va asaza acelti alesti la Scaunulii
Domnii, §i indata sa va inbraca §i cu haina domneasca. lard,
daca cehl ales nu va fi placutil prea-puternicii Imparatii
pentru dastoinice cuvinte, atuncT, incredintandu-sa pentru
acele cuvinte amindooa Inparatfile, sa sa porun6asca boe-
1 V. sfir§itul ,ca recomandatil §i fAgIduieli Doinnului, boierilor i clerului,
Ii cu data de Gemaaihl-achir (ahir) 1217, in Papiu, i. c., p. 315,
54 eilAruLa DIN i826 AL Tglili-IiONI tNE§11

rilorU de aja]lege pre altulii, care va fi maT cu cuviintd. lard

vremea stApAniri Domnilorii, socotindu-sd dinu zioa ce s'ail
a§Azatil in Scaunul Domnii, va fi, ca §i mai nainte, de §apte
ani intregi, §i nu sa vorU scoate mai nainte de acestU so-
rocU. Iarii, daca, in vremea oblAduiri lorU, sa va ivi vre-o vind
a lorU, o va fad-o cunoscutd prea-puternica ImpArdlie catre
elciu' rosescu, §i, dovedindu-sd adevaratd de care amAndood
Impdratiile, atund numal sd sd scoata din Domnie.
Si ca. DomniT ce §'ail implinitil §apte anT al Domnii far'
de a da cu dreptil cuvdritil pricind de tare neplAcere, ori
catre amindood InpArátille, sail catre Idcuitori, §i voril cere
boeril divaniti al amindurora eparhiilor de a mai rami-
nea ace§ti Domni, §i vora dovedi cd tot1 IdcuitoriT de ob§te
sdritil multumiti de dan§i1, sl sd ordnduiasca §i pe alti §apte
anT. Iarii, daca, din pricind de batrdnete, oil de boald, sail
de vre-o altA pricing., sd voril lepdcla innaintea sorocului de
§apte ani, a.a lepadare fAcdndu-s1 de catre dAn§i1 cunoscutd
prinii §tirea amindurora Inparatiilorii, va fi priimitd.
i cd de acumU innainte DomniT ce dupd inpltnirea so-
roculuT de §apte anT, ori sd vorti scoate, sail sä vorii le-
pdda, ail a sadea din treapta Domnii, §i, petrecAndii cinstitU
§i cu intelepciune, voril fi iard§1 in riindul boerilorU, tar' de
vre-o dregAtorie §i far' de a sä mat alege a doilea de
Domnil, iarii copii acestoril Domni, ori celord sco§1, sail
celoril lepädati, intrAndU in rAnduld boerilorU, sä sd orändu-
iascd in dregatorir ale parnintuluT, §i sd s[a] aleagd §i din-
tegn§ii Domni.
51 cd, andii sl va intdmpla scoatere, lepadare, sail moarte
DomnuluT, pAnd sd va orAndui altul, obldduirea tdriT sd
sd incredinteze la vechili oranduiti dinU partea boerilorti Di-
vanului.
Si a dAjdfile dupeste and i ordnduitele ddri §i cerer1 ce
dial no II s'ad intocmitil in urma leatului turcescil 1198 2, fiindcd
s'aU stricatii §i all rAmasU netinute in seamd, in It. cre§ti-

1 Ambasadorul.
2 1784.
 IHATULD DIN 1826 AL TERII-ROMANEFI 55

nescd 1802, prinu prea-Innalta porunca. inpodobita cu sfanta

hatihumaiumii, de aceia cel dupa vremf Domn1 al acestord
dool eparhil, avandil dreptd temeid aceia§1 prea-Innalta po-
runca (prin care s'ad intocrnitil acele prefacer! de oran-
duel!), sa oranduiasca dajdiile si cele depeste and dar!,
avandil insa Domnil mare luare arninte la savar§irea ace§til
intocmiri.
i ca Domni1 sa dea ascultare, end la cele ce li sa vord
provalisi 1 de catre elciul ros[esl,c, citil §i la cele ce din po-
runca lul li sa vord provalisi de catre consolil rose§t1 de la
amandooa eparhiile, spre paza preveleghiurilor pamintulul si
acestorti de acumil intocmite oranduell.
ca suma bqiilor sa oranduiasca Domnil inpreuna cu
boeri! Divanulul dupl numaruld ce ad fostd la lt. cre§tinescd
18202, §i, dupa ce odata sa va orandui suma lord, sa nu sa
ma! adaoge niclIntr'und chipii, afara numal candfi sa vord
incredinta amindool Imparatiile ca este neaparata trebuinta
de a sä adaOga. lard oranduiala §i chipuld intocmiri! bes-
liilorii sa sa urmeze precumd sä urrnà innaintea razvratiril
la 1 il 1820, §i bas-be§lii sä si oranduiasca dupa ohienuita
oranduiall d'innaintea trecutiT räzvratir!, §i, atatil ba§be§lii,
catil §i -be§lii, sa nu fie volnicl a sa abate ding slujbele la
care dintru'ntaI ad fosta oranduitr i dind datoriia oranduelil
lord, sad a sa intinde la trebi de ale pamintulul, ci sa fiie
popritl cu totu de una ca as:asta.
i ca mo§iile ce s'ad hrapitil dial 0 mintuld l'ari!-Ru-
mine§t1, atatil dupeste Oltri, catd §i de catre Giurglu i Braila
si Cula, sa. O. dea innapol stapinilord lord ; pentru care
acestd ponta ald daril innapol a acelord mo§I1 sa va da
und sorocd prin prea-innalta porunca ce are a O. da catre
cel ce sa cuvine.
*i ca ce! ce §'ail lasatd patriia lord dind intamplarea ce-
lord din urrna razvrätirl, sa s[al intoarca fir' de nicio p0-

.1 Aduce innainte.
2 1821, in prescriptiile chiar ale Conventiei (in frantazelte, la Sturdza,
/. 0., p. 314 qi urtn.).
56 a HATULI DIN 4826 AL TEDII-ROWAISE§T1

prialg, aAndu-si, ca si mar nainte, dreptele lord prevele-

ghiuri i averile si mosiile lord.
$i cl pentru bgntuirile §i pagubile ce ail incercatd anign-
doog eparbille dinU pricina rAzvrAtiril, sä dg de atm prea-
puternica Mea ImpgrAtiie apgrare de clajdie de alte obië-
nuite- ail pe doi ani, lard, dupg inplinirea acestui soroca,
sg sg strgngg, atgtti dajdiia, cAtil §i cele obi6nuite dgri,
fir' de vre-un adaosd, precumd s'aU intocmitti )a 1/6 1802,
prind prea-innaltA poruncg, Inpodobitg cu sfintii hatihu-
maiumti.
$i cg. Tara-Rumineascg §i Tara Moldovii, fiind.cg sAntti
cheleruri ale prea-puternicii Inpgrgtii, dupg ce sg vorti
scoate cele pentru hrang §i alte trebuindoase ce urmeazg
dupA trebuintg a sg da pe totti anuld la prea-puternica In-
pgrAtiie, i ceia ce va fi pentru trebuinta amindurora eparhii-
lord, lacuitori lord aU' vole de la prea-puternica InpgrAtile
sg sg negutgtoreascg dupg a lor plgcere cu rodurile pl-
mintului §i ale miinelord lorti. aril pentru ale branii si alte
trebuindoase ce sg cer de la aceste doog eparhii, i pentru
cumpArgtoarea lora dupg pretulti ce sg politipse§te, i pentru
plata lora de cgtre miriia inpgrAteascA, si pentru sarcina ce
priveste asupra boerilorii Divanului, ca si. taie si sg ho-
tgrascg pretuld acestord lucruri de ale mincgrii cindd
O. va ivi vre-o prigonire, sg sg urmeze dupg cele de mai
nainte intocmiri cite sg cuprindu in prea-innalta porunca
ce printi hatihumaiumq s'aU datU in l'6 1802, sgvArsin-
du-sg de acumti innainte cu toatA osgrdiia.
$i cl bOeril a -amindurora eparldiloKil sg sIvArsascg po-
runcile Domnului lord, fiindti plecati §i supusi Ulu tutu chi-
puld, §i Domnii sAnta popriti de a pedepsi pg a lor boeri
dupg a lord vointg, numai dind vre-o bgnuialg, fgr' de a fi
Infiintatd §i adevgratg ving ; lard, dovedindu-sg vina, sA
sg sAvAr§ascg osAnda, dupg obiceiulU §i orAndu[ialla pgmin-
tului.
$i cg, fiindcg dinti rAzvrAtirea ce Ind urmg s'au intgm-
plata la amindool eparhiile, s'ati pricinuitti vAtimare la buna
orAnduiall a oblAduirii, datord este DomnulU, inpreung cu
 eHATULI DlN 4826 AL TERIl-ROMXNE§T! 57

boeriT DivanuluT, sa s[a] osarduiasca la cate privescii spre in-

bunatatirea acestord eparhil, care sta in a lora destoinicie 1.
toate acele mijloace §i chipurT ce vorti fi pentru in-
bunatatirea lorU, sa sa. intocmeascai §i far' de prelungire sa
sa savar§asca. Iarii, care acestea, pa langa schimbarea in-
tocmirir ce s'aU facutil acumU, fiindca s'aU hotaratti a sa
pazi dreptatile §i preveleghiurile acestorii tarT intocmal dupa
prea-innalta porunca ce s'aU data prin hatihumaiumii, adlo-
gändu-sa inteansa §i ponturile ace§tiT schimbarT, a noastra
inparateasca vointa este de a sä innoi inteacesta§1 chipü ca
dinU i 1217 g innalta porunca ; carea, innoindu-sä, s'ati scrisil
§i s'aU trimisii.
It! poruncimU darti tie, numitule Domini alu TariT-Rumi-
ne§ti, sa facT cunoscuta coprinderea ace§tiT prea-innalteT po-
rund, de fata cu Mitropolitu, episcopiT, igumenil §i tot!
boeril §i ceilalt1 lacuitorT raele, §1, publicuindü dreptatea §i
rnilostivirea Inparatii Mele, sa-T incredintezi pe totT ca, in
catä vreme, atatU boeriT, catti §i celelalte raele din Tara-
Rumineasca nu sa vorti abate dind calea dreapta, savarOndii
datoriile supuneriT §i plecaciunir, §i, supuindu-sa la innaltele
porunct ce si daii, vorti fi ravarsate cu indestulare milile
§i bunatatile in dreptele zile ale stapanirii mele-catre toate
raelile §i supqii cef slab! §i neputindo§i, §i vorti dobandi
necontenitti toate cite privescU spre alti lora rapaosil §i
odihna.
Iarti tu, numitule Domnii, §i cel dinii urma ta, far catii
vet! inplini datoriile supuneriT voastre §i buna cuno§tinta a
inparate§tilorti noastre catre voi marl facerT de bine, §i vet1
savar§i §i yeti inplini toate cute sä certi prinU maT susa-ara-
tatele inparäte§tile noastre poruncT, sa fitT incredintati cg,
de nu sa va arata vre-o gre§ala a voastra, dovedita §i bine
cunoscuta, pricinuitoare 1e scoaterea §i schimbarea voastre,
1 Despre .Regulamentul Organic ce se va face (et ces mesures fe-
ront l'objet d'un raglement genera pour cheque province, lequel sera mis
inimédiatement a execution" ; Sturdza, /. c., p. 317), comunicalia tur-
ceased se ferefte de a porneni ceva.
2 1802.
b8 HATULs DIN 1826 AL Will-RUMANMpl

nu vetf avea grija de scoatere, §i vett raminea in Dornniia

Taril-Rumine§tr, precum5 s'ail zis5. i, nu numai de catre
Inparatiia Noastra sa voril pazi toate mai sus5-aratatele pon-
turf ale preveleghiurilor spre lini§tirea §i rapausul5 tarit (care
s'ail data Inca dinii zilele prea-fericituluI stramo§uluT nostru
Su Rand Mehmet53, ci sa va face §i toata silinta de a nu
sä stramuta catu§f de putina §i din5 partea marilorü rnief
Vizirl §i slavitl dregatorx a Inparätii Mele. i Inca §i ce! ce
lacuescil inprejurii, pa langa. Dunare, dancoM §i dancoace,
marl §i mid, sa. nu indrazneasca a face vre-o nrmare in-
potriva ace§tif intocmirt ; iar5, cndü inpotriva vor5 indrazni,
dandu-sa. de §tire, sA vorii pedepsi. Dupa ce darti vet face
cunoscuta cu incredintare, tu, numitule Domnii al5 Tgril-
Rumine§tf, catre top boeril §i cel1a1i pgrnintenr pi tgrii
coprinderea ace§til inparate§tit noastre porund, sa-T pova-
tue§ll §i A. le porunce§tY a fi rug-Atoll napristen5 pentru
indelungata viiata §i neclintita stare a StapaniriT Mele, fe-
rindu-te de orfce urmare inpotriva. A§a sa §tif, §i fir lucre-
dintatil la semnuld Mied cel5 sfantii.
Scrisii la sfar§itulti sfantuluI Ramazan5, ltu 1242 2.

La 12 Octombre 1826 consulul prusian din Bucu-

re§tf arata. ca Grigore-Voda Ghica e veser, ca §i cum
i s'ar fi adus la cuno§tinta invoiala ruso-turca, care
se incheiè InsA numai la 7 ale lunir dui:a stilul nor'.
Siguranta el s'a iscalit conventia o avura cercurile
bucure§tene numai la trecerea ata§atuluf de ambasada.
frances, marchisul de Valmy, care ducea, cdtre stir-
§itul lut Octombre, o copie autentica a acestul act la
Paris. Acela§! consul §tie la 26 de clausa alegeri! DQr11-

8 E fabula privilegiilor date TeriI-Rominegti de Mohammed al 1V-lea

( 1687). Ea a fost nlscocitli cu prilejul negocierilor paciI din Chiuciuc-
Cainargi, cind boieril gtiurá, pe aceasta bag'i istoricP, 0 at ajutorul Ru-
siel biruitoare, si sniulgi cea d'intiiii recunoagtere de drepturi. V. Genea-
logia Cantacuzinilor, p. 537.
4 JOS, In dreapta S'ati procititii gi este intocmai : Riid[u]c[nic] Stol-
[nilcu. Acesta a pistrat i alte acte.
 DATULD DIN 1826 AL TERII-RONANEF 59

nului de catre boieri §i crede ca mai este una care

da voie acestuia a-§i hotari ce re§edinta voie§te. Solii
turd cari se intorceart de la Akkerman, (murahasib,
erail abia pe la sfir§itul lui Novembre la Foc§arti (so-
sesc la 20) ; de aid trecura grabiti spre Constantino-
pol, prin Silistra 1.
Hatihumaiumul fu comunicat numai Divanului dorn-
nese, in taina. Aceasta se facuse acum la 24 Maiii,
cad altfel nu s'ar fi discutat atund, la Mitropolie, in
trei §edinte, dreptul lui Beglicgi-Aga, venit cu firman,
de a stringe oile de mumbaid2. Sosise, in adevar, la
19 ale lunir, §i la 27 el era cpublicat,. Consulii ii dis-
cutail in Iulie 3. In Novembre Alecu Filipescu-Vulpe,
Iordachi Filipescu, tefanica Balaceanu §i Alecu Vi-
larg lucrati acum la proiectul de reforme '. Influenta
consulatulul rusesc ajunsese covir§itoare, §i ea aduse
scoaterea fiului mai mare al lui Ghica din dregatoria
de Ban 5.

in ce conditii s'a fácut tpublicareav 'in Bucure§ti, nu

§tim. In Ia§i insa, hati§eriful fu dus la manastirea Ga-
lata. De acolo-1 iea fiul lui Ioan Sandu Sturza, bei-
zadeaua Iorgu, cu alaiii. Domnul 11 prime§te incunju-
rat de boieri. Divan-Efendi, secretarul turcesc, ii ce-
te§te. Consulul frances Lagan spune ca impresia a fost
mare (tune grande sensation), nu pentru innoirile ce
se dadeaii in vileag, ci pentru ca nu era vorba de
inlaturarea lui Voda, §i poftele de Domnie trebuiail
ded ankinate. Acest agent diplomatic caracteriseaza
hatul foarte bine, spuind ca nu era decit o repetire

1 Hurmuzaki, X, pp. 378-9, 381 ; Acte qi fragmente, II, p. 719,

n-le 1, 2.
2 Hurmuzaki, X, p. 417, no. MI.
3 ibid., pp. 418-20, n-le DIV-v I anexele.
4 ibid., p. 431.
5 V. izvorul iritat in nota urmittoare, pp. 348-9.
80 CHATUL3 DIN 1826 AL TER1-ROMANE§T1

a celuf din 1802, cu adausul tratatuluf din Akkerman1.

Aid cererea de 30.000 de of, cdupl moda veche fu
rgspinsA, cu ajutorul consulului rusesc.

I sCe hatti-chérif n'étant qu'une repitition de celui do 1802, avec

1'addition du traité d'Ackermanai M. Demetrescu, in Archiva socie-
tcitii ftiinfifice 0 literare din clae, WI, pp. 345, 347-$.
 VIII.

ACTE PRIVITOARE LA MOSIA COMARNIC.

(Dupi copiile din archive d-lui G. Or. Cantacuzino )

I.
Cu mila Jul Dumnezed Jo Mihnea Voevod §1 Domn
al TeriT-Romane§tT, fiul mareIuT §i prea-bunuluT Alexamdru
Voevod, dat-am Domnia Mea aceasta porunca a Domniel
Mele boierilor Domnief Mele BanuluT Udri§te §1 Postelni-
culut Staico, §i fiilor lor citi Dumnezeti li va darui, ca sa
li fie lor satul Comarnicul, cu tot hotarul, pentru ca ad
fost a lor veche §i dreapta ocina de la pArintl. Iara sem-
nele lor sa se §tie, vechile hotare de spre partea CornuluT,
unde era ma! de nainte vreme Valea-Hiaralor, pang la Frunzu,
§i pAna in Prahova, la Corn. Iarl dupe aceia Udri§te Banul
§i Stoica Postelnicul ad avut pill innaintea Domnief Mele
cu niandstirea de la Mislea §i cu megie§ii de la Corn, anu-
me : Mircea, §i Albu, §i StAnciucu, §i Vlad, §i cu ceta§il lor ;
§i a§a graiaii ace§tI de maT sus numitT megie§T §i mAnAs-
tirea de la Mislea ca sä iea ef din mo§ia Comarnicul mai
mult deeit ad tinut pana atund §i sa li sä iea lor curaturile
lor. Drept aceia §i Domnia Mea am cautat §i am judecat
dupe dreptate §i dupe lege, cu tot! cinstitil boerT at Dom-
nie Mele, §i am dat Domnia Mea megia§ilor de la, Corn
§i calugarmilor de la manastirea Mislea lege doTsprezece
boierT sä jure ca O. treaca de vechile hotare, precum ad
zis eT, cu cei 12 hoer!, §1 atund sa iea mai mult din aceastl
pomenita movie. Iara megie§iT de la Corn §i calugariT de
la Mislea nu ad putut sa. iea jurAmintul nicl ae cum, §1 ad
ramas numitiT megie§1 §i calugariT de la Mislea de jurAmint
62 ALTE PRIVITOARE LA MO.*IA COMARNIO

innaintea Domniel Me le. Deci am dat si Domnia Mea boie-

rilor Domniel Me le, Jul Udriste Banul si hal Staico Postel-
nicul, ca sa li fie lor satul Comarnic, ce s'a zis mai sus,
mosie vecinicl statatoare, lor si fiilor lor, nepotilor §i stra-
nepotilor, si de nimenea neclatitg, dupe zisa Domniei Mele.
Iata si martori am pus Domnia Mea pe boierul Mitrea,
Mare-Vornic, si Iva5co, Mare-Logofát, §i Durnitru, Mare-
Spatar, §i Constantin Frangopulo, MareVistier, §i Radu
Comisul, si Horvat Stolnicul, §i Gontea Pgharnicul, si Dan-
ciul, Mare-Postelnic ; §i ispravnic Mitrea, Marele-Vornic. $i
am serfs eil, Hristodol, in Scaunul orasului Bucuresti, luna
Iunie 4, anul 7089 [I581].

II.

Dup a. luminatä porunca. a Prea-tringltatului nostru Domn

Grigorie Ghica Voevod, ad avut judecatd innaintea noastrà
dumnealui fost Mare-Sgrdarid Unase cu Ruminii din sat
din Comarnic, judetul Prahova, anume : Stan Cojocariu
Pircglabul, si Stan Bleju, §i. Vlad Muzgureanu, si Buda
Cernat, pentru muntele Floreiul, de pe linga apa Prahovei,
zicind dumnealui SArdarul Tänase cum ca are parte in acel
munte, de la boierii Filipesti, si ca eel de mai sus numiti
sgteni §i cu cetasii lor din Comarnic nu-1 ingaduie ca sa
stapineasca muntele. S'aii intrebat si cel de mai sus zisi
Comarnicent, ce ad sa raspunza, li ei ad raspuns cg acel
munte Floreiul este al lor de mo§tenire §i cg cu nedrept
1-ad calcat boierii Filipe§ti. Am cerut Comarnicenilor arti
doveditoare ca muntele este al lor, si nu ad avut nicio
carte sa arate. Iarg dumnealui Tanase Sardariul ni-ail Ina-
ti§at zapis din anul 7164 [----1655-6], a lui Dumitrascu Capi-
tanul din Gherghita, in care scrie ca ail vindut raposatului
Pang Spgtarul muntele Floreiul de pe linga apa Prahovei;
ni-ail mai al-Mat Inca si un hrisov, cu anul 7048 [ 1539-40],
al raposatului Domn Radu Voevod, fiul Radului Voevod
cel Mare, prin care da in stapinirea Jul Mihnea Vistierul
partea din muntele FloreiuI a fratilor 14 Radu §i Vlad.
 ACTE PRIV1TOARE LA MOSIA COMARNIC 68

Din care cArp s'ail dovedit a oameniT din Comarnic nick,

treabl nu ail cu muntele Floreiul, ci a este bunA dreaptd
a lui TAnase SArdariul cu pArta§iI lut
DecT, dupA cercetarea judecatiI ce am acut, am dat
cartea noastrA de judecatA dumnealuT TAnase SArdariul,
ca sA-§T stApineascA partea sa din muntele Floreiul cu pace
din partea sAtenilor cornarnicenT, pentru cA a§a am gAsit
noT cu cale §i cu dreptate. Aceasta scriem.
1751, Iunie 20.
Barbu VAcArescu, Mare-Ban ; C. NAsturel, Mare-Vornic ;
Constantin Brincoveanu, Mare-LogofAt ; Stefan VAcArescu,
Mare-Vistier.

AdecA ell, CrAciun, dat-am credincios zapisul midi la

cinstitA mina dumnealuI Mil-lair' Cantacuzino, Mare-Vistier,
piecum sA se §tie cA, avind eil un munte in judetul Pra-
hova, ce se nume§te Gegul, §i care se hotArA§te pe de-o
parte cu muntil mAnAstiril Sinaia, iar, pe de alta, cu un
munte al dumisale numit Stina-DoamneI, §i, pe de altd
parte, merge pAnA in vadul PrahoveT, §i avind eu acum
nevoie de banI, iar dumnealuI protimisindu-se de a-1 cum-
Ora, i, 1-am vindut dumisale pe banI gata, talerT 300, din
hotar pAnA in hotar, a§a precum sint semnele puse de
hotarnicl. Am mat dat Inca dumisale §i zapisele cele vechT,
iar dumnealuT mi-ail dat top baniI de maI sus zi§I deplin
in mina mea. Drept aceia am dat §i eil acest credincios
zapis al mieil, ca de acum innainte sA aibA a stApini acest
munte dumnéaluT §i coconiI dumnealul in bunA pace de
dire mine §i de cAtre tof neamul mieu. Pentru cA am
vindut dumisale de bunA voia mea. Si, pentru maT adevAratä
credintA, am iscAlit cu mina mea, find fata §i alp boierI
marturI, cari se vor iscAli.
Iulie 7, 1752.
CrAciun, copil-din-casA, adeverez.
64 ACTE PRIVITOAhE LA 100$1A COMARNId

IV.

Prin acest al mieil credincios zapis incredintez la mina

varulul mieil Mihaia Cantacuzino, Mare-Vistier, cum sa. se
§tie ca, avind noI 6 munti ce ni-ati lamas tioul de la pa-
rintil no§tri, anume Zamora §1 Manole Vornicul..., care se
afla in judetul Prahova, §i, fiindca ace§t1 munt1 neim-
partitI i-am stapinit pana aeum de-avalma nor cite§I tref,
adeca o parte am tinut-p ea, alta väru-mieti Mihai §i alta
fiiI raposatulul unchiu-mieii Pirvul Cantacuzino, fost Mare-
Postelnic, anume avind ea nevoie de ban!, mi-am facut
partea mea din ace§tI munt1 vinzatoare, §i, protimisindu-se
dumnealui, §i ca ruda a mea, m'am invoit cu dumnealur
de buna-voia mea, §i i-am vindut partea mea, adeca a treia
parte, cit mi se cuvine mie din fiecare munte, pe ban1 gata,
talerT 18o, pe cari bani i-am §i primit deplin in mina.
Dec! sa ail:a dumnealul sa, stapineasca in pace, atit de
catre mine, cit §i de care óellalt1 ver1 at mid, §i a tot
rleamuluI miea, §1 dumnealu1, §i coconif dumnealuI cit1 Dum-
nezea II va darui. $i, cind s'aii facut acest zapis, s'ati aflat
la aceasta invoiala §i alt1 boied marturie, cari se vor iscali.
Iar, pentru mai adevarata credinta, iscalind, mi-am pus §i
pecetea spre dovada.
Martie 5, 1759.
(Pecetea.) Serban Cantacuzino, vinzator.
Anastasia, sotia sa, vinzatoare,

V.

Adeca ea, Nicolae Argintoianu, fost Mare-Setrar, impre-

unä cu sotia mea Pauna, fiica raposatulur Tanase, fost
Mare-Paharnic, incredintam cu cartea noastra la mina prea-
iubitorulul de Dumnezea episcop Antim, precum ca sa se
§tie el, avind raposatul socru-miea o mo§ie In judetul Pra-
hova, adeca a patra parte din Comarnic, §i cu muntil ce
se numesc Floreiul, pe jumatate, care este Slomna §i Gur-
 ACTE I'RINITOARE LA MOVA COMARNIC 65

guiata, §i Pietricioaia, §i Smeura, §.1 Fata, §i Dosul, §i Turda,

§i Beleile, §i Podurile, impreund §i cu Ruminii, cit se va
alege partea socru-miea, toate acestea le-a fost pus rapo-
satul socru-miea zalog la Prea Sfintia Sa, Inca din anul
1751, dindu-i §i zapisele, §i cartile, §i §i alte hirtil vechi ce
mai avea pentru aceasta mo§ie, pentru taleri 1.500, §i cu
dobInda lor, cite cloud la zece. Iar, dupa moartea lir! socru-
miea, mai trecind Inca [aril] §i, neputind eu sa o scot din za-
logire, indoindu-se banii, dupl depart-area vremii, cari ban!
se adunaa la 3.000 [de] taleri, §i nedindu-mi mina de-a o
mai scoate, din buna noastra vointa am Vindut-o Prea Sfin-
tie! Sale, läsind-o sa-t fie statatoare pentru ace§ti ban!. Iar
Prea Sfintia Sa a spart zapisul de datorie al socru-mieil.
Dec! sa aiba Prea Sfintia Sa a tinea §i a stapini aceasta de
mai sus ,zisa mo§ie, cu Rurninii §i cu muntii, in buna pace,
din partea mea §i a tot neamului mieu ; iar, daca se va
tirnplà sa se mai gaseasca §i alte niscareva cart! vechi,
adeca zapise, scrisori §i hrisoave a acestei mo§li §1 munti,
afara din cite aa fost dat socru-miea Prea Sfintiei Sale, sa
am a le da §i pe acelea. Iar, de vor raminea, sail la mine,
sag la altcareva din nearnul miea, sà ramlie tara de nick)
tarie. Si, pentru mai adevarata credinta, ne-am iscalit
amindoi, puindu-ni §i pecetile noastre spre incredintare.
Ianuar 20, anul 1762.
(Pecete.) Nicolae Argintoianu, fost Mare-Satrar. (Pecete.)
Palma Argintoianca, adeverez.

VI.

Prin aceasta carte carte a mea incredintez la mina dum-

nealui Mihaiti Cantacuzino, Mare-Vistier, precum sa fie §tiut
ca, la anul 1751, imprumutind ea pe raposatul Tanase Pa-
harnicul cu taler/ 1.500, cu zapis §i cu dobinda, pentru cari
bani mi-aa fost pus zalog mo0a sa de la Comarnic, din
judetul Prahova, a patra parte ce se cuvenia lui, impreund
§i cu rnuntii, adeca Floreiul jumatatef ce este la SIom, §i
Vol \\1. 5
68 AdrE PRIVITOARE LA MOSIA COMAilNle

Petriceaua, §1 Smeura, §1 Fata, §i Dosul, §1 Turda, §i Be-

leile, §i Podurile, §1, afara de ace§t1 muntl, vi mal sus zisa
movie a patra parte, peste hotarul Comarnicul, §i cu toate
zapisele vechi §i hrisoave, §i, trecind la mijloc anT [ ], nu
mi-ad dat banil. TImplindu-se, apol, O. moara Tanase Pa-
harnicul, ad ramas banil miel neplatitI, cari, socotindu-se
pana la moartea htl, s'ad adunat, capete §i dobinda, talerl
3.000. Dupa aceia am mal ingaduit pe mo§tenitoril 14 adeca
pe fie-sa, Patina, §i pe sotul eI, Nicolae Argfntoianu, Inca
aril [ ], §i, neavind sä-rnI innapoieze banil, mi-ad lasat
muntil de mai sus zi§1 §i cu mo§ia, ca sä le stapinesc eri
de-a pururea, dupa cum §i zapisul arata. Care mo§ie §1
mung facindu-le §i ell vinzatoare, §i protimisindu-se dum-
nealul Mihaiti Cantacuzino, Mare-Vistier, ca un vechid mo§-
tean al muntilor din Prahova, §i parta§ §i vecin acestor
mo§iI, m'am invoit cu dumnealuI pe ban! gata talerl 2.000,
adeca doul mil, cari ban! mi i-ad numarat deplin in mina.
Asemenea §i ea i-am, dat dumnealul zapisul SetrariululNi-
colae Argintoianu §1 toate cartile §i hrisoavele vecht. Drept
aceia sä aiM dumnealul §i coconil dumnealul, citI Dumnezeii
if va darui, sa stapineasca cu pace, atit din partea mea,
eft §i de care tot neamul mieti. Si, spre mai adevarata
credinta, m'am iscalit mai jos, puindu-ml §i pecetea. S'ail
mat iscalit §i altI boierI martorl.
Ianuar 13 (23 ?), 1762.
(Pecetea.) Antim episcop, adeverez.
Nicolae Argintoianu, marturil.

VII.

Din luminata porunca a Prea-innaltatuluI nostru Domn

Alexandru Scarlat Ghica Voevod, vataful de aprozt a infa-
ti§at innaintea judecatil pe Joan unchia§ul, Petru (?) §i Neagu
Buliga, §i Stoica Cojocarul, §i Radu Negroiu, vechill §i altor
sätenl din Comarnic, judetul Prahova, §i am cercetat jalba
ce ad dat Prea-Innaltatuluf Domn, zicind a el ail un munte
 ACM PliIVIIOARE LA MOSIA COMARMC 67

de cumpdratoare de la Rauta Brasoveanul, anurne Floreiul,

in acel judet Prahova, si ca ail pierdut zapisul de cumpl-
ratoare, iar ca. muntele 1-ail stapinit el, vinzind venitul lul
egurnenulul de la mänastirea MarginenT, §i ca., de opt ani
incoace, ail zis ca acest munte s'aii calcat de dumnealuT
Vornicul Nicolae Dudescu si de dumnealul fost Mare-Clucer
Filipescu. Apol, fiind de fata si dumnealul Clucerul Filipescu
si vechilul dumnealul, Vornicul Dudescu, ail rdspuns cum
ca acest munte Floreiul, impreuna §i cu alp muntl de-acolo,
si cu satul Comarnic, sint ale dumnealor, aratindu-ni ye-
chilul dumnealul Vorniculul si o carte de judecatä, iscalita
'de maril boierl si intarita. de raposatul intru fericire Domn
Scarlat Ghica Voevod, prin care se dovede§te ca, aceasta
mosie si muntil fiind fost vindute de raposata Spätareasa
Stanca catre fostul episcop Antim, in pret de 70.000, im-
preuna cu acea judecata, le-a rascumparat parintele Cle-
ment Dudescul, si o carte de alegere a acelor muntl, care
se vede cä din porunca domneasca s'a facut la fata loculul,
fiind iscailta si de Bunea, fost Logofat de Vistierie, §i de
Gheorghe Mihalache, si Vasile, vataf de plaid. Cali ace§t1
sätenl fiind fost de mal innainte vreme c1acas1 at neamuluI
dumnealuT, innainte de a fi iertap, erail volnicl de a se
hrani pe zisa mo§ie, cari, de la o vreme, ramiind §i datorr
din darile lor, au fost luat voia de la stapina mosiel de all
vIndut venitul acelul munte, aratindu-ni pentru aceasta
dumnealul Clucerul §i diata tatalul sail Grigorie Filipescu,
fost Mare-Clucer, din anul 7246 [ 1737-8], prin care arata ca
muntele Floreiul este al dumnealor §i ca sa nu mal inga.-
duie pe c1aca§1 de a mat vinde venitul. S'ail mal vazut
Inca §i la mina dumnealut Mihaiii Cantacuzino, Mare-Vis-
tier, carp tot pentru muntele Floreiul, adeca un hrisov din
anul 7048 [ 1339-40], al raposatulur Domn Radu Voevod, fiul
Radulur Voevod cel Mare, cu care acest hrisov da in sta-
pinirea lul Mihnea Vistierul partea din muntele Floreiul a
fratilor luT, Radu §1 Vlad ; §1 un zapis cu anul 7164 [-1633-6],
al lul Durnitrasco Capitanul din Gherghita, in care scrie
ca ail vindut raposatulul Pana, Mare-Spatar, muntele Flo-
CIA ACTE PRIVItOkhE LA MOVA COMARNIC

reiul de pe apa Prahovet; §i o carte de judecata cu anul

1751, din zilele raposatulut toomn Grigorie Ghica Voevod,
iscalita de marit boiert, in care scrie ca §i atunct s'ad ju-
decat Ruminit din satul Commie cu Tanase Sardarul
pentru acesta§t munte Floreiul. Si, dupg cercetarea ce ati
facut, vazind cartile de mat sus si ca satenit n'aU avut
nicto carte sa arate, aü dat muntele Floreiul in stapinirea
hit Tanase Sardarul, ca sa-1 stapineasca e 1i cu ceta§it lut.
AU mat zis numitit Aleut cum ca muntele ce cer et este
altul, iar nu acela pe care il stapinesc boierit; insa din
cartea de judecata cea din zilele räposatulut Domn Gri-
gorie Voevod, de cind s'aU' judecat Tanase Sardarul cu
dimir, se vede ca pentru acest munte a tost judecata ; §i
atunct ef nu s'ail jaluit cà alt munte este al bor. Si, pentru
aceia ce Inca mat aratail boierit, cum ca acest munte li este
lor de cumpäratoare, afara de mo§ia cea de mo§tenire, se
dovede§te din zapisul vinzarit acestut munte, ce aI aratat
fost Mare-Vistierul, ca 1-au cumparat boieril de la altt oa-
ment, precum §i din ni§te alte zapise ale lor, cu care ail
fost vindut venitul, dupa vremt, manastirit Marginenit. Dupa
diata raposatulut Grigorie Filipescu, fost Mare-Clucer, se
dovede§te cd acest munte aü fost lasat de boiert pentru
hrana acestor bament, fiind c1aca§1, precum nict et n'ad
putut tagadui ca aü fost claca§t.
Dect, dupa zapisele ce se vad la minile boierilor, dupg
diata Clucerulut Grigorie Filipescu §i dupa cartile de ju-
decata, s'aU cunoscut ca acest munte este al boierilor, §1
raU se pornesc ace§tI oamenl, dupa cum s'a dovedit §i din
judecatile de mat sus. Hotärim ca boierit sä stapineasca cu
buna pace muntele Floreiul.
Aceasta pricina insa s'a mat fost cercetat §i cu Marele-
Vornic Dudescu §i cu Clucerul Filipescu, precum se arata
din cartea de judecata ce s'a dat la mina dumnealor, dar,
pentru ca in acest munte sint patru partt, adeca una care
a fost a Stancat Spataresel, pe care astazt o stapine§te
dumnealut Vornicul Dudescu, §1 o parte a dumnealut Clu-
cerulut Filipescu, care este inchinata la manastirea Margi-
 ACTE P-IIIVITOARE LA MO§IA COMARNIC 69

neni, iar celelalte doug Tarp care ad fost ale Paharnicului

Tanase, fiindca le stapine§te dumnealuI Mihaid Cantacuzino,
fost Mare-Vistier, am dat la mina dumisale aceasta carte
spre dovada, ca sa fie aparat din partea claca§ilor §i sa-§I
stapineasca partile sale in buna pace. Aceasta scriem.
Maid 17, 1768.
Constandin, Mare-Vornic ; Pirvu Cantacuzino, Mare-Ban;
Iordache, Mare-Vistier ; Radu, Mare-Vornic ; Nicolae, Mare-
Paharnic.
VIII.
Al Ungrovlahiet Grigorie adeverez.
Prin acesta adevarat al rnied zapis, incredintez la mina
Prea-Luminatei noastre Doamne Ecaterina, a Prea-Innalta-
tuluI nostru Domn Alexandru Joan Ipsilant Voevod, precum
sa se §tie ca, avind eü a patra parte din rno§ia Comarnicu,
precum asemenea §i din sat a patra parte, §i Inca §i din
muntele Floreiul tot a patra parte, care aceste 041 fiind
din vechime ale matu§e-mi, raposata Stanca Spätareasa,
le vindea dupa vremi raposatuluI episcop Antirn al Bu-
zauluI, pe cind era egumen la manastirea Marginen1. $1,
aflind raposatul tata-mieil, a cerut protimisis, ca mai de-
aproape ruda ce era cu Stanca Spatareasa, §i prin dare de
ban! au rascumparat aceste part!, adeca din rno§ie, din sat
§i din muntf. Pe care aceste mai sus zise part! de a mea
bung voie le-am vindut Luminatie Sale, in lel i000, adeca
una mie, primind tot! banif deplin in mina.
Ded, atit Luminatia Sa, cit §1 luminatele odrasle ale Lu-
minatie Sale sä alba a stapini cu pace din partea mea,
cum §i din partea a tot neamultil mieü, ca dreapta §i buna
cumparatoare a Luminatie Sale. Si, spre mai adeVarata
credinta, am iniarit zapisul acesta cu iscalitura mea, fiind
§i alt1 boieri marturI, cari §i-ad pus iscaliturile.
1775, Martie 25.
(Pecetea.) Nicolae Dudescu, fost Mare-Vornic, vinzator.
Nicolae Stirbeid, martur.
Dimitrie Ghica, martur.
Pang. Filipescu, fost Mare-Logofat.
70 ACTE PRIVITOARE Lk 110§1A COMARNIC

IX.
Din luminata porunca prea-innaltatuluI nostru Domn Ale-
xandru Ipsilant Voevod, vataful de aprozi aü adus la ju-
decata pe Stoica Cbjocarul, §i Stroia Gogul, §i Gheorgbe
al Popi, §i Cirstea Buturuga, §i Radu luI Du lama §i cu
toil ceta§il lor, Ruminil din satul Comarnicul, judetul Pra-
hova, Impreuna cu vechilul prea-luminatulul gheneral-m.aior
Mihaiü Cantacuzino §i al dumnealul Mare-Vornic Nicolae
Dudescu, §i al dumnealut Mare-Logofilt Pana Filipescu,
d'impreuna §i cu epitropul man4stiriI Coltea, zicind numitiT
Comarniceanl cum a tpt hotarul satuluI Comarnicu, §i cu
muntil de acolo, este mo§ie veche a lor, de la mo§l, de la
stramo§il lor, fara ca sa §tie el sä fi fost stapinita vre-
odata de catre niment alt, decit de neamul lor. Iar acum,
pe de o parte, cere stapinire luminatul gheneral-maior, iar,
pe de alta, dumnealul Vornicul Nicolae Dudescul §i dum-
nealur Marele-Logofat Pula Filipescu, precum §i manastirea
Coltea. i, intrebind noI pe nurnitii satenI de ati sa arate
cu ce dovedesc stapinirea lor, iar el ni-aii aratat un zapis
din anul 72311=1722-31 iscalit de Popa Voicu §i de alp' nouä
satenl din Comarnic, in care zapis scrie cum ca, muntele
ce se nume§te Floreiul fiind zlogit la manastirea Mar-
ginenl, iara el, mal avind nevoie de banI, s'ail dus la egu-
menul Cornelie §i aü mai luat cu imprumutare Inca 40
[de] talerI, §i sa aiba [manastireal sa ma! stapIneasca Inca
cincl anI, §i apoI sa ramile muntele iara§l al bor. AU maI
aratat el §i un alt zapis, cu anul 7236 [= 1727-8], iscalit tot de
Popa Voicu din Comarnic, §i cu altl satenl, asemenea la mina
egumenulul de la Marginenl, in care scrie ca, eel marl (40
§1 cu muntir fiind de mo§tenire, le lasa fiilor sal. Din aceasta
imparteala, de §i s'a dat, se vede ca a ramaS a se stapini
satul acesta, Comarnicul, de patru stapinI, adica de dol
Cantacuzinl §i de doI Filipe§t1, §i anume : dumnealul Vor-
nicul Nicolae Dudescu §i cu man4stirea Coltea, partea Can-
tacuzinilor, iar gheneralul §i dumnealul Logofatul Filipescu,
partea FiIipetibor. S'a mal vazut Inca §i o carte de jude-
 ACTE PRIVITOARE LA MOSI1 CONIARNIC 71

cata, cu anul 1751, in care se vedereazd cum a, pe acea

vreme stapinindu-se partea Voichitet Filipeasca de Atanasie
Paharnicul (care parte o stapine§te astazt gheneralul), avea
judecata [Voichita] cu oamenit din Comarnic pentru mun-
tele Floreiul.
Intrebind dar not pe Comarnicent ca sa arate cu ce
dovezt per et sa. stapineasca acel munte, et n'ad avut sd
arate nick) carte sati dovada, decit numat prin graid zi-
ceaii ca este al lor. A§a dar boierit hotarasc ca Comarni-
cenit sa nu se intinza mat mult de a mat cere stapinire pe
acel munte. S'a mat ivit apot §i o carte de judecata a ma-
rilor boiert, cu anul 1768, in care se zice cd oamenit din
Comarnic s'aii plins asupra dumnealut Vornicul Dudescu §i a
celorlaltt boleti stäpint at muntelut Floreiul, zicind cal acest
munte este al lor de cumparatoare de la Rauta Bra§ovea-
nul, §i ca tot ei 1-ati stapinit, incit et vindeati venitul lut la
manastirea Marginenil ; dar ca de opt ant incoace-1 calcad
numitit boiert de mat sus. Si, facindu-li-se §i atund intre-
bare de ad et niscatva carp sad dovezt, et ad raspuns ca
le-ail pierdut, §i iard§i, dupe cartile §i dovezile ce s'ail vazut
la boierit stapint, s'ati dat muntele ca sa fie supt stapinirea
lor, iar Comarniceanit sa nu mat aiba nictun amestec.
Asemenea s'ail mat vazut i la dumnealut Vornicul Dudescul
o carte de judecata i alta de hotarnicie, in care se aratd
ca, atit satul Comarnicul, cit i muntele Floreiul §i alt1
muntt, sint drepte mo§i1 ale boierilor Cantacuzint §i Fili-
pe§tt, §i cal oamenit din Comarnic, nu numat ca nu ad
vre-o parte in mo§ia Comarnic sad in muntt, dar Inca se
vad ca ail fost §i Rumint at numitilor boiert de neam. S'au
mat vazut Inca §1 la dumnealut Logofatul Filipescu o diata
a raposatulut tatalut sail, care zice ca, muntele Floreiul fiind
al acestor cloud neamurt de boiert, ei, pentru slujbele ce le
faceati oamenit din Comarnic, ii dedead venitul acestut
munte ca sa li fie pentru hrana vitelor lor, iara nu ca sa-1
aiba supt stapinirea lor de mo§tenire. S'ati mat vazut aseme-
nea §i la manatirea Coltea carp donme§g, prin care se da voie
tanastirit ça sa iea dijmal §i claca de la oarnenif ce sint a§e-
72 ACIE PRIVITOARE LA moqiA CON IFINIC

zati pe partea manastirii din movia Comarnie. Deci, dupa

cartile i dovezile ce s'ad [aratat], find muntele Flo-
reiul zalogit la manästire pe soroc de 22 [de] aril, din cari
trecind anT 16, §1 satenit mai avind iara§i nevoie de banT, a5
mai luat cu imprumutare tal. 4o, vi a5 mai zalogit muntele
Inca pe patru ant, §i ca sa aiba manastirea a mai stapini
Inca zece ani inainte, vi apoi sa ramiie al bor.
iar a mai scos §i alt zapis, cu anul 72424= 1733-41, al
lui Cosma, egumenul de Margineni, care scrie, in mina
tuturor satenilor din Cornarnic, cum ca s'ail invoit cu din§ii
ca A, fie al manastirli muntele Floreiul pe 14 aril, cite
12 taleri pe fiecare an, iar, implinindu-se sorocul acesta,
sa nu mai fie volnici [sateniii a-I vinde altcuiva decit
iaravi manastirii. Cari munti se vindeail spre pa§unare in
ace! ani. Iar acele zapise se vazura rupte vi neavind nici-
un temei5. Apo!' iarT i-am mai intrebat daca mai au ei
alte cart! saü dovezi §i sä ni arate, §i ei ail zis cä aü avut
multe, dar cà s'aii fost pierdut in vremea de razboill.
Am intrebat apoi §i pe boierii cari cereail stapinire, sa
ni arate cu ce dovezi cer ei. Si, mai intiiti, ni-a5 al-Mat
vechilul luminatului gheneral-maior un hrisov cu anul
7048 (= 1539-40], al Radului Voevod, in care se zice ca sa
aiba sa stapineasc k Mihnea Vistierul in muntele Floreiul
partea fratine-sail Radu vi partea fratine-sail Vlad, pentru
ca 1-ad cumparat. Ail mai scos §i un alt hrisov, cu anul
7089 [= 1580-i], 1 Mihnii Voevod, in care se zice ca sa
stapineasca Udri§te Banul §i Staico Postelnicul satul Co-
marnic, cu tot hotarul luT, pentru ca li este lor mo§ie veche
de la stramovi. i iar aü mai scos un hrisov al lui Mateiü
Voevod Basaraba, cu anul 7151 {= 1642-31, care zice cà sä
alba sä stapineasca Pand, fost al doilea Postelnic, fiul Stol-
nicului Dumitra§cu Filipescu, toata partea de movie din
satul Comarnic, §i cu Ruminii citi se vor alege partea moa-
§ei lor lunch. i iar a5 mai scos §i alt hrisov, cu anul
7158 [= 1649-50], tot al lul Mateiil Voevod Basaraba, in care
scrie ca Dumitra§cu Stolnicul Filipescul §i cu fiul sail Pana.
Logofatul ad cumparat de la jupanesa Ilinca a patra parte
 ACTE PIIIVITOARE LA MO§IA COMAIINIC 73

din Comarnic, cu Ruminil §i cu tot venitul cit se va alege,

in pret de 200 de galbeni, si cl aceasta este afarA de alt1 a
patra parte, tot din Comarnic, impreuna cu Ruminil §i cu
venitul cit se va alege, partea pe care o tin nurnitil boier!
de la stramo§ii Mr. AU mai scos apo! §i un catastih din
anul 7176 1= 1667-81, care catastih pe fiecare fata de foaie
se vede iscAlit §i pecetluit de Doamna Elena Cantacuzino
§i de eel tine! fil at sI, anume : DrAghic!, erban, Mihail,
Mateiil §i Gheorghe Cantacuzino, in care catastih aratA
imparteala casei sale, §i zice cd satul Cornarnicul, cu vecinil
262, §i satul Breaza §i Secarille cu vecinif, [cum s'a] vazut la
minile boierilor stapin!, se vedereaza cä sint 236 de ant
de cind merge stapinirea din neam in neam in aceste
douA neamurt de boierl. IarA.oamenif din Comarnic se vede'
cum a el, nu numa! a nu ail vre-o parte in mo§ia Co-
Mamie sail in muntI, dar c aU fost Inca §i clacasl la nea-
murile pomenitilor boerT pina in zilele lul Constantin Voe-
vod Mavrocordat, cind atund s'at dat voie de a se rAs-
cumpAra Ruminit, §i, de §i s'atl rascumparat el, se vede
insA ca iaü rAscumparat numal capetele lor §i pe ale co-
piilor lor, iar nu §i mo§ia. i mai ales ca nici se vecle vre-o
carte ca sa fi avut el vre-odata parte in aceastA movie
Comarnicu si in muntl, decit acele zapise ce s'ail arAtat
dintru intiiU ; care, cu toate acestea, find iscAlite (?) de dinsif,
nu pot se alba niclo dovadA sail marturie vrednica de
credinta ; §i, chiar de ar fi si avut, iarA.§1 se dovede§te, din
diata raposatulu! tatalul dumnealul Vorniculut Filipescu, care
zice ca, pentru slujbele Mr, se lasa de catre boleti acesti
Taunt! péntru pAsunea vitelor lor, nu insal ca sA alba §i
stApinire.
Drept aceia s'a hotarit de judecata ca sal stApineasca
numitil boierl §i pomenita manastire in pace §1 nesuparatl
de care oamnil din Comarnic, atit partile ce le aii in Co-
marnic, cit §i ale muntilor ce in fiecare.
1776, Fevruarie 13.
(IscalitI:) Grigorie al Ungrovlahie ; Dimitrie Ghica, Mare-
Ban ; Nicolae tirbeiii, Mare -Vornic ; Badea §tirbeifi, Mare-
74 ACTE PRIVITOARE LA MO§IA COMARNIC

Vornic ; Radu Vacarescu, fost Mare-Vornic ; Joan Iuliarth,

Mare-Logoat ; *tefan Pirscoveanu, fost Mare-Logofat ; Ia-
nache VAcarescu, Mare-Vistier.

X.

Adeca noi, satenii din satul Comarnicu, din judetul Pra-

hova, dam acest zapis al nostru la cinstita mina clumnealuI
Mare-Vistieriii Ianache Vacarescu, precum sk fie §tiut ca,
apucindu-ne pe noi ca sa facem claca §i dijma pe mo§ia
Cornarnicul, care este domneasca, cumparata, iarä not pri-
cinuind ca avem parte de mo§ie in Comarnic, §i ca sintem
§i mo§nenl, iara nu lacuitori acolo, nu am dat nici claca,
nici dijind. Pentru care apucindu-ne dumnealul ca sa se
judece cu noi, ne-am rugat de _ni-ad dat soroc, ca pina
la Craciun sa. avem A. aducem hrisoavele, zapisele §i car-
tile ce vom avea. laza ping atunci sa nu avem nick) su-
parare, nici pentru adeturile mo§ie1. i atunci, aducind
artile noastre, sa ne judecam, §i, de vom avea drept, sa
avem sa luarn mo§ia supt stapinirea noastra. Iar, de nu
vom avea, sa platim dijma §i claca, §i toate avaeturile mo-
§ier cite vor fi. Daca insa nu ne vom afla la mai sus zisul
soroc ca sa ne judecam, sa fie buna stapinirea dumisale,
§i sa avem a implinim toate avaeturile mo§iel ca ni§te lacui-
tor1 ce sintem acolo, iar nu §i mo§neni. i pentru credinta
ni-am pus numele §i degetele noastre spre dovada.
1776, Noemvrie 10.
Stoica Cojocaru adeverez ; Gheorghe Cioncu, Mihaiii
Petecila, Stoica Ceau§ul, Petre Bacanu, Mihaiti Botorita,
Dragu§ Olteanu, Gheorghe Jurulita, Burla Cernat, Cos-
tantin Bulduma, Tudor Toader.
*i am scris ed, Petre Logofatul, cu povata lor, §1 martur.

XI.
Anatord.
Io Alexandru Joan Ipsilant Voevod §i Domn a toata tara
Ungrovlahiel, dam slugil Domniel Noastre lui Durnitru
 ACTS PRIVITOARR LA MO5IA COMARNIC 75

Ceau§ul al Divanulul sa mearga. §i, precum mal jos scrie,

sa. urmeze.
(Pecetea domneasca.)
I777i Ianuarie 28.
Prea-Innaltate Doamne,
Satenil din Comarnic, judetul Prahova, cari locuiesc pe a
patra parte a mo§ieI ce este dreapta cumparatoare §i sta.-
pinire a luminatel Case a Inaltimii Tale, nu aii urmat de
a face clacd, dup a. obiceiul tarii, precum nicl de a da cu-
venita dijma lor, pricinuind cum ca acea parte din movie
este a lor, §i a rail a vindut gheneralul 1 Cantacuzino. Pentru
care, cu toate a §tiil ca. gheneralul Cantacuzino, pina a nu
vinde aceasta mo§ie, precum §i altele, mal intiiii a cercetat
toate pricinile pe care le avea cu ace§tI oamenl, prin ve-
chilul ce ail fost trimes la Divan, Costantin Nenciulescu,
fost al 2-lea Logofat 2, §i, dupa ce s'a intarit prin carte de
judecata §i s'a dovedit ca este dreapta mo§tenire a numi-
tulul Cantacuzino, a§a a facut apol §i vinzarea ;
Cu toate acestea insa, spre a nu mal fi el la indoiala in nicl-
un chip, ca li s'ar face vre-o nedreptate din partea mea, i-am
chemat ca sa vie la luminatul Divan al Marie! Tale spre
a li se face §i alta intrebare de iznoava, §i, venind el aid,
li-am zis ca sa ie§im la judecata, iara el, zicindu-mf ca ail
carp, dar ca nu sint la ef, m'ail rugat ca sag las pina la
Craciun nesuparatl de claca, §i ca, la Craciun, de nu vor
veni sa stea cu mine la judecata, sa fie §tiut ca nu aii
niclo carte, ca sint ni§te mincino§I, §i sa plateasca §i claca
§i dijma dupa .obiceiii, ramiind ca claca§I a! satuluI, dupa
cum ail fost §i pana. acum.
Dec!, fiindca de la Craciun ail maI trecut 23 de zile, §i
eI nu s'aii aratat sa vie nicl pinal acum, ca sail lamureasca
1 General rusesc. Banul Mihai Cantacuzino.
2 Om al VAcirestilor, el ajunge apoi Mare-Pitar ; era, Ind din vremea
cind era treti Logofit in 1764, proprietar al mosiel Viciresti-de-Ristoacii,
numiti dupii el 0: Pitarul. Triiieste inca biserica ficuti de el acolo, la 1784
(vol. XV, pp. 45-7).
76 ACTE PRIVITOARE LA MO§IA COMARNIC-

pricina, vederat este cd toate m*6.1-fie lor sint neadevdrate

§i viclene. Ci s6. fie luminata porunca Ingltimii Tale ca sd
meArgd mumba§ir zapciii, §i sä ia pe numitil säten1 sd-1
aducd inaintea ispravnicilor judetului, §i prin din§i1 sd. im-
plineascd §i claca §i dijma, sail sä incredinteze prin inscris,
supt a lor iscaliturd, cd et nu ail nic10 parte de tno§ie, §1
cd rele ail fost toate cererile ce ail fdcut, dupa cum s'a
dovedit §i din judecatile ce ail avut 0 mal innainte, 0 din
pornirea lor de acum ; sail sä-1 aducl aid. ca sd ma Ina-
ti§ez cu din§i1 §i sä ma mai judec iard§T innaintea lumina-
tuluI Divan al InnAltimit Tale. Iar hotarirea cea desavir§ita
ramine la Maria Ta.
1777, Ianuarie 17.
Al Innältimii Tale prea-supusi slue,
Ianache Vacarescu Vistier.

XII.

Cu pleaciune sdrutdm cinstita mina dumneavoastre, bo-

ier1 i§pravnicr.
Prin plecata scrisoarea noastrd cdtre dumneavoastre, cins-
tit! boied ispravnicI, aratdm no!, tot satul Comarnicul, de
la mic pind la mare, td, venind dumnealui Ceau§ul de copi1',
cu luminata carte a Prea-InnaltatuluI nostru Domn, pentru
pricina dijmeI satuluI, §i no! mergind in zilele trecute la
Bucure§tr, §i neavind la nof hrisoavele mo§ie1, am pus soroc
pind la Craciun ca O. venim cu hrisoavele. Am trimis
oamen1 dupa hrisoave,, §i a§teptdm zi cu ziud, dar Inca
n'ail venit. lard no!, vazind ca nu ni-ail venit oamenil tri-
mi§1 de noI, §i, dupd legdtura cu care ne-am legat prin
zapisul nqstru, pe care am dat-o innaintea Divanulul, vazind
cd ail trecut sorocul, ne-am dat platnia ca sd platim ve-
nitul mo§iel. Ci ne rugam dumneavoastrd, boier1 ispravnicr,
ca sa avem dreptate sd nu fim napastuit1, ca ar fi pdcat.
*i cum ni fi mila Dumneavoastrd. Tata cd trimitem §i ye-
1 De casi al Domnului. V. n-1 precedent.
 idTg PEIVITOMIE LA gO§IA COMAtiNtd 71

chill din partea a tot satulul pe Stoica Cojocarul, pe Gheorghe

Hagiu, pe Moise Scafa, pe unchia§ul Stoica Ciu§a §i Cos-
tantin Minciuna. $i, orIce vor face ace§tI de mal sus nu-
mit!, sa fie facut de tot satul. Si, pentrik mar adevarata
credinta, ne-am iscalit ca sä se creaza.
Fevruarie 15, 1777.
Micu Du lama, Radu Du lama, Stan Scafa, Mihaiii Mi-
ha[lahcu, Radu Hagiu, Dragoiii Micu, Gheorghe Pop[a],
Com§a Leoncea, Stan Zbina, Vasile Te§tepana.
$i am scris eii, popa Stoica, cu zisa a tot satulul.

XIII.

Adeca noi, sateniI din satul Comarnic, judetul Prahova,

dat-am credincios zapisul nostru . . . precurn sa se §tie ea,
cumparind Prea-Innaltatul nostru Domn Alexandru Ipsilant
Voevod mo§ia Comarnicul, a patra parte, de la gheneralul
Mihaiti Cantacuzino, iara nol scotInd la mijloc multe pricinuirr,
aratInd cum cä aceasta mo§ie, a patra parte, pe care ail
vindut-o [dumnealuI] gheneralul Cantacuzino este a noastra,
facincl rea vinzarea lid, §i trimitindu-se ispravnicelul ca sa
ceara venitul de pe aceasta parte de mo§ie, §i. noI aratindu-ne
cu nesupunere de a clacui §i a da zeciuiall dupa obiceiii,
ne-am dus cu jalba la Prea-innaltatul Domn, aratind cum
ca. noI avem hrisoave §i carp vecht §i zapise. Dupa care a
noastra nesupunere §i aratare a mo§ia este a noastrA, cu
hrisoave, cart! §.1 zapise, Innaltimea Sa, sorocindu-ne la ju-
decata, nol am aratat ca shrisoavele, cartile §i zapisele nu
le avem, fiind rapuse. Pentru care am fost cazut cu ruga-
ciune la dumnealuI fost Mare-Vistier Ianache Vacarescu,
punInd §i soroc de o luna §i jumatate, cu Inscris, ca vom
merge cu hrisoavele la judecata ; iar, dud nu ne vom tinea
dupa inscris, nid cu hrisoavele, cartile §i zapisele nu vom
merge sa ni cautam judecata, atund sA nu mal avem 'sa
maI facem nido cerere, ci sa dam dijma §i claca mo§iel.
ApoI, maI trecind §i peste acel soroc Inca doua luni, §i
 18 AdTE i3RIVIMAIIE LA MOIA coMARNIC

neducindu-ne cu hrisoavele §i zapisele ce am fost zis ca

avem, §i cunoscind §i not in§ine ca rad §i fàrà cuvint urn-
blam pricinuind §i straganind, din buna noastra voie am
cazut cu rugaciune, legindu-ne prin acest zapis al nostru
ca sa avem a clacui, sa §i dam zecivala din toate samanatu-
rile ce vom avea pe mo§ie, pe care a o stapineasca lu-
minata Casa a Innaltimit Sale cu pace din partea noastra §i
a tot neamulut nostru, cum §i a satenilor no§tri, pentru ca
rea a fost cererea noastra §i toate cite le-am zis not, pur-
tindu-ne cu vicle§ug. Iar, dacä vre-odatä we unul din al
no§tri ar umbla flcipd turburart viclene, ca sa nu dea dijma
§i claca, unul ca acela sa fie de mare pedeapsä §i urgie.
pentru mai adevarata credinta ni-am pus numele §i de-
getele noastre mat in jos, spre incredintare, fiind fata §i
altt marturt.
8 Fevruarie 1777.
Stoica Cojocarul din Comarnic adeverez ; Gheorghe Ciusa
de acolo, adeverez ; Stoica Ciusa de acolo, adeverez ; Moise
Scafa adeverez ; Costantin Minciunä adeverez ; Mihu Du-
lama adeverez ; Stan Scafd adeverez ; Radu Hagiu adeve-
rez ; Gheorghe Popfa] adeverez ; Stan Zbind adeverez ; Comp.
Moiceanu adeverez ; Vasilie Stepana adeverez.
Iara nof am fost vechill din partea tuturor celorlaltt sa-
ten! cu cartea bor...
Radu Dulama. adeverez, Mihalascu, Dragoiri Micu, Marin
fost al doilea Pitar, martur.
$i am scris acest zapis cu povata bor.
Costantin Capitanul, martur, loan Logofatul, martur.
acum, venind inaintea noastra Cirstea, §i Potorita,
§i Stoica Cojocarul, §1 Micu Dulama, §i Ciu§a, vechill fiind
§i din partea tuturor satenilor comarnicent, §i intrebindu-i
not daca acest zapis este al lor, el in§i§! aü zis ca al lor
este Vi ca de a lor buna voie ail dat in minile boierilor
ispravnict at judetulut Prahova. I-am mat intrebat aseme-
nea de ail mat gasit niscatva cart! pentru aceasta movie,
de ziceail cä i el ail parte de movie, §i ni-a5 raspuns ca
 Ac Tt PRIVItOARg LA MOSIA COMATINIC 7o

nick a5 ggsit vre-o carte, nick a ail. Neavind dar nicrun

fel de carte, rXmine acest zapis al lor de bung. credintg.
Aceasta adeverim.
1777, Dechemvrie 14.
Al Ungrovlahier Grigorie, Al Mirelor Filaret, martur.
Nicolae Dudescul, Mare-Ban, martur ; Nicolae Brinco-
veanul, Mare-Vornic ; Badea Stirbei5, Mare-Vornic, martur ;
$tefan Priscoveanu, Mare-Logofgt, martur ; Scarlat, Mare-
Logofgt, martur.
 IX.

ACTE PRIVITOARE LA Mt`_IA BRE AZA

(Dupi copiile din archiva d-lui G. Gr. Cantacuzino.)

I.

Milostiiii bojiiii loan Nicolae Alexandru Voevod i gos-

podar zemle ungrovlahiscoi dat-am Domnia Mea aceasta
carte a Domniel Me le cinstitului §i credinciosului boierului
Domniel Me le Iordache Cretulescu, Vel Logofat, ca sa fie
volnic de sà aiba a tinea §i a stapini toata partea de mo§ie
din satul Breaza, din judetul Prahove, cita ar fi a lui
Gheorghe Cantacozino beizadeh, fecioruI raposatului erban
Voevod, §i cu Ruining, §i cu muntele, §i cu tot venitul de
pretutindenea. Pentru ca, avind la acest sat, Breaza, 0111
de movie §i Gheorghe Cantacozino beizadeh §i Toma Spa-
tarul 1, ape, facindu-se e haini §i hicleani de catre puternica
Imparatie, s'ail dat din porunca Imparatiei toate satele §i
mo§iile lor pre seama domneasca. Deci §i Domnia Mea
Ine a. am socotit de am daruit pre cinstitul §i credincios
boierul Domniel Mele Iordache Cretulescu, Vel Logofat, cu
acest sat Breaza, intaiii cu partea Tomei Spatarul, dupa
cum arata intealta carte a Dornniei Mele ce am facut la
mina, iar acum i-am daruit §i partea le Gheorghie Canta-
cozino beizadeh, cita s'ar afla toata, ca sa fie de ajutoruj
case durnisale pentru .dreapta §i credincioasa slujba ce slu-
jesc Domniei §i taxi!. Intarind cu aceasta carte a Domniei
Mele ca sa fie §i sa stapineasca cu bund pace, neclintit de
catre nimeni, adeverindu-o §i cu cinstitii dregatoril Divanului
 kelt PRIV1TOARE LA MO5IA BREIAZA gi

Domniet Mele : jupan Radul Popescu, Vel Vornic, i jupan

Iordache Cretulescu, Vel Logofat, i jupan Dumitrache Ra-
madan, Vel Spatar, i jupan Grigorie Halipinschi i, Vel Vistier,
i jupan Manolache, Vel Clucer, i jupan Ianache Stamo, Vel
Postelnic, i jupan Niculae Roset, Vel Paharnic, i jupan
Mateiil Cretulescu, Vel Stolnic, i Costandin Baleanul, Vel
Comis, i Panaiot, Vel Sluger, i Grigorie Greceanul, Vel
Spatar, i Barbul Mere§anul, Vel Pitar ; §i. ispravnic Costandin
Vacarescul, Vel Logofat. Si s'a scris de Grigorie Logofatul
Contescul, biv treti Vistier.
In Bucure§tI, mesita Ghenarie 24, leat 7228 [... 17201.
Jo Nicolae Voevod,.
(Pecetea domneasca.)
Costandin Vdcarescul, Vel Logofat, procit.

II.

Copie scoasa intocmaI dupa cartea Ancuti Filipeaschi,

ce adevereaza pentru partea de mo§ia Breaza a sora-si
raposatel Maria! Filipeaschi, ce a lasat danie sfinte ma-
nastiri Margineni.
Adeverez printeaceasta carte a noastra la stinta manas.
tire Margineni, pentru partea de mo§ie Breaza, fara Ruminl,
a raposate sora-mi, Maria! Filipeasca, ca a dat-o danie
sfinteI manastiri Marginenl, §i. adeverim §i no1 cu iscalitura,
intarindu-se §i cu multe marturii vrednice de credinta.
Leat 7251 [---= 1743], Fevruarie 20.
Ancuta Filipeasca, Joachim arhimandritul Margineanul,
adeverez ; Pirvu Cantacuzino, biv Vel Serdar, martur.

m.
Dat-am cartea noastra de adeverintä Sfintiel Sale Orin-
teluI egumen de la Märginen1, chir Antim, pentru a., adu-
cindu:ni o luminata carte a Marie! Sale luf Voda Manea
I Halepligl, din Halep.
Vol. \xi 6
At AdTE PEIVITOARE LA MOVA BREA2A

i Dragomir de la Breaza, ce se numesc pe poreclea lor

Mrejnict (?), pentru 2 roate de moarl ce ad fost ale lor §i
ale altor dot tovarA§1 al lor, care aceastA moarA cu 2 roate
la alegerea §i hotArnicia moOet, fiindcA ad cAzut pe mo§ia
sfintet mAnAstirl MArginent de la Breaza, care a cumparat-o
de la dumnealut Costandin Filipescu, biv Vel Vistier, §i.
gAshld aceastA moarA zAlogitA de ace! dot tovarA§1 at lor
la altit, li-a intors banit Sfintia Sa acelora, §i a rAmas moara
jumAtate pe seama mAnAsfirit, §i jumAtate pe seama Mani
§i a bur Dragomir, §i, aducindu-ne aceastA luminatA carte a
MArii Sale lut VodA. ca A_ li intoarcA egumenul banit §i
pe partea lor, §i moara sA o pretuiascA me§ter morar, starea
ce va fi fost cind a cumpArat egumenul mo§ia, §i sä Ii
irnplinim banit ce li va face pe partea lor, am chemat fret
morart, fiind §i not fata, §i ail pretuit moara, fiind toate
lemnele vechi, §i inveli§[ul] cu toate hiarAle §i pietrile, §i toate
cite sint ale morit, cu cheltuiala zAgazulut, ca face talere
63 ; §i talere 41 a dat Sfintia Sa mat nainte lor, iar talere 22
am hotArit A. aibA a li mat da dupA pretuirel morit ce s'a
fAcut, dupA cum este luminata porunca MArii Sale lul VodA,
§i sA stApineascA Sfintia Sa pArintele egumen moara cu bunA
pace. Aceasta scriem.
Fevruarie 28, leat 7257 [= 1748-9].
Mateiii Cantacuzino, Vel Serdar.

IV.

Dat-am credincios zapisul mied la mina dumnealut Ni-

colae biv Vel PAharnic precum sl se §tie el, fiindu-I da-
toare rAposata muma mea cu zapis ot beat 1756, Aprilie
3, capete talere doA sute cincized i dobinda lor, talere
doä sute cincizect, ce se fac peste tot talere einei sute, care
bant neavind ed ca sA-t pldtesc cu ban! gata, dupl datoria
ce am ca un clironom ce sint, m'am aqezat cu dumnealut
de i-am dat mo§ia Breaza ot sud Prahova, ce se hotAre§te
cu mo§ia sfintet mAnAstiri MArginent i cu mo§ia dumnealut
Toma Cretulescu, biv Vel Ban, ce se nume§te iarA§T Breaza,
 ACTE PRP:ITO/ME LA MO§Ik BREAZA 83

drept talere §ase sute cincizeci, cu cari ban! platindu-se da-

toria raposatei maicaT, ce se cuprinde mai sus, am luat §1
in mina mea, ban! gata, talere una suta §i cincizeci. Care,
aceastàl mo§ie, macar cà a fost a raposatului parintelui midi,
dar, fiindca, cum mi s'a dat, atit mo§ia aceasta, cit §i al-
tele, din luminatul Divan al Marie! Sale Domnului nostru
Io Alexandru Ipsilant Voevod, cu carte de judecata, spre
implinirea zestrilor murnii mele, ci dar de acum numita
mo§ie, dinpreuna cu satul i cu circiumile ce se afla pe dinsa,
sa o stapineasca dumnealuf Paharnicul Nicolache §i coconii
dumnealur, cu pace de catre mine §i de catre tot neamul
mieti, dupa cum ail stapinit-o §i parintii mid, fiindu-I dum-
nealui mo§ie ohamnica §i statätoare. A cariea mo§ie za-
pisele cele vechi fiindcä s'aii rapus, nu s'aii dat dumnealui
Paharniculuf Nicolache. Si, pentru mai adevarata creclinta,
m'am iscalit, §i mi-am pus *i pecetea, iscalindu-se §i alit
boieri martorI, ca sa se creaza.
Anul 1775, Aprilie I.
(Pecetea.) Nicolae Paharnic, adeverez.
Nicolae Dudescul, Vel Vornic, martur.

V.

Adeca eii, Ivan Moraru ot satul Breaza, incredintez prin-

teacest zapis al mied spre a fi §tiut ca, avind, pe aceasta
mo§ie Breaza dintfacest judet Prahova, o darsta cu o roata,
dupa invoirea ce am fost avut cu stapinii mo§ii, cind le-am
fost facut intaill, am stapinit-o pina acum. Dar, fiindca acum
s'a cumparat aceastä mo§ie Breaza de Maria Sa Prea-
Luminata Doamna Luxandra Hangeri, am vindut-o Mara
Sale aceastä dirsta in drept talere cincizeci, cu buna voia
mea §i nesilit de nimenea, care bani i-am primit top deplin
in mina mea, prin dumnealor boieri ispravnici al judetuluI.
Si, spre incredintare, am dat acest zapis in care ne-am is-
alit mai jos, §i mi-am pus §i degetul la numele mieii in
loc de pecetie.
1799, Ghenarie 17.
84 ACTS PRIVITOARE LA MOSIA BREAIA

Eii, Ivan Moraru ot Breaza, vinzator, adeverez.

Popa Stoica ot Breaza, martor ; Ionitä Jelea, martur ;
Mihalache, proin vataf, knartur ; Costandin Pirvu, martur :
....p.apttpo.
Trecut in condica judetulut Dumitrache Condicarul.
Sud. Prahova.
Viind §i innaintea noastra, ni arata a de a lig buna voie
a vindut dirsta la Maria Sa Doamna, pe care si-a prirnit
si tot! deplin banil, dupä coprinderea zapisulul acesta ; pen-
tru care 1-am adeverit si nol cu iscaliturile acestea.
99, Ghenarie 26.
[Iscaliturile ispravnicilorl
 X.

CARTEA PATRIARHALA PENTRU SINAIA.

In culegerea sa de acte cu privire la proprietatile

Eforief Spitalelor Civile d. Al. Gala§escu a dat o tra-
ducere a cartil patriarhale pentru Sinala. Aflind vechea
traducere intre copiile de documente ale d-luf G. Gr.
Cantacuzino, o credem, ca fiind mult superioara, vred-
nica de a fi cunoscuta :
Gavriil, cu mila lur Dumnezeti, arhiepiscop al Rome1-
Noua §i a Toata Lumea Patriarh.
Nefiind lucrurile vremilor pururea tocmite §1 a§ezate in-
tr'o stare, ci, cind intr'un fel, cind intr'altul, iar alte orl
schimbindu-se §i. prefacindu-se, priimind multe felurl de pri-
mejdit dupa curgerea vremilor, socotit-aii cel cu intreaga
intelepciune, judecind lucrurile, sä intemeieze §i sä luta-
reasc4 lucrurile lor cele de Dumnezeii §i supt adevarata
unire sa le tocmeasca, §i, maf virtos, dumnezeie§t! §1 sfinte
find laca§urT, a le aduce supt chivetniseala §i stapinirea
MaririT Noastre, adec a. stintuluT patriar§esc, apostolesc §i de
toata lumea ScaunuluT, ca sa se invredniceze de a luf buna
chiverniseala §i iubita slobozenie, dupa al sail canonicesc
Qbiceiti, care a noastra Biserica cea Mare a luf Hristos ail
ci§tigat a darui lor lucrurT ca acestea, slobozenia fAra nicto
dare, ca, de toata lumea ferindu-se §i pazindu-se, Intru mar
multä sporire sà adauge,ca, intealt fel, neirnbogatindu-se cu
acea fel de chiverniseall §i purtare de grijä, ci supuindu-se
86 CARTFA PATRIARHALI PENT. SINA1A

supt stricaciune, vor cadea, §i intru nimic vor raminea.

DecT §i cer ce aü ostenit intru acele bune fapte, niclun
folos nu vor avea.
Drept aceia §i prea-cinstitul §i de tot bunul neam Spa-
tarul cel Mire al luminoaser Domnii Terii-Rumane§tr, chirio
Mihail Cantacuzino, al Cumpatarii Noastre iubit flu duhov-
nicesc, Intimpinind pre rfoT, in Odriiii fiind, ni-ail povestit,
prin mijIocul soborulur, cum ca, din dumnezeiasca rivna,
aU ridicat din temelie, in Tara-Rumaneasca, pentru spa-
senia sufletulur dumnealur §i pomenire neincetata Ittr, pa-
rintilor dumnealur, o . stintä §1 cinstita manastire ce se
nume§te a Prea-Sfintei Stapiner Noastre de Dumnezeu Nas-
Mtoarer, in. muntele de acolo ce se chiama Bucegiti, pe
margenea riulul Prahova, pre care §i Sinaia o aU numit-o,
bine facind, indemnindu-se de multa dragoste §i cucernicie
lur ce avea catre sfintul §1 de DumnezeU umblatul muntele
Sinai. i, poftind a nu fi numat zidirea zingura, ci §i bine sa-i
faca el, §i chivernisirea ef cu intelepciune socotindu-o, gra-
bindu-se, aU intarit-o cu carp' domne§ti §1 cu luminoase
hrisoave, a prea-luminatulur i prea-innältatului §i de Dum-
nezeil temator §i obladuitorulur Dornn Io Costandin Basarab
Voevod a toata Tara-Rumaneasca, fiul CumpatariLNoastre,
cel dupre Stintul Duh iubit, purtind grijà pentru aceasta
cinstita manastire, precum Dumnezeil iube§te, §1 cu multe
dumnezeie§tr darurr §i bogate daruiele impodobindu-o pre
ea, a fi de tot slobodd i faràl de nicro dajdie, precum §i
luminoasele cartr ace1ea§1 domne§tr cu de-amaruntul said.
Inca acest boier, ce s'ad zis mar sus,"aU zidit, precum au zis,
si alt monidrion 1, §i biserica, ce se nume§te a Sfintilor Ie-
rarhT, in Bucure§tr, ce se chiama Coltea, iar pentru spa-
senia sufletulur §i de pomenire neincetata.
DecT, pentru aceste cinstite manastiri au invrednicit §i pre
Cumpatul Nostru a le darui pre ele cu cita cucernicie s'ar
cadea §i bisericeasca cinste, iar de catre Biserica a le ade-
veri la slobozirea fail de nicro dajdie pana in veer. Drept

1 Ma ifistigari,
 'CARTE& PATRIAMIALA PENTHU SINAIA 87

aceia, cererea lui cu dragoste primind, buna fiind, §i pla-

cuta, §i spre bun gind cautind, scriem cu puterea §i cu
stapinirea DuhuluT Sfint §i adeverim prin mijlocul soboruluT,
d'inpreuna cu prea-sfintiti1 §i prea-cinstiti1 arhierel ce se afla
cu noT, celor intru Duhul Stint iubitilur fratT §i impreuna-
slujitorT, ca sfinta §i cinstita manastire ce s'ati zis, a Prea-
SfinteT StapineT Noastre de Dumnezeti NascatoareT, ce se
chiama Sinaia, care se afla in munteIe Bucegilor, linga riul
PrahoveT, precum scrie ale eT domne§t1 §i prea-lutninoase cart!,
a§ijderea §i cealalta din Bucure§tT monidrie §i biserica,
a Sfintilor Celor TreT-Ierarh1, care s'ail zidit din temelie,
precum s'ag zis, de la cela ce s'ail zis boierul Marele-
Spätar chiriu Mihail Cantacuzino, d'impreuna cu toate ale
lor ci§tigurT §i mo§iT cite s'aii dat lor, atit de mo§i1 staid-
toare, cit §i din dobitoace pornitoare, care acum vor fi, §i
dupa aceia cu mila luT Dumnezeti se vor face §i se vor
adaoge, sa fie §i sä se numeasca, §i de catre totT sa se cu-
noasca slobode, fara dajdie §i. nesupuse, §i de catre tot
obrazul necalcate, Ora in veciT vecilor. NimuluT nimica sa
nu fie datoare a da nicTun ban mic, nici MitropolituluT celuT
de pe loc, nici altcuiva ; destul numal arhiereului Mu! de
pe loc sa-1 pomeneasca dupa canonicescul obiceiti, iar alt-
cuiva sä nu ceara nicT de cum, avind tarirea §i puterea, §i
de catre a hoastra Marea luT Hristos Biserica scrierile cele
domne§tI, care s'ati dat sfinteT manastirT Sinaia, intru lucrare
nemi§cata §i neprefacuta. Iar cine dintr'aceste toate, sag
obladuitor, sati arhiereti, sag boier, sag cu stapinire, sati
alt cineva, mic sad mare, ar indrazni, orT in ce fel de chip,
sa razvrateasca §i sa clateascä slobozirea cea fail de dajdie
a sfintelor manastir1 ce s'ail zis maT sus, §i va ispiti pre
ele orT in ce fel §i le va supara, sail, din cele toate cite
scriii cartile domne§ti pentru ele, pana la o sirncea le va
calca, §i va strica ceva §i va pagubi manastirile acestea, cu
gind lacomesc §i cu mina iubitoare de rapire, impotriva luT
Dumnezeti luptindu-se, afurisit sa fie de la Domnul Dum-
nezeti Atottiitorul, §i blestemat, §i neiertat, §1 intreg dupa
moarte, in vecT, sa fie supt blestemul parintilor celor saw,.
88 CARTEA PATRIAIIHALA PENTRU SINAIA

nice§ti, §i vinovat focului celui ve§nic. Drept aceia, intru

adeverinta acestei slobozirl a sfintelor acestor láca§url,
s'aii scris §1 s'aii dat lor §i acest patriar§esc, soborificesc §i
adevarat a. scrisoare in membranV, adecA in cojneca, scrisl.
1702, Octomvriu 18.
(Isaliti :) Gavriil, arhiepiscopul Rome cei Noug. §i a
Toata Lumea patriarh, impreura cu dolsprezece episcopf
sobornici.

1 pergamelt
 XI.

CEA MAI VECHE TIPARITURA GRECEASCA

DIN TARA-ROMANEASCA.

La 1714 un Grec arturar, care era foarte bine lg.-

murit cu privire la cultura contemporang a veaculul
säii, pe care-I apärä de invinuirea Apusului cg ar fi
decgzut §i sAlbatAcit, Helladius, scrie, in Status prae-
sens Ecclesiae graecae (arl loc de tipArire), un capitol
intreg 1 despre tipografiile grece§tr din Tara-Romg.neascg.
El aratg cum-, tiparul elenic neputind sà rAmiie, dupg
darnicul VasileNodg) in Moldova 2, cPatriarhil Grecilor
§i alt1 Mitropolig §i oamen1 invAtatr, cari aveati o de-
osebita grij g. de tara lor,, s'ail indreptat la Domnul
Teri1-RomAne§t1, cerind ocrotireahi1. *erban-Vodg Can-
tacuzino stgrinià pe atund in Bucure§tr: Helladius
insu§1 o spune, el care i-a vg.zut adesea §i chipul, cicoana
regald, pling de maretie», in mänästirea Cotrocenilor,
in care a avut deci prilejul sg fie adgpostit intre cg-
luggri1 gred, a§ezatl de acest ctitor al lgca§ulul. Dar
se pomene§te §i altg. pgrere : acela cgtre care s'ar fi
ridicat ruggciunea pribegilor doritor1 de a rgspindi
art! in limba lor, ar fi fost c tatal acestuia), ded
Constantin Postelnicul Cantacuzino. *i. eruditul grec
adauge cà aceastà pgrere i se pare <mat probabilg).
1 Al 1I-lea, p. 10 0 urm.
2 Acolo s'a tipirit numaI .Tomosul" din 1642 al Patriarhului Partenie ;
v. Bianu 0 Hcidoq, Bibliogratia rominii veche, 1, pp. 119, 535-6.
90 CEA MAI lECDE TWARIIIJRA 6RECLASCA DIN TARA-110AIAISEASCI

Aceasth, tipAriturA. d'intAiu, cantacuzineascä, e Mar-

cada, in versuri politice,, adecà populare, in graiii
vulgar , (care cuprinde o povestire, ih ce chip fata
unuf Evreti foarte bogat, Marcada, ajunse a iubi pe
un tinar Grec, de care fiind rApith., ea fugi in Tara-
RomAneasca, i aicT, dupä ce s'a botezat, s'a i mN.ritat
cu el,. I se pare acestuT om InvItat cà aceast g. carte
ce impodobitä foarte elegant cu agrementele limbiT si
versurilor i istorieT insà§1, pentru a nu maT vorbi de
dragostea cuvioas i plinA de cuviintá ce se arath
acolo, cu care prilej se expun in chip minunat i pros-
tiile i nth-avurile tvreilor,. Ca a doua publicatie se
inseama. ilsprAvile lui MihaT Viteazul, 1.
1 Caput 11. De Typographia in Walachia et de libris ibi impressis.
Hisce ita male quamvis succedentibus, nunquam tamen Graecorum Patriar-
chae aliique Metropolitae ac eruditi ho nines, quibus maxima Patriae cura
est, tot periclis absterriti, quietem agere voluerunt, quin alia excogitarent
atque invenirent remedia, quibus hanc librorum inopiam sablevare valerent.
Ad Principem itaque Walachiae se contulerunt, suppliciter obsecraites, ut,
quia in Moidavia magnis periculis exposita res haud feliciter successerit,
huic negotio tutelam patrociniumque suum benigne concedere vellet. Primus
qui hoc annuit Graecis Princeps, Serbanus. Babodas (cuius imag nem re-
giam plane maiestatern prae se ferentem in Monasterio splendidissimo,
Cotruciani, a se aedificato, non procul a Bucuresti, mihi saepius videre
contigit) fuit, tit arbitror, sed alii patrem iam huius, quod magis credibile
est, fuisse constanler affirmant ; sub cuius auspiciis, Mercada edita est,
versibus politicis ; qui historiam quandam comprehendit, quo pacto ditis-
simi ludaei filia, Mercada dicta, ad amorem cuiusdam greed iuvenis per-
venerit, a quo arrepta Walachiam aufugit, ibique post sacrum susceptum
fontem uxor eius facta est. Liber sane & linguae & versuum & historiae
leporibus elegantissime adornatus, ut nihil dicam de pio modestoque inibi
comprehenso amore, qua occasione etiam Iudaeorum stultitiae & mores mi-
rifice exponuntur. Post hunc alius ligata oratione prodiit, qui Michael-Bees
vocatur, qui princeps ante seculum & plures forte annos eximiis & heroicis
vIrtutibus conspicuus, ita Turcas pessundedit, ut elus memoria hodieque
inter ipsos immortalis maneat, atque Pontem Hadrianopoli ab ipso exstruc-
tum, quem Turd Michalhei Kypriisy vocant Sultani Turcarum nunquam
ingrediantur, causam praetexentes frivolani quonlam a christiano esset ex-
structus, quasi vero non innumeros pontes a christianis olim conditos saepe
Turcarum Imperatores ealcaverint. Comprehendit igitur hic liber istius
principis virtutes atque gesta ; in cuius calce descriptio omnium vitiorum
& 'virtutum, etiam politicis versibus, ad usum Serbani BabOdae exstat."
 CEA MAI irECHE. TIPARITI)RI CRECEASCX DIN TARA-110M ANEASCX 01

E vorba de carticica in care se cuprinde poema luT

Stavrinos despre cVitejiile lul Mihar-Voda, §i cronica
data ca urmare de Maid Mitropolitul Mirelor 1. 0
semnala Eug. Predescu in <Magazinul istoric), I, dupa
o broprä venetianä din 1742 : de atund Gh. Dem.
Teodorescu §i acum in urma. d. D. Russo 2 at:i dat
bibliografia editiilor acesteT scrierT foarte populare §i
intrebuintate anume cu scopul de a ridica pe GrecT
impotriva stapiniril otomane.
E interesant locul unde s'a retiparit Povestea luT
MihaT, In Venetia traiail o suma de Epirop cari pas-
trail mai strinse, §i dup a. intJarcerea acasa, legaturile
cu Cre§tinatatea apuseana §i aveaii o mat vie cuno§-
tiinta de chernarea natid lor. Era firesc ded ca in
acest centru grecesc de line bogata biserica a Sf.
Gheorghe, in cimitirul careia dormiati §i Zotu Tzi-
garas, ginerele luT Petru-Voda chiopul §i Apostolo
fratele sati, editorul CroniceT lui Ieroteia de Monem-
basia, contemporan cu Mater al Mirelor,v,sa se fi I'm-
prospatat prin noua tiparitura amintirea faptelor luT
Mihai, cintate de un Grec, care dadea §i cpalicarilor,
un rost in lupta desrobitoare de la CalugarenT.
Dar putem lärnuri §i mai bine chestia retiparirix
bro§urir despre Mihaf, pentra a trece apol, pe basa
resultatelor ci§tigate, la cintecul cMarcadeT fetd de
Evreti,.
Editia din 1785, aparutd tot la Venetia, nu e decit
reproducerea Celor din 1768 §i 1742, care sint prece-
date de brosurile din 1710, 1683 §i 1672. Toafe se
deschld cu prefata lamuritoare, foarte calduroasa perltru
MihaT, a .unuT (Neofit ieromonahul,. Papiu propunea a

1 Papiu, 1, p. 279 gi urm.

2 In TXXvropmjp.mv al lui Spiridon Lambros, pe 1910. Cf. gi Sludh .i,

critice, Bucuregti, ,1910. Traducerea romineasci a NT Stavrinos a fost

reficutii gi reeditati de tipografia ,,Neamul Rominesc".
8 P. ;77,
92 C LA. MM VECI-I TIPARITURA, GRECEASCA DIN TkRA-DOMANEASC&

sg se vadg in el Neofit din Mor6a, Cavsocalivitul,

dascgl §i scriitor (pang la 1788), care a publicat in 1761
un cunoscut, prea cunoscut Comentariu la Gramatica luf
Teodor Gaza 1, apoI o Slujbd a SfintilOr Varvara §i So-
fronie, apgrutg la Leipzig in 1755 ; 0 a dat §i forma
romaneascl lucariI de polemicg teologicg (Pra§tia) 2.
Un alt Neofit era un cleric foarte bine privit la
Curte, dgruit de Doamne §i de jupänesele boierilor
celor mar1 din Bucuro§tt ; la inceputul anulut 1765,
Daniil, Mitropolitul BrAileT, apg.t1 pentru el ttomosul,
patriarhal §i beratul impgratesc pentru a fi a§ezat ca
episcop al Scaunulul, din noil intemeiat astfel pentru
dinsul, al Hotinulut. Pe Neofit aceastg innaintare 11
costa Ong atunci cinci pungi §i jurngtate §i, fiind
vorba de alte pläti §1 de multe primejdil, eL se hotdri
sg pgraseascg aceastg. situatie. Peste doi ani era preo-
tul Compani0 grece§tI din Sibiiii. Acolo trgi multi ani
acest (Neó,ftrcoc Cipzwopt6c), care-§T fgcea testamentul
la 1 o Maid 1797 8.
S'ar crede §i am afirmat-o cindva cg acest Neofit
a fäcut prefata la povestirea despre Mihal §i urrna§i1luI
in Scaunul muntean. Dar ea se afig §i In cditia intliu,
a§a incit trebuie sä ne oprim asupra unui Neofit care
trgia atunci, la 1672.
*i acesta era insä un Grec de la nol, §1 un cunos-
cgtor de lucrurile de peste munti. i iatä din ce se
vede aceasta ; vorbind despre moartea lui Mihe la
Turda, el adauge cä locul se aflä cin pgrtile Ardealului,
unde e Scaunul Crailor> : tilt care loc viteazul Mihal,
and a stdtut Craiu, a addit o mindstir& a ortodoc-
;lion fi std fi, Find azi, spre laqdd lui Dutnnezeil,
1 V. §i Istoria literaturit romine in secolul al XVIll-lea, II, pp, 39
(dar nu el putea da si editia din 1806 a poemelor grecesti), 45.
2 Cf. Erbiceanu, Revista teologica, Ill, p. 89 ; Cronicarii greet, p. x,
nota 1, p. xxx ; Sathas, NeosXXipost cpaoXoila, p. 512.
3 Iorga, Contributil la istoria literaturh roniine, in Analele Acade-
mie Romine", XXVIII, p. 186 si urm.
 LEA 24%1. VECHE TIMEITTIMA GIILCEASCk DIN TARA-ROMANiAsc 93

$i vemica-i amintire, si nantuirea la! sufleteas-(1,1.

Ar fi- decT cineva care cunoa§te Ardealul §i care §tie
despre mAnAstirea Arhanghelilor, facutA de MihaT in
BAlgrad, pentru VlAdica Joan, care a fost a§ezat de
dinsul ca Mitropolit al acestor pArtT.
AceastA mAnAstire nu mat fiinth, de altminterea, lord
de la incepatul veacula i astfel se putea hotAri ded
cd prefata a fost scrisä de un Neofit care trAia in
veacul al XVII-lea. SA se observe §i titlul de Craiu
ce dl stApinitorilor, cari se mai urrnaii incA, atunci,
aT ArdealtiluT. CA MihaT <a stAtut Craiu) pare ca o
parafrasA a mentiuniT documentare de la 1698, luatA
si ea din acte maT vechT, cA : (Mihaiii-Voda au fost
Craiii intr'acea parte de loc, 3.
Neofit spune cA, la cetirea acestor versurT, nu-§I
Inchipuie numaT pe MihaT, ci ca §i cum il vale,
luptind (8±v ,,owpciCopAt aXXo, !AWN 761c Air...) vi avapx-
TA). SA fi apucat in .tineretele luT zilele ViteazuluT ?
N'ar fi cu neputinta. Ii vedem dind o data precisa.
care nu e in Stavrinos, pentru plecarea luT MihaT la
Constantinopol : anul 15888. Chestia datoriilor teriT,
cinmultite §i ajunse la sume gra margenT), luarea
de noul Domn a rirna§itelor asupra sa, (dui:a obiceiii ,

sint bine lAmurite, §i iarA§1 independent de poemul ce se

editeazA. Uciderea luT Stavrinos §i a fiuluT, cpeste treizeci
de ant), de Stefan-VodA Tom§a (de fapt cirmuie§te nu-
maT in T611-5, 1620-3, §i uciderea pare sg. fi avut loc
in Domnia e insemnatA ca de unul care a fost
martur al acestor fapte. <Dupl multA vreme, (v.sti
roX4v Itatp5v) se afla poema, cu a lul Mate!.
I 'Exist 6noff stiptaxrco TEMOnli110;, al; To% Tórcou; r4; Tpteatac, 87cou
atm OpcSvo; ..c6v Kp2XXIaaw, el; .rbv bnotov T6nov 8 avDpetIo; xiktg 5SCCV
1-xcieLas KpiXX7N, Exmaav Eva vovxcrt4p:ov Seov bp9cA6:cov, xxt crrixrccu 1435
sty attepov, at; agav 960, xcd &tam pvlpmv, xcd OxLxtv Too curriptav ;
in Papiu, p. 280.
2 lorga, Socntelite Sibiialui, in Analele Academie RomineK, XXI, nota a.
3 Dar, socotind 13 ani Domnia,. se vede ci el se gindia la anul suiril
pe tron.
94 CEA MAI VECIIE Tu)knnorn'i GDECEkSCX DIN TARA-ROMKNEASCX

Neofit nume§te pe editor. E tot un Grec din Pogo-

niana, tfoarte prieten, al Vladical Mire lor (nprasptkot*
xli TEXOD xas& roXXa so5 frrieivsoc itpxcep(oc). El cheltu-
ie§te. E Panos Pepanu, care era un <prea-iubitor de
invatatura).
II cunoa§tem. Dona Pepano face la 1661 mAnastirea
de cla Mosti§te, in locul care sa. chiama Marcure§t1) ;
el fuge de ciumä la 1675 ; la 1677 41 face testamentul,
§1 i-1 talmace§te din limba greceasca <In limba Romi-
nilorl insu§l Constantin Cantacuzino Stolnicul, (din
marea prietenie §i iubire, 1. Dona traise prin Venetia
§i fusese prietenul de tinereta, daca nu colegul de
studil, al viitorulul Stolnic2.
Panos insu§1, Pang., <jupinul Para', se afla acolo, la
Venetia, cind Constantin, putin dupa moartea ta-
Wu!, veni de la Constantinopol, läsindull (borfu§oa-
rele, si luind cu sine o mica suma de intretinere in
cladi§ora cea de nuc, n. Pand-1 duce la Padova, (13a-
duva, , a§ezindu-1, prin <luminatul Joan Filip CornilieI),
la cpopa ce-I zic Alviz Florie, care lua (15 ducatI
pe lunä, pentru gazduirea studentuluI romin. Pana-i
trimetea de la Venetia sumele de nevoie pentru plata
(pope! §i dascalulul), Antonio dell' Acqua, iar apor a
noii gazde, cjupaneasa Verghinia Romana,, unde avea
de tovara§ pe tinärul sas Martin Hermann .
Panos Pepanu nu publica se pare insu§1 editia
Ispravilor luI MihaI la Valentin Martali in Venetia la
1672. Aceasta e o retipasire nemarturisita. La acea
data se pare cà el nicl nu traia.
La 1667 Constantin Cantacuzino era la Venetia, §i
Pand tot acolo. El vor fi trimes luI Neofit calugarul
la Bucure§tf litera greceasca trebuitoare pentru a tipari
bro§urI populare. A lul Stavrinos §i Mate putea ma-
guli neamul DoamneI Elina, mama studentuluI nostru,
1 Operelc luz Constantin Cantacuzino, Bucure0i, 1901, p. 13 0 urnt.
2 ibid., p. xxxvr 0 urm.
3 P. 1 0 urrn.
4 ibid.
 CEA 111AI VECHE TIPVIITURk GRECE \SCk DIN TARA-ROM kNESCX 915

care era fiica lui Radu Serban, eroul lii Matet.

Cealalta bro§ura, Marcada, privia un fapt recent, sen-
safional, petrecut de curind in Muntenia.
Aceasta o spune insql litlul, pe care-1 alla intl'o
ultirná editie 'loud din (Istoria fetet de Evreil Mar-
cada, pe care, la 1667, Iulie 15, a furat-o pe ascuns
de la parintT, cari locuiail in Constantinopol, in locul
zis Fanarul, un tinär Arnaut anume Dimu, i, venind
in Tara-Romäneasca, i-a dat Domnul loculut multe, §i
a mAritat-o cu el I.,
Poema kwic) incepe cu jalea (CciX1) parintilor
Marcadel, cari o aveail §i carvonita) cu alt Eyre'.
Scena se petrece in Fanarul «cel nobil §i vrednic).
Dimu Arnautul era calfa de brutar. Marcada, fatà de
giuvaiergiti, e descrisa ca alba §i nostima» (Vóaurr1).
Tinarul Grec face propaganda religioasa iubitet sale,
§i ea se invoieste a-§I pArAsi legea. It cere insä sa n'o
lase intre Eyre, cari ar ucide-o, ci s'o rapeasca,
ducind-o departe, ca un adevarat palicar"».
;i ed fp void fi roabá, sclava ta smeriti.
Cu ajutorul lut Hristos §i al Sfintulut Nicolae, al prie-
tenulut Ghinea (1'76v7i) §i al celor douazect §i cinct de
Albanest cu plata, Marcada trece, noaptea, in haine
barbate§tt, cu barca la AiVasari. In lipsa et, Evreit se
string §i striga : 6t, oYty §1 &t, ail. Et kot pungile,
300, pentru a capata de la Turd dreptate :
Pe el si-1 spinzure, pe dinsa s'o zugrume.
Caimacamulul IT spun rabinit §i hahamul ce a facut
thaiducul) (zatniyryr) de brutar. Bostangiil ieaii urma
haraminilor (xapotv.!.ass), Dar hotit furl cait urmarito-
rilor adormitt,
In acest timp fugarit i§l urmeazd calea :
1 ela-xpEc`Eppatoisof)Xcq, Tt, hICLptcOact V.0/61zolocv, at; Tot); 1667, looXiou 45,

ixXcps xpuy(a); th To6; /Ovat; "cw, &nog axatomogaccv al; Tip 1<wvatavv.voi)-
ItoAc.'17 s Tc5noy Xrrólts'io7 (Devidcgt, Iva; vio; Ap6wAnw, ovop.46pavo; A.4p.o;
xcd Triliccbtovta4 it; Ttv 0OTTP06ACCX(ctv, T6s# katiiriev 6 A5OiVr% TOg Tentou noAXi
xcd Tod TtV 18woav al; 7OvaXxx. Brosticc, tipografia greceasci Phoenix",
1869.
96 CO. MAY VECHE TIFIARITDDI GRECEASCA DIN TARA-DOMiNEAsek

IIthc 6 Allt1.0g irciips Tip Mapziaa

sic rip OUptpo'6Xaztav.

W itExpa %at i inpoitt To 5c 66ptobc xparo5ce,

Kat 6 6ci-p..oc p.è Till) xopaatec vilv =pi= verravor)as
0-"wrac Irina sic 6patvti, ati V& iroXsplayl,
Kat viro azepeov To9 ivapoti, ta a:1,AT« ye< 7.6ena.
A'Tcat. 'yi miyatvav, 18 -Am% /sat Tpa7o6Sta,
e'Grc crcovoTw aiv HGCCGCV, 7,X6rEc 0;ITE 4%066:a.
1). Ailv.0c c iazpiTetov, li6Xste ib ?syTipt,
'ETC a.pztCe vi tpirnall [Levi reptaata zipt :
(PsyTapixt [Lou Xapcpbv 6765 Thy vrnvra V...rTstc,
Kat etc Teal/ VicOV t1V xapati Xlata SpoattCa
rtaTi tisTaT4 acwrivic csou flptcpcouatv laTpiav
Etc Txi.g Tpoivrkctxx Itkraatc, io aEvoq ekra.airEav,
i."

0. gpurcac Totic xciewoe pi ib atthrou (36Xoc,

Kat itaTpui To 5c gaste ciric Ire Oup.vtic ,cb TiXoc ;
Tiza zoti lav SovaTbv, %/vac vi 1/0009809,
'Acktorcoc etc zip =pat& &z itvialtv ;
ychv wk
Kat 1rotbv th ,c6 Soaire. TOU crpoapi aav aatTe6s:
Kai votletic 116 131Tepov xay' a6ro5 19.ptags6ec ;
Kai Ozt phvov Tiqv 07.1110, ap.t 2t2). t.?iy p.cuptav,
Tip iauctv 16,3 ma too yecy,TA /tet 1119019100.
DY7X6Cet TOP) ta Xorxi, %at sic iv.uvta ,c6v 96900:,
rEaTt Tot) firvov c6v TX,)%5 Eurb v p.ivta TripnE.
Kai cl nXAcita zetpirepov, OliziesXev rX717Wast,
Kvv 61rori oa aUvezat c 7CSODIttaC va cskrci.
EfoXXxic p.orfaic xat a cay xipic v Xa6atv7,1,
Kat wit' aerbc impcnic, =Svc 16xvoc vi Tiwg.
IL" iróz' (oc zpail O'pozt 7rX-Ilata vi xavgaivv,
Kca 'aarteiw ithpywv Tec 86p.ava, crcoUc OctXip.ac VI pratwg.
KiXoto riktv th Xa6p1.41, aTO atxvi vot 0009809,
)(topic xovripc t arcZOt Tama 6Xoviov vi 7609,
Kai ryzt irxioy rb CIAV4 TO 6 706/10: vet TpOtLif3Y,1,
ano5 v acrvontay, itsptalta vi 7eXiav.
E'p..eXilruunac sip) woirrbv 7ov1 t 7r6c
Kat ILEGa 43;s 1J.c0p05 ZCZCac05 Tifiv tcqvi vet tiglqi.
 thA MAI VEClit TIP:11111113RA GRECEASCA biN TARA-ROMANEASCA 91

ETCr., Tpayouaiimac auzva, arpgcpso xat it:6pm

Ek T'eq.eeeie 6rEaw ,cou rob xedinov fj %op).
Kat 1th icóeov ialpovs, xat Tip auxvopuvrobae,
111-67scuc xat xctvetc Xoycattbc Tip xapata rtic Xuzoirae.
Kt 3aov Thy rapliápae tine( TXuxi mu X6 Tta,
'EapóacCev p.na TAkta, Tee xeD,1 Too Ta Wax.
Alta 76prtil Aourbv eriv.gpay.a, ro Xoç Xapcpocp6pa,
Kat p.i TOk IrXoxdtp.oK Tobc xpuaoin ept'ottCs xaee ztipar
Etc rip Iróktv ip.Irlliaat v TroXorilltatavii,
lob 11111roxoup6an xpaCezac, EXazta vv 6xxouaplvii.
Kt, 660bc cLaav gir6Ceuaav, b.ikriae vet (xuniali
Tb isaAarc Toti 060E10'04 1taveccov irpoaxuvYjn.
Oiwric ToTe (LptCev, d KapaTCtav tbv Xfriav,
Etc Tip nEattv roXX9 6as6-6c, xat Tbv .0'Ebv Tbv 1.1,67av.
Otroioc c Tobc er3evs, Xá-let TOU naAmapt,
' Ana 4.cic ct 6o6Asaat, etirgro Iterb a.dc(fOst.
OatvEraE p.ou Curb ILaxpa vet gpvaat (Lc gaeo,
UtaTt as Selxvet popeata, yet litt, &to= euriato.
o. Aip.oc Toy' iOat3frilae, Orrpóc TOU TovaTtCet,
Kat cppOnia apvjvcse vb 7Teltv vet aapivEC1.
A30évra ixlatucpOvaTe, xat -portal/6)v nottLeva,
'A'rth rtv 2rOXtv gpxottat x' iirpa p.evelthva
Mvia 66frtozoaa xopaata, itou 7MOUp4 va XaOil
Teuv xptactavibv vb 66trualla xat riaTtv varoXae-g.
Taircriv htl) yy xopaaca 7uvatxx IR va aapw,
`Qc eIvat Seob 156X-ram, vet E5Tca arcb 6apo.
Aourby tç vç xAarrpOrtic ao th axéroc irpoaapap.a,
Kat itvottat 461 Sobk6c qc, linty xoniXa 34a.
AMivrric yarn' t'oc ilxwasv 3Xoc zap& iTstvl,
Kat ,cok av0p6nrouc ktscAs /rob va Opouv xat xeEn,
Na Tip (3onlial xat va tat, va pic07,1 rip eaileacty,
naTt ca etxey maxoxov, %at 0.41)et zapav.60ta
Ma ;Apt& eiiTsvtxt Tip IrtaTtv Tyr v' ap-rja-Q,
Kt ZEvepontov xptavavbv obstl va xoXou0-6aTi.
Kt (oaav attxpbc zob ?ipaat vbv v6ov 1th v xOpri,
'EOabliaae v XX-ri Tric, V; &ITEM %9 i06pet.

A'cixst E3Obc iirpoa.rae azirta va iyottLiaouv.

Vol: XXI. 7
98 CEA MAY VECHE TIPkRITURI dRECEAECX DIN TAKA-E0MXNEASCI

E' Ct;Tet Vet TOtiC ESCe6aouat, xai veccouc avarafnoov.

Kai Tb Taxi) c gcpeae, To6c airrzowcac paCteest,
Kai Tb Trperalht aoiS hEvrixev Bk ceScooc cpcosep6wa.
IVIZNet Toni rp6avaes cI crijilavap vdt %porYSODY ,
TovaIxec, etvapsc x atet 3Xot vEt b Coto6aoov.
Kai vcaeouatv 6Xo ôj.o ptpo i. a xai iley6Xot,
Ea) tiovaaviipt 7c6Xerv 3oY363a Tor) MtxdtXri,
Nat aoficstrci") Panti.Cstat, p.vti 6v.orp.ti e3patot.
Kea Tip ZiaTty XagetV0.)VTOC ervno fkop.xia.
Mnspot, tieiciXot tcperv rip Koptaxt v Tózo,
"00ot arb xiaTpo ppeerpav, xave r)(41.,voi xai f3Xeizot.
Kt &ray ireXettArixev .aeia Xemoopita,
.11

WE TO;:K £pt 6 Etpkep YE EL Op3tvia,

FLIT' 6 a;Oevvric 6 rave; 0.6X-rias va. Parcztall
Tv 68picsa tIv kevtxt, xai virrive Ttv.7)07,1.
AotrOv Waetv iv f3thntaav, %al ctvoi.taaav Zaripav,
Ek th raXitt [Li rpatc e a+.)Oevwx6v Thy vilpav.
Mvtet TpOczeCav &a,r4aaat get') s:oXXet tieyetXri,
Ft& vet TeuOotiv oi. apzovrK, xai litaa iceatv cytXXvi.

llo xopta xethlaev xt Cyzawctaec 603t,

.1]

Tpgqovvec cd rtpollevot, 30ov roi3 (ivet 3pet30,

Me irativiata, xai i.è r.patc, ek Ttv Crrta tou 6,7jp.oP),
"O a;t3evrric aozvoxoitaCe, xi 6v6ELaCe ism& clot),
Kai zatpeTov OTty Etvaptet, xai etc 3Xa TOO Ta x6XX7i,
KotOk %al o ot;i0evTpta etc vç Zalostpac 'neat.
Kai Tip Asotepa, Tax6, (Uptae it& vet willow,
V.

"oxa tot xpetaCo6lieva, stat rperovta Tt-by TettLOW.

0: apzovvec koillaCav, zaptalia..ra vet at:xsoov,
Kai oi Xotroi TCOV 3o9Xe0vbv ek e eaAa v roatvmov.
KZ aAiwcpta eano63xCe, Thy ZatpsEpa vav66011,
Kai Ite vo)J.& twi, c xdpri, vet Ttpajall.
Kt 4)aetv fiXOev 1 Koptax7), eipztCav vet arip.aivolv,
xapretvec ,c(i)v gxxXlatiov, Y.t c(V6p(O V& irriiatvaov
Etc TO raXem otheavvbc so6c yegiolc it& va3ouat,
Kai T i1v v61.14rriv iC Tbv yal.L6'pbv iroXX v& eirfri0o50:.
Tb 3pti30 Xotzbv 6 l'atoc aAevrtic are,fav6vet,
Kai itet Ty3 ) zaptatLaTa zepicata To6c 0e 3Covet,
 V33 reN 31ioa4 yunmayda vosmaup Mlii yosvaNpacni-vuvi 06

ALL 1rJoiX. )pn lptioX2 ç mold)otho

lvolcmd3, 5Go )26 Arithod
.0 'swap ID% /pt%
LL3C/0 5011 (;) 6019
lch?ItiNvoz
o 593.g. scpa. svo22. no3qa,
70A
tiZp, .mcV
wre2 r(vnL xlvdDlchg. ,
1Qo3 SM
q/DU. WZGOI 1ZY, 14.2D 'Zl 1pr(02, 10107.7103
tL3
533A0Y-Ch2 03 gA0101110 AZ43thrift D3D90y2 Ld0)2
1Z1,1 ska,APO9V 'Aoiad3zZo szszply, 7odcpo .
OOII Attia511, Akatpl,)? ow, sysoth onyz '1341in
50o1 5(10t% (102 'sommoiszs) .19D11.dolorknool)?
laxpatAr 'tviDvDctomq A4.10 la)32,12d1 lo)?(3)?
vox AVDIYA2 'AIDO03(9C11 10h3119thrX A0
53RGAdtiO 17A .10hrltifitp, ),co,? -Fmnt 'r123damt.,
non fO'CO2y 0.0d34% -tzx lrkoZA9 q9 AwcAmpth .tle;
yrdoll D32d.,9zniovr1 )2A
411)(10160d0

A4.32,12,N AU.V02 A(93 ormiltux 53q3trint 1?11

'1DOOn.
.11 lacklox, '591Asov, oz/k ..17)12.corl 6/Lzvi1si
11m2,n97..ck. ealoc c?(q lvo-p9 Inc .npyrx,
]0 51)240)11rd1C. 4;0191thOY. 1Z1C
dX
'AVV102(01,10dI
17)N )21i MP. A010131 rtqlpsoriz A01. A03.0, 'AVS)001Colda.,f,i3

653013697.6? l 5lky0 1.5L 'DdOZ

A4.1 AZA33diZZ 57)1AMILFC71,3 ALISY1 902 )?tl D.3223
k101M, ehd9x 41,vxmajcg ?vv. 4.3,vx,ricoo.61. Tap qmpt
.),H A031 40111;9% cAretri.47?th 67?Dtp kht,i3TO
17331 Lv13, 'Iolo90 vox :Jcodo7. Dranstoroko iz imci3vX
10121tC49 ft4.1 ')?107(.101: 5/71(l(91D4 AkL1,212 'AVd9X.
10W 511 t '7.3d031.114 1X)%
A4.1 ft/pda (1031,

1/Dm2o2 03:4110214 50,dry)?% 29K 'amp'.

,N 9 c)Oft )pA qz liatozolcIsat lzx ozpA 'lippyxn)A
zo:Apyi L '.9kLk 513 AV1fqd9. .tiropd
134,0(1) ant9T1 VDZ1L 513 )pr% DAN. )?tt

mpda Zt 41).91711103q
1/DN /pfl fiLtLT112 311 tl2C)z% 1Z% Aky2:11 A4.1 4.7.4 cio

Aca cox, Ab,2,101). 7p1to vyrfq taft(o) 'Gm

SmAmplatochN, `t-foldr29 STat, AVILL2L Ape ,npvixix
)plo bosY. 14-;o1 Asdslf,),, ktrinfxridpri r2-9d%12,
400 CEA MAY VECHE TIPXRITUAX GRECEASCA DIN TARA-ROgAREASCA

ETC' 6 Afjp.oc xope601xe, 6)oav (ivapRovhvoc,

Kat gp.etvey etc rip BXaketv, =XX& iratvegyoc,
To6 61totoo Tà xcitioNia xotit,la i$L71-110-ip,
Etoi -illi.a ami.gowcac, () c rrópoov xal Sov1019.

In aceasta poliloghie poetica vedem dect pe Dimos

venind in < ora§ul cel prea-vestib al Bucure§tilor. El
cerceteazg. de (Curtea Domnulut,, care e sa se fi
facut o substitutie de nume in vre-o editie de dupg
1812 ? c Caragea., , om de o evlavie deosebita. El vor-
be§te binevoitor cu (palicarul), aratind ca-1 cunoa§te
strain dupg. port. Dimos marturise§te de unde vine
§i se roaga a i se boteza tovara§a, precum insa§t cere.
Domnul o chiama §i se uime§te de frumuseta el. Pentru
botez chiama pe tot! at lul da manastirea ce se zice
a Voevodulut Mihali) (Mihat-Voda). (Greet §i Romint,
ieaa parte la slujba facutà de tarhiereas. Marcada e
acum cre§tina Zamfira. In cinstea et se dä o masa la
Curte, Doamna stind intre jupänesele et. Cei dot lo-
godnict se gatese apot de nunta. La cununie, peste o
saptamina, Dimos prime§te ca dar trei mo§11 §i 300 de
(tinerf, in slujba 14 pe linga multe ve§minte. i bo-
ierii yin cu darurt. Se zugrave§te petrecerea de la
Curte (Ko6prri), cu clopote, tunurt, lumint. Iar, dupa
nunta, Dimos se a§eaza in tail, la cVlahia, noastra, cu
(Greaca, 1u1.
 XII.

ACTE PRIVITOARE LA VECHEA NOASTRA OSTIRE.

intre hirtiile d-lu1 C. Crupenschi se afla. §i acest

act din 166o, de o insemnatate deosebita prin aceia ca
intilnim intre marturinut pe un 5andru din Trotu§, care
a avut soarta, putin obi§nuita, de a face din Moldovenir
du§1 de dinsul streliti ai Tara tut Alexie, ramiind el
insu§1 ciuzba§a, (suta§) al Mr. andru poate sa fi
cautat acele locurI departate dupa sfarimarea seime-
nilor munten1 prin interventia lui Gheorghe RAIKOczy
al II-lea, in 1655.

t Adica eü Toaderd Iura§co, cu femei me Dochita §i cn

toth fidoril §i toth cath santemil dinü satti din5 Scurta, dinti
Tanutulii Putnir, scriemti §i martorisamil cu cest.I zapisti
aid nostru, dea nime nevoitil nici asupritti, ce dea a nostra
bona voe, amü vandutti hi! pogoni de vii, §i cu pivnita
dea pi[a]tra, §i cu loch de crama, §i cu totti loculü viilorI prea
inprejurti, carea nea-ail fosth noi direpta ocina §i mo§ii,
vandutu-amil dumisali Lopulo1, 6-ati fostii Vornich §i fiuiloril
dumisali, loI Ghiorghita Vorniculti de Bota§enT, §i luf Gligo-
ra§co, bivil Vela Cornish, deareptir trir dzad dea le1, ban! gata,
far' multh bini ce mi-aii Meath, §i m'ad rash de la curteniia, §i
Inü scuteall amü fostti. Amü vandutii ace mo§ii dumilorü sa-
lea, §i nimea dintru toga ruda nostra s n'aibä a sa mesteca,
nici a 'ntorce ; ce sa-I fie direpta ocina §i mo§li in veer,
dumisali §i cuconiloril dumisali, §i sa aiba a-§I faci §i direase
domne§t1. 5i in tocmala nostra tamplatu-s'aii Alexandru sing
Azapanulii de la Proth, §i §andro -aii fostii izba§11 de strea,-
102 ACTE PRIV1TOARE LA VECREA NOASTRI OFIRE

101 dinu Rosii, de la Trutu§5, §i Berce ding Gornii, §i

Gligorii de acolea, §i Manäila ding Dealuld-Vod[a], §i Ursa
ding Bohainetä, §1 Stangad ding' Dealulii-luI-Voda, §i pop a
Mora ding' Tudora. Si eil Acsantii amii scrisil, §i pentru
creclinta ne-amil pusd deagiteli ca sa sa §tie.
Toderil, Alecsandru, Manaild, Dumitru, Stangaci, Sandro,
Ursit Evil Popa Fedor iscalg. Mirong Bercea iscalii (afara
de ace§t1 doI, tot! pun degetele).
Valeta 7169, msta Dech. 19.
LPe foaia 2 :1
f 9 lei i s'ag' datii dintr'a ace§te ban!, sä sa §ti.
[Pe Vo l Aceste vi1 le-ag lucratii Paulelii otg Scurta.

Vornicul Lupu trebuie sa fi fost un Vornic de Bo-

to§ani, cum era Vornic la aceasta data de 166o fiul
sag Gheorghital. Pe Toader Iura§co el fusese in stare
a-I scuti de sarcina slujitorilor, de a purta armele la
chemarea Domnulut ; craderea de la Curteniey, de la
slujba Curtenilor, ajunsese a fi deci un serviciu par-
ticular, care se marturisia §i in acte publice. c A fi in
scutealä, insemna a nu mai fi chemat la asemenea
cconcentrarb. cDealulil-Vodg, e Dealul-luI-Voda : dee!
vinzarea de vie se face la CotnarI. (Bohaineta, e Bu-
halnita.
In legatura cu slujitoriT moldoveni in solda Ru§ilor
gasesc de folos a da acestalalt act 2, prin care aflarp
pradaciun1 savir§ite la 1657-8 pe pamintul rnoldove-
nesc, in Tinutul Hotinulul, de Ru§iI, platig din Vistieria
polona, al lu1 Grebenco §i Homenetchi :

Nor Ghiorghi Stefan Voevoda... Scriemil Domniia Mia Ia

boiari1 no§tri, la parcalabil de Hoting. Da-mu-vi §tire ca.
Domnie1 Meali s'aii jeluitu Iane Greculd de I§novitg pre
ne§te oamenr, anume Grebenco cu sotiile luI, carif sintu

1 Cf. §i vol. VI, p. 220 0 urm.

Ti Qriginalul la Academia Romlni, no. 31 vim
 ACTE PRIVITOARE LA VECHEA NOASTRi opIRE 103

suptu polculd lu1 Homenetchi dind Cameniti §i suptu pol-

culd luI Neculaid rohimistrulti, dzicandu cà ail vinitu ace!
oamen1 noaptea la casa lui, de i-ati jacuitu casa §i i-ati luatu
WW1 6-ad avutii, pretil de vre o dool ma §i ma1 bine de
taleri, §i ad aflatil .§i unit cald de fati la Humenetchi pol-
covniculd, §i s'ail prinsu ca-1 va scoate toati paguba, §i i-ati
facutd §i scrisori cumii sa-I scoata paguba, §1 para acmu
nu-1 ma1 face plan. Pentru acesta lucru sä scrietI acolo, la
ace! polcovnid, cu priete§ugti de la noi, sa-1 fad plata de
pre ace! oamenl. Iari, de nu-1 vorti faci plati, sa zeberitI §i
voI ce vet1 putea afla dind ceaia parte aicea, la no!, pentru
paguba ltd. Aëasta va °Mind §tire. U Suëava, It. 7166 [-1638],
Ghen. 23.
Saam gospodind veliald. [Aceasta am voit ed, Domnull
lo Ghiorghi gtefanü Voevoclii.
 XIII.

PORUNCA LUI ALEXANDRU-VODA SUTU PENTRU

iNTOARCEREA OLTENILOR SUPT STAPiNIREA
TURCEASCA (1809).

in primvara anului 1809, Turcii reluarl ofensiva

impotriva Ru§ilor din Oltenia, cari eraii sprijinit1 de
pandurii trecuti la din§ii, cu instil! Tudor din VlAdimiri,
care-§I invata astfel me§te§ugul pentru viitor, §i cu c colo-
nelul Curt (Kourt), teran moldovean din Foc§ani, care
innaintase, nu se §tie cum, in oastea ruseascA) 1, §i de
Sirbii lui Melentie Stoicovici. La 27 April o ceata de
Turci ajunge pana la Caracal, dar generalul Isaiov
ii sile§te a se indrepta rApede spre Durare. Tot a§a
sint raspin§I cei cari, de la Izlaz, apucl pe acela§i mal
drept al Oltului la 15 Iunie. Peste 12 zile se atac . o
insulA insemnatà, care insa rAmine in stapinire ru-
seasca. In schimb nu izbute§te nici incercarea 1111
Isaiov impotriva Cladovel, §i din pricina pandurilor
lut Curt, despre cari Langeron scrie cl tnu-s buni
decit in meterezurl, unde-1. sile§te a se apara Ora la
capät teama de ce-I a§teapt5. cäzind in minile Tur-
cilor v.
Astfel se desfA§urarA luptele in Oltenia in aceasta.
primg.vara §i varl din 1809. In credinta cg. vor putea
isprgvi ceva, Turcii fAcurà pe Alexandru-Vodà Sutu,

1 Langeron, in Hurninzaki, Supt. 18, p. 164. De acolo sint luate 11 ce-

lelalte 'tiff.
 PORUNCL PENTRU INTOARCEREA OLTEN1LOR (1809) 105

pe care-I recuno§tead ca Domn muntean, sa intervie

pe linga Olteni pentru a parlsi pe Ru§1, venind iara§I
la obi§nuita cmila impArateasca).
Unde era Sutu, pe care in i8o6 Ru§ii uI facusera
a fi inlocuit cu Constantin Ipsilanti §i pe care raz-
boiul ce izbucni Indat Ii pAstrA in drepturile sale,
dar numai in situatia reala a unui biet intovara§itor
de ' o§tirI turce§tI batute ? Un raport prusian din Con-
stantinopol arata la to Iunie 1809 ca el se afla cu
Tatari §i Turd in numar de 10.000 de oament la
Giurgiu, gata sA intre in provincia sa, pe care Ru§iI
aü §i evacuat-o aproape 1. Nu cuteza sa se risce peste
Dunare, dar socoti ca ar putea sa pregateasca tere-
nul pentru stapinil sat, in Oltenia.
Proclamatia lut. Sutu se mai explica §i prin aceia ca,
dupa indelungate negociert cu Ru§iI, Poarta Ii declara
din nod razboid, la 13-25 Mart din acest an 1809 9.

Tarul provocase prin ultimatul sail, eomunicat la Con-

stantinopol de Prozorovschi, aceasta hotarire 3.

Actul se afla in Biblioteca Academie! Romine, Acte

originale grece§t1 din epoca Fanariotilor, cumparaturl
noua, vol. VIII, n-o 1562. E scris in forma obi§nuita
a cartilor domne§ti.

Milostiiii bojiiü Io Alexandru Nicolau Sutul Voevod gos-

podaril zeml[i] vlahiscoie.Voaoa, tuturor lacuitorilor, da verke
stare vett fi, ce va aflati cu lacuinta in cinci judete da peste
Oltu. Cu toate ca dinil auzire vet! fi aflatu ca cat! aleargA
suptd ocrotirea §i stapanirea prea-puternicel noastre Inpa-
ratie, nu numal ca intru nimicil nu sa supara, nepatimindii
catil de putina bantuire, ci, inpotriva, gase§te totil felul de
rapaosil §1 odihna, darü, socotindil cal poate vet! fi avandu

1 Acte i fragmente, 11, p. 445, n-o 3.

2 Cronica lul Naum Rimniceanul, in Erbiceanu, Cronicariti greci, p. 285.
3 Zinkeisen, Geschichte des osmanischen Reiches, VII, p. 629.
106 PORUNCI PENTRY INTOARCEREA OLTENILOR (1809)

in inimile voastre vre o spaimd, nu lipsimu printeaceasta

domneascd a nodsträ carte sä \TA incredintdmu a orI-
eine dinil voI, dial verice stare va fi, va voi sd sd mAntuiascd
§i sl alerge iard§T suptil othomaniceasca stdpInire §i ocro-
tire, cu toata incredintarea sd. cunoasca. §i sa. §tie curatil ca,
nu numaI cd nu iaste a sal supdra intru nimic, ci mai \Tar-
tosil totI ceI ee vor alerga, vor afla totil felul dal iubire cid
oamenI §i totti rapaosul §i odihna, Intocmar dupd cumti ail
aflatu cat! pand acum ail alergatil spre mantuire. CacI
Inteacest chipil iaste bunavointa §i miostivirea prea-innal-
tuluI Devletil §i bunti cugetul, atatii alil Mdrii Sale prea-
innaltatuluI Hustref 1-Mehmetti-Pa§a, Serascherul o§tirilor
dupd marginea Dundril §i Silistra-Valesi, cdtil §i a celor-
lantI tuturorti meemurI ' at Inparatii. Deci, pentru ca sa va
ddmu toata incredintarea pentru acestti bunu cugetti alil
prea-puternicel Inparatil, §i intru aceia§I vreme ca sa Inpli-
nimu §i noT domneasca §i pdrinteasca datorie ce avemu
cdtre tot! vol de ob§te, val trimitem aceasta domneasca a
noastra carte spre In§tiintarea tuturor §i bUna incredintare.
Tolico pisah gospodstvami [ Aceasta am scris Domnia Mea.]
T8o9, Iunie I.
[Monogram :] Noi Alexandru Nicolau Sutul Voevoda mi-
lostliti bojiiii gospodarii. Vel Post.

1 Khosrew.
2 Delegap.
 XIV.

0 STATISTICA A, MOLDOVEI DE PESTE PRUT

IN 1798.

Intre hirtiile d-lut C. Crupenschi am glsit un act

de o insemngtate statistica deosebid. E insemnarea
pentru ajutorinta din 170, a§a cum a fost culeasä
in pArtile de peste Prut. Toad alatuirea tbasara-
beang., din acea epocA se oglinde§te in paginile pre-
tiosulul document.

TinutuIü Làpqna i Orheiii.

Tab ld de bang slujbli agiutorinfil de jarnd ce s'ael scosii la
anulii 1798, Dechemvrie.

OCOLULO COGALNICULUI.
Lei
896 auduleni
640 DrAgu§eni
1.584 Lapu§na
640 Pa§cani
896 Si§cani
480 Carpineni
256 CArste§til
224 Pereni
240 Gall Ana
148 Säcgreni
408 0 STATISTICX A MOLDOVEI DE PESTE PRUT IN 1798

Lei
432 Bätdnif
768 Boghiceni
144 Bujoruld
256 Lohdne§tir
64 Boltunuld
96 Iurcenit
64 Jädovil de la acestil ocold
240 HAnce§til i liudi ce treat piste alai-4.
ET.V

Ocou'ul BoTNII.

400 Costesta
240 Bardäruld
1I2 Malcoduld
.224 Mimordni
368 Ialovena
160 Suruceni
48 Cdpriiana
288 Ulmulii
736 DänceniI
400 Rusästil
320 Scorenil
336 MilestiI
208 Pojordni
272 Glrlile
560 HordstiI
160 Väsdenil (Vor. Iancu Miclescul)
464 Sangira
128 Negrestif
16 Cas la
128 Pohoiuld
II2 Moie§tif
112 Lipoveni
256 Buddiuld
i Adaus ce e in parentesa.
6 STATISTla A ISIOLDOVEI DE PESTE PRUT tN 1798 409

Lei
48 JadoviI de la a,cestii ocold
576 Väsdenif
6:65
Ow LULU BAcovATUIXI.
1,312 Nisporeni
192 Do lna
MicIduseni
I I2
832Lozova
448 Vorniceni
128 Curlucenif
736 Truseni
192 MIncestii
336 VolosAnii
784 Strdsenil
32 Jadovil de la acestti ocolii
704 Durlestil, bez Ioniti Stegariuld
720 Cozusna
6.528

OCOLULD FATA BACULUI.

400 Sadova
400 Pärjolteni
400 Cfordstif
128Buda
736 Volcinetti
288 Bahmutil
544 SApoteni
96 Niscani
128 Päulestii
1.040BAräiaculd
480 Vd[rIzarestil
256 Gälestil
336 Roscanil
400 Highidisd
410 0 STATISTICA A MOLDOVET DE PESTE PRUT 111 19 g

Lei
672 Visternicenif
32 Bresla§il dumisali Stolniculul Dimitrachi
416 TAtarl§til
136 Horode§ti1
96 Harjduna
128 Jadovir de la acestil ocohl
16 Tuzora
7.728

OCOLIILI) ICHILULU T.

384 Stetcani
320 Micle§tit
112 Tile§eu
272 CamAnce
i6o Cold lca
176 Greble§til
400 kace
320 Voinova
416 Zubre§ti1
8o Borzl§tiT
336 Radenil
48 Bres14I Pah.Jonii Carpil
400 MicAutit
128 Pa§cani
256 I§novätulii
224 Stanca
16 Poc§e§til
8o Tagane§ti1
176 fillie§tiT
144 Bresla§il d-lul Spat. Manolachi Donici
16o Luhäne§tiT
I 12 One§tif
8o JAdoviT de la acestil ocolii
r6 ZarndotiT
4.816
0 StATiStiCi A MOLDOVA DE PESTE NWT IN 4798 141

OCOLULtt RAUTULUI-DE-GIOSO
Lei
704 SA Este
48 Breslasa CaminariuluI Rascanu
800 PdhArniceni
368 Piiatra
8o ploblcii
32 PO.umbeni1
192 Furcenil
128 TrebujAni
528 Ma§cautil
192 JAvreni
256 RAculestif
576 IzbestiT
288 Hartopulti
208 Ivance-RusT
224 Lipoveni
96 Bränesta
96 Slobozia Doamnil
96 Balosestir
8o Dranceni!
640 Moldoveni birnicT otii Orheill
192Ru§il otil [Orheiti]
96 Sträini
8o Armeni
48 Rasca
144 Vaticil-de-susil
320 Vaticil-de-giosa
128 pdoviI dial Orheiii, de prind sati
6.640

OCOLULII CULET

432 Isacova
144 Discova
144 Putintei
48 Hulboca
112 o STATISTICA A MOLDOVA! DE PES.TE PRUT IN 1198

Lei
I 92 &Atilt
176 Braviceni
176 Mele§eni
352 Tibirica
I 28Hogene§tif
256 Oni§cani
I 2 Cornova
48 Isapädeni
64 RAdeni i Dereneu
256 Morozänil
112 Sloboziia Hogine§tiI
64 Ghitilova
64 Jadovi1 de la acestil ocolti -
2.768

COLULt RAUTULIA-DESUSO.

288 BrIanova
528 Braviceni
272 Gherrnane§tif
144 Coropceni
I2 Cli§ova
8o ClocAltenif
640 Sg.räteniT
32 aicani
32 VerejaniI
I 28 Indarlpnicil
224 Chitcani
224 Negure§ti1
96 Cazane§tir
I 12Vadulii-Lecn
320 Prapilita
480 CopIceni
16 JAdoviI de la acesta ocolü
3.728
 0 STATISTICk A M0LD0VE1 DE PESTE PRUT IN 1798 113

OCOLULt MATIENILORII.
Lei
192 liggen11
192 BogzA§tiI
I6o CrAsra§eni
192 BudAiulii
Soo Hirioni
672 Hirova
64 Be§enif
400 Mandre§tir
144 Crulucani
8o Beliceni
96 Codoaie
16 ZgArde§tii
320 Teline§th
288 MihAla§a
112 Ine§tif
432 Leu§eni
192 Targovetil otii Telinetf
32 Bahulii
192 JAdovir;dinil tArgulti Teline§tif
4 de prina salt* ocoluluI,
4.576

OcoLULO CArdnuil.

512 Sani§cani
16 Bresla§iI Caminariulur Iamandi
256 IgnAtAi
176 MA§enir
496 Chi§telnita
8o Bravicenit
192 SArota
480 CurleniI
480 Chipircenir
208 Bie§tir

vol. XXI. 8
14A 0 STATISTIC/. A MOLDOVEI DE PESTE MUT ix 179g

Lei
32 Slobozia-HodorogiT
32 Cruharnir
5 I2 Berezlogil
1.024 SusleniT
480 $ercani
96 Pohribeni
288 VorotAstile.
368 Cuizauca
320 Busguca
176 Ghidoneni
112 CoggIniceni
448 PereniI
336 Trifestil
400 Horghinestif
256 Peciste
112 Clarlzgriir
96 Crucestif
48 ScortAni
16 Argatil Sat. Iordachi Särghiia
64 Jg.doviI de la acestil ocolii
8.112

OCOLULC NISTRULUT-DE SUSt

1.040 Oliscani
352 SArcova-de-Susri
i6o SArcova-de-GIosil
272 R1.1§iI
112 Tirloca
i6o Lipiceni
96 PapautiT
128 Cerna
48 Stohnaie
688 IchimAutif
160 Snarna
960 Horodiste
416 Lopatna
6 sirAirrsTici A MOLDOVET DE PESTE PRUT IN 1798 115

Lei

192 La lova
48 Hrabova
480 Stodolna
416 Vasc Autit
416 Octintiie
I 12 Vadulii Iuhurcululur
88o Molovata
352 Marc autir
480 Horilcanif
16o SoldAnestiI
464 pra-de-susii
416 Tahnautif
I 92 Parcanile
128 Ustiie
112 Craulenil ce trecii piste calAras1
I 12 Jadovil de la acestii ocolil
176 Ceng.seutif
9.728

OCOLULti N1STRULUI-DE-G Yost%

6o8 VIdeni
384 Goianulti
480 Boscana
320 Slobo[zia] lul Dusca
272 Malulii-Tohatinulul
432 Carjovülii
480 Mireni
768, Budesti1
224 Hrusova
128 Mihuteni
96 Vadulii-luI-VodA
432 Oniscani
96 JAdovil
16o CobAlca
288 1PacAu
5.168
446 a smmisTla A MOLDOVEI DE PESTE PRUT tisi 170£3

TARGULt CHq[NAULUT.
Lei
800 MoldovenT, birnicl i streint
8o Arm eni
720 Jadovil
96 Sarbit
1.696

ADDNARE SUMILORI)
8.048 Ocolul5 Coga1nicu1t4T
6.672 p Botnil
6.528 p Bacovatulur
7.728 , Fata-BaculuT
4.816 , Ichelultg
6.640 , Rautuluf-de-gTos5
2.768 CUM
1$

3.728 P Rautulut-de-susil
4.576 , Matienilora
8.112 , Campuluf
9.728 , Nistrulur-dc-susti
5.168 , I P gios5
1.696 Targulti Chi§inaulur
76.208

DUGHENILE DINII TARG. CHIINiULUT.

15 Stanculti Sarbuld
13 Manole Arman5
14 Bagdasaril Armand
18 Marcar5 Armand
9 Ioniti sinü Gavril5
14 Lupu1 5 Gan6u15
17 Ovaghen5 Bogasier 5
20 Danëulti Abager 5
18 Pave Id Abager 5
18 Gandubi Abagerii
17 Simion5 Blanarii
13 Tanasii Blanaril
0 STATISTIC/ A MOLDOVEI DE PESTE PRUT IN 4798 117

II Gavrilii Cojocard
II Vasile Bldnard
15 Vasile sind CA lugArd, cojocard
8 Sava Cnianil
17 Costandind Brawvand
8 Dumitru Greed Pitard
II Foti Pitani
9 Ifrimil Bärbierd
7 Apostola BArbieril
6 Nechita Bdrbieril
9 Gheorghii Bdcalii
13 TAnasei Baca 11-1
II Antonti Weald
13 Gheorghii Saint"'
8 Agopil Armand
17 Chiriiacil Stamatoglu
17 Toaderd Dobrovi6
II Tdnasii Bdcald
11 lani Caldpciu
9 Sarchiz Armand cizmard
5 Ilii Conduragiu
13 Vasile Cafegiu
7 Bedrosti Armand cafegiu
13 Ionita Lipovand
20 Mirond Cojocaril
12 Sirghii Lipovand
5 Toaderd Spoitoril
4 Naumii Argintard
6 Dumitru Crobanii cravt croitor 1
5 Velcheld crav.[croitor]
5 Vasile zdtu Petculii, zdlhand
28 Aritonti Var§avoglu zAlhanA.
6 Vasile zdtd Petculii mumgiu
7 Stefand mumgiu
9 Sdrculti Sdrbu mumgiu
13 Manolachi Bdibardeard
118 o STAIISTICA A NOCDOVEI DE PESTE PEUT fN 4798

Lei
6 Feredeu Nechitil barbierti
6 Hagi Gheorghii calddrarti
6 Dumitru Olarid
xi Dughiana 1u Toaderti Bra§ovanii
5 Dughiana luf Vasile sahaidacaril
ii Dughiana lul Pavelti §licara
ii Timofti Vinograda
372 Toate dughenile jidove§ti, care la ta-
bla ce s va triimite la Visterii sä
sà arate anume.
6 liii Mumgiu
1.000

DUOHENILE OTC TARGULU OR HEIUI UI.

II Mardarosti Armanti
t Cercheza cu tovara§ula lui Nobetu
7 Cercheza
7 Luca Cizmarti
7 Ovanesil cu brata 1u, Mogardid
7 Davida Armanii bäcalü
8 Necula Bacala
5 Aritona Bacala
6 Manole Cojocarti
6 Ovanesii Bacalti
6 Dumitru Bacalti
170 Toate dughenile jidove§tr care la tabla
ce sà va triimite sa sa arate a-
nume.
Ii Manolache Balcalti
262

DUGHENILE OTC TARGULt TELINEFII.

II Mihaiii Armanii
13 Petre Armanil
13 Carste Armanti
13 Manole Armanti
0 STATISM1A A MOLDOVEI DE PESTE PRUT IN 1798 119

Lei
/I Iftimi Baca ld
6 Ursache Bacalii
6 Iacobii Furmagiu
6 Necola Furmagiu
6 Leonte Starostele
9 Baca lie cdp[i]t[anulutj Alexe
94

CRA§MELE OTU TARGULe CHISINAULUL

8 Iacovachi Postelniculd
22 Dan6u1d Sarbuld
9 Antond Baca ld
5 Gheorghii Gane
22 Vasile Noorti Post.
6 Antonü Calistru
9 Andriiii Stanculd
4 Nastasii Tru§aniand
22 Hagi Gheorghii Caldararu
17 Ene a Manolesi
22 Saldvestrt
22 Capitanuld Neculi
zo Vasile Bocand
22 Iona§cu Chiriiacd
26 Hagi Dobre
17 Costandind Psaltuld
13 Iordachi Clohodard
21 Vasile Bostand
9 Agapii Bogatd Nod
13 Vame§d Neculaid
9 Alexandru Tobultocd
6 Ionita Tigand
7 *lomu§orti Jidovu
13 Tänasii Blanaril
12 Vame§ti Gheorghii
5 Ca rste Botezatil
120 0 STATISTICA A MOLDOVEI DE PrSTE PRUT IN 1798

Lei
18 Foti Car§,maril
7 Ene Grecii
4 Capitanuld Enachi Izmana
6 Niagulii Carsmara
396

CRApELE OTC TARGULt TELINE§T1T.

4 Ilisaia otii Clulucani
13 Capitanuld Alexe
4 Condre Lipovanil
2 Toma Dascala
4 Petre Cojocarii
3 Iftime Grecil
3 Costandinii:Capmari
3 Andriiii Siimana
2 Costachi otil Inestr
7 Ionita Stavild
5 Vasile bratil lut
7 Capitanulii Gheorghii Salcutanu
2 Iordachi Capitanii
4 Chirica Tim otil
5 Dumitru Grecu otil Mihalasr
7 Capitanulti Nistoril pe crasma
7 Ionita Radu Cojocarii
2 Costandimi Grecii
84

CALDARILE DE RACH1C OTC TARGULU CHI§INAULU1.

4 Cercheza Armand vutcaril
5 Calistru Cloinacil
8 Gheorghii Pertaloglu
6 Neculaiii .Mumgiu
8 Ionil Cr Asmara
7 Neculaiii Rachieril
6 Hagi Gheorghii CAldararti
44
 0 STATIST1Ck k MOLDOVEI DE DESTE MDT IN 4798 121

ADUNAREA SUMILORI, PISTE TOTO.

Lei
76.208 birnicif
1.000 dughenile otii tArgulii ChisinAuluI
262 dughenile otii tArgulii Orheiultd
94 dughenile otii tdrgulil Telinestil
396 crAsrnile ding Chis[in]ü
84 crlsrnile dinil TelineqtY
44 cAldArile de rachiii
78.088 adicI laptizgc1 si optu mil optuzäol si
optu la
lPeoete ovall cu chinovar, cu data de 1793.]
Veld Vist.
 XV.

-
R1NDUIALA TIGANILOR MUNTENI SUPT ALE-
XANDRU-VODA MORUZI.

Milostiiti bojliti Io Alexandru Costandinti Moruzil Voevodti,

gospodard zemli vlahiscoie. Licsandru sind Marina TA-
taru, pre carele 1-arna facutii Domniia Mea ydtafti §i. purta-
tord dd grijd pa toed ceata lui da Tigani lingurari pentru
biruld lora celd obicnuita, ca, la vreme §i. la soma], sà aibl
a-1 trimite aid, la dumnealui epistatu Armd§di, a§djderea
poruncimd Dornniia Mea sa unble 'Ind toata tara Domnii
Me le A. A, hraneasca cu me§te§ugulti lord cumil vorti putea,
pa unde vord umbla §i. vorti *lea cu §azamantti. D. suhatu
sad chili! sa nu sä supere, verf pd ce mo§di arti fi, dom-
neasca, manastireascd, boereascd sad megie§ascd ; nume §i
el foarte sd sa fereasca a nu face stricAciuni la livezi dä
and, dd porn! sad la ardturi, nicT suptil poalile vfilorti sd
nu sa supuie, a face stricd6unT, afard numai unde i§T vorti
ara ef bucatele, acela cu mo§dia sd le ia dajde dui:a obi-
ceid, iarti mai. multd suparare sa nu li sä faca. Nici cai lord
dä olacd sa. nu sa ia., ver1 la ce porund §1 treb! domne§ti
ard fi ; sa nu sä supere nicT dd catre globnici domne§ti, ma.-
nästire§ti §i boere§ti. Insa el sä aibl al! da dajdiia lor dd
nume, dupd pecetluitu gospodu, intr'und anti odata, aid, la
Dornniia Mea. Pentru care poruncimti Domniia Mea dumv.
ispravnicilord duprind judete, cdpitanilord dupe la cdpitanil,
vame§iloril duprind targuri, vata§ilorti dd plaid, parcalabilord
duprind sate §i tuturorii altord slujba§! domne§tI, mAnasti-
 RINDUIALA TIGANILOR MUNTEM SUPI ALEX AINGRU monuzi 123

re§t1 §i boere§ti, verIcarit cu ce slujbA vett urmh intr'acea

parte dA locti, toti sA aveti a va feri, ataii de acestii \TA-
tafti, cAtii §i d toatA ceata lul, niment dà nimicil sA nu-I
supAratr, ca sa sa poata hrani, sA-§I agoniseascA banii bi-
rului lord. Si alp slujba§I streini sa nu-I judece, filrä numat
vatafu lora, la sfAzile ce vorti face intre dan§AI, sa-r a§aze.
lard, canal sA va intAmpla niscareva pricint mai mart intre
dan§AI cu alti parnantent, atunci dumv., ispravnicilorti i altl
dregAtori, on mu ce parte dA locti sä va intAnpla, inpreunA
cu parA§i lord, sa-I trimiteti aici la Domniia Mea, §i de aicea
va afla dreptatea §i hotararea. A§Ajderea §i oriunde voru
dovedi niscareva Tigani haimanale, veniti (Mai Tara Tur-
ceascA sail dind Moldova orl dial Tara UngureascA supu§I,
veri pa la cine arIi fi, pentru unit ca aceia sa aiba numitu
vatafti purtare dA grijA ca sil le aducA numele acelora in
scrisii la dumnealui, epistatu ArmA§Ai, ca sA-I a§aze in ca-
tastihulti Visterii §i intre cetlalti Tigani domne§te lard, dA
vorii fi venitt dAral vätd§Aia altuia, atunci sA-I apuce sA le
ia bani birului lora §i sA-I ducàl la urma lorti, dandu-I inu
seama vAtafului lora, inpreuna §i cu bani ce-I va fi luatü
dA la dan§AI. DA sg., va intampla a sA insura niscareva TA-
gani domne§ti luindii Tigance manastire§ti sail boere§ti, nu-
mitu vAtafti sa nu ail:4 voie a dasparti cununiile fAra da numat
print"' §tirea Domnii Mele cu judecata IT va lua acelil stapanu
schimbuld. I sanni recehii gospodstvami.
1799.
(Monogram. Pecete octogonail din 1795.)
Velil Logofatti. Bivü 3ti Logofatti, condicard.
(Archiva d-lui C. Crupenschi.)
 )(VI,

DANIE DE TIGAM DOMNETI (I 800).

[Titlul domnesc al luf Constantin Ipsilanti.}

Fiindcg pe Petre Palle hol[eiti], Tigaml gospodii, streinti
venitii de piste hotariti aice in Moldova, care, dupg nestrg-
mutatti obiceiulii pgmäntului, s'ati luatti intru alii noastrg
domniascg stgpinire, 1-amil data Domniia Me danie §i mi-
luire cinst. §i credindosii boeriultd nostru dum. Ioami Canand
bivil Velti Spat. spre rgsplgtire slujbelor dumisale ce ati
slujitti tgril ace§tiia cu credintg §i cu silintd, iatà dard i s'ail
datil aëastg alti noastrg domniascg carte cu care sg aiba
a-lii lua intru a dumisale stapanire, ca sg-I fiia robil in
veci ; asupra cgruia s1-1 fiia carte Domnief Me le adasta de
danie §i miluire statornicg, neclItitg. §i nesträmutat g. nici-
odinioarg in veci, care s'ail intärit cu alti noastrg dom-
niascl iscgliturg §i pecete.
i800, Maiti 22.
[Iscgliturg greceascg. Pecete din 1799.]
Procit Veld Post[elnicii].
(Archiva d-lui C. Crupenschi )

Pentru datina aceasta de a lua ca §erbf ai Domniel

-- §i numaT pe urmg, dupg desfiintarea §erbid, ca rob!,
ca cTigant,, pe imigratiI pe furi§, ail privilegiu de
slobozie, v. vol. XVIII1, pp. 212.
 XVIL

0 PROBA DE LIMBA t BUCOVINEANA, OFICIALA.

in liirtiile d-lul C. Crupenschi se afla acest Ilya§

al until cunoscut ofiter austriac din Bucovina :
Precinstite domne Sava !
Scrisoarile de pe mo§iia Horodi§te aii fostii gata In anu
tracut §i totti amd a§teptat sa cere cineva pe din§i. D[u]nn-
niata el cauta bine hotarti §1, gazindil o Inpresurare, el
face aretare catra cinst. Admini§tratie.
Amd cinsta a me spuni a dumitale gata a sluji
Egghelet m. p.
Cernaut, Avgust 10/21, 1786.
Cara cinst. dumnialul
Capt. Iona Sava.
La Prezecarenl.
Pire§te cà e vorba de Prisacarenl. Capitanul Sava
avea §i Horodi§tea din judetul Dorohoiii, §i ofiterul din
t Cordunul, vecin se gindia la un proces frinaintea
Administratiel din care el facea parte, Horodi§tea fiind
In apropierea Bucovina
 XVIII.

SCRISORI PRIVATE ALE FAMILIILOR CALLIMACHI

SI CANANAC.
(Din archiva d-lai C. Crupelischi.)

I.

Joan Teodor Callimachi, Domn al Moldovei, a avut

o sora, Maria, care MA intli Li pe Ionita Ursulet Pos.:
telnic, din Cornane§tI (Dorohoi5), iar a doua oara,
dupa 1742, pe Gheorghe Cananaii. Dupa dregatoria
la care se opri cariera acestuia i s'a zis Maria Jit-
niceroaia. La 1775 nicI acestälalt sot nu mai era in
viata, §i sora WI Joan Teodor-Voda purta singura
grija gospodariei, fiind ajutata numai de la o vreme
de cei trei fii au ef cu Cananaii, Constantin Serban §i
Ionita '.

De la Cananati insu§T avem avem aceasta scrisoare :

f Cinstite §i aid mieil tocma catil unii frate, dum. cuscre
§i giupane Panaite, cu fericitä sanatate §i cu fratasea dra-
goste ma 'nchinü dumitale, i rogii pre milostivula Dum[ne]-
zail pentru buna §i fericita sanatate a dumitale. De acasta
data n'arna aka far' catil, ramaindu §i ell dinii go§tina cu
cinzed §i trei de lei dinu go§tina nostra, §i pripindu-ne §1
vacralritIullij acum, §i avandil §i dum. a lua banI acrnu de

1 Documenleje familiet Callimachi, 11, pp. xi-n.

 $CRIS011I ALE PAMILIILOR CALLIMACIII §I CANANVI 127

aid, dind go§tina, ma rogii dumitale sa aibu §i ed trecere

la dum. sa ma radici de ae§t1 53 lel par' la Sfeti Ghiorghe,
§i cu mare multumita §i far' gre§ala ti i-oi trimite dumitale.
Macard de n'ord fii asupra dumitale §i ord fii asupra fiiulul
dumitale, totil ma rogil dumitale sa pui dum. mijlocire ca
O. ma pocid schivernisii par' la acia vreme. Si ma mei du-
mitale ca ca nu fie [gre§; fters] sminteala, §i sa. n'aiba §i
copil[uld] dind casa vr'o suparare pentru mine. Si rava§{ulii]
mied sa ramle Ind Iced de zapisd la maim dumitale. Si
mila lui Dum[ne]zad sa fie de pururea cu casa dumitale :
sa i dum. sanatosd.
Ald dumitale tocma cad und frate i gata sluga.
Gorghi C. bivii Veld Jic. Mart 22.
[V-o :] Cinstitului §i ald mie[iij tocma catri unii frate,
dum[nea]lui giupanului Panaite cu cinste §i cu fericita sa-
natate sa sa dea.
(Pecete neagra rupta.)

Ioan Mavrocordat (1743-7) cere in Ianuar, Maid,

Decembre --- cvacarit dol ler, trerzed ban1 de vita
iarna, §i de vitel 90 de banI, §i vara 50 parale de
vita, (total : 7 lel, 45 ban! pe an), pe linga go§tina
cea ma! mare, a t cite 1 1 parale de oaie) '. «Go§tina
intreita) §i apor §i vacant, tate pol led de vita, ban!
vechb, scoate Constantin Mavrocordat la 1749 2. Va.-
carit, dar fail go§tind innainte, se intilne§te la 1755
supt Constantin Racovita 3. Supt intaiul Callimachi,
ce e drept, se luä menzil, pogonarit, apoi ajutorinta,
dar nu go§tind 4, §i vacaritul nu se ingadui de boieri.
Data se poate afla cu siguranta insa prin aceasta
notita greceasca adausa : Tor) Cipz. Fec:)pri .Kayavor) ata

1 Canta, in Letopisiii., Ill, p. 185 ; cf. Ienachi Cogilniceanu, ibid., pp.

206-7. Teranil 1§1 ucideati vitele.
2 Cogainiceanu, p. 219 (cf. p. 207).
3 lbid., p. 230 (cf. Canta, ibid., p. 187).
4 Ibid., p. 236.
428 SCRISOFFI ALE VAMILIILOFI CALLIMACill SI CANANVI

ypdata 53, rilc vet Bow ay(;) 1745, MapTIol.) 26 [= A du-

misale Gheorghe Canary!), pentru leT 53, ce i-am dat
ea, la 1745, Martie 26].

0 singurA scrisoare catra Cananag ni s'a pAstrat in

aceasta culegere :
Cinstite, ca tinü frate, dumn[ejta Postelnici Ghiorghi, sl-
nAtate pohtimil dumitale de la Dumnadzail. Ce-rnT scrif dum-
n[e]ta pentru acestu Tiganti, ama intalesil. Daril ea Intealtu
felü amil vorbitu cu dumn[e]ta, a §tiT ca amil ni§te Ti-
gance dupa Mure§teT (sic), §i aT dzisti dumn[e]ta ca, daca
vel sa rupT giudecata cu ace! Tigani, apoT orna faci o a§a-
dzari, ca. la acele Tigance santu copir ; pote : ce nu fir a§a
grabnica panil vetT alege gTudecata cu ace§til. De adasta
esti lesni, oma a§Adza, ca ea nu sAntu orna rail de paguba ;
numat sa vedernii la a mit Tiganl, ce tinu de la Salionti,
catT copif arti fi la aëat ce tinil Tigancele mele. i osabitu
ma! amil §i eil la dumn[e]ta .dinteo Tiganca ce orti fi, care,
numele batraniT Tigance, ail chemat-o Alicsanda, ce ati
tinut-o Una Tiganti a dumilora vostre ; insa fii catIva Ti-
ganT dinteansa, santu la dumneta §i la nepotulil dumitale,
la fi6oru1ti luT tefanita. Ci dorii mi-a fi §i mie maT bine,
ca §tit ca-sil bolnava, nu ma ma! potil mAntui de frigurT ;
iaril, fiindil de sanatate, omil cauta c omil ave intre noT
§i omit a§adza : cine la cine a fi, omit tocmi. Cu a6asta
acumil ; §i fir dumn[eJta sanatosii. Mal 2.
A dumitali, ca unit frate ;
lordachi Caniacuzino,
bivti Vela Banti
Dupl ce amit scrist dumitale rava§ula, trot spune Tiga-
nulii dumitale ca au mtrita Tiganca : ait vadut-o ela.
[Jos :] Cinstita, ca una frate, dumnaluT Ghiorghi Canary!),
bivii Post. cu cinste §i Intraga sAnatate sa sa de.

1 Cf. vi Letopisiii, III, p. 209 qi urm.

 smusoRT ALE FAMILIILOR CALLIMACHI SI CANANkti 4 §0

De la moartea Jul Cananäil e aceastg insemnare :

Bucate ce ag rätnasu dupg moarte dum.
408 oT, cu mica, cu maare.
14 boT marea, cu 2 thlerl
14 vacT maarf.
7 grund §i gruncea.
6 car.
46 stupT, la Ro§canT, la Vas[i]le Zuppast (sic).
Pomenile si sgrindarele §1 datoriile ce s'ail plgtitil dupg
moartea dumisale.
134 leT la grijitulil dumnealuT Ong. la 2 aril, afarg ding
pgni §i ding carne.
120 ler, 12 sgrindare cu banT §i cu bucate.
6o Id la Elagi-Mustafa otil Boto§anT.
9 pl Id la Costanting Blebe otg tamd.
13 131leT la Bägdgsarii Armand.
To vad la Hagi-Mustafa otg Romang.
Cele ce i-ail datu dum. fiiuluf dumisale luT Iordach[i]
pana au traitu dum., §i cele ce ag luatg dupg moarte dum.
5 vad maarT.
4 boT maarT.
30 of.
30 stupT. Aceste i le aii datd dupä ce m'all luatil dum.
pe mine ; vAcArituhl §i ernaticuld totg dum. ail platitil On'
ce ail muritu dum., §i, dupg moarte dumisale, le 'Inii plätitil
etl intru anu vitele de vacgritd.
2 anf ail vAndutii Iordachi totti hotaruhl, catii ad fostg
de cositu (?), a§ijder[e] §i mo§iile de la cgmpu, §i, candg
s'atl ridicatii Iordachi, catu au traitu dum. §i dupg moarte
dumnealuT, tota elii ail luatg venitulii.
135 leT amil luattl dupll velnitg in 3 ane, §.1 s'ail chel-
tuitu in trebile casgl.
32 leT ag luatii Iordachi de vilneta (?), totil inteacel 3
anT, cu2 post* l, unu 9 Id, altuki 6 leT.

Cele ce amti avutu eil cändu m'ail luatu dum.

6 bol mart.
vol. XXI. 9
130 scrusoRY ALE FAMILIILOR CALLIMACth I CANANAil

5 vacf cu vitef.
20 stupf.
6 cal si unü rAdvanii.
400 leT mi-ati trimisti dumnealuf bade TArzimanulii de la
Tarigradü, §1 i-amti data in mAna dumnealul.

Nu se poate un act ma interesant in legAturA cu

viata Marie! CalmApluf. IatA cu ce intra ea In cAsl-
torie, luind s,i acum un bArbat de oarecare vristA,
care avea, din altA legAturA, un bAiat mare, acest
Iordachi, care va cere indatA o gospodArie deosebitA.
VAduva luT Ursulet aducea 6 bol §i 5 vacl, 6 cal, 20
de stupf §i un rAdvan ; (badea) din Constantinopol
face rost de zestre nouI : viitorul Domn al Moldovel
trirnete surorif, mireasA a doua oarl, insemnata suml
de 400 de lel.
Sotul nu e mult maf bogat, afarl de mo§ia lid. El
lasä datorif, la Turd, Armen! §i Rominf. Unul din
ImprumutAtorf dAduse ban! cu camAta §i frateluT el,
luT Dumitra§co CalmA§ul, care lAsA §i el o vAduvA cu
multe grip. Ea Insä null cre§te numaI copiif cu o
deosebitA Ingrijire, ci face §1 toate pornenile rAposatuluf.

Tot in legatura cu pomenirea luT CananAil e si

aceastA insemnare :
f Bucateli ce s'ati tAetti la grija dum. pärà la 2 an!.
I boil, 6 oI la grija d'intAiii.
4 oT la 15 zile.
6 of la 20 zile.
I vacA, 6 oT la 40 zile.
I vacA, 3 of la giumAtate de anii.
I vacA, 6 of la anua
I vacA, 2 of la 2 anf.
Iar5 bani ce s'a5 clat5 pe fAn5, iar5 sä sà tii.
6 lel, 9 p[o]t[ronicT] unul Lipovan5.
1 Documentrle Callimachi, 11, pp. 19-20, n-o 42,
 ctelsoni oa.g FAMILHLOR CALUMALIII §I CANANa 131

2 leT Radului Tigang,

leg, 6 p[o]t[ronicT] luT Acsinte.
T o leT unuT CAnpulongiang.
II leT luT An[dron]achi Vorniculd de Both§enT, pe fAnd
6-ag avutil la MAndre§tT.
18 1e s'ail fácutil sinbrie ciobaniloril pe tocmala 6-ati
rAmasti facutA. de dum., sl le erneza 6o ol, ate 2 p[o]-
t[ronicT] de oi ernaticulg, §i sA le plAtiascA de go§tinA, care
este peel de la go§tinarT.

IL

IatA acum scrisorile eltre Maria Jicniceroaia. Cea

d'inteid e de la marele reformator al vietit mAndsti-
re§tT la not, Paisie de Dragomirna, apol de Neamt.
Cinstita §i a sfinteT mAnAstire1 noastre milostiva. §i flea-
toare -de bine, Pravoslaviia Ta mare giupAnias1 Mariia
Can[an6] Ban[easA 1, bucurl-te intru cinstea sfintel §i incepl-
toarel de viiatd Troith. Cu smereniia §i cu duhovnidascl Inchi-
nAciune, cu buriA cucernicie §1 cu smerite metaniT, dupre cu-
viintA ml inching Blagorodiel Tale. De la Prea-Innaltulii si
celd mare intru trillA Dumnezeil, dupre datoriia ce avemil
pururea lt/ rogil ca sal4i dAruiascA bucuriia, ferecith sAna-
tati, adAogire vietiT §i mAntuire sufletiascA, intru care §i
acurnii patina si smerita atasta a noastrA scrisoare s te
afle pe durn. petrecandii in sAnAtati, inpreuril cu tot( eel
ding inprejurulii dragosteT dumitali, cu toati ceale trupe§t1 §i
suflete§tT ferecirT, ca maT multg sA proslAvimii pre Inparatulg
cerescil, noT, totT §meritI rugatorirPravoslaviel Tale §i a tow
pre-slAvituluT nianiuld BlagorodieT Tale. Cinstith scrisoarea
dumitali cu bueuzie §i cu cinste o amü luatg, cele scrisa amti
vAzutg, 15 A31 niaü adusii : pentru care. multii ni-amg bu-
curatg. Milostivuld Durnnezeg sA fiie inpArtitorig de bini
a tom niamuluT durnitali, intru toati §i despre toati, prea-
blagocistivuluT §i luminatuluT Domnulii nostru, si pre toatA
luminath casa Marie! Sale sa 0 pazascA §i sA o IntariascA
432 SCRISORT ALE PAMILULOR CALIMACHI $i CANA:04.6

intru multi an! cu ferecire §i buna petrecire, ca multd san-

temu nadajduip §i incredintati ca §i de acumii Innainte vomit
fi mangdiati cu cercetare milii Pravoslavii Voastre. De-va
Domnulii toati cele lume§ti ale Id bunatati, iard [In]tru ceale
mai pre susd de lume cununa Inpäratiei ceriurilord, cu In-
paratii ceI bini-credinëo§I, Ind pamantuld blanziloril, unde §i
1ngeri1ord cu dorire le iaste a privi. Si daruld SfAntulul Duhil
pururea sa va pazasca suptil al5 sad acoperemantd §i lumi-
nare §i mill Si, cu atasta, inchinandu-ma iara.§1, ,ramaid
Alit Pravoslavid Tale smeritd parinte duhovnicescu §i celd
de pururea rugatorid §i de ceriasca ferecire pohtitorid :
Ieromonahd Paisie, staretuld sfinter manastiri Dragomirnel 1,
inpreuna. §i cu totti soboruni celord intru Hristosil frati-
lora mid.
Oct. 16 d.
Ginstitd intru blagorodie Pravoslaviel Sale marl! giu-
paneasa Mariia Canfand] Ban[easa], cu multa smerenie, cu
plecata metanii §i bunàl cucernicie, prin dumnezaiasca bla-
goslovenie cu cinste sa sa inchine.
(Pecete neagra, rupta.)

Paisie se a§eaza la Dragomirna in Septembre 1763 2,

iar Domnia lui Grigore Callimachi, nepotul de frate al
Maria that pana in 1769.
Deci Inca innainte de aceastä din urtna data Maria
era vaduva.

M.
Fratele Marie!, Gavriil, fost Mitropolit de Salonic,
era inca din 1760 Mitropolitul Moldova
De la el ni s'aii pastrat trei scrisori catre sora sa. Cea
d'intaid are data de 1768, Inca in Domnia lui Grigore
Callimachi. Dintre celelalte, una poarta data de I770.
1 Acest rind, de mina Ini chiar.
2 Istoria literaturii, romine in secolul al XV1I1-lea, IT, p. 392.
 scrusord ALS FAMILIILOH CALLIMACHI J CANANO 133

A treia, pomenind de (Cordon), Bucovina Austria-

cilor, e de dupa 1775. Pa§a care merge in Rusia duce
ratificarea tratatului de la Chiuciuc-Cainargi. (Sevas-
tias, e episcopul titular de Sivas. Ce1 de la Tarigrad
cari sint sanato§1 §i intreaba de rudele din Moldova
sint vaduveIe celor dol Domn1 din neamul calma§esc,
Ralita IiiI a Ion, mort de batrineta, §i Elena a lut Gri-
gore, cel de curind ucis, precum §i fratele lilt Gri-
gore, Alexandru, casatorit cu Ruxanda fiica luI Scar-
lat-Voda. Ghica.

A.

Cinstita §i a noastra prea-iubita sora, dum. Marie jic.,

fericita sanatate §i totti folositoriulti bine poftimg durn. de
la milostivuld Dumnezeti, iaril de la noI arhiereasca bla-
goslovenie it! trimitemg. Cartea dum. amti luath, printi
carea intelegandg durearea cea preste masura §i intristarea
dum. pentru savar§itulti rapaosatulut prea-iubitil fiiulul
nostru Pah. Costanding Canan6, foarte ni-aing intristatii, §i
inpreuna amü lacramatg, macarti ca rapaosatulti (Dumnezeg
sa-lii erte §i sa-1 odihneasca sufletulti la cereasca Inpa-
ratie), plinindii datoriia cea de ob§te, s'ail izbavitü de va-
lurile ceale suparalnice i intristatoare a ace§til vremealnice
viep, iarti, casa dumisale de ag ramasti la ticaloasa stare
§i insarcinatä cu greale datoriI, santemg bine nädajduip
cä nu o va parasi milostivulg Dumnezeg, ce, ca celg ce
iaste parinte saracilorg §i manglitorti vaduvelorii, va
trimite ajutoriuld sag celü prea-puternicti spre räpaosii §i
mangaere. Ding partea noastr iarä cu de-adinsulg ne
vomii sili spre totti chipulii de ajutoril a casif rapdosatuluT,
socotindti a6asta neaparata datorie. i la aceastea fif dum.
incredintata, §i incredintaza §i pe dumnei Pah[arniceas]a 1,
a neincetatti vomd rnijloci i catra Marie Sa Voda §i catra

1 Viduva.
131 SCRISORI ALE FAMILULOR CALLIMACHI §I CANANAd

Marie Sa beizadea. spre ajutoriuld §i mangaere a casit ra-

plosatulut. Adasta, §i santemil
Ald dum. parinte sufletescii : Gaurii1& Mitropolitulu.
1768, Dech. 20.
[Pe V-o :] Cinstita a noastra prea-iubita sora, dum. Ma-
riia jic., cu fericita sanatate i cu blagoslovenie sa s dea.
(Pecete neagra, rupta, cu cloud crud.)

B.

Cinstita a noastr a. prea-iubita soradum. Mariia Jic[nice-

roaie], fericita sanatate §i totit folositoriuld bine poftimii du-
mi[tale] de la milostivulii Dumnezed, iard de la not arhiereasca
blagoslovenie IT trimitemit. Cartea ce ne-af tremisil amil
luatii, §i, intelegandii ca santetl sanato§t, ne-amd bucuratii.
Pentru alte suparart ce ne scrit cà patimitt de catre o§tenT 1,
fiindti aceastea de olpte, sl cade a le suteri cu rabdare
§i a ne mangaia cu nadejde ca, dupa atatea scarbe, ni sa
va. pricinui §i bucurie. Pentru alte ve§tt ce v turbura, §i
va poprescit dini lucrarea pamantulut, sa le socotitt za-
darnice §i mincinoase, §i far' de nicto grija sa samanatt
catti vett putea.. Pentru carte de la Mariia Sa Ghenera-
luld 2, cumii §i pentru zaloag. (sic), ne vomit sili ca sa scoa-
temii, de sa ya putea. Adasta, §1 fit dum[neta] sanatoasa.
Al dumi[talej parinte sufletesdi : Gavriiti Milt opolitulti
Sala n'amil pututd sa lama de la dughene, nict amil
indraznitti, pentru prepusuld boalit3. Si sa nu banue§tt : cu
toate acestea iata amd trimisii und cuburd de §alti alit
nostru, cand ponositti, dar socotimii ca va trece la tara, §i
und stanbold-§alti * de rochie ci-amd avutii mai dinti na-

I Rusl, can ocupati Moldova.

2 Stoffeln (v. Atanasie Comnen Ipsilanti, T pert& Tip eaCOGIN, Constan-
tinopol, 1870, p. 456).
Ciuma.
a Sal de Constantinopol, stca,
 SCRISORY ALE FAMILIILOR CALLIMACHI §I CANANAO 135

inte ; si poftim5 sA le priimestI si sä le porp cu sdnatate.

Mai pe urm g. vomii trimite si salii nal 1
[Pe V-o :] Cinst. si a noastra, prea-iubit5 soda], dum.
Marii Jic., cu pgrintascl blagoslovenie.
(Pecete rosie deschis, cu coroana, patru fitere, din care
s'a pastrat A si data de 1768, jos.)

C.

Cinstita a noastra prea-iubita sorg, dum. Marie Jic[nice-

roaie], fericita sanatate si tot5 folositoriuhi bine poftimil
dumitale de la milostivulti Dumnezeii ca sa-p daruiasca,
§i de la nol arhiereasca blagoslovenie I1 trimitem5.
Ravasulii dum[itale] ni-a5 venitü, §i ceale scrisa s'a5 vg-
zut5. Pentru Cupariul5, vetl sti dum a acumii nu sä afla
aicea, fiindca, dupa &au venitil de la conacile Pasli 6-a.5
fost5 la Rusiia, saI dus5 acumü pin5 Tinutti cu a.sazarea
banilor5 ce s'a5 scos5 ; iar5, dupg 6-a veni, i sa va zice,
atata pentru altile ce scriI dum[netal, cut5 si pentru carte
gospodil de hotarat5, ca sg. scoata. $i atuncea sä va scrie
§i dinil partea noastra la Sevastiasti, si la cine s'a mai so-
coti, cad Vladica de Radauti, aflindu-sa. In Cordonü, si
fiind5 §i departe, nu socotimil ca a vrea sa vie.
De la Tarigradu ni-a5 venit5 carp in cateva randurI, si
avernii instiintare cà, cu mila luI Dumnezeti, sa afla cu totir
sanatosI, §i in toate scrisorile ce ne vinü cercetiaza si pentru
dumnavoastra §i va heretisescil ', §i, aseamene, arida scriernü
§i noI, facemil cgzuta inching6une din partea dumilorvoastre.
$i cu adasta acumil santemil :
A dum[itale] pärinte sufletesdi : Gavriilu Mitropolitulu.
Iulii I I.
[Pe V-o :] Cinstita, a noastra. prea-iubitg. sorä, dum. Mariia

1 Adausul e de alti mini. Scrisorile insefi au q ortografie perfecti qi 0

scrisoare admirabi14.
2 Saha.
136 scitIsonf ALE FAMIL1ILOR GALLIMACHI 1 GANANACT

Cananoai Jic., cu fericitA sAnItate si cu blagoslovenie sA

sA dea.
[Pecete rosie-inchis, cu coroanA §i vultur bicefal, fArA in-
scriptie.]

CAtre Maria se indreapta si marele boier Lupu

Ba ls, pe aceiasr vreme.

D.

Cinstita si a noastrA iubitA ca o sor, dum. cumAtra Ma-

rioa Jic., cu mula frAdascA dragoste §i cu fericita sAnl-
tate mA inchinti dum[itale]. AciastA data n'amii alta a su-
pAra pe dum[neata] numal ,amd fostti scristi la und ficiord
alti med di-acasä di ad pusti putente stupi la FAzetti [==FAget],
neputandti la ceia vremi sa-1 duca la altd locü, §1, socotindd
ed c'a fi acele mosil a dumisali Costantind Stamati Set[rariii],
amü acutti indraznialA. C'acmu amd intalesti cA est pe
mo§iia dum[itale], poftescti pe dum[neata] ca pe o sora,
sg, nu banuestI ca n'ami poftitü pe dum[neata] cu scrisoari
ma! innainte, ca n'amd stiutti; iard acmu poftescd pe durm-
[neata] sA nu fii cu banatd, ce sa fii cu voia dum[itale]
ind ciasta yara dacA aü apucatd di i-ati pusd ; si obiceiulti
ce e§ti, of da dum[itale], si o! §i multami dragostil dum[itale].
Aciasta poftescti pe dum[neatal, §i fii dum[neta] sanAtoasA.
Al dum[itale] ca und frate :
Lupu Balsa Veld Vor[nicii].
[Pe V-o :] t CinstitA, iubitA ca o sora, dumisale Marii
Jic[niceroai], cu frAëascl dragosti si cu fericita sAnAtate sa
sa dea.
[Pecete neagra cu cruce §i Lp. B. Dvor. (?).]

Scrisoarea ce urmeaza, catre aceiasT domneascA

sora, pleaca de la un Toader [d]iaconul], care dl in-
telepte sfaturl pentru cre§terea celor do! coconi, ;
pare a A tot un Nemtean ;
 SCRISORY ALE FAMILIILOR CALLINACHI §I CANANAU 437

E.

t Cinstit d. doam{nd]giupdniasd, co smerenii §i co multdplecd-

ciuni ma inchind dum[itale],§i rog a pre milostivulti Dumndclzda
Ca sd te pdzascd §i sd, te invredniciascd, co pat;nica viatd, §i
sg-tt ddruiascd cia de bucurii fericita sdndtati, bucurAndu-ti,
milostivuliu DumnddzAU §i cu sdndtate a cinstitt §i iubip
coconit dum[itale], milostivula Dumradzda sg.-1 tii sdnato§t§i
sd.-I miluiasc a. cu minte, cd minte este izvorulU bogatiit,
si trupe0r, §i suflete§tt, §i cununa cia de bucurii a Orin-
tilora §i tuturora celora de bini voitort, §i mdhnire neprie-
tenilora. Insd §i dum[neta], cinstitd gIupdniasd, cautd de-1
pdzg.§te forte bini, dupd curna poronce§te Ioana Zlataosta
la Prologii: «Nu ferip batula parintasca de ii, a acela li-t
lora de mare folosU,. Insd. §i dum[neta] fiinda feria de
cela mat cumplita pdcatU : nicIodatd sg. nu sg. sdint d. ii cg.
ad voi de la dum[neta]. Orl la ce socote§tt cl Dumradzda
t'ati data §'r t'aU ddruitd ni§te drahme forte curati §i iscu-
site, carit di-a purure §i 'n totU ciasula sà fit bucuratd? Dara,
de le vet vdpsi, md rogIi cu ce lel spd.la ? Socote§te dum-
[neta] c'ace§tie sinta ca o grading. inpodobitd §i pr6-frumosd,
§i, de nu o va pdzi gradinariula §1 o va inple mdrAciune,
cini va merge la 6 sd sd indrigdi ? La aciasta dum[neta]
e§tt grddinariulti, sd pliv*I co batula ; cd la o grAdind
frumoasg §i inpodobitd mulp intAlepp mergil de sd mängdi
§i, fiinda curatd §i grijitg., toti fericesca acelut grddinaria
dati bant, §i [e] § luindU cdti o fibre de md[n]gdere,
ca §1 de la omula intAlepta : tota scdrbitulti aliarg d. del!
e una cuvAntii de mangdere §i de indreptare, §i sä bucurd
mat multü decdta c'ara lua de la unit nebuna multe avert,
cad §tii pe urind [c 1] in totti ciasula a§tiaptd ocard §i intris-
tare. Plze§te-te bini, viteje§te, ca sd nu scapt burianula
in gilding, cd.ct burianula este cre§tere lora. Nu-1 läsa gre-
§ala de astde ca sa.-§1 e plata mAnt ; §i Inca §i pentru drep-
tula, if aflg pricind, si-la ciartd, c'apot elu mat vdrtosti sg.
pázd§te, §tiindU c n'aU flcutU §'au luatü plata ; darti de va
face, ma! rail va petrece; §i, fiinda in grijd, totdiauna sd
138 SORISORI ALE FAMILI1LOR CALLIMAGHI §I CANANAU

sfauesti intru sini cumU va face lucrua buni, ca sa scapi

de rusine, si, ase, creste cu ganduld totd a face lucrurf
buni, pärd ce i sa invdrtose minte, s'apof, di-ard vre sd-lii
si indemne cineva la lucrurf rdle, elii nu poate sd le facd :
i-f cu mare supdrare.
Pentru Toaderii Rusuld, ad venitd, si bdrnetuld ad adusd.
Pentru alte ce-mf poroncestf dum[neta], la toati dupd po-
ronca dum[itale] of urma., si m'of sili. MI rogd, cinstita
giupdniasä, pentru aceld aluseki sd poroncestf dum[neta]
sd-lil grijascd bini. Si ma mei durn[itale] sà aibd de la
durn[neta] ertdciuni, fiindca stid cd moltd of fi gresitd du-
m[itale], cd\ nu sa poati sluga a nu gresi stapdnulul. Di-
aciasta mila lul Dumnadzati sa fii di-a purure cu domniata.
Sdpt[emvrie] 17.
Smeritd, pre-plecatu domi itale] : Toadorü [D]iaconu.
Pentru of, di-aid nu-1 nick) nedejde ; cd-sd niste salverf,
dd-le luT Päunii, si dord A pute maT trimete vr'o i o lef in
giosii.
[Pe V-o :1 intru cinstità mana durn. giupänesif Mariif Jic.
co cinste si cu multa plecdciuni dum. se se de.
(Pecete neagrd, cu coroand si, sus : Dm.)

inca prin 1750 Maria Jicniceroaia avea ceartd cu

Aristarh Vistierul pentru mosia IepureniT.

F.

Adeverezu cu acastä scrisoare pentru gfumdtate de

satd Epurenil, de la l'inutuld Hdrlduluf, care, fiinclu mosie
a mea, ail tinut-o dumnealuf räposatuld Aristarhil Vist. cu
strambatate suptii stapanirea dumisale catfva anf. Acumii,
esincid la gIudecata cu fiiuld dumisale, Comisii Iordache, la
dumnealoril boeri, dupd dreptate mi-amil luatu mosie, iarU
pentru venituld mosii Ind aid vreme ad tinut-o dumnealuf,
de au stdpanit-o faril dreptil, m'amd asazatu cu dumnealuf
 SCR1SOR! ALE FAMILIthon CALLIMAcm 1 cANANin 139

Comisulti Iordache, fliuhi dumisale Vist. Aristarha, si

data 226 lei ; care bani luindu-I toti deplinti de la dumnealui, de
acumti innainte nu mai amil a lua nimicii de la dumnealui.
Si, pentru mai adivdrata credintd, amti isclitü sä sd creazd.
Maria Baneslai. L. 7267 [1759], Iul. 7 dim.
[Pe V-o, inceput :] Toma sdnil NicolaT bul[i]basti, copilu
[de casä]....

Din acelasi timp sint cloud scrisori care Alistarh

(Hrisoscoleti), pe care Domnita Elena, sotia lui Nico-
lae Costin, 11 numia nepotul ci '. El era, la 1749, Spa-
tarul lul Constantin Mavrocordat ?
Cinstitti §i al mei' mai mare frate, dum. baditi Alistarho
Velti Spatariu, cu multa plecdeuni inchinandu-md, sarutu
cinst. mama dum., §i rugamti pre a totu puterniculii Dum-
nAdzeti cu aeasta putan[d] scrisoare a nostra ca s afle pe
dumnevoastrd cu intriag4 sandtate §1 cu toate cele de fe-
riciri. Cinstita scrisoare dum. cari ni-aT trimisii, amti luatu,
§i cele ce serif dum. Inca amü italesu. Pentru zapisIle
Gldvanestilorti scrii dum. ca sa td l trimitemti dum., ca
nooi nu ne trebuiescti ; ci adevdratil, badiü, c ooi nu ne
sAntti trebuitoari, de vreme cd niu mosie nu este a nostr5,
ci cu dragd inema le amü fi triimis4 dum., numai vii §ti
durn. cd o laddtui &amid avutu cu serisori, nu s'ati prilejitu
aice, este la Iasi, dard amü trimis aemu sà o aduca, si,
aducandul le-ornd cduta, si pe cini ,a vini le-orral trimite
dum. Dumneiai mama sd inching dum. cu sdndtate §i du-
misali la! Maser. Ilinca, cu multa pleaduni inchinandu-
sa, sdrutà cinst. mAnule dumilorti voastri. Cu atasta acurnu,
§i iards4 ràmäiIi Iun. 15.
A dumitali
Mai micu trate i gata sluga :

Vasili Costachi, bivü Stol[nicii].

1 Istoria literaturii romine in secolal al X Tabla, p. 48. C
Archiva istoricei, I, p. 84.
2 Ienachi Cogilniceanu, p. 219.
140 SCRISORE ALE FAMILIILOR CALLIMACM SI CANANAO

Dum. leld Bala§af cu multä plecacune sarutil cinst. mana

dum.
[V-o 1 Cinstitulul §i alii meii ma! mare frate dum. bade
luI Alistarhu Velti Spatarti, cu multä §i fericita slnatati sa
i sa dea.
LPecete cu A. H.1
SI sa pue WI scrisoriie Glavane§tiloril.

Bala§a, pascuta la 18 Septembre 1709, era fiica la

Iordachi Cantacuzino Deleanu , iar Vasile Costachi era
nepot al Bala§eI hit Alistarho. Lin Vasile Costachi
luase pe Catrina, fiica lui Todera§co Iordachi, ded
matu§a Bala§eI 2. Aid e vorba insa de Vasile Costachi
Negel, fiul luI Costachi, care era sotul und Cantacu-
zine, Ilinca, fiica luI Iordachi ai JI-lea Pg§canul 31. El
e tatal ha Grigore, care, cu alta Cantacuzind, fata
lid Dinu Canta, avu pe al treilea Vasile, viitorul Mi-
tropolit Veniamin . Avem astfel scrisoarea buniculul
marelu,1 ierarh, care, ded, prin mama, prin bunica,
prin strabuna, avea singe cantacuzinesc.

Cu cadzuta plecaduni [ma] inchinil dutn., sarutil cinstita

mina dum. badu (sic) Aristarho Veld Spat. Cu plecata seri-
soma me facii §tire dumitali pentru ce at fostil vorovitii dum.
cu mini ca, margandii la Ia§i, mi-I trimite izvodulii celii
de vecini Balane§tiloril ; ce acmu màl roe dutn. sa nu fii
cu suparari sa mi-lii trimig ca sa ma po6u invrednici a
face dum. slujba. Cu adasta, §i sa fil dum. sanatosa.
A dumitali micil §i plecatii tocma ca unii fluid
Cost. Ros[e]t, Log.
Nastasiica cu multa plecadune saruta cinst. mana dum.,

l Vol. VII, p. 173 §i nota 1.

3 Ibid., p. 177.
3 Vol. VI, p. 548.
4 ibid.
 S6RISORY ALE FAMILI1LOR CALLIMACHI EI OANANAt 441

dumisali lele Blla§eI de preunI cu Nastasiica cu plecHuni

sIrutlind cinstitä ram. dum.
Dumisali cumnatulul Iordachi Cantacoz[inlo cu multl
dragoste §i cu fericitl sanatate ne inchinlmil dum[isali].
LPArA pecete.]

Cum se vede din tabla adausl la p. 47 din Ge-

nealogia Cantacuzinilor, Nastasiica, sora lineal Cos-
tachi §1 a Saftel Lupulul Bal§, lul pe Constantin Ru-
set ; Iordachi <cumnatul, ar fi sà fie un nepot, fiul
!Li! Constantin, frate cu aceste Cantacuzine . Costachi
Roset era Inca la 1764 numal treti Logofat2.

S'aii Ostrat aid §i toate scutirile Marie Callimachi,

acordate de Domnil din neamul ef §1 de innainta§iI lor.

1. Nol Scarlatti Grigorie Ghica Voevoda, bojiiii milostil

gospodarti zemli moldavscor, facemd §tire cu aeasta carte
a Domnii Meli pentru dumniaiai Marie, ce ad tinut-o dum.
Gheorghie Canano Veld Jic., sora cinstituluI Marelul-Tarzi-
manti, dum. Enache Calimahi, de vreme ce dumnialuI fra-
tili dumisale, aflandu-sa de a purure §i nelipsitii slujindii
trebuintilord §i folosulul tarn la pre-innaltata Poarta, mai
socotitti Domnie Me ca s 1 cade sora dumisale a ave o
osabita mill §1 sprejiniall $i iatI darti a dupà carp ce ni-ad
ardtatil §i de la alp luminap DomnI ce ad fostii mar in-
nainte de noI, asemine §i Domnie Me i-amil inaritii, la
vreme desatinif sà aibl a scuti doo sute stupI, §i la vreme
go§tinil doo sute oI, §i la vreme conitil sad vacaritulur,
candu s'ard itritAmpla a fi, incl sa scutiasa doaizAcl de vite,
§i, pe atil vinii va face la vreme vadraritulur dind viile
dumisali, iarl§1 mil ertatd Domnie Me, nidund banii vl-
drlritti O. nu de, ca sa fie toate aceste pentru chivernisala
I Mid.
2 Documenlele Callimachi, II, p. 192, n-o 89.
4:12 SCRISOR AL FAMILULOR CALI IMAM! si CANANIet

casii dumisale. Asijdere I pentru patru oameni 'stréini Tar

de bira in Visterie, va gasi, iarasr amil ertata Dom-
nie Me ca sa fie Ina pace de bira si de toate alte andriT,
Intru nemica suparati sa nu fie. Pentru care poroncima
Domnie Me dum. boer1 i voai slujitori ce viti inbla cu
toate slujbile Domnii Me le, vizinda carte Domnii Me le, mai
multa suparare sa nu facet!, ce cu totii sa urmatt Intocma
dupa, cuma aratama mai susil. Masta poroncima.
.Noi Scarlata GhLa Voevoda.
VIM 7266 [1758], Mai 31.
(Pecete stearsa.)
Manolache Bogdanü 3° Logoatti, procittL
[Pe V-o :I Hrisovulti de la Mariia Sa Scarlatu-Vod[a]
pentru bucate di scuteala.
2. Ca mila lui D[u}mn[e]dzaa No! Ioanti Theodora Voevoda,
Domnil Tara! Moldovei, facemU stire cu acestu hrisovil alii
Domnii Meli tuturora cui sa cade a ti. De vreme ce ju-
panesale vaduve purure ati avutil osabita mili di catra lu-
minatal Domni, urmanda i dupa cuvantuRi Domnului Hris-
tosa, unde poronceste a sa cerceta. cu mild casale celi c'1-
zute, mai vartosu a vaduvilora, si a le odihni cu facirile
de bine, pentru a6asta daril pre-luminatii Domni A-ad fostu
mai innainte de noi, socotinda a-sI face datoriia sa §i cu alü
noastra pre-iubita soru, dumnaiai Mariia Jacniceroai, vrandil
ca s arate a4..ta cazuta mila i facire de bine ce sä cade
spre chivernisala unii casa cazute, dark i pentru voia noas-
tra, fiinda .ca ni-amd aflata dina tandra Varsta la. slujba pre-
puternicii Inparataf, Dragomanil-Mare a pre-innaltatului Di-
yang inparatescu, si la tOate vremile amü fostu de a purure
sflitoril spre trebile i folosula triT acestie, au fostu mi-
luita cu hrisoave de mila a luminatiloril Domni, cu scutiala
de bucatile sale si de oamini scutelnici. Acuma dard,.dinti
dumnk]zaiasca proniia i bunavointa a pre-puternicii Inpal-
rata! miluindu-ne cu stepina Domnii acestif tri, iat1 §i, dim;
osabita mila noastra, i-amti Intdrita ca fiestecandu sä aiba
a scuti desatina pre cinci sute stupi i gostina pre cinci
 ECRIg011t ALE FAMILIILOR CALLIMAEIII §I CANANXII 443

sute oi si vAdrArituld pe cinci sute vedri vinii ce va face

dinil viile dumisali, sad va cumpAra, §i pre o sutA cincizAci
vite, cai, epi, de vAcAritil sad conitl, de s'arü intAmpla sä
fie vre odatA pre aceste bucate, niciunil band nimArui sà
nu de, ca sä fie pentru chivernisala casAi dumisali. Aqijdire
si pentru cincisprezAci oamini streini fAril de bird' Ind Vis-
teriie, ce va aye la casa dumisali, iarAsd sA fie ace§ti oa-
min! mu pace §i nesupArati de totd biruld Visterii §i de alte
dAri si angärii, oricAti aril fi pre altA tara, iaràl ace§tie
oamini intru niniicA supArati sa nu fie, ca sA fie numal
de poslusaniie §i slujba casAi dum[isale]. Dreptti aceia darA
poroncimil Domnie Me tuturorti boerilord si altord slujba.§1
ce viti afla cu aceste slujbe arAtati mai susil, vAzandil
acestu hrisovd alü Dornnii Mele, top sa avet! a urma. §i a
da bunàl pace la toate, cumil arAtAmti mat susil ; intru ni-
mica supArare sl nu facet!. Si poftimil Domnie Me §i pre
alti luminati Domni ce DumnrelzAil va rAndui pre urma
noastrA cu Domnie acestii tar!, ca sa nu stramute aëastA
putIna mill ce aratA mai susii, dupa cumii nici no! n'amd
strAcatil miluirile altord Domni 6-ad fostu ma! innainte de
noi, ce ma! vArtosil sA intariascA, pentru a lord cinste si
veënicàl pomenire. i spre a6asta esti credinta a insumi
Domnii Meli di mai susii scrisA, Ioand Theodora Voevoda,
§i credinta a pre-iubiti fiii Domnii Mele, Alixandru Voevodil
§i Grigorii Voevodd, §i credinta a cinstiti §i credin6osi boerif
Domnii Meli, dumnalord : Ioanti Bogdanti, Veld LogofAtd,
Vela Vor[nicii] de Tara-di-Vosii, Veld Vor{nic] di Tara-de-
susd ; Stefand Rusatii, Hat[mand] i pircAlabu Sucevii ; Miha-
lachi Veld Post[elnic]; Iona Cantacozino, Veld Spattarill,
Veld Vist[ier]i ; Andrunachi, Vela Band ; Ionita, Veld Pa-
h[arniciIJ, Veld CAmAnaril ; Costantinil CogAlnièanu, Veld
Stol[nicd] ; Ianacachi, Veld Com! §i credinta a tuturord
boerilor, mar! §i mid. i s'ati scrisl hrisovuld acesta InI ora§ii
Esilord, in anuld d'intai all Domnii Mele, de nol, Ghinda
LogofetAlu, la anula vletil 7267 [17591, luna Fey. i.
Noi Manic Voevoda.
(Pecete din 1758.)
144 sciosoRf ALE FAIIILIILOR CALLIMACHI I CANANX.17

S'ad trecutd la condica : Dimitrie 3ti Logofatil procitd.

[Pe V-o :1 Hrisovuld de a Marie! Salle] Iond Voda peste
bucate §i pe omen! de scutiala.

3. Cu mila lui D[u]mn[e]zad NoT Grigorie Ioand Voevoda,

Domnd Prat MoldoviI,facemü §tire cu acestu hrisovil a Do mnii
Meale tuturord cui sa cade a §ti, pentru dumneaial giupa-
neasa Mariia Jitniceroaia, a, aratandu-ne hrisoave de mild,
atatu de la alti luminati Domni ce ad fostu mai innainte
de noT, eau §i de la prea-innaltatu parintele Domnii Mel[e],
Mariia Sa Ioand Theodord Vvoda, Domniia Mea, vrandu
a ne arata urmatord aceIord mai d'innainte noastra lumi-
nati §i fericiti Domnr, aseaminea m'amil milostivitd asupra
mai susii-numitii giupaneasa, §i hotaramil printr'acestu hri-
sovil a Domniii Meale ca fie§tecandii, in toata vreame Dom-
nii Meale, sa scutiasca aseste bucate : adica cinci sute stupi
de deseatina, i cinci sute oi de go§tina, §i pe totti vinuld cdtu
va e§i dind viile dumisale nimarui nicTund band sa nu d6
vadraritti, §1 pe o suta cincizaci vite, caT, epe, de vacaritu
sad de cunite, de s'ard intampla vre-odata a fi, pe aceste
bucate nemarui niciund band sa nu dea, ca sal fie pentru
chivernisala casit dumisale. Aqijdirea §i pentru cincispra-
zeci oameni streinT Ara de bird in Visterie ce va avea la
casa dumisale, iara.§1 sa fie ace§ti oament Ind pace §i ne-
suparati de totii biruld Visteriii §i de alte dari §i angaraT,
orate ard fis pre alta tara, iard ?,ce§ti oamenT intru nimica
suparati sa nu fie, ca sa fie nurnai de poslu§aniia slujbii
casii dumisale. Dreptu aceaia dard poroncimil Domniia Mea
tuturord boiar[illord §i altord zapcii §i slujba.§1 ce viti fi cu
slujbele aratate mai susii, vazindd hrisov[uld] Domnii Mele,
tot! sa aveti a urmà dupa cumii hotaramu mai susii. Si
pohtimil Domniia Mea §i pre alti luminati Domni ce Dum-
nezad va randui pe urma noastra. cu Domniia ace§tif tarT,
ca sa, nu stramute aastal putina, mila ce arata mat susd,
dupa cumii nici not n'aind stricatd miluirele altord Domni
ce au fostu mat innainte de nof ; ce mai vartosd sa adaoga
 §Cn1SOR1 ALE FANIILITL011 dALLIMACHI §I CANANAll 445

§i sl intäreascl, pentru a Domniilorti Sale cinste §i ve6nica

pomenire. Vltd 7272 [1763], Sept. 15.
No Grigorie loaira Voevoda.
(Pecete ovall din 1761.)
Procitii Vi Vist. Simiond Burghele pisahil.

4. Cu mila luT Dumn[e]zad, NoT Grigorie Alexandru Ghica

Voevoda, Domini TlrIT Moldovil, facemil §tire cu acestu
hrisovii a DoMniii Me le tuturord ctil i sa cade a §ti, pentru
dumneaiaT Marie Jicniceroai, cl, aratandu-ne hrisoave de
-mild de la alt1 luminatT Damn! ce ad fostii mai innainte
de noT, intru care hotärdscu ca, fie§tecAndu, in toaa vre-
mia, sl scutiascl aceste bucate : adecd cinci sute stupf de
desätinl, §i 'cina sute oT de go§tinä, §1, pe totil vinuld câtii
-va e§i dinti vfile dumisale, nimäruT nicTund banu sI nu dea
vAdraritii, i pe o suta cincTzIcT vite : caT, epe, de vlaritii
sad de cunitd, de s'aril intAmpla vre-odata sl fiiia pe aceste
bucate, nimärue nitTund banu s nu de, ca sl fie pentru
chivernisala casil dumisale, dreptu aceia daril §i Domnie
Me asämine m'amd milostivitil asupra dum. de mat susii
numite Marie Jicniceroai, i hotárArnd printr'acestu hrisovd
a DomniiT Mele ca purure sä aibl a scuti cinci sute stupT
de desItind la vreme desätiniT, §i cincL sute oT de go§tinl
la vreme go§tiniT, §i eine! sute vedre di vind ce va fi fa-
clndu dinti ville dum., nimlrut nicTund banu sI nu dea
vadraritii. A§ijdere §i pe 0 sutl cincIzIcT cat, epi, de va-
clrittl sad de cunitl, de s'arii intlmpla vre-odata ca sl fie,
nimäruT unii banu sà nu de. Si poroncimil Domnie Me tu-
turord boeriloril §i altord zapcil §i slujba§T ce vetT fi cu
slujbile arAtate maT susd, vAzindu hrisovuld Domniil Mele,
tot! sl avetT a urmh dupl cumti hotlrAmil mai susd. Si
poftimd Domniia Mea §i pre alt! uminatX Domnr ce Dum-
ndzed IT va rändui pe urrna noastrd cu Domniia ace§til
tarT, ad dial fiiT no§tri, aü dinii niamuld nostru, ca sd nu
stramute a6astl putinl mill ce aratl mat susil, ce maT
Vol. XXI. 10
446 SCRTSIThi ALE FAMILIIL011 CALLIMACHI SI CANANX0

vartosti sa o adaoga. §i sa o intariasca, pentru a Domnii

Sale veChlica pomenire. Vita 1765, Dech. 7 d.
(Pecete mica din 1764.)
Not Grigorie Ghica Voevoclii.
Procita Vela Vist.
IPe V-o Hrisovula de la Marii Sa Ghica, de. scutald.

5. Cu mila luf Drulmnezaa No! Grigorie Alexandru Ghica

Voevoda, Domnula Tarif Moldavief, facema §tire cu acestil
hrisovii alü Domnief Mele tuturora Cu! sà cade a §ti pentru
dumniaiaf Mariia Jicniceroae, ca, aratindu-ne hrisovula Dom-
nieT Mele dina ceaialalta trecuta Domnie a noastra, intru
care arata orinduiala de mila ce i s'at facuta, pentru care
Domniia Mia, §i acurna asemenea milostivindu-ne asupra nu-
mite! Marie! Jicniceroae, hotarima printr'acestu hrisovii alit
Domnief Mele ca de-apururea, intru toata vrearnia Domniif
Noastre, sa aiba a scuti la vreamea desetinif cinci sute stupf
de desetina, §i la vreamea vadrarituluf cincf sute vedre vina
de vadrarita ce va face ding viile sale, pe aeasta suma
nicfunil banii sà nu dea vadraritii, cuma §i la vreamea
go§tinif sa scutiasca cind sute of de go§tina. A§ijderea §i
la vreamia vacarituluf, de s'arii intimpla vre-odata a fi, sa
scutiasca una suta cinazacf cat, epe, de vacarita §i de cu-
nita. Si poroncimii Dornniia Mia durnilorvoastre boiarf §1
altora slujba§f ce vet! fi cu slujbele ce sintu al-Mate ma!
susil, vazindu hrisovul Domnief Mele, tot! sa avetf a urma,
dupa cuma hotarima maf susa i pohtima Domniia Mia
§i pre alp luminatf DomnI, ce vora fi Ina urma noastra sta-
pinitorf ace§tif tan, orf dina flu §i niarnulti nostru, sari din-
tealta niama, sä nu strämute a6astä putina mill ce amtl
facutu cu acasta numita giupipiasa, ci maf alesa sa adaoga
§i sa intariasca, pentru a Domniilorti Sale cinste §i pomenire.
Anif 1775, Dechemvrie.
Grigore Ghica V.
(Pecete ovala din 1774.)
[Pe V-o :] S'air trecuta la condica Divanuluf Intl cê de
hrisoave, de Ionita Nicola!, condicara.
 scrasord ALE FAMILIILOH CALLIMACHI §I CANANk6 147

IV.
Cu privire la proprietatile §i scutirile Marie! jicni-
ceroaiT avem in acei4 colectie o suma de acte par-
ticulare §i de cart! domne§tt.
A. TRTJEVE.
'EXa Ecrb vilv apzeopcoxv Thy acaeXtFilv To5 6,11Xotitou a.69.ivroo,
mpr.av Mapiav 7p. 50, ,th (-.0.1.qepov TiT: 1.1.011EaC TOr) TpownoTtoD s?iS
co:niic zpoyEac, ./.1.1 i:Trtu sic gyaip. 1761, lo9vr.o,) 12.
Neoproc., triic Egienric (?).
Adeca :
cAm luat de la jupaneasa sora Prea-innaltatuluT Domn,
dumneaeT Maria, let so, ce mi se cuvin de la mo§ia Tru-
§e§tilor, care e a d-sale de yea, §i sa fie spre marturie. 1761,
Iunie 12. Neofit, de Sivas (Sevastia).)

B. VIILE DE LA CRUCE.
La 29 August 1760, loan Teodor-Voda intaria su-
roriT sale 12 pogoane, 3 firte §i 4 prajinT §i jumatate
la Crucea-de-Sus din Tinutul PutneT, cafara din dna
pogoane rascumparate de Domnia Mea de la epis-
copul de Roman, dupa dreptate raza§asca), reservInd
alte patru pogoane, §i _patru prajinl §i jumatate pentru
alta ruda (nu sora), Paraschiva Pitäroaia 1.
In actul de la 2 Maid 1761, apoi, acela§T Domn, po-
menind cele cinci pogoane luate de Vladica de la Ca-
terina Stiuculeasa, maT da §i alte 10, mo§tenite ; din
cele zece tbatrine) ale familieT impärta§e§te pe sora
Paraschiva °.

1 Documente CallimacM, I, p. 441, no. 55. Cf. qi traducerea din Wi-

ckenhauser, Patna, pp. 114-5, qi Xenopol, Istoria $i genealogia Caset
Callimachi, Bucure0I, 1891, pp. 242-3, no. Nm.
2 Mid., p. 444, no. 67. Cf. Wickenhauser, Putna, p. 116 ; Xenopol, /. c.,
pp. 248-9 ; Al. Callimachi, Cartea neamulta Calmc4 din Moldova, VA-
lenii-de-Munte, 1910, pp. 13-5.
448 SCIIIIORi ALE PEMILIILOR CALLIMACHI ql CANADIAlul

hid insu§t inscrisul Vladicai :

1. Pentru cinct pogoane de vie ce cuthparasanni de la Stiu-
culiasa, care vit santil la Cruce, alature cu viile Marii Sale
lut Voda, carele cumparasem5 intr'o 115 let, sa fie a ma-
nästirit Precistit dini Romanil, §i, in§tiintandu-sa Marie Sa
Voda, fiindü ca sä aflä langa \Tillie Marii Sale, mi-a5 intorsu
banit, ae!asta 115 let, sa fie vjile a Marii Sale. Si pentru
credinta am5 dat5 a'easta scrisoare a nostra.
Lt 7268 [1759], Dech. I.
lenachie episcop RomanuM.

2. Dat-amu adivaratu zapisulu nostru, anum eli Costan-

tin5, ficoru popit Vasculut dini Cruce-di-Gios5, inpreuna cu
famiia me Nastasaia, fata lut Iona Pu§ca, totu dint"' Cruce-
di-Giosil, la cinst. maim dum. giupanesät Mariit, surorit
Marii Sale RA Ioanil Theodorti-Voda, precumil sa sa §tiia
ca, di nimine snip, nici asupritt, arrul vandutu dum. giu-
panesat doaa pogoani de viia lucratoare la Cruce-di-Gios5,
ce santu totu intr'o ograda cu viile dumisale, care vit imi
santu miia, Nastasai, parinta§tI, cu una pogonil ce-lu amu
de cumparatura. Si amu facutu tocmala ca sa-mT de pe p0-
gon5 ate tretzact §i dot di let, care bant acmu ni-aa data
44 let, adeca patruzact §i patru di let, iarti pentru ceelanti
bant trimetandu dumnaial giupaniasa Qmulü durnisale ca sl
masoare pogonile, atunce sa alba a-mt da §i ceialantr bani,
dar5 piste aceste doaa pogone di vor5 ma[t] e§i ort giuma-
tate de pogonil saü mat multu, iara§1 cu acestu di mat sus5
pre6u cu ace tocmala sa-ml platiasca dum[neae]t, §i not du-
m[isa]le s5-15 vanzu, ortcat5 a mat trece piste doaa pogoane
de viia. Care, pentru mat mari credinti, amu §i iscalitu,
amandoaa partale fiindu fata.
1768, Ghen. 16 d.

Doazact de let s'ail datil ce ramasese dintr'acest5 zapis5.

E5 [degeti Costantinil sand pepit Vasculut.
Eil » Nastasaia san5 Ionil Pu§ca.
 SCRISORT ALE FAMILIELOR CALLIMACIII §I CANAls,RU 149

ed amti scrisü cu zisa lord, fiindu amIndoal pgrtgle

fatg, §i cu voia lorti ad vgndutu ace§te doa g. pogoan[e] de
mai susti argtate, §i, pentru incredintare, amti iscglitu §i ed.
laculi Grce[anati] Cdpit[antil.
[V-o :] Zapisil pe 2 pogone de vii de la Putna, de la
IC jruce-de-gTosti, ce'm'amti cumpgratti de la Costantinti, fico-
ruld pope! Väscului, §i de la fimee-sa, Nastasge, fata lui
Pu§cg.

3. Adecg ed, mai giosti ischti., amd vindutil 2 pogone de

vii la Cruce, la dumniai giupiniasi Mariii Jit., pe cinczec
de lei, §i amid. lovatil §i bani, §i, pentru bung credinta,
amti iscalitti, ping vine scrisore de la mAnastirea Sueavita.
Feurarti 26.
Smiralulti 1Qaf, egumenu Suerevilefl.

4. t Adic g. noi, calugori de la sfinta mgngstirea Sucavita,

facut-amil acestii zapisd la-mgna dumniaii cinst. giupaneaski]
Marii Jitn[i]c[eroa]i, suror[ii] Manila Sa Io Ioand Theodora
Voevodd, precumil noT ni-amd vindutil 2 pogone de vii
lucratg. §i und pogond stiarpti, la Cruce-de-giosti, la Din-
bravita, pretu §g[i]dzee de lei ; care vii are mgngstiria Su-
cavita data de pomana de la reposatului Pentelei Stucg,
a caruia noi avemd §i danie ; acmu poi acee danie dat-amd
la mgna mai susti pominiti cinst. giupiniasg, s n'aiba neami
triaba dentra a no4tri calugheri, ca aeasta lucru s'ad facutil
cu toatd sfatu soborului a nostru, cl nu ne data mgna la
cad toed, ace vii li-am5 vindutti §i alti amii cumperat. Si,
pentru buna credinta, cu peeete mängstirea no! ni-amd is-
calitü Vleatd 7271 [1763], Aprild 8.
Smerituld Ioasafd egum. Sueavita 1.
Ieromonahil Isaiia, Nicodimü staretii, Alipii staretti.
Ieromonahd Ioovd (?) m. ppa. (sic).

1 Zapisul tot e de mina lui, care era deci strain,

150 SCHISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACM §f CANANAU

(Pecete cu Invierea §i : siia peëatil monastira Socevitea,

voscresenia Hva.)
[Pe V-o :] t Zapisulii pe viile de la Cruce ce amb cum-
pAratU de la cAlugAril de .Sucelvita].

C. MUNTII DIN ChOULUNG.

Pentru altA avere, muntil din pArtile CimpulunguluT 1,
Maria capMA aceste daniT si dovezT de stApinire :

I. Cu mila luT Dumn[e]zlii, NoT Grigorie Ioanü Voevoda,

Domnil tArM MoldoviT. Celti ce face fapte folositoare si bini
plAcute lut D[u]mnAdzAU, nu numar cà càtigà laudl si ma-
rire la acasta viiatd, ce si dupl moarte luT ramlne numele
luT nemuritoru i sufletulU cu a dreptilorU. Este adevAratil
cà multe fapte sintu folositoare care covArsescu pre alte
bundtAtI, iariI maT presusil este milostenie si darulil unde
sA cade a sl face, cl deschide ceriurile si agiunge pAnA la
marginile plmIntuluT pomenire iaT. Pentru care bine vrAnda
Domnie Me a urmà lucrurilorü ce aU fàcutü si aU IucratU
a1t1 fericitT i rApousati DomnI ce aü fostu maT innainte de
NoT, de ail data si aü Intritü cu mill pre cariT s'ati aflatU
a fi mu mill domniascA, miluindU pre unit ca aceia cu vi-
niturf dinU viniturile domnestI, altir cu mosiT ding hotarlli
domnestY, pentru care iatl darii cá i Domnie Me, aflAndu
cA este la slabl stare dumniaial Marii Jitnicorai (sic), m'amil
milostivita Domnie Me asupra dumisale, si iatl cA4 dAmu
danie afierosire aceste mosiT domnestI ce s aflI la parte
CAnpulU-Lungulur moldovinescu, anume : muntile CucosU,
muntile Gàina, Vale-Potsiesculti, muntile Pefrisuhl, muntile
MistecAnisil, mosie BontAsU, dinU FundulU Moldovil, muntile
Muncelulti, diml Strajl, muntile ding fata de spre CAnpulti-
Lungu. Aceste mosiT, fiindu locu domnescu, li-amil data da-
nie, miluiri i afierosire dum. Marii Jitni6orai, ca, de acumii
innainte, sA-T fie dumisale, i ficorilorU, nepotiloril i stre-
nepotiloril dumisale drepte ocinT i mosiT, s stApiniascl
1 V. .Documenteie Caitimachii, II, Prefata p. NH.
 SclUS0111 ALE FAMILIILOR GALLIMACHI §I eANANAO 151

inii veci cu buna pace. i poftirmi Dorhnie Me §i pre alp

luminap Domni, ce Dumnadzail ii va orandui Ina urma
noastrA cu Domnie ace§tiI tar!, aü ding fii §i niamula
nostru, sad dintealta niamii, sa nu strice acasta a noastra
danie §i afierosire ce ama facutU Domnie Me, precumil
nicT Domnie Me n'ama stricata daniile §i miluirile ale altora
luminap Domnr; ce mar vArtosa sa aiba a da §i a intari,
pentru a lora cinste §i vee'nica pomenire. i s'ati scrisa
hrisovula acesta Ina Scaunula Domnii Me le, in ormula
E§ilora, de Ioana pisara izba§a, la aniI1
vleta 7269 [1761], Iun. 29.
/Vol Grigorie loan& Voevoda.
S'ail trecutil la condica Divanului.
Ianachi Cant[acu]z[ino j, 3 logft., procitU.
[V-o :I Hrisovula di la Marie Sa Grigori-Voda pe muntaI
di la Campulunga, sa sal §tii.

2. De la Divanula Cnejai MoldoviI.

Catra dum. Stol. Vasili BOO, Vornica de Campulungu-
Moldovinescu.
SA face §tire dum. ca aice la Divana aü aratata durn-
nee! Jicniceroai Marie cuma ca are o mo§ie f a] dumfdsale
acolo, la parte muntelut, ce sa nume§te muntele Cuco§uluT,
§i oamenif de acol6, cari sa hranescil pe acela munte, nu
voril ca sal! de obie'nuitula adeta, dui:a cuma &Al §i alp
lacuitod, §i, cer§indu-§I dreptate de la DivanU, iata scrierna
dum. sa cercetezU §i, fiindu driapta .mo§ie dumisale, sa
inpline§t1 dum. toata. dijma obienuita. Insa dupa cumil oril
fi dandu §i I1 lacuitorI ce vorti fi lucratorI §i §ezatorf cu
bucatele lora pe alp munp, a§e sa inpline§tI §i dumn[e Ita
de la ace! ce oril fi asupra acel[un munte de ma! susil ara-
tatil ; insa din fanate §1 dina pa§unatil, dui:A cuma ora fi
1 In traducere germani, la Wickenhauser, Patna, pp. 115-8; si in Do-
ea/nen/de Callimachi, II, 182-3, no. 46. Cf. Xenopol, /. c., pp. 243-1,
no. xx,
15§ scrasonf ALE FAMILIILOR CALLIMACHI SI PAVANXI-1

andu §i alti ce or d fi sezAndu pe munta mangstirest1, prind

märturie dum. si cu zzi de sorocti s vii aice la Divand.
Adasta. 1771, Noemvrie 2.
Bals5 Logo fatd. Sturdzea Vor nictil.
Arg. Band.
Procitti vt. Logo fdt.
[V-o 1 Carte de la Divand pe muntele Cucosulti.
3. De la boerif Divanulur Cnejii MoldoviI.
t S'ati datu, adastA carte a Divanulut dum. Jic. Marii, cu
care sa fie volnia a st5pani optu munt1 ce are dumneael
la CAnpulunguld Moldovenescu dupA hrisovuld de danie a
MArii Sale Ipan5 Theodora Voevodti, §i sä-1 vindl 1 cui.arti
gäsi, dup5 cumil s5 va putea tocmi cu cumparatorir. Ins5
la adasta cumparaturA a muntilor5 de a pururea s 85 pro-
timisasa läcuitorii anpulungen4 (Una pretuld ce vord da
§i alti streira, §1 nimenea sl nu stea inpotriva cIrtif Diva-
nulul. Adasta.
L. Balsa Logft., Iona Sturdzea Vor., Ioand Cant. Vist.,
Iordachi Cant. Spat., Arg. Band, Costandin5 Gred[anu] Band.
1771, Dech. 21.
[V-o 1 Carte de la Divand pe optu muntI.
Se §tia c5 munta Marie! au fost schimbat1 cu a!
VoronetuluI2. Colectia noastrd cuprinde insu§1 actul
de schimb.
4. Marie a rApoosatu1u1 Gheorghie Gallant) Jic. §i cu fii
miel *erbanti §1 Ionita Cananb, dat-amti adast5 scrisoare a.
noastrd la mana Sfintii Sale pArintehg Macarie egumend §i a
totti soboruld sfinter mAnástirf Voronetuld, ce s prAznuiaste
hramulu sfantulul mucenicti Gheorghie, c4, avändti nof optu

1 Arendeze.
2 V. Wickenhauser, Patna, p. 116: traducerea germani a actului de
schimb ; cf. Xenopol, /. c , pp. 250-1, no. xxv (alti munti Cocosul, (Mina,
Porcescul si Both trec la minAstirea Sblca pentru satul Cpstesti ; Kicken-
bapser, Solka, p. 169; Xenopo/, 1. c., pp. 249-50, no. xxiv).
 SCR1SORI ALE FAMILI1LOR CALLIMACRI I CANAINAU 153

munti dind susd de Canpulunguld Moldovenescu, anume :

Coco§ula, Gaina, Vale-Por§escu, mo§ie Bota§uld dind Fun-
duld-Moldovei, muntele Mestecanivu, muntele Petri§u, mun-
tele Fata Campulungului, muntele Muncehrhi dind Straja,
carele ace§tT optil munti sintu drepti al no§tri, danie §i mi-
luire de la Marie Sa fericituld intru pomenire Gligorie Cali-
mahti Voevodd, fiiuld Marii Sale Ioand Theodord Calimahg
Voevodd, §i avandg sfanta manastire Voronetuld und satti,
anume Vladenii, Ina ocolulti Bota§enilord, data danie de la
fericituld , carele sa hotara§te pe dial susti iaravi cu movie
noastra, anume Costevtii, ce amd luat-o schimbaturd de la
sfänta mandstire Solca, iand pi ding glosg cu movie sfintei
manastiri Moldovitai, anume , pentru aceaia ne-amii a§e-
zatil unii cu altii §i amg facutti schimbu, fiindca mands-
tirii Voronetului ii trebuescd muntii, §1 satulti Vladenii iaste
aproape de mo§iile noastre. Deci, socotindd nor cà muntil
sintd mai de folosuld sfintei manastiri Voronetului §i pentru
aceaia §i o parte vi alta ni-amd invoitg, §i, dind numaruld
acestoru optu munti ce i-arnii scrisil mai susu, amd data
schimbatura suptii stapanire manastirii Voronetului trei
munti, anume : muntele Petrivuld, muntele Muncelulg dind
Straje §i muntile Mestecani§5, cumg §i not amti luatd mo§ie
Vladenii suptii stapanire, dandu-ne scrisori, §i cele veal!, §i
cele noao, unuld la mama altuia, ca sa stapaneasca sfanta
manastire ace§ti trei munti ce-I arata mai susd, cu totu
venituld lord, in veci, §i nor Inca sa stapanimil movie Via-
denii cu totil venitulti ei 'Ind veci. Si la acasta invoiall §i
schimbatura a noastra ce arnd facutil, s'ad intamplatil §i
alte obraze de cinste carele mai &sir s'ad §i iscalitil, §i,
pentru mar buna incredintare ce s'ati scristi mai susii, amid
datil acasta scrisoare la mama Sfintii Sale parinteIui egu-
mjentij §i a totil soborulii, curng §i nor asamene amil luatil
scrisoare de la egum[entij §i de la totd saboruld sfintei ma-
nastiri, cu iscalituri §i cu peceti de imbi partile.
in anulz: 1775, Mar te io.
Marie Cantandj. ferbanii, Canand Vist.
454 SERISORY ALE FAMILIILOR CALLMACHI Di GANANiu

Cdlugdrul Iftimie Canandii, un cumnat al Marie!,

inseamnd cu privire la ace§ti munti :
5. Hotardle muntiloru ce s'ail datii danie jupdnesii Marii la
ocol[uldl CAmpulungulut, dupd cumd isd hoarite de Dum-
nAzed cu apile inpregiur[ulii I lord, dupd cumli i-amd apu-
catii §i eti, fiindii ed, carile mai giosti sintii iscAlitil, omit
de 8o ani.
Muntele Gdina.
Dina su$11 se hotArdeSe cd lucina (sic) Putnii, de cAtrd
amiazezi se hotdre§te cu Cucb[ulti], dind giosti se both:
re§te pan' in TAtarca-ce-Mare.

Muntele Cuco§d §i pang Ind Mdnuia (sk).

Se hothre§te di cdtrd Apusil cu Gdina §1 dind susii On'
Ind Lucav., §i e apa Moldov[ei] Ind giosii, pAnd unde dd
TAtarca Ind Moldova, §i Tdtarca Ind susd cu L)rdgmogze
(gic) cu totd, pAnd iard§i Ind Gdina.

Muntele Por§esculd.
Se hotArA§te dind apa Benii dind susii, apoi e apa Mol-
do[vel in giosii pAnli in gura Brezil, apol e apa Brezii la
diald, spre miazenoapte, pintre mAgura Homorului §i pintre
muntele Por§escu, pan' spre Padure-Niagra, cu polana 0§a-
lui (?), cu totd.
Muntele Petri§d.
Se hotdre§te dial susti cu mAgura Homorului, adicd dinu
obdr§ie Sadov[erJ Ind giosd pand in hotar[uld] Pau§ii Mol-
dovit[ii], §i di catra miazenoapte di cdtra muntele Ionu, totd
/Ana Ind hotarruliii Moldovit[eil, §i de catra apusd pand in
apa Sadov[ei J.
Muntele Dee.
Se hotdre§te dial susii dinti hotarald Pau§i, adica dial
Pdriu Mori', totd vdrvuld de pi la[n]gd hotaruld Moldo-
vit[d], pand in Tomnatecd, §i la vale pAnd ldngd Dialfuld]
 SCRISORI ALE watalLon CALUMACH1 §t CANANit 155

Paltenultd, §i de catra amazeze OA in apa Moldovred, pang

in Radu.
Muntele Muncelti.
Se hotare§te din5 susil ding parAu Roptilord in5 gIos5, pe
apa Moldov[e], pana in gura [ Sadovel 1, Sadova inui susii
pAna la curulii munceluluT, spre (Mary Sadov[e1_I.

Muntile Bota§5.
Care se hotare§te ding susii dinii vale StanLi], §i din5 gTosii
se hotare§te cu Mestecani§[ulii], de catre amiazezi pana in
apa Bistrit[e], §i de cAtrA miazenoapte pe Bota§e15, ce curge
dinü mu[n]te[le] Bota§ii pana in5 costa Dragmozir, §i acestu
parld Bota§elLulii I da in apa Moldov[4, adica in Fundul5
Moldov[e].

Muntele Mestecani§5.

Carile din5 sus5 se hotare§te cu Botatulti] §i curge parau

la val[e], pi la Ciocangtf, in apa Bistrit[e], de catra amia-
zezi Bistrita Ind gIosii pana in gura Pliosulul. Pueos[ulii]
in susii panà in obAr§e luT, §i apoI trece hotar[ulii] piste
dialii, pana Ind Putna, §i Putna in glosd pana in Moldova,
Moldova in susii pani Intl parau *uenilor5. A§e cuprinde
hotarul5 Mestecani§uluI cu opcina Arsinesi cu totil.
Ed Toaderri Lehoi otii Campu1unng5, om de 8o anf.
L.' 1768, Ghen. 19.

Un resumat de hotarire judecatoreasca bucovineana

in favoarea Cimpulungenilor urmeazd :

6. Judecatorie Sucevel ad hotdratil pan' in5 14 zile sa dea

CanpulungeniT muntile, off, nemultamindu-sa, sa faca ape-
latie.
Darii, intamplandu-se de ail venitii Gubernatoruld, ati
datil jaloba Canpulungenif asupra Logofatului Iordache
 156 SCIIISORI ALE FAMIL111.011 CALLIMACHI §I CANANUJ

cumu ca le ia muntile fail de nicTo dreptate, aratandu ei

§i und zapi&I ce ati apucatU de la und Simeonesculd, ne-
intaritil de nime, §i cu acela zapisd facti pretenzie ca ari
fi muntile aid lord, §i gobernatorula ad buiurdesita jalba
la Craizamtulii, ca sa-§1 stapaniasca jaluitoriT, adica Can-
pulungeniT, muntile cumil 1-au stapanitd §i pana acmu, §i
pal-Muhl se-§1 caute dreptate prinU randuiala judecatiI Crai-
zamtuldi; aü datil mu scrisU hotararea GobernatoruluT, atatil
catra CanpulungenT, catii §i catrd pal-Ruh:1.
Treabuinta face a ,sà inceape judecata ca sa vie pricina
inii hotararea cea d'intaiU, unde si sä stramtoriasca Can-
pulungenir, sail a säJ tine a fi urmatori, sad sa faca eT ape-
latie 1

D. TIGANI.

Catra dum. boeril DivanuluT CnejieT MoldoveT.

Pentru Tigani1 ce-T ceare de la mine Costea Papafilu cu
judecata Divanului, imT pare cd amü strambatate, §i ma
mgr.' Divanului ca sa cerceteze alii doilea a6-asta judecata
§i ponturile ce void al-Ma.
i. Costea Papafild sa scoata scrisorT vechT, cu care sa
incredinteze Divanulii cumil ci Tiganif santd dreptl a Fi-
lipesculur, iani nu numaT, cu zisa vechilulur de la carele aii
cumpdratU, sad §i cu zisa a insu§1 Filipescului sa tragd
Tiganii intru stapanirea sa, pentru cä vechiluld acela a
FilipesculuT sa dovedea§te cumil ca ail vandutil la aceaia§T
-vreame §i TiganT streinT, dupa cumil a manastirir Tazlaulur.
2. De vreme ca TiganiT aLl fostd intru stap)nirea mea,
dupa daniia hrisovuluT gospodd, candd i-ad cumparatti
Costea Papafild sa cadea ca sa-mI faca mie intal in§tiin-
tare, §i, candil judecata n'ard fi tinutil in sama daniia mea
§i cu hotärdrea DivanuluT i-ard fi luatU de suptii stapanirea
mea vechiluld Filipescului, dovedindd cu scrisori ca afd fi
1 pentru locul din Ia0, in rnahalaua Muntenitnii-din-mijloc, v. Uri-
cariul, XXII, pp. 242-4. Pentru moqia ei de /a Giozen1 (Soroca), ibid.,
pp. 244-5.
 SCRISOIII AL FAMILIILOII CALLIMACIII SI CANANIU 45/

drepti a Filipescului, §1, de n'a§a fi vruta ea ca sa4 cum-

[Ara, dupa protimisirea ce aveama, aflandu-sa intru stapa-
nirea mea, putea ca sa-I cumpere atuncea §i Costea Pa-
pafila §i fie§tecare altua
3. Pricinue§te Costea Papafila ca i-arti fi cumparata la
mezatil Trebuia sa dovedeasca cu marturi de credinta
cuma ea chiaril pe ace§ti TiganT anume i-ail cumparata la
rnezatii, caci mezatula sa face de fata. §i Tri publica, §i tre,
bue sa sa §tie mu§tereii aceia ce all adaosa la mezatu.
Osebita ea, de va §i dovedi curna c i-aa cumparata la
mezatii, de vreame c't pe ace§ti Tigani ii §tiia cu pricina,
A. cadea, or! sa nu-I cumpere, ori s 1 a§tepte 'Ana canda
cu judecat i-arti fi luatil de la mine. $i, chiara la mezatii de
i-ai:i luatil, fiinda dovediti drepti Tigani a Filipesculur cu jude-
cata, de vreame c iganiT ati fosta intru paza §i stpa-
nirea mea, §i eli, fiinda la tara, n'ama §tiuta de mezata,
mi sa pare cIt ama dreptate si Ma protimisescii, precuma
hotara§te §i pravila : Cost. Armenopolii, carte 2, tit. I, fil. 3 :
(Canal doi oarecarit all intocma dreptate ca sIt ia unli
lucru, mat multu sa protimisea§te acela ce are §i-la ferea§te
si-la pgzea§te,.
4. Tiganii ace§tea tind dreapte Tigance a meale, cu care
aa facutil §i copii ; Costea Yapaflhil ceare ca sa-mi ia §i
Tigancile cu copiiT i si mi le plAteasca cu bant, iara nu
sa faca inpArtala pe sala§e §i pe numarula Tiganilora, dupa
obiceaiulll pamantului. Socoteasca intelep6une dumnev[oas-
trA] de nu mi sa face cu totula stramba tate §i de nu arna
dreptate la toate ponturile ce amui aratatil, pentru care
mIt roga §i ceill judecata la tot! boerii Divanului.
A dumnevioastra] plecatit
Maria Jicn[iceroaia].
Anula 1772, Iunii 14.
[Pe V-o :] Carte de jaloba la boeri pentru TiganT.
V.
Cu privire la $erban, fiul mai mare Al Jicniceroair,
avem numai acest zapis pentru viile de la Cruce,
158 summit ALE FAMELIILOM CALLIMACHI sr CANANAli

t Adicl ea, Iona Pu§cl, depreunä cu femeia me, Catrina,

§i cu diiacon[ula] Lupula, fiiii-saa, de Cruce-de-gIosa, dat-
ama buna §i adevitratti 2apisulli nostru la cinstitl mana
dumisale cufonuluI $erbanü, fi6or[ulii] dumisale glupinesii
Maril jucniceroe, precuma sa sa stie a arna vanduta dumi-
sale unit pogona de vie bunk facatore Ina trirzecI de lei
tocma, §i m'eti data tot! banir cItti mi s'ati facutil, inti ma-
nule nostre. .

$i acestu pogond de vie este- Ina ograda dumisali, &A-

ture cu vie dumisale, de la vale, pe lknga, ulite, alAture cu
drumulti celti mare care merge spre sore-I-bare, §i pe dinti
susa de aëastl vie este a dumisale, curnpArkturA vechie, de
pärinti dumisale. $i amti data durnisale ca sd-1 fie mo§ie
ve6inia, dreptä, in vece, dumisale, §i cuconilorti dumisali,
§i sfrenepotilorii dumisale, in vec1 neclätitl. $i pejn]tru cre-
dinta amti iscalita §i pe niamur[I]. Ea Iona Puscl vänzetora.
Ea diiaconu Lupula vanzetora. Ea Iona zeta Pu§cu amti pusti
degetula. Ea preotula Straulata iscald. Ea Toderti iscala.
Ea Nastasie iscalitA, fata WI Iona Pusca.
Veasile Hedäru (?), martura.
Valeta 7276 [1767], Dech. 12.
[Pe V-o:] t Zapisa pe una pogona de vie de la näsica,
la Cruce.
$i aceastä insemnatà notita contemporank :
114 faca piste tota totr preotii si diiaconir la Tinutula
E§ulu1.

VI.

LAsArn sk, urmeze actele privitoare la cellalt frate,

lonitd :
In legdturk, cu mosfile bucovinene e actul din Fe-
bruar 1783 prin care loan CananAd Puharnic nume§te
un represintant la ccomisia orAnduita ca sl faca cer-
cetare tuturora mosiilora cute sinta acolo,, atutti ml-
 ACRI§0111 ALE FAMILIIL011 CALLIMACIII SI CANANktl .69

nästire§tI, air.' §i boere§tb. Domnul IntAre§te cu ur-

mAtoarele rindurT :

1. NoT Alexandru Costandinii Voevoda, bojiit.1 milostiiii

gospodarri z[emli] moldavscoT, fiindil cA dum, IonitA Canant),
bivil Vela Pah., art fAcutil vichilli pe acestil de mat &sit
arAtatil, cAruia clIndu-I aUstA carte de vechilActi, s'aii in-
Wail cu alit noastrA domniascl iscalitura §i pecete.
Not Alexandru Voevodu.
(Pecete cu armele ambelor terT, 1782.)

Si pAra la inceputul veaculul al XIX-lea IonitA, fiul

Marie!, era un fost Mare-SpAtar '. La 1760-84 el fusese
PAharnic 2. Un Iordachi CananAti e cunoscut §i din re-
I,oistrele de socotell ale Domnilor din familia Calli-
machi 3. In 1776 era tot Medelnicer §i ispravnic de
Suceava 4. In aceastA calitate, §i avind rangul infe-
rior de Pitar, scrie el interesanta scrisoare de aid!.
IscAlitura nu trebuie cetitA Iordachi Cantacuzino.
E InsA de notat cA. sotia luT Constantin CanAnAti Slu-
gerul, care nu trebuie confundat cu cel d'intAirt Con-
stantin (?), era fata luT Toader Cantacuzino Marele-
Vornic 6.

2. CU Muhl p1ecA6une sArutil cins[tita] mAna dum. bAditiT

Ionita.
Cu plecatil rAvaluhl In§tiintdzii pi dum. cA dumnaluT
SpAtariulti Dumitrache Ghica §i dumnaluT vAruhl $tefa-
I Ilricariul, XXII, pp. 242-4 ; Documentele Callimachi, II, p. xtu.
2 Ibid.
s Ibid., p. 100.
4 Ibid., p. 203, n-le 140, 143.
5 Vol. XVI, p. 87, no. 6. Eftimie Cilugirul, Constantin Piiharnicul vi.
Iordachi se itifitipazi ca frati. Dad Eftimie zice trate" WI erban si Ioniti
aceasta se obisnuia intre yeti. V. ibid., pp. 87 gi urm. 90 (no. 47). Eftimie
era calugir la Vorona, ctitoria tatilai siii, incii din 1763-4 (liocumentele
Callimachi, li, p 404). Astiel trebuie rectificatit pirerea din vol. XVI,
p. 259.
ido SeRtSont ALE PAItiLitLat. CN,LLNACIU SI CANANier

nache Basota, indata ce ad luatü poronca Marii Sale lur

VodA, mar filar aü facutil instiintare lur Crais-Comesaril la
Su6ava ca sa vii si sa faca cercetare priciner acester, cumd
si dumnalorti indata ad vinitti aid la mine si ad sezutil
tril zile, a§tiptandti pi Craisti-Cornesard, §i eld n'ad venitti,
{Acanthi instiintare ca acmu nu sa poate face cercetare,
fiindd Cordunuld inchisii dinü pricina dumer, caril dupg.
deschidere Cordunulur ord venè si vorti face cercetare, §i
o scrii §i a6asta ca moara sa nu umbli. Sa intAlege ca alte
pricine n'aii mar pututti, insg care te ver ,pliroforisa dum.
dinil instiintare ce facu dumnelorti boerir, atatii Marii Sale
lur Voda, end §i dum., cgcr dumnalui SpAtarulti Dumitrache
si dumnelur varuld Ste Panache ad fAcutil cercetare cu
amgruntuld, §1 nice o stricA6une nu poate face iazuld dum.
mo§ii Huidestilord, nice dial susti de iazil, nice dent: grosii,
Vadurr de InoarA s'ail gstii Ind cei parte de SuAava mu
doao locurr: unti vadil pi sali§te Marasenilorti, i altu vadu
mar grosti, pi Letcani, care sA cuno§te §i stratuld morir, si
sa intalege ca Neamtii n'ad nick) dreptate, numaT vorti sà
faca suparare. Si sacotescu ca n'orti mar face nicrunii da-
vagilacii. Iarii, pentru lucruld morir, cu agrutorulti lur Dum-
nezail §i cu blagoslovenii durniillord vostre, ati luatd sfar-
sad. La care §1 o piiatra amil pornit-o, iarti o piiatra n'amd
pornit-o, dint pricina cA n'ati agrunsu heru, §i mar este
trebuinti da o suta oca heru. Arnd trirnesd la Botasenr ca
sa cumparti, §i heru nu sg afla. Dum. indata sa-m[r] trirnetr
o suta oca heru, ca sa nu §ada piiatra nepornita, cad sa
face pagubire.
Pentru satuld Fantanelile, dupa pornoca dum., ad data
agrutorti la lucrulti morir cinzacr de carg §i cinzacr de pe-
destra§t, de Lune para Sanbata sara, flinch"' §i ed acolo
nelipsatii Ora sail ispravitii totil lucrulu mori. Si ma rogti
ca sä sa trimata tidule de la priemetoriulti zahereler de la
Galati') pi grauld ce amil sa dad e, i satulii, §i pochir ;
pentru preutr sa aibu instientare cate att.' este dimirlei de
graii, ca, calm banr s'orti face, AA inplinescu i sA-1 trimatil
dum. Nurnal ma rogu catil de in graba sa sa trimata ti-
 SaISORT ALE FAMILIILOI1 pALLIMACIII I CANANUI 161

dulile, cd mare supdrare tragemil de la ispravnicei. Durn-

nalui Spatariulii Dumitrache Ghica m'o zisti ca sa scriti
dum. ca este forte paraponisatti cumti dum. ni i-ai scrisa
niclodata pentru satulü Banestil (sie), t nu fii suparatti la
havalele, cad, dupà ce au vAzutil atata lucrulil la moll,
sIngurti dumnalui m'o zisü c ami toata dreptate, pentru
satu, sa nu fii suparatti la havalele, spuindu §i. elü cati bant
amti data durn. pentru tarani la sterturi §1 là agiutorinta
de iarna, i alte cheltueli ce s'ati mat facutii cu moara.
Diosabitti m'o zisa i acasta : ca pin toate casale boere§ti
te jalue§ti de dumnalui: bine este ca pentru enteresulii sa-
tutu! dum. sa-i fact o tarmonie, sa-1 scril, ca sa nu supere sa-
tulii la havalele ; §i durn. fara sminteala sa-I serif ca acmu
la banir rnezilului ati fostu sa dei satulii Banestii o suta
patrusprazace lei, si 1-0 lalsatü numai cinzaci de lei, i dinti
banii sfertului Octovri au mai radicata unui leti. Si, arida
dum. II scrii durnisale Spatariului ca sa nu fii suparatii satu
la havaleli, atunci voi pute face §i ograda dupa parola ce
arnti data dumisale cucoanel Mariorei cal -voi face. Cu lesnire
me-aru fi a face on i. la ce ar fi poronca dum., darü, cu
-vatafula ce aveti, pre cu greti im este, ca nu-I de nimica :
atata este bunu sa cantareasca icri §i masline la taraba. Si
dupa altele II §i betivt. Pentru doao sanii lepovine§ti ce
irnU' scrit, dupa poronca durn. oi pune de ti le face, numai
sal m 1 instiintazi catil si fii de man. Ca unulti ce santil
a durn. :
plecat flu
Iordachi Gan[anô] Pit.
pentru mine, dupa cumti amii mai serial dum.,
ma rog sa nu flit uitatti, cad, dupa Dumnazaii, nedejde
me la dum. este. Si se aibu raspunsu pentru toate.

[V-o ] Cinst. si all mieti mai mare dumisale bditeI lui

lonita Cananb bivaNelti Spat., cu plecicune.
(Pecete rosie, rupth.)
Vol XXI. 11
462 smog ALA FA411.11LOR dALLIMACill §I 4ANANAT1

Catre ace1a§1 Ionita se Indreapta soacra-sa astfel :

3. Cu parintasca dragosti ma inchinii dumitali.
Intrebandii pe noiu-me Saftica, §i aratandu-I §i zapisa
carile, cetindu-la, 1-aii §i iscalitii, zicandu ca Insu§1 i-a vinde
cu a sa buna voe §i priimire ; carile it! §i scrie dumitale,
Masta, §i sane'
Noemv. 29.
AM dumitali
ca o maica
&Oa Rout.
[V-o :1 Cinst. dumnealuT ginerilut Ioniti Cananó, bivil
Vela Spat., cu parintasca dragoste.
Cananaa Inseamna aceste rindurt pe rava§ :
Raspunsula Spat. Safti1 Miloai ca s'aii iscalitu noara durn

DecI Safta Roset, care isca1e§te, e numal a.Oea nora

a celeTlalte Safte, Milo. Dupa moartea luT Ionita jude-
catile se poartg la 1808-12 de (Marie Roset Spata-
reasa, sotie raposatuluT Spat. Ioarni Canan61.,

Iacov Stamati episcopul Hu§i1or, viitorul Mitropolit,

se indreapta la 1785 catre acela§T Ionita Cananall :
4. Arhieriasca, blagoslovenie cu inchinaciune trimitema
dum[i]tale, arhonii Pah.
*i cu toata oserdie me rogil pre milostivulil Dumnedzeü
ca a6asta parintiasca a me scrisoare sa te gasasca pe dum.
inpreuna cu toata cinstitä famelie dum[ita]le, carie asemine
trimitemii parintiasca blagoslovenie, cu intriaga §i vesela
sanatate §i cu toate altile doritile fericirT. Cinstita, fiiasca §i
pre-dorita mie scrisoare dum[itajle dial 23 Oil ace§til lunT,
ce mi-aT trimisa cu Grigorie, cu multa parintiasca dragoste
ama priimita, bucuranduma de intregime doritel mie fe-
1 V. ai mai departe.
 AcRigorti ALE FAMILIILOh EALCIMACHI §I CANANLI 168

ricite1 sanatag a dumLita]le. Dard mud §1 mare parere de

rad ca, trecandti dum..la Ia§!, nu m'al pututti Invrednici da
buna venire dum[ita]le a mea la Hu§1, sa ne inparta§imil de
cea pre-dorita vedere de facu dum. Iariz pentru Lsoo le! ce
ma pofte§t1 dum. ca--sa-11 facti bine, dind totii sufletul mieii
amü fostil bucurosa, nu cu atata, ci §i cu ma! multü, sal!
slujescd dum[itajle. Dard ce sa facil, de vreme ce haluld
Intru care ma aflu mi-ad statutil cu mare inpiedecare ? Ca
intru adevard aratii dumrita]le, fiiule, ca la a6astä vreme 15
le! abie §1 cu mare greti sa vorti afla in casa me. Poftescd,
fliule, §i ma mei sa nu te super! §i sa aibu ertaciune,
adasta data. lard, peste putina vreme, fiindti ca void sa
mergil la Ia§1 sa ma aflu 1a buna venire Marii Sale luI
Voda, ce sä facil ?, void fi nevoitd de a-mI baga capuld iara§!
undeva spre a ma indatori sa platescil dobanzile banilord
cu cari m'amii indatoratd pe anuld trecutti. Si void cauta
§i pentru dum. Tart acmu crede-mt, fiiule, ca nido facire
nu amil, de care iara§! poftescd, fiiule, sa nu banue§t1,
cad pururea rogit pre milostivuld Dumnezed pentru intre-
gime sanatati! §i anilord dum[ita Ile, sa-I faca multI §i feri-
cit!, ramaindii Ghen. 26, 1785.
a dumptalle Int Hristost parinte sufiLetescil] :
lacovii Episcopil HuOloric
[V-o :] Cinst. §1 a Smerenii! Noastre in Hristosti iubitil nit
sufil etescd], dum. Ionita Canant), bivd Veld Pah., cu fericita
sanatate §i cu parintiasca blagoslovenie sä sa de.
(Pecete cu bulina.)
5. Cu fratasca dragoste ma inchinu dumitale, frate Ionita.
Roe' pre milostiv[ul]ti Dumnezäu rava§[unti met sa afle
pe dum. sanatost: Te In$iintazil, Irate Ionita, pentru Pah.
Ioni Negre ca are cind fete marI, totd una i una, §i
pentru a6asta maI mare s'ail gasatti fi6orru1lti dum. Stolnicti
Gheorghi.i, celd ma! mare, carili ii dad pentru mo§ie Do-
barcenil, §i, fiindca esti mo§ia Carliguld Mare st hotart§te
cu Dobarcenli, IT data ceialante feti, ald .doile, de la Va-
sali Stamati. Si, fiindca Vasitli Stamati ad luatt pe aceste
164 SCIINORT ALE FAI4tfIL0h CALLIMAGIII §I CANANO

doo moII, mosie PuicestiI de peste Prutü, areli mo§ie o

ari de vindutU, amü vorbitil cu Stqlniculti Gheorghi ca sa
cumpere mosie Puicestii de la Starnati §i s'o dei ceialante
de alü doile fete, §i sa ramae mo§ie Dobarcenii §i cu. mosie
Carliguld amandoo totti la fiiuli dum[npalul] Stolniculu
Gheorghie. Care li AMü foarte priimitS de spre parte fete
aceste ipochimene. Darti, fiindca Stolniculil Gheorghii sa
afla la E§S, si este ornti camil greti, fa-t1 pomana, frate lo-
nip, 9i-la apuck si dum[nejta pi Stolnicti, c doara s'a pute
face sa priimasca, fiindca santti bucuro§1 de spre parte fetes,
si nu putinte pomeniri va ramane dum[itapi, cad inii cre-
dinta luT Dumnezati cd, daca vazutti pe toate, o
maxi jali m'ad lovitU. Stolniculti Crheorghei este Omil grek
dard, cu toate cu aceste, eand lel apuca dumlne]ta, macaru
ca eti santil rugatii §i de spre parte Stolnicesai, l'eT face
de a intalegi. Pentru bank, daca n'ave pentru mo§ig, poate sa
al de undeva cu dobandä, ca sangure mo§iile aceste in-
tr'unti anti §i s'orti scoate pretulii. De aëasta Antic
1804, Iuni 6.
a dumiitaili frate
§Yerbanii Cari[and] Spato[riu].
[Pe V:p :] Cinst. iubitü frate, dum[nealu] I Spat[ariill Ioanti
Canarth, cu fratasca dragoste.
Atit Ionita Negre Paharnic, cit §i Stamate Stolnicul,
care avea §i dughenT in BotosanI, apar in aetul din
1811, pe care 1-am dat in llocumontote Callimaelti, II,
p. 45, no. 34.
Mosia $tubeienT, a lu Lascarachi Roset, se hotar-
nicia la 1796 3. Fondul religionar avpa §1 el o parte
din movie a. Dimitrie Sturdza era fratele MarieT, sotia
kiT Ienacachi Calmä§u13. FiU al luS loan Logofatul, el
era numaS Ban la 1793 4. A§ pune scrisoarea citva,
timp dupa 1800.
I Doc. Callimachi, 11, p. g15, no. 168.
2 Mid., p, 113, no. 1..xiv.
3 Mid , pp. 37-8 no, 81; p 52, no. 115 ; p. 66, no. 145 ; p. 83.
Cf AL Callimachi, 1 a, p. 57.
 SCRISOBI ALE FAMIL1ILOR CALLIMACHI §1 travANxe 165

6. Cu frdtascd. dragoste ma inchind dum[ita]li, arh. Spat.

ViinclU aite, la mO§ie Stubienii, a dumlisa]le Vist. Iordachi
Ros[e]til, unde santd randuitii hotarnicil, a§teptandU de ca
teva zile §i vechilu durkitalli cu scrisorile mo§ii Plopeni
Dumenii §i Epurenii, care sa hotdrdscU cu Stubienii, §i Ord
acumii n'aU mai venitU, poftescii pe clum[nejta sä triimiti
unfi vechild, pi cene vei socoti, cci scrisorile, ca sal sd afle
de fatd la cercetdrile §i hotdratura ce are sd sa facd : nu-
mai doard va veni mai in graba, fiindca tot! ceflalti inpre-
giura§i aU venitü cu scrisorile, puma! pe vechilulU durp[ita]li
a§teptdmil. Si Ontii Iuli 17.
a durn. ca. un,ii frate
Dimitri Sturdzea Vornicii.
IPe V-o :I Cinst. alU mieti ca uru frate, dumisale arh.
Spat. IOnitd Canan6, cu frAtascd dragoste.
EiL
(Pecete ro§ie, fdra inscriptie.)

Eftimie calugarul scrie lui Ionita, nepotul sIU de

vat-, cdruia-i zice cfrate), astfel:
7. Cinst. §i al meu fiuii sufletescU §i iubitü frate, dum. Ionite
Cargane I Spdt., cli pdrintasca dragoste ma inchinil dum.
be multd vreme n'amd scristi dum., ca nie n'ai mai fositi
acase; daru acuimU nu lipsiiu a nu cerceta pentru intregitne
_sdnivaltd.tii dum.: intelegAndU cd este pre deplind, sa ma
foarte bucurii i sd. slavascti pe rnilostivulü Dumnezeil. Pen.'
tru mine,. vei §ti cd stintU foarte slabU, cd §i anii mi s'au
inmultita, ca DavidU zice: Zilele oniului §eptezee de anf),
dard eu acumU santa de §eptezee §i §ese, §i s'aU sldbitU
palit mei, §i eramu doritU ca sa vinui la E§i mai multii ca
sa ne vedemu cu dum., cal ,de multd vreme nu ne amil
vazutii, §i avemu i trebuinj tai §i mi-au scrisU §1 Preosfin-
[titu] pdrintele Mitropolitulu, darti dinU pricina slabdeunii
n'amu pututu sa viU. OsdbitU, frate, acü dum., cu agiutorulu
de la Dumnezeti, ai e§itti intre obrazale tele mar!, care tot!
fratii s'au cinstitü cu dum., i dum. cu E§ulti bine o due,
166 SIIRISORT ALE FEMILIILOR C1LLIMACHI §I CANANO

pre bine, iarti cu tam nemicg nu te folose§tT, casgle nu-tt

sgnta gata, mort n'at, mo§ie fad inpresurat-o Stamati §i Stir-
bait, §i despre Stirbald tad hotgrAtd Spat. Lupu Ba1§5 pr6
bine; del hi fosta dum. hotarnicii, saa ea, nu putema said
indreptezg mo§ie a§6 bine. i aU flcuta §1 semne unde sg
pue pietrile hotAre, §i dispre Bgne§ta §i dispre Mgri§ent pr6
bine au indreptata hotargle ; dum. n'lat mat pusil pietrile
hotarg. *tirbgtil zice cg all hotgrata SpAt. Bal§a, dara pie-
t.re hotare n'at pusU, nie mgrturie hotarnicg n'ad data ; §1
aceld hotgrAtti a Spgt. Bale' nu-r nict intr'o samg, §i clii
§'a stApAni movie pe unde au stAphnita §i mat innainte, §1
iara este gglCavg. Numal dum. te sgle§te de 6 mgrturie
hotarnicg de la SpAt. Lupu, §i fg o carte domnascàl de ho-
tgrAtU la PAti. Vasili Crupenschi §i la Stol, Ionitg VArnavd
de la Tudura, ca sg vie sit hotgrascg BAne§tit dispre Sta-
mati §i dispre tirbAtli, sg. nu 6 pietre hotarg, dupg cumd
au hotgritil Spgt. Ba1§5, §i carte de hotgrAtil, dacg II fad-o,
o trimite la mine. *i scrie Fn. Vasili Crupenschi §i Stol.
Ionite VArnavd, §i it pofte§te pe dumnalord sg ei ostenall
sg marga. pang la BAne§tI, cg mar multil decgta intr'o dzi zA-
bavA nu este, cg de spre firbAtti n'ad sg hotgrascg, numat
sa pue pietre hotArA de spre StAmati, iard dina drumd, diml
butcg, potd sg. hotgrascg, n'aa sg sg ostenascA necgiurt. $il
dacg ir trimite dum. carte de hotgrAtil la mine §i rgva§e
la boeril hotarniC, ot lua ea carte §i rgva§fie ce scrie 1
dum. §i a merge la dum[nea]lora, §1 socotesca cg mil merge
la hotgrAtil. i ot sta ea §1 cu bAtrAnit care §tia pricinile ho-
targlorti, §1 socotesca cg s'a indrepta hotarula BAne§tilorti,
cg mi-aii spusti mie bAtrAnit toate pricinile hotarglora, §i
dum. nu lgsa o trabg isprAvitg §i sg rAmde la nimicg.,cg
de la Dumnedzeti at odraslg, §i celti mat scumpa odorii §1
mat folositora fidorilond unlit pgrinte, mo§ie este. i carte de
hotgrAtil o fi sA hotgrascg Bgne§tit §i dina gIosa, cl BA-
ne§tir mgrgii mu glosii pAnd in Balta-Nagrg ; pgnil dinii

1 vn rind intreg de repetitie, gterl.

 SCRISORT ALE FAMILIILOR CALLIMACHI I CANANAU 467

grosil de casale cumnatei Saftei o currna, §i acole sa nu va

mai sfaditi. Cu adasta sautil
A dum. sufletescil parinte §i frate
Ieftimie Can [an e] proegutKen].
[Pe V-o I Cinst. §i ald med flit"' sufletescd §i frate, dum.
Spat. Ionite Can[anó], cu parintascà dragoste sa sa de.
Din acela§i timp trebuie sä fie §i aceastä scrisoare
a lul Eftimie Cananaii :
& Clnst., ald med fluid sufletescd §i iubitü dum. Ionite
Can[anb] Spat., cu parintasc't dragoste ma inchind dum.
f InItiintezd pe dum. ca, flindd Marioara aice la Bane§td,
mi-ad cerutd ca sä va dad danie pe Priiand Tiganulii, §1,
ma'caril ca Priiarid Tiganuld acfr nu este la mine, ilü sta-
pane§te Mitropolie, darit este dreptd Tiganii a nostru, §i
Varna facutii scrisore de danie, §1 t'arnd trimis-o, §1 dinü
scrisoare de danie ver intelege toata pricina Tiganilord. i
scrisore aiasta de danie sa o aratd la Preosfintie Sa pa-
rintile Mitropolituld, §i nof avemii toata dreptate ca sa ne
dei Mitropolie Tiganii, ca Cludind s'ail scosii parte WI, §1
cu Divand poti dum. sa scotil Tigani, daca n'a vre parintile
Mitropolitulii sa ti-I dei. Scrisorile Tiganilor furnice§ti santii la
fratele nostru, la Iordachi ; dum. scrie lui Iordachi sa-tg dei
scrisorile. Ca parte de Tigani care are parintile Iftimi dind
Tiganuld Priiand Furnica, mi-ad dat-o mie parintile, §1 ed
amd cerutil Tiganii Ia parintele Mitropolitu, §i parintile imi
sta inpotriva, nu va sa mi-I dei, §i ed cu Mitropolie m'of
giudeca la Divand, numai scrisorile sa-mi trimitti,ca fail
scrisort nu potti O. ma gxudecü. Aceste le scrie hi! Iordachi,
§i, de t'a da crisorile, si nu le mai dai la nime.
Ed socotescd ca parintele Mitropolituld t'a da crezemantd
§i dind scrisore care canni datti di de namuld Tiganilord, §i,
de s'a priimi parintele Mitropolituld ca said dei Tiganii, 2
sala§e de Tigani ding, fedorii ltd Furnica au fostii la dum., Ind
Bane§td, §i de acole ad fugitii §i s'ad dual la manastire la
Slatina. Daca ti-I invoi cu parintile Mitropolitulii said dei
 88 SCIUSOIII ALE FAMILULOR CALLIMACIII j CANANA8

acele 2 salme d.e igan, si-1 adu6 la 135ne§ta, i 01 cherna

ea una Tiganil de acie la mine,' mi-a spune tota namu'
lul Furnica, §i te-ol In§tiinta eu pe dum., §1, de II scote pe
Priiana Furnica de la Mitropolie, niëun sufleti; sa nu dat
nidunuI frate. i fetile Jul Furnica, care ti le arnü aratata
mu scrisa maritate, au fiC..'or1 Insurap i nepot1 insuratti,
pänd n'oma lua toate stifletile la-izvodu, Inpartala flu s'a
face. Numal dum. cere la- pärintile MitropOlitulu sa-tt dei
acele 2 salme de Tigard'', care, §i, dacä ii dace la Bane§tü;
dintr'acie i-oma afla pe tet1 paria la unu sufletu, §1 'pe urma
s'a face 0 InpartaIa osebita. Pentru hotaratulu Bane§tilefru
de spre Stamati §1 pentru pusula pietrilorti dispie Stirbatii 1,
0 de-1 socoti sä fad carte --de hotarata 11 Or) FIE Vasile
Crupenschi §i la StoL Ionite Varn0u, ca sa, hotarasca dispre
Stamate §1 sa pue pietre dispre Stirbatu. Aca fa carte, i o
trimite cu omula aesta, i scri i boeriloia hotarniëil, §i-I
pofte§te sa marg a. sa hotarascd, a nu este zabava mal
multa de o dzi, cela multa dol. Dispre durn. or rAspunde ea
osebita.
Frate, te mal in§tiintedza ca te't giudecatu dum. 0u gm-
panasa rapaosatulul ..., la E§1 0 au aratatu glupanesa ra-
paosatulul ... 13 scrisore de danie, zicandii ca-1 facuta de
mine, §i mo01 ce ama ea le-a§ti fi data danie fiiu-seu,
ea de ace danie nu tiii, daril velitil boerl i-au data
crezemanta §i au gludecatu ca nu este cu dreptate pentrd
inprotivi[ri]le mane-sa sa sd strace danie copilulul, vi,, dint:
2 sate ce ama eü, una satti, Barjovenil, sa-la stapanescii
ea, cu omeni1 ee santa pe acelu ,satii, i sa-m" eu i vitile
§1 Tigani cà mi-ora trebui de slujba, iara satula Sali§te
Sa-la stapanasca copilula. Ae ati grudecata boeril, §1 a§e
ama luata 0 carte de .gIudecata.
Pe urrna ama trimisa ca sa-ml stapanescd satula BärjoVeniI,
0 sa-mI ea vitile. Glupanasa dinti Sali§te au chernata pe
omula Rea, i 1-aa intrebata : (La ce at venitil ? . I-au spusu
cä ail venitil sä ei adetula mo§ii Barjovenilora de la Lipd-

1 'Frei cuvinte 'terse: mai la largii",

 scntsortt ALS FA-um-molt CLI,IMACIII 41. CANaNkU 469

vent, si SA-mi ei vitile. I-au clzisti: cndr omule, sd nu te is-

pitestr sl Intre Ind sata la Lipovenr, nit sd cer nemia de'
la ddnsg, ni sä te ispitestr A i vr'o vita, ed for da o 13d.-
tae, de nu ti-r pute intorce la pdrintile, si sà titI cd. flu Id
dad nernicd! . SI au venita omuld Med cu. atelu rdspunsii.
Amü rgbdatu si ama socotita sa o eu mai cu bilni Nord,
socotinda cd mai cit lesnite or lua, i i-arna scrisa Ind 2-3
rdndurr ca sa-mr stupdnesca Lipovenix si sd-mr dei vitile.
Nu priirneste sl-mr dei mticatil lucru de una band:. toate
a mele Ind sdld le tine. Si, de aril staptini asd zice cd
stdpdneste namulu mea ; dara dumnei s'ad rndritata: Med
s'a.0 rfidritatu 'Onä a nu muri [sotul ell: cd ad venita
una cdlugdru rnunteanil dina Tara Muntenascd, si
tocrnita discalu Intl Romänr, la Särdärasa Ilinca, §i atl in-
ceputa a veni_si inu Seliste, si degra..131 eau datu de pre-
tesuga cu- cucoana Sic Instiintdndu-se SerddraSa, 1-aa go-
riitii de la RomAnr. Elui s'ad dusa la md[nd]stire la Taz-
ida, i Inq toate zile vine rävase de la ansulu la cucona
si de la cucond merge la ansuhr: i inteacele dragoste
a lora au muritil si indatd. ati trimisa dumnei de 1-ad
adusu pe tuIhaiii. de la TOM. $i, unde n'ave unu suc-
mand sd. s invdlascd, 1a inbrdcatu cu borfele [rdpoga-
tulur], si-aa rasa pletele, si 1-aa facutd boerd. Si s'aa toarte
bucuratd dumnalora de moarte flur]. AtAta md ave mare
greutate pe mine : sd mita ce ora face sa md gonascd,
§1 au inceputd a md. gdsi vinovatil, §i pune grupanasa
pe boeruld, dum. de ma sudue de sufleta §i' cumd Ir
vine la gurd. Eu erama boInav, i eramil slabil, nu pu,
tema sä md.apäril de ddrisd, i mi-amu 16satil casa i WW1
ce amü avutu, i amu esita de acolo, i m'arnü dust"' la
frati-mea Iordachi. Ca, de asu hi Mai sezutu cu dansd, mi
s'ard hi tdmplat si mie ca i .... Si boeruld ce Si 1-aa
lnatu dumnei este stapanu çe mosii ee amu ea, si pe
Tiganu, li e trir carsirne, si Pe mord, si pe dobitoaci
si pe totd ce ama eu; nu potu sà etl difitea meld lucru
mkaru de unu banu.'Si acumu clironomula rued este Mun-
tanuld. acela, §i eltl gängura dziee: (EU' sänt Canan6 (lttpt)
 470 s :RISORY ALE FAM1LlniaR CALLIMACHI SI CANANki

vitil Canan6). Si Tiganil meT IT bate di-T omora : 2 TiganT

tinerT, insuratI de curundii, i-ad totd bAtutii pAni s'ail in-
flatil, §i ad muritil amandoT ; unit Tigand 1-ad. scApatii, §i
s'aii dusd la Hotind sa sa tur6asca; copii totd luatd Ind
case, eld este stApAnii pe toate a mele desAvar§itil. CA
nadajduesc Ina carte ce de gIudecata, de candil s'ail Wu-
decatd cu dum., ca scrie carte: de a muri Costachi, sA fie
a mele toate a surorilord luT, dard eld n'ad facutd acelil
feld de scrisore, ca, daca le-oT da totd ce atria, sà ma go-
nasca cu oar/ §i cu sudalmr, §i sa nu hid volnich sa eil
nemica dintr'a mele. Dzicti a§è a amil faculd scrisore
de danie strAnepotu-med, luT ... ; acii stranepotumed ail
muritu, ed tfarnd muritii, §i mosiile mele le eii innapoT,
surorilord luT nu le dad nemica, ca eil amd frati, §i mil
nepotf de frate, daril strAnepoatelorti nu l'oT da, ca drep-
tate este sa dad fratilord §i nepotiloril de pe frate, daril
nu stranepoteloril, care ,nu ma §tid de rudenii. Si poftescd
frate, spune dum. Veld Logoatd, socrulur dum., de mul-
timitile ce-T face glupanasa dind SAli§te, §i cumil m'ad go-
nitd dial casa me, §i mi-ad luatu tog"' ce amil avutd, §i
s'ad maritatd ; acil eld barbatuld, §i sa duca la mo§file sale ;
ce vinovatti santd eil sä o maT maritd §i s'o mai inzes-
trezd ? Vorbe§te cu duni[nea]lui Veld Logofatii, §i, de a so-
coti dum[nea]lui ca or gAsi dreptate, sa dad jaloba la Marie
Sa Voda. De adasta poftescil sa alba raspunsit Si santd
A dum. sufletescii parinte §i frate
# timid Canlatuil proegum(enii].
(Pecete neagra ruptA.)

[Pe V-o d Cinst. §i ald med fiiii sufietescil §i iubitd frate,

dum. Ionite Callan?) Spat., cu parintasca dragoste sA sa dei.

La 9 Iulie 7302 (1794.) glftimie Cananó proegumend,

face marturie da mana fratine-med Ionita Cananó
bivil Veld Spat.), Intr'o chestie de TiganT, pomenind
pe (mow nostra Tofana Camanaioe) :
 ECEIEORY ALE FAMILTILOR CALLIMACin §I CANANkt 171

9. Iftimie Canal* prro]egum[enii], fact.' in§tiintare cu aeasth .

scrisore a -me la maim frAtine-mett lonite Can[a]nó bivd
Veld Spat., pentru unti Tiganii anume Ionti Priiana, ce-la
poreclescii §i II dzicil Furnica. Pe acestd Tiganti, pe
1-aa luatti mo§e nostra Tofana Camanaroe cu inpartall
de la Mitropolie dind Su6ava, §1, dupa. ce 1-atl luatil, 1-ad
insuratd' tata-mea, i-ad data o fata a lut Neculaiti Tiga-
nuld, anume Catrina, ca pe Neculaiti Tiganula §i cu fratit
tut i-ad luatd tata-med de zestre candd all luatd pe maica-
me, §i acestil Neculaid Tiganulti all fostil fidorti FrasiniT, §i
pe Frasina aa cumparat-o stramo§ula nostru Costantind Vela
Post. de la unit Ciocarlie §i, dupa ce aa cumparat-o, all ma--
ritat-cl dupa und Tiganii a dum., §i all ficutil 2 -Hort §i o
fata, anume : pe Simionti Galca I pe Neculaia, pe tatala
Catrinil Tigancit hit Priianti, §i pe o fata, Antimiie, §i, pe
Tiganula Iona Priiand chef 1-ad Insuratil tata-med, 1-ad
lasata la sata la Sali§te, §i au §ezutil multd an! bond
Priianti Ind Sali§te, acolo all facutii copit, pe Grigora§d §i
pe Moiseid §i pe Nica i pe Dochita, Tauta, §i pe Axinie,
§i pe Mariuta, §i pe Ana, §i pe Marie, fieori §i 5 fete aa
facutti Iona Priiand cu Catrina Tiganca. catii 4i1 §ezutd
Intl satd, Intl Sali§te, i fata ce mat mare a tut Priiand s'ati
maritatii acolo, la not, la SAli§te, §i pe Tiganti, pe Priiana,
mo§i nostra Camanaroe 1-ail data de zestre lut Ctudind, §i
n'ati apucatd a-la lua, cä aa muritti Cludind §i gtupanasa
i-ad murita, §i ramasti numal dna copild mid, i pe
Priiand fill tinemil not, pentru ca Tiganca lut era a nostra
di pe maica-me. Pe urrna all fugitii Priiand §i de la not,
de la satu SAli§te, §i s'aa dust." la Mitropolie, Ina Sucava,
ca ave rude acolo Not erama atunce copit, atund ne ri-
dicamil; tata-nostru murise, audina inel era copild mica,
§i all ramasti Tiganuld Priiana uitata la Su6ava, nu 1-ad
mat cautatil nime. Dupa ce s'ad radicatti Cludind ad trasii
gtudecata cu Mitropolie, §1, dind optil Rod, cu fete, ce all
avutd Iona Furnica Priiand (sters), parte lut ce ad avutd
di pe tata-sed, di pe Iona Priiana, i-ad luatd Cludind cu
Divand de la Mitropolie, §i 11 stapane§te panii Ind zia de
171 UtISOEI ALE F.011E41011 CALLIIIAOHI 51 ,CANXNXil

astdzil,i-aii dusa la satu Jut, la Petie, iara parte de ficorf

a Tiganei, nostre, a Catrinii Tigancif lui Priianu ai ra-
masd la Mitropolie ca si-i luitna. noi, Canone§til, parte
mgne-sa: dinii parte nostra nu i-ad mai cgutatd nime.
ea parte me de Tigani, din ficorif lui Ionu Priiand §i a.
Catrinii, II dad danie frglini-med luf Ionite Canano bivu
Vel Sp it. i Mariiy giupanesii dumb ; 11 dad danie §i-i dg-
rue'scii ea sl -fie a dumilorsale, i a fiilora dumilorsale) §i
-a nepoti §i a strgnepoti, dind namu ind namu, inu vecit nes-
fth-§ita -sgri stapineasa, §i altu frati ala mei sg. nu se ames-
tice, sad ceiva dinu iganiI ae§tie ding parte me. Ca ed
toat g. parte me it dau danie §i-I daruescu frAtini-meu Jul
Ionite, dupg cuma aratg §i mai susti. Si toate scrisorile
Tikanilor paestoia sgntu la fratile nostru, la Banu Iordachi
Cant-0* 03 uncle sAntd Tiganii, frail-Men Ionite sä-1 eaute
§1 ,sg-T scotg., §i fetele Tiganula Iona Priianu i a Catrinei
Arita toate mgritate, de multa an', §i pe Acsgnie, fata
lui. Iona Priianul o tine Stefanu Caldgraruld, §i pe Mgriuta
o tine Lupdld, vezeteu Mitropolii, §i pe Ana -so tine Ge-
grul, §i pe Marie o tine BAdiculu. Aceste sgritu fetele lui
Iona Priianu §i a Catrinii. Dard Priianuf cgndu ad fugitu
din satil, dind SAli§te, §i ad mgrsu la Mitropolie Ir Su6ava,
a hi mai fAeuta copii, eg. era Thomeni tineri. i a6astd seri-
sore atria scris-o in,u m&i[A]stire Ind Vorona, fiindu §i eu
a§ezatu [la} acastg rrigniAlstire, §i ama' dat-o la mgna fri-
tini-meil, tot Ionit caniafne) Spit., i, pentru credinta, amd
isc1itu 7302 117941, Ellie 9.
f timie Canan 6, pr oe gum [mu].

Acastg, scrisoare p rintele Iftimie Cinn aü scris-o aict,

la schitulit Vorona, la ilor, §i, fiindu noi fatg, amti iscglitu
Ieromonahu Stefana, Agathonu ieroshimonahu, staretu ;
Conorid ieromonahd nameastnied.

{Pe V-o :J Scrisore de danie pe Priianü Tiganu de la pl.-

rintele Iftimi& Canan6.
 sdrasoiti AU. wor..-on cArmutcht t ciA.m.r4k.tt 173

Cu privire la calugarul Iftimie maI aftam aoeste

doul aceste doul acte :
io. t Iftimie Canano, proegum[enill sfintil manastirt Seculd,
facil In§tiintare cu azast.g scrisoare a me pentru Tiganif
meI cars 4 Old de la pgrinti, parte me, osebitil de Ortile
de TiganI ce aii luatd fratiI met, *dere 0 parte de mo§ie ru
amll hiatd eti diud mo§file parinteblij, osebita de parte de
mo0X ce ad luatd fratir mer, clupg cumu aratg. scrisorile de
inpartala mo§iilord. i, candil ne-amil Inpartitu not, frath,
mo§iile i iganir, satulu Sali§te, ce este la Tinutuld Nara-
tuluI, pe parduld Orbiculd, cu iazd i cu morI mud Orbicu,
sad venitti Ind parte me satulu intregd, a§ijdere i satulu
BarjoveniI, sa,tll intregd, iard s'ail venitd Ind parte me, totd
la Tinutuld NamtuluI, algture cu satuld Sgli§te, i 0 parte-
de mo§ie ce este cumpgrata de mo§uld nostru Costantind
Veld Post. dial sat"' dm11 Ho6ungitl, 0 ail hotar1t-0 0 ail
stglpit-o cu pietre hotara de la Antohi-Voda, i o parte de
rno§ie ce amll cumpgratti ed dinil satd dint' TutIcanI. Aceste
mo§II aratate toate m'aniu datd danie biserich mele dinu
satu dind Sfli§te, care biserica amll fAcut-o cu cheltuiala
me i pe mo§ie me. A§ijdere i TiganiI pe care if arata
izvoduld acesta mu gIosil, iard II dad sfintii bisericl. Atgta
mo§iile, catd §i. Tiganit, s1 stgpanascl biserica in vech
nesfilrvig, §i cu ce randuialg. sä stgpanasca clironornuld care
a stapgni mOiile arnu facutd, aka scrisore,. Inu care aratg
toate pri larga pentru rno§ille i Tiganir ce atnd data bi-
sericiI. 7302 [1793], Oc[tonwrie] io.
[Urmeazg. lista Tigani1or.1

u. Cu plecgciuni sgrutd cins[tiita mana.Svintii Tale, pa-

rinti Iftimi.
Arnii vazutil toati cele ci. seri! Svintie Ta pentru pricina
TiganciI, care eu, patinte, amll triimisil carte domniasca
ca sa te priroforisAtI, Svintie Ta ca poronce§te ca, orr pe
Tiganci. sg daiu Svintie Tan urX scrisoare de chezg§ie ca va
sta TIganca, i Svintie Ta vil merge de-I zdspunde. Cu
44 semsntti AIX PAM11.111.011 CAtIAMA4111 §1 CANANXII

toati aceste ea potii dupg raspunsii. Svintii Tale sa in§tiin-

taza, dara frate-mea este la Ia.§1, I poati sg triimata oma
domnesca sà te super! Svintie Ta mat multa. i dupg cuma
vet socoti. Santa Mat 12.
Al Svintii Tali fiiü sufletescii
Crup[enschi] Pah.

Cinst. Svintii Sale parintel[uI] Iftimii Ca-

[i- V-o :]
nant) proegumenii, cu plecaciune.

Inca din 1797 murise, la intoarcerea de la un pe-

lerinagia la Suceava, Maria, care fu ingropata la Ba-
ne§tt, undelt vi incheiase zilele.
Ea lasase lut Ionitg aceastg movie, iar lut Serban
Cornit i Coste§ti1 1

VII.

Nu de la Maria Callan?) batrina jicniceroale, care

dect nu inceta din viatg decit in 1797 g, ci de la cea-
laltg Marie, vaduva hit Constantin, sint aceste doug
scrisort :
1. Cu fiiasca plecadune särutil cinst. maw. Svintii Tale,
parinte Iftimie Canarth.
Pentru Zamfira Tiganca, cu feCorula et, fiinda cä sa aflä
acoló la Svintie Ta, maritata dupg fieorulti Coznlit Tiganulut,
pe care cerand-o dum[neaput Stolnicula Iordachi Crupenschi
la mine, dupg danie ce are de la dum[nea]et Stolnidasa
Catrina Chilivanca §i dui:4 incredintare ce arata de la dum.,
[nea]lut Ilat[manula] Ilie Catargiu, precumii aü multamitil
pe Marie Savoai cu alta Tiganca §i nu are a ne mat trage
pe not, ea I-amil trimisii pe dum[nea]hit Stolnicula la Svintie
Ta ca sà Arai Svintii Tale scrisorile §i sa te a§azt cu dum-
[nea]lut pentru Tigancg precuma vet Socoti, i, dupa ave-

I Documentele CuWmachi, 11, pp. 38-9, no. 83.

2 1.1. me Sas.
 SCRISORI ALS PAHLIILOS dALLIMAaft 131 cANAN1J3 116'

zare ce ye! 'fad Svintie Ta, sg. aibu §i ed raspunsu, ca nu

cumva sä ma intämpine §i alta suparare. $ santd
A Svintii Tale plecata fiica 794, Martd 19.
Maria CatiLan6].

[Pe V-o 1 Cinst. ald mied parinte sufletescd, Sviintii Sale

parintelul Iftimie Canan6, proegumend, cu fiiasca plecaeune,
la Vorona.

,$-, o ala scrisoare pleaca de la Maria catre calu-

ecrarul din Vorona :
2. Cu multä filasca plecadune sarutti cinst. mana Svintii
Tale, parinte Mimi.
Lupuld Chitariuld ad venitii, §i cu mari gred ad luatil
Divanulii tacriruld dind gura lul astazI, §i ad ramasti sa
sa caute gIudecata dupa Santoaderd. $ sä de Dumnezaii
sa iasa ceva, de nu-I va cumva ascundi Razuld pe Tigani,
cacI ed i-amil aflatii §i undi sa afla TiganiI traitor!, §i santii
cu adevaratti. Dum[nealu]l Stolniculii Razuld m'ad trasti de iz-
noavä la gIudecata innainte Maxii Sale lul Voda pentru slujba
Tiganulul, §i-mI ceri §i Tiganca, pentru ca s'ad insuratii pe
Tigand gra §tire dum[nealu]l, §i, pe langa altile, vol sa
pierdd §i Tiganca. N'oI sa pod scapa intealtd chipti: toate
bucatile ed amd rArnasii st le rasplätescil ; §asa. DivanurI
parä acumil cu dum[nealu]I Razulti am it avutd pentru insurare
acestuI diiavold de Tigand, cad Razuld scoate marturie pe
Svintie Ta:§i zici a Svintie Ta at zisii ca sa.-I dad Tiganuld,
§i `sa nu sa insoari la no!, §i cal eil n'amü vrutil sd-lil dad,
§i 1-amd insuratd. Care mi-ad fostd mititare, §tiindii ca. Svintie
Ta 1-at Insuratil cu chipd ca avemil sa luAtnd Tigan! de la
Razulti, §i, Ind scurtil, &It glocti Intl dantu, §i sAntd §i camd
bolnava.
Pentru pricina cu cumnatl-me, Sardariasa Ilinca, Incal
nicIunii sfar§itil nu s'ail (lath, a ad randuitti Marie Sa
Voda la dum[nealu]I Logofdtuld sa nu involasa, §i dum[nea-
eji nu sa multarne§te at hotarAre dum[nealuji Veld Logo-
476 scrusoril ALS rAMILIIII\OR SALLII4SI4 SI CA.NANAL

fah, si aii ramasii sa esiniu iar4I innainte MAO Sate, sl

ni s hotarasca precumu 1-a lumina Dumnezau.
Pentru bucatarasuld JonI, s'au hotaratii sa-lu ia dum[nea-
luit Vorniculii Manolachi Conachi, dupa scrisorile ce are de
la dum[nealujI unchiulu Iordachi Canan6, dandu-I intea-
cestasu chip scrisoare ch pe Tiganu Vasile Negelu nu are
sd-ld inparta cu nimi altii dina niamurile dumlijsale, fAra
numai cu dum[nealu]I, si, di-a- si cere cineva clinll nia-
muri sa-15 nicl de cumli dum[nealuji Vorniculii sa nu
de timärul nimica, fiindca aceill niamti de TiganT este a
durnisale, si niamurile cu dum[nealu]I au' salt caute, de voru
aye a trage TiganT. i randue§te si pe dum[nealulf Vorniculu
Conachi di-ad data o Tiganca Med. MihMachi Scortascu
dinh parte luf Vasile Negelli, i, candth s'a inparti, i-a tine
Inll sarna ace Tiganca. Apoi nu stiu, atata vadu ca dum-
fnealu]f Vorniculu Manolachi Conachi ImT 6 pe Tigani dupa
hotarare gludecatiT, cu putere scrisorilorri dumlnealu 1 un-
chiuiut lordachi, §i, pe 1äng iganii, imI ia i Tiganca cu
unit copilll ce ai, pentru cà n'at apucatu 8-vintie Ta atunce
InI pripa sa inpart1 pi Vasile Negelu: acurnd n'aru fi mat
fosti vorbi.
Scrisori nu amil Cu ce sa stall inpotriva. Mid scrisu
inteatate randuri sa-mI triimita scrisorT, ea sà aibu cu, ce
intampina pre ace! ce sa scoala asupra casal meli; Svintie
Ta Ind scrit el fail luath scrisorile dumrnealuli unchiulti
Iordachi, i aT scrish si duminealull Velti Logofatti. ApoI
durn[nealu]I unchiulll faci raspunsu ca toate scrisorile de
mosiI §i de TiganI, cate all fostu la dum[nealu% li-ati datil
Svintii Tale Ora la una, cad iucru ce nu-i este de trebuinta
nu opreste, §i nici cus mini giudecata nu are, nici nu ceri
nimica de la mini, dard nici eu n'amti sä-lu supartl, nici sa-ld
trawl la gIudecatg, ca dumineallul ai e grudecata i tragi
pe fratf, pe sinclironomiT dumisale. laril eh sa nu ma ames-
testi) i dum[nealu jf Veld Logofatu mi-ah zisu sa scriu.curatti
Svintii Tale ca A.-1u apud Svintie Ta i sa-lu tag! pentru
ceU scrisorT ce aratt cä ti li-a5. luath. Fiindca pre mini nu,
ma priimeste unchiulu Iordachi -ea sa Ina gIudecil cu dum-
 tctutoni ALE FAMILIILOR CALLIMAdHI I CANANkd 477

[nealu]i, §i ma randue§ti sä ceia de la Svintie Ta scrisori

de Tigani §i de mo§ii, ca sa-mi cauta giudecatile ce amti
cu ace! ce inpresoara mo§iia §i cera sa-mi ia Tiganii.
Apoi nu §tia ce sg. faca : m'ama stansa cu cheltuiala §e-
zinda la E§1 §i giudecandu-mg. Popazula Inca n'aa venita
de la hotaratil, dara, viindi, 1-01 apuca. Dum[nealuji Vorni-
cula Costandina Ba1ü aa zisa ca n'ari sa-ti de niciunil.
raspunsu pentru cell ce-I suit. Ma roga, parinte, de vei fi
avanda vre-una rava§5 a dum[nealu]i Vornicului Costan-
dinü Balsa pentru pietrile cell de moarg, sa mi-I5 triimiti,
ca le tagadue§te. $i santa
A Sfintii Tale fiica. sufileteasca] §i nepoata
Marie Can[atiO].

VIII.

Cu privire la cealalta ramura de Cananaie§ti, avem

in acest timp alta serie de lamuriri in actele ce ur-
meazal. Cel d'intaiii e In legaturg cu mo§ia Bgne§-
tilor, a Maria
z. Facema §tire cu a6asta carte de judecata a noastra cg,
aratandu-ni dum[neallui Med. Iordache Canan0 pentru o
Tiganca, anume Catrina, ce au tinut-o Iona Priiana, Ti-
gana, ce-I zicit Furnica, care Tigana sa afia supta stapa-
nirea Mitropolii,. §i acuma, cu giudecata, dupa dovezi dinti
scrisori incredintate ce eat gasita, s'aa data supta stapa-
nire Capit. Iona Ciudina, ca. este acea Tiganca a dumigale
Med.; la care aa aratata §i dovada : Intl! o insamnate de
marturisire a cestui Jona Priiana, Tigana, ce este la mana
Capit. Iona Ciudinü, iscalita de Stollni]cula Manolache, ce-a5
fosta isprav[nicill la Suceava la anula 1767, Iuli 18J Ina care
arata c'a5 marturisita sangura Tiganu Iona Priiana cumil
ca Tiganca lul aa foeta de la Bane§ti. $i ati mai aratata
dum[nea]lui Med. cuma ca pe fratii ace§tii Tiganci ce-a5
tinut-o Iona ,Priianil ii are supta stapanire §i astazi, Inca
§i pe o fatg a celui Iona Priianii §i a Tigancii lui .o are
Vol. XXI. 12
178 SCRISOM ALE FAMILti1,00 dALLthadtit qt CANANAU

suptil stApAnire, care la adasta aii mArturisitti §i sAngurt

fidorir hit Iona Priiand intaintea noastrA, cumii cA cu ade-
vAratti ail pe o soil a lord suptii stApAnire Med. Iordache
Callan& 5i, fiindd §i pArintile Methodi Dichiu fatA, 1-amd
intrebatd ce are sä rAspunzl asupra ace§til Tigance ce o
trage Med. suptd stApAnire dumisale, §i Svintiia Sa ad all-
tatd cA. nu §tie ce s -rAspundA, nice vre-o dovadd Incre-
dintatA n'ad arAtatti asupra Tigancit. 51, cunosandu-s1 el
Tiganca este dreapta a dumisale Med. Canand, dupg do-
vezile ce-ad arAtatii, i s'ad data suptil stApAtiri, cu tad
neamuld el, ce s'a face partea eL InsA, pentru ca sl nu sl
lungeasa mat multd pricina adasta, de va fi mat avandu
Svintiia Sa pArintije Mitropolituld niscarva dovezi dind seri-
sorr asupra ace§tit Tigance §i inprotiva dovezilor 'd Med.,
s'ad socotitd §i, de astAzt, Iu li 4, s'ad pusd vade o luta de
zile ca sa le scoatA §1 sA s cerceteze. lard, de nu va scoate
dovezr ca aceste Ora la soroculd arAtatd', atuncea sA va
lua Tiganca, cu partea et de fi6or1, §i, dupl dreptate, sa
va da suptd stApAnirea dumisale Med. Iordache Callan&
51, trecAnda soroculd ce este arAtatil mat susd, de va §i
scoate Mitropoliia niscatva scrisort asupra Tigancit ace§tiea,
nu sl vorii tine Ind samI. Dui:a cumil s'ati socotitti cI este
cu cale §i cu dreptate, s'ad datil adastA carte de gtudecatA
la mlna dumisale Med. 1775, Iu li 24.
.Nani Ispra[uni]Gul.
S'ail trecutii la condia.
Ianachi, KogAlniceanu (?) 2, Logofatd.

Urmeaz1 un act de la soacra lut Constantin Ca-

nane, vIduva lut Toader SpAtarul, apol Vornicul
Cantacuzino DeIeanul 2.

2. Ileana Vorniceasa a rIposatulut Toaderd Cantacozont),

bivii Veld Vornicii, adeverezil cu a6asei scrisoare a mea
I Isca Mud de duct latin a unui ofiter strain, austriac (Nagni).
2 Cf. Istoria literaturii romine in mama al XVIII-lea, I, p. 484.
s V. p. 50 din Genealogia Cantaca:tailor.
 scrusord ALE FAMILIILOR CALLIKAGUI $t CANANO 179

la maim ginerelur mieil Costanting Canant), Sulgeriii, §i a

fiicer meale Marie!, pentru strambAtatea ce ad:dinil zestria
ce ad avutil sa ia de la nor, ca, dupa ce ail muritil boe-
riulil mieil Toadeng Cant[acuzinol Vornicil, amg ramasil
saraca, cu trir copir, insa cu Costanting, cu Ionitd §i cu
Mariia , §i, fiindil copier de varsa, pe Manila amil casa-
torit-o §i amg dat-o dupa. Sulgeriulii Costanting Canant), §i
i-amil datii zastra de acea data cu izvodil ce amii socotitg,
§i, dupa ce s'oril casatori §i fidorir, -atuncea sä faca. Anis-
fora, §i sa adune toati rama§itale noastre ce avemil : mo-
§iile, Tiganir, dobitoace §i odoara, totil ce a fi, sa le stranga
la ung locil §i sa le Inparta dreptil pe trir frail, §i totil in.
tocma sa ia atata fidorir, citii §i Mariia, ding mo§ir, ding
Tiganr, ding dobitoace, §i ding odoara, §1 ding toati ce org
fi. Daril s'ail tamplatii §i fiiulti mieil celg mar midi, Ionita,
ail muritil, §i toata partea de mo§11, de dobitoace, de Ti-
gall! §i de odoara ail rAmasti sa o ia Costanting §i Manila.
Dard fiiuld mieil Costantind ail viclenitil asupra surori-sa
§i ag pusg mana pe toate ceale ce ad avutg frati-sail Ionità,
§i ail zisil a§a, cumil ca, cindg ad muritii frati-shg IonitA,
i s'aril fi datil danie lur, cu mo§it, cu dobitoace, cu Tiganr,
§i cu odoara, fi cu totil ce ail avutg, §i pe toati aceastea
zicea ca i-aril fi facutil §i serisoare de danie, mdcaril ca
serisoarea acea de d'anie mie nu me-ati aratat-o, nicr wild
vazut-o, numaI cn cuvantulii ail pusil mana pe toati ce
ad fostil a lul Ionita §i le-ail tinutg Intl tariia sa. AtAta ail
aratatti : ca ag facutri Ionita parti §i surori-sa, §i aii lasatil
cuvintil sa-I deai §asa sala§e de Tiganr ding Tiganii ltd.
Si, cindil ad muritii Ionita, fiiuld mietl, el amil fostil la
toata boala hi!, §i panä au muritil, §i ag fostil maica-mea
Postelniceasa, §i cu, ginerele mieri Costantinii Cananb, §i
cu fiica-mea Mariia, nor tot! amtl fostil, §1 nor n'amil au-
zitii a6asta vorba, ca sa se deai Ionita danie fratine-sati lur
Costanting. Ca eg mama le-amii fostii : daca aril fi fostil
sa se dei danie, in'arii fi chemat §i pe mine, ca ar fi fostil
mar spre buna dovada.
Daril, dupa ce ail trecutil cltäva vreame dupa moartea
180 SCRISOR1 ALH FAMILIILOR CAIL1MACHI §i CANANX6

fiiulut mieti lut Ionita, apot Costantinil ail spusil a frati-sail

Ionith i s'au datti danie lig, §1, de este vr'o scrisoare de
danie zicIndU ca. aril fi d.e la Ionith, nu este de crezutd
aceaia scrisoare, ca-1 facuta cu iconomie de fiiulti mieU
Costantinti. Daril Ionith nu i s'ati datil lut danie, numat
au facut-o Costautind ca sa cuprinda toad partea fratine-
sail, §i surori-sa sà nu-1 deai nimica. CA §i aceale §asa salme
de Tigant, ce aU spusu sAngurii Costantinu cä ail zisii frati-
Ail Ionith sä le deai surori-sa, nici aceale nu vrea sa i le
deai, nict ceale ce amil pusti not Inil izvodula de zastr a. nu
vrea OA deai. $i multil sä pricinuia fiicA-mea Mariia cu
frati-sAil CostantinU pentru ca.-1 popre§te zastra el §i nu
vrea al i-o dei.
5i, vaiind eii atata gilceava §i pricina Intre din§if, fiindil
ca-1 popre§te Costantimi mo§iile §1 Tiganit, §i nu vrea si-t
deai, amti zisil ed fiicA-mea Marie sa nu sa mar pue de
pricinA cu frati-saii §i sa mar fie Intru atata zavistie, §i,
cumil i-a da, a§a sa ias[A], §1, pe urma, 11 void scoate ell
toata partea et ce este cu dreptate sA ia de la nor; §i s'aii
priimitti fiica-mea Mariia dupa cumil amil zisii e5. $i not
pusAsemil inti izvod5, cindil amii logoditil pe fiicl-mea, sa-1
CIA11111 12 sAla§e de Tigant, §i, cu multh supArare, i-ail
datti fiiulti mieti Costantinu i i sala§e ; §i i-ati data Tigani
care ail fostil MtranI §i stärpi §i 1le§1 de cc! fugal% §i
dintru acele 12 sala§e i-aii mat popritil §i. aceale 6 sala§e
de Tigant ce ati zisU sangurti Costantinti cä i-ati datil frati-
saU Ionith la moartea WI, §i dial dobitoace iari i-aa datil
ce ail fostil mat rag, de nu s'au folosatti nemica de dobi-
toacele acealea. Si dinil mo§i1 i-ail datti iarii ni§te petice.
Daril s'ati tAmplatii moarte §1 fiiuluI mieu lul Costantinu,
§i i-ati rAmasil unit copilti, a apucasa de sa. casatorisa., §i,
dupa. moartea fiduluI mieii CostantinU, avindil eil cumnatil
pe dum[nealu]t Ionith Cant[acuzino], Velil Vornicil, frati
cu raposatulil boeriulii mieil, §i s'aU amestecatu dum[nealu]t
1nti casa mea de ail facutil inpartalA, §1 n'ail facutii In-
partala dupa pravila §i du dreptate, cä toati ale noastre,
ceale din launtru §i ceale den afarA, era sà le facA toati
 SCRISOR! ALE FAMILIILOR CALLIMACIII §I CANANAU 181

ina ft-if 0111: o parte sa-m! fi data mie, ca unuia ding

copid mid, o parte nurora-mea, IlinchiI, avinda copila cu
fiiula miea Costanting, §i o parte fiiciI meale Marie!, ca
a§a ma multamearna eil. Darr' cumnatu-meg mie parte
nemica nu me-a scosti, §i fiicil meale Marie! i-au data
aceale 12 gla§e de TiganI ce amti fosta pusii inii iz-
voduld de zastra, §i i-ati maI data §asa War ding partea
fiiuluI mieti Ionitä, §i dina mo§1i i-aii datil unii satii Fichi-
te§tif, la Tinutulii Tutovil, cu ni§te petice de hotara ce ma!
santa inpregIura, §i ung sata Iurue§tif, la Lapu§na, pe Co-
galnica, unde sa hotara§te cu Tatarai 1, §i tri! vadur! de
moara, cu pamanturile lora, la Putna, la satula Stoe§ta ' ;
§i dina bucate i-au data 15 epe, 16 NA §i altele, dupa cumil
santil pusa la izvodula celti de zastra. Mil nurora-mea,
IlinchiI, i-aa datti satula Romani!, satulti PaharniceaniI, sa-
tura Plope§ti!, §i satulti Hoisa§tiI, satula Go§maniI §i satulg
Manaile§til ; aceaste sate santa totii la Tinutula NeamtuluI.
*i i-au data la Tinutula Putnit satula Homocea, cu alte ho-
tail ce orti mal fi, §i o mo0e la Movilile AgIuduluI, §i pe
Trotu§a o parti de movie, §1 pe la alte locur! ora 3 ma! fi
mo§iI care nu le §titi ea. §i Tigan1 i-ati data peste 8o de
War. i epe aa ramasti ina mana fiiuka mieil Costal-AMA
de la boeriulti mieti vr'o 213c) de epe, trunte de bucate*, ca
le-ag yanduta fiiula mica Costantina cite 55 de lel iapa cu
calula. i, mo§iI, fiica-mea Marie! i-aa data pe la marginea
tarn, pe unde nu ia nernicA, iara nurora-mea i-aii data totti
cpale mai bune mo§II §i mai cu veniturI. *i boeriuld mieti,
cindg ail murita, ati fosta dator! in doao locuth la dum-
[nealu]I Vornicula Ionita, cumnatu-meti, cu moo de le!, §i aa
mal fosta datorI §i maica-mea cu o soma de ban! ; dara
aa ramasti o cireadàl de gIuncanI de negotI, §i s'aa vanduta
gIuncaniI aceia. *i. aa mal avutti §i pe aiurea datoriI, §i ati
maI scosa §i dina veniturile Casa, li s'ati plätitii, totil cu
I Din Bugeac.
2 Unde s'atl ficut apol. Focsanir. V. vol. V, p 235.
3 in ms.: of.
4 Buatte = vite de hrani.
182 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACIII I CANANAu

banT gata, i de dum[nealu]I cumnatu-med §i de maica-mea,

n'ad rámasti datorl cu nemica, ca sà se vAnda ceva dinti
bucatile casif. i ea nu ma priemesc sä faca dum[nealuJf
cumnatu-med inpartala, ca ce treaba Are dum[nealu]1 sä
faca Inpartala casif meale ? Ceale ce ad fostii a barbatuluf
mied, a meale sàntiI, i ceale ce säntd a meale, a barbatuluf
midi ai fostü, i copii a no§tri santil : ca mie unix' copild
imf este, or! Madia, orT Costantind ! i, Inca, cindd ard fi
traitti fiiuld mied Costantinü, alta era ; fliulü mieü Costan-
tind aü murit : ad ramasd und copila§d, i cine §tie, la cea
maf de pe urrna, la de a raminea ? i de ce sa ia noru-mea
partl, §i toate ceale mai bune, i fiica-mea Marfia. o parte?
odoarale toati ceale ma! bune §i mat multe la noru-mea?
Ed of sä facti sanisfora, i toate ale noastre of sa le adund
la und toed: mo§if, odoara, Tiganf §i dobitoace, §i of sa le
facii toati Ind trif part!: o parte sa fie a mea, o parte a
nepotu-meti (alb), fidoruld fiiuluf mieti Costantind, i o parte,
ffica-mea Mania. Iara, de:of muri ed, parte mea iarü o dad sa
o Inparta in doao fiica-mea Marlia cu nepotu-meti (alb). Datil
inpartala ce ad facutd dum[nealu]T cumnatu-med, ea nu o
priimescd, nicf sa sa tie nicf intr'o smug..
fiinda. fiiuld mieti Costantind i s'ad intAmplatd moarte
laltE§T, ed n'amU fostil la rnoartea luf, i a/nil auzitd ca aü
Mutt' dliata la moartea luT, si, fiindil ca glupaneasa luf era
ingreunata, arü fi scris mni diiata, daca a face glupaneasa,
§i i-a trai capiluld, sa-M mo§tineasca copilulü luf, iar, de
s'a tamplà moarti copiluluf, atuncea sä-ld mo§tineasca unulii
dind fidorif dumisale Vorniculuf Ionita, cumnatu-med.
poate cumnatu-meti cu acea nácleside ad fácutti parte a§a
mare nurori-mea, socotindil ca, de s'a tAmplà moarte ne-
potu-med, a raminea mo§tenitorf casif meale fiiuld dumisale.
Dard a6asta socotescd ca nu o scrie nick) pravila, pe co-
pief mid sa-T scoata afara dind casa mea §i s.1 intre mo§te-
nitorf copii dumisale currmatu-meti.
eni a6asta scrisoare arnd datd la mana ginereld
mieü Costantind Callan() §i la maim fiicif meale, sa nu
.
$a lase, salt ceaia cu giudecata dreptatea loru, §1 in-
 SCR1SORY ALE PAMILIILOR CALLIMACH1 §T CMTANirl 183

topma sA iasA fiicA-mea cu nepotu-mea, §i. nict eu una pAra

sA nu iasA mat muItil nepotu-mea decata flicl-mea, §i sA-int
scoatA §i mie parte ca unuia dial fieort. aril, de n'ora gAsi
et dreptati copfilora, §i neama de neamula lora sA se gru-
dee& §i sA-§1 scoatA clreptatea lora. lard cine s'ar mat ames-
teca mai casa mea, sa fie afurisita de Domnula Dumnezeil
§i de Precurata Lut MaicA. i, pentru credinta, ama is-
alga. 1785, Martie 12.
*i ea, erodiiacona Nila, alugAiii de la mAnAstirea Sla-
ting, atria wrist'', cu zisa dumisale cucoanit Ileang Vorni-
ceasit. (Copie.)
[Pe V-o :] Scrisoare di la mama me Vorniciasa.

Constantin Callan& Shigerul, care avu ca sotie pe

Maria, fiul Jicniceroait, e insA altul decit Pdharnicul,
a arta vaduva se chema Safta. La 28 Mart 1793 Mi-
hat-VodA Sutu dl lut IonitA Ba§otA biv Vel Ban sar-
cina de a face InpArteala cerutl de cdum[nelel Pah.
Safta, a rAposatulut Pah. Costandina Canant», a Ti-
ganilor ce i se cuvin lut Constantin §i la cceialalti fratt
at At, anume duminea]lut Banula Iordachi Canant) §i
Iftimii Canary!) alugAra). Safta-1 ceruse ca impartitor
pe Ba§otl. La 14 April el §i face impArtirea celor 18o
de suflete.
La 1783, intilnim pe Vasili Crupenschi ca PAharnic 1.
La acest an Constantin CananAa Sluger era mort.
In scrisoarea ce urmeazA, e vorba de Costachi Ca-
nanAti, fiul lut Iordachi Banu12. Numele socrulut sga
e neinteligibil.

3. Cu parintascA dragoste mA trichina dumitale,

Ala vAzutii cele ci-mI writ Ina pricina cu cumpAratorit
mo§liat dumitale. Dect iata cä triimita rAva§a cltrA dum-
nealut Spat. Vasile Crupenschii, sA sl scoale sA vii acolo
1 Vol., XVI, p. 87.
1 Ibid., p. 91.
184 SCRISCRI ALE FAMILILLOR CALLIMACHI c4I CANANIO

la fata loculill, ca sa, cerceteze pricina cu amaruntulti. insa

ti sa scrii cd, de iaste pricina dupa cumii m'al In§tiintatil,
intru adevarti, bine, iaril, de iaste. intru alai chipu, apol cata
acolo §i te pune la cale cu cumparatoriI, cad acumii §tii
§i Maria Sa Voda pricina adasta, dupa aratare dumitale,
§i Ina urtna nu pot1 sa arap altile gall de acele ci af scristi
Si santii
alti dumitale
ca unti parinte
(neinfeles)
Oct. 16.
[Pe V-o :1 Cinst. alii meti ca unti dumisale Spatarii
fiI,
Costache Cananoti, cu parintasa dragoste.
La Fantanele.
IX.

Impartirea Tiganilor intre Cananaie§tI a loc la ac-

tele urmatoare:
Ionita Ba§ota bivil Veld Banti dinii luminata poronca
Marii Sale lul Von, amii inpartitti Tigani, parinte§tI intre
parintele Iftime Canan6 §i intre Pah. Safta, a rapaosatuluf
Pah. Constantinil Cananb, §i intre Iordachi Callan?), bivti
Veld Banii.

intre el, un croitor, un blänar. Nume : Carlan, GE-

gora§ti Caraimanti sand Holbanti, Felea, Agachi, Toa-
dent Ochiiana (riganil ochene§t5,).
<Santa data danie rapaosatulur Pah. Costantinii
Cananb de raplosatulii Iordachi Cantacozino Vel Lo-
gofatu.,
7301. (1792-3). inpartalti de Tigani pe tril frat1 dupa cumii
§'all inpartitti Tiganif, adica pArintele Eftime Cananó proe-
gum[enti] cu cumnata Sfintii [Sale], . a rapaosatulul Cos-
tantind Cananó bivii Velii Pah., §i cu fra3e1e Sfintii Sale
Iordachi Cananó? Vela Band,
 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI SI CANANkg 185

Profesil: chitar.
Nume: Gavrili6orti, Cozma Topa Id, Iona, Vasile
Chetrarulti, C1orsacti.
PomenitA : mAnAstire FAstAciloril .

[Iordachi era la Dolhasca.]

ListA de Tigan1 aT familiel Cananthi : Neculal Pagulii,

Andreiii GAnjulir Vasile Scripcarii, PavAlii Pitarti,
Gheorghe Machedonti, MAriutA GAnuleasa, Milente.

De la 1797 innainte lAsärn sg. urrneze, In intregime

oil in regest, actele cele mai insemnate cu privire la
familia CananAti.:

12 Octombre 1797. recupithvii Fle.onscc, Bop. (?) schimbA cu

cdum1 SpAtr Ioarni Callan?), dindu-I mo§ie Cozge pentru o
mo§ie ComAne§til, ce anal luatil de la durnt ,. De la Sf.
Gheorghe poate lua venitul.

4 April t800. Pe o copie a privilegiultd pentru munt1 al

Mariet Jicniceroair :
cFiindcl hrisovulii matca cea adevAratA ara rAmasii la
mAna me pArA sA va cluta pricina muntelul Fata CAmpu-
lungulut ce s'ail nAscutil cu ni§te CAmpulungenT, Palaghi-
e§til, §i, pe urmA, intorandu-s1 iarA§11 la locuhl lu1 de unde
mi s'ati trimisü hrisovulu, sA mi sA dei copie aeasta, ce
arnil scos-o sAnguril era deal cuvAntu in cuvAntil. Iordache
Galina LogofAtti.)

22 Ianuar 1804. (NAstasA HandAril, cu sotuld meg

Anastasie), aratàl cA. a vindut lui cCrheorghe SAmanula
§i sotulul sAil FrAsAna, o casA §i vie, co firtA tAnArA,,
pe tmo§ie sfinte mAnAstie Socola, alAture cu viia
dumisale SpAtariuluI Ioanii Canane, pe ding g1osil,
intre drurnurb, cu 22 de lel §i jumAtate. loam"' o in-
grAdise, fiind pustie, Serie Gheorghe Dascalti.
186 SCIAISOET ALE FAMILI/LOR CALL1MACII1 I CANANIC

30 Maiii 18o3. Alexandru-Voda Moruzi imputerni-

ce§te pe un Arma§el sa caute pe Tigani1 luI loan Co-
nant) biv Vel Spat., fugitI la Tinutur1.

18o6. cIzvodil de Tigani ci se afla suptii stapanire du-

misale Pah. &Ref Cananail otiI Fantanelele.)

X.

La Decembre 18o6 loan Cananó traia Inca : el da

zestre fete! sale Elenca. Fata fratelu1 s UI $erban luase
pe Andre! Milo 1.
Cele ce damit zastre fiiciI noastre Elenco ; 18o6, Iunie :
una icoana ferecata cu argintii.
I unulti randu strae cu coade samuri.
unulti rAndu straia cu päntice samuri.
2 doai randur1 straia cu cacomr.
2 doai randur1 straia de yard dizblanite.
una floare cu diiamanturi.
I una parechi cercer cu diiamanturI.
/ unulti dorlucti.
I una rezai saI bohcè.
I unuld inelul cu zmaragdu.
2 doal inele cu diiamanturr.
Alternutur1 §1 panzurT, dupa obica
1 una tabla de argintii cu doaisprizaci zarfurT argintu §i

cu feligenile lord.
2 doai strachinut! de dulcet!, cu patru lingurit1 argintti.
12 parechl cutite, cu lingurile lord, cu una parechi sol-
nit! argintil.
stropitoare, afumatoare arg
2 doal sfe§nice argintti.
sarice, alte märunti§ur1, pe obice1.
4 patru sala§e Tigan1.

II Vol. XVI, pp. 88-9.

 senisoR1 ALE FAM[LILOR CALLIMACIII §I BANANXU 187

30 vac marl, adicg trilzgcl.

300 tril sute or marl.
20 doalzact bol marl.
I una scatulcg cu §ipurl.
2 sipete, Insa unula mare §i altulii micii.
BoMalacur1 cgte orii trebui. .

Satil Intregil, Negre§t11, de la Tinutulä Orheiulul, cu toate

hotarale 1114 pe care sl aibu a-hi da hotgratti dispre toate
partile, inpreuna Q11 parintasca blagoslovenie.
loanii CnnanO Spat.

0 aka versiune a foil de zestre cuprinde aupa cel

4 20 bol marl) numal : 413.000, adeca treIsprizaci mit
lel, banl ; boccialacurl cgte or trebui).

Intors In targ, 7 men Cananó, al carut titlu de boierie

limpede nu se Intelege din iscalitura, vinde partile-I
de mo§ie din Tinutul VasluiuluI catre cvarul) Ionita :

Dat-amii acestI Invoiala vgrl ulull Ion[i]tg Callan?) Spat.,

precumtl sg sa §tie cl toati partile mele de mo§ii ce amii
eii Intl Tanutulti Vasluiulul, anumi Ind Tabane§t1, i Vovriie§tl,
§i Armg§enl, carile partl de mo§ii le'mii data dum]isal]i
Spat. cu invoialg, §1 de astazt sg fii a dum[isalli, §i sg sta-
paneasca dumjnealuR ca pe drepti a durn]isatli partl de
molii !nil vect. Si m'amil iscalitil pentru credinta. Ind E§ii,
i80, Ghenarid 15.
loanii Cana).6) Caminaru.

Ionitg Cananaii, ajuns Spatar, e, fire§te, batrinul. Callalt

loan, orl Iancu, lua la 1811 pe Marioara, fiica lul Vasile
Holban Plharnicul '. Acest loan tusese, ca Arma§, stu-
dent la Berlin in 1800-3, fiind in gazdg la pastorul
Hauchecorne, cu vdia 1111 Voda Constantin Ipsilant,
care-1 §i scria, recomandindu-1 sa caute a fi cindva

I Vol. XVI, pp. 91-2.

188 SCHISORI ALE FAMILIILOR CALLIMAtIII §I CANANAt

folositor Orli sale 1. Acesta era fiul ha *erban2. in 1803

ngdajduia \sal ajunga secretariii al Legatiei turce§ti din
Berlin°, Mare-Dragoman al Portii fiind unchiul sail
(de \Tar), viitorul Scarlat-Voda Callimachi.

Din 1807 (i-iii Iunie) avem apoi cSama de banii ce

are a lua dumnealui Pah. Enacachi Milo de la dum-
nealui Spat. Ioanii Conant), pentru parte dinil mo§ie
WI Fantanele, Tanutulii Sucevii,.
in 1808,, Spgtarul murise. La 21 Februar din acest
an dostipti Palii, asauld polcovot), cla un act da cinst.
mana dumisale cucoani Marii Rosrey, sotie rapoosa-
tului bgerI Ioanil Canant) bivil Vela Spat., : cpisti
nog' ant trecuti, in vreme ce sa afia ilposatulil Sat--
darii la Chi§ingil, ma. aflamil §i eii langa unil Ghior-
ghii Leohil, herarii, tocmitU cu hacu §1 muncindii in-
preuna cu dansulii la me§te§ugulil herarii ; inteace
vremi, la desfacere me de heraru, amil fostil lasatil in
vitele de pripasil a rapoosatultn boeru optilsprazece
capete de vite albi, cu mid, cu marl, §i, intamplandu-
sa a ma duce in Rosgie, pe urmàl m'amil intorsii ca
sg.-rni radial vitile, ; pentru cele perite da loan 94 de
lei, taratandii raposatulil atuncr cal vitele aril fi pe-
ritil de iarng.). Apoi le cere, §i se judeca. cS'aii in-
tamplatu de s'aii bolnavitil §1, prelungindu-sal boala
multa vremi, pang arida s'ail §i mutatil dial viiatg
intr'a6asta curgatoare lung', vacluva4 da 15 galbeni.
Iscglesc marturi, §i cei din Departamentul Pricinilor
Straine.

in legatura cu Echidarea succesiunii gasirn apoi, la

23 April 1808: c Socotiala cu dumnealul Pitariuld Ior-

I Acte ei fragmente, 11, p. 363, no. 3.

2 Ibid., pp. 374-5, 377-8.
3 Ibid., p. 378, no. 4. V. qi p. 378 qi urn]. Cf. Dockmentele Callima-
chi, 11, p. XII §i urm,
 SCHISORI ALE PAMILIILOR CALLIMACHI §I CANANXI1 189

dachi de banil 6fertu1u1 intal ce are sa dei pentru

venituld moqii Bane§tir pe anu ce sa incepe acumib.

La io Mart 1809, cRazu Spat.) arata ca a primit

de la soacra-sa, pentru co tava de argintd, o pareche
sfe§nice tijil, dot farfuril cu linguritile 'lord tijii, afu-
matoare i stropitoari tijib, und §altb.

La I I Maid 1812, Maria Roset vaduva, se indreapta

catre cDivanul Cnejiel Moldavieb, pentru impärtirea
averil, aratind ca. loan §i Serban ad trait cnelnpartitb.
Ea cere §i mo0a Bude§til (Hirlad), care, de §i cIrmuita
de ramura lul Serban, era cumparatura sotulul el.
Ea iscale§te (Marie Roset Spatariasa sotie räposa-
tulul band Canand, §i zice nepotuluf : cdumn[ea]lul
Caminaruld Ianculd Canand,.

La io Iunie 1814, cVasali Coroid Pitarid, se Invo-

ie§te cu ccucoana Maria, pentru un Tigan.

Averea Cananaie§tilor se arata astfel pe la 1821 :

1. Cornil.
2. Coste§tiI.
Aceste sa stäpanescu
Bude§tif.
de Serbanfi Cananó.
Casali dial E§ii.
Optu muntl dind Campulungu 1
Bere§til cu cUtuld Ripe (?).
Comäne§til. Aceste sa stapanescd de
Nivre§tir. Ionu Canary!).
Un locu aia, in E§l.
Dum. Spat. Maria intaid ceri unil batrinu ce ari cumpa-
raturi dial Bude§t1 §i, al doile, ceri drapta mnpartaala....
100 %crust:ad ALE PAMILIILOE cALLIMAci41 SI cANANO

XI.
La 1815 se insoara cu Catinca, fiica BAnesel Maria
Cantacuzino, alt 1 Costachi, fiul luT Ioan :
Cu mila lul Dumnezeii si cu blagoslovenie me, celi ce
prinii acestu izvod5 de zastri da5 fiicit mele Catinat. 1815.
Let
55.000 adicà cinzAct si cinct mil Intl nahtu.
600 unit inelt diamantu, di logoda,
L000 12 plrechr cutgti, cu linguritile lora, si una un-
gurà mari, si 2 cutite muff, si 2 solnit1 toate
aceste de argintu, cu tocula lora.
144 dox sfesnici argint5.
1,50 o strachinutl cu slpti linguritt de dulcet!.
00 o afumätoari i stropitoari, tot5 argintar
673 o rochii de §a15 cu ulamalile iat.
225 not cot! catife di o rochii cu blondi.
150 o rochii de hasà, cusuta.
270 o rochii di tulpan5, cusutä.
140 zAci cot! catife niagrA pentru un5 capota.
86 nol coti de mit (ife) rosii pentru alt5 capot5.
64 optu cott de mit pentru o rochii.
1.159 pi horbota, paturt, cordeli, nemeteturt, blondi,
garniturt, sthretu, catife albA, manust, simizaturt,
ratimor cu maltidu iat, §i sagiacurt.
1.984 alternuturile, cu unix rAndil de agabanii.
544 coltunt, &nest, batisti, basmali, conduit
200 tacgmurt di mask cu. 12 prosoapi cusute.
6o unit lighianu, cu ibricu hit, di alaml.
1.800 un5 salti albu.
140 un5 sipetu mari di strai.
540 o tava di cafe, cu 12 zarfue, totil argintu, si 12
felegeni.
20 pogoani de vii la Odobestt, Intr'o ogradl,
4 salase de Tigant.
65.039 adica slIzAct i cind mil si tritzld si noal let facu.
MxpEcc KavroosouCLA flaviax.
1 V. mai sus, pp. 183-4.
 semotif ALE PAMILIILOR CALLIMAOHI 1 CANANA6 191

Se mat adauge §i aceasth listA, de darurt :

Prim"' acestii izvoz1ü sh arath darurile date de casa so-
crulut mieti sotii mele Catinca printi dum[neaejt mama
soacra, duph cununie noastrA :
Doi ineli berlientil, a chrora pretulti este §ash mit let.
O pArechi mane, berfientil, a chrora pretulil este patru
miT lel.
O pArechi cercet rozd, a chrora pretulti esti doi miT let.
Und alü bunii, a chruia pretulti esti doi mit let.
Unti toed cu §asa phrecht cutati, cu furculithle §i lingu-
rile lora, §i unit schue§ti mica argintti, a chrora pretulti este
§ash sute let.
O carith, a chreia pretulti este una mie let.
Optii cat telegart, a chrora pretil este uria mie §ash
sute let.
Spre §tiinth s'at1 flcutil acestil izvozhlth 1816, Apr.

Mama luTiCostachi poarth juclecath cu Tancu, cel din

Berlin, care scrie astfel :
Rhspunsurile mele inpotriva jalobit mAtu§h-me Marie!
Canan6 i a fiilorti dum[isal]i.
1817, Martil i i.
Pentru scrisorile ce durn[neae]i cere de la mini, arlth-
toare pentru inpartle intre casa phrintelut med Shrba.mi Ca-
nan6 §i a sotulut dumisale rhposatulut Sphtarti Ioanü Canan6,
la mini nick) scrisoare de care cere dum[neae]t nu sh aflh,
pentru cA pe tatälii meü bunl-me, maica amindurora, a`vindu
numat dot clironomt, de la vristh de 25 ant insurindu-16, I-ail
scosti dinil cash, §i de atunce i-ail §i data Ind stApAnire mo§iia
Bude§tit, cu scrisort i hotarnich, §i muntit de la Cinpulii-
Lungu, §i o parte dind loculd cashlorh dinü Ie§T, §i scriso-
rile acestora atunce i li-ad §i datii. lard celelalte scrisort a
tuturorti acareturilorii cast!, mo§ii §i altele, cu mi§chtoare §i
stAtAtoare, ail rhmasti Ind casa Spatar[ulult, ca unuia ce
iera mat midi. §i clironomil a§ezdrit §i casit parinth§ti, §i
19g SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACIT §1 eANANXii

trebue la dum[nealt]i Ind casA sà sA afle, iari nu.la mine.

Si, de ard fi stApinitti tathid meti mat mult1 parte de avere,
fiindd rAposatulti Spatarti Ioand Canarth maT Ind putere
decltd tatAlti med, §i trAitord purure Ind Ie§T, lingA St Apf-
nire, cumd ad pututil, Ind curgere de 6o anT §i mat bini,
atunce, §i n'ati cerutd de la tatAlti med aceia ce dum[nea-
ie]f cere acumti, invinovatindu-ne el amti stApinitti Intl tl-
rie ? Si cumd atl pututti rAposatuld Spatard Ioand Cananb,
nefiitidd inpArtitd, sl facA, de la vrista sa de 25 ant, cu
parte clironomieT §i averiT sale ce o stApIne, mice all vrutti
§i ennui i s'ad pArutii ? LAsindu-I cele urmate ma innainte,
ce sA potti socoti vrednice dovezi asupra deplinil stApinirf
pe lucrurile sale, §i intr'atita curgere de vremi, vind la cl-
sAtoriia fiiciT dumisale cel d'intIT, unde Ind izvoduld de zdstre
zice c da. fiicil sale mo§iia sa Negre§tif ; asAmine vintl dupl
o vremi incoace la loculd casAlorti dint"' Ie§1, ce-I vinisa
Ind parte dum[isa]le, care 1-ail §i vIndutd §i 1-ad §i datd
Ind stApinire insu§T tAtini-med, ca pe und lucru dreptti aid
sld §i streind cumpArAtoriuluT. Aceste de maT susd nu sintti
Indestule dovezl cl all fostd dind vechi deosAbiri §i cA n'aii
avutd a trage unuld de la altulti? Cad, de arti fi avutd,
fara de indoiala, n'ard fi tAcutil Inteatita indelungata cur-
gere de vreme a vietil aminduroril, §i nici ard fi pututti
unulti sa privasca cu adiaforie pe celalaltti, dindd §i yin-
zindd dinti lucrurile parintA§tT ce sl afla Ind stapinire sa,
ca pe ni§te lucrud cunoscute despre amindoT drepte ale
sale, iard nu de inpartala. Iard, ce stApine§te casa rAposa-
tulul SpataruluT loan Cananà, de prisosti ieste sA le maT in§ird
Insu§T stApinitoaril mAtu§e-me, ce sä zAblve§te prind jalobA
a-rn1 cere dovezi §i sama, ca unuT vechild casif dumis[ale].
Dumneail §tie cl rAposatuld ad rAmasu clironomd Ind casä
a asezArif dumis[alej Bane§til, cu cele pe prind pregiurd,
movie intriagA : cu pAdure, §i cu part! alaturate, §i cu toate
acareturile di pe dinsa, inpreunl cu mo§iia Hancil i pArtile
de prind pregiurd. Mo§iia Negre§tiT, la Tinutuld Orheiulul,
cu morT §i acareturT. Mo§iia ComAne§tiT, la Tinutuld Doro-
hoiuluT. $i locurile dinti Ie§T ce vIndutd. 51 pentru cele
 SERISORI ALE gAMtLllLOR CALLIMACIII El CANANVJ 193

miscatoare lasii la socotinta innaltir gindeeTti de pute bu-

na-me sa de mai multi' tatini-meu, inll vreme ce 1-ati deo-
sebitll 1-ati insurat, decitti sal! opriasca pentru sini §1
pentru clironomulti, fiiulti sail, !nit casa, cIndll insusi dum-
jneaeiT buna-me all traitti §i s'aii savirsitti, dupa multi ani,
Inll casa sa §i a fiiuluT s U1 Spatarulti Ioarni Cananó. i toata
parte iet Ind lucruri miscatoare §i bani, ce s stapine de
raposatulti, all ramasti trll casI, spre folosulii unchiului meti
§i a clironomului AA, de cari tatalti meti nicio inparta§ire
n'ad avuta. Apoi curnti potu jell sa-T dart sama astazi pentru
acestil fella de lucruri trecute Ind curgere la 70 ani?
Asamine si pentru o parte dinteunti batrinii dinll Bu-
desti, ce cere dum[neaeli, cu cuvintil ca ar fi cumparatura
a rapos. Spatarti, sotului dum[isalje, fiindu ca tatalti mell
a6astä mo§ie ati luat-o Intif Intl stapinire la vrista de 25
aril §i all stapinit-o I,ntriaga Intl curgere de 50 §i mai bini,
§i de catra nimene suparatti n'ad fostti, cuprinsa fiindti
toata mo§iia inii hotarnica §i scrisorile iel, cu care o all
stapinitti §1 o stapinescii astazi, ramine durn[neaeli sa-§I
caute cu vinzatoriulu, cad acelll ce vindutra, de ieste
zapisulti adevaratil, Intl curgere vremil mai susit aratate,
niciodata Intl mo§iia Budestii n'ad stapinitti.
Ioanu Can[ane], Spat.
In legatura cu averea §i procesele lui shit aceste
acte (intr'unul din Suceava, 25 Maid 1822, i se zice :
tdumnealui Costachi Canan6 Spatariii este dreptil
fill a rapousatului Spatard Iona Canano' si clironoma,
cu fratili dumisali, a averi parintastb) :

t. Fiindii dll, dupa tocmala ce amti savargitri pinii condractil

la '818, Aprili 23, cu dum[nealu]i cc. Costache Cananoll
Spatarti pentru venetu mo§aeloril ce amti cumplratti de la
dum[isalle, adeca Fantanelele §i Roscani, cu toate. cotunu-
rile, Intr'acesta§il chipll dupa cumil prinu alaturatele pon-
turi ce sa arata. Adeca :
i. Prina acelasil condractii gllsue§te ca sI anti pe anti
Vol. XXI. 43
104 SCRISORY ALE itAmiumon dALLIMACHI p EANANO

ate 12.000 lei, adeca doasprezece mei lei. Dard acir ail
ramastl ca pe ace§ti doe ane ce sa incepti de la anu"819,
Apr. 23,, avernil a da dumisale cute 9.000 lei pe anfi, adeca
ate nol mie lei, cari ban! avemil a-I raspunde cu aceste
vadele, adeca 5.000 lei acir, la Inceputu anulue, Aprilil 23
'819, §i 4.000 lei la Svantu Demetrie, Octv. 26, §i alil 3
vad6 iara§il la Apr. 23, '820, sa-i raspunderna 5.000 lei, §i
al 4-le vade la Octv. 26, §a., a§a, inteaceste vadele sari damil
totil istOvulil.
A 2. Osabitil sa avemil a-I da pe anu care Ioo merta
ovasii, adeca una suta, adusil la hanbariulil dumisale, §i cu
del. de 12 oca.
A 3. 45 fake iarba. pe anil, cari avemil a le rAspunde
dumisale, 40 Mid gnu gata §i 5 falci iarba inil pi6oare, §i
farm bunil, §i iarba.
A 4. Pe totil anu sari darnii cati doa fake locil de aratil,
care are a §i le ara dum[nea]lui.
A 5. La banie scutelnicilorti ce are dum[nea]lui pe mo§iele
dumisale, noi n'avemil nick) trebuinta a mar lua niciunii
banil, ce dum[nea]lui dupa a§Azare ce ari de la cinst. Vis-
tierie are a-§I trage banie de la dan§ie.
A 6. Caci, §i cu 18 oameni ce ail avuttl a dumisale, i-amii
mai datil 3 oaminl, cari facil 22 (sic), cari santil aratati print!
osabitil izvozalii, cu ace§tie n'avemii nick) trebuinta noi, ce
rAmanil a dumisale, decatil ne indatorimil a le da locu de
hranA, de arAtura. §1 fanatii, carile i-ail avutil §i pall acit,
iaril nu mai mnitil o palma macaril.
A 7. SA-I damil §i pasarile ce sl arata pinil condractu,
5o gain!, 50 pui.
A 8. Cu toti TAgani ce are dum[nea]lui Ind Fantane le, mg-
caril cA inil condractii glasue§te ca sa nu avermi trebuinta
cu 7 sala§e de Pgani, dart.' de acir sA n'avemti trebuinta
nici cu unu, ramdindii pentru trebuintile dumisale. Iara locu
de aratil §i de cositir nor sa fimil datori a le da ; insa acele
locuri ce le i-ail avutil §i pAra acii, arandu-§I §i cosandu-§i
sAngurii, n'avemil a ne supAra.
i ne indatorAmii, cu insu§i a noastre iscalituri, a fi in-
 gCEISOR1 ALE tAMILIILOR CALLIMACIII SI CANANO 49t

toemat urmatort condractulut §i ponturilord alaturate. lard,

candd, dind potriva, ne vomil arata inpotrivitorT celuI mat
micü pontd, atunce dum[nea]lut volnicd sa. fie a ne da afara
ding stapaniri, §i, orIce vornd ave pe mo§iele dumisale,
toati sa ni ii pue suptd sacfestru, §i sa stei pana atunce
candu ne vornd indrepta gre§ala inpotreverie §i ne vomil
pune la cale cu durn[neapui. Dect §i dum[nea]lue, daca and
voè a ne aduce la oare§carele pagubire, care, socotindu-se
bene§oril, daca sa va dovedi ca ace pagubere cu dreptati
ni i-ail precenuit-o, atunce ace pagubire sal ne-o raspunda
dum[neallut. sa, spre mat adevarata credintA, dovede§te a
noastri iscaliturt. Cumd §.1 20 bres1a§1 ce are dum[neaul, a
rangulue boerie, raman at no§tri, sa ne punemii la cale cu
dan§ie, dupa cumil ne vomil socotie cu dan§ae.
'819, Aprilil 23.
(Tret iscaliturt, una a lut Yasile Bahrin.)

Socotelile cu arenda§ul Bahrin ie§ira destul de raii,

§i Costachi Cananati trebui sa urmareasca pe rAul
platnic.

2. Pre-Innaltate Doamne,
Una Vasali Bahrend tiinda o movie, Fantanelile, Tinutuld
Sucevvit, a dumisale Spat. Costache Cananad, pentru care
ramaindil datord cu ni§te banT dum. Spat[aru]lut pentru
mo0e, acestd Vasali avandd 0 sanie lasata la casa me, dum-
[nealUIT Spatarulil, luindu-I Ind socotiall banilord ce ave sa
ee de la eld, i-ad tinut-o Ind socotiala de o suta lee, §i elii, Intl
urrna, viindd cu Turci in Uri; mi-ad luatii uni call care flu
avemd cumparatd Ind pretil de 102 let, bezil altele ce amti
mat cheltuitd prind gludecata ce amtl avutd la cinst. Vorniciia
de Boto§aneI. Undi, indatorindu-ld gIudecata sa-mt pla-
tiasca., ad aratatil ca este mofluzd, §i, dupa incredintaria
ci-mt da insu§I dum[nealt* cc. Costache cumil ca cu ne-
dreptlte mi-ad luatd aceld call, cu laeramt mA rogd Innal-
Omit Tale ea sa-mi daT 0 luminata carte g[os Ipodil catre
496 SCRISORY ALE FAMILMOR CLUMACHI §I CANANO

dumnealorii boierif dregAtore de Tanutulu FAlticenie pentru

a mi sA inplini atatti banii de pe calg, cumii si alp bani
ce amil cheltueta cu grudecata, surnA de 2oo lei, carii bani
sl-mi inpliniascA de la ung Jadovii orAnclariI ce ag rAmasg
datorg acelue VasAli Bahrinil ding vreme ce au tAnutg elii
ace mosie, .si mare pomenire va rAmAne InnAltimie Tale.
SA roag 1 InnAltimii Tale ca sA i sl dei o luminatA carte
g[os]podii pentru boerii dregA.tori Tinutulil FA Iticenii spre
a i sA inplini 200 lei de la unti jidovg, anurne Buiumu, ci
este datoril unue VasAli Bahring, carile, cu cuvAntii cA este
molluzil, nu vra sa plAtiascA banii dupA hotArAria g1udecA0e.
La mila InnAltimii Tale
pre-plecatA
slugA:
Costantivu Berendei, otii FA lticene.
Mergi la dum[nea]l[ui I Vela Logft.
[IscAliturA neinteleasA.]
No. 2351.
1822, Dechemb. 2.

No! Ioang Sandu Sturdza Voevodil, cu mila lui DurnnezAil

Domnit TArii Moldova
Cinst., credinëosi boerii Domniei Meli, dum[neallur isprav-
nicii de Tinutil Sucevii, sAnrAltate. Vei vide jaloba a6asta,
adecl poroncimg Domnie Me durn]ne[v[oastral ca sl cerce-
tap si, fiindii cu dreptil a lua acei ban! de la pArAtri, sl-T
facip si iuplinire ; iarii, neavAnd acumti niciung chipti de
platA, atunce sA siguripsascA pe jiluitorti, ori cu chizAsi, sag
cu amanet, si O. i sa Qui o cuviin6oas1 vade, ca pre 'ncetil
sa platiascA, fArA a i O. pricinui nici parAtului de odatA
struncinare, nici jaluitorulii sa ramai pagubasil de dreptulg
sad. De care urmare ce sa va faci, sa triimititi si cAtre dum-
[neallui Vela Logofatii instiintare.
1822, Dechemvrie 5.
(Pecete rosie, domneascA.)
Velu L6gftu.
 SCIIISOIII ALE FAMILIIL011 CALLIMACHI SI CANANII) 197

XII.

0 nuntd in familia Cananati aduce acest inscris al

Agal Iordachi Prdjescul :
Izvodu dè zdstre pentru cele ci, cu agIutoriuld lur Durn-
nezdii, ()Amu, atatti ei, Spatariasa Mariia Rosati:1, fiicil melif
Rucsandit, cumil si not, fratal, suroril noastre Rucsandil ;
1824.

Ncf.

0 icoand, Maica Precista, cu Domnuld Hristosii,

I
fericatd cu argintd, spre agiutoriii §i sporire.
70.000 adic,1 saptezda mil lel banI, insd. §asazda miI
lel Intl vade di und anti de zdle, färä nicIo do-
bancld, iard zAci mil le sä vord rdspunde acurnü.
I mud inelti pentru logodnd, cu und diiamantd mare.
I und altti aid doile ineld.
I unii fermoarti cu diiamanturI.
1 una Hoare cu diiamanturI, §i grosu cu unti sma-
rancid mare.
una pdrechi paftale tunzufd §i cu dfiamanturI.
8 optti rAndurI strai, intdI §i aid doile.
und sdpetil mare pentru strai.
unu leghiand alamd, cu ibriculti lul.
I una tavlà argintd.
2 doi sfe§nici argintit
12 doisprezdci cutdte argintü, cu furculitili lord §i
lingua
12 doisprezaci zarfurl arginti, cu feleginili lord.
na pdreche solnitI argintd.
2 dot f f rioare, cu patru linguritr argintd.
I unu '0.14 bund.
doi oghealurI, insd unu bund §i unu alu doile.
5 cincI säla§i 'Mani lingurarI, alte cind sdlasi Ta-
o-anI lincrurari.
una salt buna. Iarti pdnzaturile asternutuluI, i ca-
498 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI SI CANANAll

me§i, i pänzaturili mesa!, 5 bocciallcurI, cevreli

§i altili trebuindoase sa vord da dupa obiceiii.
Toate aceste de mar susii aratate sa dd cu blagoslove-
niia me.
Mariia Roseittl. Costachi Canard Post.
Se da. §i cheltuiala nuntil :
Izvodisi de cap ban! amil cheltuitil cu straile nuntil, canal
ami maritatil pe fiica me Ruxanda, la ,1824, Fevr.
Cl-amil luatti de la Leiba Grosulil :
Lei, pirali.
243 30 32 cop dimie, cate 7 tel cotu.
54 9 cotI atlazü, call 6 lel cotulii.
72 9 cotT tijii atlazil, cati 8 tel cotulti.
41 20 2/2 cop hasa, Cati 2 tel cotuld.
54 18 cot! hash frig dung!, ate 3 tel cotu.
140 14 §tiapurr vapelud, ate 10 tel una.
22 20 18 cot! hasa, cati 50 par. cotulii.
45 20 6 1/2 cop tulpanti, cati 7 lel cotulii.
43 8 cop horbota, cati 5 tel §i 10 par. cotu §i
doI ruchl .
112 16 COV horbota, cati 7 tel cotuld.
18 12 cop corde, ,cati 20 par. cotulti.
52 4 cop blonda, ad 13 tel cotuld.
32 8 cop atlazil, cati 4 lel cotulii.
22 2 parech! caltunI matasa.
46 30 I I cot! pambriii, cati 4 tel §i 10 par. cotuld.
34 8 1/2 cop blonda, cati 4 lel cotta.
31 20 9 cot! dimie, cati 3 lel §i 20 par. cotulii.
10 I garnetura.
9 3 parechl manu§1.
12 6 cop gaza, cati a lel cotuld.
43 30 70 cop corde, cati 25 par. cotulii.
4 I cotii atlazd.
6 3 cop gaza alba, call 2 let cotu,
1 RUA
 scRIsord ALE FAMILI1LOR CALLIMACIII §I GANANAU 499

Lei, piria
6 I cotti petinetii.
15 30 3 cog atlazd, ati 4 tel §i 20 par. cotu.
4 I cotii atlazti samaniii.
82 II cog dimie pembe.
20
70 17 cog horbota, cdti 4 let cotulti.
28 4 00tr tijd horbota, cdti 7 tel cotulti.
5 7 cog catite.
14 2 cog atlazti pembe §i albu, cati 7 tel cotulti.
90 I sdpetti.
17 to J I cog husainurt, cdte 6o par. cotulti.
1.481 to ad cuprinsii marfa de la Leiba Grosuld, cari
s'ad §i, plátitd.

Marfa de la Iancu Chioru :

144 18 cotr atlazti, cati 8 tel cotuld.
48 6 cog atlazu ce amti luatii mat pe urma, totd
cati 8 let cotulti.
156 39 coil maltinu ghirghilid, cdti 4 tel cotuld.
13 13 cog panza, cdti und leu cotu.
to8 12 cog (rupt).
Cele ce s'ail mai cumpAratil de pe la unit §i altit :
409 2 rochil:: una cu petiall §i una cu pail, i und
gavanosti cu pomada, ce s'ail luatd de la
Frantuzii, cari s'aii §i plätitil.
320 1 und ineld diiamantti, ce s'ati luatti de la
jdd.oavcd, cari s'aii §i plAtitii.
52 2 cevreli cu petiall, ce s'ati luatil totd de la
pdoavca.
95 und lighianti, cu ibriculd lilt, galbanti, §i und
sdpitelii, ce s'ati luatti §i s'ad plätitil printi
Borcild.
59 30 s'ati datd menderigiulut pentru bumbacd §i lu-
cru a§ternutulut.
935 30 facti, (lag pe acesti lucrud,
1 P4llettes.
200 SCRISOR1 ALE FAMILI1LQR CALLIMACHI SI CANANAU

Socotiala pentru straile nuntI, facuti de Avramii

Croitoriula :
Lei, parali.
io aptusalä la unu salopil.
7 zo 3 cop chele-draculur.
3 pevatg (?) de bumbacu.
17 20 5 cop- plisA.
15 ggitanfi.
9 tijü ggitanu la o rochii leliiachii.
8 bunghI TIa o rochii.
6 3 cop gazg.
70 lucru la 7 strai.
35 la cind capoturi.
171 aü cuprinsii ce au avutii sg ei Avramil, arue
i s'au i pthiitü, rgndurI.
15 dupg aëastg socotialg aii luatg mai multu.
i86 de top banil ce s'ail (lath lu Avramii.

Adunare somil:
1.481 io ce s'au data lid Leiba Grosuhl.
510 luY Iancu Chioru.,
3 0414.
42 6 parecht altunr cusup, ati 7 lei.
i6 4 pgrech1, cu for!, ate 4 lel.
3.797 30 facil piste totti.
Altà foaie de zestre, a uner Canangii, are acest cu-
prins :
No.
I una icoang., Maica Precista, inbracatg cu argintii §i
corona poleita cu auril.
I una floari mani cu diiamanturi si cu unit zmaragdii
gIosil.
2 doi ineli diiamantü, unu cu o piatra i unu cu ma!
multi pietri.
 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI §I RAMAN/it 201

No.
1 una pArechi paftali tenzufg, cu diiamanturl.
1 una fermuarg cu diiarnanturr.
1 unit salopii, fata pambriti, cu catife ping pregIurti, bld-
nitii, cu blana Innduntru salvie si gulerula cu sa-
mud.
1 una cataveicA postavti, blAnitd cu pace samurf.
2 doi salmi de celi buni, unu fermanzti si unu cu bu-
cheturI.
1 una rochie tijg, salti bung albu, cu bucheturI,
1 una rochie cu petiald de pitineta 1.
I una rochie cu pae tijd pitinetii.
3 triI rochiI dimie cu florI.
2 dot rochiI dimie, insA una cu blondurI Eli una cu atlazu
pi la poale,
1 una rochie atlazg albu, cu florI pe la poale.
1 una rochie atlazg pembe, iarg cu florI pe la poale.
1 una rochie tulpang albu, cu horbotd pe la poale.
1 una rochie tulpang albu, cusutd.
I una rochie floranti, cu plusti 2 pe la poale.
3 trif fusti : una atlazti albu, una malting ghirghiliii si
una malting albastru.
1 unti capota de hasd, cusutg.
4 patru capoturl de noapti, hash, unu cu vapelurI §i
doi cu tulpanii.
3 trif prosoapi cu petiald cusuti
2 doi prosoapi cusuti cu mAtasA §i cu fhirti.
8 opt prosoapi Ind cincI ite.
1 o bocce atlazii ghirghiuliii, cu-
sua cu fluturI.
f o cdmesd pitinietg, cu horbotd la
inteung bocdalAcii.
gurd.
1 o batistA cusutd cu mdtdsurI.
1 una cevre cusutd cu petiald.
I Petit net ?
3 Pluche.
202 SCRISORI ALB FAMILIILOR CALLIMACHI §i CANANa

No.
1 una bocce §tofg, 1
1 o came§1 §i o parechi izmeni lin?).
I o cevre cu petiall. inii altii boccalgcii
I o batista cusuta cu matasurL
1 nnil barnetti cusutil cu petiala.
I o masa cu florI, cu 13 §erveti.
3 trio! mesa Ind cind ite, cu 36 §erveti.
2 doi batisti cusuti.
8 optii batiste zugraviti ping pregrurit
3 trit batiste cu margini pe di latud.
1 una cevre cu petiala §i matasuri de legatii.
1 una degreme tulpanii albu de legatit
1 o saminteta blonda.
2 doi saminteti cu horbott.
2 dot saminteturl cu vapelurl.
5 cinc! cames1 batistä, cusuti pe la poale.
5 cincT came§1 bask aril cusute pe la poale.
6 §asä came§! hash cu manicile lung!.
2 dot came§I halaliti.
4 patru came§1 melezii.
2 doi came§1 panza.
4 patru parechr izmeni.
4 patru barnete cusuti cu hirii §i fnatasa : 2 tulpane §i
2 panza.
4 patru barnete mat lati, cusuti cu matasa.
2 dot prostirI agabanie cu horbota.
2 doi prostiii panza olanda, insa una cu vapelurY.
2 dot prostir! hasà.
3 nil prostirr Intl clung!, cu matasa.
2 doi prostirl milli dung!, de panza.
5 cincT fete de min! agabanie, cu horbota.
jo zaci feti de perin! panza de olanda.
2 doi oghialurl atlazii, cu florT ; unu cu horboti §i unu
cu vapelurI ping pregfuril.
I una salte cu fata de adamasca, cu florL
 SCRISORY ALE FAMILIILOR CALLIMACHI §I CANANkU 203

No.
5 cinc! perini cu pufti : una mari si 4 mid, cu maltind
ghirghiuliti inbrAcati.
20 doizAcI pArech! scarpi de dimie.
2 dot pArecM caltunI mAtasA.
1o zAci parech! cAltunl bumbacii, cu florl.
5 cind cordeli de incinsti.
I und sApetil mari.
I und sApitelii micii.
I o oglindA.
1 und lighianti, cu ibriculd 14 de alamA, galbAnti.
Aceste s'aii priimitti lucrurI de mai susd insAmnati.
'824, Fevr,
Vasili Pröjdsca Agd.
DoisprizAci zarfur!, una tablà si una pArechi solniti di
argintd, ci sAntii prind izvodulti di zAstri, n'amd priimitti.
'825, MaI 29.
frdjdscu Agd.

XIII.

Averea lAsatl in mosit de loan CAnAnAti se socotia,

in ce priveste Tinutul Suceve!, astfel intr'o insemnare
ce resumA multe acfe rna! vechr:
Perilipsisii de scrisorI a mosillord SpAtaruluI Iona Canarth,
dind Tanutulti SuceviI.
Scrisori pe 3 jireghil de Hilisent i pe o a trie parte
de LA tcanT.
Numirula
scrisorilorti. Veleatii
1 7159, Martie 30. Unit zapisti cu pecetea targultd
SuceviI, fAcutd de PavAld oltuzu, cu 12
pArgarI, Ind care mArturisgscii ca ad ver
nitd innaintea lora PArasca, giupAneasa
lu! Grigore Arbure, si ad vandutil fiica-
sa MerlAT §i ginerelui sail Gavrilii drepta
201 scrusoRr ALE FAMILIILOR CIALLIMACHI I EANANAU

Numarulu
scrisoriloru. Veleatu
350 ler bAtotr unit bAtrAnii, a triia parte
a§ijdere, iarA a triia parte Lind batrAnu,
partea luI Fodoranu, dini hotariulti satului
Latcan1, Intre Hi li§enI §i intre MArA§en1,
aid sA voru alege pArtile acelorii bAtrAnI.
2 7114> !! Dechemvrie. Unü zapisii a Merlii, fete
Arburoae, ce vinde a trie parte de Ldt-
cant Vistieru GhiorghitA, drepta lop leI ;
iscàlitx si alp marturI.
3 7197, Dechemvrie 20. 0 JnArturie de la AftA-
nasa cAlugAriu, Inu care mArturisd§te cA,
flinc"' preotil la BAne§tI 30 de afA prind
mAna sa aIm cumpAratil Gheorghii Sep-
telici unile prtT dintr'aceste mo§iI, adecA
dinIm BAne§tI, dind LAt1can1, dm11 MArA-
0111, dinu Lipae§tr, §i aratI §i hotariulu
cA trece piste SucavA pre dinti susil de
Hili§enI, i alte multe adeverirI aratA, catil
§.1 pentru Unghiuld Hancil, ce este piste
Su6avA, aratA a 1-aii avutIm elIm fAnag, di
vreme ce aIm fostIm §AzAtoriti mu BAne§t1.
4 1779, 'lull 23. Unii rAva§5 a luT Ilie CrAstea $atrarii,
ispravInijcil de Sudavl, dinu vreme ce
aü coprinsii Bocovina armile chesarice§t1,
prinii care adevereaazA cA, avAndil dum-
nai JAcniceroia Mariia o bucatA de locil
inIm tisAreasca BocovinA, dinil hotariulil
LAtcanilorii, o poiana ce s nume§te
Hancea, care poianA invoindu-s4 cu Ruc-
sanda tirbetoe dm11 Hi1i§en1, aIm fAcut-o
schimbu, sa. cosascA $tirbetoia Hancea, §i
dumnai JAgneceroia a1tiLocü, InIm partea
Moldavii, dee, volnicA fiinda dumnai Jag-
necereaas4 cu a durnI draptA mo§iia, are
volnicie Rucsanda $tirbetoe sA cosascA
poiana Hancea §i altiI sl nu sA amestice.
 gUltISOItl ALE VAsitiamott CALLnlAcni SI CANANA6 MS

Numiirula
scrisorilorii. Veleatii.
5 1772. Carte de stapinire de la Divanu Cnejii
Moldaviei pentru polil satil HiliseniT.

ScrisorT de HilisenT, Ing care se cuprindu triT jirebiT de

HilisenT a SpataraluT.
1 0 marturie a popiT luT Macsing de hotar-
nicu GriacaT, pring care arata ca la dare
sufletulut et ag zisil a cut s'ail datil
danie IntaT, acelue sa fie data.
2 7170, Maiil 8, Cartea g[osipodil de la Istrate Da-
bija Voivodg, de hotaratu, set-finch-1 la
Samiong Bärboschi ca sà alaga o parte
de ocina la satil la MarasenT §i. o parte
la satti la Hdisent, si sa le dei pe sama
luT Gheorghita, ce ati fostg Vor[ni Icg, §i
altulii nimine sä n'aiba. traba.
3 7 r4o, Noemv. 15. -Ong ispisoca de la Moisa Mo-
vila Voevodg de intaritura GreciT pe tra
jarabiT ce ail avutri 'Mil HilisenT §i pe sasa
jai-nil ce ad avutg Intl Banestr.
4 7273, Aprilil 12. 0 carte gospodil de la Grigore-
Vodd Ghica de stapanitg triT jarebiT de
HilisenT §i a trie parte de LatcanT.

ScrisorT de MaräsenT.
1 7177- Unil zapistI a luT NeculaT §i frate-sail Ha-
nosil §i frate-sari Giurgea, fe6oriT luT Ia-
nosii ding tArgu dinil Baia, nepot1 Hance
deng Su6avl, §i cu samintfia loril , care
sa numesti, ail vandutil dog' jarabiT dinil
satg ding Mere§anT dumnealuT Gheor-
ghita, cti totil venituln ding totil loculil.
2 7242) luli 30. 0 marturie de cercetare, ce insti-
intaza pe Constand(ingl Necolae Von,
Costand[inii] Samiong' 'bivg Medelnicerii
206 scrusoRI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI §I CANANX0

Numirulti
scrisorilorti. Veleatti,
§i cu Solomona Botezu biva Vela Sat.,
intre care arata ca, dina poronca gos-
podii, ail luata sama intre Gheorghii
Post[elni]ca §i intre terbata§tr pentru
tre jarabil de Hi li§anT i pentru Unghiula
HanceI, ce-la arata dim"' hotariu MI-4e-
nilora, ce santa cu cale a fi supta sta-
panire luI Gheorghii Post[elnilca.
3 7243, Maid 19, 0 carte gospoda de la Constan-
dina Necolai-Vod[11, poroncitore cAtra
Sarbana Cantacozino Medelniceria ii ca-
tra Solomona Botezu, ca, dupa marturiia
de cercetare ce s'aa vazuta de Innaltimea
Sa, Enda n'ari me ramasa alta pricina,
sa sa pue pietre hotara pre unde aa ho-
tarata, andu stapanire Post[elni]c[ulul]
Gheorghi, ca A. stapaniasca cu pace
acele fret jarabil dinti Hi li§ant §i Unghiulii
Hancil dial Mara§an1.
4 7181. 0 carte gospoda d'e la Stefana Petre-Voda
scriinda la Patra§cu Botezu ca, vazandu
cartea Marii Sale, sa marga la $11i§tea
Niarl§enil, ce este la Tinutula Sucevli,
pe apa Sucevel, §1 sa i le hotarasca pe
unde ad umblata Sudava dial vaca, dina
care sa intdlegi cd Unghiu1a-Hancir este
de Mara§en1§i1-aa despartita apa Sucevil.
5 7162, Fevr[uara] 18. Una ispisoca de la Gheor-
ghii Stefana-Voda, Intaritora lul Lupu
Sapti 1i6 Vornicii pe 3 *Moil di Hili§arA
§i pe 6 otti Baie§tI, ce 1-aa avuta danie
de la Graca.
6 7144, Fevruar 27. Una zapisti a Fatulut dial Ma-
ra§anT pe doai jarabiI dial partea dina
glosil ce vincle Hancie, ce aa fosta For-
tart la Su6ava.
 SCRIEORT ALE FAMILI1LOR aALLIMAGru st CANANkU §07

Numirulti
scrisoriloni. Veleatti.
7 . Unit zapisti a lul Vasgle, cu totT fratiT lul,
fe6oriT luT Andronicii si a Anil (iters),
fata luT Miriutil, pentru doal jerebil de
MaräsenT.
8 Ung zapisii a Fatu luT, de 2 jirebiT ce-T vinde
Nicoara.

Vaduva luT Joan, in ceartä cu fratele-, trimete, dupa

1821, DomnnluT aceasta plingere frumos redactata :

Pre-tnnaltate Doamne,
Suspinulti ding inima si vreadnica de 1act-az-1'1T starea me
ma sileaste a supara milostivirea InaltimiT Tali cu prea-
plecata mea jaloba:
Ca savarsitulil ding viata parintile mied, Niculal Rosetti
Logofatil, pring izvodulg da zastri mi-aii data doao mosif
si giumAtate, ding care mosiT ad trasti alp razesT, cu scri-
sorT, 540 stänjenT, ding trupulii mosiilor partile lord, pring
giudecatä, Inca fiindil mug viiata pgrintile mieil. $i, facandil
ed rugaminte parinteluT mied ca sa-ml Inpliniasca lipsa mosii-
lora cu aseaminea locil de mosie, dumnealul mi-aii data
raspunsil cä aril fi zisil frateluT mieil, lordachi Rosatil Vist.,
ca sä ma odihniasca spre multamire mea. $i fratili meg,
nu numaT ca nu m'ag pusil la cale a ma multami pentru
lipsa zastriT, ce Inca, dupa moartea tatalul meg, osabitil de
aceT stinjenT ce mi-ad luatil rezasif ding mosiile de zastri,
mi-ail mal luatil O. dum[nealulT, cu hotaruld mosiel Petre-
canil, locu de fanatil, ca Ioo fg.16, ding capuld mosilloril ce
mi s'ail data zastre, ding stapanirea ce ag avutii tatalg
meg, si eil, Ind cursuld a 27 anT, panä ce ad mersil dum-
nealuT fratili meil de s'ag hotaratil mosie PetrecaniT, si eg
sintii pagubasii de mosie si de venitula ce putemti lua spre
ajutoriu cheltuelilorg casal meale. Pentru care pagubire amd
mersil la fratili meg Iordachi Vist., rugandu-hl ca sa-rn1 in-
pliniascg,lipsa mosiel ce sa coprinde piing izvodulg de zastri,
208 scrusorti ALE FAMILIILOR CALLIMACIII SI CANANkti

cu venituld ei, i sa-mi sloboada de suptd inpresurare §i

altu locti de ioo falcf ce mi-ad irnpresuratd cu hotarulii
Petrecanilorii. i fratili med mi-ad datil raspunsil sà flu in-
gaduitoari panà ce sa va intoarce dumnealuf de la Tara
Nemtasca, unde sà gateasti a calatori.
Milostivi Doamne ! Ed sintu o viduva, insarcinat a. cu trel
feti mar!. Vremea nu m iarta, nevoe nu ma ingadueste a
astepta pre fratili mied pAna ce va veni dinü primblarea
Tarif Nemtestf. Pentru care ma roe' Innaltimif Tale sa
ravarsf milostiviri asupra casaf meale, binevoindil a porunci
fratilui mica ca, di sa -§i duce dumnealui, darii salt lasa
unu vechild si deplind raspunzatorf, ca, la ceae ce pninü
judecata luminatulul Divand sà va gasi cu euviinta a-mi
raspunde fratili mied, sa-mf raspunza vechiluld dumisale
ce-ld va lasa, si mare pomana va ramanè Innaltimii Tale.
Prea-plecata
la mila innAltimif Tale :
Marie Rosdtil Spat. Cananoae.
Costachi Cananail imprumuta i pe. Doamna luf Io-
nita-Voda Sturza, cum se vede din aceastä scrisoare:

Stapini
cc. Costachi,
Ed amd aratatti Marii Sali luf Voda, atItü pentru priimire
a 6.000 lei Ini socoteala ramasitif ce afe a mai tragi Marie
Sa Doamna de la dum[nejta, dind biruld Iganilorii, cad si
pentru plecare ce ai a mai inprumuta cu o soma de banf pe
Marie Sa Doamna, care potil sà de in idareli (1i() vechi, §i
Marie Sa VodA priimesti a fi banif Ind acestid fell de mo-
neda i mi-ad i poroncit ca sa yid ind iastä sara la dum-
neta ca sa-1 priimescii, cad mini diminiata pornesti Tata-
ruld la Tarigradil.
Ed asi fi venita singuril la dumneta pentru a6asta, dard
ma aflu bolnavü, i putinta nu-rni iasti L a sa esü dind casa.
Deci triimitü pe frate-mieti, carue veT binevoi a numara
soma baniloril cu care esti hotaritil a inprumuta pe Marie
 §cFusoni ALE FAMILIILOh CALLIMACHi V CANANa Ao9

Sa Doamna, §i pentru citi bani vei da dumneta frate-mied

va insamna Intl rava§ulil acesta, §i mini, intilnindu-mA cu
dumneta, sail la Curte, sail acasA, vol da sinetuhl mieti.
Iaril, dacl banil !nil iastA sarA nu sintil gata, dumneta te
vei sili a-I faci pinA mini di diminiata, ca A. putemii profi-
dacsi a-i triimite cu Tatarulti. Vei binevoi insI a-mi faci
cunoscutil inti iastA sarA soma cu care voe§t1 a inprumuta
pe Marie Sa Doamna, ca si pociil a o insAmna §1 eil prinii
scrisoare cItrA M4rii Sa. Iaril et1 sintil, cu cinste,
alti dum[ita]le plecatA slugA :
Ghenaril 31. Ghe[orghe] Carpil Comisit.
5.000, adecA cinci mii, lei amil priimitil de la dumnealui
Post. Costachi CananAil, !nil locula frAtini-mieti Gheorghi.
1825, Fevr. I.
Vasilie Carpii.

0 soil a lui Costachi CananAil se duce dupA Ra-

ducanu Prajescu, care iscAle§te aceastA foaie de zestre :

Izvodil de argintAriele ce amil priimitti de la dumnei

maicA-m6, ce li-amil avutti prinil izvodu de zestri cu Ru-
xanda, fiica raposat[ului] IonitA Canant):
No.
1 o tablà arginta, mari.
12 doisprAzAci zarfuri argintil, cu felegenile lord.
12 doisprdzaci pArechi cutiti, cu furculitile §i lingurile loril,
totil argintu.
2 doi sfe§nici argintii.
2 doi farfurioari de dulceti, cu patru linguriti, tutu ar-
gintil.
2 doi solniti argintil.
1 una icoanA Maica Precista, ferecata cu argintil §1 po-
lila cu auril corona.
32 sA cuprindil, cari toati aceste argintArii ci amil avutil
sA le priimesca de la dumnei maicA-me dinti izvodu
de zestre, li-amti priimitti deplinit *i, spre mai bunA
vol. mu. 14
2 10 =mord ALE FAMILIILOR CALLIMACRI p CAMARO

incredintari, nefiindti dumLnealu IT sotulti meg Aga

RAducanu PrAjascu aice, amIi data eg iscApiltura
me de priimiri. 1825, Dechemv: 20.
Rucsanda.
Dupà aceste de susii amil mai priimitii i dot sälase Ta-
gall! dreptil patru de lingurarT casasT, ding zaci salase ce
are a-rnI da pring izvodu de zAstre. i, spre stiintà, urmiazi
a me iscalitura. 821, Few. 9.
Prdjetscu Agd.

La 27 Septembre 1826, Elenco Razu, altA sor, arata

a a primit de la tbädita Costachi Canary!) Postelnicg rà-
masita de zstre), dnil care sa cuprinde si daru ce
aii datil fiicii mele Marghiolitif spre agiutoriti cindg o
voT märita, afarà de unti alü bung, de cele bune,
unit covorii si niste pinzg.turT ce ati mai datb.
La 28 Ianuar 1828, Costachi Canann Postelnic arat5.
in ce imprejurärT va da ce1 46.000 de leT, ci pring
izvodulti di zAstri aH sg. iei dumnialuT cumnatu Ra-
ducanu Prazgscu bivti Vela AgA,.
In Ianuar 1829, Costachi cere ca, pentru ca t s'ag
datu hoar-ire ca sI se in.plineasa de la vArulti meg
dumnealuT Post. Iancu Canary!) datoriile sale cu averea
statAtoare a dumisale), cere doculd ding 14, a casi-
lorti dumisale2, care (este fr4ascg de clironomie, gru-
mltate fiindti a tatuluT mei' i gIumgtate a tatului
dumisale, pe care loci' tatulii meg, panal a nu-sI face
casile sale, ail sezutg acolb, i, dupl ce s'ag mutatii
tatulii meg mu casile ce ai ziditui, apor in. urmA aü
sezut vArulii meg dumnealuT Post. cu fameliia sa, pe
care nu 1-ail sup&-atti nici tatulti meg, nicr eil cu
fratiT meT, ca pre o rudenie de aproape, avindil fa-
melie grea, si, osebitii, in mosiia Budestil, avemil nor,
fratiT, unti batring intregg cu scrisorT dovezT, care ne
iaste mostenire parintasca)).
Resolutia lul Minciaky (cu traducere, dalmacire2):
 SCR1S0111 ALE VAMTLIILOR EALLIMACH1 §I CANANO 21i

Je transmets (calatureza)) au Divan Judiciaire la pe-

tition du Postelnic Costaki Canano relative aux pre-
tentions qu'il éleve a la charge de son frere (sic) Jean
Canano. yinvite (cpoftesea)) ce Divan a examiner cette
affaire selon les lois (xpravelile)) et usages (< obiceiu-
rile)) du pays (cparnantului))) et a rendre justice au
requerant si la demande est juste (cdaca aratare sa
va fl adevarata)).
Yassi, le 16 janvier 1829.
Minciaky.
La 8 Mart 1829 tIoanti Luca Vornica) arata ca a
primit ttota cusuru de ban! dupa izvodula de zastre...,
de la dumnealoril cumnatal met Post. Costachi Ca-
nary!), Aga Grigori Canary!), capiti §i dobanda..., cum
§i alti lipsuri dina izvoda), pentru care §i dä ccati o
hartie de exoflisisa).. <Mate Roseta Hat., martura.)

Din partea WI, loan (lancu) Cananad scria astfel

unui cnepot) :
Cu parintiasca dragoste ma inchina dumitale, pre-iubite
nepoate.
Indelungata curgere de vreme §i multimia boresponden-
tael dintre no! all alcatuita Intl sine o singml numai incre-
dintare dispre dragoste qi ne§tersa iubire a rudeniei, iar la
inpregiuraria vederatei nevol Ina care ea ma aflu §i inva-
luirile patimesca dispre nepriimire dreptului ci mi sa cuvini
de la casa dumneavoastra ca o datorie driapta §i netagaduita,
nici unit folosa pawl astazi nu mi-ati adusa. Lasindii dard
toate acelia ate Ina nenumarate randuri vi li-ama poftorité,
ca ea odinioara, de amti §i fosta priineosu §i la feliuri
de intamplari, pre cata prilejurile rn'ati agiutata, faca-
toriii de bine catra pre-iubita varula meg §1 in urmatort
familiia sa, insa, dina nestatorniciia stihiilora, insumi ea Ina
graba atunce m'ama vazuta aruncata Ina ispita cumplitilora
necazuri §i a nevoiloru, care §i pang astazi ma inpovoriazi
Inca.
CII scrusoRt ALE FAMILJILOR CALLIAACH1 1 CANANi6

.Ail fostI, socotescil, indestule marturisirile ce vi li-amd fa-

cutti prinii feliurl de vii incredintarl dispre o a§a stare a
me, §i care fail indoia1 ca ci,i zdrobire de inima, ca unü
adivaratU nepotil, le vep fi ascultatil, pentru cä pravila
firiasa §i moralieasca ne indatore§te a simti de o potriva
unului pentru nenorocirile altuia. Pe aceste razamandu-ma,
poftorescu §i acumii rugaminte me, ca, precumil 'datorie ce
aind a lua de la casa dumv. este netagaduita, §1 la care,
dupä nenorocirile cu care ma. aflu Inpovoratil, ImI razima
toatàl nadejdia, s protimisip lini§te dumv. §i a me, §1, dänthI
unit sfar§itil, sa va sirguip a plati macaril acolb, la Preosvin-
titulil Mitropolitii Veniaminil §i la dum[nea]luI Vela Logftii
Costache Conache, ca ni§te epitropi a raposatuluI Alecsandru
Hrisoverghi, o datorie a me, ce cuprinde ca la doizaci mi lel,
sail macar dintean§iI, cap vet ave chipil de odata a nu-
mara, §i Ina urrna vet inplini §i cusurulU. La a6asta soco-
tescu ca, pentru dragoste catra mine, nu vep arata ingreu-
eri, cad soma ci mi sa cuvine de la dumv., de multil Ina
s'ad facutil, cu legiuita lora dobanda, capil la capti. Asamine
§i pentru inelulü acelü cu berliantil, care va este §tiutil §i
pretulii lut, sa facet! silinta a mi sa triimete, fiindu-mI la
vreme easta de mare trebuinta.
A§teptii darii raspunsulii dumitale fara intarziere de pu-
nere la cale ce vep face, spre lini§tire §i odihna me. Fiindii
alü dumitale iubitoriii ca unU
Iunii 9. parinte §i sluga : hang Canan6
1830,

IubiteI nepotaliI mele, sotuluI dum[ita]le, dulcile sarutarI,

dumisale polcovniculd Baroti inchinaciunile mele, §i Imi pare
foarte rail ca rn' ail uitatU cu totulti.
La 12 Mart 1831, Prajescu se invoie§te cu Costachi
Cananäil pentru TiganiI de zestre.
E interesant acest contract de arena. al unuI EvreU,
la 1831 :
 SCOISORT ALE FAMILIILOO CALLIMACIII SI CANANAU 213

Contracta !
Mai giosa iscAlituhl Zisula Iancula, negutitorI, supusa
britanicesca, prina acesta contracta ci daa la cinstitd mina
boieriului dum[isale] Post. Costachi Cananda adiverezti
precuma sa fii stluttl cd, prina buna me vrointd alcdtuin-
du-mg, ama luoatti Ina posdsie mosiia durn[isa]le Fintinelile,
inpreund cu toate cotunurile eI, dinti Tinutula Sucevvel,
pe vreme de tre an!, care sit incepii de la 23 Aprila 1831
§i sd stirsdsca la 23 Aprilti 1834, printi ponturile mar ina
josa urmAtoare. Adicd :
i-iii. EU sinta indatorita ca sa privighezi pentru hotargle
mosiel ardtate, a nu si inpresura de cdtrd megie§iI mosinasi
sail altit, si, dupg alcatuirea urmatd, lAcuitoriI de pi aciastd
mo§ii ail a-tnI lucra zilile boiresculul inteacesta§1 chipa.,
adicd :
Fii§tecare gospodara are a-mi ara cite doai fdlcI de plugli,
de toamnd sail de yard. Asgminea sd-mI prasascd. 40 prdj.
popu§ol, de doai or!, pe care sd-I §i pui gata inii cosare ;
40 praj. sd-rnI saciri §i cu a lora trasuri sd.-mi clued snopiI
Ina ariI, clAdindu-I inti stoguri, precumil §i o falce, de capa,
de cosita. Dejma legiuita au a-mi da fiistecare dina samd-
ndturile ce vora ave, precuma §i di prina grAdinI i livezi,
cite una cdlipil sl-mi toarcI de toata casa. Gaina, puiulii §i
oau ail a-mi da dupd obicef. Deosdbita de pi mosiia Ros-
cani, de unde toate dejmurile de printi grAdinI §1 livezi, i
glinife, pui si oaule sintil a sg luoa de cdtrd stdpinii, la cari
ea nu amti a mg amestica citti de putina, saa a pretende-
risi ceva; ci (fters) pentru doal podvozI de pe ardtata mo-
§ii ail lacuitorif a mi le duce Ord la Fulticent sail Boto-
sane, iard maI departe nu sinta volnicii a-I indatori ca
sd le ducd, socotindu-sd cite ona card Intl doI boi de gos-
podariti, numal ce va ave alti sda cara si boI. Iaru, cinda,
dacg sa va urtnh nipriitinelor (?) §i poroncil a stapinireI, ca
asamine ddri, de alit* gaina, NI, oau §i podvozi, sa nu
sa supere pe lacuitori, intru citti de putina, si ea', cunos-
cindu-mg pdgubita intru aciasta, si dacg nicI nu vol luoa,
214 SCEISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACIII §I CARANIU

vre unile din5 acestea de la lacuitorl, apoiu numal atuncia

are a ma scade cu doaizacl galbenl pe fiivtecare anu.
Diaz lacuitoril ce nu vord incape pe movie Ali lucrezi
zilile boirescultd, ad a sa invoi cu mine Ind banI, sail ind
lucru pe mo§iile ce sa megie§lscil cu aratata moviia dumi-
s[ale].
2-le. Ma. indatorescil a-I da dumis[ale] treIzacI fäld finu
cositii gata vi claditil inil stogurI, pe and, pe mo§ii unde va
urma trebuinta ; iarti, maT innainte de a A, cosi aceld firm,
are a mergi omuld dumis[ale] ca sa aliaga tinatl bunti.
Precumd vi oile dumis[ale], i boi, i bivolitile §i vacile ce li
ari acolà, ail sa ramii nestramutate pe mo§ii Ind varatecd,
iara Ind ernaticil cu tinu dumis[ale] vi pazitoriulti lor, iar
oaminil dumis[ale], precumti §i prisacile dumis[ale], intru ni-
mica sa nu fii suparate de catra mine.
3-le. Aparatura de padure ce iaste pe mo§iia dumisralej
nu sintti volnicti nicI macard o nue sa taI, orl §i pentru ce
trebuintA particularnica sag a mo§ieI.
4-le. Tagmil a doai bisaricl, adica : preoti, diiaconi, das-
call §i eclisTiarhil, precumu §i la doaizacI §i eine! oamenT
al dumis[ale], osabitii de prisacarr vi padurarI (fterse aceste
elou4 cuvinte), pe caret il va deosabi dintri clialaltl lacuitorl
pentru trebuintile dumis[ale], inpreuna §i vatavvuluI Ioand
Greculd, tuturorti Tiganiloril de pi movie, sintil datorI a li
lasa ogoarale vi finaturile ce li-ail avut5 §i para acumil.
Iaril la slujbi, la zilile boiresculuI, §i orI la ce, intru citil de
putinii nu amti voe sa-I supar la nimica.
3-le. FidoriI boirevtI ad a cauta numaT de trebuintile mo-
vie, iar la lucrulti boiresculul sail alte intrebuintarl deosa-
bite, nu amii voe a-I supara intru citii de putind.
6-le. Intru indatorire amil de a pazi toate acareturile
mo§iel, binalile §i celelalte, sa le tiid Ind build stare, pre-
cumil li-am5 luoatil, nelasindd a sä risipi sati a sa strica
nimicä dintr'insile, ci mal virtosil sa facil totil meremetuld
ce va trebui, dupà placerea dumisfale] boeriulul. *i., pentru
orIce fell de lemnil voI ave trebuinta, amii sa platescil giu-
garitil la stapinif path:milord streine, li lacuitoril ilil vord
 SCR1SORI ALE FA:CLAMOR CALLIMACHI 1 CANANX6 215

aduce cu trasurile lord pe mosii, si vora face si meremetula

ce va trebui, fara sa Ii platesca ceva. Iarti §iderea mea va
fi Ina casa Capt. Salta Motociasa, care s'ati mutata de la
dinsa.
7-1e. Tocmala savirskidu-sa cite 320 galbenf, adica trel sute
doaizaci galbeni olandeji si inparatestr, dreptl la cumpana,
cu piatra pasirit, pe fiistecare anti, care galben1 pe anula
d'intaia i-arnd raspunsa acuma tot! deplina, iara pentru
ceiialaltI doI an! la fiistecare incepiri a anuluY, cu doai sip-
taminl mal innainte de Sfintu-Gheorghii ama sa-1 raspunda
dumis[alel boeriuliiI Ina Es1, cite trei sute doaizad galben!
Ina soiula insamnata.
Ina aceste puncturT sa inchei toata alcatuirea a imbe
partile, si dard de la 23 Aprila 1831 voi fi pa6nica stäpina
pe veniturile aratateT mosiT, dupl cuprindiria acestuI con-
tracta, §i, orI cistiga, or! (feriasca Dum[nelzaii) pagub5, sad
niscaiva luort de pi mosii de catra Stapinire, va ramine
Ind soarta me. laza, cinda ea, dina inpotrivä, nu vof fi ur-
matorI puncturilora hotarite i cuprinsl prina acesta con-
tracta, atuncia toate cele ce void av pe mosie, sa ramii a
dumis[ale] boeriului, fara a ma pute indrepta cu mice chi-
purI si punkt innainte. Precuma si daca dum[nealu]I va
stramuta ceva dinil puncturile acestea, atuncia dum[nealult
va aye a raspunde. Pe linga. toate acestea, ea nu sinta
volnica nici de cuing a mutà mosiia dinti stapiniria mea
si a o vinde la altil. Asaminia cita de putina adaosti sad
vre-o deosabita pretentii dina partea mia piste cuprinderia
acestui contractii, nicI asupra dumis[ale] boeriuluI, nicI asu-
pra lacuitorilora, nu sinta volnica nici cumil a ma intinde.
Si, spre sigurantiia dumis[alel boeriulul si a me, s'aa facutil
doai esäminia contracturI : acesta suptil iscalitura me, ce-la
dad dumis[ale] boeriuluI, si altula asaminea suptü iscalitura
dumislale], ce 1-ama priimita eu, spre nestrAmutata §i. in-
tocmai urmare.
A-nulii 1831, Aprilii 23 zile,
hiil E§r,
216 scRisonT ALE FAMILIILOII EALLIMACIII SI CANANXII

Pe linga acestia insamnate e5 sintd datorT a linia rachiu

§i vind bun5 §i curatil, i pretuld sa.-15 pun5 precumd sa.
va politici §i pre la alte locuri, pr cumil §i ucile sa fii drepte,
§i la sateniT de acole) din5 satu n'amu voe de a da bautura
pe datorii : frunta§uluT para. la doaizad lel, mijloca§uluT zaci
le! §i coda§uluI cinci leT, lard maT multd nu sintu slobodd
a da. $i nic1 a da Tiganiloru dumis[ale] boeriulul bauturä
pe datorii, cad apoiti intru toate acestea eu void fi pagu-
ba§1 §i raspunzatorT.
(Iscalitura arenda§uluT, cu slove evreie§t1.)

La 1832 Costachi vinde SardaruluT Ionita pawl>

mo§iile PlopenI §i DumenT, pe 3.000 de galbenT, me-
zatul ramiind astfel o forma §i Jianu, taterdisindu
la cinstituld Divand cu orIce suma). 4.000 i-a §i luat
Innainte.
Iscalesc §i Grigori Canant) Aga §i Prajescu §i lor-
dachi Canant) (?).
Prajescu mat prime§te TiganT §i In 1832. Cu privire
la aceasta. zestre vie e §i acest act interesant ;
Cu plecMuni ma inchind dum[ita]li, cumnate Costachi.
Ma1 IntaI santd doritil a §ti pentru ce mie multd dorita
§i scumpa dumv. sanatate, ca, de sa. paza§ti cu toata intre-
gime, bucurändu-m sä multamescu Domnulul, din5 a ca-
Tue§d mIlä i nof sanato§1 ne aflarn5.
A doile, cu trecire dum[ita]li la mo§fi, me-af triimis5 ras-
punsii sa triimittI ca sa-mI daT TAgani ce maT amd a lua
de la dum[ne]ta ; pentru care iata a triimitd doui earl
cal Ina doT boT, §i triimitti §i unti 6oban5 alti med pentru
40 melup, IO ol tagaT ct berbeciT lord, can mi-a1 fag-Muftti
ca-m1 veT da.
Pentru can plecatd ma mei a nu mi sä intoarce oaminiT
Intl zadar, fiindtl datord pentru toata viiata me a multami
§i. a sluji dum[ita]li.
Fiind5 '833, Iuni 9,
ald durn[itaili plecatil frate §i supusa sluga
Prdiciscu Aga.
 SCRISOBY ALE FAMILIILOR CALLIMACHI §I CANANAIJ 217

Cumnater ir sarutarnii manuli, i Rucsandita, cu plecaciuni

inchinandu-se, säruta manuli dumv.
[Pe V-o 1 Cinstitti alti meti mar mari, dumisali cumna-
tulur Costachi Canarth, bivii Velti Post., cu fratasca ple-
ca6uni.

Din Boto§anr i se scrie astfel lur Costachi :

Caträ cinst. dum[nea)lur Post. Costachi Cananati, Cantora
robilorti Luminatii Sale Cneazti A. Cantacuzino.
Stefanti Darmor, robti a Luminari Sale, viindu la aceasta
cantora, au facuta aratare ca unii Tiganti dintre robi du-
mitali, anume Grigore Scripcaru, s'ail ingurluitti cu fata lur
0 vroe§te a sa cununa cu dansa, printi care cantora, dupä
instructiile ce are slobozate de catra Luminare Sa in pred-
metuld unorti asamine pricinr, prin raportul4' er ati facutil
cunoscutil, cerandti dezlegare, ce urmare sa faca intru aceasta.
Asnpra caruie raportil Luminare Sa raspunde cantorif in-
teacesta§ii chipti, ca. Luminare Sa are razletItil din*
clreptr robr a Luminari Sale intre robi (§ters) dumitale ca-
teva suflete, §1, fiindca pomenitulu Tiganii, robulii dumitali,
vroe§te a sa luoa Intru casatorie cu roaba luminater famelir,
de ver primi dum[ne]ta ca inti loculti until sufletil dintea-
cer ce astäe sa afla suptu stapänire dumitall sa dei pe
acestil Grigore, sä priirnescii de catra cantora, 0 sa. urmeze
cu clansulii potrivitii cu enstructiile ce are.
Printi care cantora face poftitoare cerere dumitale ca, sa
binevoie§tr a inparta§i Cantorer raspunsu intru aceaste pre-
cumil sa va socoti 0 de catre dum[ne]ta.
M. Des... '834, Iunle 28,
Boto§äni.

[Pe V-o 1 Catra cinst. cl. Post. Costachi Canariati. Cantora

robilorti luminater famelir a cneazuluf Cantacuzino, Fanta-
nelile,
 218 SCRISOld ALE FAMILIILOR CALLIMACRI §I C1NANAII

XIV.

Un §ir de scrisorl ale luI Costachi Cananail catre

sotia sa intregesc aceasta culegere. Ele ail o deose-
bitä insemnatate pentru istoria culturala.
I.

Iubita Catinco !
Amu primit scrisoaria dumitale, cu Dabeja fidoru, §i
foarte m'amil mahrat, scriindu-mI ca. §1 dum[neta] e§tI bol-
nava. Apor dar §I slavim pre Domnulii, a a certa ne 6arta,
iar mortil nu ne da. Si rog pe milostivul Dumnezail ca
scrisoaria aëasta sa te gasasca pe dumneta sanatoasa. Pen-
tru mine ye! §tff ca tot ma aarca patima §tiuta de dumneta,
§1 tot gandesc §i stall gata ca, dina ziI Ina ziI, sa ma por-
nesc sa villa la EV ; dar, iaraV, temandu-ma ca, purcegand
pe druma, sä nu ma gasasca §1 sa nu ma Intariasca patima
ace stra§nicä care mi-aii venit de la Sf. Dirnitrie §i pail
acuma de vr'o cateva or!, fiindca ea cu doao zile innainte
&Ant. Dimitrie dial odae care ma culc n'amil e§it. Dofto-
rale doftoruluI Samorca§ Imi fac ceva folosil, Insa, cu agIu-
toriul Domnului, arna hotarat ca pe Dumineca saa pe Lunia
viitoare sa vin la EV, cumil vol pute, ferindu-ma Domnula
de vre-unu rail. Apol dumneta te lini§te§te §i, cu agIuto-
riulii Domnulul, caota de interesurile §i trebile ce le avernil
acoló, rugand §i pe varu Iordache Miclescula, ca sa le sfar-
§im cu sanatate, §i cu pace §i cu bucurie. Fiindca, iubita
Catinca, ceia ce-I ispraviI, §i-I face bine sa crezI a ma!
mult pentru dumneta fad bine §i folosa stariI dumitale Ina
trebile noastre. Si ea, pentru cà m'ama saturat a §ide la
Fantanele tota pe gandurr §i pe scarbe, pentru aceia amii
hotarat sa vinil la EV, §i cumil a vre Domnulil ! Al doile,
iata ca trimat unil sipeta ala mieil cu strae mele, invalit
intr'o cerga, cumil §i calula acesta surti, sotie aceluia care
este la EV, care aceste le trimat cu Vasilie Lapu§nianu,
fidoru. Caluld HU trimat potcovit bine §i cu capastru de
 SCRISORY ALE FAMLLIILOR CALLINACH1 §I CANANit 219

curd, cu pana, §i cu cerga, §i ching a. bunä pe dansulti, §i

sanatosii, gra§u. i iata ca. trimat ma! bine de o dimerlie
hrianu, c Iordache eat% avut purtare de grija de a strange
de cu toamnd, ca §i acesta amd spat, iarna. Ca lulii
acesta surd, d'inpreuna cu sotie luT de acoló, dupa cumil
mi-a1 scristi mai nainte, §i cul vel socoti1 if vet da. S vi-1
fagadui, vii maf da sa moneda, numaT sa-i supui Domnulii
supt pitoari pi aceT cari sail sculat asupra starif noastre
gra dreptati. i va rogu ca Intl graba sa-mi triimetitT ras-
punsii, ve§tT di bucurii, di sanatati, ca sa ma mal bucuru
sa etl cu acele macarti. Ca .., iesa. acumti tulburi, cu na-
sapu: scoati doftoriile. i sa miluiasca Domnul a ne vide
sanatosil, .fiinda säntII
a dumitali sotii :
'835, Costachi Canand Post.
Dechemvrie 2.
Cu mini, la dru[mj, voT lua pi parintile Danii15.
[Pe V-o :] Pentru iubita me sotie, Catinca Canan6 Post.
La EV.

ti

Iubita Catinco !
Amti primit scrisoaria dumit[ale], dand laoda DomnuluT.
Foarte mamA bucuratii ca và aflati sanato§T. Eu, dupa
cumii Varna scris ca Intl graba vinii la E§T, ma iarta ca
nu potti veniT pars nu ma vol maT indrepta §i para nu s'a
mai incalziT §i, mal indreptandu-sa i drumulti, apol
desc ca, cu agTutoriul luT Dumnezati, sA scap de aice cu
sanatate §1 sa vial la E§T, cu toate ca anii maT scostl i
al triile petricica, ma! mari§oara. decal cele doao de maT
nainte, §i durerile, glunghiurile tohl ma earca. Doftorie
&I tot de la doftorulti Samorca§T, fagaduindu-ml doftorul
cà mA vor folosiT. Apol Domnul §tie ; nadejde me este iara.§
la Domnull Pentru a6asta dar nu te scarbil, ce nadejde sa
De fie la milostivulii Dumnezal i, iara§ milostivul DumnezAil
220 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI I CANANAC1

sä te pAzascl sAnAtoasA §i de a birui pre vrajma§ix no§tril, §i

te rog ca sA amd und rAspuns de bucurie, rugand §i pe vgru
Iordache Miclescul, cgruiia mA Inchinü cu frAtasca dragoste.
ed nAdAjduesc ca, cu agrutoriul Domnulur, de CrAeund
tot sl vind la E§T, s ne vidcmü sanato§1. i iatA a trimAt
cu aceste patru sanir trer mascorr thetr, gra§r, §i cu un-
turile lor integn§il, §i cu matale, grijitf bine §i curAtitT, §i
§es1 dimerlir fling de gad pisat, curat, §1 doao dimerlir de
crupe de hri§cl, §i §asA merta orzr, §i patru mertg. ovasii.
iarg.§1 te In§tiintaz1 cA, and amid scrisü a6asta carte,
mi-ar venit iarA§1 durerr, §i sl aflA aice §i doftoruld Sa-
morca§, de màl caotg. i, vränd DumnezAti sl-mx fie mar
bine, wit veniT la E§r, cu agrutoriuld Domnulur. Mar
trimAt §i o legAtur g. de mAturr de mestiaand. Iar eif skit
a dumitale sop :
'835, Costachi Caracole) Post.
Dechemv. 17.
[Pe V-o :] Pentru iubita me sotie, Gatinca Canane Post.
La E§T,

IubitA Catinco !
Mie, slava Domnulur, acumil mi-T mar bine, dar amd pAtimit
stra§nic de glunghiurr pinü §Ale §i durerl pinii spate, ..., §i sl
afi §i doftoruld Samorca§1 aice, §i-mr d bune nAdejdr cl ma
va folosil de patima ce pAtimesc, darg §i nAdAjduesc la mi-
lostivuld DumnezAd ca sl ne videmd sAngto§1 la E§T, dupg.
cumil Varna scrisd max nainte, ca sit pot scapa cat mar
Ind grabl. Pentru Vasificl Iura§c, bine ar fir sa-I zic salt
caote altA gazdg., pentru cit el, or Ind ce casA §Ade, trebui
sit scoatA vre-o catigurie casir acie. Eu, pre clt amd IntA-
lesd, mi sA pare cit ar fix intregant intre interesurile noas-
tre. i iata el trimAt o putinicit cu doao sute optzACT de
oao §i o putinicA de brAnzA zburatl. CA badia Iordache,
aest dinil ograbA (sir), au mAncat doao putinele cu brAnza die
 EdEISORI ALE irAtEL111.011 EALLIMACHI 1 CANANAil 224

ace buna, ca socotiala i-amg luat numar de noosprazace

putinele, §i amil intxebat pe scutariulg ate putinele de
branza de ace buna aI facut, §i aü aratat ca au facut
doauzacr §i una, §i doa o nu-sg nicairr, putinele de branza
ee ace buna. $i si miluiasca Dumnezag sà, ne videm sa-
nato§ la E§I. Pentru Iordache itI mar scria §i a6asta : ca
acele doao putinele de branza li-all furat ; o vita de pri-
pasii, ding vitele cele marT boere§tr, aü dat-o fara sa ma
intrebe pe mine ; ding ga§tele boere§tI iara§ aü luat ; ra-
va §1. sloboade ping satele mele, and voe lacuitoriloru sa
vanda, sä faca &orü vre, fr sa §tig eul. Apor aceste nu-sg
vorbe Ind de§ert, cleat, cIt ne-omil intalni, te ye! lucre-
dinta sangura. $i nicr de gradina staid cautat, nicr nu ca-
ota nemica, ce tot ell amg pusg de ail Licut §i portita
mare, unde sä nu mar poatä sari clinir Ind gradina, ca sa
nu mar strice ce aü stricat pana la o vreme. i eg, da[ca]
nenorociria me m'a tine de a nu pute vcnir la E§I de sfin-
tele sarbatorT a Domnulur nostru Isus Hristos, apor sa te
miluiasci Domnuhl a petrece intru mull! anT cu sanatate
§I cu bucurie. Iar eü sant
a dumitale sotT :
'835, Costachi Canand Post.
Dechemv. 20.
[Pe V-o :] $i oaule le trimat bune, nestricate §i neinghe-
tate, cumii de asamine §i branza.
[Adresa 1 Pentru iubita me sotie, Catinca Cananb Post.
La E§g.

IV-

Iubita Catinco !
Amu primitg scrisoaria dumitale, §i sfintele sarbatorT a
DomnuluI nostru Isusg Hristosil sail fie de a petrece intru
mull! anI cu sanatate §i cu fericire, cumil §i varulur Iordache
Miclescu arata-I frata§tile mele inchinMuni §i de a petrece
sfintele sarbatorr intru mull! anT cu fericire, §1 i-amil ramasti
22§ sciusord ALE FAMILIILOR dALLIMACIII I CA.NANX6

§i indatoritü, cad ni-a mar lungil Dumnezad viiata, pentru

bunatatile ce face dumnealur pentru nor. Si m'amil bucu-
ratii, iubita Catinco, ca, cu agrutoriulil lur Dumnezail, imr
serif ca ne mergd trebile noastre bine, care Domnuld sä
vä agrute de a ne mantui de ni§te acolisitorl varvarT §i /If ;
care va rogd sa v siIil, cu toate chipurile, ca sa fie mar
multd §i pentru folosuld dumit[ale]. lard pentru mine vet!
§tir ca., slava Domnulul, mi-T mar bini§oril de candil ail fostil
la mine doftoruld Samorca§ §i de and amil scosii o al
patralia piatra, mai mare decatil toate ce[le]lante de mar
nainte, §i, voindd Domnuld de a-mr fir totil a§e, §i mar bine,
apor, cu agIutoriuhl Domnulul, gandesc ca sa fiii de Sfintil
Botezil la E§I cu dumneta, milumnd Dumnezati a ne vide
sanato§1 unu pe altu ; unde atuncr vor aduce §i hartiile
carele Imi serif. Lini§te§te-te dard §i crede ca, feriasca Dum-
nezaii, mar viindu-mr furie ace mare de boala, de durerr §i
de grunghiurr, apor, dupa cumil gatisemil ca sa rapad sa
vii para a nu-mr trece, fir bine incredintata ca indata vor
repezir ca sa vii. Imr serif di ce n'amil venit la E§I
éand amü pututd. Apol eil nu §till de amd putut venir
§i de amil putut e§il di la Sfantuld Dimitrie dinil casa unde
ma culc macar pana Ind sufragerie ; ed. la Fantanele §ad
de nevoe §i falral multamire me, §i mar mult sanguril §i cu
supararl, fiindca, de o parte, ma supara fratil dumit[ale],
care, cand ne vomd intalnir, cu agrutoriulil Domnulur, itr
vor spune toate, vrand §i luandu-ma dumnialord §i Intl ba-
grocura. Apol eil a§e te-a§ sfatui : sa nu intri Intl insuratuld
fratilord dumitale ca sa er vre-und blastam, unde sa le
path fata aceia§l iara§ ce ail palittl cu Sandulache, cacT,
pe langa altele, acumd pe sarbatorr, §ed de petrec cu ....
Apor sa crezr cal ed dind patima nu ti le said aceste,
fiindca-tr este §tiutil ate amil rabdatd §i rabd, lasan-
du-I pe dumnialord Ind plata lur Dumnezati, cum §i ...
mied acel pizmataretr §i indaravnic, acel care-tr scrie
dumitale ea dind pricina me n'ail pututil face invoiall
cu Prohirita : nu trebui sail fie de mirare, ca el me s'aii
purtatil §i cu mine, §i aè s'ail purtatil §i cu raposata ...,
 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIAACIII §I CANANXil 2g3

§i, pentru cl s'ati purtatil §i sA poartA Far' de ispravA, i

Iasü §i et' dumitale dupa cuing i sl cade, pentru cA dum-
nealuT are mai mult pe ni§te blIstAmati decAtil pe mine,
neavAnd nici ca cum5 durere de iniml pentru ..., cleat
numal la interes5, ca dumn[ea]lui este unil om5 care mult
sA strAnge §i indoiT5 inprl§tie. i, vrAnd Domnul sal ne in
talinimil cu sanatate, 41 vol aralta, i vomit vorovil pentru
toate cele planisite de mine cu bunil §i drept cuget, care
cred ca-ti va plAce. .

Pentru casa Nechiti, tatu lui NecolaT, indata ce 1-ail

adusil mort acasA, am5 pusii Inü orAnduiall toatA casa §i
cu toatA avere lui. Iar e5 acumii §Adil la FAntanele numal
cu Paharnidasa ObrAjoae §i cu unti pArinte de la Roman5.
§i vei mai §tit cal §i florile cate li-ar avut in oale s'aii uscat
toate dind pricina lui Iordache, cal li-a5 pusil inil odaia ce mare,
nelasand sl facl foc, zicAnd ca sa strical daca va fiX cald in
casA, §1 ele ail inghetat toate, §i s'ail §i uscat toate florile
ding toate oalele. i, pe langl altile, ni Inil ogradA n'a5
cautat de nemica, nici caotd, ca dinil cuhne aü scosil vr'o
triT cara de gunoi §i de scarnAvil. MA §tii ca eil nicio pa-
timl n'amil pe dAnsulii, decIt cA-I unä puturosil §i blas-
tAmat i tAlhar5. Eli insumi i-amii zis5 ca sa pui sl facA
foc in odaia ce mare, §i el nici de cum5 n'ail lasat, pen-
tru ca sl sa strAce florile toate, precumal s'ati stricat, mal
alesil cl le §i uda, §i indata sl ace bocnA §i ingheta.
Pentru putinelele cu branzl de t e buna, i-am5 facut foarte
bunA socotialA, dupA cum5 el ail arAtat, de cAta s'a5 man-
cat §i s'aii triimes5 la E§i, §i de doao care s'a5 dat : una
LatAscului §i una surori-mia, SmArAnditil, iar5 frAtine-mieil
nu i-a5 dat niciuna, §i tot nu agiung Ina doao. Apoi,
dupA cumil au urmat cu altile, a§e ail urmat §i cu puti-
nelele cu brAnzl bung : §asazIci oca lumAnAri, aducand
rAnduri-rAnduri §1 dandu-le pe mAna lui, inil doao Inn! li-ail
gAtit. Amil pus5 de a5 loatil tAnchiuri de la vasale cu vinü
dinü pivnita, fiind §i Iordache de fata, §i, cand li' vide tan-
chiurile, atunce ti' mera. Fratele mieii vel §ti cit s'ail dus5
acumil de sarbAtori Ind Bucovina, ca sA facA sArbatorile cu
224 Scntsoti Aldt 10AAILT1L011 CALUMACHI I CANANid

haharni .... Procirita vel stiT ca s'ail induplicat Ind multe

feliurT ca sä s4. Invoiasca cu bàrbat-säü. i n'are cu cine.
Scrie, mg mei, ... ca sg de dof boT ce i-ad rApit un Vasile
Betivu ce-ld are längg dum[nealuT] vAtavil, care fu luat de
la unil omil dinil Roscan1, IntAlnindu-ld totil pe mosie Ros-
canT, si acumil triimete ca sA-T dail unil boil care este la
mine de pripasil, ziand c4 este a JidovuluT, posesoruluT du-
mitale, frà s aibg vre-o dovadg, decAt aceste sänt numaT
ca sä ma supere i arid sant bolnavil, care dumnealul aLl
putut sg-sT lasg pe posesori dumisale sA-sT caote cu mine
dacà are ceva la mine, iarii nu sä sa facl dumnealuT in-
plinitorl s1 sg mg iae i InLl bagTocura. i.-1 satueste ca sä
nu A. mai potrivasca frätine-so ... i iatA cg triimgt si al
patr4le piiatrA, mal mare deal toate celelante, sg o vez.
Fiindil c'ati isgt lupusoru, vezil sg nu botezii, ca sä nu ni
mar supiri macaril pAril la opstia hotgrAturà. IarLI eu sghtu
a dumitali sotil :
Costachi Canand Post.
'835, Dechv. 27.
Piatra o triimatil intr'o cutioara legata, sg mai triimItil
s'und sapitil a butci. Musteril pentru anti Ord acumil nu
mi-ati vinitil pi aite, can II dorescu.
[Pe V-o :] WI cà maT trimatil unil drobu di sari, cari aLl
trasil cinzAcT di ocg tocmaT. Ceia ci't! va spuni fitoru dinLl
gurA, urmiaz4.
[Adresa 1 Pentru iubita me sotie Catinca Canano Post.
La EsT.

V.

Iubita CatincA !
Hartiile care mi-al scnisLl ca sa le trimatil le voT aduce cu
mine, fiindcg n'amti avut ocaziond sanguril de a ti le tri-
mete ; aiLl doile, fiindcd soacra-mia poate sg sosascA la EsT
mai nainte decAtil mine, apof fiindca eLI amil sa vinil cu
vr'o doTsprazace caT si cu oamenT, dumneta fl totil chipulli
 ACRISORY ALE FAMILIILOR CALLINACRI L ckkkNier g25

de silinta de a nu fi acolb in gazda la no!, aratandu-I cl

nicf grajdf nu-1, nicf fänü, nici gräunta, nicf odae, §i,
vrandii Dumnezati de a ne vide sat-1614, apol itf vol pliro-
fori multe.; §i dumnei poate merge la cc. Rucsanda, fiinclii
grajdf §i de toate, saü la un frati a dumisale, ca sa si
odihniasca, pentru ca sa nu fimii §i nof stramtoritf. Si
iata ca mai trimatii o pareche de hamurf, cu totil tacamuld
lord, §1 cu haturile lor, insa fr frae, invalite inteund tol,
cumil §1 o putinica de branza zburatà maf trimatit Si eii,
cu agfutoriulfi Domnuluf, catfi de Ingraba ma vof porni la
E§I, insä cu mare frica. Apof sa daruiasca Dumnezaii a ne
vide sanato§T. Fiind
1836, a dumitale sotf :
Ghenaril 8. Costachi Canand Post.

VI.

Iubita Catinco,
Amti priimit scrisoare dumitali §i m'amti bucurat c te
afli sanato. asa, Una lauda Domnuluf. Mfi mi-I bini, slava
Domnuluf. Alü doile, frati-meil Grigori arata-I frata§tili in-
chinaciunT. i, catil pentru ceia ci-mf suit, ma vof sli in-
tocmaI ca pentru mine. Trebili noastri mergii bine par' acii.
Trimite-mi §i vr'o 400, cind suti di le!, ca sa ceri la tre-
buintali ce santfi, precumq dumneta §tif. Aceli cati amü
scristi mai innainte, dumneta urmiaza intocmaf. Scrisoare
catra d[umnealuf] varulti Iordachi Miclescu i-amil dat-o. CIL
aI doile ocaziond te vof in§tiinta maf pre larga de toati.
Pe Nita vezatiu A. me-la triimett cu celfi Intl! ocazionii, §i
pentru casa luf vef poronci dumneta la ceia ci-f va ceri
trebuinta. ItI ma! adaogii a scrii, pentru frati-meU, ca amt.'
vorbit cu Caminariuld Stefanachi, luandd §i hIrtifie atin-
gatoare de pricina, §i Wail Indatoritu tari mult ca va lucra
bine, cari, cu ald doile ocazionü, vol in§tiinta mai pre largii.
Iubita Catinco, sa mai triimetf ni§ti pasarf.
'836, Octomvrie 26. Alü dumitali sotulti :
E§if. Costachi Canan6 Post.
Vol, XXI. 15
Sit gCRIS011i ALE FAMILIILOR CALLDIACHI §k CANANXIII

SAle§ti-ticu ochiurile vArulut Iordachi Miclescu, ca mat

Ina graba' §i sl triimatA.
Iubitl Catinco, cautl di strAngi banit di pi la orAndart
§i di pi undi mat sAnt5, §i mat vindi ce-1 socoti, ca, cAndil
vet vini, sl-t aduct cu dumneta, undi sl nu la§I de a vindi
ceVa vechilit di pi mo§ii di acole, cari vorti fi pe mo§ie
FAntAnelili, ce numal dumneta sA vinzt ceia ci-1 socoti, §i
cumli va fi mat bine, negrAbindu-te de a vini par' nu vet
isprAvi toati, §i neingrijAndu-te de vremi, cA bun5 este
DumnezAti §i va fi §i mat bunA vremi.
IubitA Catinco,
Totti odatA, cu Manolachi LApu§nianu, amü priimit 75 gal-
bent, precumil §i 25 galbent, neamestecatt §i necheltuitt, §i vot
urmh precumil scrit. Iar d[umnealut] varuld Scarlat Miclescu,
dupA chti cerirt ce i-amd &cut ind toati zàlili, precumil §i
d[umnealul varuld Iordachi Miclescu, nu mi-ad dat pAr'
acit nictunil banii, dupA cum5 §i mat Innainte t'am5 scristi,
§i c e5 nu §tiii ce vra sl zicA a6asta; urmAndil nevoi, sàlit
vol fi a mA inprumuta aiure §i a-I da ace wo galbent undi
sl cere, Ina loculii celorti di la vAruld Scarlat. DiosAbit ImI
suit pentru Pentelit, pasniculti dind Ro§cant, cA vroescii sl-
teni a-lil schimba §i a puni pe Dumitru Antonti; a6asta §i
ell anal fost zis-o, pAr' a nu mA porni de acolo, pentru cl
Pentelit II und bl,IstAmat, §i daril dumneta le vet zAci ca
salt pui pe Dumitru Antonti.
mu pricina casAlor5 te in§tiintAzti cA casili hit Cazamirti nu
sAntti de vAnzare. Dar m'amil intAlnit la vArulil ScArlat Mi-
clescu cu Aga ScArlat Crupenschi, §i am5 vorbit pentru casili
sali, viindi §i la mini, unde m'amd dusti §i e5 la dum[nea]lut, §,
intrAndii Inü vorbA, ad cerutti 2.200 galbent. Eu i-am5 dat 6o.000
ler, §i nicr au vroita: mA asculta ; dar5 cu vr'o 2.000 galbent
nAdAjduescu cl le vom5 scoati. Casili santii buni sus5 aü
optil ode, grosti, iarA§I, cu gherghirti §.1 u§t de ferii i alti
heiurt Inü ogradd ; toati sAntil acuti de piatrA §i acoperiti
cu oali, cari mii mi-ail plAcutti, mat fIcAndil §i Ind astA varA
und tacAmil odAt di cArAmidA. Si socot cl sAnt5 tari buni
 gCHISORI ALE t'AMILIILOR CALLIMACHI F CAHANX141 227

di nor: la locd frumosu §i cu apropieri di tgrg, §1, di so-

cote§tr, in§tiintazd-mg cgtil de Intl grabg, pentru ca sg intru
Ind tocmalg, clef mai sIntd §i alll mu§terii cati vroescd a
li cumpgra, pentru el sdntil la locil bunil §i frumosil, §i
darti, pentru de a nu li sc5pa noT, dum[nejta ma in§tiintaza
inq grabg, §i, tota odata, pentru ban!, vorbe§ti cu fratgoril
dumi[ta]li, precurnd §i cu Emandi, ca sk-I avernil gata; ma-
card ca Crupenschi ail zisil ca ne va mai altepta di vr'o
1.000 galbeni, insä no! mai bini sä ne siguripsgmil de a-I da
banii tot!, spre a nu mai ramane datori. D. Crupenschi ari
a e§d dind casg Thti Postuld Mari.
Ace li 5oo lei, ce scriii mai susii, sg-mi triimetT, cad TA-
ganit toti santii disculti. Pachitgi, fimeia lui Mihalachi Bu-
curd, i-amil fAcutil cataveica cu blana cari ad avut de anti,
§i dard dum[ne]ta sg nu-I mai fad. Pe Iona Bucurd, lge§ulil
acela, sg-ld la.§I acolb, pentru cg mai bini ne multamimil
cu Costandind Bucurii, precumil §i fimeia lui mult II mai
di§tiapta deatil 1Ai§1ta aceia a lui Ion, §i, la pornire, dum-
neta sg-I dal pe sama vechilului cari va fi acolà.
Pentru chitri, ye! §ti a acumd ad vinit, de cari voi §i lua,
cumpgrandd §i zghar, §i vol da la cc. Rucsanda ca sa ne
facg ; iar, nevoindil, voi da aiure ca sg li facg. Iata triimet
o scrisoari a cc. Rucsandii, precumil §i di la sora-me Ruc-
sanda; dou putineli cu branzg zburata s'ad priimit, aid du-
misali ; boi di la Mardari Mutit nici de cumd 8al nu sg dei
tatAni-sgil, fiindii ai mei. Pe Manolachi fi6oruld §i pe frati-
sad sg nu sa superi de dejma brAnzgl. Pe Ionil noapte HU
vet triimeti aice, Intl bung paza, cAndd va vini podvoadg.
Frgtani-med II aratg el aril fi bine sg triimatg ceva, atItil
Caminariului $tefanachi, cad §i derectorului, mgcard vr'o
20 galbenT acumil de odata, pentru ca sg sl isprgvascg
pricina dumi[tal]i bine §i mai Intl grabg. Cam. $tefAnachi
m'aii rugat ca sg-I dad unil Tgganii sail o Taganca, apol,
fiindca noT avemii trebuintal de dumnealui §i de acumu in-
nainte, mai alesil el §i hrisovuld ci ari sa sa facg Ind pri-
cina lui Paladi dela Logofetai, apol dum[ne]ta trilmeti pe
Catrina $orociasg, cari esti acolo Ind ograda, ca sg i-o dad,
228 sciusonT ALE FAMILIILOR CALLIMACHI §I CANANAU

fiindca Indestulil ni-ail slujatii §i. ne slujA§ti totdiauna Ca-

minariulil Stefanachi ; pe Vasili, cari e Caztcii, nu triimet
ca salt mar cauti di casa, fiindca poati sa nu fii trebuitorr
de a-lii aduce iara, iaril pe Vasili Hoca 1-amil mar oprit ;
insa durn[neta] ver poronci ca sd-r cauti de casa lur, clan-
du-I §i vre-unil omii, dor, daca va ave trebuinta, ca sa-T faca
cati ceva pi lAngA pasa sa ; cumil §i o ladita a ha Dumi-
trachi, Meta croitorr, ci esti acolo, cu ni§ti lucrurT, sA 0
triimep.
Si sAntil a d[umitale] sotT :
Costachi Canatiô Post.
'836, Octomvrie 29.

VIT.

Iubit A Catinca,
Arnii priimitii scrisoare dumi[ta]li, §i m'amii bucuratii
foarti multil ca ti afli sAnAtoasA, (lanai lauda milostivulur
Dumnezail. Pentru mine ver .§ti a mi-I bine, slava Dom-
nulur. Trebile noastri Ord acii mergil tari bine. Pricina cu
Iacovachi Paladi aii vroitil milostivil Dumnezail de ail luatii
sfar§itii, inchizandu-sA della, triimetandu-sa §i ravizie Diva-
nulur domnescii, ca de acol6 sa sä faca anaforA la Mariia
Sa Vooll §i, Intl urmA, sa sa faca §i hrisovulil Logofetai, spre
a sa intari cu desavar§ire inchiere pricinir, unde §i nAdaj-
duescil pe milostivulil DumnezAii ca Ind curandil. sa vord
sfar§i. hail, aid pentru adresa ce mi-al triimesii acestil di-
part. cu Ionitä Grigoriu, de aëasta m'amtl bucuratti tari
multil, a mi-aii dischisil drumu spre a-lii invAta minti pe
Tiganul acelti turcitil, cad eii mar innainte, pAril a nu prii-
mi rAspunsu de la dum[nea]ta, m'amil dusil la ministru de
amil vorbitii, unde s'aii §i randuit comisii la stare loculur,
spre a sa cerceta toati jafurili cAti s'ad facut §i sA facii de
catra Ionita Grigoriu §1 de catrA Jad[o]vil, §i dart"' dum-
ne[a]ta, candil va vini comisie, sa pur satili ca sA dei o jaloba,
aratandil toati jafurili ci li sa facul de catra Grigoriu, §i,
daca ver putè, mar afata §i pe altar di pinii prejuril ca sa
 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACIII §I CANANA 11 229

dei o jaloba iarA§il Intl asamine cuprindire, aratändii §i

dum[nea]ta cà malulti esti a nostru. i nu-I destuhl calf ea
uiumulii legiuitil, dart'', apoT, maf eti §i cati 4, cincT leI de
mega.
Pentru casili d. Agal Scarlatti Crupenschi amil vazutil
celi scrisa, §i ne vomit sali catil de multii, d'inpreund cu
varulil Iordachi, ca, daca s'arti pute, §i cu unii mar glosil
pretil sä li scoatimil. Daril de easile unde §adi d. Iorgu
Rani, cine fail spus el sa. vandu casali acele ? Ail vorbitil (?),
decatti dum[nealul] mi-ati zisil a ne le va da nou, insa eti
nu i-amil data nicIunil raspunsii. BaniI de la Iamandi te A-
le§ti ca sa-T eI, cad ne trebuescil la casi, precumii §i la
altili, dupl cumti dum[nelta §tiT. Darr', diosabitti, eti pre-
cumil amti auzitil, Emandi nu pre mergi bine ; cari §i de
mar innainte aril fi trebuitil luatl, §i dum[nea]ta te sgle§tf
a-I lua numal decatil. Bang di la varulti Scarlatil Miclescu
i-amti priimitti, pe cari i-amil §i datti la cc. Mihalachi Pa§-
canu, atatil capitili, catil §i dobanda : 5 galbenl, neputandil
a scapa de dum[nealull. Pentru banil de la orandarT, vadeoa
cu adivaratil esti la 15 Dechemvrie, danl bine aril fi ca sa-I
dal §i maT innainte cu vr'o giumatati di lung., §i, di socotescd,
maT multi.'" ceva innainte, cad, dupg cumil sà poartg, sAntil
ni§te blAstArnatT §i nu cautä nimicä pentru ca sà multgmasca
pe stapanu de la cari sa folosascti, §i mar curandu catad
sa maI aiba trebuinta (?), o crezil, di la noT. lard pentru
grail, dupà cum imf scrid ca-tI dail cati 22 leT pe merta, §i
dimerlia sa fii de 15 oca, acasta-T pisti rezonil, cad
indistulii ca tragi pisti 13 oca mArime el mai -multi' decatil
sa politice§ti, apoI eI certi maT multi' ! Cari aëasta nu sa poati.
Iaru, di vorti da un pretil maT folosatorT, atunce dum-
[nea]ta cumil veI socoti ye! da. lard orzil §i ovasii, de veT §i
vindi, Insa maT multii decatil vr'o 40 sail 50 merta sa nu
vinzI, dupd cumil amil scristi ma! innainte, cad pretulil aces-
tora ari a sa sui tari multil.
Fratani-meti Grigori arata-T frata§tile InchinaciunI. i,
aid pentru pricina dumisale cu Profirita, s'ati facutti lucrarI
tari buni. Iarti totil odata II spuni §i aöasta : ca sa conte-
230 SCHISM! ALE FAMILIILOR CALLIMACHI p cANANAM

niasca a maI scrii pi la uniI §i altiI, daca odata m'amii

Insarcinatii cu clutare pricini sali, cad apoI ma voI tragi
di o parti, §i Intl urmä iara,§1 va ramane pricina ca mat
innainte. Cad de adastà lucrare ce s'atl facutil acti aii avutti
o norocire de mine pentru ea amii fostil aice ; cad, de atata
vremi de canda sa lunge§ti pricina, Inca nu s'ati facutii
a§1 lucrari buna precumil ail e§itti aca de bung.. *i totti
odata sa Inchipuiasca a triimeti cu grabire macarii vr'o 15
galbenI, daca nu 20, precuma §i unti Taganil: sail vre und
baetil de vr'o 16 an1, sail §i ma! mari, insa nu fii insuratil,
cari nu va ave tata, ca sa-Iii dal"' undi ceri trebuinta,
spre a sa pute lucra pricina totii bini §i Intl folosulti dum.
§i de acumil innainte. lard lucrarile, atata de la Aghentii,
catil §i de la Log[o]f[e]tai, le va aduci toate Chirta.
Iata ca mai triimetti §i pi Vasili Cazacu, ca sal! mai
cauti de casa, §i totii odata vel chiema pe sachilarti Ior-
dachi, cumil §i pe Vornicti, poroncinda VorniculuI cu bani1
cutii, zacanda sachelariulul Iordachi ca sA-1 ei 292 galben1 (sic)
de la Vorniculil Intl pastrare, facandu-I Vorniculil socotiala d'in-
preuna cu satenif la fii§ticari §fra§itti aid dertulu1, pentru ca sa
nu maI urmeze ca mai innainte, buclucuri §i mancaturi pentru
baniI cutii, §i aratandu-1 Vorniculd ca, de nu va urma a§a,
va manca batai, inplinindu-I toati vitili pentru mi§aliili luf
§i betaili cari le faci. Te sale§ti, iubita Catinco, §i pentru
steclili varuluI Iordachi, ca doara i sa vorti triimeti ; triimeti
malaiti §i orzil pentru Capit. tefanachi, dupa. cumil amii
scristi maI innainte. *i sintil
'836, Noemv. 6. alii dum. sottl :
Costachi Canan6 Post.
Cumnatulut Iorgu, cumil §i cc. dum., arata-li frata§tile
inchinaciunI.
[Pe V-o 1 Iubitif meli sotai, dum[isa]li Catinca Canane.
La Fantaneli,
 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI I CANANAII 231

VIII.

Iubita Catinco,
Cu agiutoru Domnulut, it! vestescii ca s'ail sfarsgtu cu
Paladi Ind favoru nostru, Inchiindu-sa minciunile s [=§il pri-
dna ace acolisgtoari, ramaindu-1 varulut Iordachi indatoritt,
darti nu putand sä Caminariulut Stefanachi. Dard §i ed aü
fostil di mari folosti cl m'amil aflatii la E§T, cl prind Ca-
minariu Stefanachi sg prind Spatariu Veisa, derectoru Lo-
gofitai, amd facutil totii bunu ; apot dumneta triimeti-m1 a-tit
mat Ind grabg pi Catrina Tiolatiasa Noriceasal, ca-I sAntemil
Indatoritt multu, Caminariulut mat alesti, §1 cu faritiria [feri-
cirea] totti di la Logofitgi sa"alti slu[j]bi citi ni-ad facutil sa
ni faci, §i amü datti la Divanu Logofetglord,
§aptizact sg. dot let, apot incg mat trebui sg dad vr'o dot,
zact sä cinci galbint, cu hrisovu, cu toati. Tudurachi iesa
di la noT, luindu45 unti mosU a 14 puindu-Iti la o mo§ei ;
niputandil a-ld lane cu di-a sala, IT vol lua sama pentru
toati bini, sg le vol da pi mgna tut Alecu, nepotu Caniina-
riulut Stefanachi, cari credit cg. ni -vomit multami, avandd
altfeli di condet sg capu ; cumti sa vatavti la Fantaneli,
daca Lazard a voi ca si fii dupg cumil datd, apot
asazd-ld, Insä nu mat ; sa bani ind mgna sg, nu-1 intri.
lard, di nu, apol scrii-ml, sg-Iii triimatii pi cumnatu lut Io-
nica, cu chi§ti [=ci§titi], sg not suti let pi anu, sg clot cat la grajdt,
sa mgncari, sa casg, iarti aka. nimicg. Apo! cumd vii socoti
mat fg, ma roe], salindu-te, sg pentru toati cgti it! mat
scrid sa 'nt`i aka, cari it! mat trii[metil]. It! mat triimAtti sg
raspunsurile di la vgru Iordachi, sg di la cc. Ruxanda ; sg
pentru. dulcet! di chitru vot urma dupg. cumil imi scniL
Nod e§ti ca pi Ionita Paladi I-ad oranduitd Ind locu
raposatulut Dimachi. Pi fata Cogalnicianulut 1 o ie Leona,
sa I-ad fAcutti ispravnicd la Boto§ent. EU cu chelfuiala c tii
potti o iconomisascd, insa casa sA oamini certi, sa a sg-
vgrsa interesurile noastre pentru casg mat face (?) sg ii stit. SI
1 sora lul Mihail Kogilniceann. D-na Leon e inci in viata.
232 SCRISORT ALE FAMILIILOR CALLIMACHI §I CANANAO

lur Tudurachi i-amu inplinitti zgci galbini pi §apti lunr, ni-

pasuindu-mg, sg avindii a§a a lua, fiindcg ielti piste vr'o
patru zili sa duci; di cari stii sa vgru Iordachi. Pentru ca-
sgli lur Crupentchi, vornii sali, dacg s'a pute §i mar giosil
sg le cumparamii, §1 sg vorti puni suptii mezatil, sfgr§ändil
docmala. Lemnile nu li-ati triimisil, cari i-amti sa scristi lul
Costachi ca-I vor triimeti. Zapciu di, la Dipartamentti insa
era bini ca sa nu fi mar datil acer cincr suti ler Intl urma
la unu ca Costachi Miclescu. Te sgle§ti pentru banil di la
frataoril dumitali, fiindcg Crupentchi nu credil sg credita-
risascg pi altar. Iatl sgntti
a dumitali sotr:
Costachi Canan6 Post.
'836, Noemv. 7.

DC.

Iubitg Catinco,
Mar intaiii cercetezil pentru intregimea sanatatii dumitale,
pentru ca, aflgndu-sg bine, dandti laudg Domnulur, sa ing
bucur. Asamine §i pentru mine ver §ti cg, dinii mila Pro-
nier cere§tI) màl aflu sIngtosti.
Ceia ce-mi serif acumti Intl urma pentru Lazar, ca 1-aI
a§gzat precumil ell amil hotdrät, foarte bine ; insg II spune
ca sal sg sarguib.scg a sa sculà mar diminiatg decgt Inna-
inte, iar nu precumil sa scoalg : odata cu nor. i Intl van-
zgrr de producturi a mo§iel dumneta sg-I hotarg§tr a nu sg
amesteca, fiindil cg-tr iaste §tiut cl niclunti fell de chiza§ie
nu ar, ; ci, pre cat ver mar zgbovi, ver vinde ce ver socoti.
Postelnicelulur Grigori Zonca dumneta II poronce§te sa-§I
de§chida ochil, ca sa nu patg precumu mar innainte, dacg
va fi §i alte lane Lazgrti, precumii credil ca va cere tre-
buinta de a fi.
Fratani-meti Grigori arata-I dinti parte-ml fratg§tile in-
chingduni, §i-I spune cl inii pricing., dupg lucrarea Logofe-
tier catrg Aghentie, s'aii scristi cle la Aghentie call forumii
 Sausoni ALE FAMILIILOR CALLIMACHI §I CANANA6 233

dinti Bocovina, cu No. 5.337, si dum[nea]lur va gasa aceste

hal-tit acold la forumil.
Precumd si pentru oprirea si stavilarisire Profirer, dupa pro-
testulti ce s'ati dat Logatulur, precumii t'amti mar scris, s'ati
Mut lucrarr, si de la Divanula III-A-de-sus iarasT sa facti
cele de cuviintä; insä atat acestea, cat si lucrarea dumisale
Lobir (?) ce s'aii dat lur Vvoda, inti pricina cu Bibire, parti as-
tail nu s'ati putut gati. Iar, pentru ceea ce scrie dum[neal-
1111 in pontula dispartgnier, aceea ramäne numar catra Mi-
tropolitu sa scrie durn[nea_lluf. Asamine II arata cg. pe
Toader Chirta Ina zadar 1-ati triimis aicea, cad, precumil
elti nu cunoaste pe nime, degiaba pierde vremea, si iaste
destulti Vasile, si fidori asa des mai zadar sa triimat, cad,
gra sa sal savar§asca o trial* sal incepe alta, incat dinti
asamine grabiri s'ati prelungit lucru atata an!, faral vre-o
isprava. Decat acumil merge pe canalulti cuviinëos. Arata
tot odata fratani-meti ca Caminariulti tefanache, ce iaste
Ind Logofetie, starueste cu osabita sarguinta Intl pricind,
precumil despre unile dinti inpregrurarr ila va pliroforisi si
Toader Chirta.
Galbinir ce mi-ar triimis pre Manolache i-amii priimit
Mr deplinti, si vor urma pentru dansir precumii im! scrir.
Ver poronci ca sa sa triimata vr'o doi mertal popusor pentru
pasarr, insa de ace! maI bun!, cad acestie ce sant aice, lasti
ca nu-I mananca pasarile, dar, si mancandu-I, nu sa ingrasa.
Asamine sa va triimete si vr'o dimerlie usturor, fiindca s'ail
sfarsit. Ver grabi §i pentru triimetirea oloiulur si a pasatu-
14 ca sa sa triimata mar Ina graba.
Pentru vaca BedruliI, ce-mr scrir ca sa erneze Wu vitele
noastre, eti amil lasat, candti amti purees de acolà, ca sa
erneza cu vitele boere*I.
Te instiintazti ca varu Iordache Miclescu vine pe sapta-
mana viitoare la Botosanr, la fratele dum[isa]le, la varu
Alecu, §i 1-amil rugat ca sg vie si la dilmneta, unde te va
pliroforisi de interesurile noastre, §i te ye! bucura iarasi si
mar multil de sfarsgrea cu Paladi, care, cu intoarcerea va-
rulur Iorc1ache la E§T, vel vini §i dum[nejta mar cu inlesnire.
231 stausoRI ALE RAMILIILOR CALLIMACHI I CANANAII

Pe Manolachel-ama zabovit pentru a eramii sA-15 triimit

la lemnile §tiute, dar ama pus amintrile la cale pentru
lemne.
Fratani-mea ir mar arata ca lucrarile ce atarnä de Logo-
fetie, de Divvanti §i de Dipartamentil, peste putine zile le
va afla dum[nea]lur, poate ca unile §i cu poeta de astazr
sa marga la Boto§anr. Tot odata te in§tiirjtaza ca la DiVa-
nula domnesca s'ati oranduit pe cc. Ioana Luca. Iaril ea
santa all dumitale
sotr :
Costachi Canard Post.
Si ea cu pleca[ciune] Oruta mana dumLita]li. Pisti patru
zali nadajduescii a fi §i eü Ind Bot[obanr, unde creda ca
ne vomil vide.
'836, Noemv. 20.
Ia§ir.
Triimetti aceasta carti dinü Basarabiia catra cumnatu
Iorgu, §i am dat unti sorocoveta la posta rusasca, pentru
carti ; iata ca-tr trimata zaci alamar. Dultetr (sic) de chitru
s'ati facutti, dupa cuma me't scristi. Te sale§ti ca sticlile
varulur Iordachi sa le gasasca. la Fantaneli, a multa pi§ti
§asa zile va fi dumnialur la Fantaneli =card.

XV.

De aceia§1 natura cu scrisorile de mar sus e aceasta,

mar veche cu zece an!, catre Marioara Cananati, de
la Corn!, nascuta. Holban, sotia tut Iancu 1 :

Sarut cinstita mina dumitale.

jaloba dumitale'§i cartea ce-a pri[mi]ta Prea-Sfintitula
Mitropolitti &ad al-Matti Marie! Sale lur Voda, §i foarte
suparata, §i s'ati mihnita pentru necazurile dumitale. Ail
ingrozita ca va pedepsi pe aprozr, de voril indrazni a sa
mar arata Ina casa dumitalt §i a mar face obraznicie.
1 Cf. vol. XVI, p. 42 i urm., 95 gi urm.
 SCRISORT ALE FAMILIII OR CALLIMACIII §I CANANAU 235

Secvestruirea sa A, cuprinza inU veniturile mo§iilorU de

la Sfintulti Gheorghie innainte Intl producturile mo§ieloru,
Intl vite §i inu oprirea padurilorti, iarti lucrurile cele dial
casa §1 dial ograda, grajdulU, trasurile §i orIce altii lucru
de metahirisitU spre odihna dumitale, de s'aU §1 scristi de
rinduitiT, nu sintil secvestruite, ci numaT insemnate Intl lipsa
dumitale. Ca sa nu sa säla§luiasca, toate ail sa sä facd cu
lamurire Ina scristi de la Departamentit S'aii poruncitti de
catrd Maria Sa Voda. i, apoT, afard de acestea, acumil
are a sa hotari §i summa Intl banT §i Ina lucrurT ce treabue
a sa lam spre petreacerea vietuiriT dumitale. Candu acestea
era sa sa ispraveasca, Mariia Sa au e§itti la tail. TrimisulU
dumitale sa Intoarce, ca sa nu-§T piiarza vremea. Pina sa
va intoarce Mariia Sa, amti ramasii eil vechilulU:dumitale.
Indata ce va veni Manila Sa, le voiti gati, §1 voiti starui a
sa siir§i §i, pe Jo1 sail VinerT, trimite-ti omulu ca sa-T daU
scrisorile poruncitoare spre odihna §i multamirea dumitale.
Stäpina mea! Nu te mihni ! D[u]mnezeti iaste putearnicti
§i milostivii. Poate stir§itulti sa fie bunti §i mintuitorti. EU
ce fehl ma sirguescil, dupl datorie, pentru dum., va spune
trimisull Ca-nil iaste jale de supararile ce tragetT. FiindU
alil dumitale 1827, Maiii 2,
plecata. sluga Ia0T.
lordachi Stol[ni]cii.
[Pe V-o 1 intru cinstita mina dumisale cucoanii Marioarii
Canand Postelniceasn, cu toata plecaciunea.
La satulii Cornii.
 XIL
ADAUSE
I.
SCRISORILE LW IOAN-VODA C LLIMAC1II CATRE
FRATELE sk DUMITRASCU 1.

I.

Iubite frate, cu buna sanatate ma 'nchin dumitale §j-tr

poftescu de la milostivul Dumnazaii fericita sanatate.
Alaltaeri, cu [alarm!, raspunzandu la toate cate mi-at
insamnatu, t'am scris pentru banif di triaba cumparaturii
de boi, cum ca voi trimite cu sotnicul 2 gospod o mie de
lei, §i iata daril ca, purcegandu de aice impreun a. cu sot-
nicul un prieten al mieü, gelepul lui Casabba§ii2, anume
Vasilachi Saigiul 2, care vine in tara pentru cumparatura de
ol imparatemti, i, mergandu dreptd la Imi, la Maria Sa
Voda, fiindu mai de isprava deal sotnicul, i-am dat pe-
cetluiti ughi unguremti §i fandutr2 de o mie de le! §i mar
bine. *i pentru ce zic : §i mai bine? Pentru cad galbeanil
ungurea§ti §i fanducii imbla acolea §1 ma! §i ; aice cate 4
lei, iar eü vi am trimis galbanul cate trei §i optuzeaci de
ban!, adeca far un tult patru lei. i aceasta am facutti
1 Vali tipirit, cu greself, in Xenopol, 1. c., p. 215 i urm. Mcl se clati
dupi original, cu deosebiri de ortografie i limbi.
2 De Cazaci.
3 Cumpiritorul de oi pentru starostea casapilor din Tarigrad.
4 Pästorul.
5 Finduci, galbeni funducliI.
 SdRiSORILE Lu ICAN-VODX CALLIMACHI CXTRE FRATELE arl 231

pentru ca sa nu sa flea cit de putina smintiala, §i mai bine

sa pripsoseasca decal sa lipsasca banii. De care dumneata
sa socotea§tT galbanul cate 4 lei, preacum imbla, §i, cat!
banT or prisosi peste 2 pungi, cu buna-credinta mi-T face
raspuns, ca sa §titi cat! banT cuprind galbeanii, §i, la vremea,
sA-tT poti da sama, cu izvod curat §i lamurit. $i indata
acma sa-rni fad §tire. 5i i-am dat invatatura, banil §1 scri-
soarea mea a6asta sal dea la mana dumisale Pah., socrulul
meti, §i dumnealuT if va da in mina dumitale sag in mana
cumnatului Andronachi 1, §i unul din dumneavoastra trebuia
sa va aflati la E§, cu buna sama, ca sa luatT amanetul cu
baniT, §i 'ndata sa-tn facet! raspuns cu calara§ de la Ia§
cum c'ail venit baniT, §i, dupa cum imbla acolea galbenii,
catT ban! prisosaseu peste 2 pungi. Aice, luindu-ma la vo-
roava boilor de negotu, cu earl! §tiii randul, itnT zisaral
cu[m] ca boil de negotu, daca nu §ed toata iarna la er-
natic, nu pot fi boT bunT de negotu, nici negutitorul nu-T
cumpara, §i, de §i-1 cumpara, cu scadeare §1 cu paguba
este negotul boilor. $i la aëasta, frate, trebue foarte sa te
svatue§tI: a§e este, all amintirea ? $i, a§e, sa te apucT de
cumparaturI ; iar, de este precum InT zicT, sa te fere§tT, frate,
sa nu daT cu bath! in primejdie de paguba. I zic cal es-
timpu nime n'ar face cireazi. Ci §i la acestu pont sa-rn
raspundzI in graba, ca eü, pan' nu-m va veni raspunsul
dumitale la cate it! scrii, alti ban! n'oT trimite cu buna
sama. Cu acesta§ chiriti Vasilachi iat' trimitu §i 2 legaturT
in 2 traeste, cu haine pentru trebuinta neaniT, dupa cum
insamneadzu in acestu izvodü, §i basmalele dumitale, §i o
pareache de cerceT de aur cu mArgaritare suroril Paras-
chivii, dupa cum mi s'ati rugat ; §i de toate aceste sa aibu
raspunsu indata, §i de la nenea. $i dumneta, frate, sa fad
conta§ul neand din. postav 6-am trimis ; §1 in graba ma rog
de raspuns deplin, §i de la dumneta, §i de la cumnatul, §i
de la neane, deplin. $i iaralI fiT dumneata sanatos.
Fratele dumitale : Fevruarie 27.
Ion Med.
I Din Botolani : tinea pe Paraschiva. sora lifi loaN
238 ADAusi

Frate, cu buna socoteall sa-m raspunde in grabl §i deplin.

[Pe margene : J Frate, acest Rus cazac, ce aI acolo rob,
trimiti-mi-1 aice la mine, candu a veni dumnealut Vel Post.,
§i dumnealuI, pentru voia mea, it va purta de grija §i, 6-a
cheltui cu clansul, cu multamita it voI plati. A§ea sa dzic1
dumisale, §i sa mi-1 trimit1 cu buna sama 1.

Ir.
Hs. väscarst LHristos a inviat !].
t Iubite frate, cu frateascä sanatate ma 'nchin dumitale
§i-t1 pottescu de la milostivul Dumnazaa intriaga §i fericita
sanatate. Fratasca scrisoare dumitale am luat, §i de sXna-
tatea dumitale m'am bucurat. Am intales si cat insamneaza.
de randul dumitale §1 a negotu1ur de boI ; pentru care ea
mat mult al! scrie n'am, far' cat tot lucrul §1 chiverniseala
ramane in sama dumitale, ca sa te portI intaleptea§te §i cu
buna chibzuiala, ca sa cunoscu §i ea §1 dumneata sporiul
negutitorie din ostaniala dumitale. Iata dar, pe cuvintul
dumitale, osAbit de 6a mie de le1 ce cam trimis cu dum-
nealuI Vasilachi Saigiul, t'am maT adaos §i alt1 500 le, care
fac 3 pungI de ban1, ca sA pot! cumpara §i stupf §1 cardul
boilor deplin. Oranduit-am §i cumnatplul Andronachi 2
pungt de ban!, care ban! vet! lua de la dumnealut Vel
Van-14, cumnatul Ianacachi, de vreme c'am scris la Maria
Sa Voda. sa i sA dia dumisale aceIe 3 pungI de ban!, adeca
una in sama dumitale §i 2 pungI in datorie cumnatuluI
Andronachi, §i indata. sa mi A trimita. zapisul in ese luta
vadeaoa, pe punga de lung. cite 5 le dobanda, face peste
tot 5 pungt de ban1. Dec! socotig pentru Dumnazaii, sa va
fie lucrul de cinste §i curat lamurit, far' de nicIun cuvantu
§i far' de nick, smintiala. Dumneata trebue de aaasta data
sa te a1cAtue§t1 bini§or, cu buna socotiala §1 CU osardie mare
la slujbele Marie Sale lul Vocla, acolo la acia Capitanie,
de vreme cA §i targul Sireatiulul, precum mi-ail scris Maria
Sa Vothl, in sama dumitale va fi bters: in sama dumitale],
1 Cf. Docurnentele Callimachi, 1, pp. LVI-VII.
 tchisolact Luf WAN-In:MA CALLIMACHI CtTRE RRATELE sXii 239

§i vel fi slujba§ totdeauna acolo, la Tinutul Suceavil. DecT

sa te foarte chibzue§tI, cu bunä dreptate, la toate, ca sa
pot/ e§i cu cinste la alta dregatorie maT mare, §i, pentru
negutitorie, acolea calm]ppiT §i apele foarte dail mana, §i, fiindu
sängur, gra sotie, socotescu ca-t1 va fi indamana, §i, iargs,
pe urma, s'a mai socoti pentru chiverniseala dumitale.
ImI scrie Maria Sa Voda §i pentru mo§ie, sa-IT cauti grudecata
du$ dreas[e] eel avea, §i dumisale luT vt. Logofat am scris
pentru voia dumitale, §i 2 basmale i-am trimis pe§che§ maT
daunadzI, §i nedejduescu ca-1 avea dreptate. OameniT care
aT la slujbe, sa nu fie furl §i docotnitX I betivI, §i §i la negu-
titorie cautT oamenT putinT §i bunT. Aceste toate ti le
aduc minte, fartate, ca sa fiT pururea la toate cu ochiT prea
de§chi§, cu bunl dreptate §i du frica luT Dumnezait Cum-
natul Andronachi st puia §i chize§1 pre cine't1 socoti, in
=pis, §i s aibu rrspuns la toate deplin. $i dumisale
neanil cu plecaciune ma 'nchin, §i-sarut ram dumisale. $i
de ate am trimes dumisale sa aT raspuns deplin de la
dumnealuT pe izvod. i mila luT Dumnezäil fie pururea cu
dumneavoastra. Pentru cumnatul Ursuletu 2 Inca mi sa adi-
vere§ti Maria Sa Voda prea bine. Fratele dumitale :
ion 31( d.
U Tarigrad, MaT 1o.
[Pe margene :] Frate, veT §ti ca cu cumparatul roabelor
de slujba casiT nu ne putemu geoi (?) 3, c-am socotit sa-t1
doar mi-aT put inseama 2 copile sarace, ca de zeci,
doisprece at de varsta, Insa [saj fie cura tele ; de nu s'or
putè afla grace 4, fie §i cu mama ; §i aid le tinem prea
bine §i 'mbracate §i podobite, apoT le §i maritam. Stiü ca,
daca-T sili, le'T afla, §i-tI va fi cu mare multamita de spre
Ralita 5. Vorbe§te, §i Cu cumnatiT, §i cu Paraschiia i cu
Maria, pentru adasta.
1 Ciocotnici, ciocoi
2 Sotul Martel.
8 Tn Xenopol; nevoi.
4 Orfane.
5 SOIL sa.
mo ADAUSE

Can cu lesne nu l[e] dad parintiT pan' pe aice, la Tani-

grad ; dar Tarigradul iata-l-11 o palma de loc de la GglatI:
cu corabiia in treT dzile or sosi aid. GIurue§te §i ceva
bac§i§ ca sa le poti indemna, §i. cu vreme, veT avea mul-
tamita §1 de la dan§iI, §1 mie mi-I face prea bung slujba.
$i sà aibu raspuns, ca sa scrid la Vame§ul de la GalatT
sg-I fie aminte, and le'T trimite, sa. le poarte de grija §i
se mi le trimitT.
Alta, frate, imf trebuescu o suta de jderT, §i sail fie
aminte sa-mi sari! cite cat l'eT pute cumpara jderul acolo
la tara, la munte, §i t'oT orandui band de-I ye! plgti.
Frate, ate vr'odata cerceteazg de la tail, la socru-mieu,
cdte cu ceva untu, brandza proaspata, gain! ca dea acele,
cä a§e sa cade.
Copilele, Tiganci sä nu fie, ci Moldovence, ad corcite.
Sa-mI scriT pentru mo jderl, sg-tT trimitu baniT ; de-I veT
plati innainte, IT lua eftin.
Alta, veI §ti ca, cu mila luT Dumnazad, Tanutul HotinuluT
1-ad dat stapaniT in sama Maid Sale lid Vodg, §i cauta de
avem acolo la Nistru nescareva mo§iI, ad despre Mihulet,
sä le cercI '.
M.
Iubite frate, dumneata Vel Ban, multa §i fericita sangtate
poftescu dumitale de la mila luT Dumnazad. 2 frAta§ti scri-
sorT a dumitale, cu venire Marie! Sale DomnuluT am luat,
§i foarte ni-am bucurat cu tap de buna §i poftita sangtate
durnilor voastre. Am intales toate §i amanetul, adeca facliT
§i pinza, ni-aii venit ; a§teptam §i ceialaltd zahere cu cora-
bie, care pan' astgzI nu ni-ail venit. Toata povestia rama-
§itiT cu care ti-aii napastuit Anania, am intales din scrisorile
dumitale. Ce, aeasta fiind o napaste, iatà mi s'ad adeverit
dumnealuT Pah. Nicolachi sà ti sà radice, sa aibT pace ; a§e
nadejduescu, de vreme ca §i Marii Sale luT Voda cu rugg-
1 Scrisoarea e din 1740. V. ibid, pp LVII-Ik.
 A adsoritLE LUI IOAN-VODX CALLIMACHI CXTRE FRATELE SXU g41

minte am scris. DecT dumneata, frate, §i pentru räma§ita

atasta §i pentru alalte trebuinta toate, nu numal a dumi-
tale, ce §i a surorilor noastre, ye! nIzui la dumnealuT Pah.
§i dumnealuf Post., §i ti s'or ispravi toate.. Si, frate, sa te
sale§tT §i pentru chiverniseala cumnatuluT Andronachi sa. O.
puia Ia o cale cu dumnealuT Pah. la toate, §i pentru toate
mi s'aU adeverit cu buna sama. Un copil ce mi-au scris
soara-noastrA Marie, sa sale§tT sa-T curtene§tT la Maria Sa
Voda prin mijlocire durnilorsale. Testamenturile bucatelor
mele §i a suroriT Maria s'or imioi, de nu s'aU innoit pan'
acme'. Te poftesc, frate, §i pentru Marie, sa ramae odihnita,
preacum la toate ispravile aceste am luat deplina adeve-
rinta. Si &pa ispravile aceste sä aibu in §tiinta, iara§ prin
mijlocul acestor boiari, fratiT, cu scrisoare durnitale §i ate
bucate §i catl stupl vet A, puT estimpu in iarnatic.
Ralita §i fii no§tri, §i ginerele Gligora§co , sa. 'nchina tott
dumilor-voastre cu buna sanatate, §i dumisale cumnateT Ba-
neaseT. Acele ce-m! insamneazT pentru §verturT, banil du-
mitale, ce ni-aU luat Iordachi Post., voT cerca, §i iara§ te voT
in§tiinta. Si. mila luT DumnezeU cu dumneavoastra cu totT.
Fratele dumitale :
Oct. 13 [1749 Jon Vel Terz[imant
[Pe V-o, o insemnare de vedre §i cumparatura, precum
§i cpoloboacele,.]

IV.

Iubite frate Vel Ban, sanatate fericitä poftescu durnitale

impreunä cu cinstita casa-t de la mila luf Dumnazati ,_ §i
nor cu totil laudam numele Svintii Sale, ne aflam sanato§l.
Fac §tire dumitale pentru Vasilie, sluga dumitale, ca erT,
in 21 ace§tiT lunT, ti 1-am trimi$ cu carale gospod, sa vie
pe la Bucurea§tr, ca intr'alt chip nu sa putea. Cu carele
can-r trimis intr'un sepet at am cumparat pentru trebuinta
I Vlastà

Vol. XXI. 1.13

242 ADAUSE

dumitale, §i alt n'aii lipsAt din cat seri! in izvod, far' cAt
heresteia. care i 1-ot trimite pe Mare cu Anton SacAzlauf
negustoras, care va purcede, zice, dupl BoboteazA. Vasilia
mi-aii zis §i de o §ea turdascA, ce si aciia §i, de ot pute, §i
vr'un zembul de orezu, am scris la Vel Post. muntenescu,
pentru Vasilie, sosAndu la Bucureastt, sa-1 trimitA la Foc-
want. Am scris §i dumisale Vel Post. Antiohi 2 a scrie Sta-
rostelut de Foc§eant sA-1 dia carut de olac, sa vie far' chel-
tuialA. la E§, i acolo-1 veal cerca dumneata. I-am dat §1 de
cheltuiala de agluns, §i i-am cumpArat §i blana, §i iapAnge,
si altA ce i-ad mat trebuit, si nu poate sa sa jeluiascl de
raiat ce i-am fAcut I," eil trebuia sa ma jeluescu, cä m'aii
tinut putinile, toata putina cite 20 de lel ; dect foarte
scumpa ta-I zahariaoa, mat scumpa cleat jacnita lul Sv.
Ghiorghie ; ce, de-om fi cu viata, de primavara t'of trimite
mat lAmurit izvod anume, §i te vet chivernisi ca sA plAtiasca
navlonul corabii acolo, din venitul acela. CA, dacA este sa
o plAtescu ea, nu-mt trebuia nicto zaharea ; mat cu folos
mi-a fi sA o vinde acolo §i sa-mt vie banit.
Izvodul de cumpArAtura acelor mAruntisurt a dumitale
este grecescu, cu slova gramaticulut mieü, i pune sA ti-1
prefaca, ca sl intAlegt cat! ban! aa trecut de la mine datt.
Ralita vi sa 'nchina cu sAnatate, Sad trimis dumisale BA-
neaset o parechi de nifrAmt de obraz si zece saponurl de
moscu; aü trimis §i surorilor cate o deghermia de iaminiia,
§i pofte§te sa le trimitr pe§che§ul. Pandza lipoverasci pof-
te§te de trebuinta roabelor de primdvara. Pan' acma te'l
fi mAntuit §i dumneata de slujba conitit, §1 sA-m suit &at
mat cumparat pentru trebuinta sali§tit, §i vorbe§ti cu dum-
nealul Vel Post. sal faca carte pentru dobitoacele oame-
nilor streint, dupa obiceiü, precum si ea i-am scris.
Masta, frate, §i fitt dumneavoastrA sAnAtos.
Fratele domitale : Dechem. 24 [1740].
Ion Vel Terziman.
Chiotul.
2 Carageh.
8 Lipoveneasci ?
 $CRISORILE LUI IOAN-VODI CALLIMACHI CiTRE FRATELE. Sid 24g

Sv[a]ntul Cradun, §i la anul cu sanätate §i voia buna,

30 lel pol §i para una am dat mai mult, precum aratä
in izvod. [Scris de alta. mina.]
[in margene:] Un brail, ce m'ail zis Vasilie, de matasa,
Inca am trimis dumitale, tot puse in sapet.
V.

, Iubit[e] frate, cu Tratasca sanatate ma 'nchin dumitale ii

glupaneasit dumitale, cumnatii Baneasil. Fratasca scrisoare
dumitale am luat, §i foarte m'am bucurat de sanatatea du-
mifor-voastre; cat im insamneazi, am intales. Pe cuvantul
dumitale, iata am oranduit cu polita la dumnealul Vel Post.
sa-t dia o punga de ban!, patru sute lel, sal fie de cum-
paratue a 2 pluguri de boi §i dzeci sail doaspreclzeace vaci
cu vita!, eftine fiindu vitele acmil la a6asta vreme a vaca-
ritului ; pentru care nici eil nu t'am intaidziat cu banii. Si,
preacum al socotit, acolea, la ace mo§iia a! manastiril 1 sa
a§edzi odaia 2 acma in graba, ca sä nu triaca vreame a sa-
manaturii, grail, orzu §i ceva§ male pentru pasirl ; §i eil
im vol ispravi de la Maria Sa Voda o carte de scuteala
de 20 argati. Fa dumneata §i o prisaca de so stupl, nu mal
multi de aeasta datA, §i orandue§te un om harnic §i cu
dreptate. Iar 6a suta de lel ce prisosea§te, sa o til bine, ca
este sa-ti trimitu una din cele 2 copile ce mi-al trimis in
anii trecuti, anume Deana, care ail dorit mai multu de ma-
ritat cleat de pamantul patrii, ca acole nu §tiii la ce sa vor
grabi sa vie; ce not i-am facut voia §i, venind dupa du§
(sic1) acolea la dumneavoastra, fiindu din cecitu (sic) ciracul
dumitale, poftim pe dumneaial cumnata 3 SA-1 afle un voinic,
can cu ochii de§chi§, sa-i de ate odata §i peste ochl, cari
can §agaia copila, §i cu a6a suta de let sa o casatoriti [cu]
ciracul. Cu agralacul domneascu, peste eine!, sese dzile vol
trimite un pablin cu fir pentru nepoatele noastre, fiicile du-
1 Doamnet, line Botogani.
2 De vita.
8 Maria, sotia lui Dumitrageu.
244 AD tUSII.

mitale, care il veT lua dumneta de la cucona Zoita Comi-

soia, care foarte sa laud a. cu dumneavoastra. Pentru vo-
rova logodniT cu dumnealuT Pah. Vasilachi, foarte bine mi-au
parut, §i i-T can peste mana a lua in casa cuconul dumi-
sale, nu pentru cheltuiala, ci pentru primejdiia ciumiT, care
nu lipse§te aice mat in tot aniT, §i Dumnazail §tie cu cat,a
frica petrecem pentru aT no§tri, ce pentru voia dumitale
4 dumisale Pah. om priimi a6asta pofta. Atata actml, §i
mila luT Dumnazaii fie cu dumneavoastra pururea.
Martie 17 [1750].
Fratele dumitale:
ion Vel Terziman.
Ce cu numele dumitale sä fie a6a odaia pentru §i 6a. de-
apol, adeca pan' ma trae§te Dunn-162n in viata, bine ; iar,
dupa. viata, frate, de m'a milui Svintiia Sa cu nasleadnic
din fii mieT, prea .bine ; iar, intamplandu-sa altul a vria sa
puia mans, pe odaia 6-ati fost a TerzimanuluT, decT a6asta
socotind, frate, nu numaT dumitale sa ramaia, §i cu soco-
teala, sunet §i fir de nume mare.
[Pe margene :1 Iubite frate, pentru trebuinta easta a oddiT,
te vef vorovi §i cu dumnealut Vel Post., ca sa aiba dum-
nealui grija cartilor domne§tI de scutiala, dupa cum mi'l
insamnat dumneata insut1 (?). Frate, nu face sunet mare,
ca sa.- nu paia ca \Tor sa radic vr'o ca§la §'oT face paguba
taraT 1.

yr.
Cinstite §i iubite frate, multa §i fericita sanatate poftescu
dum. de la mila luT Dumnazeil, sh te pNzasca milostivul
Dumnazaii cu toata fratasca casa dumitale. NoT totil Inca.
ni aflarn sanato§1.
Zahareao aü venit bine cu Opri§an, insa prea tarzaii,
adeca dupa c-am intrat in postu, §i la ca§legT ; brandza
tntul pentru trebuinta cash' am cumparat cu banT ; inul 1-aT
uitat, a§ijdere §i saria; slanina, pastrama, orzu pisat, a§ij-
41 Cf. /. c., pp La-rat.
 SCR1SORILE LOT IOAN-VODA CALLIMACIII CATRE FRATELE dAtl 245

dire ; ce aceste de primavara sale§te sa le trimitf, ea. aman-

tire nu-f pot intra in voia Ralitif.
Din 2 scrisorf a dumitale ce mf-af trirnis : una pe uscat
cu un negup.tor si alta. cu Oprisanu, am intales de randul
dumilorvoastre, apof pe urma, la Ghen., am audzit -schim--
barea dumitale din Barrie, si m'am can otarat, dar, socotind
ca Maria Sa Voda cu aka chip te va mängai[a], nu te mahni;
voios sa fii, rugandu Dumnazau pentru buna-starea Mara
Sale, Ca, de spre mine, iubite frate, nicf ca cum uitat hu veT
fi. i, de nu s'a pute de a6asta data alta boerie, vol sili cu
rugaminte sa i sa dia un Tinut cu ispravnicii, 6-a socoti
Mariia Sa, sal fie de folosul casif.
Alta, iubite frate, scriindu-mf dumnea,ta cum cà af insa-
mat o sami de oi, iat' c'am insamat §i eu de aice un om
de treaba, gelep, om drept j cu chizeas, care stie randu
acestif negutitoriT prea bine ; se chiama Iovan Silistrill , cu
care ni-am insotit Cu zapis, ca, venind acolo la dumneata,
cu oile L-a gasi gata la dumneata si oile e-a cumpara, sal
faca sese mil de oi bune, alease, harge de Stambol. Caruial
i-am dat acrna o mid de lel ; aa pus si el o mie de lel af
sal, sarmeiaoa i osteneala 6-a face, sa fie parta§ la. do-
banda intocma cu no!, ase ni-f tocrnala cu dansul. I-am
dat pe mama §it scrisoare la Maria Sa Voda de la boiarii
de aice, ca sa .i sa faca agiutor la toate trebuintale luf, si,
trebuindu-1 vr'o mie de lel, sa i sa dia de la Domnie, §i,
venindu-i rava§ul aice, of. da banif.aice, la boi I capiche-
haialele Mara Sale ; osabit de ace§tf, trebuindu-f si altf banf,
aflatf acole, cu mijlocirea dumitale, §i, trimitandu-mi-sa si
aciia po1ia, ea aici of da banif ca sa sa pliniasca sas[e]
mil de of, §i, venindu cu sanatate la S[fe]ti Dimitri, sa sa
vandza, de a vrea Dumna.dzaa, cu bun pretu, si d-a fi partia
dumitale ca veni la mama cu buna §i curata socoteala.
Deci, venindu la dumneata, vett vorbi, §i tel nevoi, frate,
la triaba a6asta, ca el I va alege care of va socoti a fi
de trebuinta de aice; §i sa Ira feriti de vr'o smintiala, ca
la aëasta cu cheltuiala va fi, c 1 vine acolea cu. obaniI
1 De Silistra.
248 ADAUSE

sat si cii chehaialele ', si, de-a milui Dumnazati sa sporim cu

dobandA buna estimpu, la anul cu sanatate, li-om face in-
doitia. Dumneata pentru toate vet vorbi cu dansul, §i cu
mijlociria clumitale sa sä faca cumparatura eftina, si, la
vreme, sA pur6agl cu turmele care Dunare. Dec!, frate,
sa fitt cu ochit de§chi§, ma rog, ca eil pe dzisa dumitale
m'am apucat de a6asta triaba. CAndu a vria sa-m scrie,
sal dea carte in plicul gospod, la mana dumnealut Vel
Post., qi mi-a veni fAr' gres. Dumneata nu trebuia sa-m scrit,
iar el, preacum va sluji trebuinta, sa-m scrie ; insa sunet nu
vot sa sa faca cu numele mieil, ci sa sA numasca el cum-
Orator §i negutator turmelor. Pentru Ionita Armasul mi
s'aii giuruit o boiarie asijdere, si pintru cumnatul Set[rariulii]
Andronache, Vorniciia Campulungulut cu buna samd. Am
luat si a dumisale carte si a surorit, §i Dumngzaii sa le
trimita sanatate. Pe Oprisan il vol trimite, acrnii, la Mart,
iara§ cu corabiia sa vie, §i am &it pentru dumneavoastra
une §i alte de trebuinta casat ; ne§te pecetluiturt a rama-
§itir ce mi-al trimis, le-am trimis ,si eti la Bucurestt, ca sa
sa arate Marii Sale lut Costantin-Voda 2, si asteptu raspun-
sul ; neste zapisea a venitului Banii ti li-ot trimite cu Opri-
san. Ralita *si tot fii nostri vi sa 'nchina cu sanatate, §i du-
misale cumnatit, si surorilor, si mila lift Dumnazail pururea
cu durnneavoastra !
Fratele dumitale : Mart 9, 1757.
ion Vel Terziman.
Frate, am trebuinta de o mie §i eine! sute de oca de
lana spalata, oparita, §i de primAvarA sl sA puia far' gre§
la corabie, sa-m vie la vreme3.

VII.
Cinstit §i iubite frate, rnulta sä fericia sanatate poftesc
dumitale de la mila lut Dumnezaii, cu toata fratasca casa
I Vechilii..
2 mayrocordat.
8 Cf. ibid., IL p. xv 0 urm.
 SCRIS0111IL LUI IOAN-VODk CALLIMACHI CAME FRATkLE SAT) 247

dumitale. NoT tot Inca ne aflam sanatosT. Zahireaoa au venit

bine iards, tot cu Oprisan ; dar mi s'afi jaluit ca nu-I pre
crutam batranetale, a 0 an tot el au venit. L-am mangaet
insä cl sä va face Capitan 1 la Ropce. Saleste dar i dum-
neata, frate, ca sa sa faca la locul luT, ca sa-§ odihneasca
batraneteale. Ti-am scapat si de sila luT Costantin Voevod 2,
si am luat scrisorile di la parinta! esfitminit 3, precum i za-
pisul de danie, cu iscalitura dumitale, care 1-ati rupt Insus
parintele Thesalonic 4, carue trebui sa-T multamestI, trime-
tändu-1 macar o putina de miere de VasluI i cdtva cas-
cavalf de munte. Stäpanesti de acum in pace livada, §i n'al
nicTo grija, cacT si la Patriersie cunosc pe Costantin Voe-
vod, ca aii vrut st faca pomana cu . colacT strain!. Dar, cu
toate aceste, la manastire tot am ma! dat una suta cinzacT
lel si niste vesminte, care le-am triimes cu parintaT esfit-
meniti, ca sa nu le ma! ramae cuvant. Pentru dumneta, am
purtare de grija, cà cas fi scris mai mult, dara sa, grabe
cilarasul, dar t'oT scrie cu al doile calaras. Instiintaza-ma
dumneta pentru odae noasträ, cum merge. Ralita i totT
fii nostri vi s inchina cu sanatate, si surorilor, si dumisale
cumnatel, si mila lui Dumnezail Impreund cu dumneavoastre !
Oct. 10.
Fratele dumitale
_Man Vel Terzdman6.
Din cuvänt in cuvant posleduindu-sa, si, fiind intocma
dui:a cel adivarat, 1-am incredintat.
Bale Vel Lagft. '818, Ghenr. 17.

De postä.
2 Racovita.
3 De la minist:rea Esphigmenos, de la Athos.
4 Gavriil, Mitropolit de Salonic, fratele bor.
6 La Ministirea Doamnel, inchinati Athosului.
6 V. ibid., I, pp. txxxvI-vm. Cf. II, p. 43-56.
 II.

DouA ACTE PRIVITOARE LA ALEXANDRU CALLIMACHI

DIN STANCEFT.

1.

Pre-innAltate Doamne,
Dumnealul Aga Aleco Grecianu, Ind vreme ci mg aflanni
la Boto§An.1, pring jaloba ci ad datg cAtrI InnlItime Th, ag
al-Matti a s'ar fi asuprindil de cAtrA mine, la mo§iia du-
m[isa]le TAute§til, §1, ding poronca Innaltimir Tali, s'ad sAc,
vestruitti rAdiulii aced ci-lti pretenderisà§te dum[nea]lul,
cuing §i ni§te ting. i, flinda ell acumg mg. aflu Intl pre-
tentie. de cAtr A. lacuitoril ace ci §'ail fácutg aced find, inN,
mei Inraltimil Tali sa fii poroncl a s5. infati§5. (sic) pricina
aciasta Ind cercetare luminatulut Divanii, §i va fi spre
ponlenire.
A Innatimil Tali
pre-
plecatä
slugA :
Alecu Calimakti Vor[ni]cii.
[in dos,:] bum[nealu]T Veld Vornicu de aprozr sI inflto-
§azi pricina ab'asta kinaintea dumn[ea]loril velitilorg boed.
1820, Ghenarti 24.
Costanding' Veld Logofdtg.
No. 1268.
[Pe V-o :1 Jaloba ding 1820,
 DO111 ACTE PRIVITOARE LA ALEXANDHU CALLIMACHI 299

IL

Nol Mihaild Grigoriu Sutuld Voevodd, cu mila hit Dum-

nezad Domnu Tarif Moldavviel.
Cinst. si credindosii boeriuld Domnie1 Mele, dum. Costa-
che Conache Vela Vor[ni]cil, sanätate.
Pentru pricina de hotaru ce iaste intre mo§iia Taute§ti1,
a dum. Aga1 Alexandru Greanulg si intre mosiia Marza.§tif,
a durn[nea]luI Veld Vor[ni]cii Alexandru Calimahd, care
mo§II sinta la Tanutulu 41, intranda Intl cercetare dum-
[nealorti] velitalord hoer! aI DivanuluI DomnieI Mele, ding
scrisorile ce s'ad vazut, s'aii dovedit cä dispartare intre
aceste doi mo§i1 iaste drumuld mare, adeca dintr'unti ispisocu
dinti 7176 [ 1667], Noemvrie 4, de la Domnuld Ilie§ti Ale-
xandru Voevodd, pe o bucata de Iced dind hotaruld tar-
gulur E§iI, 6-ad fostu a luI Enache Sulgerd §i acumil iaste
a manastiri1 Trisfetitelord, aratandu ca ad inceputd hotaruld
de langa Magura, ding drumuld celd mare, pe la unil stalpu
de piiatra, unde sa inpreuna hotaruld targuluI cu a Rufe-
nilord §i a Marzastiloru, cumu §i dintr'o marturie hotarnica
ce iaste pe mo§iia Rufeni1 a numite1 manastir1, ce arata
dintr'unu radiu ce sa chiama Magura, pe dind grosil de
vie, alature unde au fostil prisaca Cupariulu1, adeca totd
acelias1 samne, unindt-sa cu ispisoculd aratat ; majdere §i
coltuld Märza§tiloru i a Tautestilorg, dispre mo§iia SirbiI
sad PascaniI, ce sa nume§te acumti Zahorna, iaras1 s'ad
dovedit, dintr'o scrisoare de danie catra manastire Golie,
pentru o bucata de Mal, Sirbit sad Pa§canir (care acumd
sa stapane§te de clironomiI savar§atuluI Costandind Bote-
zatulu), cà iaste o rnovilita Ind margine drumulu1 celuI
mare dispre Apusii.
Dupa care Amine s'ail priimit amandoi pal-tile ca sä fie
despartare drurnulti mare, atata-1 numaI ca la dispartare
Tautestilord de catra Märza§tI sa fie drumuld celii mare
cumii s'ad zisii dupa cuprindere, ispisoculuI aratatii ding
7176, iarii, la dispartire Rufenilord de catra Marza§tI sä va
urm:a dupg. hotarnica Rufenilorti ce sa arata maI susdeadeca
20 ADAUSE

pe dinu glosii de vie, algture unde ail fostil prisaca Cupa-

riulul.
Dreptg aceia, spre a sl dovedi aratatele samne, Domniia
Me te orgnduimil pe dumn[eata] ca, inpreung cu dumn[ea-
lilt] Vehl Vor[ni]cii Andronache Doni6, ce s'ail orgnduitil
ding parte dumisale AgaI Gre6anulii, sg merget1 la fata
loculuI §i, hill fiinta amandurora partile, a vechiluluI ding
parte numitel mangstirl §i a clironomuluT savar§gtuluI Bo-
tezatulil, sl faceti foarte cu amgruntula cercetari dupg
scrisorile aratate, ca sg sa dovediasca toate samnele argtate
§1 drumuld celg mari, §i, pe unde va cere trebuinta, sg
statorniciti §i pietre-hotarg, dändg §i mgrturir la an-A/idol
pgrtgle, ca sa li sä urmezi stapanire gra- pricinuire.
1220, Iu li 25.
Veld Logogtii.
(Pecete ro§ie din 1819.)
 ACTE PRIVITOARE LA. URMA§11 Lig ERBAN CANAlsat.

r.

Suret5 dupl izvodulii de zästre, din5 1798, Fevr. 25.

0 icoanI ferecatl.
Lei, bani.
12.500 Adica doasprezici mi1 cinc1 sute ler, ban1 gata.
2.5oo gIuvaerurI, pretAluindu-se :
4 ränduri strai.
30 epi cu rranzu, cu dot armäsarl.
30 vad cu vital, cu do1 buha1.
20 bot.
300 of cu mei lorit
1 pareche paftale aura.
15.000
C1-4 luatii :
10.022 a5 luatti ban1 randurI, insl :
Lei
2.000 dupà nunta, de la Petrovid ; 97, Iuni 6.
3.500 Intl 5oo galbinI ; 98, Marti' 30.
Ioo la ampu.
800 1 mosie Botestif.
2.000 tij5 de la Petroviö ; 98, Dechv. 20.
1.000 I mosie Buzne4 de la Banu Costache
Sturza.
400 rrargäritaril, cestea Jidv. ca fata.
252 ADAUSE

300 unti inelii 13ri1antii, prinil Hagi Manole.

237 1 pgreche cercei.
15 1 inelii bahs, ce 1-au cumparatti, ga-
situ de Hasn.
170 2 inele.
10.022
1 icoang ferecata.
4 randuri straia.
30 epi tretene, cu doi armasari.
30 vaci, cu doi buhai i cu vitai lora.
20 boi.
250 ol, cu mei lorii, cu berbeci i carlani §i
capre, carele piste WW1 facu 500 capete.
4978 ce amil sa mai ea :
Lei.
3.600 bani, dinci 12.500 lei, dupa cuprindere
izvoduluL
1.378 bani, di pi gluvaeruri, care nu s'ail in-
plinitti, dial 2.500 lei.
4.978
28 vite pripa§ii, a dolzaci §i optti epi cu mann],
Ivo capete or.
o p5reche paftale aura.
15.000
2.550 dobanzile banilorti, insg :
350 dobanda pe 3.500 lei, inii 5do galbini, ce
mi i-aii datti la anulti 98, Marta 30.
81 o dobanda pe 3.600 lei, 'Ina doi an!, 3 luni,
la zaci lei unulti led.
840 dobanda Ia 2,500 lei pe 2 ani, cu carte
dumis. Spatarti Sal-bat-4, pe care ban! ii
radicä de la dum. Vist. Iordache Rosetti,
de la 97, Octv. 9, §i nu i-aU datii.
252 dobanda pe 1.500 lei, ce radial tijii cu
cartea dumis. de la Spat. Luchi, dinii
98, Iuni 10, §i- nu i-aii clatü,
 keTt PhiliTioAnE LA UithiA0 LUT §ERBAN CANANXU d53

300 dobAnda pe 2.000 lei de la Petrovi6, pe

und and, 6 lull!, dind 97, Iunii 6, §i
pAnd [la] 98., Dechv. 20.
2.552
4.978 capetele §i cu banii giuvaerurilord, precumii
maT susti sA. .aratA.
2.552 dobAnzile bani1or, precumd sA aratA maT susti,
dupA cArtile dum. Spat. sarbanii.
280 I pAreche pattale, carele nu s'ad data'.
28 vite pripa§iT, a doizAcT §i optu epe cu mAnzu.
too capete 01.
7.810 AdicA §4tea mil optti sute zAci leT, cariT sinta
sA sa rAspundà ,de dum[nealu]t Spat. ar
band Cananb, osAbitil de vitele ce s aratA1.

H.

NoT Scarlatu Alexandru Calitnalua Voevodu, cu mila luT

Dumnezn Domnu Tani Moldovver.
CatrA mazAll, rupta§1, vornicel §i cAtra 'tog lacuitorit de
la Tanutuld Botosanit. Vi sä dl in §tire cA, socotindd Dom-
niia Me, la TAnutula acela de la 15 Marta s'ad rAnduita
Vornicu pe dum[nea]luT Spat. Iancula CAnanoii, Ina loculii
dumis. Spat. Theodora Edinzaade, ca sA fie d'inpreuna cu
dum[nea]luT Comisula Alecu Raletu, care; dupA poronca
§i povAtuire Domnii Mele, §1 dupA legatura hrisovulut §i
alcAtuire prima ponturT ci sAnta pentru urmare ispravnicilora
santil indatorati a aye ce mat luta! ingrijire pentru buna
statorniciia NtoastrA, ascultAndd Ina toatA vreme jalobile §i
ceririle voastre §i Inlesnindu-vA pe Ai§ticare cu cazutile
dreptAtT, far' sd vi sä pricinuiasca ce maT putana asuprire
sai strambatate. SA mergitT dara cu slobozanie, sa le faciti
aratare pentru pricinile voastre, §i dum[nea]1ord2 dupa da-
torie, -nu vora lipsA de a va faci intru toate punire la cale.
SA vàl arAtati insä §i voT cu toatA supunire §i ascultare c1-

1 Un resumat in vo). ICV1, pp. 88 9 Originalul la mine.

254 ADAUSg

trA dum[nea]lord la cele ce dinil poronca Domnii Me le vord

aye a sAvAr§i Ind TAnutuld acela, spre a nu sA da vre und
cusur, §tiutil fiindu-v1 cA pe ace! ce sA vord arAta cu ne-
supunire §i InprotivA urmAtort, ad voe dum[nea]lord, de
vord fi dint.' rAnduiala mazIlilord, sl-t pue In butuct §i sA-I
trimatI aië cu In§tiintare dumilorsali, spre a-§1 lua cAzuta
certare. lard pe rupta§1 §i altAt sl-I certe acol6, dupl vina
lord, spre pilda §i altora. Si, dacA vett cunoa§te despre
dum[nea]lord dregAtorit sad despre oaminit dum[nea]lord
vre-o strAmbAtate sad asuprire, sA venitt indatI aid, sA
datt jalobl Domnii Mele, §i vett dobAmli toatA Indestulare
dreptAtit.
1817, Marti' 6.
(Pecete ro§ie din 1806.)
Veld Vist.

AdAugim cl Iordachi CananAil Banul avea Dolhasca

din jucletul Suceava, §i in biserica de acolo fu §i pus
in pAmint la i i Maid 18031.

Cellalt Joan Cananad era numit Mare-Postelnic prin

acest act, care e neobi§nuit prin redactiunea sa gre-
ceascA 1:

[Titulatura greacA a lut Constantin-VodA Ipsilant.]

O'neviaTave ijithcepe 2Epxov ancteapl 'Icocivvri Kavavi. OáXonec
-1-

vet tip ceptOca+oliev xat _s;:qapt.GOV3iweec Curb Tip aoiasuatv %xi

apoOoplA tir, Thy rpo6:66cColtev E:c Thy 66.0v.ov voii OrpcpocEou Tir
p.sTakr iroatsktocCia ttet Toil rapávvoc c6Oetvrosofi ktiov InTTCrettOU.
48C'sy, 100E/L6pEC/D c'rg.
(Pecete din 1802.)

t Inseripfiti, 1, p 62, no. xxvii.

2 Ibid.
 IV.

ACTE RELATIVE LA FAMILIA KOGALNICEANU 1.

I.
f Sandul5 Sturdze Vela Lbgofa5, Iordac[hi] Cantacuzlnii
bivil Vela SpAt., Aristarho bivil Vehl Stol., Caimacanir,
dat-amil carte noastrA boeriuluT MArii Sale lul VodA, Vasile
CogAlnieanu bivii Veld apit., §A pe cine ar trimite, sl fie
volnicil cu carte noastrA a merge la satil la Scrivulenl, ce
sAntu la Tinutul5 FAlciiuluf, §1 sA aibA a lua de a dzece de
pe acea mode ce dzise cl area sA 6 din5 tarina, dinii fan*,
dial grAdina cu leagumi, dinil preasAcI cu stupl, difiti tow
loculii, cu tow venitulu pe obicel, dupe cum5 ail stApAnitd
§A parintif 1111. A§ijdere sl ail:4 a lua dea a dzece §A din5
DingenT, parte hii Toaderil Mirlan5, dzise a are totil la
acelii TAnutti, pe deread ce are, s5.-§5 6 totil venitulil, §l
nim[enT] sA nu ste inpotriva scrisorif noastre. lard care aril
aye ceva a rAspundea sl vie de fatA. la Divanil cu scrisorea
6-aril ave.
Lta 7247 [1739], Av[gust5] io.
Sturdzea Veld Logofdtu. lordachi Cantacuzind Spat.
Aristarhd Stolnicti.

II.

Nol Mate Ghica Voevoda, bojiiil milostii5 gospodaril

zemle moldavscoI, scriemii Domniia Mea la cinstitil Orin-
i In colectia d-hii C. Crupenschi.
i56 A bAUSE

tele si rugatoriulti nostru Svintie Sa chirti Inochenti, epis-

copulii Husi lord, la credint.4.osti boeriuld Domnii Me le, dum.
Ilie Costache bivd 'Veld Stoln., ispravnicd Tinutului Fal-
ciiului, sanatate. Facemil stire ca Domnii Me le au jaluitd
Costandinii Cogalnidanuld otti Vist., zicandu ca are o mosie
acol6 la Tinutulii Falciiulti, anurne Scriyulenii, care mosie
este de bastinä stramosasca a Cogalniceniloru, unde ati
traitti mosii si stramosii lul 'Anà ce au muritd acolb, si
stall si pana acumil terneliile casaloril mosilorti Int, si loculd
bisaricii si alte semne ale bastinii lora, carele sa vadu si
pana inii zua de astazi, rre care are si scrisorl Costantind
Cogalni6anii, ispisoace domnesti, si, catil au traitil stramosii
si mosiI 14 fiindu-le sidere loril acold, la aceld locii, ad sta.-
'Anita ace mosie ca o dreapta ocina a lord, si Inca si Va-
sile Cogalniëanuld, tatuld lui Costantinti, citiva ani dupa
moarte tatane-sad, a Sandului Cogalnieanuld, avandu patrie
printasca., acoló ad stdpanitti, facandu tarini si fanatil si
dejmuindu dui:A obiceaiulu mosiilorti. lard, de la o irreme
incoace, fiindu sidere tAtane-sAil lui Vasile Cogalnieanulti aice
la Iasi, si fiindu-I peste mama, n'ail mai pututti tine loculu
acela, si s'ad trasii, cu ce ad avutil acolo, la alte mosiT ale
gale, mai incoace, mai aproape de orasil si de casa lui. Si,
rämaindu mosie aceia pustie, sa hräniia pe dansa InpregIu-
rasii de pe acold, iarti nurnele stapanirii totü a Cogalniëanului
sa pomeniia. Acmd, de la o vreme, s'arti fi sculatti unu ornu,
anume Nechita Gatulti, demi GherrnanestI, si se face sta-
pand pe ace mosie, si o stapdneste de cg.tiva an!. *i, mer-
gandu Costantihil Cogalniëanulti in trecute zile acolb cu altä
treaba a WI, si instiintandu-sa de la inpregIurasii de acold a
arti fi stapanindu acelii Nechita mosie parintilord WI, zisa ca
1-ard fi chematti si l-ard fi intrebatii: cu ce stapgneste elii
mosiia aceia, are niscariva scrisori pe ace movie, ad cum-
par&tura de la cineva sa arete? Elti i-arti ti raspunsu ck are
ni,Ae scrisorI, numai nu sintd indamana ca sa le arete, ce
mai cu vreme le va cauta si le va arata, si de atunce de
candu ad zisti a va cauta scrisorile, ad trecutd doao lull!
si giumatate, si nici scrisorile ad mai cautatii, nici elu s'ati
 ACiE ttEIATIVE LA PAMILIA KOGALNICEANU 257

mar ardtatti. Pentru care, Svintie Ta, pdrinte, si dum. Stol-

nice Die, viindu-vd carte Domnii Me le, A. chiematr pe acel5
Nechita fatd, si sd, strdngetr si oament bdtranr inpregrurasr
de pe acol6, si sà luati sama cu arndruntulil si cu bung.
dreptatea ; si intdr sd. datt stränsoare acelur Nechitd ta sl
arete cu ce pricind stäpaneste el5 ace mosie a CogAlnice-
nilord, de vrerne cd Cogdlcenir ail stapanire veche si a5
§i scrisorr pe ace mosiia. Alii doile, sd cercatr §i sä !titre-
bati si de oamenr batranr, inpregiurasr de acolti, puindu-le
Svintie Ta si bldstämil, ca sd. mdrturisascd adevdrulii, dupd
cumil sti5 er pricina si stApAnire acer mosil. Si, asa, cer-
candu cu amdruntu15, dupd cum5 vita afla adevdru15, sa
facet! mArturie, incredintata si iscAlità de dum., ca la ce
parte s'aril cade ace mArturie sd sd intdreascd si cu ispi-
socul5 Domnii Mele. Masta scriem5.
7262 [1733], Octomvrie 24 d.
(Pecete mare, cu chinovar.)
Vela Logatti.

M.
Nor Alexandru Costandin5 Voevoda, bojii5 milostiiii gos-
podar5 zemli moldavscor.
Cinst. credin6osr boerir Domnii Mele dumi. Costinq Ca-
tatgiu bivii Velti Spat., i dum. Grigorasti Costachi bivii
Veld Pah., ispravnicr de Tinutulit Fdlciiulur, sdnatate. Fiindil
a, dupd grudecata 6-a5 avut5 in5 anulii trecut5 la 1783,
Noemv. 4, innainte dumnealor5' velitilor5 boerr, Med. Enachi
Cog[dlniceanu] cu un Paväl5 Diiaconii, rdzesit de Seri-
vulenr, s'a5 dovedit5 cd Med. CogpiniceanuJ Intl hotarulti
mosii acestie are o a cince parte dial bdtrdnul5 Luchiian5
Scripcd, pe scrisorr 6-a5 ardtatil Med., si dup d. hotardre
gludecatir s'ati scris5 atunce osdbita carte Domnii Mele
catra Stol. Enachi, fiindii ispravnic5 la Falcir, ca sd ran-
duiascd mazilt sd aliaga ace parte a Med. si sa o lipascd
lang d. alt d. mosii ce mar are Med. aco16, cum5 §i venitul5
ce sd. va dovedi cd a5 luatu rdzesi de pe parte Med. in5
Vol. XXI. 11
258 A DA USE

vreme cAndii Med. §'ail tremisd vechild acolà, iarA§T sl sA

inpliniascA, cumil pre largu aratA carte bornnii Meli ace de
atunce. Acumd darii, arAtAndd Med. a nicto cercetare plat
acumd nu s'ati fAcutil, pentru aceia dard iatA scriemil dumv:
sA cetitt carte Domnii Mele ace de atunce i, dui:a hotA-
rare ce sa cuprinde prind aceia§I carte, intocma sA urmatt,
§i sl randuitt mazilt, pe cine vett socoti, ca sl margA
la fata loculut sa aliaga deplind ace a cince parte ding
batranuld lul Scripca, dui:a hotArAre gtudecatit, §i sA o stAl-
pasca i cu petri hotarl lAngal ceelantA mo§ii a Med. Apot
§i venituld ce sa va dovedi ca ad luatii rAze§i prind cerce-
tare ce vord face iarA§1 mazilit la fata loculut dumv., iarA§1
sa inplinitt 6-a fi cu cale, dandd §1 mArturit pre largu la
parte ce sa va We, §i sa cautatt dumv. ca sa datt sfar§itd
pricinel ace§tiia, odihnMdd §i pe o parte §i pe alta dupl
dreptate ce sl va We, ca sa nu mat jaluiasca. Aeasta
scriemii. 1784, Avgostd 13.
[Pe V-o :] S'ad trecutii la condicA.
Cinst. credineo§I boeril Domnii Mele, du& Costimi Ca-
targiu, bivd Veld Spat. ', i du& Grigora§d Costache, bivi
Veld Pah., ispravnict de Tinutuld Fà1ciiulü date s zdravie.
Proetti Veld Logofatii.
Med. Cog[Alniceanu I.
(Pecete ovalA, cu armele aminduror terilor.)

1 Cronicarul.
 XX.

DOCUMENTE AMESTECATE 1

1. t U GIurgesti), 13 Iunie 7161 (1653). <Petrascu Botezil si

Necuce de Sa Este, arata cd, t dupa multa pail si gal6ava ce
amil avutil cu Vasa le MA laid la cativa Domni, pentru niste
poeni ce santil pe suptil mini dispre Su6ava, 'intre GIur-
ge§ti si intre Hiliseni, se judeca /a Dabija-Voda, care tri-
mete hotarnic pe <Neculai Buhusil Stolniculil celt1 Mari,.
<Deci oameniT, cumu si li-I randulil, ail zisil uniT in parte
noastra, a Giurgestilor, altii in parte 1111 Maid. Ded ape!,
socotindil dum[nea]lui sä pu sa criaza niclo parte, nit!
ceelalta cu gura, ce numai §i cu giuramantil, ded amil
obintitil (sir) noi pe MA lair.' sa. giure §i sa pi cumil ail ti-
nutil de candii ail venitil Neniulil hotarnicil 'Nina acma.
Iarii Ma laid ail opintitil pre noi sä giurarriii cu oameni
bun!, straini §i megiesi, curtenr, si. O. tinemii nol. Apoi noi
iarii amil zisil sa afle Malaiii oament bun! §i curteni, sa.
glure cu 24 oameni, pentru cad i s'ail venitil lui sa glure,
ca i-sil diresale mai batrane decatil ale noastre. Si ail märsu
§i Ora la bisarica sa giure, ail stätutil oameni bun! intre
noi ca sa ne tocmimil, nici sa giuramil no!, nici Vasali
Malahl, pentru sa hu piarzä unulii totil §i altulil sä ei WM. ,
Se invoiesc. Unii ieaii <cu hotarulii Giurgestilorii..., de unde
sa inparte I paraulill Racov., suptil piscula Micle§tilor, intre
hotariulii tuturoril satelor, tellalt, <pre paräulil Racovel
I Dia colectia C. Nropenschi.
 260 DOCUMENTE A MESTECAT IS

celd bgtanti, pe dind susii de poiana luI Mglaiti, pang Ind

hotaruld Rgusgnilord... Pgräuld Racov. celg nog, mnd col-
Wig bgltil, pe dinil susii de Poiana Mo§negilord..., Intl ma-
lulti lahniI, de aciI Ind gIosti WW1 pre tgrmurile MO Ong
Ind plauhl lutuluI, unde cade Intl baltg, Ina gura drumuluI
GIurge§tilorg... Pe unde s'ad socotitd sa facg vracnita
amAndog satele, §i pie drumuld boorilorg sg facg GIurge§tif
gardu..., §i Poiana Mo§negilord iard a o ingadiascg Giur-
ge§tiI. aril Vasgli Malaid §i cu oameni dum[i 'sale a n'aila
triabg la jird cu mascuriI, §i cu alti viti la codru, la pg§une,
fArä voe noasta, iard la lemnu, la ce-I va trebui, la codru,
a nu fii opritti dispre nol. lard cini va maI scorni Oa
dintre not, a fii gloaba 12 boI., Marturl : cPAtrg§cand §i
Irimie, figoriI lul Dumitra§cu otil Ipote§tI, §i Pgtra§cu anti
Zber[e] de Cerne§tI, §i Simiond ding Hu§d, §i Iona§cu, §i Gri-
gori, §i Buculeiti, §i Toaderd Rotilg, slugile dum[i]sale Stol.)
Copie.

2. 24 Ianuar 7178 (1670). (Dumitra§co Prgjesculti, figoruld

luI Gligora§co Pajesculd 6-ail fostu Clucerd, nepotulti Ghen-
gheI -ati fostti Logft4 Mare... TamplAndu-sa aplosatulul
onchiu-mieil Tong Prgjesculd 6-ati fostd Vornicii-Mare, de'd
fostil daturd dumisali iarg§ü onchiu-med, luI Ghiorghii 6-ati
fostg Logftu, neputulii GhenghiI Logoftuld, cu treIdzicl de
galbenI, ban! de argintu,: El plgte§te conche§uluI Ghior-
ghii, cu TiganI, cca a fii dumisali dereptI §erbI TiganI).
MarturI : Dumitra§co Neculd Pitariuld celd Mare, Vasgli
Mglaid Logofgtuld alti doile, Toaderg Jura Vorniculti de Bu-
tg§enI, tefanil Petreceico Cluceriuld Oil doilea, Constantinti
Macrii pArcglabulti de *tefgne§tI, Iona§co Bal§e 6-ati fostu
pgralabti, Todosii Dubgg 6-ati fosta pgrcAlabg v. 1scgle§te
§i cPatra§co Botedzu,.

3. i-iti April 7204 (1691). Antiob Costandin-Vodg fnare§te

lul (Millgill Logoatulg al trifle', care avea danie §i de la
tatäl DomnuluI §i de la Constantin Duca-Vodg, (pre o bu-
..catA de loci dind loculti domnescd, dind brani§te ce este
 bOCUMENTE AMESTECATE 261

pe Prutd, anumi Vale Cozier, ce-I in TAnutuld Esi lord,

pentru dreaptA si credin6oasa slujbd ce ad slujitil pArintelur
nostru dind copilarie sa... i hotarulii sä incepi dind obar-
sie Cozii, de unde sä incepi a rantina apa, si de acold Ind
josit pe drumd, pe suptil margine padurir, pe dind vale de
Voloca, pAn d. la und locii ce sä chiiaml iragurile, la ra-
dAcina de sg. inpreunl cu locu lur Buhhusil in säsuld Pru-
tulur, si de acolo dreptd spre Apusii, piste Vale Cozii, pa
in muche dealulur de spre Apusil, pAng unde sA rAntung
apa spre Cozie, de acolo totil pe muchea dealulur in susii,
pAnä unde iarasil da in obarsie vair de unde s'ad inceputil
intar. ,
Copie.

4. 5 August 7239 (173 r). Grigorie Ghica-Voda arata a ,,5er-

banii Cantacuzino bivil Veld Med., a infatisat zapis (de la...
(sic) Beldimand Vorniculli de sprea Doamna.), de vinzarea
uner (case gata, &ail avutil aid, Ind tgrga Ina Iasr, pe Ulita
Stramba, lAnga manastire lur Danco, si cu totil loculd,,
luata. cu 8o ler, (ban/ de argintd,. t Craëunii a Porhirer dind
Campuld Lungu) vinde tund locii de casa. la Campuld
Lungu,, pe care face casa cu 6o de ler. tLupuld dind
Cernautr, if vinde to casa si cu pivnita inil argu, Ind
Cernautr,, cu 6o de ler. Un alt zapis e de la t egumenuld
si de la totii saboruld de la mAnastire Voronetulur, pentru
unil halested anume Sulitasuld, ce iaste la hotarula Luca-
cestilord,, cu loc, t carele i I-ad vandutii alugärir de Vo-
ronetu acma, la scumpete 'Anil, cu stire parintelur chird
Antonie Mitropolitulii,, pe 40 de ler. Darie Donicr, Vel Lo-
gftu Dimitrie Muste.
Pecete mare, ruptà.

5. Iasr, 28 Iunie 7253 (1745). (Nichiford Mitropolitit, tVa-

silie Isacesculd bivil Post., fidoruld lur Me Burdujir, nepotu lui
Ionasco Isacesculd &ail fostii Veld Med., inpreuna cu sotuld
riled Marie', da zapis tdumisale Aristarho Veld Spatarid, ca
a vindut partile de la Plopent (Dorohoiti), pe Jijie, 'Cu dot
262 DOCUMENTE AMESTECATE

Toate de morl gata... Care acestil satu PlopeniI sa inparte

in einei part!, pe cind fratt, anume Iona§co Isacesculd Med.
§i fratiI luf, Dumitra§co §i Andrunicti, §i surorile lora, Marie
§i Damaschina... 0 parte a mo§u1u1 med, lu1 Iona§co Isa-
cescului... CT-amil cumparatd ea de la fratiI mo§ultd meti,
de la Dumitra§co §i Andronicd, etc. Vinde §i 0111 din
Dumen1. Martur1: (Sturdzea Veld Logft, Iordachi Ruset
bivil Veld Vor., Costachi Razuld Hat.) Splendid scris, de
<Simionil Che§co Uricarulti.

6. 25 Octombre 7254 (1745). cPanteleiu atuca bivil vt.

Pitarid), cneavandu ou alta ce da §i intari la svintele rugr,
besaric1, dupä obiceiuld cre§tinescu, cla 2 pogoane de vie §i
unul sterp, Sucevita <$i aceste vii santu la Cruce-de-glosil,
in capuld vii mele, din spre soare rasare, de la casa lul
Ghindard ding susd, peste drumil, la diald, in zapodia).

7. 23 Februar 7260 (1752). deftimie otil Ursoiti §1 inpreuna

cu tot1 fe6ori1 miai, eine, §i anume cu Gavrild §1 cu Sanduld
§i cu WW1 niamuld med, §i raze§i1 no§tri', a zapis lu1 donita
sind Cojanti, ca-I vinde <5 firte de loci' starptp, <alature
cu viele calugare§t1 a Suceviti1... Merge hatuld din spre
soare-rasare pana in dreptulti drumulul ce merge alature
cu casoaia calugarilor, a Suceviti1, iard dispre soare sfinte§§te
Ora hid hatuld §1 Ind paruld luI Chitiiacu zetti Moldova-
nuluf, iarti hatulti dispre soare amiazazi alature cu hatuld
lul Ionil Maraseuld bratti Alisandru Marascu lit $i tocmala
nostra ni-ad fostil intre oarnini bun!, batran1 §i finer!, de
susii §i de &sit Martur : (diiaconulti Static'.
8. 25 Februar 7267 (1759). <Jupaniasa Catrina, a raposatuluf
Pintelef $tuca, Inpreuna eu fiica-me Marie', vinde lul Ioani-
chic episcop de Roman vie <in dialuld Crucil-de-gIosti), 5
pogoane, etc., c§i jurnatate firta de erarna), cu 30 de lel po-
gonul. <$i, cumparandu-le Sfintie Sa manastirif Precestel
diet Romand, amii däruitii la santa manastire ate eine!
lel de pogond, danclti §i pomelnecd la santa manastire...,
 DOCUMENTE AMESTECATE 263-

dandri danie manastiri §i local celu sterpg... Si aceste viT

-sintg algture cu viile dumisale Ionite Velg Plharnicii pe
ding josii..., pang in drumulg celii mare, in capuld pamantu-
rilorg celorg sterpe a manastiriT Rachitosei, §i spre Rgsgritti
pang in viile mangstiriT Suceviti... EU, Chiriiacil raze,
m'amil tamplatii.)

9. 28 Ianuar 7274 (1766). cNastasie, fata lui Iona Pu§cg),

vinde (Sfintii Sale parintelui arhimandrituluT chirii Procopie,
egumen[uluT de la sfgnta manastire Galata), 2h/2pogoane da
Cruce-de-glos) §i 1/2 pogon (vita tanarg), pentru 83 de lel
in ban!. tCandu amg vrutii sa vgndu vie a6asta, amil in-
trebatii pe toate rudele §i raze§ii no§tri, §i nime nu s'ag
aflatg sal cumperea, darii Sfintie Sa ag cumpgratg, fiindu
ca este algture cu vie Sfiintii Sale ce ail fostg cumpgratg
maT nainte, de la Stratulatil fiëoruhl ëubotariuluT, §i de alta
parte merge algture cu ulita ce mare..., iarii de spre soare-
rgsare sa hotgre§te cu ulita ce mare,. ce merge la Cruce-
de-susti... S'aii tamplatg multi oamenT, batrani §i tinerT,
xlze§i §i streinl... long Pu§ca, tatulii Nastasii, Costanting
Pu§ca, unchiuld eI, long zetti Pu§ca, long' CTubotariulg, Ra-
dull CiobotarT, Carste Moldovang, ograda§ii, marturd, Gri-
gora§d Ciobotarii, Stratulatti Clubotard, Ionita chelariu
SturzaT ; marturil diiaconuld Lupulg' m'amti iscalitii, frate
Nastasii. i eg, diiaconulii sang Anghelii, amg scrisg.) Iscg-
le§te §1 arhiniandritul, grece§te.

1 0. 22 Iunie 1772. impartire de TiganT innaintea Hatma-

nuluT Vasile Razu. Pomenit t Cupariuld Ionitg Canant».

i T. ludecatg din 16 Novembre 1775. Se pomene§te o cdo-

vada ding veleatii 7215 [1706], Sapt. 12, a IriniT Logofetesal,
giupaneasa luT Ghiorghita SeptelicT Logft., carea scrii ca ail
data zgstri fiicil sale, Tofanel Camingroai, pe Samionü Ti-
ganul).

12. 28 Mart 1793. Mihail Constandin Sutu da luT Ionitg Ba.-

264 DOCUMENTE AMESTECATE

sotg biv Vel Ban sarcina de impgrtire de TiganT intre edum-

nei Pah. Safta, a rgpousatulul Pah. Costandinil Canant),, si
<Intre ceialalt1 frat1 al sli, anume d-luI Bang Iordachi Ca-
nand §i Iftemei Canant), caluggrii,.

13. 22 Ianuar 1804. <Nastasg Haidgrii, cu sotulil meg Anas-

tasie,, vinde cluI Gheorghe Samanuld §i sotuluI sag Fgsgna
(sit) o casg, cu glumgtate de pogong vie roditoare, o firtg
Mar g. ci iaste pe mosie sfinteI mangstirl Socola, algture cu
viia dumisale SpAtariuluI.Ioang Canant), pe dinil glosii,
intre drumurl, cu acestil pretil L 52 de ler polg,. Nu plAte§te
tot. <Pe urmg, ducandu-sg oameniI, §i lgsgndu casa pustii,
ag ingrädit-o dumnealul Spatariulg Ing vie dumisale, fiindu
pustii. Acum, aflind pe Frgsina, sg dea restul de 10 lei.

14. C. i800. Nume de Tiganl : Roman, Ursa, *tefana, Lu-

chiana, Mincung, Gheiorghi negutitorulii, Toder Clolac,
Istritoe, Toderti Buell!.
 XXI.

INSEMNAREA UNOR MOII BASARABENE 1

ScrisorI pe pArt1 dind mo§ie Ro§canil, de iangA Negre§t1,

TAnutuld Orheitilul.
1804 ) Una zapisd de la Stihi Iordachi ablgeriulii,
Aprilie 15. prind care vinde parte sa dial mo§ie Ro§canil,
dind batranu Stegarl, la TAnutuld Orheiulul,
pe BAcu, ce sk rAzA§e§ti cu mo§ie Negre§til,
rAposatulul Spat. Ioanü Canant), ind pretd
dreptd ro8 lel, §i, pentru alte faced de bini
6-ad avutti de la raposatuld, i-ad facutil danie
casa lul, i vie §i livada, ce sA el pe mo§ie
Ro§canil.
1804 } Alta zapisii de la Iordachi sAnd preotil IonitA
Avgust 19. Erhand, i de la Iona Anil Efrima Erhand, §i
de la Iustina, fata lur Galantond Erhand, d'in-
preunA cu sotuld el Gheorghi Zugravd, prind
care vAndil raposatulur Spat. Ioand Canary!) a
patra parte dial totd trupuld mosiel Ro§canil,
cu tom-tall ate optd lel pe stAnjAnuld gos-
podil, luindd atuncl innainte banil deplind pe
doai sute cinclzAcl stAnjAnl, §i, la mAsurAtoare
mo§ieT, cAti stanjAnt vord e§i mal multd, sl-I
plAtiascA totil cAte optd lel, indatorindu-se el

I Colec;ia C. Crupenschit
 266 INSEMNAREA UNOR MO§II BASARABENE

a o hotura §i a o salpi, sl o de ldmurita,

curatd.
I 8o5 1 Altti zapis5 de la Vasile sAn5 Moisa Cher-
Dechemv. 12. 1 divarA, prin5 care sa invoe§ti cu rdposatul5
Spat. Ioan5 Canarth ca sd-1 de toate pArtile
luI ce are in mo§ie Ro§canil, §i, nefiind5
a1es1 §i hotdrAte, a5 luatti atunce innainte
473 lel, In tril rAnduri (precum5 sa vddd
prind zapis5), §i, dupà cell va alegi §i va
hotgra pgrtile lig de o parte de alt1 rAzg.§1,
at1 stAnjgnI vorti e§i atunce, sl va curma
§i pretulti, §i sà va faci §i zapisul5 celti de
vänzare de istovti.

Scrisor1 pe ptirt1 dial mo§ie Petricanil.

1798 } Und zapisu de la Ion5, fi6oru1ti lul Toa-
SAptemv. i8. der5 TavAlucii, §i de la Vasale, §i Nastasie,
nepot1 de sorA lur Tgaderd TAvAluc5, prind
care \rancid ráposatulu1 Spat. Ioand Canan6
364 stAnjdn1 dind mo§ie Petricanil, cu ho-
tdrätti pretii ate cind le1 stAnjAnulii, luin-
du-0 §i tot1 bang deplinu.
1798 Alta zapisti de la Neculat TAvAlAcu, prin5
Dechemv. care vinde rAposatultil Spat. toatd parte sa
2 I.}
din(' movie Petricanil, cite tril lel stänjdnul5.
1709 Altd zapisd de la Grigora§d Nasoia, prinu
Decheinv. -30. } care vinde rdposatuluI Spat. 25 stAnjn1 dind
mo§ie PetricaniI, dial bAtránulti GäliatA, cu
hotarAtii pret5, ate treI pold le! stAnjAnuld.
Aceste §asl zapisd li-amti priimitd de la casa rAposatulut
Spat. Ioan5 Canan6 .spre dezbatire pgrtiloru dinti numitile
mo§I1, inputernicitd prin5 scrisoare de vechilenie ce mi-a5
dat5, pe lAngA care, spre a me pliroforie de curgire prici-
nilord, mi-ad ma1 data §i alte de la numitil vAnzAtorr, insd
unuld Mil letti, §i altuld dinti 1803, Octomv. 0, §i doai dinii
1804, Oct. 20, §i alti cincile din5 i8o3, Noemv. 22, cuprin-
 INSEMNAREA UNOR MOO BASARABENE 267

atoare de arvone §i tocmele, §i o scrisoare a Poste[lnicu-

lul] Gavrild Terinte, dinu 1801 Noemv. i r. $i, dezbAtàndu-se
pdrtile de mo§II inpreunA cd dOcumenturile ce sal vord mal
adaoge, s4 aibu a le intoarci la casä, §i SA-rnI priimescii
sinetuld acesta. 1818, Mart 5.
1814 Una sanetii pentru cinci sute optzad le! ci
Fevr. 2 I . I ad ramasii sA dei Iona SAchira§d din a stanga
Prutuluf, pentru §asa suflete de Tigani ci- ad
cumparatil cumnatuld WI Costandachi Starpu.
Alexandru Polcov[niculd].
 XXII.

UN PROCES ,AL LUI IOAN SANDU STURZA-VODA

CA MAZIL 1.

Spravca
in pretentia fostulul Domnd Ioand Sturza cu clironornif
raposatului Logofatd Iordachi Rosa pentru
nivte documenturi.
Pomenituld Domnd, prind jaloba ce ad pornit la 25 Mart
anuld curgatorI, a5 at-Mat pentru scrisorile moviel Cripicail,
ce i s'aü dat zastri de pe sotie Mali Sale II §1 pe care, in
urrna, dup l. ce ad intrat epitrop pomenituld' Logofat Rosa
pe averea a dol surorI a sotii Innaltimil Sale, i li-ad luat,
supt fagaluinta ca sa scoata côpil de pe dansale si sa. i le
intoarca ; insa, neurrnand fagaduintii acevtie, pan' acumii
nu i li-ad intors.
Dina cari pricina, pe langa osabite inpresurari dintre
megie§1, i s'ard fi luat §i a tria parte dind movie a6asta in
folosulii acelord doi cumnate a Innaltimil Sale, epitropifsite
de dumnealur Logofatul Roset, facand cerere pomenituld
Domnd ca, prind giudecata, sa afle punere la cale, iard,
pan' atunce, dumnealul Visterniculd NeculaT Rosa ori sa
nu sa departeze piste hotar, sad sail lasa vechild in pri-
cilia. Pe care jaloba, prind rezalutie domnasca, poroncin-
du-sa ca sä sa facia legiuita punere la cale prind loculd
1 Colectia C. Crupenschi.
2 Ecaterina Roset.
 UN PROCES IlL Lill IOAN SANDU STURZA-VODi CA MAZIL 20

compitent, §i,pe acest temei0,recomenduindu-sä giudeatorieT

de Ia.§1, a5asta, la i i Apr. anul5 curgatorr, ail facut cunoscut
pArtilor in pricinä ca in vade de zece zile O. sl infato§t2e
prin5 vechill.
La 15 aceia§r lurid Apr. ail dat rasp'uns clironomii rApo-
satulurLogoat Räznovanulil c5. nick) §tiint5 de asämine
documenturl nu ail §i cä, pricina fiind de 50 aril, dupà le-
giuire pravilelor, urmiaza a fi sansl, du$ cari inpregiu-
rani chemare giudeatorieT, dumnealor o cunosc5 inprotiva
pravilelor §i a ReglementuluT.
Si pentru orIce curs ar da giudeatorie dumnealor pro-
testäluescil pe innaltul nume. Asupra cgruT r5spuns giude-
catoriia, la 20 aceia§T lull! April, ad acut cunoscut fostuluT
Domn ca pan' in To zile sä infato§Aza dovezi prin5 vechi-
luta ce are, cad la urmare dim"' protiva giudecAtoriia va
inchidi. delca pe temeiula artic. 291 dint!' Reglement'''. La
22) tot Aceia.§1 lunT, s'aii adresarisit fostul5 Domnil de iz-
noava cAtra giud., ceränd a sä da curs pricinil, iar, la dinti
inpotriva urmari, and giud. ar luoa in bagare de sama
propunerile paratilor prinil care sa departiaza de infato§are,
protestalue§te, fiindca dumnealut n'ar pute sl sa departeza,
in vreme and iaste dovedit vicle§ugulii urmat de aposatul
Logoat catra sora sa. Care acestil adres s'ail inpArtl§it pa-
ratilor la 8 Maid anulti curgAtorT. La To aceia§1 luni Maiti
dumnealor parata aii raspuns giudecatorii, intre altile, cl
sa märginescil pe pravill §1 pe Reglementil §i pe acelia§T
temeiurT cer a sä inchee socotinta dupa instructii, protesta-
luind pentru orlce Aire dinii forme s'ar inampla a faci.
Asupra cArue raspuns s'ail scris de iznoavii fostului Domn5
Sturza, la 14 a aceia% luni, ca 81 triimatä vechilii cu do-
vezile pan' in vade de 5 zile; la care vade pentru a n'ati
urmat a sa infato§a vechilul5, giud. ail regularisit ca pe de
o parte sa cei dezIegarl pravilice§t1 de la iuriscultI (sic), iar
pe de alta ail mal insämnaf o vade de 3 zile fostului Domn5
spre intato§are vechilulul cu dovezile. La 20 a acee§T qunT
Mai5 (innainte vadeleT ace§tii de pi urrn5.), vechilul5 fos-
tulut Domini ail dat jaloba giudecatoriiT, insamnand ca, spre
 2/0 UN PROCES AL LUt MAN SANDU STURLA-V0DX CA At AilL

a sg incredinta ia pentru netrecere paragrafief, sa sä intrebi

pe dumnealui Logofatulii Dimitrie Sturza §i alte patru feta
calif ar fi §tiind de cercetaria ace§tif pricini in vremea
Domnii luf Scarlat Calimahil §1 a s'ar fi inchiet §i anafora,
insa nu sA §tie unde ar fi aceia. Pe cari jaloba urmiaza re-
zalutie giudeatorii ding 26 acie§1 lunI Maid, a, de vremi
ce pretendatoruld Dommi nu are dovezi, apoi, spre a sa
pute inchie santentie giudecatoriasa, O. sa cei dezlegare
praveli6asca, de poate Innaltime Sa a sa folosa in trecere
paragrafiel numai cu marturiT de pe la feta, and pricina
sa gäsa§te invechita de 50 ani. Care cerere, de au §i facut-o
iurisconsultului Caminar Flehtenmaher, insa dumnealui aii
raspuns, la 31 aceia§! lunI Maiii, a nu poate da ding slujba
cerluta dezlegare, fiindca mai in urma tot dumnealui iaste
indatorit a faci §i criticarisiri pentru apelatie lor, de Arita
nimerite sail nu, §i pe acest raspuns giud. ati pusii rezalutie
ca sa sa alatureze la dela..
La 1 Iuni ad adaos protest vechiluld fostului Domng
Sturza, pentru a giud. n'ati pusg in lucrare cerere sa de
mai innainte intru adunare de §tiinti de la dumnealui Lo-
gofatuhl Dimitrie Sturza §1 alte feta ; pe care protest art pusti
rezalutie ca sa fie in videri la tratatie pricinii. La 2 aceia§i
lull! Iunii fostuld Domng Sturza ad dat jaloba Logofetiel,
at-MA.11d a, la infato§are ce ag avut vechiluld Innaltimi1 Sale
cu vechilulti paratilorg clironomi, ag vazut ding partea unora
ding dIenurile giud. a urmiaza abater! ding forme §i calcari
de pravile. Pentru ca, unde urmiaza vicle§ugu, titlu paragrafier
nu iaste,Mand cerere a sä pune la cale pazire pravilelord §i
departare de la tratatie a dumisale Comis. Vasile Carpg,
ce iaste apropietu rtidenie cu vechilulg paratilorii, pe care
jaloba urmiaza rezalutie giudeatoriei, fiind statornicitil
dui:a Reglementg ca Ina cercet5rile protasurilor ci infra la
iale, sl aibä de pravatil legile §i formele, iar, abater! ding
iale fiind o prevaricatie, Logofetie, cu triimitire jalobii ace--
tie, propune giud. de Ia§1 ca nu amintire deat intru toate
potrivit rostirif legilor §1 a formilor, cercetand cu adincime
§i socotinta, sit inchei a sa giudeatoriasa hoturare, Para
 DN PhOCSS AL LUi 1OAN SANDU STURZA-VODX CA MAUL 2/1

partinitoare plecare la inpregiurarile Aptuirii a unie sail a

cielante dinü part!, dar nici icgpand ding vedere ce ur-
miaza.
Iar giud. aü rezolarisit, la 4 a ace! luni Iuni, ca sa fie in
videre cerire a6asta, intru intocmai urmare a rezalutii Lo-
gofetieT.
La 6 a acie§! lunT Iuni, sa gasa§te in dela o inscriire, ca
in chipil de rezglutie (neiscalita insa de niciunul5 dinii ma-
dularile giud.), cuprinzatoare cä s'a5 luat in tratatie pricina
§i s'ad incredintat giud. ca. fostulil Domn5 nu are nicio
dovada pentru rapire documenturilor,
ApoT, pe temeiurile articurilor 290, 291 §i 318 dinti Re-
glement, §i a § 1935 §1 1949 din5 Condica Tavila, in aëasta
pricina, chiar §i documentur! de -va fi ingto§at, iarg.§I in-
vechita fiind de 5o ani, iaste supusa paragrafiel, §1 pe ni§te
asamine temeiur! giud. face inchiiare cà nu sa poate da
curs giudecatorescA ace§tii pretend!, fiind stansa de para-
grafie, (Masta rezalude, precum5 nu iasti iscalita, nu sa
§tie de iaste trecuta in condica practicalilor.)
Inprotiva lucrarilor aratafe a giud., prin5 protestulti dat
acumii de dumnealuI Spatariul Dan (?), sä cuprinde a incre-
dintatorul5 dumisale, de §i aü protestaluit cursulti ce au
dat giud. inprotiva articurilorii 290 §i 291 dinti Reglementil,
dar, spre a nu da prilej5 giud. de a invalul drepturili ce
a5, cu legiuita vechilime, s'a5' infato§at la 30 Mai, cand,
1uand5 in tratatie reclamatie documenturilor, aü gasit-o ne-
stanjanita de vre un5 document5, i, pentru ca n'ati gasit
giud. niclo materialnica pricinä de a invinovati pe pomenitir
clironomi, aü socotit ca sä nu dei nick> hotarare pan' a nu
insamna dreptatile ce au, §i, a§a, dumnealuf Spatarul Dan,
atat in pricina a6asta, cat §i in ceelanta a died (fiind intr'o
jaloba amandou cuprinsg), protestaluind Waffle de forme
a giud., insamniaza ca, dupa asdmine in ivald asuprir! a
clironomilorii, nu-la iarta maT multü putinta a sa mai infa-
to§a la ace giudecatoria.
 XXIII.

AVEREA DE PAMiNTURI A STIRCESTILOR.

Mo§iile lilt Vasa le Starce,

Alesa de spre alte parp prina ispisocu Domniit Sale Cos-
tandinil Neculat-Voda, dial Veleta 7242 [1734], Fey. 20, qi
inpartite prina Cartea Domniii Sale, proa. de Sandu Sturze
Vela Vornica, dinil veleta 7242 [=1733], Dichv. 20, pe fiaorii
lul Vasa le Striraa, anume Patra§canil §i Satta, Iona §i 5tefana
Starpu, dandu-sa partea Starpulut cu gludecata Domniif
Sale sa-lii clironomisasca nepotil hit, figorii lut Ioand Starce,
dara alte rudenit sail datornict sa n'aiM treaba cu partile
Starpului, dui:4 cuma pre largu adivereazi aceste dot carp
gospoda mat susii numite cu veletula lora. Cumil s'aii in-
parPtil §i s'ail §i stapanitil 43 de ant, tara pricing., dupa
puterea inpartalilora.
Cartea lut Ionii §i a lui. 5tefana Stärpula, care s'ail inpartitti
pe 6 fiaort a lilt Ionil 8tdrëa, cumil sa arata Ina gtosil,
anume :
Part! de mo§ie :
A patra parte de Bere§tt lilt Vasale Star6a.
A patra parte de Zvori§te, Binal.
A patra parte de 5arbane§tl, Irinit, §i o parte Ilincal.
Dina Parste§tt Inca i s'ail data, pentru cheltuiala ce ail
facutil barbaSul el, Bontg§il, pentru jalogitura Popenilora,
care s'aa pusti la inpartala,
 AVED.EA DE PXM1NTUR1 A sThicEptuat 273

A opta parte de Zvoriste, SandiI, inumiT $at[rariu1uT1

Petri! Chescu.
A patra parte de TrebujAnT, CatrineT Necsoi.
A patra parte de $ArbAnestI, SaftiT, dint' care sA trage
Pitariuld Cliamintiuol (sic!). (Facd unti satil Intregii si till
ate a optu pArtT de sat, ce sA aflA astazi Ind stApAnire
clironomilord, si stApAnescil tot!, dupA clironomie, cu pu-
terea inpArtAli! Domnill Sale Costandind-VodA.)

La clironomiT luT Iona StAra., ce clironomisAscd §i pe ste-

fanii StArpu, dupà puterea, cArtir de giudecatA :
Pohl sat $ArbAnestiT otil Tinutil Boto§ani! i Apa.
A patra parte de BerestI otil Tinutii Sucevii.
A patra parte de Zvori§te otil Tinutil SuceviT.
(Una sat Intregti face, §i lipsAsti dind inpArtalA giurnAtate
dint a patra parte ce ad fostii partea Ehnen. hotArAtä prind
InpArtalA DomniiT Sale Costandinti NeculaT-VodA §i data
zAstre Mariil $Aptelicioi, dial care sA trage. $Apteliciii Io-
nitA §i Necular.)

Partea lilt Patrascanii §i a SaftiT, fieoriI lul VasAle

StArëa :
GiumAtate de sat de $ArbAnest1.
A patra parte de BerestI.
A patra parte dind PopenT.
A patra parte dind TrebujAni.
A opta parte de Zvori§te.
Und sat intregd §i tri! ate a opta pArtI de sat.
De o potrivA si intocma o parte cu alta.
La clironomiT lul Patrascu si a SaftiT, suroril sale :
A patra parte de BerestI, la Tinutuld Sucevii.
Poll sat $ArbAnestI &nil Tinutuld BotosAnilord.
A patra parte de Popeni.
A patra parte de Zvoriste, insàl cu giumAtate de a patra
parte ce ad luoat-o de la SAptelice§t! fArA dreptate, el unde
Vol. XXI 18
274 AN ERE& DE Pi MitITT3111 A STiRCEFrILOD

ave el numal a opta parte de Zvori§te, acmii sg stApAne§ti

a patra parte.
Unil sat intregil face §i a patra parte §i trece maT multil
!nil partea lord ace giumgtate de a patra parte ce ai lu-
oat-o de la Saptilice§tT cu strgmbätate.

Dind care indestulil sg dovede§ti cu cu strAmbatate i cu

gre§alà s'ail luoat de la noT, Saptilice§til, ace giumAtate de
a patra parte de Zvori§te cu giudecata dinti 1787, Iule 27,
ce s'au giudecatil frate-med Neculal §apte anT §i cu Petru
Che§culd, cumpargtoriuld. Intal cg trece aëastg a opta parte
maT multü ind partea clironomilorii Jul Patra§cu §i a Saftil
piste inpArtalg, §i clironomiord lul Iona Stgre'a le lipsti§ti
dinii inpgrtalg a6ast a. giumAtate de a patra parte, §i, de
aril fi lipsit de la tru§ii-§asg fratil, fidoril luf Ionil StArce,
dupg analoghie eramil mal puinu pgguba§l, iaru cu urmgrile
Satr. Petrea Che§cu sAntil pAguba§il numal eti in giumatate
dinil
.
zgstrea maicii mele. i unde aye dupg inpartalg cli-
ronorniI Saftif §i a lit! Patra§cu numal a opta parte dinii
Zvori§te, §i moa§g-mea Ilinca a patra parte, care ad dat-o
zastre maiciT mele $Aptelidoi, amil ramasii noT cu a opta
parte §i eT cu a patra parte, vAnzindil clironomir lul Pa-
tra§cu §i a Saftil Satr. Petrea Che§cu de doai orT ace a
opta parte. Insg odatg fidoril luT Cerchezii, ce sg tragii dind
Safta, §i odata clironomil Jul Patra§cand, vicliny fiindil §i
vanzatoril §i cumpargtoriulii, §i la anuld 1787, Noemv., juindu
hotarnici pe dumnealul Spatarulti loanu Cananou, fiindil Pa-
harnicil, §i pe rAposatuld Band Iordachi Cananoti, ca sg-I
hotgrascl partile sale dinil Zvori§te, dumnealoril au pusil
temeiti pe zapisgle Satr. Petrea Che§cu, de cumpäräturg ce
ave de la clironomil lul Patra§cu §i a Saftil, §i ni-ail luoat
mo§iia, dandu-1 §i mgrturie hotarnicg. Si, viindil ait% la Di-
vanil in giudecatg raposatulu Irate-meti, giudecata Divanulul
inca all pusti temeid pe hotarnica, §i noT sAnternu pAguba§f
de giumatate zgstrea maiciI noastre.
Pentru care cu lacramT màl rogil luminatuluT Divand sa
cercetezi cu amaruntuld, atatil inpigrtala Domniil Sale Cos-
 AVEDEA DE PAMiNTURT A. STIRCE§111,011 2715

tandinu Neculai-Vodg, cAtil si cartea de giudecatà dinil ve-

letu 1787, ca sà sg poatà pliroforisi lurninatuld Divanil cal
deosgbire are noima artii de giudecatg de hoar-Area Or-
tilorti dornnesti de inpartalg, ca sg potil si eti, ticglosulti,
de a-n-ii afla dreptatea si sà nu rgrngiti isterisitil de zgstrea
maiciT mele, cad vicleniia si lAcomiia a Satr. Chescu 1-aU
sglitil a cumpgra de doai orT, vrgridil sg-i dizrAdkinezi
dinti strAmosasca mostenire si sg cuprindg toatg Zvoristea
supt a sa stApgnire cu felti de fela de chipuri mestesugite,
cd n'ail fostil Satr. Chescu atatil de prostil, cAtil sg sä ama-
giascà de vgragtori, mai alesti avAndii toate scrisorile si
int:dr-Wile niamului in rrigna sa.

Mosii a lui Vasgle Starea ce nu sg. sta.pgrieste :

Giumgtate de sat de Trebufgni, in Tinutulti Esului, pe
apa Ciuhurului, dinu care a patra parte la inpArtala Dom-
niii Sale Costandinti Neculai-Vothi s'ati venit in partea Ca-
trinii, fetii lui Ionil Stdr6a, ce ail tinut-o Necsoia, iarti a
patra parte ad rgmasil clironomilorti lui PAtras,cu s'i a Saftii,
bezil o a patra parte ce aU cumpgrat-o unil Mihalache
Chescu de la Toaderil Cuza Post.
Si, flindcg. ace Catrina Necsoi n'ad avutU clironomi dupg
moartea sa, Costandinu Chescu ail dat mgnästirii Goliii
danie giumgtate de sat de Trebujgni, insg a patra parte a
Catrinii Necsoi, a patra parte cumpgrAtura a tAtgni-sail, a
lui Mihglachi Chescu, bezU a patra parte de satulti Trebu-
jAnii ce sg. cuvini clironomilorti lui Patrascand si a Saftii,
si cu pricina daniii si a mistuirii scrisorilorU care nu s'ati
stiutil de nearnuri, fiindil scrisorile la sat. Ilii Crgstea, cli-
ronornu lui Mihalache Chescu, nicl mAngstirit (sir) Goliia
n'ail stapAnitd cu puterea daniii pArtile ce i-ati dat danie,
nici clironomii lui Patrascanu si a Sattii nu s'ati stgpAnitil
partea lora.
Arna, dupà putearea cdrtii gospodd de stApAnire ce s'aii
dat niarnului stgrcesc asupra mosiii TrebujAnilorti, aU cliro-
nornii lui Patrascu §1 a Saftii s.1.-§I e a patra parte ce ad
fostil a lorU, si toti clironomiT lui Ionii Stärea ce voril fi
276 AVEREA DE PAMINTUR1 A STiRCETTILOh

mar aproape rudenie Catrinil ail sä clironomisascg. a patra

parte de TrebujAnr ce all fostu a Catrinir, hotarlta prind
inpArtall. lard pentru a. patra parte de TrebujAnr, ce a5
cumpárat-o Mihälachi Chescu cu protnnisirea niamulur star-
cesc5, räing.ni sd hoWascA luminatul5 Divan5 de sg, cuvini
sl intre toate nearnurile intr'ace cumpäratura, intorcand5
din5 banir cumpthlturir dupA analoghii sail nu.
 XXIV.

UN ACT PRIVITOR LA VECHEA NOASTRA 0*TIRE.

Copie.
Adica eu Ilii, Chihaia la Capt. Turculti, scrid §i rnartu-
risascil cu acestil zapisil pecurnti mi-aii fostil datoril Irimiia
C1ocar1ii cu do1 Ca! ; dec1 ea amil graitil Marii Sale lu1 An-
toni Voda. Marie Sa mi-ati facutil carte Marii Sale la Car-
ligti Vorniculii, unde va gasi rarna§ita lig, ca sa-§1 pliniasca.
Ail mersu la cumnata-sa, la Comisoae lig Toaderil CIocarlii,
§i ad gasitil unti cald rama§ita. Calulti s'ail prilejitil in Tara
Munteniasca, la unu cuconil a Comisoai, §i s'ail ma! aflat
§i o Tiganca, fata lu1 Marco Tiganu, anurne Frasina, ce
i-ail fostii lig danii de la matu§a-sa Tabartoai Comisoai : ne-
avandil ce faci, i-ail dat ace Tiganca, pe Fräsina, fata lig
Marcu Tiganulut, cari esti dupg Vasili, Tiganu dumisale
Pah. Costandinu, §i i-au facutti §i zapisti sa fii volnicil sa-lil
§i vänza cur a plati. EU amil scosti la vanzari cu zapisulil
ce ail facutd. CIocarlii, §i a denainte lig Costandinti Arapu,
§i Grigora§cu Carligti Vorniculil de Poarta. §i lui *tefanii
Camara§ti, §1 a lig Gavrilti Patrau, §1 Savinti, sluga luf CM-
carlii, §i Oatulti de Sacuerg. Dum[nea]lig Costandind Pah.,
daca s'ail prilejitil a6a. Tiganca dupa Tiganuld dumisali,
dupa Vasili fieord' Gorcil, mi-ail dat unu calti dreptil ai.'.a
Tigancg cari sa scriia ma1 susti, §i caluld s'ati pretaluitti
dreptd cincizad lel. Ded durnineaPul ail platitu Tiganca ca sa
fii dumisali §i fidorif Tigancif, §ii sa.-§1 facg dum[neajlig O. dresa
278 UN ACT PRIVITOR LA VECHEA NOASTRi ()FIRE

domne§tt. Si la aeastA tocmald s'au prilejitu aid §i Costandinu

Arapul5, §i Dumitra§co sin5 Pintelet de Harlice§tI, §i Du-
mitra§co sing Grigori otii Tatomere§tt, §i Ion5 ficorulil popii
de Gtoita (?), §i Taculd nth Grozd§tit §i multt oament bunt
cari s'a.5 prilejitti inteacastä tocmald. Si not, vdzindil a lord
tocmall, §i plata p1aind5, amil §i not fácutu acesta zapis5, ca
sa fii dum[isal]i de credinte. Si, pentru credinta, amii iscglit5
§i ni-am5 push' degitile, ca s fii de credintd. i &I, Vasali
Värnav5, amil scrim. InsA, de s'a mat acolisi cineva, sA-§1
caute din5 fieorit lid Marcu Tiganulut, c'ail avut5 §apte
fi6ort acelii Tiganii. Ca 81 sA §tii. Pi c6 adevaratd credinta
santti isalitt : Ilii Chihaia, i Costanding Arapu, i Dumitra§cu
de Harlice§tt, i Vasile VArnavii. Ionu.
Dumitra§co.
UNELTIRI DE OPOSITIE MOLDOVENEASCA IN 1827 '.

Nor Ioanu Sandu Sturza Voevoda, cu mila lur Dumnezad

Dornnu Tani! Moldavvier.
Cinstip credineost boerir Dornnier Mele, dumv. Vornici
de Botosani, sanatate. Fiindca, du/à stiintile ce ail luoat
Domniia Me, fratir Manolestr, ce sa poreclescu si Varlaamil,
aril fi rasuflindd telurr de vorbe neincuviintate si bärfitoari
Mie si asupra Stapfnirer, fncitu fapta lord urmiaza a g giu-
decatà praviliceste si supu0 unef gspre urgir, dard Dornniia
Me, trecandu-o acumil cu viderea, poroncirnii dumv. ca O.
le aratatI sa sa parasasca nurnar decit cu totuld de adasti
presararr de voroavi neertati 0 fara cuviinta. Cacr, daca si
dupg acasta vomu luoa asamine stiinta, cu hotarire ad a
sa supune urgier ce cere urita lord fapta. Vet! face cunos-
cutil si negustorilord dinil aceld tirg5, aratindu-le si poron-
cindu-le ca la nicluna dind trebuintile obstestr a tirgulur,
de vre-o epitropie sau altile asamine, sa nu fie primitr,
nicr ascultatr intru citii de putind de a sa mar amesteca.
Dar nicr de catra durnv. sa sa intrebuintaze la ceva de
asamine ; caci, intru inprotiva urmare, 0 dumv. §i neguti-
torir urmiaza a fi invinovatiti '827, Iulie 24.
[Pe V-o 1 Velu Vist.
Pentru osabita pricing..
(Adresa :) Cinstitr, crediaosr boerif Domnier Mele, dumv.
Vornicr de Botosanr, sanatate. Botosanr.

1 Colectia d-lui C. Crupenschi,

 XXVI.

0 DANIE A LUI RADU MIHNEA PENTRU MANASTIREA

SF. SAVA DIN IA*I1,

Nol (sic) Raduld Voevodd, bojiid rnilostiid gospodarii zemli

moldavscot. Adecd Domniia Mia m'amd milostivitil §i amil
data si amd miluitil svdnta mdndstire ce sd grdiaste Sleet
Sava, ce iaste metohd sventel mAn1stir1 de la Ierusalimd,
cu und satii ce sä chearnd MärzestiT, la Tänutuld Esi lord,
ce aceld satii maT dint"' nainte vreame ad fostd a lul Ord§ii,
ce ad fostii Hetmantl, si dupd aceaia ad ca.dzutil de ad fostd
dreptd domnescu. DecT, ca sl 1j.e de la Domniia Mea dare
si miluire sventel mandstirI, cu totti venitulii, s'a hie de
hranä, §i altil nirne sA nu sA arneastece innaintea cartit
Domnii Meale; i nam ne Mc:lea
Dumitra§cu *tefand Veld Logoatii.
U Iasii, 7132 [I624], Iulie 9.
Samd gospodind veleahl.
t Sava.
(Pecete ruptd.)
[Pe V-o d Mdrze§tiT, la IasT.

I Colectia C. Crupenschi.
 XXVII.

0 HOTAR1RE A LUI GASPAR-VODA PENTRU

HATMANUL SEPTELICI SI URMASII LUI ARBURE '.

Suretil de pe ispisocu vechid pe sgrbie de la Gawarg

Voevodil, scrisii de Pavelg Mitrofanii, in Ia§I, ding leatg
7128 [1624 Aprilie 12.
In§tiintarea facemii pring acasta cartea noastra tuturoril
ell! voril cduta asupra ei, stla o voru auzi citindu-se, pre-
curnii ag venitg lnnaintea noastrà §1 innaintea boeriloyil
no§tri a MoldoveI, a marI §i a mid, giupiniasa Tofana ii
soru-sa Zamfira, fetile MArical, §i vara lord Nastasiia, fata
OdochiiI, nepoatelea Lucn Arburea, Portariulii SuceviI, §i
ni s'aii jgluitil cu marea jaloba. cd., Inil vremea de maI in-
naintea, Ind zilelea lig Ieremiia Voevodii, ail avutil mare
asuprialà §i strambätatua de cgtrA Gheorghie Mitropolitulii,
cl le-ail luatil unil satii, anumea Solca, ce-I ing Tinutulii
SuceviI, ail voia lord, §i 1-aii fostii datil mdristirit sale,
SucevitiI; iarg giupineseloru le-ail fostg data altil satil,
anumea stAnileol, ding Tinutulii Hotinuluf, §i le-aii maI
adaosii §1 treI sute de galbent ufigure§tI. lard, candil ag
fostil, dupI aceia, ing zililea luI Stefang Voevodii Tom§e,
andil ail Inceputil a-0 zidi a sa mAndstirea ce sä nume§te
Solca, elil ail luatg acelg satil, anumea Solca, de la ma-
nAstirea SucevitiI, cumil §i celalaltg satii, Stgnile§tiI, iara§I
1-ag luatii de la maI susii numitilea giupinese, §i, apoI, sa-
1 Coleetia C. Crupenschi.
282 0 HOTAR1RE A LUT GA§PAR-VODX PENTRU URNIAqa LUI ARBORE

tultiaSolca 1-au data mAnAstirii sale, Soleil, si Suceviteniloru

le-au datU satulu Stiniietir, i Inc le-aU mai datu si trei
sute de galbeni unguresti, de s'au cumpAratu pe banii aciia
o viia de la Cotnara, §'avea sA de §i acestorti mi susu
numiteloril giupinese altll satU, dreptu satul StdnilestiT,
darU n'au apucat a le da, pentru c Inü grabA i s'ati In-
tAmplatil a e§i dinti Domniia, precumil au mArturisitii in-
naintea noastrA toti pArintir §i rugAtorii nostri Vlddicii, chira
Anastasie CrArncovici, MitropolitlI Sucevii, si chiril Atha-
nasie, episcopu Romanului, §i chiru Efrem, episcopti RadA-
utului, si chiru Mitrofanii, episcopulu Husului, si alti tog
boerii Moldover, marl i mid, tot! au mArturisitu innaintea
noastrA precumU cL Stefand Voevoda ave si de giupine-
seloril acestora unll satu dreptil sattlu Stni1etil, i n'au
apucatu s't le de. Dec! Domniia Mea, cu totu Sfatula nos-
tru, vAzindU cA nu li s'au datu nimicA giupAneseloru aces-
tora dreptu satulu Stani1etil, amll poroncitu Domniia Mea
rugAtorilord nostri, cllugarilorU de la rndnIstirea So lca, sA
sA invoiascl cu `giupinesele acelea, ori sa le intoarcl satulii
Solca, cl ase s'aU aflatil cu dreptulu din pravila. Dreptu
aceia si rugAtorii nostri, cAlugArii de la Solca, s'au invoitu
de a lora buna-voe i all datu acestoru mai susil numitelorti
giupinese unu satu, anumea (scoasA tincusl dinu ispisocu,
daru sA cunoaste cl-su lubAne§tii), ce sàntli mu Tinutulu
Dorohoiului, pentru satulu Solca, cari acestu satu (scoasA
tincusa) a fostii daniia sfintei mAnAstin Solcii de Stefanu
VoevodU. Pentru cA satulu Solca n'au vrutu sl-lu de, fiindu
lAngA sfAnta mAnIstirea, totu intr'unti hotard. Si s'aU invoita
dennaintea noastrA pentru ca de acum innaintea sa nu aibA
a sd mai trage la giudecatA unii pe altii, nici odinioarA,
inii veaci. Dreptu aceia, acestu de mai sus numitti satu,
IubAnestii, si de la Domniia Mea acestoru mai susil numi-
telord giupinese Tofanil si surori-sa Zamfirei §i verh lora
Nastasiii, nepoateloru LucAI Arbure, sA le fie odnä si in-
tAriturl, cu totu venituld. Tijil au venitu innaintea noastrA
si innaintea tuturorii boeriloril nostri a Moldovei, . a mail
§i mid, CrAstAna, giupineasa a rApoosatului Gheorghe, pAr-
 0 HOTARiBE A Lilt GA51U11,001 PENTRU WIMAS,I1 LUF MIDURE 283

alabu de Hotinti 1, §i, de a er buna-voia, de nirne egad,

nici asupritg, 3'a5 vandutil dreptile sale ocini, lesA falci de
vii dinu Cotnariii, dinti dealulii ce sa nume§te (Zlodeioa,
TAlharita, Doruje), §i cu livezi mu capul viiloru, cu crama
§i cu pivnitA de piatra §i cu tiascuri, acelea vh le-au van-
dutil cinstitj i credincosil boeriulut nostru Vasilie ..5eptefici
Hatmanu §i parcAlabu Sucevii, dreptu una miia galbeni
ungure§ti. Dup l. aceia tiju au venitu innaintea noastra
innaintea boeriloru no§tri a Moldovei Marica, giupineasa
rapoosatului Chirita Postelnicti, §i, de a er buna-voia, de
nime salitl, nici asuprita, §'au vAndutu driapta ocina sa §i
cumparAtura, dind diresu de cumparatura ce 1-au avutil
boeriulti ei Chirita Postelnicti 2 de la Constantinti Movila
Voevodii, o sali§te anume Vladenii, de la Turiia, cu Rädiulü-
Buhtii, §i cu hele§teil inil parAulti Turiii §i cu padurea, ce
i-I inu Tinutuhl Ia§uluT, aceia o ail vXndutu cinst. §i credin-
6osti boeriului nostru Vasilie eptiliciü Hatrnanti §i giupinesii
sale Tofanii dreptu patru sute taleri de argintil, §i i-au pla-
titu-I deplinu denaintea noastra §i denaintea Sfatului nostru.
Dreptu aceia, sd-I fie lui §i de la noi uricu, ocina §i inta-
riturA, cu totil venitulti, §i flulora loru, nepotilor, strane-
potiloru, preastrAnepotiloru §i la tow niamulü lord, cine ii
sa va alege mai de aproape, nestrAmutatil, nici odinioarA,
inu veaci. Iarü hotafulii acestorti de mai susil numiteloru
sate, Iubane§tiloril (scoasa tincu§a), suptii codru Dorohoiului,
§i VIAdeniloru, de la Turiia, sâ le fie hotaril dupa a sale
vechile hotarA, pana unde aü apucatu dinii veacu. i spre
acasta este credinta a insurni Domniii Meale de mai susii
numitü Ga§paru Voevodil, §i credinta a tuturoril boeriloril
no§tri a Moldovei, a marI §i mica ; §i, sprea mai mare tlriia
§i intaritura tuturorti acestoru de mai susu scrise, amil po-
toncitil cinst. §i credincosti boeriului nostru Iona§cu Ghian-

1 Cf. memoriul mica Doanina tut, leremia-Voclii, in (Analele Academiel

Romines pe 1910.
2 V. ibid.
284 o noTAninE A LUf GA.VAII-VODI PENTRU U/IMAVI LW AlIBURE

ghea Veld Logftu, sä scrie §i cAtra adevdratd cartea noastrd

a6astd pecetea noastrd sd lege.
Ind ispisoculd celd adevdratti este isedlitil insu§1, cu mina sa :
Nol (sic) Ionic' Gauxvit Voevochl.
De pe sarbie pe limba moldoveniascd ma tältndcitil.
La anuld 1804, Octv. 8.
Polcov. Paveld Debr[ici otd Mitr[opolie].
(Pe V-o :1 Ga§paru Voevociii, dinu leatd 7128, Aprilii 2,
intare§te hit $eptelicid Hat. Iubdne§tif dind Dorohoiu §i
VlddeniI dind Turiia.
 XXVIII.

AVEREA BANULUI IENACHI ViRNAV.

Catagrafie ce dinU luminata porunca Marii Sale luT Vvoda

s'ali facut, di toata averea mi§catoare §i nemi§catoare
a rauposatului boeria Banu Enachi Varnavu.
1825, Ianuari 19,
mai LitenT.
Mo§IT, vil §i alti acareturT a rauposatuluT hoed
Banu Enachi Varnavu.
Mo§ie Litenil dinti Tinutu SucevviT, cu partgli dial
CornT, atat di ba§tina, cat §i curnparati Intl urma, dupa
savar§ire BanuluT Varnavii, de dumnei Baniasa Marioara,
sotie rauposatuluT, cu a§izare. Casa di piatra, cu doi ran-
dud ; pivnitä di piatra, grajdiii, §ura di piatra, supt unU
acoperemant, §i supt dansale cu racherie de piatra. CincT oaf
di piatra supt unti acoperemintU, dog. §urf di lemnu §indi-
lite, doi putud di piatra, ograda di zaplajii, cu poartg di
piatra §i cu trii oaf inpregiuruhl portiT. Doi bisarici di
piatra, cu toati cele trebuineoasg, insa una Ignga ca8g. §i
alta inu cotunula numita Ratunda, arnihdoi cu ograzT di
zaplaja. Hele§teu di pe§ti Ina apa SomuzuluT §i cu moara
cu doi parechi pietri. Alti tril mod tot Intl apa omuzuluT,
cu triT parechT pietri, cu podu irnblatoria pi SaretiU. Doi
crg6me, insa una inu Liteni, §indilita, §i cu pivnitg:di pia-
tra §i ograda inpregiura, §i alta Ina cotunulii nurnit Ratunda,
cu pivnita de lemnu §i acoperitg cu stuhU, §i ograda in-
 286 AVEREA BANULU1 IENACH1 VIBNA

pregiuru. Doi velnita di lemnu, acoperite cu rdgozu. Tra

cosdri, cu unulu sändilit.
Mosie Vercicanil, pisti apa SaretiuluI, rnegiesitd cu Li-
tenil, tot 'MU Tinutu SuceviI, cu o crdem d. pe dinsa, di
lemnu ; cari mosii esti starpd.
Mosie Cà1ugreniI, starpd, inu Tinutu Botosanilorii, cu
tril iazurI marl i cu moard mu apa Jjii, i cu crdernd la
drumula mari, cu casà di odai i cu toate heiurile trebuin-
eoasä.
A patra_ parte dinu mosie Livinii, sterpa, dinü Tinutulti
Dorohoiulul, precumu s. aratd pi planulu di starea a toatd
mosie, cu helesteu Ind parau Dànilenilorti, ce-I zicu Basdu.
Unulil locii di casd Ind BotosanI, Inii mahalaoa Grecenif (?):
Doi dughene, o crdema cu pivnita el di piatrd, supt unti
acoperemAnt, cu grajdid i ogradd di nueli, totti inti Boto-
On!, mu Tärgulu Vitiloru.
Casd di piatrd 'Mu Esl, Intl mahalaoa SantuluI Spiridonti,
la Ulita Muntenilorti, cu grajditi, surd i odur di piatrd §I
cu ograd d. di nueli.
Unulti hanu, o dughiand cu patru oddI i o cdmard, suptU
unu acoperemAntu, cu grajdiU i ogradd di nueli, tijd inu
F.§I, aldturat fiindU locuRi cu a casalorU.
Tril pogoani di vie Intl Tinutu RomanuluI, la Boicenf.
PatruzAcI si opt sufleti Tiganl di vatra Ind doisprizAci
sdlasä, cu Una burlacu sizAtorI pi mosie Litenil, dupd iz-
vodu ce ail dat vatavulti Toader, insd :
Silap. Sulleti.
I 6 tefanu a Pdvdloai cu Tiganca lul, Nastasie, cu
patru copil: Insd dol fieorr si dol feti.
1 6 Vasdli Bucdtariu cu Tiganca luT, Anita, i patru
copii : doI fieorl i doi feti.
I 4 Toma Herariu cu Tiganca WI, Ioana, i doI
copiI: und fidoril si o fath.
1 5 Toaderil Cobzariu cu Tiganca luI, Catrina, §i
trif copiI : dol fieorT i o fatd.
I 5 Grigori Chitariu cu Tiganca luI, Lupa, cu trir
copil : unU fieorti si doi feti.
 AVEREA BANULUI IENACM VilINAN N7

I 5 Ionu Croitoriu cu Tiganca luT, Catrina, §i cu

trft copir : doT fidorT §i o fatä.
I 4 Lupu Scripcariu, cu Tiganca luT, Safta, §i doT
copiT : unu fiëorii §i o fatä.
1 2 Tudurachi Scripcariu cu Tiganca lur, MAriuta.
I 2 Gheorghi CAsapu cu Tiganca luT, Irina.
I 3 Gheorghi Zorill. cu Tiganca luT, Marie, §i cu
d eopi15. fatà.
I 3 Manolachi Bucdtariu cu Tiganca hiT, Safta, §i
cu unu copilu fidor5.
I 2 Toaderil Croitoriu cu Tiganca luT, FrAsAna.
1 Vasäli Grosu, vAcluor.
12 48 Aceste patruzAcr §i opt sufleti sAntil drepti a
auposatuluT boeriii, bezti cincT sufleti fugitT,
adea VasAli StAngaciu cu Tiganca lui, Iliana,
§i cu doT copii -, Costachi CaengiuI5, vAduor.
DoIzAcT §i ciner sufleti TiganI de vaträ, inil §asà sAla§a,
tot5 inil LitenT, cari TiganT santu insotitT cu acer de zAstri
a giupAnes11 MArioarii Canta, insA :
I 3 Lupu CAIddrariu, Tiganü vArn5.vescii, cu Tiganca
14 Iliana, ci esti di zastri cantacuziniasca, §i
un5 copilu.
1 3 Costandinu Cobzariu, Tiganti vArnävesc5, cu Ti-
ganca 14 Mariuta, cantacuziniasca, di zastri,
§i cu o fat5..
I 5 Gheorghi Chitariu, Tigand cantaduzinesc5, cu
Tiganca lur, AcsAnie, vArnavascl, §i hi! copiT :
unu fidorii §i doi feti.
1 3 Neculal BucAtariu, Tigand cantacuzinesc5, cu
Tiganca luT, Safta, varnlvascA, §i cu o fatA.
I 4 Alicsandru Chitariu, Tiganu v5rnAvesc5, cu Ti-
ganca luT, Iliana, cantacuziniasca, §i doT copiI,
fioorT.
I 7 Durnitra§cu VezAtiu, Tiganii vArnAvescii, cu Ti-
ganca luT, Catrina, cantacuziniascA, §i cincr
copiT : patru fiOorT §i o fatà.
6 25 Adica doizAcT §i cincT sufleti facu in5 aceste
288 AVEREA BANULO IENACHI VIIINAV

§as d. säla§d, ce sdntti amestecatI Tigani var-

rave§tI cu ace! cantacuzine§tI, precumti maI
susil sd aratd.

No.
ArgintdriI.
3 zarfurf, adicd tril.
1 strdchinutd, adicd una.
4 linguritI, adicd patru.
I hoch, adicd una. Ina casd.
1 tiascu, adicd unuld. I
7 candele, adicd §Apti.
1 potirI, adicd unuld. 1
1 discosti, adicd unulii.
1 discosii mari pentru nafurd, adicd unuld a bisdricel.
3 crud fericati, adicd tril.
1 Evanghelie fericatd, adicd una.
4 coroani a icoanilorti marl, adicd 1
patru. Ey"' a bisdricil, bezu
2 rändurI ve§minte de §tofd, adica
cArtali trebuint;oasa
dol. la amAndol bisàricili
1 rAndii ve§minti ghermesAtii, adicd §1 bezti ve§mintile di
unulii. citd.

Armi.
1 pdrechi pistoali ferecati, adicd una.
1 pu§cd turëascd, adicd una.
1 pärechi pistoali, insä unulu stricat ; unit ertdganti §i o
ochiand s'ati gdsit la Gavrilu Dascald §1 s'aii datti
la vatavti Toaderii.
1 pdrechi, adica una tijti pistoali, totri de la Gavrilti
Dascald luati, cari aü rdmasil la durn[nealluI Aga
RAducanu PrAjdscu.

Vite.
18 boi de glue', adecd optsprizAce.
16 capiti de bivoll, Insd :
 AVIHEA 11ANUIJUI IENACH1 ViRNAV II89

I buhaiti bivolit
4 bivoll de giugit
4 vacI bivolitä.
3 manzatl boI.
I manzata vaca.
I boil gonitoriit
2 malacI.
i6 adica §asasprizace.
231 or, cu mari, cu mica, insa :
16 berbed mart.
148 oI marl.
7 barbacutI carlant
58 oI carlanI.
capra.
I
231 adica doi suti triIzacI §1 una.
87 stupl, insa:
31 la Vasali Tudosa Ini temnicil (sic) boirescil.
_
56 la Vasali CTubotariii, tijti.
87 adica optzacI §i §apti.
72 mascurI, cu marI, cu micT, adica §aptizacI §i dor.

Paine ci s'ail &lilt trierata §i netrierata, precumil §i

popu§of nibatuti Intl co§arI.
Merti.
30 sacara, adica trilzacl.
30 orzu, adica. triIzacI.
140 ovasil, adica una 8uta patruzacI.
3 grail, adica tril.
II malat maruntit adica. unsprizaci.
6 samanta canipa, adica §asa.
18 stanjanI, insä:
8 o giriadd.
7 aka giriada. di sacara, a carora Innaltimi
3 alta giriada. este de unti stanjanil §i lilime
de unil stanjanil si giumatate.
18 adica optsprizaci.
17 stoguri fanti, adica §aptisprizaci.

Vol. XXI. 19
290 AVEREA BANULIJI IENACHI V111NAV

22 stAnjAnI, insl :
IQ de co§eri, lungulti Ind ogradA, naltulti de nal sari-
jAnd §i giumAtate §i latulti de trir palmi §i mar
bine.
12 de co§Ari, lungulii la Ratunda, naltulii de unit stan-
jAnti, tril palmi §i latu patru palmi, bezil §epti
stanjant ci ail rAmasii
22 adicA dolzacI §1 doL
55 mertA grAti di toamnA, sAmAnat mu patruzAci §i una
falcI, adica. cinzAcI §i cincI.
5o mertA sAcarA, sAmAnatA !MI doIzAcI i Opti fAlcI, adicA
cinzAcI.

LucrurI ce s'aii gasitd.

I balonil bunii, adicA unuld.
1 o bri6ca acoperitA §i fericatA, adicA una.
cAruSA ferecatA, adicA una.
cocii de unti calu, ferecatA, adicA una.
I rAdvanu stricat, adicA unu.
sanii vechi, de patru persoane, adicA una.
ii sanii vechi, di doi persoani, adicA una.
co§il di sanii, zugrAvit, adicA unuld.
t sanii mari, legatI mu thera, adicA una.
4 pArechl hamurl, adica patru.
4 pArechl hamuri vechI, stricate, adicA patru.
2 canapeli stricati, Intl jignitl, adicA dol.
3 cArutA di cal, niferecate, adica. tril.
10 carl mart de boI, adicd zAce.
canape de dot persoane, adicA una.
2 canapeli de o persoanA adicA doi.
17 scauni vechi, adicA §aptisprizAci.
scrhui vechial, adica unulti.
odgonu di poda, camil vechiti, adicd unulu.
lighianti di alamA, cu ibrictl, gratie lul, adicA unulit
3 sfe§nici di alamA, adicA triI.
4 pArechI hell di plugil, adicA patru.
 AVEREA BANULUI IENACHI VIRNAV 294

Vasa cu vinti, ci s'aii gOsatti Intl pivnita.

6 poloboaci, ca de patruzaci pan' la cinzact vedri unulii,
pline, adica §asa.
1 polobocii, pi sfar§it, adica mligu.
1 buti plina cu vial albu, adica una.
1 buti cu pelinti, inceputa, adica una.
1 buti cu vinti albu, mat gtosti de giumatati, adica una.
2 balercutà cu vinti pentru bisarica, adica doi.

No. Aramurt.
2 caldarl mart; adica dol, Insa una di stana §i una di
came§t.
4 tingirl di dulceti, adica patru.
4 sang 1, adica patru.
6 tingirl pentru cuhni, cu capacile lorti, adica §asa
I caldaru§a mica di rachiil, cu o tavi, adica una.
Aceste santti lucrurile ci s'aii gasitu, bezti o sama di a§-
ternuturt a casalorti, alti §uvei 2, adica poloboaci, putint, 6u-
bera, covatt, tolurt §i sad, cari acumu nu s'ail mat scristi,
fiindcd o sarna lipsä 'Ind trebuintale casal.
Benali §i acareturi ci au marturisitil oamenit dinii Liteni
ca s'ail facutil di catra dumnei Baniasa Marghioala
dupa savar,lire sotulut dum[isale].
0 bisarica di piatra, zidita dinti temelie, Ind cotunulti
numit Ratunda, la cari s'aii pusti o catapitiazma vechi, iarti
piatra o sama s'ail caratti cu plata §i o sama di lacuitort.
0 catapitiazina dinil nou zugravita la bisarica dinti Litent.
Casa di piatra, cu doi randurt, dial timalie zidita, Intl
Litent, undi esti a§izare, insa giumatati dinu materie pe-
tit §i a cherestelit au ,fostu carati di raposatu.
Cinct (AA tijii dial noti facuti di piatra, inu ograda,
saptu unti acoperemantu.
I Sinit, satin', tave ; pelttru a se deosebi de sinii, i e punctat dublu si
accentuat.
2 Ciuvee
A92 AVEtigA BANULUI IENACHI VIRNAV

Ograda inpregiurulii casAlora, di zAplaj5 §i cu poartO de

piatrA.
Doi oda! 14110 poartg., de o parte, §i alta, di alt1 parti,
di lemnu fAcuti din5 noii.
Doi §urr di lemnu s'ail prefAcutil inil ogradA.
Doi moil vecM s'a5 prefAcutii, insA una, dind RAtunda,
s'ai1 fAcutil ca de iznoava, fiindcg ail arsu ; iaril una, ci ad
fost pi apa Sucevil, aii mutat-o pi SomuzI, la cari santa
patru petri.
0 moarA ci dial nod aii fAcutii, de o piatrA, pi $omuza,
la cari lemnul5 §i hergli sAntil gata, iarii iazula di acurna
sA sA facA, §i pietrile sA sg. aducA.
ling rato§5, di lemnu, lipit §i tencuit §i acoperita cu stuh5,
au fAcutU la RAtunda, cu doi odAl §i o cArnarg, §i cu piv-
nita di lemnu §i ograda inpragiura de nueli.
Patru puturI di piatrA ail fAcuta pi mo§ie.
Doi velnitg di lemnu ati flcutti di iznoavA, fiinda vel-
nita vechi ci a5 rAmas5 di la rAposatulii, ail arsu.
Doi fAntAni di piatrA all fAcut5 Ind ograda.
GrAdina di lAngà1 casà a5 facut-o dinil pazg§ti cu §paleriud.

ScrisorI di mo§ie ci s'aU gAsAtU, atAtil la dumnei BAniasa,

cgtii §i la alp, cari Ina gros5 anumi sA aratl.
_I. 0 condicà vechi di scrisorI dial anil 7255 [1747], Mart
No.

6, neincredintatA di nimi §i nid scrisA pi toate filile.

2. Unit hrisovii a fericitulur intru pomenire Domnu Alic-
sandru Ghica VoevodU, ding anil 1765, intAritorf Mt
Toaderil VArnavil pi ino§iile CAluggrenir, TAute§tir §i
SAmione§tif, ce sAntii la Tanutulii IMAM §i Dorohoil
3. Unil plan5 pi mo§ii CA1ugAreni1, iscAlit de dum[nea]lut
Vela Logoatil Andronachi Donici, fle velet.
4. Unil planü pi mo§ie CAluggreniI, iscAlitU di Frantil
Tauper5, ingined, iarA§1 ail velet.
5. 0 adiverintg, dial 1823, Iuni 3, a rAuposatuhlr Ilarie
arhimandrit §i staret5 svintelor5 mAnastie Niarntulil
§i SAcul5, prin5 cari sl cuprinde cO dumnei cucoana
 AVEREA HANULUI IENACHI VIRNAV 293

Marioara, Ind vreme razvratiriI ard fi avutd dat la

par. Venedictd und sipet cu scrisorl §i o lada cu alti
lucrurl, cari ard fi arsu ; cari adiverinta, la anulii
1824, luli 3, o adivere§ti §i Sfintie Sa parintele Do-
mitiianti, staretuld di acumd.
6. 0 marturii din 1823, Iuni 3, a rauposatuluI ieromonahii
loand duhovniculd, adiverita §i di monahuld Iftimie,
Logofatuld sfinte manastir1, cari ad fostil Logofatd §i la
casa raposatulur Band Varnavd, prind cari sa cuprinde
ca aril fi avutd §tiinta di diiata ci ad dat rauposata
Safta Medelniceroaia fiiulul sad Enachi §i fiicilord
sali Zoita §i Ecaterina.
Aceste §asa scrisort ni li-ad dat intat dumnei cc. Mar-
ghioara.

7, Und planü pi movie Liteni, far' velet.

8. Und pland pe o parti di locti dint" mo§ie Calugarenir.
9. 0 anafora Intarita la 7271 [1763], Iuni 2, de Domnuld
Grigori Ioand Voevodii, cuprinzatoari de Liteni §i
alti mo§i1.
10. 0 marturie hotarnica dial aniI 7298 [1794 Iuni 20, is-
calita. di Barbula Tar§lonianu, Vornicd di Poarta, pi
mo§ii Litera §i altile.
1 1. Una zapisd ding anil 1767, Iuni 20, a raposatulul Prea-
Sfintitd Mitropolit Gavriiló, pentru movie Vercicani1.
12. Una hrisovd din anil 1767, Iuli 20, a DomnuluI Ioanu
Calimahil Voevodd, tijd Vercicanit.
13. Un zapisd ding anuld 7271117621, Oct. I, a lui Vasali
Saliond Posttelni]cii, pe mo§iile Calugarenir, Taute§tit
§1 Sarnione§ta.
14. 0 carti gospodd dint' aniI 1813, Iuni 18, a DornnuluI
Scarlat Calirnah Voevodii, pe parte dial rno§ie Livenil.
15. 0 marturie hotarnica din aniI 1813, Iuni 18, a dump-
salii Veld Logoatii Andronachi Donict (fiindd la ace
vremi Aga), pi mo§ie Calugärenli.
16. 0 marturie dial ana 1813, Mai 13, iarav1 a dum. Veld
Logofatd Andronachi Donia, totd de Calugareni.
294 AVEREA BANULU1 IENACRI ARI1AV

Aceste zace scrisorT si hang aratate, de la nurnarg §epti

§i pan' la No. sasasprizaci, s'ag dat6 la no1 di catra
unü Gavrilti Dascalg, ding sat Litenii, Mart!, Ghe-
naru 20, al-Maria numitulg c i s'ara fi dat di catra
dumnei cucoana Marghioala, Duminica sara, Ghenaril
18, di a carora priimire s'ag dat numitulul adiverinta
suptg a noastri iscliturL

17. 0 carti gospodu a Domnulul Grigori Alicsandru Ghica

Voevoda, ding anit 1766, Iuli 10, catra Neculat Co-
g[alniceanu] Pit., pring cari liii oranduesti hotarnica
la Litenl.
18. 0 hotarnica a ILA NeculaT GogflniceanuI Pitarg, pe
LitenI, ding anif 1766, Saptv. 20.
19.- 0 volnicie gospod a DomnuluI Ioang Calirnahil Voe-
vodg, sA radici pi Grigorii §i Trirnie, Botezasti, ca sa
stei Inn giudecata cu Varnavii.
20. Una zapisLi, fAra velet, di la Toaderg, fidorg CornesculuI,
pring carile 19t vinde o parte ding Corn1.
21. Unu zapisii, ding' anulil 7158 [1650], Iuli 18, a IriniI,
fata lul Varlang Vornieu, cari esti ing càpii Imre-
dintata di Carpil Vornicu di Poarta, prina cari is!
vindi parte ef ding Corn!.
22. Ung 2apisii ding 7158 [1650], lull 17, de la Dumitra§cu
Corfosang de Corn!, print" cari vinde parte sa ding
mo§ie Cornil.
23, 0 copii dinu o carte gospodg a Domnulu1 Grigori Ca-
limahü Voevoda, cuprinzatoari cli giudecata ce aü
avutii Grigori §1 Irimie Botezasti cu Toaderg Var.-
navg 3 Vist, pentru mosie Corni1, adiverita fiinda de
dumnealuT Banulg Ioang Gane.
24. 0 marturie hotarnica ding ani1 1766, Iuli 5, de la Ne-
culal Cogal[niceanuj biva Pit. §i Costanding Gandu
biva Veld (sic!) Postelnica, cuprinzatoare di LitenI
§i Corn!.
25. 0 copii di pi o marturie de in§tiintare a luT Neculal Bu-
husti catra Vistieriulii-celii-Mari, ding lett"' 7168 [166o],
 AVEREA BAMAUI IENACHI ViRNAV 295

Iuni 15, pentru LitenI §i CornT, adiveritg, de glum-

[nea]lu1 Banu Ioanti Gane.
26. 0 marturie a Isail monahil di la mänAstire Probota, dinu
aria 7274 [1766], Avgustil 5, data hal Toaderg Var-
navii Vist, pentru LitenI §i Cora
27. 0 copii di pi hotarnica luI Neculai Buhu§u Vela Lo-
gofatti, ci-I pi LetenI, dinti aniI 7168 [1664 Iuni 15,
incredintata cu iscAlitura §i pecete nerntasca,
28 Alta copie, iarä§I di pi hotarnica luI Necula Buhu§ii,
pi sat LiteniI, totg ding 7168 (1664 Iuni 15, iar4I
cu pecete §i iscalitura nemtasca incredintatà.
39. 0 carti gospodg a Domnulul Alicsandru Ghica Voevodd,
ding aniI 1766, Iuli 10, prinii cari orAndue§ti hotar-
nici pentru pArtI ding Corn! pe Constanding Callan?)
Paharnicii §i Neculal Cogal[niceanu] Pitarti.
30. 0 copii di pi o carti gospodti a Domnulur .tefaru.1
Voevodg, din anil 7168 [1660], MaI 30, pring cari ran-
due§te pi Necular Buhu§g Velii Medelnicerd hotar-
nicu la Liteni, adiveria fiindu la aniI 1804, Iuli 23,
de Costanding Orsoianu Medelnicer.
31. 0 mArturii hotarnica ding 1807, Noemv. 25, isealita de
dumnealuI Banulu Ioanii Gane, pentru mo§ie CorniI.
32. 0 copii di pi o in§tiintari a Cantif Spat. cAtra Dom-
nulu aceia§f vreml, pentru Gligori §i Irimie Botezg §i
Toaderd VIrnavii, Ind pricinile ci ad avutli pentru
LitenI, incredintata de dumnealuI Banu Ioand Gane.
33. 0 copii di pi o carti gospodil ding aniI 1768, Juni 14, de
la Domuulg Grigori Ioang Calimahti Voevodii, scrisa
catra Iordachi Canila Seat., lnu pricinili de giudecata
ci all avutu pentru LitenI Boteza§tii. cu Varnavg.
34. 0 copii di pi o marturii a luI Istrati di SAcuricenI,
ding letti 7235 [1727], Mart 27, pentru hotarele Lite-
nilorg, fiindd 'Ina ai".asta §'adivarata marturii, insa
stricata.
Aceste optsprizaci scrisorI, de la No.. §aptisprizaci §i
pana la No. trilzacI §i patru, aratati mar susii, s'ati
gasitu intru o lada ci inpreura cu alti calabalkurl
296 AVEREA BANULII1 IENACH1 VIRRAV

ii pornisg a li triimeti la mAnAstire SAculul, dupg por-

fire noastrg dinü LitenT, Mercurl, Ghenarti 21.
Isvoadi, suptii numire di condici, de iraturile mo§iilorti §i
cheltuell, adiverintAli de plata zAstrilorti §i condratu-
rile di vAnzare veniturilorti mo§iilor §i altorii
acareturl ci li-ad dat dumnei cucoana
Marghioara.
1. lzvodu, suptfi numire di condicA, prinU cari sA aratA
iraturile venitulul casgi i cheltuelile urmati de la
anulti 1809, GhenarU 15, §i pan' la anulti 1822, Ghe-
narti 13, suptti iscAlitura §i pecete dum. BenesAl
.Marghioaril, in cari s'aU trecutu §i copie intocmal di
pi izvoduld datti di zAstri dumisale la anulti 1797,
Mal 1; cari copie s'ati iscAlit di cAtrA dumnei BAniasa
Marghioara, §i s'aU adiverit §i di cgtrA noT, fiindU in-
tocma cu orighenariulit.
2. Unit izvodii, iarA§l suptU numire di condicA a iraturilorU,
§i cheltuelile urmati de la anulti 1822, Fevr. 14 §i
pAr' la anulii 1824, GhenarU 30, suptil pecete durhi-
sale cc. Marghioaril, §i inti condeile scAderilorii, spre
nischimbari s'au iscAlit §1 di cAtrA nof.
3. Unit' izvodu di zAstri ci atI dat dumnei BAniasa tficiT
sali Catinca la anulti 1815, Ma! 19, Ina cari izvodii
sA aratA mal glosti de dumfnealluI Post. Costachi Ca-
nano cl &ati priimit toatA zAstre, adiverit fiindii cu
a dumisale iscAliturg.
4. 0 adiverintA a dumisale Post. Costachi Canan6, dinu
t
anif 1821, Mai 8, arAtatoari pentru zAci bucAtl seri-
sorl, arAtati Intl perilipsistl., cu veletul5 lorti, a mo§ii
LiveniT, ci li-ad priimit spre sigurantie a triIzAcl §i
una mil lel ci aril ti avAndu a lua cu sAnet.
5. Unit izvodU dinU aniT 1816, MartU 19, ce ait dat cin-
sprizAci mil lel maI multil pisti zAstri dum. Post.
Costachi Cananb, adeverit cu iscAlitura dum. BAnesil.
6. Unii izvoclii di zAstri dinU anulii '819, Fevr. 19, ce ait
dat dumnei Mniasa fiicil dum. SAftica, cari izvodu
 AVEREA. BANULUY IENACHI VIIINAV 297

este isalit de ginerele durn., dum[nea]luT Bang lor-

dachi Emandi, a §'aii priimit toatl. zlstre.
7. Unti contractil ding anulg 1822, Apr. 23, a luT Costachi
Gheorghiu, dat dum. cucoani Mariioari, pentrul ye-
nitulii mo§ii Livenil, ce 1-ail luat pe trit ani, ati una
mii patru suti le! pe anu.
8. Und contractd a lul mild Foc§änianu, ding 1824, Avg.
19, pentru venitulti mo§ii Livenit, ci 1-aii luat pe triT
ant, ate dot miT lel, §i bani s'aii räspunsu totT in-
nainte.
9. Chit" contract(' ding '822, Apr. 23, suptg isaliturl ar-
_mine§t1, pentru venitulti mo§ii CAlugareniT ci 1-aii
luat pe §asä anT, ate eine! mil let pi anti, §i banif
i-ati dat top innainte.
to. Unit contract(' ding 18,16, Octomv. 26, dat dinii parte
dum. cucoani Marioaril atra *milli FocOnianu, pen-
tru orända ding sat Litenit pe cincT anT de zäli, cari
banT doizAcT §i una mit, triT sute noizacT §i §asl leT,
du$ tocmall, i-ad §i luat.
1 1 . Ung contract(' dinu 1823, Octomv. 26, a lui milti Foe-
§Anianu, di cumpthltura orAnziT mo§ii LiteniT, cu ce-
lelalte slli§tt inpregiurate pe cinci ant, Intl pretti di
cincTzlcl mit le, cari i-ail §i juat.
12. Ung contractil dinti 1822, Apr. 23, aluT Lazurti Jidovii,
pentru o dughianu i cra6mä ding targula Boto§dniT, ci
all luat-o pe unti anu de zlli cu pretti una sutA. ler.
13. Uri(' contract(' ding anulg 1818, Apr. 23, a luT Avramg
§i Iosapti, chitarr, pentru o asuta cu crli.'.ma ding
Boto§anT, cu pretil optzgeT lel pe anu.
14. Unti contract(' ding 1818, Apr. 23, a luT Gheorghi Cos-
tandinti, iarl.§T pe arëma aaasta ding Boto§anT, pe
eine! anT, cite un,a sut a. cinzácT le! pe and.
15. Ung contracta ding 1821, Apr. 23, de vAnzare venituluT
plrtilorti ding mo§ie CorniT, pe patru ant, ate una
mie cinct suti leT pe anti.

Acestu izvodti, scrisil pe patru file §i isalit de noT pe

298 AVEBEA BANULUI IENACHI VIBNAV

fii§tecari fila, s'au Facutu dint"' luminatä porunca IvIdrii Sali

Jul Vocld, pentru toatd avere mi§cdtoari §i hemiqatoari,
precumil §i hdrtit ce s'all gdsitil acurnii la casa rduposatulul
boerI Banulit Enachi. 1825, Gbenarii 21.
Toaderu Buhugt Veld Vornicd.
loanil Pretjescu Agd.
lordachi Miclescu Spat.
 XXI X.

0 HOTARIRE
A MITROPOLITULUI NICHIFOR GRECUL .

Suretu de pe und rava§u a rapoosatulul Nechiforti Mitro-

politii, far' vletti, fiindil Apri hi 20.
Cuvioasa intre ieromonaht Molitva Ta chiril popa Mittodie,
dichiu de Socava, sanatate §i blagoslovenie. Alta n'avemii
fara de catii pentru unu Tigand, anume Furnica, carele
1-amu fostil luat nol de la dumnealur Med. Ciudinu, candti
era dichiti Macarie. WA, ca acma, rugandu-ne dumnealul
Med. Ciudinii, §i poftindil dreptate, aratandii ca, este dreptti
a dumisali, amil socotitti §i 1-amil dat iara§1 la stapanirea
dumisali ; pentru cari trimetandu acolà omulu dumisali cu
rava§ulti nostru, sa i-lu dal pe manä, sa-lti incarci §i sä-lii
duca la casa durnisale. Sminteala sa nu fact. Masta, §i sa
fir sanatosti.
blechiforti Mitropolitu.
Asamenea fiindti dupe rava§ulu rapoosatuluf Preosvintii
Sale Mitropolitulul Nechiforü, amti iscalit suretulu, spre in-
credintarea. 1778, Iule 18.
Damitru Satan'.
lanachi Cantracuzino] Vornicii.

1 Copie. Colectia C Crupenschi.

 XX.

UN ACT DE LA $TEFAN-VODA LACUSTA '.

Cu mila lur Dumnezed Nor *tefan Voevod, iecior al baz

trinulur .5tefan Voevod, Domn pgmintulur Moldover, instiin-
tam cu aceastàl scrisoare a noastrà tuturor cine va ceti pe
dinsul, sad sa auda, cà ad venit innaintea noastra si inna-
intea boierilor nostri ar pgmintulut Moldover, ar nostri slug!
Ion si fratele WI, Cozma, feciorir Nastasier, si din neamul Jur
Petricg Cerbice, feciorul Iriner, nepotir Isaiir, de bung voia
lor, nu cu de-a sila sa t'''. cu ariturr (sic), ail vindut mosia
lor cea dreaptà din mosr-stramosr, si s'a facut invoiala cu
voia mosulur lor Isaia, care a avut-o el de la stramosul
cgospodstvami, Alexandru Voevod, doug part! din satul
Hilisenil, pe Suceava, si ad vindut aceste doug pgrtr din
satul Hilisenr, pe Suceava, slugilor noastre, lur Dragoman
§i frItine-sati, Jur Ion, si surorilor lor, Uriter, si Mariuter, si
Mariner, si Dumitrer, .si alter Mariute, si Tod6sier, copiilor
lur Cirjg, fiind Pfosil pircalab, cu sese sute de zlog sail le
tAtäresti. $i s'ad sculat slugile noastre Dragomanysi frate-sgü
loan, si surorile Urita, si Marica, si Marena, si Dumitra, §i
altá Marica, si Tudosia, copiil Cirjer, fiind pIrcalab, si ad
plait tot! acestr mar sus scrisr banr, 6 sute zlotr tagrestr,
in minile slugilor noastre, hir Ion, si. fratine-säil, Cozmir,
copiilor Nastasier §i_ a! lui Petricg, cari ad fost din nearnul

I Archiva d-lul C. Crupensehi. Traducerea, 4e pe la 1730-90, e de tut

,
strain, intr'o limbi foarte stricati.
 tIN ACT bE LA qtErAN-yobi LXdusri 301

luT Cerbice, fecioruluT IrineT, nepotil Isaiil, innaintea noastra

§i hinaintea boierilor no§tri.
Iarà no!, vazind tocmeala lor de bung. voie §i plata de-
plina, noT a§ijderea de la noT li-am dat §i lizam intarit slu-
gilor noastre Dragoman §i &aline-sag, luf Ion, §1 surorilor
lox', Uritel, §i MariutiT, §i Marena, §i Dumitref, §i altel
Mariute, §i Tudosiel, copiilor CirjeT, fiind pircglab, aceste
doul part!, ce sint scrise mai sus. de la satul Hi li§eniT, pe
Suceava, precum este §i de la not uric, cu toata dobinda
lor, §i feciorilor lor, §i nepotilor lor, §i stranepotilor, din
neam in neam, cine s'a afla de .neam aproape, neclatit,
nicTodata, in veac. Iar hotarul acestora doua parti de satul
Hili§eni, care-1 pe Suceava, este de la tot hotarul doul partT,
iar §i alte part! pang. 'n hotarul cel vechiii, Ora unde din
veac se aratg.
Iar pentru aceasta este credintä izvodul ce este scris
mat sus, not Stefan Voevod, §i credinta iubitilor feciorr
tgospodstvamb, a lid Alexandru §i a lul Stefan, §i cre-
dinta boierilor no§tri, credinta boieruluT nostru Huru Vor-
nic, credinta boieruluT Vlad, credinta boieruluT Scripca, cre-
dinta boierulur Craciun, credinta boieruluT Popescul, cre-
dinta boierulut Septelia, pircalabT de Hotin, credinta boie-
ruluf Manu §i boierului Grozav, pircalabt la Neamt, credinta
boieruluT Ungurul §i boieruluT Mateia§, pircalabi de Novo-
grad, credinta boieruluT Mihul Portarul de Suceava, credinta
boierulul Drag§an Spatarul, credinta boierulul Crasni§ Vis-
tiernic, credinta boieruluT Sturza Postelnicul, credinta boie-
rulul Drag§an Steful Paharnicul, credinta boieruluT Petra§co
Comis, credinta tuturor boierilor no§tri aT Moldova, §i ce-
lor mia.
Iar, dupg viata noastra, cine va fi Domn in pamintul
MoldoveT, din copiiI no§tri, sail din neamul nostru, sail orT
pe cine va alege Dumnezeil Domn pamintulut Moldova,
acela sä nu se atinga de ce am dat nof §i am intarit, §i
cine va fi Domn, sa intareasca, precum a a cumparat cu
munca sa dreapta §i banif sgi.
Iar, pentru credinta tarieT ce este scrisa mat sus, am po-
302 UN AEI' DE LA VEFAN-VODI LiCUSTX

runcit credinciosuluI nostru boier Totro§anu LogoMtuluT sA

scrie, §i pecetea noasträ sg. puie atre aceastä scrisoare a
noastrl.
A scris Luca, in Suceava, in anul 7048 [1540], luna 1u1
Iunie 13 d.1

I V., pentru poled, gi Hurmuzaki, Supl. III, p. 433.

 XXL

HOTARNICIA MO*IILOR HUREZULUI .

I.

Cartea sfintei mAngstiri Horezil pentru hotgrniciia Romanului

i Rovinile iproci, dg spre mo§tenii de acolo.
Ionil Bgleanulil Veld Portaril, d'inpreung cu 6 boeri ho-
tarnici, carii, dinil porunca cinstitei a Chesarice§tir Valahil
Administratie, Mgrii Sale Gheorghie Cantacuzino Banulii, i
dum[nea]lorti Gligoriie Bgleanulti, i Radulil Golesculii, i Buie
Stirbei, i Staicu Bengescu, consiliiari, amil fostil luati hotarnici
de Sfintiia Sa chirti Ioanil arhimandritulti alti sfi[nte]i rngrigs-
tiri Horezu, unde sg. präznue§te Sfinti till:drag §i intocmal
cu Apostoli Costantinil i Elena, §i de tog mo§tenit dinil
Romani i Rovinile, ca sg alegemti §i sä hotgArnii mo§lia,
partea sflinte]i mingstiri, dinil hotarulti ce sg. nume§te Ro-
manulti, i Rovina, i Lunga, sudii Vilcea.
Dec! noi, dupg poruncg, adunatu-ne-amti cu toti la aceste
numite mai susil hotarg., §i, fiindcg §i anulii trecutht dinii It.
7232 [=1723-4], ne-arral fostil adunatil cu alti 12 hoer! pentru
isprgvirea aceasta, §1, fiindu vreme dg iarng, nu armi pututil
face muntiloril nioio ispravg, Inca §i la vale nu s'ai1 pututtl
isprAvi bine, deci acurnil, lama seama foarte cu amgrun-
tulu, citindil toate scrisorile sf[inteji mingstiri §i ale rno§-
teniloril Romani se ail avutil de mo§tenire §i de cumpgra-
I Dup5 un dosar al ministirii, aflitor in pistrarea mea.
 304 IIOTABMGiA MOIlLOR munEztiLtd

toare, i s'atl gasitii la sf[An]ta minastire 8 casA de Ruminf,

cumpärate inca mat de nainte vreme, de rap[osa]t[u]l Preda
Vorniculd BrAncoveanuld, rnosuld rAp[osa]ti u flu/ Costandinii-
Voda Brancoveanuld, cu zapise, cu toata partea lord de
mosiie intr'aceste hotara, Romani, ce numeste mat susii,
insa Rumini anume : Milan cu fe6orit luT, Lepadatu cu fe-
&nit lut, Danu cu feCorit luT, Petru Niculescu cu fe&wit tut,
Balaurti cu feCorit, Barbu cu feCorit lut, Dumitru cu feCorit
lut, Raduld cu feCorit lui.
$i cumparatura ce ad cumparatil i parintele Ioanti ar-
himandrituld dinü Roman!, de la Simiond, feeoruld Badit,
si de la Negoita, si de la Dumitru i Radulit Popestit, cu
zapise de la mina lord, cu stanjinuld, in lungii stanj[en]!
120, in latil stanj[enht 78, dreptil tal[elrft] 20. i ail mat
cumparatil parintele Ioanu i o viisoara la loculd et in hota-
ruld Romanilord, in tall e]r[t] 4 p[o]lii. i iarC s'ad mat gasitii
la st[an]ta mingstire Horezd toat1 partea de mosiie a mo-
suIND Ioand de la schitti, si a fratini-sati, popi lut Chirild,
si a nepotu-saii, popit lut Danild. i iara toate cumpäratu-
rile rnosul[ult Ioanu de la schitu, ce ad cumparatil de la
mostenit Roman! judect, care s'aii cumparatil cu zapise, in
tal[e]r[t] 64 p[o]lii; care pentru aceste cumparäturt Sfintiia Sa
parintele loanu Horezanuld aü data schitulut ce sa numeste :
de la mosulti Ioanu, hramuld cinstitet Nasterea a Sfiantu-
luy Innainte-Mergatorulur i Botezatorulut loanU, schimbu
jumatate de hotaruld Bogdanestilord, dupg. Luncavatil, si ad
rAmasti pa seama st[inte]t Jninastirt Horezii. Si iara toate
cumparaturile ce au avutil popa StanCuld Ind hotaruld Ro-
manilord, care s'ail datd sI le stapineasca sflan]ta mingstire
Horezd. Asa, luandu seama dupa scrisorile lord ce ad avutti
si mosteni dinul Roman!, de cumparatoare si de mostenire,
amu adevaratil, dupa cumd si dum[nea gut Radulii Hrizea
Vorniculd Tirgovistit ', mat nainte vreme fiindd randuitii de
rapt osa Kau Stefanu-Voda Cantacuzino indreptatorti aces-
tord mosit, ding toate hotardle acestea ce numeste mat

1 Oonicarul Radu Popeacu.

 HOTXRNICIA thosilLort HUREZULUI 8IY5

usü, si dinil munte, s4iie sfl Anita minastire Horezu dog.

pärti §i tot! mo§tenii din Romani o parte.
Deci in. hotarulil acesta, Romanulu, avindil judecata pa-
rintele Ioanu Horezeanulti cu parintele Stefanu Bistricea-
null pentru o livacM dinil poalele vii minastirii Bistriti,
fiindca aü fost5 cumparatil st[änjta minastire Bistrita acea
viie mai de nainte vreme de la mo§teni dinü Ramesti, §i
el Inca ati fostil cumparat-o de la Romani, insa numai viia
infundata, gra de nicio livade, §i, a§a, sf[anjta minastire
Bistrita dinü ingaduiala s'ail fostisitil (?) de ad ingraditil §i
livadea dinü poalele. vii, neavind5 nicto treaba. ; si acum5,
parintele Ioanu neingaduindii aceasta5 no!, pentru indrep-
tarea loru, arnii cerutil zapisele de cumparatoarea acei vii,
de le-amil cetitti, i amu gdsitil cä numai viia infundata. ai
cumparat-o, fail de nick) livade.
Pentru aceasta ami dat5 ca sä stapineasca sflanjta mi-
nastire Horezti acea livade, iar. sf[ar]ta minastire Bistrita
Inii tot5 hotarulil acesta sa aiba a sapini nurnai acea viie
infundata, pecurnii o ai cumpArat-o, cit5 tine gardulii .celil
cinü lunguld vii, si dinü gard5 la vale stanjani 4 p[ollil, pina
Intl parulu celu strambil, unde s'ad facutg semnultl. Asijderea
ati mai avutti judecata parintele Ioanu Horezeanulti cu pa-
rintele Serafimil, egumenul5 de la Arnota, pentru ung co-
dru de locil de la capu hotarului Romanilor5, ding josil ;
pentru care, ing citil au fostii mai avut5 judecata mai de-
nainte vrerne de la dumnealui Radulti, Vorniculti Tirgovistit,
si, Ind anul5 trecut5, mergindil noi la acelti capil de hotar5,
si Sfintiia Sa pgrintele loanu neintimplindu-sa a fi acolo,
pentru neputinta, nici dandu-ne instiintare, si parintele Se-
rafim5 aratandu-ni-lil loci' de pricina, ca sa sa indrepteze,
aiI indemnatil pa satenii dinii Bogdane§tit de ail luatil cartea
Sfintii Sale p5rintelui chiril Damaschinti, episcopula Ram-
nicului, de blestemil, luändü si psimintii asupra lord, de
s'ail data acelu codru de locu sffinteji minastiri Arnota.
Iard acumli, parintele Ioanu clutindu-si dreptatea cu pA-
rintele Serafimil, not am5 luat5 acumü seama cu arnArun-
tu15, §i arnü doveditil cà intre mo§iia Romani si Ind Bog-
Vol. Xxi. 20
306 HOTIRNICtA MCIFIL011 HTIREZULUt

dAne§tt ail fost5 avut5 rudenit doo funit de mosiie, §i o fu-

nie ail fosta vinduta sf[inte]t minastirt Bistriti §i alta sf[in-
te]l mInAstirt Arnota, §i, dui:a ce amil cetitil §i zapisile ale
Bistriti §i ale Arnoti, s'ail gAsitil cumparAturA una citil §i
alta, §i, mAsurAndil artea sfjintey min[Astip Bistriti, care
erea farA de pricinA, s'all gAsitd a pArintele Serafimil ail
fostil umblatti fArA de dreptate, a s'aii &it'll hotarulil
unde a5 fostil a§Azatti §i dum[nea]lut Vorniculti Radu, dupl
cumii aratA si cartea dumisale de judecatd cl ail fost5
acolo piiatrA de hotaril veiche ; dect §i nor acumil am5 ri-
dicatil piiatra de unde sl pusese rAil In5 anulti trecut5, §i
s'ati pusil la loculti el, de s'au indreptatti pricina. Iarl, de
aril fi luatil pArintele Serafimil vre o carte de la not pentru
acelii codru de locil, aceia, unde s'aril arAta, sA nu sA
creazA, pentru cA ail umblatil fArA dreptate. i", mAsurAnd5
hotarul5 Romanilor5, dinil hotarulii BogdAne§tilor5, dinil
piatrA, pe riti inil sus5, spre plat, pAnA Ind gura VAi-Lungl,
s'ail gAsitti stAnjint 2747. Dintr'ace§tt stAnjint datu-s'a5 sf[in-
te]t mInAstirl Horez5 pl din5 josti §i mo§tenilor5 dintl Ro-
man! IA dinil susil, dA spre plait'', ca sA nu sA scoatA dinti
casA §1 din5 pometurt. $i ail venitil partea sffintejl minas-
tint dial piiatra de uncle s'aii indreptatil pricina cu minas-
tirea Arnota, inti susti pe TM, pAnA dinil josti de Pisculd
hit Epure, pAnA Ina piiatra unde s'ail push* intre dot anint,
stAnjint I790, §i, InteaceastA parte fiindil locul5 mar ingustil,
s'a5 data sf[inteR mihAstirt §i Rovinile §i Lunga, §i am5
data sA fiie aceste hotarAle Romanulut dinti jos5, §i Rovina
si Lunga ale sf[inte]t minAstirt, precumti §i dum[nea]lut
Radulti Hrizea Vorniculti ail fostii a§Azat5 mat nainte vre-
me. $i, din5 partea aceasta a sfpnteR minAstirt, Inii susti,
dintl piiatra cea dintre dot anint, spre plat, pinA Inti gura
VII-Lungt, s'ail datti mo§tenilorti ding Roman! stAnjint 657.
Iaril pentru plat §i munti acestut hotard not asa arnil ga-
sitil cu dreptate, adeverindil dupA mo§tenirea Rumlniloril
§I dui:4 cumpArAturile sflintelY minAstirt, §i am5 datil ca sl
tile sf(Anita minAstire doo part!, §i mo§teni dinti Roman! o
parte. Pentru cari rnuntt ail fost5 judecatA §i multA pricinA
 HOTARNICIA. Mop Loh 11UREZULUT 307

la mijlocii, ridicAndu-sA mo§tenit dinu Tom§ant asupra unlit

munte ce sA nume§te Barcant,- cA este aid lord Ina maf
d'innainte vreme. lard parintele Ioanu §i. mo§teni dinil Ro-
man! zicea cl n'ail nicto treabl §i nu le este cu dreptate.
a-lil tanea, fiindii et §Azatort pA riuld Bistriti mat la vale,
§i nictodata n'au avutil e plat sad munte, nict ail stapinitd
aceld munte cindva. i not, cetindil Tom§aniloru cArtt ca
sa 81 dovedeascA stApinirea lor, §i n'ad avutd nicto darte
la mina loril, numai zicea el ad pomehitti de la mo§if lord
ca aril avea aceld munte. Si, fiindd pricinA la mijlocil, da-
t-amd Torn§anilor lege ca sA jure cu 6 megia§t precumu
a este muntele lord, §i et nict curnd Mt s'ail apucatii dA
lege, nict sA intemeia spre stapinirea acelut munte. Ci not
arnil data sA-lil stapineascA stinta minAstire ch pace de
care mo§tenit dial Torn§ant ; a§ijderea §i pentru muntit de
la obir§iia riulut Hureziloril, de carit sa apuca mo§tenit
dial Rime§tit, zicindil cal sintd al loril de mo§tenire. IarA
mo§tenit dind Roman! a§a zicea a sintd at lord de mo§-
tenire, fiindd Ind hotarale lord, de unde le curgd apele, ia.1-1
Rame§tit ad muntit lord osibitt Ind hotaruld lord, de unde
§i lora li sA sloboade apele riulut lord.
Dect not, cautindd cArtt de dovedirea aceasta. §i la o parte
§i la alta, §i la nictunulu vre und temet bunti clA adeverinta
aceasta nu s'ad gasitil, §i Inca Rame§tif la mina lord n'ail
avutil nicto carte, iara la Roman! s'ail gAsitti o carte veichq
a lilt Vladii-Voda, lt. 6997 [1488-9], §i alta mat no1 a raposa-
tulut Matet-Voda, lt. 7147 [1638-9], intru carea scriia a lord
mo§tenire cu plaiuhl, iard alte semne nu scriia, numat O.
tile pl semnele cele bAtrine. $i, intrebindd not pa mo§teni
dial Rame§tit cu ce mijlocire de dreptate ad sa intre Intl
hotaruld Romaniloril, §i et zicea cA ad pomenitil pascindult
dobitoacele Ind muntele acela ; iard Romani la aceasta a§a
raspundea cl, adevaratd, cu dobitoacele ad urnblatil, cAct
-i-ail ingaduitd vecine§te, dupA cumil §i et Ind muntit lord all
pAscutd dobitoacele lord, iard alt1 stApinire n'ai.1 avutil in-
&ace muntl.
Dec! not, pentru ca sl adevarAmd dreptatea lor, amd
3011 HOTARNICIA mopwori ilintrzuLtd

data lege Romani lora ca sg. jure, fiindca le cadea Rame§tit

asupra. Iar et, standil la pricinär zicandil sa. jure Rame§tii
§i sg. stapIneasca, §i, a§a, sthndü et la pricing., zicandti unit
altora sg. jure, iara mat pe urma Rame§tii aü voitti inna-
intea noastra pe Roman!, §i ati ales et dintre din§it pre carit
aii vrutti, 6 oament, anume : Mihalcea, i Moise, i Dumitru,
i Davidil, i Alecsandru §i Dumitru Pestrea, §i, juränd ace§tea,
aü zisti sä stapineasca muntit cu pace, §i el ati mersil mu
sfignita biserict a minastirit Horezti de ail juratil tog cu mii-
nile pa Sf[anita Evanghelie cumil ca adevarattimuntit ace§tea
santa a! lord de mo§tenire, iarti Rame§tit n'ati avuta niclo
treaba, fiindI ispravnicil la juramintuld lorti Diiculti Poe-
nariulii, Postelnicti de Vatcea ; §i amti data sa stapineasca
stian1ta rnIngstire Horezti ace§tt mung, inpreund cu mo§tenit
dial Roman!, dupg inparteala ce aratg mat susti, cu pace
de catre Rame§tit.
IarI pentru unü munte ce sa cheama Bradatelulti, sco-
tandil Ionti Varzobil di Rarne§t1 unii zapisti cà 1-arti fi curn-
paratil de la Slatioara mat de nainte vreme, §i, fiindti pri-
cina de care ar sfintel minastid §i de catre Slatiorent ca
aril fi zalojita, iaril nu 1-arü fi cumparatil adevaratil, amü
judecatii, dupa cumil s'ati §i voitii, de ati mersil Ionü \Tar-
zobil impreuna cu muma-sa, fiindil batrInA, Intl sf[An]ta bise-
rica, de ail juratti cu mIhiile pa Sf[AnIta Evanghelie ca ade-
vdratil muntele I-ad cumparatil, iaril nu este niciunil me§-
te§ugii la mijlocil, §i amti data sg.-15 stapineasca cu pace,
unde sa afla Intre muntit sflin]tet minastirt, pecumil va arata
mat josti la loculil sad.
IarA pentru inparteala plaiulut, fiindca sA cadea sa fiie
mo§teni Roman! a treia parte, dupa curml aiI ajunsti InpAr-
teak, precumil amLi zisil mat susri, precumil §1 ceia mo§iie
§i muntit, darri art cazutti cu rug-Mune la Sfintiia Sa parin-
tele Ioanil de at1 voit ca sa-16 inparta prinü. doa, ca sg.
sa poata chivernisi §i et, fiindu-le locuhl stramttl, §i, inpar-
tindu-sa §i plaiulii dinti gura Vai-LungT, dlnü cararea luI
Gligoril la dealt'', pa plat, pa tmde sa infundeaza go1u1d,
adeca Cita tine plaiulti, cu. Odure, i inil látü diati muchea
 HOTXRN16IA MOVILOR HOREZULUf 309

plaiuluT, ding hotarg pina ina rid, iard mu hotaru, s'aa datu
partea sfLinte]t minastiH pe linga rid, iard daspre mosiia
sf[intelr minastirT, la trasura de la capuld poeni, start-
jenT 430, §i la trAsura dupa calea lur `Gligord stanjenT 300,
iara rnostenilord Romani li s'aa data partea lord de plat,
da spre plat, la trasura de 1a capuld poeni, stanjenT 430, si
la trasura dupä malu lur Gligord stinjini 300.
Asijderea i muntil s'aa inpartitd dind masura aëasta Ina
susa, si s'ad data sfinter rninastirr doà partr, si mostenilord
dina RomanT o parte dina partea sfinter minastirr pg. despre
hotarula Horezr, si parte Romanilord despre Rimestr, pa
uncle va arata numire muntilord, §1 cu masura, mar josa
la loculd lord, §i samnele mosier dintl hotatula Romanr, i
Rovinile, i Lunga, i Hurezd, inpreglurg', sa sa. stiie : de spre
Bogdanestr, dina piatra dint"' dealuld Ulmulur, dreptil Ina
Luna., Ina piatra dina drum, si de-acole dreptd peste rauld
Hurezulur, ina vale hotarulur, Intl virfuni dealulur Luna,
Ind Piiatra Alba, si de acole dreptd Ina piiatra Ind Lazu-
rele, i de acole drepta Intl piiatra inu Piscula Pupezil,
si de acole dreptd preste Vale Neagotir, Ina piiatra de la pat-
tina, de'cl pe pisculg Mozocilora, Intl virvu la cele 2 pietri
marl, unde sa inpreuna cu hotaruld Bistritir; de'ci sleama
[semnele ?] inu susu pa dealuld Ohaber, si innainte pe sleamea
pana Ind poteca Bistritir, uncle este piiatra pusa. Ina sleame,
si de'ci innainte pa sleame, print"' cArarea care iase de la
Bistrita, pa unde sa desparte hotaruld Bistritir, la hotaruld
Horezulul, dina piiatra pa sleame Ina susii, pan' Ind vir-
fuld maguriloru, §i dind virfulti maguriloru totil pe sleame
Ina susg pan' Ind virfulg Daroiulur, si dina virfulg Daro-
iulur pa sleame ing Scarisoara. Inst semnele cele vecht atl
intratg in Piiatra Cirna si atl apucatil apa Intl susii pa unde
sintu si seamnele pietri.
Si, daruindu ung omd dind Horeza minastirii Bistritir ung
codru de loca de suptd Magura Alber, s'ad rnutata hota-
ruld tota pa sleame, ding Scarisoara pana Intl Gura Teiusulur,
si dintl magura totd pa sleame inu virfuld Magurer Alber,
§i de acolea tutu pa sleamne trig virfuld Pastiiaper, si de
310 ROTXRN1CIA MO§IILOR HUREZULW

acolo tot5 pA sleame pAnA Ina Pra§ti, §i totil pA sleame

pan' inu Cuibulu Vulturului, §i din5 Cuibu1 5 Vulturului
intra hotaruld mu RAtevoie, pAn' 115 hotaruld vechi, §1
merge hotarulti tot IDA apa Retevoie pAste Piiatra Capra,
§i acolo sA facti doA izvoarA, unde sA intilne§te cu muntele
Arnotii, §i apucA pA izvoruld despre Apus5, preste curmA.-
tura Rudeanului, totu pA izvord, pintre Lotreni, i tot5 pl
izvorti, ping iase izvoruld alAturea cu curmAtura inu
§1 pA vIrvA pAnA Ind virfuld Valeanului, §i de acolea totil
pA. *fit pAnA Ind virfuld Barca6ului, unde sA inpreunA
hotarAle sfintei minAstiri Horez5, §i de acolea tot5 virfuld
innainte, celu de spre Lotru, piste obir§iile Cerchealelorti,
pAn' inpotriva izvorului BrAdAtelului, unde sad pusu piiatrA,
ati venitu mAsura muntelui, aT sfintei minAstiri, stinjent 640,
§i dinteacest5 semn innainte sA tie Ion5. Viwzobil ding( Ri-
me§ti und pi6or5 de munte ce sA. chiamA Bradatelulti, care
nume§te mai susd cA I-au cumpArat5 de la SlAtioreni, stinjeni
220, pa unde s'ati pusu piiatrA Ina obir§iia Afumatel suptil
Virfulti Turculul de spre ApusA, i d'aci innainte Ind partea
sfintel minAstiri totil virful5 de spre Lotru pAn' mA Virful5
Milai, unde sa love§te cu muntele minAstiril Bistritii ce sl
chiamg.' Vaideei, stinjeni ii4o, §i dmA piiatra ce s'ad pusu
acolo suptii virfii la vale, prinil Piiatra Risil (?), tot5 muchiia
plaiului la vale, obir§iile MieriorilorA, totti virfulu Piscului
Murg5, Pietrile-Ro§ii §i Zeletesculti. pAn' suptti Virfulti lui
Romanii, unde s'a5 pusu piiatra.
A§ijderea §i plaiul5 sA-ld tile stinta minAstire, precumu
s'ati a§azat5, arAtind5 mai sus5, dinti apa riului pAn' mu
mijlocul5 coastii, in semnulil (?), de unde sA infundeaza go-
lulu la vale, pAn' Ina poteca lui GligorA. A§ijderea §i partea
de munte alA mo§teaniloril Romani s'ad data de spre hotaruld
Rime§ti1or5, iaru peste yule sAteanilorti dinii Romanuld §i
a Stan5u1ui Ploscarul5, ce au cd.zutti pal partea sfintei mi-
nAstie, sA aibA a le tinea §i a le stapini infundate, §1 mai
multti dinii citu le tine gardulu sA nu sA tinzA, §i ei sA aibd
a-§i da vineriëulA domnescti la sfinta mindstire, dupl obi-
cei5, iarti la dijma palmIntu1u sal aibA pace.
 HOTLIN1C1A BIOSIILOR IIUREZULUI 311

Dreptu adeia amu data cartea noastra Sfintii Sale parin-

telui Ioanü arhim. §i tuturorii lacuitorilorii de la sfinta mi-
nastire Hurezd ca sa alba a stapini de acurnd innainte
aceste hotara precumd s'ad ales, Romanuld, §i Rovinile, §i
Lunga, §i cu muntii, cu bunà pace, de catre sateni dinil
Romani: mai multd pricind sa nu mai fiie. Acasta scriemd.
Lt. 7232 [1724], Iu lie 10.
Iond Baleanulti Veld Portarti.
Andreia§l Scoreiii Capitand de plai.
Draguld ceausd #otil Greci.
Stand Ilipescu (?).
Ionii Igoianuld.
II.

Hotarniciia Rame§tii, facuta de not acumil (?).

Noi, 12 boeri, earl! mai jos ne vomd iscali, ce sintem
luati de Sfintiia Sa parintele Ioanil arhimandrituld, egumenu
sfintei manastiri Hurezii, cu cinstita. cartea Marii Sale Ba-
nului Gheorghe Cantacozino §i a cinstitei Administratii sa
cautamii §i sa hotarlin mo§iea Rame§tii otil sudd Vilceat sa
alegem partea de mo§ie a sfintei minästiri de catre partea
de mo§ie megie§asca, deci, dind porunca, stransu-ne-amii
cu toll la zi §i la sorocu aid, la sfanta minastire Hurezii, §1,
fiindil §i dumnealui loanu Baleanulu Veld Portaril §i dum-
nealui Andreia§I Score! Capitanuld de munte dind partea
cinstitei Camas-I, §i ad venitti tot! megia§if dind Rame§til
de fata innaintea noastra, fiindü §i Sfintia Sa parintele egu-
menu Ioanu, alü sfintei manastiri Hurezii, fata, §i le-amd ce-
rutd toate cartile §i zapisale, §i de mo§tenire, §i de cumpl-
ratoare, sä le aducä innaintea noastra. lard Sfintia Sa parin-
tele egumenu, inpreuna cu- toti megia§i ding Rame§ti, a§a
detera seama cä alte scrisori n'aii, ail citd scoasa pärintele
eo-umenu Horezanuld o carte a 6 hoer! ce s'ad fostii ho,
Oriel 1411 zilele Marii Sale raposatului Costandind-Voda, §
lard mai scoasa o carte a Radului Veld Vornicd dinti Tar-
govi§te, ce i-ag fostd mai hotaritd dumnealut singunl mu
 312 HOTARNICIA nio§nLon HUREZULUI

urma celoru §asa boeri, dint" porunca raposatulur tefanu-

Voda, §i totti n'ad pututd fi odihnitr pa, aceste doa hotarnicir.
Deer nor, vazand5 ca alte scrisori n'ad, nicl o parte, nicr
alta, ca sä adevaramu §i sa alegemu cine eità parte de
mo§iie aru avea, fara eitu scoasa parintele egumend Hure-
zanuI5 o copie, adeca izvod5', ce zicea Sfintia Sa curnii ea
este scoasa dupa hrisovuld raposatulur Costandinti-Voda,
feëorul5 raposatulur a.rbanu-Vodg., intru care scria pa totr
Ruminit ce s'au vindutd Preder Vorniculd Brancoveanulu
Ruminr cu totr fecorir lord §i cu toate partile lora de mo§iie
ce arti avea dupeste totu hotarulti, cu sili§tea satulur, cu
viile, cu morile, cu livezile, cu plaiurile, cu muntit, carele
s'au fost5 vindut5 Ind zilele raposatulur Mateiu-Voda, §i
Ind urma au fostd miluitti raposatulti Costandin5 Bran-
coveanulu, nepotul5 Preder Vorniculd Brancoveanuld, a-
ceasta sfäntg minastire Hurezir cu tot! Rumlnii §i cu
toate partile lord de mo§iie ce a5 avutd. Deer, nefiindu
acelu hrisovu aici de fata, nor amu incredintat I pa Sfin-
tia Sa parintele egumenulti Ioanu Hurezanulti pa aceasta
copiie cumu ca este bund §i dreapta scoasa dupa acelti
hrisov5, §i am5 incredintat-o cu iscalitura parintelur egumend
§i cu pecetea sfinter rninastirr §i cu toate iscaliturile noastre,
§1 aii adusii Sfintia Sa parintele egumenu §i pa popa Ale-
)tie din5 Costetir, care a5 fostu la Bucure§tir, la Manila
Sa Doamna Marica a raposatulur Costandinti-Voda Bran-
coveanu15, de a5 scosil aceasta copiie dupa hrisovuld celd
mare, scristi de popa Iosifii Agiulii, carele este la Biserica
Doamner.
Drept5 aceea, nor alai cdutatti §i am5 adevaratti eumu
ca a5 fost5 atunci pa acea vrerne dna' s'ati vindut5 acei
Ruminr, elf mo§iile lor5, au fost5 casa. de Rumini fara de
feëorir lord, lide 29, §i a5 fostil casa de megia§r, de vindutr,
fara de fe6orir lor5, lide 32. Deer nor, neputindii intealt5
chipti cumti face, amil socotitu de am inpartitti mo§ia pa
aceste capete de oament, ce scrid mar susil, potriva Rumi-
niloru, ca §i megiia§iloru; nurnal, zicandu cá sintii cincr funir
de mo§iie inteacest5 hotar5 al5 Rame§tiloril, a§a ail mar-
 HOTARNICIA MO§IILOR HUREZULUT 313

turisitti tot! megiea§i ding RAme§tii, Inca §i pdrintele egu-

menulti, cumg cd dintr'o funiie nu s'ag vandutg niciung
Ruminu, nici mo§iie, ci aceastd funiie amd scos-o de s'ari
datti numai megia§ilorti, intreaga, iarti cele patru funii le-amil
inpArtitil pd capete la megiemi §i la Ruining mindstirii.
Dec!, dupd obiceiti, amil tras mo§ia pd trei locuri, ding ho-
taru Bogdane§tilorii. ping. 'mug hotaru Birzoteniloril, §i s'au
gasitd la capula mo§ii de la vale de spre Ulmetil Intl latu
peste WW1 hotaruld, stAnjeni 540, care s'ail socotitti cd ag ye-
nitil in partea megia§ilorti stAnjeni 355 p[olill, §i dinteace§tea
s'ail mai luatii stanjeni 14, partea a doi oameni, anume :
Stefanti Monahli §i Mohra, nepotii Vladicai Stefanti 1, care
ail scosti Sfintia Sa pdrintele egumenulii Hurezanulti ung za-
pisti intru care scria cd ag inchinatil biserica care este Ina
satu Ratne§ti, cu toatd partea lorti de rno§iie, sfintei mAnds-
tiri Horezulg, care aceasta bisericd, de piatra, este fAcutd
de acelii Vladica ding neamulii lorti, §i, rdmiindti aceastd
biserica descoperitd, §i ajungindu la stricAdune, ati dat-o
sfintei mAndstiri, cu partea lorti de mo§iie, sa o acopere §i
sa o grijascd la stricAgunea el, §i s'ati scrisil numele lord'
la sfAntulti pomelnicu.. Si iaril ad mai data popa Danciulg
dinil RAme§tii daniie la sfAnta mindstire toata partea lui
de mo§iie, care s'ag venitti stAnjeni Imo, caret s'ag socotitti
cd ag ramasg la megiemi partea lord stinjeni 320 p[olill, §i
ag rdmasti §i la sfanta mandstire stAnjini 219 p[ol]ii, §i s'ad
gasitd la trasura dup'inti mijlocu, pd ding susg de bisericd,
totg hotaruld stanjeni 836, §i iarii amti inpArtitti, dupd cumg
scriie mai susti, §i au venitg la megia§i stAnjenf 416 p[olii], §i
ad rdmas la sfAnta mandstire stanjeni 339 p[olg], §i s'aii gd-
sitti la trdsura ding susg, pd suptil plaig, totil hotarulg, stall-
jell! 800, §i iarg s'ag inpartitd, dupd cumil scrie mai susg, §i
ag venitil la megiea§i stanjeni 475, §i la santa mandstire
stAnjeni 325, iard, pand plai §i pang munte neputIndil nof
merge acumti, fiindti vreme de iarna, a§a amil adevdratti,
sa stdpineascd dupd inpartala cea denti vale, dupd stAnjeni
ce scrie mai susg, §i de yard s'ag socotitii sa mearga §asa
I De Rimnic (1673-93).
 314 HOTARNICIA 1110FILOR HUREZULUI

boerf diü no!, anume clumnealui Andreeasi Score! Cgpitand

de munte, i Mihalcea Mdldgresculti, i Gheorghe MAldarescu,
i Draguld Ceausulti, i Stefand Vat., i Dumitru Vatf., sd facg
semne, aratamti [=aratandti] care pg uncle va tinea, sg tiie
sfanta mangstire Hurezuld pg lingg hotarulti HurezuluI, si Ral-
metiI sg aibg a tinea pg despre hotarulti Bgrzotenilord, arg-
tinclti semnele pg unde s'ad despartitti, si s'ati pusd pietri, ding
drumulti celii mare ald Mehedintilord dreptil in susü, pind
livezi, in aninuld care este Ind valcea, de'ci preste valcea. mu
piatrg mu susti, dreptti in glodti, de'ci in susii, Ind marti, dreptil
moara lui ataveI, de'ci Ina drumii, unde s'ati pusti piatra,
de'ci pg ,suptd coasta dealuld mu susti, ping Ind faguld celü
inheratti dinii coasta, §i de-asupra case! fur Androniie, de'ci
ind susd, unde s'ati pusti piatra cea dinti livade, de suptil
pla1, de'cl Ind nuculd care s'ad inheratii fun' marginea val-
ead Vartopulul, de'ci inti susti plaiulu i muntele, precumil
le merge inparteala. Dreptti aceia, amti datd partea nostra
sfintei MAngstir1 Hurezului, sg tiie si sg stgpineascg aceastg
mosiie dint"' RAmest1 de acumil innainte cu bung pace, dupg
cumti s'ad insemnatti de catre mosnenii dinü Ramesti.
Asijderea panti hotarulti Bgrzoteniloru venit-ati popa Barbu
cu frate-sail Marco dinti Ursani, inpreung cu Anghelti Scar-
latti dind Pietrari §i cu und Costandind, zicgncid acesti Oa-
men! cg au avutti neamuld lord moiie mu Barzoteni. Noi
le-amti cerutd scrisori sg vedemil cu ce dreptate zicil ca
ad mo§iie inteacelii hotarti alü Bgrzotenilorti, si niciunil
niciund feld de scrisori n'ati avutti, rfici s'ati adevgratti ca
au stgpinitti vre-odatg, iard pgrintele Hurezanulti ad scosil
und zapisti aid Ruminilorü dind Birzoteni, intru carele
scriea cg ead vandutd ef, tog Ruminil, cu fecorii loru si cu
toate pgrtile lord de mosiie, Dicultd Veld Spatard Buicesculd
la leatil 7153 [1644-5], cu multe marturii, dard, ma! mu urmg,
Diculil Spatarii i-ad ertatil pg top de ruminiie, iarü mosia
toatg, peste totd hotarulti, cu totti venituld e1, aü vandut-o
jupineasa Dumitrana Buiceasca, care ad tinut-o rgposatuld
Papa Veld Pahar[nicti], inpreung cu fii-sag Diculd Veld
Spatarti, aü vandut-o schitului unde este hramuld Sfintilord
 HOTXRNICIA MO§IlLOR HUREZULUT 315

marl Apostolf Petru §i Pavelü ce este facutil acestil sfantil

schitil de parintele Ioand egumenulu Hurezanuld, §i au
cumparat-o aceasta mo§iie Ind talerf 142 §i ail datil §i mo-
§iie de daniie, pan[tru] pomenire, de tl. 71, §i s'ati scrisd la
sfantuld pomelnicil. Ci s alba a stapini sfantuld schitil cu
bung pace, dupa curar scriie zapisulil, iard Angheld Scar-
latü dind Pietrarf §i cu Costandind a§a aü adevaratil ca
n'ail avutii niclo treaba inteaceld hotard, ci numaf ail cer-
catil gludecata, far' de niclo dreptate, ca n'ad stapinitu
niciodat.; ci sä fiie lipsitu. A§ijderea §i Popa Barbuld §i ou
frate-sail Marco dinil lir§anf iarü sà nu alba nick) treaba
Ind hotaruld Birzoteanilord, pankruj cä ef s'all adevafatii ca
all fostii Rumini BuicesculuT, si ertatil, inpreuna cu ce-
ialaltf Ruminf, de ruminiie, iard mo§iia all ramasd boe-
reasca, a Buicesculuf ; numaf sa tie o cumparatoare de mo-
§iie ce zidll ca ad cumparatil dind hotaruld Flore§tilord, ce
sa hotarea§te cu Birzotenif. land pentru ni§te locurf ce sintd
peste Luncavatil, de spre Apusii, ce sa chparna Trepte, care
sa hotarascii de la vale cu Maldare§tif §i vinll pa dinii susii
pan' Ind apa Luncavatuluf, care sintil dinll hotaruld Birzo-
teanilord, aceaste Trepte, §i, fiindil de pricina, ne§tiindu-sa
megeia§if dind Rime§tf sa le stapineasca cu minaitirea Hu-
rezif, cindii ail fostil hotafitil Raduld Vorniculd mo§iia Ri-
me§tilord, all fost giudecatil dumnealuf pänitruj aceste Trepte
ca sa le tiie minastirea Hurezuld, pan[tru] ca, intimplindu-sa
de ail fostll vindutii megeia§if dind Rime§tf o parte de
mo§iie ce sa cheama Feare§tile, sfintef mindstirf Hurezuluf,
§i Sfintiia Sa parintele egumen Hurezanuld, dupa ce ail fostd
cumparatii asta mo§iie, all fostil cheltuitil de all facutd
und hrisovd, cu tl. 35, iaru el s'ati plinsil la Vorniculd Ra-
duld, cumti sa intoarcä acelef sfintef minastirf ce all fostd
luoatil pa acea mo§lie §i sa-§I ia mo§iia innapof, §i sa ia
hrisovuld sa-ld sparga. i 1-aii luoatil §i 1-ad spartil, §i, pankruj
ace tl. 35 ce all cheltuind parintele Hurezanuld, ail zisd cal
vord da acele locurf ce sa cheama Treapte, §finte mangs-
tint, precumil all marturisitil §i acumu, innaintea noastra,
megeimi dind Rime§ti ; ci s aiba a stapini de acumil in-
316 HOTARNICIA M0§11LOR IjUREZULUI

nainte aceste Treapte sfinta minastire Hurezulil cu buna

pace de catre megeiasi ding Rimesti. Asisderea sa aiba
a stapini Pai§esti si Balane§tii, ding Rimesti loculü Fea-
restilord, ce aü tanutti de hotarulii Birzotenilorti, ding
fintinà pana Intl ulmil, i, ing latii, dinu Luncavidoril pana.
lull Luncavatil, pen[tru] ca s'ail adevaratg ca iaste a lor,
ci stapineascl cu bung pace de catre sfinta minastire
Horezuld. Asisderea si pän[tru] o vile a Ante! mindstiri Bis-
tritii, care iaste pa loculti Hurezului, Intl sattl, sà aibl mi-
nastirea Bistrita stApini viia, citg iaste gardulu vieT, si, ding
garda in vale, stinjini 4 p[o]lil, pana lnü paruld celti strimbd,
unde s'au insemnatti, iarü livedea la vale, care ail ingra-
dit-o parintele Bistriceanulu, sa o stapineasca minastirea
Hurezulti, iartl Bistrita sa nu aibä treaba, ca ag ingradit-o
fara dreptate. Asisderea si pentru o pricina ce au avutg
Sfintiia Sa parintele egumeng Hurezanulti cu Sfintiia Sa parin-
tele egumenti Bistriceanula, zicindg parintele egumend Hu-
rezeanulg cumil ca. AT calca hotaruld Hurezurui de catre
Bistrita, de spre Räsaritg, aducindg' parintele Bistriceanulg
§i ocolnica minastirii Bistritii, aratindil seamnele pintre ho-
tail, pacumil scriie seamnele, ding plai la vale, mergi totil
pa sleame (sit). Dec! noi asa. amtl alestl: dupa cumg ail
judecatii si dumnealui Raduld Velg Vornica, asa amil ade-
varatg §i no!, ca iaste mai cu dreptate sa tile minastirea
Hurezului Valea Negri!, iarti nu rninastirea Bistritii.
Dreptii aceia, amtl datil aeasta carte a noastra sfintei
mil-astir! Hurezului, sa aiba a tinea §i a stäpini toate mo-
§iile cite scriie mai susg, cu buna pace, ca asa amtl aflatu
maT cu dreptate.
Orezil, Dechemv. 4, It. 7232 [17231.
[Adaus tärziu De ant 124.
Udrea Zatreanuld. tong Baleanuhl Velti Portaru.
Preda Zatreanuld. Preda Bujureanulti.
Gheorghe Maldaresculit Mihalcea Mäldäresculti
Drugulti (sic) Ceau§ulti otu Greci. Iong Igoianu.
*tefanii Vat. Badea Piraianulil:
Stand Ilipescultl. Tänasiie.
 hOTXRNICIA MOViliOn TIUREZULIA 317

long Baleanulg Vela Portarg, d'inpreuna cu 6 boerf ho-

tarnicI, ce," ding porunca Math Sale a Chesaricestif Valahiie
-Band Gheorghe Cantacuzinb si a cinstitel ConsiliiarY (sic),
amü fostil luoatI hotarnici de Sfintiia Sa parintele Ioarnl, arhi-
mandrita alii sfinteI minastirI Hurezului, hramulti Sfintilorg
InparatI aseamenea Apostoliloril Costanding' i Elena, ca sa
alegemii mosiile sfinteI minastirI de catre alt1 mostenitorI ce
ail avutil Inpreunä hotarale si cu muntif, anume : Recea, i
FometestiI, i Zbantoiulil (?), i Negreani, i Romanuliif i RI-
mestiI, sudil Vilcea. i toate acestea amd alesü si amü ho-
tarita pecumil arata cartile de hotarniciie ce s'ati data la
Sfintiia SaZparintele Ioang. DecI, pan[tru] hotaruld RimestiI,
fiindil noiinü trecutulil anii, ding It. 7232 [1723-4], inpreuna.
cu 12 hoer!, pentru hothrirea acestif mo§II, §i Ind totil chipula
aind nevoitil de amil alesg cu dreptate partea sfinte mina-
stir! de ,catre totI mosteani ding RimestI ; iari pan[tru] muntl,
fiindca atuncea era vreme de iarnä, nu s'au pututil face
isprava, si, maI rarniindii si cealelalte hotara neispravite.
acumil, ding porunca, pecumg mai susii amü zisa, viind
toate. acestea le-amu tocmitil si le-amg asazatti. Asa si
pan[trul muntil ding hotarulg Rimetilorü, pacumil si asta-
iarna. amü adevaratil,. ,Inpreuna cu 12 boerl, §i acumil iaras,
ca sa tiie stinta minastire dinul totI muntil ding hotarulti
Rimetilorri o parte, si totI mosteani ding RimestI doo parti,
Si anal trimisui pa 6 boeri Ina munte de ail luoatii seama
hotaruluI si seamrieloril ding pregIurg, si atl alesti partea
sfintel minastirI, de[n] munte si dind plai, Ina lat, ce s'ail
masuratil dinü pietrile luI Harsu Orig. Intl Virfulg Plaiulu1,
de spre Ur§anI, stinjinI 772 ; eaIl alesti partea sfinteI mi-
nästirI stinjinI 257, si ail ramasil la totI mosteani1 ding RI-
mestI stinjInI 515, si lungulil ding Virfulg lur Romantl si
ding Virfulg lul Romanti frig gIosii, pa plaI ping. Intl Piiatra
Bolee de_ spre Roman!, stinjinf 6th, si acestI stinlinf de alg,
treilea s'ail datil maI muittl sfinteI minastirIf fiindtl hotarulil
susil maI Ingustii, si ail rarnasil la tot! mosteani ding RI
 Alg 1101ARNIe1k aiclimon HUREZULUT

me§tT stinjini 900, 0 de aciia dreptil peste ob1r§iia Rime§ti-

lorii pAnA inii piiatra BArbuiulul de spre LuncavAtT, de'ci
la dealii, pa lingl hotaruhl Valdeeilorti, iarti Ind vIrfulii
Romanulut, unde sa incheaie hotarale ; 0 all ramhsii la
mo§teanT dinti Pietricoaia Bola la vale, 0 pA de 0 parte
de riulil Rime§tilorii, 0 pA. de altA parte, Ong. unde IntrA
golulti Rime§tilorti *hill plaT. Decl pa a§AzAmintulii acesta
sa alba a stapini sfinta minastire cu pace de catre mo§-
teani dinii Rime§tT. Mal multa pricing, intre eT sa nu fiie.
Aceste scriern. Leath 7232 [1724], Iulie 1 o.
Ioanil BAleanulti Veld Portarti.
Dragulti Ceau§ti otil Greer.
IV.

Pentru muntiT mAnastiriT de spre RIme§tI 0 Roman!.

Nor, 6 boerl, care ne vomii iscali mal josti, ce arnii fostil
luoatT de oameni dinii Rime§tT, cu o carte de poruncl a
cinstiteT AdministratiT, ca sA le inpArtim muntii cu stinta
minAstire Hurezil 0 cu Romani, decl, viindti Portarti de
judetT, ne-ama strinsti cu totil la Rime§tT, 0 amil e§itti la
munte, Inpreunl cu Sfintiia Sa parintele egumenulil, 0, trA-
gindti rmintir, dupa obiceal, dial marginea munteluT ce sA
chiaml Bolca, pa virfti in susii pa cale, pang. Intl Malaia,
-pA la fintInA, pAnA inti vIrfult) BArca6u1uT, pA virfti s'ati
gasatti stinjInT 5.570, 0, dupA hotArniciia dumnealuT Ioanti
BAlealiulti Velil PortarT, stApiniià stinta minAstire stinjinT 3.917,
iarti, cindil ati fostil acumil, s'ati sculatil Rime§tif cu gil-
CavA, §i, mergindil la Divanti, 0 Divanuld a§a le-ati datti sA
jure el cu 12 oamenT precumii §titi, §i, jurindil Rime§til,
§i poruncindu-ne nool cinstita Administratie ca sa-1 InpAr-
timii cumti vomil cunoa§te dreptatea, dupa jurAmintulil
lorii, 0, eercIndil no! cu de-adinsulti, 0 trAgindti muntil cumii
scriie mai sus, a§a air ajunsti dreptatea ca sa stapIneascA
sfinta minAstire stinjinT I.83, dinti care inpArtIndu-sa pl 6
funit, la RinieST pA cind funiT, 0 la RomanT pA o funiie,
dintr'aceste funil s'ati datti sfinteT minAstirl dial. funea Ro-
 hOTARNICIA MOFTLOR HOREZULUY 319

manilord 2 OM, stinjini 620, §i dind pdrtile Rime§tilorti

s'ad scosti o funiie intreagd, iard dind patru fund s'ati data
sfintei mindstiri a treia parte, stinjini 1223, §i amd osebitil
sfinta mindstire de spre Rime§ti §i de spre Romani, insl
dind virfuld Bdrcacului, pd. vIrfil, spre Mälaia, pa la fintind,
pang. Ind hotaruld Bistritil, suptii virfuld MAW, apoi dreptil
Intl vale, pd. Piriuld,Secd.
Dec! noi, dupd cumii am5 vazutti dreptatea, §i amtl fa-
cutd alegerea, amil datii adastd carte a nostra la sfinta
mindstire Hurezd §i la cinstitd mina Sfintii Sale parinteluT
Dionisiie egumenu §i la a totti soboruhl sfintei mindstiri,
ca sà alba a stdpini ace§tif muntii cu build pace de catre
Rime§ti §i de catre Romani, dupa cumil scriie mai sum'''.
$i noi, dupa mar adevdrata credintd, ne-amil pusti iscAlitu-
rile mar josii. Julie 17, It. 7236 [1728].
Vasilie Vat., Mihalcea Maldarescu,
Dumitru Racea Vat., ottl Petre§tii-de-susii.
sudti Gorki, de plaia§i de Vilcea.
Draguld Ceau§uld,
Barbuld Post. Ot[etel]e§and.
Iona Igoianuld.
$i parintele §'ai.1 datd bani bheltuialer, pa stinjini tl. 2,
ban! 102.
Ispravnicil fiindü PIrvulti Portaruld Horezand.

V.

Costandind Farca§anulti, limiterio 1 intr'aceste cinct judeti,

inpreund cu 4 boeri ce amti fosttl luoati cu carte a prea-
cinstitel Administratii, de Patru Gulimand §i de Patru BA-
lanesculd, cu ceta§ii lora, Rime§tii, ce atl fostd rinduitii ho-
tarniciie asupra sfintel minastiri Hurezii, pentru mo§fia Ri-
me§tii, jaluindu-sa cum cd nail avut dreptate la hotArniciia
ce ati facutti prea-cinstituld dumnealui Ioand Blleanuld, ce
ad fostil 'atund Veld Portal* cu 12 boeri, deci no!, dupa
1 Hotarnic ?
320 HO1ARNICI1 MO11LOR HUREZULTA

portma, amü venittl aicea, Intl fata locului, la mosiia RI-

mestif, i, fiindü amindoo partiL de fall: parintli calugari
dinti mindstirea Hurezir i megeiasi ding satulti Rimesti,
le-amil cerutti cartile de mostenire i cumparatoarei si me-
geiasi1 dind Rimesti alte cart!, vechi au nooà, Wag avutil, fara
cartea acelord 12 hoed numiti mai susil ; a§ijderea si pa-
rintii calugari alte scrisori n'ad avutd, -vechi sad nooa fara
citg cartea de hotarniciie. Care- noi le-amii cetitti i le-amil
cercetatg cu amaruntulu, ca sä cunoastcmg i sa Intelea-
gemil ce iaste pricina lord. Si, fiindca dumnealui prea-cin-
stitulil Ioanti Baleanulu i ace! 12 boeri amia cunoscutd cd
atl umblatil cu dreptate, si le-ad fostil inpartitil mosiia cine
pa cIttl i s'ati cazutil parte sa tiie, dupa cumil aratä Ind
cartea aceloril 12 boeri ; asijderea si hrisovuld prea-cinstitei
Administratief ce iaste la slinta minastire, intaritti dupre
cumil ad gasitil, si ad alesd dumnealord Velii Portarti in-
preuna cu ace! 12 hoer!, care inpartala i hotarniciie s'ad
facutil dupa o foie de totI Rumiai ce s'au vindutil cu mo-
siile lord Predei Vorniculd Brincoveanuld, ce ad fostil mar-
turisatd raposatuld parintele Ioand egumenulti Hurezanuld
cumd ca acea foie iaste copiie scoasa de pre unil hrisovil
alit lul Costandind-Voda, fe6oru1ti lui $arband-Vodd, la mina
raposatului Predei Vor. Brincoveanulu. Care mosiie, cindtl
s'ail scosd dupa aceld hrisovg', alt fostil trimisg parintele Ioanu
egumend Horez[anullil pa und popa Alecsiie ding Costesti
la Mariia Sa Doamna Marica Brincoveanca, la Bucuresti,
ail fostti marturisitil parintele Ioanil egumend Hurezanulu
cumg ca.acea foie iaste dreapta, i pen[trui intarirea credintii,
alt fostil trimisil ace! hoer! hotarnici de ad fostil adusd si pa
popa Alecsiie de la Costesti innaintea acelorti boeri, s'ati mar-
turisitti cumil cä eld alt fostil acolo la Bucuresti pana s'ail
scosii acea copiie dint"' cuvintri Ind cuvinta dapa. aceld hrisovu
domnescti ce ad fostil la raposata Domna Marica Brincoveanca,
§i,dupa. a6asta marturisalie (sic; marturisare), s'ad fostii in-
credintata boerii hotarnici, ce sintd scrisi mai susil si alt ho-
taritii, fiindcàl ad fostti cu toti odihnitf, i o parte i alta, alt
fostil data tot! megeiai dinilt Rime$1 i zapisd la Sfintiia
 HOTARNIVA atopLOR Hummu Ltd St I

Sa pgrintele Ioanu egumenu §i la parintii dinu minastire,

cu care legatura, §i cu gloaba de cinci sute de florinti, cine
s'ard mai scula a face pkg. §i gil6ava pan[tru] aëastä mo§iie,
sa alba a da la Camara, precurnd §i noi amd vazutir acelii
zapisu la mina parintiloru calugari dinu Hurezu; lard acumd
innaintea noastra a§a au raspunsu megeiali dinu Rime§ti
cumil ca acea copiie scoasa dupa hrisovd zicu cumu a nu
este bung., cä le-ad spusii lord aceld popg. Alecsiie acumu
inu urma cumil a ail umblatu cu vicle§ugu, iaru n'ad
adusd elu acea copiie de la Bucure§ti, ci ad fostii facutil
me§te§Ligd pan[trul voia parintelui Ioanu egumenu, §i, adu-
cindil pa aceld popg. Alecsiie de fata innaintea noasträ, a§a ad
raspunsii cumu ca elu n'ad adusit coplie de la Bucure§ti.
Deci noi/ neputindu-ne incredinta pa cuvintele Jul cele
me§te§ugitoare, iarii 1-amu intrebatu : cu ce treaba ad mend
la Bucure§ti ? lard elu ail raspunsu ca 1-ad trimisd parintele
Ioanii egumenu Hurezeanulu cu o scrisoare la raposata
Doamna Marica Brincoveanca, cer§indu hrisovulii, iaru
D[oamna] Marica Brincoveanca ad raspunsil cal sinti scri-
sorile la Bra§ovii, ci va trimite mai cu vreme de va aduce
acele scrisori §i Va trimite o copiie la stinta minastire.
Deci not', necrezindu cavintele 114, cad atunci ad martu-
risita inteund fell §i acumu intr'altulu, ca ad trebuita sa fi
spusti d'intru'ntif cu dreptate innaintea dumnealui prea-
cinstitului Ioanil 1311eanulu §i acelord 12 boeri, ca sa fiie
indreptatii, nici au mai spusil megeia§ilord pana ad traitu
parintele Ioand egumenu, fiindca ad traitil trer ani mild ur-
ma acer hotarnicii, §i s'aru fi pututd dovedi, iaste cu ade-
varata precumu zice popa Alecsiie, ci tocmat acumd au
spusd aceste cuvinte, care noi, neputindd face intr'altu chipti
ca. sa sa poatal dovedi dreptatea, amu socotitu ca sa ramiie
lucru de acumd pang la toamna §i sa mearga unii parinte
calugard de spre partea minastiril Horezil §i und omd de
isprava de spre partea megeialiloru dind Rime§ti, pan[tru]
incredintarea, la dumnealui Comisuld Costandind Brincovea-
plu, nepotuld raposatului Costandind-Voda Brincoveanulu,
ctitorulu sfintei minastiri Hurezi, sa ceale acelti hrisovii ce
vol. RM. 21
322 finTARNICIA 140§111LOR gUREJAILUi

scriie pentru mo§iia Rime§ti §i cu Rumini ce sintd dap mi-

nastirit Horezt, §i atuncea, dupa ce va veni cu aceld hri-
sovii, ne vomii stringe, dupa porunca, iard aid, Ind fata
loculut, §i, dupa cumd va fi scriindü inteaceld hrisovii, sa
va putea face dreptate §i la o parte §i la alta, dard pana
atuncea sa stea hotarniciia acelorii 12 boert, dup a. cumil
s'ati a§azatti, salt stapineasca fie§carele partea ce i s'aii data,
§i o parte §i alta. Matard cà acumil innaintea noastra poh-
tiia megeia0 dind Rime§t1 ca sa Ii s inparta mo§iia dupa
cumil zicea et ca. ad pomenitii stapInindd Mtrini lord ma(
nainte vrearne, §1 pacumd s'aii fostii a§azatil §i cu parintele
Ioand egumenu Horezeanulii, dindu-le §i zapisil la mina
lorii, inpreuna cu totd soboruld sfintel minastirt. La care amd
vazutil §i not aceld zapisii, la mina lord, Ind care scriia ca
s'ad invoitü ca s stapineasca stinta minastire mo§iie inil
hotaruld Rime§tilorii, pe case de Rumint 21, §i megeia§it
dinü Rime§ti sa stapineasca rno§iie pe 51 de casä de me-
geia§t, cu Balane§tt cu toti. Mil care zapisti scriia sad voia.
sa pie stinta minastire a treia parte de paste totd hotaruld
Rime§til, §i megeia§it sa pie celelante doo purI, cu Bala-
ne§tr cu totu, Rame§tit 2 part! §i stinta tilinastire o parte,
fiindca. aü avutil §1 de daniie mat Intl urma. Numat acumd
zicea parintit calugart a nu pohtesdi et sa sa inparta pa
aceld zapisui, pan[tru] cà §i parintele Joand egumenu, cunos-
cindd ca s'ard fi gre§itil cu aceld zapistl, §i s'ard fi pagubitu
sfinta minastire de citava mo§iie, pan[tru] aceia ad ridicatd
Ind urma 12 boeri. Ci, fiindca n'et1 pohtitd parinti calugart,
ad ramasil lucru pang la toamna, ca sa aduca hrisovuld
de la dumnealut Costandind Brincoveanuld Veld Cornisd,
dupti cumil s'ad zisd mat susd, §i atunci, pa cita parte de
mo§iie va arata inteaceld hrisovii, pa atita va luoa sfinta
minastire, ca sa poata avea und sfir§itil de odihna.
7242 [17341, Martil 14.
Costandind Farca§anuld, limit. intr'aceste cind judete che-
sarice§tt.
Preda Bujoreanulii. Tanasiie Romänescu. Capit., Draghict
Olanescu. Gheorghe Maldarescu.
To Costundiol Voevohl.
 tic:van Niel& Mq1ILOR IIUREZUL UI 32;1

VI.
No!, 4 hoed ce sinternd luoati de Dragomirii Satavel,
de Patru Go§ota, 0 de Negoita Saro§esculd, 0 de Mate!
Nane§1, 0 de Iond Virzobti, §i de Patru GulimanU, 0 de
Mate! Pai§dsculd, §i de Costandind Gogold, 0 de ceialalt1 tot!
m0§teani1 dind Rime§tI,. sudd Vilcea, 4§i§derea 0 de Sfintia
Sa parintele Dionisiie, egumenuld HurezeanulU, 0 de totti
soboruld sfintet minastirI Hurezir, ca s cautamii i sa ho-
tarimii mo§iia Rime§ti, sa alegemil partile de mo§iie ale
mo§neanilord ding Rime§tI de catre partea de mo§iie a
sfinte mit-Astir-1 HureziI, fiindca all fostu Anita mo§neni dirill
Rirne§tI la prea-cinstita Ailministratiie pan[tru] hotarniciia
ce ad avutd mat nainte vreame, de dumnealuT Iona Bäleanuld
Veld Port. i. cu 12 boerI, pacum ca. nu li s'ad facutil dreptate,
ci 11 s'ad inpresuratd citava mo§iie de s'aii datii minastirif Hu-
rezi1, dee! no!, dupa poruncl, ne-amil strinsd cu toti ind fata
loculul la Rirne§t1. Si all venitd top mo§neni fata innaintea
noastra, §i, fiindd §i Sfintiia, Sa parintele Dionisiie egumenu
Horezeanuld de fata, le-amil cerutd toate cartile §i zapise
de mo§tenire §i de curnparätoare, vechI i no* §i la o
parte 0 la alta, cine ce ail avutd la miinile loril. Dec! ad
scosti mo§neni und hrisovii ald luI Gavrila Moghila Voe-
vodU, cu It. 7128 [I619-20], ce all fosta data la mina unuT
omd anume Liga, de citeva cumparaturf dinteacestii ho-
tarU, 0, lard, all scosd und hrisovd aid lul Matei-Voda Ba-
sarabd, de la. It. 7149 [1640-1], ce all avutd cumparaturI intre
din§iI. Asisderea §i Stintiia Sa parintele Dionisiie, egumenu
Hurezu[14, all scosil und hrisovd aid raposatulu1 Costan-
dind-Voda Brincoveanulii, ctitoruld sfintef minastir1Hurezii,
cu It. 7203 [1694-5], cu care ad datii daniie la sfinta minas-
tire Hurezif pa citIva Rumini dind Rime§t1, cu partile lord
de mosiie dinteacestd hotard, scriindd Rurnini pa anume, §l
iard ma! scriie de zice : §i a1I RuminI, cif]: s'arU ma! gasi
fugit1 Ind tara, i aceia, cindd sa voril gasi, sa fiie tutu al
sfinte1 minastie Hurezi, cu partile lord de mo§iie dInll Ri-
me§t1, fiindca ad fostu curnparat1 de Preda Vorniculd Brin-
coveanulii, mo§uld luf Costandind-Voda Brincoveanuld, pa
8g4 HOTARNICiA MOSIILOR ItUREZULUt

ace§tr Ruminr cu partile lora de rno§iie. Si, iard, s'ad mar

gsitü und zapisii la mina mo§nenilorti dind Rime§tr,Tald
raposatulur parintelur Ioanü egumenu Hurezanulti §1 a WW1
soboruld sfinter rninastirr, cu lt. 7216 [1707-8], Ind care zapisti
scriia c, avIndü pricina minastirea cu mo§neni dintiRime§tr
pa[ntru] partile de mo§iie ale Ruminiloril ce i-a5 avutd-inti
Rime§tr, ne§tiindu-sa bine cita parte de mo§iie a Ruminilorii
va stapini minastirea §i cita parte de mo§iie vord stapini
mo§neni dintl Rame§tr, ad fostd fUcutti socoteall cu bunä do-
vedire parintele Ioantl egumenuld inpreuna cu mo§neni eel
bätrinr dintl Rime§tr, §i ad adeväratii, cindd va fi la inpar-
teala mo§ier, pu cite capete de Ruminr sa ia rninastirea
mo§iie, a§ijderea §i mo§neni pa cite capete de mo§nenT sa-§r
tiie mo§iia. Si s'aii fostti a§azatil sa tfie minastirea mo§iie
pa 21 de capete de Rurninr, cu feaorir lord, §i mo§neni sa
tiie mo§iie pa 51 de capete, cu fe6orir lord. Insa dovedindti,
Ind vremea pa. cindd s'ad vindutii Ruminf cu mo§iile lord,
dupa atuncea ati fostii aceste capete de oamenr, alegindu-I
batrini satulur pa Ruminr dinü megiia§1. i iarti s'ad mar ga-
situ untl hrisovti ald raposatulur Costandind-Voda Brinco-
veanuld, cu It. 7222 [1713-4], la mina mo§nenilorii, ind care
hrisovti scriie ca §'ati fostti vindutti mo§neni dind Rime§tT
toate partile lora de mo§iie dinti Rame§tr minastiril Hurezulur,
alegIndü partile de mo§iie ale Ruminilorti minastirir Hurezr
de care partile mo§nenilorti. Care, socotindu-sa stinjini,
s'ad vazutti cä ad fostü vindutti mo§neni pa suma d stin-
jinr 2 partr de mo§iie partile Iorü, §1 aü alesü partile Ru-
minilorii o parte. lard, mar intl urma, Intl zilile lur Ste-
fand-Voda, §'ad rascumparatti mo§neani mo§iia iarti innapor
de la minastire, §i atl ramasti sä tfie minastirea Hurezi
numal partile de mo§iie ale Ruminilorti, care le-ad data
Costandina-Voda Brincoveanuld daniie, §i atl datti parintele
Ioand egumenu Hurezeanulti aceld hrisovti alti lui Costan-
dinti-Voda la mina mo§nenilorti dinti Rime§tr.
Decr nor, vazindti cä dinti cartile ce atl avutil mo§neni
n'amd pututd lua nick) intalegere ca sa §timti ce iaste
partea Ruminilord minastirit §i cItà iaste partea de mo§iie
 HOTARNICIA MOFILOR RUREZULUI 325

a megiia§ilord inteacestil hotaru, nicr oamenr batrinI ca sä

stiie dupa atuncea nu s'ail aflatti, fiindd lucrulti vechr, Mil
Cita amil gasitii mar multa Indreptare dint"' zapisulil parin-
telur Ioand egumenuld Horezanulti, ce iaste data' la mina
mosneanilord dial Rime§tr, de tocmeala §i a§azdmintuld ce
ad facutti cu parinti acestord mo§teanr, si ding hrisovuld lur
Costandind-Voda Brincoveanulti,ce iaste cu It. 7222 [1713-41,
la mina mosteanilora, cindti s'aii fostil vindutti er mo§iia
la minastire §i inti urma iarti o ad fostti räscumparatii,
care, dui:4 acestil hrisovil §i dupl a§azamintuld zapisulur,
raminea ca sa tiie mingstirea Hurezuld o parte dinti totil
hotarulti §i mo§teani sa tfie 2 Org. Decr, fiindti intre din§ir
multe pricinr, pan[tru] ca zicea mo§teani ca nu le iaste cu
dreptate a luoa minastirea a treia parte, pentru a inil
hrisovuld lur Costandinti-Voda Brincoveanuld celti de da-
niie nu ard fi atitea Ruminl ca sä viie minastiril a treia
parte, iarti parintele egumenu Hurezeanuld cauta sa ia a
treia parte, dupä hrisovulti celd mar nod alti lur Costandinti-
Voda, ce iaste la mina rno§teanilorti, de rdscumpararea
mo§ier, §i, vazindil nor ca intealtd chipd nu sa poate a§aza
lucru, cacr a dupa hrisovuld lur Costandinti-Voda Brinco-
veanulti, de la It. 7222 [1713-4], dupa socoteala stänjinilord
care ail alesd mo§teanii partile de mo§iie ale Ruminilorti,
sa facea sa sa dea mo§iie minastiril a treia parte, darti nor,
cunoscindti ca sa vine mar putinti partea mindstiri, dupa
a§azamintuld zapisulur parintelur Ioand Ce-lii deteasä la
mina mosteanilord, de tocmire Intre din§ir, deer §i nor
a§a amd gasitii ca va fi mar cu dreptate: sa sa inparta
mo§iia pa acea tocmeala ce ad avutu atuncea, fiindca pa
atuncea traia dial cer mar batrinI a! satului, de §tiia mar
bine citi RuminI all fostu §i cip mo§teanr au fostti. Ci ad
ramasti ca sa tfie minastirea pa 21 de capete de Ruminr
§i mo§teani sä Pie pa 5 1 de capete ; sa li sä inparta stin-
jinir de mo§iie pa aceste capete. Decr, dupa obicer, unit
trasii mo§iia pa trer locuri, insa, Intl latil, la trasura de pe
plai, pa unde iaste locu de hrana, s'aii gasitti stinjini 840 ;
si pa la mijoculti mo§ii, dinu hotaruld Birzoteanilord, Ind
326 IIOTARNICIA NIO.q1ILOR HUREZULLII

latU, pan' inu muchfia dealului de spre Hureza, stinjin1 753 ;

si la capula hotarulu! de spre Ulmen1, pa drumulii celu
mare, Ina latu, stinjinT soo, care s'ail alesa Intl! partea sfinteT
manastirT HurezI, dupa Rumin1, pa supta plat, stinjini 240 ;
§i partea mosiei a lur Stefarul rnonaha si a Jul Ioana Mo-
hori! dintl Rimesti, care s'ail data sfintef minastirI de daniie
eT, stinjin1 5; i partea pope! Danëulul dinil RimestI, iaru
ce aa data daniie la minastire, stinjinI i pto]la ; care sa facil
piste totu, sa o stäpineasca sfinta minastire HurezI, pa supta
plaY, stinjint 251 p[o]la ; i pa la mijlocula rnosiei stinjini 224;
si la capula hotarului de la vale, de spre Ulmeni, stinjini
148 ; si au ramasa i partea a tot! mosteani dina Rimestf,
la träsura dupa supta plaf, pg.na unde iaste locula de hrana,
Intl latU,stinjinT 588 pf o Pa. i s'aii data partea de mosiie a
sfinte rningstiri Hurezulu pa linga hotarul Hurezi! de spre
mingstire, dupa cuma arata ma! susa ca s'aa asazatil stin-
jini, i s'au pusa pietrile la trei locurf, dupa obiceai, la tre1
trasurT de care mosteani dina Rimestr. Asijderea, si mos-
teni dinu RimestI sa aiba a tinea i au stapini partile
loru de mosiie dupa cnma ii s'au inpartita, stinjinf 85, 5
funif marl, dupa cuma arata foia cea iscalita de noI, de in-
parteala stinjiniloru, la fiescare funiie cite citf stinjitil li s'ail
venitU, care foie s'au data la mina mosteanilora. lard pla-
iurile i muntil dinteacestil hotara sà aiba a si le tinea §i
a le stapini si stinta mingstire Hurezt, i mosteni dinil Ri-
mestI partile, dupa cumu ii s'au hotarita i s'aU inparOta
mosiia 6a de la vale, care iaste de hrana.
Dreptu aceia i noi, dupà alegerea, indreptarea si hotg.-
Area ce le-amu facut, le-amu datU acasta carte a noastra,
ca. de acuma innainte sà aiba a tinea si a stapini sfinta
minastire Hurezi de catre rnosteni dinu Rimest1 partea de
mosiie dinteacesta hotara ce i s'au alesu. Asijderea si mos-
teni dina Rh-nest! sa aiba a stapini partile de mosiie ce ii
s'au alesa, cu bunà pace de catre sfinta mänästire, si intre
ef unii de care altii, dupa curna li s'au alesa partile.
7245 [1737], Fevr. 22.
Iordachi Farcasanula. Preda Bujoreanula.
Mihal Rosiianula bivu Vornica. Tanasiie Rotnanescula.
 HOTARNICIA P4O§ULOR HUKEZULU1 327

VII.

Avindg intrebacune de fata innaintea dumnealuT Fiera!

Breazoianulii bivil Veld Vist. Sfintiia Sa parintele chirü
Dionisiie arhimandritd, egunlenu si nastavniculti sfinteT mi-
nastirl Hurezulii, cu mosteni ding Rime§tT pentru o parte
de mosiie ce cauta minastirea sa stapineasca inii hotarulti
Rimestilorg, dui:A alte intrebärT §i raspunsurT, scotindti mos-
teani ding Rime§t1 unti hrisov U alü Marii Sale raposatuluT
Costanainii-Voda Brincoveanulti, cu It. 7200 [1691-2], intru
care scriia cumil a mo§teni ding. RimestT, singurf, .de a lord
buna voie, s'aU vindutii toate pärtile lora de mosiie dinii
hotarulti Rimestilorti sfinteT rninastirT HurezT, §i, dupa ce
s'ati vindutti mosiia, temindu-sa ca sa nu-i inpresoare mi-
nastirea si cu ruminiia, ei singurT aü fostii mersti de ail
suparatii Domniia ca sa le dea unti term! la miinile tort,
cu care sa poata fi aparatI de ruminiie ; Intl care hrisovii
arata pa fiestecare neamii de oamenT cita parte de mosiie aü
vindutg la minastire, iard, preste putina vreme, asa zicea
mosteni dini RimestI ca, nesuferindu-sä a-§1 pierde a lord
patriie si mostenire, !nu zilele Marii Sale raposatuluT te-
fang-Voda aü ridicatü pira si gileavà asupra mindstiriT si,
merginclg innaintea Domnie cu Sfintiia Sa raposatulg loan('
arhim., egumenulti minastirif, ii s'ati hotaritg judecata sà in-
toarca bani minastirii §i sail stapineasca ale lora OM de
mosiie, §1, dupa judecata, ail si intorsti tot! bani deplinii.
DecT, vazindU dumnealuT bivii Veld Vistierti cumil ca. in-
teacelti hrisovU sà arata de§chisti partile mostenilorti cite
aU vindutti si aU rascumparatg de la minastire, aU hotaritil
§i cu cartea domnii sale ne-ati randuitti pa noT 12 boerT,
anume : Dumitra§co Zatreanulti bivti 3 LogofatU, Statiie So-
coteanultl, ca sa tragemii hotaruld i sä alegemil partile
mosteanilorti de catre minastire, pa citU scriia hrisovulii ca
ati rascumparatii, §i sa o Inpietrinhii, ca sa lipsasca gil6ava
de la mijlocti.
Dec!, viindü noT aicea inil fata locului i tragindd hota-
328 HOTARNICIA MO,FILOR. EFUREZULUI

rulu, dupa obicer, eau' gasitu la capulu mosii de spre Ra-

saritu, ding muchiia dealului de catre hotarulu Bogdanes-
tilorg, spre Apusti, pana mu apa LuncavatuluI, unde sa in-
preuna cu Treapturile, stinjinI 650 ; i la mijlocu, ding mu-
chiia dealulul despre Rasaritu, pa ding' josg de biserica da
mare a Rimestilorii, dreptu paste Ferest1, inu apa Luncava-
tulur, de spre Apusl, stinjin1 1.150 ; i la capulu de la vale
de catre munte, pa suptu plai, dinu muchiia dealulur, dinu
hotarulii Romaniloru pana 'ng hotarulu Ursanilorti, stinjinI
825. Scotindii dinu trdsura de la rnijlocti ding stinjini 1.150
stinjira 275, s'ail pusil la capulti de la vale stinjin1225 siga
capulti de la dealg stinjini so ; ramine acestu hotarii paste
totii, masa, stinj. 875. Trasu-s'au i mosiia ce sa chiarna
Treapturile, i s'ati gasitu la capulu moie ding susil,
de spre Apusti, de catre hotarulg Birzoteaniloru, dinu
mesteacanulu celii mare pana ing hotarulu Maldarestilord,
mu scursura valcealet, stinjim 210 ; la mijlocu, ding apa Lun-
cavatuluI pana in hotarulu Maldarestiloru, stinjinI 400 ; si la
capulii mosier ding josu, ding hotarulu Ma1dareti1orii, dinu
scursura ralcealeI pana Ina drurnulu celu mare, mu hota-
rulu Ferestilorti, stinjin1 251. Scotindu ding trasura de la
mijlocu ding stinjinI 400 stinjini 113, si punIndti la capulu
mosie1 ding susg stinjinf 77, si la capulu mosieI dinu josu
stInjinI 36, si rarnine i acestii hotaru masa peste totti
stinjin1 287. laste i lungulti mosieI hotarulti Rimestilorti,
dinu drumulti celu mare de linga hotaruld Ulmenr pana
suptii plaI, dreptu curmatura, ding josu de casa lu Gri-
goriie, stinjini 3.017 ; hotarulti Treaptelorti, ding apa Lunca-
vatuluI Ina susil pand inu valcea, de cat-re hotarulti , stin-
jini 1.250. Vrindii sà sa lipeasca aceasta mosiie Treapturile
lingà hotarulti Rimestiloru, ca sa sà faca totti unti hotarg,
dupa cumu au fostil I maI nainte neajungindu-sa inu lungh
sa sa potriveasca,. s'ag scosu dinu stinjinI 287 stinjini 168,
si ramine latulü curatil la TreapturI stinjini 119 ; acesti
stinjinl 119, punindu-sa linga stinjin1 875, ding hotarulu RI-
mestilorg, sa face hotaruhl piste totg stinjin1 994. Dintr'a-1
cestl stinjitil 994 cg ai ramasg bunI, vrindil nof sa alegemu
 tiontitNECIA MOTILoR Huiteitnxi 329

partile rnosteanilord ce cauta sa le aiba dupa hrisovulu rà-

posatulu! Mari Sale Costandinii-Vodd Brincoveanulu, pre-
curnd i dumnealui bivri Velu Vist. ne porunciia, arnü va-
zutu ca lord nu li s'a ajungea sa ia deplind, la eine! OW,
stinjini 1.023 ci Inca mai lipsiia stinjini 29 p[o]ld, necumii
sa ramiie partea Ruminilorti ce cauta minastirea sa o stapi-
neasca. Dinu care sa cunoaste ea ella acea vinzare si ras-
cumparare ce ad vindutrz si ad rascumparatu, nu numal
partile- loru, ci i partea Ruminilora o ad fostü inpresuratd,
dupa. cum i Sfintiia Sa parintele arhimandritd chird Dio-
risiie egumenu, inpreuria Cu totu soboruld sfintel minastiri,
adevereaZa cumu cà raposatulu arhimandritil Ioand, ce ad
fostu egumend pa acea vreme, cunoscindd eurnd ca s'au
inpresuratd i mosiia Ruminilord, in5 partile ce vindusa i ras-
cumparase mosteni, au mersil de ad data jalba. la Mariia Sa
Stefand-Voda, i Mriia Sa ad randuitd pa dumnealui Ra-
dulu Hriza Veld Dvornicu la Tirgoviste de a5 alesü partea
Ruminilord care o ad fostu inpresurat-o mosteni dind Ri-
mesti, dupa eumu i sernnele pa unde ad fostd s'au vazutd.
Deci, fiindd pricinile dupa cumil s'au zisu mai susd, no!
n'amd pututti da Ind scrisd si sà scoatem minastirea fra
mosiie, de vreme cä i mosteani singuri marturisescu cumu
ca acei Rumini ai minastirir au avutu rnosiie, fara citd rà-
mIne salt caute stinta minastire cu dIniI judecata la Di-
vanu, si, precuma Divanuld le va hotari, asa va raminea.
Dumitraseo Zatreanulu biv 3-ti Log. Statfie Socoteanu.
7253 [1744-5], Dechemvr. 5.
Io Costandinu Nicolae Voevodu, milostiiü bojiid gospo-
daru zemli vlahiscoe.
Dum. Manule Veld Carnarasz za Ocne, ispravnice otd sudu
Vilcea, dupre cumii aü gasitu cu cale dumnealoru boeri
judecatori, dumneata d'inpreuna cu ceilalti boeranasi hotar-
nici, "caril scriu rhai josu intr'aëastal carte, viindd sluga
Domnii Mele, vt. Port[ard], asa sa urmatz. Tolico pisahu
gospodstvami.
( L. P. ) 7254 [1746], Ghenaru 24.
330 HOTXRNICIA. am§IlLon HUREZULUI

VIII.

1-iti. Parintele arhimandritd si egumenuld sfintel minastirl

Hurezl, chirti Dionisiie, face pill asupra popi Patru, i Dra-
gomirii ataveT, i Negoita Buclescu, i Patru Gulimanii, i
Mate Clontea, diiaconulti Dima, sa bratil ego Gogotil, i
Stanculti Balanesculd si altorl cetasl al lord mosten1 otd
Rimesti, zicinclii parintele arhimandritti ca are rninastirea
parte de mosiie inu hotarylii Rimestilord, cumparata cu
Rumini de raposatu Preda Vorniculd Brincoveanulti, si
Marlia Sa raposatulu Costandinti-Vocla Brincoveanuld ad
data danie minastirif: stapiniia minastirea WW1 a treia parte,
dard intr'alte multe hotarniciT, mai pa urrna, la hotarniciia
de do! boerinasT, tragindti mosiia, si fiinclii nepotrivita, adica
la mijlocil maI lata si la capatiie mar ingustä, el ati facutii
o masa, si, urmindd dupl hrisovuld alti Marii Sale Costan-
dinii-Voda. Brincoveanulti, ce-lti aii mosteni la mina lord,
scriindd inteinsuld fiestecare 6ata cite citI stinjinf are, care
si pa aceia inca o vindusa eT Marii Sale Costandinti-Voda
Brincoveanuld, si Ind zilele Marii Sale raPosatuluT $tetanti-
Veda le-ad datd voie de ad rascumparat-o, le-ad data stinjinl
pacumil coprinde hrisovuld, si minastirea au ramasd taxa
nide parte de mosiie, insa ad testa gresala : ca Ind hrisoave
nu scriie ca sal sa fiie facutti mosiia masa vre-odinioara,
2-lea. Popa Patru si cu nutnitif luT cetas1 mosteanT dind
Rimestl cerca sa scoata parintele arhim. acelti zapisii ald
Ruminilord ce s'ati testi" vindutd cu partile de mosiie la
raposatulti Preda Vorniculd Brincoveanulti si, pa dal va
scrile, sa stapineasca sfinta minastire.
3-lea. Parintele arhim. zice a nicr cum aceld zapisd la
minastire nu sa afla.
4-lea. Arata und hrisovii aid Marii Sale Costandinii-Vocla
Sarbanii, cu It. 7163 11634-3], ce 1-ati testa data la mina Ver-
niculul PredeT Brincoveanulii, ind care sa coprinde si mo-
siia Rimestil, cu Rumini (si nu-1 numeste), si cu munti,
partea lord sa o stapineaséal precumti ail stapinit-o mat
nainte ; uncle si acasta martursaste ca, dindu-sa jafil case!
 HOTARNICIA. MO§IILOR HUREZULUI 331

Preder Vornicului Brincoveanulur, multe scrisori ail rapusu.

5-lea. Mal arata si altil hrisovu, ald Marii Sale Costan-
dinu-Voda Brincoveanulu, cu It. 7203 [1694-5], Intl care scriie
ca sa fiie minastirir Hurezr mosiie la Rimestr, partile Rumi-
niloril ce s'ail fostil vindutd Ruminr la mosula Marii Sale,
la Preda Vorniculd Brincoveanula, insa si cu Rurnini, nu.-
mindu-1 pt citvasr anume, si inca zice si citr sä voril mai
gasi dinil Rumini fugiti sa stapineasca minastirea pacumil
aa stapinitil Mariia Sa si neamula Marii Sale.
Dup acestea zice parintele arhimandrita ca inu urma
faceril hrisovului Marii Sale Costandina-Voda Brincoveanulti,
nestiinda minästirea pa citr Rurnini, cita parte de mosiie sa
stapineasca, iaril parintele Ioana, ce ail fosta pa acea vre-
me egumenu, , stringindd pl. top megiiasi dinil Rimesti, in-
susr er, de a lord bung voie, ati facutil asazaminta ca mi-
nästirea sa stapineasca a treia parte, pa 21 capete de Ru-
mini si er tog sa stapineasca doa Orli, pa cincizacr si unula
capete de RuminT, dupa care asazamantil s'au fostU data si
zapise unula la mina altuia. Ci zapisula lora ce I-au fosta
datU la minastire zice parintele arhimandritU cä s'ail räpusti,
iard zapisulti soborulur minastirii iaste la mina lorU, si pana
acumti, pacurn insusr ei, macaril ca nu 1-ail tagaduitil, ci au
spusil ea sà afla la und mosteand 'care n'ati venita acumil
aid, dupa care zapisU arata parintele arhirnandrita mosiie,
fiindil intaritil cu iscaliturile a 4 boiari hotarnicr, pa carer
i-aii fostil luoata insu§i ace§t1 rnos,ten1 la It. 7245 [1736-71 ca
sà le hotareasca mosiia de catre minastire, prinU care in-
tarire a copier marturisescil acei boiari hotarnicr ca. Innis!
dumnealorti ail vazutu zapisuld minastirii la mina mosteni-
lorti, de acesta asazaminta, intaritil cu pecetea minastirii,
cu It. 7216 [1707-8], marturisinda vederea zapisulur si prina
cartea de hotarniciie. Mosteni zicil ca, de vreme ce asa-
zamintufu s'aU facutu ca manastirea sa stapineasca pa 21
de capete de Rumini si mosteani pa 51 de capete, nu sa
vine minastirir sa stapineasca a treia parte. La aceste toate
cà neamula mostenilord s'aU sporita mar multi.' decita nea-
mula Ruminilorti, nu trebuie alta dovada mai buna decitil
332 HOTARN1CIA mo§uLOR inffigzintn

acestii a§azAmintii, ce ad fostil facutti parinti numitilorü

mo§tenI cu egumenul Ioand, dindii zapisd sà stapineascg
minastirea a treia parte. S'ati socotitd §i cu socotelile suma
stinjinilord dinti cartile de hotarniciie ce s'ad fostil facutti mat
nainte §i, scotindu-sa suma stinjinilorti ce ad mo§teni, dupa
cumii arata hrisovniti Marii Sale Costandinti-Voda Brinco-
veanulii, sà vede cä ramIne minastirii a treia parte, daril
cu facerea mo§ier masa, la hotärniciia acestorti dot boerI
hotarnicI dupa urma, dintr'acea pricina sa Inneaca i nu
ramine minastirli a Ireia parte. Arnd socotitti ca, diflü po-
runca Marii Sale luI Voda, sa sa orinduiasca dumnealut
Manuld Veld Camara§ii zg. Ocna §i isprav[nicti] VilciI, dreptd
6 boerT, i Dumitra§co Zatreanuld bivii 3 Logofatti, dreptii
dot boerI, i Mihal Roiianilii, i Nicolae Comisulti §i Iliie
Zatreanul, Inpreuna §i cu Veld Port., sa marga Ind fata
loculul §i, tragindif mo§iia, sa nu o faca masa, ci sa o traga
§1 pa la mijlocti qi pa la capatiie, i sa dea mInastirif a
treia parte §i la mo§tenI sal ramiie doo Org. A§ijderea §i
cariI dinu rno§tenI vord fi maI datti daniie minastiriI saü
-yard fi vindutil de la facerea mazamintuluI incoace, Inca
dintr'acele doa OW ale mo§tenilorii, cine dal va fi datu
daniie sad va fi vindutu, lipeasca iarti inti a treia parte
ce sal va da minastiril, §1, de sal va ajunge a treia parte
ce sa va da minastirif inu sili§te, ca sa nu ma! fiie pri-
cinal la mijloc, sa dea minastiriI de o parte de sili§te pa de
la vale, ca a§a ail priimitü i parintele arhimandritti §1
insu§1 mo§teni.
Aceste scriem.
Leatil 7254 [1746], GI-lei-lard 24 d.
Barbuld Vacaresculii Velu Band aid CraioviL

IX.

Adica noI, totI megeimi mo§tenI dinu satuld Rime§tI, care

maI josii ne vomti numi, dat-amii acestti Incredintatii §i
adevaratil zapisuld nostru ca sa fiie de buna credinta la
 110tARNICIA MOSIILOR fitIRLiULUI 888

mina, Sfintii Sale pgrintelur arhim. Dionisiie, egumenu de la

stinta mingstire Hurezulil §1 a WW1 soborulii sfintel Mingstirr,
precumil sA sA §ffie cg, avindü multa pricinA §i judecatg.
Ind multe rindurr pentru partile de mo§iie ce are sfinta
mingstire mu hotarulil nostru Rime§tir i Treapturile §i, ne-
putandu-ne a§gza pg inpArtirile §i judecAtile cele mar de
nainte, acumil de iznoavä am mersii de am datii jalba la
Manila Sa Vodg, §i luminatulü Domn ne-a5 rinduitu la
dumnealoril velitir boed ca sa ne judece. i, mergindil §i
o parte §i alta, arAtindti toate pricinile ce aü fostil la mij-
loculii nostru, au cercetatii i aü judecatii durnnealoril ye-
litir boerr, dinar carte de hotarire ca sa tijie sfAnta minas-
tire Hurezulii o parte de hotarulti nostru, Rime§ti i Treap-
tele, §i nor, tot! mo§teni dinicRime§ti, dog. Org. Pentru care
s'aü §.1 rinduitil 12 boerr hotarnicr, inpreung cu vt. Port. Cos-
tandin Birechetil, cu luminata cartea MArii Sale lur Vodg,
ca sA viie InIi fata loculur §i sA aleagä acea a treia parte
pg de o parte de hotarii, sa dea sfinter mingstirr, puindu
pietri de cAtre nor, mo§teni. i, viindil aid 1115 fata lo-
culur, vrindü dumnealoril boerir ca sA urmiazà luminater
poruncr, sa aleaga acea a treia parte, sA o dea mingstirir,
iaril nor tot! mo§teni dinil Rime§tr ne-am5 ridicat5 cu pri-
cina pgnitru] hotArirea dumnealoril velitiloril hoer!, zicindil
cumil cA nu i sg. cade sg ia sfinta rningstire a treia parte,
ci am aratatil ca are mingstirea dog part! §i nor tot!
rno§teni cinci part!, zicindil el acele doà part! ce sa cade
a stapini sfinta mingstire, o are 21 de Rurnini, ce s'ail tostil
vindutü cu partile lord de mo§ie, la Vorniculil Preda Brin-
coveanul, §i nor tot! mo§teni avem parte pl 51 de mege-
ia§r, carele sA facea a sa inpArti pg liude 75. Era pricina
ca, inpartindu-sa mosiia pg acer oarnenr, nu veniia sfinter
mingstirr parte pacum ail hotAritil dumnealorii veliti boerr.
Dec!, fiindil pricing ca acasta pan[tru] partile de rno§ie a
fret Rumini, nesuferindil nor mo§teni ca sa ia minastirea,
§i zicindil ca iaril vomir sa mar supgramu Dornniia, am
datil nor cu toti mo§teni ruggZune la Sfintiia Sa pgrintele
egumenulii Hurezanulil §i la tot! pgrinti mingstirir ca sa
334 ROTXhNICIA Id()§111,011 11 UltEZULUI

priimeasca inil hotarulu Rime§tilorti §i inu hotarulii Treap-

turile dot part! i sa tinemd not, tot! mo§teni, cind partt,
§i parinti, dupa cererea §i rugV.unea noastra, §i ca sa nu
mai umble cheltuindil §i trepadindii, ad priimitü ca sa the
acele dog. part! §i sa fiie paguba§t de partea acelorti tret
Rumint, ce era ca sal ia dupa judecata velitilori hoer!. Si
iarti s'ad mat data ca sa tile sfinta minastire partile de
moOie ce are daniie dind hotarulti Rime§tilorti de la mo§tent
ding Rime§tI, lipindu-sa linga cele dot OM dupà cumti
la cartea dumnealorti boiariloru hotarnict mat pa largh va
al-Ma. Si, fiindcg. ace§tt 12 hoer!, ce s'ad adunatd acumti,
nu ad fostd tott cet numiti Ind cartea domneasca, neputindd
vent, paktru I alte slujbe domne§tt, dard cu too!, amindoa
partile, amd pohtitti §i am luoatti hotarnict pa ace§tt boert
ce ad iscalitti cartile de inparteala ca sa fiie Ind loculd
acelorti ce n'ati pututil veni. lard care parte nu sa va mat
putea odihni pa acestd a§azamintd, §i sa va mat scula cu
glleava, sa fiie mo§iia domneasca §i sa sa pedepseasca cu
urgiie. i iarü cu toti ne-amti invoitti ca sa nu intre mi-
nästirea Ind sili§tea mo§tenilord §i ind pometurt, ci
data pa di la vale, pa linga JJlmetü, ca sä tiie stinta mi-
nastire mo§iia stearpa, adica capulti mo§ii, §i not, mo§teni,
sa tinem pa di la deald, sali§tea cu pometulii. Si mat multa
pricina sa nu fiie la mijloculti nostru.
Panl_tru] care am Intaritu acestii a§azamintu cu zapisulti
acesta §i cu mulct hoer! de cinste, marturit, precumd §i
Sfintiia Sa egumenul, cu tott parinti, §1 cu pecetea sfintet
mtnastirt, au datti acestii zapisü, asemene ca acesta, la mii-
nile noastre, a tuturorti mo§teniloril.
Pan[trul aceia intarirnd §i nor, cu numele §i cu degetele
inu Iced de pecete, ca sa sa creaza.
Leatil 7254 [1746], mg 24.
$i am scristi eu, Costandinu Tetoianulti, cu zisa lord.
EU Dragomiril Satevet.
Ed Andriiii Zmeu Somesculti.
Ed Ionil Gogota, ed Tanasiie Gogota.
 NOTIRNICIA MOSIILOR tuitiEttimil 385

Ea Dumitru Buc1escu15.
Eii Negoita Buclescul5.
Eil Mil laila. Dondescul5.
E5 PAtru Gulimanii.
E5 Negoita Pai§escu15.
EU Mate! Nane§1 ; ell Ion5 Budescul5 (?).
E5 Mate! Sei§esculd.
EU CrA 6unil Baldnescu.
Eii Popa Patru obi Rime§tf.
E5 Dumitru bratil Mihai la Dondescul5,
Ell Nicul[a], ea MihaT Guliman.
Eil Radulti Covrigescul5.
EU Vladulil Balanescul5, eil Riza Balanescu.
E5 Neagoie Nane§1, eti Negoita sinil VIrzob5.
Eli Iontl brat5 Riza, e5 Iliie Doldescul5.
Eii Iliie Bulurnazultl, d'inpreuna cu tom satulti, de la
mare pana ia mic5.
Si amd iscalita eil, Anghel5 Logofatil, cu zisa loril,

X.

Cartia de hotarniciie a 12 boerf.

Manul5 Vel5 Camara§r, ispravniculti de sudil Vilcea, drept5
6 boed, inpreuna cu 6 hoer!, carif, dinil luminata porunca
Prea-Innaltatulut nostru Domnil Io Costandintl Nicolae Voe-
vod5 §i dial rinduiala dumnealoril velitilor5 boerI, am fost5
luoatt hotarnict de Sfintiia Sa parintele chird Dionisiie, ar-
himandritulli §i egumenulii sfinte minastirT Hurezi, §i de
Popa Patru, i Dragomirti ataver, i Negoita Buclescultl, i
Patru Guliman5, i Mate CIontea, i diiaconulti Dima, i ron5
brattli Cogotir, i Standulti BAIAnescu15 §i de tot! ceta§ir
lor5, mo§te0 din5 Rime§ti, ca sa hotarimil §i sa alegem
partea de mo§ie a sfintel minastirr dinil tottl hotarulii RI-
me§tilor5,1 decT, dna ail fost5 la zi §i la soroc5, ne-amil
strinsa cu toti1 aid, la mo§iia Rime§tf, ltandii porunca Marii
Sale lid Voda, inpreuna cu Costandinii Vel5 Port., §1, fiindil
 836 110TARNIGIA DIO111.01i JiLIREAUOJi

toate partile inprotivnice de fata, amti cercetatii toate pri-

cinile cite aü fostil la mijlocil, care, scotindil Sfintiia Sa
parintele arhimandritu egumenulti cartea de judecata §i de
hotarirea dumnealoril ve1ii1orI hoer!, ce s'ag fostü facutu
la Bucure§t1, cu toti mai susil-nurniti mn§tent ding Rirne§tt,
ing care carte, dupa cercetarile §i pricinile ce aü fogu la
mijlocil, care mat pre largil sä arata intr'acea carte cle ju-
decata scrisa de la Ghenaru 24, de la it. 7254 [1746}, ca
sà tlie stinta minastire mu totil hotaruhl Rime§tiloru a treia
parte §i noa ni s porunce§te ca s alegemil aceia a treia
parte §i s o dämil pa dinu josu, sä o alaturamil cu mo§iia
sfintet minastirt.
Dec!, vrinda not ca sà urmamil dupa hotàrIreavelitilorü
boert, s darng rninastirit o parte §i, rno§teniloru dinu Ri-
me§ti dol partl, daril tot! mo§teni ding Rime§tt s'au sculata,
cu mare gileava, zicindii ca nu le este cu dreptate ca sà
ia minastirea o parte §1 et dol, ci arata cum ca inteacestil
hotarg Rime§ti aü fostu 51 de megeia§1 §i 21 de Rumint
ce s'au fosta vindutil cu partile loril de mo§iie la raposatulil
Vorniculg Pred4 Brincoveanulg, §i de Mariia Sa Costanding-
Voda Brincoveanulil i-ati datii danie sfintei minastirt, zi-
clodS megeia§i cumil cà sintL doo part! minastirit §i lora
cind partl, macarg ca pan[tru] aëasta dumnealorg veliti hoer!
ag aratatil la cartea dumnealoril de judecata, unde zice cà
poate neamulil mo§tenilorii s'ag sporitu mat mu1ti decItg
aIui Ruminilorg, §i la toate a§azatuinturile cele d mat na-
inte ce au fostu facutg batrini mo§tent cu minastirea arata
ca are a treia parte minastirea mo§iie ing Rime§tt; darg,
fiindu megiia§i ding Rime§tt oameni rai, §i nesupuindu-sa
judecatit dumnealorg velitiloril boeri §i a§azarnintulut batrl-
nilotg loril, nu priimia, nici ingaduia ca sà damikminastirit
a treia parte, ci ad cazutil ei top cu mare ruga6uno la
Sfintiia Sa parintele arhimandritil chirg Dionisiie §i la totil
soborulu sfintet minastirt ca sa priimeasca mo§iie pa 21 de
Rurnint §1 loru sä le rarniie pa 51 de megeia§t, adica sa ia
minastirea dolt part! i ei top megeia§i cinct part!. Si pa-
rintele egurnenu socotit-au, cu totti saborulg minastirit, dupa
 iiOTARNIGIA AIOFILOR IIUREZULUT 33/

rugaeunea si cererea mostenilord, fiindcg. Ind multe rinduri

aü umblatil Ind judecati i cu hotarnicii i totti n'aii fostii
odihnä intre dtohji i, ca O. nu mai umble de acumd in-
nainte trepadindti i cheltuinda, s'ad invoitd cu totii de
s'ad asazatii, cu zapisd, cu mare leg-a:tura, ca sg. tfie ml-
nastirea doo part! si tot! mosteni cinci part! ; care zapise
le-arnd vazutd i no!, iscalite de parintele egumenu, cu
pecetea mingstirii si cu totil soboruld, datd la mina mege-
iasilord dind Rimesti, si alil lord cu totil, isdllhitll si datd la
sfinta minastire,
Iard ad mai avutil pricing. rnosteni dinll Rimesti cu pa-
rintele egumenu Hurezanuld pentru und hotareld ce sg.
cheama Treptele, care ad fostd totil dind hotaruld Rimesti,
si ad fostil data suptll stapinirea mingstiri de Vorniculd
Raduld Cataland (sic) otti Tirgoviste, ce all fostii hotarnicil Ind
zilele raposatului *tefanii-Voda Cantacuzinô, pen[tru) taleri
go, ce all fostd cheltuith rdposatuld pgrintele Iond arhi-
mandrith egumenu Hurezanulti, pa hrisovuld domnescil,
cindu s'atit fostd vindutu toti mosteni dint"' Rimesti toata
mosiia lord la mingstire si, rascurnparindu-si rnosiia, iarh
pentru cheltuiala de ace! bani ail fostii dath aceld hofareld
Treptele suptd stapinirea mingstirii, si 1-ad tinutit mingstirea,
lard, cindu au fostd acumd, s'ad sculatii toti sateni mosteani
dinu Rimestr de ad zisit cum cg, cu adevaratd, 1-ail fostil
data pentru ace! ban!, dart! Inca de cindil au traita parin-
tele Ioand egumenu, s'ati fostil tocmitu ca sa coseasca ei
niste livezi ale minastirii dind' tImetd pentru ace! bant, si
ad cositu de all platitu bani, daru nicio dovada la miinile
lord nu era. Pa[ntru] care pricinll le-ad adusii parintele egu-
menu carte de blestem a Sfintii Sale parintelui Mitropoli-
tului tan, chirll Neofitu, si el toti all priimitll cumil ca cu
lucrulii all platith ace! ban!, i, asa, ad ramasil aceld ho-
tarii Treptele iard la inparteala.
Dec! noi ,am trasti totd hotarul Rimestiloril pa &et locuri,
dupa obicei, i s'ad gasitd la capuld mo§ief dinll josll, dina
muchiia dealului, dind hotaruld Bogdanestiloril spre Apusd,
pgna Ind apa Luncavatului, unde sA Inpreuna cu Treptele,
Vol. xxr. 22
 tiOTARNICIA MOSIIL011 AUREZULUT

stinjini 650 : §i la mijlocti, ding muchiia dealulul de spre

Rasaritti, dind hotaruld Hurezulut, pa ding josil de biserica
Rime§tilorti 6a mare, dreptii paste Feare§tI, Ind apa Lun-
cavatulu!, de catre apusI, stinjint 1150 ; §i la capulu de
care munte, pa suptd plat, dinü muchiia dealului, dinu
hotaruld Romaniloru p5na !nu hotarulg Ur§anilor, stinjinT
825. Trasu-s'ail §i lungulil ace§til mo§il, dind drumulg celu
mare, ding hotaruld Ulmetului pana suptil plat, inu curma-
tura, dinü josd de casa lut Grigoriie, stinjint 3.017. Scotinchi
de la trAsura de la mijlocu, dind stinjint 1.150, stinjini 275,
s'ag pusg la capuld de la vale stinjint 225 i la capulii de
la deald stinjint 50. RamIne acestd hotard p ''ste totu masa
stinjini 8'75. Trasu-s'ag §i mo§ila Treaptele, §i s'ad' gasitu
la capuld mo§ii de spre apusti, de catre hotarulu Birzo-
tenilord, ding mesteacanulg celd mare pana Ind hotarulg
Maldare§tilord, Intl scursura valcealeT, stinjini 210 ; la mij-
locii, ding apa Luncavatulut pana Ind hotaruld Maldare§-
Word, stinjiM 400 ; §i la capulu mo§ii dinti josii, dind ho-
tarulu Maldare§tiloru, dinti scursura valcealer pana ing dru-
multi celg mare, stinjint 251. Iaste §1 lungulg acestu! ho-
tard Treaptele, dinti apa Luncavatulu!, spre apusd, pana
Ina valcea, de catre hotarul..., stinjini 1.2.50. Scotindii dinti
trasura de la mijlocil dind stinjint 400 stinjini 113, §i pu-
indd la capuld mo§ii dind susd stinjint 77, §i la capuld
mo§ii dind josil stinjint 36, ramine i acestd hotaril paste
totil masa stinjini 286 latuhl. Care, socotindu-sa dupa in-
voirea §i a§alantintulti ce ati facutu minastirea cu rnegeia§i
dind Rirne§tr, ca sa ia minastirea doa. part! §i tog megeia§i
dind Rime§tt cinci parI, ding stinjint 875, ce iaste latulu
mo§ii Rime§tilord, face partea minastirit stinjint 250, §1
ramine partea megeia§ilord pan[ttul einel partt stinjint 625 ;
face §i dind TreapturT, dinti stinjinl 287, partea minastirit
stinjint 82, §i ramine la top megeia§i! stinjinT 205.
Dec!, venal not ca s5 alma ind fie§tecare hotard partile
lord de mo§he §uvita, ca sa fiie latuld cu lunguld lord, dard
mo§teni dind Rime§t! n'au priiniitil, zicindtl ca, de va luoa
minästirea ace! stinjint Intl latu, infra inu sili§tea lord, de
 HOI.AttNillk MOOLOR ittamtimul 336

coprinde casele loril si ogrtizile cu porneturt, ci ail pohtitit

si au datti rug-Mune la zisulti mar susti egumenti ca sA
priimeascA acer stinjint 205 ding Treapturt, ce iaste partea
mostenilorg, si ce i sA mar face partea minastirii, sa ia ding
capulg hotarulut Rirnestt paste totu hotarula, adicA ding
mosiia Ulmetil, ce iaste iaril a minIstirit, ding drumulti celg
mare la dealti. Dect nor socotit-am a facea partea minas-
tirit, Intl lungulil hotarulut, pa doa pArtt, stinjint 862, si mos-
teanilorti stinjint 2.155 pa cincr partt, care nor am datti ml-
nastirit, precurnu s'au zisu mat susti, dinu hotarul Ulmetulut,
la dealti, stinjint 584, si iarti amil mat datil stinjint 1 p[o]lii,
ce ag avutu daniie de la unti popa Daneulii, ding piiatra
ding hotarulii Ulmetulut de spre BogdAnestt, pa muchiia dea-
lulut Ind susu, pA linga hotarulti Hurezulut, de spre Rasa-
ritti, unde s'ag, inplinitu acestt stInjint 585 p[o]lii, Dat-amil
si pa vale, pa linga apa Luneavatulut, iarti dinu capulg ho-
tarulut Ulmetulut, ding drumulii celti mare inu susii, stinjint
875; care aeasta mosiie iaste latuld ef pa di la vale stinjint
6o8 si pl di la dealu, di unde s'ati pusti pietrile, stinjint 875:
mar facea minastirir ca sa i sa dea ding stintinf 762, ce s'ati
datu numat stinjint 584, Inca stinjini 278, daru dinteacestt
stInjint s'ail datu partea rnostenilorg ding Treapturr stinjinr
205: mar ramine ca sa mar dea rnInAstirit stinjint 73. Soco-
titu-s'ail si lipsa mosii de pe di la vale, care iaste latulil
stinjint 650, si, ca sa sa inplineasca stinjini rainIstirir, ce
facea inil latCt pand la stinjint 775, lipsescu stinjint 225. MA-
card ca acestr stinjini nu mergia cu lipsa lorti pang. Ina
capulil mosiet, daril am lasatu, pentru ca mosiia Treapturile
ail fostil mar lungl decItil partea de mosiie ding Rimesti,
partea minastirii; iarti pentru stinjini 73 ce avea lipsa mi-
nastirea ding toate partile, vrindil noi ca sa-I dAmil sa i sa
Inplineasca partea ce i sa cadea, si, vAzindil megeiasi ding
Rirnesti cum ca cu acet stinjint le apropie sAlistea si bise-
rica, iard ail cazutti cu mare rugacune la Stintiia Sa parin-
tele egumenulil cA sa-T iarte, si parintele egurnenti, dupa ru-
ga6unea lorti, i-au lasatu si [nu] i-au pAgubitil, masurindu-sa
mosiia si pl mijlocii, ding drumulg celg mare, ding Ulmetil,
NO HOTkRNICIA mo§ithoR IILIREitMul

la dealu, pana inil piiatra unde ail fostd crucea DoaldeT,

s'ail gäsitil stinjinI 495, i cu stinjini 205 dial Treapte, partea
mostenilora, lipsescil stinjin1 162 ca sä sa plineasca stinjini
862 ce avea minastirea parte. *i, vrinda no1 sa &mil minastirif
si acest1stinjinI 162, si, iard vazIndil mosteni ca Intra minas-
tirea Ina sili§te §i cu mijloculii, ail pusil pricina CA nu -vortl
mal da mo§iie minastirir, ca partea ce all data rninastirir
iaste paminta ma1 bun5 de hrana, iara partea lord iaste
mat cu 1:4:lure, si iard ail cazutil cu ruga&ine ca sa. lase
parintele ace1 stinjinI, §i parintele, ca sa nu mar fiie pricina
la mijlocii, ail lasatil §i ace stinjinI de i-ad pagubit5.
Dec! no!, dupa paduirea ce ail facutd amindoo partile)
amd mersd de am pusil pietri Inprejurul5 mo§ii minastiril,
adica semnele hotaruluT, anume Inca sa sa stiie : la capulu
hotarulu1 de la vale, de spre Ulmetl, Intl virfula dealulul,
unde iaste §i de catre Bogdanestr, intre drurnue, s'a5 pusil
piiatra ; si pa culmea dealului 1n5 susu, unde s'au Inplinitil
stinjinT 585 p[o I15, acolo, !nil muchfia dealuluI, s'a5 pusu piiatra
de spre partea mosteniloril ; §i de acolb la vale, spre apus5,
la mijloculd dealuluI, s'ail pusd piiatra, si de acolo iara la
vale s'ail fAcutil semn intr'unu maril curat5 ; de acolo inu
seal, 1n5 parulil curatil, de acolb pestre drum, unde au
fostti Crucea Doaldei, s'ail pusd piiatra ; de acolo peste riu
Rimestilora, la capulil PisculuI, de la vale de drum, s'au
pusd piiatra ; si de acolo Ind marginea ape! Luncavatulul,
la aninuld curata ; si de acolo la capuld cimpului Feare§-
tiloril, dind sustl, Ind pietrile Grohotis1; de acolb 1nu mu-
chiia Crivini, unde eat.; pus5 piiatra -,_ si de acol6 dreptu
paste apa Luncavatulni, paste muchiia dealulul, Ind nuculd
celd mare, de spre Apusd, Ind hotaruld Birzoteniloril, care
este iard mosiia minastirif. lard mosiia Trepturile, lipsindu
mosteni dinil RimestI cu totul5' dintr'insa, si ramiindil iara
suptd stapinirea minastirif, nu i s'ail pusa pietri, fiindca
dial josii, unde sa. hoareste cu Maldare§ti, iaste inpietria,
si dina sus5, alaturea iard cu mosiia minastiri, Birzoteni.
Iartl pan[tru] munti si plaiurile ce sintd ale hotarulu1 RI-
mestI, nu s'ad inpartita, ca sa. sa puie seamne, ci a5 ra-
 HOTARNICIA M0§11L0R HUREZULUT 341

rnasu sa stapineasca stinta minästire Hurezulg doa partT si

toti rnosteni ding RimestT cincT partT.
Pan[tru] aceia, dupa hotarirea si inparteala ce amg fa-
cutd i dupa paeuirea amindorora partilord, amg data si noT
acasta carte a noastra, ca, d.e acurng innainte, salt stapi-
neascg. fiestecare partile ce Ii ca5 venitti i &aü insernnatg,
ca maT multa pricing. la mijlocti sä nu fiie.
Mosta scriem. Leatg 7254 [1746], Mai 25.
Manulu Velü Camarasti za Veld Ocna si is[pravnicti) Vilcil.
Barbulii Otetelisanu.
Matei Milesculu. Iliie Zatreanulg. Tudorti Maldaresculu.

XL

Copil scoase dupa cartile cele ce sa afla la mosnenii

Romani.
Barbulu Vacaresculti, Vela Bang alg' Craiovd.
Acestorg megiiasT, anume: Dragomini Grozesculii cu ce-
tasiT luT, Anghelg Grozesculii cu cetasiT tat, i Patru Guli-
manu cu cetasii luT, Iane Furcesculii cu cetasii JuT, i Ionti
.5tarostescu1g cu cetasiT luT, i Negoita Starostescula cu cetasii
luT, i Dima diiaconu Guguta cu cetisiT JuT, i Tanasiie Gu-
gutg., i Anghelu Nanesulg cu ata luT, i Tanasie Nanesulu
cu cetasiT luT dinti Rimesti sudti Vilcea ; i rnegiiasiia ding
Roman!, anume : Radulti Vasilesculil cu cetasi luT, i Ivasco
Vasilesculg cu cetash luT, i Raduld Dancesculg cu cetasii
lul, i Ionu otil tam, i Tgnasie Botoaca cu cetasiT ha, i
Iong Botoaca otu tarn, ca sa aiba a tinea sT a stapini mun,
tele Bolca, i Modeasa, cu Virfulu-luT-Romanii, i Pietrile-
RosiT, i Pisculti-Murgu, i Pisculu-Lungu, i Braduletulti, pang.
inu Piiatra-Barcaciulut, unde sa infundg. golulu cu obirsiia
lin, pänd mu Virfulti-lur-Romanti, i marginea de catre Vai-
ded, pa unde s infunda golulu ing marginea FagetuluT.
Pan[tru] a ail avutil intrebacune de fata innaintea noastra
pan[tru] acestI rnunp, care munij aü fostu aT loru de has-
tind, de la mosi si de la stramosT., inca ding zilele Vladu141-
342 HOTARNICIA MOV1LOR HURELULUT

Vodd §i mo§f-strdmo§i lord ce! ma! de demultd ad fostu

stäpinitti totit cu pace, iarti de la o vrerne incoace, dupa
ce s'ati Invechitil vremea §i s'au petrecutti bdtrini loru, rd-
pindu-§1 cartile ce vorti fi avutu, ad inceputd a stapini totti
cu gileava, pana inu vremea cindd ad lu6atil Nemtir tara
du paste Olt 5 a Banatulu! CraioveI. lard, cindu ad fostd
atunci, sculatu-s'ail Romani cu pirà i cu gil6avd. asupra
Rime§tilord, §i aI mersti de ad data jalbd la Administratiie,
la Craiova, §i Adtninistratiia ad fostil orinduitd pa Ionti
BAleanuld Veld Port., inpreund §i cu 6 hoer!, ca sà mearga
acolo inti fata locului, sä stringa pa tot! rno§neni, §i de la
o parte §i de la alta, sd-1 judece §i sl le hotarasca munti!,
iard mai susti-nurnituld Ionti Velu Port. §i cu ace! 6 boerf
n'ad vrutil sä cerce judecata cu amdruntulti §i sa le aleaga
dreptatea fie§th§cdruia, cj numaT ce ad pusu pe ad juratti
6 oamenl de a! Romanilorii §i, dupd jurdmintulti acelord 6
oamenf, ad luoatu tot! muntil de suptu stapinirea Rirne§ti-
lord, dupd cumd sä vede cartea loru 6a de hotärniciie, scrisa
de la anuld 7232 [1724], Iulie io. lard, dui:a aceia, vazindil
Rime§ti! cd le-ad inpresuratd ace! boerI tot! muntif, de i-au
luoatti §i i-ad datu Rornanilorti, ef nu s'au Idsatu, ci atl
mersil iard.§! la Administratiie §i ai data jalba, ACME' cd
nu li s'ard fi fAcutii dreptate la acea hotärniciie. Si Admi-
nistratiia ad trimistl de ad adusii pa Roman! la Scaunuld
Craiove!, de s'au intrebatti de Ltd. cu RImetiL $i Admi-
nistratiia, dupä multa judecata §i cercetare ce le-au fAcutu,
intealtd chipu n'au pututu ispravi judecata, fard numal au
datd Rime§tiloru 12 oamen! jurdtorT ca sd jure inti bisericd,
cu miinile pd Sfinta Evangheliie, curnd ca sintu tot! munti!
at lord §i Romani n'ad treabd. Si, dupa izbrdnirea judecatil,
atl mersti 12 oarnenT dintea! Rimetiloru de au juratu, cu
miinile pa Sfinta Evangheliie, Intl domneasca biserica 6a
mare dinu Craiova, §i, dupa jurdmintuld ce atl acutu, ju-
decata Administratii au hotdr!ru ca sd stapineasca numal
Rime§tii tot! munti, §i pa Roman! i-ad scosti de totti dinu
stdpinire, dindu-le §i carte de judecata, precumti am vdzut-o
§i riof, intdrita cu pecetea Administratii §i cu iscaliturile
 HOTARNIC1A nro§rmort litalEzmuY 343

boiarilorg consiliiarl ce a5 fostg pa acea vrerne, scrisa.

de la anuld 1727, Julie 27. DecT, maT trecindg .nu multa
vreme, dinu voia luI Dumneze5, prea-puternica Inparatiie,
cu puterea sa, ai luoatü tara de _supt5 stapinirea Nemtiloril
§i o ai unitti iara§T cu dailalta tara, suptii stapinirea Dom-
nilorg, precurn5 aii fostil §1 maT innainte. DecI megeia§i Ro-
Mani, valindg ca le-a5 fostil §i lord cu strinbuld la acea
judecata [a] AdministratieT, fiindca i-a5 lipsit5 de totg ding
stapinirea muni1orü, eT ai fostil mersu la Divanulg dorn-
nescu de la Bucure§ti de ad fostg datg jalba la Mariia Sa
Costanding Nicolae Voevodg. Si Mariia Sa, dupà jalba lord,
i-ad fostu orinduitu la Manul5 bivü Camara§T za Ocne,
fiindiI pa acea vrerne §i ispravnicg la such"' Vilcea, ca sa
rnearga Ind fata loculm, sa le cerceteze judecata §i sä le
izbraneasca pring cartea luT de judecata. Apo! elii, dupa
porunca, rnergind5, alta cercetare maT multd n'au tacutg
(netiind5 rmndulü judecatilorg, fiindiI omg streing, ding altà
tara), ci nume, vazindu judecatile cele maT de innainte
cal au urmatg §i s'ad curmatil prinu juraminturi, ag data
§i elg leage ca sa. jure 14 oameni de aT Rornanilord ; care
a§a scriia e1 inu cartea hil cum ca air §i juratii §i ag luoatI
munth de suptii stapinirea Rimèti1orii i i-au datu Roma-
niIori, §i i-ag stapinitii de atund incoace citava vreme,
pinal ce milostivulu Dumnezeu §i prea-puterniculg nostru
Inparatil au miluit5 cu Domniia TariT-RumIne§n pa prea-
Innaltatuki nostru Domnu Io Grigoriie Ghica Voevodg. Deci,
Iiindca §i Mariia Sa ding nistavg durnnezeescii si ding gin-
dulg celg bung §i stapineasca mila a Marii Sale, cinstin-
du-ma §i miluindu-ma pre mine cu boeriia Banii eel Mari,
mii-au data porunca ca sa via la Scaunulg Craiovei. Darg,
fiindca vremea inteacesta§1 chipu cerea, §i porunca de la
stapinT inteacesta§T chipg aveamil, ca sa mergg intil pa
supt5 munte, sa indreptezT §i sal judec5 spre acea parte de
locu, amu mers5 intii la episcopiia de la Rirnnicti, §i de
acolea, calatorindg inpreund cu Sfintiia Sa parintele epic-
copulil RimniculuT, chird Grigoriie, pa suptii munte, am
sositu la conaculu de la Horezti. Deci, facindg Diyang,
344 IIOTARNICIA M0511LOR HUREZULIJI

fiinda de fata §.1 Satiia Sa parintele episcopuld, ad venial

innaintea noastra de tata §i mat inil susu-nutniti megeiast
Rimestt §i Roman!, cu cart! de judecata, ce ail fostd avutd
mat de Innaiftte vreme, care cart! cetindu-le cite una, cite
una, pa rindd, §i vazindil a toate judecatile cele de mat
innainte totu prind jurarninturt s'ail fostil curmatil §i cum
ca nict odinioara pace intre dinsit §i izbranire judecatil
prinu juraminturt nu va putea luoa, ci numat doard punere
de suflet, fiindca Ind multe rindurt ad fostu juratil, cindd
o parte, cindii alta, §i, dupä juraminturt, judecatorit ce ad
fostil pa vrernt, cindu luoa muntil de suptd stapinirea Ri-
me§tilord de it da Romani lord, cindil de suptil stapinirea
Romaniloru si it da Rime§tiloril, si pan[tru] una ca acasta
pace intru din§ii nu era, ci cind unit, -cind altil, sa scula
cu gildava, dee! noi, vrindd ca 0, curmamd odata §i a6asta
judecata, sa it-Millie pace intre dinsit, sa nu se mat gilce-
veasca, de s'ail saracitil de totu cu cheltuiala si §'ad pusil
§1 sufletele, am cerutd la dinsit sa-mt arate de ail niscarva
cart! vecht, de ace§tt munti. *i é! alte cart" n'aii avutd, fara
numat ni-ad aratatd o carte veche a raposatulul Vladulut Voe-
vodu, de la anulu 6996 [1487], Sept. 5, care foarte pa scurtil
scriie, si altii n'amfi pututu intelege mat multd Mil numat
cuing ca: ad fostil dot oament de ad fostii stapinindd acet
muntt, dintru care amu cuhoscutu ca pa semne aceia vord
fi fostil mosi cet vecht at lord, dintru care unuld sa tragd
Ramesti §i dintr'altulu Romani, si, dintru a6asta carte lu-
indil oarescare lumina, le-amil zisd ca sa sa asaza Intre
din§it §i sa sa tocmeasca, ca de nu sa von"' a§eza, sd vord
luoa muntit pa seama domneasca, §i Domniia, cut va
vrea, aceluia it va da, ca unu Doinn puternicd §i stapinil
a toata tara, si le-amd pusd scrod"' o zi, ca sa mearga sa
sa sfatuiasca si cu ceialaltt cetast at lord. Si, dui:4 porunca
ce le-amil data, s'au dusd tott pa la casele lord, si apot
s'ad strinsu cu tot! de s'ati sfatuitd si s'ad asazatil intre
dinsit ca de acumii innainte O. stapineasca tot!. muntit citt
sa coprina mat in sus pa dial doao : jumatate de munti
sa-1 stapineasca Rime§tit cu tott cetasi lord, §i jurnatate
 IlorLINIQA MO§I1LOR IIUTICZULI,Ir 345

Romani cu tot! ceta§i lord, §i de actund innainte sd. file

pace intre dinsit. i 'ad flcutd §i zapise de a§azdmintd
§i de invoiald unit la rnina altora, care zapise le-ad adusu
de s'ati cititI Ind Divand la Craiova, innaintea noastra,
fiindd §.1 cita§i de fatd §i altt multi boeri mArturii, §i s'ad
ertatd §i s'ad inpdcatii.
Dreptd aceia, amd data §i not a6asta carte a noasträ la
miña acestorii mat Ind sus numit1 mo§nent, Rime§ti §i Re-
mani, ea, dupd a§lzdmintuld §1 buna tocmeald ce s'ad fa-
cutd intre dinsit, sg aibd a-§1 std.pini mat mu susd numiti
muntt dupd semnele ce sä coprindd, pd. ding clod : jumd-
tate Rime§ti cu ceta§i lord §i jumatate Romani cu ceta§i loru.
lard, de vorti vrea et ca sa-§I deosábeascd, salt aleagd 12
boiart, 6 de la o parte §i 6 de la alta, ca sä mearga in fata
loculut, sa-§I impartd §i sl-§1 inpietreascd uni de edtre altir.
.5i pricinä intre din§.it de acumfi innainte sd nu mat fiie
pän[tru] cd a§a amu gäsitd cu cale §i cu dreptate.
Masta scriem. 1752, Aprild 29.

Barbuld Vdedresculu Velu Banu. C., Bäleanu bivd Veld

Pah. C. Zubzibianti (!) bivii Veld Port., §i celelalte iscd-
lituri care urmeazd.
Io Alexandru Ioand Ipsilante Voevodil i gospodard zemli
vlahiscoi.
Fiindd a amindod pArtile s'ad odihnitd §1 s'a.0 multumitu
pa a6astä hotdrire t dumnealoru velitiloru boert spre a std.-
pini pa. dinu doo, Intàrimü dard Domniia Mea, a§a sd. le fiie
stdpinirea. A§i§derea poruncimil ca., de voru vrea a sd si
deosdbi cu partea uni de care altii, sd. mearga unuld dinu
dumnealoru ispravnici judetului ca sd-t inpartd cu deeptate
dupd aeastd hotdrire. Iaru ceialaItd anatora s'ad opritd la Lo-
gofetiia Divanului.
( L. P. ) 1780, Maid 28,
346 HOTARNICIA 110§1uon HUREZUL Ul

XII.

Prea-innaltate Doamne.
Dina luminatg porunca (Marii Sale ; § ters) innaltimii Tale
vatavulu de Pghgrniciie au adusu la judecatä innaintea noastra
pe mosneni de la Rimestl, sudd Vilcea, cu jalba ce ad jaluitd
Innntimii Tale pän[tru] Radu Rornanuld i Ivasco i Dumitru
de la satnlu Romani, sudu Vilcea, zicindd ca. eT, avindd patru
mung de mostenire de la strAmosT, cu hrisovuld rgposatuluT
Mate! Voevodu Basarabil otü lt. 7156 [1648], si tlind rgz-
mirita Nemtilorii zicd ca aceld hrisovuI, inpreung cu alte
art! Ii s'ail rApusu, si, neavindil scrisorr nicT o parte, nicT
alta, cu multa gil6avg si cu judecgtI le-aU fostil stapinirea.
Iaru, in zilele raposatului Mgrii Sale Grigoriie-Voda Ghica
eel batrinu, cindil era raposatuld Barbuld Väcgresculd Velu
Band all Craiovi, iargsT s'au judecatu la dumnealuT, si 'zieu
cg, cercetindd la priciaa impreung cu raposatulti parintele
proind Mitropolitu Grigoriie, jimndiI episcopil Rimniculul,
dupg cercetarea ce le-ad acutu, le-ad hotäritu ca sg sta-
pineascg ace): muntl pa dind doa, dindd §i zapise de in-
voialg. uniT la mina altora inteacestasi chipd, si aü stapinitu
dupg invoiala anT 28, pang inu anuld trecutd. Iar, inu anu
trecutd zic ca, luindd numitiT Roman! boerT hotarnieT, acestT
hotarnicT pa eT zicul ea nu i-ad chematii, nicT le-ad cereetat
cartea BanuluT Vacgresculd §i alte scrisorT ce ad, i, pg
furis, ad data carte de hotarniciie la mina Rornanildru, sco-
tindu-i pa tl de totd dinü stapinire, si nu e dreptate. $i ne
argtarg mai intif unu hrisova aid raposatuluT Marii Sale
Mate! Basarabü Voevodu, cu It. 7156 [1648], Aprild 25,
ce-lu dd la mina neamuluT acestoru megiia§T dinü RimetT,
ca sa le fiie loru mo§iie la Rime§tT, cu alte pärtI de mo§iie,
cumu §i dind muntl, ale multoril oamenT ce le-ad vindutu,
dupa cumu mai pa largd sä coprindd pa anume inteaceld
hrisovd. Fata fiindd §i totT rnosneni Roman' innaintea noastra
amil intrebatd cu ce temei ad scosii pa acest1 Rimestl si
nu le-ad datil i loru parte intr'acei muntT ? $i ne arata
cartea de hotarniciie a $gtraruhu. lonita Otetelisanu i a
 110TAIINICIA M0§11LOR 111TIMZULUT 347

Predi Bujoreanu biv5 V,elu Vist., i Clucerii Vladuti Teto-

ianul5, i The. Oldnescula si altil, scrisä cu It. 1779, Mai 28,
de este acumii, la Maiii inu 28, unil anu, intru care aratd
el, dupd un5 hrisov5 alu rdposatulul Mdrii Sale Vladului
Voevodii cel5 dd. la mina le Romanti i la mina V1adulu1,
din5 care Romanti zic5 a sd trag5 Romanii, iar5 dinu
Vladu zic5 cd sä tragil ace§t1 jaluitorI Rimesti, §i le-ail fostri
stdpinirea tot5 pd dinii doo, Rime§tif cu Romani, pAnd frig
zilele raposatului intru fericire MatetVodd Basarab5, iarii
atuncr, inedpindu numitu Vladil, ding care zicil Romani
cd sd. tragii Rimestil, datorii ban1 de dajdiie, 1-arti fi platit5
de tog bani Utmejti Capti-Gras5, i cu Vasile, i cu Nea-
goie §i cu tot1 ceta§i lur, dinu care zicu cd sd tragil Ro-
mani, si pdn[tru] ace bani le dd Mdriia Sa räposatulii Ma-
tei-Vodd a stdpini acelu Utmejii, i Vasile, i Neagoie, cu
neamulti lord, toatd. partea VladuluI (dinu care sd tragu ef),
§i dinu partea acele Vladulul numal a nood parte o dd.
popi le Stanu, i fii-sau, Sanduld diiaconu, dial care arata
el sd tragil Rimestii ; care acestii hrisovil al5 räposatule
Mate Voevodil sd vdzu si de not, scrisu cu It. 7153 [1645],
Apr. 10, ma1 nainte cu tre anI de hrisovulu ce-lii ail si ,Ri-
mestii, iardsi aid rdposatulul Matei-Vodd.
Si aratd numiti hotarnici cd, cercetindil si de starea ho-
tarelor5 i curgerea apelor5, au vdzutii cd hotaru Rimesti-
lor5, incepindu-sd dind apa LuncavatuluI, de unde sd face
tirgu, sa injugd cu hotaruluVaidee alii sfinte mindstin Bis-
trita, si merge pa slemne mai susu, pAnd. Ind virful5 Romanu-
lui, Ind hotaru celu bdtrinii, la obirsia riulu1 Rimestiloru, iaru
pa dinu josii sä injuga cu hotar[ulii] sfinte mAndstiri Hu-
rez5, si apuca dealulti inu susu, pina Inu Pisculti-luI-Epure ;
si, de acolo innainte, totii slemne pa drum5, injugindu-se
cu hotaru Romanilor5. de iase totu in virfulu muntele
Romanulu. Intr'aceste semne arata hotarnici ca sà coprinde
toata mo§iia, cu plaiurile §i cu rnunti1 Rime§tilor5, si, dupd
hrisoavele ce zicu ca au vdzut5 la mina Romanilor5 i a
sfinte minastiri Horezulu, si alte scrisori, hotArdscu ca sà
stapdrieascd el cu stinta minastire Horezul5 ace§ti munti,
 348 IIOTARNICIA Ato§mon HUREZULUI

cu bund pace de care Rimesti. Care aëasta hotarniche, ne-

fhcincld i Rimesti in optu lunT apelatiie, s'ad intaritu §1 cu lu-
minata pecetea Innältimii Tale, ca sa stapineasca Romani
cu pace, ind potriva tuturoru acestord hrisoave si alte scri-
sori ce ne aratara si Romani si Rimestii. Ne mai aratara
Rimestii o carte de judecata a raposatului BanuluI Bar-
buld Vachresculd, fiindd scrisa cu It. 1752, Apr. 29, intru
care arata pa largil toata curgerea acestii judecati, §i
arata ca, dupa vremI, cIndü Rimestii jura si luoa toti
muntif §i-1 stapinea pina la o vrerne, cincla Romani jura §i
luoa toti munti si iara§1 ii stapinea pana la vreme, §1, fiincld
multa pricin g. de gilcava intre dinsii, §i intealtri chipd nepu-
tindu-sa curma acasta judecata, arata raposatuld cal dupa nu-
mitula ma! susti hrisovd alü rgposatului VladuluI Voevodu,
au conoscutd ca ace! doi most ad ft:6W stapinitori acestord
muntr, dinu care -unuld s tragii Romani, iard dintealtuld sa
tragd Rimestii, dupa curnu arata dumnealui, ca pa in doo
le-a fostd si stapinirea ping la o vreme, iaru, dupa ce s'ad
invechitd vremia si s'ati petrecut batrini lord, rapuindu-si
cartile ce va fi avutti, au inceputu a stapini totd cu gil-
ceava, si arata ca, altd neputindu dumnealui intelege mai
multd, falral numai cumd ca all fostd do1 oameni de ad fostd
stapinindu acei munti, le-au zisu, atitu Romanilord, cItll i
Rime§tiloril, ca sa sa a§eze §i sa sa tocmeasca intre dinsft,
puindu-le sorocd de o zi. i arata ca apol ead sfatuitu §i
s'ad asazatd cu totii ca sa stapineasca acestI muntr, ce sh
numescd mai josu, pa dinll doo : Rimesti jumatate, §i Ro-
mani jumatate, adica muntele Bolca i Modeasa, cu Virfuld-
lul-Romand i Pietrile-RoA i Pisculd-Murgii, i Pisculd-Lungu
i Braduletu, pana in Piiatra-Barcadului, uncle sa infunda go-
lulil cu obirsiia lui pina in Virfulu-lui-Romanti, i marginea de
catre Vaideei, pa unde sa infunda golulu inu marginea Fa-
getului. i sa fiie pace intre dinsi, stapinindd acesti munti
pa dind doo, dupa cum arata eh §'a facutd i zapise de
asazamintu si de Invoiala uni la mina altora. Care zapise
de invoiala $i de impacacune cerindu-le noi, vazuram unuld
cu It. 1752, Apr. 29, datu de Romarn la mina Rirnestilorii,
 14011RNICIA MC41ILOR HUREZULUT 840

si altuld, iara§1 cu acelasi It. si lunä, datu de Rimesti la mina

Rornanilord ; in care zapise sa coprinde ea, avindd el multe
judecAti, si in multe rinduri ad juratd, dna o parte, cindfi
alta, ca sa lipsasca toate pricinile i, ind scurtii, ca sä nu
mai fiie gilcava, sa leaga prmu zapisele lord ca sa stapi-
neasca acesti mai sums."' nurniti rnunti pa. dind doo, adica
Rimesti jumAtate i Romani jumatate; ind care zapise sal va-
zura iscalitt marturii raposatulti Paharnicii Costandind Obe-
deanuld i raposatuld Stolnicti Costandind Strimbeannld, §i
nu furl tagaduite aceste zapise, nici de o parte, nici de alta,
Dec!, de vreme ca el intre alma s'aii asazatd i s'ail in-
voitü legatil ca sA le fiie stapinirea pe din dooa., dp
vreme ea intealtd chipu nicio judecata nu le-ad putudi ho-
tari, dupa cumii i raposatuld Banu Vacaresculd arata, nu
poate gasi judecata la ce sa puie temei, ca sa poata ane-
risi aceste zapise, care, dupi pravili i dupa vechiul obi-
ceI aid parnintului, toate judecatile si hotaririle ra.mind a
fi fara de niciund temer unde este invoiala si inpAcare prin
zapise, i stapinire, de atunci pind acumil, de ant 28. Bine
§i dupa dreptate, aü facutu raposatuld Band Vacaresculd ur-
mandd zapiseloru lord de invoiala, i rea si far' de cale este
facuta numita carte de hotarniciie a Otetelisanului, neur-
mina zapiselord lora de invoiala i stapinire de ani 28,
de la facerea zapiselorti si pana Ind anul trecutU, cindU le-au
facutd hotarniciia. Ind care hotarniciie sa vazu ca nu ur-
meaza ace! hotarnicii, nici dupd hrisovuld raposatului Vla-
dului Voevodu, unde da Ia Rimesti si la Romani sa stapi-
neasca ace! munti pa doi mosi, dind care se tragd Rimesti
si Romani, nici nu urmeaza dupa hrisoavele raposatului
Mate! Voevodd, care da i Rtmestilord i Rornaniloru fies-
tecaruia dupa cum ad cumpatatu unit de la altii si ad avutil
de mostenire i stapinire inteacestr munti, nici nu urmeaza
carti raposatului Banului Vacarescului, care i-ad judecatd, si
s'ad invoitd printl zapise uni la mina altora ca sa stapineasca
Rimesd jumatate si Romani jumatate, dupg, curnu sa co-
prinde intr'acea carte de judecata, si au i stapinitii de atund
pina acumil, de sintu ani 28. Ci, a6asta hotarnicie fiindu fa-
8b0 Rol MosItLoit IlukEitiLta

cuttt cu gre§ald §i .fdr' de niciunti temei de dreptate, sa file

luminatd porunca Inraltimii Tale sa sà ia de la mina Ro-
manilor si sä sa opreasca la cantileriia DivanuluT Inndltimit
Tale, cum §i anaforaoa pepertamentului sà sä opreascd,
fiindil cu temet nurnat cartea Banulut Vacaresculd §i za-
pisele lorii de invoiala. Dupd care aëasta ne mat avindil nici
Romani altu ce sà mat rdspunzà, §i cunoscindti singurt et
dreptatea Rime§tilor, fiind zapisele de invoiald netdgaduite,
nici de b parte, nici de alta, amindood partile ziserd inna-
intea noastrd ca sa rdmiie josil acea hotarniciie a Oteteli-
§anulut §i sä multumescu cu toti ca sä le fiie stapinirea pd
din dood, dupd zapisele de invoiald, §i dupd cartea Banu-
lut Vacaresculu.
Drept aceia i not am primitil cererea lorü, i de la ju-
decatd s'ad gasitu cu cale sd le fiie stapinirea pe dinu dood,
adica Romani cu tott ceta5,i loru sd stapineasca dinii mat
susti numiti munti jumatate, §i Rimesti cu tott ceta§i lord
ial*1 jumatate, §i a§a sà le hie stapinirea, atItü Iorii, cifu
al celorti ce sä voru trage dintein§iT, dupa vremt, cà a§a
s'au cunoscutti a fii cu cale §i cu dreptate. i, de vorti vrea
ca sa li sà inwarta aceti munti pd. dinti dood, sä fiie lumi-
nata porunca Innaltimit Tale, ca sd ii sa orinduiascd unu
dinu ispravnici judetului, sa le hotarascd ace,ti munp de iz-
noavd de cdtre altt vecim inprejur4, dupa semnele ce sà
coprindil mu cartea rdposatulut Banului Vdcdresculu, puin-
du-le:§i pietre ca sa 'tie pa unde si citil sd stapineasca Rirne§ti
cu ceta§i lord, cum §i p unde §i citti sd stdpineasca Romani cu
ceta§i lorti, afarà dintr'unti munte ce sd nume§te Frinculu, care
este alü sfintet mindstirt Bistriti, dui:4 cumti sà coprinde Inim
deosabita carte de judecata, iaru a raposatului 13anulut VA-
caresculu; care pan[tru] acestii munte intrebindu-T not pa a-
mindood cetele, ziserd cu toti cà ei n'au treabd cu acestii
munte, nict de cumil, ci sa-lu stapineasca sfinta mindstire
cu bund pace, dupd cum sd coprinde infr'acea carte a ra-
posatulut Banulut Vdcaresculii. Ci not de cercetarea ce amu
fdcutu foarte cu amaruntulti citindil la toate ,brisoavele §i
artile de la arnindoo partile, Intracestas,T cbipu ni sa paru
 110TARNICik MOSIILOtt HURE2ULTJ1 351

ca este cu dreptate, iaru hotarirea a desavir§it g. rarnine a

sa face de Innaltimea Ta.
Urmeaza iscaliturile boeriloru.

XIII.

frill trecuta lima luT Mai totil a acestuT urmatoril anu, lt.
r 780, e§indii innaintea noastra la judecata Rime§tiT cu Romani
pan[tru] ace§tT munti ce sa numescil la anaforaoga noastra
ce sä vede innapol, intre care este §i muntele Marginea, de
catre VaideeT, §i, vazinda noT ca intr'acele dooa cete de mo,-
nenT este pricin g. pan[tru] muntii ace§tiia intre din§iI, numaT
mil facutu judecata §i s'ail invoitti ca sa-T stapineasca pa
dinil dooa ; care invoialä a lord s'au intaritil dupà anaforaoa
noastra §i de catre Mariia Sa Prea-Innaltatulti nostru Domn
Io Alecsandru Ioanil Ipsilantil yoevodu ; darii, fiindcä atund
la judecata noasträ n'ail fostil de fatA Costandinu, i Radulu,
§i Pirvulii, rno§nenf Ur§anT, care aceia ail fostu avutti mun-
tele Marginea, cumparatil inpreuna cu mo§iia Ur§anT de la
boeriT FolcoenT, §i numitil Rime§tT i Roman! iT stapinea inu
sila §i far' de dreptate acelu munte Marginea Ur§aniloru
otil Vaided, iaril acumti, viindu §i numiti mo§neni Ur§anI,
§i e§indu innaintia Marii Sale luf Voda la Divanti, cu totT
mo§neni Rime§tI, unde amil fostu §i rioi cu toti de fata, §i,
facindti Mariia Sa cercetare cu amaruntulii, cautindu, atitti
cartile Rimes,tilorti, citti §i zapisulu de cumparatoare alu
Ur§aniloru, i zapisuhl vechi §i hrisovulti domnescu ce au
avutil, §i cunoscindil Mariia Sa ca acestil munte dinti ce-
puta au fostil §i este air' Ur§aniloru §i rail 1-au stapinitil
Rame§tii i RomaniT, ail hotaritii Manila Sa ca sa stapineasca
numiti mo§nenT Ur§anT de acumti innainte cu pace, fiindu
dreptulti loril, iarti Rime§tif i Romani sa-§I tiie munti ceT-
lalti, afara dinteaeasta, dupa invoiala lorti, pa dinii dooa.
Dec!, ca nu, dupa vreml, cu pricina a6asta (cad este nu-
mitil §i muntele Marginea intr'a6asta anafora), sa sa scoale
Rime§til sail Romani a mai cere acelu munte, aratamil ho-
tarirea ce all facutil Mariia Sa, cu Divanulti, dupd care ho-
80t HOTARNICIA mo§mos it REzt.thut

tarire aU §i poruncita Mariia Sa de s'aii scosü nurnele

aceluT munte dintr'acasta anafora, ce sa vede Innapol, cu
chinavar U. 1780, Avgustil 7.

XIV.

Copie dupa cartea de alegere a muntilor ce sa arid suptii

stapinirea mosnenilor rimestI din judetul Vilcea.
Mo§neni satulul Rirnesti vrindU a-§il lamuri partlle lörü
de munti ce alcatuescii mu hotarulli Rimestilor si a se la-
muri de spre vecini rezasT prinil lucrare de hotarnicie, au
dat jalba catre cinstita judecatorie a judetuluT Vilcea, prin
care air cerutU orinduirea mea pentru acest sfirsit §1, dupà
dezlegarea urmatä cu adresulu cinstiteT PrezedentiT a po-
menitel judecatoril de supt No. 4746, anul 1844, Iulie 15,
am si pusU in fapta aceasta. ,botarnicie Inu anul curgatorl,
Iuna Iunie, vestind insa maT Intl! pa totT vecini rezasT prinü
titatii, potrivitu formelor legTuite. ApoT am ridica,t plan de
situ[a]tiia acestor muntT, inir care, spre maT buna deslu§ire,
am insemnata partile dinU munti ce sa afla suptu stapinirea
Rimestilor cu vapsea galbina, iar cele ale mo§nenflor Ro-
mani cu vapsea rosie, ramind partea sfinteT minastirr Hu-
rezu, ce are §i ea Inteacestf muntT, fara vapseala.
Spre descoperirea fiinteT adevarilluT §i lamurirea dreptuluT
fie§caruia, am luat in bagare de seama urmatoarele sine-
turl insa. :
7235 [1727], Iulie ro. Carte de hotarnicie- a lu[i] Ion Ba-
leanu, de inpreunà cu all! 6 boerT [I].
1727, Iunie 27. Cartea Administratii nemte§tT, infati§ata
mie de RimestT : arata ca munti Bolca, Ludeasa, Pietrile-
Rosil, Mieru, Piscul-Lung pana Ina Virfuld-Birca6u1uT, dupa
juramintulti savirsitil de 12 oamenT din RimestI, sa se sta-
pineasca de Rinlesg, d'inpreuna cu Romani, afara de ceea
ce sä va fi vindut sf. mInastirT HorezuluT [II].
7236 [1728], lulie 17. Copie de hotarnicie a 6 boerl, in-
fatisata mie de Rirnestr, care, dupa spusa lor, s'au scosti
din condica sfinteT mingstirf Hurezulul [III].
 ilOTAIINICIA MOViLOR IIIMEZULUi 353

7245 [1737], Fevruarie 22. Carte de hotArnicie a 4 boerl,

infAti§atA de Rime§ti, pring care se aratA cA, dupA vechea
invoeall, sA cuvine partea sfintei minAstirT Hurezu pe 21
capete de RuminT, §i mojneni Rime§ti sA tie pe 51 ca-
pete, etc.
7254 [1746], Mai 28. Carte de hotArnicie a CArnara§uluf
Manu §i alti 4 boerT, infAti§atb.' de stinta minAstire Hurezu.
Coprinde cA, dupA inscrisul de invoire cu rno§neni Rirne§ti
ding' acel an, sl tie sgnta rninastire doA part! §i mo§-
neni cinci OM din munti, plaiurile §i celelalte pArti de
mo§ie.
1768, MaT 18. Pitacg protopopulur Ion in josu porunci ca
sA jure 12 oameni din Rime§ti §i Romani pent[ru] muntele
BrAduletu, printi care scrie cA s'aii savir§it jurAmintulti cind,
pe acea vreme, sa judeca pomeniti mo§nenT cu MAldAre§ti
pent[ru] acest munte (acest sinetti s'ail infati§at mie de
mo§neni LotrenT).
1779, Iunie 4. Carte de judecaa a Lotrenilor §i altA carte,
ding anulii 7233 [1725], Mal 4, infati§ata de Lotrehi : dove-
de§te a muntele Groapa-MAlaiuluT, MAlAita §i muntele ding
prejur sint ale Lotrenilor, iar nu ale Rime§tilor.
1780, Mat 25. Anaforaoa velitilor boeri, intAritA de Domn
totil in acel an, Mai 28, infati§ata de RAme§ti, prin care sA
hoar-4W ca muntele Bo lca §i Ludeasa (in ahafora sA zice
Modeasa), cu Virfu-11A-Romanti, i Pietrile-Ro§ir, i Piscul-
Lung, i Piscul-Murg, .i BrAduletu, pAnA ing Pieatra-BArca-
6uluT, unde sA injuga golu cu obir§iia lui, Ong. Intl Virfulg-
luT-Romang', i marginea de care Vaideeil, sA sA. stApineascA
frig doaA, adecA jurnAtate de Rirne§ti §i jumAtate de Romani,
intocrnaT dupA invoeala ding anul 1752, Apr. 29, afar' din-
tr'un munte ce sA nume§te Frincu, care este alg sfintet
minAstirT Bistrita, dupA cum sA coprinde Ina deosebitA carte
de judecatA. a rAposatulut Banu VAcarescu, totii ding anul
1759, Apr. 29.
1791, Iulie 25. Foae de inpArtall, §i totii din acelti anti,
1 Se adauge ca pentru aceasta a fost proces cu Urpnil.

Vol. x.XI. 23
 54 ill5TARNIC1A MOOILOR 111111EilILUI

Iu lie 26, carte de hotarnicie a Clucerulul Vlac lutii Tetoeanu,

intati§ata de Rime§tI 1
1816, Dechenwr. 15. Inscris de invoire al mo§nenilor Ur-
§anr, dat la mina Rimestilor, in coprindere ca, dupg multele
judeati pent[ru] muntele Marginea, de spre Vaideel, s'au
inpacat arnindoad partile ca sa stapineasca mo§neni Rime§if
aceld munte inu pace de catre el ; care inscris este adeverit
de cinstitul Divang al Craiovi, tot Intl acelii leatg §i lung,
§i mi s'a infati§at tot de mojneni Rirne§tI.

Afar' de aceste sineturI, mi s'ag maI al-Mat Inca altele,

§1 hrisoave domne§tI, atit ding partea Rimestilor, cita §i. ding
partea Romani for, care s'ag prigonit multa vreme pent[ru]
ace§tI munti, jurind cind uni, cind alti, §i luindu-le ing sta-
pinire; dar, fiind inpotrivitoare unele altora §i desputernicite
prin alte darI de hotarirI, am socotit de prisos a mai in-
semna coprinderea lor, puind temel numal la cele mal sus
aratate. Ding care luind ea in bggare de searna cel dinu
anul 7232 [1724], am vazut ca toata suma stinjinilor sfintel
minastirl Horezu dinteace§tI muntI s'ag lamurit atuncl ing
lat pe culmea de spre Lotreni ing stinjinl 1.780, afar' dinu
munti ce-r mar are stinta mingstire in dreptul mo§ii el de
vatra §i care nu s'ad insemnat pe plan ; dar la ocolu sem-
neloril sa inchipue§te lungulti acestor stinjinI inca pe o altä
culme, pang in Virfu-lui-Rornan. Cu care chip s'ar insu§i
mat toatg partea ding munti ce sa stapinesc de nlojneni
Rime§ti, in vreme ce mai totdauna numaI culmea rnuntilor
sa socote§te latu, §i din culme, de unde sg slobod apele spre
45, sa socote§te lungu lor. Pe plaf sa vede ca apa ding
culmea de spre LotrenI sa scurge spre riul cel mare, care
culme sa Incepe din muntele Barcadu qi merge pang inu
Virful-Malai, iar, din Malaia pang, in Virful-lul-Roman fiind
o alta culme, sa socOte§te o deosebita latime a muntilor,
care atuncl nu sa vede masurata, ci insemnata drept lungu
celillaIte culml. Apor §i dinu sinetulg de la anul 7236 [17281

1 Unneazi hotaruL
 HoTXIINICIA MOSIlIAM ItUREZPLUf 855

sà face o dovada ca Sail facut masuratoare si pe culme

din marginea muntelut Bo lca pang. in5 Malaia, desfiintin-
du-sä prin acest sinet hotarniciea Billeanulut si larnurindu-
sk partea sfintel rninastirt Horezu mar stinjini 1.843, dind
virful Barca6u1uI, pa virf, spre Malaia, pana in hotarul Bis-
tritir, supt Virfulii-Ma1ai-4 de acolo apdi sà mearga drept in
vale, pa Piriu-Sec, precum se urmeazá stapinirea sfintel
minastirI. Iar muntele Braduletu, in5 temeiul sinetulul din
anul 1768, sa stapinete de mojneni Rimestt cu Romani. Ca-
tre aceasta stinta rninastire Horezu nict cà a avut, nict cä
are stapinire pe culmea ce sa numeste Pietrile-Rosit, adica
din Virful-Malai pang. inil Virfu1-lui-Roman5, si, precum
chiar din hotarniciea Rimestilor din anul 1791 se dovedi,
s'a5 inpartit aceasta. culrne cu piscurile et in curele, pe
most, intre m\ojneni RimestI, care o stapinesc, avind si sting
in5 Piscul-Murgu si inpärtind venitul cu analoghie, di atunct
incoace, fara prigonire de spre sfinta minastire Horezu,
pand in ani trecutt, cind, de vre-o dot ani, ail inceput sf.
minastire a-I supara si a cerca pretentie pentru acea culme,
supt cuvint ca, dupä cartea de hotarnicie a Buleanulu1, ar
I-I a et, fara a putea ins,/ aduce vre o catigorie inpotriva
hotarnicii din5 anul 1791, care, netlind devirnata (4c) de nide,
stantie publica in curs de 54 de ani si, intemeeata cu sta.-
pinire, a5 dobindit pravilnica tar-ie. .5i, macar ca ar fi fost
indestul numal -acest sinet spre laniurirea dreptulut ce sa
cuvine mojnenilor Rimestt, dar, ca sa nu ramie banueala,
am vorbit de sineturt ce mat sus s'aii al-Mat, fiindca in cel
dinti anul 7245 [17371 sa desluseste o alta analoghie de
inpartala Rimestilor cu sf. minastire Horezu, precum si din
acela de la anul 7254 [1746] iarast sa face alta deslusire ; a,
dupa invoeala ce s'aii facutil atunci, are sa stApineasca sf.
minastire Hurezu doaa pant, iar mojneni Rimesti eine! part!.
Care acest sinet, infatisat chiar de sf. minastire, desfiinteaza
de sines! hotarniciea Baleanulut, fiindca dovedeste ca, ne-
ramlind rnultumire pe di[n]sa, s'aii facut inii urma lut alta
invoire. Cautind eil apol coprinderea anaforalit dinii anul
1780, unde sa deslusaste cä munti coprins1 anurne intr'insa
36d HOTIRN1CIA MOFILOA liUREZULUf

ad fost ale (sic). Rimestilor §i ale Romani lor, §i, vazind stapi-
nirea ce are sf. minastire Horezu din pomeniti muntr, am
intrebat pe mojneni : de la cine anume 1Y are sf. minästire ?
*i mi s'ad aratat ca dind partea Romanilor s'ad dat sf. mi-
nastiri muntele Barca6u cu piscu luil iar din partea moj-
nenilor Rime§ti s'ar fi dat muntele Piscu-Lung i culmea de
spre Lotreni, cu piscurile ce easà dind acea culme, afara
de Piscu-Braduletului. Dar, fiindca pentru aceasta nu am
vazut vre-un sinet prin care s'ar fi putut dovedi cit ad dat
Romani si cit ad dat Rime§ti, ci tot! mojneni Rime§ti ad spus
cà stapinirea ce are sf. minastire din muntele Barcaëu pang.
suet Virful-Maläi §i de acolo pe Piriu-Sec la vale in Riu-cel-
Mare, s'ali urmat fall niciun fel de prigonire, din vechime
§i pana acum, de aceia sa. §i cunoa§te ca. asa s'ail invoit
parinti §i mo§i lor, neputind nici ed tocmal acum in vre o
alta teorie pentru analoghiia inparteli intre mojneni Romani
§i Rime§ti cu sf. minastire Horezu, cit mat virtosil ca ho-
tarniciia din anul 1791, care nu s'ad facut in tainà de catre
sf. minastire, este un act cu carele ad stapinit mojneni Ri-
me§ti cu buna credinta 54 ain §i inprotiva cariea nu s'aii
fiicut reclamatie. A§a dar, puind §i eii temei la aceasta ho-
tarnicie §1 la foaia de inpartall tot din acel an 1791, si
pazind cele coprinse intr'insa intocmair nu lipsesc acuma,
spre mai bung deslu§ire, a numi aicea semnele hotarului
muntilor ce sä stapinesc de Rimesti, insa :
Muntele Braduletu sa incepe din culmea de spre mojneni
Lotreni, pe la Virful-Turculul, unde este 220 stinjini in lat,
§i merge, dial pieat[r]a hotarulur, printi obir§iia piriului ce
desparte Piscu-Cernelelor, a sfintef miastid Horezu, §i pe
acel piriti in jos, pana unde sa inpreunä cu piriu ce des-
parte Piscu-Afumatei, iar a sf. minastiri Horezu, §i pa acel
pirid in sus, prinil obir§iia 14 /Ana eara in culmea de spre
Lotrent, pe supt Virfu-Turcului, la semnul ce pe plan se
vede ..si unde ad fost pieatra. Acest munte sa. afla in d'a-
valma stapinire a mo§nenilor Rimesti cu Romani, si nu este
numit ind hotarniciia dinti anul 1791.
 IIOTARNICIA MOFILOR HUREZULUI 357

Muntele Pietrile-Ro§if sa incepe dina magura ce pe plan

se vede subt Virtul-Maldi, lit. r, i merge tot pe culrne in
jos, alaturea cu hotaru sf. minastirl Bistrita, peste Virful-Ze-
leticulul, pänä in dreptul Izvorulul-Sec, 'MU semnul de subt
litera a, de unde s'ati inceput masuratoarea §1 Inpärtala la
hotarniciea din anul 1791 ; de acolo pe Piriu-Izvoruhd in
jos, alaturea cu hotarul Romanilor, unde sä desparte mun-
tele Ludeasa, a Romanilor, de piscul Pietrile-RosiI, al RI-
me§tilor, si in jos pa unde sa inpreuna acelti izvor cu Piriu-
celti-Mare ; apol sa intoarge .§i merge pe acel piria in sus,
pila capula piscurilor Pietrile-Rosii, Murgu, a Mierultd §i
a .5arpilo[r], 'Dana prinU obir§iea pirlultd, in magura de subt
VIrfu-Malai, la lit. e, iar inpartala sa vede mal sus, la si-
netul dinU leat 1791.
Muntele Piscu-lu1-Tigan se incepe din Virfu-luI-Roman si
merge alaturea, pa hotarul Romanilor, pe culme in jos, ce-1
zice si Pietricea, pa unde sa desparte cracul muntelu1 Bolca,
al Romanilor, de acolo pe culmea Piscu-lur-Tigana, tot ala-
turea cu Romani, pana in fagul infierat ; de acolo drept
spre Apus, pe la capul plaiurilor, in matca piriuluI ce este
despartitorI munteluI Marginea (al Rimestilor) de Eiscu-lut-
Tigan. i pentru acest munte s'ati aratat mai sus inpartala
ce s'ati facut in anul 1791.
Muntele Marginea sa Incepe tot din Virfu-ltd-Roman si
merge alaturea cu hotarul Bistriti, pe culme In jos, pana
in fagul infierat, §i de acolo, pe la capul p1auriIor, drept
spre RasaritU, In matca piriulul despartitor de Piscu-lul-
Tigan.
Acest munte sa stapineste de mojneni Rimest1 in temeiul
inscrisultd de Invoire dinU anul 1816, dat de mojneni Ur-
§ard, cu carele aü avut judecata ; de aceia nici nu s'a in-
semnat pe plan cu vapsala, fiindca este un munte deosebit,
care nu ail avut inclinare cu mojneni Romani.
1845, Dechemvr. 22,
Craiova.
Iscalit : losif Carmenschi.
358 HOTARINICIA mopmcat HUREZULUT

XV.

Hotarniciia Rime§tilorii, tacuta intre din§i cindu

s'ail inpacatii.
Let. 1791) Julie 26. Hotarniciia facuta de Vladuti Teto-
ianu Clucera (avindii It. 1797), pa temeiu porunci Cairna-
camulul CraioveT, Iancu Caragea. Care hotarniciie s'aii va-
zutii astazI, la mandstire, infatisata de d. Iosifii Carmenschi,
hotar[nicti] si inginera Ritnestilorti.
1845, Iunie 12.
 XXII.

UN PROCES PENTRU ZAHEREA IN 1821-8 '.

I.

Catra cinst, Caimacamie.

De la Spataruld Iancu Canan 6.
Patrunzandu-ma ce mai mari intristari §i scarba, i dupa
intoarcere mea acasa di piste hotarii, pentru urmatile pri-
facie ci ad lasat §i casai meli cele mai jalnici rama§ituri
a unir grozavii rasape §i acei mai desavar§dta stracaduni,
care m'a5 oprit5 cu totuld de a ma diparta di la casa me,
pentru ca sa facd catii de putind indreptare cu strangirea
rasapitelord rama§aturr a tuturord lucrurilord ce li-arnd ga-
sat inpra§tiiate §i pierdute, §i, cu toata ingrozare zapciilor5
§i boerilord zaharegii, dupa curn5 §i a dumisali Spatarului
Racovita, ci ad adaosti, gra nick!, crutare, a puni multime
de oameni la mo§aia me Bude§tii sa triire §i sa bata pai-
nile mele cu ce[111] mai desavar§itd iroizmosd §i nemilostivire,
dupa. ce §i pänd astazi s'ad radicatd cu satile atata soma
de grad, präpadindu-sä pe jumatate la trierd cum5 aI apu-
cat, §i aceste toate dind ciasuld ce ad sosat o§tile §i pana
astazi, fara nick) plata sad vre-und cuvantii de vre-o le-
giuita indreptare, §i inteatata, incat stare me sa sä faca
spre pilda de priveli,ti neauzata a ce mai mari nedreptate
I Originalelt in colectia mea,
360 UN PROCES PENTRU ZAHEREk ix 4821-8

rapire, ma! vartosu a ma aflu Insarcinat cu atata da-

torii, foarte cunoscutä dumv., si inpilat pentru neadivara
si nedreptate, pana si la ciasurile cele de pe urma a uneT
dovediter ticalosir. Pentru care, cu instiintare ce dupa da-
torii a trecirel meli la casa me, cu multa plecaciuni. arat
cinst. Caimacamir, Preosfintii Voastre si tuturord domilord
voastre, pre-luminatilord boen, si ma mei ea, mar innainte
venirir meli la Iasi', patrunzandu-va cu ce mar crestiniasca
cugetare svanta i adevarata a dreptatiI, sa sa de porunca
sa sa opriasca i sa continiasca pornitir d[r]egatoTI si zapcir
de a mar urmA isprav[c]a si de a ma mar saraci cu radicare
lara dreptate si piste poranca MTH Sali Pasir i innalta
vointa a Prea-Puternicer Inparatir, ci pri[vJe§ti cu o nespusa
milostiviri asupra crularif a averilorii, a tinsti! §1 a vieti1
acelora. credin6osr supusT ; .de santil hainü, dovidiasca-ina in-
susr rapitoriulti zapcir, ce aü venit cu atata hotarata cru-
zime, numar si numar sa. ma saraciasca, pradandu-ma, cu de-
gituld cruee a celorti patru drurnurr ce le vor gasa. tiutü
este dumilorvoastre ca aducatoriulti acestoril pain! s'ati facutti
acurnd de sapte anr cu o nespusa stradanii, necontinite
sudorr si grele cheltuelf, numaI §1 numaI sore indestulare
desfaeirea datoriilor mele catra neadormitir, nemilostivir
si cunoscutti tuturorii dumilorvoastra creditorir mei, care
de atata vremi aü si sacfestruit painile meli printi drumulti
stapanirir i m'ati opritd de a nu le desfaci spre vre unit
folosti nicr a uniia macard dinu indeplinire, aducandu-ma
astazr la vederata cadere. Cacr, de va ramane numar cleat
sa mi sà ia painile suptu oilcan altil cuvantd gall de cu-
väntuld datorier acelora carora ma aflu datord, de care
s'ad sacfestruit mu zadaru, aciasta rapire, de sa va urrna.,
lasü luminatii inta[le]pciuni dumilorvoastra sä grudeci de
nenorocita familiia me si de mini. (Ii sa mar ramai cela ce
s'ad invaluit cu scarba si cu durerr i grozniee pasuirr de
atAta vrerni pentru aciasta datorii, lovindu-se de valurile
adancimir er, i suptd acestil feld de tiranii si nedreptate,
Inca sä ne dämü prada Hu! castiti (sic; raului cistig) si a
14comii acelora ce \TA santd dumilorvoastra foarte euboscutrI
 UN PROCES PENTRU ZAHEREk. IN 4821-8 361

i nu mai putdnii voimd si la aceia ce a sd ramdi si de

inprumutdtorii rule!, cari, orisicumd, cu rd sad bunà credintä
de m'ad inprumutat, si aciasta o lasil la nemärginita si
nespusa mila a prea-puternicului Dumnezdii, cuing si la cu-
prinzAtoaria intglepciuni dumilorvoastrg.. Avernd tot1 und
Dumnezdd si o judecatd, prind care nu lipsdscil a instill-4a.
1821, Octomv. 14.
Iscdlit : Iancu Canand Spatard. (Copie.)

II.

Divanuld Moldavvii
Cdtrd cinst. frate dumnealui Spatard Mihalachi Racovitg..
Iatd sg. triimeti dumitali jaloba aciasta a dumisali Spa-
tard Iancu Canand ca sa o vezi si sg. scrii dumeata, find-
c g. este stiutd, intäT, a pdinia call al gdsltd dumneta la
mosiile dumisali, toatd ace pane este de mai innainte sec-
festruita ind sigurantie banilord datorii cu care dumnealui
este insdrcinat ; aid doile, cd suma datorii este mare si
toatd nedejde pldtii stdruesti si atarnd ca sa sa poatä plati
dind vanzare pgini ce este adunatd de v'o cdtiva ani ; ald
3 le, ca acumil de odata s'ad mai Intdmpinat trebuinta hrgnii
oitilord InpArdtestr. Si, pentru aceia, dumneta nu vei adaoge
a faci maI multa suparari, pang. anal O. va faci schepsgsd
si sd va afla chipuld Incuviintatd pentru intdmpinare celord
trebuineoasa spre hrana ostirii. 1821, Octomv. 20.

S'ail vd.zutil si scrisoare durnitali, Insa, fiindcä vreme de

acd nu-1 iaste a sdnorisà celi ci dind durere cineva graesti,
iartämd unuld altuia, si cautamd numai cele ce privdscd
pentru greutdtile de acumii, ca sä le putemd intämpina.
Iartata-va si vd inpacati !
(Iscaliti : Meletie episcopu Husului. Ioanti Sturza Logoatil.
Costachi Mavrocordat Veld Vist. Andronachi Donici Vor-
[ni]cd. Gheorghie Cuza Post.)
362 UN PrtticEs PENTRU ZAHEREk In 1821-8

IIL

Catra slavita Chimacamiia.

Facernd aratatti slavitir Caimacamir ea, dupa cerire ce
ail facutd clurnnealur Spataruld Iancu Canan6 pentru de a
nu sa lua ding gräulti ce este pe mo§iia dumisali Bude§tir,
s'ad triimisil carte Divanulur, oprindu-sa luare graulur, cacr
toata paine aceia este de mai innainte secfestruita Ind
plata datorillorti cu care este datori dumnialuI Spatarulit
Acumd darti, adunandu-ni Inpreuna, unit socotitti unit cu-
viindosil chipil folosatorid, atat pentru indatorituld, catd §i
pentru creditoriii :
Adeca O. sa 6 pani aciasta cu pretu 40 ler chila, trii-
randu-sa cu lacuitorr dint"' taxa, carile sa sa cari la maga-
zaoa o§tiniasca spre a sa intampina trebuinta c6 neapa-
rata a hranir o§tilorti, §i bani sa vor plati creditorilord de
catra Visterie tarir, eIndil sa va faci cerire, mar alesti ca,
aciasta paine fidil aclunata de 4, 5 an! §i mar bini, pe zi
ce mergi, sä isprave§ti, §i, fiindca este secfestru de mar
innainte, nici dumnealur Spatarul nu poate lua dintrInsa,
nici a vinde, precurnii nicr a treei piste hotard nu este
slobodd, dupa poroncile inplrhte§tr, §i, a§a stAndii, va aduce
mar multa paguba, irosandu-sa. Cu acestil chipii, daca va
socoti cu cali slavita Cairn Ichmiia sa sh pui in lucrare, rhn-
duindu-sa boeri innadinsti spre aciasta, §i mat urma, &in-
du-A la mina dumisali Spatarulur adiverinti de la Vi§ti-
erii (4 ) de cata pani va e§i, cum eh sa va plhti cu pre-
tuld aratatti. 1821, Octomv. 24.
AT slAvitif CAimNcgmif cAtrA DumnezAti rugAtort :
(IscAlit ) Meletie Episcopii HusuluT
si plecap :
(Iscalitr :) Ioand Sturza Logofátti. Costachi Mavrocordatti
Vail Vist. Andronachi Donict Vornicti. Alecsandru Beldimanti
Vornicii. Gheorghie Cuza Post. Lascarachi Sturza, Hat.
 UN PRIN.:ES PENTRU LAREREk IN 182,-8 363

TV.

Cairnacamu.
Cercetandu-sa de catra nor cuprindere ace§tir anaforarir (si()
a dumnealorti boerilor Divanulur, luindti pliroforii ca prina
aciasta urmari a socotintilord durnnealoril sa savar§alti in-
tar o punire la cali spre folosulti dumisali Spatarulur Iancu
Canant), 0, alii doile, -o Inlesnire 0 o indamanare spre a
sa intampina trebuinta o§tiniasca, 0, de sa va urma intoc-
ma1, randuindu-sa asupra trierarif unti boed spre a sta de
fata la treirulti ace§tif pan!, §i spre a nu sa faci isprav[c]a catti
de puling. 0 a sa triera cm buna oranduiala, indatorindu-sa
print.' dreg-Mori! TinutuluI a randui oameni 0 cai trebuin-
6o§1 cu indestulare, dar 0 spre a inbrato§a salinta a sa
triera catil sa va pute mar rnii graba, indatorindu-sa 0 pe
Tanutulil Harlaulul a da unil agiutor1 de car 0 oamenl, ca,
cumil sa va triera, sa sa triimata la moil sa sa macini 0
sa sa aduca la magazaoa o§tiniasca din Ia.§1, triimetandu-se
0 dumisali Spatarulur Iancu Canant) o asamine copii de pe
anafora 0 scriindu-sa ca O. pui §i dumnealu1 dial partia
dumisali omti sa stei la trieril 0 la rnasuratoare paini, 0
sa e de la boeriulti randuitti teschere de toata suma graulur
ce va e§i. - 1821, Octomv. 27,
(Iscalit :) *tefanachi Vogoridi.

V.
Pre-cinstitutulur 0 luminata Divanulti Moldavvii.
Vazandii a §i dupa poronca slobozita de la 20 a cur-
gatoari lun1 ce dumneavoastra, lurninati hoer!, pat[r]un§r
fiindir de iubire, de dreptate 0 de milostivire, atr triimesii,
cu cuprindere ca dumnealur Spatarulil Mihalachi Racovita,
randuindu-lii zaharagiti, cetindti jaloba me, sa conteniasca 0
sa nu mar superi cu radicare din painili de la mo§aile meli,
cu cari de atata ara aciasta strinsura a panilora acestora
s'ail ?dent la casa m,e, mar vartosu candti casa me sa afla
inpilata eu totulti §i intru patirnirile cele ma1 arnara, su-
pusa fiindii giuguluI unie asamin! datorir, vechilir a dumi-
364 UN PROCES PENTRU ZAHEREi IN 1821-8

sali Spatarului RacovitA, cu multime oaminilor, dinu po-

triva, pana ce amil agiunsil acolo la mo§li, nu numai ca.
n'ail continit, dar ail §i ridicat una sutä chili pApu§oi,
dial eel Mai bun! pApu§oi ce amil aVutil, ispravindu-mi
mai pe atita §i din grail cu trierul pe vremi cu ploai §i
cu ninsori, cu atata oarneni, incAtti s'ail prap A ditil cu ba-
tire §i rasApire ariiloril numai cu grail. D. Spatarul, Intl
loculti blandetif §i a disvinovatArilorti pentru grelile prifa,
ciri a yremilorii, cu afronturi; n'ail socotit nici intr'o sama
arAtArile §1 dovezile ace! asap! §i VAgubiri cari s'ail prici-
nuit casAI meli cu apucari a atatil grail cu [=in] Tanutuhl Su-
cevii, spre folosulil Jadovilorii §i a zaca§Alor zapcii, §i nu mai
putinil cu aceia ce s'ail urmat la Tanutul Boto§Aniloril, cu
trierulil iarA§i fara de vrerni, pe unti dialil, rAdicandu-ma
inil puteri cu satile Tanutului, supt feluri de nume dreg&
tore§ti, atAta suma de paine isprAvitA §i mai multil de cAtil
ail rAdicatil.
Aceste, milostivl boeri, spre mai multa incredintare tu-
tiiroril, cu ale nenorocirilorti mele, staruescil §i pliaca (sir),
§i, dupa prifaciri cu asuprA de masura, spre adaugire §i
cre§tire rAului, neindestulAndu-s1 prigonitoare me soartA cu
atite invaluiri §i nedreptati §i nAvAliri ce mi-ail facut, §i
parl la prifacire inpotriva legiuiteloril otandueli, praveli §i
obiceiuri conoscute §i hotArAte prinil tratate (sic), innalte
fermanuri, pentru multa iubire de dreptate §i nespusa mi-
lostiviri a pre-puternicului Dovletti, spre crutare averii, a
cinstii §i a vietii, incredintate ocarmuirii ce dui:4 vremi
s'ati aflat,---pentru cari navAliri §i nedrepati printi arAtata
jalobA de atAta vremi cu lacrami jAluindil m'amil infato§atil.
..$i, inil loculti sfintel crutAri §i a innaltului star§it, pro-
tivnice §i grozave cugetari cu neconteniri m'ail intampinat,
dandu-ml pradA ishirocardii 1 vrAjma§iloril miei. HArtiile, do-
cumenturi, petrecute cele mai multe prinil videre §i auzire
tuturorti, insuqi §i a dumnealoril icostisiri (sir) infato§aza
0-olatate`a adivarului cu vrednice dowzi.
2n

1 lnimil tali i grec.

 ON, PROES PENTRU ZAIIEREk IN 1824-8 865

Iatg, milostivi boeri, cg cu primejdie saril meli, care,

dial cias0 inii ciasti, dial sgnulii prefaciriT si a valuriloril
vremii numai cgtil nu sg naste, cg §i a zililord mele sarsAtil
nu-T departe sg o intovArg§ascg, cu mare durere de pieptil
ce o are, aducAndu-mg une orT cu ciasurile dial stenahorie
la nesgmtire a6astg patina, si, dupg toate, ci poate sg-m1
mar rAmgi ? DAruitt (sic V mg rogii, dreptilorti tanguirT a
pre-plecatiT meli jalobiT, ce, inii Iacrimi scriindu-o, o triimet
durnilorvoastre dinil patulii durerif si a osAndiril ; dgruit!
acestora credin6oasg au zice (sic: auzulii) cugetuluT dumv.,
chiemandu-va in nurnile Atotputernicului DumnezAU, a drep-
tuluf gTudecatorT, inil numile innaltelorii porond a pre-
puterniciT InparatiT, irul numile omeniriT si a patrieT. La
mgng va iaste acumU maT alesti scArba si tanguire intru'n
de nedumerire famelii meli, si toate rglile ale stariT meli
sä le prefacitT inii bini, si Ind bucurif argtate lumiT §i
tgriT innaltile inplinid a poroncilorii imparatestf, maT alesU
Intru ale mele, adresarisgndu-sg prinU orIce fell de mij-
locirT ; vg radical! pentru legTuita mgntuire si curmare
rAtIcitelorU vointa a neadormitilora mieT vrAjma§1, §i
dap: tuturorU mare pildg a urgtelorii incepirT, dupg ce ding
nal, spre crutare binilui obstet, spre paza dreptAtiT §i
ocrotiria tali!, de la Pre-Innalta InpgrAtie säntet! chic-
matT. Privitf, mg rogU, cu pgtrunzgtoare luare-aminte cele
ce s'aU urmat cu mini de la anulil 1819, cu toatg bung
credinta me §i legiuiria a marilorU proviziT cuprinsg inU
sineturT, a grelilord cheltuiale, inplinirile si ciubote, a ma-
rilorU dobgnzT, a dobInziloril prefgcute cu tgrii, si prinU
zapcif, care- unif de la casa me nu sa rAdica, si aItiT sosa
inti locu lorii, spre maT grabnica inplinire a vAnzAtoriulul
scoposil de a mg dezradacina dind strgmosasca mea stapg-
fire. La anulti 1819, dupg facirile si prefacirile, pe fela de
felti de numi, de dreptgtI, au esit dial pretendantil unil
boeriU strAinU, si ail luat la intgia zi a luf Iunie aceluiasT anti
suma asupra si plata acestora datorif, dinU care o a triia
parte cu sglnicii sa legiuisg spre o parte de folosU a inte-
resuluT fraingntat de insusT numituhl boerT, dupg care all
'366 tnv PtOCES pENThU LAIik,R EA in ..1$21-8

si urmat plata acestora datoril cu felurt de monede, pl-

tindü galbAnulil ate patrusprizki let, Ora la suma. de
27.500 galbint, socotindu-sa para la und bang proviziile,
dobanze dobänzilorii, pan 1 intru aciastä zi, §i adaogandu-
mi-sa alte 2.500 galbint provizie §i mat deosabit personahl
folos5. *i, pentru ca sa-mt lasa ,banit Ind hotarata vade de
§apte ant, i-am dat dumn. sanet de 30.000 galbini, adeca
treizaci mit, ca sa platesca i pentru insust provizie de
2.500 galbint, adaosulil dobanzi pana Inü §apte ant, pentru
mari binele ce-mi faci de a-mt lasa banit intr'aciasta Inde-
lungata vade §i intru aciasta nebuna priimire §i multamire
me. i, intru adivar, mat multU intameindu-ma asupra fa-
gaduintif eel cu giuramantU, cä nu toata foarmelitaoa za-
pisulur dumnealut a sa va làsa, ca sd-T plätescil §i dobanda
§i capetele 'Ana la vade de §apte ara, cuma vomU pute, §i
ca de la Tarigradii mat niuIti pentru adaosulU acestit sum!
si a dobanzit et, suptU numi de provizii, ce inU op§tesculU
sAnet de 30.000 galbini s'ail Inchilat 1nc, si [se val isp[r]dvi
indata dupàl ajungere acolo poronca §i voe pring hrisovU dom-
nesca, ca sá pot lucra inU vade de §apte ant dolzect §i
patru de alai-I Ind velnitile de la Ino§iia me Cornif, fara
plata cvitulut caldariloru .si a vamilorii, §i aciasta InU hota-
rata vade de §apte ant. Insust creditoriuld mie5 n'a5 putut
tagadui Ina corespondentaia ce ai avut cu Stapaniria de
mat Innainte pontru proviziia ce era cuprinsa Int sanet,
prind care cumparasämii aciasta hotarata vade, ca sa pot
intrebuinta acestU capitala Intl plata datorfilorii mele, Para
a fi suparat si Wit de a nu a§tepta vremi vanzarit lucru-
rilorU si a surni de producturt adunate la casa me, InU so-
cotiala platit acesto,ra datorit de atata ant.
Acesta se dovidescU prinU marturt vrednict de credinta,
atat pentru suma datorii cuprinsa prinil saneturt si izvoade,
prinU condicile Vornicalui de aprozi, printeatatea härtit, atata
pentru toata sum unde §1 cut creditoriult1 mieU aU pla-
tit-o, catil §i pentru adaogire sarcinii datorii si a osändirit
basat rie1i, eumü dinU vremi Inü vremi s'aii urcat : asupra
carora de prisosti iml pare de a mat adaugi mice, cumil
 UN l'ROCES PENTIal LANEIMA IN Ii11-8 851

si asupra tocrneliT pentru velnita ; intru a carora legAturT,

judecatr, milostivi boerT, cuma de ail putut creditoriulti
mica prinu vechiliT saT, anume, intairi prind durn. Hat. Ma-
nolachi Mano, la ahl cincile luna dupI cerire zapisuluT aceluT
opstescu si aceluia anii, sa ma apuce cu tarie sa-T paltescii 754
galbini pe mail zapisti ce ari pe numile luT AndriT Pavlu,
pe cari ilii trecusä Ina condeile cele d'intaT ; care pentru
mine platisa si cuprinsdsa inii socotiala a obstesculuT,sanet
intru acer d'intaT dolzacT si sapte mil cincT sute galbinT ;
lucru ci cu merare tuturoril s'aii dovedit innainte dumisali
Post. Rizu si a Stapaniril dind condeile casal luT chiril
Andreiti si din insamnarile ce s'ail vazutii, urmandu WO
de atunce creditoriuhl de all lua raspunsulii sad la Tani-
grada. Ca si Hat. Manu zicia ca, de s'aii si gasit acelli
sanet razlatat, dupa socotiala obstesculuT sanet, sä poate
socoti ca o hartie alba, fail de nicTuna temeiti. Ahl doilia,
cumil de m'au apucat creditoriuld cu atata tarii, cu cuvAn-
tulti tarii numaT, iar nu si a dreptatiT, ea, orT sa -plateseu
dobanda a 30.000 galbinT a tot anuluT, adeca frit' miT sasa
sute, _si aciasta la aid zacile luna dupa facire sanetulur
(lucru nelegiuit si neauzit, si, cu toate ea are pentru forma
zapisulul scris), sail sa-mi vinda stapaniria prinit sultana-
mezat Ora Ina patruzacT de zile averia amanet. .5i rn'arnil
si trezit a doa zi dupa Pasti, la aid zacile luna a anuluT,
a facireT sänetuluT, cu zapcill gospodil, rAdicat la IasT dial
porOnca si cu puterr, salit a-rnT privi toata stare secfestruita
si Inii mezaturT pentru capitile, dobanda si neajunsulii da-
toriilorii cersite dupa cumil secfestruirele si stiintile de la
TinuturT, tadulile, mezaturile, dovedescii, gasascii, si maT var.-
tosu suma de 25.000 galbinT, care s'ail. trecutil Ina tadulile do-
vedesti meei (3 c : mila) ce atl vrutil salt faca creditoriul mieil,
si sa priimesca asupra sa toata staria mea, asupra conde-
iuluT acestuia de 25.000, si sa ma cvituiasca, dupa ce
insusT elli maT innainte cu zaei luni ma inprumutasa 27.500
galbinT cu chipuld de maT susil zisil si aceloras1 amaneturT.
Pentru nurnile lui Dumnezaii, atotputerniculuT judecatorii,
boerT, judecatT dreptati si prefaciri, noianurl de osandirl si
gas UN Pk/RES PENTRU ZAHEREA iN 18214

prapastie de stall, invaluiri si razileturi, cu tarie §i Fara

nick) crutari, volnicindu-sa de a-mT rapuni §i viiata, grozava
nelegiuire.*i adiveresti §i mai multil ca, pentru -o nelegiuita
plata, ad vrut O. sa agiute §i sa anerisasca intregimil: §i
puterea cumparariT de §apte ant §i indelungatile ingrozirT,
sa mistuiasca §i provizie de 2.500 galbenT, ci intru corespon-
dentiia d'intAT o tagaduia.
MilostivI boeri, de una vremi ce astazT ma aflu la pontulii
hotaratel pritnejdii, la care fail cfreptate de scridariAre prinii
mezaturT, räzileturile §i nedrepta secfestruire cu care m'ati
radicat ma! intr'und and de zile toata putinta prefacirif §i
a desfacireT, inpingandu-ma pAna la Fevruarie a curgato-
riuluf and Ind pi6oari1e urmatoarelord cu atata asprime,
IntamplarT ce nu continescd §i Ora astazT. Aceste santil
dind partia lord, §i, pentru m tinduiria mea, de void scapa
cu viiata, §1 a lacrämatoarei famelii meli : Mie nu-mT ramani
alta decatd a-T cauta Ind persoana sail pe clironomil lord la
Tarigradd si pana la marginile lumiT, §i dial tasuld trii-
metiri prea-plecate jalobif meli ace§tiia, a cgriia ad oprit
§i copiia cu veletulti el, dupa dreptate, far' nick) grija a-rrif
lasa casa si toata desfaciria lucrurilord secfestruite sa o
facii prind vechiliT Joni, urmandu-sa Intl socotiala lord orIce
putere, ce vederat staria mea, dupa intamplarT, fara plata,
sad adeverinta, cu main! innarmate mi s'ail radicat. Cumil
si ding vite pe nidreptate atata mi s'ad rApit si ad perit,
§i potii sä piara, daca li sä va lua hrana, dind pricina o--
tilord. *i. protestarisirnii, sa jaluescil si sa cerii dreptate la
socotiala §i inplinire pentru orTsice pagubire mi sa va in-
tampl& i, de acumii, nemai ramaindu-ml altil chipii de a
ma sloboza dind lantuld osandirilord §i a grip, pentru care
instiintaind §i printr'acesta dupa datorii, jaloescii §i, cutnil a
vre und atotputernicd Durnnezad, judecatorulii vielord §i a
mortilor, si prea-innalta §i prea-milostiva Stapanire cu mini
si cu nenorocita familiia me, ci geme de groaza §i de osancla I
$i nu mat putand §i cu salniciia, asupritori a sari! meli,
sad cu clironomil lord, de una vremi ce, cu adanca intris-
tari, ce mal deplina credinta mea pentru tan§af ad fostd
 UN I3ROCEg PENtRU ZAHERE1 IN 1821-8 369

inii zadarti, necrutare vietif cu toata indestularia lora pri-

ve§ti de a ma dezradicina cu atata cruzami dinil stramo-
§asca stapanire, iaril nu de a-§1 ceri legiuite folosirI §i in-
plinid ertate de sfinteneia pravililoril §i a obiceiurilorii §i
poroncite cu tarie printeatate innalte poroncr.
Parintiasca milostivire dumilorvoastre cu durere cerind,
de nu vett gasa altil chipu, mij1ocit1, ma mei, indata ca
sa mi sa de voe sa merga §i sa-mr cautti pricinile cu nu-
mitir, sari cu clironomif lord, orTunde II yob gasa, macarti
§i cu prim ejdiia vietit meli de a fi, pentru ca de a mar al-
tepta si a mai rabda nelegiuitele lora volnicii si a mai
fi intre ticalosiile si nedomeririle trecute nicr inteunti chipil
nu potil. .i cum a fi milostiviria Marii Sall, a pre-innaltuluf
vechilii si credinta c6 cu bunatate patrioticiasca a dumilor-
voastra.
A prea-cinstitulul §i luminatulub Divana a Moldavvii
prea-plecata §i supusA sluga :
(Iscalit :) Iancu Canaria, Spataril
1821, OCtortiv. 22. Botos,ani.

(Buiurdizmosula 1.)
Cinst. dumneta frate Baal Ionita Tautuhl, vei cerceta
pricina durnisali Spataril Iancu Cananà, cu lamurire, de
care cercetare veN faci lamurita aratari cinst. Divana, spre
a sa puni la cali dupa dreptate.
(Iscalit :) Gheorghie Sturza Veld Vist. 1821, Oct. 26.

VI.

Divanula Moldavvii.
Dupa cercetare ce mar susil sa aratd, urmata de dum-
nealut Banu Ioanti Tautu, a dovezilorti infato§ate suptil nu-
merile insanmate, standii Divanula cu luare-aminte §i cu
scumpatate a socoti, s'ail cunoscutil asupritoarile navalirl §.i
insarcinarile urmate dina partia creditorilora dumisali §1 cu
1 Porunca turceasci.

Volt XXI. 14
370 UN PROCES PENTRU LAHEREk iN 4821-g

nedrepta secfestruire, fiindd Inpotriva pravililorg cerere ca

sd. Ii sa platiasca dobanda innainte, innainte inplinirii anu-
pentru 30.000 galbinf ce are coprin§1 Ind ob§tesculu
sanet, dinu care pricina, dupd asprime intamplarileru, aü
adusu pe jaluitoriulu la vederata primejdii, §i cumg pute
sa le fie ertatd salniciia pentru neplata dobanzilord dupa
ald zacile lund, mat innainte Inplinirif anuluI, §i sa-I faca
atata sala creditora, de all vide jaluitoriulu toata starea
sa, mi§cateare §i nemi§catoare, sacfestruita §i scoasa printi
mezaturI, cumu dovedesca poruncele ci atunce s'au dat, §i
mar alesu, inu suma de 30.000 galbini, iaste dovedita cu
larnuriri Incarcatura de 9.663 galbeni, 6 lel, curng Ina cer-
cetare de mai susu sa arata.! Care lucru trebue sa-1 opriasca
cg totulu de a-1 faci ce mai mica suparare, invinevatindu-
sa cu acesta pasa ca aii privit cu toate salnicile chipur1 la
stangerea §i aderia starii jaluitoriuluI, dupd curna mai
adivarat sà cunea§te §i dinu pretentiia §i cerire ce fara
dreptate face prinu dumnealur Hat. Manu ca sa-1 platesca
750 §i atata galbinf dinü nod, cari s'ag doveditil ca ad
testa cuprin§I in socotiala op§tesculur sanet§i, fàr nido
batae de cuget pentru razlätiria sanetulu1, i-ail ceruta cu
atata salnicii de la jaluitoriula.
Pe langa aciasta, standg cu luare-aminte a judeca cuprin-
de[rea] cartif gospoda infato§ata suptd No. 1, cuprinzateare
aceI anaforale Intarite, i sanetuluf de suptii No. 5, de la
Dechv. I, 1818, pentru 7.600 galbinI ce s'ar fi platitu do-
banzile a sanetuld de 10.000 galbinI a Cavaculul, cat §i a
Jul Nastasa Dumitriu, Ora la aceia§1 vade, sa dovide§ti
suma de 4.459 galbin1 afarà ding dreptate dobanif, ci faca
3.141 galberu Incarcatura suptu feliurr de numi, Ind suma
sanetulur; de la cari au i inceputu a sa faci casa op§tesca
inprumuta.toriu §i a tragi inu persoana sa toate desfacirile
indatoririlora jaluitoriulur Spatara, curna sa dovide§ti dinu
op§teasca plata ci au facutti, incheindu-sa. Ind sanetula po-
menit de 30.000 galbinI de la i Iuni, anuld '819, ing care
surnà sa dovide§ti suptu feliurI de mime Incärcatura mai
susu -zisa de 9.663 gal[biril] §i 6 lei.
 JN PROCES PENTRU ZAIIEREk 4N 1821-8 3/1

Dreptii aceia, de vreme ci, atau prinu cercetaria boe-

riulul randuit de catra. Divanil, precurnii si dupa osabita
cercetare ce ail facutil Divanulu, sa dovedesti cu lamurire
ma Intal Incarcatura aceloril 9.663 gal[binl] si 6 lel, ramani
cu dreptulii dizvinovatat jaluitoriulti Spataril, atat de plata
acestora, scazandu-sa dinu sänetulti acelil de 30.000 galbinl,
cumil §i pentru dobanda a toata suma ramani intru dizvi-
novatare, dupa insusr hotarare pravililord ; a§ajdere §i, pentru
ce fara batae de cugetu cerire pring dumnealuT Hat. Manu
a celorti 750 galbinT, sanetulti acela ramane rasuflat, §i daril
secfestrula pusil prinü stapaniri pe paine jaluitoriuluT Spa-
tarti, graulti, papu§oi, ramani inil socotiala credinëosaloril sal,
sitatata ceia ce s'ad radicat par' acunni, precumii §i primi
jaloba Spitariului sa arata, cumti §i ceia ci sa va mai ra-
dica i ce va mai ramane, Ora mu vade de §asa lunT de
zile, dupa pretulti celti maT folosatoriulil, sa sa scada dinil
cea driapta summd a datorii, fiindI intarneiata toata pagu-
hire Intamplatoare pentru nedreptil sacfest[r]ulti ci 1-ail ur-
mat, dupa cumil sa arata maT sus. Si, pentru ca creditoriT
nu sa atia aice cu veniturile, amaneturi, docomenturi, ramane
Ocarmuire indatorata a le scoate prinu chipu cuviin6osil si
a le faci teslimü dumisali SpataruluT,_ ca unu ce dumnealul
sa ecsotlisasti cu pAinT sacfestruite, care dinti poronca sa ri-
dica Inü trebuinta o§telorti Inparatestl.
Intru acesta chipti hotarandu-sa, sa de dumisali Spata-
rulul aciasta carte de la Divanii.
1821, Dechemv. 4.
(Iscalit :) Meletii Episcopil HusuluT.
Ioanti Sturza Logftil. Costachi Mavrocordatti Velti
Vist., Petrachi Sturza Hat., Costachi RacovitaVelu
Logftti, Ra§canu Vornicü, Gheorghi Braescu.
 miL
tRIBELIA> DE PE MO$IA CORNII (1833)1.

I.
Starostili rusascti de Botosen1.
No. 43.
1829, Ghenari 28.
BotosenT.

Catra cinstita Vornicie de Botosenl.

Dina protestulti Ecselentii Sali statscai soveatnicti Apostolu
Stamo (cari InU orighinalti sa alaturiaza aid), pre largti sa
va pliroforisi cinstita Vornicie de zurbalnicicili urmarI a dumi-
sali Post. Iancu Canan6, carili vinde pe mosiia Corni, fr a
al-Ma vre o poronca, cu feliur1 de Ingrozirt 1-ati silitü pe
Ecselentiia Sa a sa departa di pe mosie.
Pentru aceia, josil isc1itu1ü ari cinSti a pofti pe cinstita
Vornicie ca, mu urmari poroncilorU OcarmuiriI ce le ari
(pentru puniri pe Eeselentiia Sa Ina stapanire mosiilorq du-
misali Post. Canano) a binivoi de a mergi unulti dinU boeri1
Vornici la staria loculum i, fara ce ma! mica IntArzieri, sä
sä departez a. pe dumnealuI Post. de pe moii, cad la dinu
potriva urmari toata raspundiri i pagubiri Ecselentii Sali
poate sa cada asupra cinstiteI VorniciI. IarA, de lucrari ce
sa va faci, asteptU cinstituld raspunsil, si la asemini va ra-
m ane i iscalitulu cu indatoriri.
(Original.) Malinescu.

Originalele la mine.
 IDIBELIAI DE PE MOFA coRN11 (1833) 373

II.

IzvodU
de pagubirile ce s'au intamplatii la rnosaia COrnii a dumi-
sali Aga Tigara dial ribeliia ce ail facutil clumnalui
Post. Iancu Canane) la 9 Apr., la patru ëasuri dial za.

Paguba cumparatoriloril moriloru.

Lei. Par.
340 zaci mer ta. pine ce au luat de la rnoara.
350 venitulii morii inu paisprezaci zili.
10 cincr gaini.
8 patru rat!.
708

Paguba Logofatului Vasili.

340 zAci galbeni ce i-ail furat TAganit la hruba, ba-

tandu-lu.
48 o pareche pantaloni, ce s'au perdutu dinu can-
talerie, intrandd VentalU cu ficorii Pantarului.
35 dou camesi si dou parechi izmeni de bumbacu.
7 20 ung bici cazacescii.
4 8o unu harapnicU.
9 o parechi calämäri.
272 o cruce de aura cu leminl sfintu inteansa.
12 dou parechl turetd, una de vaxil si una de saf-
teianii.
8 o zabala olacheasca.
6 o parechi scari de §a.
13 unu friu.
15 unil prosopil.
36 dou chisali de tiutiunu.
22 dou cutite, dou lingurita, dou sarvete si o fata
de masa,
6 unii a,s1Q170,
374 aRIBELlaa DE PE MOS1A MOM (1833)

Lei Par.
5unit catihisu.
4 unu mog1anivu (sic).
20
16 unu poclavirti (sic).
16 o sapcd.
5 0 6asa1d, cu perii.
170 trel izvoade a crasmariu1ut.
2 20 o punga.
I 10 unit cotti de arghica.
2 20 0 parechi papuct.
6 unn' burdufil de tanutu titiunti.
1o o pelcica de caeu1a.
30 unu chimirti rosulu.
17 unit brat' cu tocti.
40 o gtube vechi, ce o cumparasd cu 115 let.
10 unu cutatasu a dum. Mariianii Pothaischi.
1.074 20
Paguba flacailorti.
8 dou chelceli de melu.
15 o cusma turcaneasca a lui Irimiia.
4 unti cheptart.
5 o parechi itari.
24 Una ilicn.
8 o sa cu poght.
5 unit bict.
8 o camesa.
3 o parechi izmeni.
6 unti stergarti vrastat.
40 ung cojocii a lut Toaderti, ce I-au ruptii cu
baltagili.
52 unu cojocu a lut Grigori cojocariulti: tiju I-au
ruptu cu baltagulii.
147
Paguba crasmarilut.
1 10 pe rachiu ce 1-ati data ding poronca, dumisali
WRIT,
Post. 14cuitori1orti,
 4111BELIAI DE PE MOFA CORNIT (1833) 375

Lel Par.

Paguba boireascd.
250 pentru doi caT ce s'au luatu de cdtrd. ldcuitoriT
de la Poiana-Lungd pentru pd.mdntu de
aratil ce sa vdndusd.
170 pentru dou stoguri fdnii ce sa curnpAras d. de la
d.. Cornis5 Sdrghevict, §i d. Post. 1-au in-
prd§tietu.
90 pentru trel pdrechl de fel-A de plugu.
318 cheltuiala fAcutd inu Boto§anT cu 14 oamenT
dinu pricina izgonirh dinu Corn!.
24 patru pdrechT cuttite §i §Arvite.
5 unti prosopu.
r6 dou cdme§i.
i6o patru car d. nou ce li-au trimes5 la E§T.
25 stratu unel pu§ct ci 1-a5 stricat Arnduth dumisali.
1o o feriastd.
5 o broascd, ce au stricat-o, de la u§a casg.
877

Adunarea.
708 paguba cumpdrAtoriluT de la mon'.
1.074 20 paguba Logoatuluf Vasali.
157 paguba ficorilorti boire§ti.
Ho paguba crd§mariluT.
877 paguba boireascd.
2.946 20 adecd dou miT nou sute patruzdcf §i §asd lel,
douzAcT parali, paguba pricinuitd dinu re-
biliia dumisale Iancu Cananó bivu Vel5 Post.,
bezil stricd6unea ce ad facut pd.durii pin5
vAnzari, dinu cari altd pdn' acum5 n'amü
putut5 descoperi, decatu nurnaT cloTspri%dci
copacT vändutr §i banif luati.
1833, Apr. 23.
Vasali Buzduganu Medelnicerii,
378 'AMELIA* DE l'E MOVA COflN1 (833)

IlL

[Cercetarea.]

No. 1. Ioann Beldie.

Varsta sa 56 ani, de relighie reformatil, insuratii, avandu
sofie si tnt copii, de protectiie austriiaca, loculli nastiriI sale
Ina Clauzinburg dinii Transilvaniia, arata a Intl Moldova
sa gasasti de optti an!, petrecindri dinll vrernea veniriT sale
la BudestI salt G[ura]nda, iarti Inll satulll Cornii alt trecutii
de la aratata rnosie de la anuld '831, gasindu-sa apururea
intrebuintatii mu slujbile durn. Canonaii, atatu aice Inll sa-
tuli Cornif, catti I ma! innainte, eindti all fostii la Guranda ;
arata cà supta inehisoare n'art fostu, darti insa docomenturf
pentru a sa purtare salt protectii nail infatosatil.
La pricina ca s tratarisasti, all marturisitit cä pe eld,
Ioanti Beldii, 1-ail chiematti de aice dumnealuI Canondu,
trimetindti pe unil lacuitorT, anumi Zahariia, dinu satulti
Sarafinestif-lui-Bals, dupa care elti ati mersii la Guranda,
unde dumnealuI Canonail i-aU datu o merta papusoi, po-
vatuindu-Iti ca sa iei sama sa lecuiasca cai citI slt gäsascu
cu rapanu la satulii Cornii, i totil atunce i-ad datii si una
pachetti cu Mrtie ca sa-hi duca la gmdecatoriia de Boto-
On!, precumii elll all i urmatu, incredintindu-lri cä inil
acelri pachetti sintri poronci a Ocarmuirif de sfirsitulii pri-
cMil cu Tigara i c moIi1e i s'ara data iaras1 inii stapinire.
pentru care 1-au incredintatii a are Intl graba sa vie la
Corn! inpreunä cu comisie. Dupa venirea dumisale Canonaii
aice la Corn!, atunce eindra ati calcatii ograda boereascd,
arata cd ari venitll i el, suptti cuvintri ca sa ceara 84 lei,
ce zici ca aril Ii avindil a lua de la dumnealur Med. Buz-
duganil clinit socoteala orinzef, fiindca elll, Ioanu Beldii,
tine ind orinda unti ratosti de pe mosiia CorniI, dinti dru-
mu Saretiului. Totu el arata cä partasu la vre-o distramatà
urmare n'ail fostti, nief cu batausil nu s'aii amestecatu, insa
n'aa tagaduitu ca pe dumnealul Med. Vasile Buzduganti
suduitti lull fata cu cuvinte ocaritoare, dindu-si acumil
 rD1BELJAx DE PE MOFA Con Nit (1833 377

sama cd aa.sta au facut5 pentru pricina mar susu aratap-

lord ban!, 84 ler, pentru care i,-au data unu pe6u dumnealui
Canana.0 ca sa-r traga din5 vinitulu mosii Cornit, si, asa,
pe terneiulil acelur peal., au lasatil pe dumnealur Med. inu
pace. Mar arata ca elil au luatil la dinsulu pentru lecuirea
36 car, care' sa gasascg si acum5 la dinsulti, §i totu el au
triimis la ograda boereascä de- ail luat5 und caru de fanu.
Care aceste arätari le-ail incredintatil insusT cu a sa is-
calitura, inu limba ungureasca ...
Johon (sk) Beldy.
S'ail presustfuit5 de catrà cilenurile comisii.
P. Asachi Carn[inariti].
Ifie Gherghelil Comis5.

No. 2. Preotulil Vasili Stanu.

La intrebarea ci i s'a5 facutu, ail aratatil urmatoarile :
Cd la 9 a urrnatoarii lunr Aprii15 dumnealur Post. Cano-
na5', pe la vremea meat*, au venitil la Sfintiia Sa acasa cu
trasura sa si alta caruta cu ficorr §i Tiganr; unde, stinda
inii prejma easel, inil drumu, ail triimis dor Tiganr §i, luin-
du-15 dind casa, 1-au dus la trasura dumisale Post., unde,
intrebindu-15 eine este la ograda boereasca, Sfintiia Sa i-au
raspuns cà sa gasasti Med. Vasili Buzduganii. Dupa care,
luindu-15 inil trasnra sa, au venit5 la poarta, unde, indata
zicinda dumnealui Canonäil päzitorilorii de la poarta ca sa
deschida, §i luindu raspuns de la pazitori cd n'ail aseminea
voi, dumnealur Post. au poroncitu ca sa sà strice poarta.
Intl care vremi, sarind5 peste gardurr, pe de 0 parte Tiganii
dumisali si alp oamini ci vinisa inu forma de k.banr, iaru,
pe de alta, navalindu feöorir boeresti care sintil lasatr sluj-
basr volnici, ad stricatu lacata portir §i, deschizindu, au in-
tratu dumnealur Post. cu tot! ar sal. Viindu apor la u§a
casai, a5 strigatu sä-r de§chiza., §i de cele urmate §tiinta
nu are, pentru ca, vazindu ni§te asamine lucrärt, a5 fugit5,
daru insa, gonitil fiind5 de unil Tiganu a durnisale Cana-
nail, anume *tefan5, carile a5 §i zvarlitu cu until.' topora§5,
378 alusELIA. DE PE MOFA coRtur (1833)

dard nu 1-au nimeritd, si, apucindu a tugi acasä, au gdsitii

acolo altt Tigant, cari, cu indestuld vdrvdrie, scosdsd pe
preuteasa §i copiit, inpingindu-i §i ingrozindu-r, ding care
pricina s'ail si. bolndvitd preuteash, iard pe preutii 1-ail dusu
la dumnealui Canandii, unde, agiungindd, au glsitil prici-
nile lini§tite, fiindii trecute cele urmate mar innainte. Ad
mat ardtatii ca. Pavd. hi Budianu, umblindil pinil satu, in-
credinta cu strigArt pe Idcuitori tumil a dumnealui Cano-
tin este stapinuld acestit mosit, scotindu pe läcuitort la
lucruld boerescului, rädicindd §i 21 plugurt, care le-au dus
la Guranda, unde ad zdbovitu pdr' acumd 12 zile.
i, pentru cd ad ardtatil adevaru, incredintazd cu a sa
iscaliturd:
Irit Vasile.
S'ail presustfuitii de cdtrd elenurile comisii.
P. Asachi Cam.
Ilie Gherghelu Comisu.

No. 3. Dimirtrachi a Popit.

Luindu-s d. inu cercetare, ad aratatd varsta sa, de 40 ant,
de relighie pravoslavnicd, nascutd Ind satulli Cornit, ran-
duiald crestineascd in Postuld-Mare trecutu read slvirsitu,
suptd inchisoare aratd cd. n'ad fostii ; este insuratii, avindd
sasd copii. Inu pricina urrnatd si tratarisdtd- de Cornisie au
rnArturisau cd. eki, Ind mijloculd acestord incungrurArr, au
fugitii, dosindu-sd, ca sd nu tie fata ; insd. PavAld Budianu
el stie cd sd fere de dinsuld, nearatindu4 rdvo§dle dumi-
sale Canondu.
Si, pentru cà ad at-Matti adevarulti, ad incredintatu cu
a sd iscalitura :
Dumitrachi Popa.
S'au presästvuitii.
P. Asachi Cam.
Ilie Ghergheld Comisti,
 CAMELIA* DE PE 110§IA WAND (1833) 379

No. 4. Ioand Prale.

Luindu-sa Intl cercetare, aü aratatd varsta sa, de 40 am,
nascutd Ind satuld CorniT, de relighie pravoslavnica, insu-
avindu i dof copii ; aratä ca suptd inchisoare n'au
fostd. La pricina tratarisita au marturisitd urmatoarile : ca
eld la stracarea portir. ad fostii de fata, precumd si la toata
urmarea dial parte dumisale Post., aratindd cä vinovatM
cutezatod sintd :
i. Pavald Budianu.
2. Petre Chihaia.
3. Dumitru sIntl Petre Chihaia.
4. Tudurachi a Vantiruluf.
5. Ghiorghie Salavastru.
6. Manolachi a Pantirulul.
7. Iond a Pantirulur.
8. Toaderd a luf Condre, afara de Tigani §i de oaminif
inarrnag caH venisa cu dumnealuT Canonad. Au a.zutu
batindil la usa casal, iard pe Tudurache a Pantirulur stra-
canclu o fereasta i Intl-anal inu casa, cindü, totii odatA, stra-
canal i ceialant! incuitoarea usii, ad navalittl. Pentru cele
intarnplate inu casa, eld nu §tie, decittl arata ca atl vazutu
hid urma pe Pavald Budianu poroncindii lacuitorilord' ca
sa asculte de dumnealuT Canonati, scotandu-I 0 la boerescu,
rädicind 0 21 plugurT de a lacuitorilord, pe care le-ad
triimisil la mo0ia Guranda. Fiji, Iond Pralea, indemnatu de
pilda celoralantI, au umblatii cu und pard Ind mana, dard
area ca n'aii lovittl pe nirne, decitd atl gonitti pe chela-
riulu dumisale. Tigara, daru nu 1-au pututd agiunge ; asa-
mine ca, Ind urma acestord intamplaH, atl strajuitd pe
dumnealuf Med. ca sa nu fuga.
Si, pentru c atl aratatil adeva'ru, nestiindii carte, au
pus degetu pe samnuld SlinteT Cruel:
[deget ;] ied Jong Pralea.
S'au presastvuit de catra Comisie.
P. Asachi Cam.
the Ghergheld Comisd.
 380 4tRIBBLIAI DE PE MOSIA, conNir (1833)

No. 5. Ioand a Ursultn.

Luatu fiindu itu cercetare, au ardtatii vArsta sa, de 24
am, ndscutu ind satulu Cornii, holtet ; arata ca suptu inchi-
ware n'ati fostil niciodatd. La pricina tratarisatd de Comisie
au marturisatu cä pe dinsulu nu 1-ad chiematil nimine §i
cd elu singurd de sine ad venitil suptu cuvintu ca sd-si iei
pusca lw, ci sa OA. la ograda boereasca ; in care prileju
aü statutii i lel la scard, cu unu 6omagd Ind 'nand, insa
n'au lovitu pe nime. Ad ardtatu cd au fostil inu casa la
dumnealut Med. Buzduganu, insd nu i-ad zIsü nimicd. Iaru
apol, pentru ace! ci i-au vdzutd facindil destrAmari, au
marturisdtu de o potrivd, precumil sà aratd la doprosulu
suptu No. 4, luatu de la Ibnu Pralea, CU addugire cd ad
vazutii intre fruntaat cutezdtorilord pe :
I. Vasili VentAlu, carile a i luatu lucruri de a oarnini-
,
loru dumisale Tigara, stracandu o ladd ci iara Ind cantd-
larie.
2. Ionitd. Mazdlu.
3. Neculat a Ioanii.
pentru ca aü ardtatu adevaru, i s'au pus numile sit
degitu inu sdrnnulu Sfintei Cruca :
[deget :] ieu Ionu a Ursului.
S'au presdstfuit de Cara Comisic.
P. Asachi Cam.
Ilie Gherghelu Comisu.

No. 6. Nicolaiu a Ioanii.

Luindu-sa mud cercetare, aü ardtatu varsta sa, Ga. de 30 am,
loculu na,?tirit sale inu satuld Cristesth ; traeti cu o fime1
necununatu, avdndu-st pdräsitd firniia sa c6 legiuitd. de 8
ant. Suptii inchisoare aratd cd au fostd. La pricina._ trata-
risitd. de Comisie au rnArturisdta de o potrivä cu ardtdrile
cuprinsd prind doprosulu suptd No. 5, lUate de la Ionu a
Ursultu, puindu-si acele indreptdri, cd ad venitu i elu ca
sa-si iei o puscd.
 kRIBELIAS DE PE MOVA CORNII (1833) 381

$i, pentru cä arätarile sale sintU drepte, I s'aU scrisU

numile s'ati pus degetulil Ina samnulil SfinteI Crud :
[deget ;] ieU Niculal a Mane!.
S'aa presastfuit de Comisie.
P. Asachi Cam.
Ilie Gherghelfi Cornisu.

No. 7. Mironu sanu $tefanil Costescu, birnicu.

Luindu-sa Inü cercetare, aü aratatil \Tanta sa de 24 anf,
nascutti inl satulil Cornir ; este holteI; traesti Inpreuna cu
tata-sau. La pricina tratarisita aü aratatU ca, ehl are stiinta
precumil $tefanü Vezateu, triirnesil fiinda de dumnealul
Post. Cancun, au dath de stire fe6ori1orU boere stI ca 5A s a.
gatiasca, precumU au si urmatU, esindul innainte dumisale
CananaU la ratosulii de pe mosiia Sarafinestir, si a ail
yazutu cele aratate prinU doprosurile de maI sus, cu adau
gire ca au fostU, pe linga ceialantI :
I. Lupu Salivestru.
2. Costandinii a boaneI, care acestiia, cu dumnealuI
Cancun viindU odata i inpreuna, au facutii necuviintile,
anduindu-lu pe dinsu cu IonU a Pantirulur, dinu poronca
luI boanil Beldei, ca sa strajuiasca pe oaminil dumisale Aga!
Tigara.
$i, pentru ca au aratatil adevaru, i s'ad scrisU numile
au pusu degitu :
[deget :1 ieU Mironil siral Stefanil Costescu.
S'aU presästfuitil de catra Comisie.
P. Asachi Cam.
bile Gherghelu Cornish".

No. 8. Ionu a Pantaruluf.

Numitulci de mal susU, dosIndu-s i umblindil fugarI,
trimetindu-sa, s'aU prins noapte Inii padure ; carele, luIndu-
sa la cercetare, au marturisItu urmatoarile varsta sa piste
 tRIBELIAD DE PE MOVA CODNII (1833

20 ani, nascutu mu satulu StAnce§tii ; este bolter, lacuete

cu tata-A5. Supt5 inchisoare n'ail fostu niciodatA. La pri-
cina tratarisita de Comisie aü tagaduitu toate ineungiura-
rile, aparindu-sa cll card fi nici pArta§11, nici destrArnarilor5,
si nici aril ave tiint, afara numai cA .$tefanu Vezateu,
triirnes5 fiindil de dumnealui Canonau, aü dat5 de §tire
feëoriloril boere§ti ca sa sä gAtiasch §i sà sara cIndü va
veni dumnealui CanonA5, §i ca pe dinsuhl, d'inpreuna cu
Miron5, fi6oru lui Stefand Costescu, 1-a5 rinduit5 Ioan5
Beldei ca sà strajuiasca pe dumnealui Med. Vasile Buzdu-
gang §i pe Mariian5 Pothaischi. Elü ad urnblatil cu unii par5,
insa sa apara ca n'au lovitui pe nimine. Mai adaoge ca,
mergindu ia o curaturA dinu padure ca sä curata ni§te
huci, inu vremi ci sa gasa Comisie aid, aü venit5 la din-
sul5 Pavelti Budianu, i-ail zisii A nu mai curata, fiindca.
dumnealui CanonA5, dupl ce i-a5 pus la cale de ail facutu
rAzvratire, apoi aü fugitil, §i pe dIniI a5 ad-I dei afara dinu
satil §i A nu-§I mai bald capu cu lucrul5 pArnintului.
$i, pentru cà au aratatil adevaru, i s'ad scrisil numile §i
aü pus5 degitulU :
fdeget :1 ieu Iona sing Costandinii Pantiru.
S'aU presastfuitil de catra Comisie.
P. Asachi Cam.
Die Gherghelti Comisil.

r. Gheorghi Cobzaru,
No. 9. 2. Costantinil Leonti, Taganr vatraV.
3. Costantinil Nalbanu.
Aratatai mai sus, luindu-sä inii cercetare, aü marturisatil
urmatoarile ca $tefanii VezAteu, viindii mar innainte, au
datil de §tire fiëoriloru boere§ti, precumil §i Tiganilor5, ca
sa sà gatiasca i sa sara cIndü va veni dumnealui Canonail ;
dupa care dinii fieoril boere§ti a5 §i mersil innainte la ra-
toplu de pe mo§iia Sarafine§tii, de unde aü venit5 inpre-
una; iar5 dint"' Tagani acolo n'a5 mers; ci numai aice cindil
 hIRELIAI DE PE MOSIA CORNII (4833) a$0

ah sosith dumnealui Canonaii, au saritii cu domegile, au

stracath poarta si. s'aii inpartasitil destramariloril urmate)
precurnh prinil doprosurf sa arata, cu adaugire insa ca,
atund canal dumnealui Canonau sa afla Intl satula CorniT,
gasindu-sa unit logofath a dumisale Aga! Tagara pe drumu
SaretiuluT, mergindil la satuld Ca finest!, i-aii esitti innainte :
r. Ghiorghie Cobzariu.
2. Costandinh a luT Lionte, inpreuna cu alti treT, care
acurnü nu s'ail gasitil, si, apucindil pe numitulu logofatu,
suptii cuvanth ca aril fi avutil de me innainte cu dinsula
pricina, luindu-lh de para §i batindu-16, 1-ah inchisil intr'o
casa, apot, scotandu-lh, l-arr legatu, spre a-h1 duce la dum-
nealuT Canonail ; inh care i-au si rapitu zaci galbinT, rupan-
du-T buzunariu, despre care Insa ieT, TiganiT, arata ca
n'ail luatil, darh air marturisith at unti gaitanii de matasa
de la contasu logoatuluT, ci 1-ati rApitil iel, este la Costan-
dial Lionte.
S'air presastfuit de catra Comisie.
P. Asachi Cam.
Ilie Gherghelh Cornish.
 XXXIII.
0 JUDECATA BUCOVINEA NA 1.

Suretil di pe o carte de giudecata a Nanuluf, ispravnicd

ding parte nemtasch, dind 1775, Nov. 2.
Facernii §firi ca, dupa gIudecata ce-ad avutd aicea la
noT dumnalui Capitanulu Iond Ctudinil cu Miftodii dichiu15
de Steava §i. cu Macarie egumenul5 de Santilii, vechilit
parintelut MitropolituluT, pentm ni§ti Tigant, anume Prie-
nes.tiT, ce sa afla la stapanirea Mitropolii, stapanindu-T Mi-
tropoliie cu nume de Furnica, dar5 nu de Priiand, i, Ca-
pitanulu loud Cludind trägandu4 la stapanirea sa cu nurne
de Priiantl, dupe cea cu amaruntulu cercetari ce-amu a-
cutu noT la acea gludecata ce s'a5 cautatu la anuld 1775,
Iuli T4, s'ad doveditti Tiganii ca sant5 [a] dumisali Ca-
pitanulut loud Ctudinti, dupe cumil pre largu arata cartea
noastra de giudecata ce s'ad datu atuncea la mama Capit.
Ionu Cmdind atund. Insa Tiganit nu i-a5 luctatil atund de
suptu stapanirea Mitropolii ca sa sa dei Capit. Ionu Clu-
dind, ce s'au mat pusd vadea o luna de zile, ca, de va mat
avea Mitropolie niscaTva scrisorl asupra Priene§ti1or5, sà
le scoata .5,i sa sa cerceteza. i, mergandu Capit. Ionu Cru-
din la E§T, ad trasu giudecata la Divand cu insu§T parintili
Mitropolituld, §i [la] acea giudecata alt-a n'au maT raspunsu
parintili Mitropolitu15, ce numaT au aratat5 ca pe acetT
TiganT i-ard fi trägändu cu inpärtala Mitropolie, zicandd ca
Vasili Priianu, tatalu lut Ionu Priianti, ard fi tinutd pe o
I Documentele d-lui C. Crupenschi.
 0 11.11ACATA BIJCOVINEANk 835

Marie, Tiganca Mitropolii, iaril nu Simionii Priiana, dupe

cumil all ardtatil Cdpit. Iona Ciudina, §i cd acelii -Vasili
Priianil aril fi fAcutil cu Tiganca Mitropolii treI fe6ort:
pe Iona, Grigori §i Pdtra§co, §i cd Grigori §i Pg.tra§co aril fi
rdrnasil stapdnirea Canone§tiloril (sic) pentru partea tg.tani-sda
lul Vasili, iaril acestil Iona aril fi ramasil suptil stapinirea
Mitropolii, pentru partea '''rngni-sa. Si, rAnduinda parintili
Mitropolitula dial partea Preosfintii Sale pe dumnealuI
Pah[arnicula] Iordachi Bal§il si pe dumnealuI Ianachi Canta
Stolnicil, ca sg. sà cerceteze a.i.a.std pricing. §i sä sd dove-
deascd de aa tinutU acela Vasili Tiganca Mitropolii, sail
de n'aU tinutil, §i, viindU numitiI hoer! aicea, fiindu §i ve-
chilil pdrinteluI Mitropolitula, s'aU cercetatil aeastä pricing
foarte cu amdruntula innaintea mea, §i nicIo dovadà in-
credintata n'ail scosU vechilit Mitropolii cumil cd ar fi ti-
nutil acela Vasili Tiganca Mitropolii, ard numal Tiganil
arata cu gura, care arg.tdrI a lora s'aU cunoscutU cd sintU
rnincinoasa.,Si s'a hotardtil cd niclo dreptate n'ari Mitropolie
asupra acestoru TiganI, ce sd aibd Cdpit. Ionil Ciudinii a-I
lua suptu stdpänirea sa, cu totil niarnulU lora. IarU, andil
va dovedi Mitropolie cg. pe Tiganca Mitropolii ati tinut-o
Vasili Priianil, atuncea va lua Mitropolie o a patra parte
dina totil rodula luI Iona Priiana. Cumil §i pentru Catrina,
Tiganca luI Ionil PriianU, &ail dovedita cg. ail fostii dreapta
Tiganca Cananoe§tilora.
1775, Nani ispravnicii,l.
Noemv. 2.
AsAmenea, tiinda scosil acesth suretil, spre incredintarea,
s'ail iscalita si de minea. 1778, Iule I8.
Ianachi Cant. Vornica.
Ditnitrie Lgft.
Antohi LgftU.
[Pe V-o :] ScrisorI di pe scrisori ce santa pe Tiganil, pe
Priianil, eare O. porecille§te de-1 zica Furnica.
I Nagni, fost secretar domnesc.
Vol. XXI. 25
 XXXIV.

0 PORUNCA FISCALA A LUI GRIGORE DIMITRIE-

VODA GHICA (1824).

Milostiiii bojiiii Io Grigorie Dimitriu Ghica Voevodil gos-

podarii zemli vlahiscot.
De vreme ce s'aa dat5. hotararea Domnii Me le a sa cauta
si a sa incheia socotelileVistierii si s'au trimisil poruncr atre
ispravnici otii sud5 Do VI ca pana la sarsitulii trecuter luni
Octomv[rie] s5. trimita la Visterie aceste socotell ce sa in-
semnara mar jos5, Inpreuna cu sineturile, de banir ce va fi
raspuns5 dintr'aceste dajdit, §i, pentru banit ce vora mai
ramanea neinplinitr, sA-1 arate tog, si, inü urm4, inplinin-
du-r, A. sa. räspunza unde sint5 oranduig, si ispravnicir,
necunoscand5 trebuinta si hotararea, n'ail fost5 urmatorl
poruncir Domnii Mele ;
Dreptit aceia, sa dä volnicie slugir Domnii Mele Samate
Crohodaru sa mearga la arAtatulti judeta §i sg. faca stra.§-
nicii mumbasirlacti ispravnicilor5 ca, dupa sosire-i acolo,
in5 soroc5 da chid zile, sa gateasca ecstracturile §i soco-
telile care sa arata anume si, cu sineturile da rAspunderea
banilor5, sä le porneasc la Visterie. Iarti, cunoscind5 vre
o intarziere, sail väzanda vre o pricinuire a ispravnicilora,
sa aradice pa samesu15 judetulur, sa-l5 aducä, carele sa va
indatora spre raspundere si rasplatire pentru neurmarea §i
neintelegerea ispravnicilorti la poruncile Dornnii Mele. Iarii,
canal sa va face mar multa intarziere, orinduitul5 mum-
 0 1.ont3Nci OrscALi A LIli GRIGORE DIMITRIE-V0Di GHICA (1824) 38/

basirti sA va pedepsi. intocrnal sa sA faca urmare, cg a§a

este porunca Domnii Me le. Tolico pisahu gospodstvani.
1824, Noemv. I.
lo Grigorie nimitriu Ghica Voevoclii, (monogram a).
(Pecete rosie ovala, cu : Io Gr. Dim. Ghc. Vv., 1822.)
Treapadil ', fl. zece. Veld Vist. (iscalitura).

Sineturile i socotelile ce nu sa afla venite 'Ind Visterie.

Tetraminiia breslilorti de Maiu.
Diminiia lut Avgustii-Sept.
Pentru bani lefilorti diminii luI
Avgustii-Sept.
Diminiia lunilorii Octom-
v[rie]-Noemv[rie].
Examiniia minzilelorti de
toamna.
Tetraminiia breslelorti de
Sept.
Sa trimita emrile (sic ; in-
semnarile ?) cu perilipsisil a hi
socoteli si cu sineturile de
raspunderea banilord pentru
diminie §i pentru bani lefi-
lord, §i pentru tetraminiia
de Maid sa trimita perilip-
sisii §i sinete de raspunderea
baniloru.
Pentru diminiie §i pentru examifiie
sa trimita emnrile (sic) i perilipsis,
cumti §i pentru tetraminie peri-
lipsisii de socoteala, §i, pentru egg
ban! sa vorti fi raspunsti dintr'a-
ceste dajdii, sa trimita sineturile.
lard, pentru bani ce nu sà voru
fi inplinitti, sa arate la perilipsisu
totil §i, inplinindu-sa, sa raspunza
dupA poruncile ce Bantu date ;, §i
!nu urmàl sa vord trimite §i si-
neturile,

1 Cheltuiali de executie.
 UN ACT PRIVITOR LA MANASTIREA SUCEVITA1.

Adica ea Iona zetti Aftimii ota Ursoiii, inpreunä cu sotula

mea Stefana, fata ace§tiT Aftima, facut-amti adevaratil zapi-
suhl nostru de schimbatura de parte me de zestre femeil
mele StefaniT, data ..de soocra-me Aftimie, dina campa, Ina
ograda calugariasca a SucevitiT, aläture cu frati-saa Radulii,
pi .dinil gIosii, dinil vie luT Iona MoldovanuluT purcede spre
soare-rasare, pana Ina ulita, cuma merge pe langa casoaaia
calugariasca. Dece ell Iona, inpreuna cu totT fratil me!,
anume cu Alicsandru §i cu Ilie, §i cu fe6oriT no§tri, §i ne-
potiY, strenepotiT. Si, candu arnti facuta a6asta schimbatura
cu Stratulata, i-ama dat-o ca sa-i fie luT Stratulata dreapta
ocind §i mo§ie, luT §i fe6orilora luT, Ina vecT neclatita, arninii.
Si, candu mai facutil acestu zapisa, s'aa intamplata mutt!
ominT bunT, batranT §i tinerT, de susa §i de gIosii, carii mal
glosa §'aa pusii §i degetile Ina locu de pecete.
Leta 7266 [1758], Iunie 1 danti.
EU Vornicula Sava Opinti ota Cruce, mar[turii].
Ea Anadreiii Menghe mar.
Ea Iona Gheroiula mar.
Eil Costantinii Babanulii, mar.
Eil Ilie brata luT Ionii, mar.
EU Andronache zeta Puflulii, mar (sir).

I Colectia d-lui C. Crupenschi.

 UN ACT PIIIVITOR LA MiNiSTIREA SUCEVITA 389

Eg Todosie sing Pufu, marturg.

E5 Ghiorghie Zglvdrdeig, marturg.
Eii Neculaid sing Toaderti Pufu, m.
E5 Nec§uhl sing Pufii, martorg.
Eg Sandulti brae.' Stefanii, marturg.
Ed Andreig bratil cu Stefarfii §i cu Sandulg, mar.
EU Costanting Dascalu amii scrisg zapisulti, cu zisa loru.
[in dos] $i ding intr'a6astä mo§ie c[a]rif amu datil eii
Iona lui StrAtulatg, este inbracata cu vii : ung pogong a-
cltoare, iarg (fters) ung pogong polii este cu yip. ding
Cruce-de-grosii.
[Pe fila a: doua 1 Zapisulg de schimbäturg. de la Iong
bratg luT Alisandru Märasculg.
 XXXI'''.

UN CREDINCIOS AL CANTEMIRESTILOR.

NoT Antiohu Costandin5 Voevod5, bojiiii milostii5 gospo-

dar5 zAmli moldavscol.
Au venitil innainte noastrA 0 innainte aloril no§tri mol-
dovene§tI boiarl, marl 0 mid, boiarinulti nostru credin6osu
dumnealut Mihhäilà Logoatulu al5 triile 0 ne-ad arAtatu
unii ispisocu de danie 0 de miluire -de la rApoosatuhl pa-
rihteli nostru Costandin5 Voevod, 0 altii ispisoc5, iar5.0
de miluire 0 de IntAriturg., de la Domniia LuI Costandinu
Duca Voevoda, pre o bucatà de loci.' din5 locul5 domnescu
din5 brani§te ce este pe Prut5, anumi Vale-Cozid, ce-I Irni
Tänutul5 E§i1or5, pentru dreaptd 0 credinëoasl s1ujb5 ce
au slujit5 pArintelui nostru dinu copil5rie sa. DecI §i Domnie
Mea, vAzänd5 acele -adev5rate ispisoace de milà 0 de int5-
riturl, milostivitu-m'am5 0 Domniia Mea 0 am5 miluitu 0
arml inarit5 cu ace bucata de loca ce scrie maT sus5, dinü
Cozie, dinii loculu domnesc5, ca s5. fie 0 de la noI dreaptl
ocin5 0 mo§ie boiarinuluI nostru, lu[T] MihhAila Logofat5, 0
gIupAnesiT dumisali, §i cuconilorti dumisale, 0 nepotiloril,
0 strAnepotI, 0 a toat5 sAmintie dumisali, necMtità 0 ne-
rä§uità nicl odinioarà, inu veci. Si hotarulti sä incepi din5
olphr§ie Cozii, de unde sà incepi a. rAntina apa, 0 de acolb,
dint"' obar§ie VAiI, drept5 spre RAsAritii, pana c15 mn5 §5.suld
Prutului, §i de acol6 Intl josil, pe drumil, pe supt5 margine
päcluriI, pe din5 vale de Voloca, p5nà la unti loc5 ge 5
 UN CHEDINCIOS AL CANTEMIBESTILOR 391

chiiama iragurili, la radacina, de sa inpreun a. cu locu lur

Buhu§a, Ina §asulil Prutuluf, §i de acolo dreptil spre Apusii,
piste Vale-Cozii, pa[na.] Ina muche dealului de spre Apusa,
pan g. unde sa rantunà apa spre Cozie, de acolo tota pe
muchea dealulul Ina susil, pana unde iara§I da Ina obar§ie
Van', de unde s'aii inceputa Inal.
Acasta ocina mil data §i Domnie Mea §i amil miluita
§i ama intaritil boiarinului nostru ce sa pomene§te mai
susil. Dec!, §i dupa a noastra viiata §i Domnie, pe cine va
alege Dumnezea a fi Domnu tarif noastri, Moldavii, or! di[n]
cuconi! no§tri, sail dial samintiia nosträ, sail dintealta
samintie, poftimil ca sa nu strace danie §i miluire vi inta-
ritura a.c.a.sfa, ci mai vartosa ca A. aibà a milui §i a intari,
precumil §i altI rapoosap DomnY, ce ail fosta mai nainte
vremi, multi miluir! §i danii inteacesta§! chipa au data, §i
pe urma lora nimine nu le-aa stricatil, ce totil au' miluita
§i mai tari ail intaritil. To -NO) E§T.
Leta 7204 [1696], Ap. 1.
( L. P. )

(Traducere de pe la 1790.)
 XXXVII.

RAM4ITELE UNEI TABLE DE LIUDE (CIRCA 179o)T.

SpotTnicil.
t Mireutii Pdtr4canu sdnii Forcosii s'ati data afard.
t Timina vdduva sd pui aiure.
c Vasäli Climu sd A. pui la Bosna.
c Neculaf Briazu sà sl pui la Iftirnii Rdchitä. Ace§-
tie sAntii de la Iftimie Briazu.
c Stefan5 Mo§tianti sdn5 Climi sl sd pui la al-
tu15.
c Ursu skid Moni.
< Dudu Pitu, Anil Vasdli Burcd ce s'ail
c Grapina VAduva. strdcat, sa sd pui aiure.
c Vasdli sdn5 Sandu s'a5 ertat de la Dumitru
Sandu.
< Aritonti sdnu Sandu, ce a5 fostu scutit, tij5 Du-
mitru Sandu s'aii ertat.
t Ioanu Mirciu sdn5 Botna Murguletil s'ail ertat.
< Nichita Murguletti tij5 Botna, s'a5 ertat.
Galbent 1. Agape P[I]de§u, &Intl Manoli, sdn5 Ilii, sd sa pui
un5 spornicii.
(rupt)

I Din colectia d-lui C. CrupenschE

 RAM.A§ITELE UNE( TABLE DE LlUDE 393

Tab 14111 lingur...

i 1. Sameond a Pa... pui la Timo.. du la Bono._ de
la Tader...
1 I . Gheorghie sand To... Murguletd, sa... nebund
dial... luI ce ad fugit.
Galbent 1. Mid sand Ia... afara sa... [Samilona sad la...
t i. Istrati Mihal... sa sa pui in t...
1 1. Pintelif...
Galbent 1, Arhire Co...
1 1. Timofte... in banT.
Galbeni I. Iordachi... achitii... la und gIudi...
c 1. Toaderd Gughe...
< 1. Ursachi Rusu.
1 1. Costandinti Man... Vasali Clofuld.
Galbeni i, Vasali a Marii.
1 1. Antohi Moite... Cojocu de la Ro... santii de la
Pana...
,1 1. Nastasa. Cioroiu... tarcand (sic).
Smaranda Bol... lur Andrif Dumbr...
1 1. Costachi Hancu (?)...
Vasali Avramia...
Galbeni 1. Dodu Salariul.
< 1. Vasali Doba§arulii.
Acista sa pui un sp[ornicd]... la Ghiorghii Stoica.

...(t]abla§r.
...noli Acsani 1 acetie sä sa pui la Andronicd
pe Moisdi. f Gurbila.
_sand Grigori Briazu sa sa.,.
Statnatind sand AndriT,santil de la Andronicd...la.
...and bratd Cracoer ...a Buner sa sa pui unit
[spornicii]... totii la dansu.
...ta Hancu sand... la Facald sa sa pui.
...onta Barbo (?) s'ad datd... lul Fanachi (?) sà sa
pui... la dansu in locd.
394 RANAFTELE taid TABLE DE LIUDE

_anti sinu Ioang Ursachi... sa sa pui unit spor-

[nicu].
...[Ta]nasa ce art fostd scu... Damiiand sä 4...
la dansu.
...Andronachi sing Costan[ding] §i s'ail data
scu... Barba.
[Ghior]ghie Negura s'ail pusil pantirg... Acsante
sa sà pui ung spornicii... [Ghi]orghie Patra§cu
sang Ro. (?).
...iiacii Acsanii pan... la Foca sang Gavriill..
... Vingherti,
...te Vingherg, din tabla §i sa sa pui spornict
... Vingherg. Ind locti.
1 1. Acsanti Bratu s ad dat scut[elnicti] la Toaderg
Timofte, sa sa pui ung spornicg ing locu lur.
Galbenr i. Stang a Tudurir sand Onofrii Murgulet sa
sa pui scut. la dansu §i sa sà pui scut. luf
ina banr.
Galbenr i. Nita Damianii; Toaderg Patar sa sa pui scut.
la dansu.
1 i. Panaite Fodorg. 1 sang Gaitang
1 1. Ioang Clonca, nepotu Moni, j Vas[a]lor.
sa sa pui spornicr Ind loculd lorti.
Galbenr i. Petre Marina sang Vasa li Crofu.
4 1. Carpu Rachita Uscatulti sa sä dei la Duca Pa-
tra§cang.
4 i. Davidii Vasa Joh'', 1 sang Ionu, sa sa pui spor-
t 1. Vasa li Teli, j nicr Intl loculd lorti.
t 1. Barsang Ghiga sang Nichiforg M5rdari O. sa
pui ung spornicti ing locii.
< T. Costandinil a Oprei sand tamg.
1 i. Nitii Fae§u fugit de la Mang Mardari.
1 1. Mindirr a Grecer sang tamg.
1 i. Arteni sang Ma lu sang Facalä, sa sä pui scut.
la dansu.
1 1. Vasa li Carabula sang tamg.
1 I. Costanding Fandaracil sang Chirila Fad. IL
 IIAMAFTELE UNE( TABLE DE LIUDE 395

1 1. Grigore Vinerica, sand V asali Cercelii, A. sa.

1 1. Ioand a CatriniI. 5 pui scut. la dansu.
GalbenI I. Toaderti Calind sa sa pui scut. la Stoica To-
lontand.
1 1. Codriand Spurnä sä sa pui la Condre scut. §i
scut. luI sa sa pui Ina banI la CIorne1Tanasuca.
1 1. SA sa pui la Onofrel Murguletil scut., ca-I vi-
neri Matu Sandachi : ace§tie santil de la Clor-
neI Tänäsuca.
Galbeni 1 . llumitra§cu Baditti.
c 1. Hurmuzachi sand Nica Cucu.
c 1. Samond sand Trifand ; ace§tie santil de le Toa-
derti Cerceld.
f 1. Toaderd Arteni sand Arama, fugit.
< 1. Vasali Corovle, mort, sa sa pui Ind ban/ pe Ili
Antall'', ca. eld 1-ad omorätti : sa sa pui la
Costandinii Anthill.
Galbeni I. Erimiia Andronachi sa sa pui Ind scut. a. lul
Condre hid banI, ca el 1-aii dat la ...(?)
Lamba.
< 1. Ioand sand Butu Venghera, fugit, sand Platond
Cloranil sà sa pui altul la local.
c I. Vasali Sandachi sand Platonil.
I i. Torna sand Toaderd Rachill O. sä pui la Va-
Ali Bosna iara.§I.
i 1 . Oulu Craraga sand Iacobu Fandaracu la
1 1. Ichim Abaza. 5 Romand sä sd pui spornia
Galbeni 1. Nichita- Marii, sand Toaderd Iona, sä sä pui
t 1. Ioanti Maldand ) scut. la dansu. .

1 1. Pricopi Ghinda, fugit, sa sa pui Ind scut. de a lul

Ioand Dau Ind locu lul §i pe dinsu scut[elnicii].
1 i. Cazand sand Enachi sand MiMlachi a Bradoae
sa sa pui scut[elnicii].
1 1. Toaderd Turbatulti sand Todera§cu sand MafteI
sa 'sä pui scut. la dansu, §i scut. luI Ind ban!,
1 1, Grigore BulaI sand Todera§cu.
 XXXVIII.

0 CERCETARE DOROHOIANA CU GOSPODARIA

UNEI MUSH iN i8o81.
Catra cinst[ita] Isprav[nicie de] Doroh[oiu]
di la gram. Leonti.
Scrisoare cinstitif Isprav[nicif] priimindO, ama mersii la
loculg unde sntü poftitil de catra cinstita Isprav[nicie],
unde, facandii cu amaruntu cercetari, amü aflatil :
MaT Intàiü, pentru o car0na, horde!, Inpreun[a] cu a sa
pivnita, lipsatà cu total, a careie nurnal loculti 1-amu ga,
sag. Deer, de a pretalui lemnu, intealtd chipg n'amg pu-
tutu, nefiinclii de fata, ce numaT chemandil ung morari
vechl i cu §tiinta si, dupa a lul aratari de cheresteoa ce
ad foutd inteace carsma, ami socotitg ca cu 150 le la
aciasta stare de locii cu greg sa va pute face.
Alü doile, amI gasatii o moara, chio de sucmani, Inu cari
sa afla i o camara de scandurf, mu amnar, giumgtati
moara pe mo§ae Plopena, 0 nu numat cä ace camarg cu
scandurx, i amnari, i ea a sa podialg, sa afig lipsata ding
moara, dar, §1 casa mori de chiuo nefiindii incuiata, sa aM
numaT de ung Stanjanil de§artal de gunoaile dobitoacelorii,
Inca i descoperita fiindü sa afla, i acoperemantu cu to-
tulü putredd, lipsandg §i costoroavele stre§anilorii, i cumti
si u§ale; cari, meremetisändu-sa iard, sä facd socotiala ca.

1 Colectia C. Crupensclii.
 I) CLIICETATIE b011011011ANA (:1808) 807

Vora trebui 15o ler pentru sA sA cumpere lcmnu §i s1-111

aducA la locula AU, sA sä meremetisascA, sl umblir aceaste
chic dupd cumil ail umblattI.
Alii trifle,. dou bordei ci era fAcuti pentru pAZAtori iazu-
lur, iaril cu bArne §i. cu podialA, lipsAscu cu totulii ; cari
rAmAnii di a sA pretAlui di cAtrA cinstita Ispravinicie].
Cumtl §i la odAT, cercetAndil, amii aflattl foculil ocoalilortl
cari ail luatti inü stApAniri Ignatii Arrnanubl, §i, dupl a sa
arAtare, mergandii cu o prljana de falcii Intl mAsurl, amtl
afiatil loculti ocoaleloru de 36 prAjAnr; mAcaril Ca vechiluld
dumisali Spat. mi-ail arAtatil cA aril fi nie multil, insa ell
amil fAcuta masura dupa aratare numitulur negustorl. Pe
cari intrebandu-lil pentru §arampor, unde sa afla pe altit
locil, unde, mAsurAndtl a sa prefacire de ocolil dinteacer
§arampor, amii aflattl numar 17 prAjAnT §arampor coprindire
a toatA a sa prefacire de ocolil dinteacer §arampor, osabitii
cA alai mar gAsqt11 9 prAjAnT §arampor, tottl Intl ocoale,
pu§tl la o vitAlArie §i la o §uri§oarA ce-t One cAruta sa.
Carl, mAsurAndu-T cu palma, amil aflatil numar de patru
palrni naltil, dial pricina cA, la prefa[ce]re, scotandu-I pe
giumatati, i-ail rumptil, care acumii nu pottl fi nicr de o
trebuintA. DecT ramAne ca 19 prAjAnT -§arampor sa-T ply.-
tiascA nurnitult1 negustorT inii cell mar micii pretii, cati 15
ler suta §arampor, cu adusulii la stare loculur, socotindu-s1
31 §ararnpor intr'o prAjina de falce, dupa cumil amil ga-
sAtil eil.
Intr'aceste cercetarr flindil, ail inceputil vechiluld dumi-
sali Spat. a arAta §i pentru o odai ce sa afla cu dou casa
pi mo§A.e Dorne§tir ; cari casA era totil intr'onii coperemantu
cu toati ale sale trebuitoari, cu grajdr, cu laptarie, cu 2 castl
tarane§tr, cu o §uri§oarA, cu ocoale de nuele ; pentru cari
tacAndu intrebari numitulur negustorr de lipsare acestorti
binale, mi-all arhtatil cl, o casA dial dou casA a cA§lif strA-
cAndu-o, aii facut-o la cA§Ia undi sa afla, pi mo§ie Plopenr.
IartI pentru o casa dinu ca§IA, §Locoali di ma, §i laptarie,
§i cu 2 casA tarane§tr §i 19 §urivarA, mi-ari aratatu ca aril
fir avutii poronca dintl gura de la rApoosatubl ca sa le rAsa.
308 0 BERCth'ARE D0BOH01ANk 08(A

pasca de pe a6a mode. intrebandua ce s'aii facutii lemnu,

mi-ad Aratatil a s'aii prapaditii. Pentru care ramane di a
sa pretalui de catra cinstita Isprav[nicie] aceste binale, so-
cotindu-sa cumparatu lemnuluT acestora binale §i adusulii
la stare loculul §i facutulii.
Osibitti, numitulti negustorf faci argati cä i s'arti fi luatü
de la a sa stapanire o bucata de locii di catra dumnealuf
Velti Vist. lordachi RostiI, cu hotarulii Petrecaniloril, pro-
timisandu-§I venitulti aceluI locii de dof anT. La cari mer-
gändii de fail i masurandu-lii falce§ti, amü gasatii 200
fair!. Pentru toati aceste, mai la urnià rarnAne de all putè
afia punere la cale, §'o parte §i alta, de catra cinstita Is-
prav(nicie].
Costandinic Rosetil (?).

lie la Ispravnicie Dorohoiultii.

insu§! cercetatoriulii gramaticulii Leontie viindi innainte
noastra §i intrebandu-sa pentru toati, au incredintatii §i prinii
viti glasti ca cercetare aü facutii far' nio apartenire, Inü
frica ILA Dumnezail.
Pentru adasta s'aii adiveritil §i de catra Is[pravnicie J.
i8o8, Sapt. 22.
Andronachi Donici Bon&
loan G.., Cluceric.
 XXXIX.

0 CONTRIBUTIE LA CUNOSTINTA VECHIt

NEGUSTORIMI IESENE 3.

I.
Copie 2008.
Dupa jaloba ci ail dat pre-cinstitulur Divanri dumhealuf
Stolnicri Hristochefalil, cu aratare ca aice, inti orasulti E§it,
mu Targulti-de-josti, de spre Vama, avandti unti locti de casa,
pe care aril fi avut si benale, §i, la ardire orasuluT, s'ail topitü
de focti, §i, ca unuhl ci s'ati aflatil dim"' a stanga Prutulur,
n'ail avutd chipil ca sa-§1 faca alte benali, fiindü inti pre-
pusti a aril fi inpresuratii de catra megiesr, ail cer§itti ran-
duitil Vornica de Pearta pe dumnealur Costinti Ghenghe,
ca, printi cercetare, sa-I aliaga §i sa-T hotarasca acelti locti,
ardtandil si a6asta : dinii intamplare vremilor i card fi pra-
paditti toati scrisorii.
Aa daril, dupa. poronca, viindü numitulü Vernier', §i in-
traria' mu cercetare, unde ma! intaT aü adunat pe totT acer
cu locurile megie§ite cu loculü dumisale, dinti earl! fiindti
si eu unulü megie§itti de spre Apusil cu loculti ci-15 arna de
cumparatura de la unil Alexandru Bohotinianu, pe langa
altd loch, totil de cumparaturä, de la Adatnestt, ineungfurat
cu vrednici dovezT §i hotarnici, care pre largil arata, pe cari
dinil noti mi-amti zaditU dughenT si alte acareturI, dee!,
masurateare ci ail [facutil] numitulii Vernier' de Pearta loculur
1 Originalele la cl. C. umuleanu.
 400 0 dONTRIBUTIE LA CtJNO§TINTA VECHII NEGUSTORIMI IE.§RNE

dumisale StolniculuT,1-ail aflat intocma, si maT ales5 dupa mar-

turisire a insusf vanzatoriuluT loculur catra dumnealuf Stol-
nicul5, la care n'ati mal ramasil indoiala decatil pinii pre-
pusti c arü infra Ind zadire acaretudlord mele trir palmi
din5 loculul dumisale. Care a6asta pareri sa poati intalegi de
catra driapta judecata dind insasT glasuire hotarnicilord de
mal innainte, masurand5 loculil, fiind slobod5, fara binale,
iaril nu ca acum5, cu zidii, nefiind5 cu putinta de a sa
masurh, fiindti alcatuit benale de piatra.
Inteacesta§T chip5 fiind5 curgire priciniT, dumnealul Stol-
nic5 nici intru untt chipil nu sal priimesti, pretenderisindd
ca unti stiutti intru aceste altile si fara niclun5 drit5 sa5
dovezt, ci cureat prihanitor5, a aduci inil suparare si in5
struncinare ticnitile odihni a ve6nici1orti stapanT pe dreptil
lucrulti lord, nepriimindii nicT marturie de cercetare a du-
misale VorniculuT de Poarta.
Pentru a6asta, plecat, rogil prè -cinst. Divanti ca, cu mi-
lostiviri, sa binivoiasca a poronci loculul undi sa cuvini, de
a ni scoati cu dumnealul intru infatosare judecatir ; de catra
care vazandu-sa marturie de cercetare a dum. Vorniculul
randuitti §i dovezile ci amil, sa ni sa dei_sfarsit5 Ind urmare
dreptatiT, ca sa scap5 din5 suparare unil asa persoani.
Lacman5 Botosinianu, Jidovii de aice. '830, luli 26.

II.
Copie 2009.
Dupa jaloba ci a5 dat cinstituluT Divan dumnealul Stol-
niculti Hristochefal5 cu aratare cal aice, InU orasul5 E§if,
mU Targultl-de-jos5, de spre Varna, avand5 until loci' de
casa, pe care arti fi avut5 i benale, si, la ardire orasuluT,
s'a5 topit de foc5, si, ca unuld ci s'ail aflat den a stanga
PrutuluT, n'a5 avut5 chip5 ca sal! faca alte benali, flindU
inil prepusil ca artI fi inpresuratil de catra megiesT, au cer-
sutil randuit5 Vor[nijc5 de Poarta pe dumnealuT Costind
Ghenghe, ca, prin5 cercetare, sa-T aliaga §i sa-T hotarasca
acelti loc5, aratandil §i a6asta ca, dind intamplare vremilorti,
i s'ard fi prapadit5 toad Scrisorile.
 0 CONTRIPUTIE Lk CtJNoT1N'! ECI1I NE6UST0IIIMI 1E§ENE 401

A§a dard, dupa poronca, viindü numituld Vornicii §i in-

tràndü in5 cercetare, unde, mar intaf, ad adunat pe top ace!
cu locurile megie§ite cu loculd dumisale, dinü calif fiindil
§i eu unul5 megie§itii de spre Miazinoapte cu loculd de
cumparatura ci-15 amil de la o fimeia, Mina, cu bezmanii,
§i loculd monastiri Barnova, precumd §i alta bucatica de
loc5 dinteun5 medena§5, totil dind Joculü monastirif, data
de caul Stapanire, precum i la alti aü dat, incungfurat
cu hotarnica, intariturf domne§tf, care pre largii arata, pe
careli amd zidit §i henali, acareturf, dupa mäsuratoare ci
ad facut5 numituld Vornic5 de Poarta loculuf dumisale
Stolniculta, 1-ad aflat intocmaf, §i mai ales5 dui:a mar-
turigire a insu§f vanzatoriuluf loculuf catra dumnealuf Stol-
niculd, la care n'ad maf ramasti Indoiala. lard, la o ma-
sura ci s'ad facutd din5 coltula zidiuluf, s'ard cunoa§ti
dumnealuf inpresurat de catra loculd mied §i loculd dumi-
sale cu 4 palmi, la aëasta ramani Ind socotinta dreptef ju-
decatf ca, dupa harta inchipuitoari di unde sa sa Inciapa
masbre§te, cad eu dinü adevard nu esti.
Intru acesta§il chipd fiindd curgire pricinif dumisali Stol-
nicd, nicf inteund citipti nu sa priimiti, pretenderisindd, ca
un5 §tiut intru aceste altile §i f1rà nicfurid drit, sa5 dovezf,
ci curatil prihänitori5, a aduci Ind suparare §i struncinare
odihnile ve6nicilord stapanT pe drept5 lucruld lor, nepriimind5
nici marturie de cercetare a dumisale Vorniculuf de Poarta.
Pentru aëasta, ma rogd pre-cinstitulul Divand ca, cu mi-
lostiviri, sa binivoiasca a poronci de a ni scoate cu dum-
nealuf Stolnicul5 intru Infato§are judecatif, de catra care
vazandu-sa marturie de cercetare a dumisale Vorniculuf
randuitil §i dovezile ci amd, ni s. dei sfar§it mu urmare drep-
tatif, ca si scapd de suparare unif a§a persoane.
Stefand Guste, de aice dinti E§T. '830, Iuli 27.
[Pe V-o :] Copie ce au fost rinduit5 de catra Vornicia de politic
Vornicu Ghenghe, de Poarta, a cerceta locula liii Hrisochefald I.
1 Scris de aceiasi mini. Unele parti sint identice cu cele corespunziitoare
din actul precedent.
Vol. XXI. 25
 AO o CONTRIBUTIE LA CUNO§TINTA VEC1I1 NEGUStOR1M1 IE4aNk

IlL

Pre-innaltate §i multti milostive Doamnel

Celi fail dreptate gulumuri §1 supar'ari ce pAtimascii dinti
spre dumnealui Stolniculd Costandind Hrisochifald duhuld nu
ma agiuta a li tängui §i a li puni pe hartii, death, di la o in-
putanari pre catti ma gasascd) cu o jalnica tanguire, dinü
a sufletului durere plecata, infato§azii innaltil milostivuluf
stapanti, cu care pricina urmiaza a§a :
Ia. Eii, ca und patriiotti negutitord de aice, la anulti
'828, Marti 8, pantru trebuinta lacuintii meli, amti cumpd-
ratil de vecl o casa pe locd cu bezmand a monastirii 'Par-
novii, cu vrednice docomenturi intaritura, care casa arzändti
de focii, inti 2 randurl amt."! facutii alteli, cu samtata strun-
cinare §i cheltuiala, facandu-mi-sa la anuld '827, Sapt. 12,
§i intaritura Divanului, pe loculd cuprinsti mai a me stapä-
nire, hid putere dovezalorti de mai innainte, cumil pre
largu arata, avandu penica stapanire.
24e. Dumnealui Hrisochefalti cu und locd ce zice ca are
totti acolo inii Targulii-de-Giosii, mai numindii §i altile §i gra
dovezi, suptii cuvantd ca arid fi perdute, tocma piste zace
ani trecutti a stapaniril mele, ati radicat pretentie ca, av:indti
und locti (nu mai multd), aril pätimi inpresurare de spre
local med §i a lui Lahmami Pdovti, (Janda jaloba catra
innaltuld Divand apelativd cu aratare cu totulti neunita
adivarului, mai alesil unde zace ca de la anuld '819 sa
giudeca cu mini, candd ed atunce nici ma aflamti stapAnu
pe loculil riled, fiindti cumparatti §i_ intrandu Ina stapanire
la anulti '820. Iata dovada niadivarului, niavandii dumnealui
nicio grudicata ind diiastima trcuta. zdce anI.
3-le. Dupa acele§1 jalobe a dumisali intinsa cutra Diva-
nuri ca ii sa inpresoara loculd, s'ati randuit innadinsti boe-
rana§d Vornicti de Poarta de ad cercetatil stare locului §i
hartiile locurilord megie§ati, §1 n'ad aflatil nimica inpresurare
pentru dumnealui, cumil arata Intl scrisorili ce ad dat, lu-
crandu-sa ai;asta la anulti '830..
 0 C0NTR1BUTIE LA CONOSTINTA VECHIE NEGUSTORIMI IESENE 403

4-1e. Dupa a5asta, totu atunci, prinil infato§are cu dum-

nealul Stolniculti innainte Divanulul, tratarisändu,sä cu mare
luare aminte pricina, aü incheet5 a sa socotinta intru o
multamiri i gra partinire vre unel partT, sfar§and5 ,hotarare
pentru locul5 durnisali Stolnicului in5 ce masurä sa sa
marginiasca §i anurni la ce locurT sa s1 pui si petre hotara,
fArd sa-i maT ramai cuvantti, cum5 §i acee§i carte a Diva-
nuluT de giudecatä arata, fiindü dinti '830, Saptv. 6.
5-1e. Tot5, la aCalasi aniX i luna Saptemvri 16, cu po-
ronca Divanului, s'a5 randuitti pe dumnealuT Banul5 Anghe-
liche ca, inpreuna cu acelii Vornieti de Poarta, sa marga
la fata Ioculu i s urmezi intocma dupa hotaräre Divanu-
lui ; care, cu adevarat, fiindd urmatori, ad mers5 §i, in5
fiinta mahalagiilor5 §i a dumisali StolniculuT, pentru cata
dreptate 1-au agiutat, i-aii .sugurepsatu fon!' loculd sa.5, 801-
pindu-lii si cu petre hotara, färà sa-i ramai cuvantti, cum5 si
easth marturii ce ad dat-o dumnealui Banuld Angheliche
pre largil arata, fiind5 totti dinti annlii '830, Oct. 3, §i, cu
toati cä in5 urmà au maT ha1tarisat5 dbmnealui Stolniculd
cu jalobä, ca unul ce pazasti numai acesth, dar5 nimica atl
ispravit5, decatti numal o intriaga saxacii _si osandire pentru
mini, omit insarcinatil cu gre casa de copil, neputandii a-m1
cauta nici de interesulil dughenir, din5 cari Ifni intampinii
toati nevoile.
6-1e. i prin5 jalobe ce arü fi dat Innaltarnii Voastre cu
aratari a ard ave 2 locuri si ea hartiile i-ad ars5 in vreme
Inicerilor, si -ea, pe langa aceste, arri mai ave si alt5 local
de la monastire Barnovva, haltarisand5 §1 hotaratura dumisali
BanuluT Angheliche, ace intemeeta dupa carte de giudecata
a Divanulul, Acanthi Inca si aëasta: cä prieina intre noT
artl fi atarnat a sa cauta de domnesculti Divanti, pe care
atacarisasti ca n'a5 intalesti nimica §i ca, slobozandu-sa in5
giudecatorie Tanutulul, este piste un5 anti trecut5 §i niclo
Indestulare nu i s'ad facutil. Iaräsi niunite adivarului arata-
rill sale : intäi, ca prin5 jalobeli sali date mai innainte zice
el are numai unti loci' di mg, iar5 nu 2, pentru al5 3-le
locu ce zaci ea 1-arti ave cu bezman5 de la monastire Bar.
404 0 CONTRIOUTIt LA CUliO§TINTA VECIlli NEOUSTORIMI IWNE

nova, a6a1a sa dovede§ti a ti a monastirii Frumoasal, po-

menitü §i prinil carte de giudecata ce amü la No. 4. Alü
doile, unde zaci a la hotaratura dumisali Banulur Anghe-
liche n'ail fosta de fata, cu totula neadevarata,ca,pana canal
n'ail fostil dumnealui §i tot! mahalagii inil cercetdri, n'ail
pututil Divanula a da hotargre sa sä pui petre. AIü triile,
unde zace ea, pricina fiindü ränduit g. de domnescul Divanii
la giudecatorie Tanutului, trecuta peste una anti de zali, §i
nu i sa cauta, iaräI neadivarata, cad ace socotinta acestului
Divana spre a cerca unü Mena cu enginerii pe fata Oman-
tului ail urmatil inil toamna trecuta, iarii nu de unit anti,
precumil zace, dupä care ingineriulti au i radicatil planulti
locuriloril, §i ca dinil pricina a 61enulti randuitil aü fostii bol-
navil peste trii lunt, §i nicJ egumenulii Frumoasai n'ail fostil
aice, nu s'ail dat niciunti star§atil, dupà intindere ace! fail
cuvantil cereri ce aü facut dumnealui Stolniculil peste do-
vezli ce ama.
Luminate §i multil milostive Doamne, a§a persoana aco-
lisatoare §itulburatoare stapanirii cu totulti m'ail spaimg ntat
ineungiurandil adevarulti §1 numindil altele printi a sali jaluiri.
Pentru a6sta, umilitti ma roga Innaltamii Voastre fii
milostivii asupra me, a mi sa vide de luminatulti ochiti
docomenturile ce amil asupra locului casalorti mele §i dupa
dreptate sà fig pusa la cale a nu fi suparat mai multii de
dumnealui StolniculiI, i inti veci va ramane spre pominire.
La mila Innaltimii Voastre,
1835, Marti' 9. pre-plecat:
?tefonic Costandinil Gusti, de aice, dinu E§i.

IV.
Copii.
Cträmnna1tu1ü Divanil apelativii ali1Printipatului Moldavviel
de la Stefanil Costandinii Bacalil de aice dinu E§i
plecate räspunsuri.
Asupra jalobii ci ati datil Innaltului Divanti dumnealui
Stolniculti nrisochefalti cu at-Mare ca loculii ci are Intl
 0 CONTRIBUTIE LA. OUNO§TIISTA VECIII1 NECUSTORIMI IgENE 405

TArgulti-de-GTosii aru fi phtirnindu inpresurare, atAtd de

cAtra mini, cAtii §i de cAtrA ung Lahmanu JAdovd, §i cà
cu unuld ding not sA judecA de la anuld '819 §i cu altuld
de la '800, §1 cA pricina n'ad luat niciung sfar§Atd, §i ca
ding pricina noastrA umbll ding casA Ind casA, cu chirii,
nu-§T poate face acaretd, fdandil cerere ca sA sl facA ho-
tArAre dreptulut s.ü, indatorindu-mA a scoate scrisorile cu
care stApAnescg loculd meü i cAtI stAnjAnT amii, cAd ed,
cu putere Turcilorti, ing nifiinta dumisali, a§g fi inpresuratil
locuri strAine, gra a ave titlu di sthpAnu, plecatil rAs-
pundu innaltului DivaniI cA arAtArile dumisali Stolnicului,
mAcard §i di este persoanA cinstita, Anti"' cu totuld ne[a]-
devArati :
Inthi, la cuvAntuld ce zAce c. arü ave giudecata de la
anuld '819, intru acasta nici: nu §titi, nici amd avutii cu
dumnealuT vre-o giudecatA, decAtil eu mi-amii stApAnitil lo-
culii cu pace. Socotiascl innalta giudecatA §i aèasta : cA,
dacl eg a§i.1 fi avutg loculd de la Turd luatii, apoi pentru
ce sA mA giudecg cu dumnealuT la anulu '819, mai innainte
stApAnirif Turcilord, andd este §tiutii cA au urmatti la anuld
'821 stApAnire lor ? IatA neadevaruId jaldirif dumisali.
Ali doile, la anuld '830 n'are .gre§a1A, cA insus1, dAncld
jalobA cinstituluI Divanü judecAtorescd ca sA-§I hotArascA
loculd, s'ail §i rAnduitil Vornicii de PoartA, care, ind fiinta
dumisali, dupA scrisorile locuriloru megiesate §i stApAnire ci
s'ati urmat, aü cercetat §i, la inpotrivirile fdrA cuvAntd a
dumisali Stolnicului, ag rAportuitg cinstitului Divand cumg
pre largu aratA rAportulii dinteacalasil anti, Iuli 20, dupA
care, la 6 SAptmv., avAndti cu durnnealuf infAtosare prinuI
giudecata innaltulur Divang, s'ad dat hotArAre dispArtAril
locuriloril §i pre la ci locuri sA sA pui §i petre hotarA, cumg
pre largii aratA §i aceesi carte de giudecatA, taindu-sA §i
dupA a6asta lucrare poroncitA curnd cA cuprinde la mar-
turie hotarnicA de alcAtuire petrilord totd dind acalasI and,
SApt. 30, i la harta inchipuitoare de stare locului, §i mai vAr-
tosti i mArturie dumisali 13anuluI Angheliche, ce rAportueste
care cinstituld Divang de cercetare i alcAtuire petrilord,
406 o cowroroupE LA CUNOFFINTA VECHIT NEGUSTORIMI 1E§ENE

fiindil randuitti inpreuna cu acelil Vornicil de Poarta. Iata

§i pentru a6asta ca. dumnealul Stolniculii fere§te. adevarulti
la acie ci . zace ca. pricina 'Dana acurnii n'ati luat5 sfar§atil.
Eil, cu supunire, ma mei innaltuluf Divanti ca sa sa
vada dovezali ci amii §i, dupa dreptate, sa. fii pusii la cale
a ma scapa dial nedreptile pretentie a dumisali Stolniculuf,
de care care mi s'arii cuvini a-mr plati §i cheltuelile ci-mi
pricinue§te.
*tefanii Costandinu Baca lii, de aice dinii EV.
 XL.

DESFACEREA MOSIEI MOIMESTILOR 1

Adeca noI care mar gfosa ni-amU pusU degitile facut-amU

adivärata scrisoare noastra la mama dum. luI Ionit Ba§bu-
luba§ii Hatmanescu, precuma sa sa §tie ca. Ina aria tre-
cut! ama fostti vanduta dumisali Ionita Basbuluba§U cartile
noastre de mo§iia ci amü avutu mu MoimestI, 165 stnjanT
latulii rno§ii, adeca 110 partile a patru fiat!, adeca a luI
Pavala Moimalscuiü, §i a Lupulul, fratane-meU, §i a surori-
lora noastre Mariuta §i Anita, §1 55 stanjanI a Doroftii, ne-
vesteI lu ToaderU Moirnascu, §i a aorilora eI, §i, dandu-ml
Ba§buluba§U plata deplinU Ind mgnule noastre, 1-arna data
§i no! scrisoare de stapanitil partile aceste de Moime§t1, i65
stanjanI, dupg cuma arata scrisorile noastre. i, stapaninda
dumnealuI Ionita Basbuluba§a aceste pArtI de mo§ii io luni
de zile, §i la luna alü zacile sa mearga dumnealul sa-§I e dejma
de pe ioii, s'au sculatUPostolache Balgulü, §i Ionita Bagula, si
alp fiat: Bagule§tI, §1 aü trasU la giudecata pe dumnealuI Ionita
Ba§buluba§U, fiinda §i noI de fata. AmU e§itti la gIudecata
la dumnealuI rgposatulu Manolache Vela Logofata, §i dum-
nealuI Vela Logofata ati datil cu gIudecata pe Bagule§tI ca
sa dei baniI dumisale luI Ionita Ba§buluba§a §i sa e aceste
parp de mosii supta stapanire lorU, fiinda eI raza.§I §i ne-
iscalitI Ina zapisu, si Bagule§tif sa de banii tot!, cu dobanda
lora, luI Ionita Ba§buluba§a ; care ban! s'ati facuta sa de
1 Colectia d-lui C. Crupenschi.
408 DESTACEREA MOMI MOIMETTILOR

Bagule§ta lui Ionita Ba§buluba§ii 439 le1, 40 ban1, beza 18

leT ce 1i-el ertata Ba§buluba§a dinteace§tI ban!, §i dintea-
ce§ti ban! aü dat Bagule§tii luf Ba§buluba§ii 300 lei, iara 139
lei, 40 ban! n'ati vrutu Bagule§ti1 s c16, zicanda et cuma
ca nu este mo§ie deplina, dupa cuma ama vanduta nof lur
Ionita. Ba§buluba§U, 165 stanjánr, dupa cumil scrie §i Ina
zapisale de vanzare, §i este mar putina. i, apucandu-ne pe
nor Ionita Ba§buluba§ti ca sa raspundemil la aZastä pricina,
amtl e§ita cu Bagule§tir la giudecata Divanulur i fiinclil dum-
nealur Lupula Bal§U Vela Logofata §i dum. Ionitä Sturza
Vela Vornica, au hotarata dumnealora boeril sa margg
hotarnici Haciula Vornica de Poarta §i Ionita Iancula Lo-
gofatil de Divana, la Moime§tI, la aceste part! de mo0e,
fiinda §i nor §i Bagule§tii do fata. Amu mersu cu totil §i,
masuranda Vornicula de Poarta §i CU nor cu top, s'ati ga-
satii 102 [92] stanjanr toate partile aceste ce ama vanduta noi,
dintru 165 stanjanr, §i, neagIungandu 73 stanjanI, amd ve-
nita la E§T §i atl hotarata dumnealora boeril sl inplineascg
Bagule§tilora ace§t1 73 stanjan1 ce nu agiungu la masurata,
dupg cuma arna vanduta, orr sa (lama not banii ace§tie :
139 lei, 4o ban!, luf Ionita Ba§buluba§a. Si, stan[da] nol la
a§gzare cu Bagule§tii, ni-amil a azatti ca sa sa tai ace§t1
bana Intl dog, adeca sa (16 Bagule§tir 69 ler, 8o ban!, §i 79
[ler], 8o ban! sa °lama noi. Care Bagule§tir au facuta cumU
ara pututa §i atl datu bani, iara no!, neavandu nicio facere
de bani ca sa (lama, amu dat durnisale lui Ionita Ba§bu-
luba§il partile de mo§ie ce averna ina Marza§tI, iara, ce
santu la Tanutula E§I, care sit hotarascu pe dina grosa, di
spre Ameaza, cu fundula mo§ai Marzaltii [a] dumnealui
Stolnicului Manolache Costache, ginirile dumisale Dumi-
tra§cu Pitladi, i pe dintl susa, di spre Meazanoapte, sa ho-
tara§te coaste cu mo§ie Zahurnir, a lui Mihala Pascala. Si
lungu acestora partr de mo§ie merge ding drumul cela
mare a Boto§anilora, spre soare-rasare, de vale, 'Ina pa-
raulti Izvoaralorii, §i trece tota parau Izvoaralora §i sa sui
la diala, la una piscu, §i trece piste piscu §i sa pogoarg
Ina paraulti Terincii, nude sa infundiaz4 mo§ie Moi-
Q1-1
 DESFACEREA MOW MOINESTILOR 409

ce o stapanescu Bagulevtif Ind 2 part!, partile

mevtilOrii,
noastre, o parte a noastra tragemd, parte tatglut nostru;
lut Ionitg. Moimgsculil, §i o parte a Doroftii, cu a fidorilord
et, ci trage parte lut Toaderd Moimscu1i, ci ad tanutii pe
Doroftie, iard o parte a lut Costandind Paiuld, ginirele lut
Andreid Moimàsculii, ce trage de pe socru-saii, Andreid
Mo[i]mascula, n'arnü dat-o dumisale lut Ionitg Ba§buluba§ii,
fiindcà n'avernd not triab g. la parte adasta, nict elü nu iaste
amestecata la banit acevtie. Care aceste tret pant de movie,
doai santu a noastre §i a lut Costandind Puiuld, santd ho-
tax-ate toate inteund hotaru, stalpite cu petre de gturii in-
pregturd, dupa cumil sintu fata.
Dect dumnealul Ionita Ba§buluba§il sg aibä all stapäni
aceste 2 partr de movie, partile noastre, cu buna pace. Caci
not, de a noastra bung voe, amd dat dum. ca sa-I fiia a
dum. mo§ie neclintite Ind \red, care nimine dind niamuld
nostru sad ding ficorii no§tri sa nu fie volnict a strica van-
zarea §i a§gzare noastra, §i, ortunde §i la ce grudecata arü
e§i, sä nu le sa tie Ind sama.
*i la adastä tocmald §1 a§dzare a noastra s'ad intamplatti
§i altt oament bunt, care mat &sit s'aii iscalit.
not, pentru mat adivarata credinta, ni-amti pusil degitile.
Lehi 7277 [1769], Fevr. 4.
Eil, Pavald Moimasculd, fidoruld lut Ionita Moimasculd,
arnd vandutd u voia me.
Ed, Lupuld Moimasculd, amd vändutd cu voe (lipsa Moi-
mascu).
EU Mariuta, sora lut Pavalti M.01111so uld, amil vandutd
cu voe me.
EU Anita, sor[a] lui Pavald Moimasc uld, amd vanduttl
cu voe me.
Eu Doroftie, ci m'ati tanutd Toaderil Moimasculd, amü
vandutii cu voe me.
Ed Dumitru, fidoruld Doroftii, amd vändutd cu voe me.
Ed Gheorghii, fidoru Doroftii, amd vandutil cu voe me.
Eil Grigorii, fidoruld Doroftii, amü vandutil cu voe me.
Eu Vasile, fidoruld Doroftii, amd vandutd cu voe me.
416 DESFACEREA MOFEI MOIMEST1LOR

*i innainte noastrA ail venitii Lupulu Moirasculu §i ail

adiverit ca cu voia lul ail vAndutti
i amil isalit :
Lupulii, BalFti Vela Logofcitii.
ell Inca amil fostil fatä : Gay. C-14 Pah.
i

De mine s'ail posleduitil copiia aëasta, §i iaste asamine cu

celil adeväratil zapisil.
Enachi Stamati Stoinicii.
[Pe V-o :] Zapisulii lui Pavalii i Lupulii Moime§ti §i altil,
dinil anulil 7277 [1769], Fevr. 4.
 XLI.
INVENTARII DE MOSIE MOLDOVENEASCA
DUPA 1821.

I.
Catagrafii pentru toatà averia nerni§cAtoari a dumisali Post.
Iancu Cananaii, de la TAnutulu Boto§aniI, cari, dupl
porond, urmiazi a sg teslimarisA dumisalii Aga Cos-
tachi TAgAra, pentru datoriia dumisalif Post., ace ca-
trä pgara.
Arataria fii§ticAriia aye?.
No.
I. Plduri, codri, dupl tahminti ca 500 falcr, cari esti in-
triagA §i nestricatä cu theria.
2. Päduri, iarA§ti codri §i iaräü dupà tahminti, ca 2.500
fad, dinil cari sg. tai totti feliulii di lemnu §i Inü
cari Inca sà ggsa§ti asAmini lemnu, taeta fiindii ca
doi part1 §i o a triia parti netAetà, §i toff' mu aeastà
pAduri este opritä §i ridicatä §1 padurita, Ora ste-
jari§u, mai multu pentru totu fe1iu1 de chereste
marunta.
3. Päduri, aparatura tanarl §i vechi, totil du0 tahminu,
ca 150 fälcl, caH sä zaci la Corne§ti.
4. A§azaria boeriasa : casa di cärämidá, pi timelei, cu
cind oat §i o §ala, §Andilità, Inprejuru cu parma-
clacurl.
1 Originalul in colectia Irma.
412 INVENTABH DE 1110§lE MOLDOVENEASCA DM 1821

No.
5. Guhni di piiatra, Ind valatud, cu patru oda!, o carnara.
intunecoasa, §andilitä.
6. Una grajdi prostu, de lemnu, acopirit cu ragozii.
7. 0 inblatoari di lemnu, proastä, §andilita.
8. Casà vechi, proista, unde §adi chelariu.
9. Und grajdi di scanduri, vechi, stracatd.
io. Unil hambari cu pAretil de scanduri, acoperit cu ragozii.
1. 0 pivnita de lemnu, cu. §oprond di-asupra; stracata.
12. 0 fantana Ind ograda.
13. 0 livada, cu totd feliuld di pomi roditorI, Ind cari esti
§i o alta fantana cu cerdacil.
14. 0 bisarica di piiatra, inpodobita inläuntru cu toati celi
trebuin6oasa, cu hramu Pogorarii Duhulul Svantd.
toati aceste cuprinsa cu o ingraditura di gardu, spi-
nuita, cu poarta de scanduri.
15. Patru cra§mi de lemnu : una Ind sat §i ft-a pi drumuri.
16. Unit rato§d di caramidä, cu §asa odai, §indilit §i cu
pivnitr di piiatra incapatoare di 12 vasä, ci esti la
Sareti pi §lialiti, uncle sä duci la hruba.
17. 0 alta livada, cu porni tinerI, ci esti Ind osabi ingra-
dita cu gardu de nueli.
18. PatruzacI pogoani vii lucratoare.
19. Doi morl statatoare, Ind apa Saretiului, de lemnu §i
acopirite cu §Andila, la can sntü patru petri.
20, Doizaci §j, cincl fact al-Mull di toamna, Ind cari s'aii
samanat patruzaci merti grad.
21. 28 falci aratura di toamna, nesamanata.

II.

Prescriiri averil mi§catoari cari s'ail gasätd la mo§aili Cornii

§i Coste§tii, di la Tanutuld Boto§anii-, a dumisale Post.
Iancu Cananad, care an s ste pastrata §i nera§luita,
spre intimpinare platai catra alt creditori, nefiindd
amanetarisata Ind datoriia ce catra Tagara.
 1NVEN I AM! bE WILE MOLDOVENEASCA bupi 481 413

No. Arataria fie§tecariia avert.

. .. ,

t. Optsprezaci §ala§a, (sic) Tägant, cari alcatuescil 49 sufliti,

insa. :
t. Leonti Bucatariu, cu dot copit baett, bezil fimeia,
Nastasaia, Moldovanca.
2. Spridonti Vitariu, sterpu.
3. Costandinii Chitariu, cu fimeia hit, Nastasaia.
4. Costandinil Albariu, cu fimeia 14 Anghilu§a, cu
dot copil : unti bgetil §i o fata.
5. Ioand Chiriiacil, sterpu.
6. Vasali Haritonii, cu fimeia lut, Iliana.
7. Gligori Caldarariu, cu fimeia 14 Zoita, §i unil
copilii, Meth.
8. Chiriiacii Cibotariu, cu ilmeia, Mariia, §1 2 co-
pili, fete.
9. Gligori a lut Costandinil, cu doi copile, fete, ci-§1
zaci ca esti ertatti, bezil fimeia lut, Moldovanca.
to. tefanii Vezateu, cu fimeia 14 Todosaia, §i unil
copilil, Meth.
i t. Ursu Scripcariu, cu fimeial Irodiia, §i o copila, fata.
12. Petrachi Burlacu, scripcari.
13. Gherasamil Chitariu, cu fimeia lut, Floare, §1 dot
copii, baett.,
14. Pavalil a Badilut, cu fimeia la
15. Ghiorghi Bucatariu, cu fimeia lat.
16. Covachi Cibotariu, burlacti.
17. Andra Chiticti, cu fimeia luT.
18. Costandinti Batranu, cu maica-sa, pi langa cari
mai säntil tret l'Agance : Ioana, Mariia, Nasta-
Ala, pricumil §1 dot baett : Ghiti §i Todorachi,
cari slujascil Intl casa.
2. Vitili ci s'ail gäsatti, insä :
2 telegart Ora cari sa zicil ca. aril fi streint.
, 3 bivolitt: dot cu vita §1 una stiarpa.
I bivolil !puhal.
8 vad : 6 cu vita! §i 2 sterpe.
414 LINNENTMIIT DE 110§IE MOLDOVENEASCX Durk -1821

No.
io bol di glue'.
76 cal pro§tI, cari umbla la plugurl.
120 ramatorl, marl cu mid.
1.028 or §i capre, bezii cele 6obane§tI, insa :
518 oI fatatoare..
18o melutà ding acestu anti.
30 berbecl di samanta.
10 berbecutl ding acestu anti.
16o capri.
8o ezu ding acasta vara.
50 tapI.
1.028 adica una mii doizad §i optil fact'', dupg
arataria luT Ihi Mito§griu, scutariti.
1.24 adecä una mii doi suti patruzacl ..0 optii pisti totil.
3. Pojajiia casai, insa :
Ca patruzacl vedri vial, inil triT vasa, la hrubà de la
rat*.
20 plugurl, cu fergli lorg, §i grapI di lemnu, cari lu-
criaza cu cal i bol.
4 poloboaci
4 putinl lug cari sa puni paini 'Mg harnbari.
I butca vechi, ci O. meremetisa§ti acumu di catra
ung tocmitil herarl.
2 sanel proasti.
1 canape buna, inbracata cu §alil. .
I scrinü di nucii inchisii
15 scauui inbracati cu me§ang..
3 canapelute mid
I masa di carp. ing odaia
3 paturl cu mindirurl di Mug §i doi perini c6 mari.
inbracati, cu fetäli dimicatonu I. . .
4 perdeli_ di §alli la fere§tI, cu una di cit.
I masa ratunda man l. di stejaru. . .
2 oglinzl di parete
I .Demi-col on.
 iNVENTAbIt bE MO§IE MOLDOVENEASCA. DUPA 48g t 4.15

No
6 scauni negri, inbracati cu §alii verde,
vechl.
I serial di nucii Inchisil. ,
1

I
1
unil crivatil di nucii.
mendirI di Mira
hramii di Ma. verde.
.. ,
Intl altl
doile odai.
3 perni de lanai gra feti.
I pat prostu .
1 masa di nucil inil tril partl. . . .1
1sfe§necarI prostu .
I pat, cu mindiriulil di lana, vechl.
I crivat vechi Intl altl triili odai.
Iscaural prostu .
2 paturr goale, Intl altl patrale odai, la firneT.
2 dulapue; cu stecli §i farfuri1, inchise. ...
I masa de lemnu, proasta.
1 mangalati di calcatii strai . Inil §a1a.
2 IAA proaste, incuiate.

4. Producturile di pi mo§ai, insa :

6 stogurt grail netrieratil.
2 stoguti mazari tijil.
I giriada pai, grail, orzu §i maziri, trierata.
12 8toguri orzu i oväsii la ariia dinil campu.
Pold stogil grail la hruba, netrierat.
8o fald papu§of, necule§1, tari pro§tI, cruzt §i stricati
di brurna.
86 stogur! di gnu.
200 merg cartofi, claditi Intl giriada.
701 bucat1 lemntl chereste stapaniasca, gata, la ma-
gazie dinti padure CorniI, insa :
43 talp1 stejarti, bezil 17 date cu 4 tiduli §i iz-
voadi.
48 grind, tijil.
48 tumurugI, beza 4 date cu tidule.
446 INVLNTAEIV-DE MOVE MOLDOVENEASCA DEA 1821

402 scandurr tgeti la hirisig, beet 455 date cu

tidule si izvoade.
56 amnarf, bezil io dap cu tidula.
37 paianturT, bezil 4 datf cu tidula.
3 dulapT, bezil 29 datf cu. tidule.
13 dulapf, ate de 31/2 stanjanf, bezd 1-2 dal!
cu tidule.
8 scandurf, ate 20 palme lungu.
4 costoroavi cate 25 pahne lungu.
39 doagi, ate 13 par., bezii 25 date cu tidule.
701
141 bucatf lemur' cherestè negutitoriasca, vanduta si
neradicath. dinii padure de pe mosie CorniT.
4 eopacf %elf gälatusl. . )
7 varvurf a 7 copacf. .1
6 tutnurugf. , . - . . } a luf Avramil jadovul&
2 tälpf.
4 i!olani di roatd. . .
24 WO ding §asg copacf tletf, bezil sasa copael cari
santii Inca ing piZoari, platitT, a dumisali Spa-
taruluf Iordachi Balsuca..
r5 tumurugf gata, a dumisali Hat. Anastasachi Basota.
6 tumurugf gata, a negutitoruluf Iani Spanu.
14 amnarf.
2 värvurf a dof copaci. . . .
a luf Vasali, ro-
copacf stejarf, taetf §i nelucratT. tar!, ot ti Baieenl.
5
6 tumurugT gata. . . .
I furca de fantana. . .
26 scandurf gata. . . . a pdv. Haia Vadana.
2 butucT taetT si nelucrap.
I ulucti gata. . . . a negutitoriluf Misarf Ar-
3 copacT stejarT taetf. f manulit
1 talpa gata . . . .1 a luf IoanO H aJunca ot ii
3 varvurf a tref copaci. . Baicenf.
5 tumurugf gata. a luf *tefang.
3 varvurf a treT copacT. , . Heresteoariu otil
I copacf stejaril taetu si ne lucratil J BotosanT.
 1NVENTARII DE MOFE MOLDOVisNEAICX DUPX igi 41.7

Mogia Cornir.
Cheresteaua ce sg ggsg§te inui magazaoa stapaneasca di pi
aeasta mo§ge Cornif. 1832, Octvr. Ale.
No.
43 WA bezil 17 date cu patru pduli §i izvoadi.
48 grinzl.
48 tumurugl, bezd patru cigl cu taduIg.
402 sandurT tgete Intl hiris, bezil 455 date cu WWI §i
izvoade.
56 amnari, bezil io dap cu tadulg.
37 poeanturf, beet 4 dap cu pc:lull.
3 dulapl, bezti 29 dap cu pc:lull.
13 dulapT cgtre fret stAnjgnI polii, bezti 12 dap cu Null.
8 sandurt ate 20 palme.
4 costoroave cgte 25 palme lungLL
39 doage ate 13 palme, bezil 25 dap ch pduli.
701 adicg §apti sute una bucap lenmil stupanesc sg ggsä§ti
astge inii magazaoa stgpgneascg di pi rno§lia Cornif,
bezti heresteaoa data dupg. *WEE §i izvoadele 6-arnii
Infato§at.
[Deget 4 eil, Costandinii, chihaia de pgdurarT otil Corn!,
adiverezii.

IV.

Mo§iia Corti!.
Cherestè vandutu dinii pgdure CorniT §1 nergdicata a feti-
lord ma! josti insgmnate, cafi s'ail gäsatti la prescriere
de acumil. 1832, Octvr.
No.
24 WV dinü §asg copacT fuep, bezil §as g. copaci cari s:intil
Ina inii pi6oare, plgtip, a durnisale SpataruluT Ior-
dachi Bal§uca.
Vol. XXI. 27
413 INVENTAR11 DE MOVE MOLDOVENEASCX MIDI 1821

No.
6 tumurug1. . . . .
2 talpf.
4 6o1ani de roata. . a luf Avramd Jadovu Id.
4 copaci taetf galatusT. I
7 värvurf a 7 copacf.
15 tumurug! gata a dumisale Hat. Nastasachi Basota.
6 turnurugf gata a negutatoriuluf Iani Spanu.
14 amnari.
2 varvurf a dof copaci
5 copacf, stejarf, tae tY a luf Vasili Rotariu otd Baleen!.
si nelucratu . .
6 tumurugf gata.
I furca de fantana". . . .
26 scandurf gata 1 a Jadoavei Haia Vadana.
2 butucf taetf i nelucratr.
I ulued gata. . .
3 copacr, stejarf, taetr. a negutatoriulul Misir5 Armanu.
I talpa gata . . .

3 várvurf a tref copacl. a luf Ioand Halunca otil Baleen!.

5 tumurugI gata
3 varvuef a tre! copaci. a luf Stefand Heresteoar5
copaef, stejar!, taetti i ne- otd Botosanf.
lucratd.
41 Adeca o sutä patruzacf i una bucati lemnd negutato-
rescd si vandutii, dind padure Cornif, cari s'ad ga-
satd neradicatd la prescriere de acumd.
[Deget :] Ei Costandind, chihaia de padurarf,, otil Corn!,
adiverezd.
V.

Lucrurile a durnisale Postelniculuf Iancu Cananail ce ad

fostd ind hambarf i s'ail trernesu la Botosanf i s'ad
incarcatil pre Paval5 Budianu. Adeca : 368.
No.
bardtacd (sic) mare.
4 aldarf, cu capacile lord si 5 tavii.
 1NVEINTAIUt DE Mo$1E VoLboVENEASCA Du1-4 1821 41.0

No.
19 roate de plugd.
ii chelne de carü.
I balonü stracatii, cu 4 rotT, insA 2 CU §Anurile intregr si
2 cate pe gIumatate sanele.
2 gemandane vechT.
14 chesti (sic) ate de doT cal.
7 traiste, stricate, pentru caT, de datil graunta
15 hera de plugil late §i 14 lungT.
I catari mare.
4 hell de inheratd vitele.
25 buckteJle curale de hamurT, cataramT, bi6usti i altb
ter! (sic).
I pdreche de hamurT de dol cai, cu triT striangurT totil de
curl '834, Mar 7.
(Doua iscgliturl.)

VI.
Catagrafie alu doile de avere miscatoare sacfestruita a du-
misale Post. Iancu Cananad', ce s'ad gasail 151 rnosfile
CorniT i Guranda, ce ad sa sä stragi la mezat, dupa
poronca cinst. Divand ding anuld urmatorT '828, Sapt.
18, suptu No. 127, cuprinzandu-sa toate .producturile
vechl i dinü anulu urmatorT 1828.

Cele ci s'au &At la mosfia Guranda, Tanutulti FsT,

Saptv. 25, insa :
No.
217 caT si epi, mar! cu micT, bezu manzii sugar!, insa :
24 epi cu mänzI, bezu patru ce ad perit.
150 api sterpi, tinire si batrani.
27 strajnice epi, bezd 2 ce ad petit.
10 armasarl de samanta, bezil I ce ai petit.
12 cal de rand, de calarfi.
3 manzi fara mami, bezii I ce aii petit.
217
700 merta papusoI, vechi del 3 anT, Ind 46 stanjdnI, In
420 NVENTAD11 DE mo,qtE MOLDOYENEASCX DUPA 1821

No.
dol co§Are ate de 23 stAnjinT co§eriu15, naltti
de unti stAnjAn5, 6 palme, iar5 largu de 5 pal-
me, socotindu-sA aëastA sumA cu tahrnin5 atIta,
fiindii co§erile de§erte ate de 3 palme gospod5 §i
maT bini, bezti 4 stAnjinT polti ce s'a5 dat pentru
hrana oaminilor5 casiT dumisale §i pentru velnitA,
dupA poronca cinst. VorniciT vechi din5 anulti...,
26 Iuni.
289 mertA sacarA vechi dinti anulti trecut '827, insA :
270 mertA, Ina 54 stAnjinT, inii 3 girezT, naltulti de
unii stAnjAnii, latula de doT stAniinT, socotin-
du-sX cu tahmin5 ate 5 mertA pe stAnjAn5,
hill 2 girezi la arie dial dial5, iarti una la
arie lAngA co§erile di spre Tru§e§tT.
19 mertl ce s'ail gAsAt la jAcnitA, dial care 17
mertA, dupA ce s'ati scris5, 1,a5 vAndutti in5
tArie vatavul5 Gheorghii Mit*riu15, ate 8
le! merta.
289
73 mertA sacarl nou dial anulti urmAtorT, '828, la ariia
dial dial5, InsA :
35 merta inteunii capAtu de giriadA de 7 stAnjAnT
lungu, naltuld de unii stAnjUnti pol5, iarti la-
tulti de 2 stänjAnT, socotindu-s1 cu tahminti
cute 5 merta pe stUnjAmi.
27 merta hill i i stogurT co§olinl, sacarA proastA, so-
cotindu-sA cu tahmin5 ate 2 mertA polti In5
stog5.
ii, mertA ce s'ati grAsAt la Anita sacarl nou trieratA.
73
12 mertA polti gra(' la arie de spre Tru§e§tT, Ind 5 stogurT
co§olinA, socotindu-sd cu tahminti ate 2 mertà
pold Thu stog5, fiind grail prostu, 415 doi cu mo-
horti, dint' anulti urmAtorti '828, mArime de 8 §i
de 7 stAnjinT inpregTur5, iaril naltul5 de 2 stAnjinT.
 INVENTARli DE iticvE MOLDOVENEASCA DUN. 1821 421

No.
i)o mertl ovUsil cosgt nog, ding anulil urn-Mori' '828,
la arie ding dia[1.5], rasa :
85 mertil. Ina' 8 stogurI §i unii polii, socotindu-s1 cu
tahming cute io mertA inil stogii, märime
inpregfuril de 10, de 9 §i de 8 stdnjini.
5 mertà ce s'aii glsätil la jacnitg.
90
40 mer ta. orzu cosAtu, nog, ding anulg urmatord '828, la
arie ding dialii, ing 8 stogurI, socotit cu tahming
ate 5 mertI pe stogii, marime inpregiurii de 8
§1 de 6 stAnjini, iarg naltulti de dof stAnjinI.
6 stogur1 optigg co§olinA, sacarl sacA, ci nu A. triirk,
tijii la arie ding dialii, marime de 9 §i 8 stUnjin1
inpregIur, ding anulg urmator1, '828.
5 stanjini polti ung capät de giriadà pae de sacar il. ding
anula urmAtor1, '828, naltulil de unit stilnjinii polg,
iarii latulii de 2 stilnjinf.
2 mertU mazire, socotitä cu tahming, inteural stogil de
6 stAnjin! inpregIur, iar de 2 naltd, tijii la arie
ding dialg.
3 dimir1i1 linte, socotit cu tahrairil, intr'o apità, tijii la
ariia ding dialii.
260 mertà popu§o1 nol dial anulii urmätorl, '828, socotitii
cu tahming, ing 13 stanjin1 inteunti capAtil de
co§arii, bezti 30 alei popu§oT necu1e§1, socotin-
dursA ca 5 stilnjirff, iaril mertI Poo dupl analo-
gong .filicilorii ; fiindg pisti totil toatA al-Aura po-
pu§oiloril 92 fálc1, dupä dare de samA a vechi-
lilorg ; care popu§o1 ail rilmasil necule§1 ding ne-
silintile vechililorii rlumisale Post. CananO, cacT,
mgcaril di ag §i fostti säcvestruitil o suml de
ban!, 39.000 le!, datdrii di pi popu§oI di la Gu-
randa, ci ad avutil de la 4 sate astl primUvarà,
ding popu§oi sUcfestruit1 dumisale Post. Callan&
§i zicd vechilif dumisale cal n'aril fi avutil cu ci
plati di lucru, darii Ina ra-ma s'aii Igasitii datoril
422 INVENTAIII1 DE MOVIE MOLDOVENEASCk DUPA 1821

No.
ascunsà tot."' di pe popu§of Inca la 5 sate, anu-
mi : SaveniT, Vlasane§tiT, Socrujenir, BuhaceniT
§i DabroceniT, precumil acumu, mar Ina urma,
n'afi pututil tagadui vechiliT dumisale, diosabitil
di alti viniturT ali mo§ii, ci That luoatü tota ef,
dinti vreme ci s'au sacfestruitil §i pänä acumfi.
40 merta popu§or ci s'ati gasätil la jacnita ; care ace§ti
popu§or aii prisositil mar multu piste 8o merta,
ce saü dat dumisali Post. Cananati, dupa po-
ronca Vorniciel vechi dinu 26 luli, pentru hrana
-oarninilord casät dumisale §i pentru velnita.
66 stogurT fanu, bezti 4 giree fanil inpärätescil.
20 plugurT de ca.!, cu fierale, i guff de hamil, §lihurT,
haturi, i barditale lorii §i cu totu tacamu bor.
2 boT de randil pentru caratil lemnile i apa.
126 vedri yin% mai 5 bug, dinu ville de la Guranda, sea-
zutil la zaci una, dupa. obicei (adica 47 vedri).
165 stupT, Inü doi prisacT, insa. :
io8 matei.
57 roT.
.165
3.900 let pe 300 merta papu§or, datoriia la 4 sate, anumi :
Tru§e§tiT, Gorbane§tii §i Cornii, de la Tanutulu
Boto§anT, §i Guranda de la Tanutulil E§T, ate
13 leT merta, cu vade pan' la Sfantulti Dimitrii,
dupa aratar[ea] vechililoril dumisale Post., anu-
me : Ioanti Beldii §i Logf. NeculaT Ha§na§ti ; ca-
rora, täcandu-le indestulu zapciiloril ca sa-m!
arati condica de vanzare päinil §i sa-mf dei za-
pisale datorii acestoru banT, au dell sarna ca §i
condica §i toate zapisale aru fi la E§T, la c[u]-
c[oa]na dumisale Post. $i altt ban! n'arnif pu-
tut inplini decatti numaT 835 le, de la sat[ulti]
Gorbane§tif, Tanutulu Boto§enir ; cari ban! stall la
mini, avand §i eu a luoa pentru chiriia ce amü
platit §i che1tui41a drurnuluf, umblandu inu pri
 HIVENTAR11 DE MOFE MOLDOVENEASCA DUPA 1821 423

dinile dumisale Post. Canangd, Ind cgteva ran-

durf, la E§f §i la mo§iia Cornif §i la Guranda,
§i pentru osteniala me §i trecire de vremi, de
cgnd pazescii sgefestruld acesta.
52 cal tinerl, parte barbatiascd, cu 10 ce s'ati gasatti as-
cun§1, insg :
20 strgjnicf, bezu 2 ce aü murit.
16 tretinI, bezd I ce ad perit.
2 cal de rand.
52
30 vite albe, marl cu mid, insa :
20 bol marf de giugii, Cl.1 12 ce s'ail gasatil maT
Ina urmg. cumpgratf.
6 vaci : 4 cu vitg1 §i 2 sterpe.
1 buhal.

3 mänzatf.
30
I o bivoli tg. a fAta.
I unil gonitorl bivold. cumparath Inü urma catagrafiit
I o mgnzatg. bivolitg. . d'intgf.
456 of, marl cu mid, cu 146 ce s'ad gasat ind urmg as-
cunsg, insa :
385 marf, dind care 6o of santd tggal, bezd 7
ci ad perit.
49 cgrlani dint"' anuld urmatorf, '828, ding care
20 santil tagal, bezd 7 ce aü perit.
n berbecl de samgntg, ding care 4 sghtil tagal.
456
241 capre, marl cu mid, insg. :
151 marl, cu tapr cu totd, bezii 47 capre ce ad
dat samg eobanif cà li-ad vändut vatavuld
Gheorghie Mito§eriulit
85 iazi §i iade çlinü anuld urmatori, 1828, bezd
9 ce ad perit.
241
179 mascurf §i mascuroaice, marf Q1.1 rnicI cu purcel cu
totu, Insg :
424 INVENTARd bE MOVE MOLDOVENEASCi DUPA 1821

No.
42 maseurI §i mAseuroaice marl, bezil 4 ce au
petit.
56 godael dinü anu1i trecut, '827.
81 purcer sugar!, unif de asta-primgvarg, .iar
alp! mai ding coace.
179
132 stup!, Ina doi prisgeI, insg :
89 matce.
43 rol.
132
1.471 vedri vinu, inu 16 but! marl, segzutulii la Ace una,
dupg obieef (adieg 163 vedre).
114 robI tiganI,. marl cu mid, Ina 29 sgla§e §i 2 stinghere,
dial care unit sg.ntil la curte, iar altgi la E§1,
dap la me§te§ugii, care acumil sg. arata prinul
deosgbit izvod.
6 cAldgrI marl de velnita, eu capacile loru, cgte cu 3
tgveI, insä cu o caldare ci este stricatg, fiind
numal pe giumdtate/
unu bardacii mare de aramg.
56 egzI, insg. 48 egzi de plAmädit §i 8 egzI trusee (sic),,
care eurge apa pintrInsale.
II dubere.
o bute mare stricatg.

Pine, §i paile, §i fannUla.

56 merti graii dial anulti urmAtorti, '828, insg :
32 mertg, socotit cu tahminu intr'o giradg. de 8 stall-
jin1 1unguli, unu stanjAnii polii naltulü, iarii la-
tulti de 2 stänjinI polu ; insg 3 stanjinI 1iu sg-
cerat §i 4 stAnjinl pola cowling, socotindu-sg
cgte 4 merta pe stanjanti, fiind grAti prostu.
24 mertg §i 4 dimirlil el s'ail gäsit la jgenitg mai 20
mertg gräil spalatii §i 4 mertg. dimirlil nispalata,
56
 iNVENTAR11 DE MOFE MOLDOVENEASa DUPA 1821. 425

No.
120 merta §i 6 dimirliT sacarà nou, dinü 4nulü urmatorT,
'828, Insa :
115 tnerta -Inteo giriadl de 23 stänjinT lungulti, de
unti stanjanü polil na1tu1i, §i latulti de 2 titan-
jinx, socotindu-sä cu tahminti ate 5 merta
pe stgnjanii.
3 merta, socotitti cu tahminti, inteunti stogil co§olina
de 8 stänjinT InpregTur §i de 2 stanjinT nal:
tijil la arie otü SaretT.
2 merta §i 6 dimirliT sarboaica dede (sic) dejma, sa-
card amestecata cu orzu §i cu ()Vasil, tijii la
arie otü Saretti.
120
69 merta ovasti noil ding nu1ü uringtorti, '828, insg. :
45 mertg., socotitil cu tahminiI, inteunil capatil de gi-
riada dint' anuhi urmatorT, '828, de 9 stanjini
lunguld, naltulii de unti stanjanil pold, iarü latuld
de 2 stanjinT, socotitti cate 5 merta pe stanjanii.
24 merta ci s'ati gasitti la jacnita.
69
2 merta hri§ca §i 5 dimirliT, socotitil cu tahminil, intr'o
girezuica de 6 stanjinT lungulii, de polti stanjänii nal-
tulii §i de polti stänjanti latula (de dejma).
4 merta anisonii ce s'ati osatri la jacnita.
800 merta popu§oT noT dinü anulü urmatorT, '828, socotitil cu
tahminil Intl 40 stAnjAnT de co§erti, Msg. 23 stgnjinT
unti co§er intregil §i 17 stanjanT Ind doi capete de
co§arii, socotindu-sa cAte 20 mertg pe stanjanil.
623 fuioare canipa de toamna, netopitä, de dejma, Inteunil
stogil mini].
463 fuioare Ind netopit, de dejma, cu samanta lid, intr'unti
stogti mica.
50 stanjanT pai vechi §i noT, insa :
25 stanjinT mu doi girezi la arie otü Sal-et!, pai vechT,
dinti anulü trecutil, '827, naltil de unii stknjanii,
latii de und stanjanil,
426 INVIINTAIIII DE MO§IE MOLDOENEASCA DUDA 1831

No.
21 stanjanY tijii pae vechI, dinu anulti trecut, '827, la
arie de la velnita, intr'o giriada §i un5 capatU
de giriada.
4 stänjinT pai nor, din5 anula urmatorii, '828, la arie
-
50
ottl SaretI.

56 stänjini, 3 girezT aria dial anul urmatorT '828, bezu o

giriada fanii inparatese5, insa :
2 girezT, piste Saret5, anti de sesii.
i dincoace di Saretti, farni di parlogii.
I3
i i stogurI and vechi §i nail, insä :
5 stogurT, piste Saretti, fanu nou, cu unulu ci esti
intro garla Saretula
8 stogurr fand vechI dincoaci di Sarettl.
II

Adasta fiind5 averea mi§catoare a dumisale Post. Iancu

Cananb, dupd poronca, facandii §i alil doile catagrafie, o
triimatii la cinstita Vornici[e] de aprozT.
(Iscalit :) Salionu is. za aprozT. '828, Saptv, 27.
S'ad vazutu.

VII.

LucrurT ci s'a5 gasat a casAf durnisali Post. Cananó la Gu-

randa, la chilarT date pe sama. Saptv. 24, '828.
2 saniI boerestI, proasti, di cai, una mari si alta mica.
i o parechi hamurT di cheli, vechl, cu haturile i capi-
talile §i. zabalile lora..
8 pie di calii : 5 marI, 2 de strajnicl §i una de manzil.
7 roate di carl : 5 cu §änile de feru §i 2 sad6, §i unU
facam5 di carl mocanescii, cu cosil cu totil.
4 orcicurT cu legaturI di fierl.
2 osal di earl mocanescii, cu legaturI de fierti.
 1NVENTAHII DE 51(qIE MOLDOVENEASCI Din4 1821 427

7 chilne de card mocanescii.

8 fanari di grajde : 6 bunt §i 2 strieati.
I o bute di§arta di pusil paine.
1 o cadd marl., asaminia.
6 scandurI dulapi de bradil §i alte 4ernni marrunte.
1 unit co§ii de caril vechi §i 2 roate.
1 saca de caratii at* cu cotiga eI.
1 saca di§arta.
f unti cantarI mari de tu1umb5.
2 dimerlii de masuratil paine.
2 bucatI §ina de la vatra bordeiultu hergheligeiloru.
I o bucata herii suptiri lungu.
2 bucati grati di fera de la fere§tile grajdiula
1 podu§ca di fierii.
I una 6aunii micu.
1 unu leghianil midi, cu ibricu lu1.
1 unil polobocii di pusii vinil.
3 Anil mail de bol, de caratu fanii.
I unii (.aunil mari, stricat.
4 ciubere.
2 sac! di viral.
9 verigI marI di flea' de la drugiI cari dispart cai la grajd1.
1 o roata sarma de telu.
I unti polobocil vecht.
1 o araba vechi, stricata.
Ni§te podiala vechi di sitejarii pentru unii co§erii.
16 bucatI lemnil de stejaril pentru temnica :
5 grinzl.
7 scandurI podiala.
4 furcI oable.
16
3 poloboace curech1 : 2 butt §i uni,i polobocil.

LucrurI a casal ci s'ati gäsitii la Corn!, Saptemvrie 27, la

chilarii, Insa :
1 czanii mari di arama.
1 o caldari mica de arama.
428 VE1'AnL ii ioii MOLDOVENEASCX DUPA 1821

4 tingirl cu coadd, de facutu bucati.

2 cantari: unuld mari §i altuld micd.
3 mer td. sämdlitä de init.
19 dekr1i1 sdindnta canipl.
2 camel di fieril.
2 cde.
3 §ini de fierd pentru roati.
I hamii mari di invatatii caet
15 bucdt1 gull de hamil vechI, cu multe bucatali de §li-
hurl stricati, §i alti curdle stricati, vechi.
5 §eh vech1, stricati : 2 nemta§t1 §i 3 mo1dovine§t1.
23 träiste de caI, vechl.
6 poloboace de pus(' paine.
La jAcnita alü doile, insd
4 mei-0, hri§cä vechi,
1 o parechi hamurI vechl nemtd§t1, avandu numaI hd-
turile.
o capitala §i o parechi haturI vechi stricati.
1

79 ate [..chife] mu rdvilat.

17 chiti cdnipl rdvilatd.
7 poloboaci cu curechi muratd la zamnidu, i cartofle,
morcovi, patrunjar §i allile.
6 card: 2 mail', et 1egatur1 di fierii, §i 4 mid.
5 giugurl.
1 o cdrutO de 4 cat, cu legAturi di fieru.

Lucrurile ce s'ari gasAtil mu casä, insa:

2 tingirt marl de fdcutil dulcett
2 cd1dar1 mid di fAcutil rachiti: una man i alta mica,
cu cdpacile §i cu távele lord.
2 sdnil marI.
o tdva. micd.
I und leghiand aramd, cu ibricu WT.
3 mendiri : unuld umplutd cu pdrd di capra §i doi cu lank.
5 perinI di pareti, hramd (sir) de land., umpluti cu ;

4 ro§1 §i una verde.

 1NVENTADa DE MO§IE MOLDOVENEASCX DuPX. 1821 422

2 macatur1 de piträ, panza niamtascg Invrastatä.

3 sfesnici a1am5.
2 tavlali (sic) vechI, strecate.
1 o oall mari di arama.
1 unit menghinii mari de calcatti strai.
6 scauni vechl, cu perinut1 umplute cu ldna.
3 mese de lemmi, proaste, pentru sofragerii :- 2 mart' si
una mica.
intocmal : Tau la.

VIII.

Catagrafiia pentru toatg averia nemiscatoare a dumisale

Post. Iancu Cananati, di la Tanutulii Botosan1, care,
dupa poronca, urmiaza a sa teslimarisi dumisale AgA1
Costachi Tagara, pentru datoriia dumisale Post. ace
catra Tagara.

Arataria fiestecgriia averI.

No.
I. Pgduria, codru, dupg tahminti, ca 500 falcl, care este
IntriagA si nestracata cu tgeria.
2. Padurea, iargs1 codri, si iar5s1 dupg tahminti, ca 2.500 falc1,
ding care sa tae totti feliuld de lemnii si Intl care Inca
sa ggsesti asamine leranti, taetàl fiindti ca doi 041
si o a triia parte netaiata, si totil intru a6asta padure
iaste oprita si rädicata si pgdure tanarg, stejaristi mail
multh, pentru totti feliulti de hereste mgrunta.
3. Paduria, aparatura tanara si vechi, totil dupg tahminti,
ca 150 aid, care sa zice la CornestI.
4. .A sazaria boeriascg : casg de carämidg, pe temelie, eu
cincI ()Rd si o salg, sändilitg, inprejur cu parmaclacurl.
5. Cuhnea de piatrg, de valltucl, cu patru odlI, o camara
intunecata sandelita.
6. Unti grajdu prostti de lernnii, acoperitti cu rogozri.
7. 0 imblatoare de lemnii, proasta, sandelitä.
 439 INVENTADIt DE MOSIL MOLDOVENEASC1 Dt1P-A 1821,

No.
8. 0 casä vechi, proastg., undi §edi chelariulii.
9. Una grajdu de scAndurt vechl, sträcatii.
Io. Unü hambari cu pgretI de scAndurI, acoperitil cu rogozil.
I I. 0 pivnite de lerring, cu §opronii de-asupra, strAcatil.
t/. 0 fgntgn Intl ogradg.
13. 0 livadg, cu totil feljulii de poame roditorl, Intl care
iaste §i o altà antAng, cu cerdacii.
14. Bisgricg de piiatrg, inpodobitg cu toate inlguntru cele
trebuin6oasg, cu hramu Pogorgrif Duholui Sfantil.
$i toate aceste cuprinsà cu o ingraditurg de gard spi-
nuitg, cu poartà de scAndurT.
15. Patru crg.§mi de lemnii : una inil sat §i tri pe drurnurI.
16. Untl rato§il de cargmidg, cu §asg odgI, §Andelitil §i cu
pivni tO. de piiatrg., incApAtoare de 12 vasg., ce iaste
la SAreti, pe 1iah, undi sl zice la hrubg.
17. 0 altà livadg cu poame tineri, ce iaste Intl osabi in-
grg.dit g. cu gard de nueli.
18. PatruzicI pogoane vie lucrgtoare.
19. Doi morI stgtgtoari intl apa Sg.retiuluI, de lemnil, acope-
rite, la care sAntil patru pietre.
20. DoizicI §1 eine! raid argturg de tomna, inti care s'all
sämg.natil patruzici mertI grAS.
21. DoizicI §i optil f1cI argturg de tomng. nesgrngnatg.
Argtata mai susil averi nemi§cg.toare, cuprinsg. inii 21
condei,. care sà se teslimarisascl dumisale AO! Costachi
Tägara, Intl cuprindere poroncilorg.
(jscälittl:) Anghelache Clementil
Intocmar: Demitrii Zotta, nobeld.

X.

Prescrieria averit rni§cgtoare care s'au gasätil la mo§iile

Cornil §i Coste§til de la TAnutulii Boto§aniI a dumi-
sale Post. Iancu Canant), care ari sa ste pästratg si
 INVENTARli IYE MCP.411 MOLDOVENBASCA DUI4 4821 431

nerg§luitl. spre inampinare plgtär carä alp creditor!,

nefiindii amanetarisitg, inti datoriia ce cgtrà TAgara.
Argtare fie§tecgriia aver!.
_r. OptsprezAci §g.la§g TAgani, care alcAtuescil 49 suflete,
No.

insg. :
r. Leontii Bucgtariulti, cu dor copir, Met!, bezd fimeia,
Nastasgia, Moldovancg.
2. Scridond Vetariu, sterpu.
3. Costandind Chitariuld, cu fimeia lur, Nastasgia.
4. Costandind Albariu, cu fimeia lur, Anghilu§a, cu
do! copii : und bgetd §i o fata.
5. Ioand Chiriiacti, sterpu.
6. VasIle Haritonü, cu fimeia 14 Iliana.
7. Grigori Caldarariulii, cu fimeia lur, Zoita, §i und
copilii, Meth.
8. Chiriiacd Crobotariulii, cu fimeia luT, Mariia, §i doi
copile, fete.
9. Grigori a lur Costandinti, cu dou copili, fete, ceir
zice cg, este ertatil, bezd fimeia lur, Moldovancg.
ro. Stefand Vezeteu, cu fimeia lur, Todosiia, §i unil
copild bgetil.
ri. Ursu ScripcariuM, cu fimeia Irodiia, i o copi14,
fatg.
12. Petrachi Burlacu, scripcariulii.
13. Gherasimii Chitariuld, cu fimeia lur, Floaria, §i
dor copk, bgetr.
14. Pavglil a Badiulur, cu firneia lur.
15. Gheorghi Bucgtariulii, cu fimeia lur.
16. Covachi Crobotariulti, burlacii.
r7. Andre! Chiticii, cu fimeia lur.
18.- Costandinii Brargnu, cu maica-sa, pe lAng g. care
mar säntd tril TAgance : Ioana, Mariia, Nastasgia,
precumd §i dor Met!: Ghiti §i Tudurachi, care
slujIstii Ind casä.
2. Vitele ce s'aii ggsltd, insd :
432 INVENTARII DE 151(11E AIOLDOVENEASLI DUI.A 1821

No. 2 telegart Ora cari st zicii ca, ar fi streinr.

3 bivolitt : doi cu vitt! i una stiarpt.
urns/ bivoli buhar.
8 vacr: 6 cu vitt! §i dot sterpi.
ro bar de giugg.
76 car pro§tr, cari umblä la plugurri_
120 rAmItorT, mart cu mid.
r.o28 oT i capre, bezii cele cobtne§tT, inst :
518 or fttAtoare.
18o melutt ding acestii ang.
30 berbed de stmantt.
zo bärbAcutT ding acestii ang.
16o capre.
8o ezr ding a6asta vart.
so tap!.
1.028 adict una mie doizici i optg facil dupt
argare luT Ilie Mito§tru, scutarT.
1.248 adict una rnie doi sute patruzicT si optU.
3-1e. Pojtjtia castr, insa :
Ca patruzici vedre ving, Ina trir vast, la hruba de la
rato§5.
20 plugurr, cu ferile lortl, i rApe de lemng, cari
lucriazt cu cal, bor.
4 poloboaci.
4 putenT . m g care st pune paine Tug hambarr.
r butct vechi, ce st rniremites4ti acumg de cara
ung tocmitg herarr.
2 stnil proaste.
I canape bunt, inbracatt cu §ald . .

f serial de nucg inchistl . . .

15 scaune inbracate cu meOnt . .

3 canapelutt mid . .
r masa de artr . ing odaia
3 paturf cu rnindirurr de land i 9 perinT I ce mare.
inbracate cu fettle de micatong. . .
4 peOele de §alg la fereST, cu una de citg,
I mast ratundt, mare, de stejar .
2 oglinzr de ptrete 1
 INVENTARIT DE MOFE MOLDOVENEASCX DCA 1821 438

No.
6 scaune negri, inbracate cu §alil verde
vechI ,
I scrinii de nucii, inchisil
I crivatti de nucti
I mindirI de länä hill alil
1 hrama de lana verde doile odae.
3 perinI de lana, fara feta
I pata prostil
I masa de nucti pentru cart! . .
1 sfe§nicarI prostii
1 patii, cu rnindirl de lana, vechI.
1 scaunti prost il Intl ald triele odae.
2 paturi goal; 'Ina alti patrule odai, la fimel.
1 crivata vechI, totil !nil alti triile odae, de susii.
2 dulapurI, cu stecle §i farfuriI, inchisil .
I masà de lemnti, pi-pasta
1 mängalati de calcatti strai ilia §a1a.
2 lazI proaste, incuete
4. Producturile de pe mo§ie, 'Irma :
6 stogurI grail netriiratti.
2 stogurI mazire tijii.
I geriada pai grail, orzu §i maziria, trierate.
Polil stogti grail la hruba, netrieratti.
8o fäld papu§oI, necule§T, tari pro§tI, cruzl §i. stracatT
de bruma.
86 stogurl gal.
200 rherta cartofe, cladite 'mild geriada.
7oI bucatI lemnii, chirestè stapaniasca, gata, la maga-
ziia dinti padure CorniI, insa :
43 tälpI, bezil 17 date cu patru Wulf §i izvoade.
48 grinzI.
48 tumurugI, beza patru dal! cu tadule.
402 scandurI taete hi heresati, bezti 433 date cu
taduli §i izvoade.
36 amnarI, beza ro datI cu tadule.
37 poianturI, bezil 4 datf cu tadule.
Vol. XXI. 28
434 INVENTAMI DE T,10.1E MOLDO'VENICASek DUDA 182i

3 dulapI, bezii 29 datI cu tadulT.

13 dulapI, ate triI stUnjanI polii, bee]. 12 datI cu
tadull.
3 scandurI, cute 20 palme.
4 costoroave, ate 25 pahne lungu.
39 doagi, ate 13 palme, bezii 25 date cu thdule.
141 buatI lemne, chireste negutatoriasa vAnduta si
nerAdicath dinil pAdure de pe rnosiia Cornil, :

24 WO dina sasà copacI that!, beza sasä copad

care sAntil Irc mu pidoare, plätip, a du-
misale Sp Mar. Iordachi 8AlsucA.
6 tumurugI . . .
2 WO . . a luI Avramii p.dovuh.l.
. .

4 6o1ane de roate.
4 copacl thet1 galAtu§r . totil a MI
7 varvurI a 7 copacr Avramtl JAdovulti.
15 tumurug-I gata, a dumisale Hat. Anastasachi
Basuth.
6 tumurugI gata, k negutatoriulul Iani Spänu.
14 amnarI
2 vlrvurI a doI copacI a luI Vasii Rotariu
5 copad, stejarI, thetI i ne- otü BUicenI.
lucratI
6 turnurugl gata . 1
I tura de fantAnä .
26 scandurI gata . Ia Jrtdovcif Haia VAdana.
2 butucl 0.0 i ne-
lucratI . . . .

I ulucil gata . . . a nAreginTntiori ulu1 M is i rl

3 copad, stejar, thet1. Armand.
I talpg. gata . . . .1 a lul Ioantl Haluna
3 varvurI a. tril copacf. f otii Baicenf.
5 tumurugI gata . . .
3 varvurt a 3 copad . I a luf tefanii Heres-
I copad, stejar, thetii §i teoariu otil BotosanT.
nelucratii . . . .
141
 INVIMAIIII IJE MO§tE MOLbOvENEASCA bulq. 1821 435

Ardtata InU sasd condei de maT susil averil miscdtoare

de pe mosiia CorniT, care sd ste InU pastrare.
(Iscalit :) Anghelachi Clementii CornisU.
Intocmai : Dernetrii Zotta, nobetic.

X.
Vidornostii
Pentru vitili dumisali Post. Iancu Canan6 ci s'aU vdndutd
prina lititatii fdcutä acumii, la 21 Fevrali, anul 1834,
inU satul Cornu, TAnutul Botosanilor, dupd. ofisul Lo-
gofitii Justitii supt No. 1.032, ing fata dregatorilor de
Tinut si a clenuluT giudecdtorli.
Banit ci au cuprinsii :
Lei. Parali. No. Numili ahotnicilor ci all cumpitrat :
I 00 2 Pavdl Budianu, insd :
20 I strAjnicti . t . pristavul asupra
8o I_iapd murgd a fata.. 5 vitilor.
roo 2
277 6 ci ati cumparatU pastoriT, insd :
90 2 epi negri si murgT, Lupu caprariuht
70 1 iapd niagra, Vasili herghelegiu.
65 1 iapd niagrd, Grigori herghelegiu.
28 1 iapd niagrd-surd, Vasili argatu.
22 1 iapd murgl-inchisd, Lupu SAldvdstru.
277 6
80 i Manoli Arndutu unii armdsdrasil negru speti t.
457 9
981 20 28 ci s'ad dat Idcuitorilor dinU Cornu, cu In-
datorire di xdspundiria banilor prinU chi-
zdsiia dumisali Agdi Costachi Tigard, insä :
50 i iapd murgd, batrAnd, Constantiml
Caprariu.
ri 5 1 iapd mari a fatA, Mariianti Pod-
hoischi.
6o i iapd murgd, stiarpd, Ioana Mriand.
30 I iapd sargd, schioapd, Spiridonü
t,criudili.
436 1NVENTAYUY DE MOVE MOLDOVENEASCL DUOX 1E44

88 2 cal roib mari §i o iapa. murga

stiarpa, Constantinii a Pantiroael.
i68 io Ionita Mazilu, insa :
66 2 epi : una roaiba §i una
.moscura (sic).
i8 i cal rnurgii, stricatii.
84 7 unit calti, 6 epi, bracurI,
oloagi §i räpanoasa de
isprava.
168 io
36 i iapa cenu§ie, sagnita, Constantinü
ai IoaneT.
37 - I iapa castanie, stiarpa, Ioang a luI
Chiriiactl Tiganu.
32 I iapa murga, Leonti Bucatariu.
35 20 i iapa. albä,btrnä, Vasili Scutehticu.
42 i iapa murga, Simionit Hutanu.
24 i iapa murga, s1ab, Ursu Scripcariu.
18 i iapa murga, mica, stiarpa, Toma
Vezateu.
26 i iapa roaiba, §chioapa, Constantimi
Lacatu§u.
204 3 Mariianti Podhoischi, insa :
24 I cal §argii, stricatti.
18o 2 epi : una §arga §i una

204 3
- roaiba ci ari la grajd1.

16 i iap a. murga inchisa, spetita §i sag-

nita, Lupu Bucatariu.
981 20 28
300 3 ci ari la grajdf, a dumisali Aga! Tigarà :
Ho I cal mohorat-briazii, di ran-
da§ie, far' di rapand . . D. Aga
190 2 epi roaibi, di hamil, spalati Tigara.
di rapanti
300 -3
1.778 20 40
 INVENTAIIIi DE WIFE MpLDOVENEASCA DUDA 1824 437

Vitile albi ci s'aii yandutii, §i bivoli.

1.308 to 4 dumnialul Aga Costachi Tigara, insa :
300 10 2 bol: unu porumb §i unu baltat.
250 - 2 giuncan1 ate de unit vitalii.
1o5 10 I vaca mari, a fata.
83 10 I Vaca cu vital, slaba.
130 I vaca cu vital.
83 10 I vaca fara vital.
106
1.058
_to _9
10 I vaca mari, stiarpa.

250 5 bivoli, cu unit malacii, insa :

2 vac!, insa una cu malacii,
care ad pusii la No.
2 gonitorI buhal.
I malacul aratat sum'''.
5
1.308 to 14
788 13 vite Dionisie Grecu, prind chiza§iia dumi-
sali Agai, §1 altal, insä :
277 10 6 ci ad cumparat Dionisie, pre-
cuing sa arata, adica :
90 1 vacabatrana cuvitM.
75 10 2 manzatI murgI.
41 20 I manzata plavana.
70 20 2 mAnzati.
277 10 7)
172 20 2 manzatI plavanI, Petria Cani-
pariu.
82 IO I vacd cu vital, slaba, Constan-
find a PantiroaeL
76 I gonitoare porumba a fata, Ghior-
ghi Vornicu.
18o 3 preotu Vasili, insa :
8o 1 gonitoare murga a fata,
100 2 marizat1 plavara,

788
- 75
180 3

2.096 TO 27
438 INVENTAIIII DE rdopz MOLDOVENEASCi DUPA. 1821

Perilipsis.
1.738- 20 40 cal ci s'ati vandut, bez dof ci n'ati fost fata,
insà:
1.438 20 37 asupra celor inchiza§luitTprin5
d. Aga cu 377 leT pentru
pästorl.
300 3 cal cumparatl de d. Aga.
1.738 20 40
2.096 10 27 viti albi, cu bivolT, insa
788 .-- i3 asupra celor inchiza§luiti prin5
d. Aga.
1.308 10 14 viti albi i bivolf, cumparate
de d. Aga.
2.096 10 27
3.834 37 67 faci suma piste totii, dinti care Inca :
2.226 20 asupra cilor inchiza§luip cu 377
pastori.
1.6o8 10 iar asupra durnisali AgaT.
3.834 30 adica triT mil opt sute triTzacT §i
patru leT, triizacT parali sa al-
catue§te suma piste tot5.
Dupa aëastä vedomostii, precum5 earl aratat5, cumpan
rindU eü o sarna de vite, precum5 §1 lacuitoriT satuluT Cornil
ce eii ama chiza§luit raspundere, amü adeverit innainte
Cornisai ca eü voT urma plata banilorii Ina vreme ceruta.
K. TCtycy.

XI.

insamnare pentru caprile §i pieile a oilord perite, ce s'a5

vandut5, prinü lititatii, Ina tärgulii Boto§anil, Ina de
fata lui Pavald Budianu §i a pastorilora dila capre.
Lei. Parali. No. Numilê ahotnicilorti ce ati cumpirat.-1834, Fevr. 27.
2.600 220 capite capri, insä 18o marT, fatatoare, §i 40
mieluta ce au marsil dot dreptli una, care
 INVENTARII DE MO§IE MOLDOVENEASCA DUI 1821 439

aii alcatuitii 200 capite §i, pe tocmeala

elte 13 lel una, s'ail facut banif arAtatT,
precum adivere§ti inscrisulli dumisale
AgAI Costachi Tigara, ce li-ail cumparatd.
429 15 223 Banii ce s'ail primit innainte P. Cl., Insa :
210 30 30 chef de call stricate, cati 7 le!
una park asupra luf $mild
Iticii,
18 9 chef de manzu asupra Capi-
tanuluf Ionita Hranacf.
166 15 121 chef de capra, insä 66 chef
marf cu partanurf §i 55 chef
de edii, ate 5 5 par. una, ce
li-ail luat Iancu Solonarulil.
6 56 chelceli rupti §i putredi, le-
padaturf, de capra, Duvidti
Jidovull.
48 3 chef de vita cunparata, mnsa
2 de boil §i una de vaca,
stracati de molif, cati 16 leT
una, §i Jo par. pe di-asupra,
Mendell Jidovulii.
43 1 cheli de bivolii, stricata de
molii, ci ail cumparat-o
Strulil Jidovulii.
492 15 220
3.092 15 facii, adica tref mif noizacf §i doT lef, 15 par.

Adunare.

Lel. Parali.
6.057 30 asupra dumisale Agal Costache Tigara, insa :
1.849 20 pentru lacuitorif dial Corni asupra
.Vitilorii.
4.208 20 pentru vitili ce ail cumparat dum-
nealuf Aga, adica ;
410 INVENTARIE DE niqus MOLDOVENEASGA DUDA 1821

f.6o8 10 pentru cal i vite cum-

parate.
2.600 pentru capri.
4.208 10
6.057 20
377 asupra argatilor ce aü pascut vitili, care sa voru
scadè la hamurf (?).
492 15 ce s'aU primitU, ban! gata, pentru cheili vandute
inil Boto§anf.
6:927 .75

XII.

Socotiala ci ail dat Pavàlü Budeanu pentru viti albi, caf,

epi, boi, vacf, bivoll, malaci i stupf, can ü fostU dati
asupra luT i nicl acumil s. afla fata.
No.
42 cal i epi ci sintU de fata, bezU 41 cheaf can au perit
de rapinil 0 de foami i sa aflä de fata.
2 bof, sintU de fata, bezU 4 cheaf, ding cari doi s'aU Meta
pentru ochincf liacailoril §i doi sint de fata.
7 vacT marT sint de fata, dinU cari patru aü fostil cu
vetaf i treT sterpi, bezU o cheli ce este de fata.
7 manzatT sint de fata.
2 gonitoarea siut de fatu.
2 buhaf ... chef de unii viiü, sintU de fata.
2 bivolita batrani, bezU o cheli de buhaf can aui petit,
sa afla fata.
2 gonitoare bivolita, sint de fata.
I unii malacil, este de fata.
18o capri marT, sal afia de fata, bezil 77 de chef, cari ail
perit, dinil care chef 41 sa afla de fatA §i 36 le-ail
luat Vasili BuzduganU.
41 ezT §i edi, sintil de fata, bezil 45 de chef de edU cari
ail perit §i sint de fata.
-89 mascurf §1 mascuroaici sintil de fata, bezU o cheli ce
sa Oa de fata.
57 stupf, sintil de fata la timnia
 INVENTAMI DE MOTE MOLDOVENEASCA DORA. 1821 441

XIII.

Copie.
Izvodd pentru lucrurile ce, dupa catagrafie de la 1832, ail
A. se mai ciarà de la mosie CorniI prind Pavald Bu-
dianu si Toaderii Sarafitna. 1834.
No.
2 cal care ad maI ramasii suptd slugile dumisale AgaI.
I cantaril mic tuitii (?).
5 parechl hera de plugit
I herd tijd, latit
20 plugurI de lemmi, cu barditili si oticil lor i eu 8o gull
de harnd si toate halaturile lor, sa se ciara de la Toa-
derd Sarafimd.
5 boroni de ther si altili de lemnii, tijd.
2 sanil de coliva, gospodarestr.
1 canape bung., inbracata cu sald .

1 scrind de nucit inchisd

. -
15 scaune inbracate cu . .
:1
3 canapeluti micI Inbracate . . .

I masa de cart! ,, .
ce ad fostii Ind
3 mindiriurI de lana, cu 9 perinI inbra- odae ce mare.
cati cu fetili de micotond . . . .
4 perdeli de sahl verzI, cu una de citit
1 masa ratunda mari de stejard . . .
6 scaune negri Inbracate cu sald verde
1 scrind de nucd, inchisd
1 crivat de nucd
1 mindirid de lana ce ad fostd Ind
I hramil de Mill verde . , . . ( odae ald doile.
3 perinI umpluti cu länä, WI feti .

1 masà de nucti pentru cart! . . . .

I sfesnicard 1
1 mindirid de lana, vechid . .
I scaund maI prostil de lemnu ce ad fostil ind odae alit
1 crivat vechid 3-le.
442 1NVENTWY DE MOW MOLDOVENEASCA DUO, 1821

No.

2 me proasti. incueti .
2 dulapurr cu stecli §i cu farfurif, inchisa .

1 masa de lemnu proastä .

Ina §ala.
,
1 mängalail de calcat strai I
 XLII.

ACTE DE-ALE RAZASILOR VASLUIENI SI

TUTOVENI.

I.

Dinü luminatg poronca Mgrii Sali prè-innaltatil Domnulul

nostru Mariia Sa Mihailü Costandinil Sutulü Voevod5, s'ail
judecatti fatg innainte noastrg. Vasa li Mati, vichilil fiindil
si deplinil raspunzatoriil din5 spre parte rgposatulid Med.
Mihälachii Scortdscu15, cu diiaconulil Toaderti Petri lg. i An-
donii Petri la, Nastasgi Elgrtopanu §i altif al lor5, pentru o
parti di mosii dind hotarulti Curigsti1or5, ci iasti pi Racova,
la acesiu Tanut5' ahl Tutovil, pre carii o pretendirisgsti cu
zapis5 de cumparatura rgposatu15 Med. Adica un5 Necula
negutatoriulil ail cumpgrat-o de la Anita, fata Vasalcgr.
Petrilooai, la anulil 7203 [1693], Maid 21, dreptii 30 le!, catg
i sl va alegi ding parte Petri1e§ti1or5.
Cari1 pricing di catra noi cercetgndu-sg cu amgruntulti,
intru acestas1 chipil s'ail adiveritii : Vasali map aü rgspunsu
cg cu zapisulil mai susil al-Matti ceri mosii 1115 Cursg§tI,
carili, fiind5 di sumg di an!, n'a5 fostil cu putinta a sa faci
rgsuflat5, §i oari§carili dreptati sä intglegi ca ari a tragi
cgzuta parti dupg cuviinta. Fata fiind5 §i Petrilestif, a5
ardtatil cg pi ace Vasaleg o tiui cg a5 avutü rno§ii numaT
Inü DumbrAveni, cari! sAnt5 algture cu Cursg§tif, iar5 nu
§i Ina CursästI. Apo! sg dovedesti dinteunil sanetii a Pe-
trile§tilorti ca ace Vasglca Petrilooai au vandut5 Petrile§-
444 ACTE DE-ALE RAZA§ILOR VASLUIENt §I TUTOVENt

tilorti parte ial ci sä va alegi numa1 din5 DumbravenT, iard

nu si dinil Cursastf (mgcarti cal ad avut-o). Si, dupa aceia,
Anita, fata iat, ca o clironoarna 6-ag fostil maici1 ial, ail
vandutti parte sa ding Cursast! acelu! Necula negutatoriulti
cu pretulii ma1 susti aratat5, dui:A zapis5. Dinü carg amgn-
dooa adiverintili aceste sa intalegi foarti larnuritil ca ace
Vasa lea Petriloaiia a5 avutil moiiia si inil Dumbraverg §i
mu Cursast1, iaril cata parti nu sal poati intalegi nici dinü
adiverinta ci ati vandutti ia Petrilestilorti dinti Dumbravenr,
nicI din5 zapisulti ficil sali Anitil, ci ail vandut5 dinii Cur-
sast! Neculit negutitoriuhg, si, neputandu-sa sti cata parti
sa cuvini aceluf zapis5 al5 Anitil, LU carili tragi raposatulti
Med. Mihglachi Scortascul5, nu s'ati pututil da sfarsit5 pri-
cing aice (fiindca nici Petrilestif nu s'ati odihnit5), si pentru
aceia ii s'ail pus5 zi di soroc5, ca dupa viitoriulii Santulli
Theodora sal sa afli cu totii la luminatulti Divan5 si di
acolo sa ii sa hotarasca precurnii a fi dreptulli.
1794, Fevr. 8.
Const. Neg. bivu Ve 1* Banii.

Adica nor, razasi di mosiia llumbraveni, anurni Raschito-

restiT si cu alti! a! nostri, facut-am5 invoiala nostra, card
mat giosti ne vorn5 i iscali, ca vind5, dinti luminata po-
ronca gospod5, ca sa sa hotarasca mosiia Dumhraveni du-
mnealui Capit. Costandin5 Tironu, dumnealuf Ionita Armanu,
§i, adunandu-ni pi no!, pi tot! razasi ace! mosif, cu scrisorT,
dovezi ce vom5 ave, i amil purcestineamu1iiRaschitorestfilor5,
cumil si a Petri1esti1or5, dinti samnu in5 samnu, dupa do-
vez1 ce le-am5 avut5, asamini amii gasitti, si, margandii la
Fundatura, arn5 masurat i ne-a5 aratatti dovezile nostri,
sa dea Fundatura mu doi, i amti purcesii dinu mijloculti
sesuluf, ei numestg o peatra vechii, la dea15, pi supt5 pola
nucilorti luf Toadiru TarAlungA, di spri Apusii, si di acolo
arnti purcesti la dea15, si amil pusil o peatra de-asupra por-
niturg, si di acolo amit purces5 piscul5 la dealti, si amil
 ACFE DE-ALE IIAZ4[1.0i1 VASLHENT §1 tUTOVENt 44N

facutil unti buorr intru unti stejart, si di acole la dealti, toatü

pisculii, pana intru unii lacu, si tai laculil Inil doi. i, asa,
amil data invoiall unulti di càtr altulil, neamulti Irini §i
cu neamulti Ancar, anumi ca sa stapaneascl neamulii Irini
parti di spri ROsaritti i neamulti Anal parti di spri Apusti,
iari hotarile sa `umbli dupl cumil le-ati pusti dumnealorti
numitir hotarnict mat susil aratatr. 1802, Mar 18.
Cu voia i cu invoiala tuturoru rOzasilorti.
Grigori TaralungA.
Efrinni Grigorasti. Ionite Clipa. Costandinti Clapo vatavii.
Andrei5 Ibanescu. Andreiti Valpi . . . (noinfeles). Andreiti
Gherasitml. Pav1ü Danaila. Vasili Ciuchi. Simionil Popa.
Toma Buganu. Necular Dania. Sava Nasturasti.
Si, vazandti si not invoiala razasilorti de susti numiti,
amü intaritti si not cu a nostri iscaleturt,
Coti Tiroba (sic!). Ionita Ochiulti (?).
$i a4%sta invoiala aniii scris-o eü, Andronicu Ciuchi, cu
zisa a tuturoril acestoril de mat susil aràtaT, i amti iscalita :
Andronicil Ciuchi.
[Pe V-o :] invoiala Raschitorestil- i cu altit at lorti.

Adica nor, anumi Apostulti, d'inpreuna cu soru-me Ma-

riia, fi6orit lur Iona Petrild, nepoti lut Stahi Petrild, scrimil
§i marturisimil cu acestu adivaratii i pre-incredintat zapial
alit nostru la mana räzi1orü nostri Petrilestr, precumil sa
sa stii ca, di a nostra bung voi, di nimi silitr, nicI asupritt,
atria vandutti parte nostra di mosii dinti DumbravenT, di la
Tanutulti TutoviI, di pi apa Racovit, drepti partili nostri ci
ni alesa print' drepta masura ci s'ail facut, fiindü §i
ravasulti cinstitet ispravniciT, flindiu strigata i printi soltanii-
mezatti, dinii poronca, pecete gospodti. Dupa cari ati fostu
ce ma1 intaI intrebatt fratit mil, inil curgire a patru luni
di zili, i, vazinda ca nictunir nu sa arata cu vre 0 pretentii
416 ACTE DE-ALE RAZ4ILOk1 VASLUIENI .1 TUTOVENI

di cumparare, §i noao cerandu-ni trebuinta ca si o vindemu,

ama vandut-o raza§ilora, cari maT gIosa si vora numi, cu
tocmala cate 10 leT pi stanjina, cu analogu di codru. Cari
§i soma stanjinilorti ni s'ati alesU dina tota trupulti mo§ii
Durnbravenilora 55, adica cinzacT §i chid stanjinT, ca sa li
fii dumnealora dreaptä ocina §i mo§ii, Rorilora §i nepoti-
lora dumnealorii, cu tota vinitulti iaT, ding campu, §i dina
codru, §i dina tota locula, cari §i baniT arnii priimita tot!
diplina Ina manili nostri.
$i, pentru maT adivarata credinta, ni§tiinda carti, n'ernii
pusa numili §i degitili nostri, ina loci"' di iscalitura.
1817, Apr. 16.
[Deget :] eU, Apostula Petrila, fidora lui Iona Petrila.
) ell, Mania, sora lui Apostula.
$i ea amil scrisa acista zapisii cu bung prirnire di sus&
numiti Preota Trofina Han, raza§a.
Preota Grigora§ii m'ama tanplata fati la aëasta vänzari,
§i s'ati facuta de raze§T din mana me, dina mana me, a
preotuluT Grigorasa.
. . . m'amU tamplata fati.

$i la cumparatula parte aci§tiie ci sa arata printi acistu

zapisa ama dat baniT noT, aci§ti cari maT gTosti ni voma
numi, anumi sa sa §tii.:
Lei. Pirali.

140 ad dat Toadera Andoni, Ioniti Andoni,, Iona An-

doni, Ghiorghi Andoni, Gligorasa Furduiti, zatti
$tefanti Näprana, Ioana zata Aftiniia.
35 30 ad dat preutulti Trofina Hartopana.
35 ail dat Vasili Todosi, cu fiCoriT luT : IliiT §i Vasili.
35 au dat Ioniti Clapa, Ioniti sinti Ursu, dascalu
Stefanii Lazorti.
35 au dat Pavani Petrila, Iona Nasa, cumnata luT
Pavala.
20 ail dat NeculaT Petrila.
 keTk bE-ALE Rt7.411,01i, VASLUIENI Si TUTOVENI 447

30 au dat Ghiorgbi Petrilà sind Diiaconu.

20 f-- ad dat Pavàlü Tufa.
o aü dat Lupa, fata lur Iftini Petri là.
10 ad dat Iona LAzanu sinil Catrina.
50 ad dat Thu sind Vasili Todosi, dinü bdtränd di-
iaconulur Toaaderii Petri ld parte lur Mihailä.
36 ad dat Ionu ba§buluba§ii.
30 ad dat Ionu Burcd.
49 ad dat Alicsandru Tofanu.
22 ad dat Ionu Scgfarr.

IV.

Isprdvnicia Tutover
Cdtrg. Gheorghi Negrutii, mazilü otü Rddid.
Safta Sänd-Chetroai, Mater Popa, viindti Ia Isprgvnicie,
ail Atilt cg. Ind mo§iia Cursd§tir, Grosd§tir, tragd §i a parte
de mo§ii de pe batranulti Costandinil iSdnii-Chetru §i la
stapdnitulii mo§ii sä inpresoard de cdträ cielantr rAzg.§1.
Pentru a6asta ti sa scrii ca, mergändd la fata loculur, sd
cercetezr, -§i, dacd vet dovedi ace inpresurare, dupd scriso-
rile ce vord inato§a jdluitorir, sd le o dal Ind stäpAnire.
lard, fiindd deosdbitd pricing. §i acolo nu-r vet pute pune
la cali cu mdrturie Ind scrisd de curgere precinir, trii-
met! la Isprgvnicie, '819, Apr. 26.
Mavrogheni Spat.
Costantinit Cerehezit Cdminaril

V.

Isprdvnicia
Card cinst. Sv. Sa pdrintili Ioanü Iconornd.
Procopii Vulpi, vdtdjahl de aprozr dind satul Dumbrdvenir,
cu altir a! si, dupd jaloba ci ad dat Mdrii Sali lur Vodd,
cu ardtari cd Ind hotarulti mo§iilord Dumbrävenir §i Cur-
448 ActE bE-ALt RA,z4ILOR \7ASLfJIE I TUTOVbNi

sa§til di pi Racova ard fi avandii §i e part/ de ba§tina,

parintasca §i stramo§asca, i c unü cumnatd alü sad, Iond
Mocanu, färàl §tiria lord, arti fi cumparatii athai una sutd
stanjanT dinü ntimitili hotar a. de la o Safta Bursucanita,
matu§il luT, cate dol stanjänT, cu zapisü deal '809, Apr.
8, dind cari Ind cativa randurT i-ard fi facutd ceriri ca sä-ld
inparta§asca cu analogond ding cumparatura, atatd pe
dansuld, cat §1 pe ciialantT fratt a luT, §i n'ard fi priimit
a-§T luoa parte de bani de la jaluitorr §i s Ii dei §i lord
parti de mo§ii, dicat cu vorbi i-arii fi prelungitd dinil vrerni
Ind vremi ca le va da, §1 acumil pricinue§ti de a li da ;
cttii alti doi zapisi : unuld dind aniT '8o1, Iuli ii, de la
und Gavrill sind Iond Petrila, prind cari IT vindi doizacT §i
do/ stänjanT cu pretti cati und led stanjanuld, §i altd zapisti,
dinit '803, Dechv. 20, de la o *tefana, fata lur Samsond,
§i Spridond, fieoruld *tefani, prind cari IT vandti una suta
stanjän/ cu pretd cati §aTzacT parali stanjanu. Cerandd ja-
luitori ca cu protimisisd de rudenii sa, sa inparta§asca dinit
toati acesti cumparaturT, ad adusd carte cinstiteT LogofetiT
ceT Marl dind 7 a urmatoariT lunT Iuli, cuprinzatoari ca sa.
sa cercetezi, §i, daca jaluitori sa vord dovedi rudeniT cu
cumparatoriT §i raza§T ind numitilj mo§iT, §i nu vord fi tre-
cutii anif hotaratT a protimisuluT, §i nicT publicatiT nu va fi
facutd cumparatoriulti, atunce, dändit jaluitori paratuluT dint'
baniT cumparaturiT, cu analoghii sa intri §i eT parta§T. Dupa
cari carti a cinstitiT LogofitiT, infato§andu-si arnandoi par-
tile innainte IspravnicieT, prind cata cercetari s'ad facutd,
catti pentru aeali doi zapisi, dind '8or §i '8o3, nieund cu-
vantil nu ad jaluitori dupa atata trechi de vremi.
lard pentru zapisuld aceld dint! aniT '809 a SaftiT Bursu-
caniti, cuprinzatord de Ioo stanjanl, precumii sa arata, de
vremi ci jäluitori ait al-Mat ca, dupa ci ait aflat de cumpa-
rani, cu triT anT maT innainti art fi vrutil a-I da parti de banT
§1 sa-1 priimasza §i pe damiT partml la cumparatura, §i pa-
ratuld Iond Mocanu i-ad totd prelungitd cu chipurT, §1 acumit
tagadue§ti ca nu i-ard fi zisd nimica, de catra giudecata
s'ad indatoritil ca sal priimasca giuramantil cal adica nu i-ard
 ACID DE-ALE IIAZA§ILCiR VASLIDENT §I tU10i4ENI 449

fi zisti jdluitori nitnica de aeasta cumparatura, dupa cumil

arata, atunea s rdrnai nesuparatU de catra jaluitorl. Care
aeasta fiindU si cu iflS1iT voire si priimire jaluitorilorU, sa
triimeti la Sv. Ta pe lonil Mocanu ca, sa-111 puf suptil du-
hovnieasca cercetari i Catihisisü, bagandu-lii Inui bisarica,
si de giuramantulii ce va faci InIi fiinta §i a jaluitorilorU,
pre largU vomU aye raspunsU, ca sä sä facà puneri la cale.
'820, Iu li 22.
_Mang, larnandi Banff.
Ow. (lbsac (sic), EtAATCipt.

Prinü tadula cinst. Ispravnicif 1iindii randuitU ba§bulu-

ba§U Ioanti Mocanü ca sa sa catihisasca duhovnice§te, sà
arate adivdrulU pentru unil zapisU dinti '809 a Saftef Bur-
sucaniteI, cersindii Ioo stanjanr de rnosiia dinti satii Cur-
sästif §i Durnbravend rdzasilor5 dinU aratatulii veletii '809
si ca, Precopii Vulpe fiindü si elU razasU Intl aratatele mo§11,
aril fi facutti cerere ca sa dei §i eli ban la ace suta. stan-
Jan i sa.-§1 tragà mosiia analoghiia, si nutnitulti Ioand Mo-
canulti 1-artd fi prelungitU cu chipuri, si nicT bani n'atd pri-
mitii, nicf analogheia dintru acasta cunparatura nu i-ati
datU. i paratulU Ioanti ad data atfig. Ca niciodata cerere
nu i-ma facutii, nici ban! pentru acesta zapisU nu i-ad adusti
pana acumU, ce ati adusti carte Marii Sale luf Voda si in-
fatosaze innainte cinst. Ispravnicif, si, dintI judecata randuita
Intl catihesire §i Ind gruramant spre descoperire adivarulul,
fata fiindu anbe (sic) partile, s'aii hatahesitU (sic) pe Ioanti
Mocanula sa arate adivaruld, sa nu-§T piiarda sufletulti, i ati
raspunsu Intl catabesarire (sic) ck jaluitoriulti nicrodata nu i-au
cerutii moiia, nici bani nu i-ati adustl, §i vazutti stapa-
nindu, i nimica nu i-ad zisü. Bagandu-lii si mu sfanta bisa-
rica domnesca, ati judecata cu sufletula sail a la pretentiia
ce face n'are nick) stfinta §i la gfuramantula ce atl facutti

Vol. XXI. 29
4'50 ACIE DE-ALE iti2X§mott v.ksultENT 1 ttykoVENI

fata cu dum. §i jAluitoriulti Pricopii Vulpe §i Ioand Sca lard.

S, i n'amti lipsAtti a in§tiinta cinst. Isprävnicii.
'820, Iuli 23.
loanii leonomil.

VI.

NoT Ioanü Sandu Sturza Voevoda, cu mila luT Durnnezeti

Domnu Tani! Moldavia
SA faci §tire cu aCastA carte a Domnii Meli pentru
Ghiorghi Nica de la TAnutulti VasluiluT ca, prind jaloba
ce aü datil catra Domniia Mea, au facutti aratare ca ela de
multA vremi s'ati aflat slujAndil poroncilord gospodU §i a
parnantului cu salinta §i cu dreptati, §i ad facutti rugaminte
ca sa ni rnilostivirnd asupra sa §i, dupd alma altiT cari ad
slujatti, s'ad inparta§itil dinü domne§tile mile §i agiutorirT,
O. fie §i numituld asamine cuprinsu §i agiutoratu. A caruia
jalobA cercetAndu-sA, s'au aatü arAtarile lui adevarati, §i nu
i-amil trecutil rugarninte luT cu vedere, ce, milostivindu-ne
asupra luT, iatti i s'ati (lath a6asta carte gospodd a Domnii
Meli prind care 1-armi fAcutil polcovnicd, §i hotArAmd ca maT
intAT numituld sa fie scutit §i aparat de toate darile §i havale-
leli prind care de catra dumnealoril dregatorit sa nu sa poatA
orAndui la vre-o slujbd §i poronca, fara nurnaT prind o in-
nadinsu carte gospodti a Domnii Meli sad a Visterii ; osabitti.
§i la slujbile rusurnaturT a Visterii sa aiba a scuti cincizacT
oT de go§tina, cincIzacT stupi i sfini de disatina §i una suta
vedre de vadrArit, aceste bucate fiindd drepti a sali, §i vinuld
dinil adivarati viile sali, nimaruT A. nu dei nimica. Asa-
mine §i treT liude oaminT strain!, ci-§1 va pute gAsi §i aduce
de acumil innainte de peste hotarti, fdra niciund amestecii
de vre-o dare cu lacuitoriT tarif, nefiindir dint!' ceT stramu-
tat! de la unit' locil la altuld, rAcT dind ceT fugitT la balta,
sati aiure, piste hotarii, §i intor§T la urma loru, adeveriti
 AUIL DE ALls RLTL0R VASLIJIENI SI TUTOVENI 451

fiindü si prinil Ingrturiia dumisali dregatori de rnargine ca

santil strgini cu adeväratu si arg niclunü amestecil, acan-
du-I §i Visterii cunoscuti, sg aibg a-i scuti de toati dgrile
§i havalelili, urmAndu-sg §i pentru dgn§ii ca §i pentru alti
asämine bejAnari, oamini straini.
DrePtti aceia poroncimil durnneavoastrg dreggtori, pre-
cum's" §i slujbasilorii gostenari, diatnici §i vgdrari, i tutu-
roru altoril zapcii, de at-A toti sg sl urmezi intocmai pre-
cumil mai susil prinü aCastg carte gospodil a Domnii Me li
sg. hotgrg§te.
1827, Maiii 31.
(Pecete cu chinovar, ovalg.)
Velti Vornicd,
S'ati trecutii la condicg. Petre Idierü V1ü Pahr.

VII.

Dintr'o statistici de birnici a satului Durnbräveni

(Tutova).

Mijlocas,I.
Lei. Vara le.
Ioo Vasäle Fgrdui.
200 Ionitg. Ursa.
Ioo Costandinu Picoranga.
Ioo Ghiorghi Sacarg.
200 Alistaru Potorocti.
Ioo Grigori Baba
Joo Neculai Grurge.
Ioo Stefanü Baisanu.
Ioo Grigori Armanu.
Ioo Ioanti Carpu
Ioo Ioanil Puscasu.
100 - Ioanu Potorocu.
45t ACTT bE-ALE RAZASiLOR VASLUIENI Si TUTOVENI

Lel. NiraIL
too casa hO Vas1e Potorocii.
Iod Furdul Ioanil.
too 1_. azri Petrilg.
too Vasäle Grurge.
too Timofte.
too lordachi Nita.
too Ioanti CgsgeT.
too Ioanil Pu§ca§u.
too loan Crobotarti.
too Ghiorghi Cocutg.
too Toderd Cgsger.
too Trohinti Nitg.
too Ioanü Todosa.
too IoanI Botezatti.
2.800

Cod4.
so Grigora§O. Popa.
50 Dascahl Stefanti.
50 casa Glapii.
50 Toderti EurchiL
5o Apostuld Davidti.
so Toma Trencu.
50 Dascalu loniL
so Ioand Ngstura§ii.
50 Toderd Zota.
so Costandinti Lucachil.
50 NeculaT Elgrtopoi.
50 Neculal Lupu.
50 Vasgle EpuriT.
50 Ghiorghi Nitg.
5o Ioand Nara
50 Ioanti
50 Costandind StAmati.
 ACTE PE-ALE lihk5ILOR VASLUIENI .51 TUTOVENi 453

Lel. Pira li.

59 Ghiorghi Potorocii.
50 Neculal Petri la.
900
Fruntasf.
200 Toderil Andonii.
200 Costandinti Andonii.
200 Paladi Tofanii.
200 Ghiorghi Paladii.
200 Costica Buzala.
200 S111110115 Potorocti.
200 Nastasai Budenca.
200 Chiriiacil Petri la.
200 Polcovniculti Ghiorghi Nica.
200 Opre Petrila.
200 Ioanii Mihalce.
200 Vasa le Meriaza.
200 Ghiorghi MO.
200 Vasa le Puscasu.
200 Toderil Buganu.
200 Ghiorghica Andonii.
200 Ionita sanii Ioanti Pavalii.
200 Ghiorghi Stamate.
200 Ghiorghi Braharu.
200 Toderil Petri la.
200 Costachii Nita.
200 Ioanti sang Ghiorghi Petri la.
200 Ioanti santi Neculal Andonii.
200 Ioanil Petri la.
200 IOanti sand Toaderti Potorocti.
200 Ghiorghi Petri la.
200 Costandina Cräste.
200 Ioand Baisanti.
2Q0 Necula Baisanti.
2oo Ioanii Pavalii,
454 ACTE DE-ALE RAZA§1L0R VASLUIENT §I TUTOVENI

Lei. Para li.

200 Ioanil Petri la.
200 casa 1u Ghiorghi Andonii.
6.400 facii frunta§ir.
2.900 mijlocasiI.
950 coda§iI.
10.150 Adic g. zaci mif o sut g. cinzAcf de 1e1 ni indato-
rimu noi, insamnatiI ma susi, innainte ran-
duitului Post. Neculai Cehanii, cä Ii vomu da
gata, dup g. analoghie ci arna facutti, cu vade
la Santulu Feodorti, fr cusur, spre a sà
rascumpara parnantula ci 1-amil arvonitti cu
zaci rni lel. Iara cari dirui noi nu va urma,
voi are dunmealui randuitu, inpreuna cu cie-
lanti raza§I a tra[ge] dinu avere nostra §i a li
vinde prinu mezatu, spre plata baniloru §i
spre intemeere op§tel raza§a§tI, adica la nof
toti, innainte randuitulni, cä vomu urrna, in-
tarindu cu pecete bisariCasca. §i bisariëasca. (sir).
1845, Fevr. 10.
[lleget :] Ghiorghi Nica, polcovnicu.
Ghiorghi Stamate.
Ionita Pavelii.
) Todera Andonii.
1 Ioanti sana Ghiorghi Petrila.
NeculaI Petrila.
1 Toderu Cavez (?).
2. Timofte Nita.
Ioand Petrila.
) Costandinti Stamate.
) Vasale Giurge.
Trohin4 Nita.
Ioanu Baisanu.
2. Neculal Baisanti.
1 Toderu Buganu.
Lazurti Petrila.
Paladi Tofa,nu,
 ACTH DE-ALE RXZXSILOR VASLTJ1E I TUTOVEN! 455

[Deget :] Grigorasa Popa.

Ioanu Pavg1u.
Stefana Bdisanii.
Ea Gheorghe Bredicu (?), rgzesa.
Ghiorghi Andoni.

DumbrAvenii fruntasi.
Lei. Parali.
200 Ioana Scgfara.
230 Alisandru Tofu.
220 Gavrilti Bgisanü.
220 Ghiorghi Padure.
200 Sämiona Strata.
220 Ioana Pgdure.
200 casa IosgpeT.
200 Costandina Popa mij[1ocasul.
120 Vasgle 0n6u, mij1ocasil.
120 Ghiorghie Safari'.
120 Ioanü Ivascu.
120 Costachii Unëu.
120 Vasgle sgna Ioana Oncu.
107 Iacoba Moldovanu.
I00 Nita Moldovanu.
100 Ioanti Iosgpa.
100 Grigori Iosápil Alisandru.
50 Vasg1e Mog1ana.
50 Ilena Arngutoi.
50 Sava Uncu.
50 Ghiorghi Anti Pricopei.
5o Gafincu.
50 Ghiorghi Popa.
50 Ghiorghi Doditg.
50 Pbtrachi Doditg.
50 Ghiorghi Ivascu.
3,o67 i gpte di ler ni indato-
Adicg trii mil' saizdci
rhna noT, susu iscalitil, insgmnag pi mosie
Scortasca, 14 vadeao ci ne'rna pusa 1 4 San-
456 ACTS DE-ALE RAZXSILOR VASLUIENI .SI TUTOVENI

tulti TheodorU, afarl di analoghie c1 ari a sä

face, spre indeplinire sorni! pretuluf di _opal-
sprezhci miT le!. Iartl, nefiindil urmAtorii la
vade voi are a inplini di la not, totime razl-
§ilorii, orIce stare vomU ave, §i sa vanda prinU
mezatU, spre plata banilorU. .1, spre sAgurantii,
amii iscalitU innainte rAnduituluf §i amti pusu
pecete.
1845, Fev. 10.
 XLIII.

ACTE BOTOANENE.
Din archiva bisericii Sf. Ilie, foasti a Blanarilor.

I.
Copie.
Cu mila luf Dumnezati, No! Costandind Dimitrie Moruzil
Voevodd, Domnu Tani! Moldavia
Facimü §tire cu acestd hrisovii ald Domnii Mele ca, clan-
du-ni jaloba rugatoriuld nostru Vlasie igumenuld de la ma-
ndstire Doamnel otd Boto§ani, unde sa cinste§te §i sa praz-
nuia§te hramuld Sfinte Invieri a Domnuluf §i Mantuitoriuluf
nostru Iiusü Hristosil, §i prind jaloba sa aratandd cumil ca
manastire aèasta ari doai lacuri Ind targuld Boto§anilord, la
mahalaoa Targului-Noti, insa und locd dintru acele danie
§i altuld cumparatura, alature unulü langl altulü, pe cari
locurf ad facutd manastire casa §i dughenT, §i rugändu-sa.
DomnieT Meli ca dupa zapisa, sa-i Intarimu, Domnie Me
intal 1-am oranduitti la alu nostru cinst. §i credin6osil boerd
dumnealuT Vasilie Razuld Veld Logofdtd sa-f cerceteza scri-
sorile. i nurnitulii igumend ad aratatii innainte dumisale
Veld Logftd und zapisii de danie de la unü Hagi Mihale
Cernavodiand §i de la sotie sa, Anastasie, cu insu§1 isca-
liturile §i pecetile lora, iscalitf fiindü i marturI dinu boerT,
dumnealui Costandinii Varnavii bivd Veld Band, Ianachi
bivd Veld Pah., Vornicu de Boto§anf,li Manolachi Dimacbi
blvd Veld Stolnicii, §i dinui targoveti cativa oameni, letd
 458 ACTE BOTOSKNENE

1778, Septv. 3, asa scriindu si adiverindu nurnitulu Hagi Mi-

hale Cernavodianulu, inpreuna cu fimee sa, Anastasie, cd o
casa, cu loculu et, ce o ad avutd ei Ina targula Boto§anilord,
la Tdrguld-Noii, cumparata de la und Ionascu Pasatd croito-
riulu, de a loru bund voe au dat-o danie .Manastirei Doamnei,
pentru pomenire lord si a parintilotti lord... [Si pentru] ca sa sa
aliaga dreptir loculd casii catu aü fostd dintru inceputti, au ru-
gat pe dumnalur Pah. Ianachi, Vornicu de Botosana de ad
facutti tidula la targoveti bdtrAni, Moldovenr, Armeni, Jidovi,
carii au stiutd stare locu[lui, si ad rnasuratii] loculu casii cu
stanjinu dornnescd, §i intai fata locului alature cu drutuulu cc
vini de la Iasi... s'au gasitd doaizaci §i dpI stanjini gospodü, §i
parte loculut dind giosd s'au gasitu triisprezaci stanjini gos-
podi, i fundu locului de spre Sarband s'aii gasitu optii-spre-
zaci stanjini gospodti, §i parte locului dinu 8usu, ce sa hotarasti
cu Raclisu, &ad gasitil ttiisprezaci stanjini gospodd. i asa
s'arti fi inchietti atunce totd hotarulii acelui locd; intru care
locü sa cuprinde si fantana ce iasti a casii. lard. pentru o
dugheniti, cu casuta dinu dos, ce iasti intr'unu pareti si
suptii und acoperernantii CU casa aceia, ad oprit-o ei pentru
dansh, ca sa o stapaniasca par' la sfdrsituld vietii lord §i,
dupa a loru savarsire, sa ramae iarasi danie sfintei mAnds-
tiri a Doamnei, inpreuna cu casa si cu loculu. Au mai
aratatu unit zapisu de vanzare de la und IonI Raclisd dind
Botosani, inprettna cu ficorii sai, Iordachi si Lupuld, intru
care s'aii vazutti numele loru si degitile pusa, iscaliti fiindd
si marturi dumnealui Pah. Ianachi, Vorniculu de Boto-
sant, §i multi oarneni dinu targoveti, leta 1779, Mal 12,
asa scriindu i diverindd nurnituld vanzatort : ca dinteund
locu de casa, ce au avutu eld de bastina ind targulii Bo,
tosaniloru, la rnabalaoa Targului-Nou, ad vandutd igume-
nului Vlasie de la Manastire Doamnei o bucata de locti, parte
de spre Ulita, dind fati, de spre Mardari teslariulü, dreptd
una suta doaizaci lei. Si, masurandu-sa cu stanjinuhl dorn-
nescii, s'art gasitti lunguld treisprezaci stanjini si curmezisuld
doisprezaci pold stanjim, si sa hotarasti dind susu cu dru-
muld ce mergi pintre ograda lui Raclisu i pintre ograda
 ACTE BOTOO.NENE 459

lur Ilie, ginerile lur loud' Muntianulil Logftil, iard de spre

Miiazinoapte cu loculd lui Rac lisii, §i dind grosd cu loculu
dughenilord egumenului ot6 Manastire Doamner de la Hagi
Mihale Cernavodianuhl, si de spre Amilazazi cu ulita,
Apor, fiindd ca rnarturie hotarnica iscalita de dregatorr, dupa
oranduiala, pe aceste doi locurr de susil al-Mate nu s'ad va-
zutil la mana egumenulur, ni-ati in.stiintatd dumnalur Vela
Logofatil, §i, pentru ca sa ne incredintamil Dornnie Me si
mai bine de nu santu locurile aceste a MandstiriT Doamner
cu vre o pricina de spre cineva ding rnegiesT, s'ail scrisii
carte Dornnier Mele catri credinëosu boeriuld nostru dum-
nealur Manolachi Dimachi bivd Veld Stolnicu, Vorniculd
de BotosanT, sa- marga insusT la stare acelord locurr, sa
stranga raz41 si megiesir §i pe altr mahalagir si sa cerce-
tezi bini, cu amaruntuld, li, afländu-le ca de spre nimi nu
santd nici cu o pricina, sa le indsoare cu stanjdnu §i sa le
stälpasca cu piiatri prind pregrurd. De la cari numitulur boeri
al-a:tat-ad cumil (sic) igumenuld Mandstirir Doamner mar-
turie hotarnicd dinti anuld 1780, Avgustd 18, scriina ca,
dupa poronca Domnier Mele, ad mersii insusT la stare lo-
curilord Manastirii Doamner, luandii cu sine §i targovetr,
pe preotuld Costandind si pe Tanasie, staroste de croitorT,
si pe Vasilica, ce ad fostd staroste de L'ocli, §i pe Hriste
Capt., fiindii fati si megiesii de prinu pregiurd, §i, facandd
cercetari, nu s'ati aflat inpresurare, nici locurilorti manas-
tirir de catra rnegie§T, nicr megiesilord de catra locurile
manastirir, flindii si ingradite. Si, masurancld intdr loculd
celd de danie de la Hagi-Mihale, dind loculti ce-ld ari
cumparatura de la loud Raclisti, fata locului de spre dim-
mulii ce vini de la E§r, spre Rdsdritii, para. Intl drumulil ce
mergi Ind Targuld Boilord, s'ad aflatil doaizacr §i dor stall-
jini gospodd ; [d]ind drumulti cp vini de la E§r, aiature cu
drumuld ce mergi ind Targuld Boilorii, asupra rnormantu-
rilord ji[doveltr], pan' inti coltuld grajdiului ce iasti inü
ograda acestur boar, s'ad aflatd cincrsprezaci stanjanr; si
dind coltuld [grajdiuflui, alature cu loculd Sarbanesir, spre
Apusd, Ora Ind loculd ce-lii ave cumpardturd de la loud
480 ACTT BOTOViNENE

Rac li§il,[s'ail aflatu d]oalzad §i unulil de stanjanI ; iara.

dinii loculil Sarbanesir spre Arnhazazi, alature cu loculii
ce-lii are [cumparatujra de la Ionil Racli§il, pana lug dru-
multi ce vini de la Ia§I, s'aii aflatil patrusprezaci stänjinI.
pana aice sa sfar§a§ti masura loculuI de la Hagi-Mihale.
i, mäsurandil §i loculd ce-lii ari curnparaturd de la Ionu
Racli§5, incepandu dinil loculii ce-lii ari de la Hagi Mihale,
fata locului de spre drumulil ce vini de la ra§1, spre Apusil,
pail inu drumulu ce mergi Inil Targulii Cailorii, s'au aflat
unsprezaci polti stanjinI ; §i dinii drumulil cehl mari ce vini
de la Ia§I, spre Miiazanoapte, alature cu drumulii ce mergi
'Mil Targulii Cailoril, pand Ind loculii luI Ionil Racli§ii, ce
nu-I vandutil, s'aii aflat patrusprezaci stanjint; §i dimi dru-
multi ce mergi inu Targula Callorii, fundulii loculuI, spre
Räsaritil, alature cu loculil luI Ionia Rac1i§5, ce nu-I vandunl,
pana Intl loculii ce-lil ari danie de la Hagi-Mihale, s'ail
aflatri treIsprezaci sta'njinI ; iara dinii loculd lul Racli§u, ce
nu-I vandutti, alature cu loculil ce-lii ari danie de la Hagi-
Mihali, spre Amiiazazi, pana inu drumulu ce vini de la
E§I, s'aii aflatii patrusprezaci stanjini. i, dupa cercetare ce
ail facutil acestoril locuri a Manastiril DoamneI, precumil
ail aflatu la dreptate, li-ail hotaratii §i li-ari stalpitii §i cu
pietri de giuril inpregiuril. Dec!, claca ni-amu incredintatu
Domnie Me ca, dupa zapisä ce ail al-Mat igumenula, locu-
rile aceste doai santil drepte a ManästiriI DoamneI, danie
§i cumparatura, cunui §i pentru hotarale acestora locurI,
ca, dupa cercetare §i hotaratura Vorniculul de Boto§ani
nimenl nicI cu o pricina n'ail e§it ;
Pentru ace[ia] darri iata, prind acestil hrisova alit Dorn-
nieI Mele, intarimil stinteI manastirI a Doamnel ca, de
acumil innainte §i Ina yea, sa aiba a-§i stapani aceste doai
locurI dinil targulil Boto§anfloril, la mahalaoa Targulur-Nou,
adica loculil de danie de la Hagi Mihali Ciarnovodianulii
§1 de la sotie sa, Anastasie, §i loculii de curnparatura de la
Ioanu Rac1i§11 §i de la fiCorif sat Iordachi §i Lupulu, dupa
zapisile ce ari, §i inil toate samnile §i masurile ce sl. arata
la marturie hotarnica §i imi hrisovujil acesta
. alil Dorn-
 Alai!, BOTOV nu 461

nieT Mele, sa-I fie driaptà ocina si mcsie, cu totu venitulu,

si hrisovU de intaritura statornicii si neclintitu nicI odinioara.
Intru care arnii pusU si a noastra. iscalitura §i peceti.
S'aU scrisU hrisovulii acesta la Scaunulii Domnie Mele,
mai orasuRI EsiI, intru 6a d'intaI Domnie a noastra. la Mol-
daviia, la alii patrule anU, de boeriulU nostru Ioniti Urso-
ianulil treti Logofatti.
1780, Octomv. 14.
IVol Costandinit Dimitrie Moruzu Voevodu.
( 1--P7)
[Pecete cu tPecetea targulul BotosanI afierosit lul
Sf. Gheorghie.)]
Vasili Razulii Vela Logofatil, procitohü.
Várnavii Veld ClucerU, procitelnicil.
S'ail trecutii la condica Divanului de
AndreT bivU izbasT otti Divanii.

II.
EU, preutuld Ionti Raba, sa se §tie ca, avandU o bucata
de loci], data sarindarI, de la cumatru Vasile Chetrarulu
Eurdache StoianU, Paraschiva, de fatä amU fostU la castà
danie, ce amil datti preutuluI Ionii Rabil, de la Sfete Ilie.
Si eil, preutulti Raba, alai vandutil luI Gligore teslariulni
lull 15 leI; cari si baniI me'il datii innainte toti", §i are sa-mI
ajute la §indelitU biserica. IarU, de s'arü radica cineva, sa
aiba a raspunde preutulU Iona Raba. Si eU, Costandina,
fieid-saii, si eU, Grigore, §i eil, Gahita, de omii aye copiI,
sa fii drapta ocena a copiilorii si mo§ie ; orU, de n'omil
ave copil, sa fie totti a lu Sfete Ile, dupa moa[r]te noast[r]a,
totil a luT Sfete Ilei.
Pentru credinta, m'amu iscal.til :
Eil, preutulii Iona Raba. 1779, Martie in 4 z[ile].
Alai vändutU &I, IonU Protropil (sic) Raba.
EU, CostantinU, amU pusU si clegitulii.
Si eU, Marie.
Si eil, Dumitru, m'amil inta[m]platu.
462 ACTE fiOTOSiNhNE

Adich ea, cea mat josa iscAlitd, Joita Albinetoia, inpreund

cu fiel mid, dat-arna incredintata zapisula 'Weil la mAnd
dumisale Cdpitanulut Hurmuza, c. sd sä §tie cà o cash, cu
locula eI gospoda, o ama la mahalaoa Prouroculu1 Ilii, aid
Ina Boto§ani, cu bung, voia mea §i nesilità de niminea, ama
vändut-o dumisale cu 150 le!, adic und suth §1 cincIzad
.

Id; pe carit ban! i-amil priimita tot! deplina Ina mathili meli.
$i. pentru märirne locullu1, de latd §i de lungu §i de giura
inprejuril, cu cine sd hothre§te, amil dath dumisale hotar-
nicd, Cu care s'ad hothrith dina poroncd dumilorsale boe-
rilora Vornici de Boto§an1. Care casd, de acumii inneinte,
sa fiie dumisale ocind §i rno§fia, stdpundndu-o dumnealuT
§i niama de niamulu dumisale, §i nimirea (sic) dinü rudile
meli sd nu ail:A triabd de vanzare.
Aeastd carte arna facutii ea cu a mea bung. voia.
Mdcard cd a6astd casd ama fostd data zestre la fiicd-
me, dard acurnd aa priimith bath locullui, dupd curna ficd-
mea §i ginirile meü s'aa iscdlita la acesta zapisti cu a lord
priimire.
$i, pentra mai adivarath credintd, ni-ama iscdlita mai
josa, inndinte cinstitilora marturI, ca sd sd criazd.
1797, Fein% 21.
Zo,i,TCx AXnevitC, iithszoll.s. .[ Zoita Albinet, fagaduiesc].
'AXvapOc:, iirrácszo[ley.
Mapf.a, 6azop.sv. Ionitd Capt , martura. $tefana Lazu
Capt., martura.
..., m'arna tamplatii. Costantina Tdutu, martura. ...meh,
rnarturti.
'Avaavaatoc loyi.vvou ;:)paO7pcx xxi. Ilaptup(7) [ Anastasie loan
m'am aflat §1 märturisesc].
Xp-roteeilt: ii.nazglicillc, ilaptup6) [ Cristofi, bacalba§a,
märturisesc].
$i eu, Costandina Sofragiu, sinth rnarturil.
Angbelii Ba§dau§a, ama scrisa cu zisa dumilorsale, §i
mart[urti].
 AC1 E BOTOp.NENE 463

SA adevereazä acestu zapisti §i de VorniciT Boto§AnT.

[IscAliturd neinteleasA.]

IV.

AdicA eti, cea mai josu iscAlitg, Mariia, sotiia rAposatuluT

Hurmuzg Capt., dat-atnii adivAratg §i incredintatti zapisulti
mieil la mana dumis. Stoln. Ianache Cudrescu, precumu
sa sa. §tiie ca, ding nimeni Silita, ci de a me bunA voia, arnü
vandutu dumis. o casA, cu loculti ei, ce o amg la mahalaoa
SvAntuluT Ilii, dreptd T5o leT banT, adicA unA sutA §i cincl-
zacl lei, calif banT li-arng priimitti totT deplinil ind rnAnile
meli. Si, pentru marimea locula de latii, §i de lungu, §i
cu cini sA hotarA§te de jurd inprigiurd, aratA la hotarnicA,
cu care s'ati hotaritil ding poronca cinst. Vorniciie. Care
hotarnica §i zapisulti celd vechT de cumparatura casAI li-amu
data la mAnA. dumis[ale].
Dee, de acumd innAinte, ace casa sA file a dumisale
driaptA ocinA, s,i mo,iia, stApunind-o ind pace dumnealuT §i
niamil de niamuld dumis., nesupAratti de nimenT.
Si, pentru maT adevAratA credintg, arnti data acestii za-
pisil la rnAna dumis., puindti numile §i degetulu.
1798, Iuli 15. Boto§anT.
[Deget :] Ed, Maria, sotiia rapousatuluT Hurmuzii, amd
vAndutd cu voia mea, §i deverezti.
..., m'amil IntA[m]platd.
Amu' scristi, cu zisA Marie:
Angheli Ba§-Crau§ti.
[Pe V-o :] Scrisorile casii CatriniT.

V.

AdicA eti, Gheo0e sand Gavriild, de aice, ding Ia§T,

carile mal giosu imi vol pune numele §i degitulu rnicu,
adiverezti prind" acestil zapisu alit' mieu ci dau la mAna
frateluT tnied Panaite, ce iaste §AzAtord Ind targu la Boto-
464 ATE 130 1 0.S &NEN E

sanI, pentru unti locti pdrintdscti, ce iaste rdmasti de la

pdrintii no§tri, cari iaste loculii supt epitropiia Sfintii Sall_
parinteluI Darie iconornulti de la hramulii sfintel bisericl Cu-
vioasdi Paraschivet Prapadoamna, cari eii, incredintändii
acurnil, prinü acest zapisti al mieti, si toatd voia dandil
trateluI mieti ea toatd putere sa ail:a de a vinde acel5 Inca
ald nostru, ce de la pdrint1 ni-ati rdrnasil, neavdridti nirnicu
vre o putere Sfintiia Sa epitropulii de a pune vre-o inpro-
tiviri la aciasta, deosdbitti cd ceia ce sd va fi cheltuitil de
la Sfintiia Sa sd va plati Sfintii Tali dup4 vAnzare ce Sd
va face a loculul aceluia.
Si, pentru mat adevdratd credinta me, amti rugatti pre
scriitoriulti de miati pusil numele i degitulii mieu.
1817, Mal 2.
[Deget :] EU, Gheorghie Anti Gavriilii, de aice, dm11 Iasl,
nestiindti carte, amti pusti numele si degitul5 mie5.
E5, Grigori Gäth4anulü, amti scristi acestil zapisti, cu zisa
numitilor du (sic) susil ardtati.
 XLIV.

ALTE ACTE BOTOSANENE

I.

Catra cinstita Vornicie.

Ding poronca dumnealoril cinstiti boierI, oranduitI fiindü
nor prinil tidula dumnealoru dial 30 Iuli ca, adunandu-ni
la und locü, sa mergimg la unil locd ce-Ri are danii bisa-
rica Sfantulur Prorocil Ifie de aid dind Botosanr, Intl ma-
halaoa Vrabiienir, care locii data danii desavarsitu Grigori
Teslariufil i cu sotie sa si cu copii lorg, cu scrisoare isca-
lita de oameni batränr de aid dind targu, dind veliatulil
1779, Marti' 4, si acg epitropil Sfintir bisarid, voindd de
a-hi hotara Ind stanjanI i a-lil alege dintre locurile megiesiti,
aü facutil cerire la cinstita Vornicie cu tidula. dumnealoril
catra nor ; de cari nor, dupa poronca urmatoriii fiind, amil
mersu la stare loculur i, vazandil scrisoare ce o are sfanta
bisarica ca nu-1 Ind stanjanr, amu chematil rnegiiesir inpre-
giurasr, cu scrisorile ce voril fi avandil i, ding top megiiesii,
scrisorr aIil niminr nu ni-ail scosu, far' decatg Sfintiie Sa
parintele Darie Iconomu ni-ag scosu o hotarnica dind vreme
ci sa afla dumnealur rapausatulii Mater Milu aid Vornicil
in targu BotosanT, cari hotarnicà iaste facuta de savarsitu
Angheli Musa si iscalita si de megiiesr, anurne Dumitru
Mindiregiu i Pavald Clopottl, i, asa, dupa a6asta hotar-
I Din archiva biserich Sf.
Vol. XXI, 3Q
468 AGTE ACT 130T0t5ANENE

nica, amü scosii loculti acesta a CatriniT ci-1 Sfintiie Sa

epitropti cu a6asta hotarnica, §i de acole fiindü pricina §i
la vale, de spre locul manastiriT Sfantului Necolai ding Pg-
pgutg, unde ari Lupulu a Dragornirespi Casa pe loculu ma-
nastirii, amü gasatu pe Lupulu intratil ing loculü Sfantului
Prorocit Ilie. i, a§a, vazandu ca loculg dinu alte parti nu-T
inpresuratu, far' decatu numaT aid, de catra Lupulu a Dra-
gomiresn, apoi arnti stransu oamenT batranT cari ail §tiinta
de loculti acesta Ora pe unde au fostg, §i, mai facandg §i
noT cercetare par g. pe unde merge hotarulii locului mangs-
tiriT Sfantului Necolai, amil gasatu o piatra a manastirii
Papautii Ini gradina savar§itului Angheli Ba§ëau§5, §i ding
piatra amg facutti mornai para inu alta piiatra ci-1 pusg. suptü
gardulg casn lui Mihalachi Barbierulu, §i, facandg liniT drepti,
arnii alesil loculü curatti catti ramani afara ding loculu ma-
nastirii Santului Necolai ding Papauti. Si, a§a, dupa ci
barna alesd curatil ding locurile megiie§ite, amü inceputu
a-la mäsura cu stänjanula gospodu, luanclii intai cu mgsura
ding locula casn a Catrinii ci-1 epitropu Sfintiie Sa Orin-
tele Dariie §i alature cu loculg mánastiriT Sfantului NecolaT,
spre gradina savir§itului Angheli, §i ding ograda casn Lu-
puluT a Dragomiresar para unde arnti läsatu poarta pentru
drumg Lupulur Dragomiresn de trif stpnjanr, para inu piiatra
mangstiriT ci-I pusa, Thu gradina savar§itului Angheli Ba§-
6au§it Care aid savar§itu a11 ieitü cu gardulg afara ding
pilatra ca unit stanjanti §i au inchisu drumulii, fiindca piatra
aèasta a manastiriT era den afarà de gardu, inu drumg.
la acasta masurà amü pusu hotarti o piatra intai in coas-
tele locului Catrinir §i alta aid unde lasamg drumg LupuluT,
§i s'ati gasätti cinctsprezeci stanjanT i trif palmi, §i de acole,
ding piiatra acasta ce-T pusa ing ograda Lupului a Dragomi-
resaT, despartitoare intre loculg mandstiril Sfantului Necolal,
arnü luatti al doile masura, lungulu, la diald, alature cu
drumuld ce iasa ding casa LupuluT a DragorniresaT §i suie
la diaII spre targu, pail in fundulu loculm casar a savar-
§ituluT Nastase Greculti, care locti adz sa stapane§te de
ginire-sni Gheorgbi Botizatii, undi amtl pusii §i acole piiatra
 ALL AdrE BOTOANENE if3q

despartitoare, §i s'aU gasatU doaizaci §i doi stanjam §i

cinci palme; §i de acole, dinU piiatra adasta, amu masurat
drumulu catil rarnani de largu, fiindca dinU drumulu dinu
poarta Lupului §i mai iaste §i poarta casai savar§itului
Ba§6au§U, §1 s'au gäsatu §apte stanjani Ora inU gardula
lui Stefaml Cul-Maria, fiindca aid §i loculd acesta alü
Sfantului Prorocii liii, or! sa faca poarta, pentru aCasta
1-amti trasu mai innauntru §i au ramasii locU, pentru trei
porti, de §apte stanjani, ca sa nu mai nascà mu urma pri-
cmi; §i de acole, din aëasta piiatra ce atria pus-o intl mar-
gine drumului, dreptd poarta casai savar§itului Angheli
Ba§6au§ii, =Li datil §i fundulu alature cu fundulUlocului casal
lui Gheorghi Botizatu zatU Nastasä Greculu, §i cu fundula
locului casailorti giniriloril lui Dumitru Mindirigiu §i pàrä
inU loculU lui Pavalu Clopotu, Intl fundu, unde sa inpreuna
cu locultl Catrinii ci-i epitropii parintele Darii, §i s'ati gä-
sättl doalzact §i doi stanjani, undi amu pusu §i aid piiatra
despartitoari. Apoi, dinti piiatra adasta ce arnii pus-o inU
fundulu locului a savar§itului Dumitru Minderegiu, amtl
data alU patrule masura ; alature cu locuhl Catrinii, pärà
Intl piiatra ce amU pus-o intai despartitoare intre loculil
manastirii Sfantului Necolai dinu Papauti, §i s'ad gasatil
noaisprizaci stanjani §i §apti palmi. Si, cu aceste patru ma-
suri, s'ati inchiiatti totU locultl, can mu tuspatru cornurile
locului amtl pusu cati doai petre hotard despartitoari, de
cauta una spre alta. Apol amU masurata deosabita catU' locu
s'ati inpresuratii de Lupulu a Dragomiresai, totil dinU trupuld
locului ce-lii aratamil mai susU, §i s'aU gasata di spre dru-
mulu cif i-am lasatil spre gradina savar§itului Angheli Bas-
dausa, dina piiatra ce amil pus-o no! adz §i Ora inu stalpulu
portii, untl stanjana §i §asa palmi ; de acole i-ama datti si
fata, alature cu poarta §i cu gardu, spre locula Catrinii,
Ora Ind coltula garduluT, §i amu gasatii doisprizaci stan-
j[ànJl. Si de acole amu datu §i alature cu gardula, la vale,
pail Intl locultl ce vini a manastirii, dreptU piiatra ce arnii
pus-o ndi despartitoare aid', intre loculu CatriniT, §i amU'
gasatu trii poltl stAnMani]. Si aëasta iaste toata inpresurare
468 ALTE ACM 13010§XMENft

ce ad facut-o Lupulii cu ingrAditura pe dreptil loculii Sfäntu-

luI Prorocii Ilii, caH inpresurari n'aii facut-o eld far' de
stiintA, ce cu stiintA, cA piiatra manAstiril iaste suptil gar-
duld 14 si ad stiut-o, si pe inpFesurari aëasta are fAcutil
und grajdhl, fAcutd de nuieli si acoperitil cu ragozd si o
cosmag g. pentru uscatu scoartiilorti de metesugul tAlpAlgrii.
$i, cAndd loculd acesta sA va ingrAdi, apoI aH 85.11 tragà
garduld sotiie sAvArsituluI Angheli Bas6ausu innapol, ca A.
rAmAi piiatra rnAngstiril afarA, suptu gardu, dupa cumil ad
fostii dintru 'nceputil, ca s-A-1 rAmAie drumd Lupulut de
esitil afara dind ograda lul mud tdrgu, de tril stanjani.
$i, dui:a toatA a6astA a noastrA cercetari, ce mini facut-o
foarte cu amgruntulti, amd alesil local curatil dintre locu-
rile megiiesiti, puindu-I si petrile arAtati hotarg, dupd po-
roncl.
$i dAmil aëastA marturii hotarnicA, iscAlità de noT.
$i nu lipsimd a instiinta cinstita Vorniciie.
Ionild Vdlii Ccip[i]t[ana]. 1814, Avgustil 3.
Gavrilit P4130,4(41] Cdpitareu.
Eni Bepte.
lordack Chetrariulic.
De la Vornicie Botosan1.
DupA cercetare si hotArAtura ce au facutd ränduitil, tindu
urmatA dupa cuviinta, si ca sA O. puzascl intocma de catrA
toati pArtile, spre tncredintare, s'ati adiveritii mArturie a6asta
si de cAtrg. a(!astA Vornicie. 18.14, Avgustil 28.
Grigori Manu Spatarg.

II.

De la Vornicie- BotosAnT
cAtrA NastasA Telialulii.
Fiindca cuviosulii ieromonahil Sava egumend si cu totii
soborula pgriptilord cAluggr1 de la santa manAstire ce sg nu-
 ALTE ACTE BOTOV.NENE 469

me§ti Chinovionii Rusico de la Sfantulu Munti [Mil] Athono-

s[uluI], prind innadinsil vechilti triimesil di acolo, cuviiosulu
ieromonahu Procopie, pririü jaloba catra pre-innaltatulti nos-
tru Domnu Scarlatu Alexandru Calimahti Voevodil, aü facutu
cerire ca s aiba voe, dupa slobozare ce facti §i stintili
pravili inparate§tI, di a sà vindi di veer mo§iile §i acareturili
ci ari sfänta manastire aice, !nu Moldova, la acestii Tanutti
a Boto§anilorti, cari, fiincru-le piste mana §i cu dipartari de
a li stapani, nieund folosil n'ara fi cunoscandil manastire,
ee Inca mat multä cheltuiala s'ard fi pricinuindu cu triime-
tire egumenilorti de acolo, decatil venitu ce arü fi luindil.
cu bani ci vord e§i dinii vänzare mo§iilord §1 a acare-
turilorti, sa sa poata intampina, atatil plata greliloril datoril
i innoire zadiriI sfintil bisäric, §i cu prisosulti ci va ramane
sal! cumpire acolo, aproapi de manastire, alti acareturi.
Cu cari jaloba s'a,11 ränduitil de catra Marie Sa Voda
spre a sa socoti, cu sfatil de ob§tie, cerire ce faci sfanta
manastire spre 'vanzare acareturiloril sali, §i Preosfintie Sa
Mitropolituld lInt, chiriio chird Veniiamin, inpreund cu iu-
bitoriuld de Dumnezail episcopulil al Hu§ului, chird Meletie,
§i cu dumnealorü velitii boeri, printi anafora dinii acestii
curgatoru anti 1814, Marta 17, gäsäscil cu cuviinta §i, Inü
putere sfintiI pravilI, socotimil spre a sà vindi di \Ted
acareturili sfintif manastiri (rupt) sanguril sa sa tri-
imata... socotindd Ina... pravilI, gasandu-sa cu cali §i de
catra Marie Sa Voda, la 21 zile, totti a curgatoarii lum
Marta, s'ati Intäritü acee§I anafora. §i cu domniasca iscalitura
§i pecete, §i eat pororicitti ca sä sa -vanda di vecI, prinu
mezatil, acareturili sfintil manastirI, intru Can, prind dio-
sabita jaloba ce ail datil catra Marie Sa Voda euviiosulii
vechild ieromonahuld Procopii, au aratati ca sfanta manastiri
ari aice, in targulil Boto§enI, §i acesti locuri §i benali ce
ma! giosii sa cuprindil, adica : Intai, unu locti ci-ld ari ma-
nastire danie, cu hrisovil dini ani 1776, Dechemv. I, de la
Domnie Sa Grigorie Alexandru Ghica Voevodu, Ina ma-
surI de stanj[anr] grospochl, adica 15 stanhjanII parte di spre
loculd CluceruluI Manoli ; 25 stänj[a.nr] parte dinu gIosii, di
 470 ALTF ACTE BOTCIANENE

spre loculu Cgpitanu1u1Hriste ; 15 stgnAgnI] de spre locu luf

Ivanu Särbu ; 18 stAnj[än1] parte de spre Vasäli Blgnariu,
cari locti esti in5 Targu-Noti, ding dreptil locii domnesc5.
Alii doile, altti hrisov5, de la Domnie Sa Costandin5 Di-,
mitrii Moruzu Voevod5, din5 ani 1780, Octomv. 1 1, in-
tgritoriii rangstirii pe unii locil de danie de la untI Hagi
Mihale Cernovodianulu, si pe altulu de cumpärgturg de la
unit Ioand Raclisu. Cari locurr. hutArgndu-s g. atunce dinu
poronca Domnii Sall de cgtrg. Vornicif de BotosenT at vre-
mii di atunce, loculti de dank de la Hagi Mihali s'au allatu
fata de spre drumulti ce vini de la Es1, spre Rgsgritu, pail
inti drumulu ce mergi inu TArgulti-Boilorti, 22 stAnjin1 gos-
podu ; si de acolo, dinu drumul5 ce vini de la Es!, algture
cu drumuld ce mergi Ina Targulti-Boilor5, asupra mormän-
turilor5 jidovest1, pang_ mini coltuli:i grajdiulur ci esti inti
ograda acestuf locti, 15 stAn[jAnil gospod5 ; si dinu coltulu
grajdiulur, algture cu loculu SArbanesdI, spre Apusu, pgrg
inti locul5 de cumpargturg de la Ioanu- Raclis5, 21 stAnjinT ;
§i dinii lcculu Sarbgnesn spre Amiazgzi, algture cu loculil
de cumpgrgturg de la Ioan5 Raclisti ... (rupt) drumulti Esi-
lora, 14 stgnj[gml ; loculu ... de la Ioanii Racli[il] .4. ingsuri
dial locu[15] ... acest5 de danie de la Hagi Mihak, fata lo-
cului di spre drumul5 E§ilorii, si spre Apus5,431rg. Intl dru-
multi ce mergi in5 TArguld-Cailoril, 1 1 polu stanAgnt] ; si
din5 drumula celu mare ce vini de la Es1, spre Miazinoapti,
algture cu drumul5 ce mergi inu Targul5-Cailor5, Oa Intl
locu luI Raclisu te nu 1-ati vAndut5, 1 I stgnj[An1] ; si din5 dru-
mulu ce mergi Ind TArgulu-Cailorti, fundulti loculuI spre RA-
sgritu, algture cu loculti luf Ioanti Raclisu ce nu-1 vändutu si
pgrä inu locul5 ci-lu ari mgngstire danie de la Hagi Mihale,
13 stgnj[4.4 ; si dinu locu lig Raclisti ce nu-1 vAndutu, algture
Cu locu de 'danie de la Hagi Mihale, spre Amiazgzi, pArg
Intl drumul5 ce vini de la Es!, 14 stAnAgnI]. Pe Cali locur1
aratà ca santil stglpite si cu pietri hotarg. $i sg afta pi acesti
locurf si acesti benali a manastirif, adicd : 7 dughenr, supt5
unti acoperemAntti, cu odgile lorti dinti dosil si cu locu din5
dcsu, pentru trebuinta dughenilor5 ; i o casg, cu patru oda!,
 ALTE ACTE BOTO§XNENE 471

i cu fàntn ialtile ce sa cuprindil mu cuprinsulti loculuf

casaT, osabitu de catra locu(lu)lu dugheniloril. Cari casa, du-
ghenI i locuri s'au datii cu tidula gospodil la telialti-basa
dinu Esi ca, dupa randuiala, mu curgire de patruzad zale,
sa sa vanda prinul mezatti i ni sa scrie priml luminata carte
gospodil ding 20 a trecutiT luni Aprilü ca s facimü stire
aice la fata loculuI ca, cini voril fi mustereI, la inplinire
vadelil de 40 zile, s marga la Esi, sà cumperi. Darti, fiindch
Cuviiosie Sa ieromonahulti Procopii aü facutil cerire ca sa
sa stragi i aice la mezatil aratatile casa, i dugheni, cu lo-
curile lord, i sa poronceste, teIiaIi, ca sa Ii strägI la mezatu
inu curgire de patruzad zali, mu totil cuprinsulti acestuI
orasti, intru auzulti tuturorii, i musterei can sä vorti gäsi
ca sà atardisasca, iscalindu in tiduld, sa triac i suma ba-
nilcril ce voril da si, la [in}plinire vadeli1 di patruzacr zile,
[tog must]erei ce voru fi, sa-1 adu[cä aicIe la Vornicie.
[Data ruptal
Grigori Manu.
Lei.
800 eti, Nicola Gradinaril, dat'a pentru casa cu loculu eT,
catil esti inpregiuru ingradita.
L000 Xptatóaolkor. Kotyn.) Stri t anitri Ith civ loll To.). [=Hris-
todul Cusu pentru casa cu curtea eU
Lei.
450 'EoeX Wax: (?).
500 (evreieste ; alt rind evreiesc sters.)
[In fata :] (evreieste). Ata rt rpGrra T6114 TOVATOW (?)
covv." v oZc %atoms!: 6 Pripc [-= pentru cele
d'intliil dintr'aceste dughent in care locuieste
Ghures.1
1.128 pentru doo dughen1 i pentru unti stanjenti §i giu-
matati locui sterpti.
Eni santi Marina.
Lei.
1.500' eu, Nicu Formagiu, dati, pentru trif dughen1 cari
santil dreptu casa mea, undi sadi Ghiuresu Bla-
nariu i cu alte doao inpreuna cu dknsula.
472 ALTE ACTE BOTO.*INENE

1.800 Xptiroao,Aot: I(op,o v trAg. ipilasEpm [Hristodul Cu§u

cele tret dughena
1.810 Gligorii Ana Mirona Soroëanu.
1.850 Nicoca [. Neculcea] cgl[dgrariulu].
7.900Gligorutg.
400 Xt ao. et T6TIvrov th apptut:pL k leT, pentru a patra
dughiang] (evreie§te)
410 Ionit Munteanulu, croitorl.
800 let avi tb tita.frrov st piep cd ati to i'iaptov [= pen-
tru a patra dughiang §i pentru atenanse].
428 ea, Mihai Ana Theodora, alu patrele dughena (§i
evreie§te).
438 pentru a cincile dugheang, ei, Filipu Nec§o1.
600 Tp6a. N. TO ttopto' tO avracITEpt v.7 (rUpt) aatv: 7.09-
ra ev.. zby atrirn.(nlptov [= lei, pentru a §eptea du-
gheang. §i slobod lingä dughiang]. (§i evreie§te)...
§i giumgtate pentru....

Dela Vornicie Boto§enT

catra
apit. Gavrilii Popovie,
dumnealuT Necola Adama.
Fiindca Ioanti sanu Marina, i Mihaia sgna Dima §i Filipu
Nec§oia, Inca de astg.-varg, prina mezata, aiI cumpgratu
patru dugheni, cu locu lora, aice, lila Botornr, de la vi-
chili! a Santa Chinovi Rusico §i acma facti cerire ca salt
diosgbascg locu dughenilora unu de catra altula, vg. ran-
due§ti Vornicie ca sA mergit1 la numitile dugheni §1 locula
a unif dugheni ce au cumpgratil Mihaia säna Dima sä-lu
deosabitr, nü mdsurI cu stg.njWinI, de caträ locula celorglante
dughenT, dupg scrisorile ti va fi avAndii.
Si de urmare ce vetT faci sg dati marturie aice 'Ina do-
sula tidulif. 1815, Marta 12.
(Neinteles) ovi,a0rioc Ka_
 AM ACTS BuTO§XNENE 473

Dinil poronca dumnealoru cinstitt boiert, amu rnersil la

patru dughed ce ail cumpgratil Ioanil sänii Marin5, Mihal
skill Dima si Filipil Necsoiu de la dumnealoril vechili1
sfintit mAngstirI Chinovi Rusicd, si Mihaiil sAnti Dima, dupg
cunpgrgtura ce ad cunpärat5 o dughiang ding susti de treI,
ce sg rgspAndu a ail cunpgrattl patru, Orà astgzt nu s'aii
hotargt5 loculti dugheni sale, ca sä-lil alba Intl stAnjAnT si
hotgrAtii, s'acii, ate trel : Ioanil Anil Madrid si Mihai5
sanu Dima si Filipti Necsoiti, ail voitil ca salt hotgrascg
fiiesticari dughiana lut si cu totti locul5 ci i A. cuprinde,
ail flcutil cerire cinstiti1 Vornicil, atrd no1, cu tidula a6asta,
ca sg.-I hoar-Amu loculti dugheni. *i, asa, amil mersu la
stare dughenilor5, amil hotgrItil loculti dugheni Id Mihaf
sgnu Dima cu stAnAgni] gospod5, ddridu fata ding susti din5
dughenile ce Anti asupra dumisali chiril Hristoduril Cu-
siulil si Ora inti alil doile dughiang ce ail cunpgrat5 Filipil
Necsoi5, si s'ail ggsgt5 dof stanjunt si patru palmaci pgrg.
Intl giumätate pgretile, atät5 acelti din5 susii, atii si ding
gtosti, a lid Filip5 ; si de aid dinti fati, dinil drumulti acest5
mare ce vini de la Ias1, am data lungulu drept5 pinti du-
ghiang si pinu locul5 ograzgI dughenil si pgrä dinil dosii,
mai locul5 lut Stihi, ce-15 ari ac5 cunpgratu Vasdle a Diia-
conitit, si s'ail ggsatil tri1sprizAci stanjAnt si patru palme ;
de aid arnti datti si fundulil dinti dosulti loculul dirlil susil
a dugheniloril ce santti asupra dumisali chiril Hristoduru
Cusiulil si algture cu loculti ce au cunparatil Vasgli a Diia-
conitif de la Toaderti sand Gheorghi Stihi si pail dinti
glosil, Mti fundulil ograzii dugheni lut Filipil Necsoiti, si
s'a5 ggsgtil dot stänjgni si patru palmaci, intocma ca si
fata, puindu-sg si patru despgrtitoare intre dgrisif, aid, Ind
dosii, la ograd, pentru ca sd stiie fiiesticare atil ari a stg-
päni atättl dial fati, atil si dinii dosti. *i dughiana aèasta
sl aflg totil suptil un5 acoperemant5, inil rAndu cu toate.
Si, dupg cercetare si masurare ce atnii fäcutil, damil
acasta a noasträ märturiie hotarnia, intru care nu lipsimil
a instiinta anstita Vorniciie. 1815, Marta 14.
Gavrilft Popovia Gdpitanu. Nicola Adamii.
 474 ALTE ACTE BOTO5ANENE

(Pecete cu Sf. Gheorghe si t Pecetea targulur Botosan :

afierosit la Sf. Gheo[r]ghie ; 178o).)

IV.

EU, grosil iscalitulil Panainte sinil Gavrilu, zatu preutesi

Lupi de aice dial Botosenr, d'inpreuna cu fratile mieu
Gheorghi, adeverezil prinil acestil zapisil ce dati la mana
dumisale epitropilord bisericil Sfantulur Proorocil Ilie pre-
cumil §tiutU sa fie ca, avandu nor clironomie de la parintr o
Casa, cu loculii er, Ina rnah. Targulur-Noail, inu Calicime, pe
locil dornnescil, care casa o luasa maica noastra inU scampu
[=schimb] de la raposatulti Stol[nicti] Ianachi Codrascu, dan-
du-T alta casa ce era alature cu curte dumisali, §i au prii-
mita easta ; de care casa neavandU trebuinta nicr ell, nici
fratile meil Gheorghi, carile sa. Mid treitoril Ind tat-gull
E§ulur, ni-amd sfatuitil amandor ca se o vindemU, dupa
cumil mi-ail data si inscrisil vointa vänzarir dumisale.
Ded, de .nimine silitr, nicr asupritr, ce de a noastra bur4,
voe, o amil vandut-o de vecr dumisale, ca sà o alaturasca
cu altU locil ce mar are sfantá beserica inu parte de susU,
cu tocmala prin razapazaru, dreptil 600, adica §asa sute
de ler. Marime loculur este a6astä : dind loculu gradini lur
Pavall Clopotil spre Amiazanoapte, alature cu drumulu ce
desparte pinte Pavalil Daranga, §i pail Ind loculti mamas-
thir Sfäntulur Nicolar) sant5 cincTsprezeci poll stanjanr gos-
podU; dial drumull pomenitU, mai-011a spre Apusil, ala-
ture cu loculil mandstirir, si Ora Ina loculd lur Toaderil
Galu§ca, ce sa. stapane§te astdzi de Lupu Dragonfiril zatil
Toaderil Galwa, unde santu optusprezeci stanjanr ; parte
de spre ApusU, dind loculd manastiril, alature cu loculii a
Prooroculur Ilie, canii [ cam] chezisti, §i pail inU fundu
gradini lilt Pavall Clopottl, santu noaasprezeci stanjanT ;
parte de spre. Amiiazazi, alature cu fundulii liven lid Pa-
\TAM ClopotU, §i pail Ind drumU, de unde s'ati inceputd
masura d'intaT, unde santil cincisprezeci poll stanjanT. i.
 ALTE ACTE BOTO§XNENE 475

inteaceste patru masurT sa incheie toata stare acestut loci'

ce atria vN.ndutil dumilorsale.
Dreptii acea, luinda eli bani dinu mainile dumilorsale
Intl depling, i-amii datil §i eg acestil zapisil, d'inpreuna §i
cu alte patru scrisort vechl :
i scrisoare ding veletg 1797, Fev. 21, ce vinde Zoitä
Albinetoae, d'inpreuna cu fii sat, Capt. Hurmuzii.
1 scrisoare ding veleta 1798, Iuli 15, ce vinde Marie
Capitaniasa, sotie Capt. Hurmuzti, dupa moarte sotulut
sail, dumisali raposatulut Stolnicului Ianachi Codrescu.
i scrisoare hotarnica, facuta de raposatulii Angheli Ba§-
ëau§il, ding veleta 1797, Ghenarii in 17.
1 scrisoare vechi]eme, ce avermi de la fratile mieti Gheor-
ghi, spre a vinde casa cut vot pute gasi.
Cu care A. ail* de astazt, a stapani sfanta biserica nu-
mita casa, cu tot loculti et, Intl vect, neclintita §i neruvita,
ca pe und drcptii acaretil alg sail. laril, sculandu-se careva
cu vr'o pretentie asupra ace§tit vanzari ce amg facutil ed
stintit besericil, ori ding niamurile mele, sag ding alti streint,
cu mini sa aiba a sa intreba, iarg sfanta beserica nu are
a sa supara intro nimica.
spre mat ternelnica incredintare, alma pusil numele §i
degetulil maf gtosil, ne§tiindg carte.
1817, Iuli 17 ; Boto§ant.

[Deget 1 eu, Panaitil sing Gavriilii, ci au fostil barbatii

maicil meale Catri[nli, cu voia-I.
Darii iconomil ail fostii fata la atastä vanzare.
Ere Costandinil otil Sft. Prorocil Ilie, mug fosto fati.
'Avastiatc: '1o4vvo9 raxiXrca.GEc.- prittp(o. [=Anastase loan
Bacalba§a marturisescl
[Deget 1 Vasile sing Pavalil Clopotil amu ft:6W fati §i
alai pusu degetulii.
Fati amil fosta §i eu la facere acestut zapisil : Atha-
n[a]s[iel icOnomg protopopu.

Amu scrisg, cu zisa Jut, eg, Nicolat Adamil.

 476 ALTE ACTE BOTO§ANENE

De la Vornicie Botosanl.
Fati viindu isc1itulil vanzatora, aü aratatii si prinu cu-
vantu cL vanzare aCasta este facuta cu buna priimire si
voe sa.
Dreptg aceia, spre incredintare, s'ag adeveritti zapisulu
acesta si cu a noastre iscitliturL
1817, Iuli 31.
(Neinteles.)
Alexandru Ram.
[V-o :] Zapisul locolur ci este curnparatti cu 6ou le.

V.

Adica ed, cari mai gIosti ma voI iscali insus1 cu maina

me, adeverezii, printi acestti zapisti alu meti de ve6nica
vanzari ci-lil dag la mana dumisali Mihalachi Mavroding
ingineriulti, precumil sä fii §tiuti ca, avandir eü o casi §i
cu loculü el ing mahalaoa Vrabienif, pe cari si eu o amg
clinoromii (sic) de la mosulti meu AngheIl Basciausu, §1,
vroinclii a o vindi de \Tee, dupa rugaminte ci amü facutd
catra cinstita Vornicii, aü randuitti pe durnnealorti Ioand
Vasiliu si Vasili Moisa, epitropir targule,, di ad mäsuratil
local cu stanjini gospodti, dupa scrisorili ci amü infatosatu,
incepandti intaI cu masura dinti poarta spre Amiazinoapti,
alature cu loculd dumis[ale] polcovniculuI Constantind Popo-
vicr, ci-lil are cu[m]paratura de la Stefanti Curdlariulti i fiiulu
sari Sava, si s'ail gasitil 28 stanjin1 gospodii locti domnescii
par' Intl loculd CorlatianuluT lungulti §i totti spre Miazinoapti
dreptti innainti, par' in loculti lul Dirnitrachi Talpalariulii,
s'ati gäsitti 10 stanjini locü mandstirescil ; §i di acolo la vali,
spre Rasaritii, print."' fundulil loculuI, par' Inü loculil Lupulut
Talpalariulti, 28 polti stanjint ; si alature cu loculg Lupultd,
spre Amiazizi, pan' Ina piiatra manastirif Sfantului Neculai
otti Popouti, 12 stanjinI, 2 palmi, locu manastirescti ; i WW1
innainti, spre, Amiazizi, par' Ina poarta, s'ail gasita 23 stan-
jin1, locü domnescil, margine ding spri Rasaritil, §i, masu-
 ALTE ACTE hOTO§INENE 4,/

randa §i capatulfi de la jioarta, s'aa gasita 4 stanjim ; §i, di

acole, merganda cu masura prinu mijlocula loculuT Inü
curmeza§ii, pe dinainte casi, pe apropi di far-Jana., s'aU
gasit 17 stanjinT latula, inchiindu-sa Inil acesti masuri WW1
locula, dupa curna s arata maT pre largu §i prina in§tiin-
tare el)itropiloru. Dupa cari, randuindu-sa cu tidula cinstitiT
VorniciT catra telialula targulut, s'au strigatil la mezatit inu
tota cuprinsula acestui V;i.rgu Inu curgire de sasa lunT §i
maT bini, §i, dilndü pretula cela mar de pe urma dumnealuT
Mihalachi MavrodinU, de sasa suti leT, cu cari pretu rama-
inda §i eü multamita, s'aa facuta hared asupra dumisali mu
cantalerie cinstitii Vornicit
Dece, priiminda ea aratateT banT tot1 deplind Ina manuji
mele, i-amU dat acestu adevarat, cu care de acumil §i Ina
veci s1 aibà dumnealuT a stapani aratata casi §i cu totU
locula Ina yea, ca pi una drepta lucru a dumisali ce 1-aU
cumpärata cu bunà credinti, atata dumnealuT, 6.'61 §i fii du-
misali, nepotT i stranepotT, dina niamU Ina niarmi. i orT-
cini, sari dinU niamurili meli, sail dintri alp! streinT, de s'ard
scula ca sa straci aciasta legiuita vanzare a me ci arnii fa-
cut-o cu buna priimire me, sa nu aiba putere, suptU nianni
chipti, de a o stramuta, ci sa.-§1 cauti cu mini ; iara durn-
nealuf cumparatoriula sa rämai nesuparat.
$i, pintru ca sa fii temelnica §i nistramutata aciasta van-
zari, rn'amU iscalit insumT cu mama me, cari, dupa ruga.-
mints ce amU facutU, s'aa incredintat §i de catra cinstita
Vornicii, puindu-sa §i pecete targulut.
1825, Fevruari 26.
Neculal Ioana.
, marturü.
Ioanti ..., rnartura.
Theodora MavrodinU, martura.

De la Vornicie Boto§aniT.
Savar§indu-sit vanzarea de vecT, prina mezatil, a al-Mate!
casa, cu locula eT, §i aratanda vanzatoriula, dumnealul Ne-
498 Ak.tE AcTE 1101'0,qANENg

cola! Ioanti §i prinil cuvAntu ca. este cu a sa bung. vointa §i

priimire §i ca. §'ati priimit tot1 baniI deplinii de la dumnealuI
cumparatoriulii Mihalachi Mavrodinii, drepta aceia, .dupa
cerire 6-ail facutti, s'aA Incredintatil zapisulii acesta de vet-
nica vAnzari §i cu a noastre iscaliturI.
'825, Apr.
Manolachi Mic[lescu] (?) Aga.
. . . . Bann.

Ipitropie targulul.
AratAndu iscalitulii vanzatoria §i pring caVantii ca este
cu a ltil bunA priimire aOasta ve6nica vanzare prinü sol-
tanü-mezat §i ca. §'aii priirnitil toti bani deplinil dela cum-
paratoru, s'ail incredintata, puindii §i pecete targuluI.
'825, Maiti 18.

(Pecetea de ma! sus a Boto§anilor.)

VI.

Catra. cinstita Vornicie Boto§ani1.

Epitropil casAI raposatuluf Stefanii Patatu.
Spre inplinire celorti cuprinsa prinii diiata lAsata de ra-
posatu asupra-ni, voindA a vinde de yea o mina de aca-
returI pring mezata, dintre cari pentru o dughiana cu loculii
el dial mahalaoa TarguluI-Noti, drepta a basA1 raposatulul,
rugamil pe cinstita Vornicil ca, dupa randuiala pazita, sa
sa randuiasca pe dumnealorii epitropiI targuluf sä faca
masuratoare 1oCulu1, osabindu-la de spre megie§1. Si, dupa
marturie hotarnica ce vorii da, sa O. dei Intl strigare la
mezat U. '826, Apr, 8.
Vasile Moisa.
Andronic Costandinu.
IDeget 1 e5, Manila, sotiia raposatulufi adiverezI.
 81±E ACrE boro§INI.Ni. A79

De la Vornicie
--
catra
dumnealut Iani Vasiliu,
dumnealur Tudurachi bacalbasa.
Dupa inscrisra] cerire a6asta, vet! mergi la aratata du-
ghiana, cu loculti eI, si, prinu masura. cu stanjind gospodd,
sa osgbitI dreptti loculd eI de spre toati partili megiesiti,
dupa scrisorI, Ind fiinta §i a megie§ilorti. De cari sa datI
märturie hotarnica, pe obiceI. aril, nascandti pricinà la
vre-o parti, sa o facet! cunoscutà prind marturie ce vet! da,
ca, printi cercetari, sa sa pui la cale, dandu-sa §i inti stri-
gare la mezatil. '826, Apr. 9.
Baptcl Comisii, (V.

Cara cinstita Vornicii.

Dial poronca cinstiteI VorniciI, randuitI fiindd a masurà
loculd unii dughenI ci are raposatulti tefanti Patatii aicia
Ind Boto§anI, ind mah[a]laoa SfäntuluI Gheorghii, Intl
randulii dughenilord ManastiriI DomniI, urmatorI poronciI
dumnealorti fiindti, amti mersii la aratata dughiana §i mud ma-
suratti loculd cu stgrijinI ulül gospodui, incepandti cu masura
dind gIumatati dinii pareti a dugheniI luI Arond Croitoriu,
jidovii, aldturia cu drumuld celd mare, par' inil gIumatati
de päreti a dugheniI luI Gavrild CIoclu, ci o ari cumparata
totti de la raposatu $tefanti Patatti maI innainti, fata lo-
culuI s'ati gasitii J:loI stänjinf, 5 pärmaci ; §i dial drumti,
alaturia cu loculu dughena luI Gavrilii, par' Ind loculd
dughenilorti luI Vasili a DiiaconitiI, lungu loculuI s'ati gasitii
triTsprizaci stanjinI, doi palmi gospodd ; §i dind loculti lid
Vasili a DiiaconitiI, alaturia cu loculd dughenii luI Arond
croitoriu, par' Ind ulita, di undi amti pornitti Intai cu ma-
sura, lungu loculuI s'ail gasitti tritsprazaci stanjinI, doi palmi
gospodü. Cari ittr'al.astà masura sa cuprindi loculd acestil
dughenI, pi Cali locti esti o dughiana la ulita si o casa
ding dosti, cu tinda.
4$0 Aurn pion notosXN8NE

De care cercetare si masurare ci amil facutu nu lipsimu

a in§tfinta cinstiti VornicIi. '826, mar i.
Costandinit Dimitriu.

De la Vornicie
catra telalulü targulur.
Priimindii tidula acasta, dupä cerire epitropi1ori, i sa
poroncesti ca aratata dughiana cu loculti d sä o strigr la
mezati.1., mu curgire de 40 zile, prinü tota cuprinsuld acestum
ora, spre stfinta tuturorii acelorti ce voril fi mustere! sa
cumperi, §i musterei. ce vorti atardisi, iscàJindü inil tidula,
sA triaca si suma banilorü ce voru da, cu carif, la inplinire
vadelii mezatulul, vfindil la Vcrnicii, asupra mustireuluT ce
va da pretulii multamitorr vänzatorilorii, sà va faci hared.
'826, Mal 2.
(Nei* les.)
Baptii Comisit (V.
-2oo (armeneste).
5oo Manoli Theodosa.
550 Ionit Dabije.
580 Neculal Newf.
600 Cräste Hotinëanulii.
610 DumitraChi Zgherce.
630 Costantin Iaseanulti.
650 Filipü Necsof.
700 adica §apte sute leT, Manoli Theodosi.
720 Ilie Iconomii.
(Pe V-o : arrneneste.)
 XLV.

ACTE PRIVITOARE LA MO$II TUTOVENE '.

I.

Suretii de pe ispisoculti sirbescii de la Ilie Voevothi §i

frate-säii, Stefanii Voevodii, ding leatil
6945 [1437], Maf I5.
Facemil in§tiintare, cu adastA carte a noastra, tuturonl
cine pe dinsa va auta sail, cetindu-se, va auzi, pentru
adevn-atà sluga noasträ, dum[nealuf] Tofami, carele aii
slujitil noao cu dreaptä §i credin6oasA slujbA, pentru care,
väzind5 nof a luf dreapta §i credinëoasä slujb a. cAtrg nof,
1-amil miluitil pre dinsulii cu deosabia mila noastra §i i-amil
inaritil luf, pentru a luf dreaptl §i credin6oasA slujbA, cind
sate pe Racova, anume : Punge§tif, unde este casa luf, alii
doilea satii, ma dind susii, Gfrcine§tif, ahl treilea satii Lu§-
ce§tif, ald patrulea satü, unde este Curse§tif, all- cincilea
satii unde ail fostii descaleatura lora cea veache cl'intiitl.
Aceastea toate sl-f fie luf urictl, cu totil venitulii, luf §i
feëorilorti luf, nepotiloril §i strAnepotiloril luT, §i a totii nea-
multi hi!, neru§Aitil nicfodatA, Intl iieacf. Iarä hotaruhl ace-
loril eine! sate, cu toate hotarAle lord ceale veachf, s5. fie
1 Comunicate de un domn invitator.
2 Originalul se va publick de d. 1. Bogdan in Documentele slavone in-
nainte de tefan-cel-MareE.
vol. Xx.I. 31
40 ACTE PRIVITOARE LA mo§l! TUTOVENE

pe unde s'ail a§ezatil din5 veachf, incepindu-se de la patru

stejerl, de acolb drept5 la dea1ul5 Racovil, de 'ci dealul5'
'Jana la dealulii Stemniculuf, de 'ci dea1ul5 acela 515 susii
pana la dealul5 Racovil, de acolb pang, la dealulii Lipovil,
de'ci dealul5 dreptu la cef de mai susii zi§f patru stejerT,
pe Racova. Acesta-I totil hotarul5 1or5. Si spre at'asta este
credinta Domniel Meale de mal susil scrisil, Ilie Voevodil
§i Stefanil Voevodil, §i credinta tuturor5 boiariloril no§tri,
a marl §i micT. lath, dupa a noastra viiata, cine va fi Domn5
taxa noastre, Moldovif, din5 fiiT no§tri, sail dinii fratil no§tri,
sail pe cine Dumnezeii va alege a fi Domnii, sa nu strice
a noastra danie, ci ma/ ales5 sa intareasca ha, de vreme
ce noT i-amii datil luT, pentru a luf dreapta. §i credinWasa
slujba.
$i, pentru maT mare lntAritura aceloril de mar sus5 serise,
amii poroncitu slugif noastre, dumisale Oancil Logothetii,
sa lege peceatea noastra catra ai.`asta carte a noastra.
S'ail talmacittl de Gheorghie Euloghi.
[1784], Mai To.
[Pe V-o :] Uric5 di la Domnif Stefan5 §i Ilie§5 Voeyodu.
6945 [14371, Mat 15.

II.

Adeca eil, Anita, fata Vasilcal luT Petrila, §i cu fi6oru1il

me5, cu Gligori, scriemil §i marturisim5, cu acestu adeva-
rata zapisii alit nostru, precumil noT, de nime salitf, nicT
asupritT, cia de a nostra buna voia, arnil vandut5 a nostra
diriapta ocina. §1 mo§iia, dinil satil din5 CursAcf, ding TA-
nutul5 Tutovi, catil sa va alege parte mAne-rne, a Vasalcar,
amil vandutil dumisale lui NeculaT Negutitoriulu, ca sg.-T fiia
dumisali diriapta ocina §i mo§iia, §i cuconilorii durnisali, §i
nepotlor5, in5 veci, dreptil triTzacT de leT, §i mi-au facut5
plata deplin5, precurn5 ni-al fostu tocruala.
$i acestu zapis5 s'ail acut5 de'nainte a multi boerf §i
negutitorf, cari inaf gIosu s'a5 iscalitii.
 kelt IIRATIfOARE LA 410§11 TUTOVEME 48,1

$i no!, pentru mai mare credinta, ni-amil pusa §i degetele.

Vltil 7203 [1695], Mai 21 dni.
Anita [deget], fata Vasalcal luI Petri la.
$i eil, Ioanti, amti scrisii.
t Ow Ilk licifirriP14.
t MaXCa,:: nocrAv.
t Nocaac to.cifirripcx.
t EivaoDX 'ANL rapeuv [martur1 §i de fata. Toma, Mirza,
Sandul Adam].

[Pe V-o :] f 'I f 6p.oXo7Ea (i7c6 TO KoupouXyCavt '(.7cb Tanoece.

Is,
Zapisu de CrulucenI, di la Tinutula Tutovil.

IIL

No1 MihaI Racovita Voevoda bojiiti milostiiii gospodarii

zemli moldavsco1. Scriemti Domniia Mia la slugili noastre
Tudorri parcalabuhl §i Stamatie Arma§a, facemu §tire ca
ni sä jalui Savinü Petrili pe Iftimie Haragojia, zicandil a
i-aii rasipitu o casa. §i i-ail luatu dial' casa totu 6-aii fostii.
Dec! sg. cautatI §i sa-lti giudecat1 cu Iftimie Haragojia, §i,
ce paguba s'aril afla cä i-arti fi facutii, sa avetI a-T plini
totu de la dansulti, §i sä-I a§ezatI cumii vet! afla ma! cu
direptulii, §i a datI §i rnarturie.
A6asta va scriemu. Ian'', di-a hi poviaste Intealtil chipti,
sa vie la Divanti.
U Iasti, leatti 7230 [1721], Sept. 1 1.

[Pecete mare rotunda cu chinovar, avind coroana, bourul

§i legenda : Io Mihailti Racovita Voevod bojiiii mlgtiiil
gspodarti zemli Moldavii, Sptemvrie ; iar Inlduntru linga
coroand, 1703 (arabice).]
Veliti boliarT ucil.

[Pe V-o :] 7230, Apr. 1 1.

S'ail trecutti 1814, Iuni.
484 ACTE PRIVITOARE LA MOOT TUTOVENE

ni.
t Cinstite, iubite frate, dumn[e]ta cumnate Dumitrasco Pa-
lade bivu Veld Pah[arnicil], ispravniculd Tinutulul Tutovil.
Fericita s[a]n[a]tate poftimii dum. de la milostivuld Dum-
n[e]za[ii]. Masta dial aka nu avemil catra dum., Fara catu
instiintamd pe dum. pentru ace§tI oamenT, anume : Stahie
Pietreila, cu fe6oril luT §i cu nepotiT luT de frate, anume
Toaderil si Mirond, care!, avandu eI mosie la DumbravenT,
acolo. pe Racova, Ind Tinutuld TutoveT, cu Iftemie Haragoje,
§i luindu carte de hotaratu la dumn[ea]lut Toaderd Cuze
Pcrst., li-ail alesd §i li-aii hlizitu partil[e] lord de mo§ie §i
li-ati stalpitu cu pietre, §i, viindu-sg casa HaragojiI pe hliza
acestord razesi, li ati datu zi sg-§1 mute casa de pe hliza
acestora pe hliza luf, unde aii fostu casa mosu-saii, si i-ail
alesti si parte hd, §1, apot, viindd et §i aice fata, li s'aii
luatu sama si pe marturie hotarnicg li s'aii datu §i carte
de stapanitu, §i i s'ad pusil §i zi Haragojit sa-§1 mute casa
pang acumil la Sfete Ghiorghie, §i acurnd dzua ad trecutu
§i ra4esiT de iznoava ad datu jaluba ca nu §'ati ma tnutatu
casa ai pe hliza lora §i el ad multa suparare §i pagubal di
spre azeld Haragoje. Pentru care sa ef dumn[e]ta sama, §i,
di nu s'ati mutatti casa pgna acumii, sa oranduest1 dum.
pe, dumn[ea]luT Toaderti Cuze Post., carele ad fostu si ho-
tarnecu, ca sa st zapcid asupra HaragojiT, sa-§1 mute casa
di pe hliza acestoru razes! pe hliza luT, unde ail fostu casa
mosu-saii, §i i-ad alesti §1 hotarnicf, sa nu le mar facg su-
parare.
Masta, §i ramaill
ald dumitali iubitu trate §i cumnatu :
Sturdzea Logotatu.
U Ias, Aprild 29 [catre 1740].

[Pe V-0 :] Cinstitultd ald nostru iubitu frate §i curnnatd,

dum. Dumitrasco Paladi bivii Veld Pah., ispravniculd Tu-
tovel, cu fericitg s[a]n[a]tate sa sa dè.
 ACTE PRIV1TOARE LA pi0§11 TUTOVENE 485

V.

Io Ioanu Neculae Voevodii, bojiiil milostiiil gospodaril

zemli moldavsca Scriem5 Dornniia Mea la credinëosil bo-
iariu15 nostru dumn[ea]lu1 Iona Bogdanil bivu Veld Stolnicu,
ispravniculil Tinutulul TutoviI, i Toadiril Cuze Post., va fa-
cemil §tire ca aice la D[o]mniia Mea au datu jalubd .$tafie
Petrild otii DumbrävenT ot5 Tutova, pe unit Ittemie Haragoje,
cal[a]ra§ ha [tmanesc]u, di acolo de la DumbrAvenT, zicandu
acestu Stafie precumil are elil mo§ie acolo la DumbrAvenT,
inpreund cu aceld Iftemie cal[d]ra§il qi cu alti1 fratT aI lorii,
§i parte acestuT Stafie aril fi §tiutd undi zisd ca este §i je-
re§te casiT mo§u-sail, §i aceld Iftemie s'ail sculatu Ind tdrie
ILA §1 §'ail facutu casa pe jere§te mo§u-sd5, !nil livada mo-
§uluI sdii §i, avandu mo§ulii sail §i ramnicu acolo, §i el5
s'ad sculatu §i 1-ail izitu Intl tarie luT, iaril acestu Stafie nu
1-a5 suferitu §i i-a5 täetu iazu15. i, avändu ehl multa pri-
cind eu aceld Iftemie pentru ace mo§ie, iatd ca scriem5
dum[itale] sa chem1 pe acelii Iftemie col[d]ra§il fata §i sa
le eT sama cu dreptate §1, dupa cumil veI afla §i s'a cade
mar cu dreptate, sd-1 giudecT §i sd-I arzI, §i sd. daT §i mar-
turie, ca, de s'aril maI trage la Divan5, sd avernii §tire.
IT Ias5, letil 7252 [1743], Noem. 7.
(Pecete ro§ie domneascd.)
Vlil Logitu.
(Pecete mica octogonala, cu chinovar, avind un cerc in-
terior supt coroang, pentra sterna §i initialele Io Io. Mc.
M... i7...)
[Pe V-o :1 7252, Noernv. 7. S'ail trecuta 1814. Iuni.

VI.

Dina luminata porunca Marii Sali Domnuluf nostru, Marie

Sa loud Neculaf Alexandru Voevoda, poruncindil Marie Sa
la dumnialuT Ion5 Bogdand bivil Vela Stolnica, fiindu dum-
nialuT ispravnica TinutuluT Tutova, §i fiindu §i porunca la
486 Am% PlUVITOARE LA MOO .TUTOVENE

nor, jaluindu Marii Sali Stahie Petrila pe unu Iftimie Ha-

ragoje dinu Dumbravenr, la Tinutulil Tutover, zicandu acela
Stahie pecumU are inpresuratura pe o mo§ie ce are la Ti-
nutulii Tutovel, anume Dumbraveng, undi §eade acela If-
timie Haragoje (un rind i jurniltale ters), Marie Sa Vodàl
poronce§te ca sa mergemil la aca sdli§te i sa strangemu
tott Inpregiura§it, fiindU §i acela Iftimie fata, i sa le luimg
sama foarte cu de-a amaruntula §i dupa dreptate §i s. li ale-
gemii toate partile fie§teacarue, sa sa §tie cini pe cata parte
aril tine, 0 sa Ii punemil i piiatra. Ce not, dupa luminata
porunca Marii Sali, amC rnersU i amil stransil pe tot! in-
pregiura§ir §i raze§it, fiindu i Iftimie Haragoje fata, daril
Iftimie Haragoje nicio scrisoari n'ail aratatU, zicandU ca este
totil dintfunU niamg cu Stahie Petrila i scrisorili Dum-
bravenilord Anti toate la Stahi Petrila ; cari Stahi Petrill
§icu niamulil lui aft priimitU sa le fie niamil lut §i, scotindu
Stahi Petrila i cu Toa,derU, neputU de frate lut, i cu Mi-
ronU, iara§! nepotil de frate, scotindu unil uricii de la Pe-
tru-Voda, inU care arata precumii s'ail inpartitil fetelea Dena,
anume Anca i cu sora iai Irina, cu totu satuiC intregil
Dumbrävenit, la Tinutulil Tutovit, pe Racova, pre apa Gar-
cinii, i s'aU venitu la inpartala lora glumatate de satu
de Dumbravent, parte dinu giosu, pecumil liii arata. mu
uricil de la Petru-Voda, care ding Irina sa trage Pricopie
Ra§chitorr i cu niamula lig §i stapanescu grumatate de
satil de Dumbravent, parte de giosil, osabita de parte lut
Stahi Petrila, iaru giumatate de sata de Dumbravent, parte
ding susU, s'aU venitu inU parte Anal, §i Anca aC facutu
tret feeorl : pe TofanU, §i pe Dochie i pe Mica, daril To-
fanil §i Mica ag fostU sterpt, iarC Dochie au facutil zeci
fe6ori, anume : pe Lazoru, i pe Andre!, i pe Stratulu, si
pe Vasile, i pe Simpietru, f pe Gligori, §i pe Toaderu, §i
pe Gheorghita, i pe Vasilca, §i pe altC ToaderU ce i-au zisil
purecla Haragoje, stramowlu lui Iftimie Haragojet; daril
dinteace§tt zaci fecorl a Dochii ag fostU patru fe6ort sterpt,
anume Lazorii, §i Andrei, 0 Vasile i Gheorghita, iarC
Stratula all fAcutil pe Nastasie, i Simpietriu all facutil pe
 ACTE PII1VITOAUE LA MOO TUTOVENE 487

Costantinii, 0 pe Iona 0 pe Marie ; Gligori ail fAcutu pe

Savina, Vasilca au facutti pe Anitai Toaderti ad facuta pe
Costantinti, §i pe Stahl, 0 pe Iona, 0 pe Savina, 0 pe
Chirila, §i pe Irina ; iara Toaderti Haragoje ati facuta pe
Apostola 0 pe Irina, cari dial, eel §easA fe6orr a Dochii
s'aa flcuta patruspreci feëori, §i rdingni giumAtate de satu
de Dumbrdveni, parte de susa, sA sA inpara Ina patruspreci
parti : doaispreci OM sa o tie Stahie Petrilà 0 cu totu
niamula lui, pecumil ila arata mai susti, iara doai part! sa
o tie Iftirnie Haragoje, iara§i. cu totu niamulti la i ama
pusa o piiatrà inu eapula hotarului dina giosti, uncle sa
hotare§te hotarulu Dumbravenilorti cu hotarulfi Mijloceni-
lora, §1 ama tocmita 0 alte pietre inpregTurulti locului, §i
dial purcesulti d'intAi ama purcesti dinti capula hotarului
dinti susii, zare dialului de spre Apusti, unde sa hotAre§te
hotarulti Dumbravenilorti cu hotarulti Garcinilora, §i este
o piiatra, §i de la aea piiatra tota muchia dialului inti giosa
pana inpotriva lozelorg, la cruci, §i acole este alta piiaträ,
0 de acolo pe la o fantana ce sl chiama Rece-lui-Tiganti,
§i dina susa de fAntanl 0 dina diala Ina costi§i este ala
piiatra, §i de la Rece-lui-Tiganti apua paraula Ustii §esula
inil giosa panal mini potriva oclaii lui Dragana, cari. este WI
muchia dialului de spre Rasaritii, 0 amu pusa o piiatrA
intr'o vaiuga ina costi§i dial diala de drumti, unde sa ho-
tAre§te hotarula Dumbravenilorti cu hotarula Mijlocenilorti,
§i de la odae lui Dragana zare dialului Intl susti, de spre
Rasaritu, pana la movila, §i Ina costi§i este o piiatra dela
vali de movilg., cari osabe§te giumatate de satti de Dum-
braveni, parte lui Pricopi Ra§chitori, parte dea giosti, de
spre giumatate de satu, parte lui Stahi Petrila 0 cu tota
niamula lui, pecuma Ha arata mai susii, 0 apoi iar41 zare
dialulul inu susa §i padurii de spre Rasaritti, pAng. Ina funda,
inu mijlocula §esului iara este o piiatra, cari inparte fun-
dAtura ina doai.
Leta 7252 [1744], Apr. 23.
Toadera Ct [Cantacuzino] Post[elnicu] iscalti,
hotarnicit
488 ACTE PRIVITOARE I,A MOO TUTOVENE

[Pe V-o ] 7252, Apr. 23.

S'ad cercetatg.
Scanteai Sul[gergl.

VII.

Dat-amii rava§ulii nostru, ding poronca Marii Sali lut

Voda, fiindu jaIl oranduitu sa hotarascu mo§iia ding Dum-
bravent, pàri1i Petrile§tiloril §i cu Iftini Haragoje, §1 s'ag
facutg patruspreci partt pi giumatate dea gatg, parte ding
susg de Dumbravenr, §i amg datg acestil rava§t1 alg nostru
dumisali lut Tofang sing lut Chiriiacg ota Garcint, ca sa
stapaniasca parte Vasilcal, fata Dochiit, nepoata Ancat, cu
ung zapisd ce afata Tofanil de cumparatura 6-ail cumparatu
mo§u-sag, Andoni, di la Vasilca, fata Dochiit, dreptil doal-
zact di let. Dect sa o stapaniasca Tofang §i cu fratit lui, dupa
cuing s'a vini parte Vasilcal la inpartire loculut, pecurng
arata la marturie ci s'ad data la mana Petrile§tilorg.
Leatil 7252 [174],. Ap. 23.
Toaderg Ct. Post., iscalii.

VIII.

Io Ioanu Neculat Voevodu, bojiig milostii11 gospodarg zemli

moldavsca Facemii §tire cu aëasta carte a Domnii Meale
precumil ag vinitu innainte Domnii Me li §i d'inainte a tu-
turorg boiarilorg no§tri, a Mart §i a mid, ace§tI oament,
anumè Stahie PetriM, fidorulg lut Toaderg Petri la, nepotu
Anal, §i fidorit lur : Ilie, §i Toaderg, §1 Lupa§co, §i Gligorie,
§i altll Toderii, §i Samsonu, §i fetele liii, Todosie, i Luchiiana,
§i Stratina, §i nepotit hit de frate, anumea Toaderil, fidoru
lut Costanding Petrila, §i fi6orit sat, Gheorghita, §i Ionita,
§i long, §i Apostulg, §i Ioana, §i Ilinca, §i Anita, §i Nas-
tasie, §1 Alecsandra, §i Mironti, §i fratit Tong §i Ghiorghita,
fidorit lut Saving Petrild, §i verele lorti, Marie, fata lut Sin-
petrig, preutiasa pope! lut Tanjala, §i Iliana, fata lul long
 ACTE PHIVITOAHE LA MOIli TUTOVENE 489

Petri Id, §i. fiëoril el, Vasili, §i Iond, §i Toaderd, §.1 Safta, §i
Simina, §1 Iftimie Haragoje, ginerile ApostuluT Haragoje,
§i fiori sdr, top nepoliT §i strdnepotil Anal, §1 ni-ad al-Matti
mdrturie de la boiariuld nostru Toaderd Cuze Post., dind
vAletu 7252 [1744], Aprild 23, scriindu §i mdrturisindu cd,
avandu pricing. Stahie. Petri la cu Iftemie Haragoje, §i jd-
luindu Domnii Me li, §i luindu ed carte Domnii Me li la Toa-
derd Cuze Post., ca sg le hotdrascd movie DumbraveniT,
di pe Racova, Otü Tinutuld Tutovil, §i margAndu aceld bo-
erid acolo, aü strAnsu pe top rgze§il §i megie§i di pind
pregTurd §i, fiindd §1 Iftelnie Haragoje fatd (an rind e ju-
mdtaie Vers), §1 luindu-li sama cu amdnuntuld, pe scrisori
d-ad ardtatu Stahie Petri ld, ca niamuld saa, anume und
uricti de la Pdtru-Vodg, dinü vgletti 7054 11546], Aprild 2,
scriindd precumd s'ad inpArtitu Anca cu soru-sa, Irina, fetele
Benet, cu WW1 satuld intregu DumbrIveniT, de pe Racova,
pe apa GdrciniT, §i s'ad vinitti Ind parte IriniT, dial care sg
tragi Pricopie RA§chitoru cu niamuld sLü, glumdtate cli satu
de DumbrAvenl, parte dial glosü. iarii gIumdtate satd dinu
DumbrdvenT parte ding susii s'aa vinitd Ind parte AncAT,
dial care sg trage Stahie Petrild, cu niamuld sld, ce-sd nu-
mip maT susti, §'ad priimitu Stahie Petrill cu niamuld sgti
§i pe Iftimie Haragoje sä li fie niamu lord, dupä cumil s'an'
zis cd este totu dintr'und niamu cu cIänil, ardandu §1
Iftemie Haragoje o carte di la rdposatuld Costandind Duca-
Vodd, scriindu precumii s'ad pgrAtu fatd Apostuld Rd§chi-
toriu §i Grigore Basotd cu Andreid sind Petrild §i cu Apos-
tuld, fiëoru luT Sirghie, §i eu Stefanii sinü Andriiü, strInepo-
ta Anal, §i 1-ail primitu pe Apostuld sind luT Sirghie, socruld
lul Iftemie Haragoje, niamu cu dAn§il de pe strAmoa§e lord
Anca, §1, dAndu ef samg la hotardtu innainte luT Toaderd
Cuze Post. cumd strAmoa§a lord Anca ad facutd treT fidorT,
pe Tofanu, -§i pe Dochie §1 pe Mica, dard Tofanu §i Mica
ati fostd stdrpT, iard Dqchie au fd.cutd zece fidorT, anume :
Lazord, §i Andril, §i Stratulu, §i Vasilie, §i Sinpetrid, §i Grigori,
§i Toaderii, §i Gheorghitd, §i Vasilca, §i pe aka Toaderd,
ce i-ad zisti porecld Haragoje, stramo§uld luT Iftemie Hara-
490 ACTE PljIVITOARF LA MOO TUTOVEVE

gojil, §i dinteace§tt zece fidort a Dochii ad fostu patru ficort

starpt, anume Lazorii, §i Andrit, i Vasilie §i Gheorghitd,
iaril Stratulil au Mcutu pe Nastasie, i Sinpetriti aü facutu
pe Costandinii, i pe Ionu, i pe Marie, iard Grigori au
Mcutu pe Savinu, §i Vasilca aü facutii pe Anita, §i Cos-
tandind aü Mcutu pe Costandind, §i pe Stahie, §i pe Ionii,
pe Savinu, i pe Chirila, i pe Irma, iarii Toaderil Ha-
ragoje aul facutu pe Apostulii §i pe Irina; care dinil cet §esa
fidort a Dochiit s'ari Mcutu patrusprazeci fi.dort, i ramane
gIumatate de satu de Durnbravent, parte dind sus5, sa sa
inpartd mu patrusprazeci part!, §i doisprazeci part1 sä le
tie Stahie Petri la cu totil niamuld s, ce-sii numitt mat
susd, iar5 doi partt sa le tie Iftemie Haragoje, iara§1 cu
totil niamulil sail. i li-ad i stalpitu, i s'ail pusil o piatrà
ind capuld hotarulut dind gTos5, unde sa hotara§ti hotaruld
Dumbravenilorii cu hotaruld Mijlocenilorü, §i s'ad tocmitil
si alte pietre Inpregturulil loculut, i d'intaid ad purcesil
dinil capuld hotarulut dinil susü, zare dialulut di spre Apusd,
unde s hotara§te hotarulil Dumbrdvenilord cu hotaruld
Garcinilord, §i este o piatra, §i de la a6a piatra totil muche
dialulut Ind grosil, pana Inil potriva loziloril, la cruce, §i
acolo este alta piatra, §i de acolo pe la o fantasia ce sa
chiama Rece-lut-Tiganu, 0 ding susd de fantand din5 dialii,
Ind costi§e, este alta piatrd, §i de la Rece-lut-Tiganu apuca.
parduld Ustiil, §esuld Ind gIosil, pang Inü potriva odait lut
Drdganu, care este Ind muche dialulut, di spre Rasäritu,
§i acolo s'ail pusti o piatra intr'o vaiuga, inil costir din('
diald de drum5, unde sa hotara§ti hotaruld Dumbraveni-
lord cu hotaruld Mijlocenilord, 0 de la odaia lut Dragand
zare dialulut !nil susil, di spre Rasaritu, 'Dana la o movila,
si inu costi§e, de la vali de movild, este piatra, care osa-
be§te grumatate de satu Dumbravent, parte dind. gfosii,
a 1111 Pricopie Ra§chitori5, cu totil niamuld sad, iaril gtu-
matate de satil de Dumbravent, parte dinil susil, este a hit
Stahie Petrila, cu WW1 niamulil sail, doisprazeci partt, iard
doi parti sintu a lut Ifti[mije Haragoje, iara§1 cu niamuld
sad, §i apuca iara§I zare dialulut Ind susil 0 a paduret, di
 ACTE PI IVITOARE LA MOO TUTOVENE 491

spre RäsAritu, pänl inu fundu, iard mu fundu, inu mijlo-

cula §esulut, iar5 este o piatrA, care inparte fundAtura mu
doi, §i, viindu-sA casa lut Iftimie Haragoje pe hliza IM Sta-
hie, i-ama datu soroca la hotArAtu ca sA-§t mute casa Ifti-
mie Haragoje pe hliza tut, undi fostu casa mo§u-sait
Pentru care avAndu et acuma §i giudicatA aice la dum-
[nealu]t Veld' Logoatti, tota, a§e giudecata : salt mute
Iftemie Haragoje casa pe hliza lui.
Dec! §i Domniia Mea, clacI ama vazutu mArturie acelut
boeria scriindu cuma aü indreptatu hotaräle aceit mo§li
DumbrAvenit pe hotarale vecht §i i-aU a§ezata, §i et Inca
priimitu, amU crezutu, §1 de la Domniia Mea inch li-amil
datu §1 li-ama intAritu acestorti ma! susa scri§1, ca sA li fie
§i di la Domniia Mea driapta ocinA, §i mo§ie, §i uricu, §i
intaritura, cu venituld §i cu totu hotarula, neclatita §i ne-
ru§iitu, statatorid ilia vet, §i altu nime sA nu sl amestece
peste adasta carte a Domnii Meli.
U Iasü, 7253 [1745], Noernv. to.
[Pecete mare rotunda, cu chinovar ; coroana cu cap de
bour, sabie §i buzdugan. Legenda pare a fi : do Joan Ni-
colae Mavrocordatd cu mila lut Dumnezed Dornnu tarit
Moldovet, 1743) (cu arabice).]
Vela Logftti.

IX.

Not Costandinii Dimitrie Muruzti Voevoda, bojiiu milos-

tilt gospodara z[emli] moldavscoit.
Credindo§t boerit Domnii Mele, dum. Costandina Paladi
bivti Vela Pah., i Iordachi Canan6 bivii Veld Med., isprav-
nict de Tinutu Tutovil, sAnatate. SA face §tire dumv. cA
aice, innainte dum[nealut] Vela Logoatti, aü avuta giudecatl
de fate Lupula Iacoba §i Alexandru Molenta, ce s'ati ras-
punsu rAze§1 de mo§ie CursAcit §i Dumbravenit, ce sinta.
la Tinutu Tutovil, cu raze§it lora, ce le zica Petrile§tit,
aratanda Lupulti §i Alexandru ca mu mo§iile de susa nu-
492 ACTE PIIIVITOABE LA WO§t( TUTOVENE

miti arii fi avandil do! bdtranT si Petrilestil unit batrdnii,

si, nefiind5 Mese pat-tile lorii de catra a Petrilestilorti)
dumv. at! fi randuitil mazill de le-ad ales5 pArtile dupd
scrisorT i dovezr ce aril fi avutü, i PetrilestiI nu s'arti fi
odihnindil cu acea hotdrare, ce, cd und Mtranil ce aü Ina
numitele mosii, aril fi vrandil sd stapaneasca i partile lor5,
cumil pre largu vet! Trite lege dinil jaloba lor5, care vi s'ati

DecT, intrebAndu-sa pe PefrilestT ce ail sd rdspunda si

pentru ce nu sa multemesc5 cu alegire si hotArAre ce arata.
Lupula si Alexandru la fata locului de mazill, si eT aü rds-
punsu cal nimicd de ace hotdrare nu sti5, cad nimi lord
nu le-ad facutil de stire ca sa fie de fate cu scrisor! la ho-
tarat5, ce Lupul5 si Alexandru a5 hotardtil dup/ cumil a5
vrutil. I s'ail zisd Lupulid si luI Alexandru sa arati hotar-
nica mazililoril hotarnicT, sa sal vada de sinta si PetrilestiI
iscalhit! si de ad fostil tate la hotardtil, si e! a5 scosu o
hotarnicd ding trecuta lurid li 20, iscalitd de unil Ionite
Husanu si Costandinil Vrabie, Intl care arata cumil aü
alesil partile numitilor5 razes!, daril iscalit! acestI Petri lest!,
sad alti! din5 pregIurasI, oamen! bdtrAnT, dupal randuiali
ce scriü cArtile gospod5 de hotarAtil, nu.s'a5 vazutti, cumil
nicl incredintatd de dumv. marturie hotarnica nu este.
nefiindii Incredintata marturie hotarnicd de nimi, ce numa!
de acestI do! mazili, au ramas5 rasuflatd.
Dec!, fiindcd. Lupulil si Alexandru aratd cd la hotdratti
aril fi fostil i PetrilestiT, i acumg tAgaduescii, pentru aceia
iata scriemil dumv. sd merges! la numitele mosiT si, !MAT,
sd cercetat! de ail acestie part! de movie acolb, cumil si
Petrilesti!, si de le-ail stapanitil vre odata, sail de nu le-a5
stapanitii, si catd vremi este de canal nu stapanescu.
dovedindu-sàl cd aü pArtI inteacele rno§11, fiestecariI, gra
pricind, dupa rAnduiald, strangAnd5 pe top razesi! si in-
pregrurai!, cu scrisorI ce voril ave, sd le alegetI pArtile si
sal le datI marturi! hotarnice, isaliti de dumv., si de tot!
rdze§il i altI InpregIurasI, apo! sa cercetat! de ail fostil
Petrilesti! acestie la hotardai, i, candil s'a. dovedi ca lora
 ACTE PRiVITOARE LA MO§ii TUTOVENt 03

nu le-ad facutti de §tire, sa vie la hotarata cu scrisort ce

vora ave, atunct dumv., du$ dreptate, sa Inplinitt cheltu-
iala Petrile§tilora de la Lupula §i Alexandru, fiindca n'aa
urmata dupa hotarare cartit gospoda de hotaratii, sa faca
§tire raze§ilora sä vie la hotaratti.
A6asta scriema. 1781, Av [gusta] 15.

[Pe V-o 1 Credindo§t boerit Domnii Mele, dum[nealu]l

Costandina biva Vela Pah. i dum[nealu]t Iordachi Cananb
biva ispravnid de Tinutu Tutover, dati sa zdrayiema (sa se
dea cu sanatate).
Petrile§til.
S'aa trecutil la condi4. Veche.
Proaa Vela Logftii.
(Pecete de ceara, mica, rupta.)

X.

Not Mihaila ConstandinU Sutula Voevoda, cu mila lut

DumnezeU Domna Taril Moldovil.'
Cinst. credin6o§I boerit Domnii Mele, dual-. Gheorghie
Costandache biva Vela Spat., ispravnica de Tinutu Tutovil,
dum. Ioniti Sturzea biva Vela Caminaria, san[a]tate. La Di-
vanti innainte dumilorsale velitilora boert, aa avuta gtu-
decata Andoni Petrila, i diiaconulti Toadera Petrila, i Pa-
yala Petrila, Inpreunä cu alte niamurt a lora, TIzesT de
mo§ie Cursa§tit, de la Tinutu Tutovil, cu Gherasima Ra§-
canula, mazila, vechila fiindU dind parte lilt Vasile Bu§ila,
aratanda numitit raze§t, printi jalob 5. lora, ca numitulti Bu-
§ila, avandil sa ia la a sa stapanire a patra parte dina
gIumatate de sat, adica parte unlit SolomonU, care §1 lut
Bu§ila II iaste cumparatura de la dumnealul Spat. Costan-
dina Paladi, aeasta parte vranda Bu§ila ca sa i sa hotä-
rasa, dupa carte Domnii Mele- cea s'aa scrisa dumv., §i
sa i sa aleaga de catra partile altora raze§I, aril 11 vranda
sa faca asupreala jaluitorilorti, cu putere unit scrisorr de
01 ACtE PIIIVITOARE Lk MO§if TUTOVEn

invoiala ce s'arii fi facutil Intl trecutir anr intre dumnealur

Spat. Constandinil Paladi §i intre unti Vasile Mata, i Pa-
vald MAO, i Mihalache Mata, i tefanti Mata, §i sa ia
toata parte ace1u1 Solomonii, atatti dinii cAmpu, catti §i
dial padure, numar de la unti locti, §i, fiindca nu aril fi
agrungandii la loculti acela dinti parte Mata§tilorti ca sa
sa cuprinda toata parte acelur Solomonti, sa i sA dea toata
la unti locti, dupa. cuprindere invoelir, Bu§ila aril fi vrandil
sa ia §i dinii partile jaluitorilorti spre inplinire acer Org.
Fati fiindu §i numitulti vechilti Gherasimil RA§canu, §i in-
trebandu-sa de catra dumnealoril velitif 'Doerr ca sa ras-
punda, elil ail scosti de ati aratatil scrisoare acea de invo-
iala, care, fiindti dinil 1786, Saptv. 17, a until Vasile Mata,
i Pavalti Mata, i Mihalache Mata i tefanii MAtA, adive-
rita §i de marturti Banu Iordachi Lambrinó, fiindti atunce
Paharnicu, cu tuprindere ca s'ati invoitti cu dumnealur
Spat. Constandiml Paladi ca sa stapaniasca dumnealur unix
batrAnii intregil dinteaeasta mo§ie, batranulii lur Solomonti,
adica a patra parte dial grumatate de satii, inil care ba-
trAnii sti cuprindti §i locufile de prisaca ci le are dum-
nealur, iara§1 danie de la Ioand Solomonti, §i de la Chi-
riiacti Mamureanulti, care acestii loatranti grAe§ti scrisoare
cea de invoiala ca sa-15 stapaniasca pe dealulti dinii mij-
locii, undi iaste iazulii lur Solomonti, §i inpregruruhl iazulur
sa alba all trage dumnealul toata parte cata i sa va veni,
atatii dinti campu, catti §i dinti padure, pana undi sa ho-
tärAqti cu hotaruhl Punge§tilorti §i para unde §'a inplini
duMnealul a patra parte dinil grumatate de satil. Cu aeasta
scrisoare ail cerutti vechilulti lur Bu§ila ca sa i sa dea
parte acelur Solomonii, §i dinil campu, §i dial padure, totti
la unti locti. Care, la aeasta, cercetandu-sa de catra dum-
nealorti velitir hoer!, s'ati socotitii §i s'ail hotaratti intea-
cesta§1 chipti : Intar, sa sa scoata §1 sa sa diosabasca parte
jal[uitorilortij Petrile§tr dinti numita mo§fe, despartita de
catra parte aceloril Mata§tr ,,. apot, dial ceia ce va mar ra-
manea, sa sa dea §i parte acelur Solomonil ce o trage
Bu§ila dinil parte MatA§tilorti, dupa cuprindire scrisorir de
 XcrE inuintoArtE LA td0§11 TUTOVENE 495

Invoialk, §i, orT cAmpu, saü §i OA:lure, cea i s'a veni, pArl
i sA va Inplini mitsura stänfinilorii, sä o ei Busill la a lui
stdpanire, nesmintindu-sl parte jal[uitoriloril] Petrilestl, ce
iaste s s scoatä 'Mtn.
De6, dupà hotArAre aCasta, iatàl sà scrie dumv. sa avetT
a urmà asAmine la hotAratura cea vetT face mosii Cursa§tT.
1793, SAO. 7.

(Pecete ova15, cu chinovar, avind armele aminduror te-

rilor, coroana §i initialele Io Mh. Cst. St. [sic: Soutzos]
Vv. T793.)
Pro6t. Vela Logft5.
S'ati trecutil la condica.

XI.

Adica e5, Safta Bursuanita, fata luT Costantimi, nepoata

luT Arsani Petrila si luT Stahi PetrilA, d'inpreund cu fi6orulil
meI Ghiorghi, §i e5, Marii, fata Tofanil, nepoat5 Jul Ar-
sdni PetrilA §i luT Stahi Petrila, d'inpreuna cu toil fratil
meT §i fidoriT me! §i surorili meli, cu totT di sus(' aratatT,
intrebandu-ne unulil pri altu §i di buna voia noastra, ne-
silitT di nime, damil acestu adiv5rat5 §i pre-incredintat5
zapisulil nostru la mana dumnealorti razasiloril nostri,, Pe-
trilestilorii, di mo§iia Curs5§tiI §i Dumbravenif, anumi :
NAstasa HArtopanu §i Vasili Todosi, dint"' batranul5 In!
Toader5 Petrila, si Toader5 sin5 Andoni Petrila, cu fratiT
meT, Ioniti, §i Ionü §i Ghiorghi ; §i $tefanu Napranu, Afti-
niia, si Neculai5 sin5 Diiaconu, Toader5 Petrilg, d'inpreung
cu vara-me Mariia ; si ei. Ion5 Crausu zat5 Vasili
Onciu din5 DumbravenT, d'inpreunA cu gineri-me5, Capitan5
Stoiani, si Iosipu Ondu, pentru ca sl se §tii c5. le-am5
vandutil parte nostra di mosii dind DumbravenT, cAmpu si
codru, din5 bltranu luT Stahi Petrila, Too stana51T) gospodil,
si tocmala am5 avutil cu dumnealoril c5ti 3 let pi stAnj[an5]
 498 ACTE 1311IVITOATIE LA mo§if TwrovENE

§i banir i-ama luatti totr Ina manuli nostri, dupa tocmala

ci am5 avuta cu numitir di sus5 cumparatorr, iar5, mar
aflandu-sa neamur1 mar pe urma, ding batranu lu1 Stahi
Petri la, sa nu li s ii Ina sama §c cu not sa aiba all in-
treba, §i dumnealora cumparatorli sa aiba a stapäni cu
paci, ca pre o dreaptä ocina, mu vecu. lard, sculanclu-sa
vre unir ding raza§1 la vre-o judecata, toata ostineala §1
cheltuiala se fii di spri nor.
1809, Aprilil 8.
[Degeta :] ea, Safta Bursucanita, fata lur Costantina, ne-
poata hi! Arsani Petra&
[Degetil 1 ea, Ghiorghi, fidora Saftil.
[Degeta I ea, Manila, fata TofaniI, nepoata lur Arsani fi
lu1 Stahi Petrila, d'inpreuna cu frati1 mer, §1 cu surorili
meli, §i cu totT fidori1 mil. $i ea, Pavalil BistriCanu, nifiindu
atuncr acasi, la facire acistur zapisa, au dat pentru mini
varula mea, Vasili Todosi, §1, viinda ea, pi urma, i-ama
dat bani, parte me, §i inpartima Ina doao.
$i e5 amd scrisa, cu zisa dumnealora di susa -at-Mat!.
Pro... Capt.
$i Iosifa Ondu §'ail Wahl banir, dandu-i dumnalur jupanula
Iona ba§buluba§a.
$i, aflandu sa merr pe parte Saftil Bursucanitir, pe ace
suma de stanjinr, sa fie tota a cumparatorilora.

XII.

Pre-innaltate Doamni,
La anula 1820, Ghenara 15, atria inprumutata cu 1.201
ler pe una Mater Popa §i Ioniti Popa, fratf, dina satula,
Pope§til, Tanutula Tutovir, cu Arleta §i vade de patru lunr
de zali §i cu dobanda cate §apti pola ler de punga pe luna,
siguripsandu-ma cu amaneta scrisorile, partilora sali de
mo§1i ci arm fi avand5 Inim trupula mo§air Pope§tiI §i Cur-
sa§tir, de la acela Tanuta. 5i, fiindca la vadeoa ci gall
 ACTE PRIVITOARE LA M0§11 TUTOVENE 497

pus5, n'a5 fost5 urmatori a mr plati banir §i, dupl tredri

de o luna de zile piste vade, s'a5 savar§it5 din5 viiata
a6asta Mater, ramaindii celalant5 frati deplin5 raspunzatori5
ca sa-mr platiasca banil §i, apucandu-l5 sa-mr platiasca banii,
m'a5 tota prelungitil din5 vade Ina vade, pana la anulil
1822, Octomvrie, candil atunce §i acestue i s'ail intamplat5
sfar§ita vietir, §i ell ma aflu rabdatoriu de dreptr banir
me! ci am inprumutatil pe numitir ;
Pentru a6asta, ma rog5 Innaltimii Tale sa fi5 pusil la
cale a-rnr scoati dreptulii midi de la ace! ci sä vor5 al-Ala
de clironomr savar§atilor de mar sus5 pominitr, saii, prin5
luminata carte Innaltimil Tale, sa sa poronciasca dumilor-
sali dregatorilor5 TinutuluI Tutovir ca sà cercetezi adiva-
ratile 1or5 part! de mo§ái §i sa sa scoata inii vanzare me-
zatulur, de undi sa-mr pc:16 scoati dreptula mia §i sa nu
r1mai5 paguba§, spre ve6nica pom[en]ire a InnaltimiT Tale.
La mila Innaltimir Tale
pre-
plecat5 :
Gheorghii Roiu Capitan5 za Darabanr.
Ma rogii sa sä citiasca toatà innaiirte innaltirnir Sali.
Durn. Vela Logfta. Pune la cale pe jaluitorii dup. cu-
viinta. 1814, Avgust5 14.
. . . Logftu.

Nor Ioanil Sandu Sturza Voevod5, cu mila lig Dumneze5

Dornn5 Taxi! Moldavia
Cinst. §i credin6o§T boerii Domnii Meli, dumv. ispravnicr
de Tinutul5 Tutovir, sanatate. Vetr intalegi din5 jaloba
aratare §i cerire ce faci jaluitorulit Dec! sà seri! dumv. ca
sa cercetati cini santil clironomi mortilor5 indatoriti, de la
care sa inplinitr dreptuhl jaluitorulur. lard, daca aceia sa
vor5 lepada de a plati dreptula jaluitorulur, apor, prin5
riinduitf la stare loculuI sa sit cercetezi pentru partile de
rno§ii a indatoritilorri, §i, lamurindu-sa, sa sa scoata in5
vanzare la mezat5, care, strigandu-sa Intl curgire de 40
Vol. XXI. 32
498 ACTE PiU.VITOARt LA 110§11 TUTOVENE

zile, la lnplinire vadeliT sa triimetitr pre largu In§tiintare la

dumnealuf Vela Logftil, aratAtoare de ce rAspunsti ail data
clironomiT Indatoritiloril §i ce partI de mo§ii s'ail alesti
drepte a lord, §1 la ce prep.' ail e§itil, §i, apol, vetT aye
rdspunsii ce urmare sa pazitT.
Mar Intal vetT triimite in§tiintare qi apoT vetT aye poronca
pentru rnezatii in ce chipti sa urmatT.
1824, Avgusta 18.
(Pecete ovala cu chinovar.)
Procitii Vela Logftii.

XIII.

Adeverescu cu a6astA scresoor[e] a me la mana nipoo-

t[u]luT Iona, sanu soru-me Zanhira, de nemene sAlita, nee!
asooprita, ci de a me buna vooi, pentru sufletuld med, ca
sA ma pominascA, 12 stanjinT, adeca doosprazaci stanjAni
de mo§ie dinil treT hotarA : dial Pope§te, §i deal Botoia,
§e dial Borci§te, i-amil data ca sa ma pominasca, fenda
drapta parte me, danei, sa fei Ina vecT dumisali §i copeilora.
Si la orrcini dint"! namurili mele sA nu sa amisteci, ca i-amil
data pentru sufletula med.
5i, pentru cridinta, arna iscAletti.
(Deget :] eti, Marei sanu Neculaia Sanchitru.
Letil 1817, Iule 8.
Se ea amil scrisil, cu zasa Marei, §e amil iscalitti :
Iancula Negrutil.
[Pe V-o :] Scrisoare de danii pentru 12 stanjanT ce da-
ruia§te Mariia sana Neculaia Sanchetriti luT Ionnita, ne-
potuluT sail de soru, ding Pope§tT, i dinil Botoiii, §i dial
Borce§tT, dinil Tinutula Tutofil.
 ACtE PRATTTOARE LA MOO! TlYiTiVtNE 499

XIV.

12 stAnjinT di mo§ii dinü hotarulii DumbrdveniT s'au alesii

parte Vas Aka!, fata luT Toaderil Clipa. Care stAnjine au
sA-T stApenescA urma§iT ef dini bAtranu ci sA nume,te NAs-
tase. Si, pentru acasta, amii datu acastA tidulA a me.
1819, MaT To.
fonitA Clipa, rAzA§ii.

XV.

Pre-innAltate Doamne,
Cu lacrAm1 dAmil supArari pre-milostivuluT auzuluT InnAl-
tAmiT Tale, a la Pnutulii TutoveT, Inii mo§Ai Curs4tiT,
avernii dreaptA parte, ba§tinA strAmNascA i pArintasca, ce
o tragemu di pi bAtrAnulii nostru, Marii Sanchetroai, §i,
fiindca nof ne aflAmu [inii] dipArtariT, ni esti pisti mAnA di
a stApAni, i maT alisü cl astA rno§ei sA aflA rnigiqitA. cu
mo§Ai Punge§tiT, pe apa RacoveT, ce esti a d-sali bivu Veiü
Vist. Costachei Canta, i nece uni folosil nu avernd, ce
altAI ne mArancA dreaptA parte noastrA, ce o avemu rnA-
suratA, dinü poronca cinstitil IsprAvnicil, 222 stAnjAnT pola,
cari sl dovediscu pring scresorT. Si, fiindcA voimu ca sA o
vindimii, pintru aceasta ne rugAmil InnAltAmiT Tale! ca sA
ni s. facA luminatA carte di publicatAi la stari loculuf §i
sa. sA strAgi, dupd randuialä, ca sl sä vAndl cu prituld ce
ne vormi folosA, ca sa nu rAmAnemd sAraci.§i instreinat1 di
dreaptA parte noastrA, §i a fi mare pomanA InnAltAmeT Tali.
Robe! MArii Tali :
Toaderti PetrilA, i Vasali PetrilA, i Carpu PetrilA, inpreung
§i cu alt.! fratT a no§treT dinü mo0i Curs4tif, bAtrAnu Marii
SAnchetroai, TAnutuni TutoveT.
SA roagA ca sA s facA publicatAi la TAnutulu TutoveT,
ca sA poatA vindi o parte di mo,Ai, adicA 222 stanja[nT] §i
giumAtate, dinü mo§Ai Cursti§tiT, bAtrAnu Marei SAnchetroai,
MO ACTH PRIVITOARE LA b10.01 TUTOVENI3

fiindca jäluitoriloru le esti cu dipartari §i sà stapane§te di

catra altar.
La dumnealur Vela Logfta al TareT-de-gTosii.
1819, Mai 12. No. 4.473.
Vela LogftU.

No! Scarlata Alexandru CalimahU VoevodU, cu mila luT

DumnezaU Domna Tani! MoldavieT.
Cinst. §i credineo§T boerif Domnii Me le, dumv. ispravni6
de Tinutu TutoviT, san[altate. VetT intalege dina jaloba ail-
tare §i §i cerire ce facii jaluitoriT ca sa-§T vanza prinU me-
zatil aceT 222 pol i stanjanT ce i-ara fi avanda 'Ina numita
mo§ii Cursa§tiT de la acela Tgnutil, ale§T §i hotaratr de catra
partile celorulantT raze§T. Dreptil aceia, scriema Domnie
Me dumv., prina randuiti la fata loculuT, Ina fiinta tuturora
raze§ilorU, sg sa faca cercetare de au jal[uittoriT ace! stan-
janT §i de nu santil Intl vre-o pricing cu ceialantT raze§T, §i,
canda, gra de indoire, sa va dovedi a ail jal[uiltoriT stanjini
aratatT §i ca santU hotaratT, sail, de nu santil hotaratT, de
nu va fi vre-unil felil de pricina asupra lorU, sä o §i hota-
rascg, apol sa sä §i scoatg la mezata, care, strigandu-sa
atäta la fata loculuT intre totT raze§iT §i megie§iT, precumil
§i !nil targu BarladuluT, !nil curgire de 4o de zile, la in-
plinire vadelel sä triimetitT pre largu In§tiintare catra dum-
InealluT Vela Log[ofajtil, cuprinzatoare : frith!, de ati e§ita
vre-o pricina asupra stanjinilora aratatr, orT nu ; ala doile,
ciM santil mu§terei ; alU triile, la ce preta ail e§it5 Si,
apoT, daca nu va fi nicTuna felil de pricing, vet! ave ras-
punsu de savar§ire mezatuluT, iar5 intealta chipa mezatula
sa nu sg. sfar§asca.
1819, MaT 19.
Vela LogftU.
(Pecete octogonala cu chinovar.)
S'aU triacuta la No. 16.
 ACTE PRIV1TOARE LA MO§If TUTOVENE 501

XVL

Adecd., ei, Vasäli sand Ionü Tanjaald, nepotii Marii San-

petreoai, si ea, Toaderil, cumnatil lur Vasa li Tanjaala, de
sora, anume Vdrvara ; §i e, Costandina sdnu hiT Costan-
dina, ce aü fostu fiCoril Marii Sanpetreoai ; eü, Iordachi
sinu Costandenu, ce ad testa fidord Marii Sanpetreoai ; ed,
Vasdle, nepotd luT Costandenu, stranepotil Marii &ripe-
treoai ; eti, Carpu sdnu Stratenii, nepotii luT Ionu Tanjala ;
ea, Toaderil, brata Carpu ; eii, Costandena, brata Carpu,
nor totT, inpreuna, dama acestu adevdratd i Incredintatii
zapisa alü nostru Ia mainelorii (sic) dumilorsale nemurelora
si rudeneelorii noastre ce sdntil razasT ina mosii CursastT, cu
noT, ce este la l'inutuld Tutuver, la ocolula Racovei, Ini
satula CursastiT, precumil sa sd stii ca, fiendu rdzesil cu
dumnalora numiti mai giosii mai satuld CursastiT §i vranda
a ne alege partile noastre de pe strdmoasa neastra Sanche-
treoai, ce ail testa sera cu Costandinu Sanchetre, dupd
carte domneasca de poblicatii si ravasile censteter Isprav-
[niciT] ale Tinutulur Tutuve ce ama adusll, si rdndueti la
fata loculuT, a numitieT mosif CursastiT, _dupd cercetare ce
ne s'aa facutil cu numitir razesT Ind satula acesta, ne eel
alesa si nou, inpreuna cu ale nostre nemure, ce nu s'aa
tamplata fata, optuzace stanj[enT] de campu si de codru
saTzacT i aasd, deal totil trupuld acestue hotaril CursastiT,
§i, nefiendu nor trdetori aice, prenii bund invoiald i tea-
mama ce ama facuta cu dumnalora razdsiT nostre, anumia
Toadera sdnii Andoni Petrild, Ionita Andoni, Gligorasil
Epure, zatil luT Stefana Napranu, eta, Ionu zata Aftenii,
Neculai sanii deiaconulur Toadera Petrild, Gavrila Petreld,
Apostuld Craste, CasAiana zdtil MiheIll Petrela, Ilei Tu-
dosai, Pavähl Petreld, preutula Trohenil, Ionita sana Ilenca,
tuturord acestora de susa numitT, de a nostra buna voi, ne-
saletT, neasupretT, am a vandutil stanj[e]nir de susii nurnitT
dumilorsale, cu tocilmaala cate doispreci leT stanjdnuld, insa
cu analoguld codruluT socotindu-sa la stanjaner de campu
care sa faacd stej. de plata saptezacr se trel, si, preimindu
502 ACTE PRIVIrOARE LA MOO TUTOVENE

noe toti bani mai mäinele noastre pe stanjaniT numitu de

sus0, cumu §i treTzace §i cinci leT ce ne aii datil dumnaloru,
Ina cheltuiala carti de poblecatii §i rava§uluT Esprav[nicii]
iara§1 ne i-au data nou. DecT, de acumii §i pia inii vecT,
sa fii dumnalora numeti mai susu raze§1, iaril maT susd-
numetii raze§I volnece a stapani cu putere zapisuluT aces-
tuia ce 1-amu datil de bun g. voia noastra toata soma stan-
janelorii, atata dinu campu, i dinti sale§ti, dinu vatra sa-
tului, dial pometu §i dinu codru, §i totd venetulti dinU totti
loculu, inU vecT, atatu dumnalorU, catu §i fii dummelorsale
§i nepoti §i strenepoti, inu veci. Si, pentru di s'arti tampla
ca ceneva dinii nemurele noastre ca sa alba vreo suparare,
noT. sä avernu a raspunde.
Si, pentru mai adevarata credinta, ne-amU pusii numele
§i degetele, ca sa sa creaza.
1819, Iulei 9.
rDeget :] eil, Vasale sanu Iond Tanjala, nepotd Marei
Sanchetrioai, §i
eu, Toaderti, cumnatu luT Vasali TanjaalA de
sora, anume Varvara.
eu, Costandinu sand Costandind, ce au fostu
fi6ortl Marei Sanchetrioai.
eii, Iordache sanu CostandinU, ce aU fostii feCorU
Mareiia SAnchetrioai.
eii, Vasale, nepota luT Costandinu, strenepotu
Marei Sanchetrioai.
eil, Carpu sand State, nepotra luT Ionu Tanjaala.
eU, ToaderU braatil Carpu.
ell, Costandenu braatu Carpu.
EU Ionti amil a rgspundi.
eil, Vasäle sanui Lupuhl Iacobu, raze§ii §i mar-
turd la aeasta vanzare.
eu Safta, fata ElencaT Sanchetrioai, raze§e §i
mart[ura] la aoasta vgnzare.
eu, Manolachi zatil SafteT, marturd.
Matel Voinewu, amd iscalitu, raze§ii.
 ACTE PRIVITOARE LA MOO TUTOVENE 503

Fiendu cu priimeri numitilord di susd, fiendu poftitu di

arnAndou pArtile de arnü scrisd acestu zapisii, §i arnd escA-
lad de marturu :
Dumitrache RojnitA, madlii otil Rusent,
Tinutulii Tutuvit.
*i, fiindu l'alegire acestord stAnjAnt de susti cu porond.
§1 la facire zapisulut acestue, amil iscAlita si . . . .
Lazorti Vra..., amd fostil fatA la mezatil.

XVII.

DupA poroncA, amd mArsu la aratatile mosie, CursA§tit

§i DumbrAvenet, si, dupA cumil ne sa poronce§ti, amil um-
blatii.
RAze§it dinti CursAstf, pintru o Oarte ce ad rAscumparat-o
Ind Devanü mat intAt, s'ail priimitd sA i-o alegii Ind start-
jinl, precurnd sA poronce§ti. lard, pintru o parte ce ad rAs-
cumparatil pi urma. unit VasAli Ia0obit, ad precenuitd rA-
zesit: iota!, cä banit rascumprarit n'ad priimitii, fiinda
jAluitorula ad gasatil pi und dascalii, tota rAze§d a lord,
dend Cursà§tt, Ind Iast, ce ad fostd triimisd mat alti pricine
la Divand de dan§ie. i, apucandu-15, s'ad aratatd de vechild
si ail luoatii banif de la jaluitort ca sA-T de raze§ilord §1,
viindd acasA, nu i-ard fi datd. *i unit dinti rAze§1 zicd sA
le de banie §i sA dei parte jAluitoruluie Ind stApAnire, iard
altiie precenuiascd a nu da nici cumd. Cumd §i parata denu
DumbrIvene precinue§ti a nu da parti jaluitoruluie. Dard
nece Ind cercetare nu s'ail supusd a vene, decdtd pe tre-
misuhl nostru ad datii rAspunsti ca, cu scrisorile dovezi ce
va ave, va veni la cinstita lspravnicie ca sa sA infato§aza.
5i dard de catra not le s'ail pusd vade §i rAze§iloru de
Cursa§ti §i pArAtet ca, Dumi leca ce vene, negre§itd sa [sA]
afle la cinstita Ispravnicie.
De bare nu lipsimd a in§tiinta.
'819, Iuli 16.
(Doua iscaliturt neintelese.)
504 ACTE PRIVITOMIE LA moo TUTOVENE

XVIII.

Pre-inaltate Doamne,
fdluescu innaltimit Tali pentru c eü amu intratu chi-
26.§6 platnidi pentru 1.400 le1 ce s'au inprumutatil fratile
mieil la dumnealui Cdpitanil Gheorghii Roiü, de aice dinu
Ia§T, §i acumü, Intl vara anulm curgAtorid 1820, s'aii in-
amplatil de s'aii innecatii fratile mieu §i s'ail sdvdr§itu
dinti viiati, §i acumil numitulu creditoriii ma apucd pe mini
ca sä-1 pldtescu banif, supttl cuvAntil ca sànttl chizd§u pentru
fratile mieii. i eil altü chipti nu &nil, decatil ma roe.' In-
naltimil Tali ca sa sd scrie (?) carte cinstite Logofetiel ceI Mart
card dumnealoru boerii dregatorii Tinutulul Tutovii ca sà
randuiasca omil cu build §tiintd sä marga la mo§ie Cursg§ti1,
pe apa RacoviI, §i sd aleaga dreapta parte de mo§ie ce ari
fratile mieii, pe cari sa o stalpascd §1 cu pietri hotard §i,
apof, sd sd vanza cu sultanfi-mezatu, ca sa sà poatd plati
datorie fratelui mieti §i sal pottl scapa §i etl dinu chiza§ie
fratelu1 mieü, §i mari pomanit a ramane Märii Tali.
La mila Marii Tali
pr6-plecatu :
Ionita Voinescu,
dinil satuld Pope§tif, Tinutultl Tutove.
Sd roagd sd fii poronca InnaltimiI Tali cdträ dumnealui
Veltl Logftd ca sd i sa scrie carte cinstite1 Log[o]fetif ceI
MarI card dumnealora ispravnici de Tinutulii Tutovii sd-I
hotdrascd parte de moii ce ari fratile sau ind mo§ie Cur-
sd§tiI, §i, apol, sa sd vdnzd cu sultanu-mezatii, spre a sä
plati datorie mortuluT, frateluI sii, i sä scapi §i elil dinu
chizA§ie ci esti.

No. 14.688.
Dum. Veld Logftii sä pui ind lucrare [cererea] jäluitoriuluI.
1820, Dechemv. 8.
. . . (neinteles.)
 ACTE PIILVITOARE LA ItIO§if TUTOVENE 505

De la Logofetiia ce Mari
cAtrA cinstita Isprdvnicie a TinutuluT Tutovil.
VetT intAlegi dial jalobA arAtare §i cerire jAl[uitoriuluT], cd
elil, fiindil chize§il pentru datoriia frateluT sdil, carile, mu-
rindil, altil chipil de platd n'arii fi avAndil decdtii dinil
vAnzare acel 'Aro' de mo§ii ce ail rdmasil indatorituluT.
Dreptil aceia, sd scrii dumv. sd rAnduitI pe cini yeti so-
coti sd miargd la fata loculuT, unde, fatd fiindil jaquitorul],
sd adunT §1 pe rdze§iT aceT mo§IT §i, intrAnda inil cercetare,
driaptä parte ce sd va afla a mortuluT indatorit, sä o aliagd
§i sa o hotarascd osabitil de pdrtile celoralantr rdze§T, pe
care, nerdmdindd nick) pricind, sd o stAlpascd §i cu pietri
hotard, d1ndu-1 §i mArturii hotarnicd, iscAlitA de rdze§T, pe
obiceT. Dupd care sd in§tiintatT pre largu la Logofetii, ca sd
sä pui inil lucrari cerire jdl[uitoriului]. Ian'', dacd va na§ti
vre o pricind de nemultdmiri, cu pietri sd nu stalpascd, ce
cu mArturii de curgire pricinil sd-I sorociti a veni inil ju-
decata DivanuluT.
1820, Dechv. 15.
Dimitri Sturza, Veld Logfai.
Trecutil.

XIX.

Prea-Inndltate Doamne !
JAluimii I'll-IA.10mi! Tale cd mo§iia Cursd§th i DurnbrAvenif
de la Tinutulil TutoviT iaste a noastrd, rAzd§ascd, de ba§-
find, i cumparaturi avemil unii de la altiT, §i pAtimimii in-
presurare de spre megie§T. Si, fiindcd voimil a ni sd scoate
mo§iia noastrd de suptil inpresurdrile megie§floril, cumil §i
de a ni sd face §1 inpartire §1 alegire, dupd spitd §i dovezi,
pArtiloril a fiecdruia rdzA§T dinii noT, cu lacrAmI ne rugdmil
InnAltimiT Tale sd ni sd dea luminath carte gospodil cdtrd
cinstita IsprAvniciia Tinutuluf §i card dumnealul Vor[ni]cu
PortiT, Costinil Ghenghea, ca, dupd randuiala pdzitd, sd ne
506 ACTE PRIVITOARE LA MOO( TUTOVENE

hotarasa moqiia §i sA o inparta intre rAza§Y, ca sA-§1 §tie

fie§tecare partea sa, §1 mare pomenire va ramanea.
La mila Marie! Tale
prea-
plecap :
Gheorghie sinü Tudorif, Toaderil Andoni, Iona Basbulu-
basil, Grigora§4 Spire, DitA Andoni §i cu top raza§iT no§tri
de mo§iia Cursasti! i Dumbraveni! de la Tinutuhl Tutovit.
SA roaga sa ii sa dea carte gospodil catra dumnealorii
ispravniciI de Tutova §i cAtra Vornicu de Poarta Costinti
Ghenghe, sa le hotarasca mosiia Cursa§ti! i DumbrAveni! §i)
dupl scrisorT, dovezi, sa le faca §1 inpartire intre raza§! ;
unde sa fie indatoritii a mearge dumnealul Sardaruhl Va-
sail Veisa.

No. 1254.
Dum[ne]ta Vela Logofatii, intrebAndu §1 pe partea ceilantA
pe care voe§te a priimi de hotarnicu, s da! carte, dupa
cuvinta, spre a sA pune Intl lucrare.
1821, Fevr. 12.
. . . Sutu.
(Pecete ovalA cu chinovar.)
Veld LogofAtti.
Trecutii.

No! Mihailtl Grigoriu Sutula Voevodti, cu mila lul Dum-

nezeti Dommi Tani! Moldavia
Cinst. §1 credindo§! boeri! Domnii Meli, dumv. ispravnict
de Tinutuld TutoviI, sanatate. Vet! intalegi dinti jaloba
aratare §i cerire jal[uitorilord] ca sa ii pa] hotarasca nu-
mite[le] mo§if §i sa ii sa inparta intri dáni1. Dreptii aceia,
fiindcA jAl[ui]tori! cerii dial parte lord pe Vorniculil de PoartA
Costinti Ghenghe, vet! aduce §i pe pArAp de fata §1, Mean-
du-le intrebare pe cini voescti §i ei dinii parte lorti, §i sa ii
sä randuiasca, care rAnduip, mergAndii la stare loculuT, undi,
fata fiindti jAl[uitoril I, sa acluni §i pe top ceialant! rAze§!,
 ACTE PEITITvATIE LA :1101( TUTONE1SE 507

§i, dupl ce vorii dezbate marginile numitelorti mo§II de

spre mo§iile megie§ite, apol, dupA scrisorl §i spite de niarnu
incredintatA priml dovezl, A aliaga. §i pArtile intre rAze§I,
alegAndri §1 parte jAlf-ulltorilorü, pe care, nerAmAindii pri-
cinA, A o stAlpascA §i cu pietri hotarA, dAndu-le atAtil ho-
tarnicA, precumil §i tidule de alegire pArtil fii§ticAruia, ca-
rile, alegändu-sA §i de catrA dumv., §i fiindil alegire urrna-
toare cu voia -§i multamire tuturoril rAzA§iloril, sA sA ade-
veriascd. Iaril, cAnclii, orl la dezbatere de spre megie§l, sail
la hotArAtii §i la hlizuitti, iatre rhze§I va na§te mai multA
pricinA de nemultAmiri, atunce la loculti de pricinA cu pietri
sA nu stalpascA, ce Inca, puindu-sA hartA asemine de stare
loculul, cu mArturii de curgire pricinii, sa-T sorocitf a veni
inti gludecata Divanulul. 1821, Fev. 18.
Velil Logftii.
(Pecete ovalà cu chinovar.)
Trecutii.

XX.

Divanulti.
Dinil luminata poronca prè-innAltatulul Domnulul nostru
loanil Sandulil Sturza Voevodii, s'ail gludecatil de fata in-
nainte noastrd diiaconultl Costandinil dinil satulil Dumbra-
venil de la Tinutulil TutoviI, cu pArAtii de catrA dansulti,
tefantsi PetrilA, i Gheorghii Andone, i diiaconulti Ionita
Clipa §1 altil a! lorii, iarA§I raza§i de aëa mo§ii, a cArora
pricinA, dupa cercetare ce s'ail facutti, s'ail aflatil precumti
Intl glosti A aratA. Jakuitorifi diiaconulti Costandinil cu al
Al ail facutti arAtare ca aZastA mo§ii, dupA ispisoculti Dom-
nulul Petru Voevodil, A inparte inti doi : glumatate, el,
curgAtoril dinti Irina, §i glurnatate, paratil, curgAtorl dinil
Anca, precumil s'ail §1 hotaratii, §i, Ind anil trecutr, la 1813,
ail AvAr§itil §i invoiall. Apol, la" urmA, scotindtl pgratit
hotarnica pe Vornicu de Poarta Costinil Ghenghe, ail §i
hotAratii, puindil pietri hotard, luindu-li a§AzArile : binali,
508 ACTE PRIVITOARE LA MOO Turovi pm

casa, bisarica, vii, livezi §1 curaturi, de care au cer§utii pu-

nire la cali. Paratil tefariii Petri la cu al sal Inca ati ara-
tata ca, cu adivaratii, numita mo§ii sa inparte Ina dol, dupa.
ispisocula Domnulul Petru Voevocla dina 7054 [1546], pre-
cumU Inca de catra mo§il §i batranil lora la anil 7252 [1743-4]
printi hotarnicu s'aU §i hotaratil, dandu-sa curgatorilora dial
Irina parte dina giosil §i lora, paratilorti, curgatori dina
Anca, parte dinti susU, cuma arata aceia§1 hotarnica intarita
§i cu carte gospodU, §i numitil curgatorl dint"' Irina, dina
vreme Ina vreme, intinzindu-sa cu stapanire, la anula '814
ail avuta §i giudecata la dregatoril de Tinutula Tutovil,
canda, neavandu cu alta chipa a cuprinde locula pe care
cu nedreptate §'ail facutil a§dzarI, au pusa innainte ca
§i-lu ard fi facuta pe partile de danii ce arii fi avanda
bisarica de la unif dial razkl, aratandu paratif spre do-
vada mal intai talmacire ispisoculul Domnulul Petru Voe-
vocla din anil 7054 [15461, Apr. 2, precumil s'ati inpartita
Anca cu soru-sa, Irina, fetili Ilenil, cu tota satula intregil
Dumbrävenii, de pe Racova, pe apa Garcinii, §i s'ail venita
Ina parte Irinil grumatate de sata de Dumbravenl, parte
dina glosti, iara giumatate de acelkl satil Dumbravenii,
parte dina susti, s'ail venita Ina parte Anal. Ala doile
carte gospoda, de la Domnulti Neculal VoevodU, dina anil
7253 [1744], Noemv. 10, intaritoare hotaraturil facuta de
Postelnicula Toadera Cuze, la leta 7252 [1774], Apr. 23, §i
cuprinzatoare, intre alte pricini, cd acela sata s'ail inpartitu
a§a: puindu-sa o piatra Ina capula hotarulul dial giosii,
unde sa hotarkte hotaruld Dumbravenilora cu hotarula
Mijlocenilora, §i, purcegandil dina capula hotarulul dint"'
susa, zare dialulul de spre Apusii, uncle sa hotarkte ho-
tarula Dumbravenilora cu a Garcinilora, §i este o piatra,
§i de la ace piatra tota muche dialulul Intl 0)4 pana
ina potriva lozilorti, la Cruci, §i acolo este aka piatra,
§i de acolo, pe la fantana ce sa chiarna Racia-lut-Tigana,
§1 dina susil de fantana, dina diala Ina costig, este alta
piatra ; §i de la Racia-lur-Tigana apuca paraula Ustii §asula
Ina giosti, pana Intl potriva odaii lul Draganfi, care este
 ACTH PR1V1TOARE LA mop TUTOVENE 509

ind muchia dialuluf de spre Rasarit5, §i acold s'ad pusti

piatrA, intru o vaiuga, mu costi§a, dint"' dialti de drumil
unde sa hotarasca Dumbravenif cu Mijlocenil ; §1 de la odaia
luT Drägand zare dialuluT mu susd, de spre Rasaritd, la o
movilä, §i Ind costi§a, de vale de movilä, este piatra, care
osabe§ti gIumatate de satti de Dumbravenf, parte ding gTosii,
a luT Procopii Raschitord cu niamulti sad, iard gIumatate
de satd, parte ding susd, este a luT Stahii Petrill cu toth
niamuld sad, §i apuca iard§1 zare dialuluT Ind susti §i a pa-
durif de spre Rasaritd, pang Ind fund5, iarü Ind fundu, Inü
mijloculd §asuluT, este iard§1 o piatra, care inparte funda-
tura Ind doi, §i, viindu-sa casa luT Iftemi Haragojd pe hliza
luT Stahii, i-ail datii sorocd ca sail mute casa pe hliza luT,
precum5 li-ati hotárAtd §i Veld Logftd totd asamine, inta
rind5 §i domniia sa, ca sa le fii driapta ocina, §i mo§ii, §i
uricii, cu tot venituld §1 cu tot5 liotarul, cumil mar pre
largu arata aceia§1 carte. Pe langa care ad aratatti numi-
tul5 diiacond Costandind §i scrisoare ace de invoiala §i de
danii catra bisarica dial parte a catIva dinü niamuld pe-
trilescii 1, dinü anuld 1802, MaT 18.
$i ad aratatil §i Petrile§tiT, cu aT lord, carte de gTudecata
a dumisali Spat. Ioand Iamandi, fiindü Band, dind anuld
1814, Iuli 31, cumd ca, dupa intrehare care ce ad facutil
unora dinteaceT ce sa arata de iscalitl Ind ace scrisoare,
ad märturisitti ca uniT dintre dan§i1 fatä ad fostil canda
s'ati facutil ace scrisoare, dard, auzindii graiuld lord, n'ati
iscAlittl, iard altif ca n'ad avutü nicTo §tiinta de aceli InvoelT.
$i, a§a, räsufländu-le, randue§ti a sä faci §i hotaratura la
fata loculuf.
S'ad vazutd §i o inchipuire de harta de stare loculuT, facuta
§1 iscalita de Vornicu de Poarta Costind Ghenghe, cumd §i
marturiia sa de cercetare ding To zile a trecutiT lunT MaT,
cuprinzatoare ca raza§if din5 batranuld Irinif cer5 sa le fii
stapanire la sili§te, pe paraulii Humif, §i sa tai capuld partif
stapanitoriloril ding batranuld AncaT.
I Fusese r4chitorescd" ; apol pe margene se adauge : Chirica I3anu
ati tociuitü. fiindd aa dupii scrisoare"
510 Acts PRIVITOARE LA MOO TUTOYENE

Unde dart, dupa ce s'at vazutti de catra not ca Intriaga

mo§iia atasta DumbraveniT, dui:A ispisocula Domnulul Petru
Voevoda, acela ding 7054 [1546], este inpartitoare la doi
surorl, gIumatate de sata, parte dinti glosU, a Muir, §i cee-
lanta glumatate de satil, parte dinu susil, a suroril sali,
Anca, precuma la 7252 [1744], print hotarnica, s'at §1 deo-
sabitti cu pietri hotari, inthrindu-sa aceia§1 hotaraturd §i cu
carte DomnuluI NeculaI Voevodt, ace aratata §i maI sust,
dinti anir 7253 [1745]. S'ail intrebatil pe jaquito]ra dilaco-
nula Costandinü, cu a sat, curgatorl dint Irina, supta ce
cuvanta s'ag intinsu mai multa cu mazarile lora la parte
sili§tiI §i aa cuprinsu dinü locult curgatorilord ding Anca.
Eld, de odata, aü vruta sa sa agiute cu daniia bisaricit, cu
care nimica nu sä poate folosi : IntaI, a s'at doveditii ne-
aclivarata, precumg o arata Spat. Iamandi print marturiia
so, §1, alü doile, ca, §i b.divarata de arg fi fosta, iara§1 nu
sa pute ela folosi cu parte bisaricil. Precuma uniI dinil ra-
za§l §i acumü, innainte noastra, ad raspunsu ca eI, uniI, nu
sa inpotrivescU a nu da danii bisariciI, numaI ace danii ce
vorg faci, cini dinü raza§1 catl stanjinI va vre, sa sa de de
o parte §i, print §tire a toata raza§ime, sa sa de cu anula
mugereuluI, ding raza§l, care va da pretula celti mal bunt,
cu baniI ce sa vora lua, sa sa faca cele de trebuinta la
bisarica. Precumil a lora multamire intru aeasta o intarima
§1 noI.
Dupa ce dara numituld diiacong s'ail vazutti intimpinata
§i la aeasta, apol aü intorsu a invinovati pe paratl eh de
ce aü tinuta hotarnica §i ispisoacile mistuite §i nu li-au
scosil canal er ag inceputa a faci a§azarI, ca sa nu-I fi
ingaduita. Care, iara§l, nu ramani invinovatire asupra pa-
ratilorü, de vreme ce §i insu§l eI, jal[uito]r[iI], aa §tiutU ca
aü glumatate de mo§ii, §i nu maI multü ; trebuia dara, Intl
vremea canda s'at fAcuta a§azarI, sa le fi facutii pe dreptii
loculd lora, §i nu pre loca streinti. Si gludecata §i pentru
ei astag este precurna §i la NeculaI Voevoda, s'at hotaratd
cal aceI ce §'ati flcuta asazarI pe mo§ii streina, sa le rAdici,
numaI, fiindca s'ag intemeta cu livezt §i viI, ca sa nu sa mar
 ACTE PRIVITOACE LA mo5n TUTOVENE Mt

faca maT mare struncinare intre dan§iT, cu priimire de spre

amandoi partile, s'ail hotaratii ca, prina masurT fa1ce0T,
sa s socotiasca locula, i, pentru catu vora fi stapanindil
jaquito]riT diiacona Costandina cu al sat, curgatorT dinil
Irina, maT multil decatil grumatate Ina sili§ti, sa sA de acela
loca ce-la stapanescil maT multil dint parte lora, dinii lo-
culil de hrana, dupa masura fillcilorti, i tota celalaInt5 locil
sa sA inparta iara§1 drepta Ina doi, ca stapaniasca
fli§tecare parte sa, färä asuprire.
Cu care hotarare multamindu-sa amandoi partile, Ii s'aa
data ate o asamine carte de gIudecata. Adasta s'ail data
luT $tefana Petrill, cu aT luT, §i alta asamine s'ail data
diiaconuluT Costandint, cu aT saT.
1824, Dechemv. 20.
Cost. Cant. Velii Logfta.
Doni6 Vela Loyfta.
(TreT iscaliturT : una a LogoatuluT Tautul.)

XXI.

Pre-innältate Doamni,
La anulil trecutU, '820, Ghenaril 16, amil Inprumutatil
cu banT pe una Mateiti §1 Ionita Voene0T, fratT, dint) sata
Pope§til, Tanutulti TutoviT, care amandoT s'au savar§ltil dinU
viiata atasta, i, canda ea li-amil dat baniT, eT Inca m'ail
suguripsatti cu scrisorile di partale lora di mo§ii ci le aa
'MU numitul sat Pope§til i Cursa§tiT §i int alte hotara di la
acela Tanutil a TutoviT, §1 aceli scrisorT eU le-atria data Ina
mana unuT cumnat alit mieil, ca sa marga cu scrisorile la
pomenitele hotara, vranda rza§iT ca sa-§T hotarasca mo§aile,
$ i nicT mo§aile nu le-ail maT hotarat, §i scrisorile nu mi le-ail
adusti cumnata-meil, §1 au ramasii la dansuld di le-aa ta-
nutil, §i, la vrerne razvratirii, Ina aniT trecutT, cu alte cala-
balacurT a sali, le-ail pusil intr'o 1ad i, ascunzandu-le §i
mutUndu-le dinil locil Ina locii, s'aa intatnplat di aU intrat
§oaricT Ina lada §i, rozandil calabalacurile, ail stricat §i
 512 ACTE PRIV1TOARE LA. MOOi TUTOVENg

hartale inpreuna cu celelante calabalacurt, mat ramainda

dina hartir bucatile.
Pentru aaasta, ma rogil innaltimit Tale sa fiU randuit la
dumnealul Vela Logftii alü Tarit-di-gtosti di a le cerceta
si a mi sa da côpit di pe aceli ramasa, fncredintati di catra
cinstita Logofetii, ca sA pota scoate. aceli Ont. di mosii,
dupti. cuprindere scrisorilora, i va ramane veënica pome-
nire Innaltamit Tale.
Pre-
plecat
la mila innaltamil Tale :
Gheorghi Rojnita, za Darabant.

Duni. Vela Logfta pune la cale de a i sa da côpii in-

credintata de pe acele scrisort.
1825, Iuni 15.
. . . . Logftu.

[Pe V-o :] Jaluba cu cari s'aU incredintat copiile zapisa-

lora di partale di mosaia CursAtit. 1825.

XXII.

Cu plecaciuni, cc. Gheorghii.

EU, viindU acasa, ama pusU sa masora Ioculü ce esti de
arata pi mosiia dum[ital]i, ci amü luoat-o frni posasai, si
aU esith unula dinU razast, anumi Toaderu Andonii, i ati
zasa oaminilora el Ina zadarii masura, pentrn ca it nu daa
acela loca, fiindca aU curatiturt acute de dal-10T §1 ca if au
salt dei durn[ital]i cati 5 si 6 stanjant la una locti, era nu
au sa-tt dei la una locul moiia, pentru cA it Anti!' gata sa
merga la Est, sa. sa gtudeci pentru ace parti de mosii, ca
sa nu ti-o dei la Una Icel.
Pentru aaasta dara facu cunoscutti dum[italji si ti roka
ca sa fact bunatati sa vit ai6a la mini si sa chemamil rAzAsii
si sA li hotarasti ca mosiia nu o ai data 'Ina posasai, ci
vroiastt a o tine dum[ita]li i cA eu sinta vichila demi
 ACTE PRIVIToARE LA M001 TUTOVENE 513

parte dum[italji, a o cauta §i a o ara, pentru ca sail ai

nedejde. $i vomil mergi §i la dum[nealu]i Sardariuld Daghi
§i 1-omil pofti ca sä ni inputerniciasca §i stäpanire, fiindcä
esti privighitori, §i degraba poati a-I supuni.
Erd ed triimettl cusuruld de 66 de lei ci amd a raspundi
cu sanetti dum[italji pana la inplinire de 15o lei, ci dupä
condrahtd santa datorid a raspundi pi fii§ticari and inna-
inti pentru parte de mo§ii ci o amil luoatil Ind posasai..$1
ti rogu sa vii dumneta sangurd aid ca sa-mi inputernice§ti
stapanire, fiindca §i cucoana Catrina, priiatina dum[italji,
ti dore§ti tari multi' §i ti pofte§ti ca sä vii, sà vä intalniti,
ca sa voroviti cati ceva.
Pentru priimire banilord vol ave tidula de la dumneata,
inpreuna §i cu sanetuld ci amu data la dumneta.
Intamplare fiindil ca sa nu poti vini dumneata acumd in-
data aid, ti roe' ca sa seri! unü rava§ii particularnicd la
dum[nealuli Sardariului Daghii, privighitorid, ca sa-mi incre-
dintäzi condrahtuld, §i, apoi, ed voi mergi la Barladu §i-ld
voi incredinta §i de giudecatorii condrahtulii, §i, apoi, atunci,
§tiii ci vol faci cu raza§il..
Pentru cari ti rogu sa aim"' hotaratu raspunsu pentru toati.
A dumutalji plecata sluga :
'835, Fevr. 24.
Satuld Cursa§til
[Pe V-ol Scrisoare a6asta iasti inti locu de condractu
di posasaia mo§ai Cursa§tii.
Cinst. §i ald med mai mari dumnealui Sardariuld Gheor-
ghii Roiuld. La Todire§ti.
(Pecete de ceara ro§ie.)

XXIII.

Cu fllerita plecacuni dumitale cc. Ghiorghi Roiule.

Iata amu trirnesu acestu omu al nostru sa vir la dumneta
spre in§tiintari banilord ce avernti a-I da dumitale pentru
vol. viz 33
514 ACTE PRtVITOARE LA MOO TUTOVENE

amanetarisAta mo§ii MAteid §i Iona. Banif s'ad strAnsd de

pe la rAzA§T spre a-1 da dumitale, §i amg trimesii ornuld
nostru sa. avemii Ind §tiinta de la dumneta aice sA ti-T adu-
cemii, sail pre giudecAtorii sA ti-I därnii, spre intemeiare
hArtiiloru. $i noT rugAmu pe dumneta sa. avemii rAspunsu
dumitale sä venimii aice, sad dumneta sd vil pe la noT, de
veT merge la Vasluid.
$i sAntemg aid dumitale plecatT.
1837, Oc[tom]v. 28.
Ire! Costantinu Andoni.
SA avernü rAspunsuld dumitale pentru baniT de aurii,
cumu sA. primesc de dumneta irrnelicif, §i galbeniT la no! se
urmezl paTsprezAce irmelicu nod §i galbAnu triTzAd §i cind.
Ire! Costantinu Andoni.

XXIV.

Cu smeritA p1ecA6une durnitale, cc. Ghiorghi Roiule.

Arai primitil rAva§ulii durnitale Ind doozAcT §i §esA No-
e[m]vre, pentru bani! ci avernü a da dumitale pentru par-
tile amanetarisAtq, MAteid §i Iond, ca arnd vorbitii cu durn-
neta ca sa viniti sA mergemu la la§T, ail numArAinu banii,
§i dumneta sA ne daT hArtiile. N'arnd pututri vini, de vreme
ci ad fostil, §i acumii ne'u apucatd o 'povescA a gIudecA-
torii de Vasluid §i nu puternü a vini, Ora ing sAptAmAna
viit[o]ari. Darii te rugAmil sa nu bAnue§t!, ca [la] nof baniT
sant gata tot!, pAnA intr'o para; dard n'amil pututii, de
nevoe ce ne'il vMitu de la giudecAtorii. Curnü omii mAntui
de degraba, no! vinimil dreptii la dumneta, cu banif, ca
sA-T damil dumitale, §i dum[neta] ne-1 da hartiile. Si, pentru
ceia ce wild vorbitti cu dumneta, noT nu intorcemd.
$i sAnternd a dumitale de bine voitor! plecat!.
1837, Noefm]v. 26.
hi! Costantind Andoni.
Ghiorghi Nica, polcovnicu.
Apostulu Carste.
 PLOT M1IV1TOARE LA MOSII TUTOVENE 515

No!, rdza§iT dial satuld Crusd§tir (sic),

cu multd plecdëuni ni Inchindmil dumitale,
cc. Gheorghii Roiu, u Todire§tir.
Cinst. rava§ulii dumitali 1-amil priimitii, §i cele ci ni scrill
pre largu le-amii intdlesii. No1 facimd rugdminte dumitale
ca sd mai fimu IngAduiti pAnd Ind zuoa de Santulli Ioanu
BotizAtoriuld. Ghenari inu 7 zdfi, §i atunce säntemii urmd-
tori a vini, dupd cinstitd rava§uld dumitale.
Fiindil 1837, Dechemv. 30.
a dum[ital]i prè-
p1ecat1:
Toaderu Andoni.
Neculal Botizatulu.
Con. Tudosd.
Simeond Potoracii.
 XLVI.

ACTE MOLDOVENESTI AMESTECATE 1)111 VEACUL

AL XIX-lea 3.

I.
Martituriia.
Dat-amti adivaratd si incredintatd scrisore me la mAna
nepoater mele, Casandrir, fiiciT dumisale Costandin5 al-ulnti,
el, märiandu-o pe fiicd-sa dupd NiculaT, fe6oru15 repdosa-
tulur Capichehaiar, si viindii de cale premare la casa me,
inii Hlenep, si aducAndu-rnI un5 bogtiealdcii, eu am5 da-
ruit5 nepoteT mele Casandrii zece galbinT, si nepotul5 me5,
Vasile Flon5dor5, obdr5-Vortinec5 CAmpulunguluT Rusesc5,
cind galbene, curnti si nepotulti mei'', Gheoarghii Flondor5,
comesari5, ail daruit5 cincr galbene, pentru ca se-§5 cum5-
pere car, ea si aiM cu ce umbla, §i aceste car sint5 curn-
parap cu aceste banT, care alai data no! nepoter nostre,
se-sT cumupere caT, sa nu umble dobAndindu, ci se aibd
cai seT.
i, pentru maT bun[d] credinta, amii iscalet5.
U Hlinete.
'797, Apri15, 4 vechT calendar!.
Toderti Flondorti kpecte de ceard r4e).
Vasile F1ondor5, obar-Vornicu (pecete cu semne
de rizboiii si in scut o lebadd.)
I Originalele la mine
 ACTE MOLDOVENEST1 AMESTECATE DIN VEACUL AL XIX-LEA 517

Gheortighi Flondoril, comisaril (pecete cu semne de raz-

boid, o Minerva, initialele I. D. latine, si data de 1797).
Prxsens instrumentum apud Coes. Regiam Provincialem
Buccovinensem Tabu lam in Libro Attestatorum Fino, p. 208,
ingrossatum est.
Actum Czernovitzti, 31 8-bris, '797.
Doigosi.
(Pecete mare peste hirtie cazuta.)

II.

Copie.
Prea-innaltate Doamne,
Jàluimü innaltimir Tale ca. la Tinutuld DorohoiuluI avemu
si nor 0111 de mo§ii, de bastina, Ina hotaruld masiilord
Zahorani, Dumusanir si Tescureni, cari partI de mosii le
tragimil de pe batranuld Dimisie Dediuld, cu scrisorI do-
vez1 ci avemil, pentru cari mosi1 socrulii mied, Ioand Dimi-
sie, ad avutil pricin a. de grudecata Vr'o 15 anI cu savärsi-
tuld Slugerd Toaderil Manole §i cu al lor, i, dupa toati
pricinili de gradecata, Ind urma s'ad dat rImas1 pe numitil
de susii, si amui stapanitil, Ind pace si fara nicio suparari,
partili de mosii. lard acumd s'ad sculatd dumnealur Stolni-
cuId Ionita Tomii, Costachi Manoli, fedoruld savar§ituld
Slugerd Toaderil Manole, si cu al lord, §i, prind jaloba ce
ard fi data dumnealoril ltimil Tali, innamtea lune1 lul
Maid ce aü trecutti, ad luatii carte gospodd catra. cinstita
Ispravnicie de Tinutuld Dorohoiuluf si carte de blastamil
ca. ne tragimil noT ding batranuld Dimisie Dediuld. i, asa,
chiemandu-ne innaintea cinstite Ispravnici1, ne-ad salitu sO
primimg cartea de blastamil.
La.cari amü dat raspunsil ca, daca vomd e§i Ind cerce-
tarea luminatuluI Divand, cu scrisorili dovezI ce avemil, §i
neputandu-ni indrepta dupa scrisorI, sad de vorti esi rale,
atunce vomil priimi §i carte de blastamd, dard par' atuncea
518 ACTE MOLDOVENESTY AMESTECATE DIN VEACUL AI, ICIX-LEA

nu putemii. *i, a§a, ne-amu pusil vade la 15 zili a lunel

lui Noemv. viitoari, ca sä ne aflarnii cu scrisorili la cinsti-
tuld Divan, sa stämd Ind giudecata. Si, a§a, noi ne-amd
stiutil vadeaoa ce ne-amd pusii, daru dumnealord n'au a§-
teptatd vadeaoa sa vie si ad dat jaloba Inngltimii Tali, cu
aratari ca vadeaoa ne-ad fostil la Maid trecutd Ind 15 zili, §i,
fiindc g. n'amd venit la vadeaoa dumisale, ail cerutd de ne-au
radicatil cu aprodu pe dol, negasindu4 pe toti raza§ii, acd,
Ina vremea lucrului. Mai vartosil, deosabit ca scrisorile sintil
inpra§tiiate pe la unie §i altii dinu razasii nostri si ei nu sg.
aflä acasi, ci unii ind slujbi, iarri alti dupä hrana vietii
lord du§T, fiindd vremea aceia. i ne-ad adush pe noi ail
scrisori. Dard nici noi nu putemil sta Ind giudecata §i gra
scrisori, §i Ina vremea a totil lucrultl, cari omtl acil i§i
strgngi toata hrana vietii lui de peste anu.
Prea-Innaltati Doamne, cu numiti parati de susu aratati,
la anuld 1808, amd avutil giudecata totii pentru pretentie
ce factl §i acumil, §i s'ati dat rama§i dial giudecata, §i, daca
ail avutil niscaiva scrisori, pentru ce nu le-ad scosil atuncea ?
Pentru cari ne rugamil Innältimii Tale sa ni sa pui o
vade la Noemv. ind 15 zili, dupa vrernea a totil lucrului,
pentru pricina de giudecata cu numiti, §1 atuncea, adunan-
du-ne §i toate scrisorile dovezi, vornd veni §i vornd sta cu
dumnealoril Intl giudecata luminatului Divanii, §i mari
pomana va ramane Innaltimil Tali.
A Prea-innaltimiT Tali
pre-
plecati :
Ioand Bobeicg. polcov[nicii], Iordachi Timo§U' §i razasi
de mo§iile Zahoranii, i Dumu§ani §i Te§cureni, Tinutulil
Dorohoiulul.

Cerd sa li sa pui vade la luna lui Noemv. Ind 15 zili

viitoari, dupa vremea a totil lucrului, pentru pricina de
giudecata ce aril fi cerandu sä aiba dumnealui Stolniculil
Grigori Tomiti i Costachi Manoli §i cu af lord, pentru
mo§ii Zahorgnif, i Dumusanii §i Tescurenii, dind Tinutuld
 ACTE VOLDOVENE§Tr AMESTECATE DIN %%ACM, AL XIX-LEA 519

Dorohoiului, 61, deosäbit cd li sAntil scrisorili inprdstiete si

nu sAnth la dln§ii, daril, fiindu vrerne lucrului acU, nu potu
sta inu giudecatd.
Mergiti la dumnealui Velu Logftii.
Sturza Vela LogIN. 1813, luni 27.

Nol Scarlatii Alexandru Calimahd Voevoelii, cu mila lui

Dumnezeil Domnd Tdrii Moldovii.
Credineosi boerii Domnii Meli, durnv. ispravnici de Tinu-
tuld Dorohoiului, sAndtati. Veti intdlegi dind jaloba aeasta
al-Mare ce facu jAluitorii. Deci, la infatosare ce ad avutii
cu pdraiii, rdspunsu jdluitorilord ad fostd ed nu sAntil toti
rdzdsii fati, §i nici ad toati scrisorili la dAnO, si nici potti
sta acurnd mai giudecatd, Ind vremea lucrulul.
Dreptd aceia, sà scrii dumv. ea stapanirea jdluitorilord
sd sà urmeza precumil s'aU urmat de carà jauitori si sd-si
facd hrana trebuincoasd, sd-si cosascd. fdnatile, ski pdsu-
neze vitili, atdta numai, sd rAnduiti dol-trii oamini de
cinste ding mazili sd facd izvodd anumi de tutu venitu
acestord mosii, pdn' la celd mai micd lucru, carili izvodu,
inpreund cu instfintare dumv., la 25 zili a viitoari luni
Octomv. sii-ld triimititi la Divand, inpreund cu jAluitorii si
pdrätii, cAndii, atunci, cercetAndu-sd pricina, dacd puitorii
vord rämdne dind giudecatd, sd rdspundd pdiltiloril si totu
venituld. lard, arida jaluitorii nu vord urmà a veni la
ardtata vade sd-i cercetezu pricina, atunci, nu numai cd
WW1 venituhi sd va da inu stapanirea pdrAtilorii, daru Inca
li sd va da §i carte de stapaniri .asupra mosfiloru, precumu
si insusi jAluitorii s'ail priimit. Insd, dacd jaluitoril voru
rämne dinu giudecatd, atunce dial fanii si dinii paine ce
vord face pe aceste mosii, numai dijma obicnuita voril da,
iard fánuld si paine va rdmane a lord.
18133 Illli 2.
......^..--,
Locul }
peretrI
1 ....,.......
Procitd Veld Logftd.
intocrnai. *ef sectii : Dimitrii Bucanu.
520 ACTE MOLDOVENE§T1 AMEsTECATE DIN VEACUL AL X1E-LEA

Gtudechtoriia Tinutuluf Boto§ani1.

No. 6424.
Copiia acasta, posleduindu-sä dinil cuvAntil Ind cuvantu
§i fiindit intocmaT cu orighinaluld, dupti ceriria ci prend
inscristi ad facutu d[umnealut] Pdhr. Ioand Sdcard, i sä
incredintazi de cdtrd gIudec[Atorie], cu iscdliturile cuviniti
§i puniria pecetii. Ind Boto§dnf, 1835, Dechemv. 23.
Arapu.
loana Canta Sardara.
N. Bibiri.
Derectord : Dabija . . . Cliwera.
*ef sectii : Dimitrii Burpna.
(Pecete neagra. ovald.)

Acastä copii fiindd prescrisä de mine intocmat de pe ce

adevdratd scrisoari, amil isalitii.
'829, Maid 15.

Catagrafie de toate rodurile ce s'ad gdsitu pe mo§ie Bude§ti,

dial Tinutulti Ia§T, a dumisale Spataruluf Iancu
Cananoil, dind anu 1819 §i pe anal 1820.
Falci. No. Pe anti 1819.
2 co§eri pdpu§or, de ate 20 stAnjdnr gospodd lun-
gime, iard IL-gime 4 palme §i naltuld de und
stAnjand poltl.
161 sanjdni, Ind 9 jiree, latu 2 stänjanT, naltu und
stAnyind polii, grail cdrnati.
43 stogur1 fand.
20 stogurf mohorii.
164 stdnjänT, totd grdil co§olind, Ind 8 giree, latu 2
stAnjdnI, naltu asemenI,
 ACTE MOLDOVENWIAMESTECATE DIN VEACUL AL XIX-LEA 521

Ardturile i sAmandturile pe and 182o.

8i grAd cdrnäil sämanatil, insa :

Falci.

34 sämdnatil Inü deald la vie.

34 pi dealii la Holmea.
13 la Bulhacd.
8i
64 sdcará sAmAnatd, insd :

12 la ratosd.
10 unde ad fostii mazere.
20 dospre. (sic).
12 la Cotoacd.
o intre drumuri.
64
120 pdpu§of sAmdnap, Msg.:
Falci

51 dialu de spre Tru§estf.

26 dialu de spre BuhdcenT.
53 la Iperie.
130
6 orzu sAmanatil.
300 iarbd de cositd.

Altd pdne ce s'au gdsitu, de anu 1818.

97 stAnjinI gild, Ind 3 girezi, latil 2 stdnjänT, naltu

und stAnjind polit

Alte lucrurT ce s'ad gàsitü, misatore i nemiscdtoare.

ii pogoani vie roditoari mu doau locurf.
8 boI de jugii.
42 epe cu mAnzI, insd:
24 lane epi.
18 mdrizI calutf.
42
 522 ACTE MOLDOVENEST1 AMESTECATE DIN VEACUL AL XIX-LEA

4 armäsarT.
27 epe tretini, dinu care sg.ritu a fata 10
16 epe de plugu.
4 car tijii de plugu.
117 of mAnzArTt
58 mielutT.
6 sterpi.
5 herbed.
71 mioare ding anti 1819
18 capri fatate, insg.
8 tapucT.
Ic edute.
i8
5 tapug vAtuT
1'2 capre vàtuej dinu anu 1819.
3 capre sterpe.
2 tap! mar!.
Aceste toate de maT susu arAtate s'au gäsitu pe mo§ie
Bude§ti, Tinutuni Ia§T.
1820, Mai 6.
Manoli (?) Veld Band.

CAtr g. cinstita airnAcamie.

FiindcA dupä hotäräre ding 7 Fevr. a cinstituluT Divanu
infAto§atä prinil anaforà call slävita CgimAcämie §i 'frith.-
rita la 9 Fevr., eg rg.mAng desfacutil §i plAtitii de datorie
me ce card creditoriula meg, Post. Pantazoglu, ing nu-
mile luT Aga Iancu Pav li, 'cu ràdicare One mele de pe
mo§iile Cornif §i Bude§tiT, spre intimpinare trebuintAT o§te-
ne§tT, care Orli pe nedreptate sA secvestrasA ;
Md rogg slIviteT aimAcdmiT ca, Ina putere dovezalorii,
a adivarulul §i a dreptatii rrIrturislti, atitti pring cercetare
dum[isal]i BanuluT Ioang TAutulti, car' §i pring carte de
giudecatI de atunce §i a anaforalel de disfacere, sa mi sà
dei cart! de cgtrg Ocirmuire cAta. Vist. Iordache Rosetil
§i Vist. Costache Canta, ce s'ail arAtatii vechiliT creditoriuluf
 ACTE MOLDOVENESTI AMESTECATE DIN VEACUL AL XIX-LEA 523

med, ca sa mi s faca teslimti atatii amaneturile, catu §i

zapisuld de datorie, scriindu-li-sà ca, pentru inpotriva ur-
mare cu nedare amaneturiloril dupa dreptate, vorii ramAne
insu§r rg.spunzatorI cu averile dumnealord de aice, cad nu
potti fi cunoscutI nici de epitropi clironomilord mortuluI
creditoriu, nid de aparatori dreptatilorii lord, fiindü §tiutil
sfär§ituld pentru care numital nu sà afla Inii viiata. Sad,
de ad ceva a raspunde, sa vie aice spre infato§are, Cad,
Inü tota feliulü, la asamine intamplari, pravilile, atitii a
niamurilord, citd §i a tarif, hotarascii.
A slavitd Caimacamil
plecata
sluga.:
lancu Cananda Spat.
(in fata versiune greceasca.)

IV.
Inchiere socotelif painiloru rädicati de la mo§iia Cornif i
Budestif, dupa dovezale tescherelilorti §i a hartiflorti adi-
verinta, ce randurI s'ad luat, unile dint"! poronca Visterie
§i altile, dinü poronca lul Iunuzii-Aga, delibma sarasche-
riulul Iosufil-Pa§'a, prind Ahmet baeractariuld §i dumnea-
lora Vornicil de Boto§enI.
Chili Demerlii.
2.000 adica doi Mill chili grad, dupa in§tiintare §i
adiverinta dumisale Spatariului Mihalachi
Racovita, dial care una mii optd chili sa
adiverescu dupa rava§uld Vornici[e] de Bo-
to§ant de la Iu li 18, '821, §i cusuruhl cuprinsu
mu adiverinta dumisali SpatariuluI Racovita,
dupa radicare graulul de la Guranda, print"'
Stolniculd Bou §i Costandind Tantu, suptü
No. 1.
355 adica trif sute cindzad §i cind chili grad, ra-
dicati de la Guranda prind triimisulü lur
Iunuzii-Aga., Ahmet baeractard, de la luli
28, '821, suptii No. 2.
524 ACTE MOLDOVENEFI AMESTECATE DIN VEACUL AL /IX-LEA

249 adica doi sute patruzad si noi chili grail, ra-

dicati tijii de la Guranda prin5 numitulu
maI susil Ahmet baeractar5, de la Avgustil
9, '821, supt5 No. 3.
2.604 adica doi mii §asà sute patru chili grail, ra-
dicate de la mosiili CorniT si Bude§til, a
dumisale Spatariuld Ianculil Canang.5.
947 adica noi sute patruzaci §i §apte chili papu§oT,
rädicati de la amandoi mosiile, dinii po-
ronca lilt Iunuzil-Aga, delibasa sarasche-
riulut, dupa teschereaoa de la Avgustil 21,
'821, suptil No. 4 §i No. 5, poronca ce d'intar
data de la deliba§a, cu ingrozare pedepsaI
a oameniloril vatajl a dumisale Spatariult5
Canang.5, de nu vor5 da paine, radicandu-o
ca pe o averi gre6asca, de la Iuli 19, '821.
1.729 6 adica una mie sapte sute dolzad si noi chili,
§as g. demerlil papasor, dupa adiverinta §i
carte poroncitoare a Visterie de la Noemv.
22, '821, suptii No. 6.
2.293 16 adic g. doi mii doi sute noizad §i trif chili sasa.
sprezki demerlil papasd, dupa glasuire
adiverintgi randuituluT boeriu dumnealut
Medelniceriuhl Iordachi Stavaril, ispravnicu
de Iasf, de la '822, luni 7, suptil No. 7.
4.025 adica patru mii doizad §i cinci chili papasof
s'ail triimisil la magazaoa osteniasca dinil
Goliia, randurl-randurT, dupa tes[che]riaoa
priimitorilor5 ding luni 15, '822.
I i 599 2 adica unsprezki mil. cinc! sute noizad si noi
chiili, dol demerlii, grail §i papg.§d, s'au
radicat de pe mosiia Cornif i Bude§til a
dumisale Spataru Iancula Cananatl, dupà
dovezale tescherelilorii §i a hartiilor5 adi-
verinta, ce, randuri-randuri, s'ail luat, unile
din5 poronca Visterid, altele clinil poronca
WI Iunuzil-Aga, delibasa sarascheriuluf,prind
 ACIT MOLDOVENE§TT AMESTECATE DIN VEACTIL AL XIX-LEA. 525

Ahmetu baeractarti, si dumnealora Vornicil

de Botoseni, cari teschereli s'ail opritti la
Visterii.
'822, hini 15.

[Pe V-o : J A diverinta Vist. di sutna zahereliloru rddicate

la magazalile ostinesti.
V.

Pre-innaltati si pre-milostivi Printipule de Sarna ',

Cu adinca supunire infatosindu-ma Innaltimii Voastre,
printr'aciastd pre-plecata scrisoari va Lea ace aduciri
aminti intru deplina intristari a intregii si lacramatoarit
familiei mele, pentru nenadajduita si nepilduita intirzieri a
lucrarilora si a implinirilorti vrednicilora de inchinaciuni
poronci inparatesti Ina pricina me cu pradatoriulii Tigara,
cari, dupa corespundentiia ce urmeaze Inca intre Innaltimea
Voastra si intre Domnulti ocirmuitoriula nostru alit taxi!,
neaparata ca va sinta cunoscuti si stiuti, si, ffindca ceriria
dinu partea me de a protestalui, Inca. Ina afiare me aid,
dizlegarili si raspunsurile acele zadarnibi ci sa insira, nu-
mai si numai spre deplina obijduire si nedriapta osindire
unii intregi nenorociti famelie ca a mele, cu calcarea in-
sus! a dreptatilora innalte suverane ; aceste eii, ca una
credinosa supusa, socotindu-le ca nisti cutezari, cu toate
ca di la sini sa dovidesca urtnarile a sintit inpotriva sfin-
011ie! until asamine adivara ca a dreptatilor pricinil mele,
cari sa vadit mai luminatu decitti insusi si lumina soarelui,
lamuritu fiindu a sintu platit si exoflisitii pentru totdeauna
de datoriia me cdtra Pantazoulu si cä mai ama sa ea
pentru zahereli atita soma cu cursa si dobinda loru de la
tara pentru zaherelile intrebuintate pentru mintuire taxi! de
apostati dial poronca Innaltimii Voastre si a Divanului de
atuncia, pe linga Cali soma pe nedreptati si inpotriva tu-
turoru pravililoru, si s'au mai pricinuitu Inca. pagubirile piste
1 Samos.
 '626 ACTE MOLDOVENETO AMESTECATE liIN VEACUL AL X1X-LEA

patruzaci de mir de galbini Intl averili nemi§catoari §i mi§-

catoari a starir mele. Pentru cari toate aceste fiinclü pisti
sfera §i putinta talmacirilord mele cAtra Innaltimea Voastra,
aflandu-va, sA vedi, dinü mari norociria famelier mele intru
acea InnaltA pozitie, ca sa le putetr jiudeca §i sa le prifacitr
cu milostiviria toate ind bine §i inu mintuiria er de groz-
nica acolisire ce nu contene§ti de a o mvalui. i, pentru
aciasta, acumti de odata mA marginescd ca O. nu gre§ascd
Cara Innaltimea VoastrA, inteond cuvintli, numar de a va
ruga §i a và aduci aminte ca sa va incredintatr ca ingri-
jarili mele Ora a nu purcedi dinil Constandinopoli era
adivArati, cu toati banaturile ce Innaltimea Voastra imi
prepunetr pentru indelungata §ideria me acolo, ca sa ci§tigti
poroncile inparate§tr pentru pAgubirr, §i carte ce saborni-
ciasca §i patriarhiciasca di blastamti.
$i, spre mar multa incredintari §i pliroforiia innaltimir
Voastre, va alaturezr, Inü limba frantuzasca, suptti literile
A, B. C §i D, copiile aceste. Ramini numar ca, daca Innal-
timea Voastra vl vet! milostivi, negre§itti ca va lua sfir-
§itti pricina, dupa dreptatr, fara nicro intirzieri mar multd,
fara a ma intoarci eti iara§1 la Constantinopoli, la indura-
toriuld pagil a pre-puterniculur Devletti, ca sa-mr ceru,
ind lacrimi, averia, plata banilorti, smintelile toate §i nespu-
sill mele pagubirr de la vinovatr.
MA rogti nu vA induratr, sau ruff triimititr fermanuld ci
mi 1-atr fagaduitti, ca sa ma intorcti iara§r mu Tarigradii,
cu aceia§r adinca supunire §i plecaciuni, ca sa vA gasascu.
A Innaltimir Voastre,
pre-milostivuld meti Printipe,
pre-plecata §i
1835, Maid 4. pre-supusa slugA.
Iasi!.

VI.
Meletie, cu mila lui Dumnezau Episcopu Rom[a]nulur.
Dupa ce dumnezAiasca Pronie au binevoit a ne incre-
dinta ocirmuirea beseariciasca §i pastoriia d[u]h[ojvniciascA,
 ACTE MOLDOVENESTI AMESTECATE DIN VEACUL AL XIX-LEA 527

cea mai Intl! datorie care mit socotitil a sa cuvine de a

ave neincetata lucrare este a6asta : ca sfintele besearici ding
eparhiia noastra sa sa pazasca inil bung. stare §i rugaciunile
catra Dumnezaii sa urmezà dupa rinduiald ; preotiT, ce sint
lucratorig celor sfinte, sä aiba purtari precumil sa cuvine
chiernariT lor ; curn §i tot! ceilalti pravoslavnici cre§tini sa
sa povatuiasca catra calea suflete§tif mintuirii bor.
Pentru aceea dar Molitfei Tale, preote, carele cu darulu
§i puterea Prea-Stintului Duhil, prinil Smereniea Noastra
ti-ai hirotonisitii, invrednicindu-te a priimi darulii acest in-
naltil §i sfint alu preotieT, ti sa pune innainte indatoririle
mai giosil insamnate, care, fail smintiala, mat toata vremea
ai sa le urmezi:
1-iii. Petrecirea ta sa o OAST de a nu o asamana ca
acele de op§tie §i feria de oricare prihana it! poate aduce
sufletiasca vatamare §i preotiei defaimare, adeca de betie,
ce este inceputulg tuturoril rautatiloril, de gilcevi §i sfezi,
de zavistie, de pizmuire, de rasplatirea a rail pentru rail,
de driapta sail nedriaptä pill, sag marturisire, sail chiza§ie
la vre-o giudecata asupra cuiva, ing vre-o pricina, or! prinü
cuvint, ori Ind scrisii, de de§arta mindrie, de grairea nea-
devaruluT, de giuraminturT, orT Ind ce chip(' ar fi, de in§a-
laciuni §i de a nu ave pricina cu niminea.
2-lia. Bine sa-ti ocarmue§tT casa ta, avindil pre sotie, pre
copil §i pre toti casnicit tai suptil ascultare, §i intru curatie
&I-I inveti frica luT Dumnezail §i buna credinta, cumil §i
naravurile cele bune, ca tot! ceilalti sa iai pilda de la tine
§i de la casnicii tat
3-Ea. Cindil va fi sa savir§a§tT stinta §1 dumnezaiasca li-
turghie, sa te ingriAti de toate cele cite invrednicescil pe
preot spre aëastä stinta slujire, adeca cu o zi mai innainte
sa poste§ti §i sa lepezi toate grijale lume§ti, sa te gate§ti
ca sa fib curat, atit innaintea ochiului Acelui ce vede in-
teascunsil, cit §i intru cele ding fata, sa nu ail:A cu nimenea
vrajba -§i minie, sail, de ti-ail scirbit, sail de a! scirbit pe
careva, sa mergi sa te inpacT int% dinil toata inima ta.
Hainele sa ti le ai curate §i sa fir spalat §i cu minile foarte
 1528 ACTE MOLDOVENEFI AMESTECATE DIN VEACUL AL kIX-LEA

curate. $i, a§a, sA intri Ina sfintuld oltarti cu mare sfiialA

§i fricA, avinclii sA savir§A§ti jArtfa ce farl de singe.
4-Ea. Curnü §i potrivirea Sfintelor Taine sA o sAvir§A§tI
cu luare-aminte, iarii nu fiecumg, gr a. sa rAmie cit de mica
pArticicl pe sfintula antimisii, Ina sfintula vasii, sag pe
sfintu1S1 discosii, sag pe burete.
5-lia. Sfintuld agnetT, uscindu-lu foarte bine la vremea
rinduitA, sA-lil cerci adesii, ca sl nu umezascA sag sa. mu-
cezasca, ca sà poatA tine piste vremea anuluT, spre pricis-
tanie cre§tinilorii, ce va fi trebuinta.
7-Ea. Sfintele vasl sA le pAstrezI totdiauna curate §i bine
sA le §tergr, ca sA nu rAmii udialA. Ve§mintele sA le al
strAnsA cumil sA cade §1 sa le aT pusA la ung locg §i, cindg
sA vor rumpe sag sA vorU" ponosi, O. portI de grijA a le
meremetisi, iarg, nemaf putindu-sA meremetisi, sa vor in-
gropa la ung locg stint.
7-lia. Besearica, atitti inlauntru, piste totil, sA pur pe pa-
limariuld a o curati §i a o mAtura, cumg §i ing sfintulu
oltarg a nu sa pune prinoasale ce sa aducg 'MU besearica,
nicT vre-ung alit"' lucru de prisosii, ci nurnaI cele ce sint de
trebuinta acolo. $i pe ding afarl sa fie bine acoperitä §i
inpregiurti ingraditA. $i, pentru orIce va fi lipsa, sa indemnm
pre ctitorI sag pe poporanI a le inplini. Iar, cindii, dupl
intiea §i pin' la a treia data, nu te vor asculta, indatA sA
arAtT protopopuluI, sa ne in§tiintAzA, ca dupa poronca ce
sa va triimite sA urmeza.
8-lia. SA te sile§tI intru cetirea sfinteT Liturghil, sfinteT
Evanghelir §i celelalte cartr besearice§tI, ca sA le cete§tT cu
lamurire, fAra sa inmultA§tI sag sa ingiumatatA§tr cuvintele
§1 nu intealtg feliii sA le intAlegT, ci numaT dupre cuing
SfintiT ParintT li-ag a§Azatg.
9-lia. Sfintulil botezii sa-lii invetT de rost intocmar, dupa
rinduiala a§Azata Ina Molitfelnicii. Vasulii sa fie incApatoriii,
ca cu inlesnire sa sa facA cele treI rinduite cufundArT, iarii
nu curnva turnArT sag intealtil chipg.
ro-lia. SA nu indrazne§tI a ceti cununiia la nicIo fatA, de
orIce stare, sau orIce persoana aril fi, neprivindil la niclunti
 ACTE MOLDOVENEST1 AMESTECATE DUN VEACUL AL X1X-LEA t20

feliii de indemAnar! ce Vara pune innainte, all pecetluitulii

cu insu§! a noastrA pecete, cumil §i mArturiia ce ti sA va
cere de cAtrà acel ce ail a sa insoti, sA nu o dal ping sà
nu cercetee cu luare-aminte ca sa nu fie vre-o pricinA de
rudenie &nil singe saU dinii sfintulu botee, de care sA fie
popritA insotirea. Nici la oamenl strain!, pre care riti-I ye!
cunoa§te §i nu vord fi dial poporula Molitfe! Tale, sA nu
cutezl nic! mArturiia a le da, nicl cunurfiia a le ceti, cAcI,
pentru o a§a indrAznialä, neapAratil, a! sA fil supusU Intl
asprA canonisire.
! I-Ha. SA nu indrAzne§t! a te muth de la besearica unde
e§tI rinduit la altA besearicA, gra §tirea §i Intl scrisu voea
noastrA, cad §i pentru a6asta vel fi Intl canonisire.
12-lia. Pre poporanl sl-I invet! cele zAce poroncl a lul
DumnezA5, sl-I indemnl sA miargL la besearia Duminicile
§i särbatorile §i sa-I sfAtue§t! ca la aceste zile nimenea sa
nu lucrezA, sa sa ispoveduiascl la tuspatru posturI, sail,
dacl unif nu vor putè la toate, macaril la cell mare post,
§1, carif vor fi vrednid, sa sA §i inpartA§asca cu Sfintele
Taine, la a4astA insl cre§tiniascA datorie ma! cu d'inna-
dinsula sa cuvine cu rivnA sA o urmee intAT cu canonicil
taT, spre a da pildA celorlaltI.
13-11a. Osabit, sA te sale§tI ca sa dipArtezt Intl toff' chi-
pull, prinil sfatuirl d[u]h[o]vnice§t!, de la ace! poporAn1 ce
urmiazA paginiasca obienuintA, adecA vrajile, farmecile, des-
cintecele, baerile §i alte multe de asaminea urite fapte, ce
stntil gonite de BesearicA,.aratindu-le ca, de ne vomit in§tiinta,
grel II vornu canonisi pre unil ca aceiea ; ce, de vor fi
careva clinu poporanl bolnavi, sa chieme pe preot sA sa
roage pentru dinsula, dupa invatAtura Apostolulul, ca, prinil
rugAciun! §i credinta, O. va vindeca cela bolnavii.
14-lia. De sA va intimpla sA a! suparare de spre careva
Ina vreo pricink sa nu te biruiasca miniia a te porni
asupra-I cu oar!, sail gficevi, saU sa radicI mina sa-lii lo-
ve§t!, cad, pentru o a§a urmare e§ita dinti masur! §i inpro-
tiva datorie! preotie, al sa fiI veil canonisitIs; ce sA merg!

Vol XXI 34
SZO ACTS MOLDOVENE§TI AMESTECATE DIN VEACUL AL XIX-LEA

sA arAtI protopopulur, ca, dui:a datoriia slujbel sale, sA pue

la cale a sraduce pe supgrAtorig intru infrinare.
13-lia. _Cuing §i de veI ave vre-o:pricing de giudecatg Cu
miriand, a te infAto§a la giudecgtorfia politiciascg, nu WI
slobodg O. mergI singurii, nicI giudecgtoriulii te poate rg-
dicarci iarg§T pring protopopulti aT sg-tI dal indreptarile §i
pring:Cucerniciia Sa veI fi dusg la giudecgtorie, trAgindu-te
cineva.' lard, clndg vel aye pricing cu altti preot, atuncea
veT merge la protopopulg §i, cindil protopopuld nu te va
putè odihni, sA viL sä ngzue§tI la Scannulg episcopiil ; sg
te:fere§tI insg de a nu fi instill incepAtoriulg priciniT, sag
,pira sg-tli:fie neaaevArata.

Toate acestedindatorirT, privindu-le cu multg luare-aminte,

sA le cete§tCadesA orT, spre a le tipAri ing minte. Si, de le
vel pgzi, sA §tiT cl de asupra ta nu va lipsi darulg §i mila
lul Dumnezgti, §i de la oamenI veT ave eviavie §i dragoste,
cinstea §i WW1 agiutoriulil cuing §i arhiereulti sg va bucura
de tine §i te va iubi ca pre und slujitoriii alli tainilorti Jul
Dumnezni, alii cgruia nemArginitg iubire de oamenl §i
atotputerniciia sA te intgriascg a le urmh cu deplingtate,
ca sg te potT invrednici §i vecIniciI rusplAtirT. Aminii.
1838.
(Pecetea episcopieI cu cruce, cirjg §i mitrA, ail nume
orI initiale, cu chinovar negru.)
 3(LVII.

UN CONTRACT-TIP DE ARENDARE PENTRU MOS\IILE

CLERULUI SUPT REGULAMENTUL ORGANIC
(1845).

Cirmuirea Sf. Episcopil Arge§. 1

Mo§ia Suha§ulti, din judetul VilciI, a Sft. EpiscoplI Ar-
ge§ii, s'aii arenduit, prin licitatie sAvir§ith in presusdvia
SfinteT Mitropolif §i a cinstite LogofetiI biserice§t1, pe un
curs de cinci anI, ce se incepe de la 23 Aprilie 1845 §i se
ispthve§te la 23 Aprilie 1850 (una mie opt sute cincizecO,
cu pret pe fiecare an de lel §ase mil zece, No. 6.o o, etre
Nicolae Mihailü, lAcuitor inüCraiova, carele va avea a stringe
tot venitul ace§tia mo§11, dupl Regulament, §i cu indatoririle
urmg.toarelor conditir :
Art. 141 Potrivit cu coprinderea art. 140 din Regula-
mentul Organic, arenda§ul sä dea fiecaruia clam§ pogoa-
nele hothrite, atit de athtura i de finete, cit §i de izlaz,
nthsurate de fath cu preotu §i ale§ii satulul (incepind nth-
suthtoarea izlazuluI de acolo de unde vita pa§te, iar nu din
vatra satuluI), §i drept acele pogoane legiuite de athtura §i
de finete va lua numal dreapta dijmà de la c1aca§1: din
zece una din sämänaturg., iar de la finete din cinc1 una.
Pe mo§iile insä unde nu va avea sä le dea locurI indes-
1 Formular tiprit pentru tonte eparhiile.
t32 UN CONTRACT DE ARENDARE SUPT REGULAMENTUL ORGANIC

tule, potrivit cu articolul 140 din Regulament, sà vor scadea

§i lacuitorit din datoriile lor, asemanat cu § 4 de la art. 144.
Art. 2-lea. Unde va fi mo§ia cu indestulata intindere §i
vor voi lacuiforit mat multe locuri de aratura §i de finete
peste finetele hotarite §i legiuite lor, arenda§ul, prisosindu-I
parnint peste a sa trebuinta, va fi datot a le da oricit vor
voi ; pentru care locurI nu va putea lua decit una dintea-
ceste doa conditit, adica : orT dijma indoita dintr'aceste po-
goane, sail dreapta dijma §i o zi cu miinile de fiecare po-
gon de prisos, dupa alegerea lacuitorilor. Nu va putea
arenda§ul a da la niciun om strein macar o palma de loc
din pamintul ce va prisosi peste legiuitele pogoane, pina
mai intiiii nu va indestula pe lacuitori §azatorI pe acea
mo§ie, dupa cererile ce din vreme ace§tiia ii vor face. Po-
prit este arenda§u1 a departa pe lacuitori claca§i din curl-
turile sail livezile ce le vor avea curatite din toporu ei
Insu§i, sail de la parintir lor, potrivit cu coprinderea perio-
dului al doilea al § 5-lea din art. 140 al Regulamentulut
Organic. Pentru vitele ce fiecare lacuitori ar avea prisos
peste numerul de cinci hotgrite de Regulament, dator este
arenda§ul a le asigura hrana prin intindere de izlaz, de va.
avea,. potrivit cu trebuinta acelui prisos, pentru care vor
plgti lacuitori odata pentru tot anul, insa de o vita mare
lei dot, iar de vite mici cite parale zece. Dupa. coasa. §i
ardicarea bucatelor i a finurilor din cimpil, livezi §i balti,
slobode vor fi, atit vitele legiuite, cit §i cele de prisos, a
pa§te miri§tile, livezile §i baltile, farl nick) plata, krindu-sa
insl a nu calca ardturile de toamnl. Iar primavara nu vor
fi mai mult vitele slobode a pa§te aceste locurI decit numai
pina la 15 de Martie ; boi de jug insa de pe la plugarI,
pe cita vreme vor ara, vor fi slobon a pl§unà prin prejuru
plugurilor lor, fail plata, indatorati fiind lacuitori a-I pazi,
spre a nu calm. holdele §i a si intinde in livezi, caci vor
fi supu§I la despigubirea arenda§uluI, inca §i sA vor dojgni.
Numaratoarea vitelor mail si va face la Sf. Gheorghe, iar
a celor mid la Sfintii Apostolt. Vitei §1 minzii pini la un
an vor fi aplrati de plata, iar la aI doilea an s4 vor so-
 UN CONTRACT DE ARENDARE SUPT REOULAMENTUL ORGANIC 533

coti doI drept o vitA mare, si de la alu treilea an vor intr a

in numgrul vitelor mart SlobozI sint lAcuitori a tinea cil
rimatort vor voi, nidodatà insA nu sa vor läsa a sg. pre-
umbla prin livezI si holde, indatoratI fiind lAcuitori a-I pAzi
cu intr'adins purcar, cu toata luarea aminte §i rAspundere.
DoT rämAtorI vor fi scutitI de erbArit, iar prisosul de la un
an innainte sä supune la plata de fiecare cite parale sal-
zee! pe an.
Art. 3-lea. Sohaturile, livezile, baltile §i tot pArnintul dupà
mo§ie care va prisosi dupa indestularea de maI sus coprinsa
a lAcuitorilor, va fi pe searna arenda§uluI, §i in al sail folos,
ferindu-sA lAcuitorif de a sä atinge de dinsele ; iar, la din
potrivA, arändu-le, cosindu-le, saü pascindu-le cu vitele in
sAlnicie, sa vor supune la desplgubirea arendasuluT, §i sA
vor dojeni.
Art. 4-lea. Cind mo§ia va fi neindestulAtoare, §1 aren-
da§ul nu va putea da loc peste legiuitul izlaz, iar lAcuitoriI
vor voi a-§I pa§te §i prisosul vitelor pentru care mai sus
s'a deslu§it tot in legiuitul izlaz, acel prisos de vite nu va
fi supus la nicIo plath. MAsuratoarea locurilor de obste va
fi potrivit art. 139 din Regulament, adicA cu pogonul, iar
mArimea hiT de 6 präjinI in lat §i 24 in lung, §i prAjina de
24 palme domnestl.
Art., 3-lea. La mo§iile ce ail batI? slobozI sint lAcuitoriI
sä pescuiascA peste si Tad cu undita, si mrejI mid pentru
hrana lor grà a da cevas, iar pentru vinzare nu sint slo-
bozi pänà nu sg. vor invoi cu arendasul.
Art. 6-lea. Datorl vor fi lAcuitori a face arendasuluI clacd
12 zile pe an, ceI cu vite §i" ceI fàr vite, asemenea si doll&
sprezece zile pe an pentru ace citepatru oamenI la sutä, daca
arenda§ul nu va avea trebuint a. a-I lua in fiintà la slujbA,
sail lacuitori nu sa. vor indemina a da in slujba arenda-
§uluI pe acestia. EI vor face §i o zi de araturà, vor duce
Si un car de lemne in del:Ai-tare de sase ceasurI : zioa de
araturA o va putea cere arendasul in naturA de la clAca§iI
ceI ce vor avea vite indestule ea sA faca. singurI plugul in-
treg ; iar eldc9i1 care nu vor avea plugul lor vor luera!
534 UN CONTRACT DE APENDARE SUPT REGULAMENTUL ORGANIC

pentru zioa de araturd, trei zile cu miinile. Arendavul sä nu

poata lua call lacuitorilor sAteni la arie pentru treerat in
socoteala zilelor de clacd, ci pentru aceasta sa se invoiasca
cu lacuitorii cu buna tocmeala, pentru ca. aceasta este o
munca prea silnica vi sa prapadesc multe vite. Dacà aren-
davul nu va avea trebuinta de araturd, sad de carul de
lemne, lacuitori vor lucra pentru aceste clod, vase zile cu
miinile, indatorat fiind arendavul ca din zilele de claca vi
celelalte sa intrebuinteze cel putin jumatate in Tucru, pe care
le va lua cite o a treia parte primavara, vara vi toamna,
vi numaI jumatate din zile poate a le lua de la lacuitori in
banI dupa preturile legiuite acum, sad dupa acele ce sa vor
legiui in sorocul acevtii arenduiri ; insa rinduri, rindurl. Tot
deoclata arendavul va fi- dator. a tinea catastivele de dara-
vere cu ldcuitori in bund orinduiala, a le da rävave la
mina pentru zilele ce vor lucra sail banil ce vor rdspunde,
chiar atunci cind se va urma de catre lacuitorI orI una
sad alta, vi dupe aceste ravave sa se socoteascd cu dinvi
la fiecare treI luni, ca la stirvitul anului sà fie rafuit fiev-
care lacuitor, vi sa nu sd intinza datoria anului trecut pe anul
viitor. Vacluvele vi nevolnicil cari nu vor lua pogoanele de
munca, sa fie apdratl de toatd claca, precum vi de erba-
ritul unei vac!, de vor avea, sag a doa vite marunte. Zioa
de munca se va socoti din rilsaritul soarelul p5na la al sad
apus.
Art. 7-lea. CintAretiI care sint indatorati a invata copiii
satelor dupi legiuire, vi paraclisierii ce vor pazi datoriile
lor la bisericile moviilor Sf. Episcopii, precum vi daca pe
la unele sate sa vor afla invatatori ai copiilor satenilor, nu
cintareti, ci altii, vi aceia Vor indeplini aceasta indatorire a
lor, sa vor scuti de toate datoriile proprietaricevtl pe po-
goanele ce ad lacuitori fruntavi, vi dupa cum este legiuit
pentru preotl vi diaconI. Tar preoti vi diaconi afiati in
lucrarea bisericilor, pe linga pogoanele legiuite, vor mat
scuti fiecare cite trei pogoane mai rnult vi cite ire vite
mar! peste cele cinci legiuite, insumindu-s5 peste tot po-
goane doasprezece, vi vite marl optd, ca. vi Mohtfile Lor
 VN_CONTRACT DE ARENDARB SUPT REGULAMENTUL ORGANIC 635

pentru aceasta addogire §i mingiere ce 11 se face sa fie maI

cu sirguintd §i ma! cu scumpatate intru indeplinirea datorii-
lor preote§t1. Arenda§ul va da in priimirea preotilor, pentru
fiecare biseric:1 ce se va afla pe movie, cite §ase oca lu-
minarI de ceara, §ase oca untdelemn §i una §i jumatate ocd
tarnie. Flacai care §e vor insura, de vor mar §edea in casa
parinteasca §i nu vor lua pe seama lor pogoanele legiuite,
vor fi scutiti de toate darile proprietare§t1 pe anul d'intiiii
in care se vor casatori.
Art. 8-lea. Sa dea lacuitori dijma din toate samanaturile
lor, insa din grid, rneid, orzü, ovaz, §i altele din zece znor
unul, iar nu in grAunte, §i indata dupa seceni§ fara zabava
sa o care la ariia arendaplur. Iar pentru porumb, dupa ce
sa va coace, arenda§ul cu lacuitori vor hotari zioa ince-
peri culesulul, §i indata, dupa ce sa va culege, fiecare cla-
ca§ va face tot porumbul cules zece gratnee, din care una,
tata de arenda§ul, o va incara §i o va duce cu carul sad
la pdtulul arenda§u1u1 pe mo§ie, fara a sa zabovi din partea
acestuia, sad a sa mijloci vreo impedecare, ci in soroc de
zile zece, sad eel mult de cincisprezece de la inceperea cu-
lesulur, sd-1 §i priimeascd ; cad pentru- (mice paguba s'ar in-
timpla dinteaceasta zabava, sa ya invinovati arenda§ul.
Art. 9-lea. SA dea claca§i din livezile de prunr, nuci,
duzi, §i din ceIlaltI porn! roditorT ce vor avea, cind sa va
face rod, dijma din zece unul, culegindu-1 claca§ul §i du-
cindu-1 la conacul arenda§uluT indata ; iar, cind nu vor rodi,
sa nu dea nimic. Asernenea -sa nu dea nimic §i din gradi-
nele casif (coprinse in cele §apte prajinT), din or1ce roan
sa va face, sad legume. Aceste locurf cu porn! nu sa vor
socoti in numarul pomenit de pogoane pentru ar.ltura §i
tinete i izlaz, ci sal vor privi locurI osebite, de vreme ce
arenda§ul 41 ia dreptul sad din toate.
Art. To-lea. SA dea Mcuitorir din \rifle ce vor fi pe mo§ie
legiuita ota§tina, adica din dodzecl vedre yin una, indata
ce sa va culege via. Pe cita vreme va tinea lucru vii, vi-
tele clAca§ilor sa nu fie suparate de erbarit, pa§unandu-se
ori .in izlaz sij In obratii1e bor? in care, de vor avea pong
538 DN CONTRACT DE ARENDARE SUPT RhGULAMENTUL ORGANIC

roditorl, sa dea zeciuiala. Asemenea §1 vitele negutatorilor

ce vor veni cu cara sa cumpere vinurr, pentru cita vreme
vor §adea pita la incareat, sa nu A. supere de erbarit.
Pentru -vinurile ce sa vor vinde de stapini viilor, dator este
arenda§ul cind O. va chema, sa mearga. indata O. le co-
teasca, farà nick) plata, ca salt' ia otft§tina.
Art. H-lea. Vinurile claca§ilor ce nu le vor putea vinde
toamna cu ridicata, slobode vor fi a le aduce claca§i la
casele lor ; dar insa nu vor fi slobozl a vinde cu ocaoa,
cac orIcare sa va dovedi, sa va supune la despagubire catre
arenda§, §1 sa va popri a mal duce yin la casa sa.
Art. 12-lea. Arenda§i sint indatorat! a pazi in vremea
ace§til arenduir! inscrisurile de embaticuri ce vor fi date de
catre Sf. Episcopie, luindu-§I dreptul de la ace§tea dupa
coprinderea acelor inscrisurT ; iar, desfiintindu-se vre-un em-
batichiil de catre Sf. Episcopie prin stapinire, arenda§ul nu
va cere nicfo despagubire.
Art. 13-lea. Claca§i vor lua lemne de foc din izlazurile
slobode, iar, cerind trebuinta a sa da intindete vre unuia din
acele- izlazur!, sä va face aceasta de catre Sf. Episcopie prin
legiuita dezlegare. Asemenea vor fi slobozi ace! elaca§i de
a lua trestie §i §ovar, de sa va afla pe mo§ie, pentru in-
veli§ul caselor i a co§arelor lor, precum §i pentru foc, unde
nu vor fi lemne, insa' prin §tirea arendaplur ; iar, pentru
vinzare de vor avea trebuinta de §ovar §i trestie, sa vor
invoi cu arenda§ul.
Art. 4-lea. Padurile cele poprite, §i care sa vor mai chib-
zui a se popri din prisosul izlazuluI mo§ii, se vor pazi de
care arenda§1 cu intr'adins padurarb, iar arenda§if vor fi
rdspunzatorT pentru mice taere, sail daramatura. Pentru a
fi padurarT se vor scuti intr'adins dof §1 panà la tre! cla-
ca§T, frunte §1 mijloc, dupa trebuinta padurilor §i starea mo§ii,
de toate datoriile proprietarice§tI, precum §1 de acele §ase
zile de lucru la drumur!, puind arenda§ul altr oamenr in
locu-le ca sä faca acele zile cu plata de la sine. Pe ace§t1
pldurarf, arenda§ul if va face negre§it cunoscutT Episcopii,
care cceasta le va da li hirtif la mina de orinduirea 0 in,
 UN CONTRACT DE ARENDARE sum' REGULAMENTUL ORGANIC 537

sarcinarea lor, spre a cere raport de la dinsiI, din vreme

in vreme, despre starea paduriI. Arendasul nu va putea
sa mal preschimbe pe aceI padurarI, sail sa-I intrebuinteze
in verice altg poslusanie. Lemnile de foc ce urmeaza a se
lua din izlaz pentru trebuinta casi conaculul dupd rnosie,
arendasul nu va fi slobod a le cam intealtä parte, ci numaI
acolo pentru trebuinta sa. Asemenea §i carul de lemne ce
sa indatoreaza clacasul a i-1 duce cale panä la sase ceasurI
nu va putea arendasul nicIodatg a-I incarca cu lemne din
izlaz, saii din padure, si a-I transporta aiurea, afara din mo§ie,
nefiind articolu acesta al lemnilor venit dupeste an, pre-
cum este ghinda si jirul.
Art. I 5-lea. Tuturor Tiganflor Episcopii ce sa vor afla §ezatorI
pe aceasta mode, li se va da de care arenda§ pogoanele
hotarite pentru aratura, iar pentru finete li se vor da locurI
numaI la citI vor avea vite, si eT vor fi indatoratI a-I rgs-
punde datoriile propietarice§ti in zile de lucru, iar nicIodata
in banI ; de vor fi insa uniI cu me§te§ug si vor sai sa plà-
teascä datoriile lor In banI, sä fie ascultatI. EI vor rgspunde
§i dijmurile ca ceIlaltI clacasl, iar, pentru ace! patru oament
la suta, zioa de FIlug §i carul de lemne vor fi aparatI. Se
osibesc din aceste indatorirl Tigana ce vor sluji cu rindul
la Episcopie, si al carora numär se va hotari de Sf. Mitro-
polie §i cinstita Logofetie, cad ace§tia vor fi scutiti de mice
dare care arenda§. Arenda§ul nu va putea lua dela nicIun
Tigan manastiresc in folosul säü legiuItul lor bir dupeste an,
cad acesta prive§te Episcopie.
Art. i6-lea. Acareturile cite se vor afla pe mo§if, arendasil
vor fi datori a le tinea §i a le da la implinirea soroculuI
in starea intru care le priimesc, fara a putea pretinde vre-o
despagubire pentru imbunatatirile ce vor face dupg cererea
interesurilor lor, si toate acele acareturI la sfir§itul contrac-
tuluI vor rgminea in stapinirea mänastirilor.
Art: 17-lea. Arencla§ul sg indatoreaza a face in cursul
anuluI d'intlid al ace§tiI arenduirI lämurita catagrafie de
totI clacasiI mo§ii §i de starea lor, spre a se cunoa§te, atit
numarul lor, cit §i in ce stare sa aflg ; care catagrafie al-
538 UN CONTRACT DE ARENDARE SUPT RLGULAME\TUL ORGANIC

cgtuindu-sg dui:a tot adevgrul, se va iscgli de arenda§, de

preoti §i' ale§i satului, adeverindu-sg de orinduitul Epis-
copii, §i se va trimite in pgstrarea Episcopii. Arenda§ul
este dator a se purta cu lgcuitorii c1Aca§1 cu bung orindu-
ialä ca sg. nu se strAmute vre-unul dintein§iI, cgcl pentru
orIcare sa va strAmuta flra legiuitele formalitgtI, §i farà a
in§tiinta pe Episcopie, va fi rdspunzgtor §i indatorat a-I
aduce cu cheltuiala sa la urma lui.
Art. i8-lea. Mo§ia are sg o stapineascg in toata intinde-
rea ei precum sä aflg, calcatg sail nealcata, §i cu orIce
pricini va avea ; iar, intimplindu-sä a se §tirbi judecatore§te
cu desgvir§ire ceva dintr'insa supt nurnire de cilcare, sau
prin autoriatile locale a se da -innapol vre-un asernenea loc
alcat, sail a se popri stapinirea acelui loc, nu are arenda-
§ul a cere cel maI mic sazdirkint din pretul cu care a luat
mo§ia in arendg. Dar, §i adgogire de se va face in cursuL
ace§tif arenduirI, iarg§I dup g. chipul al-Mat, aceasta va fi in
folosul sgil. Daca se va calca la vre-o parte mo§ia in vremea
arenda§ii sale, sg. nu inggduiascg nicidecum, ci pe de o
parte sg urmeze cu stapinirea dupg dreptele hotare ce va
avea acea mo§ie, iar pe de alta sg fact §tire Mil zabavg
Episcopii. Daca arenda§ul nu se va sili a popri acea cgl-
care §i nu va face pentru aceasta §tire la Episcopie §1 la
cinstita Logofetie, atuncI va fi supus a plati toate pagubile
§i cheltuelile ce se vor urma intr'aceasta din a sa neingri-
jire. Pentru ingrijirea hotaralor mo§ii se va scuti de toate
darile proprietgre§ti unul sail doi isprgvniceI, care se vor
alege de care igumen, §i totdauna dintre sateni rumini,
iar nu tiganI.
Art. 19-lea. Arenda§ul este dator sg ingrijeascg §i skpg-
zeascg sarcina ce ail proprietari pentru bath cutiilor sate-
lor, ca sä indeplineascg intocmaI poruncile stapiniri ce sint
slobozite intr'aceasta, potrivit cu articolul 1 o6 din Regula-
mentul Organic. Asemenea O. ingrijascg arenda§ul §i de
magaziile de rezervä spre a se afla in fiintä dupg. legiuire.
Iar, vgzind vreo impotrivg urmare din partea vericgruia,
 UN CONTRACTOR ARENDME SUPT REGULAMENTUL ORGANIC 539

sg. raportuiasca farg zabava Episcopii, cad la din potriva va

fi el supt rgspundere.
Art. 20-lea. Banif arenzi pe anul d'intif sg vor rdspunde
de catre arenda§ toti deplin la Episcopie, indatàl dupa in-
tarirea mezatului de catre innalta Stapinire, iar pe, cefialti
ani cu doa lull!. innaintea soroculd fiecaruia an asemenea
pe tot! deplin, in monedg vi curs vistiericesc, insa juma-
tate galbeni vi jumatate sfantihi. La intimplare daca aren-
davul, sail chezasul sail, nu va raspunde bani arenzi la
sorocul de mai sus coprins, nici dupa doa cereri ce se va
face arendavuld, sail chezavului sail, din partea Sf. Epis-
copiT, indata pe de o parte se va lua movia din stapinirea
arendavului, iar pe de alta se va vinde arenda ei la altul,
iarav prin mezat, ramiind arendavul sail chezavul sail in
rgspunderea pagubi ce ar putea mijloci din aceasta, fáràl
a se putea nici unul, nici altul apgra de acea paguba supt
niciun fel de cuvint.
Art. 2 i-lea. Arendavii care nu vor fi cunoscuti, nici nu
vor putea incredinta de vreo stare a lor, datori vor fi a
da vrednicg cheza§ie.
Art. 22-lea. Atit arendavul, cit §i chezavul sail, pentru
cite se atinge de acest contract, nu sa va putea numi de
sudit (de va fi), ci sg va indatora mai intil a da inscris
ca despre aceasta sa vor socoti ca paminteni, fara sa se
reclame de vre-o protecsie.
Art. 23-lea. In anul din urmg al ace§tif arenduiri, slobod este
arenda§ul a face mice araturi va voi, insg pe locurile acelea
ce-I va prisosi dui:A indestularea lacuitorilor ; §i, daca nu
va mai lua arenda mo§ii §i pe altg vreme, arendavul cel
noil va face secerivul §i treerivul semAnaturilor din acele
araturi, §i rodul II va imparti pe din dog cu arenda§ul
cel vechiii, sail, mijlocind nemultumire intre amindoi pentru
aceasta, vechiul arenda§ va face VI:AA cheltuiala pentru
stapinirea a.celor seman'IturI, dind celui noil zeciuiala in-
doita din acelea.
Art. 24-lea. Niciun stapin de movie invecinata cu vre una
a Episcopii, nu va putea sa fie arenda§ al ace! mo§il, cad
540 UN CONTRACT DR ARENDARE SUPT REGULAMENTUL ORGANIC

orIcare sa va d6vedi calcator ace§tit conditir, ort Insu§t,

sad prin orinduit din partea sa, sa §tie cu hotarire c sa
va da afara din mo§ie, §i paguba ce va izvori cu de iz-
noava arenduire, va privi asupra sa.
Art. 25-lea. Oft la ce aka luare, sail in bantl sad in lucru,
afara din cele mat sus hotarite anume, sa va intinde aren-
da§ul, se va supune acesta la despgubire catre lacuitort,
§i se va departa din arenda mo§ii, urmindu-se cele ce s'ati
zis in art. 20 spre despagubirea Episcopii.
Art. 26-lea. Arenda§ul nu va fi slobod a raspunde bani
arenzi pe mat mult decit pe cite un an innainte, cad, potrivit
cu legiuirea din anul 1833, la nicto intimplare nu i sa va
tinea in seama ceia ce va fi raspuns pe mat mull! ant in-
nainte, ci va fi supus la mice raspundere din nod i sa va
cere spre indeplinirea conditiilor acestul contract.
(Pecetea Ocirmuirel Sf. Episcopit Arge§u ; 1845, cu
moa§tele Sf.. Filofteia, crucea §i cirja episcopalil.)
Anul o mie opt sute patruzeci §1 cinct, Apr. 30.
No. 14.
Secr.: Pitr. Filip Tarta§ascu.
TABLA CUPRINSULUI.
 TABLA CUPRINSULUL

Pact.

I. Miscellanea . . . . . . . . . . . 1

I. Visitatia mineralogicii in muntil Carpati ai Terii-Romineqti,

ficuti de d. Lovi, mineralog engles . . . . . 3
II. Dottä acte prahovene: al Zeletinulni §i al Bitrinilor . . 11
III. Din documentele Drugine§tilor . . . . . . . 15
1V. Biserici din Cimpina . . . . . . . . . . 18
V. Inscriptie de pe mormintul Rosete§tilor din Sole§ti (Vasluid) 20
1'I. Un fragment din cea mai veche traducere tomineascii a
Vietilor Sfintilor . . . . . 22
VII. Hatul" din 1826 al Terli-Rominelti . 36
VIII. Acte privitoare la mogia Comarnic . . 61
IX. Acte privitoare la mogia Breaza . 80
X. Carte& patriarhall pentru Sinala ..... . . 84
XL Cea mai veche tipirituri greceasci din Tara-Romineascii . 89
XII. Acte privitoare la veehea noastra ogtire . . . . . 101
XIII. Porunca lui Alexandru-Vodi Sutn pentru intoarcerea Olte-
nilor supt stApinirea turceasci (1809) . . . . . 104
XIV. 0 statisticil a Moldovei de peste Prut in 1798 . . . 107
XV. Rinduiala Tiganilor munteni supt Alexandru-Vocli Moruzi . 122
XVI. Danie de Tigani domneqti (1800) . . . . 124
XVII. 0 probi de limbs bucovineani" oficiali . . . . 125
XVIII. Scrisori private ale familiilor Callimschi §i Cananitl . . 126
XIX. Adause : I. Scrisorile lui Ioan-Vodi Callimachi citre fra-
tele sad Dumitravu . . . . . . 236
II. Doul acte privitoare la Alexandru Callimachi
din Stincegti . . . . . . . . 248
III. Acte privitoare la urma§ii lut Serban Cananiiii 251
IV. Acte relative la familia Kogilniceanu . . 255
XX. Documente amestecate . 259
XXI. Insemnarea unor moqii basarabene . . . . 265
XXII. Un proces al lul loan Sandu Sturza-Voda ca mazil . 268
544 TAI3LA CtIPRINSULO
Pag.
XXIIL Averea de piimInturi a StIrcegtilor . . 272
XXIV. Un act privitor la vechea noastrii ogtire . . 277
XXV. Uneltiri de opositie moldoveneasci in 1827 . . . 279
XXVI. 0 danie a fill' Radu Mihnea pentru ministirea Sf. Sava
din lagl .....
XXVII. 0 hotirire a lui Galpar-Vodi pentru Hatmauttl Septelici
. 280

gi urmagii lui Arbure 281

XXVIII. Averea Banuiul lenachi Yirnav 285
XXIX. 0 hotärlre a Mitropolitului Nichifor Grecul . 499
XXX. Un act de la Stefan-Vodi Licusti 230
XXXI. Hotiirnicia mogiilor Hurezuluis 303
XXXII. Un proces pentru zaher0 in 1821-8 359
XXXII bis. Ribelia" de pe mogia Cornii (1833) 372
XXXII!. 0 judecatà bucovineani . . 384
XXXIV. 0 porunci fiscalii a lui Grigore Dimitrie-Vodi Ghica (1824) 386
XX XV. Un act privitor la ministirea Sucevita . . . . . 383
XXXV1. Un credincios al Cantemiregtilor 390
X XXVII. Ramigitele unel table de liude (circa 1790) . . 392
X X X VIII. 0 cercetare dorohoiana, cu gospodiria unel mogii in 1808 396
X XXIX. 0 contributie la cunogtinta vechii negustorimi iegene . 399
XL. Desfacerea mogiel Moimegtilor . . . . . . 407
XLI. Inventarii de mogie moldoveneasci dupii 1821 . . 411
YLII. Acte de-ale fazigilor vasluieni gi tutovent . . . . 443
XLIIL Acte botogänene .
XLI V. Alte acte botoganene
. .

XLV. Acte privitoare la mogil tutoveue

.. 457
465
481
XLVI. Acte moldovenegti amestecate, din. veacul al XIX-Iea 516
X LVII. Un contract-tip de arendare pentru mogiile clerului supt
Regulamentul Organic (1845) . . . . . . 531
 TABLA NUMELOR.

Vol. XXI. 35
 TABLA NUMELOR

A.
Acherman (Cetatea-Alba), 53, 59, Arg. (Ban), 152 (2).

36.
-
60 si n. 1. (conventia de la),
Acqua (Antonio dell', pro felor),
94.
Adrianopol, 86.(puntea Id Mi-
hal-beg), 90 nota 1.
Afumata (obirsia) 310.
Agiudulm (Movilele), 181.
Aivasari, 95.
Albei (M6gura), 309.
Albina (munte), 8.
Alexandru-cel-Bun, 300.
Andreiasi (sat), 4.
Anghelichi (Ban), 403.
Anglia (Evrel upusl engles1),
213 u.
Antonie-Voda (Roset), 277.
Apa (sat), 273.
Arapu (Constantin), 277-8.
(familia), 520 (2).
- Athos (Esphigmenos, mtntstirel
Arbure (Luca), 281 u.
Ardeal (loan, VlIdica de), 93.
-
Arge§ (Curtea-de-), 8. (episco-
pie), 530 U.
Argintoianu (Nicolae si sop,
Piuna), 64-5 (5), 66 (6).
Aristarh (Comisul Iordachi),
138-9 (F).(ca Vistier), 138 u.
- -
(ca Stolnic), 255 (1). (ca
Spat.$r), 261-2 (5).
Armileni, 187.
Armasesti, 9.
Armasul (1on10), 246 (6).
Armem, 111, 116, 117-9, 297, 397,
416 si 418 (Misir), 444 (2), 451
(7), 458.
Armenopol (Pravila 1u1), 157.
Ardiutt, 95 u., 375, 435.
Arnota, 303 u., 305-6. (Seralirn,
dire% de), 305-6. (munte), 310.
Arsineasei (Opcina), 155.
Asachi (P tru), 377 u.
de la), 247.
Austria si Austrieci, 9, 36, 204,
342-3, 346, 376.

B.
Buziu (Antim, episcop de), 64-5 Bahmut (sit), 109.
(5), 66 (6), 67-9 (8). Bahul (sat), 113.
Bacovit (ocol), 109. Baia, 205.
 548 TABLA NUMELOR
Baia-de-Arama, 10.
Baia-de-Fier, 9.(riu), 9.
Bnicent, 416, 418.
Biliceann (Catrina), 16 (5, 7)
(Dinu), 16 k6). (Stefluic5), 59.
Balinescu (femilia), 316, 322, 335.
BalAnestl, 110.
135.1eann (Constantin), 345.(Gri-
gore), 303. (loan, Portar), 303,
311, 316, 318, 319 (5), 320 u.,
323, 312, 352, 355.
Bilgrad (0 mAnAstirea lul Mihal
Viteazul), 92-3.
Bälievti, 110.
Bilolevti, 111.
Balt; (Constantia, Vornic), 177.
(Ionalcu), 260 (2). (Iordachi,
PAharnic), 385.(Logof4t), 152
(2),247. (Spittar),416-7. (Lupp,
Vornic), 136 (D), 166, 408, 410.
(Safta, otia Lupultu), ill.
(Vasile, Vornic de Cimpulung),
151 u.
Balta-Neagrfi, 166.
Binesti, 161, 166-7, 168 u., 174,
177 u., 188-9, 492, 204, 206.
Bardiacul (sat), 109.
Birboschi (Simion) 205.
BArbuiului (Piatra), 318 (3).
Bircaciulut (Piatra), 310, 318-9
(4), 341 (11), 348, 352-5.
Barcan (munte), 307.
Bardärul (sat), 108.
Barjoveni, 168, 173.
Barozzi (polcovnic), 212.
Barzoteni, 313, 314-5, 325, 338,
340.
Basarab-Vorlä cel TinAr, 42.
Basarabia, 407 u., 231.
Baviu (rid), 286.
Bagot'a (AnastasicM fhtmanul),
416, 418.(Ioni(l Banul), 183-4,
263-4 (12). pefanachi), 159-60.
Witänt, 408.
Bitrini, 11 U.
Beldiman (Alexandru), 362.
(Vornic de spre Doamna), 261
(1).
Beleile (munte), 65 (5).
Beliceni, 113.
Benea (rid), 15i
Bengescu (Staicu), 303.
Berca (sat), 3. (munte), 3.
Berechet (Constantin), 333.
Beresti, 189, 272-3.
Berezlogi, 114.
Berlin, 187. (vi pastorul Hauche-
corne), 187.
Beveni, 113.
Bibiri (famine), 233.
Bic (rid), 265.
Bievti, 113.
Bilaciu, 115.
Bilca, 6.
Birlad, 500, 513 (22),
Birnova (mAnAstire), 401 u.
Biscenh-de-jos (vi de sus), 6.
Bisoca, 5.
Bistrita (mAnAstire olteanA) 9,
306 316, 317, 350, 353, 355,
357.(Pgumenu1 1.efan de).
(rid oltean), 455, 305, 307, 309.
Bogdan (1oau, Stolnic), 485 (4 u.
(Nlanolachi), 112 (1 .
Bogdanesti, 304-6, 309, 313, 328,
337, 339 40.
Boghicent, 408.
Bogzegta, 113.
Bohainetd (sat), 102.V. vi Bu
halnita.
Boiceni, 286.
Bolcel (Piatra Pietriceaua), 317,
318 (3), 341 (11), 348, 352-3,
357.
Boltun (sat), 108.
BontAv (movie), 150.
Bontiv (familie), 272.
Borcevta, 498 (13).
Borzevti (Baearabia), 110.
Bolcana, 115.
 TABLA. NUMELOR
Bota§ (mut, te) 165. (-el), 155.
Bote§ta, 251.
Botez (Patra§cu), 206. (Solo-
mon), 206.
Botezatul (Constantin), 249.
Botna (ocol), 108.
Botosam, 160, 164 213, 217, 231,
233-4, 248, 297, 369 (5), 404,
416, 418, 438 u. 457, 520 (2 .
(Sf. Gheorghe), 479. (Sf. Ilie),
157.8. (S.f. Paraschiva , 464.
(Calicime), 471 (1) u. (maha-
laua Grecenl, Tirgul Vitelor)
286.(Morminturile Jidove§t1),
459, 470.(Talpalarl), 476 (5 .
(Tirgul Boilor), 459, 470.
(Tirgul Cailor), 460, 470.(Tir-
,,u1-Nou), 157-8, 460, 470, 474
U. (4 , 478 (6 . (Vrabienil),
465 u., 476 (5) u. (Androna-
chi Vornicul §i. Vistierul, de),
131, 237-9, 211 (3), 246 (6
(Vornicl de), 260 (2), 279, 523
(i), 525 4).(Vornicie de) 372.
(Ananta, Vornic de), 210 (3).
(Ghecr Oita, Vorsic , 101.
(lenachi, Vornic , 457.
(Vornic1). V. Milo (Mateiu .
epitrop1), 476 5) u., 478 u.
(starostele rusesc), 372.(pro-
topop1), 461 (2), 475. preop),
459, 474 (1) u.(bacalbasa), 462,
475, 479. (barb1er1), 466.
(blanarl), 470-2. (calclararl ,
172. (ciocli), 479. (croitorl ;
staroste), 459. (croitori , 472
(2).(croitorl evrel , 479.(cu
relarl), 467, 476 (5). (gradi-
nar1), 471. (. ietrar1), 168 (1).
(telall), 468 u., 477. (Ar-
meni , 480. (Sirbi), 470.
(Turd camatar1), 129.(Tinut ,
253-4 (2), 361, 520 u.
Bou (Stolnic), 523 (4).
Bourilor (Drumul), 260 (1).
549
Bradatelul (munte), 308. V. Bra
duletul.
Braduletul (munte), 341 (11 , 348,
353, 356.(izvor), 310.
Briiescn (Gheorghe), 371.
Braie§ti (Buza6 , 3, 5.
Braila, 51-2, 55.(Daniil, Mitre
polit de), 92.
Brane§ti (Basarabia), 111.
Brasov §i Bra§ovent, 8, 67, 71,
117-8, 321.
Braviceni (Basarabia, ocolul Cim
pul), 113. (ocolul Rautul-de-
bus), 112.
Breaza (eat , 73, 80 u. (riu), 154
Brezoianu (Fiera), 327.
Brianova, 112.
Brincoveanu (Consfantin-Voda)
16 (4), 86, 301, 311-2, 320 u.,
323 5, 327, 329, 330 u., 336.
(Dinu, Comisul, Logolatul)
63 (3), 321-2. (Doamna Ma-
rica), 312, 320 u. (Nicolae),
79. , (Preda , 301, 312, 320,
323, 330, 333, 336.
Bro§teni (Rimnicu-Sarat), 4.
Bucegiu (munte), 86.
Bucovina, 125, 133, 135, 160, 204,
223, 384-5. (fondul religionar),
16 u.
Bucsan (familia), 519, 520 (2).
Bucuresti, 4, 7, 53, 58 u., 62 (2), 81
1), 94, 97 u., 241 (4), 242, 246
6 ,312,320 u. (Biserica Doam-
ri el , 312. (manastirea Col
tea , 86-7.(man1stirea Milial-
VodI), 98 u. (Mitropolia), 59.
(.5coala domneasca), 13 (1), 14
Buda (Basarabia), 109.
Budaiul, 108, 113.
Bude§ti, 189, 191 u., 210, 359,
376, 520 (3) u. , 523 (4) u.
(Basarabia), 115.
Buhacem 422, 521.
Buhug (Nicolae, Stolnic), 259-60
 550 Liu& NUMELOR
(1 , 294.5. (Toader, Vornic),
298. (familia), 261 (3), 391.
Buiceasca (Dumitrana), 311.
Buicescu (Diicul, Sp Mar , 314.
Bujoiul (sat), 108.
Bujoreanu (Grigore), 18 (2), 19.
(Preda), 306, 322, 327, 317.
C.
Cacarazeni, 114.
Calinegti, 383.
Callimachi(Alexandru VodA)133
4, 248 u.
a (Dumitragcu), 130, 236 u.
s (Elena Doamna), 133.
D (Mitropolitul Gavriil), 132 u.,
165, 247, 295, 384-5.
s (Grigore-Vod6), 132, 134, '144-5
(3), 150-1 (1), 153, 293-5.
D (lenacachi, gi sopa Maria), 164.
s (loan Teodor-Vod5), 126-7, 130,
141-3, 144 (3), 147-8,152 (3),
236 u., 238 (2), 247 (ill), 294.
B (lenacachi, currnatul en), 238
(2).
s (Maria Canangd, sora lul Joan
Teodor-VodA), 126 u., 185,
204, 239, 241 (3).
D (Maria, sopa lul Dumitragcu),
211 (3), 212, 243 (5).
(Paraschiva), 147,237, 239.
s (Doamna Ralija), 133, 239, 241
(3), 242, 245, 246 (6), 247.
a (Doamna Ruxanda), 133.
B (Scarlat-Vod1), 188, 253 u. (2),
270, 293, 469 u.. 500, 519.
CaloienI, 6.
Calugareni (lupta de la), 31.
(Suceava), 286, 292-3, 297.
Camince, 110.
Climiragul (tef in), 277.
Camenita, 103.
Bulhac (localitate), 521.
Bugiuca, 11.
Butoiul (mogie , 498 (13).
Buzau, 3-4.(riu), 3, 6.
Buzdugan (Vasile), 375 u., 376-7,
380, 382. (familia), 410.
Caminaroaia (To fana), 170 u , 263
(11).
Cananau (Catinca, sopa lul Cos-
tachi fiul lul Ionip), 190 u ,
217 u., 296.
(PAharnicul Constantin, fiul Ma-
rie! Gallimachi), 126, 433-4,
159 u., 183, 264 (12), 295.
s (Slugerul Constantin, Depot de
Irate al lul Iordachi), 159 gi
n. 5, 173.
s (Costachi, fiul lul Ioni(A), 190
u , 193 u., 208 u., 210 u., 296.
a (Costachi Stolnicul, fiul lul lor-
dachi), 183 u.
s (Elenco, Sim lul !oxlip), 186.
D (Gheorghe), 126 u..
s Grigore), 211, 216, 225 (6), 229,
232-4.
D (fancu), 187 u., 194 u., 210 u.,
253 4 (2), 359 u., 411 u., 520
(3) u. (sopa), 422.
a (Iftimie cAlugArul), 151 u., 159
n. 5, 165 u., 183-4.
D (Ilinca Serdlreasa), 175 u.
s (lonijA), -124, 126, 152 u., 158
u., 159 n. 5, 185, 491 u., 203 u.,
210, 254 (3), 263 (10), 264 (13),
265 u., 271.
D (lordachi), 159 i nota, u., 172,
176, 177 u., 183, 184 u., 254
(2), 264 (2), 274, 491-3. (fata
1u1), 186.
 TAMA NUMELOR
(lordachi din 1832), 216.
(Maria, vIduva Jul Constantin),
159 u., 174 u., 178.
(Maria, nilseutA Roset, sotia Jut
Ioni(A), 162 (3), 172, 188-9,
207-8. (0 fratele el). V. qi
Roset (Maria).
(AlArioara, nAscutl liolban, so-
tia Jul lancu), 187 u.. 234 5.
(Ruxanda, fiica Jul IonitA, mAri-
tatA cu Prijeseu), 200-10.
(Sena, so(ia Jul Constantin PA-
harnicul), 133, 183-5, 186, 261
(12).
(erban), 126, 152 u., 157-8,
159 n. 5, 163-4, 189, 191 u.,
210, 250 u.
Can tacuzino (cneazul Alexandru),
217. (-Deleanu, Maga mari-
tatl en Aristarb), 140-1.(Ca-
trina, Rica Jul Toderageo Tor-
dachi), 140.(Constantin Pos-
telnicul), 94 (Constantin Stol-
nicul), 89, 94. (Constantin
Atrarul), 16 (7). (Conetantin
fiul Jul Toader gi fiul hill, 179
u., 182.(Canta ; Costachi, Lo-
goflt, Vistier), 499 (15), 511(20),
522.(Elina, solia tut Constan-
tin Postelnieu), i fiil e1), 73, 94.
(beizadei Gheorghe, fiul lul
erban-Vodi), 80, 303, 311 (2).
(lenachi, ea treti Logofitt),
151. (Ca Vornic), 299. (ea
Stolnie), 385.(1Ieana, vAduva
Jul Toader Spiltarul gi Vorni-
cul), 178 u., 181-2 (0 mama
el).(11inca, sotia Jul Constan-
tin fiul Jul To3der), 181.
(Canta ; loan, Serdar), 520 (3).
(lonitA Vornicul), 180 u.
(ea Vistier), 152 (3). (lor-
dachi : ca Ban), 128, 141.(ca
Spatar), 152 (3), 255 (1), 295.
(ea LogolAt), 155-6, 184.
551
(Maria Mean), 190-1. --(111A-
rioara), 287. (Mateifi Serda-
rut), 82 (3).(Mihal Comisul),
15.(Mihab SpAtarul), 86 u.
(Mihal Generalul), 63 (3), 61
(4), 65-6 (6), 66 u. (Pirvu),
64 (4), 69 (7), 81 (2) (liil), 64
(1). (erban-VodA), 89 U.
(erban. Medelnicerul), 64 (4),
206, 261 (4).(sotia, Anastasia),
64 (4),(?) (Spättreasa Stanca),
67-8, 69 (8). (tefan-Vodit),
304-5, 312, 324, 327, 330, 337,
(Toader), 179, 488 (7).
(Toms), 15, 80. (mama lui, BA-
laga), 16 (4 .
Cantemir (Antioh-Voc11),173, 260-
1 (3)', 390-1. (Constantin-
Vodä), 260-1 (3), 390.
Capitineni, 8.
Capriana, 108.
Caracal, 104.
Caragea-Vodi (sic), 97 u.(An-
tohie), 242.(Iancu), 358.
Carp (Gheorghe Comisul. i fra
tele), 208 9.(loan PA harnieul),
110. (Vornicul de Poartit), 294.
(Vasile Comisul), 270.
Carpinenf, 107.
Catargiu (life, Batman), 17 u.
(Costin, SpAtar), 257 u. (3).
Cazacl, 928 (7), 238 (1), 373.
Cizanesti, 112.
Cazimir (familia), 226 u.
Cohan (Nicolae Postelnic), 454.
Cerchealelor (obirgiile), 310.
Cerchez (Constantin, CAminar),
447 (4).(familia), 274.
Coma (sat In Basarabia), 114.
Cenaganti, 115.
Carnal*, 125, 261 (4), 517 (1).
Cernesti, 260 (1).
Germ*, 10.
Cernica (Calinie, etaret de), 18
 552 TABLA NUMELdR
(shimonahul Dionisie), 48-9 (2-
3).
Cetari (sat), 9.
Chescu (Mihalachi), 275.6. Pe-
tru), 273-5. (mama 101, Sanda),
273.(Simion, uricar), 262 (5).
Chilisanca (Catrina Stolniceasa),
17 ti.
Chios (Saciz), 242.
Chipirceni, 413.
Chisiniu, 416 u., 119-20, 420, 188,
212.(Serdar de), 188.
Chitcani, 112.
Chiuciuc-Cainargi pacea de la),
58 n. 3, 133.
Chomenecki polcovnic), 103.
CImpina, 7, 19 si n. 1.(bisericl),
189. (T.efan sin Albu din),
18 (2).
Cimpineanu (Constantin Logoff-
tul), 18 (1).
Cimpul (ocol), 143-4.
Cimpulung (Bucovina), 7-8, 131,
185, 261 (1). (Vornicia de),
216 (6 .V. si Bal§.(munt1),
150 u., 189, 491.
Cimpulungul Rusesc, 516.
Cindesti (Buzlii), 3.
Cioara (sat), 15.
Ciocalteni, 112.
Ciocinesti, 155.
Ciorästi, 109.
Cirjk (pircllab), 300.
Cirjovul (4at), 115.
Cirlige (Etimnicu-Sdrat , 4.
Cirligu-Mare, 163-4.
Cirstesti (Basarabia), 107.
Cisla, 108.
Cinciuleni, 107.
Ciudia (cipitanul loin) 177 u.
381-5. (Wedelnicerul), 299.
(familia), 174.
Ciuhirani, 414.
Mahar rid), 275.
Ciulucani, 113, 120
Cladova, 104.
Clement (Anghelachi), 430.
Clisova, 112.
Closca (munte), 5-6.
Cluj, 376.
Cobilca, 410, 415.
Cocioaia (sat), 113.
Cocos (muate), 150 u.
Codrescu (Ianachi, Stolnicul), 463
(4), 474-5 (4).
Cogalniceanu (Constantin , 256 u.
(Ienachi), 478 (1). (Ilie si
flea, d na Leon), 231.(lena
chi, Medelnicer), 257 13. (3).
(Nicolae , 294-5. Sandu), 256
(Vasite), 255 (1 , 256.
Cogilniceni (sat), 114.
Cogilnic (ocol), 107-8. riu), 181
Cojdeni (sat), 4.
Coltea (mänästire), 70.
Coltil (sat), 6.
Comdnesti, 185, 189, 192.
Comarnic, 61 1:1-
Comisoaia (Zoita), 244 (5).
Comisnl (Gligorasco, 1660), 104.
Conachi (Costachi), 213, 249 u.
(Manolachi, Vornic), 176.
Constantin-Vodi $erban, 312,
320.
Constantinopol, 42-4, 46, 59, 103
130, 433, 135, 208, 239, 210
(2), 245, 366-7, 369, 526 (5).
(Fanarul), 95. (Patriarhul Ga-
vrii1), 85 u. Patriarhul Parte-
nie ; Tomos al 1u1), 89 n. 2.
Contescu (Grigore, Logo fat), 81
(1).
Copiceni (Basarabia), 112.
Cordon. V. Bucovina.
Cornescu familia), 294.
Cornestf, 411, 429.
Corm (sat , 102, 174, 189, 235
285, 291-5, 297, 366, 372 u
412 u., 522, 523 (4) u.
Cornova, 112.
 'LOLA NUMEL011
Cornul, 61.
Coraiu (Vali le, Pitar), 489.
Coropceni, 112.
Losmina-de-sus, 7.
Costachi (Grigorati, Pahar ate), 257
u. (3). - (Negd, Ilie, Stolaic),
256. - (Nagel, Ilinca), 440-1.
(Manolachi, Stolnic), 408. -
(Vasile, Stolnic),139.
Costandachi (Gheorghe, Spitar),
493 u. (10).
Coste§ti, 108, 152 n. 2,153, 174,
189, 320, 412. - (Popa Alexia
din), 312.
Costin (Domnita Elena, sotia !III
Nicolae), 139.
Cotnari, 282.-(dealurt : Zlodeica.
TalhArita, Doruje), 283.
Cotoaci (localitate), 521.
Cotroceni (mandstire), 89.
Cozia (Anania, egumen de), 22.-
(movie), 185.-(rid in Moldova),
390-1,
Costal (Valea-), 264 (3).
Cozulna, 109.
Craiova, 357, 531.-(bieerica cea
mare), 342.-(Caimacam), 358.
--(Divan), 354.
CrAsnapni, 113.
Criulem, 115.
Cretulescu (lordachi), 80-1 (1).
- (Toma), 82 (4).
D.
Dabija (Istratie-Vodd), 205, 259.
60 (1).
Daghi (Serdar), 513 (2:2)
Dan (?) (Spdtar), 271.
Dancani, 108.
D 'damn, 286.
Varoiulai (Virful-), 309.
Dascãli (Gheorghe), 185.
Vol \ Xi
55.1
Cripiciu 268 a.
Cristea (ptrarul Me), 275.
Criste§ti, 380.
Crivina, 340.
Cruca (viile de la), 147 u., 157 u.
Crucea-cle-jes, 148. (Dumbra-
vita), 149, 262 (6), 262-3 (8-9 ,
388-9.
Crucea de-sus, 268 (9).
Crucesti, 114.
Crupenscht (Pdharnic), 173-4.
(Aga Scarlat), 226 u., 2291 232
(8). -(Vasile), 166, 168, 183-4.
Cuibul-Vulturului, 340.
Catz'auca, 414.
Cula (ocol), 111-2.-V. ci Turnu-
Mffgurele.
Cupariul (1768), 135.
Cupariului (Prisaca-I, 249-50.
Curled, 143.
Curlucem, 109, 483 (2).
Cursecti, 443 U., 482 (2), 484, 491
(9), 495 (11) u , 496 (12), 501 a.,
503 (17), 505 (19) u., 511 (21),
513 (22).
Cart (colonelul moldovean), 101.
Curul-Muncelului, 155.
Cuza (Gheorghe, Postelnic)), 361
(2), 362. - (Toader Postdate),
75, 485 u. (6), 490, 508.
Dealul-Luncit, 309.
Dealu-Lung (sat ; Rimnicu-Sdrat),
4.
Dealul-Illmuilui, 309.
Dealul-lui-Voda, 102.
Debrici Pavel), 284.
Dereneu, 112.
Dichil (Metodie , 178 (1), 384 5
25
 5M TABLA NUMELOB

Disci (Luca), 302. (Pavel Mitro- Dosul (munte), 65 (5), 66 (6).

fan), 281-2. Drigan (Odaia-lul-), 487, 490,
Dimachi (Manolachi, Stolnic), 457, 508.
459. Drigmogzea (sat), 154-5.
Dingeni, 255 (4). Dragomirna (rani/afire) 132.
Digcova, 111. Drágosi (functionar bucovinean),
Divan (in Moldova, 1540), 301. 517 (1).
(muntean, 1581), 62 (1).(1582- Drigugenf, 107.
3), 13. (in Moldova, 1616), Drajna, 6.
14. (1759), 143. (1768), 69 Drancenf (Basarabia), 111.
(7). Druginescu (famine) 15 u.
Divanul (Cnejiel Moldovet), 151 Druginegti (sat), 16 (4).
u., 156-7, 189, 205. Dubäü (Tudose), 260 (2).
Doaldel (Crucea-), 34(1 Duca-Vodi, 22.
Dobirceni, 163-4.V. gi Dobrocenl. Duca (Constantin-Von), 260-1 (3),
Dobroceni, 422. 390, 489.
Doicegti, 7. Dudescu (Clement), 67. (Nice-
Dolhasca, 185, 254 (2). lae Vornicul), 67-8, 69 (8), 70
Doldescu (?) (familie), 335 (9). V. u., 79, 82-3 (4).
gi Dondescu. Dumbriveni, 443-4 (1) U., 486
Dolj (ispravnicl de), 386. u., 495 (11) u., 499 (14), 503
Dolna (sat), 109. (17), 505 (19) u., 508, 510.
Dondescu (famine), 335 (9). Dumenf, 165, 216, 262 (5).
Donici (Andronachi), 250, 292-3, Dumugeni, 517 (2) u.
361 (2), 362, 398. (Darie), 261 DunAre, 41-3, 46, 52, 58, 104, 246
(4). (Logoatul), 511 (20). (6).
(Manolachi SpAtarul), 110. Durlegti, 109.
Dornegti, 397. Dugca (Slobozia-lut-), 115.
Dorohoiii (Tinut), 390 a., 517 (2)
u. (ispravnicl de), 519.

E.

Edinzadb (Teodor, SpItar), 253-4 Evrei, 90 u., 408-16, 118-19, 196,

(2). 198 u., 212 u., 224 (4), 228 (7),
Epiroti, 91. 251, 364, 399 gi u., 416 u., 439,
Erghelet (oilier austriac), 125. 458, 471 u., 479. (arendagl),
Evloghie (Gheorghe, traduator), 297.
482 (2).

F.
Figet (localitate), 341 (1), 318. Fircaganu (Constantin). 319 u.
Mild (ispravnicl de), 257 (3). (5), 320.(fordachi), 326.
Falcoianu (familie), 351. rata (munte), 65 (5), 66 (6).
 TABLA NUMBLOR
Fata-Blcului (ocol), 109-10.
Fata-Cimpulungulus (munte), 185.
Feregti, 328, 338, MO.
Fichitesti, 181.
Filipescu (Ak co, Vulpe), 59;
(Ancuta), 81 (2). (Constantin
Vistierul), 82 (3). (Dumitragcu)
72. (Grigore, Mare-Clucer),
67-8.(lordachi), 59. (Marica),
81 (2). (Pend, din veacul al
XVII-lea), 72. (Pard SpItarul),
62 (2), 67.(ca Logoilt), 69 (8),
70 u.(Voichita), 71. (Kare-
Clucer), 67. (familia), 3, 62
u. (2). -(?), 156-7.
Fintinèle (sat), 160, 184, 186, 188,
193 u., 213 u , 217-8, 222-3,
226, 231, 231.
Fistici (mAndstire), 185.
G.
Gaina (munte), 150 u.
Galata (mAnistire), 59. (egu-
menul Procopie), 263 (9).
Galati, 160, 210 (2) (vamegt),
210 (2).
Galbana, 107.
Gllegti, 109.
Galin (lorchchi Logaltul), 185.
Gana (loan Banul), 294-5.
Garnet (sat), 6.
Gavane (whit), 5.
Gaza (Teodor), 92.
Gegul (munte), 63 (3).
Ghenghea Dennis, Logoldt), 260
(2). 283-4.
Gherghel (Hie), 377 u.
Gherghita (Dumitragcu, ta-
nul din), 62 (2), 67.
Ghermanegti, 112, 256.
Gheuca (lordachi, Vornic ?), 185.
Ghica (Alev.ndru Scarlat-VodA),
555
Flaminda (mAnAstire), 4.
Flechtenmacher (jurisconsult),
270.
nod', 40.
Flondor (Vasile, GheorghP), 516-
7 (1).
Floreiul (munte), 62-3 (2), 64-6
(5), 67 u.
Focgani, 4, 59, 104, 181 n. 2, 242,
297.
Folticeni, 213.(Tinut-; sic), 196.
Fometegti (munt1), 317.
Francesi, 199, 526 (5).
Frincul (munte), 350, 353.
Frumoasa (mAndstire), 404.
Fronzu (Localitate), 61.
Fundul-Moldoves (munte), la0,
155.
66 u. (7):(beizadei Costachi),
59. (SpAtarul Costachi), 7.
(Dimitrie Banul), 69 (8), 73, 159-
60. (GrigoreAlexandru-VodA),
145 u. (4-5), 205, 292, 294-5, 169.
(Grigore Dimitrie-Vod1), 18-
9 (1, 3), 36 u., 58 u., 386-7.
(Grigore Matei-Voda), 68, 240
(2), 255 u. (2), 261 (1), 313, 346.
(Matel-Vodl Ghica), 62 u.
(Scarlat-VodA), 67, 141 u.
Ghidoneni, 114.
Ghitilova, 112.
Gindu (Constantin), 291.
Gioita (sat), 278.
Gircina (rid), 486, 508.
Gircinegt1, 492.
Gircini, 183 (7), 508.
Girlele, 108.
Giurgegti, 259-60 (1).
 556
Giurgia, 52, 55, 10o. (cadiul de),
38.
Glivine§ti, 139-10.
Goianul (sat), 115.
Golescu (Radu), 303.
Gorbäne§ti, 422.
Gola (sat), 6,
Go§manI (sat), 181.
Gratiani (Gaspar-Veda), 281 u.
Greceanu (Alec; Aga), 218
(Constantin, Ban), 152 (2)
(1 mcu, capitan), 149.
Hancea, sau Handl (IInghiul),
192, 201, 206.
HancestI, 108.
Hangeri (Doamna Luxandra , 83-
4 (5).
HirjSuna, 110.
Helladius, 89 u.
Hermann (Martin, student sas), 94,
Highidi§ (sat), 109.
Hilisenf, 203-6, 259-60 (1), 300 u.
Hiri§eni, 113.
Hirlau (Tinut), 363 (4 .
Hirlice§tI, 278.
Hirova, 113.
Hirsu (Pietrele-luf-), 317.
Hirtopul, 111.
Illinita, 516.
Hociungi, 173.
Hodorogif (Slobozia), 114.
Hogene§ti, 112.
Hoise§ti, 181.
Holban (Vasile, i Birk Mgrioara),
487.
Holmea (localitate), 521.
Homocea (sat), 181.
Hori§ti, 408.
Horghine§ti, 114.
Horilcanf, 115.
TABLA NUMELOR
Greble§tf, 110.
Greci, 43, 51-2, 90 u., 120, 124,
524.(sat), 311 (1), 316, 318-9
(3-4). (tipariturl la noI), 88 U.
Groapa-Mâlaiulm (munte), 353.
Grohotil (munte), 340.
Groidelti (Buzati), S.
Groselta, 417 (1).
Groze§t1, 278.
u. Guranda, 376, 378 u , 419 u., 42:&
3, 426, 523 (4 u.
Gurguiata (munte), 61-5 (5).
H.
Horodesti 110.
Horodi§te, 114, 125.
Hotin, 170. (Scaunul episcopal)
92.(Pircalabil), 102-3, 282-3.
(Tmut , 52, 102, 210 (2 .
Hrabova, 115.
Hrisochefal (Stolnic , 399 u.
Hrisoverghi (Alexandru), 212.
Hrizea (Vornicul , 13 u.
Hru.eova, 115.
Huidelti, 160.
Hulboca, 11'1.
Humil (Pirani), 509.
Humor (magura), 154,
Hurez (mäntistire), 9, 303 u.
(Dionisie, stares), 323, 327 u.,
329, 330 u., 332 u. (9), 355 u.
(10). (staretul loan), 303-5,
311 u., 317, 330 u., 324-5, 337.
(rhi), 307, 309. (Schitul Sf.
Aposto11), 314-5.
Hurezanu (familia), 319 (4), 320.
Hu§i, 260 (1).(Iacov episcop de),
162-3 (4). (Inochentie epis-
cop de), 256. (feletie epis-
cop de), 361 (2), 362, 371, 469.
(Mitrofan episcop de). 282.
'Wad, 436.
 TABL 4 NUMELOR
Ialovent, 108.
Iamandi (Cäminar), 113.(loan,
Ban), 449.(ea Spgtar), 509-10.
(Banul lordachi, li solia SAf-
tica), 296-7. (familia), 227, 229.
Iasi, 59 u., 139-40, 163-5, 168,
174, 177, 182, 187, 189, 191-2,
210-1, 215, 218-20, 221 (3),
222, 221 (5), 225, 231, 233, 236-
7, 242, 219, 256, 261-2 (5), 280-2
u., 360, 367, 375, 384, 408, 422-
4, 459, 461 (1) ,463 (5) u., 470-
1, 473-4, 481, 512 (22), 526
(5). (ManAstirea Dancu), 261
(4). (Go'ia), 219, 275, 524.
(Sf. Sava), 280.(Tref-Ierarh1),
219. (Vama), 399. (Mita Man-
tenilor, mahalaua Sf. Spiridon),
286. (Tirgul-de-jos), 399, 402,
405. (Ulita Strimbä), 261 (4).
(negustorI), 399 u.(ardere),
399.(Tinut), 261 (3), 275, 280,
283.(ispravniel), 524. giant:
preoti 0 diaconl), 158.
Ichil (ocol), 110.
Ichimiutt, 114,
Ieniceri (in la)), 403.
Iepureni, 138 (F ), 165.
Ierusalim (Sf. Sava), 280.
Ignitet, 113.
Iliat-Votla, 481-2 (1).
Ilia§ (Alexandru-Voc1.4), 249.
Ine§ti. 113, 120.
J.
Jalobac (sat), 111
Javrem, 111.
lianu ((onitl, Ser6rul), 216.
557
I.
Sf. loan Damaschin, 22.
Sf. loan Gurd-de-aur (Prologurtle
lul), 137.
Iperie (localitate), 521.
Ipotesti, 260 (1).
Ipsilanti (Alexandru-VodA), 10-7
(8), 70 u., 74 u., 77 (13) u., 345,
351. (Conttantin-Voda), 36,
105, 124, 187-8.(Doamna Eca-
terina), 69-70 (8).
Iredeal (Predeal ?), 12.
Isäcescu (Ionatien), 261 (5), 262
(5), (p. fratil, Dumitrapu, An-
dronic, Maria, Damaschina).
(Vaaile), 261 (5).
Isacova, 111.
Isaiov (general), 101.
Iplovat, 102-3, 110.
Iubinesti, 282-3.
Iuliand (loan), 74 (9).
Iuralcn (Vasile), 220 (3).
Iurceni, 108.
luruesta, 181.
Iusuf-Pa§a (seraseher), 523 (4).
Ivance-Rnp, 111.
Izbepl, 111.
Izlaz (loealitate), 101.
Izlozeanul (pircAlabul Gheorghe,
tli solia Cristina), 282-3.
Izvoarele (piräd), 408.
Izvorul-Sec, 357.
Izvorul-Tämäduirii (Buztid), 3.
Izvorului (PirAul-), 357.
Jijia (rid), 261 (5), 286.
Jora-de-sus, 115.
I Jora (Toader), 260 (2).
 558 1ABLA NUMELOR

K.
Khosrew-Mehmed-Pasa, 106.

L.
Lagan (consul frances), 59. Lohanesti, 108, 110.
La lova, 415. Lopatari, 5.
Lambrino (Banul lordachi), 494. Lopatna, 12, 114.
Langeron (general), 104. Lostum (sat), 4.
Lapusna, 406.(Tinut), 481. Lotrent, 310, 353-4, 356.
Lazurele, 309. Lotru (rid), 310.
Leipzig, 92. Lozile, 489, 508.
Leon-Vodä, 13. Lozova, 109.
Leon (ispravnic), 231. Luca (Loan, Vornic), 211, 231.
Letcant, 460, 203-4. Lucacevti, 261 (4).
Leuveni, 113. Lucavät. 454.
Lipiesti, 204. Luchi (SpAtar), 252.
Lipicent, 414. Luchiana, 261 (14).
Lipova (deal), 492. Lucina (?), 154.
Lipoveni (sat), 109, 111. Ludeasa (munte), 352-3, 357.
Lipoveni, 117, 420, 130, 168-9. Luncavit (di)), 301, 315-6, 328,
Went, 285 u. 338-9, 340, 347. (localitate),
Livent (movie), 286, 293, 296. 337.
LOwy (mineralog), 3 u. Luncdvicior (pirn), 316.
Logofetl (Antohie , 385. (Bu- Lung (Piscul-), 341 (41).
nea fiul mill Coresie), 13.(Ghe- Lunga (movie), 303, 306, 309, 311.
orghe), 260 (2). (Hristodul, Lupu (tefan-VodA), 295.
1581 . 62 (1).(Manolachi), 407. Lupu (biv Vornic, 1660), 100
(Mihaill), 390-1. (0ancea), Lupu (dascll slovenesc), 13.
493. (Petre, 4776), 74 (10). Luvcevti, 492.
Logofeti (treti ; Dinsitrie, 1759) Lutului (Pirdul-), 260 (1).
444.

M.
Maori (Constantin), 260 (2). Malinescu, 372.
Magura §cheuluT, 12. Malul-Tohatinului, 110.
Malaia (virf), 318-9 (4), 354-5. Mandilesti, 181.
Malaita (munte), 353. Mandstirea (Doamnel), 243 (5),
Milaiu (Vasile), 259-60 (1), 260 (2). 247. (Vlasie, egumen), 457 u
Malaiu (Poiana-lul-), 260 (1). Mancevti, 109.
Malcociu (sat), 108. Minesti, 5.
Maldareni, 9. Mangalia, 44.
Maldirescu (familia), 316, 319 Manoli (? Ban), 522. (Clucer),
(4), 320, 341 (11). 469. (Costachi), 517 (2) U.
Mildarevti, 328, 338, 340, 353.
 tAEILA NUMELOR
(Toader, Singer), 517 (2) u.
(familie), 279.
Manole-Vornicul (munte), 61 (4).
Manu (Grigore, Sp liar), 468 (1).
(Elatmanui), 370.(Kano1achi),
367.
Mãnuia (localitate), 45 u.
Miriseni, 160, 166, 204-6.
Marcauti, 115.
Mircure§ti (mänästire), 911.
Marginea (munte), 351, 354, 357.
Margineni (mlOstire), 67, 68-9
(7), 69 (8), 81 (2). (egume-
nut Antim), 81 (3) u. (egu-
menul Cornilie), 70.(egume-
nul Cozma), 72.(ar hitt andri-
tul Ioachim), 81 (2).
Mar§ani (sat), 44.
Martali (Valentin, tipograf), 94.
Märunci§ (sat), 6.
Masciuti, 141.
Mi§eni, 113.
Matei Basarab, 13 u., 72, 307,
312, 323, 346-7, 349.
Matien1 (ocol), 113.
Mavrocordat (Constantin-Voda),
73, 127, 139, 205-6, 206, 272 u.,
273-5, 329, 335 u. (10), 313.
(Costachi, Vistier), 361 (2), 362,
371. (loan-Vocia), 127, 485-7
(6), 488 u. (8), 508, 510.(Ni-
co1ae-VodA), 80-4 (1).
Mavrodin (Mihal, inginer), 476
(5) u.
Mavrogheni (Spätar), 447 (4).
Medelnicereasa (Safta, cu copiii),
293.
Mehedintilor (drumul), 344.
Mele§eni, 112.
Meluveti (sat), 10.
Mierul (munte), 357.
Mestecitni§ul (munte), 450 u.
MiciutI, 110.
Micliuseni (Basarabia), 109.
Miclescu (Alecu), 233. (Costa-
559
chi), 232 (8),(Vornicul Ian cu),
108.(Iordachi), 218 9 (1), 220
(2), 221 u. (4), 225 (6), 226,
229-31, 232 (8), 233. (lorgu),
230, 234. (lordachi, Spitar),
298. (? Maaolachi, Comis), 478
(5).(Scarlat), 226, 229.
Miclesti, 110.
Micie§tilor (Piscul- , 259.
Mieriorilor (obitlia), 310.
Mieru (munte), 352.
Mihai Viteazul, 93. (Isprävile
lui), 90-1 §i nota 1.
Mihalasa (sat), 113.
Mihalasi (sat), 120.
Mihnea-Voda (Turcul), 11 u., 61
u., 72.
Mihulet, 240 (2).
Mihuteni, 115.
Mijloceni, 487, 508-9.
Milcov (rid), 4.
Mile§ti, 108.
Milo (Andrei), 186. (Ienaca
- chi), 188, (Nlatel), 465. (Safta),
162.
Mimorint, 108.
Minciaky (general), 210-1.
Mindre§ti, 131.(Basarabia), 113.
Minzale§ti, 5.
Mirelor (Filaret al), 79. (Matel
al), 91, 94.
Mired (sat), 115.
Miri§ti, 532.
Mirze§ti, 249 u., 280, 408.
Mislea (mIngstire), 61.
Mitropolitt moldoveni, 167-8.
(Antonie), 261 (4).(Anastasie
Crimca), 282.(Dosofteid), 22
u.(Gheorghie Movilt), 231.
Nicbifor), 261-2 (5), 298.
(Veniamin), 22, 140, 212, 231,
360, 469.
Mitropoliti munteni : (Grigorie
al II-lea), 69 8 , 73 79, 346.
 560 TAMA NUMELOR

(Grigorie al III-les), 18 (2). - tantin-Vod6), 457 u., 470, 491

(Neofit Mil), 337. u. (9).
Mocleasa (munte), 341 (11), 348, Mo§negilor (Poiana), 260 (1).
353. Mosticte (localitate), 91.
Moimesti, 407 u. Motniu (sat gi ri6), 4.
Moldova (Clinalcdmia din 1821), Movilä (Co. stantin-Vode j, 283.-
360 u.-(rid), 151. (leremia-Voda), 281.- (Gavrit-
Moldovita (localitate), 151. Voc14), 323. - (Moise-VodA),
Molecti, 108. 205.
Molovata (sat), 115. Mozocilor (Piscul-), 309.
Moaembasia (Ieroteifi de), 91. Muncelul (munte), 150 u.
Morozani, 112. Murestei (?), 128.
Moruzi (Alexandru-Vodu), 122.3, Muste (Dimitrie), 261 (4 .
159, 186, 257 u. (3). - (Cons-

N.

Necul ( Nacul)(Dumitra§cu), 260 Neguresti, 112.

(2). Nemti, 160.
Nani (ispravnic de Suceava), 178 Nenciulescu (Constantin), 75 u
(1), 385. Neniul (boier), 259.
Nipidem, 112. Nenoveanu (N., dascal), 14.
Nasturel (C., Vornic), 63 (3).
Neamt (miinAstire), 22, 131. -
-
Neofit (arhimandritul), 02. (es-
lugArul), 94.
(Dometian,staret), 293. (Dade, Nicula (sat; Rimnicu,Krat), 5.
staret), 292.-(calug4rt), 293. Niccani, 409.
Neculele (sat ; Rimnicu-Strat), 4. Nisporeni, 109.
Negre (Pdharnicul Ionip), 163 u. Nistru (rid), 240 (2).
Negreni (munte), 317. Nistrul-de-sus (ocol), 114-5.
Negregti (Orheid), 187, 192. - Nistrul.de-jos (oeol), 115-6.
- (Basarabia), 108, 265 u. Nivre§ti (eat), 189.
Negru (Grigore, Serdar), 18 (1). Nuccoara, 6.
Negrut (? Constantin Ban), 443-4
(1). - (Gheorghe', 447 (4). -
(lancu), 498 (13).

0.

Obirsia Finetelor, 12. de), 329, 332, 335 u. (10\ 311

Obedeanu (Constaniin), 349. (10), 343, 353.
Ocnele-Mari, 9, 45. - (arridra Odobesti, 190.
 TABLA NUMBLOR 561

Ogretin, 6. Oniscant 112, 115.

Ohabef (dealul), 309.
Ordnescu (Ilie), 347.-(Drgg1iic1),
322.
Oliscanl, 114.
Olt (ispravnic de), 17 (40).-(riu),
9-10, 51, 55, 101.
Oltenia (administratia din), 303
u., 311, 320, 323, 342, 352.
Onesti (Basarabia), 110.
Oils (Hatman), 280.
Orbic (plat), 173.
Orheiu, 106, 111, 418, 121.-(ri-
nut), 265 u.
Orsoianu (Constantin), 295.
Osalui (sic) (Poiana), 154,
Otetelesanu (Barbu, Postelnic),
319 (4), 341 (10) -(1onitA 346,
349.

P.

Picureti, 6. Pirstesti, 272.

Paclurea-Neagri, 154. Pascani (lingl Iast), 219.
Padova (Cornelio : Ioan Filip ; Pascani (Basarabia), 107. (Ba
preotul Alvise Florio), 94. - sarabia, ocolul lchi1), 110.
(Verginia Romana), 94. Pascanu (Mihalachi), 229.
Patarnicent, 111, 181. Pistiapet (Virful-), 309.
Paharnici (IonitA), 263 (8).-(Ni- Pfitir1age, 6.
colacbi), 240 (3). - (Nicolae, Pdnlesti, 109.
1775), 82-3 (4).-(Papa), 314.- Piusa 15 u.
(T1Inase), 64-6 (5 -6), 71.-(Vasi- Pavli (Iancu, AO), 522.
lachi), 244 (5). PavIn (Andra, bancher), 367.
Paisescu (familia), 327, 335 (9). Peciste (sat), 114.
Paisie (Velicianschi, egumen de Peletic (riu), 4.
Neamt si Secu), 131 u. Penteleii (munte), 3.
Paladi (Constantin, Mantic), Pepanu (Naos), 94.-(Dona), 94.
490-2. - (SpAtar), 491-3 (9). Pereni, 107, 114.
- (Durnitrascu), 408, 484. - Petia (sat), 172.
(lacovachi), 228 (7), 231 u., Petricam, 207-8, 266, 398.
233. -(lonitA), 231. Petriceicn (tefan, Clucer), 260
Paleologul (ChiritA, si sopa, MA- (2).-(ca tefan-Vodà), 206.
flea), 283. Petru-Vodà Rares, 486, 507 (20)
Paltinului (Dealul-), 154-5. 510.
Panitiii (sat), 6.-(rid), 6. Piatra (Basarabia), 1'11.
Pantazoglu (Postelnic), 522 u. . -ABA, 309.
Papafil (Costea), 156-7. a -Ca pre1, 310
Papaluti, 47 (5), 466 u., 474. - s -CirnA, 309.
(Basarabia), 114. s -Pasiri1, 215
Parcanele, 115. a -Rizel, 310.
Paris, 58. Pietrari (sat), 314-5
P ar jolteni, 109.
Vol. XXI. 36
 562 TABLA NUMEL011

Pietrele-Rosii, 341 (11), 348, 352- Popesca (Radu), 304-6, 311-2 (2),
3, 355, 357. 315-6, 329, 337.
Pietriceana (munte), 65 (5), 66 (6), Popestf, 496 (12)) 498 (43), 511
357. (21) u.
Pietrisul (munte), 150 u. Porcescul (Valea-, munte), 150 u.
Pirdianu (familia), 316. Portari-Marl (Necula), 11 u.
Pirdul (-Sec), 319 (4), 355-6 Posesti, 6, 11.
(-eel-Mare), 357.(-Morii), 154. Postelnicul (Constantin),171, 173
Piralabi (Tudor), 483 (3). (fordachi), 211 (3) (Staico),
Pirscov (sat), 3.(plaiu), 3. 61 u., 72.
Piscul -A fumatel, 356. Prahova (rid), 7, 61, 62 (2), 63
3 -Cernelelor, 356. (3), 68, 86.
b -lui lepure, 306, 347. Prijescu (Dumitrascu), 260 (2).
a -Lung, 348, 352 3, 356. (G ligorascu), 260 (2).(foan,
D -Murg, 340, 311 (11), 348, Vornic), 260 (2).(loan ?, AgA),
353, 355, 357. 298.(lordachi Aga), 197 u.
s Pupitzil, 309. (RAducanu), 209-10, 212, 216,
Piscului (Capul-), 340. 288. (Ruxanda), 209-10, 217,
Piscurile (sat ; Rimnicu-Strat), 4. 227,. (Valle, AgA), 201-3.
Pitároaia (Paraschiva, din fami- Prfipilita, 112.
lia Callimachi), 147. Prisdcireni, 125.
Pitesti, 8. Priscoveanu (tefan), 74 (9), 79.
P1esi (sat), 5. Prozorovschi, 105.
P1esu1 (munte : Rimnicu-SArat), Prusia, 105. (Consul in Bucu-
5. rest*, 58.
Plopeanu (Radu Vistierul), 18 (2). Prat (rid), 101, 161, 267, 390-1,
Plopeni. 165, 216, 261-2 (5), 396. 399, 400 u. (2).
Plopestf, 181. Pucioasa (bil), 7.
Pocsesti, 440. Puciosul (rid) 155.
Podul-Muncii, 5. Puciumbem, 111.
Podurile (munte), 65 (6), 66 (6). Puicesti, 16 u.
Pogoniana, 94. Pungesta, 481, 494, 499 (15).
Pohribeni, 414. Puhoiul, 108.
Poiana -Lungl, 375. Putintei, 111.
, -MAI.uluf, (schil), 4 5. Putna (rid), 155.
Poienarul (Diicul), 308.
Pojoreni, 108.
Popeni, 272.

R.

Richitoasa (mAnIstire), 263 (8). 448, 481 (1) u , 488 499 (15),
Raclis (familie), 458 u , 470. 501 u., 501.
Racova (pi 116), 259, 413, 445 (3), Racovita (Constantin-VodA), 127,
 TABLA NUMELOR
247. (Costachi, Logofal), 371.
(MihaI-Voc15), 15-6 (4), 483 (3).
(Mibalachi, Sp Atar), 359, 361
u., 363 (5) u., 523 (4).
Radduti (episcopul Dosofteid He-
rescu), 135. (episcopul Ef-
rem), 282.
Radem, 110, 112.
RAdiu (localitate), 417 (4).
Radiul-Buhtii, 283.
Radu (localitate) 155.
Radu-VcdA Mihnea, 280.
Radu-Vodi Paisie,11, 62 (2) 67, 72.
Radu-Vodi Serban, 95.
Raducanu Stolnicul, 57 n.
RákOczy (Gheorghe al II-lea), 101.
Ragca (sat, Rimnicu.SArat), 4.
Ritevoie, 310.
Ratunda (c5tun), 285, 290-2.
RAusent 260 (1).
Rautul-de-jos (ocoll, 111.
Rautul de-sus (ocol), 112.
Razu (Costachi, Batman), 262 (5).
(Elencu, nAscutA CananAd),
210.(lorgu), 229. (Marghio-
lila), 210. (SpAtarul), 189.
(Stolnicul),175 u.( Vasile), 263
(10), 456 uk, 461 (1).
Recea (Basarabia), 110.
Recea (munte). 317.
Recea-lui-Tigan, 487, 490, 508.
Reghinegti, 5.
Riculegti, 111.
Rincezl, 6.
Rimesti (rill), 318, 310.
Rimnic 9-10, 484 (4). (Damas-
chin, episcop), 305.(Grigorie,
episcop), 343. (tefan epis-
cop, gi nepotil), 313.
Rimnicu-Sirat (rig), 4-5.
Ripe, 189.
Rigca (Basarabia), 111.
Rigcanu (Clminarul), 111. (Vor-
nicul), 371.
Riul-cel-Mare: 356.
563
Riul-Vadulai, 10.
Rizu (Postelnicul), 367.
Rohmistrul (Nicolar), 103
Rojnita (familia), 503 (16), 512 (21 .
Roman, 223, 395. (mAnAstirea
Precista), 148.(Atanasie, epis-
cop), 282. (loanichie, epis-
cop). 147-8, 262-3 (8-9).
(Meletie, episcop), 526 u. (6).
(Turd cAmStar1), 129.
(Tinut), 286.
Rominescu (Mime), 322, 326.
Romani (sat), 302 u.
Romini (sat), 169, 181.
Ropce (clipitan de), 247.
Roptelor (pirAul), 155.
Rogcanf, 109, 129, 493 u., 213,
224 (4), 226, 265 u.
Roset (Catrina, sotia Vorniculul
lordachi), 20 (1). (Iordachi,
165. (Constantin LogolAtul si
sotia, Nastasiica), 140 1, 398 (?),
207-8, 252, 398, 522.(Rozno-
vanu, Iordachi LogofAtul), 268.
(lordachi, Vornic), 262 (5).
(lordachi, Vornic, fiul lul
lordachi), 20-1. (Lascarachi),
464. (SpItAreasa Maria Cana-
nAil, i fiica, Ruxanda), 197 u.
(MateI, Hatman), 214. (Ni-
colae, Logoat), 207-8.(-Roi-
novanu, Nicolae, Vistier), 268
u.(surorile lul), 268. (Saila),
162 (3).
Ravine, 303 u.
Rogianu (MihaI), 327, 332 (8).
Rudeanului (CurmAtura-), 310.
Ruteni, 249.
Rumelia, 44.
Rusem, 503 (16).
Rusegti, 108.
Rusia gi Rug!, 5, 6, 8, 49-50, 53,
58, 101 u., 135, 188, 238 (1).
(Tarul Nicolae), 18 (2).(aca ba-
eador la Constantinopol), 49, 50,
 564 TA BLA NUMELOR

54-5.-(consull la no1), 5a, 59- Rum (sat in Boarabia), 111,114.

60. (in Moldova), 134.-(tner- Rusico (unguletire, gi Sava egu-
cenar1), 102-3. - (asaul-polco- men), 468 u. (2), 472 (3) u.
vo)), 188.

S.

Sadova (Basarabia), 109. - (riu), Securicem, 295.

154-5. Serdarul (TAnase), 62-3 (2), 68-9
Saharna, 114. (7).
Saligte (ocolul RAutul-de-jos),111. Sfrauuta (rid), 12.
(sat, Neamt), 168-70, 173.- SHAH' (gi Compania greceasci ,
(Moldova), 259. 92.
Salonic. V. Callimachi (Gavri)). Silion (Vasile), 293. - (familia),
Samurcag (dr.), 218, 219 (2), 220, .128, 426.
222. Silistra, 59, 245. (Pala, In 1821),
Rinigcani, 113. 360.-(nazir). 43.
Sfipotenf, 109. Simionesti, 293.
Sarafinegtf, 381-2.--(4I-lul-Ball), Sinaia (rnAnAstire), 63 (3), 85 u.
376. Singera, 108.
Sirata (sat), 113. Sintilie (Macarie, egurcen), 384.
Sardtelul (munte), 3. (rid), 4. 5.- Sirbi, 104,116, 119.-(mogie), 249.
(-Trestil, munte), 3. Siretiu (tirg), 238 (2).
Siritenl, 112. Siret (riu), 285-6, 376, 383, 412,
Sarcova-de-sus gi de jos, 114. 425-7, 430.
Sisem, 112. Sirghevici (Comis), 375.
Saul (Dumitru), 299. Sirghie (fordachi, prar), 114.
Säveni, 422. Sivas (episcopi de), 133, 135. -
Sciieni (Buzlu), 5. (Neofit de), 147.
Scarlat (Mare-LogofAt), 79. Slinic (Prahova), 7. (plai6), 5.
Scoreiu (Andrei*, 311 u., 314. Slanic (munte, BuzAd), 3.
Scorenf, 108. SThnic (rid), 12.
Scorteasca (movie), 455. Slatina (mAnAstire), 167, 183. -
Scortenf, 114. (Marl-CApitanl de), 15.
Scortescu (Mihalachi, Medelni- Slatioara (sat), 308, 310.
cer), 176, 443 u. Slobozia-Doamnef, 111.
Scrivuleni, 255 (1). Slom[n] (localitate), 65 (6).
Scurta (Putna), 101. Smeura (munle), 65 (5), 66 (6).
Secara (PAbarnicul loan), 520 (2). Socola (mAnAstire), 185.
Secarenl, 107. Socoteanu (Statie), 327, 329.
Secariile (sat), 73. Socrujeni, 422.
Secuieni, 277. - (plaiu), 6. Solca (WW1/dire), 152 n. 2, 153e
Secul (mAnAstire), 293, 296. 281.-(0), 281.
 TABLA. NUMELOR
So1e§ti, 20-1.
Stamati (Constantin, ,51trar), 136.
-(Ienachi, Stolnie), 410.-(Va-
sile), 163 u., 166, 168.
Stamo (Apostol), 372.
Stanca (sat), 110.
Stince§ti, 248 u., 382.
Stinile§tf (Hotin), 281 u.
Stari-Chiojd, 11.
Stavir (lordachi, Medelnicer),
524.
Stavrinos, 91.- (§1 flul), 93-4.
StegarI (localitate), 265.
Stemnic (deal), 492.
Stetcani, 110.
Stina-Doamnei (munte), 63 (3).
Stircea (Vasile §i flit : Pdtra§can,
Safta, Ion, tefan), 272 u.
Stodolna, 115.
Stoe§ti, 181.
Stoffeln (general), 134 (B).
Stohnaia (sat), 114.
Stoicovici (Melentie), 104.
Stolnici (lordachi, 1828), 234-5.
Straja-Cimpulungului, 150.
Stripa 109.
Strimbeanu (Conatantin), 349.
Sturza (Costachi), 251. - (Dimi-
trie, Logoilt), 270.- (Dimittie,
Vornic), 164-5. - (Ecaterina,
Roth lul Ioan Sandu), 268 u.
- (Gheorghe Vistier), 360 (5).
-(loan, Logofdt), 361 (2), 362,
371.-(loan, Vornic), 152 (2).-
(loan Sandu-Voda), 59 u., 196,
chei (sat ; Rimnicu-SIrat), 5.
§eptelici (Gheorghe), 204. (Ghe-
org hiJ, i sopa Irina), 263 (11).
-(Lupu). 206.-(Maria, i fill :
Ionita i Nicolae), 273.4.-(To-
565
208 u., 234-5 268 U., 279, 450-
1 (6), 497 u., 507 u. (20), 525
u. (5).- (loniti, Vornie), 408.
Caminar), 493 u. (10).-
(beizadei Iorgu), 59. - (Lasca-
rachi), 362.-(Logofilt c. 1690),
482 (1).-(Vel Logofát), 262 (5),
519.-(Petrachi), 371.-(Sandu,
Logofit), 255 (1).-(ca Vornic),
272. - (familia), 263 (9).
Suceava, 103, 171, 193.- (ora§),
203, 205, 302.-(Portarul lEan-
cea), 206. - (Tinut), 203 u.,
239, 364.-(ispravnicl de, 1775),
385. - (ispravnicl, En 1822),
196.- (ispravnicul Cristea Itie,
prar), 204. - (Stolnicul Ma-
nolachi, ispravnic de), 177 (1).
- (judecatorie supt Austrieci),
155-6 (6). - (rid), 160, 201,
206, 292.
Sucevila (§i i gumenul basal),
149, 262 (6), 262-3 (7-8), 281 u-,
388-9.
Suha§ul, 531 u.
Sulgeri (lenachi), 249.
Sulita§n1 (localitate), 261 (4).
Surnceni, 108.
Susleni, 114.
Sutu (Mexandru-Voda), 104 u.-
(Mihail Constautin-Voda), 183,
263-4 (12), 493 u. (10). - (Mihaf
Grigon-Voth), 249 u., 506-7
(19).
fans, sopa lid Vasile), 283.
(Vasile Hatmanul), 283
§erbine§ti (Moldova), 272-3.
(Dimbovita), 7.
-
§ercanI, 114.
 566 TABLA NUMBLOR

Serpilor (Piecul-), 3a7. Stefan Gheorghe-Voda, 102-3,206.

Siragurile (localitate), 261 (3), 391. Stefan-Voda Licusti, 300 u.
$igcant, 107. Stefan Tomga al II-lea, 93, 281 u.
Soldänegti (Basarabia), 115. Stefan-Voda (Dumitrageu Lego-
Somuz (riu), 285, 292. f it), 280.
Soptana (rid), 8. Stefanegti (piecAlabt de), 260 (2).
Suieni (pirAu), 155. §tirbei (Badea), 73, 79. (Me), 303.
St,efan-VodA ((jul lul Alex indru), (ncolae), 69 (8), 73.
481-2 (1). Stubeieni, 164-5.

T.

Tabac (schit), 5 Treapturf (Tre pie), 315 328, 333,

Tabirta (Cmnisu)), 277. 337-40.
Tartasescu (fami)b), 540. TrebujenI, 111, 273, 27a 6.
Tatarca-cea-Mare, 151. Trifegti, 111.
Tataregtf, 110. Trotu§ (Sand ru die),101-2. (r i 11)
Tatari, 105, 181. 181.
Tatomiregti 278 Trotugan (Logoflt), 302.
Täutegti, 248 u., 292. Trugeni, 109.
Tautu (Banul Ion), 369 u., 522. Trusegti, 117. 420, 422, 521.
(familia), 429. Tudora (sat), 102.
Tazliii (mAnAstire). 156, 169. Turcia, gi Turci, 7, 101 u., 123,
Teiugului (gura), 300. 195.Sultanl : (Abdul-Hatuid),
Telega, 7. 18. (Mohammed al IV-lea),
Telinelti, 113, 118-21. 58 gi nota 3. (Caimacam,
Teodor Tiron (Sf.), 23 u, 1667), 95. (negustorl in Ora),
Tegcureni, 517 (2) u. 39. (in Moldova), 358 u.
Tetoianu ( Vladu 0), 347, 354, 358. (in Iag1), 405. (mogit luate
(familia), 334. de), 52, 55. (ostagl, la no)),
Tirgovigte, 7, 44 6. (Vorniel 50-1.
de), 15. Turculet, 277-8.
Tiligeii, 110. Turda (munte), 65 (5), 66 (6).
Tirlegti, 6. Turia (pirA0), 283.
Tirgu-Thulni, 10. Turnu-Migurele, 52, 55.
TirOoneann (Baba, Vornic de Tutova (punt), 443 u., 481 u.
PoartA), 293. (ispraveicl), 447 u., 481 u. (1),
Todiregti, 513 (22), 515. 490-2, 493 u. (10), 500, 501-5
Tomiti (Stolnicul 1onit5), 517 (2) (8), 506 u. (19), 508.
U. Tutuneasca (mogie), 17 (8).
Tomnatec (localit9te), 151. Tuzora, 110.
Tomgani, 307.
Topolog (riA), 8.
 TA13LA NuMELOR
T.
Tahnauta, 115.
Tara Munteneasch, 277.
Tara Nemteasca, 208.
Terinca (pirad), 408.
TibAnegti, 187.
Tibirica, 112.
Tigan (Piscul-lui ), 357.
Tigdnes,ti, 110.
Tigani, 8, 15 (2), 16 (4), 119,
122-3, 128, 131, 157 u., 167 u.,
181-3, 184 u., 186, 189-90,
194, 214, 246 u., 227, 230,
240 (2), 260 (2), 263 (10-4 264
(14), 267, 277-8, 286 u., 299
373, 377-9, 384-5, 413 u., 424,
U.
17drea (Comisul, fiul Brizil), 14.
Udri§te (Banul), 61 u.
IIImeni, 326.
Ulmet (localitate), 313, 337-40.
Ulmul, 408
Ungaria ei Unguri, 24, 123.
Ursani, 314-5, 317, 328, 338, 351,
353 n. 1, 354.
V.
Vicarescu (Banul Barbu), 63, 332
(8), 341 u. (11), 346, 348-50,
353. (Constantin), 81 (1).
(lanachi), 74 (9-10), 75-6 (11),
77 u. (13). (Radu), 74 (9).
(tefan), 63 (3),
Vicdre§tii(-de-RAstoad, sad Pi-
tarul), 74 n. 2.
Videni, 115.
Vadul -1u hurlu cu WI, 115
s -Leal, 112.
567
431 u., 436, 537-8. (cilsag)
210. (domneet1), 123-I.(falet),
124. (fugip), 287. (haima-
nale), 123.(laiel1), 180, 227.
(lingurarl), 122, 197, 210, 212,
(morp din bItaie), 170.
(turcip), 170, 228 (7).(de Ara-
trA), 286, 382-3.(bir pe), 122,
537. (cAsAtoril de), 123, 207.
(vAtaft de), 119.
Tirloca, 114.
Tutcam, 173.
Tigara (Zotu ei Apostol), 91.
Tigara (Aga Costachi), 365, 373
u., 376 u., 410 u., 525 u. (5).
Ursoiu (localitate), 262 (7), 388.
.IIrsubst. (Ionit1), 126, 239.
Urzicent, 36.
Ustia (sat In Basarabis), 115
Ustia (pirit), 486 (6), 489, 508.
Vadul-lai-Voda, 115.
Vaideei, 318 (3), 347, 351, 353-4.
(munte), 310.
Valea-Boului, 5-6.
Valea-Caselor (sat fi rid), 8.
Valea-Coziei, 390-1.
Valea-Hiarelor, 61.
Valea-Lungi, 306, 308.
Valea Neagotet, 309.
Valea-Negrei 316.
Valea-Nucultu, (sat), 5.
 56S TAMA NUMELOh

Valea-Seaci, 12. 457.(Conetantin, Clucer), 461

Valea-Stinii, 155. (1).(1enachi, Ban), 285 u
Vileanul (virf), 310. (Ioniti, Stolnic), 166, 168.(04-
Va led (Dimbovita), 7. neasa MArioara), 285 u.(Toa-
Välenii-de-Munte, 6. der), 292, 294-5.(Vasile), 278.
Valmy (marchisul de), 58. Visterniceni, 110.
Varlaam. V. Manoli. Vistieri (Gheorgh1tA), 201.
VArtopultii (VAlceana), 314. (Mihnea, 1751), 62 (2), 67, 72.
VarzAre§t1, 109. Vlad-Vodi CilugArul, 307, 341-
VAsieni, 108-9, 113. 2 (11), 344, 347-9.
VA§cAuti, 115. VlidenI, 153, 283.
Vasile-Vodi Lupu, 89. Vladimirescu (Tudor), 104.
Vasluia, 247, 514.(Tinut), 187, V1isinefiti, 422.
443 u. Vlastö (G1igorapco), 241 (3).
Vaticii-de-sus li de-jos, 111. Vogoridi (tefan), 363 (4), 525 (4)
Veisa (Vas Ue, Serdar), 506. (SO- U.
tar), 231. Voinescu (familia), 502, 504, 511 u.
Venetia, 91 u., 94. (San-Gior- (21).
gio dei Greci), 91. Voinova, 110.
Vercicant 286, 293. Volcinet, 109.
Verejeni, 112. Voloca, 261 (3), 390.
Vilari (Alecu), 59. Volosini, 109.
Vilcea (Tinut), 308. (judet), 352. Vorniceni, 109
(ispravnicl de), 329, 332 (8), Vornici (Gheorghill), 205.
341 (10), 343. Vorona (mAnAstire), 159 note 5,
VIrful-Lespezilor, 12. 472, 175.(staretu1 Agafton ai
Virful-MilAil, 310, 317, 354-6. altI c111uggr1), 172.
Virful-lui-Roman, 310, 317, 341 Voronet (mAnAstire), 152 n., 261
(11), 348, 353-5, 357. (4).
Virful-Sboiului, 12. Vovrie§ti, 187.
Virful-Tarcului, 310, 356.
Virnav (Catinca, Inca lul lana-
chi), 296. (Constantin, Ban),

Z.
Zahoreni, 517 u. (2). Zeletescul (munte), 310.
Zahorna, 249, 408. Zeleticului (virful), 357.
Zalicani, 112. Zeletin, 41 u.
Zamcioti (sat), 110. Zgirde§tI, 113.
Zamora (munte), 64 (4), Zota (Dimitrie), 430.
Zatreanu (Dumitraru), 327, 329, Zubre§ti, 110.
332 (8).(Ilie), 332 8), 341 (10). Zubzibianu (?) (Portar), 345.
(Udrea, Preda), 316. Zuppast (?) (Vasile), 129.
Zbantoiul (munte), 317. Zvori§te, 272-5.
 TAMA NUMELOtt 569

AD AUS.

Arment, 120. Neofit (ieromonall), 91. (Cavso-

Bulcaneasa, 4. calivitu ), 92.
Divan muntean (1720), 81 (1). Neustadt (Cristian), 9.
Furcem, 111. Tatan (1Ian1 , 45 n. 4.
Greer, 43, Taute§ti, 293.
Vorota§ti1e (sat), 114

Vol. xxi 26
TABLA LUCRURILOR.
 TABLA LOCRIIIIILOR

A.

Ahagori (abager1), 116, 265. Arama, 4-5, 7, 10,

AcareturI, 191, 214, 291, 296 399, Arimuri, 291.
469, 537. Arat (p5mint de), 375.
Adimasci, 202. Araturk 412, 430, 531 u.
Adeturi, 74 (10). Arendi (contract de), 213 u.
Adet, 151 (2). Arendasi, 531 u.
Afumitoare, 186, 189-90. Argag, 114, 243 (5), 435, 440.
Agabanit, 190, 202. Arghica, 374.
AghenSie, 230, 232-3 (9). Argint, 4, 9.
Agnes, 528. Argint vih, 8.
Ahtinamii, 49 Argintari, 117.
AjutorinO, 127, 161. Aril, 213, 364, 415, 420-1, 425-6,
Alami, 197, 203, 290, 429. 534-5.
Alimii, 234 Armisfiras, 435.
Albari, 443. Armisari, 419, 522,
Alegere (carte de), 67. Armisei, 186.
A1e01 (satulu1), 531, 538. Armasi, 31-2.
Amanet, 237, 240 (3), 367, 371, Armisia (epistatul), 122-3.
496 (12). 523 (3). Arvuni, 39.
Amnar 96).(de lemne), 416 7, Arvuni (a), 454.
Anew* 50, 228 (7), 345, 522. Arzmagzar, arzmahzar, 37, 53.
Angirii, 142 (4), 143. Ascherlii, 38.
Anini, 306, 314. Asezamint (zi ise de fi invo-
Anison, 425. tall), 315.
Antimis, 528. Asezare (boiereascl), 411, 429.
Apirituri (de pitclure), 214, 411, Asternuturi, 186, 190, 197, 199,
429 291.
Ape minerale, 3 u. Atlaz, 198 u., 201.
Aprozl, 234, 518.(isoravoic de), Aur, 4, 7-10.
426. (vAtaf de), 66 u. (7). Avaet, 45, 49-50, 74 (10).
(vatijel de), 447-8 (5).
 574 TABLA LUCRURILOR

B.

Bacani, 74 (10) 117-19 106. Bir, 50. (jiggne'se), 123, ( ul

Bahna, 260 (1). (Vistieriel), 143.
Baiharicari, 117. Birne. 397.
Baiere (vrAjl), 529. Birnet, 138 (E), 202.
Bairactari, 523 (4). Birnici, 121. (tu gi p), 395.
Bairam, 44, 49. Bivoll, 288-9, 413, 423, 437-40.
Bairamlic 37. Bivolite, 214.
Balas, 252. Blanari, 116-7, 119, 184.
Balercnta. 291. Maul, 201, 212.
Balon (sic), 290. (au roll), 119. Blestem, 257 (2).(earte de), 305,
Balta. (la), 450 (6). 337, 517 (2) u.(carte patriar-
Baltag, 371. hala), 526 (5).
NM, 532. Blonde, 190, 198. V. vi blondurl.
Banl, 127, 408. Blondurl, 201.
Barbacuti, 289. Boccea, 201-2. V. vi bohcea.
Barbieri, 117-8. Boccealicuri, 198, 201-2, 526. V.
Bardac, 424. V. gi bartae. vi bohnealieury.
Bardita, 422.(de plug), 441. Bogasieri, 116.
Bartac (ustensil), 418. Bohcea, 186.
Bav-beslii, 55. Bohcealicuri, 187.
Bas-bulubavi, 447 (3). 449, 496 Boi, 121, 129, 181, 187. 210-6,
11), 506. hatmanesc), 407 u. 224 (1), 227, 236-7, 238 (2), 243
Bav-ceauvi, 462, 463 (4), 466, 475. 5), 251-2, 260 (1), 288 9, 422
Basmale, 190, 237, 239. u., 123, 437, 140, 532 u.
Bastina, 311 (11), 448, 499 (15). Boierie, 32.
Batiste, 190, 201-2. Bordeiu, 396 u., 427.
Batrin (de movie , 189, 193, 201, Boron, 441.
210, 257 (3), 258, 265-6, 490, Bour (hotar), 445 (2 .
194 u., 499 (14-5), 500, 517 (2). Boieresc, 214.
Bautura (pe datorie), 216. Boierinavl, 329-30.
Beglicgi-Aga 59. Bozi, 27.
Bejenari, 451 (6 . Brae, 437.
Barbed, 216, 414, 123, 522. Branivte, 260-1 (3 , 390.
(-up), 414. Breslasi, 110-1, 113, 195.
Berliant, 191, 212. V. vi brilant. Bresle, 387.
Bevlii, 55. Brilant, 252.
Bozmen, 401, 402 u. Brinza., 221 (3), 223, 240 (2), 244
Biciil, 373-4. (6).(zburatA), 220 (3), 225 (5),
Biciuvek 419. 227.
Bena-Emini, 44. Brivci, 290.
Binale, 46, 214, 291, 398-9, 507 Briu, 243 (4), 374.
(20). Broasca, 375.
 TABLA LUCRURILOR 575

Brutari, 95. Burduf, 371.

Bncitari, 287, 436. Butca, 224 (4), 414.
Bucheturi, 201. Bute, 291, 424, 427.
Bucluc, 230. Butuci, 416, 418. (a pune in ,
Bulibap, 139. 254.
Bumbac, 199-200, 373. Buzunar, 383.
Bumbi, 200.

C.

Caciula, 374. Cameli, 190, 198, 201-2, 373-5.

Cacomi, 186. (a splla), 291.
Cacti, 424, 427. Canapele, 290, 414, 441.
Cadii, 39, 45. Canapelute, 414, 441.
Cafea, 190. Candela, 288.
Cafegii 117. Canonici, 529.
Cal, 103 129, 131, 144, 181, 195- Cantar, 441.
6, 218, 219 (4), 224 (5), 251-2, Capace, 291, 418.
253 (1), 375-7, 414, 419, 423, 426, Capan, 42.
433, 435, 438-40 516, 521 u., Capastru, 218.
531. (la gra jd), 231.(de olao), Capete (de olment), 312.
122.(de oath), 277 8. Capetele, 426, 428.
Caid, 37, 44, 47. Capichehaiele, 516, 245.
Caimacami 11739), 255 (1). Capita, 421.
Calabalicuri, 295. Capitani, 78, 119-20, 122, 125,
Calapcii, 117. 215, 230, 255 u., 277 u., 322, 439,
Calarap, 103, 115, 236-7, M. 444 (2), 459, 462, 463 (4), 468
(lOt.uln( 01), 483 (4). (1), 470, 472 u., 475, 495 (11),
Calatorii (in Apue), 208. 504 (de plaid), 311.
Calca (aruf-,), 415.(a straie), Capitanii, 122, 238-9 (2).
429, 442. Capot, 490, 200-1.
Calcare de mo1ie, 538. C5prari, 435.
Caldirarl, 118-20, 172, 287, 413. Capra, 252, 289, 114, 423, 438 u.,
Caldari, 291, 356, 418 124, 427-8. 440, 522.
CaldiruO, 201. Ciptu.seala, 2C0.
Calendare (slavone), 24. Capul moqiez, 339.
Cilimari, 373. Carl', 46, 160, 290, 375, 428.
Calip, 213. (gowud), 241 (4).(mocanelii),
Caltuni, 198, 200, 202. 426.
Calugäri (munteul In Mo'dov..), Carimidi, 326.
169 u.( T oltenire), 52. Cariti, 191.
Cimari, 286, 202, 396, 412. Cirbuni, 7, 9. (de pAmio1), 4.
(1mpArAtea8cii), 321.
 576 TABU LUCRUIULOR

Carnau gnu), 520 (3 U. Chide (de clrat), 51. (de casà),

Cartoh, 415, 428. 405.(de drum), 422.
Caruta, 290, 428. ChiseA, 373.
Casa odaie 222 Chis, telnita, 113.
Casapi, 287. Chite, 428.
Casap-baga, 42, 45, 236 Chitri, 227, 231, 234.
Ca§cavalf, 247. Chin*, cheza§f, 239, 245 539.
Casoaie, 262 (7), 388 (platnic1), 504.
Catapiteasmi, 291. Chize§ie, chezasie, 435, 137.
Catasti§e, 531. (sonsoare de), 173.
Cataveici, 201, 227. Ciftilic, 40, 44.
Catifea, 190, 99, 201. Cinepa (fuioare), 289, 425, 428.
Cazale, 39. Cingatori, 510.
Cazan, 427. Cintar, 419, 427-8.
Cazanii, 24. CintAreti, 534.
Cid, 428. Ciobanf, 131, 216, 245-6 6), 377,
Ceasala, 374 423.
Ceaslov, 373 Ciocotnici, 239.
Ceata (de nrolteni , 330.(de rA- Ciohodari, 119, 386.
ze§1), 341 (11). Ciolane (de roat6), 416, 418.
Ceaun, 427. Ciomag, 380.
Ceatisi, 74 10 , 311 (1), 314, 316, Circei, 428.
318-9 (3-4 , 465, 495 (14). Circiuma 119-20, 169, 285 6, 297,
(al Divanulul), 74-5 (11,. 396 u., 412.
Cercei, 186, 237, 252. Circiumari, 120, 374-5.
Cergd, 218, 219 (1). Cird (de bol), 238 (2 .
Cetag (mo§ten1), 330, 335 u. (10), Cirezi, 237.
311, 344-5, 350. Cirlani, 252, 289, 423.
Cete Jde motmen1 , 350 1. Clgli, ci§lale, 39, 244 (5).
Cevrea (vvreA), 198, 202. Cislui (a), 50.
Chehai, 277 u. (de pAdurarl), Ci§tiu, 231.
417-8. Cit, 4, 41441.
Chelan, 263 (9), 379, 412, 426 u., Clubere, 291, 424, 427.
130. Ciubotarf, 263 (9), 289, 413, 452.
Cheler, 42, 56. Ciumi, 134 (B , 160, 214 (5).
Chelne (de car), 419. Ciuveie, 291.
Cherestek 43-4, 46, 242, 291, 396, Cizmari, 117.
411, 415 u., 429 u. (chere- Clack 71, 74 (10), 75, 76 (14), 77 8
8tek.negus1oreasc5). 416. (13), 533 u.
Che§te (de dol cal), 419. Camp, 67-8, 75, 531 u.
Chihlimbar, 3, 5-6. Cobzari, 286-7, 382-3.
Chile, 362, 364. Cocie, 290.
Chilna, 427. Codali 216, 452 (3).
Chimir, 374.
chingi, 249 (1).
 TABLA LUCRUBILOR 577

Codru, 260 (1 , 429, 501-2, 411 u., Cots, 198 u.

536.(de loc), 305, Cotiga, 427.
Cojoc, 374. Cotunurl, 193 u , 213.
Cojocari, 62 (2), 66 (6), 70, 74 Covata, 291.
(10), 77 (12), 78, 117, 120, 371. Covor, 210.
Colaci, 247. Crivat, 415, 411.
Co Iglu, 41 Croitori, 117, 184, 228 (6 , 287,
Co Rya, 35, 441. 453.(evrel), 200.
Co ltum, 190. Cruce, 373.(ferecala), 288.
Conac, 313, 535, 537. Crupe, 220 (2).
Condeie (articole), 296. Cubur, 134 (B).
Condica, 292, 296.(Tivil3), 271. Cuhne, 223, 291, 412.
Condicari, 84, 123, 146 (5). Cunita, 242.
Conduragh, 117. Curaturi, 61, 508, 532.
Conduri, 190. Curatituri, 512 (22).
Conita, 141-3 u. V. ci cunill. Curea, 219 (1).
Contag, 237, 383. Curechiu, 427-8.
Copil de ma, 63 (3), 127, 139. Curéle, 4-19.
(ceaug de), 76 (12). Curteni (a), 241 (3)
Cordele, '190, 198, 203. Curtem, 259.
Coroane (de icoane), 288. Curtenie (a rade de la), 101.
Cog ( le car), 426-7.(d ; sanie), Cugma, 374.
290. Cusur ( rest), 211.
Cogar, cogere, 286, 296, 420, 425, 'Cutiel (bmoil), 230.
427. Cutiile (satelor), 538.
Cositor, 4-5. Cutioara, 224 (4).
Cogmaga, 468 (1 . Cutite, 186, 190-1, 197, 209, 373,
Cogolina, 420-1, 424-5, 520 (3). 375.
Costoroave, 396, 416-7. Cutitag, 374.

D.

Dajdie (bull de), 347.(de nume), Demicaton, 411. V. gi dimicalon.

122.(iertare de), 51.
Darabani (dpitan de), 497, 512
(21).
Darimaturi (de padure), 536.
Dascali, 120, 169, 288, 294, 389,
446, 452, 503 (17).
Davh, davale, 38-9.
D'avalma (stapinire), 356.
Deghermea, degreme, 202, 242.
Delibagl, 523 (4), 524.
Desbate (a se, o mogie , 267.
Descintece, 529.
Desetina, 141-3 u., 450 6 .
Desetnics, 451 (6).
Despartenie, 233
Diacom, 136 u., 158 262 (7), 263
(9), 330, 341 (11), 347, 443 u.,
447 (3), 195 (11), 501, 507 (20)
u., 510-1, 531.
Diamanturi (floare cu), 186.
 o78 TABLA LUCRURILOR

Diata, 182, 271. Divan-Efendi, 38, 59.

Dichiu, 299. Divaniti, 51.
!Mimi, 71, 74 (10), 75, 76 (41 , Doage, 416-7.
77-8 (13), 451 (2), 213, 425, 519, Dobinda, 65 (5), 82 (4), 238 (2),
531 u., 535. 252-3 (1), 366 u., 367, 370.
Dijma (brinzei), 227. (la mine), (civtig), 246 (6).
9. (de pe movie), 407. (pi- Dobovari, 393.
mintulu1), 310. Doftoril, 218.
Dimerlie, dimirlie, 160, 219 (1), Dopros, 380, 381 U.
427. Drahme, 137.
Dimicaton, 414. Drese (acte), 239.
Dimie, 198 u., 201, 203. Drug!, 427.
Diminie, 387. Ducat!, 94.
Direse, 255 (4). Dugheni, 286.
Dirsta, 83-4 (5). Dnghenita, 458.
Discos, 288. Dulapi, 116-7, 427.
Divan (izball de), 461 (1). Dulapuri, 415, 442,
Divanului (Condica), 146 (5), 161 Dulcet!, 186, 190, 209
(1)- Duzi, 535

E.

Eclesiarhi, 214. Evanghelie ferecata, 288.

Embatic, 536. Examinie, 387.
Epitropi (al easel), 478 (6) I

F.

radii, 240 (3). Fereasta, ferevti, 375, 414.

Faget, 136. Fermanlh, 46. 52. -
Faini, 220 (2). Fermanz (vd), 201.
Fa1cevti (wAsurl) 511 (20). Fermoar, 197, 201.
Farfurii, 489, 415, 442. Fetfi, 38, 41-2.
Farfurioare, 197, 209. Fier, 4-5, 7, 9, 10, 160, 427.
Farmece, 529. (de infierat vitele), 419. (de
Fat.i de masi 373.(de perni), plug), 290.
411. Fierari, 188, 286, 414.
Feciori (boierevti), 214, 218, 224 Fieresiii, 416-7.
(4), 227, 375, 381-2. (de is o- Fin, 131, 214, 224 (1),' 225 (5),
vie), 233. 248, 289, 375, 377, 424 u., 519.
Felegene, 186, 190, 197, 209.
 TABLA LUCRUBILOR 579

o20 (3) u. (iinpArtitesc , 122, Florinti, 321.

126. Flutun, 201.
Finare, 427. Frigun, 128.
Finate, 519, 531 u. Triu, 225 (5), 373.
Fintim, 292, 412, 430, 158, 477. Fruntagi, 216, 453 u. 534.
(ca cerdac), 412. Funduci, 236.
Fir, 201. Funil (de mosi, , 12, 306, 312-3,
Firman, 364, 526 (5 . 318-9 (4), 326.
Firtat, 239. Furci, 427.(de lintinii), 416, 418
Firte, 262 (7-8). Furculite, 197, 200.
Fricai, 374, 535. (feciorl), 440 Fun, 239.
Floranti (rochie), 201. Furmagii, 119.
Flon, 223 (eu diamalitur1), 197. Fuste, 201.
(de diamant), 200.

G.

1.5ini, 194, 213, 240 (2), 373. Gloaba, 260 (1), 321
Gaitan, 200. Globnici, 122.
Ga1atusi (lemne), 416, 418. Glod, 314.
Galbeni, 211, 216, 226-7, 229-33, Godaci, 421.
251-2, 366-7, 370-1, 373, 383, . Gonitoare, 437, 140.
514 (23), 516, 526 (5), 539 Goniton, 423, 437.
(unguresu), 281-3. (olaad s1 Gospodan, 213.
si impäratestI , 215. Gostina, 126-7, 131, 141-3 u., 4a0
Gard, 260 (1 , 305, 310, 316, 412, 6).
430, 467. Gostinari, 131, 451 (6).
Garnitura, 1, 190, 198. Gridind, 221 (3), 292.
Gavanos, 199. Grajd, 225 (5), 235. 284, 286, 397,
Gaza, 198, 200. 412, 427, 430, 436, 468 (1), 470.
Giubea, 374. Gramatici, 212, 396 u.
Geaia, geizè, 37, 45, 49. Grapi, 414.
Geamantane, 419. Grati4 427.
Gelepi, 42, 46, 236, 245 Griunte, 225 i5).
Ghermesut, 288. Grinzi, 415, 417.
Ghevghir, 226 Grin, 160, 229, 243 (5), 289, 362,
Ghindi, 537. 371, 412, 415, 420, 130, 470,
Girezr, 289, 415 420 2, 424-6, 523 (4). (de toatunb), 290.
520 (3), 521. Guler, 201.
Giste, 221 (3). Guff de ham, 422, 428, 441
Giuvaiergii, 95.
 580 TABLA LUCRURILOR

H.

Hagii, 77 (12 , 78, 118 20, 312. Hein heiuri, 226, 286
Hahami, 224 (4). Helesteu, hileiteu, 261 (4), 285.
Haiduci, 95. Heresteuari, 416, 418.
Halaliu, 202. Herghelegif, 427, 435.
Halat (de plug), 441. Mari de moark 82 (3).
Hambar, 191, 112, 418, 430. Hlizi, 481-2 (1), 489, 509.
Hamurf, 225 (5), 290, 419, 426, Hlizi (a), 181 u.
428, 440. V. si gun (de ham) Hlizut (a), 507 (19).
Han, 286. Hock 288.
Haraba., 427 Holde, 532.
Haraciii, 36-7, 41, 44, 477. Holtei, 381.
Harapnic, 373. Horbotd, 190, 198, 201-2.
Hargea (of), 245. Hotaritura 468 (1).
Harti, 294, 405, 507 (19), 509. Hotarnick 463 (4), 465, 491.
(inchipuitoare), 401. Hram (mobilA), 415, 441.
Has (-urf), 45. Hran (usiensil), 428.
Hasi, ha§d. 190, 198, 201-2 Hrean, 219 (1).
Hat, 262 (7). Hri§cd, 220 (2), 425, 428.
Hatihnmaium, 37, 49, 55-7, 59. Hrisoave (condica de), 146 (5).
Hiturt, 225 (5), 422, 428. Hrubd, 373, 412 411-5, 430.
Havaled, havalèle, 44. 52, 161, Huct, 382.
450-1 (6). Husainurf 199.

I.

lade, 423. imblitoare, 412, 429.

Iamacf, 46, 52. Imparteali (cart! de), 334.
Iaminie, 242. Impirtitoare, 510.
tart* 194, 521. /mpietri (all), 345.
Iatagan, 288. Imprejura§i, 256-7 (2), 484 (5).
Iazuri, 160 u., 286, 292,397, 191. Impresura (a se), 447 (I).
(a We), 481 (4). Impresurare, 505 (19).
Ibrice, 190, 197, 199, 203, 290, 428. In, 244 (6), 425, 428.
Icoane, 186, 197, 200, 209, 252. Inchizi§luit, 438.
Iconomi (preoll), 475, 480. Incuietoare, 379.
lure, 161. Incunjurare (imprejur..re), 378.
Idarele (roonedà), 208. Inele, 181, 190-1, 197, 200, 212,
Ieciate, 422. 252.
Ierbirit, 533-6. Infierati (copacf), 314, 357.
lernatec, 214. (taxd de), 129, 131. Ingineri, 476 (5) u.(nemti), 292,
Iezi, 414, 439-40. 357-8.
Ilic, 374.
 TABLA LUCRURILOR 581

ingraditura, 468 (4). Itari, 374.

invititorI, 534. Ite, 201-2.
Ipingeä, 242. Iuzbaqi, 101-2.
Irak 296. Izbrinire, 342-4.
Irmilic, 511 (23). Izlaz, 531 u., 535.
Ispisoc, 507 (20), 508 Izmene, 202, 373-4
Isprivnicei, 77 (13), 538. Izvoade, 296, 374, 415. (100),
Ispravnici, 122. (la jurAmint). 242.(de vepit , 519.
308. Izvozel, 191, 194.
Ispravnicie, 245.

J.
Jderi, 240 (2). Jugarit, 214.
Jicnitfi, 212, 290, 420-2, 424-5, Juncani (de negot), 181.
428. Junci,e, 129.
Jir, 260 (1), 537. Jura (ain bisericA), 259.
Jirebil, 203, 205-6. Jurimint, 527.(pentru rnoklie),
Jirifte, 481 (1). 448 u.
Jude, 435. Juritori, 11 u., 61-2, 307-8, 318
Judeci, 304 (4), 342.-4, 348-9, 353 4.
Jug, 428.

L.

Lac, 445 (2). 226.7, 229, 231, 236, 238 (2),

Lacatfi, 377. 212-3, 215, 247, 251-2, 262 (8).
Licitup, 436. 264 (13), 265-7, 297, 366, 371,
Ladd, 295, 380, 442, 511 (21). 408, 422, 439, 413, 446, 448,
LAdituie, 139. 458. 161 (2), 462-3, 474, 476 (4),
Lidi§oari, 94. 477, 488 (7), 496 (12), 513 (22 ,
LAditi, 228 (6). 531.
Liievitd, 227. Lemne, 232 (8), 234, 533 u., 536-7.
Limuri (a pArt1), 352. Lighian, 190, 197, 199, 290, 427-8.
Limurità (molie), 266. Lignit, 7, 9, 10.
Laptirie, 397. Limiterio, 319 u. (5).
Legituri, 237. Liza (spAlatA), 246 (6).
Lege (a da), 343. Lingurari, 393.
Legume, leagume, 255 (1), 535. Linguri, 197, 209.
Lei, 100, 126-8, 130, 139, 148, 158, Lingurite, 186, 189-91, 209, 288
161, 163, 181, 187, 191, 191-5, Lind, 202.
196-7, 204, 209-10, 212, 225 (6),
 582 TAtiLA LtIMUIRILOR

Linte, 421. Logodni, 180, 244 (5).

Liude, 408, 312, 333.(tabli de), Logofeti, 335 (9). (de Divan),
392 u. 408.(de movie), 375, 383.
Livadi, liven, 122, 247, 535. Luminirf, 223, 535.

M.

Macat, 329. (11), 459, 465 u., 50 (49).(vin-

Madea, 49. dutl), 312. (de cask in orav),
Magazi, 417, 424. (ovIeneasei), 399 u., 479.
362, 303 (4). Meimuri, 46.
Magazil (de reserve), 538-9. Melez (atoll), 202.
Migurf, 309. Nenghin, 429.
Mahalagil, 403 u., 459. Menzil, 52, 387. (dare), 427.
Malaci, 289, 437, 440. (firman de), 40. (bant de),
Melaiii, 230, 243 (5), 289. 161.
Malticiii, 190, 201, 203. Merl, 496 (11).
Maltin, 199. Merti, 229, 373.
Mane, 191. Mese, 414-5, 429, 441.
Mingiliii, 415, 442. Mevini, 414, 441.
Minuvl, 190, 498. Mezat, 157, 216, 232 (8), 367, 370,
sMarcadas (poeme), 90 u. 454, 456, 477, 478 (6) u., 497,
Margiritare, 251. 500, 503 (16), 539.(gi a striga
Marmuri, 10. la), 419, 471.
Margine (dregitorl de), 451 (6). Mief, 216.
Masi (de eirtl), 414, 441. (cu Mielute, 414, 438.
florl), 202.(de hotar), 328. Mieluti, 522.
(de movie), 330. Miere, 247.
Mascurf, 220 (2), 260 (4), 289. Mh (vtofi), 190.
Miscaroaici, 423-1, 440. Mijloc de clacavi, 516.
Misline, 161. Miflocavi, 216, 451 u. (7).
Misorivte, 404. Mincituri, 230.
Mitasi, matisuri, 201-3. Mindir, 414-5, 428, 441.
Mituri (de mesteacen), 220 (2). Mindirigiu, 499, 465.
Mazere, 415, 421, 521. Minz, 419.
Mazilf, 253 (2), 254, 492-3 (10), Minzari (ol), 522.
502 (46). Minzata, 289, 423, 440.
Medenav, 401. Mioare, 522.
Megievesc, easba 311(2). (movie), Mofluz, 195-6.
122. (la pleura), 6. Moglaniv, 374.
Megiesi, 213, 313, 315, 321-2, 324, Mohor, 520 (3).
332 u. (9), 336 u., 338, 344 u. Molif, 439.
 TABLA LUCRURILOR 583

Molitve, 24. 327 u., 329, 330 U., 332 u. (9),

Morarl, 82 (3), 83-4 (5), 396 u. 335 u. (10), 339-40, 341 u. (11),
Morcovl, 428. 347 u., 351 u.
Mort 160-1, 166, 169, 173, 181, Movtenire (carte de), 320.
285, 292, 314, 363 (4), 373, 375, Mreje, 533.
396 u.(stiitAtoare), 412, 430. Mucaeseh, 42-3.
(roate de), 82 (3), 261-2 (5). Mucarel, 45.
(pietre de), 177. MumbaOri, 39, 45, 47. ( et), 47,
Movi (de movie), 344, 348. 76 (11). (-ie), 386.
Movie (call in orav), 463 (4). Mumbaii, 42, 59.
Movit (raiele), 39-40. Mumgiii, 117-8, 120.
Movinag, 213. Muvterel, 471.
Movteni, 303-9, 319 u., 323 u.

N.

WitrAmi (de obtaz), 242. Neferi, 52.

Nafuri, 288. Negot (libertate de), 56.
Nilbani, 382-3. Negustoravi, 242.
Nasleadnici, 244 (5). Nuci, 535.
Navton, 242.

0.

Oale (de araml), 429. ca1), 225 (5). (de vile), 243-4
Oale (acoperiv de), 226. (5), 217, 397.
Oameni bunt, 259, 278. Odgon de pod, 290.
Obirvie (de rid), 261 (3). Ofis, 435.
Obratii, 535. Ogheal, 197, 202.
Obvte (rAzeveasca.), 454. Oglindi, 203. (de pArete), 414.
Ochiank 288. Ograda, 286, 292, 388. (cu po
Ochinri, 226. etur1), 339.
Oci, 216. Ogradast, 263 (9),
Ocini, 282, 391, 446, 491 (9). 496 0i, 42, 45-6, 51, 60, 129, 131, 138,
(11), 509. (cad in oral), 461 187, 211, 245, 251-2, 289, 438
(2), 462, 463 (4). u., 450 (6).(imp4r5te911), 236.
Ocol (de Tinut), 501.(-ul sem- WOO, 216, 423.
actor), 354. (de vite), 397. Olac (cat de), 40. (cAru(e de),
Ocolnia 346. 242.
Octoih, 24. Olanda (pima), 202.
Odaie (cea mare), 223. (pentru Olari, 118.
 584 TARGA LUCRURILOR

Oloiu, 233. 415, 421, 425, 524. (pisat),

Opincf, 440. 244 (6).
Opt.igi, 421. Osie, 426.
Orcic, 426. Otastina, 535-6.
Ores, 242. Otic, 441.
Orindfi, 297, 376. Oua, 220-1 (3).
Orindari, 196, 220, 229. Ovas, 191, 220 (2 , 229, 289, 415
Orz, 220 2), 229, 243 5), 280, 421, 425.

P.
Pablin (cu fir), 243 (5). Pedestrasi, 160.
Picuri, 3-6. Perdele, 414.
Pidurarl, 214, 417-8, 536-7. Perie, 374.
Padun, 375.(poprite), 536. Perinutl, 429.
Pa8 (paillettes , 199, 201. Perne, 44, 414, 428. si fete ,
Paftale, 197, 201, 251-2, 253 (1). 202-3.
Paie, 415, 424 u. Pesches (dar), 239, 242.
Paianturi, 416-7. Peste, 533.
Filimari, 528 Peteali, 199, 201-2,
Pa1tinf, 309. Petinet, 199, 201.
Pambriu, 198, 201. Pevati (?) (stoM), 200.
Panduri, 104. Piatri de moarit, 8.
Pantahnii, 373. Pie1cicg, 374.
Pantiri, 379. Pielea-Dracultii (stoM), 20a.
Papuci, 374. Pieptar, 374.
Parale, 243 (5), 439, 533. Pietrarf, 185, 461 (2).
Pirmace, 479. Pine (bucate), 289. (grid), 359-
Parmalic, 411, 429. 60, 361 (2), 362, 363-4, 371, 373,
Partanuri, 439. 424 u., 427, 519, 521-2, 523 (4 .
Pirtast (11 movie), 448. Pinzi, 202, 240 (3). (lipove-
Pisan, 225 (6), 233. neascA), 242. nemtessal), 429.
Pasat. 233. Pinzeturi, 197, 210.(mesel), 198.
Pastor!. 435, 438. Pinzuri, 186.
Phsunat, 152 (2). Pircalabi, 260 (2). (de sate) 62
Pitrunjel, 428. (2), 122.
Mule, 535. PIrisl, 123.
Paturf, 190. Pirlog (fin de), 126.
Piturf, 414-5. Pistoale, 288.
Paznici, 226. Pitan, 117, 175, 185, 286, 297
Pecetlait, pecetluituri, 122, 216 413.
(6). Pita 429.
Peciu, 131, 377. Piva, 396 u.
 TABLA LIICIVURIL011 585

Pivnita, 261 (4), 283-4, 286, 291-2, Pogta, 234.(ruseasc6), 234

398 u., 442, 430. Postaje, 129.
Plaiagr, 319 (4), 392. Postav, 237.
Plan de mogie, 293 Potecd, 3,0.
Platnici (a se da), 76 (12). Potire, 288.
Plic gospod, 246 (6). Potronici, 130-4
Plisa, 200 Practicalelor (condica), 271.
Ploscarr, 310. Prajinh de falce, 397.
Plug, 243 (5), 378-9, 414. (de Prasties (carte), 82.
cal), 422. (de lemn), 441. Pravile, 523 (3), 525 5 (1[130-
(flare de), 375, 419, 441. rategt1), 469.
(roate de), 419 Preoti, 160.
Plumb, 5, 9. Pripas, 224 (4). (vita de), 221
Plus ( pluche), 201. (3).
Poarta. (Vornicl de), 399 u. Pripast, 252 (1).
Poclavir, 374. Prisaci, 214. 243 (5), 255 (1),
Poclon, 44, 49. 422, 424, 494.
Pod, 52.(umblätor), 285. Prisicari, 214.
Podeali, 396-7, 427. Pristavi, 435.
Podugca, 427. Privighetori Ifunctie), 513 (22).
Podvozi, 213, 227. Proloageles (lut Dosofteid), 22.
Poghr (sic), 374. Prosoape, 190, 201, 373, 375.
Pogonir it, 127. Prostirr, 202.
Polcurr, 103. protimisi (a), 212.(a se), 63 (3)
Polcovnicr, 103, 267, 281, 450 (6), 64 (4).
453-4, 476 (5), 514 (24), 518. Protimisire, 157.
Polita, 243 (5), 215. Protimisis, 448.
Poloboace, 241 (3), 291, 414, Protopopi, 353, 528-30.
427-8. Pruni, 535.
Pomadi, 199. Psalti, 119.
Pomanii, 130-1 (1), 129. Pucioasa, 4, 7, 9.
Pometart, 334, 339, 502. Paf, 203.
Pont, ponturr, 157, 195, 233, 237, Pungi, 374.
253 (2). Pungi de barn, 41, 95, 237, 238
Popugoiii, 415. (2), 496 (12).
Pont, 414, 423, 110, 450 (6), 533. Purcart, 533.
Portari de judet, 318-9 (4). Pupa', 288, 375, 380.
Porumb, 213 u , 233, 364, 371, Put, 284, 292.
376, 419, 421-2 u., 520 (3), 521, Putinéle, 223, 227.
535. Patint, 212, 247, 414.
Posesori (arendagl), 224 (4). PutinicS, 220 (3 , 225 (5).

Vol. \ XI. 21
 586 TAMA LUCRURILOR

R.

Ilicherie, 284. Reim, 42-3.

Rachierf, 120. Renegati, 41-2.
Rachiii, 216, 374, 428. (cAldArl Rezai, 186.
de), 120-1. Rindasje, 436.
Ram, 533, Rinduiala Ispovedaniet, 21.
Ridifi, 248-9. Rinduiala Sf. Maslu, 24.
Rädvan, 130, 290. Roabe, 239, 242.
Ragoz, 412. Roate de car, 426.
Ralik', 436, 410. Rogoz, 429-30, 468 (1).
Rate, 373. Roib, 436.
Ratimor (atoll), 190. Rotacism, 24.
Ratos, 292, 376, 381, 412, 414, Rotari, 416, 418.
430, 521. Rotile, 260 (1).
Riva§e, 221 (3). Rugi (biserica), 262 (6).
Razapazar, 474. Rumint, 312 u., 315, 320 u., 322,
Ilize§i, 207, 257 q, 258, 262 (7), 323 u , 327, 330 u., 333 u., 336
263 (8), 266, 407, 444 u., 459, u , 353.(fegit)), 331.
482 1) u., 493 (10) u., 499 (11 Ruminie, 327.(tertare de), 314
u., 501 u , 505-6 (18) u., 510 u., U.
M8.(vecinl ; Oltenia , 352. Rupt, 198
Razepasca (dreptate , 147. Ruptag, 253 (2 , 251.
Razvratire (1821), 511 (21 . Rusumaturi, 15, 450 6).
Rechiabiè, 37, 44, 49.
Regulamentul Organic, 269 v.,
531 u.

S.
Sac, 291.--(de vin),"427. Same§1, 386.
Saci, 427. Siminteta, 202. V. §i simizAturf.
Sacarel, 289-90, 420 1, 425, 521. Samuri, 201. (iacelt), 201.
Sachelarl, 230. (pintece, coade), 186.
Siftian, 373. Sanie, 195, 220 (2), 290, 426-8.
saegil, 45, 236, 238 2 . (1ipoveneasc11), 161.
Sageacuri, 190. Sapunuri de 111033, 242.
Sahaid'acart, 118. Sare, 3-4, 5, 7, 9, 244 (6).(drob
Sala, 442. de), 221 (4).
Salahort, 46. Sarice, 186.
Salop, 200 u. Sirindar, 129. (loc dat ), 461 (2).
Saltea, 197. Scan, 380.(de tea), 373.
Salviu, 201. Scirisoark 309.
 rAIiLA LUCRUR1LOR 587

Scarp, 203. Solna; 186, 190, 197, 203.

Scatulct, 187. Solonari, 439.
Scauiese, 191. Sorocoveti, 231
Scaune 2 '0, 411-5, 1:9, 411 Sotnici, 236.
Schele, 40. V. 1.1 srbelo. Spengb, 41.
Scindurl, 416 u. Spita (de razes°, 505 (19). -- (de
Scoarte (pentru dubit), 468 (1) neam), 507 (19).
Scrin, 290, H4-5, 411. Spitaluri, 52.
Scripcarl, 185, 217, 286, 413,436. Spoitori, 117.
Scrison de mo0e, 292. Spornict (la bir), 392 u.
Scumpetea (pinif), 261 (4). Stambol-§a1 (de rochie), 134 (B).
Scutari, 221 (3), 414. Starostl, 119.
Scuteali (carte de), 213 (5). StegarT, 109.
Scutelnici, 50, 141-3 u., 191, 394-5, Stejari§, 411, 429.
136, 450-1 6). Sticle, 230, 231, 415, 412. (re-
Seimem, 101. brica de), 8.
Selem-accesi, 39. Stilpnl portil, 467.
Senet, 50. Stilpi (a), 258, 266, 403, 409, 160,
Serhatlii, 39. 484 (4), 490 501 5 (181, 507 (19).
Serhaturi, 38. Stina, 291, 355.
Sfantihi, 539. Stog, 375, 415, 120-2, 425.
Sfelnicare, 415, 111. Strachinute, 186, 190, 288.
Sfe§nice, 186, 189-90, 197, 209, Straie, 186, 197, 198 u., 218, 251-2,
290, 420. 415, 429 442.
Sili§te, sali§te, 212, 297, 332 (8), Stratul (mori1),160.(de puled),
334, 338-40, 502, 509, 510, 511 375
(20). Strelitt, 100.
Simbrie, 131. Stre§int, 396.
Simiziturf 190. Strijnict, 419, 423 426, 435.
Sinete, 190, 200, 2(37, .!,'53 5, 365- Stropitoare, 186, 189-90.
7, 370-1, 386, 413, 513 (22). .stuh, 285, 292.
Singe (pr( lul -lul), 39. Stupf, 129-30, 136, 141-3 u., 238
Sinie, 291, 414 111. (2 , 211 (3 , 440, 150 (6).
Sipete, 187, 19, 199, 203 219, Sucmane, sumane, 169, 396.
221 (4), 211 (4), 213 (4). Suditi, 539.
Sipete1e, 199, 203. Sollete (punere de), 344
Sirboaici (grid), 425. Sufragerie, 222, 429.
Sirmi, 427. Sugart, 419.(purcE1), 424
Slanini, 211 (6). Suhaturt, 122.
Slujba Sf. Varvara i Sofronie, Suliti, 26.
92. Sultan-mezat, 367, 445 (3 , 478
Slujitori, 142 (1), 274. (5) 504.
Sohat 533. Surete, 44, 251, 385.
 588 TAMA LUCRURILOR

6al, 131-5 (0 , 139-91, 197, 201, F)inuri, sine, 419, 426-8.

111-5, 141. $ipuri, 187.
$alurf, 201. ireturf, 190.
a1a, 415. 1eahurz, 412, 430.
a1verf, 138. $licari, 118.
apcd, 371. .51111, 422.
Oarampoiu, 397. .1ihur1, 423.
che1e, 42, 51. opron, 412.
co11., 52. 1:)var, 536.
;e1arf, 14. .,Spa1er, 292.
e1e, 374. (nemlett1, moldove- tergare, 374.
nett°, 428 (turcett1), 212. tiapurf, 198.
e1ari, 393. tirbi (a motia), 538.
erbi" (rob1), 260 (2). tofa, 202, 288.
ervete, 202, 373, 373. treanguri, 419.
ferturi, 161, 230, 211 (3 !,-uri, 284, 286, 292.
indi1d, 285-6, 412. $nrisoarà, 397.
indi1i (a), 461 (2).

T.

Tabld de bir, 394. Telegari, 191, 413.

Tablà, 186, 197, 203, 209, 429. Teluri, 427.
Tiblati, 393 u. Temnic, 289, 427, 140.
Tacim, nri, 225 (5 , 226. de Tenzuf, 201.
mas0 190. Terzimam, 212, 244 (5).
Tacrir, 49, 175. Tetcherea, 39, 363 (1), 523 (1),
Tacsildari, 50. 524.
Tagmi 214. Teslari 458, 161 (2), 165 u.
Tahmin, 421 u. Tina 479.
Tainat, 42, 16 Tingiri, 291, 428.
Taleri, talere, 44, 63 (3), 65, 66 Toc, 10 1, 9374.
(6), 71-2, 82 (3), 103, 283, 304, Topor, 532.
315, 337, 337. Toporas, 377.
Talpalarie, 168 1). Traiste, 237, 419, 428.
Tilpi, 416 u. (de 1 emn), 115, Trasuri, 213, 233.(la mAsurat),
418. 309, 313.(a motiel), 325.
Tara)* 161. Treapäd, 387.
Tatari (curier1), 203. Treiera (a , 289, 359, 363 (4), 364,
Tavà, 190, 428. 415, 420-1.
Tava, 189. Treierat, 534.
Teascuri, 283, 288.
 TABLA LUCRURILOR 589

Trestio, 536. Tulumba, 427.

Tretinf, e, 423, 522. Tumurug, 415-8.
Tributul terilor, 41-5. Tunzuf, 197.
Tu'pan, 1t10, 198, 201-2. Turetcf, 373.
Tuft 236. Tutun, 373-4.

T.

rinchiuri, 223. Tiduli, 367, 415, 477, 480, 507

Tapucf, 522. (19), 513 (22).
Tevie, 418. Tol, 225 (5), 291.

U.

Ught ungure§ti, 235. Unt, 51, 240 (2), 244 (6).

Uium, 229. Uric, 301, 481, 486, 491 (8).
Ulamale, 190. Uricari, 262 (5).
Uluc, 416, 418. Ilt§i de fier, 226.
Unditi, 583 Usta, 44.
Unghi de fier, 31. rsturoiii, 233.

V.

Vacua, 127, 129, 141-3 u., 243 319 (1). (de plaid), 67, 122.
(5). (de PAhArnieie), 346. (de
Vaci, 129-30, 187, 233, 413. TiganI), 286.
Vidrari, 451 (6). Vaträ, 427.(a satuluf), 531.
Vicirdrit, 141-3 u., 450 (6) Miff ((apI), 522.
Vi Mud, 412, 429. \Tax, 373.
Vame§, 119, 122. (Mare), 238 Vechil, 66 (6) 422.(in judecatA),
(2). 268 u. (de mosie), 226, 421.
Wulf, 45, 366. VechilimeA, 266, 271.
Vapeluri, 198, 201-2 Vecini 140:(sAtenl ; in Munte-
Var, 7. nia), 73.
Viratec, 214. Vedre, 241 (3).
Vase (cu vie), 291, 412, 414, 430. Velnitä,129, 286, 292, 366-7, 420,
Vataff, 84, 461, 288, 445 (2). 422, 424, 426.
(de aprozI), 70. (de movie), Verigi, 427.
204, 224 (4), 231, 420, 423, 524. Vie, 101, 122, 147 u., 185-6,190,
(de oaste), 27 u., 314, 316,
 590 LAI3LA LUCRUIIII,011

262 (6), 282, 286, 316, 388, 508, Vita (albe), 188.
521, 535-6. --(lucrAtoare), 412. Vitelfirie, 397.
Vieti1e Slintilor, 224. Vizir'', 39.
Vii§oari, 304. Vizitel, 173, 225 (6), 287, 381-2,
Vin, 141-3 n., 216, 223, 414, 422, 413 436
424, 450 (6), 35-6. (pelin), Vocabular. V. 0 24 n.
291. Vornicei, 253 (2).
Viniiriciii, 310. Vornicf (de aproz1), 366.
Vistierie (catastif de 0 Logoftlt Vracniti, 260 (1).
de), 67, 123. Vriji, 529.
Vitali, 413. Vutcari, 120.

Z.

Zibale, 373, 426. Ziplaz, 285, 292.

Ziberi (a), 103. Zarfurf, 186, 190, 197, 203, 209,
Zabig, 37. 39, 41, 45. 278.
Zahir, 227. Zecea (a), 255 (1).
Zaherei, 42-3, 51, 160, 240 (3), Zeciuiali, 536, 539.(a da), 77-8
242, 244 (6), 247, 359 u., 525 (13).
(4). Zembul, 242.
Zaheregii, 359, 363 (5). Zemnic, 428.
Zdlhani, 117. Zestre, 462.(izood de), 207.
Zilogi (a), 72, 308. moo' (tätAre01), 300.
Zapcii, 76 (14), 232 (8), 359-60, Znopi, 535.
364-5, 423, 451 (6).(gospod),
367.
ONOMASTIC.
 ONOMAST1C.

A.

Abiza, 395. Anghel, 314

Adam. 399 u., 472 (3) u., 482 (2). Anghelup, 413.
Aftimia, 388 MO, 493 (11), 501. Anita, 286.
Agachi, 184. Antal. 395.
Agape, 392. Antimia, 171.
Agapie, 449. Anton. 417.
Albinetoaie, 462, 475. Arami, 395.
Alexandra, 487 (7). Arbure, 203.
Alipie, 149. Arhire, 393.
Alistar, 451 (7). Ariton, 392.
Alixanda, 428. Arniutoiii, 455.
Ando nie, 413, 446, 488 (7), 495 (11). Arsinie, 495 (11).
501, 506-7, 512-3 (22), 514-5. Art enie 391-5.
Andronachi, 395. Axinia, 474 287, 391
Andronic, 207. Azdpanul 401.
Andronie, 314.

B.

134banul 338. Minn, 451 (7).

Babel (a), 451 (7) Bilinescul, 330.
Badea, 304. Maur, 304
Mica 472. Balea, 11.
B alit, 395. BONI, 393.
Badiu, 413. Ba§ota, 489.
Bagdasar, 116, 129. 1351trinn, 413.
135gul, 407. Bedros, 117.
Bahrin, 195 u. Bedralea, 233
 594 ONOMASTIC

Beldie, 376 U., 422. Bredicu (?), 455.

Berea. 102. Buclescu, 330, 334.
Berendeiii, 196. Budãiü, 264 (14).
Bistriceanu, 498 (41). Budeanca, 453.
Blebe, 129. Budeanu, 378 u., 118, 435, 438
Blain, 62 (2). 440 u.
Bobeick 518. Budescu (?), 335 (9).
Bocan, 119. Buganu, 445 (2).
Bogat-Noii, 119. Bulaiii, 395.
Bohotineanu, 399. Buldumi, 74 (10).
Borcia, 499. Buligel, 66 (7).
Bosna, 392, 395. Bulumazul, 335 (9).
Bostan, 119. Bunea, 393.
Botez, 259. 260 (2), 291-5. &Ira, 392, 447 (3)
Botezatu, 119, 452, 486 u., 515. Burduja, 261 (5).
Botna, 392. Bur là, 62 (2), 74 (10).
Botoaci, 341 (11). Burlacu, 413.
Botoritd, 74 (10). BursucAnita, 448-9 495 (11) u
Bradoaia, 395. Bata, 395.
Brdharu, 453. Buturugi, 70.
Bratu, 391. Bari là, 453, 493 (10) v.
Breazu, 392-3:

C.

Caengiul, 287. Cernat, 62 (2), 74 (10),

Man, 117. Cernavodeanu, 457 u., 470.
Calistru, 119. Cornea, 41.
Cap-Gras, 347. I Chihaia, 379.
Cap-Mare, 120. Chirici, 120.
CarabuIa, 394. Chiril, Chirila, 304, 487.
Ciriiman, 184. Chirtal, 230, 233.
Carp, 394, 451 (7), 501-2 Chitic. 413.
Cãsãii (a), 452. Cinepariu, 437.
Cisian, 501. Cioban, 117.
Catalina, 15. Ciocirlie, 171, 277 u.
Cavacu, 370. Ciof al, 393 4.
Caves (?), 454 Cioinac, 120.
Cizacu, 230. Ciolac, 261 (14).
Cizan, 11, 395. Cionci, 394.
Cerbice, 300. Cioncu, 74 (10).
Cereal, 395. Ciontea, 330, 335 (10).
Cerchez, 118. Cioran, 395.
 0 NOMASTIC 595

Cioroiu, 393. Cojoc, 393.

Ciorsac, 185. Coms,a, 77 (12), 78.
Cirlan, 181. Condre, 120, 379, 395
Cirlig, 277. Corfosan, 294.
Ciuchi, 415 (2). Corlateanu, 476 (5).
Ciu§a, 77 (12), 78. Corovle, 395.
Clim, 392. Costesca, 382
Clipa, 445 (2), 446, 499 (11), 507 Covachi, 413.
(20). Covrigescu, 335 (9)
Clopot, 165 u., 474 5. Cricioaia, 393.
Cocuti, 452. Craraga, 395.
Codrean, 395 Cucu, 395.
Cojan, 262 (7). Cusiul, 471-3

D.

Dabija, 218, 480, 520 (2). Ditd, 506.

Dinii là, 445 (2). Dobrovici, 117.
Ddncescul, 341 (11). Doditä, 455.
Danciul, 116, 313, 326. 339. Dodu, 393.
Darie, 461, 475. Doroftia, 407.
Ddringfi, 474.. Dragoiii, 77 (12), 78.
Därmoiii, 217. Dragomireasa, 466 u.
Ddu, 395. Dragul, 311 (1), 314, 316, 318 9
David, 308, 452. (3-4).
Dediul, 517 (3) Drigulin, 14.
Diaconita, 473, 479. Drdgu§, 74 (10).
Diaconu, 257 (3). Duda, 392.
Dimachi, 231. Dulami, 70, 77 (12), 78.
Dimisie, 517 (2) u. Dumitriu, 370.

E.

Efrim, 265. I Erhan, 265.

F.

Fica la, 393. Fdtul, 206-7.

Fidor, 102. Feare§ti (familie), 316.
Fiep, 391. Felea, 184.
 596 ONO IR. VI:

Ferodou, 118 Frangota 13 (2).

Fiera, 327. Formagiu, 471.
Fodor, 394. Furcescu, 311 (1 1)
Fodoran, 201. Furduiu, 4!16, 451 (7).
Foti, 117. Furnica, 167 u., 299, 385

G.

Gaitan, 394. Ginjul, 185.

Galatoanul, 461 Giurgea, 205.
Galeati, 266. Glapia, 452.
Galu§a 474. Gligor, 308
Gafencu, 455. Gogol, 323.
Gahita, 461 (2). Gogota, 341 (11)
Galanton (Galaction), 265 Gogotea, 330.
Ganciul, 116. Gogul, 71.
Gane, 119. Gorcea, 277.
Ginuleasa, 185 Go§ota, 323 u.
Gatul, 256. Grajdan, 15.
Gavrilicior, 185. Grapina, 392.
Gegiul, 172. Greaca, 205-6, 304
Ghengho, 3: 9, 400 (2) 505 (19) Grebenco, 102.
u., 508. Grecu, 102-3, 214, 466.
Gheorghia 453. Grigora§, 445 (s).
Gheorghiu, 297. Grigoriu, 228 (7).
Gherasim, 413, 193 (10) Grosu, 287.
Gheroiii, 388. Grozescu, 341 (11).
Ghinda, 143, 395. Guliman, 323, 330, 334-5, 341 (11).
Ghindar, 262 (6). Gurbili, 393.
Ghiures 471. Gusto, 401 u.
Gila 171

H.

Haciul, 108 Hanos, 205.

Haiddr, 264 (13). Haragoj, 481 (1) u., 509.
Halunca. 416, 418. Hartopanu, 495 (11).
Hancoa, 205 Hasna.,, 252, 422.
Handar, 185. Hedar, 458 (5).
 oNomAsTIc 597

Hincu. 393 Hranacitl, 439

Hirtopoiu. 452. Hurmuz, 462 463 (1), 475.
Hoca, 228 (6) Hurmuzachi, 3P5
Holban, 184 Hu§anu, 491.
Hotinceanul, 480.

I.

lane. 341 (11). IlisSiu, 120.

Iano§, 205. Iona, 185.
Ibinescu, 445 (2) Iosip, 435 (11), 45a.
Ichim, 3.45 Iosipa, 455.
Idieru, 451 (6). Istritoaia, 261 (14).
Iepure, 452, 501. Iurchi. 452.
Ie§anul, 480. Iustina, 265.
If tini, 417 (3). Ivan, 83 (5).
Igoianul, 311 (4), 316, 319 (4) Iva§co, 841 (11).
Ilipescu, 311 (1), 316. Izmank 120

J.
Jelea 84.
Joita, 462.
Jurulita, 74 (10).

L.

Lamb& 395. Leoncea, 77 (12).

Läpu§neanu, 218, 226. Lepadatu, 304.
Litescu, 223. Liga, 323.
Limn, 447 (3). Lucachi, 452.
Lazu, 462. Luchian, 257 (3).
Leah, 188. Luchiana, 488 (8).
Lehoid, 155. Lupa, 286, 474 (4) u.

M.

Macheden, 185. I Mildirescul, 314.

NAIdan, 395. I Mälina, 401.
 598 ONONASTIC

Main, 394 Mindiriu, 394.

Maniureanul, 494. Miraut, 207, 392
MAnaila, -102. Mirciu, 302.
Manoleasa, 119. Mir lan, 255 (1).
Minusca, 11. Mirza, 182 (2).
Marascal 262 (7)f 389. Mita, 442, 494 u.
Marcar, 116. Mitoseriu, 414, 420, 123.
Marco, 277, 314. Mocanu. 418 u.
Mardarie, 458. Mogirdici, 118.
Mardaros, 118. Moglan, 455.
Marghicara, 293. Mohor, 326.
Marin, 394, 472 (3). Mohra, 313.
Marina, 300. Moiceanu, 78. V. Leoncea.
Mascurila, 11. Moisa, 476 (5) u., 478 (6).
Mata 395. Moise, 77 (12), 78, 266, 308.
Maxin, 203. Moiseiii, 171, 393
Mazgureanu, 62 (2). Moldovanul, 262 (7), 455.
Mazilu, 380, 436. Molenta, 490,
Menghe, 388. Monea 392.
Melina. 453. Mostean, 392.
Marla, 203. Motoc, 215.
Mica, 485, 489. Mreana, 435.
Mihaili, 301, 447 (3). Birejnicu, 82 (3).
Miha1ascu, 77 (12). Munteanul, 459, 472 (2).
Mihalcea, 308. Murgulet, 392 5
Mileute, 185. Musa, 11.
Minciuna, 77 (12), 264 (11). Mutit 227,

N.

Nan, 11. Necu1ce, 259.

Nanes, 323 u., 335 (9), 311 (11). Negel, 176.
Nanie, 452. Negroid, 61 (6).
Napran, 446, 493 (11), 501. Negura, 39L
Nas, 416. Nica, 395, 450 6), 514 (24 .
Nasoia, 266. Niculescu, 304
Nasturas, 445 (2), 452. Nobet, 118.
Necsoaia, 273. Noor, 119.
Necsoiii, 275, 172 (2-3) u., 480.

0.

Oatul, 277. ) Ochiana, 184..

Obraja. 223. Octintie, '115
 ONOMASTIC 599

Odochia, 281 u. Onofrie, 394-5.

Olteanu, 71 (10 . Opin, 388.
Ouches, 260 (2). Oprigan, 244 (6).
Onciu, 455. Ovaghen, 116.
Oniu, 395. Ovanes, 118.

P.

Pachita, 227. Petrica, 300.

Padure, 455. Petrila, 443, 482 (1) u., 493 u. (10).
Pagul, 185. Petrovici, 251.
Paise3cu1, 323. Picioranga, 451 (7).
Paiul, 409. Pierdevarã, 266.
Piladi, 453 Pitu, 392.
Palaghie, 185. Platon, 895.
Hite, 12L Popa, 496 (12) u.
Huta, 101 Popazul, 177.
Pantiroaia, 430-7. Popescu, 301
Pantiru, 373 i . Popovici, 472 (3) u , 476 (5).
Pirasca, 203. Porhira, 261 (4).
Pisa, 453. Potora c, 515.
Pataiii, 395. Potoroc, 451 (7).
Pitatu, 478 U. Potoriti, 78.
Patedii. 277. Praia, 379.
Hun, 138 (E). Prian, 167 u., 384.
Pavaloaia, 286. Prodea, 11.
Pertaloglu, 120. Puful, 388.
Pestrea, 308. Pupa, 148, 158, 263 (9).
Petecila, 74 (10). Pupas'', 451 (7)

R.

Raba, 461 (2). Riphitoriu, 485, 489, 509.

Racea, 319 (4). nut& 67, 71.
Rachili, 595. Riza, 335 (9).
Wichita, 392, 394. Roiu, 497, 504, 513 u.
Rascanu, 493 (10). Roman, 261 (14).
Rischitoriu, 444-5 (2). V. si Ras- Rusul, 14, 138 (E)
c

S.

Sacara', 451 (7). I Salavestru, 119, 379, 435.

Sichiras, 267. I Salcutan, 120.
 600 oNoilAsrid

Simanul, 485, 264 (43). Solomon, 413 (10).

Samson. 448. Sora, 13.
Sindachi, 395. Soroceanu, 472.
Sarafim, 441. Spinu, 416, 418.
Sarchiz, 417. Spumi, 395.
Savin, 277. Stahie. 445 (3), 184, 485 (5), 495
Sivoaia, 174. (11), 509
Scala, 77 (12), 78 Stamatin, 393.
Scifariii, 447 (3), 450 (5). Stamatoglu, 147.
Scirlat, 314. Stanciucu, 61.
Scinteie, 488 (6) Stancul, 149.
Scrip* 257 (3). Starpu, 267.
Siiman, 120. Stivild, 12 1.
Sinchetre, 501. Stepan, 11.
Sinchetroaia. 447 (4), 499 (15) u. Stepana. 78. V. Tegtebanti.
Sinchetru, 447 (4), 486, 498 (13), Stihi, 265, 473.
Sintoader, 475. Stingachi, 102, 287.
Simeonescul, 156. Stratin, 501.
Siren, 417. Stratina, 488 (8).
Sirghie, 489. Stratul, 486.
Sofragiu, 462. Stritulat, 158, 283 (9).

§.
$ahin, 516 (1). $omescu, 334.
ain, 117. oriceasa, 231. V. gi oroceasa.
$aro§essul, 322 u. $oroceasa, 227.
ataveiii, 314, 323 u, 310, 334. $tefana, 264 (11), 448.
$eisescu, 335 (9). tefania, 389.
$erbaneasa, 459, 470. *tirbit, 166, 168, 204, 206.
lomu§or, 419. tiuci, 149, 262 3 (6, 8).

T.

Tacul, 278. Terinte. 267.

Tanasuca, 395. Te§tepani, 77 (12).
Tatar% 422. Timina, 392.
Tatul, 41. Timo§ 518.
Taut, 171, 462, 511 (20). Tinja15, 488 (8), 501-9.
Viva luc, 266. Tiron, 414-5 (2)
Telea, 394, Tobultoc, 119.
 ONOMASTIC 001

Todosie, 300. Trif an, 395.

Tofa, 455. Trofin,-446.
Tolontan, 395. Trohin, 452, 501.
Topa li, 45. Tra§ineanu, 149.
Top§ea, 11. Tufa, 447 (3).
Trencu, 452. Turbatu1,095.

T.
Tara-Lung* 444 (2).
Tintu, 523 (4).

U.

Mita, 300. Uscatul, 394.

Ursa, 451 (7). Utmej, 347.
Ursa, 380.

V.

Vargavog1u, 117. Vinerica, 395.

Viscu, 148. Vingher,' 394.
Vasilca, 443, 482 (2). Vinograd, 118.
Vasilescul, 341 (11). Värlan, 294.
Vasilin, 476 (5) u., 479. Virzob, 308, 323, 335 (9).
Vasiloiii, 394. Vrabie, 491.
Velchel, 117. Vulpe, 447-8 (5), 450 (5).

Z.

Zbere, 260 (1). Zonca, 232 (9).

Zbinä, 77 (12), 78. Zorili, 287.
ZgAvirdeiii, 339. Zota, 452.
Zgberce, 480. Zugravul 265.
Zmeu, 331.

Vol. XXI. 38
VOCABULAR.
 VOCABULAR.

A.

Aciret, 475. Analoghisi (a se), 48.

Acolisi (a re), 278. Analogon, 421, 448.
Acolisire, 526 (5). Anerisi (a), 349, 368.
Acolisitor, 222, 231, 401. Angara, 51.
Act, 356. Apartenire (partenire), 308.
Adiaforie, 192. Apelatie, 156, 270, 318.
Administratie, 125. Apostat, 525 (5).
Adres (= adroit)), 269. Ardicare, 532.
Adresarisi (a se), 269, 365. Arendui (a se), 531.
Afronturi, 364. Arenduire, 538-9.
Agirlic, 243 (5). Articol, 537.
Agiutorire, 450 (6). Articole (-ur1) (de lege), 269 u.
Ahotnic, 435. Asuprä (de masuri), 364.
Amanetarisit, amanetiruit, 412, Agg, 367.
431, 514 (23). Atacarisi (a), 403.
Analog, 446, 501. Atirdisi (a), 480.
Analoghie 274, 276, 355-6, 448 9, Aterdisi (a), 216.
450.

B.

Baltat, 437. Breaz, 436.

Bate ( .- pinea), 359, 361. Bucitdra§, 476.
Bezaconie, 29. Bucate (frunte de ; vite), 181.
Boa* 28. Buiurdesi (a), 156.
Boma (a se face), 223. Burian, 137.
Borfu§oare, 94. Burlac, 236.
 606 VOCABULAR

C.

Cadea (a ampra cuiva), 308. Cojneci, 88.

Caiafet, 41. Comisar, 517 (1).
Calabalic, 511 (21). Comisie, 228 (7), 376, 382.
Calcati (movie), 538. Compitent, 269.
Caluvel, 438 (E). Condedii (articole), 367.
Mut, 521. Condract, 193 u.
Canal, 233. Condraht, 513 (22).
Canonisire, 529. Condrat, 296.
Cantalerie, 373. Consilieri, 303, 317, 343.
Cantalarie, 380. Consol, 15.
Cantilerie, 350. Contract, 215, 297, 537, 539-40.
Cantori, 217. Copie, 268, 294 320-1, 352 (14),
Capit de gireadi, 426. 363 (4), 368, 410, 512 (21), 520
Capete de cover, 425. (2).
Capivte, 28. Corcit, 240 (2).
Capital, 366. Corespondentae, 211.
Capul hotarului, 339. Corespondentie, 366, 368, 525 (5).
Capul movlef, 334. Cornurile locului, 467.
CapulrplaiuluI, 357. Corona, 209.
Ware, 308. Costiva. 487.
Casaba, 41. Craig Comeaar, 160.
Catagrafie, 411, 419, 423, 426, Craizamt, 156.
429, 441, 537. Creditarisi (a), 232 (8).
Catahrisis, 49-50. Creditor, 360, 362, 366-7, 369 (6),
Catehis, 374. 371, 412, 501, 522.
Catigorie (acuattre), 220 (3), 355. Criticarisire, 270.
Catihisi (a), 449. Carata (movie), 266.
Catildsia, 449. Curaturi, 382.
Cerdac (fintinii cu), 430. Curei de movie, 355.
Chirie, 122. Curgitorif (descendent1), 507 (20).
Chivernisi (ape cineva), 242. Curgerea (pricini1), 447 (4).
Chizav1ui:(a)," 438(10). Curma (a sepretu1), 266.
Ci len, 270, 404, 435. Curmitura, 310, 338.
Ciobanesc, 414. Curs, 525 (5), 539.
Cirac, 243 (5). Cusur (rest), 513 (22), 523 (4).
Circiuma, 430. (a fact), 46.
Cireada, 181. Cut, 180.
Citanie, 51. Cutezari, 525 (5).
Ciudesc, 33. Cvit, 366.
Clacui (a), 77-8 (13). Cvitui (a), 367.

83 (4), 482 (2).

 VOCABULAR 607

D.

Dajde (dijm1), 122. Dovlet, 364.

Davagilic, 160. Diastimii, 49, 402.
Dela, 270-1. Dijmurf, 213, 537.
Deosebi (all), 345. Dobindi, 496 (12).
Departament, 232 (8), 350. Dobindi (a ; a imprumuta), 516.
Derector, 227, 231. Documenturi, docomenturf, 267,
Desblinit, 186. 269, 271, 364, 371, 376, 404.
Descilecituri, 492. Dorluc, 186.
Desficut (de datorie), 522. Dosidi (a se),130.
Desträmäri (excese), 380). Dosi (a se), 378.
Deiltinde (a ee), 32. Dragoman, 142, 300.
De uni vreme, 368. Mt, 401.
Devlet, 106. V. ili doviet. Dumnezioale, 29.

F.

Ficitoare (vie), 158, 389. Formaliti, 366.

FA 1cerite, 398. Formalitätf, 538.
Familie, famelie, 210, 217, 360, Forum, 232 (9).
365, 368, 525 (5). .Fostisi (a se), 305.
Findarac, 394. Fritiori, 227.
Favor, 231. Frunte de clicag, 536.
Fiat, 61. Fundituri, 444 (2).
Fink 186. V. gii tabla lucrurilor. Fundul mo§ief, 408.
Formi, e, 269-71, 352, 377. Furie, 222.

G.

Givozdi (a), 32. Gol, 310, 341 (11), 348, 353.

Gbirghiliii, 199, 201, 203. Gospodiresc, 441.
Girezuici, 425. Gubernatorl, 155 (6).
Gir la (Siretiul), 426. 1 Gura (a arita cu), 385.

H.

Hacul (tocmit cu), 188. Hamill, 480.

Hain, 80, 360. Hiclean, 89.
Raltansi (a), 403. liotirel, 337.
Haramini, 95. Hotirlt (hotarnicit), 166.
 608
Iconomisi (a-cu cheltuial4), 231.
Iernatec, 237, 241 (3).
Iezi (a), 484 (4).
Imbe, 215.
Imbricati (movie-cu vie), 389.
Impietri (a), 327.
Imprejurat, 297.
Improtivnic, 336.
Imprumutitor, 361 (1).
Incheia (a se - mo§ia), 458.
Inchipuire (de hartA), 509.
Inclinare (a avea - un 1)c cu),
357.
Incredintati (dovadb), 385
incredintitor, 271.
indarApnic, 112.
Indarivnic, 222.
Indatoritul, 362.
Infunda (a se), 344 (44 .-(a se-
o movie cu alta), 408.
infundati (vie), 305.
Infundate (locur1), 310.
Ingradi (a), 260 (1), 261 (13) 305,
346.
Ingridit, 459.
JAca§, 364
Jaf (a da - easel), 330-1.
Licomesc (adiectiv), 87.
Licramdtor, 368.
Latul, 328.
Legaturi (a pune in), 30.
Leliachifi, 200.
Lepddare (abdicare), 54.
Libov, 30.
VOCABULAR
I.
Ingurlui (a se), 217.
Injuga (a se-un hotar), 347.
Inneca (a se-o rarte de movie),
332.
\ Insema (a), 245.
Insuma (a se), 534.
Insurat (= insurnoare), 222.
Intemeiarea hirtiilor, 514 (23).
Interes, interesuri, 220 (3), 223,
403, 537.
Intrebiciune, 341 (11).
Intregant 220 (3).
Ipochimen, 461.
Ipolipsis, 50.
Iroizmos, 359.
Irosi (a se), 362.
Ischirocardie, 364.
Iscostisire, 364.
Ispovedui (a se), 529.
Ispravi (de - cu totul), 436.
Ispravci, 360, 363 (4).
Isterisit (a riminea), 275.
. Istov (vinzare de), 266.
Iurisculti, 269.
Izbrini (a), 343.
J.
IJalojiturd, 272.
Jurui (a), 240 (2).
L.
Licitatie, 531.
Linie, 466.
Lipi (a se - o mo0e MO alta),
328.-(a-la o moqie), 332. (8).
- (a-o mojie) 334.
Lititatie 438
 VOCABULAR 609

M.

Medea, 50. Metaherisi (a), 235.

Magazi, 525 (5). Ministru, 228 (7).
Mal, 309. Mirie, 42, 45-6, 51, 56.
Masai (a face o movie - ), 332, Mirimiram, 40.
338. Mistui (a-acte), 510.
Materie, 291 Mohorft, 436.
Me0e0t, 398, 402. Mojneni, 353 4 356-7.
Membrani, 88. Monedi, 208, 219 (1), 366, 539.
Memlechet, 37, 46-7, 49, 51-2. Monidrie, 87.
Merefet, 42, 45, 48, 51-2. Moscur (adiectiv), 436
Meremet, 214. Movie (casä in oras), 463.
Meremetisi (a), 396-7, 414 528. Mu chf, 340.
Mestecituri, 32. Murahasi, 59.
Meltes,ugitor, 321. Mu§teref, 480, 500, 510.

N.

Naturi (in-), 533. Nesilinti, 421.

Neaflare, 20. , Nesimtit ( nesimtitor)) 29
NeclAtit, 301. Nesminti (a se), 495 (10).
Necununat, 380. Nestinjinit, 271.
Negavozdit, 33 Netopiti (cinepl), 425.
Neincredintat, 292. Nennit (adevAruluI), 402.
Nelegiuit (=contra legiI), 367. Nevolnic, 534.
Nemeteturi, 190. Nistav, 343.
Neputred, 28. Nizam, 37, 39, 47-8.
Neriguit, 412, 430. Nobel, 430.
Nerquit, 475. Noimi, 49,

0.

Obir-Vornic, 516. Olichesc, 373.

Obinti (a), 259. Omenire, 365
Oblu, 427. Orighenariii 296.
Ocazion, 224 (5), 225 (6). Orighinal, 372, 520.
Odais (cash dP), 286. Oteri (a se), 245.
Ohabnic, 12.
 610 VOCABULAR

P.
Pachet, 376. Povesca, 514 (24).
Picinire, 310, 311 (10). Pravdt, 270.
Piduriti, 411. Pravelicesc, 270.
Pajite (din-), 292. Pravilnic, 355.
Paminte, 35. Prayoslavnic, 378.
Pill (--= Oa), 459, 473. Precestanie, 528.
Paragrafie, 270. Predmet, 217.
Pirintesc, 464. Pregiura§1, 291,
Paroli, 161. Presdrare, 279.
Particularnic, 214, 513 (22). Prescriere, 412, 417-8, 430.
Pa§te (a se dobitoacele), 307. Prescris,".520 (2).
Patrie, 243 (5), 256, 327, 365. PresudstVie, 531.
Patriot (neguotor), 402. Presudstvui (a), 378.
Patrioticesc, 369 (5). PreOlui (a), 396.
Pecetluit (substantiv), 529. Pretendanti, 365.
Pembè, 199, 201. Pretendator, 270.
Perilipsis, 296, 387. Pretenderisi, pretendirisi (a),213,
Persoani, 290, 368, 404. 218, 401, 443.
Personal, 366. Pretenye, 215, 355, 370, 402, 445
Pisc, 408. (3), 449, 518. - (a se afia in),
Pitac (act), 353 248.
Plamidi (a), 424. Pretenzie, 156.
Plan, 352, 356, 404. Pretinde (a), 537.
Planisi (a), 223. Prevaricatie, 270:
Plivan, 437. Preveleghiii, 50.
Plini (a se), 340. Prezedentie, 352.
Plirofori (a), 225 (5). Pricini (a sta la), 308.
Pliroforie, 266, 363 (4), 526 (5). Pricinui (a), 448.
Pliroforisi (a), 160.-(a se), 273. Printip, 526 (5).
Podobit, 239. Priroforisi (a), 173.
Poftori (a), 211. Producturi, 232 (9), 235, 366, 415,
Politepsi (a se), 42, 46, 56. 419.
Politicesc (adiectiv), 530. Proftaxi (a), 209.
Politici (a se-pretul), 216, 229. Proprietar, 538.
Ponosi (a se), 528. Proprietiresc, 535.
Pont, 55, 57-8, 368. Proprietaricesc, 534.
Popri (a), 529. Propune (a), 270.
Porumb (coloire), 437. Propunere, 269.
Posesie (arena), 512 (22). Prolis, 270.
Positie, 526 (5). Protecsie, 539.
Posledui (,), 410.-(a se), 520. Protectie, 376.
Poslu§anie, 143, 537. Protest, 233, 270-1.
 VOCABULAR 611

Protestälui (a), 269, 271, 525 (5). Public (in), 157.

Protestarisi (a), 368. PublIcatie, 448, 499 (15), 501-2.
Protimisi, (a), 43. 398, Puncturi, 215.
Protimisire, 270. Purcesul (-dere), 486 (5).
Provisii, 365-6, 368.

R.

Rae lie, 373. Rdvizie, 228 (7).

Rifui (a), 534. Rdzi§i (a se), 265.
Raiat, 242. Rizds,ime, 510.
Riminea (a-jos), 350. Rizilet, 368.
Rdntina (a), 261 (3).-(a se), 390. flizmiritd (= rdzboid), 316.
Rdntuna (a). V. Rintina (a). Rea (a face-o vinzare), 77 (13).
Ripi (a-a fora), 383. Rec lamatie, 358.
Rdportui (a), 405, 539. Recomendui (a se), 269.
Ripus (zapis), 331. Reformatä (religie), 376.
Riscumpära (a-pdmintul), 454. Regularisi (a), 269.
Wisp liti (a), 175. Relighie, 376, 378-9.
Risufla (a-un act), 509. Resolarisi (a ; a hotari), 271.
Risuflat (zapii), 443. Rezilutie, 268, 271.
Risufiu, 3. Rezon, 229.
Rdsvrdt1 (a; a schimba), 87. Rog, 191.
Ravi la (a), 428.

S.

S5cfestru, 195, 362, 367-8, 370, Scsrsuri, 338.

423. Scnteali (a ft in), 101.
Sac restrui (a), 361 (2). - (a se), Scuti (a-bueate), 534.
360. Secfestrui (a), 419.
Sdcvestrui (a), 421-2. - (a se), Secvestra (a), 522.
248. Secvestruire, 235.
Sãgnit, 436. Sectie, 519.
Samaniii. 199. §ef, 519.
Sdntentie, 270. Sementii (=zahereA), 51.
Sirmeii,_245. Sepet, 44.
Scazut:(substantiv), 424. Sfera, 526 (5).
Schepsis, 361 (2). Sfinteste (a fi la apus), 262 (7).
Schivernisi (a), 127. Sigurantie, 2f 6.
Scopos, 365. Sigurepsi, siguripsi (a), 511 (2),
Scridarisire, 368. 103. -(a se), 227, 496 (12).
 612 VOCADULAI1

Simceh, 87. Stantie (instantie), 355.

Sinclironomf, 176. Stipinesc (adiectiv), 415, 117.
Sinisforà, 17), 182. Stipinit ( re), 447 (4).
Sinorisi (a), 361 (2). Stavilarisire. 233.
Sitnal4e, 352. Ste4jir, 43.
Sleame, 309. Stearpi (mo§ie), 334.
Slobozi (a eeapele), 354. Stenahorie, 43.
Smintele, 526 (5). Stenohorie, 365.
Soare-amiazizi, 262 (7) Stepinal, 112.
Soare-rhare, 408. Sterpe (mo0), 286.
Soma, sumi, 209, 359, 361 (2), Stihif, 211.
363 (1), 366, 525 (5). Stingher, 424.
Soroc, 3%. Struji (a), 31.
Sotie (.= 80), 239. Sudui (A), 376.
Sp irge (ann briny), 315. (a Sunet (a facemare), 241 (5).
zapisul), 65 (5). Suparitor (acel ce suplr5) 530.
Spetit, 435,6. Suma., 235, 332 (8),
Spinuit, 412, 430. Snveran, 525 (5).
Spodobi (4 33.

Saguiu, 243 (5). Sezamint (a §edea c ), 122

Sala, 411. Sezdtorl, 163 (5).
Sarg, 113, 135-6. Sindifit 411-2, 429-3/
Sart, 41, 41, 47-9, 52-3.

T.

Tacim (rost), 122. Tinde (a se), 310.

Tahmin, 111, 420, 429 u. Tirg (a e face), 317.
Thmäna (a). 27. Toiege, 29.
Tircan, 391 Totime, 456.
Thrire, 87. Trage (ahotare1e), 327-8.(a
Tärziman, 130, 111 (III). mo0P), 325, 330, 332 (8), 337-8.
Taxil (a face), 50-2.
Temelnic, 475, 477.
- (4mui4i1), 318 (4).
Trahtat, 53.
Teorie,_356. Trii (a Dumnez it pe cineva),
Teslim, 523. (a face), 371. 214 (5).
Teslimarisi (A), 411, 430. Transporta (a), 537.
Testamenturi (irivilegif), 211 (3). Trfisuri (hotirnicie), 328, 331
Tetraminie, 387. Tratat, 364.
 VOCABULAn 613

trratatie, 271.-(pertractare), 270. Trepida (a), 334, 337.

Tratarisi (a), 378-80 u. -(a s.), Trup de hotar, 501.
403. Trusc (adiectiv), 424.
Treieri§, 539.

T.
Tirmonie, 461. Tisiresc, 204.
Tiduli. 473. Tititif, 352.
Tincu§i, 282. Turcanesc, 374.

U.

Uni (a), 343.

V.

Vadei, 178 (1). Vita tinir5., 263 (0).

Viduoiii, 287. Voevod (de wake), 28 u.
lugi, 487, 490, 509. Voinici (ostalf), 28.
Varvar, 222. Volnic, 377.
Värvirie, 378. Volnici (a se), 368.
Vecine§te (adverb), 307. Volnicif, 369 (5).
Vicleni (a), 179. Voroavi (a se lua la), 237, 24i
Vidomosti/vidomostie, 435 u., (5), 279.
438 00). Vorovi (a), 140, 513 (22).
Vinde (a -arenda), 539. Vrace, 31.
Virfuri de copacI, 416, 418. Vristat, 374.
Vistiericesc, 539.

Z.

Zipodie, 262 (6).

Zulum, 403.
Zurbalnic, 372.
 tRATI.
La pagina 28, rindul 1 de sus : Dumnedul tid pentru: DumnEdul, MI.
s a 29, rindul 5 de sus: giudet, in toe de: giujdet.
D a 31, rindul 1 de jos : coastele, In toe de : coasteie.
1 1 98, rindul 4 de jos : Tortaivouv, In toe de : mrfatvauv.
A se auprima la pagina 80 note 1.
La pagina 137, rindul 41 de jos: qieq, In loo de: li [e]it.
D a 448, rindul 10 de sus : loanichie, in loe de : lenachie.
D a 160, rindul 9 de jos : poronea, in loe de : pornoea.
D D 469, rindul 7 de joe : mai, in loe de : mal.
a a 173, rindul 1-2 de sus : caeeste daub, e de doul ort.
a s 197 0 203: RAdueanu, In 'too de : lordachi gi Vasile.
D D 221, rindul 5 de sus : aeee, in loe de : ee aee.
a a 223, rindul 6 de sus : Indolid, In Joe de : indoitd.
s a 237, rindul 2 de sus : prisosease§, in toe de: pripsoseasel.
a s 261, rota 4 : innainte de Dimitrie Muste a se pune punot.
Pe pp. 185, 264, a'a dal, se pare, dui)/ doug copil, acelall act.
La pagina 291, rindul 1 de joe : suptA, In loe de saptd.
Catastiful de pe P. 413 u. s'a dat §i pe p. 433 u., tn altA copie, pentru
a se putea urmdri deosebirile de ortografie in acte contemporane,
aetul de pe pp. 429-30 se aflA 0, In altA eopie, mat sus.
La pagina 526, rindul 15 de jos : prag, in toe de: pag.

n-1 xxvut e din eoleetia C. Crupenschi.

 Acest volum s'a lucrat in cea mai mare parte dupa.
textul Insu Vi al documentelor de d. C. Onciu, tipograf.