G .

(SAGA 168

r 7:71

.0
ol.1
71-1884
ry

....-
'.... .. , 4.
I ., ..,., 0.... : 0 il
1 ..., , . .2` .1. -....t, -....

'
.....v. !,....
1

'17,414,1;
.

.
A;
., .A
''..3,* ....g. 9...,... 1., '. ,,,,,g 4 '
El 0
. .1" N.

A
iI
f ..
i

. 81BL1OTECA ZIARULUI
....., . www.dacoromanica.ro
.,..c,..: ,...: °

"PE '..-7-,, ... , L "..S UNIVERSUL _

 CONSTANTIN BACALBASA

BUCURE511

ALTA DATA
1871 1884
VOL, 1

A9*--

BUCURESTI
EDITURA ZIARULUI UNIVERSUL' Soc. A o 1 ma
STRADA BREZOIANU, No, 11
1927

www.dacoromanica.ro
 0 LAM URIRE
Pe ldngd atdtea reprezentdri noui, rdzboiul eel mare -
nu stiu de ce a de$teptat impulsivitatea publicdrei Me
772 oriilor",
In fiecare zi la vitrina liberarigor din marile centre, ye-
dem un nou volum de .,Men orii". Oamera politici, generali,.
ziari$ti, femei, cu si lard ciorapi albastri", capete odini-
card incoronate, artiste intrate in vdrsta critica, frumuseti
perimate, toate j toti sunt cuprin$i de frenezia publicarei
Memoriilor".
Cele mai multe din aceste monografil, sunt auto-apaz (114
Fo$ti monarhi, diplomati, generali, barbati de slat, simt pared
nevoia de a se justifica in fata eternului tribunal al opiniei
publice. Faptelc lor, fie cd au lost infrdngeri, fie ca au lost
izbdnzi, sunt scuzate, apdrate, talmacite sau numai amintitc
spre a ti scoase de sub pra fat uitdrii sub care erau arnenin-
'tate sd fie inmormantate.
Femeile din campul artei, al literilor sau chiar numai al
Valanteriei, sunt i ele nzuscate de prea cunoscutul $arpe al
'deprtaciunii. Memoriile" femeilor dornice de a deveni ce-
lebre impodobesc vitrinele, $i astfel nesfdi$itza domeniu ci
cunostintelor umane este inzbogatit, astazi, cu un bagaj de
ninticuri agreabile i chiar de lucruri intime, pe care pudoa-
rea femeiascd se silea altd data sd le ascunda cu bigi jire in
discretiei profanatoare a v.leagului.
Astdzi toate aceste precaufiuni nu mai sant lueruri la
pagina" zilei .
Astdzi fiecare vrea sd scrie cdt mai mult despre ddn vi
pentru ca lumea sd aibd zilnic gura plina cu numele sau.
Oamenii vor sd se perpetue, cel pulin sa se prelungeasca
cdt mai mult in cercul constient al omenirei, de aci dorinta
vecinic de$teapta de a nu fi vita fi. .i atunci cdnd simt ca
fuaaciul timp a intim pagina ye care era ins_cris numele Ior

www.dacoromanica.ro
 4

$i (" nimenea nu in-ai vorbege despre ei, se "ordbesc :9- (tinbri

teasca cá traesc Med.
Dorul eternizarei, care este un atribut al materiei vecinic
in transformare $i vecinic nemuritoare, $i care a ndscut re
rgia viefei viitoze, este acela care a pus la model intense pu-
cztate a ,Memorillor".
Caztea inset, pe care o public astazi nu are nimic din acest
caractez egoist .In volumul de fala ca $i in toate cele ce vot
v ma, voi besc numai despre alfii despre mine foarte rar,
boa te pe scurt ei numai atunci cdnd interesul povestir i re-i
c ama .
Apoi pr ocuparea mea de cape &tie a fost sti fiu nepdr-
tinitoz ei ye idic. Slilul, m'am sYlit sa reprezinte felul in care'
I orbese.
lmt dau seama ca alta racla postbelicii este $i portul, ill
ad as allelic, al unor scriitozi de a face ,,stil". i nu odatii)
m'am intrebat, in clipele cdnd citirea oar cdror tiliti chia-
buri in adjective, ma ameninfa cu inabueirea, la ce severitato,
'de sudafte se supun ace$ti scziitori dind sow pentru publi4
tUa e.
Acest fel de a sou este fi el o poza, adieu un atentat 16g
bunul simi in interesul originalitiifei Dacd motima nu se va
abate din calea civilizafiei noastre, suntem ameninfali cu o
bogãlie moud: fie care scriitor va avea in viitor, pe hinge:" pan-
taloni, ghetele sau pãliinia sa $i Stiltil" au particular ei bre-
veted. Marca de fabric& de altfel, a oricdrui scriitor mare.
Carticica de fafli este scrith fdril stil". Am scris tot asea
cum yin besc r simplu, limpede, precis $i f aril fiorituri. Am
scris pentzu ca sii infozraez ei pentru ca lumea a mit inle-
lcagd.
Cel mat 171E120s stil este acela pe care il pricepe wen', de
la cel mai cult pdrui la cel mai incult. Scrtsul nu este nicil
len mister, nici o etiznfd rezervald priceperei specialietilor, este
numai o unealtd de reprezentare a cugetdrei. Acel scriitor care
stie sd redea in chipul cel mai veor de infeles lucrul pe care
fl spune, acela este scriitorul cel mai mare. Adaosurile de in-
florituri seamand cu acele stiucarii care, sub cuvdnt de a in,
frumusefa, incarca $1 inpreuneazie.
Linia impld este, in literatui a, ca $t in arhitecturd, cea
mai estetica. Negreeit, cu condifia ca acel care o trage sd fie
imullefit de sentimentul artistic.
Pornind de la aceastd credinfd, am scris paginile cc pot,
www.dacoromanica.ro
 5

urma Preewn sPuseiii simplu, fard mestesuglre caulatu

le-am scris, cum se spune ,,pe infelesul tutulor".
A doua preocupare mi a lost sei nu spun neadeval uri.
NegreOlt nu am pretenliunea sá fi inregistrat, toate fap
tele petrecute de la 18.70 la 1914, fard sa fi uitat pe unele. Mc
motia unui om, chiar completata cu consultari ulterioare do
"documente ale vremmilor, are .slabiciunile ei fbest& De aceec
prediu ca lipsuri trebuie sd fie in volumul pe care U pun acum
sub ochii cititoului, neadeddruri, insii nu.
Faptele ,cdte leant inregistrat, mi le-a pus la indemana
numa memoria, dar actele autentice cdt i stabilizal ea cro
nologica mi le au prom? at colecttile zialelor din 2astzmpul
acestor 55 de ani. Nici o indolahi, dect, asupra ve2acital 1.
Pentru us trarea scurgerei in public a lucrarei tindnd sea
ma de marea scumpete a hdrtiei, cernelei, a mdnei de lucru se
a operatiei tiparitului in genetal, ,,Bucuresti de alla data va
apare in mai multe volume.
Volumul al 2-lea va apare cdt mai curdnd.
Sunt un povestitor. Ca astfel n'am avut alta grtjd decal
sá solu adevdrul asupra trecutului fiind cdt mai complet des
age tape i cdt mai nepartinitor despre oameni
CONSTANTIN BACALBASA

www.dacoromanica.ro
 IN BUCURETI
La sfarsitul lui August 1.871 tatal meu ma aduse din
Braila la Bucuresti.
Nascut in Capita la la 21 August 1856, pe Dealul Spirei
4mai tarziu strada 13 Septembrie" $i acum strada Uranus")
in casa care poarta astazi No. 32, aveam atunci 15 ani impli-
niti. Copilaria, clasele primare $i 3 clase gimnaziale le absol-
isem in Braila ; acum eram adus sa fiu inscris in clasa IV-a
unui liceu din Bucuresti.
, Am tras la hotel Concordia-Veche, de re strada Germa-
Oa, astazi strada Smardan. Era pe seara. Am pranzit la res-
itaurantul hotelului iar a doua zt dimineata am dejunat la bir-
itul lui Hristodor, cel dintaiu birt din Bucuresti pentru bucata-
rfa zisa orientala. Coana Uta, sotia sa, femee frumoasa $i cu
virtute intransigenta, bucatareasa de mana intai, mana cheap-
ta a barbatului pentru carmuirva fondului de comert si prie-
tena de mana stanga' pentru. multi clienti pe alese, era Ingerul
tutelar al acestui local gastronomic. Acest birt era instalat In-
Ir`o casuta joasa push in coltul stradei Raureanu cu calea Vic-
toriei, atunci ,,Podul Mogowaiei". Astazi casa nu mai este, in
tocul ei s'a cladit o casa cu etaj in care e instalata libraria Bert
Gaud am intrat inauntru am ramas in admiratie in fata
runui nesfarsit galantar asezat in mjlocul salei pe care erau
esezate tavi $i farfurii lungi cu movile de raci fierti, pilaf de
raci, pui fripti, fructe, si alte felurite bunatati.
0 zi mai tarziu tatal meu mi instaleaza in Pensionatut
Bucholter. In fundul unei mari curti se afla casa, darimata &-
cum, care era pensionatul. In dreapta era pensionatul de fete
Gachstater, fost Manalotti, in stanga Curtea de apel. Toate
cestea au disparut spre a face loc Palatului de justitie $i stra-
dei din dosul sau.
Toata regiunea aceea de pe vremuri, a disparut si a lasat
Iocul unor radicale transformari.
Dambovita necanalizata, ingusta, joasrt, murdara, trecea
tot mai jos de biserica Domnita Balasa, insa albia ei era mit
apropiata de strada Carol, apoi cotea la stanga in losul 1 eu-
lui Sf. Sava $i u Ia grtidina din dos a institufului Bucl oltrer.
lAcolo era si un vad de uncle luau sacagii apa, iar no eleN ne
seal lam N ara.
Cheiurile DamboyiWi nu exislau, grklina Biseri ei Dom-
www.dacoromanica.ro
 8

nita Bidasa nu exista, spitalul si ospiciul nu erau clitdite. Pa4

latul de justitie nu exista.
Pe marginea garlei, cain pe terenul pe unde trece astrizt
albia ei, era o casd mdricia, in care era instalat insitutul
de brieti *eicaru.
Cand am intrat in Pensionat m'am pomenit in altd lume
decat accea in care trdisern. Amestecul de tot felul de .elevt,
lipsa unei discipline severe, licenta si absenta simtului moral
la multi dintre colegi; imi Men de odatti, o rea impresie. Dat
m'am deprms. Eramla varsta repedei convertiri..
Am admiral repede spiritul de initiativd si de siretenie
al niultora dinire colegi. Qu cram o perfecta mazetri care nicil
odatd nu m'a, fi priceput sd, rezolv cu atata clestoinicie atatea
probleme de-ale noastre.
laid o dovadd de irelenie.
Elevii erau obligati sa vorbeascd in timpul recreatiilon
numai in limba francezd. Ace la care era prins cit vorbea ro,
maneste primea o Milt de lemn pe care trebuia s'o poarte pa..4
nit ce prindea pe un alt elev vorbind In limba romand spre
a i-o trece. EIevul care avea bile, fie la dejun, fie la masa de
seard. pierclea dreptul la un fel de mancare.
Dar s'a gdst repede mijlocul de a se elude mdsura. Anwt
me s'a intocmit o lista In care toti elevii s'au inscris cu, felul
de mancare ce nu le placea si la care renuntau de bundvoe,
Cu o jurntitate de ord.' inainte de fiecare masa ne informam
la buctittrie despre felurile de bucate. lira de pildt, cartofi cu
carne, ne uitam pe lista si gdseam cit acest fel de mancare nut
place lui Vasilescu. Ei bine, Vasilescu primea bila la pran,
zul acela.
Apoi erau elevii bucuresteni pe care piirintii li luau aca,
stt sambritti, seara si-i aduceau inapoi luni dimineata. In tot,
deauna bila era la unul din elevii care plecau acasd. Binein-.
teles cd, ne mai fiind bila in pensionat, toatit lumea vorbea ro,
maneste.
Insd nici odatd directiunea Institutului nu s'a gandit cit e
pricrilitt, de $i sistematic bila era In totdeauna la un elev care
pleca acast sambalid seara.
di astfel Wald lumea vorbea acum romaneste fitrit nici o
sfialti.
Cu toate acestea,-Insil, intre elevi era mare soliclaritate sii
multd hunt credintd. Nici odatd complotul n'a fost tradat ii
niciodatd, un elev, surprins cd vorbeste romaneste, nu a con-
testat faptul si nu a refuzat sit primeascd
Totusi spiritul do abnegatie si de cavjerism nu prea era
rdspandit. Dela varsta aceasta Cann% sOritul de conservare
ki un fel de diplomatie sireatd.caracterinu pe cei mai multi.
Faptele urmatoare vorbesc.
De mai multd vreme un vant de nemultumire sulfa
printre elevi din cauza proastei calif,* a manctrei. Eu, per-
sonal, nu eram nemultumit, fiinda la varsta aceea nu
aveam clecat 13 ani nu dam icj 0"importantri hranei. Dar,

www.dacoromanica.ro
 9 --
'din spirit 1e solidaritate si impins de acel imbold, care m'a
enimat In totdeauna de a nu'mi pärtisi tovarii de luptd, am
ntrat cu entuziasm. In miscare. Era vorba sit se gaseasca ci-
4teva care sti. redacteze o plangere dare director 5i sa semneze
cel dintdiu In capul celorlalti.
Initiatorii ideei, cari erau din clasele superioare deci mai
xrdstnici de cat mine, se codeau. Le trebuia unul care sd
tscoatrt castanele din foe $i sa ia rdspunderea. Atat de tined
totusi aveau acel simt de conservare care, in viata de mai
tarziu se numeste ,,dibacie" $i de$teptriciune".
Omul fu gdsit, acela eram eu. Inert de atunci am av at
curajul faptelor ce stivarseam 5i nu mi-a pIcut sit fiu in dc.
,sul paravanelor. Spiritul de revolta incepea sd insufle-
'teased. Deci am scris plangerea si am seinnat-o cel dintai.
!Apoi am dus-o singur clomnului director Bucholtzer.
Seara, inainte de culcare, era obiceiul ca toti elevii sit
se adune in holul de jos si sit fedi, rugriciunea. Unul o spu -
$i ceilalti, sub privigherea pedagogilor, faceam crucile.
ea
1;in cand In and aparea in capul scarei $i brardnul Buchort.
zer care asista.
In seara zilei in care i-am dat petitia, Bucholtzer apare si,
Idupd ce sfarsim rugaciunea, face semn cu mane crt vrea sii
Worbeascd.
Bucholtzer ne domina de sus, din capul schrei, cu stature
lui erculeand 5.i, fiindati era domnul director. Apoi cu glasul
stiu de bas adanc Incepe:
Cine e Bacalbasa?
Es din randuri si md aria,
Eu., .domnule director.
Tu ai scris petitia asta?
- Eu.
Tu ai cornpus-o?
Da, eu.
Cine te-a Indemnat?
Nimenea, dar.am fost toti de parere.
'Aci nu spuneam adevitrul fiindcit ideea nu era a mea ci
./fusesem Indemnat.
Care va sit zicit tu esti capul bucatelor, tu faci revolutie
;In pension; Vaud a fi venit tu toti erau multumiti de mencare
si acuma tie iti pute. Dar la tat-tu acasa, ce ai mâncat? Zicil.
crt.' nu aveti paine destuld, dar painea mull& nu e bund, face
,scrofule;
, intreabd pe doftort Fiindcd tu esti capul bucatelor 51k
Udemni pe itilalti la revolutie, n'ai sa je5j patru Duminicit
Amin.
M'am uitat Imprejur, dar n'a miscat, nimeni, nici un gese
'de solidaritatel
De si eu fusesem Indemnatul, eu treceam drept Indern4
nittorul. Desi eu nu mrt plansesem niciodatit in potriva mân
carei, eu eram cel cdruia mâncarea ii pute.
In loc sd gasesc la ceilalti compatiniire, am gasit zefle:s
rneaoa. Care mai de care ma lua in ras:

www.dacoromanica.ro
 amlbs 1 0 Ewa

M cam plitit-el Te-a luat dracuh Tett luat Blitholtget1

la ochil Etc., etc.
A$i fi putut sa denunt pe adevitratii instigatori, mai ales
c. petitia era acoperita de multe semnaturi dar considerami
attend ca rusinos.
De multe ori mai tarziu, m'am ganclit la aceasta Intami
,plare. Si, instruit de faptele vietei, am inteles ca' mai nici odatg
cei cari stau in capul miscarilor nu sunt adeviltatii conduca;
!Lori. Masele nu sunt conduse nici odata din feta ci totdeauna
din dos.
Sefii politici sunt ca si generahi ; cornanda acoperiti.
Conducatorii aparenti ,cei cari au onorurile randului din:,
taiu, sunt, de cele mai multe ori instrumentele.
Moralitatea acestui tineret lasa foarte mult de dorit. De
all tel vina venea si de la desavarsita incapacitate si nepasare
rnorala a directiunei.
Intr'o zi imi vine de-acasii o lada cu de-ale mancarei, mai,'
ales lucruri dulci. Elevii au simtit si i'au. pus gand rat'. .;
Miami de sala de meditatie uncle ne preparam lectiunile;
cra oclaia cuferelor. In aceasta carnerrt erau asezate toate
iferele elevilor si tot aceasta camera era fumatorul scoaler:11
pupil dejun ca si dupti masa de seara ne adunam acolo, tott.
cei mai mari si fumam.
Dar fiindcrt nu toti avearn, In totdeauna, tutun si parole,'
se introdusese sistemul abonamentului. Adictifcel care n'avea
otutun se inscria la tigara celui care area si care firma. Aceasta
TM area dreptul s. furneze jigara Intreaga ci, dupti ce con-
uma douli, trei parti o trecea abonatului No. 1. Fiindcrt de'
imulte ori erau inscrisi cate doi si trei abonati. Col din urrnal
de-abia daca mai putea prinde mucul cu varful degetelor si.'
nu mai area decat un singur him de tras.
De si acest fumatOr era cu, totul public, niciodata directia
pensionatului nu a intervenit.
In aceastti salit era si lada mea cu bunatatile.
Inteo Durninica am simtit al se pregateste ceva. Dupd
ilejun elevii eseau In permisie, dar vazui c unii granguyi se
iplimbau prin curte. In sfarsit am esit, iar cand m'am intors
ma'am clus drept la camera cu lzi1e. Lada mea era complet'
folita, Ku mi se lasase nici de poftrt.
' Bine Inteles am reclamat imediat, lush' d. sub-director,
nadu mi-a raspuns ca:
Ce vrei sa le fac? Prtzeste-ti lucrurile mai bine alit datrd
, Aceasta era a doua deceptie. Venisem de acasti cu alte
principii, cu ideia crt mice fapta rea, ca, mai ales furtul, tre-
13uie aspru pedepsit; dar aci, Inteun institut de eclucatiune,
furtul nu era nici macar urmarit.
Aveam printre colegi chiar hoti de profesie. Imi acluc aa
minte de unul care area un belciug cu vre-o patruzeci de cheii
de toate marimile i pentru toate felurile de broaste. Ori uncle
tasea o cheie si-co adjudeci, aPOi opera toate lazile si pupi-
trele cojegiker, de Aude_fgra mi ales lucrurile de mancare.

www.dacoromanica.ro
 11

i.Dar era ceva si rnai rau. Printre pedagogi avcarn pe un

oarecare Musiu Wiess" un evreu elvettan lost' la par $1 la
li.fatd, care avea vitiul rusinos de a masturba elevii. Nu era
din dormitorul meu, ci din cel de alaturi. Cand mi s'a spus
lucrul nu am vrut sa-I crez; dar cand mi-a fost confirmat de
,mai multi, am pus la cale o mica revolta. De randul acesta
lam fost eu instigatorul. Intr'o dirnineata dormitorul nostru s'a
Arevoltat si Musiu Wiess a fost biltut cu pernele. Cazul a ajuns
qa, urechile lui Bucholtzer si Musiu Wiess a fost concechat.
In asemenea irnpvejurtiri am facut cunostinta cu 13ucu-
restii si cu moravurile lui.
Dirnineata, la orele 7 jurn., pusi pe cloud randuri, elevii
rde liceu erau condusi la liceul Sf. Sava. Treceam pe strada
;Carol, uncle se gasea cofetaria Iui Iorgu Constantinescu. A-
Oeastil. cofetarie era foarte cunoscuta pentru lipsa de prive-
tghere. InteadevAr, elevii din diverse scoli, si mai ales cei din
i.scoala militara, veneau aci la prajituri, mancau Cate palm
i iu cinci dar nu plateau dead, una sau doua. Sistemul era
cunoscut in tot Bucurestiul. Si prajitura costa numai 15 bani.
La liceu fac cunostinta cu profesorii mei.
La religie parintele Veniamin Catulescu, preot cult si
respectabil, foarte iubit de elevi.
, La franceza d. Tanasescu, gras, rotund $1 rosu ca un rac.
Erea cunoscut ca bea In toate zilele rnulta bere la beraria
Prebert ,mai tarziu Osvald, In strada Campineanu.
f Ilie Benescu, profesorul de elina, un om foarte de treaba
'gar cu totul agramat Nu avea cleat o singura lectie : cercul
ivocalelor. Se stia, insrt, ea bea In toate serile yin rou
Ila Pisica Neagra, in casa care inconjura biserica Zlatari.
1Anghel Dumitrescu, tartar profesor, sosit de curand din
permania, unde avusese o bursa". Era respectat fiincica era se-
rios si isi cunostea materia. Preda geografia si istoria.
Doctorul Racoviceanu, profesor de fisico-chimice. Fiindca
era foarte slab si mititel, era supranumit Piturca". Se spunea
lica,
cu cativa ani mai inainte, a lost biltut de elevii clasei
a treia.
i
D. Iacomi preda latina. Era simpatic. Un batran iubit,
lara a se putea spune ca era un foarte bun profesor.
Pentru matematici era Zefir Herescu, profesor bun si mai
-a.les foarte serios si extraordinar de sever. Cu omul acesta nu
puteai sa te joci. I
; In cursul superior, unde am trecut anul urmiitor, iata
profesorii.
( Ion Maxim pentru latina. Bun profesor der Incepand sa
Ifie atins de cruda boala a paraliziei generale ce i-a rb.pus zih le.
,tom de caracter $ i cu un sanatos fond moral. Adevarat peda-
gog. Iata o dovada.
In ajunul zilei Sf. Sava, patronul liceului, hotaram sa nu
5.ntram in clasa (tuna pranz. Era tocmai ora lui Maxim. De
ice am luat aceasta botarire, nurnai Dumnezeu stie. Nu am
Itras la fit,.7cum era exprts4pentru ea sa tnergem la

www.dacoromanica.ro
 12

vre-o petrecere, ci nurtai din spirit de Impotrirrie. Ploua cit

galeata, ler noi, Nre-o 70-80 de elevi, am stat tot timpul in
curte cu umbrelele deschise. In clas6, n'au intrat decal tret
ctei: Barbu Paltineanu, un evreu Greif Frantz si un bursien
al ciirui nume 1-am uital.
Maxim ciind a intrat in clasa si a razut camera goala, a
ii teles. Dar linistit a scos catalogul si a facut apelul. A pust
absente tuturor color cari lipseau, apoi adresandu-se celor treit
de fate, le spuse:
Voi de ce n'ati asta solidari cu colegii No*tri? Vrete
srt va recomandati rnie? Asia nu se asta caracter. Lor le asta
absenta, vouti note. 3 la purtare.
*i esi.
Bietul Maxim pierduse verbele pe cari le inlocuia invaria,
bil cu vorba asta.
Duna esirea lui Maxim am intrat In clasiiUnul din aii
nosIri care ascultase la usti, auzise lectia profesorulur. Binei
inteles cei mai zvZipttiati au pus mantalele in capul celor treill
,,tradatorr" st le-au tras un numgr de pumni.
Respectul nostru pentru Maxim a crescut considerabiV
0 dovada puternicit a inthurirei padagogului asupra sufletelon
tmere. 0 dor ea. mai mult cit profesorul trebuie sa fie nu nu-
mai invat1itor ci si pedagog.
Conul Alecu Bortinescu era pentru matematici. Dar my
prea so prapadea cu firea. Foarte vanitos de nasterea Iui boe-
rut ca, in clasa perora mai mult despre allele deal despre
stiintrt.
Una caracteristicrt.
inteo buna dimineatl vine ordin dela minister ea profe-
sorii de matematici sa Inceapa a se sluji si de instrurnente pa
cari, de ani nenumrtrati, le rodeau praful Inteun cabinet. Co-
nul Alecu trebui sa scoata si el Teodolitul. Dar habar nu area
de Teodat. Nu pusese poate niciodatii 'Mina pe el. In sfarsit
Teodolitul fu asezat in curte si, inconjurat de cei 6 elevi at
clasei a 7 a, incepu sa peroreze pretingind cit explicX miisu-
rarea d'stentelor zenitale. La un moment puse lama pe un
surub fix, despre care credea crt e mobil. Si Incepu:
Precum vedeti, daca punern mane pe acest surub, Ne.
dem cii se Invarteste, se invitrteste, se invarteste...
Dar cu toat cii conul Alecu fitcea sfortari desperate ca
sa-1 suceasca, surubul nu se misca de loc. Si atunci conchise-
- ...se in\ arteste, intr'un mod bnperceptibill
Cu o orba de spirit Conul Alecu a scapat de rusine.
N

La francezit an foarte cult si distins profesor Antonm Ro

ques, canna, Insa, elerit Ii faceau tot felul de zile amare
fiindca era stra't.
La st tele naturale Ananescu, un constiinclos prof or s'
foarte ser os care nu putea pronunta n'ci pe c, mci pe g . De
exemplu n loc de geografie zicea gheografie si in lac d mK-
elled pronunta. uacluucd. Se spunea crt este armean
La f lo o le Dim r e Laurian, un foarte distins das al.
www.dacoromanica.ro
 13
ta istorie Dragornir, cea mai impunaforfre figura a liceu-
lui. Aclmirabil explicator, orator de valoare, o podoaba a in-
Wiltamfintului.
'L Acestia mi-au fost profesorii.
Inca din liceu un sentiment se cle*leapla in noi *i un nu-
'mar de oameni ne atrag catre ei. Acest sentiment este poli-
.ica, iar oamenii cari ne atrag atunci sunt corifeii liberahz-
nului, Ion Bratianu, Mihail Cogalniceanu, Costache Bosetti,
iNicolae Ionescu, etc. iunt oarnenli cari inflacareaza. tineretul
!qi. pregateste generatia de maine.
Din punct de vedere politic: Bucure*tiul este liberal.
--7 La Braila ,ca *i la Bucure..5ti, ereau unele moravuri kii
"tileprinderi de care nici ca ne putem da searna astazi.
Fiecare familie mai rasarita avea medicul ei curant platit
pu abonament anual. Pretul abonamentului era I galben pe an.
Fie care familie avea *i preotul sau platit tot cu abona-
mentul de I. galben anual, preotul trebuia 85, villa in fiecare
Sambatit sa faca slujba ,.pentru copii". Acesta era sparaclisul".
;uluiCopii erau siliti sa stea ingenunchiati sub patrafirul preo-
I
care le citea slujba. Parintil nu participau nici odatii.
ar aceste sambete, cu tot aparatul lor, n'au desteptat de Ion
.isimtul meu religios.
Pe langa aparatul religios, copii ereau domesticiti 5i cu
jnscenari de spaimil. Unul din servitori se imbraca iiitr'un
,t'peargyaf alb $i sosea in odaie sunand dintr'o tigaie purtatii sub
ickarpf agitand un bat aprins *i spunand cu glas rrtgusit vorbe
tamenintatoare. Aceasta, cand copii Mouse ,,nebunii` . Aparitia
qnfricosatoare se numea ,,Joimarita".
Sistem de educatiune absurd, la indemana oarnenilor in-
iculti care contribuia sa inmoaie curajul copilului, sa-I fact
iifricos *i la* *i sal dezarmeze in viatrt.
. Mai erea *i. descantecul ; cand un copil avea clurere de
cap sau alta indispozitie, se aducea un pahar cu apt *i un
itearbune aprins. Copilul trebuia sa sufle asupra carbunelui
',care erea, apoi, aruncat in pahar spre a se stinge.
i Aceasta erea in parte, viata romaneasca de familic, educatie
cu totul streinrt de metoadele moderne *i de pedagogia *tiinti-
ica. Nici un precept pentru dezvollarea fizicului prin sporturi.
copii cre*teau pe mana $i In tovara*ia slugilor de la care con-
. ractau vicii precoce. Din acest punct de vedere cred ca as-
tazi, cand mamele i$i petrec intregul timp afara din cast,
este poate $i mai rau.
Pe vremea copilariei mete atractiile publice fiind aproape
neexistente, toate petrecerile se faceau in famine.
BUCURESTIUL IN 1871
Polilica
La govern era partidul conservator. Minislerul era astfet
compus: Lascar Catargiut pre*edinte de consiliu *i ministru de
interne, generalul Christian Tell la culte *i inqructie publica,
general Ion Ern. Florescu la razboi, Gheorglie Costa-Forii la ex-

www.dacoromanica.ro
 14

Lyme, Nicolae Cretulescu, justitie si interini la Tucgri pbblice,

Pare Mavrogheni la finante.
Acest minister a venit la putere, adus de Printul Carol
Domnitorul, in urma evenimentelor petrecute la Bucuresti in
seara de H Martie 1871.
Mizboiul franca-german fusese fatal Frantei. Co Ionia ger-
mana din Bucuresti, in urma 5 i ctori ilor hotdratoare ale ar-
matelor germane pune la cale un banchet de veselie. Membriit
acestei colonii se adund th seara de 11 Marne in sala Släti-
neanu, actuala casa Capsa. Pe cand petrecerea erea In toiu;
*ampania curgea i toasturile slaveau gloria armelor germane,
o ploaie de pietre se abate, din stradd, asupra geamurilor.
Geamuri facute nindari, germani loviti inguntru, consulul
Gerrnaniei, cl-1 de Radovitz, lovit si el, chiamd prefectul de po-
litic, Simion Mihailescu, $i'i ordong, batand din picior, ca sd
restabileasca ordinea.
La guvern erea o fractiune a partidului liberal iar prim-
miMstru Ion Ghica. Domnitorul chiamg pe seful guvernului'
si'i cere sal puie in curent cu cele petrecute. Ion Ghica rds-
punde ca poporul capitalei s'a revoltat iar guvernul nu mai !
poate fi stapan pe revoltg. Domnitorul raspunde ca va abdica,
,dar ca nu va abdica de cat in manile locotenentilor domnestil
aceleasi maini cari i'au trecut tronul la 1866. Locotenentii dom-
,ne$ti: Lascar Catargiu, general Golescu si colonel Haralambie
.sunt chemati indata la Palat. Lascgr Catargiu ia atunci rds-
yunderea situatiei, sfatueste pe rege sg. nu abdice, asigurg cg
poporul capitalei stg, linitt, ca dezordinea este opera numai a
catoiva sute de studenti si de scolari instigati de liberali, In
sfarsit garanteazd pentru repedea potolire a spiritelor, fara var7
sare de sange si fard nici o greutate.
In realitate faptele ereau cam a$a cum le ardtase Lascgr,
Catargiu.
De si poporul Capitalei era mai mult ostil Domnitorului;
toiusi la neoranduelile de la 11 Martie n'au luat parte dealt
ur numar de *colari *i de studenti, la care s'au addugat oa-
,menii de stradg obicinuitii tutulor acestor miscari.
, Dar eine a pus la cale atacul germanilor dola sala Slati-
maim ? Partidele politice au aruncat vina unul asupra celuilalt;
iar adevarul n'a putut fi precizat nici odatg. Adevarul este cg
,oameni din amandoua partidele, cu simpatii franceze, au Im-
pins tinerimea asup'ra germanilor. Agit s'a putut sti cum cg
cele dintaiu intruniri si conciliabule studente*ti s'au adunat
la 5coala de meclicing." a doctorului Davila.
Ministerul Lascgr Catargiu s'a prezentat in fata Camerei
la 12 Marne. Camera erea in majoritate liberala iar pre*edinte
N. Pacleanu.
De cum se aratg in Camerd noul minister este interpelat
i se contestd origina cum cà. nu ar fi constitutionald. Dez-
baterea asupra acestei interpelgri dureazg 2 zile. Lascgr Ca--
itargiu intelege cg nu va putea lucra cu aceastg Camera insd'i
trebuia un motiv pentru a s'0 dizolve. De aceea la sfanituf

www.dacoromanica.ro
 15 --,
Zilei de-a doini cere Camerei s Inehid discutia asupra inter-
pelarei si pune chestia de incredere. Cu 66 voturi contra a
Camera voteaza prelungirea discutiei. In urrna acestui vot Ca-
targiu cere Domnitorului dizolvarea Camerei care i se acorda.
Dar evenimentul de la H Martie atilt atacarea germa-
mlor la sala Slittineanu cat si amenintarea Domnitorului cu
revolutra poporului spre a'l sili sa abdice, aveau o origina
rnai departatil. Dup l. caderea cabinetului Ion Bratianu. la 1868
an contra Domnitorului s'a pnrnit o campanie vehementa si
de .multeori injurioasa; cii incetul Domnitorul devenea tot
mai nepopular.
Oare care evenirnente au contribuit ca aceast 5. nepopula-
ritate sa prinda radacini. Sa ne intcarcem, dar, Inapoi arun-
cand o privire asupra situatiei si intamplarilor polit.ce.
In anul 1870 legenda cuzista nu se stinsese Inca. Patru ani
trecuse nurnai dela detronarea lui Alexanctru Ion I Cuza
spectrul cuzist area agitat de urni politiciani La inceputul ann-
lui 1870, sub ministerul Alexandru Golescu (Arapila , candida-
tura lui Cuza este puá la cokgiul al.1V-lea. care erea colegiul
tarannor, in judetele Doti si Melredinti.
Cine'i pusese candidatura? Pentru ca O. nu fie bilnuiti cit
este opera lor, liberalii ro$ii dupe cum li se spunea atunci
iar albii ereau conservatorii liberalii opun in Doti candida-
tura lui Ion Briltianu candidaturei lui Cuza. Ion Bratianu este
ales. Dar la Mehedinti triumfa candidatura hii Cuza.
In Camera alegerea lui Cuza este contestata, dar nu se g. -
sesc 5 deputati cari sa sustina contestrttia ; singuri doi deputatr
Sefendache si Scafe5, amilndoi mehedinteni, o sustin.
Cuza este validat. Tar pre5edintele Camerei Ii trimite urma-
loarea telegrama la Viena:
Principe Alexandru Cuza,
Colegiul al IV-lea de Mehedinti alegand pe Alteta Voa tra
deputat al sau la Camera deputatilor. comisiunea pentru veri-
ficarea titlurilor si Camera Intreaga a validat alegerea. In con-
secintit am onoare sa rog pe Alteta Voastra sa binevolasca a
Neni sa-si ia locul in Adunare.
Presedintele Adunarei Gr. Bal$
Termenii acestei telegrame dovedesc, nu numai respectul
pentru fostul Domnitor, dar ceva mai mull: multi priveau pe
Carol de HohenzOlern ca pe un Domnitor vremelnic si nu ereau
putmi aceia cart intrevedeau reintoarcerea lui Alexandru Ion
pe tronul perdut la H Februarie 1866.
Dar Cuza declarase categoric si de repetite ori ca nu mai
are nici o ambittune si ca nici odata nu va turbura linistea
4rirei cu aspiratia de a relua tronul. De aceea el refuza sit pri-
measca locul din Camera.
In sedmta de la 27 Februarie presedintele dii citire urrad-
toarei scrisori.

www.dacoromanica.ro
 16
'Domini le Preisidinte,
Am prima depesa din 1/13 a lunei acesteia prin care
il-voastra ati binevoit ami vesti cum ca Camera deputatilor,
Homaniei a intarit votul cu care ma, trimite in reprezentatie
trtrei, ca alesul sau, colegiul IV de Mehedinti.
Aceasta incunostiintare m'a patruns, die presedinte, Si
mai antaiu de toate va rog sa_ aratati Carnerei simtirile mele
do recunostinta si sa prirniti pentru d-voastra, prin al carui
organ imi vine, vitle mete multumiri.
Puternice terneturi, insa, m opresc a primi acest onor, mid
facut de colegiul al IV-lea Mehedintean; cu toate ca scumy
imi este a vedea in votul sad si a lui intarire ca tara, in a sal
neataranre stie asi revarsa dreptatea asupra urei si a orbireil
patimilor. Mai este aceasta o dovacla c, dad, am putut face
ceva pentru tare, ea nu a, uitato si tot crede ea, de departe cal
si de aproape, niti o inconiurare nu-mi poate stinge adancar
dorinta.' de a o vedea fericita si in inflorire.
Primiti domnule presedinte, incredintarea inaltei mele
consi clera tiuni.
A. I. Cuza
Dar Camera a primit aproape cu indiferenta citirea acestul
raspuns.
Ziarul cuzistului Cesar,Bolliac Trompeta Carpatilor jubila
'de rnanifestatia tarrinimei mehedintene. In numarul sau de la;
19 Februarie acest ziar sena:
Un mare act de justitie s'a savarsit zilele acestea in Ro-
mania de catre poporul plugar roman, de catre guvern, de
catre Domnitor si de catre Camera legislativa toti impreuna4'.1
Cuvintele de--clitre Domnitor" ar putea parea stranii, taci1
ce amestec putea avea el in alegerea lui Cuza? Aceste cuvinto
se refera la vorbele rostite de Carol de Hohenzollern and m'f-
nistrul preseclinte Pe. raportat ca fostul Domnitor a fog ale&
Carol de Hohenzollern a declarat atunci c aceasta alegere
mug supara de loc, cdl bucura, din flotrivii, fiindcit vede cal
poporul roman stie sit fie recunoscator pentru cei cari'l fac bi-
nele. lar in lealitatea printului Cuza are toata increderea. I

Dar in cercurile partidului rosu, in opozitie atunci, alege4

rea lui Cuza n'a fost placuta, caci de $i dovedea slabiciunee)
guvernului si o lovitura data Domnitorului, totusi reintoar-
cerea lui Cuza ar fi insemnat suprimarea februaristilor cal
partici de guvern.
Ziarul Ronidnul, ziarul lui C. A. Rosetti, ziar rosu. prin
urmare, scria asupra alegerei dela Dolj si de la Mehedinti:
Care sa fie cauza c. principele Cuza reinvie de o data a
Clevine la moda in colegiile electorale din Romania ?
D 1 Durnitru Ghica, Enid presedinte al Ministerului, a zig
in Camera ca acea.ta alegere este un avertisment"; de catre
eine si cui se da acest avertisment"?
Totusi nepopularitatea Domnitorului crestea.
In public se raspandeste zvonul cum ca printul Carol s'ar
fi aratat nemultumit de modicitatea lfstri civile, iar guver-

www.dacoromanica.ro
 A-- 17

nantii scar fi ariitat gata ea sa propuna Cameral- votarea und

dotatiuni anuale de 300.000 lei:
Ziarul Romdnul deschide focul $i atacd guvetnul pe a-
ceastet. chestiune.
Ziarul Trompeta Carpatilor, povesteste astfel.
,,La Concordia (otel Concordia strada Zrnttrdan N. A.) se
tin de doutt ori pe saptamana, seara, adunitri de deputati. In
tr'una din aceste adunari d-1 Ceaur Asian propune urmatorul
project de lege:
Art. I) Se fixeaza pentru Maria Sa Doamna Elisabeta o
'dotatiune anuala de 300.000 franci (cititorul nu va perde din
tvedere ca la acea epoca toed, lumea intrebuinta vorba franc"4
in loc de leu"), platibili in tot timpul vietei sale si clriar cdnd
an ramâne vacluva.
Art. II) and mostenitoruI tronului va ajunge etatea de
as ani Impliniti i se va fixa 0 clotatiune prin o lege speciala
tAsemenea se va urma si cu ceilalti fii ai Domnului.
Art. III) Una sau donul din mosiile Statului cu venit anuaI
'de 30.000 franci, se declar5, domeniu al Coroanei si va fi pus
la dispozitia exclusiva a Domnului.
- A fost mare Inteadevar surprindere in toti auzind propu-
nerea proiectata. Nime nu s'ar fi gdndit ca un arnic sincer al
Vinastiei, un sprijinalor infocat al stabilitUtei precurn ne place
sa credern ca este domnul Asian, sa vina cu o asa propunere,
care erea de natura a ridica blasterne in loc de binecuvântaril
rneritate junei dinastii.
In stupefactiuni generale, d-1 Cesar Bo iliac care ocupa
fololiul de presedinte, se ridica si, In cdteva cuvinte In sen-
,sul de mai sus, protesta contra acestei propuneri pe care o si
respinge cu indignare ca arnic leale $i stabile al stabilitatet
In aplauze mai unanirne, dupe care voeste sIt piece Indatd dare
este retinut $i rugat de catre deputati reia locul de pre-
$edinte.
Dupe d-1 Bolliac ia cuvantul d-1 Constantin Boerescu ca sa
sprijine propunerea d-lui Aslan. InsIt In mijlocul peroratiuneg
sale, presedintele d-1 Bolliac neputând suferi aceasta tenta,
/tune (I) de a se compromite prestigiul -dinastiei, arunca clo-
gpotelul din mana protestând din nou si gatindu-se sIt -lug cat
kmai curanci din Adunare In -care simtea o atmosfera asfixie-,
toare".
Dupe alte consideratiuni ziaruI urmeaza astfel:
Fatalitatea facu sIt cada in una din zilele saptamânei tre4
cute, In mama d-lui Massim un peticel de !Artie pe care ereai
scrisa intocmai propunerea in coprinderea de mai sus. Cfttivar
:deputati curio$i ca i d-1 Massim care o ridicase de jos, I
Inconjura, unul pune mana pe ddrisa ca sa citeasca mai bine,
recunoaste scrisul d-lui ministru Boerescu (Vasile). Etc., etc.',
In sfdrsit in Camera propunerea semnata de 65 deputati
este prezentatd de &Ore colonelul Grigore Sturza, insa depu-
tatii semnatari declara ca au semnat nurnai de forma fiindca
de fapt Doamna va refuza dotatia. $i, in adevar, dupa ce CO-
2
www.dacoromanica.ro
 18

i1onelul Stuila a citit propunerea, prima m1nistakt a luat CU

:ydntul si a refuzat dotatia in numele Principesei.
L Este usor de inteles cd Doamna a refuzat dotatia numai in:
urma furtunei ridicatd de cdtre propunerea guvernului. Fiindcdi
In realitate guvernul o propunea. 15 ani mai tarziu sub guver-
Ltmul liberal al lui Ion Brdtianu, parlamentul instituia Domeniul
.1Coroanei.
In sfdrsit $i actul acesta a contribuit la cresterea nepopu-,
laritatei Neamtului care a venit sti se intoleascli in Romdnia":1
REVOLIJTIA DIN PLOESTI
Curentul antidinastic crestea. In ziva de 8 August isbuc-
teste revolutia de la Ploesti. La guvern erea Manolache Cos-,
tache Epureanu, cu ministerul lui compus din debutanti, mi-
mister numit ,,Closca cu pui". In adevär Epureanu nu mai erea
tilnar cdci prezidase Constituanta de la 1866, dar ceilalti mi-
,nistri ereau toti incepdtori si anume: Petre Carp la externe, Con.'
stantin Grddi$teanu la finante, colonelul Gheorghe Mann la
lrezbel, Gr. Triandafil la justitie, Vasile Pagor la culte, George
'Gr. Cantacuzino la lucrdri publice. Gaud a izbucnit revolutia
Ploesti, Pogor si Triandafil esise din guvern iar la justi-
ie se afla Alexandru Lahovary.
Revolutia din PIoesti a lost, dacd o examindm acum, o
simpla, copildrie ca executie; dar rästurnarea dinastiei si pro-
clamarea republicei ardtau. di, in lard este un curent inpotriva
Domnitorului.
In fruntea. revolutiei gäsim pe Alexandru Candiano-Po-
pescu, fost cdpitan de artilerie, unul dintre ofiterii cari au par-
liticipat la detronarea lui Cuza. Demisionând din armatd s'a
'f.lus in Franta unde a luat doctoratul In drept. Apoi s'a stabilit
ia Ploesti avocat.
Din actele dosarului gdsim c. Candiano Popescu a procla--
rmat Republica numind ca regent pe generalul Nicone Golescu
liar ministru de rezbel pe Ion &Miami. Pe el s'a numit prefect
de Prahova.
. La dosar s'au gäsit urmdtoarele acte, cdte-va telegrams cu
acest cuprins:
. D-lui cdpitan Georgescu, comandantul punctului Pre-
"deal.
Principele Carol rdsturnat, guvernul provizoriu instala,t
,având de cap pe generalul N. Golescu ca regene'Sunt prefec-
aul districtului numit de guvernul provizoriu. Concentrati ime-
Wat gränicerii $i In 24 ore dacd se poate, sd fiti In Ploesti.'
PAstept de la patriotismul d-voastrd si dela energia d-voastrd,
acest serviciu.
Candiano Popesvu:
Jurnalului Albino. la Pesta:
_ Principele Carol este rhsturnat, guvernul provizoriu In-
Mutat sub titlul de regentit. In Ploesci mare entuziasm
candiano Popescu

www.dacoromanica.ro
 19
TApoi.tirmatoarea telegram i trimid rnaiorului Po liZu ca,
-comanda batalionul de infanterie din localitate.
Bucuresti 8 August 7ore 10 minute M. D.
D-lui major Polizu la Ploe$ti
va.' fac cunoscut ca Printul Carol I s'a detronat ast5
noapte de catre popor. In numele guvernului provizoriu va
,ordon a lua comanda garnizoanei si pe data a supune armata)
?la juramant pentru noul guvern. Tot de o data vit yeti pune
la ordinile prefectului Alexandru Candiano Popescu, veti men-
'tine orclinea iar de urmare veti raporta pe data.
Ministru de rezbel ad-interim Ion BreiNanu"
, Bine inteles aceasta telegrama a fost plasmuita. la Ploestil
-de &are Candiano Popescu cu complicitatea altora.
r Maiorul Polizu n'a voit sa dea crezamant acestei t.le-
igrame, s'a inchis cu trupa in cazarrni $i s'a impotrivit revo-
qutionarilor foarte putini la numar, cati-va hamali, cati-va;
pompieri si un numar de mahalagii.
Complotul a fost descoperit multumita, sefului oficiulu.A
telegrafic din Predeal $i telegrafistilor punctului care, prinzandi
(telegrama trimisa ziarului Albina" la Budapesta cat $i aceea$
,adresata comandantului granicerilor, au comunicat faptul la
Bucuresti. i
( Revolutia de la Ploesti, de si executes'. copilareste, de $ii
iprabusita, dupa cateva ore erea rezultatul sentimentului ce
'cre$tea impotriva Domnitorului. Informatiuni cunoscute cu
!mutt 11-7.1-tarziu au spus ca ceea ce s'a petrecut la Ploe$ti in)
ziva de 8 August trebuia pa izbucneasca de odata in mai multe
'brase din Moldova si Muntenia, insa. Ploestenii nerabdatori
[ sau avand ambitiunea de a fi inceput ei cei dintai, au pornit
mai inainte de vreme.
1"
Valul antidinastic crestea. Ministerul Manolache Costachf
Epureanu, primeste la Camera un vot 'de neincredere pe la
:jumatatea lui Decembrie, iar Domnitorul, de voie de nevoie,)
iinsarcineaza pe liberalul Ion Ghica cu formarea cabinetuluil
Ministerul cel nou se prezinta inaintea Camerelor In formai
pa urmatoare : Ion Ghica presedintia si internele, Dimitriej
Sturza finantele, N. Gr. Racovita cultele, instructia si interim1
ka externe. Dumitrie Berendeiu la lucrari publice, D. Cariagdi,
ljustitia, colonel Pencovici razboiul.
SCRISOAREA CATRE AMBRON
Sub acest minister care a trait mai putin de trei luni, 'di
la 22 Decembrie 1870 la 11 Martie 1871, a aparut intr'un ziai
.din streinatate o scrisoare a printului Carol adresata unui bu
prieten al sau din Germania numit Ambron. In aceasta, seri-
soare principele Domnitor se plange de conditille in care estoj
,silit O. domneasca in Romania si'si exprirna dorinta vie de,

www.dacoromanica.ro
 20 '
a se putea reintoarce in iubita lui patrfe Germania. Aceasta
serisoare a fost exploatata multa vrerne de ziarele liberale, in)
special de ziarele umoristice care, pe sub mkna, erau tot ziare
Kiberale.
Iata serisoarea :
Stimabile amice,
Mult timp am traganit Oita sa-ti dau iar semn de viata.
Asi voi sa te vad numai o ora in locul meu ca sa te pktrunzt!
eitt de sfarâmata imi este existenta, $i de cate luerari, de ckte
igriji $i deceptii este plink.
Sunt aproape cinei ani cle and am luat hotarirea stator-,
mica a ma Dune in capul acestei tan atat de Barna i cu toate
Acestea atftt de cu imbel5ugare dotata de natura.
Si, and Imi intore privirea cátre west period ce s'a sours.
scurt in viata unui popor, dar lung in aceea a unui om ale
carui aspiratiuni tind neincetat spre progres, trebuie szi-nd
zie ca n'am putut face cleat prea putin pentru aceasta fru-
moasa tara.
M. Intreb adesea a cui e vina ? A mea care nu am Cum.
scut oaracterul poporului, sau a lui care nu vogte sa se lase
guvernat sau nu stie sa, se guverneze ?
Prin numezoasele mele calatorii in arnbele principate pi
prin diversele mete relatiuni cu toate clasele societatei, am
dobtindit convingerea ea aceste imputari flu trebuese adre-
sate nici poporului in general, nici mie personal, ci mai ales
seelora cari, nascuti chiar In Principate, au pus mane, pe gu..
ftrernul bor. Acesti oameni cari, uitând situatiunea patriet lor;
is'au dus sa-si faca eclucatiunea politica $i sociala in straint-,
Aate, n'au alta in gand deal sa aplice la cltn$4 i fara discer-
tnamant, niste idei admise acolo $i investite intr'o oare care
Torma utopista.
AstfeI aceasta nenorocita tara, care a trait rnereu in ces
mai aspra servitute, a trecut fart nici o tranzitiune dela un
tguvern despotic la Constitutiunea cea mai liberala, o Corr
stitutiune cum nu mai poseda nici un alt popor In Europa.,
onsider aceasta, dunk experienta mea praprie, ea o nenoro.
teire cu atat mai mare cu eat Romanii nu se pot maguli es
posecla virtutile domestice indispensabile unei Constitutiuni
guasi-republicane. De nu mi-asi fi pus toata inima la intere
sele acestei marete IAn, careea s'ar putea prezice In alte cir-
tumstante viitorul eel mai stralucit, asi fi perdut de mull
irabdarea.
Am facut acum cea din urma cereare prin care, trecând
Ilrept nepasator la prosperitatea Principatelor, nu voi fi corn:,
promis numai In ochii partidelor si ai promotorilor programet
iMarei Romftnii, dar Inca, sacrifiandu-mi simtimintele perso-
irmle, mi se va nimici cu totul popularitatea.
Ar fi lost, insd, o negbjenta din cele mai de osandit sa
mai ascund raul In ethit care ne roade $i sit parCtsesc viitorul

www.dacoromanica.ro
 21

Orei in voia coteriilor. Cel ce trite() oare care pozitiune are

eurajul sa spunk adevarul si sa numease,a lucrurile pe ade-
waratul lor nume, negresit a se vede irnediat parasit proprii-
tilor sale forte, insa cu aceasta diferenta, in avantajul meu, ci
ponserv libertatea de a mie intoarce m scurnpa mea patrie 0
a duce acolo in sanul unei fericiri dornestice fara pereche, un
train, e existenta independen i scutita de gnji.
ACEASTA PUTERNICA IUBIRE DE PATRIE n a ince
tat nicioclata, chiar in mijlocul asprelor incercari la care am
fast supus, a-si exercita asupril-mi influent&
Regret num-ai, din toata inirna, ca bunele mete inten
Itiuni au, fast nesocotite i primite cu atata ingratitudine. Insa
precum soarta aceasta imi este comuna cu a tuturor murito
rilor, voi Sti sa rn'a mangai si sa nit, Incetul cu incetul, In mij-
tocul schimbului intelectual si intaritor al societatei voastre,
ivechiul scop al silintelor mele.
CAROL
CURENTUL FRANCOFIL
Curentul contra Domnitorului erea hranit si de senti
mentul franco-fil al publicului. Victoriile armatelor germane
lileparte de a infrânge acest sentiment, il indarjea Ina si maz
mult, lar particlul liberal se folosea d aceasta dispozitie a
spiritului public, spre a lavi in, domnitor.
Prin gradinile 1e petreceri, prin celelalte localuri pu-
Nice, lumea cerea lautarilor sa ante Marsilieza. Erea o a-
devarata frenezie. Lautarii atacau cantecul revolutiei franceze.
iaplauze furtunoase urmau si strigatele de: Traiasca Frantat
azbucneau din toate piepturile. In urma observatiunilor re-
prezentantului. Prusiei, guvernul fu silit s interzica cantarea
iMarsiliezei prin localubele publice.
Chiar si preotimea se dedea la manifestatie n favoarea
Wrantei.
Cam], preotii veneau cu botezul la zi Intai cantau:
Mantueste, Doamne, norodul tau
5i blagosloveste mostenirea lui
Biruinta natiunei franceze
Asupra celor protivniei, daruestet etc.
Toate aceste fapte si imprejurari au contribuit ca eveni
mentul de Ia it Martie sa se produa.
POLITICIANIZMUL
Cand am intrat in cercul camarazilor m am mirat
de pasiunea cu care faceau politica Mat toti ereau liberah
eau mai bine zis, rosii.
Mai eiea si ,,Fractiunea liberala a independenta" din
?Moldova. Acest partici format din profcsorii Ui isersita4ii din.
'Iasi: Nicolae Ionescu. Andrei Vizanti, fratii Stefan $i A exan-
dru Sendrea, Petre Suclu etc. $ care recunostea e sef p
Nicolae Ionestu. erea un parti 1 liberal, cu p ogr m liberal RI
www.dacoromanica.ro
 22
'democrat. Dar mr toti liberalii moldoveni ereau fractionisti.
Mai ereau *i liberali de nuanta lui Mihail Cogalniceanu. Co-
tgalniceanu, insa, nu mai avea partid, ci oda% cu detrona-
rea lui Cuza, cogalnicenizmul pierise. Pe fractionistii cons
servatori din Bucuresti, adtcb albii", ii numeau: ro*i. din
Moldova.
Fruntasii celor dour), particle in lupUi ereau: Din partea
tonservatorilor de nuante diferite, o puternica pleiada com-
pusa din: Printul Dumitrie Ghica, (Beizacle Mai*, Lascar
tatargiu, general Chr. Tell, Petre Mavrogheni, general I. Em.
Florescu, Gheorghe Costaforu, Nicolae Cretulescu, Vasile sil
Const. Boerescu, Manolaki Costaki Epureanu, Ion Strat, Petre
Carp, Gheorghe Cantacuzino, Titu Maiorescu, Alexandru La-
bovary, colonel Gheorghe Manu, Ion Cantacuzino etc.
, Liberalii, iara*i de mai multe nuante aveau in
runte pe : Fratii Golescu, Ion *i Dimitrie Brgtianu, G. A.
Mosetti, Mihail CogMniceanu, Ion Ghica, Nicolae Ionescu, etc.
Intre particle ereau cateva personalitati insemnate precum
jurisconsultul si profesor universitar Constantin Bosianu un
"independent, dar mai mult liberal, Gheorghe Vernescu de a-
cerasi nuanta precum si alte personalitati, de pilda : B. P.
(Hadeu *i V. A. Urechie care, de *i liberali, nu apartineau
martidului liberal sau ro*u.
Un numar de tineri Petre Gradisteanu, Eugen Stiltescui
_Nicolae Fleva, Pake Protopopescu incepeau,.
Personalitati cu importanta, in politica bucurestean6 e.
reau doi preoti, unul liberal si cell'alt conservator. Preotul
liberal erea Grigore Musceleanu, preotul conservator era Popa
Take.
Preotul Grigore Musceleanu erea un fanatic, liberal, orn CU
'oare care cultura,, erea autor a oare caror carti religioase, re-
dacta si un ziar de literatura speciala intitulat Bise-rica Re-
iindnii. Liberal ireductibil din vechea scoala, erea *i organizator
electoral plin de pasiune. De aceea albii Ii numeau: Cap de
'kande. In realitate popa Grigore nu erea un MMus.
In schimb Popa Take al conservatorilor erea un adeva-
rat comandant al banclelor..
De o statura erculeana, un gat de fair, o frunte de 2 de-
(fete, Popa Take erea o bruta. Lipsit cu totul de inteligenta,
lipsit cu totul de sim t. moral, ciMc, Popa Take organiza ban-
tdele de ciomagasi *i petrecea noptile prin arciumi in to-
varasia kr. Din cauza purtarei sale nedemne, Mitropolia l'a
tras $i i'a luat dreptul de a ofi0a. Acuff' trara numai din sub-
Wentiile ce primea pentru 0, Organiza bandele *i din samsar-
Ilacuri pe la autoritati.
,1 Epoca in care am vei-lit in Bucuresti erea epoca batausi-
Oor. Un veslit cap de band& erea Die Geambasu zis *i Ilie
a'abacu.
Foarte sprinten, foarte ager, foarte indraznet erea un tin
Lexceptional. Nu inalt de talie, uscativ. Incaleca calul -si insotit
rde tovarbi cJrj, nornea prin mahalale duna aventuri si or-

www.dacoromanica.ro
 23
gii, intra calare prin ettrciumi, chiuind i trosnind din biciu
alopa in fruntea batausilor sai, iar lumea speriata fugea din
,fata lui. Cdnd. pornea Ilie Geambasu la petrecere prin stradele
anarginase se rdspandea teroarea. Ullel, dac a. intalnea vre-un
Adversar sau pe unul pe care avea pica II znopea In bdtai.
Apoi ereau ferneile. Nenorocire pentru aceea. pe care pu-
flea ochiul the Geambasu. Trebuia s'o aibd cu orice pret.
kiola domiciliuril, spdrgea usile, intra, pe ferestre, lua fe-
rr,eia, de ling& barbatii terorizati, zmulgea fetele din casa pa-.
crintilor. i trebuia s le necinsteasca.
Un contimporan povestea cum odata acest celebru btitaus
a rapit pe tândra si frumoasa sotie a unui cdrciumar. A intrat
cillare in cdrciuma insotit de tovarasi calari, a zmuls femeea
W5 la tejghea, a trdntit-o pe ga.tul calului si a esit in strada:
Apoi cavalcada a pornit chiuind de bucurie, slobozind pistoale
ei caii, in fuga nebund, scotand schiniti din caldardm.
0 astfel de fantazie" era cu putinta in Bucurestiul de
la 1871.
Timp de ani de zile a stgpanit marginile ora*ului, a Ingra-
mgdit asupra lui urile nenumgrate pang ce a fost ucis ca un
caine la alegerile pentru Camera in 1875.
Datoritg acestor fapte, conservatorii ereau, oriviti ca niSte
reactionari primejdiosi.
PETITIA DELA IASI
In ziva de 2 Mai 1871. un grup de oameni politici conser-
vatori, in cap cu printul Grigore Sturza si cu toti fruntasti
Junimei literare : Petre Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruti,
N. Pogor, D. Cornea etc. se constitue la Iasi In partici si elabo-
reaza un program, numit petitie-program"-
, Iatti aceasta Petitie-Marofest", adresatit Corpurilor legiui-
toare:
Domnilor senators,
Domnilor deputati,
Noi subscrisii, alegatorii .domniilor-voastre aflarn de a
noastra datorie ad. va propunem cdte-va masuri, a carora nea-
parata trebuintd este simtita de td&ta lumea.
Mai intdi creclem, ca yeti gasi foarte legitim pasul nostru;
caci ca unii, ce sunteti manclatarii tfostri, aveti de datoria a
;tine seama de nevoile tarei si a iud masurile legislative nea-
pdrate pentru vindecarea suferintelor ei.
Sunt acuma cinci ani da ciind se' aplica noua constitu-
Pune. Acesta este un timp foarte scurt in teorie; iar In prac-
CM, cand lucrurile merg ran, cinci aiii de anarhie sunt In
destul pentru a desorganiza si a perde a tara Intreaga.
Gine ar putea zice ca aceasta este o exagerare? Oare nn
am vtizut momentul uncle principele Domnitor era sa part-
seasca tronul, fiindca licenta_si_anarhia domnea In tara?
www.dacoromanica.ro
 24
Oare puterile mari garante, cari au ilat patriei noastre
atatea probe de bura-vointA, $i ne-au incuviintat toate cererile
aloastre, oare aceste puteri nu vor perde in fine rabdarea,
,vAzand reaua intrebuintare fAcutA de drepturile ce nt le-ag
consacrat, $i nu vor hotAri ocuparea tArei cu armate strlinel
Ia cea dintai tulburare care ar mai urma la noi?
Oare o asemenea stare de lucruri nu pune In pericol chiam
existenta noastrA nationale? Ar trebui cineva A fie orbit de
patime sau trelllitorul threi, ea sa o tAgacluiasca.
Noi, cari nu aveam altA ambitiune, de cat a trai liberi
ea cetateni Romani In patria noastra, $i a vedea onoarea,
ivieata $i ayerea fiectiruia garantate prin institutiunile tArei,
noi, cart ne-am sAturat a vedea, eA. datoriile Statului sporesc 10
iaceeasi proportiune, in care sporese $i de:rile ce ne sunt im-
puse, suntem nu numai in tot dreptul a vil cere vindecarea
räului, dar suntem lot odatA in pozitiunea cea mai favorabilg,
pentru a vedea $i a judeca lucturile cu nepArtinire si aceasta
pentru urmatoarele cuvinte :
Adunlirile noastre legiuitoare pang acuma au consumat
cea mai mare parte a puterilor lor cu lupte de partid $i tintiri
personale, cari in adunarea din urine,' $i sub ministerul care
avea Increderea majoritAtii ei, au fost- ajun$i la un asa grad
'Cie Inyersunare, in cat daca nu urma disolvarea ei si depa."r-
Urea acelui minister, se fAcea in tara noastra o rAsturnare, a
caret consecinte ar fi fost in Bucure$ti copiarea Comunei din
Paris, iar In Ia$i separatismul.
In fata unor imprejurtiri eat de grave, avem nu numai
ilreptul, dar $i datoria de a vg propune, domnilor deputat4
§i domnilor senatorl, noi alegatorit domnillor-voastre, masa%
rile, cari le judecAm neaparate pentru vindecarea räului $i cc-
Nrem de la domnia-voastra, sa vA insusiti aceste propuneri $1 sat?
le prefaceti 4n legi, dacA voiti a avea $i pe viitor increderea
noastrli.
Pentru a propune remecliul, trebue mai Intai a constata
raul. SA vedem dar, domnilor, cari sunt relele cele mai marl
cart rod panA la os tara noastra. /
Mai intat ne afMm fata cu un fapt foarte gray, care tre,
bue sA faca obiectul cel dintai a propunerei noastre. Vocedi
publicA bAnueste, cg," unii din fostii deputati, au brat mitA di
la eoncesiunea drumului ferat, It d-lui Strusberg. 0 asemenea
inculpare 1m/este In modul cel mai gray caracterul si demnil,
4atea repiezentatiunit noastre nationale. Noi cerem, dar, de laj
domnia-voastrA, sti, oranduiti o anchet a. parlamentarg, care sa
eerceteze cu patrundere, dad. in adevar vreunul din fostii de-,
utati a Injosit panA la ma grad caracterul de mandatar al'
tarei. Caci Inaintea unei banueli atat de grele, sau trebueste 5
dovedi el ea este neintemeiata, sau clacd sunt culpabili, se
tf e supusi la twig. asprimea legm. ,

SA ven'm acu T1 la raul cel nam mare, care dezorganizeazrt'

-cu totul tara no strii acest rau este lipsa de dreptate. Oricara
)ocietate civiliz ta pentru a trait are neap6rat6 trebuinta maf

www.dacoromanica.ro
 25
Intai de toate de doug lucruri: çle libertate, cilei Lira ea nu se
poate desvolta, si de dreptate, caci farit ea se disolva. Egali-
Aatea este o ramura a dreptatii, de aceea ea este 'Duna ilumai
Intru cat este dreapta, precum egalitatea inaintea legii; in-
data insa ce este nedreapta, este rea. Astfel este nedrept, ca
eel ce nu are nimica, sit voteze imposite pe spinarea aceluia
care are ceva, si de aceea aceasta egalitate este rea.
Asa dar, nu ne trebuie faimoasa trilegie revolutionara: li-
bertatea, egalitatea i fraternitatea, cu atat mai vartos ca
tunci amid s'a proclamat fraternitatea, s'au facut despuierile
cele mai nerusinate j macelurile cele mai crunte; ci ne tre-
pue mai presus de toate libertatea si dreptatea. Aeolo unde
dreptatea nu exista, libertatea degenereaza in licenta. Acesta
este cazul la noi. Dreptatea infranatoare lipseste si impunita-
tea este garantata tuturor delictelor si tuturor crimelor.
, Astfel a ajuns la noi licenta presei pana a fi un adevgrat
nandalL Noi nu zicem aceasta pentru a cere in contra presei
Nreo masura preventiva, etici noi suntem pentru libertatea ab-
solutil a rostirii ideilor, dar o zicem, pentru ea voim ca inju.
vele personale, defaimarile i calomniile si batjocurile facute
prin presa, sa fie judecate nu de juriu, care le achitil tot.
'deauna si agraveaza prin aceasta Inca injuria facutit persoanei
atacate,.ci sa fie judecate de tribunalele torectionale, ca in Ut
rile civilizate.
Pentru ca sit adopti aceasta masurit binefacatoare, este in-
aestul s va amintiti atacurile infame fAcute de o parte a pre .
sei noastre nu numai in contra persoanei Domnitorului, dar
si in contra familiei sale, pana si in contra copilitlui din fa&a.
Ptin urmare, propunem ea alineatul al 2-lea din articoIul 24
al constitutiunii, care rosteste: Delictele de presa sunt jude,
cate de juriu", sit fie interpretat in acest inteles.
SA trecem acuma la delicte si crime de o alta naturit,
bin 96 de delapidatcri de barn publici, 92 s'au achitat de juriu.
Prin urmare propunem ca functionarii prevaricatori s fie
ludecati de curlea de Casatiune.
Uciderile cele mai crunte, asasinatele cele mai semete
s'ait inmultit la noi intr'un grad amenintator pentru societatei
'de cand s'a ridicat pedeapsa mortii si de cand juriul, prin in-
Clulgenta se.. le asigurl impunitatea. Astfel am vAzut inteun
sat aproape de Iasi o familie intreaga, WO, mama si trei
copii ,intre cari si un copil de trei sau patru ani, ucisi cu to.
parul. Traupmann nu a facuternai mult, insa la noi crima a
fames nepeclepsitil.
Un membru al clerului mai inalt, un archimandrit, vine
la capul situ spiritual la mitropolit, cu tin revolver in buzunar
si descarca patru foeuri in Prea Sfintia Sa cu premeditat u-
nea cea mai semeata. Juriul achitit pe acest paricid, cam o-
sanda la inchisoare corectionalA de doi ani nu se poate pr vi
1) Asupra Mitropolitului Primal Nifon se facuse o incer re
de asasinat pentru motive intime,
www.dacoromanica.ro
 26
ca o pedeapsg seriotisg pentru o asa crimg. St igititfa. puni
vilrf inichitgtii, 11 athitg, dupg, ce asasinul a fost apgrat in fata
juriului si a publicului cu calomnii aruncate asupra victime/
sale. Consciinta publicg, se revoltg in contra unor nedreptitti
atilt de monstruoase.
Un alt fapt de o insemnatate foarte gravg, si care vecleste
sirnptome foarte periculoase pentru tara noastrg, este urmg-\
torul : Un revoltat hacearcg cu arma in mgng a face o 1ovir6
de Stat si proclama la noi republica, pe cancl forma legalg,
Statului nostru este monarhia constitutionald. Acel criminal
este achitat de juriu si in urmg, nu numai primit in sgmu1 0
sau de fosta Adunare, dar incg inggcluit de a o reprezenta
inaintea Domnitorului, ca membrul cornisiunii insgrcinate cal
rgspunsul la rnesagiul tronului. Ni se pare, ca' impunitatea si?
ncrusinarea nu pot sg, meargg mai departe 21::1
Pentru asemenea cazuri, siguranta Statului $i a Cons-.
titutiunii reclamg neapgrat de a se proclama starea de ase-
diu De aceea cerem ca sit se introducg in Constitutiune un')
asemenea articol, care sit rgspuncla la aceastg mare trebuint`a
oricgrei societati constituite.
De cand s'a introdus juriul $i s'a ridicat pecleapsa mortii
pentru asasini, prdclaciuinle si omorurile au luat la noi o in-.
tinclere inspgimantatoare si se produc cu o semetie neauzite
Astfel am vgzut formtlnduse b.ande de dougzeci de hoti chiar,
prin resedinta tinutalg, si ceeace este Inca mai gray, acele
bancle s'au recrutat in parte chiar printre agentii puterii pm,
blice, cari sunt chemati a apgra societatea in contra facgtori.i
lor de rele.
sIn timpul Principelui Mihail Sturza, dupg ce s'a spftnzu-
rat câtiva hoti, securitatea persoanelor a devenit absolutg ii
iu s'a mai produs nici o prgdgciune, nici un omor. Experien-
la este aci mai presus de cat nista teorii a caror consecinte la
moi au fost omorirea calor buni i asigurarea impunitgtii ce
lor rilu.
$1 apoi oare toate statele civilizate, Anglia, Franta, Ger-
mania, Italia, Belgia, nu au astgzi pedeapsa mortii
Si. dacg in viitor natiunea româng va cunoaste, cg, poate
ridica cu totul pedeapsa mortii, Mfg pericol pentru societatei
pare nu poate s'o ridice prin o anurne lege, oriand va voi ?
4nsg..pang. atunci propunem sit se moclifice art. iS din Consti-
tutiune in chipul urmgtor : Pedeapsa mortii nu se va putea
afarg, de casuzile psevgzute in codul penal militar
pi pentru, asasinat".
E Cat pentru juriu, avfind in vedere rgul ce l'a produs la
noi panit scum, mgsura cea mai rationald este de a-1 suspen-
I'da, pana când se va forma la noi un spirit public mai constiin-
lcios. Atunci va fi usor adungrilor a reinfiinta juriul prin o a-
1) Candiano Popescu, ales depuiat, dzuse la soit sit repre-
z*nto Adunarea deputatilor cand a fost dugt la Palat Adresa.
o sfidaie pentru Domn din uartea uitimei comere dizolvatl de
Latargiu,
www.dacoromanica.ro
 a
nume lege. lar dud nu sear hotdri acum adunarea la clesfiin-
itarea timporar5, a juriului, apoi trebue stt Adopte pentru In-
clreptarea lui cel putin uringtorul corectiv ,Cetncl procurorul
cgeneral apeleazd la Curtea de Casatie in conera verclictului ju-
atunci aceastd Curte are facultatea. sau de a casa, ver-
dictul, numai in interesul legei, sau de a trimite cauza spre o
mud judecare, inaintea sectiunilor unite a unei Curti de apel".'
S. trecem acum, domnilor deputati si domnilor senatori,'
la legea electorald inscrisd in Constitutie. Acea lege, dung, ce
sanctioneazd un principiu salutar, adied acela de a fi repre-,
zentate in adunare toate interesele legitime si vitale ale tärii,'
pentru care sfdrsit impArtesc corpurile electorale in patru co-
apoi ir dispozitiunile sale falsified acest. principiu-
I1 falsified, fiinded in colegiul intdt, care trebue srt Intru-
neased, pe marii proprietari, pune si pe acei cu venit de sapte
sute galbeni, care este o proprietate abia de mijloc.
Legea electorald mai falsific inc acel principiu, fiindcd
sub cuvamt de venit funciar vird intre proprietarii de mosii
pe acei, cari au un venit dela o bina sau de la o intreprin-
dere industriald, cand locul cuvenit a1 acestora nu este nici de
cum intre proprietarii de mosii. Pe de and, parte pe posevori,
I(arenda$i), ale cdror interese sunt strâns legate cu p'roprietatea,
Ii pune sd, votbze in colegiul oraselor.
Pe urmd cid legea electorald din Constitutie colegiului al
treilea al orasului un clrept abusiv, fiindca nesocotind cu to-
ul pe proprietarii si industriasii mari $i mijlocii de prin era-
se, lasd toed alegerea in mdna celor mai putin impusi. Pen-
tru a se face o justd repartitiune a drepturilor electorale de
prin orase, ar trebui ca aceste trei clase de contribuabili s&
alba o deopotrivd inriurire asupra alegerii deputatilor orase-
aor. Pentru acest sfdrsit v5, propunern mai jos mdsuri, cari le
cunoastem cu totii cd, vor fi foarte eficace.
Vom mai observa in ceeace priveste numdrul de deputati
ci oraselor, ed el este prea mare in proportiune cu interesele
ce le reprezintä. Astfel-ar fi destul ca Bucurestii s. dea patru
deputati. Iasii trei, Craiova, Galati, Focsani, Bfirlad si Boto-
slini câte doi ; iar celelalte orase Cate unul.
Pentru aceste cuvinte v propunem, domnilor deputati si
domnilor senatori, urmdtoarele modificatiuni la legea electo-
ran'. inscris5. in Constitutiune :
Articolul 59 Fac parte din intdiul colegiu proprietarii de
mosii, al cdror câ5tiü anual este dela sante sute galbeni in sus.
Articolul 60. Fac parte din al doilea colegiu proprietarii
de mosii, al eror cdstiti anual este dela sante sute galbeni in
jos pfind la doug sute galbeni inclusiv.
Fac parte din acest colegiu $i toti posesorii (arendasiiY
prunânteni cari fail a avea vreo proprietate, tin in posesie
mosii, al cdror ctiu anual este dela cinci sute galbeni in sus.
,Articolul 61. Colegiul al treilea al oraselor este alcdtuit
din trei clase de alegdtori.
.3Fac parte din clasa intdia toti proprietarii de case, a cd-
www.dacoromanica.ro
 28
.ror chine ar fi dela o sag galben in sus. rirsemenea fac parte
-din aceasta clasa si toti comerciantii i industriasii, can pla-
tese patenta de clasa intaia.
Pac parte din clasa a doua toti proprietarii de case, a cik
ror chirie ar fi dela o suta galbeni in jos pang la 20 inclusiv.
an aceasta clasa intra si toti industriasii si comerciantii cani
platesc patenta de clasa a doua.
,,Fac parte din a treia dasa cornerciantii si industriasiii
cari platesc &Are Stet o dare de 30 lei noi cel putin. Sunt scu-I
titi de cens in aceasta dug. toate profesiunile libere, ofiteriil
in retragere, preotii t pensionarii Statului. L

La orasele unde are a se alege numai un deputat satr !

doi, a este trei clase de alegatori ai colegiului al treilea aleg
fiecare cate un candidat ; acesti trei candidati convin in una-d,
numitate, cari din ei sa fie deputatul colegiului acela; iar da
ca' nu se unesc, sortul decide".
,,La orasele uncle sunt de ales trei deputati, fiecare clasa
din colegiul al treilea isi alege deputatul sau. Ian unde sunti
amtru deputati de ales-, a treia dug. alege doi deputati i cele-d
lalte fiecare cate unul.
Articolul 62. Aceste trei colegii aleg direct:
,,Cele doua. dintaiu cats un deputat fiecare, iar cel de-al
treilea, precurn urmeaza:
,Bucuresti patru ; Iasi trei ; Craiova, Galati, Ploesti, Foc-4
sani, Earlad, Botosani Cate doi; iar celelalte cats unul ; peste
tot patruzeci $i patru. n

Toate orasele unui district formeaza un singur colegiu

zu orasul de resedinta".
Sa trecem acum la alcatuirea Senatului. In toate Vara()
constitutionale, Senatul trebuie sa fie un corp conservator si!
ponderator intre tron si adunare. Pentru a raspunde la acest
tscop, trebuie ca atat alegatorii, cat si alesii sa aiba o avere
teritoriala. insemnata i un numar oarecare de senatori tre,1
tuie sa fie nu.miti. cu anume conditiuni de admisibilitate, di.
Fxt.ect de catre Domn. Acest drept il au si Suveranii din Englit,
era, care este tara cea mai constitutionalii.
Pentru aceste cuvinte, vit propunem, domnilor, urmatoa-k,
rele modificatiuni la sectiunea II-a din Constitutiune, care
trateaza despre Senat:
Articolul 68. Membrii Senatului se aleg cafe unul de fie-
rare judet de proprietarii de mosii, a caror castiu anual este'
cel putin dela una mie galbeni in sus'.
,,Venitul se dovedeste prin rolurile de contributiune". 114
Articolele .69, 70 si 71 sa se suprime ca uncle ce nu mai
Inseamna nimic, (lea. se modifica, articolul 68, (tuna turn ilf
propunem.
Articolele 72 $i 73 trebuie sa ramana curn sunt, iar la ar-
ticolul 74, punctul al 5-lea, care hotaraste ce avere sa aiba
cineva, spre a putea fi ales la &nal, trebuie modificat in chi-j
pul urmator
www.dacoromanica.ro
 29
F)1 X fi ptOptietaf `de mosie cu castin anu.al eel putin de
una mie galbeni".
,,Articolul 75. Domnul are dreptul de a numi direct s.ase-
isprezece senatori dintre persoanele cari intrunese insuvrile
a.rtitate la articolul precedent, sau si dintre persoanele mai jos
Insemnate, can. sunt dispensate de acel cens :
a). Presedintii sau vicepresedintii vreunei adundri legis-
lative.
b). Deputatii cari au facut parte din trei sesiuni.
c). Generalii.
Colonelii can au o vechime dc trei ani.
71e ). Cei ce au lost ministri sau agenti diplomatici a Orli.
Cei ce vor fi ocupat in timp de un an functiunile de
presedinte de Curte, de procurori generali, de consilieri la
Curtea de Casatiune `.
Sd. va vorbim acum, domnilor, de un articol interesant
pentru desvoltarea noastra agricolti.
Articolul 3 ar trebui modificat in chipul urmator : No
se poate face .nici o colonizare cu populatiuni straine in teri-
toriul Romarnei, de-cat in puterea unei anume legi".
Nol socotim, ca ar fi foarte de folos pentru satenif nostri
Romani, sa aibe sub ochii lor exemplul salutar ce le-ar da
cateva colonii germane, precum sunt in Basarabia. Asemenea
colonn laborioase si in cautarea vitelor, daa. an fi asezate pe
unele din mosiile sterpe ale Statului, ar produce un mare
bine la noi.
Iar cat pentru pericolul de a se inmulti prea tare la noil
asemenea colonii cu populatiuni de ginta straina, el nu existai
de loc, de vreme ce adunarea si Senatul au dedziunea in niana.
'tor la fiecare caz de colonizare.
Articolul 131, care desfiinteazd consiliul de Stat, ar trebui
,suprimat. Bxperienta ne-a dovedit ea nici ministrii, nici adu-,
bnarea, nu au timpul si linistea trebuitoare pentru a elaboral
tdupti cum se cuvine, proiecte de legh Prin aceasta noi nui
voim a zice, ca sa li se ia initiativa legislativa, ci din contrw
;acel mare drept trebute sa le ramana In toata Intregimea sa;
dar un consiliu de Stat compus din oameni capabili, cu mi-
siunea speciala, de a elabora proiectele de legi prezentate de
,guvern, ar inlesni mult lucrarile legislative si ar produce urff
adevärat bine.
Acum ne ramane, domnilor, sa va mai facem Inca o pro-.
punere.
Dupa legea comunala In vigoare, alegerile consi1iilr coLi
munale sunt date cu totul in mana multimii. Acest sistem rtiu
si nedrept a produs la noi cele mai rele rezultate. Consiliilei
comunale de prin orase au devenit privilegiul unei dice $.i au
<tras dupd sine demoralizarea i faun de abuzuri. Iar consibile
'rurala de prin sate, compuse numai din sateni fara invatii-
;tura si fara o pozitiune sociala mai inaltd, sau sunt inerte, satt
7:data voieN a exercita o_actiune proprke, atunci cauta a jovij
www.dacoromanica.ro
 30
cinterese:a cele mai legitime ale proprietätii. marl. Aceasta, rea
stare -de lucruri decurge dela to nedreptate flagrant&
Principiul echit,abil, care cere ca toate interesele vitale ale
ärii sh fie reprezentate, acest principiu, salutar care s'a res-
yectat in compunerea corpurilor legiaitoare, este Incalcat In
compunerea consiliilor comunale.
Pentru aceste cuvinte v. propuiler 7. domnilor deputati $i
senatori, urmatoarea dispozitiune legislativa :
Consiliul comunal se compune in urmhtorul mod : Co,
treime se alege de chtre proprietarit de case, cari ar justifica'
o chirie ue cel putin una suth galbeni. In aceasth clash intr&
ni comerciantii si industrialii cari platesc o patenth de etas&
%MVO& A doua treime se alege de chtre proprietarii de case
cari justifich o chirie dela 99 galbeni pang. la 20 inclusiv. In
aceasth. clash intr j comerciantii i industrialii cari plhtesc
,patenth de clasa a doua. A treia treime se alege de chtre pro-
prietarii, comerciantii i industrialii cari plhtesc Statului o
,dare de treizeci lei noui eel putin. Sunt scutiti de cens in a-
ceasta clash toate profesiunile liberale, ofiterii in retragere..
preotii, profesorii i pensionarii Statului".
In acest chip, toate elementele vitale vor fi reprezentate
in consiliile comunale ca si in adunare.
Primaril trebuie sh fie numiti de-a dreptul de Doren, pen-
tru ca s. alba. $i ivernul reprezentantul sax In acest consi-
diu, dela care at'Arnd Mat de mult lini$tea $i prosperitatea o-
ra$elor.
Cu, pentru comunele rurale, ca sh fie reprezentath In ele
$i proprietatea mare, trebuie a se aclopta urmhtoarea dispo.
zitiune:
In comunele rurale, acela care are singur in propriefa-
fea sa ata' phmant cat toti ceilalti locuitori ai comunei Im-
preund, acela este de drept membru al consiliului comunal.
El se poate reprezenta prin delegatiune".
D-lor senatori ssi d-lor deputafi,
Noi v facem aceste propuneri cu deplina incredere, Cl
le yeti lua in serioash consideratiune $i le yeti introduce In
in,tib,itiunile $1 in legile noastre. Dach ins& ele nu s'ar admite,
poi aLgatorti vom face o propaganda achy& pentru a nu mai
fi realesi pe viitor acei deputati, cari nu vor fi sustinut pro-
punerile noastre. In acest chip sperhrn cal vom dobandi In fine
o a lunere, care sh rhspundh la trebuintele tarii.
.Tar dach yeti adopta. d-lor senatori si d-lor deputati, a-
ceste mhsuri legislative, cari singure pot schpa tara noastrh
de anarhie $i de peire, atunci yeti dobandi recunostinta pu-
blich pentru binele ce yeti fi fficut patriot noastre.
Gr. M. Stourdza, D. Korne, Petru Rosetti fra'Mmescu, L.
Cantacusinu., Costaki D. Stourdza, Generalul G. Ghyka4 Tancu
'Prhjescu, Gen. N. Mavrocordat, St. Mavrody, C. Haritonescu,
'Dr. G. Saçhellari, Neculai Burchi, A. Baronzi, Colonel Pavlov,
www.dacoromanica.ro
 31

K. Sion, M..Milialachi, L. Mihalachi, C. Carp, Gr. Carp. Gr;

Dimachi, Panaiot Papadopolu, A. Chiselev, lancu Catioh0
Theodor Asian. Andrei Mil lo, I. Tautu, A. .Gusti, Anastase
Ciulei, D. Trifanu, I. Holbanu, M. Hriste, C. Angonescu, St:
Jamandi, Colonel Affendule, Alexandru Gr. Sutu, D. Castro-
earm, I. Korne, C. Pavlov, Gregorescu, K. Pancrati, G. Mircew,i
J. Bossie, I. Negrusi, Anastase Leon, M. Cerchezu, G. C. Ne.
:gruzzi, I. P. Stourdza, A. Cerne, G. Schiletti, I. Constantin,
Lascar. N. Oprisanu, I. G. Becher, D. M. Gavrilescu, Avram
doanu, G. Tironu, G. Pkta lle, D..K. Luppu, C. Paraschivescu
Naiman, Alexandru Sofianu, I. Costinescu, Gheorghe Palladi;
)Stagarescu, D. Mangirovu, Duntitru Joan, G. Neculau, I. Kon
'dreanu, I. Stefanov, Dumitru Cos, Vasile Gheorghiu, Maftei
Popovici, Vasile Maftel, loan Chrtu, D. Zotta, C. Botezu, A,
Nice. lau, Gh. Paun, Iancu Kosmescu, N. Sutzo, V. Branisteanu;
D. Gherghel, I. Albinetu, E. Filipescu, V. GheOrghiu, Stefa,
niu, M. Hagiu, Samuil Popa, I. Pandelea, Sc Tautu, T. A.
Wrabie.
Subscrisii deputati, unindu-ne cu tendinta acestei petf.
tiuni, o vom prezenta adunarii legislative.
C. D. Stourza, V. Pogor, M. Kostaki, General M. Mavroo,
cordat, Jacob C. Negruzzi, G. Stourdza, Gh. Racova T. Ma.'
iorescu, Dimitrie Korne.
Acest program, care a purtat numele de Petitia dela)
Iasi", a st'Avnit, o mare agitatie si a fog aprig combatut de ;b.,
tre liberali De cate ori liberalii se ciocneau cu, Petre Carp, nt,-
Titu Maiorescu sau cu vreun altul dintre subscriitorii Progi a-,
mului, Intotdeauna le reaminteau ca su.nt partizanii peolept et
cu moartea, ai colonizarii trii cu Nemti, ai desfiintarii juri t-
lui, ai restrangerii drepturilor electorale, etc.
Toate aceste fapte- Intrunite, originea guvernului Laso r,
'Catargiu, pe care liberalii 11 acuzau ca este ie*it de sub b0&-i'
taia din picior a Consulului prusian Radovitz orgiil bai;,
'delor electorate, petitia reactionara dela Iasi *i propagandit
xirulenta a liberablor, contribuiau, ca, Inca din anul cons*,
tuirii sale,-ministerul conservator sa fie atacat de o mare ne..'
popularitate.
Aceasta era situatia si atmosfera po1itic. cand am venit
In Bucuresti.
Dar, ciudatenie a lucrurilor si putere a fatalitatei, peste 55
'de ani, nartidul liberal voteaza a compozitie a Senatului *i o,
lege electorala comunala In care unele din principiile de 61-.1
petenie ale ,,Petitiunei dela Ia*i" sunt adoptate.
LITERATURA
Parintele literaturii romane, Ion Heliade Radulescu era
in declin. Avea incti numerosi admiratori, dar nu Arai putea
tproduce. Traia numai pe trecut, iar influenta lui- se resimtea
asupra 1imbpi scrise, care pastra Inca foimele degenerate ale
'eliadismului m agonie.
www.dacoromanica.ro
 7-- 32
La 1870, Ion Heliade Radulescu inaugureazti un nou tel
de petrecere literarti; el Incepe, In ajunul anului nou 1870,
seratele sale literare, cu 904 oracolt dupti traditia evree. Acegi
oracoli au fost instituiti de Wise i bmisi de marele preot a!
lui Israel. Oracolii erau rtispunsurile pe care zeii pbigani le
'cledeau ceIor cari le puneau intrebtiri.
Bineinteles cii nu voiu da act explicatia .acestor oracoli ;
and oracolul era consultat, el rilspunclea la urmaloarele ce-
rinte, dunil cum spunea Heliade: Sperantli, fortunti, maritagiui
sau mire, geniu, reusitti., satisfactiune, fericire.
Oracolul se putea formula in modul acesta :
Ai sperantli. spre o norocire, prin implinlrea unui mar--
tsgiu stralucit cu un june plin de geniu i cii va aduce toatti
satisfactiunea l fericirea".
Iata cativa din amti oracoli scrisi, bineinteles. de He
liade :
Oracol azut unui taniir :
De nu fi-ar lipsi bang, precum ai geniu, n2inte
Ai fi tin drac de frunte, cum place la femei,
A spune la-aventure ca Evea in Didone
Si la ospettul mare ti-ar da i plumbutingu...
Altul
Ori mire ori.ciilugyir vezi de ie fd odaid
Cdci soarta ft-e propice en dreapta i in Woo.
De nu poti strdnge-avel.e in tura ta ennead
Te du in lumea mare cd Plata te asteaptii.
Transcriu de pe Trompeta Carpalilor i cu ortografia elia-
disig, a ziarului acesta, oracolii lui Vasile Boerescu si.Conz!
stantin Esarcu :
Lu B. BOERESCU
Discreta dupe natura cdnd soarta-a decretata
Cddutu-lia in parte cella tota ce-odinioard
In Mizraim se dete la Basilogrammai.
Cancelierul mare cum esc2 tu, bunioard,
Trecdnda Sciinta .dreptului ,5'alle mare trepte
Adjunge-vei ministra pre colic mai drepte
Ci vedi cd'n evul nostru lui Christ $i Zvi Platon
Sunta celdteni ininistrif nu servi lui Plzaraon.
ii
0 Basilogrammate, organisanda dreptatea
SO t eci l'agricultura, la publice lucrdra,
Sa fact bznele JOrei, sO 'npingi prosperitalea
Multinda cbrnele pin quint, fecundele brasdfiri

www.dacoromanica.ro
 -- 33 -
Commerciul $i 'ndustrid s1 fad sa inflorescat.
Prin construiri gigantice sa 'nalli Architectura
Cu alte pyramide, marimea romtineasci ;
S'o eternisese 'n seculi intocmai ca scriptura.
Sei alluneci pe callea ce-ei dica diplomatic
Cu cloud fecie tallera, cei dica $i limbutie
Sit' nu te "mpingli 'n curs-el s'ajungi Mamamu$i
Ci las'o l'alde Cornea a o cagàlãi
S'o facd cu papard
Unde.'$i fnfarce pull preste hotar a din terra.
Etc., etc.
VII
Ai anima deschisd $i charactera voiosa
Di alba e albulli, frurnosuliti frwmosa
Ci di fi negru 'n negru, hidosului hzdos.
Lu C.. ESARCU
Intelligenta, amorula de arte, de $clinte
$1 eruditie, plus ardentele dorinle
De studiuri profunde vora face a te distinge
ln lumea samenlei $i 'nvidio$1 a 'nvinge.
ii
Currenda $1 meneula te chiamà SI dai indna
Unei copile blade ce'a invdtata sit stime
Si arta, $i $ciinla ci limba ei romdna:
Si care-a pusii in tine speranle legitsme.
ill
ln viala conjugate, in viala sociale
ln cercuta sapienfilora, n zursu ierarchiei
scrisa sà fit ferice cu-ud sbrte speciale
Si numeleli celebru in fastele istoriei
S'onbre Romania
Cdta te-ama poesia.
Este destul s citim aceste cateva randuri spre a ne Incre.4
ginta cg. Heliade atinsese Pragul decadentei, dici in lipsa prO-t
iductiei valoroase, pentru care pierduse inzestrarea, se deda
(cum la aceste copila"rii menite numai sal distreze pe obicinui-
d seratelor sale.
(I Daa. Heliade scobora, dare Zenit se Malta steaua juf
Ha.sdeu.
. \k Hasdeu criticul, Hasdeu istoricul, Hasdeu filologul, Has-
eu literatorul, Hasdeu autorul dramatic, era puternicul sera-
-tor si polemist in toata" plenitudinea darurilor sale creiatoare
gtunci_
3
www.dacoromanica.ro
 34
l3ogdan Petriceicu Hasdeu lupta pe douh' fronturi: lupfo,
pe deoparte ca filolog si glosist, impotriva seratei lui Heliade,
care apunea fiindc a. era nefireaSea,' lupta, Pe de alta parte, urn-
potriva Junimei dela' Iasi, in Special Impotriva influentei cul
turii germane.
Heliadismul avea la obarsie marele motiv national de a
curati limba de influenta de demult a slavonismulu/ ; dar He-
liade mersese prea departe. Exageratia a omorit heliadismut
Lupta impotriva Junimei dela lasi avea acelas motiv. Has,
deu, ca si toll cei cari se puneau de-a curmezisul scoalei ie-1
sene, luptau impotriva reintoareerii la un archaism pe care
ei 11 socoteau e?ragerat dintr'o parte si contrar atat geniulug
linibei cat i marilor interese politico ale hearnului, din altei
parte.
Gaud am venit In Bucuresti. era la ordinea zilei si se fb."-,
cea mare haz In cercurile scolare, de pacalitura pe care Has-
deu o administrase Junimei. Iata articolul publicat si semnat
de Hasdeu. Articolul este intitulat Un rdynd,sag.
La 3 Iunie, in ajunui marei serbari nationale in onoarea
lui Tudor Vladimirescu, mai multi amid se intrunisera, seara
la mine, dintre cari mi-aduc aminte pe d-nii Alexanclru Lu-
pascu, dr. Vladescu, Gregoriu Tocilescu, T. Badulescu, N. Po.
povici si Scurtescu.
In.acel moment ml se acluse numarul Convorbiritor Lite-
rare In care d. Titu-Livius1) Maiorescu, batandu-si joc de
Barnutiu, de Sincai, de Gichindel, de Cipariu, de Sion, de
Bolintineanu, de toate somitatile eugetarei romane si mai alee
de poeti, celebreaza cu emfaza asa numita Noua Direc(ie inau.
gurata risum teneatis de 'd-nii Bodnarescu,. Eminescu.
Iacob Negruti si tutti quanti.
Pentru a arida; cat de ridietile stint criticile in bMe 5i in
rau ale d-lui Titu-Livius Maiorescu, eu propusei atunci "un
rarnag afirmand cu certitudine ca nu este nici o galimatie
pe fata pamantului, In proza sau In versuri, pe care Convor,
birile Literare sa nu se grabeasca a le primi In sanul lor, cu)
singura conditiune esentiala, ca s inu cuprinda nimie ro-
manesc.
Drept proba luai condelul si improvial De boo urmatoa-
rea frivolitate rimata :
EU SI E1V
(Din Gablita
Ca o irá lard sunet
Ca un fulger fdrd tund
Ca un riu lard murmur,
Ca o pasdre tdcutd
Ca o casd ce std mutd
1) Pe Maiorescu 11 chema numai Titu; addogirea L1v1u- era
0 rkkate aJui Hasdeu.

www.dacoromanica.ro
 35

.5i pustie imprejur

Astf el sunt o eu, vaz mief
Forma feud melodic,
Pur spectacol far' ideil
De cdnd ddnsa nu'i sub soave
puterea-mi cantitoarc
A peril cu moartea ei.
M. I. ELLIAS
Observati bine cg, dela tea dintaiu si pang la ultima li
tera, totul este vag, absurd, rece, mistificat, fara creer gi fr
inimg, o adunatura de silabe sonore.
Titlul ,,Eu gi Ea" ne face a rade din capul loculul. .

Gab litz este :un poet care n'a existat nicieri i niciodata;
inventanct acest sunet nemtese, eu avu.j in vedere predilec,
tiunea Convorbirilor Literare pentru tot ce se acluce de pe la
,

Subscrierea M. rt EII'las este un nurne evreiesc creiat In

tr'adins pentru, a m'aguli simpatiile i aspiratiunile Israelite
ale d-lui Titu-Livius Maiorescu.
Primul yers : Ca o lira MI% sunet" este tot ce poate fi
mai comic prip echivocitatea de a desemna tot aga de bine o
-harpa ea i o monetg. turca falsg,
Apoi ,un finger Ma tuner, o forma färg. melodie", 0
tputere cantatoare", tot vorbe In vant, fr nici un Inteles.
In fine un vai rni .r1" era necesar, pentru a complecta
timpul sinagogic al acestei butonade.
Am castigat ramasagul I
. Era deslul o fantasmagorie evreo-nemteascg, un Gablits
In cap, un Ellias In coadg i un Ingira-te rnargarite Ia mijloc,
Iar nici o idee, nici o simtire, nici o inspiratiune rornaneasca,
pentru ca E.0 gi Ea" sa plaza d-lui Titu-Livius Maiorescu,
Etc., etc. -
Iata-ya Noua Directie.
Hagleu
Alta data Hagdeu a Intrebuintat inteo scriere cuvantul
Vergura". Dar Convorbirile Literare a criticat pe Hagdeu spiv,
nandu-i ca vorba nu este romaneasca, .ta mci odatg un taran
roman nu va intrebuinta cuvantul Verguri, fiind cg romanul
nu cunoaste de cat cuvantul fecioara" care este gi mult mai
eufonic de cat Vergura".
Hasdeu raspunde:
Mai intgiu citeaza din cronicari gi texte religioase unde
se gaseste cuvantul Vergur". Data este In vechea limb& Ver-,
gur la masculin de ce n'ar fi romanesc gi Vergurit la femenin?
Apoi. adaoga Hasdeu cu umorul sau sclipitor: Dacg e vorba
de eufonie :
Dt cat cu Cioam
De la fecioara
Mai bine gurd
De la Vergurii.

www.dacoromanica.ro
 36
Este fara conteitatie c limba romaneasa suferise mune
alteratiuni si fusese oprita in desvoltarea ei fireasca de ciltre
-unii reformatori, atat din cauza influentei lui He liade, in
epoca decadentei, cat si din cauza dascklilor ardeleni. Ace$tit
ieformatori au contribuit ca limba romank scrisa sa nu mail
fie, Cava timp, limba vorbita. Erea numai o limba de compo-1
zitie si de tendinta.
Cu mai multi ani in urma se scria o romaneasca mult
tnai eufonica $i logica de cat limba scrisa pe la MI and am
venit in Bucuresti. Iata, de pada o satirk scrisa pe la i838 de
catre C. Balacescu care avusese mare rasunet la vremea ei st
care erea mca citata de catre cei mai in varsta. Aceasta. sa,
bra era o sarja in potriva nouei paturi de ciocoi r.are se ri-
dice, ciocoi cari ,. ca toti parvenitii din toate epocile, ereau no-
suferiti. Findca fie care transformare sociala si fiecare revo-
lutiune ridica la intaietate paturi noui nefasonate indestul
pentru exercitiul nouei lor functiuni.
Satira lui C. Baliacescu este intitulata: aFtimd, tafd, sa-fi
s -aman sau Cdftoinitul de fard la Bucuresten.
lata cateva strofe:
/In striivechiu mazil de lard.
De multe pilde 'nboldit,
Se hottiri, inteo yard,
A fi fi el un ciilit.
$1, voind sit mai descoasli
Pe fiul sdu (tin Porcesti,
Pdrilsindu-si plug si coca
Plecard la Bucuresti.
Ca sal facet sd priveabcd
Lumea mare cu ai sdi,
S'aibd ce sd povesteased
$i el l'alfi mai nditirdi,
Sii nu mai poatd zapciul
A 1 tracta de bdddran
Nici Kir Trandafir hangiul
A nu'i da 'ndator la han .
lei, dard, Cum sosird
lmbucdnd cdte cevas,
Se cdrpird, se 'nfolird
pornird prin oras.
'Ascultd-md, lonifd,
(Zicea bdtrdnul mneu)
Ce casci gura pe Wild?
Bagd seama, fatul meul
Ca'i sd vezi lucruri ciudate
Clãdiri frumoase si marl
Niste intocmiri minunate,
Oameni siniflucili i tari.
Nu te speria deodatd

www.dacoromanica.ro
 37

Nici sta ca un bldndarau

Ci, cum ti-am mai zis eu, taj
Pei cum vezi cii fac $i eu.
Vezi aceastii casd lunga
Ca pdtulul de la noi?
cu putin in pun*
Lezne te scapi de nevoz.
Curtea judecatoreasca,
E asata de Dumnezeu,
Pe mari fi mici sd'i umbrescal
lla'fi aciula, fdtul men!
Dreptatea aici luceste,
Aid este cuibul ei,
Mild nu se pomeneste
Scrie bun cdt-ai set iei.
Dar cti sdi dal?, Si mai bine
Ca nimeni nu'ti dd vre-un zor.
Plategi cdnd li-o veni bine
Mai ales d'ei fi d'al lor.
Taicd, dar o mid pustie
Reglementul asa vrea
Pin pe la Sdntd Marie
Wimeni p'aci sà nu dm
tet$a e fdcut boerul,
N u poate lucra mereu...
Dar iota* domvul graferull
iatj cdciula, feitul meul
rAsta vezi, este teatru
tAci afli lucruri mari,
Cum a beut imparatul,
Cum s'au certat doi mdgari,
'Fete le cum sit iubeasca,
iardfi mereu,
Cum sa le tot amdgeaseal
I t
7ati cdciula fdtul meu I
. . if

!Aid s'aduna $i sfatul

I a 1 II
Damnului de ajutor.
Care ctirmueste Statul
LA,Fa bine $i mor.
Eatd Varnicul eel mare,
Al doilea Dumnezeu.
Stii cdta putere are?....
:los la pamant, fátul meul
Wimic nv se mi$61 'n tara
De n'o fi prin .8tirea tut,

www.dacoromanica.ro
 -38

S'asla nu e o povarii
De grumajii fi-te cui.
Trebuie o minte mare
Sii poatit dáinuj mereu,
Pe toate sã le 'mpresoare,
Nu e lvmà, ideal meld,.
Etc., etc.
Aceasth satird este scrisd Inteo Mad purd lipsitd de neoA
logisme, lipsitd de rdtdcirile heliadismului, lipsitd de slap),
nizme supdriltoare,-o limbd in care s'ar putea exprima *i as
Utz, orice scriitor de seam6.
Dar pe eand la 1838 Baracescu scria precum am vdzut iar
Hascleu la 1871 1ntrebuinta limba literard In care se scrie as,
ttizi la anul 1927, iatä cum scriau, la aceeasi epoch, ultimii ad,
iniratori ai heliadizmului. InSa mult mitijat.
Reproduc urrnatorul pasagiu din cel mai bine scris ziar
de la 1871:
Vora fi observatd lectorit no$tri cd. s'aü petrecutd multe
alegeri generali i parfiali chiar la municipalitate si noi n'am
d,s8. nici-ud vorbd clespre candidati. Auld resistatti chiat $1
totor intrebdrilorti ce ni. s'ati facutti fie pre facia, fie in parti,
cularti. ..' -
. . . . . . , . . . .
Creclemti cd. venind cu o asa idea dupe ce amti Isprävitti
lucrulti, nu pate banui nime c venimil sd.combaternti cutare
sau ciflare candidaturd si -avern martori pre numeroasele per-
soane cart ne-au falcutti onoarea sd ne totil 1ntrebe dilele aces,
tea pre cine s. allégd deputatd in locul D-lui Cost. Negri, cd
cdtre nime nu amd rostitil acestd idea pre care o socotearnti
do prisos sä o spunemd la Inceputulti lucrului, $i pre care o
credeamd de prisos s. o spunemti acum cdneld s'a sfarsitil
lucruld`
Ortografia $i mai ales constructia frazei, puse altituri de
fraza 1W Hascleu, din acelasi an aratd. inferioritatea $i marea
mare a heliadizmului intdrziat.
In Bucuresti, pe 1âng Hascleu $i tendinta lui, mai erea
*i cenaclul literar al celor grupati, ativa ani mai tdrziu, in ju-
Iul Jevstei Contimporane. Numele lor erau cunoscute, aceste
nurne sunau: Petre Gradisteanu, Ciru Economu, Mihail. Zam,
firescu, Nicolae Tine, Nicolae Scurtescu, D. Petrino $i altii.
Caracteristica acestui cenaclu, dezbrdcat cu totul de *coala He-
1:ade, erea lupta In potriva Junimei de la Ia$i.
Cati au mai rdmas azi dintre toti acestia?
De la Junimea au ramas Eminescu $i Maiorescu, iria de
dincoace nimeni afard de Hasdeu.
Totusi erea un mare progres de la Endchitd Vdcarescu
peind la Heliade.
Progresele -filcute de limba vorbitä ca $i de limba scrisd.
in trecerea unui secol sunt foarte mari. Limba de acum o sutd
de atu$ nu o mai cunob*tem. Influentati, fie de greci, fie de

www.dacoromanica.ro
 39
slay?,scriitorif Romani nici mgcar nu aveau Ia Indernana o
limba literara In care sa se poata exprima.
Este interesant sa arat cititorilor care erea limba lui la-
takita Vacarescu. WI cum se exprima in cartea sa: Prima
*gramaticd Rome Ind:
,,Ce este gramatica? si pentru Imptirteala slovelor si pen-
tru partile cuvantului.
Gramatica este mestesugul cuvantului care arata construe-
tia sau syntaxis, adica aIca'tuirea partilor cuvantului si orto-
'grafia cu care O. poata nescine scriere bine si mestesu-
este..Aceasta se imparte in partile cuvantului carele la not
cunt noua. Deci 'Ana a nu arata de aceste parti prin carele se
alcatueste fiesce cuvant, arata sa ern intaiu pentru slove
$i pentru Imparteala lor fiindca acestea sunt acelea ce
'Wand adunare intru una ,arata si termenli si cuvantul la vg-
'dere".
Etc., etc.
CESTIUNEA EVREE
In tara. erea un put,ernic curent antisemit care cretea.
Motivul erea ca, de die ori se ivea prilejul in totdeauna evreii
.ce adresau Puterilor streine ca sa intervina in Romania spre
A rezolva cu autoritate cestiunea evree.
Gaud, dupa detronarea lui Cuza, Constituanta, sub pre-
siunea streinatatei, a voit sa introduca la art. 6 principiul a-
cordarei drepturilor politice tutulor evreilor, adversarii aces-
tor drepturi au rasculat Bucurestii. Poporul din mahalale, s'a
isculat, cu mic cu mare, a inconjurat Camera si, prin atitudi-
nea lui hotarita, a impus Constituantei revotarea art. 0. Apoi,
Taspandindu-se prin cartierele evreesti, a svarsit devastatiuni
Aar sinagoga din strada, Sf. Vineri a asaltat-o, i'a spart gea-
muffle i i-a stricat mobilierul.
t gremieux, evreu francez republican, scrie o brosura in care
cere interventfunea Puterilor in Romania pentru ca sa ia apa-
rarea evreilor si sa impuna Incetalenirea lor. Aceasta brosuri
.este trimisa tutulor cabinetelor si tutulor ziarelor europene.
-Cand a fost cunoscuta in Romania ,ura lnpotriva evreilor a in-
ceput sa creasca.
Unul din cele mai principale ziare franceze: Le Constitu-
tionel scria la 8 Februarie 1870 :
Primiram zilele acestea scricoare de la d-I A. Cremieux
relativa la situatiunea Israelitilor in Romania. D-1 Crêmieux,
.fidel generoasei misiuni ce a implinit In curs de multi ani,
apara cauza si interesele coreligionarilor sai din Principatele da-
nubiene. El este in rolul sau si opiniunea publica din Franta
va fi totdeauna cu dansul, pe cat timp va cAuta sä sustinli
principiile de libertate religioasa si de egalitate a cetatenilor
Inaintea legei, contra spiritului de netoleranta.
Tnsä dud vine d-1 Cremieux s. ceara interventiunea Pio^
terilor streine In cestiunea Israelitilor Romani, card s ne in-
telegem. Franta si celelalte puteri mari, oot sa procedeze pe

www.dacoromanica.ro
 40

calea consiliilor, aceste consilii -vole fi fotdeauna, suntem sic

guri, in sensul progresului $i al libertdfei confesionale. De cal
aceste consitil nu pot Ii de cat confidenfiali $i de natuili ft.t
micaM.
D-1 Cremieux invoca in favoarea tezei sale art. 46 din con-
ventiunea de la 1858, dar uita preambulul statutului de la
1864 care zice:
Principatele-Unite pot in viitor sa modifice i s. schimbe
legile relative la administratiunea lor interioara, cu con-
cursul legal al tutulor Puterilor stabilite, i Milt nicio inter-t
ventiune. Numai in virtutea acestei clauze Romania a adoptal
Constitutiunea din 1866, care Inlocueste, in tot ce priveste
afacerile interioare ale Romaniei, Conventiunea din 1858'
De aci rezulta, cum am aratat ca puterile garante poti
consilia, ca amice, pe guvernul roman, dar cd n'au dreptul dupit
cum darege d-1 Cremieux, sa dea ordine ministerului din Bu-i
curegi.
In aceiasi cestiune ziarul parisian La Patrie, scria tot in,
ziva de 8 Februarie 1870, un articol din care reproducem ur.
matoarele randuri:
Noi am fost in toldeauna de parere c. cea mai bung pro .
paganda ce ar putea face aparatorii israelitilor, in favoarea
eoreligionarilor lor din Romania, ar ti s eivilizeze pe acestii
din urma, sa'i puna la nivelul exigentelor moderne si ia
astfel Romanilor dreptul de a reclama in contra invaziunee
tenel rase straine. Ar fi mai bine, credem, a procede astfel, de
tat a mai inaspri spiritele prin piste pretinse persecutiuni re-
' ligioase $i prin necontenitut apel la intervenriunea
streirmet
totdeauna dezagreabilii. &wit nu periculoasei in nige asemenea
cazuri,"
In urrna devastgrei sinagogei din Bucuresti evreii au re:,
duat agitatia in streinatate acuzand tam de netoleranta; atuncri
alianta israelita s'a pus in miscare $i a trimis in tara pe un
evreu influent numit Armand Levy.
Armand Levy soseste in Bucuresti inarmat cu protectiuni
;furl, sustinut de masonerie st de unele puteri streine. El pre-
Uncle guvernului ca sa aiba libertatea de a cutreera Moldova,
$i de a studia situatia evreilor la fata locului- In epoca aceea,
An 1869, guvernul era prezidat de Beizade Mitica Ghica iai
ministrul de interne erea Mihail Cogalniceanu. Toate aceste,
inflente tari silesc mane. lui Cogalniceanu, care da trimisuluig
Aliantel israelite urmatoarea scrisoare de libera trecere prat:
Ora:
Ministend de Interne
Sunt invitate toate autoritatile administrative si comunale
de a da_ tot ajutorul de care vor avea trebuinta d-nii M. Ar-
mand Levy din Paris $i. M. Antoniu Levy, rabin pred cator lar
Bucurestt, cari merg in partea Romaniei de peste Milcov pen-
fru a siiid a la fata locului starea de cultura a israelitilor si
www.dacoromanica.ro
 41

,iplanerea locniterilof in contra lor spre a'si forma o cunos-

%Ma deplina $i constiincioasa."
Ministru, M. cogalniceanu
De Indere' ce a fost cunoscuta aceasta scrisoarP o mare ao
`ritatie se porneste in Loath' tare. Un deputut rnoldovean Man
godrescu din Bar lad membru al fractiunei liberate din Mol-
%dove; interpeleaza pe ministru de interne. Dar interpelarea
terea facuta nu atat contra ministrului pe cat impotriva Allan-
gei israelite.
In raspunsul sau ministrul spune:
Va asigur ca. nu a facut nimeni mai mutt rau jidanilor
'din Romania de cat Alianta israelita; si cata vreme se vor adre-
sa la streini ei vor fi un popor care. precum a zis d-1 Co-
qdrescu se tine la panda ca sa ne loveasca in monientul eel-
mei greu".
, Si mai departe:
,,Cand am intrat in minister, peste trei zile m'arn trezit,
cu o persoana care a cerut audienta spunancl ca este rabinut)
!Levy. Acest domn a venit la mine si s'a adresat astfel: Sunt
ansarcinat de Alianta israelira sali fac intrebarea: care e poli,
4,ica ce dumneata esti hotarit sal pazesti in cestiunea. israeliti.
liMr?" La aceasta intrebare. iertatimi expresiunea am pus
mainile in pozunare si am raspuns: Nu cunosc alianta israe-,
Wei. (Aplauze unanirne). Ea nu face pane (tin acele puteri ga..
rante care au dreptut- (Aplauze zgomotease).
Cand toate aceste fapte si declaratiuni au lost eunosente In
fara curentul antisemit a crescut.
Ferbere mare a produs. mai ales, tonul arogant al evrei-
ror cari veneau din afara ca reprezentanti ai Aliantei israelite,
Tonul acesta a crescut cand Mihail Cogalniceanu a luat doua
fmasuri, Int:die o circulara adresata prefectilor prin care le
cerea sa opreasca invazia evreilor la sate si sa le interzia
de a fi carciumari, a doua o adresa dare prefectul de
t43olgrad ca sil adune pe evre; intr'o colonie si sa-i oblige la
munca campului.
In raspunsul dat interpelarei lui loan Codrescu, Cogalnk
ceanu a mai spus cit evreii veniti de peste granite si aglome,
twati in judetul Vaslui, au dat nastere boalei biblice: eldest\
rtiasis. Si a cerut apoi votarea unei legi sanitare care sa opreas,
ca aglornerarea oamenilor prin locuinte,
Ingrijorarea mare erea invazia neincetata a evreilor din
Ttasia si mai ales din Po Ionia. Zilnic intrau in tara mase de
rtvrei, se strecurau printre pichete, veneau peste munti si co-
ropeau orasele si incepeau sa, se infiltreze la sate. In park.,
merit ferberea erea foarte mare. Multi depulati cereau caevreii
,isa fie goniti din tart si trirnisi inapoi de unde au venit. Co,
,galniceau a raspuns ca in adevar sunt acum in Romani4)
400.000 jidani insa-nu-i poate scoate din tart fiindca nici Tur-t
cia, mci Rusia, mci Austria, nimenea nu vrea sal primeasa
De si evreli f4ceau sa rasune Europa cu doleantele lor, de a
www.dacoromanica.ro
 42
'Alianta israelita mijlocea la toate cabinetate marilor puteri ca
sa intervie in Romania si sit impue Wei pe evrei, totusi a,
cestia fugeau din celelalte tdri Val cautau adapostul tot pa
pg.mantul Romaniei netolerante.(?)
Din cauza circulärilor sale impotriva evreilor si. din cauza
ell a sfidat Alianta israelita, Cogilniceanu cede de la putere
peste doua luni.
La sfarsitul lui 1870, cand'am sosit In Bucuresti, situatia
nu mai era aceiasi. Luptele mari dintre partide canalizase
toate neioultumirile inpotriva guvernului Lascar Catargiu1 insgl
sentimentul anti-evreu stgruia. Romanii nu puteau sU, trite a.-t
mestecul arogant al streinilor care rinea demnitatea natio,
nala.
FINANTELE
Situatia financiarti a tdrei erea foarte rea. Veniturile nu
rnai acopereau cheltuelile, datoria flotantl crestea,.servicjile
publice nu mai puteau fi intretinute de cat cu emisluni repe-,
tate de bonuri de tezaur.
Mtg., de pita., care erea bugetul i situatia financiar6. pis
1869.
Venituri: 69.230.000 lei;
Cheltueli: 79.002.000 lei;
Deficit: 11.172.000 lei:
Datoria flotanta: 46.303.553 lei;
Datoria externa: 116.577.964 lei.
Mai tarziu Petre Mavrogheni, noul ministru de finante .
restabilit situatia finandard. a creat Insemnate resurse noug,
si a ridicat creclitul Romaniei in streiniitata

TEATRUL
La Teatrul National sau Teatrul cel Mare" trona M. Pas-
caly. Pascaly erea directorul trupei sale, aid pe vremea aceea
nu exista Inca Compania dramaticit de astdzi.
Repertoriul erea cempu.s din foarte putine piese originate,
majoritatea pieselor ereau traduceri si mai ales melodrama
Genul melodramatic erea genul cel mai plgcut al lui Pascaly,
Dar si in comedia de salon acest aclor se dstingea. Avea un
mare aer de distinctie Si purta fracul cu o rand eleganra.
Mateiu Millo. cel mai mare actor al Romaniei de atuncl,
nu erea administrator. de aceea toate trupele injghebate da el
s'au dizolvat repede. Millo juca mult prir orasele din tara iai
in Bucuresti, juca. cand avea trupa, in mica sala Rossel, as-
trizi disparuta. Totusi cate odatb. Millo juca si la Teatrul Na-
tional la vreo reprezentatie extraordinan' cu aprobare spe-
cialli
Am dinainte cateva afise din anul 1871. lata-le:
www.dacoromanica.ro
 43
TEATRULIT NATIONALU
Cu autorizatiunea onor. Comitet instituit de guvern
Reprezentatie extraordinard
Se va da In beneficiul
D-lui M: FELBARIAD
Piesa
LIPITORILE SATELORU
Vodevil national de V. Alexandri $i d-I llo
PERSOANELE
Chir Jani Avdelas D-nul Felbariad
Jupin Moise Comino
Vinturd tend Gestian
Ion Teslaru G. Botez
Catrina femeea, lui D-na Dimitrescu
Nitu copilulu loru D-nul Fraivalt
Gavril Sirbu D-nul Magheru
Marinca orfana D-na F. Sarandi
Jupinsa Luxandra ***
-,Subprefectulu. , D-1 Protto
IJu terranu D-1 Mihdilescu
Martin päduraru D-1 Deleanu
Tdrani, Wanes $i soldati.
Scena se petrece la mosia Hararnului.
. _ .
Beneficientulu se crede datoru a multdmi domniloru st
doamneloru artiste pentru concursul gratiosu ce au datu la a.,
ceastd reprezentatiune.
Asemenea multdme$te d-nei F. Sarandi cd. a prirnitu sd.
joace din complesenta rolulu Marinchei.
Preciurile: Benoarele si kilo, I 24 lei nuoi, loja II 12 lel,
stalu I 4 lei, stalu II 3 lei, stalu III 2 lei, galeria I leu nuoi.
TEATRULU BOSSEL
Dumnicd la 7 Maiu 1871
Reprezentatiune extraordinard
deo; de dloara
ALBINA DI RHONA
prima subretd si dUntuitoare a teatrului St. James din Londra
Cu concursul d-lui
COMINO
Se va reprezenta
CAMILA
Farce en I acte melee de danses
PERSOANELE
Otto Photographe D-lu G. Magheru
Lorene son domestique 4-1 Kyriteseu
www.dacoromanica.ro
 - 44
Lupesco directeur de theatre -cm Freval
Camila Cameriste d-na Albina di Rhona
In timpul piesei d-na Albina di Rhona
Va exebuta
TERMECAREA SERPILOR
Dane Egiptean
Cu costum national de Harem, executat pentru prima oarrt
inaintea M. S. Sultanului si Vice Regelui din Egipet.
GURA CASCATA
Cantoneta comica de d-nulu Alexanciri executata de x1-1
Corrnino.
Spectacolul se va fini cu
UN TATA IN INCURCATURI
Comedic, en un acte execute en langue Française et Roumaine
Morcovescu deputat d-nul G. Magheru
Garguta fiul sau practicant la minister Michaelescu
Char Iota Duval dantuitoare d-ra Albina di Rhona
Lisette camerista d-r a Georgesco
In cursul piesei d-soara Albina din Rhona va executa ur-
matoarele danturi:
PARODIE-POLCA
HIGLAND-FLING
Dans national scotian executat in costu,m national
PAS DE DEUX COMIC
Executat de d-soara Albira di Rhona si domnu G. Maghertg
PRECIURILE LOCURI.LORU
0 loja 3 galbeni, Stal I 4 franci, stal II 3 franci, stal III 2,
franci, galeria I franc".
Atragem atentia asupra obiceiului vrernei de a se ames-
teca vorbele franceze printre cele rornane.
Albina di Rhona a fost o foarte frumoasa dantuitoare, de ea
s'a amorezat Ion I. Heliade Radulescu Wand escese pana ce
a cazut in dementa. Pentru Musa a scris o poezie, ce a starnit
multa curiozitate atunci, poezie in care declinul marelui lit-
rat ,prea foarte accentuat.
Aceasta poezie incepea cu versul:
Esci bella Seraphito, belissima 'ntre toate". EL etc.

SALA ATENEULUI
Societatea Filarmonith Bomdna"
Anul allu II-lea
Duminica la 18 Aprilie 1871
5-lea Concerto Sginphonicu
PROGRAMMA
Partea I
www.dacoromanica.ro
 45
T. Uvertura lin Prometen Beethoven
5. Sarghetto( din Simf. No. 2). Beethover
d-1 L. Wiest Mendelsohn
3. Allegretto Scherzando din Simfonia No. 8 Beethoven
Partea Ii
4. Uvertura din Ripirea din Serail Mozart
5. Sarghetto (din Simf. No. 2) Beethoven
6- Simfonia No. 4 in re majoru Haydn
a) Adagio-pressto.
b) Andante.
c) Menuetto.
d) Vivace
Orchestra va fi dirijatit de d-1 Eduard Vachmann, capulti
orchestrei Societtitei.
Preciurile locuriloru: Locul I 7 sfanti, locul II 3 sfanti.

Grand Theatre de Bucharest

Mardi 26 (28 Fevrier) 1871
Representation extraordinaire
En faveur
Des paysans et des ouNriers francais
Victirnes de la Guerre
Pour les blesses
Ouverture de Fra-Diavolo d'Auber execute par l'orcheslre
"de l'Opéra sgits la direction de Mr. L. Wiest-
Pour les blesses
Un oficier francais blessé M. Ulysse de Marsillac
Une infirmiére Melte Smaranda Cantacuzéne
Deuxiéme Partie
Ouverture de la Dame Blanche de Boieldieu.
La Comedic chez soi
Comedie en i acte de Méry
Le Comte M. I. A. Cantaeuz6ne
La Comtesse M-me Catherine Polyso
Brigitte Mello Maria Rosetti
Trozsieme Partie
Fragments de l'Opéra Romeo et Juliette de Gounod
LE BONHOMME JADIS
Comedie en acte d'Henry Murger
M. Jadis Mr. Ulysse de Marssillac
Octave M. Emmanuel Florescu
Jacqueline Me Ile Smaranda Cantacuz&ie
Prix des ?Races_
www.dacoromanica.ro
 46
,
Lojes de premier et de second rang soixante francs, loges
de troisiéme rang trente francs, fauteuils d'orchestre vingt
francs, stales de parterre dix francs, galerie un franc. (Orr
commencera a 8 beures et demie tres precises.`

In 1871 Mihail Pascaly obtine autorizarea de a juca, cu.

Incepere din luna Septembrie, in teatrul National, adica i se
acorda concesiunea. Atun ci. el adreseaza ziarelor urmatoarea
iperisoare:
Doinnul meti,
.Nefericita si nemeritata pozitiune in care se afla Teatrul
National al Romaniei va este deja destul de cunoscuta. .

Artist al Wei in 24 de ani tie lucru, de studiu si de devo-

tament, .fara Mei o recompensa, fara nici a perspectiva deaf
profesiunea artei inele,'for(at sit lticrez ca oin, dator sa perse-
verez ea artist. am obtinut dreptul de a juca la Teatrul cet
Mare, in limitele regulamentului promulgat de minister si a-
probat de Domnitor. In aceste conditiuni, lipsit de -mijloade
suficiente. pe langa Irebuintele ce reclame."' un teatrt. voiu cer-
ca sa tin usile teatrului cat Seva putea7mai intilf...timp des-
chise, voiu continua repremihtatianile staglunei dt iarna re-
gulate, exacte, ingrijite, cu toatti'devotiunea ce am pentru arta4
cu tot respectul ce am prebat cit am pentru publicul roman.
Asi fi fericit data Suferintele, sactificiile, devotamentul si
arnorul artei cu care se va prezenta Teatrul roman in prezenta
13ublicului. In interesul dezvolttirei noastre morale asi fi feri-
cit zic, dad, toate acestea, vor putea sit atinga o fibril din inima
Romanilor si sa-i face.' sa se uite cu mai multa iabire,' cu mai
rnult dor la Teatrul National, simbol de cultura. de noleire st
dc marire, pentru o natiune mare, poleita. si culla'.
Presa, care este lumina coriducatoare a popoarelor, scutul
c01 mai putinte al institutiunilor nationale, presa sa-si Indrepte
privirea mai afabila, mai benevola, mai frateaseit la aceasta
amark incercare; un cuvant de Ineurajare, un strigat de des:.
teptare si teatrul national va fi salvat, teatrul national va fi
restabilit.
M. Pascaly
Artist Comedian
Acesta era sisternul reclamei teatrale acum mai bine de o
jumatate de secol, iar Pascaly abuza de el. Genul plangator,
apelurile desperate la public, si declaratia saraciei sale era
genul silu; cleclamatia jalniett 11 cracteriza.
^Dar, fireste, ceasul teatrului" hu sunase Inca in Romania.,
La aceeas epoca, in Septembrie 1871, venise si marea tra-
gediana Habana, Adelaida Ristori. Dar iata cum scria Cesar,
Bolliac ca a fost primal:
.,Tragediana care a vrut sa ne dea si noua din placerile ce
a dat in .viata ei, celortalte capitate ale Europei, cred el nu
www.dacoromanica.ro
 47

ear fi asteptat la o primire asa de rece a talentului Au arzand,

anteun oras de mai bine de doul sute de mii suflete, rasa k-
iting., italieni de sange i francezi de eclucatiune a) (7).
A se vedea gentilul teatru ce a primit pe marea artista,
gol, and se $tia ca joaca Ristori pe Phedra, pe Phedra pe care
a manzalito Racine manieratul $i etichetosul de pe cum a
creiato Europides in Hypo lit, a se vedea teatrul nostru gol
and Ristori ridica pe, Phed.ra la creiatiunea ei, etc., etc., este
a dovedi c bucurestenii -nu sunt pentru altceva decal pentru
darse din vodeviluri si pentru bastarda teatrului ; opera, pe
care n'o inteleg In limbagiul sau cel metafizic, dar fac has
and \rad pe scenti. Intre machinarii si costume, caii dau oa-
menii bunk dimineata cantand, se galcevesc cantand, se cearta
6i se omoarti cantancl".
Teatrele faceau, toate, afaceri foarte rele, publicul era p17-
clasa aristocrat'a." nu se ducea decal la opera, niciodata. o
'famine boereasca nu s'ar fi compromis inteo loje la teatrul
romanesc ; si, &c a. nu mergeau boerii, cum era A se compto-
mita burghezii 7...
Ceilalti, mahalalele, nu ie$iau pe vremea aceea ea A pa-
trunda pang la... Teatrul al Mare
Dar era Opera, teatrul aristocratiei, care, din calm aceasta,
atragea $1 pe celalalL public amator.
In anu1.1871, impresa o avea tot vechiul impresar Italian,
Papa Francheti cel care avea mestesugul s aduca In totdeauna
cateva elemente de mana Intaia. In anul acela adusese, printre
altii, pe un foarte reputat tenor, numit Patierno..Patierno mai
dusese ix Bucuresti, asa ca. a debutat In mijlocul nesfarsitelor
aplauze.
TARGUL MOSILOR
Cei cari au scris despre Targul Mosilor spun ca, este ras-
pandit prin toata Romania, dela Nistru si Oita la Mures, fiind
nlai slab peste Cerna si peste Prut, din cauza dominatiunei
straine. Targul incepea peste tot Lunea. inainte de Sambata
mortilor si tinea pawl Sarnba'ta., cand se imparteau lucrurile
cumparate in targul Mosilor. Aceasta era traditia.
La 1871, targul incepea sa degenereze.
Traditia era A se imparta Sambata urmatoarele lucruri :
rd.) 0 oath', noug rosie, nesmaltuita, cu yin ; 2) 0 donita nouti,
cu apa.; 3) Un colac ; 4) 0 lumanare de ceara galbena, aprinsa;
5) 0 strachina noug, cu pasat fiert cu lapte. Aceste lucruri da-
ruite, .constituiau pomana.
,,Pomana, sau po-manea, ne spune- Cesar Bolliac, este da-
rul pentru sufletul celor morti, pentru zeii mani, cari dupa
traditia pagan& nu sunt decal sufletele celor morti din faradic)
cari, transformati In spirite, aveau influenta si. In bine $i in
rau asupra membrilor familiei ramasi In via% pe parnant. E
1) Bolliac vorbea, negresit, nu de cei 200.000 locuitori 'al orasu4
lui, ci numai de clasa restansti aristocratl,

www.dacoromanica.ro
 48

semnificativ c, precum Romanii aveau 3 zile pe an pentfu

celebrarea zeilor mani, tot astfel Romanii au 3 Sambete ale
mortilor".
Targul Mosilor este. prin urmare, Tdrgul strcimoAor, el
se aduna in preziva uneia din Sambetele mortilor, anume In
cea din luna Mai, pentru ca O. se facg pomenile.
La 1871, precum am spus, Targul incepea sn. degenereze
si, afara." de asta, era foarte rgu ingrijit. De unde, la mijire, nil
yeneau In targ decat acei cari vindeau lucrurile destinate po-r
manef, precum olarii si dogarii, acum targul era un bâlcii
ca oricare, unde se vindeau toate felurile de mgrfuri. ApoiPt
targul era instalat Intr'un camp noroios, third strade, fail pa-
yaje, murdar si neluminat.
Vechii comercianti strgini cari fgceau si ei originalitatea
-targului, nu mai veneau.
f Nu mai veneau orientalii cu mgrfuri fabricate in Persia,)
la Smirna, in Egipt. Nu mai veneau elvetienii cu lucruri fa",
bricate din lemn. ,Si altii j altii. $i nu mai veneau fiindcg,
pe deoparte era mizerie rnaterialg, iar pe de alta taxele comu-
nale erau din te In ce mai mari.
Ast'azi, desi Targul Mosilor este incii si mai departe de
traditie, cel putin este in mare progres, si moral, si material)
TRAGEREA LA SEeMN .

Poporul roman a fost intotdeauna un popor iubitor le

sporturi. ,

Danturile nationale atat de numeroase, jocurile, precum

oina, poarca si allele, vanitoarea, intrecerile ciuilri, etc., stint
atatea dovezi cg romanul are mail aptitudini pentru aplicIl-
rile sportive.
In Bucuresti, o veche traditie fiicea ea in ziva de Sf. Toa-
'der si se faa la Tel intrecerea sau incurarea cailor, dar tra-
Alitia a slgbit, pang ce a pierit.
Exercitiul armelor era iargs In obiceiuri; Imi amintesci
de pe timpul cand cram copil, bunul obiceiu al tragerilor Ia
semn, pe jude(e. cu premii. Dar si aceste concursuri au lost'
parlisite.
In 1871, pentru intaia (Aril,. se organizeazg la Societatea:
de tragere la semn, trageri in tintA militare. Aceste trageri ail
fost organizate de cutre generalul Ion Emanoil Floresou, mini-
strut de rlizboi, si la ele a participat si Domnitorul.
Tragerile s'au facut in zilele de 23 si 24 Italie:
Ofiteri, cu arma Peabody:
Distanta mare, 300 metri:
1-ul) Maiorul Constantin Crutescu, din I-ul de geniu, Mei
rdalia de aur.
2-lea) Locotenent Gelareanu, din dorobanti. dubla medalie-
tie argint.
www.dacoromanica.ro
 49
s-lea) Sublocot. Poenaru din Ca larasi, meilalia ile eginV
Distanta mica 176 metri.
'1) IOnescu Constantin, sublocotenent, batalion 0- granicerl
'medalia
\ de aur.
2) Maior Grutescu din 1-ul Geniu, medalie argint.
i 3) Sublocotenentul Dosache George din bat. 4 vanatori, me
ilalie argint
Pistol, 25 metri.
i 1-iul) Colonel Lupu George, 1 linie, medalie aur.

2-lea) General Ion Florescu, ministrul de razboi, medalia

"argint.
3-lea) Maior Peretz Alexandru din regimentul Ca larasiv
med. argint.
, Apoi urmeaza tragerea oarnenilor din trupa, en
acpleasi premii, nurnai cu pusca la 300 si 176 metri.
Osebit de mulalii s'au- impartit premiantilor si daruri : eked
'ruse, bi:itoni, etc. ofe.0,1 de Domnitor si de jurim
isornice,
Apoi oamunilor din trupa, li s'au distribuit bani, iar altii nee
premiati citati in Monitorul Oastei.
REZULTATELE LA 24 IULIE
Ofiteri cu arnza Peabody
Distanta mare, 300 metri.
1) Sublocotenent Dlinescu din 2 artilerie medalia de aur.
2) Sublocotenent Lerescu din 1 linie medalia de argint.
Distanta mica 176 metri.
1.-iul) General Ion Florescu ministrul de razboi med. au.e
2) Carol I Domnitorul Romaniei med. argint.
Pistol 25 metri :
0 Capitan Durnitrescu Dimitrie din stabilimentul artile
riei med. aur-
Oamenilor. din trupa Ii s'au distribuit ea premii obiecto
si bani-
Apoi, Generalul Florescu rosti urmatoarea cuvantare :
Prea Indliate Doamne,
Deprinderea la arrne, care din timpii cei mai vechi a lost
considerata ca cea mai nobila." si mai barbateasca continue Id
timpii nostri, a fi incurajata nu numai de guvern dar si Waal
,de flecare cetatean. In adevar, fiecare simte cat este de sacra'
'datoria de a se pregati la apararea Wei sale, cu acea constiintai
si cu acea inteligenta ce se cere astazi de progresul artei
tare si de perfectiunea armelor de foc.
La concursul militar de dare la seinn, In met an, au luat
parte reprezentantii Intre,,ei puteri armate a Wei. In numele
lor am, prea Inaltate Doamne, marea onoare de a exprima Ma-
riei Voastre cea mai vie recunostinta pentru Inalta bunavointi
ce ati avut de a incununa impreuna roaclele silintelor noastre :1
SS. traiti, Maria Yoastra 1
4
www.dacoromanica.ro
 50
Sa traiasig Romania!
Domnitorul a rg.spuns cateVa cuvinte, apoi, cu propria-1
manti, a prins medaliile pe pieptul premiantilor. Cand i-a venit
randul, Domnitorul, a Inaintat iar colonelul Lupu din juriu
1-a pus medalia pe piept.
ORASUL
Bine Inteles, nu voiu descrie orasul Intreg, fiindca nici nu
intra In mijloacele mete ca la varsta de 15 ani sa4 fi cunoscut
pe tot; afara de asta, o amanuntire prea mare nici n'ar fi intere-
santa. M voi margini, dar, a vorbi numai de partierul i stra-
dale centrale cat $i de marile lucrari edilitare realizate In cursui
ivremurilor.
Am spus mai sus ca Dambovita nu era nici canalizafa, nici
4'ectificat a. pe vremea ttceea. Putin adanca, serpUind Inteo albie
Ia nivelul stradei, murdara, fat% cheiurt, cu poduri de lemn
prost intretinute, alergand In zigzaguri Intortochiate, avea nu-
meroase vaduri de unde sacagii scoteau apa.
Fiindca acum 50 de ani, apa nefiind introdusa la domk
ciliu, era vanduta de saoagii, fie cti o aduceau abonatilor pe
'pretul mediu de 50 bani sacaua, fie ca' o vindeau pe strazi,
striganduii marfa, la fel cu toti ceilalti vanzatori ambulanti,
On pe ce strada locuiai, auzeai sacagii strigand
AO! Apa'l Haap!...
Mai era si obiceiul o reminiscenta a paganisrnului ca;
ormasii unui mort sa dea apa de pomana. Acestia plateau apa
Min saca i obligau pe sacagiu sa o Imparta gratuit la lume.
atunci sacagiul pornea pc strazi strigand :
De pomana! Apa ! Aprt t Aaap
Acum stradele. Nu existau pe acea vreme nici unul din
bulevardele actuate. Nu exista decat cranapeiul de bulevard
at Academiei Intre calea Victoriei si strada Coltei.
Daca plecai dela Dambovita spre soseaua Kiseleff, Calea
Wictoriei pe atunci Podul Mogosoaiei avea cu totul un alt
aspect. Cititorii vor judeca.
Pe stanga, casa Barbu Paltineanu nu exista, In locul pe
care e cladita, era liceul Sf. Sava.
Casa din coltul stradei Raureanu, In care se afla instalata
aibra'ria Ignatz Hertz, nu exista. In loc era o casuta joasa fara.'
'etaj, In care se afla cel mai bun birt de mancari orientate, yes-
litul pe atunci birt Hristodor, cum am mai spus.
Casa Prager era, pe atunci, o veche casa boereasca, casa
baronului Barbu Belu. N'avea pravalii, era un mic palat parti-
xular, resedinta baronului ramas vestit prin aceea ca, sub dom-
inia lui Cuza Voda, ucisese In duel cu pistolul pe un ofiter.
Marele edificiu In care este instalat magazinul Universel,
nu exist& Locul facea parte din curtea caselor baronului Belu.
In locul actualului edificiu al Casei de Depuneri, era un
alt edificiu mai mic In care era instalata aceeasi institutie.
Grand Hotel nu era Okla, ddr exista Hotel de France", o
mica cladire en un etaj vopsit In coloare galben'a. Sus era ho-
www.dacoromanica.ro
 51

lelul compus din cateva camere, si jos caleneaoa M care Intro./

scoborand cateva trepte in subsol.
Strada care desparte Grand Hotel de libraria Socec nu fu-
sese deschisa. iar libraria Socec era instalata intr'o pravalie ca
Mult mai mica, cu intrarea pe Podul Mogosoaiei.
In locul marelui loc viran u.nde astazi se afla cinemato-
graful Colos erau, pe vremea aceea, un sir de case cu
In strada, langa un sir de uluci, erau instalate douti, dulapuri
cu &Asti ale anticarului Leon Alcalay.
Acolo 1-am cunoscut, stand -Loath. ziva inaintea dulapu,
rior sale, pe arsita soarelui sau In crivätul ernei, cumparand si
A/nand cartile, leu cu leu, pe acela care. cincizeci de ani mai
tarziu. trebuia s. moarg de mai multe ori milionar-
Micile pravglii dela poarta legatiei rusesti nu erau Cadge.
Marele hotel al Bulevardului, nu exista.
In locnl Cercului militar si al squarului, era biserica Sa-
.rindar cu o mare curte imprejur si cu un grilaj de tier in-
cOnjurata-
Strada Sarindar nu exista. Marea cladire In care este insta-
Tat, Hotel Luvru, nu fusese inaltata, In loc era o mica casuta
un etaj, In care se mutase mai tarziu birttil Hristodor.
Marea casa de alaturi, proprietatea familiei Lahovary, ell-
(big Te la 1912, nu era; dar era o vechitura de cash cu
pravalii si un etaj. Intr'una din pravalii era instalata casa de
imuzica $i editura de muzica Ghebauer, care mostenise rnagazi-
nul lui Alexandru Flechtenrnacher.
, . Pang la Pasagiul roman nu este nimic schimbat. Atat nu-
mai ca actuala Terasa Otetelesanu era casa boereasca unde
trona una.din cele mai mari cucoane ale vremei, d-na Otetele-
sanu, o mecena, o femeea foarte primitoare si cu o foarte mare
autoritate' si influentg In societatea bucuresteang. Receptiile
balurile si pranzurile Otetelesencei, la cari defila tot Bucu-
restiul", erau vestite, iar otelul Otetelesanu mai tarziu Hotel
Frascati", a fost renovat si inaltat cu un etaj.
Pasagiul Roman era flancat de doua randuri de case, cart
au fost refacute si inaltate mai tarziu.; casele bisericei Cretu-
lescu au lost refacute si ele.
Din actualul Palat regal nu exista decal corpul de case in
care sunt instalate cancelariile, cu gradina, o mica curte si con-
pul de garda In fata. Aceasta a fost casa Golestilor. Mult mai
.tarziu, dupatazboiul din 1877, a fost cladit Palatul cel mare cur
aripa din dreapta, uncle e corpul de garda. In urma a fost des-
thisa strada care desparte Palatul de Hotel Imperial. Tot spa-
tiul pe care se ridicg astazi Hotelul Imperial, casa Wappner,
si casa Stelorian, era un mare Ice viran si in fund o casa, ma-
ricicg pentru vremea aceea, unde era instalat un institut-
pension de bgeti numit Codreanu.
Hotelul High-Life nu era dada. Casa de algtur In care
se ell magazinul Leonida nu era. Era o anit casuta cu un
etaj, iar jos coletaria fratilor Ttnitsescu..
www.dacoromanica.ro
 52

Lipit era hotelul Orients, mic hotel cif un etal i dirijat

de chtre un batran simpatic, numit Demetrescu,
In coltul stradei Grigorescu pe atunci strada Model
o mich casuta. In coltul eel l'alt o aith. casuta joasa. Alaturi era
o cash mai mica cu un singur etaj, numita casa Enciulescu.
S'au mai cladit si alte case, dar putine. Apoi casa cu 3 etaje,
zish, casa Galigher.
Pe aceasta parte cu numerile fara sot, pang la Soma, nu
s'au mai cladit i transformat decal: casa in care e instalat
ministerul de industrie, fosta cash boereasch, a unui Ghica ml
se pare, cumparata, de Gheorghe Vernescu, transformata radi-
cal precum o vedem astazi, apoi vanduta ministerului pe un
pret derizoriu de catre mostenitori.
Apon a fost clhdita casa Filipescu, colt cu strada Verde,
palatul Gheorghe Cantacuzino i frumoasa cash Grigore Car-
ckez, In stil gotic. Ultima task cladita din nou este Palatul
Functionarilor publici.
In anii din urma s'au mai cladit cateva case moderne
Pe partea cu numerile sot transformarea a fost mai In-.
semnata. In colt, fata cu cheiul era o mica cttsuj i alaturi
Schitu Magureanu.
Ca clädiri noui avem mai Intai casa colt cu str. Carol,
uncle este instalat biroul Casei Path&
Pe locul unde este cIadit palatul Poste lor se inalta o imen-
sa constructie de lemn a Circului Suhr. Mai tarziu circul a
&ost daramat iar locul a ramas viran purtand numele de Piata
Consantin-Vodit.
Alaturi, colt cu str. Carol, un $ir de pravhlii marunte,
evrei cu maruntisuri $i o cunoscuta berarie, mi se pare be-
Aria La Carul cu bare. Inteo buna dimineata, In localul a-
cestei berhrii s'a deschis un Cafe chantant", iar sala a primit
numele de Valhala.
Biserica Datari era inconjuratil, pe cele trei strade, cu
un sir de case vechi, avand pravali de jur Imprejur. Pe strada
StaAropoleos era o berarie $i birtul la Pisica Neagra renumit
pentru vinul ce debita.
Pe podul Mogo$oaiei era cofetaria lui Baltador, cunoscuth
le studenti, apoi bactinia lui Palm Popescu unde, la ora cleju
nului $i a pranzului, se lua tuica. La aceste ore bacania gemea
do lume.
Serbarea Bobotezei se facea laugh, podul dela Mihai Voda.
Dambovita trecea pe vremea aceea putin mai aproape de
'Hotel de France, podul de peste apa era singurul pod de fier,
de aceea si cafeneau de langa apa si pod, o mare cafenea cu
terasa, purta numt..e de Cafenea la podul d fier 1"
Casa societatei Dacia", unde e instalata Banca Agricola'.
nu exista. Claclirea Pasagiului Vilacros si Maca, precum si
Pasagiile, nu erau,iitcute, caci pe acest teren era o mare cafe-
nea, restaurant si cafe-chantant cu gradina la fatadai purtand
numele de Stadt Pesth".
La , Stadt Pesth" petreceau mult bucure$tenii $i au pe
www.dacoromanica.ro
 53
trecut ascultarid cantaretele germane, pan& ce a fost daramat
localuL
Toate celelalte case pang In strada Doamnei astazi
Paris sunt neschimbate.
In coltul de peste drum s'a cladit palatul Nifon, inlocuind
oarecari cocioabe.
In coltul bulevardului Acaderniei cu calea Victoriei a
lost cladita casa Greceanu. Actualul hotel Capsa nu era pe
atunci. iar casa, care nu avea decat un etaj, coprin-
dea si Sala. Slatineanu eat de cunoscut& si vestita. Era en-
.noscuta. fiindch in aceasta saik se dadeau cele mai frumoase
baluri mascate ale epocei, foarte cautate pe atunci, foarte
:mult frecuentate de atm toata" societatea inalta. Multe intrigi
sentimentale se inodau in sala aceasta.
Casa Lahovary, In care, se afla instalat Clubul Tinerimei,
era o veche cash boereasch cu un portal scuiptat dung modelul
color mai multe case boeresti ale vremei. Modernismul a abh-
tut-o desi acel portal prezenta un interes oarecare ca docu-
ment al epocei.
Localul in care este instalat ziarul L'lndépendance Ron-
maine este cu totul altul. Pe acea vreme era o cash vechea cu
Un etaj ; sus sala Bossel, salh" de tgatru cu tavanul scund si cu-
,un rand de loji la nivelul saki, In genul salei Majestic; erea sit
sala de bal mascat. Duna disparitia saki Slatineanu, aceasti
sat& a ramas cea dintai si mai sic intalnire de bal mascat.
'Jos, intrai pe sub scar& inteun local de berarie $i, de multe
ori, local de cafe-chantant.
Palatal Imobiliara e de data recenta, la 1871 era oHanul
Mercue.
Englis Hotel nu era decat o casa cu un etaj. In acest irno-
bil a deschis Papa Gilet restaurantul san select numit Fras-
cati". Mai tarziu cunoscutul Eliad Carciumrescu transform&
casa cu totul, Ii adaoga etagiile 3 si 4 si facu hotelul pe care
II vedem.
Dar despre Carciumarescu. voiu vorbi mai tarziu and
yoiu seri despre oarnenii vremei.
Casa Riegler era Hotelul Hugues. Aci era restaurantul
farncez eel mai pretuit aci se adunau toatui boerimea si toti
chefliii de cantata ai vremei. La restaurantul Hugues, Intr'un
cabinet particular, a fost retinut fostul prefect de politie al lui
iVoda-Cuza, Alexandru Beldiman, in noaptea de 11 Februarie
4866, noaptea detronarei. Pan& la moartea batranului Hugues
acesta a fost cel dintaiu restaurant al Capitalei.
Alaturi era Grand Hotel. Fiind daramat de cake proprie-
tarul sail, in locu-i a fast inaltat Hotel Continental. Si la Grandl
Hotel se infintase un restaurant francez de lux cu pretentia de
a concura pe Hugues ; insa acesta si-a pastrat intotdeauna in-
taietatea.
In acest hotel se afla magazinul celui dintai palarrei at
epocei. francezul Paul Martin. Palarille lui Paul Martin cos
tau 20 de lei una si nu era de nasul luturor ca sa le poarte.
www.dacoromanica.ro
 54

Mai Inainte venise in Bucuresti alt palgrier francez anume

dobin, instalat intr'o pill/a:lie din palatul Cretulescu. Acesta
a adus in Bucuresti cele dintai piilrii Inane, cari au rrtmas
cu numele de joben".
Pang la fosta cash. Musu, din fata Palatului regal, clgdi-
rile sunt aceleasi. In locul casei Musu era o carcium, cu o
foarte mica gradinitg inhuntru ; deasupra usei de intrare era
firma ,La ochiul lui Dumnezeu". Aci mancam noi studentii,
fiindch portia de rnancare costa 40 de bani, dar se dedeau iI
junultati de portii cu 20 de bani.
Hotelul Metropole si casa Assan au inlocuit alte case mg-
runte.
Palatul Bancei Natiunii s'a inaltat pe locul unde era easa
Creteanu. Cash. mare boereasch cu pravälii. Pe calea Victoriei
.ra bricania Coltescu, in colt, Mama Petrache loan. Aman-
lout, mai ales aceea a lui Coltescubhchnii do lu.x. Petrache
Joan n'a prea fäcut treburi dar Coltescu a esit milionar. Actualiil
bacani Ciobanu si Dragomir au fäcut ucenicia la Coltescu.
Piata Palatului este toatg refacuth. Totul e nou vechiul
Bucuresti a disparut aci cu totul.
In locul refugiului din fata Palatului regal Si a cllidirei in
care este instalat Automobil-Club era un lung sir de case
mdrunte, unele proprietatea sfamiliej Lahovary (Emanoll La-
bovary), parte proprietatea unui batran anume Ioanid.
Fundatiunea Universitarg Carol I era situatä pe o prelun-
gire sucitg a stradei Clernentei si a fost construitg dupg da-
ramarea casei lui Grigore Päucescu fost ministru, de la care
a cumphrat-o Regale Carol.
Palatul In care se aflg instalat Jockey-Club, bine inteles,
nu exi.sta. In locul acela era, o cash. intunecoash, cu o curte
mare, dupg modelul caselor boeresti de pc vremuri, proprie-
tatea colonelului Filitis, fost aghiotant regal.
Grhdina Ateneului nu exista si nici Palatul Ateneului.
Exista in locul Ateneului un inceput de biserich. si Metohul
Episcopiei de R. Valcea. De aceea locul acesta se numea la
Episcopie", tar strada din dreapta purta numele de stra-da
Eptscopiei. Mai tarziu Casa Episcopiei a fost ddramati, iai
curtea plantatg primind numele de : Gradina Episcopiei.
Pe locul Casei Episcopiei s'au sgpat terneliile circului
clespre care voiu vorbi Jo, timp.
Multh. vreme s'au vhzut in Bucuresti fundatiile foarte
solid zidite, pân ce prin marea stäruintri a Jui Constantin
F.sarcu, s'a pus la cale, ridicarea actualei dilidiri a Ateneului
Roman. Ateneul este ridicat pe fundatiile circului.
Hotelul Athenée PalaCe 31 fost clädit relativ de wand-
De aci si pang la Piata Vietariei transformarea este minima..
Din nou cladite, In locul a ceia ce era In 1871, sunt un
=mar restrans de case, precum : Casale din dreapta si din
stanga bisericei Albe, casele din dreapta si din stanga strhzei
Piata Amzei; casele Anagnostiadi; casele din fata chei Gri-
www.dacoromanica.ro
 55
vita si cele retrase cu ease metri din fata ministerului de fi
cnante; casele d-lui Ion C. Gradisteanu, casele de alaturi ale
d-rului Tomescu, liceul Sf. Gheorghe ; casele d-lui Misu Can-
ftacuzino, casele d-rului Demostene. In locul tuturor acestora
erau, fie locuri virane, fie vechi casute, aproape niste ruine.
Pieta Victoriei nu exista. Soseaua Stefan cel Mare i sos.
Bonaparte se Impreunau pur i simplu, iar pe dreapta era un
chan lung si sound, cunoscut de tot. Bucurestiul care petre-
cea, i hanul Niculcea.
Prin partea locului nu exista nimic din ceea ce exista
astazi, nici palatul ministerului de externe, nici b-dul Colteil
Kastazi Lascar Catargiu), nici plantatia de pe sos. Stefan eel
k Mare, nici pavaj, nici alinierea. Era cu totul un alt cartier, In-
gust, Inoroiat, RIM aer i far& lumina.
Strada Lipscani e mult transformata din punctul de ye.'
'dere al cladirilor. Aproape nimic, din ceea ce vedem astazi,
-nu exista la 1871. Prima'riile ar fi putut profita de ocazie ca sa
,Indrepte si sa largeasca aceasta straduta cu o atat de mare
circulatie, dar, de and tin minte, primariile noastre au fost
aiceleasi. 4
Pe stanga nu existau Palatul Bancei Agricole, Banca do
Scout, Banca Nationald, casa Schlesinger, magazinul Missint
Casa Crisoveloni si Inca cateva.
Pe dreapta nu existau: Gradina bisericei ZIatari hotelul
Carol, palatul Daciei. casa din coltul stradei Smardan, La
Globul Verde, case Bechianu, etc., etc. Pe Intregul parcur3
al Lipscanilor erau numai case joase, mici i vechi.
Strada Academiei nu mai e de recunoscut. Aproape totut
e nou. Incepand din strada Paris avem In coltul din dreapta
cinematograful Volta, care nu exista, apoi hotelul Minerva eta.-
dit de d-rul Steiner, in locul unor casute mizerabile. Casa hi
care e instalata drogheria Zamfirescu nu exista, gradina dirt
data Universitätei nu exista. Ad se Olen niste case ruinate cat
si o berarie cu un biliard de o schmaph.' si o gradinita de
vara cu firma la Der grosse Fritz". In locul cladirei de pre-
lungire a Universitatii era o casa si curte, proprietatea Uflul
domn Ritoride. Alaturi gradina Rasca. Aceasta grading, avea
o mare trecere, era unul din putinele localuri de elita ale Bib,
kurestilor. La gradina Rasca nil se ,duca ori eine.
Dar ce era gradina Basco.? .1 I)
Un ceh, anume Hrtska, vine Th Bucuresti si deschide lo-
calul de consumatie, birtul i gradina de vara din str. Acade-
miei. Dar eum românii nu puteau'vonunta acest nume l'a
transformat in Itasca si Rasca.a ramas. Dar pe firma a ramas
Omit larziu numele adevaratJalboemului.
In, lOcul casei, acum taiata pe jumatate, In care era insta-
lath. firma Watson si Youell, era o mica casuta galbue, Iri
care era instalat birtul lui Rasca. Gradina de vara avea o
-mare vaza si era locul de Intalnire al societatei alese.. Ia
aceasta grading, cttnta, de obiceiu, violinistul Wiest, despre
care voi vorbi.
www.dacoromanica.ro
 56

Case le Carapati ile alaturi erau Orin la hotel Union, tot ee

mai avem din vechime. .

Strada Regard era de &An recentn. Aceastii stradn. a fost

rdeschish pe un vast teren al boerului Cornescu; locul era thiar,
cunoscut sub numele de grndina lui Cornescu. 1

Fusese eumphrat de entre un cismar ungur anurne Ioj6,

care avea patima constructiilor. Deschiderea stradei regale,1
clädirea hotelului Union, a hotelului Regal si a celor mai'
multe case de pe aceastn stradn sunt opera lui IojA. i

Birtul Enache erea instalat aläturi de palatul ministerului

ile interne. Pe vremea aceia, in curtea actualului minister del
tinterne se aflau instalati : ministerul de interne, caneelariaT
consiliului de ministri, In clreapta ministerul de externe si ire
stanga, ministerul de lucrrtri publice. !

Birtul Enache, era instalat intr'o singurn odnith de, cel

mutt patru metri pntrati. Nu avea de cat patru sau cinci mese,4
In fatil edrciuma si un spatiu Inchis In curte, zis grildintrl
Repede s'a dus vestea en la Enache se mnnancä bine si.
actin. Dar despre acest birt voi vorbi mai tArziu.
Alhturi era curtea caselor Riosanu.
Pe stanga, plecand din str. Paris, unde s'a construit loca-
lxil einernatografului ,,Lux", era un local de banen, era bane&
Vournay, apoi niste chsute mnruntele. Nimic din ceia ce e as-,'
Uzi, bine inteles nici hotelul Bristol nu exista, nici construe,-
Vile de alnturi.
De la strada Noun (actual& stradn Edgard Quinet) in sus
totul este nou.
In colt era o cash mgruntn, alAturi o prv1ie,r innuntra
on restaurant-bernrie cu ifrma la Drei Better". (Trei cerse-'
ri). Apoi o barach In care mai tarziu a fost instalat biroulk
ipografiei Grigore Luis. 0 curte imensn si o casn boereasai
iin fund, proprietatea lui Nicolae Lahovary, 'fatal lui Alexan-,
kdttru, Iacob, Ion si Emil Lahovary. Aceasta' curte boereasch. 'at)
vut o foarte frumoash carierh. DeckAnd din splendoare, ar
ost Inchiriath ministerillui de justitie, dupn aceea a trecut
u chirie In mana unei evreice care dedea camere mobilate.1
ai tarziu a fost luath, cu chirie de entre celebrul, pe vreme&
ceea, Mihnith. Lnneierul. antreprenorul tunelului de sub Pasa-;
iul roman, care a transformat-o In cash cu cal mobilate1
rnai ales pentru uzul femeilor galante. 1

Grajdul acestor case a devenit, mai tarziu, tipografia Gr.:

oLuis, iar magaziile-barhei pentru vanzatori de fruete, etc.-,
Cocuri virane, mici chsute urmau rnai departe, dar toate, fhrh:
wxceptie afar% de doun singure, in fata ministerului de in-
4erne, au fost inlocuite cu timpul. Strada Academiei a fost
aproape toga prefacutn.
Strada Paris pe atunci stracla Doamnel a suferit,
si ea, o radicaln transformare.
In locul Palatului Nifon un sir de pravalioare joase fiiiii .,

www.dacoromanica.ro
 57
etaj, stram be, scoase In strada de putei sa le prinzi -de strea-
ting. Altituri casa Petrovici Armis, o vechitura, In colt banca
Poumay.
In celalt colt franzelaria Gagel .cu gradina mai tarzitt
Blancluziei", uncle vara canta orchestra, se mancau
"..,Crràdina
crenvurSti si la ora Ii jum. noaptea aparea intaiul transport cu
cornuri, calde.
Apoi banca Derussi si Posta Centrala.
Intr'o curtO mare o casa veche, o ruing, destul de incapa-
,toare pentru vremea aceea, servea drept directie a postei Si
telegrafelor. Actualul palat al Bursel este construit pe localu,
yechei poste.
Strada Bursei nu exista, dar exista o trecaloare care ducea,
In stanga, la o prbprietate particulara, unde mai tarziu a lost
nstalat Institutul de hidroterapie al medicilor asociati, iar la
theapta strada Vesta
, Localul Maior Mura cat si casa Bilcescu, colt cu strada
Coltei MI, existau. Pe partea cealalta nu exista creditul rural
§i nimic din ceea ce se vede : tipografia Gob!, palatul Natio-.
nala, casele dr. Ftgdulescu, casele Caragheorghevici, strada
Caracheorghevici. banca Marmorosch Blank, etc. Totul e nou.
Strada Caragheorghevici nu exista, in loc era o ma.' mare in
care locuia maiorul Misa Anastasievici, administratorul averei
principilor Caragheorghevici, un fanatic partizan al dinastiei
'actuate din Serbia, suspect si exilat din patrie. In locul bancei
liMarmorosch Blank, o mare cash boereasca inteo curte imensg,
casa lui Ion .Cantacuzipo, tatal d-rului I. Cantacuzino si al
A-nei Petre Carp.
Marne bulevarde nu existau, nu exista de cat crampelulp
numit budevardtil Academiei precum am spus. In locul marilort
odificii de astazi, pe dreapta, mergand catre statuia lui Bratia-
Inu, era un lung sir de pravalii Inane cat un om, intr'una din
ele, era instalata iaurgeria unui bulgar numi tHagt Stanof, ce-
ilebru pentru iaurtul, cataifurile si sugiucurile sale. In locul
botelul Bristol, cu intrarea pe strada Academiei, era iarasi o
veche casa boereasca Mtn) curte mare, in care se afla tipogra-
tfia Ispirescu.
Strada Carol, pe vremea aceea se numea Inca Mita frail,
ceza". De fapt tgblitele purtau numele de Strada Carol' insg
botezul fusese de data recentil. $i iata de ce. Aceasta stradgi
fusese numita Strada Franceza", insd, in urma rrizboiului din
1870-71 si a victoriei germane, numele i-a fost schimbat mu
lacela de Carol- I. Publicul, insa, era obicinuit u cellalt nume,
dung, cum multi ani dupg, 1878, calea Victoria era cunoscutg
tot co, Podul MogOsoalei.
Pe strada Carol iargs debtule transformari. Au fost cons-
truite clupti 1872 un numar de case,- precum palatul posteloe
amobilul in care se anti instalatg, Casa Pathé, hotelul Central:
etc. Actualul Hotel Dacia, era o vechiturg, cu un singur etaj, $1
so numea Hanul Manuc. Cumparat de un domn Lambru
www.dacoromanica.ro
 58 ,-
lost tarnsformat, reparat si bOtezat cu un nume patriotic: -Cif-.
rentul nationalist era pe atunci puternic. Piata de flori si
bala actualg din fata, nu existau.
Hale le Centrale au lost clgdite mai tarziu. Primgria era
instalatg intro calea Serban Von. i actualele hale intr'o caste
boereascg a unor Ghiculesti ; cam pe unde sunt astgzi algriile.
Cheiurile Dambovitel au transformat complect regiuni In-
tregi ale orasului. Foarte multe strade purtau nume deosebite
'de cat cel de astgzi. Calea Victoriei era Podul Mogosoaiei; calea
liahovei era calea Craiovel, iar mai din vechime, Podul Galitei;
calea Plevnei: Podul de pgmant; calea Grivitei, era strada Tar-
govistei; strada Smardan era strada Germang.; calea Mosilor fu-
sese numitg Podul Targului de afarg, strada Camoneanu era
*tirbei Vodg.
Trebue sg pui captit acestui capitol .Mi-ar ff greu sg. prelun,
gesc aceastg enumeratie, fiindcg nici nu-mi pot reaminti toate
transformgrile fgcute in curs de aproape 50 de ani.
Cand mg uit inapoi Imi dau seama cat de Insemnate
transformgri au suferit Bucurestii. In alte orase marl din Euro-
pa, intalnesti, pe langg numeroase firme comerciale noui dar si
loarte multe firme vechi. In Bucuresti firmele omerciale apan
si dispar ca p dinaintea unui Caleidoscop, aproape nimic nui
este stabil, totul este Inlocuit. Bucurestii dela 1871 nu-i rna
Intalnesti In nici o directiune.
OTELURI AproaPe nici unul din otelurile dela 1871. mi
mai existg. Ca otel de lux era pe vremea aceea Grand hotel
Broft, In locul otelului Continental. Otelul de Englitera, cu salN
'de restaurant /a etaj, era instalat de-asupra bganiei Dragomir.,
In locul otelului Splendid era un mb otel numit Otel Orient.
Existau pe strada Smardan, pe atunci strada Germana, cola
"doug. concordii : Concordia noug si Concordia veche, ambele
oteluri.
In dosul Lipscanilor, algturi de actualul otel Kiriazi era otel
8imion de mana a doua.
. Actualul otel Victoria din *elari era otel Caracas; mai los
otel Fieschi.
Otelul Dacia de astgzi nu avea decat un etaj.
In Gabroveni era otelul Gabroveni Vechi, otelul Transil/
yania, otelul Bulgaria.
Apoi mai erau otelul Moldo-Roman $1 otelul PrinclpateIe-i
Unite. i
Pe calea Mosilor erau foarte cunoscute: otel de,Londra si
otel de Atena; otel de Atena a fost tgiat cand s'a deschis bule,
yardul Carol. Bulevardul i-a trecu,t drept prin mijloc.
Grand Hotel du Boulevard si otel Union s'au deschis earn
p'atunci.
Langg Mitropolie era actualul otel Avram, apoi sub Mitro,,
polie otel Nem tow ca,

www.dacoromanica.ro
 50

Mai era otel Macedonia, otel de Rusfa langg otel Princiar.

Otel Patria, prin piatd, si alte cEtteva oteluri mai mici.
COFETARIILE: Din toate cofetdriile de pe vremuri n'a mai
tdmas decât o singurd, firma: Casa Cama.
Cofetdrii de lux pe calea Victoriei si pe piata teatrului erau
trei: Capsa, Fialkovsky, unde este astdzi Elysee $i Giovani.
Giovani era in fata politiei. Mai târziu s'a mutat In fata pa-
latului regal.
Obiceiul vremei era ca toatd lumea din elita care rarniinea
vara in Bucuresti sd vie sd ia inghetatd. la Capsa. Lucrul sic era
ca cucoanele sd. nu se dea jos din trasurd ca sd consume
la o masd pe trotuar. Cucoanele gateau in trlisuri Insirate dea-
lungul trotuarului $i erau servite acolo, iar la mese steteau ti-
nerd civili sau ofiterii si priveau acea expozitie de femei tinere
si nostime.
Intr'una din veri o parte din lumea .,bund'" s'a supdrat pe
Capsa $i s'a transportat la Giovani. Giovani era atunci In fata
Palatului unde este azi otel Metropole. Toatg, vara aristrocratia
bucuresteitnd a luat inghetatd, la Giovani. Dup d. aceea s'a Im-
'pdcat -$1 s'a tutor's la adevarata cofetdrie hig-life.
Mai eraU Miteva cofetdrii cunoscute, dar de clasa 2-a si g
"3-d. In strada Carol cofetariile Iorgu Constantinescu si Pascu
La Zldtari cofetdria Baltador. La Episcopie cofetdriile, Tan&
sescu si Rildulescu.
CAFENELE erau multe. Cea mai Insemnatd era cafeneaua
Fialkovsky. Am se Mtn marea politica' a zilei, aci veneau toti
liberalii, cart erau In opozitie pe vremea aceea; aci se punea tara
la cale
Cafeneaua cu cloud biliarde $i cu o altd said In fund unde
se jucau tablele $i nesfarsitele partide de domino, erea aldtu-
rata cofetdriei. La bufet trona seful cofetar d. Tile, iar marcher,
'era un grec foarte inalt cam bdtran cunoscut de toti Bucurestii.
Obisnuitii it porecliserd: Manafu, numele lui era Iani.
Fialkovsky nu mai era o cafenea ci ajunsese o adevaratd
institutie.
La Fialkovsky juca tablele cunoscutul profesor de mate-,
matici dela liceul Sf. Sava, Conul Alecu Bordnescu. and juca
Conul 41,1ecu Ghiulbaharul era reprezentatie. Toatd cafeneaua
se aduna de jur imprejur, erau c&te trei fanduri de spectatori,
unii chiar In picioare pe ,scaune admirau si ascultau; fiindcd
Conu Alecu Canto, fiecare zar, avea rime triviale $i ,,bon mouri"
cum le numea el.
0 farsä fdcutd. conului Alecu a rdmas celebrd si a inveselit
cafeneaua ani de zile. Cum am spus Conul Alecu mbea trivia-
lilatea de si se ingtimfa grozav ca fecior de boer. Unul din obi-
ceiurile lui era sa rdspundd celui care 11 intreba. pe ce mizZI
yrea sä joace: .,Juctim pe un c..."
Inteo zi i se face o farsd.
*eful cofetar, doinnul I1ie era u,n artist. Intrebat dacg

www.dacoromanica.ro
 60
poate fabrica din ciocolata o prajitura care A semene cu... mi-
za propusa de Conul Alecu, raspunse afirmativ. In adevar Co-
xml Alecu vine la cafenea, propune partida de ghiulbahar si
propune adversarului sàu sa joack pe miza cunoscutd.
Cella lt raspunde:
Bme, Coane Alecule, primesc, dar s tii, eine 11 ca5ti:.
ga sal manance chiar aci.
Sal mai-Came, ma, raspunde Conul Alecu, crezand cd, e
numai o gluma.
1?artida Incepe, adversarul face tot felul de gre$eli $1 pier-.
de. Pierzand acesta striga:
Sa vie C... al Conului Alecu.
Si chelnerul aduce pe o farfurioara o prajitura atat de bine
imitand... miza, incat Conul Alecu, de $i era un om inteligent,
se Imeala
Furios ia farfuria cu prajitura, o arunca. in mijlocul ca.-.
fenelei si plena urland:
Su,nteti niste mitocanil Am facut rau c11 v'am dat nast
Etc., etc-
Bucure$tiul nu avea pe vremea-aceea, nici un, club. Erau
cateva case de joc si atat. Era un fel de club in tasele Törtilc .
uncle se intalneau $i isi faceau partida un nurnar de batrani'
rofeson, oameni politici, functionari, precum profesorul Za-
lomit, Al. Orascu, Petrache Teulescu, etc., ceilalti se duceau la
cafenea.
0 cafenea foarte cdutata de stuclenti, functionari, tineret In
genere era cafeneaua Fieschi din ,$elari. Vastit incapere, acolo
se juca bihardul. Tinerii licieni debutau la Fieschi.
Pentru liceul Sf. Sava mai era in apropiere, pe strada
Stavropoleos, Mg% Hanul Zlatari, Intr'o casuta, o cafe-
iea micutg cu un biliard i doud mese pentru consumatie. Ca,
feneaua era tinuta de un evreu i purta numele La lancu".
aancu avea i o fan: nostimioara care servea. Elevii mergeau
la Iancu pentru ca sa feel curte fetei.
Sure a'si face publicul o idee de grija ce au pus intotdea-
lina invdtatorii de pe vremuri la educatia morala a tinerimei,
Naiu addoga cum ca. In curtea acestei cafenele era instalata ii
o cash de prostitutie tinuta de o femeie, foarte cunoscuta pe
vremuri numita. Pupaza sail Pica. Autoritatea scolara niciodata
nu a intervenit ca elevii sa nu mai frecuenteze acest local.
0 cafenea cu clientela lumei din societatea de sus, era ca-
feneaua Briol din Pasagiul Roman, mai tarziu cafeneaua Ca-
zes. La Briol se juca bilidul, fiindca era o cafenea dupd, me.
delul francez si avea 7 biliarde. Aci se juca si carti.
Biliargii cei taH ai epocei erau Constantin Campineanu,
Iratele lui Ion Campineanu $i capitanul Varzarti. Acesta era
eel mai tare. Dar sosi dela Paris un domn Papadopolu, student
Intarziat, care juca si mai bine. Era foarte tare, Mesa serii de
ate 100 si 150 de puncte. Acesta a lost profesorul lui Henri
Lazes care, dupa cateva luni, l'a Intrecut.
Aliituri era o mid cafenea uncle se juca mai ales ctirti Si

www.dacoromanica.ro
 61

table. Era cafeneaua la Radu in Pasagiu. Aci se intruneau ju-

chtorii de prefesie, smecherii si trisorii. Multi naivi au fost
dezbracati In aceastb.' spelunch.
Cafeneaua la Brener era situat h. pe strada Stavropeleos pe
locul unde se afla astazi Palatul unei mari Bauch Era o cash
ru un etagiu destul de mare avand o gradinä vasta. Aci era
cafenea si restaurant $i mare joc de ca'rti. Era locul de Intal-
nire de preferinta al agricultorilor. Arendasn, proprietari, greci
In mare parte, se adunau aci si jucau chrtile pe sume mari
Stosul era jocul la moda sf diferentele erau foarte Insemnate.
Localul era tinut de un grec anume Colaro, care, mai tarziu,
a ridicat otelul si iestauranttd Colaro pe strada Smardan.
Pe vremea aceea, si eativa ani mai tarziu in locul actua-
tului otel Colaro, era alta cash mai mica si o _cafenea curaticd
tinuth. de un german anume Labes. Cafeneaua Labes era mult
frecuentata de tineret.
Cafeneaua Strobel din strada Lipscani era instalata lute()
cash cu un singur rand i o mica gradinita in fata. Foarte,
Ingrijit tinuta de un german avea doua biliarde si restaurant
Era foarte cautath, de societatea mijlocie.
0 mare cafenea in fata otelului Simion. 0 alta mare ca-
fenea la otel Concordia Noua unde era intalnirea mai ales a
evreilor.
La otel de France era in subsol o cafenea cu biliard. Li-
cienii *I studentii o frecuentau mull atrasi fiind de chtre cele
'clouh frumoase blonde filcele antreprenorului. In seara in care
am fost adus pentru Intaia eara in acest local am fost in-
grozit.
De cum am scoborat treptele acestei taverna, vhd o mare
aglorneratiune de oameni in jurul unuia care sta intins pe
scanduri cu fata In sus. Mi s'a parut ch. este mod. M. apropii
si cunosc pe mert, era un coleg al meu din clasa 4-a liceala. Ma
riformez $i mi se spune ca nu e mort, dar, numai beat-mort.
Acest coleg a ajuns mai tarziu rnagistrat si a murit recent ca
membru al inaltei magistraturi.
Mai erau si alte cafenele cunoscute. Cafeneaua la Podul de
fer laugh. podul Mihai Vocth., acea din Piata Amzei, acea dela
Hotel du Boulevard, dela otel Union, etc.
E de observat cl-cele mai multe erau tinute de germarui
si cateva de greci. In aceasta profesiune romanii nu excelau,
Aproape nu era cafenea romaneasca.
BIRTURI: Cel mai elegant era restaurantul francez Hits
gues, actualul local Riegler, locul de intalnire al societatef
elegante.
Argun, Grand hotel Broft, marele concurent al lui Hu,
gues, lush. cu o clientela mai mica.
Christodor in strada Raureanu colt cu Podul Mogoseaet
restaurant pur oriental, Searte bine asortat caci bu,chtaria era
condusa de sotia lui -Christodor, cucoana Uta.
Otelul de Englitera avea restaurant la etaj.
In locul actualei eladiri a restaurantulu,i Bpurescu, era 0

www.dacoromanica.ro
 62
$andrama galbend, o cash joasa de-i puteai pune mana pe aco-.
peris, o adevarata ruing umeo1 g. dar cu grading, unde era res-
taurantul La Clopotel". Mai tarziu s'a deschis birtul lui Cons-
tantin care a avut multa vreme vaza pentru buegtruia aleasg
si buna conducere.
Actuala cladire a restaurantului lordache din Covaci nu,
exista. In locu-i tot o *andrama la fel. Intrai inauntru aplecan,
du-te, dar mancarea fiind buna, era lume multa.
Marea valva a restaurantului acestuia care avea bucatd,
Tia curat romaneasca, a inceput din ziva in care umoristul Nae
Oraseanu a compus nostima lui lista de bucate care. in parte,
a, Amiss pang' la noi si se va perpetua.
Iatg, atat cat fini amlntesc, o parte din poreclele lui N.
T. Ord$eanu.
Painea era numitg o abondenta. Ghiata: cremg de Siberia.
Scobitoarea: o baionetrt. Tacamul: un regulament. Tuica: o
idee. Socoteala : protocolul. Carnatii mici: mititei. Carnatit
mari: patriceni. Un ardeiu ro$u: o torpila. Varza acrd: origind.
4:143 Belgrad. Sticluta de vin: o pricing. Ocaua de yin cu borvis
la racitoare: o baterie. Apa: o naturala. Paharele pentru yin;
semi-plutoane. Cafeaua eagra turceasca: un taifas, etc.. etc.
Restaurantul dobandise chiar supra numele La idee; Dar
.,vorba nu s'a pastrat. In schimb: mititeii, bateria $i protocolul
s'au Imparnantenit. Mititeii $i Bateria vor trgi lung& vreme
4n viitor.
Peste patru, ani cand am intratin Universitate, am cunos,
cut si micile birturi pentru studenti $i cu abonament.
Obiceiul era ca abonamentul sa prevadg patru feluri de
mancare : 2 la 12 ore $i 2 la orele 6 sau 7. Dimineata nu luam
ziimie pe stomacul gol. La birt pranzeam fr vin $i fail de-
sert, lar abonarnentul varia intre 30 $i 40 lei lunar, dupg cali-
tatea birtului. La ulicioarala Sf. Nicolaeintre str. Lipscani
*t strada Doamneiera up birt Inca $i mai eftin, se manca
cu 20 lei pe luna.
Dupa rgzboiul din 1877 am facut cunostinta. cu alte hir-
turi mai saltate...
Erea birtul lui Enache de langa Ministerul de Interne In
strada Acaderniei. Am mai vorbit. Intr'o micit odaita, cat se
poate de primitivg, $i cu 4 mese numai, se manca o excelenta
bucatgrie rornaneasca *i eftina. Preturile variau dela 20 barn
portia pang. la maximum 80; cu 80 bani aveai mancarile ex-
ceptionale, precum fripturi de curcan, de epure etc.
Eu dejunam cu 90 de bani si anume: paine 10 bani, 2 oug.
,ferte 20 bani, o fleica 40 bani, 1 mar 10 bani, bac$i$ul 10 barn,
Fara yin. Cu yin -costa 1 leu si 10 bath'.
Birtul Gunther in dosul Pasagiului Roman, strada Cam-
pineanu. unde rnancam 4 feluri pe zi, yin si desert -cu 80 lei
lunar. Birtul lui Madame Mari la biserica Alba, cu firma la:
Mielul AM. Casa a ars $i in loc s'a cladit o alta. Se manca
excelent cu portii foarte mari pentru 80 lei pe lung.
Beraria i birtul cu bucataria gormand a lu Grebert mai

www.dacoromanica.ro
 63
!Mgt" Osvald In stra-da Carripineanu colt cu stra-da RegalL
'Portii maH si mancare bung. Dar mai ales bere vestita. Aic" ,

,
*eneau O. bea bere unii fruntasi aibaroului si ai politicei pre-
cum advocatul liberal Tache Giant, Mai tarziu ministru dr
justitrei. ,

Foarte vestite pentru carnati si fripturi ereau restaurantele

si, gradinile populare: Leul si Carnatul, Herastraul, Zdrafcu,
Bordeiul, mai tarziu Floreasca. 1

, Leul si Carnatul erea vestit pentru carnatii cu piele, Zdraf-t,

cu pentru fleci. In adevar nicaeri nu mancai o Mica mai bunk'.
o fleica de eel putin un chilograrn servita pe o mare farfuria
de lemn. La Bordeiu se petrecea de Paste, la Sf. Gheorghe si lar
Pi. Maiu. Aceasta erea traditia populara. r

Dar despre localurile de petrecere, teatre, baluri mascate,

mustarii, dulapuri, circ, petreceri de vara, Sosea etc. voiu serif
mai tarzru.
,Ce departe suntem de epoca pe care o descriu.
TEATRELE: Astazi avem In Bucuresti iarna: Teatrul Na..;
tional, Teatrul Regina Maria. Teatrul Fantasia, Teatrul
un teatru evreesc, opereta, opera, eel putin 15 cinemato.,
grafe, Circul, coricerte filarmonice, doua teatre de varietati*t
4Alhambr a si Majestic, patru sau cinci cabareturi de noapte..
Teatrul Popular. Vara: clou d. operate, trei teatre de reviste, etc..
Dar and am venit in Bucuresti, nu ereau iarna de car
;hu g. teatre romanesti: Teatrul National O.' Sala Bossel, cat a
bpera Habana. Apoi un cafeu-chantant la Patac. Atm.
Teatrul National era inchiriat ml Pascali. fiindck Socie.t
ta tea dramatica nu exista hick. Pascali juca melodramele la
sforkitoare, critica cea serioask, II censure, dar publicului ui
placea genul. .

Pentru intaia oara am fost dus la teatru de care un priei

ten al familiei, locotenentul Boteanu mai tarziu generalul Bo-t
teanu. Se juca Don Juan de Marana.
Am prins gust de teatru; ma duceam des caci stalul al
3-lea costa 2 lei. Rand pe rand am vazut: Rotarul, IdiotuI, Ho-
tii de codru si hotii de orase, Räposatul Dumnealui, Caterino
TIovard, trengarul din Paris, etc., etc., melodrama, si comediii
traduse ori localizate de Pascali.
La Sala Bossel juca Matei Millo cu un. repertoriu de cot'
medii. Repertoriul sau era compus din piesele : Lipitorile Sate$
lor, Avarul luiMoliere, Nunta lui Figaro, Paraponisitii, etc. ' t
I Desi repertoriul lui Millo era mult superior ca valoare lii
terara si teatrala, totusi educatia publicului era facuta in dii
rectia declamatoriei melodramatice.
Millo nu era numai un actor dar era si un educator print
.teatru, el era unul din acei cati.va boeri moldoveni, caH, In ee,
poca redesteptarei nationale au fondat teatrul romanesc. MiUz
-pastra in el scanteia carc-i aprinsese in suflet focul sacra si nA

www.dacoromanica.ro
 64

se putea dc4.1111 de repertoriul care cupriddea; atatea capo-

d'opere.
Opera a fost concesionata ani Indelungati unui italian a-1
mime Franchetti; iar reprezentatiile in sala Teatrului Natio-4
nal, Toga aristocrata era. de fata. Case le maxi si bogate ayes:a
ioja abonatd, tot asemenea multi chiaburi $i oameni de lume
Isi aveau stalut abonat. Caci pe vremea aceea Fotoliul" nu
exista, exista numai stalul I-iu.
Dupa papa Franchetti a venit concesia lui Serghiadi, carei
Insa, n'a avut lunga existenta a concesiei celui dintai.
Mai era $i un cafeu chantant cu antarete germane la
Patac pe strada Carol. Mai era $i altul la Stadt Pest, actualul
Pasagiu Vilacros.
La Patac gliseai in toate serile pa Pantazi Ghica, fratele luit,
'ion Ghica, boem literat, amator de antarete, de crenvirsti sill,
t'de bere. Inconjurat de cativa prieteni, Pantazi Ghica trona in'
'toate serile in acea atmosfera plma de him, de miros de bere
,$i de aburi de crenvirsti cu hrean. .

Din cand In and aparea cate un actor roman care spunea

cupletul. Pantazi Ghica si mai Arziu Ion Mosoiu, tatal d-luil
tAlfred Mosoiu, au scris multe cuplete pentru acesti ambulantiu
printre cari cel mai celebru a fost I. a Ionescu, venit mai
Larziu.
Inainte de I. D. IOnescu a fost Romanescu. Acesta 15i debita
monoloagele $i. versurile prin cafenelele concerto intunecoase;1
trot pe asernenea scene inferioare a debutat si Aristita, fiica luil
Demetriadi, sotia lui Romanescu, mai tarzu coo. mai In-
$emnata artista a scenei romane. 1

ln aceeas vreme Cafeul concert a lost Inveselit de verva

iunui comic anume Fialkovski. Despre acesta imi aduc foarte 1
putin aminte. *tin numai a era foarte mult apreciat, caci
el a inaugurat genul cupletului satiric de actualitate.
Pe vremea pe care o descriu exista cantaretul care,a, doua
gi, dupa fiecare eveniment Insemnat, II canta in versuri de ac-1
ualitate. Astazi, cantaretul a disparut. Dupa 50 de ani, acest
en vesel, curat, lipsit de obscenitati, placut intelectualitatetl
iterar nu-1 mai cultiva nimeni. Neaparat, cauza este a nul
ai renteaza. Caci, sa nu uitam a &aim azi o vreme in care
1upremul castig banesc este suprema aspiratiune.
Vara Bucurestii nu aveau spectacole.
Lumea din elita sau pleca la mosii, sau se ducea la Paris,
eau pe la baile din Austro-Ungaria. Valea Prahovei, cu toate
,statiunile ei, era necunoscut'a atunci. Regele Carol, alegandu-si)
re$edinta la Sinaia, a pus In vedere si in valoare aceasta re-,
(giune. Rana atunci In Muntenia o parte a publicului cateva
Vamilii dintr'un cerc restrans se ducea la Campulung.
eine ramanea in Bucuresti se multumea cu gradinile
(Stavri si Rasca daca era din lumea buna, sau cu Giaferul;
'grad la cu cai, Leul $i carnatul, daca era de a doua mana.1
Din cand in cand cate un circ de vara care 'si instala ba-
www.dacoromanica.ro
 )- 65

raca pe un maiden central, distra pe tucure$teni. Alte on

cuteza cate o trupd de comedii sau de opereta franceza sa. dem
barce la Bucure$ti. Dar aliceva nimic. 0 trupa de teatru ro-
man n'ar fi indraznit s anunte o stagiune de vara la Bu-
cure$ti.
De altfel nici nu era lumina, cc Intregul oras era lumim
nat cu petrol.
Gazul aerian a fost introdus $i inaugurat mai tarziu. Intr'o
seara de toamna am fost scosi din pension pe doua. randuri $i
plimbati pe Ca lea Victoriei ca sa vedem inaugurarea gazului.
iVremea rece $i lume multa se plimba pe strazi. Lumina becu-
rilor juca permanent, fiindca instalatia, era, pe semne, primi-
rtiya, iar sita Auer nu era Inca inventata. La Teatrul National o
inscriptie in litere de flacari se juca si prelingea, balconul, din
bataea vantului.
Din timp in timp veneau In Buucre$ti si. celebritdti straine.
Imi amintesc pe Adelina Patti. Imi amintesc de Madame Kel-
ler frumoasa stea a unei trupe de oppreta franceza, care ne-a
adus de la Paris, muzica $i teatrul lui Offenbach. Marii trage-
il,ani Rossi si Salvini au venit mai tarziu.
Dac4 nu erau cabareturile de noapte erau gradinile de
vara.
Incontestabil c. bucuresteanul jertfEste prea mult pe al-
tarul mancarei, bauturei $i petrecerilor, iata de ce viata de
noapte cu yin bun si cu lautari a cultivat-o cu sfintenie.
Herastraul vechiu era gradina de predilectie a bucure--
tenilor. Mai tarziu s'au deschis i Herastraul nou dar far&
prea mare succes. Si mai era $i Teiul unde se faceau petrece-
iIe ziva $i unde cheflii se scaldau cand se incalzeau prea tare.
Dar Teiul era un lac periculos din cauza stufului care era
tradator. Nu odata scaldatorif imprudenti, fie din cauza
congestiei, fiindca se scaldau duna mancare copioasa, fie ca
lnotau in locuri unde se incurcau. In vegetatie, s'au inecat.
Cand am venit in Bueuresti era Inca recenta in memoria bucu-
restenilor oameni de petreceri, nenorocita intarnplare a unet
linere femei de viata libera, anume Ioana, yestita pentru fru-
musetea ei. Ioana, fiind in toyara$ia mai multor prieteni, prin-
tre cari $1 poetul Geanolu, s'a dus la Teiu, a petrecut, a baut,
s'a scalat si s'a inecat. Poetul Geanolu, amantul ei, era de feta.
F.)i el a cantat-o, in yersurile publicate apoi in, Dorul" colectie
'ocle poezii foarte populare pD vremuri.
Ca un crin de 'yard,
Ce vdntul ingheatd,
Frumoasd, loano,
la valuri periOt
Un alt loc de petrecere era nioara cu iaz de la Floreasca.
Nicaeri, in Bucure$ti, nu se gaseau raci mai man si mai gus-
to$1. In jurul iazului erau cabinele de bat foarte primitive. Nu
era nimic pitorese. Se manca raci, pe,te, oua i pui fripti, cical
www.dacoromanica.ro
 66 --
Cnul era foarte bun. Intr'un an pe searg, s'a inecat si aci" ur
_bucatar francez de la Capsa. Apoi clientela s'a rgrit. Acea kw,
gicg intamplare nu a 'omorit numai un om, dar $i localul.
Bordeiul era grgdina populard de varg.
Aspectul stradelor era cu totul altul cu. 50 de ani in urmit,
larna erau, pared', mai multe eaderi de zgpezi, iar primg-
ria nu le ridica. Una din plgicerile bucuresteanului era sd se
plimbe cu sania.
De cum se aseza zgpada in straturi groase $i se fgcea par-
tie, apgreau saniile cu sutele. Nici o birjrt nu mai circula si nici
o trgsurg, particularg.
Pe langg numeroasele sdnii birjdresti erau multe s'arrii!
particulare, toate luxoase, cu mari retele acoperind caii, cui
siruri dese de clopotei cari atgrnau greu de gatul lor si urn-.
ipleau väzduhul cu zainggnitul. Un lucru- care a dispgrut
complect din Bucuresti este acest sunet de clopotei ce se auzea
larna Tglirnand din toate pgrtile. Pitorescul valtrapului $i al
rnuzicei clopoteilor 11 regretgm noi cari 1-am cunoseut.
Plimbatul in sanie sub ninsoarea deasg $i linistita era una
'din voluptrttile epocei.
Iarna mai avea $i plrtcerea deosebitg. a balului mascat. Inca
o petrecere care a dispdrut cu desvarsire.
D'abia venisem in Bucure$ti si camarazii mg fac sa-i cu-
_nnose deliciile. Bineinteles in mod platonic.
Intr'o Duminicg seara fusesem la teatru In companie, dai
Ia esire ne oprirgrn In fata sälei Bossel. Era aproape miezuf
noptei ; m,iitiIe, uncle intrau $i altele esau. Pe stradg tinerii le
apostrofau $i se legau de ele". Mastile ripostau si mergeaq re.
..pede. In serile de bal mascat, Joile si Duminicile, era un spec-,
tacol pe care nu-1 mai vedem astazi pe c.alea Victoriei.
Cand am venit In Bucuresti era un singur bal mascat de
Oita, acesta era balul de la sala Bossel.
Mai erau baluri mascate la. sala Franzelaru. la sala Ziep-
ser, la Pomul Verde, la Jignitza. Apoi un altul la ,,Dacia", altul
la Hardgu, etc.
Balul de la Hardgu erea nurnit astfel, fiindcg mgsculitelei
_mai cu searna servitoarele, veneau desculte, ii spälau picioa-
.rele In harddu, isi "puneau ciorapii si ghetele sau pantofit pe
care Ii aduceau In mang si apoi intrau in bal. Motivul e lesne
de inteles antreprenorul nu tolera ca mgstile .sg intre In sea
cu incgltamintea murclarg de noroiu sau de zapada.
Balul acesta atilt de inferior, frecuentat de elementul fe-
rneiesc, erea foarte cgutat de bärbatii din societatea mai de
sus ; tot tineretul bdetilor ,,de farnilie", venea la acest bal spre
a danta cu servitoarele care, pe vremea aceea ereau, de multe
ori, fete drggalase. Pe atunci profesia galanteriei nu erea destul
dc raspanditd pentru ca sa atragg i A, le feta cocote de marcg,
pe toate cate ereau frumusele.
Aveam 18 ani ctind am intrat pentru intdia oarg la Bossel.
Cu toate ifosele ce'mi dadPam ca sg, mg' argt degajat, cu toate
ctt'mi luarn aere de Don Juan rafinat, mrtsculitele experin-ten-

www.dacoromanica.ro
 67

tate m'au cunoscut, dinteo ochire. a sunt aglamiu. Doti&

maAi In domino negru m'au In primire $i cu toate impo-
trivirile mele, m'au dus la bufet i m'au silit sa le platesc un
cornet de bomboane. Costa 4 lei.
Am plecat, dar m'arn reintors, auzindu-mi numele chemat
*de un carnarad. In dosul galantarului masculita mea schimba,
cu unul din chelneri, cornetul In contra 2 lei.
Am aflat dupa aceea, cum ca prin balurile mascate cir-
culau un nurnar de veterane ale galanteriei cari, ne mai pu-
tandu-si agonisi viata intr'altfel, se acopereau cu un domino
$i o masca, pandeau pe naivi $i le storceau, nenorocitele, cativa
lei, painea de a doua zi. Fie sub pretextul leului pentru gar-
demi* f:e printeun cornet de bomboane, fie sub pretextul
leului de birja, aceste femei, dupa tateva ore de staruinte si
de cersetorie. izbuteau-sa castige 8 sau 10 lei cu earl traiau
doug-trei zile, pang la balul viitor. Lovitura cornetului era CII"
noscuta, ele II obtineau de la client numai spre a'l revinde
imediat tal-chelnerului pe pretul jumatate.
Mai tarziii balurile mascate au degenerat cazi, dupti des-
fiintarea salei Bosel, ajunsesera coticliane la sale Edison. Dar,
ca tot lucrul trecut din vreme, au murit, si pentru totdeauna.
Toamna erau mustariile $i täerea.
La unele raspantii anumite erau instalate teascuri $i li-
nuri in care se fabrica mustul. Aceste mustarii functionau fa
baza unei taxe ce plateau axizarilor primariei. Langa muse
tarie era gratarul cu carnati. apoi, mai pe la margine,
venea $i jardaletul si se incingea i joaca. Bineinteles ca, de
multe ori, afacerea se sfarsea cu paruiala si la comisie.
Pe vremea aceea politia avea cu totul o alta organizare;
nu existau circumscriptiile $i ni existau inspectoratele ; nu'
erau decat 5 comisari pentru Intreaga Capitala cu subcomi-
sarii respectivi.
Gaud am venit in Bucure$ti prefect al politiei era Vasile
1-liotu, tatal ministrului actual al Palatului Regal. Director al
politiei un colonel Murat. Seful sergentilor de oras Sasa An-
tonescu. Sub seful sergentilor vestitul tist Sarandi. fratele ac-
tr:tei Frosa Sarandi. Acest Sarandi, mai popular sub numele
de ,,tistul", era o figura tipica a Bucurestilor, scund, purta un
barbison subtire si doua mustati lungi. calarea un cal mic alb
6i avea pe mana, legat cu o curea, un biciu dupa modelul ru-
sesc.
Ce vremuri, nu'i asa?
Cei cinci comisari erau: Romniceanu in rosu, Miulescu --
cel cu crima din str. Soarelui In verde, Gala$escu In negru.
Slavescu in galben. In albastru era un batran al caruia nume
nu-I rum retin.
Dulapul era Inca in floare. Asteptam Pastele cu nerabdare
pentru multe lucruri, dar mai ales pentru bordei si pentru'
dulan-
Erau dulanuri mici numai cu 4 volite, acestea n'aveau

www.dacoromanica.ro
 68

niare cuentela, dar erau i dulapurile cu 6 si chiar cu 8 polite.

Cele mai multe erau, insa, cu 6 polite.
Imi amintesc de cloud din acestea, cari erau foarte cautate
si atrageau o lume imensa; clulapul din capul stradei Dudestil
5t dulapul din $os. Stefan cel Mare. Dar moravurile noui ate
desfiintat o intreaga $i departata traditie.
Petrecerile bucurestene erau nedespartite de lautari. Lau-
larii inveselesc $i au inveselit din timpuri pe care nu le pu-
tem preciza, lautarii bucure$teni erau oaspeti iubiti ai tuturor
ch efurilor.
Gel mai batran läutar pe care l'am cunoscut Inca din casa
parinteasca era Marinica. Foarte vestit pe vremuri, cand l'am
Nazut pentru Intaia oark era aproape retras din activitate. Era
un batran cu barba alba, foarte mic de statura, dar Inch' vioith
S'a incercat sa-mi dea Maya lectiuni de vioara. De si ins-
trurnentul imi placea mult, n'aveam aptitudini.
Lautarii epocei erau: Anghelus celebru muscalagiu,, Pa-
clureanu batranul, Ionic. Dipicu, fatal lui Grigoras Dinicir,
Uchi Albi batranul, Padureanu surdul care canto, la beraria
Strobel, al doilea Anghelus din Ploesti care, in realitate nu!
era Anghelus, reva mai tarziu Marin Buzatu chitarist i can-
taret, un alt lautar numit Muscalu, care avea in repertoriu Un
eantec pe care-1 canta razand cu hohote, etc.
.Padureanu nu surdul a facut senzatie la expozitia din
Paris $i in Rusia.
Alaturi de lautari erau vioristi streini.
Mat intai Wiest, o figura foarte expresiva i foarte popu-
Sara .a epocei. Fara oh fi fost un artist mare, era, Insa, un
muzicant care canta cu tot sufletul. Wiest canta cu mainile,
cu picioarele, .cu ochii, cu toga fiinta lui, arcu$ul salta pe
coarde in voltigiuri fantastice, era un pasionat $i un fantasc
care entuziasma i ridica sala in aclamatiuni furtunoase.
A fost cel mai popular viorist pe care l'a avut Bucure$tii.
Mai tarziu au venit fratii Schipek, doi viori$ti boemi de
mare valoare. Mai ales cel mare.
Schipek eel mare era cu malt superior fratelui sau, si era
un executant de un rar talent. Era.aproape un virtuos desti-
nat la o mare celebritate daca vitiul bauturei nu Par fi omorat
prematur- . .
Capelmaistrul Basch a fost s'i el o figura populara. La
teatrul National cand dirija orchestra, placerea cea mai mare
o avui Gaud galeria Ii cerea un cantec. and, dund executarea
unei bucati clasice, rasuna de sus strigatul : Sarbar, 1-1-iibsch
se Malta pe scaun, apuca bagheta, ridica ochii dare galena
si dedea semnalul. Si orchestra ataca o sarba pe care capel-
maistrul o dirija intr'un tempo vivace. Si aplauzele izbucneali
de sus pentru marea fericire a artistului.
Acestui neamt Ii placea poporul $i Ii iubea fanteziile.
BACANII: Bu.curestiul a avut lntotdeauna bacanii bine
garpisite findca rornanului i'a placut sa _traiasca bine

www.dacoromanica.ro
 69
De si am avut in Bucuresti atatia bacani de frunte, totti$i
aproape nici o firma n'a ajuns pana in zilele noastre. $i .din
acest punct de vedere fragilitatea tuturor lucrurilor $i lipsa
spiritului de continuitate ne deosebeste.
Cel mai insemnat Mean al timpului era Slaicovici. Ne-
gustor de vremea veche, pdnderat, cinstit, constiincios, serios,
-figura impunatoare, pareal vad Inca in no pravaliei de pe
ealea Vietoriei ,intr'un lung pardesiu cenusin, cu ochelarii pe
nas, privind de sus. Era prototipul -negustorului din vremea
aceea, a marelui. negustor cu greutate care insemna mutt.
Staicovici, daca n'a lasat in urma lui bacania, a lasat fabrica
de conserve $i pe fiii sai in frunte cu doctorul Staicovici, ocu-
aistul distins si medic sel al Capita lei. A lost eel dintal roman
care a indraznit sa atace aceasta industrie, $i cel dintai care a
sustras clientela romaneasca birniciei conservelor streine.
Bacani mari mai erau: Paun Popescu in hanul Zlatari,
Martinovici si Fundescu in Lipseani. Salcianu in Carnpineanu
kazi otelul Simplon). Coltescu si Petrache Ion in casele Cre-
iteanu (astazi Palatul Bancei Natiunei). Cavadia, Rietz in strada
Carol. Anghelescu in fata palatului regal, etc.
BISERICILE: Bucurestii au fost un ora$ cu foarte multe
biserici; aproape pe fiecare strada era o biserica; insa multe
din ele au fost daramate.
Pe calea Victoriei numai Intre cheiul Dambovitei i Piata
Teatrului au fost daramate etrei : una era biserica Magureanu
In fata liceului Sf. Sava ; a doua Sf. Ion pe locul unde se afla
astazi Casa de depuneri; a treia biserica Sarindar pe locul squa-
rului percului rnilitar.
Biserica Zlatari a lost eu totul renovata.
Biserica Dtimnita Masa nu era de cat o mica bisericuta.
Mai tarziu a fost refacuta cu totul.
Multe biserici au lost daramate
de am, dar nu am sa, ma ocup de ele.in acest interval de 50
LIBRARIILE: Din toate librariile do astazi dour), singure
eistau la 1871, libraria Socec $i libraria Ioanitiu. Pe atunci
-mai erau: Libraria Danieldpolu in coltul Pasagiului Roman,
libraria Ioanid, libraria Vartha, mai tarziu libraria Haiman.
TIPOGRFIILE: Cele mai insemnate erau: tipografia Ispi-
rescu, Conduratu, Gal. Mai erau inca i attele, precum a lui
Weiss, a lui Cucu, etc.
FARMACHLE: Farmacii tinute de romani nu cred sa fi
tost pe atunci. Comertul farmaciei a fost introdus in Roma-
nia de sasi. Cele mai multe farmacii, daca nu chiar toate erau
ale sasilor. arnintesc mai multe nume, precum : Brus, Thois.
Tiiringher, Risdörfer.
DOCTORII: Nu mai traesc de cat foarte putini medic! de
pe acele vremuri. Doc,torul Maldarescu venise atunci tanar
dela Paris. Mi-1 aduc aminte, fiindea locuind la o ruda in stra-
da Mihai'Voda a fost chemat ca sa m examineze pentru.o ra-
ceala. Mai tile$te $i doctorul Severeanu, cunoscutul chirurg.
Dar merlcii cunoscuti, cu renutatie stabilita. unii batrani.

www.dacoromanica.ro
 70
altii in puterea varstei erau: doctorul Carol Davi Ila, cea mac
popular& figura' medicalg a Bucurestilor, doctorul Marcovici.
doctorul Obedenarn, care se ocupa mai mult de literaturg de
cat de rnedicina, doctorul Fotino, doctorul Polizu, doctoruf
F;ala, doctorul Protici, doctorul Atanasovici, doctorul Ca len-
deru, doctorul Teodori, doctorul Felix, doctorul Turnescu, doc-
torul Alexianu, etc.
MAGAZINE: Eine mai poate recunoaste Bucurgtiul? Co-
niertul silu a luat cu totul alt. infatisare.
Lipscanii, unde astrizi doming. aproape exclusiv firmele
evreesli, pe acea vreme era al firrnelor romanesti sau al firme-
lor bulgarilor si ale grecilor romanizati. Imi mai amintesc
numele: Stancu Bechianu, Radulianu, Martinovici. Pg.'un Po-
pescu, Dancovici, Fundescu, Coemgiopolu.
Cele mai mari magazine cu articole de mode erau romane
sEal franceze. Pentru palgrii era Madame Volays. Pentru mg-
tasuri magazinele Aux gales de France si A la yule de Lyon.
AVOCATII: Cei mai insemnati avocati ai epocii erau:
Bosianu, considerat ca cel mai mare jurisconsult al tgrei e
avand cea mai mare autoritate cat Gheorghe Costa-Foru.
Amandoi ace$tia s'au dus la Paris fiind oament maturi.
Au luat doctoratul in drept la o varstg relativ inaintatg.
Apoi se citau numele avocatilor : Vasile si Constantin Boe-
rescu, G. Dameleanu (Danielopolu), care incepea, Gheorghe
Verneseu, Vericeanu, Petre Gradisteanu, Take Giani. Ace$tia
doi din urmg mai tineri, ca $i Gheorghe Cantili, profesorul de
dreptul penal la facultatea de drept
Aspectul Capitalei, ziva si noaptea, era cu totul deosebit,
Tribunalele erau instalate In casele, astgzi pe jumatate
Aramaie, langg Teatrul Lyric, si pe trotuarul din fata ve-
chiul anticar evreul Zwiebel. Acesta era un om foarte cum
se cade. Cunoscut de toata lumea juridicti si mare bibliofil.
A lasat un fiu care face acelat corned, Ins frà dulap pe
stradg.
Cilibi Moise, un tip original, poate eel mai original al Bu-
curesiilor, avea baracg de maruntsuri laugh' podul de la Doam-
na Masa.
CRACIUNUL: Au trecut 50 de ani si par'cg era eri. Aryi
ramas fireste tot ce-am fost $1 mi se pare ca nimic nu este
schirnbat. Vgd, ca $i in copilaria mea, tot felul de oameni cu
tot feluri de varste, $i vad sexele diferite, $i soldati trecand
cu pasul taras si preoti cu barbile lungi si carunte si mi se
par toti cg. sunt aceiasi.
Si cu toate acestea-din cati camarazi am cunoscut In cele
dintai clase liceale, din fostii mei colegi dela universitate, din
cei cati-va cu care am inceput gazeta'ria cat de putini au 'I-
mes!
. Spuneam deungzi unui prieten ca Incep sg mg simg
strain si singur. Aproape toti oamenii generatiei mete si a
generatillor mai apropiate de a mea, fie mai dinainte, fie mai

www.dacoromanica.ro
 71

Thu urma, au.caiut in Mersul vecinic neo6o5if catre b tinta de

toti necunoscuta si care este neantul si eternAatea. De cAte or:
imi arunc oéhii imprejurul meu vad ca mai lipseste unul. Si
tot astfel va fi Ong la cel din urma'.
Craciunul dela 18711?
Varsta de atunci ii astepta cu nerabdare.
De pe la ceasurile 10 din seara, incepea st rasune Bum-
,restiul de strigätele ascutite ale colindatorilor, in noaptea F.-
11unului. Pe vremea aceea. colindatorii erau copiii din maha-
lale, copiii oamenilor saraci cari eseau ca sa aduca acaSa, acolo
unde erau vetrele mai reel si inimile mai pustii, tot ce puteau
aduna ca mere, nuci si covrigi.
Centrul comercial era mai rece si mai putin primitor de
estfel de manifestatiuni traditionale; insa cu cat te departai
Care margine, rasuna tot mai des cântatul cristalin al copii-
lor: Bun a. dimineata la mas ajunI Ne dati? Ne dati?"
r Fara. sa Tred in magia datinelor am ascutat si awl si as-
Uizi placere acest cântat prevestitor de ceva nedeslusit dar
care in totdeauna incluiosaza. Si cand 11 mai aud astäzi in
spre ravarsat de zori, imi reamintese melancolic de anii cei
16ra de grija, anii tuturor sperantelor, ani care n'au sa se mai
Intoarca.
Cand au mai trecut doi ani dupa ce am venit in Bucu-
resti am plecat si eu cu buna dimineata": Era Pe vremea
-aceea obiceiul c i liceanii adunati in gruPuri maricele, care
de multe ori ajungeau pang. la 40, sa. plece cu mos ajunul.
'F:iindca ereau, pe acea vreme multe case care respectau datina
sfsi faceau o placere si o petrecere din primirea colindatorilor,
Erea actorul Pascaly care, de cu seara se instala in an-
tretul casei, din daratul unei mese mari pe care se aflau cosuri
cu nuci, cu covrigi de cei mici, cu mere, cu pahare pen-
tru vin, cu samovarul cu ceaiu. Si alaturea datnigenele eu yin.
*13.9na aproape de ziva Pascaly primea neobosit si vesel si ura
copiilor sanatate si un an mai spornic i ciocnea paharul si
avea cafe o vorba bunk pentru fiecare.
Era si profesorul nostru de limba elena de la liceul SI.
Sava care primea prieteneste. Intr'o casuta mai mica asistat
'de film lui, o frumoasa si incântatoare tinerete bruna,moar-
ta, prematur co, sotie a unui ofiter Olanescu,Ilie Benescu pri.
mea, impartea, ciocnea dar si bea. Uzi Ii placea vinul cel bun
pe care II gaseai in Bucuresti pe vremurile acelea.
Mai ereau si altii, mai ereau si allele. Diavolii de baeti cu-
nosteau oare cari tinere dragalasenii bucurestene care res-
pectau traditia si prlmeau colindatorii.
Intr'un an oarecare ne-am adunat multi, eream aproane
'de patruzeci, dar nu'mi mai aduc aminte de Mc unul. Stiu
numai ca printre noi erea si Alexandru Macedonskr. Tot cioc-
nlnd paharele prin casele pe un-le trecusern am ajuns d s ul
de ametit la locuinta surorilor Laura si Srnai. andita B. uncle
Intreaga familie ei a adunata. Am fost primiti cu I rat le d s-
chise. Drept multu,mire am varsat un pahar de yin peste ma-
www.dacoromanica.ro
 72

neca d-soarer Laura care, in camizola albd. Pam onoruriie

casei.
Duph colinda venea Graciunul cu toate stelele, vicleimu-
rile si balurile mascate.
Trecand vremea toate.obiceiurile au degenerat. Mai tarziu
rdetii cu steaua ori cu vicleimul nu mai ereau de eat Mste
tighnusi sau alti derbedei din pleava mahalalelor care intrau
prin curti pentru ca s1 lure. Apoi biata dating' a devenit o
meserie pentru exploatatorii perversi. Oare-cari tigani profe-
sioniti formau cete de copii pe care ii incorporau in gru-.
purl, ii inviltau caleva cântece de stea si Ii urmareau la dis-
tanth. Gaud copiii eseau dinteo curte antreprenorul erea langg.
ei sr le lua tot ce incasase. Bine inteles copiii ereau plhtiti in
mod denzonu cu cdtiva, gologani pe noapte.
Politia primind numeroase plangeri in urma hotiilor sg-,
varsIte, si Iiind push in cunostinth despre felul in care sunt
exploatati copiii cu steaua, a luat intr'un an dispozitia de a
interzice cu totul si colinda si vicleimul si steaua.
In timpul ocupatiunei dusmane, toate acestea au fost ri-
guros oprite. Duph. razboiu s'a acordat oarecare libertate, dar
cu autorizatia nolitiei.
Stelele ereau foarte numeroase pe vremea venirei male In
Bucuresti, iar- populatia le primea bucuros. Dach e,seal seara
pe stradh, nu Meai doi pasi si Int'alneai o stea; iar dach te
opreai lnaintea unei curti in care stelarii cantau la fereastrh.
auziai aceste cântece:
In orasul Vitleem
Vrseii boeri, sà vedem
Cei astdzi ni s'a 'nplinit
Proorocirea de demult
Cd se va naste Hristos
Mesia cap luminos
Din fecioara Maria
Din neamul lui Avram
Etc.
Sau :
Trei crai de la rathrit
Spre stea au cdliitorit
Si au mars precum citim
Pdnd la lerusatim,
Acolo cum au ajuns,
Steaua in nori s'a ascuns
Etc.
Vicleimuri ereau iarhsi numeroase ; asttizi d'abia dacii
inralnirn doar Cate unul. Acum cincizeci de ani actoni viclei-
mului ereau amatori, cari asoclati lucrau pe socoteala lor;
astgzi este iartisi o afacere a intreprinzatorilor caH exoloa-
tiazit pe cei cari joach.

www.dacoromanica.ro
 73
Vicleimul, sau BetIeemul, orasul. unde s'a nascut Chris
tos chnd erea complect fiindch. ereau vicleiniuri marl si
yicleimuri mici, erea compus din urmlitoarele persoane:
Irod eimparatul imbracat cu mantle rosie incadiath in
blanh albh, CU, sabie, coroand, etc.
Ofiterul imbrhcat in costumul legionarului roman.
Gei Trei crai, adich Magii CU costume orientate. anurne
Gaspar, Melbior si Baltazar.
Pruncul, copil intre 12 si 14 ani.
Paiata imbracath cu haine strãmte si cu diferite petice.
Mosul cu masch, barba Ihnoash cu cojocul si ciiciula in-
toarse pe dos.
Vicleimul, bine inteles, a degenerat. De uncle vicleimul
original avea un dialog inspirat din mistere sau nasterea lui
yristos, cu vremea s'a vulgarizat si chiar s'a trivializat. Ast-
ifel am ajuns la vicIeimul zis Mt perdea", care nu mai are
nimic comun cu vicleimul traditional.
Acum cincizeci de ani vicleimul ca i steaua ereau inch
la.multh favoare. Traditia spunea ch, orichrei case care va
Drimi vicleimul, ii va merge bine, crt orichrei cash care res-
pinge steaua Ii va merge rhu. Se'ntelege ch. acestea ereau ere-
rsuri bine intretinute de cei interesati, dar care aveau credin-
oiosi in oamenii de pe vremuri. Cu incetul, traditia a perdut
inrhurirea i lucrul a degenerat.
Când vicleimul erea inch pur, oamenii vicleimului mare
,antrau in case, depuneau cutia care figura orasul Betleem,
lIrod se aseza pe scaun,avand la dreapta si la stânga chte un
soldat, apoi ordona s. i se aduch inainte CeI trei Magi sau
Crai de la rdshrit prinsi pe coprinsul Imphrhtiei lui hod. Cand
trupa pieca intru chutarea lui Isus, corul chnta :
ln orassul --Vitleem
Venifi Cu tOri sif vedem
Ca astazi ni s'a nascut
Domnul cel fara de 'nceput
Etc.
TIPURI BUCUREWENE
Pe vremea inthiei mele tinereti, Craciunul venea in tot-
cleauna .cu purcelul fript, cu sarmalele, cu caltabosul si cu
cozonacn. Ziva inthia erea a meselor in familie, ziva de-a
doua a meselor pe la prieteni, iar ziva de-a treia a vizitelor.
In aceasth privinth, multh schimbare nu s'a fäcut in
Bucuresti.
Bucurestii aveau pe atunci chteva specimene. cativa tipi"
cum s'ar spune astrizi, sau chiar cateva ,,numere".
Unul era Cilibi Moise.
Cilibi Moise era un ovreiu ânztor de inhruntisuri, im-
povh'rat de o cash, de copii, foarte de spirit dar $1 tot pe atdt
de fhrti. noroc. Cine nu-1 cunostea in Bucuresti 7
www.dacoromanica.ro
 74
Cuvintele lui de duh circulau din gurd in gurg ba au
fost chiar st tiparite intr'o brosurica pierdutd, bine Intelesi
pLutru cei de astgzi.
Ca orice vanzgtor ambulant Cilibi Moise era nothad, locul
lui de vanzare era and in usa unei cafenele, cand langa un
pod al Dambovitei, cand in piaca., etc. etc.
O&M, avea masa langg podul garlei dela Doamna Masai
Pentru Mcut reclama articolelor ce vindea avea vorbele lui.
De pil(15.:
,,Doi lei parechea de mdnusi, doi lei 1 In altg parte datil
4 lei ca sg val cgzniti oath doug sgptgmâni sg le rupeti, la
mine dati 2 si le luati rupte gata".
Sau :
Un leu ciorapul, un leu ciorapul. Pe 51 de-al doilea 11 dad
gratis !"
Intr'o zi, vara, apare la cafeneaua Fialkovski inctiltat Cu
ghete noug. Cum II vgd, toti 11 iau in primire.
Bre, dar ce frumoase ghete! Dar cat ai dat ?... Dar de
unde le-ai luat ?
Cilibi Moise, rästurnat pe un scaun, ridicg piciorul drept
si-si mitt's; gheata care, In adevgr, era de bung calitate.
Bune si eftine, rgspunde el, fiindcg numai Cilibi Moise
$ie s5, targuiascg.
Dar de unde le-ai luat ?
Dela Steaua Albastrg, in ulita frantuzeascg.
- $i$aseeatlei.ai plgtit ?
$ase lei ? I, exclamg toti intr'un glas.
Pe vremea aceea, magazinul care avea cea mai bung In-
altilminte gata era Steaua Albastrg, iar perechea de ghete de
intaia calitate, marca Porak dela Viena, costa 12 lei.
Mg, nu minti, intrebg cei de fatä, mirati ?
Sg n'am parte de copii, sti mor aici pe loc dacg spui o
minciung! Eu am pllitit 6 lei.
Imediat, un numgr de clienti se aruncd, claie peste grg-
math): In doug trgsuri si... mang la Steaua Albastrg. Iar Cilibj
Moise ranjea.
Peste dougzeci de minute ceata se intoarce furioasg. Dar
evreul era impasibil.
Un potop de imprecatiuni izbucneste.
Mggarule t Ti-ai ras de noi ! $i te-ai jurat si pe copii I
Ohetele costa 12 Id ; de ce ne-ai mintit ?...
Stati, domnilor, eu . nu v'am mintit. E adevarat
cg perechea de ghete costh, 12 lei, clar eu cand v'am spus- cg
am pla4it 6 lei nu Vam aratat decat piciorul drept. 0 gheatg
costg 6 , i.
Un alt tip" era Chirmtg". Chinni% nu era numele lui.
Chimitg era numai o poreclg pe care i-o pusese bucuresteniil
din cauzg cal omul. fiind un maniac, si chiar foarte usor de-
ment, c rcula pe striizi imbrgcat cu o elegantg extravagantg,
idicoI si cu aere de grandoare.
www.dacoromanica.ro
 75
Porecla Chirnita a rams in limbo. bucurestenilor foarte
multa vreme. Orice om care se imbraca pretentios si lua aere
afectate era un Chirnita.. Astazi vorba nu se mai Intrebutnteaza
si nu mai are Inteles.
Sange-rece" era un alt tip bucurestean. Era dement de-a
binelea. Era neamt de origina si se numea Wentzel. Nu-mi clau
seama cum a dobandit aceasta porecla, stiu numai ca, de Cale
ori esea pe strada 11 vedeam maruntel, imbracat in haine uzate,
,fara guler la camasa si gonind repede. De cum il zareau, copiii,
birjarii, toti oamenii din popor, imediat il luau in primire. Din
toate partite rasunau strigatele i Sange-rece I Sange-rece". iar
el furios, Wand spume la gull alerga sa se sustraga atacuri-
lor ; gonea Cate un Meta* care '1 plictisea mai tare si profera,
cu o iuteala neInchipuita, o serie de injuraturi originale, in-
yentate de el si care Mceau deliciul tuturor trecatorilor.
Si porecla Sange-rece a fost multa vreme intrebuintata $i
se aplica celor cari, in discutiune, se aprindeau peste milsura.
Barbucica" era altul. Acesta era un ramolit, slab de minte
In toata viata, pe care batranetea 11 clasificase drept un per-
sonagiu ridicol. Cand au fost descoperite apele feruginoase dela
Vacaresti, glumetii i'au spus c daca se va spala cu apa aceasta
se va intari ca fierul. Rezultatul a fost ea barba lui Barbucica.
s'a inrosit pentru marea veselie a bucurestenilor.
Ibric" era un tip foarte cunoscut -pentru un viciu rusinos
pe care 11 practica. Fusese de foarte multe ori surprins chiar
In locuri publice, fusese arestat, dar bine inteles, fara urmari.
Era maruntel, slab, purta barbete negre rusesti si era sasiu-
Numele sdu erau Ionescu si profesia : functionar public. De
altfel Ibric era universalmente cundscut. De cate ori trecea ne
strada era privit cu repulsiune si aproape toga lumea 11 arata
cu degetul.
VIATA BUCURESTEANA
Viata bucuresteana era cu totul deosebita.
Pentru societatea de sus can, schimbare ? Cancl intrai in
sala teatrului National in serile de Opera italiana, vedeai in
toate lojile elita sociala tronand. Toate lojile benoare erau
abonate sau mai toate si in fiecare o familie cunoscuta. Flo-
resti, Filipesti, Oteteleseni, Cantacuzinesti; Sutulesti, Vacaresti,
Cretulesti, Manu, Creteni, etc. Din toata lumea acea,..ta n'a mat
ramas nimic sau aproape nimic. Burghezia, care doming as-
Vazi, pe vremea aceea de-abia incepea s. Indrazneaqca. Rar
ate unul..cate un Boerescu, sau vreun alt exemplar ilustru al
clasei de wijloc isi lua locul la banchetul celor mari.
PersOnagiile de frunte cari dominau si politica si viata
sociala erau : un beizade Mitica Ghica, presedintele Camerei,
generalul I. Em. Florescu ministrul de ra.zboi si Inca cativa
din marea aristocratic a -Wei.
Doua saloane bucurestene tineau recordul : acela al doam-
nei Otetelesanu, unde este instalata astazi Terasa Otetelesanu
www.dacoromanica.ro
 76
Si acela al Principesei Irina Grigore Sutu in casele din sir.
Coltei, ocupata de biurourile Municipiului Bucuresti.
Salonul doamnei Otetelesanu era cel dintai fiindca o in-
timitate mai mare il lega de lumea elitei bucurestene. i, prin
elita, nu se intelegea numai oameni de sange, ci tot ceea ce
avea un nume sau o situatie In politica, in magistratura, in
barou, in armata. In diplomatie, in finante, in literatura, etc.
Salonul Otetelesanu te. consacra. Spre a fi cineva In lumea
de sus trebuia sa treci prin acest salon si pe sub autoritatea
acestui matronagiu. Aci se lansau fetale in lume, aci se Ian-
sau tinerii, aci se inodau intrigile sentimentale, act se puneau
la cale casatorii, aci se hottirau i mult,e combinatii politice.
Acest salon era deschis intregului Bucuresti din societate",
Un astfel de salon primitor nu mai exista astazi.
Cel d'al doilea salon era al principesei Irina Sutu. Mesta:,
tot atat de larg primitor, era deosebit de celalt printr'o
nuanta de oarecare rezervil mai mare. Dar, de asemenea in-
tregul Bucuresti circula in zilele hotarite.
In salonul d-nei Otetelesanu n'am intrat pe and In salo-
nul printului Grigore Sutu veneam in vizita de douti ori pe au
la onomastice. Protocolul era cunoscut
Printul Grigore *utu, un om matuntel cu mustati lungi a
arnautesti, acurn incaruntite, cu tipul clasic al grecului diq
car catura, in totdeauna elegant, primea in picioare in cel din-
tai salon, aproape la usa holului, pe toti v zitatorii .Si in zilele
de receptie vizitatorii erau gloata. In al doilea salonas princ -
peso. Irina trona pe un fotoliu luxos iar pe dinaintel, in ordi-
n a intrarei, defilau cei care o vizitau.
Te Inchinai, sarutai mana, te opreai mai lung ori maf
scurt dupa cum erai mai intim or mai putin, clupti bum erai
doamna sau clomn ; dupa rang si importanta schimbai doll&
trei cuvinte de politeta, te inchinai si eseai.
In salon multimea era mare, unii veneau, altii plecau'.
Printul Grigore avea cate un cuvant amabil pentru fiecare si
plecai. Toata afacerea nu dura mai mult de zece minute.
Protocolul era acela al unei Curti, cu mai putina rigidi-
tate si cu mai putin fast.
Familia Gr gore Sutu avea un caracter special si era una
din curiozitatile bucurestene.
Aproape In toate zilele cand era vremea frumoasa, dom-
nul i doamna Grigore Sutu eseau la Sosca in echipajul lor
sui-generis.
Intr'o trasura-victoria Printesa stetea drept majastoasa, ar
printul Grigore maruntel, ghemuit intre perne de unde d'abla
11 vedeai ; iar un caine pudel de o talie mare, in totdeauna
bine spalat si pieptanat, stetea culcat la picloare.
Pe capra arnautul in fustanela, cu fesul cu ciucure lung,
cu sabie si cu pistoale in beau. Era vechea traditie si vechnd
fast al curtilor domnesti din perloada fanariota. Arnaut nu
mai erau de cat cativa In Bucuresti, mai aveau si able cateva
www.dacoromanica.ro
 77
case, printre ele l rgposatul Petrovici-ArmiTS marele bogatas
al vremei. Astazi, la 1927, acest spectacol s'ar parea teatral.
In spatele trasurei, pe un scaun ridicat. stetea cu mainile
la piept un negru copilandru. Arapul lui *utu era o hinta
popular& in Bucuresti.
Obiceiul de a avea Negri sau Arapi ca un semn de mare
lux nu era pierdut cu totul. In anul 1884, cand am fost arestat
5 zile la Vacaresti In urma miscarilor studentesti, am gasit
acolo pe negrul din serviciul doamnei Petre Gradisteanu, ac-
tuala doamnd Theodor Capitanovici. Negrul, necredincios ser-
yitor, fusese arestat pentru totie.
Am gasit In Bucuresti epoca celei din urma manifestari
conservatoare. Cu caderea cabinetului Lascar Catargiu patru
ani, dupa. aceea $i cu venirea liberalilor, s'a inaugurat, nu o
era; democratick ci inaltarea burgheziei de-asupra vechei boe-
rimi nationalo-fanariote.
Fiindck clack precum am spus, vechile familii boerest f
din neam bdstinas erau Inca puternic reprezentate In infati-
*area de suprafat& a Bucurestilor, inalta societate era impanata
cu foarte multe familii de origina greaca $i fanariotd. Caci nu
toti grecii romanizati erau fanarioti.
Viata publica fiind, cu mult mai putin dezvoltata de cat
astazi. se intelege ca viata de familie era mai stransa. Lurnea
petrecea in cask in cercuri mai mult sau mai putin restranse.
revelionul la restaurant sau chiar pranzurile prin birturi $1 cu
tog& familia erau lucruri absolut necunoscute. De aceea numa-
rul marilor baluri in lumea de sus era destul de insemnat pe
tirnpul erne i.
Infatisarea Capitalei era si cu mult mai nationala de e t
este azi. Pe cand astazi, si mai cu seam& de la razboiu in o ,
Bucurestii au luat infatisarea unui ora$ curet cosmopolit pe
atunci era un ores pur national. Pretutindeni, la spectaco e.
In eafenele, in cofetarii, in birturi, la sosea ori unde, nu erau
de cat Romani. Rare ori intalneal cate un strain, $i and i
vedeai Ii aratai cu degetul.
lata de ce toti ne cunosteam ori uncle iar astazi nu mai
eunoastem aproape pe nimeni.
Un om despre care se vorbea pe vremea aceea, de unii cii
admiratie, de altii cu ura, de altii cu ternere era Ionel Isvoranu.
Ionel Isvoranu fost of Or de cavalerie, descendent dintr'o
tamale boereascd din Oltenia, unchiul lui Alexandru Mar-
ghiloman, erea un fel de teroare a Bucurestilor.
Om de lume, de altfel, insd un chefliu de intaia forth, avea
banda lui cunoscuta. si temuta. Cand intra prin locurile de
petrecere, mai ales prin localurile de noapte $i prin gradinile
din afard de oras, era ingrijorare. La cea dintaiu suparare
Ionel Isvoranu sarea la batae cu intreaga lui companie. Ni-
meni nu putea sd i se impotriveasca. fiincica Ionel Isvoranu,
pe langa prestigiul invincibilitatei lui. adaoga numarul, forta
organizata, o mare indrazneala si o grozav a. agerime in lupta.
Isprdvile lui Isvoranu se eitau cu duzinele, caci nu trecea

www.dacoromanica.ro
 18 --
o sIptmân fr sa nu se audd c Izvoranu a mai fault,
Inca una.
0.isprava a fost bataia de la Opera Ha liana.
Din diferite motive foarte copilaresti, Isvoranu si banda
sa. nu voiau sa perrnita unei primadone sa cante. De die
ori artista esea in scena, amicii lui Isvoranu, cu acesta ill
frunte, incepeau sa fluere si faceau atata sgomot in cat repro-
zentatia nu putea urma. In sfarsit, politia fu nevoita sa inter-
yie. Prefectul Hiotu lu ma'suri la viitoarea reprezentatie,
posta In holul Teatrului National. un numar de politisti si!
lndoi posturile de janclarmi
Sala teatrului era plina. Cand,prirnadona aparu pe scend
o furtung de flueraturi izbucni din gala. Atunci politia inter-
yeni i o crancena Wale incepu.
Din ceata lui Isvoranu faceau parte, intre altii, un fiu al
generalului Christian Tell, cat si tenorul Theodor Popescu,
un om de o statura herculeana, foarte puternic i foarte fru-:
mos barbat. Fiincica purta plate fungi, doi jandarmi l'au insfa-
cat de par si numai asa l'au putut domoli. Isvoranu bi.ruit sV
yazandu-se amenintat sari din stal in benoara fostei sale sotiil
.51 se refugie acolo. Acest scandal fu cauza unei agresiuni in
contra prefeetului Hiotu.
Una din plaeerile favorite ale lui Isvoranu era sa iasa
seara pe Podul Mogosoaiei si... sa se lege de fernei, cum se
gpune in limbajul popular. Cateodata el si ceata, luau scaune
de la cofetaria Fialkovsky, le ducea nand. pe trotuarul Podului
Mogosoaei (calea Victoriei) chema cativa vanzatori de ziare pe
can ii comanda, si le da ordin sa ridice poalele femeilor
care treceau. Si, cum pa vremea aceea, cocote erau putine, cele
mai multe victime ale acestor agresiuni, erau fernei máritate,
femei cari de multe ori erau chiar la bratul barbatilor. Dar
eine indraznea sa se opuna lui Ionel Isvoranu?
Ionel Isvoranu intrebuinta de multe ori pe acesti vanzatorf
carera le distribuise nurnele fruntasilor partidului conserva-
tor de la guvern, in special ale ministrilor.
In adevar desele lui conflicte cu politia 11 arunca in opc-
zitie. Una din formele acestei opozitii era aceea de a ridicula
pe ministri, clandu-le numele vanzaforilor de ziare. Acestia,
cand se intalneau prin localurile publice se strigau iu pe
nume, ci pe porecla: era Costaforu, Boerescu, Catargiu, Beiza-
cleaua, etc.
lonel Isvoranu a, sfarsit rau. In anui 1877 exasperancl pe
taranii de pe mosia lui, acestia i-au asediat casa. Isvoranu era
crud4 dar era bray ; s'a baricadat si s'a aparat impuscand in
multime. dar taranimea infuriata a spart usile si l'a sfasiat.
Cand 1mi amintese de epoca aceea si cand ma gandese
cum ca fautele lui Isvoranu, care astrizi ar ridica presa $1 in-
treaga opinie publica, pe vremea aceea erau priyite ca .ino-
cente petreceri ale unui cuconas, nu pot sa nu spun ca,.oricare
ar fi ticalosia oamenilor, vremea are, in rnersul ei mainte,
www.dacoromanica.ro
 19
victorii morale pe care ie pretutm numai and ne uiQim
inapoi.
Oare ce vor zice urma$ii no$tri de, dupd o suta de ani, des-
pre epoca In care traim ?
MORAVURI SI PARSE
Pe vremea aceea se Intalnea fined adevarata veselie. Oa
'menii radeau cu, toga inima. Se fdceau farse cari faceau
epoch% Se vorbea de ele ani Indelungati si tot se mai fame, haz;
Traiau pe vremea aceia doi domni Creteanu : unul Ulysse
$1 cellalt Nicu.
Ulysse Creteanu nu era numai un fecior de boer, un om
dnteligent i Indemanatec, o fiinta amabil i placut In socie-
tate, Ulysse Creteanu era o instItutie.
Ulysse Creteanu era de toate : advocat, confident, om de
afaceri, negociator, sti a tot, facea tot, avea toate uile des,
chise, in sfarsit, unul era Ulysse Creteanu.
s Cate nu se citeaza, adica nu se spuneau despre el. Astrid,
, exceptie facand de cativa batrani, nimeni nu mai *tie ca a
existat.
Am spus c. Ulysse Creteanu era $i advocat. Bine inteles
advocat de... Targovi$te.
Dupti cum era advocat sui generis, tot la fel ti erau $i ple
rdoariile Intr'o zi, trebuia sa apere inaintea tribunalului pe a
'cloamna din societate care era acuzata de barbatul ei pentru
adulter. Decal, doamna era tanara si frumoasa iar barbatuL
cam trecut. Care a fost pledoaria lui Creteanu ?
Domnilor judecatort, onorat tribunal. Inchipuitt-va fie
care din dumneavoastra ca aveti acasa o glastra cu o floare de
endrusaim tandra si irumoasa. Pentru ca floarea asta sa creas-
ica, sa traiasca $i se se faca tot mai frumoasa nu-i a$a c trebuie
sti fie udatti in fiecare zi macar odata ? Dad. floarea nu
udata se usuca 5i moare. Tot a$a este si cu noi, onorat tribu-
mai. Crradinarul nostru nu ne uda nici in fiecare zi nici macar,
la cate doud zile $i nici mai rar. Din pricina asta noi ne uscam
$i eram gate sa ne prapadim. Vazand primejdia ne-am ales
un alt grddinar care sa ne ude mai bine $i mai des. Ce rau
am facut eu asta, onorabil tribunal 7...
Se spune ca dibaciul advocat, urmandu-si pledoaria In
mijlocul veseliei, care zguduia de la judecatori pana la aprozi,
a ca$tigat procesul.
Ce vremuri fericite.
Nicu Creteanu era un om Inalt $i de o extraordinara cor,
potent& Era un colos $i. nu umbla nici- odata pe jos.
Odatd prietenii i-au facut una din acele farse cum nu se
mai fac astazi. .

Kicu Creetanu era un mare mancticios. Gourmand *i

Gourmet.
Intr'o zi intrand la birtul Hugueq actual Riegleg

www.dacoromanica.ro
 SO-

uncle milnca de obicelu, vede pe galanfar o farfurie plinn, cui

'niste raci mari de toatil frumusetea, Frecandu-si mainile de
satisfactie, Creteanu porunceste :
Duceti-mi farfuria cu raci la masa mea .
Nu se poate, coane Nicule, Ii spune maitre d'hotet
fiindca sunt deja luati.
Cum se poate ? Gine i'a luat ?..
Un domn Negroponte care a venit eri de la Galati. Cura
_a vazut racii, i-a cumparat pe toti si i-a i ulna.
Furios, sosu-stacojiu la fata, si pufnind de indignare, Nicul
Creteanu se aseaza la masa, mananca cu noduri, apoi ese.
Pe pieta Teatrului Isi vede Muscalul fasorit stationand,
II face semn cu bastonul.
Muscalul trage la trotuar si scoate sapca. Creteanu da sN
Ze urce, dar Muscalul 11 opreste.
Sarut mane, Cacanas Nicu, azi nu sunt
Cum ? ce ?
Da, Cacanas, sunt angajat pentru trei zile de GacanaS
Negroponte din Galati.
Nicu Creteanu da sa cada pe spate I
Cu mainile ridicate in sus, rosu la fata, spumeganct
vocifereaza pe trotuar.
Negroponte! Iar Negroponte?!...
Nicu Creteanu tinea un magazin special, un fel de biurou
pe calea Victoriei unde este astazi un magazin de ghete &Muni'
de bacania Dragomir.
Pe la orele 8 climineata Creteanu se plimba tacticos pnir
pravalie. Deodata-vecle un precupet trecand 1ncet cu douii cutif
deschise pline cu icre proaspete de morun, Parch Inteadins
precupetul Isi expunea_marfa pentru ca s'o vada eel din pra.
Am spus ca Nicu Creteanu era un mare mancacios. Cum
vazu icrele, batu in geam si chema pe precupetul pe care'T
cunostea.
Cum dai icrele, Vasile
Nu sunt de vanzare, sa traiti Coane Nicule, sunt vandute.
Cum vanclute ?... Cui le-ai vandut ?
Zthi asa, credema, Coane Nicule. Le due alaturi la Otel
Ta un domn Negroponte din Galati.
E de prisos sa mai descriu explozia Iui Creteanu.
Seara vine sa pranzeasca la Hugues. In galantar ce
Nada ochii ? Un miel. Pe vremea aceia un miel In luna luiP
lanuarie era lucru extraordinar, aproape nu se vedea. Cum'
11 yam Creteanu urla.
Sa-mi puie o ciosvarta la frigare numai decat I Kt fie
'dela rinichi...
Chelnerul-sef se apropie politicos :
Nu putem, coane Nicule, mielul nu este al nostru, l'a
adu domnul Negro....
...ponte ! Iar Negroponte ?! Toga viata o sa mil perse.
cute Negroponte asta ?...

www.dacoromanica.ro
 -- 81
In sfarsit, cu vai cu chiu, omul pranzi,ilestul de copios,
apoi trimise chelnerul peste drum la teatrul National ca sa-i
ja biletuI de Opera,
Nicu Creteanu, fiindca era foarte gras, lua Intotdeauna
No. 3 din randul Intai, cap de Nina.. Apoi avea invoialJ
cu casierul ca sh-i retie locul pang la ora 7 jumatate : decal
pang la 7 $i jumatate nu retragea biletul casierul Ii mites;
vinde.
La 7 jum. punct chelnerul ese din birt si se repede la Casa
freatrului, dar se reintoarce cii mana goala: biletul No. 3 era'
yandut.
Furios, Nicu Creteanu se Imbraca $i trece gafaind strade,
La casa trona casierul italianul Ghelli.
o altercatie urmeaza, : Casierul pretinde ea era In re-
gun: de oarece cuconul Nicu trimisese chelnerul dupa ora
hotarita.
In sfarsit, cui 1-ai vandut, poate c o vrea sa-1 schimbe?,
Nu cunosc, cocoane Nicu, este un strain, II chiama Ne-
groponte...
Negroponte ?!... Spune-mi unde e, ce fel de om e, vreau
sii-1 vad Indata,1
Este un om mare, gross cu favorite negre.
Ai un bilet alaturi ?
Am numarul 5.
Adu-1.
$i Nicu Creteanu ia numärul 5 si infra.
La No. 3 vede o matehala. Un Ala inalf, gros, cu o jilet
eadriIata, cu pantaloni, prazulii, cu niste ghete grosolane ftr
picioare $i pieptanat CU freza barbiereasca.
Se juca Trovatoret
Gaud Nicu Creteanu savura eu mai mult deliciu armonial
vocala, se pomenea cu One un cot al lui Negroponte ca-1 poc-
Bea in coaste.
Nicu Creteanu spumega, Insa, fiindca era om de lume bine
crescut, Inghitia In sec $i nu spunea 0 vorba.
Dar Negroponte Il persecute grozav. and 11 lovea cu cob*
eand se intorcea si Ij tusea in obraz, and 11 ca1ca pe picioare,
Tortura a clurat trei ceasuri.
La plecare omul n'a mai putut sa rabde. Negroponte 11 cal,
ease pe batatura mai apasat ca pang' atunci.
Pardon, domnule, dumneavoastra sunteti domnul Ne-
groponte?...
Ce fel, coane Nicule, nu ma cunosti? Eu sant Tanase I
Prietenii lui Creteanu cari, timp de trei zile, Ii pusese la
cale aceasta farsa, luase pe Mese tiganul, barbierul paca-
aituTui, Ii deghizase si'l trimisese la Teatru ca sa-1 plictiseascie
Acesta era spiritul vremei.
Obiceiul acestui soiu de pacalile exista mai de mull. PKca-
litura chiar pagubitoare, 'era foarte gustai i tinea locul lu-
crului de dult
Pe la 1871 i mai Unit], chiar, se citau curent numeroa-
6
www.dacoromanica.ro
 82, - 5

seie packlituri ftiqute 'cle C. A. Rosetti care, in tinerete, fusesEl

un pil.calitor de mane intaia.
Doti& din iplcaliturile lui C. A. Rosetti erau vestite.
Odatd, fiind politaiu la Pitesti, a pldzmuit un ordin dela
mitropolie, ca toti popii din ore* sk" fie tunsi. Apoi a adus la
politie pe toti preotii, i-a pus pe o tobd. *i i-a tuns la piele.
Mai Inainte fusese ofiter de cavalerie si, ca fiu de boer,
fdcea parte din garda domneasca.
Domnitor era tirbey, cdruia Rosetti ii lua dese ori pante,
sub felurite motive.
Fiind peste cateva zile o stirbdtoare, and Vocla trebuia sa
ee duck cu alaiu la mitropolie, Rosetti ceru din not], parale
sub cuvant ea nu are uniforma In bung stare. Altfel nu poate
Inclecà. Vodd, supdrat de atatea cereri de bath, trimise ordin
lui Rosetti sa incalece cu uniforma pe care o are *i O. vie la
parade', la nesupunere arestul timp de o lune_ Rosetti se
executd.
Insd In ziva paradei Isi rupse turii pantalonilor. Fiindca
erea din escortd cdldrea Intotdeauna lang d. portiere, trasurei
domnitorului si Salta pe *ea astfel Ineat sa i se vadd pantalonii:
gauriti la partea cea mai intimit.
Dela paradd G. A. Rosetti trecu In arest. Dar paedleala
fusese ideuta.
Cand am venit In Bucuresti, C. A. Rosetti era fruntas
iar cu pdaliturile se indeletniceau altii. Unul foarte
popalar era N. T. Ord*anu, scriitorul umoristic, om al zilei
din acest punet de vedere.
Nae T. Ortisanu scria la Ghimpele, ziarul umoriste al opol
zitiei liberate, proprietatea unui domn Stoenescu.
In timpul domniei lui Cuza a fost de nenumarate ori triM
mis la Vdcare*ti, fiindca pe vremea aceea exista arestul pre-
lyentiv pentru delictul de presa. De cate ori Ordsanu scria cate
,un articol violent sau atingltor la Vodd, isi trimitea imediat
salteaua, ptapoma si pernele la Vacdresti. Directorul peniten-
ciarului nu voia sa le primeased, insa Ordsanu Ii rdspundea
Nu,-ti tie teamd, o sd primeste ordinul peste cateva
ceasuri-
Si, in adevar, ordinul venea intotdeauna.
ZIARISTH 51 SCRIITORII
Pe la 1871 si 1872 scriau la Ghimpele un manunchiu de
scriitori de valoare. Afara de N. T. Ora*anu, directorul Stoe-
nescu stiuse concentra mai pe toti scriitorii de talent. Serie Gh.
Dem. Theodorescu sub pseudonimul Ghedem. Todd, viata,
'dupd. aceea, Gheorghe D. Teocloreseu a fost cunoscut sub nu-
.mele de Ghedern.
Mai scria si Coen's. Cocris era Constantin Christescu, func-
tionar mi se pare la ministerul lucrarilor publite.
Dar sa spun si despre scriitorii tineri si bdtrani cari erau
www.dacoromanica.ro
 83
la suprafatk si reprezentau elita gandirei romanesti Si Pe'
ranta pentru viitor.
In 1871, d'abia elev in clasa IV-a girnnazialg, nu prea $tiam
multe din viata bucure$teand.
Dar prin zidurile $coalei $i ale pensionatului, unde inter-
nam,' sträbgtea zvonul lucrurilor din afard.
Ziare citiam putine, rareori citeam ziarele, totu$1 incepeam
s. cunoa$tem oamenii cari aveau notorietate, cari scriau, cari
reprezentau curentele noui $i stäpane ale zilet de maine.
Ziare nu erau multe $i nici nu apgreau in toate zilele. Coti-
dianul nu prea era rdspandit.
Ziar cotidian $i cel mai important ziar era Romanul" Int
C. A. Rosetti, organ al liberalilor.
Ziar important, nu atat prin forta politick ce reprezenta,
cat prin marele talent de polemist al directorului sgu, era
,,Trompetta Carpatilor" al lui Cesar Boliac.
Acest ziar n'a fost niciodatg. cotidian. A ap'arut de doug $it
'de trei ori pe sgptdmang, iar pe la 1872, 1873, 1874 nu maiit
apärea de cat odatà pe saptgmand. Foarte rar de doug ori. Era
un ziar independent dar antiliberal.
Presa" organ zilnic cu idei conservatoare, apara guver-
put lui Lascgx Catargiu.
,,Reforma" fondatg de N. Coculescu, avea acum ca direc-
tor pe I. G. Valentineanu. Acest ziar era independent dar de
nuanta liberalg. Aparitia ii era neregulatg, dar mai mull a-.
pgrea de 2 ori pe saptarnang.
Ghimpele" era un ziar umoristic transformat din vechiut
ziar umoristic Nichipercea".
In 1871, proprietar $i director al Ghimpelui era T.. I. Stoe-,
nescu. Ziarul apkrea odatg, pe sgptilmang. $i avea nuanta opo-
zitionistg liberal&
Totusi era un ziar independent-
Ziva organ conservator guvernamental. A apgrut in A.g
prilie-1873 $i a durat pang in Iunie 1874. Aparea de trei ori pe
sgptgmang. 11 redacta Grigore Dianu, dar era anonim.
,,Viitorul" apgrut la sfarsitul anului 1871, a durat pankl
la jumgtatea lui 1874. E$ea odatk pe s'aptg'mang si avea cat
director pe Nicolae Fabiu Bädescu. A fost Intâiul ziar cu idi
dernocratice inaintate pentru vremea aceea. 136.descu a murit
tanär iar ziarul nu i-a supravietuit mutt.
,,Le Journal de Bucharest", apgrut in 1870 sub directia lui
Ulysse de Marsillac, profesor de limba francezg la facultateal
de litere din Bucuresti, a trait pang la 1877. E$ia de 2 ori pe
sgptkmang. Ziar in limba francezk., in format de revistg, a in-
trodus rubrica mondeng in presa din Romania.
Telegraful" imprimat Telegraphulti. Ziar cu aparitie ne-
regulatk. era dê nuantk liberalg dar ziar independent.
Daracul" ziar umoristic, fondat In 1869, tiparea odatg pe
silptamang. Era independent.
In afarg de aceste H sau 12 publicatiuni nu'mi mai amin-
tesc sit fi aparut altele pc vremea aceea.

www.dacoromanica.ro
 84

Cititorii au putut observa din enurneratia facuta cum ca

presa de acum 50 de ani se distingea prin douii caracteristice.
Intaia c. erau putine ziare cotidiane iar aparitia celor mai
multe nu avea data fixa; apareau cand odata, cand de doua,
cand, cel mutt, de trei or: pe saptarnana.
A cloua ca mai toate ziarele erau independente, traiau.cu.rn
puteau fard sa se sprijine pe partide, fara fonduri secrete, cu
foarte putine anunciuri, crezand aproape numai In abona.-
mente. si in vanzarea cu numarul, foarte redusa i aceea.
OAMENII ZILEI
Desi hi Bucuresti apareau 10 sau 12 ziare, totusi, afara de
trei : C. A. Rosetti, Cesar Boliac si N. T. Orasanu nici un
nume din presa nu stralucea in afara. Personalitate nu aveau
cleat acestia trei.
Cesar Boliac era cunoscut pentru puternicul sau talent
ao polemist si pentru fraza lui impecabiia. Era un scriitor do
rasa. Era un stilist de mare valoare ma cum erau foarte putint
la epoca aceea. Inteo formula populara pot spune ca Borate
era ziaristul care scria mai bine.
Daca Cesar Boliac n'avea, insa, o prea mare influenta asu-
pra tinerelor generatiuni si daca n'avea credit asupra vreunei
paturi sociale este pentru ca. nu era omul unei convingeri si nu
avusese statornicie de credinte.
Caci un ziarist mare nu este acela care stie numai sa scrie
frumos, ori sa scrie mult. on so. varieze subiectele, dar mare
si cu inraurire asupra contemporanilor este ziaristul legat de
unele convinger, cu o puternica temelie moral., cel care iu-
beste cu putere ceva din lucrurile marl: patria, poporul sau,
in general oamenii.
Cesar Bolin scria bine, insa sufletul popular urma pe alti
ziaristi cari scriau mai putin estetic, insa mai mult inteles
de masa.
N. T. Orasanu avea un nume. Satirele lui, versurile lui
lumoristice toate cu caracterul diatribei politice foarte naive,
&parte primitive si incorecte c,a factura gramaticala, resimtin-
qu-se de incultura epocei, placeau totusi. Pe Orasanu toat6
lilumea Ii facea haz, iar unele din satirele lui erau cantate
in oras.
De altfel marele public nici nu'l cunostea sub numele lui
rde Orasanu ci ii cunostea sub numele de Nichipercea. Acesta
era titlul gazetei umoristice unde debutase.
Cel dintaiu ziar bucurmtean era ,,Romanul" propriitatea
lui C. A. Rosetti care, insa, jiu locuia in tall, locula la Paris
',,Romanul" era foarte citit si mai ales avea snare influentl
In tara, insa Rosetti nu era iubit de public. Nici chiar roaii nul
ilubeau toll.
Cauza acestei raceli era datorita, pe de o parte propa-
gandei conservatorilor care prezentau pe Rosetti cirept geniul

www.dacoromanica.ro
 85

rail al lui Ion Bratianu, iar pe de and parte era (wan. ta Inta-
tirei sale.
Caci, pe rand Bratianu avea o figura. simpatica, des-
chisa, frumoasa, Rosetti din potriva, cu ochii lui bolbocati, cu
privirea lui taioasa cu uratenia ce'l caracteriza, facea antipath.
Pe la 1871, 1872, 1873 si 1874, curentul liberal crestea me-
reu.si cucerea constiintele. Tineretul in proportie de 90 la suta-
mergea catre liberali, dar, cu toate acestea, pe cat era de iu.bit
Bratianu pe atat nu era iubit Rosetti.
Una din cele cateva cauze era si situatia baneasca a fie-
caruia.
Bratianu avea oarecare avere. La Florica lui din judetui
Muscel producea. Producea unt, proclucea vin, producea tuica;
aar produsele erau toate de cea mai buna calitate, erau foarte
mult cantata pe piata. Deci. Bratianu era eel dintaiu boier"
care punea In comert lucruri fabricate in ferma lui. Acesta era
;um mare merit pentru vremea aceea si crea omului Un titlu
mai mult de democratizm.
Ce document interesant al tirnpului. Faptul ca. Bra-
tianu clevenea negustor si. intra In randurile burgheziei, era
o dovada de democratizrnI
C. A. Rosetti impartasea soarta futulor saracilor. SimpluI
gazetar fàr. avere, care totiisi putea trai la Paris cu neN asta
si cu patru copii, nu putea fi un om cinstit. Si de aci ca-
lomnia.
Rosetti, pe care adversarii Ii poreclau Berlicoco era a-
cuzat ca. a putut agonisi averi mari pe care le avea depuse hi
oarecari banci din streinatate. Avea $i castele in Elvetia ba
primea si subventii dela Atlanta IsraelitilM...
Faptul c. Bratianu traia In tara, retras $i modest la via
lui, de si avea oarecare stare, pe rand Rosetti, fara nici o avere
vazuta. putea trai la Paris impovarat de o grea familia. daduse
arme adversarilor. Iata de ce C. A. Rosetti personal nu avea
simpatiile lui Ion Bratianu.
Au trecut 50 de ani de atunci si cat de fundamental s'a
schimbat judecata sociala. Cu cincizeci de ani in urrna Cesar
IBoliac era un mare fruntas al presei romane iar C. A. Rosettil
avea reputatia unui scriitor mediocru. Dupa jumatate de se-
col despre directorul Trompetei Carpaglor nu se mai vor-
O)este, dar C. A. Rosetti a ramas pentru profesionisti $i pentru
lard. unul dintre cei mai marl ziari$ti ai neamului.
Vremea si-a indeplinit, ca in totdeauna, opera. A modelatc
a fasonat, a slefuit. A curatat, de pe reputatia omului tot ce
era fatarnicie, calomnie sau lauda nemeritata, a Pus sufletul
mintea si caracterul celui disparut sub lupa nepartinitoare a
istoriei, i ne-a dat nourt celor de azi si. va tranzmite celor
de maine $i de In totdeauna un alt C. A. Rosetti care a fos ,
_nu numai gazetarul scriitor, dar gazetaral luptator pentru
cauza poporului sau.
Nimic din ceea ce gandim astazi nu gandeau oarnenn dela
1871. Pe vremea aceea ziaristul C. A. Rosetti traia fug, era in

www.dacoromanica.ro
 .86
campul luptelor, era judecat dupa toate faptele lui Impreu-
nate, neghina era Inca amestecata cu graul iar ochiul mul-
timei contimporane nu era in stare sa aleaga ceea ce era des-
tinat traiului trecator de ceea ce era destinat eternitatei.
C. A. Rosetti a ramas totusi. Dintre toti ziaristii, dela
1.871 C. A. Rosetti e singurul care a rams. Cu toate ca nu este
opera mai plapanda dealt opera ziaristului si nu este scris
mai efemer si mai lipsit de insusirile vietei Indelungate.
Ziaristulacesta e sortul sail are datoria sa scrie spre
a fi lute les de cei de feta iar nu spre a fi apreciat numai de cei
iyiitori. Insa ziaristul care a putut izbuti sä fie si omul zilei
de azi dar i omul zilei de maine acela a fost negresit un mare
profesionist, si o minte superioara.
C. A. Rosetti a fost dintre acestia,
Ceilalti ziaristi: Valentineanu, Basarabescu, Funclescu ett.
nu aveau personalitate, lumea Ii ignora. Ziarele lor d'abia
erau citite. Cesar Bo Iliac a ramas uitat sub pulberea trecutu-
fiindca a fost antisemit. Evreii, Carl desmormanteaza pe
toti ziaristii trecutului si'i acopera de laude daca -au lost 11-
losemiti, fac tot ce pot ca sa fie uitat Cesar Boffin care a lost
pi un mare democrat dar i un foarte mare roman.
Dar mai erau alti oameni ai condeiului care fasareau.
Era Hasdeu, era Laertiu., era Scurtescu, era poetul Zam-
firescu.
Hasdeu incepea sa fie mare dupe cum am mai spus. Prin
scoli se vorbea de Hasdeu. Polemicile lui ca Junimea din, Iasi
erau urmarite cu simpatie. Fiindca junimistii erau politiceste
conservatori si fiind ca la Bucuresti tineretul incepea sa fie li-
beral, aproape toate glasurile erau pentru Hasdeu.
Laertiu, pseudonimul lui Lazarescu, era un critic tea tral
foarte apreciat.
Criticile lui teatrale erau urmarite si citate cu multa de-
ferenta .Criticile lui Laertiu faceau autoritate. Totusi repu-
tatia lui Laertiu a trait Intr'un cerc restrans si nu i-a supra-
yi &tuft.
Nicolae Scurtescu era cunoscut iarasi intr'un cerc margi-
nit. Il cunosteau intelectualii, profesorii, ziaritii, studentiii,
,Institutor in Bucuresti scria in Telegraful si in alte publica-,
rtii, avusese cateva polemick si intrebuinta sttIu declamator,
atât de mult la favoare p Vrernea aceea. Dupa urma lui Seur-
itescu a ramas o dramA In versuri intitulata Rhea Silvia si un
yolum de versuri. -

Fiindca facea poleTni i Intrebuinta ziarele, era pus In

vaza si facea oarecare zgomot in jurul sau. Pe vremea aceea
era aproape printre fruntasli literelor romane.
Dar n'a putut ramane.
Poetul Zamfirescu, functionar la Eeforia Spitalelor Civile,
ftmurit nebun.
Zamfirescu a avut talent- Publicului celui mare a Ince-
put sal fie cunoscut clupa anaritia Revistei Contimporane in
anul 1873, in care a scris.
www.dacoromanica.ro
 87.

Excela, mai ales, In satira. Maartea prematura datorita.

acelei boale nenorocite, l'a impedecat s sfarseasca poemul sat',
satiric intitulat Muza dela Bolta rece, Bath% indreptata inpo-
triva Junimei din Iasi. Din aceasta opera menitä sa fie o p.esa
teatrala, fiindca era dialogata, mi-au rams in memorie ca-
teva versuri:
Am plecat, plecat, plecat-am
De la Iasi in cdrucior,
.S'am sosit, sosit, sosit-am
L'al Olimpului picior.
Vàzi oameni de hartie
Cu mustali de chihlibar
Lei de coca pe campie
Illlancand stridii cu mustar.
Am viizutl... etc.
Volumul de versuri rams de pe urma lui Zamfirescu,
Contine bucati cari pe vrernuri, placeau mult $1 erau citate
aproape cu admiratie; de pilda poezia Luna, lasa-ma sic' dorm.
Dar oamenii nu au fost binevoitori cu Zamfirescu.
Tot pe vremea aceea se misca i atragea atentiunea V. A:.
Vreche, d-rul Obedenaru, (Gheorghiadi) N. D. Popescu etc.
V. A. Ureche scria mult, vorbea mult, se producea in con-
ferinte, se producea la teatru, scria istorie se afirma ca un
campion nationalist Dar fara influenta asupra generatiunilor
'finere de atunci.
In ciuda marei lui activitati n'a avut nici admiratori, nici
scipoli.
Doctorul Gheorghiadi Obedenaru a scris pentru teatru.
'clar fall mare succes. Era totus In vaza ca situatie sociala.
In cercurile noastre se vorbea de doctorul Obedenaru, Insa a
lost numai un foc de paie.
Tot pe vremea aceea se afirma i actorul Dirnitriadita.
tal natural al Aristitei Romanescu, fiica legitima a artistet
Stavrescu dela Craiova, Parasind teatrul, acest om originaL
;nestampärat, vecinic in cautarea unui mijloc de a se imbogati
a scris o carte de higiena. Cu acest prilej Titu Maiorescu. a
spus daca nu altcineva:
Ciudata tara e Romania: doctorii scriu piese de teatru
iar actorii carti de medicina".
N. D. Popescu popular Nedea Popescu era autorul
romanelor istorice tiparite in Calendarul pentru toti.
Calendarul pentru toti era calendarul la moda, aproape
siiigurul calendar pe piata. De aceea era In toate mainile.
Eta proprietatea librariei Vartha daca nu ma Insel.
N. D. Popescu isi alesese o specialitate: subiectele istorice.
In fiecare an scria un roman cu subiect istoric care placea
mult publicului de a doua mana.
Aceste romane erau atat de rau tratate $1 atat de naiv
si de fantastic construite, fara respect de adevarul istorie
www.dacoromanica.ro
 88

$i fara cunostinta technicei acestui gen literar, incat, cu drept

cuNant, sa putut spune cum ca:
.,Nedea Popescu a ucis romanul istoric in Romania".
N. D. Popescu era arhivar la ministerul de externe.
In Camerele .lui Lascar Catargiu alese in 1871- in urma
scamlalului dela Sala Slatineanu, sefii partidului liberal di, t
Muntenia I. C. Bratianu $i C. A. Rosetti nu figurau.
In fruntea opozitiei din Camera era Mihail Cogalniceanu,
Mai era Nicolae Ionescu. Alegerea lui Cogalniceanu fusese ai
jutata de Lascar Catargiu caruia ii trebuia o opozitie mode
rata. Dar Rosetti si Bratianu, rosii dung cum li se spu-:
nea, fusesera cornbatuti cu inver$unare.
Fapt caracteristic este ca, pe calnd Rosetti i Bratianu nu
erau nici in Camera, nici in Senat, Ion Ghica, sefu; guver-,
nului dela 11 Martie 1871, acela care ceruse printului Carq
sit abdice, fusese ales in Senat. El era seful opozitiei din ma-
turul corp. In jurul sau erau Ion Desliu, Lungeanu dela Bu-
zau, etc.
Daca Ion Ghica erea cel mai insemnat orn politic al opozitief,
in schimb adevaratul luptator de toate zilele, omul popular,
omul al carui nume rasuna in tara si atragea tineretul in ga..0
leria Senatului, in zilele de maH clezbateri, erea Ion Desliu.
Om independent, fara idei hotarate, asa dupt cum eraa
cei mai multi pe vremea aceea, putin cam dezordonat si, bine
Inteles, nu orn de mane. intaia, Ion Desliu face& multe zile ama-
re guvernului. El lungea discutiile, el cerea cuvantul la toate
Plegile, la toate articolele, propunea tot felul de amendamente.
:el vorbea contra inchiderei discutiunei, el cerea votul cu bile4
el punea guvernului tog& piedicile cu putinta, el facea ob-
-structiunea.
Era un luptator hottrat, un opozant sistematic fara odih-,
Tirt, care nu da ragaz ministrilor si nu lipsea dela nici o dig-
cutie.
lmi aduc aminte de o sedinta in care Desliu a interpeld
e generalul Florescu asupra proastei fabricatiuni a cizmelorm
ldatilor. Interpelatorul a venit cu o cisma in sedinta si i-all
Wet tocul cu un briceag spre a clovedi domnilor senatori cW
este de mucava. i, in adevar, tocul era de mucava.
Desliu state& in capul bancei prelatilor fa% cu banca mi-
1 nisteriaIa.
Cand Desliu anunta o interpelare tribunele gemeau, de
'aume. Bine inteles nimenea nu esea mai Invatat dela aceste
sedinte, dar agitatia era intretinuta.
Peste un an sau doi ziaristul Valentineanu i-a cumparat
o tigareta de chihlibar prin subscriptie public&
Tigareta a fost expusa in iereastra redactiei ziarului Re-
Yorma in Pasagiul Roman deasupra unei coale de hartie pe
care era scris: Lui Ion De$1iu marele luptator".
MO. Inca unul care intre anii 1871 si 1875 a fost un om
foarte popular, chiar cel mai popular parlamentar, hist despre

www.dacoromanica.ro
 89 --
numele lui mei nu se stie astazi macar. Cine a lost Ion Desliu?..
Nimenea nu'l cunoaste. Ce a reprezentat Ion De$liu? Nimen a
nu stie. Ce idei a avut Des liu, ce a fost Des liu?... Neantul.
A fost numai un opozant de moda veche, un opozant bis-
tematic care combatea toate actele guvernului, toate proectele
de legi, tot ce venea dela adversar.
Bine inteles popularitatea lui Ion Des liu era numai de
suprafata, paturile aclanci ale poporului nu'l cunosteau.
Un orator apreciat de public si de tinerime era G orge
Bratianu, deputat conservator disident din Pitesti, om de ta-
lent, care vorbea frumos. Faima lui n'a durat mult.
Foarte la moda in cei patru ani ai guvernarei conserva-
toare, a disparut definitiv de indata ce au venit liberalii la
carmil in 1877.
In alegerile facute sub ministerul lui Manolache Costa-
che in 1876, George Bratianu a lost combatut si de conserva-
tori cari nu'l iertau ca a luptat contra lui Lascar Catargiu,
si de liberali cari aveau candidatii lor. $i astfel acest om care
nu numai fusese o podoaba a parlamentului, dar care con-
tribuise la rasturnarea regimului conservator, a disparut din
Imena de o data cu regimul pe care'l combatuse.
Nu trebuie s. pierdem din vedere, acest fenomen, arcume
ca cei doi parlamentari cari in Camera si In Senat au lovit
Lmai zilnic si mai tare in regimul lui Lase'ar Catargiu au pient
de o data cu acesta. Cauza am spus-o vorhind de Ion Des liu.
Oamenti acestia, de si aveau unul- un deosebit talent, $i cel'alt
un extraordinar temperament de lupta, nu aveau idei orga-
nice pe care sa-$i intemeieze actiunea.
Conservatorii, atunci la guvern, aveau o puternica plerada
Ale personalitati pretioase. Din punctul de vedere al vaIoarei
personale, al culturei, al talentului, conservatorii ereau mult
superiori liberalilor.
In campul conservator gaseal pe Lascar Catargiu, general
Florescu, Petre Mavrogheni, Beizadea Dimitrie Ghica, Vasile
si Constantin Boerescu, Gheorghe Costaforu, Manolache Cos-
tache Epureanu, Ion Strat, Petre Carp, Titu Maiorescu, ge-,
neral Manu, Alexandru $i Ion Lahovary, Aristid Pascal, Mi$u
tporne, Gheorghe Cantacuzino, general Tell, Ceaur Asian,
Glaeorghe Apostoleanu, etc., etc. Partidul liberal erea mai
same In oat-neut.
Cu toate acestea tot cei cati-va corifei liberali aveau mai
mull& popularitate si inflaca.'rau tineretul. Numele lui Cogal-
(niceanu, de pilda, erea fascinator, iar elotuenta Inflorita a lui
Nicolae Ionescu entuziasma.
Liberalizmul se inalta catre Zenith!
DOCTORUL DRASCH
In anul 1836 a venit In Romania un croat anume Ludovic
Drasch.
De cum a venit a inceput sa exercite meclicina. Era ori jiu

www.dacoromanica.ro
 go
era medic, avea ori nif avea diploma, Thvgase ori nu inva-
tase medicine iatg ceea ce -nu s'a putut sti niciodatd. Ceea
ce e cert e ea la moarlea sa nu s'a gasit nici o diploma si nici
un certificat care s5. fi dovedit contactul shiii. cu vre-o scoalg,
de medicing.
Cazul d-rului Drasch este caracteristic, este documentar,
este iiii.kstratia starei de incultura in care se gh'sea societatea
romaneasca" acum aproape un secol.
Doctorul Drasch a venit in Romania asa intocrnai dupa.
cum un explorator scoboarg intr'un continent salbatec. Dup5.1
cum calätorii aduc salbaticilor oglinzi si tot felul de tinichele
poleite pe cari le preschimbit impotriva dintilor de elefant sir
altor lucruri de pret, tot la fel si d-rul Drasch si-a putut im-
pune lipsa lui de cunostinti medicate trecand'o drept o minu-
-natg. medicatie. .

Oameni de stiintlt cari mai trgesc inch: sT cari au fost in

contact foarte apropiat cu raposatul Drasch, spun cg, in ma-
terie de medicing, el nu avea alt bagaj decal zece formule.
4Aceste zece formule le aplica invariabil la toate boalele, iv
dozele le dedea, f6r nici tin discerngmant si. fail nici o gra-
'datie.
Este bine inteles a de medicamentele noui nici nu auzise
mkar. El Intrebunta: saburul, ,oxidul de fier, oxidul de zinc
$i Inch vre-o doug medicamente. Apoi fkea o foarte deasK
Intrebuntare de panglicä.
Pang Rea lui Drasch era foarte cunoscut6. AceastA pans
glia. 0 aplica tutulor istericilor si. nervosilor MI% exceptie. A-
ceastri aplicatie o facea astfel: cu un instrument special gau-
.rea pielea cefei twoi trecea repede In mod violent o bucatil
'de panglica. Actiunea momentang era revulsivg si producea
.0 usurare vremelnicg, mai malt sugestiv4. Drasch a snus urrul
intim ca, in lunga lui cariera medicalä, a atras In Bucuresti!
32 mii de panglici.
Acest empiric si-a castigat repede o mare popularitate in
clasele de jos ale societatei; apoi faima lui s'a urcat si ir !
straturile de sus. Atat de puternica este sugestiunea si atat de
. ! lilting' era incultura in cat, la cele mai multe consulturi, cand!
icazurile erau desperate, doctorul Drasch trebuia s5. fie che-
(mat ca un salvator.
De cum a venit in Bucuresti a tras la hotelul Av'ram de
sub Dealul Mitropoliei ;aci a locuit foarte multg vreme pang
ce a imbaranit, si aci primea, inteo camera'. moclestii. Mai tar-
)ziu, care sfarsitul carierei, s'a mutat la farmacistul Nirischer
'din c.alea Mosilor colt cu strada Armeneascd, farmacia cu fir-
ma ,,La Sfinti". .
La Nirischer avea locuinta si masa pentru care nu pllitea
r.mic. Avea, ing, obligatia s5, dea consultatiile in localul far-
rnaciei si O.' irnpue clientelei ca srt-$i procure medicamentele
de ach Farmacistul caeca de pe urma doctorului Drasch, afa-
ceri destul de bune.
Popularitatea 0.-a datorit-o doctorul Drascb, la -doi fac-.

www.dacoromanica.ro
 91

tori, mai intai ilezinteresarea fiindca nu primes (le mi-

ta mai mult de 2 lei ; celor saraci le dadea consultatii gra-
tuite. Apoi Isi datora popularitatea, originalitatei. De cate ori
se afla in fata unui caz pe care nu'l intelegea Si de acestea
erau aproape toateproceda cu lovituri de palme, cu stri-
gate $i cu medicatiuni eroice, precum: panglica, apa rece, etc.
Acest original avea o mare aversiune de doctori pe cari
Ii acuza ca nu $tiu nimic. Cineva l'a intrebat o data cum face
In consulturi si in cealalta cliente1S," de ordona medicamentele
fiindca el nu prea stie rnedicina.
Farb.' a se turbura a raspuns:
Eu recomand in totdeauna contrariul de ce recomanda.
doctorii ceilalt $i sunt sigur ca o sa nemeresc.
Pe doctorul Marcovici, care era un mare practician, mai
ales un mare diagnostician il ura de preferinta. Aceasta din
cauz c Marcovici 11 lua in zeflemea de cate ori se intalnea
cu el intr'un consult. 0 data, esind de la o consultatie Marco-
vici i-e. bagat bastonul Intro picoare si l'a facut sail piarda
echilibrul. Din ziva aceea Drasch i-a jurat o ura eterna.
Cazul cu hapurile de ghicit au trecut la legends'.
Inteo zi cativo, medici au voit sa-i joace o festa; i'au trimis
pe un cineva ca sa-1 consulte pentru boala de a spune min-
ciuni.
Intrebat de doctor asupra manifestarilor boalei, acest
pseudo bolnav i'a respuns:
Uite asa, domnule doctor, spun minciuni tot mereu.
Imi dau seama ca mint dar nu ma pot abtine. Am consultat
pe toti doctorii din Bucuresti, ctar mci unul nu mi-a gasit iea-
cul. arum toata speranta mi-e la dumneata.
Drasch era ignorat, dar era foarte patrunzator; a inteles
ea i se intinde o cursa. Si atunci a raspuns clientului.
Eu cunosc boala dumitale, e o boala foarte rara, dar se
intampla. Doftorie pentru aceasta boala nu se gase$te la nici
o farmacie, de aceea trebue sa ti-o pregatesc eu. Vino maine,
tot la ceasul asta, $i vei gasi medicamentul preparat.
Doctorii, carora pseudo-bolnavul le-a raportat rezultaful
consultatiei, au jubilat.
A doua zi mincinosul s'a prezentat la doctemil Drasch care
Ii dadu o cutiuta cu trei hapuri spunandu-i:
Uite, domnule, aci ai trei hapuri : unul sa-1 iei acum,
Inaintea mea, altul m&ine tot pe vremea -asta $i pe cel de-al
treilea poim'aine.
Clientul Ii ceru un pahar cu apa, insa Drasch Ii zise ca
hapul nu trebue inghititf ci mestecat. Ceea ce clientul facu
pe loc.
Dar pe cand amesteca hapul omul incepu sa se strambe
si spuse:
Bine, domnule doctor, dar asta e curat c...at.
Adevarat, asa este. ii raspunse Drasch. Vezi dumneata,
numai un hap ai lnat $i ai $i inceput sa spui adevarul. DarS
le-ai lua pe toate n'ai sa mai minti cat vei teat

www.dacoromanica.ro
 92
Istoria a fost cunoscuta.. Si din ziva aceea a luat nastere
,oroa cu Hapurile de ghicit".
In lumea inculta, care a Mut popularitatea d-rului Darsch
faceau mare efect medicamentele acestuia. In special impre-.
siona un purgativ cu materii colorante care colon, In negrv
materiile evacuate. Oamenii simpli, cari vedeau dejectiile no-
gre. ramaneau entuziasmati si spuneau:
Asta donor, iata ce fel de doctorii Iti d, ca-ti geoate
Loath rautatea din trup.- Negreala asta e numai boala.
Cu timpul clientela a inceput sa, nu mai primeasca cu atata
favoare medicamentele lui Drasch, mai ales saburul nu mail
placea. Atunci Drasch a intalnit pe farmacistul B. Welles ca.-
ruia i-a cerut sa-i prepare un purgativ duke dupa turn cer,
clientii. lar Welles i-a scris purgativul ,,citrat de magnesiu"
cu sirop de lamae. Gaud farmacistii au vazut c d-rul Drasch
a inceput sa scrie citrat de magnesiu s'au minunat.
Tot atata surprindere au pricinuit si retetele care coprin-
deau medicamente cu vaselina. Drasch nu intrebuintase pana
atunci de cat untura; numai dupa povata lui Welles s'a ho-
tarat sà renunte la aceasta, grasime.
Intr'o zi, stand pe gandrui a spus acestuia:
Daca te cunosteam mai de mult, bunt': treaba am fi fa-
cut impreuna.
Cu cat incultura lui Drasch aparea mai evidenta cu atat si
popularitatea lui crestea mai mult. Insä aceasta popularitate
be exercita numai printre clasele cele mai de jos, printre ser-
yitoare, mahalagioaice, precupeti si precupete, etc.
Maniere le ca si Infatisarea doctorului imprestpnau a.
'dam aceste naturi primitive care nu vedeau decat ap1trenele.
Drasch era . inalt, avea o figura energica, purta intotdeauna
palarie cu marginile foarte largi, avea Un picior colosal de
mare ce era proverbial. Calca apasat si impunator. vorbea ras-
it i cu glas de bas profund, la consultatii era brusc, avea
ton autoritar, nu avea nici odata lndoeli i lasa tuturora im-.
presia ca este grozav de invatat si ca nu se !man: nici odata. '

, De $1 personal era dezinteresat $i cinstit totus altii au fil-

cut avere exploatandu-i popularitatea; acestia erau unii far-
macisti cei dela Sfinti a criror farmacie trecea ca. este
,,farmacia doctorului Drasch". Dar un fapt este Inteadevar,
extraordinar: de si la consultatiile date la domiciliul sau nu
lua mai mult decal, 2 lei de persoana, totus, de pe urma carie-
rei sale medicale din Romania a putut cumpara in Croatia o
Jnosie ce era pe atunci, evaluata la 2 milioane lei.
De unde banii acestia ?
Mai intai Drasch era foarte modest in cheltueli, iar In cele
'din urma, n'a mai avut nici grija locuintei si a mancarei. Prin
(urmare, este cert ca., dub.' dela cei saraci nu lua decat un boar-
Ito modest onorar, In schimb dela cealalta clientela de oameni
cu dare de mama, lua din belsug.
Doctorul Drasch avea si o mare paSiune: manca mult.
In contra tuturor prescriptiilor stiintei mama enorm si

www.dacoromanica.ro
 93

tot lucruri indigeste i viltdmatoare. De aceea a murii de un

ulcer al stomacului.
Ignorant cum era si incdptitanat ca toti ignorantii, desi
inteligent, nu a voit nici odatd sg ting. seamd de prescriptiile
si recomandgrile doctorilor. i nu tinea seama, pe de o parte,
hindcg era lacom si-i plgcea s. manance mult si de toate, iar,
-pe de altg parte fiindcg., neavand destuld culturd medicaid, nu
era convins c. (beta impusti de confratii sgi, cari stiau mai
mult de cat el, este in adevair necesarg.
De pe urma sa a rgmas un medicament care poartg. si
astdzi numele de hapurile doctorului Drasch". Aceste hapuri
sunt purgative amare fticute din sabur. Precum am spus, thatg
medicatia lui se reducea la cateva formule si la cateva medi-
camente, avea un fel de medicatie zisg. bilbeascd" cu oarecare
aparentg de *Uinta medicaid.
Nu-i asa ca este foarte interesant cazul doctorului Drasch?
Acest om indrdsnet a 'debarcat intr`o bund dimineatg in
Bucuresti, a tras la un otel, a vestit ca este doftor si a inceput
sti profeseze medicina.
Nimeni nu l'a intrebat ce este, de unde vine, dug este ori
nu este, in adevdr, doctor, dacd are diploma. $i in scurtg vre-
me si-a fa:cut un nume.
Niciodat g. un alt doctor nu i-a egalat reputatia. La casa lui
Drasch era balciu.
Toti b.olnavii cari pierdeau ngdejdea sd fie vindecati de
ceilalti doctori, veneau, ca la cea din urmg. resursd, la marele
invItat dela otelul Avram. $i cu toate cg nu s'a cunoscut nici
o vindecare miraculoasd la activul sgu, totusi popularitatea
nu i-a sldbit nici un singru moment.
De altfel legenda l'a mgrit considerabil in mahalalele
Bucurestilor. Toate minunii1e se vorbeau pe seama lui. Bi-
ne inteles cd d'aiba zece la sutg din ceeace i se atribuia, era
adevgrat.
Cu toate acestea sd nu se creadg tg. terapeutica Iui Ludovic
Drasch nu se intemeia pe un oarecare adevgr. Drasch credea
mutt in influenta sugestiunei, dar credea mai mult decat se
cuvenea. Aproape intreaga lui terapeuticg era inchinatd suges-.
tiunei. El credea mai mult in acest agent de ordin moral dealt
in medicamentele inghitite.
Bineinteles c medicatia lui putea fi potrivitg fata de une-
1e afectiuni-nervoase; dar ce putere puteau sg. aib g. sugestiunea)
panglicele, palmele, tipetele, rgstelile, saburul sau siminichiat
in tuberculozg, cancer, febrd tifoidd, boalele de ficat, de ri-
nichi. etc. etc.?
Cat de superficialg sau cat de nul g. idee avea despre stiin-
ta medicalg invedereazg urmgtorul fapt : cu catva timp
inainte de a muri, simtindu-se cam sovgind a spus unui rie-
ten intim :
Trebue sd mg, gandesc ca sd-mi las un urmas-
- La eine te-ai gadit ? l'a intrebat prietenul.
La fratele meu 1

www.dacoromanica.ro
 94

Unde profeseaza acum medicine ?

Ah I nu e medic, este inginer de mine.
Acest raspuns arata, mai mult de cat toate eelelaite exem-
pie, cata stima avea Drasch pentru medicina. El era convins
ca un inginer de mine putea foarte usor sii devie doctor fara
nici o pregatire.
Dar acest raspuns mai dovedeste ca el Insusi nu era me-
dic. fiindca, precum am spus, nici odata nimeni nu i-a vazut
fie diploma, fie un simplu certificat de frecuenta la vreo $coa-
la de medicina de undeva.
Cand a murit, mai multe mii de oameni i-au urmat cos:,
ciugul panii la cimitir. Ier in capul multimei mergea un alt
mare empiric: politicianui Nicolae Fleva.
In ziva de Duminica 31 Octombrie s'a inaugurat in Bu-
ure$ti, luminatul cu gaz aerian, Pang atunci Capitala era lu-
minata In intregime cu petrol, Dar $i dupa introclucerea ga-
zului aerian partile periferice ale orasului au rams luminate
tot cu petrol.
Societatea care a construit uzina de la Filaret este .aceea$
societate franceza care functioneaza $i astazi, dar In participare
era $i un roman anume Mehedinteanu.
Imi amintesc seara inaugurarii. Elevii cei mai mari din
cursul liceal am fost scosi pe calea -Victoriei ca sa vedem mi-
nunea..Pedagogii ne insoteau. Am trecut pe strada Smardan,
prin Lipscani $i pe calea Victoriei. Pe aceste strazi era ilumi-
natul cu gaz.
Desi sita Auer nu exista Inca, desi lampile ardeau cu fla-
care libera in evantaliu, cu o lumina galbue si tremuratoare
totus era mare progresul fata de lampa cu petrol.
INTAIUL CONGRES AL PRESEI
Tot cam pe vremea aceea, poate o luna mai de vreme,
functionarii postali, oficiantii ca $i ceilalti, au fost uniformati-
Ce haz a fost and au aparut pe strazi au uniforme si cu sa-
bii
In ziva de 26 Octombrie se intruneste congresul pre-
sei, intaiul congres al preset din Romania. In realilate acest
congres nu fu al intregei prese din tail ci al presei liberale,
plus Trompeta Carpotilor a lui Cesar Boliac care a parti-
ci pat.
Congresul s'a intrunit in sale otelului Lazar nou, de pa
Podul Mogosoaiei. deasupra bacaniei Dragomir. In urma dez-
baterilor de cateva zile. congresul a votat urmatorul program-
manifest.:
Nationalitatea, interesele si libertatile ei, trebue a fi re-
gula noastra de conduita, a tuturor. in toate ramurile activita-
tii publice si private.
Natiunea romana este complexui Intregului popor roman:
adevarata politica nationali nu noate admite asuprirea unei
parti din natiune prin cealaltiL

www.dacoromanica.ro
 - 65
Presa va lupta dar pentru realizarea unui guvern'amânt
romanesc, prin natiune $i pentru natiune, intemeiat pe adeva-
rata libertate nationala.
II
Romania, facând parte din marea famine 1atin, presa va
lucra, prin toate mijloacele de care dispune, pentru intemeia-
rea celor mai stranse legasturi cu natiunile latine din Occi-
dent.
III
Germanismul amenintl pe LW, tkile Dunkii. Presa va
combate cu Carie orice incercare, directa sau indirecra, de co-
lonizare a tarn cu Nemti. De asemenea va lupta cu energie In
contra iniraziunii sistematice si crescâncle a jidovimei, aceastai
adevkat& antegard6. a germanismului.
Presa va cere aplicarea cu rigoare a legilor existente si
luarea de noui $i eficace m'asuri, in interesul ordinei publice
.$i al moralei, contra exploarkii ce fac jidovii in Romania $i la
care este expusa poporatiunea noasträ, mai ales in comunele
rurale.
Presa va combate societAtile francmasonice din Romitniag
ca funeste tuturor intereselor nationale.
IV
Concesiunile $i intreprinderile la stralni sunt funeste
tereselor natiunii rornâne.
Presa va combate dar toate concesiunile si intreprinderile
jla stedini. Ea va cere complectarea constructiunei edam. noes-,
Are ferate cu lntreprinderi prin români, $i regia pentru exploagl
:tarea lor.
Presa va combate concesiunea vamilor si. ocnelor, la str6.4
ini sau la pgiriânteni, precurn si monopolul tutunului.
V
Presa va lupta pentru neatdrnarea Invataimantului 1)11-
.blo de puterea ministeriard $i administrarea lui de &Ore unl
corp separat si. ales persoang juridich dotat ca fondur.
speciale. Va stdrui ca invdtdmântul general, gratuit $i obli-
`gatoriu, s. deving o realitate $1. sd fie distribuit intr'un modrl
proportional si practic, astfel in cat A. raspunzg la toate tre-
buintele noastre politice, sociale si. economice.
Presa va cere desfiintarea institutelor de educatiune je-
suiticg Sacrécoeur $i altor asemenea, cari s'au infiintat
in tard cu scopul de proselitism.
VI
Autonomia judeteang $i comunald, in limitele unitatii nag
tionale, este o chestinue vita15. nentru romani. Alegerea tutu:j

www.dacoromanica.ro
 96

ror magistratilor jtideteni si comunali, este unul "din ilreptu-

rile fundamentale ale judetului si ale comunei. Presa va lupta
pentru realizarea lor. Presa va combate asemenea noua lin-
partire teritoriala a Romaniei.
VII
Presa va core infiintarea de Mimi judetene si urbane na-
tionale, ca unul din cele mai puternice mijloace pentru eman-
ciparea noastra de exploatarea canasatarilor.
VIII
Presa va cere cu stgruintA aplicarea legii rurale, relativa
la improprietarirea insurateilor, protestand in contra orichrei
4vanzAri a mosiilor statului, mai inainte de indeplinirea pres-
criptiunilor rnentionatei Iegi.
IX
Apararea Writ este iluzorie far% inarmarea generala a
Ipoporului. Presa va stkui-pentru realizarea ei : ea va cere a4
semenea si introducerea exercitiilor militare in toate scolile.
X
Pentru asigurarea justitiei, presa va cere introducerea
(mei sisteme mixte de numirea si de alegerea judecatorilor, pe
on termen hotArit, dup ti. principiul dominant in organizatiu-
pea judiciara dix Belgia.
XI
Presa va combate orice imposite noui, rani nu se interne-
az pe necesitatea unei imbunatAtiri determinate si generah
mente recunoscute ; va respinge taxele de timbru si. de inre-
gistrare, pentruca nimicesc cu totul principiul gratuitatii
ljustitiei si lovesc mai mult in acele stari ale societatii, cari,
ifiind mai lipsite de instructiune, sunt mai lesne impilate. Ea
ya starui ihed pentru desfiintarea legii bauturilor spirtoase.
In fine, presa va rere revizuirea sistemei existente de
'dari, din punctul de vedere al justitiei, echitatii si al ega-
aitatii
XII
Presa va. aphra nationalitatea si autocefalia bisericei noastre
contra incerckilor d'a o subordona suprematiei patriarchului
de la Constantinopole. Ea va cere imbunatatirea pozitiunii ma-
teriale si morale a clerului mirean.
XIII
Presa va starui pentru conservarea bunelor relatiuni cu.
Inalta Poarta, pe baza tratatelor noastre. Ea va denunta inge-
Tinta ce se simte in afacerile noastre din partea Prusiei.

www.dacoromanica.ro
 --- 97
Noi datorim tuturor puterilor o egald consideratiune si,
Spre a proba respectul nostru pentru toate deopotriva, nu pu-
tern tolera In Roma'nia imixtiurii politice, jignitoare demni-
tätii noastre.
XIV
Presa va combateorice conventiuni pentru jurigdictiunea
consulard. Nu conventiuni se cer pentru.aceasta, ci simple de-
claratriuni de renuntare-
CongreSul protesteazd in contra stabilirii; in mai multe
din orasele noastre, cle noui consuli austro-germani. cari nau
existat niciodatd, cari n'au mei o ratiune de a ti, fiindcd nu
se intemeiazd pe mci nu clrept ci nuniai pe toleranta arbitrard
a guvernutui, *i a cdror fiint I tard nu poate decat Sd actuca
noui complicatium in iaporLurle noastre publIce.
XV
Congresul presei cleclard cd libertatea electorald. libertatcrt
cuvântului, libertatea presei, libertatea intrunirilor, liberait
invatdmtintului national. dreptul de petitionar2. institutiun-a
juriuli, sunt punctele cardinale, pe care se reazimil edificiul
nostru politic.
Aceste rezolutiuni s'au votat in total, in *edinta congre
sului presei rornâne de la 8 (20) Noembrie, 1871.
Emilu Costinescu, reprezentantul jurnalului Romanul".
Al. D. Holban, reprezentantul Uniunii libcrale" din la*i.
George Misail, reprezentantul ,.Gazetei de Bacilli".
Cesar Boliac, reprezentantul Trompetei Carpatilor".
Alexandru Lupascu,. reprezentantul Semandtorului" din
Earlad.
V. Al. Urechia, reprezentantul jurnalului Jfiforrnatiunile".
Pr. Gr. Musceleanu, reprezentantul ,,Biserica-Românti.".
N. T. Ordsanu, reprezentantul jurnalului Daracul".
G. Dem. Theodorescu, reprezentantul jurnalului Ghirn-
vele". -
Dem. Pandrav, reprezentantul jurnaIului Asmodeu".
Alex. .Ldza'rescu, reprezentantul Inform atiunilor" din
?Galati.
Dr. Dumitru Severeanu, reprezenlantul Gazetei medicof
Chirurgicale".
M. Nerone Popp, reprezentantul Opiniunii Publice".
In timpul când functiona Congresul se ive*te un incident
;care face senzatie i agitd presa. Ministrul de externe Gheorghe
Costaforu rostesle in Senat cdteva cuvinte care jicnesc pe
ziaristi.
Ministrul de externe este atacat in Senat de cdtre senatoruI
.opozant Ion Desliu care'i aratd cd majoritatea zlarelor II acuzd
ca este interesat in chestia Strusberg care era la ordinea zilei
pentru rezolvare. Ministrul Costaforu declarase odata" in par-
lament cd intreaga-i av.ere o are plasatd in actiuni ale Com-
?

www.dacoromanica.ro
 98

paniel Strusberg, iar acum erea la ordinea zilei lichidarea con,

cesiei.
Opozitia ii acuza ca a pregatit o licjaidare pagubitoare pen*
tru tart i favorabila concesionarului ; guvernu] mai era acu-
tat cit a prJmit un aranjament ce i-a fost impus de tatre gu-
vernul dih Berlin.
Ministrul Costaforu raspunde ca: Ziaristii ii ataca fiinda
Yam tot cerut 1ani pentru ca sa sustina concesiunea, ca el le-a
dat destul ca sit manance si ei o bucata de paine, dar ca nu
le mai poate da".
Acest raspuns provoaca o mare agitatie in sanul Congre,
subli care voteaza urmatorul protest pe care l'a prezentat mi-
nistrului G, Dem. Teodorescu. Dar ministrul $i-a tagaduit vor-,
bele pretinzand ca a voit s. vorbeasca de ziarele straine.
D-lui Costaforu, ministrul afacerilor externe al Romania
Dom nule mini stru,
,,Conform rezolutiunii votate de unanimitatea membrilor
Gongresului presei romane, in sedinta sa din 8 (20) Noembrie
1871, avem onoare, d-le ministru, a aduce la cunostinta 64oes:
tra ca presa romana, s'a simtit adanc lovita prin declaratiunile
ce ati facut in sedinta din 4 Noembrie a Senatului.
Domnia-voastra ati afirmat, in mentionata sedinta, ca re-
ilactori d'ai ziarelor opozitiunii va combat acum pentru refu-
zul ce ati fault d'a le da bani. Aceasta acuzatiune este cu atat
mai grava, cu cat in modul cum a fost formulatalasa sa
planeze banuiala asupra intregei prese romane, si de aceeai
Gongresul ne-a autorizat sa va rugam a ne spune cari sunt
anume redactorii ziarelor ce v'au facut aceasta degradatoare
cerere ?
Domnia-voastra cunoasteti cat de mare si necesar estA
rolul presei in mecanismul politic al unui slat constitutional,
pentru controlul suprem ce exercita, prin interventiunea pre-
sei, opiniunea publict asupra tuturor afacerilbr, Si stiti ca, a
lovi presa cu desconsiderare, este a lovi $i ,clesarma insasi opi-
piunea publica.
Nu putem cugeta un moment macar cit d-voastra minis-
tru constitutional al Mariei Sale, ati voit sa ajungeti nest scop.
. Nu putem crede cit un om, in inalta pozitiune ce 4-a fost
dat sa ocupe in Statul roman, ar cuteza sa se serveasca de acu-
zatiuni neadevarate, ca sa vestejeasca onoarea publicismului
roman, pentru a-5i multumi rancunele sale personale sau peri-
tru ca sa umileasca cu arme neleale, pe adversarii sai politicv.
.,Eu, pre$edintele Gongresulu4 presei romane, nu pot ad-
mite o asemenea presupunere, si de aceia am onoare a va
ruga, domnule ministru,. sa ne declarati cari stint ziari$tii ce
v'au cerut barn, pentru ca sa putem lua masuri in contra tu-
turor acelora ce discreditea,za prestigiul presei romane si Soc.
culeazti ci interesele poporului.

www.dacoromanica.ro
 99
,,Va rue= sa binevoiti a satisface legitima noa.stra cerere
pang, n douazeci si patru de ore, considerand tacerea clomniei-
voastre ca o proba despre neveracitatea tUtulor acuzatiunilor
ce ati aruncat in contra presei.
Primiti etc.
Presedinte, AL. D. HOLBAN
Secretar, G. DEM. TEODORESCU

LIBERALIZMUL EPOCEI
Amin cincizeci de ani trifia cu totul o alta lume vorbesc
despre lurnea de idei si de sentimente, despre lumea morala.
Intr'o mica odaita din strada Armeneasca, oclaita mobilata
cu o masa de brad si Mem scaune desperechiate, un numar
de elevi din cursul superior al Liceului Sf. Sava se adunau
constituiti in Societate.
Nu`mi mai amintesc numele, dar imi amintesc scopul. Un
statut, al caruia Intai articol cuprindea atat de stereotipa for-
mula : ..,spre a strange legaturile de colegialitate intre mem-
bri, a dezvolta spiritul si a imbogati cunostintele...", spunea c.
rnembrii acestei societati se vor intruni odata pe saptamana,
in fiecare Duminica, spre a tine conferinte literare Si stiintifice.
Faceau parte din aceasta societate, mai ales elevii clasei
a V-a dela Stanfill Sava, printre cari imi mai amintesc de :
Gheorghe Ionescu, mai tarziu Ionescu-Gion, Grigore Andre-
nescu fost procuror general sau prim procuror In Bucuresti,
cu sumanumele Andronescu-dulap ; tret Macedoneni bursieri
ai. Statului GuliotL profesor dup4 aceea la gimnaziul din Brai-
la, Ionescu si Simota ajunsi telegrafisti, Nicolae Constantines-
cu, un nepot al lui Simion Mihailescu, Mateiu Theodor, In
urma profesor de liceu in Bucuresti, un Pangal, etc., etc,
Bine Inteles, afara de literatura si stiinta, s facea prozeli-
,tizm politic.
Cel mai sprinten i unul din initiatori, era Gheorghe Io-
nescu, Mateiu Theodor a tinut o conferinta in limba latinl pe
care n'ia ascultat-o nimeni. Spre a nu ramane mai pre jos, am
tibut si eu o conferinta ,,Despre Progres", cu care Arilej am
spus multe prostii Colegii m'au felicitat, insa eu simteam eI
plictisisem auditoriul .
Spre a incalzi odaia eram obligati sa aducem fiecare cate
un lernn la subtioara_ Dupa cloud saptamani de activitate, con-
form bunului obiceiu romanesc, am si inceput sa ne certam.
Ne-am impartit in doua particle : In aparenta s'a format o opo-
zitiune In contra corn itetului, in realitate liberalii Si conser-
vatorii s'au luat la harta. Cum biroul era campus din conser-
vatori, liberalii au dat asalt $i Pau rasturnat.
Eu eram din opozitiune si Nevem man'a in mana au
Cheorghe Ionescu.
Conferintele, cu literatura si cu stiinta su rmas pe pla-
rail al doilea si de-acum devenisem un mic parlament, uncle

www.dacoromanica.ro
 100

Infloreau polemicele, inforpoldrile, personalitatile j votaile

de Nam pentru comitet.
Dupd, fiecare sedintd eseam infierbantati de lupta orate:.
rico.% si prelungeau pang In strarld vociferarile, protcstarile il
acuzdrile.
Apoi au urniat inevitabifele demisiuni ale celor ramassi)
In minoritate, lipsa de fondnri spre a plilti chiria si, in sfarsit,
d izolvarea Societt
In tot timpul cat a durat aceastg institutie s'au tinut vreo
trJ sau patru conferinte Insti in schimb comitetul a fost ra's4
turnat cel puiin de 7 ori.
Socletatna a clurat o iarng.
Ab ovo, firea romanului usuratecti $i pornitg &are pati
ma, lu-rurilor mici ca.!, si sentimentul lui destructiv, se rnani.,
festa. Imi arnintosc si simt parcA i acum febrilitatea cu care
asteptarn zua i era seclintei in care era sit se desbatii. grave)
chestiuno a rasturnarii comitetului. Patimas de luptA., mili
[ant prin temperament, cram Intoideauna unul dintre cei din-
taitt in incuna marl'or pugilate morale.
Curentui liberal crestea i cucerea tandra generatiune.
Pe vremea aceea, intro 1372-1874, liberalismul ora aceea
ce este 4sNzisocializmul, mai mull, aceea ce SC numeste
asUIzi bolsevism".
LibeftlE erau nurniti Inca Rosii erau o sperietoa-
re pentru burghezia cuminte si Voiotia.
Pe vremea aceea socialismul nu exista, nici vorbit nu era
cunoscutd. Tara era impartith, numai in cloud tabere: albii sit
rosii. Partkle si piireri politico intermediare nu oxistau, orga-
nismul politic romanesc era (Thee: intr`o fazd primitivd, ca st
la animalele inferioare toate functiunile do ordin public erau
indeplinite de organe putine.
Regimul conservator, atat prin origina lui cat si din eau,-
na ca burghezia, in ascendenta ei, nu mai putea telera, dim
instinctui do clasli. pe urmasii privilegiatilor. era urlt de opi-
nla public.. insg multi adversari ai guvernului i ai regimu-
lui boieresc, se temeau de rosii.
Ion Heliade Rildulescu trdia Inca iar in lard, mai ales in
Bucurasti, erau multi caH gandeau, cu capul lui Heliade, a-
cost adversar al lnj Rosetti si Brdtianu. Acestia formed o to-
me intermediard 1ntre albi si rosii, un fel de liberall moderati.
Pentru aceastg lume heliadistg Rosetti era tot Derlicoco
iar Ion BrAtianu tot Pirfiric. Aceste doug porecIA zugrdveaut
pa vremuri, pe scamatorul cai pe omul flusturatcc. C. A. Ro-
setti era socotit ca hind inspiratorul lui 13rAtianu, ca geniul
rdu al clualitatii, ca omul cu resurse si cu tot felul de mane-
.pere neieale. De aceea fusese poreclit Rerlicoco dupti nurnele
unui scamator care trecuse prin Bucuresti.
Ion 13ratiaru trecea, pe atunci. drept instrurnentul, drept
o jucdrie in mana lui Rosetti. Oratoria lui, impetuoasa si de-

www.dacoromanica.ro
 101

clamatoria ePocei, Ii prezentau oamenilor gravl ca pe un usa-

'ratec; de aci porecla de Firfiric. Firfirica era o moneda de
argint de jumatate dant, iar alta firfirica avea o valoare si
mai mica. Ion Bratianu, care era, si mic de statura, era privit
ca un fel de nimic. Un firfiric.
Dar firfiricul crescuse si devenise un sef de partid in to-
varasia lui C. A. Rosetti i acum era omul catre care se in-
dreptau privirile tineretului .
Dupla cum am spus in alt loc, nici Rosetti nici Bra-
tianu nu faceau parte din parlament. Dar nick un alt ro$u nu
facea parte. In parlament erau liberali din celalte nuante mo-
derate : Ion Ghica, Mihail Kogalniceanu. Nicolae lonescu Cu
toate acestea sufletul popular mergea catre rosii. fiindca a-
cestia reprezentau o putere politica organizata cat si o mare
speranta de propasire.
Acesti rosii erau democratii epocei. Erau prigonitii, erau
saracii, erau umilii, erau oamenii despre cari, mai tarziu, zia-
rele conservatoare spuneau cä umbla iarna In pantaloni de
drib iar vara in sosoni-galosi.
Acesti nedreptatiti de soarta, si de Voda, elan simpaticii.
persecutati pe care intotdeauna masele i-au imbratisat.
Tineretul generos si plin de aspiratiuni neintelese dar
firesti, era cu fata catre acesti rosii dela care astepta oarecari
minuni nedeslusite. Vecinica goana. dupa un ideal pierdut in
ascunzisurile viitorului.
De si din obarsie conservatoare, desi tatal meu era poli-
taiu al guvernului conservator, dela intaile luni, dupa venirea
mea In Bucuresti, m'am aruncat in directia opusa. Cautam
lucrul nou. In pensionatul lui Stefan Veleucu eu firma ,,Ins-
Aitutul Eliade", am lost cel dintai care am citit fara a o prea
intelege atunci Force et inatiere a lui Louis Buchner. Apoi
am trecut francamente in tabara liceanilor liberali, catre cart
ma a.tragea Intreaga mea lire-
Un amanunt Treceam pa strada in tovgrasia unui coleg,
1

tand, iata ca ne incructseaza un barbat de statura tie mijioc

cu prul i barba crete i carunte. 0 figura.' calda, deachisa si
faragatoare, un ochiu care zambea Si intra in sullete. Colegul
meu imi spune : Uite, asta n Bratianu".
Am ramas cu chipul lui In cap 5i n'am mai ezitat. EraM
liberal.
Cu cata usurinta se dau constiintele tinere.
Din ziva aeeea am devemt L eu militant (I) liberal in
randurile colegilor mei liceani.
Ziarele din Paris aduc o stire care itarneste interes in
cercurile boeresti din Bucuresti : PrincipeVe Gheorghe Bibes-
cu, fiul fostului domnitor al Munteniei, Gheorghe Bibeseu,
a. avut, o intalnire cu sputa, la Montrelont, en Principele de
Beauffremont. Principele de Beauffremont a fos t. greu ranit Ia
piept. Motivul duelului: o cestiune en totul

www.dacoromanica.ro
 102

MOAB TEA LUI ION HELIADE RADULESCU $1 A LUI

DIMITRIE BOLINTINEANU
In ziva de 27 Aprilie, la ora 3 dung' amiazg, amurit Ion I
Ile liade RAdulescu. Duminicg, la 30 Aprilie, i s'a fgcut inmor-.
mantarea nationalg la care au participat miivmli de oameni.,
Corpul 1-a fost inmormântat la biserica Mavrogheni dela so.
seaua Kiselef. S'au rostit, ca de obiceiu, numeroase cuvantgri
iar marele B. P. Hasdeu a vorbit in numele presei. Discursul
$. la terminat astfel :
Vara obosit de emotiune... nu. am obosit de admiratiu-
nal Un cuvant $i am terminat. Se zice cal Mircea eel Mare se
dusese dupa moarte se bail la poarta raiului. Ii ese inainte
Sfântul Petre.
Ce poftesti, omule ? intreabg, cu asprime, chelarul pa-
radisului pe viteazul domn al Romgnilor.
S. vld fata lui Dumnezeu, rgspunse marele Mircea.
111, pgganule 1 tu care ai fgcut mil de pacate si d'abig
numai o mgngstire ? Afarg1
I

Auzind zgomot la poartg, se aratg insu$i Dumnezeu.

Ce este, intreabg pe Sfantul Petre ?
Rag' asa si asa, doamne, acest muritor incgrcat cu mic
'de pilcate, pe care a crezut cg. o sg, le poatg rascumpara cu un
petec de mandstirel Vrea sa intre cu orice pret, In loca$111
sfintilor.
Fast loc la dreapta mea, zise bunul si dreptul Dumne-
2eu,. FA-1 loc la dreapta mea. Mune au fost pgcatele sale si pu-
tin lucru este o singurg mânästire, dar el si-a iubit tara, s'a
luptat pentru tara lui, a lucrat pentru tara lui $1 Wate i se
iartg,'\
La inceputul lunei Mai s'a adjudecat Monopolul tutu-
turilor asupra.ufnei companit ungare.
La licitatie au participat 23 -societüti dar in cele din ur,
mg. n'au rgmas in lupta cleat cloud : societatea ungarg care g
biru}t $i o societate româng, societatea Qltenilor, reprezentatg
printeun domn Vladoianu.
Operatia s'a fgcut in modul urnalitor :
Licitatia a fost orala In localul ministerului de final*,
fuind de latg toti Ministrii.
S'au luat ti ci bucgtele mici de lumâniiri de stearing $1 s'a
aprins una din ele ; intgia serie de licitatie s'a incheiat and
s'a stins lumina.
A doua serie a urmat la teL
Apoi a fost aprinsg a treia bucgticg, iar lupta crânceng. a
Inceput intre Compania oneneascg. i compania ungard. Com-
pania Olteneascg. s'a urcat pang la oferta de 8 milioane, dar
compania ungarg a dat 10 mii lei mai mult. In acel moment
s'a stins si a treia bucgtieä de lurranare
www.dacoromanica.ro
 103
Unettrii au obtinut aprobarea licitatiei pentru -dansil la
suma de 8 milioane zece mii lei.
In anul acesta gradina lwi Ioanid librarul pune. pentru
Intaia oara in consumatie, legumele si fructele cultivate Jn
gradina lui din strada Po lona.
Aceasta grading se numea, inainte de a fi proprietatea lui
Ioanid, gradina ,,Braslea". Era o gradina de margine de eras
unde se faoeau petrecerile, unde mergea lumea sa chefuiasca;
uncle se intalneau amorezatii I cantaw prin tufis.uri lautarii.
Astazi a disparut gradina Ioartid, cu serele sale calcle 51 cu po-
mii sai roditori din speciile cele mai renumite ; astazi, gradi-
na parcelata i cladita, a deN enit Parcul Ioanid".
La 27 August, a murit in spitalul Pantelimon, dupa o
lunga si crucla boala, In cea mai neagra mizerie, fara familie,
fara ajutor de nicaeri, in mijlocul nepasarii generale, poetul
Dimitrie Bolintineanu.
Poet al redesteptarii nationale, lost ministru al cultelor si
instructiunii, acest om, asistat, in anii cei din urma ai boalei
si mizeriei sale, numai de un Aingur prietert devotat, anume
Zane a murit nestiut aproape de nimeni, iar cadavrul 1w a
slat In spital 'Ana ce oarecari mernbrii Ri familiei Tau ridicat
si l'au dus in comuna Bolintinul din Vale unde a fost inmor-
mantat.
Nimeni, absolut nimeni n'a urmat trupul neinsufletit al
poetului, nici o coroana, nici chiar ministrul cultelor si ins-
tructiunei n'a trimis macar un delegat.
Rare ofi ingratitudinea omeneasca a fest .a.tat de cinica.
DIVERSE
In seara de 30 Octombrie un mare aumar de proprie.
tari rurali s'au adanat in sala Ateneului (actualq teatru Lr
ric transformat cu totul), si au ales un comitet pehtru ca sa
alcatuiasca statutele unui Credit Rural.
Comitetul compus din : Lazar Kalenderu, loan Cantacuzi-
no, B. Bderescu, Ion Bratianu, Dimitrie Ghica, Ion Ghica,
Gheorghe Vernescu, Gheorghe Cantacuzino si Ar:stid Pascal,
adreseaza proprietarilor un apel, invitandu-i sa se asocieze
spre a se putea fonda CredituI rural. Acest comitet lucreaz1
statutele pentru realizarea Creditului rural care a lost infiin-
tat catva. trmp mai tarziu.
In Deoembrie 1872, ministerul de finante aduckl din Bel.
gia pentru 25 milioane lei o noua moneta do argint, toate pie-
se de 2 lei.
Ziarele cfitica aceastä aducere pentru numeroase motive:
Inoneta slab reliefata, desenul urit si mai presus de teate, fi-
gura Domnitorwlui, care se afla pe celelalte monde ma: vechi,
disparuta in urma cererei Turciei. Apoi ziarele intrebai, de ze
noua moneta a fost turnata in Belgia pe cata vren e Statul a-
yea 0 monetarie bine montata si ou personal special?

www.dacoromanica.ro
 - 104 -
AWL 1873
'APELE DE LA VACARESTI
La 1 Ianuarie vine vestea mortei lui Napoleon al 3-1eaf
fostul imparat al Francezilor. Napoleon, a murit In ziva de 9
Januarie stil nou in castelul Chislehurst din Anglia.
Ziarele din Bucuresti consacrt articole elogioase i re,
cunosettoare acelui care a ajutat mult Romania si i-a fost in.
totcleauna protector in vremile cele mai grele.
In luna Ianuarie se constitue un cornitet care st stran-
ga fondurile si sal lucreze pentru ridicarea unui monument
marclui literat I. I. He Dade Radulesca.-.Acest comitef e corn-
ris din : Dimdrie Chin, pre$edinte, Mihail Cogrilniceanui
Theo,' )r Aman. Al. Odobescu, B. P. Hasdeu, V. A. Urechit, P,
S. ui Man, St. loanide, C. Boerescu, G. Gr. Cantacuzino-
Dupd ce comdetul hotardste insciiptiile ce vor figura pe
picclestal, decide a se acorda urmAtoarele premil artistilor
caii vor concura : premiul I, 2000 lei noui pentru proectul ce
va fi .acimis sprê a fi executart, 1000 lei noui pentru prerniul
al 2-lea si 500 lei pentru prerniul al 3-lea.
_ In luna Februarie izbucneste revolutia in Spania, monar:
hia e rasturnatt si republica e proclamatt. Adunarea nationa
la intruniM special alege noul guvern; se introduce astfel ino .
vaflunea ca toti rninistrii sit *fie numiti direct prin votul par-
lamentului. Nouii ministri sunt : Figueras, Emilio Castelar,
Piy Margall, Nicola Salmeron, generalul Aosta, Juan Zustanf
arniralul Arehgo, Echao, Sorni. Constituanta va fj convocatt la
20 Martie.
Bucurestii au o nouit distractiune si o nout senzatie.
Aproape de inchisoarea Vactiresti s'au descoperit niste isvoare
ferug;noase.'arora le face o mare reclamt un medic ; doctorul
Penescu.
In scud. limp s'au instalat cateva bartai $1 un adapost a-
4!operit cu scanduri, s'a asternut nisip pe o distantt soseluitt
lumea a inceput sa. vie. Mai ales Duminiale Si strbatorile
,rea lume multa, doamnele veneau sit flirteze, tinerii.tot la fel,
,dar mode erea ca fiecare st poarte in mant o cesculitt Wind cu
apt si sit se plimbe, de colo pant colo, aid asa erea prescriptia
ined:calt. _
Durninicile venea sit cante si o muzict militant, tramvaele
cu imperiala pline de lame se succedau, in frunte vagonul cii
muzica. si in urinit trei sau patru vagoane cu public. Pant la
ora 12 dirnineata, petrecerea bucurestenilor era la Apele dela
Vacalresti.
In vremea aceea traia in Bucuresti, un biltrân cam ramo-
lit si eftut in senilitate numit I3arbucica. Am mai vorbit de
el Glumetii Fau convins cd, dacg, Isi va muia de trei ori In fie,
care clirnineatt barba in izvorul dela Va,aire$ti, va intinert.
Asa c si fItcut. Ins5 apa fiind feruginoaSli, i-a rosit barb& Si
astf BArbucicti a umblat catava vreme cu barba rosie der
de be Jitinerita.
www.dacoromanica.ro
 105 --
APele de la VgAresti au dat prilej marelui artist Matein
Milo, dar acum in marele declin, ca sb. fad. o piesI cu titlul
,Apele de la Vdchresti". Aceasta pies5. a avut un numtir destul
'de mare de reprezentatii pentru vremea acee& lath., de pita,
afisul pe ziva de 9 Aprilie:
Teatru Nationale
Sal la Bossel
Lu,ni la 9 Apr lie se va reprezenta pentru a cincisprezecea oarti
ingenioasa piesg:
APELE DE LA VACARE$T1
cu 1111 nou adaos
CREDITUL FUNCIAR
sau
SANGELE BERE- NU SE FACE"
TAutorul piesei Mind clasicul nostru artist Mil lo fi titlul noului
adaos fund destul de expresiv i de semnificativ, credern Ca bu-
curestenilor ti s'a asigurat petrecerea -pentru un interval mai
indelungat de acum inainte".
Aceasth pies precum se vede area un soiu de Revistl
In care autorul adaoga scene si cuplete nouil privitoare la eve-
nimentele zilei. -
Piesa In general era slab a". si jucata de cativa actori adunati
la int&mplare.
In acelasi timp este instalat pe Piata Constantin von, (ac-
tualul palat al postelor i telegrafelor) Circul Suhr. Deosebin-
`du-se de celelalte circuri acoperite CU Onza, Circul Suhr
Clestinat sa joace i iarna, este construit tot din leirIll.
Tata de pita, programul de la 2 Iunie.
CIRCUL SUHR
Sdmbiiid 2 lunie 1873
MARE REPREZENTATIUNE .BRILLANTA DE GALA
D-1 i D-na Davene va escela mai tu osebire prin incredi-
bilele sale productiuni gimnastice pre cele trei trapeze In aer.
D-1 Albert Suhr va escela mai cu osebire in productiunea
sa mimicd pe cal, sub titlul: Matrosul pe timpul furtunei pe
mare"-
D-1 Cotaki se va distinge prin miraculoasele jocuri japo-
neze cu membrele pe pic oare.
D-ra Francisca Suhr in positiunea sa mirnicü pe cal.
Etc., etc.
In total 16 nu,mere.
www.dacoromanica.ro
 106
D-$oara Francesca Suhr, de care se omorezase tin ilomn
Ghica, mai tarzlu secretar general al Ministerului de lucrdri
publice, a fost apoi sotia acestuia $i soacra generalului Nicod
leanu, actualul prefect al politiei Capita lei.
_ In partidul conservator frdmântdrile sunt mari. Doi m1-1
nistri dintre cei mai cu vazd, Gheorghe Costaforu ministru de
externe $i Manolaki Costaki Epureanu sunt siliti s. iasd diiiS
guvern.
Gheorghe Costaforu a lost silit sa pd'rdseascd portofoliul
si guvernul din cauzd cd. era partizan al jonctiunei ailor noas-
tre ferate cu cele austro-ungare, jonctiune impotriva cdreia se
ridicase o mare agitatie in tard. Urma$ul lui Costaforu a fost
Vasile Boerescu.
Aceastd cried. rninisteriald a facut mult zgomot pe vre.t
muri, fiinded, ministrul silit sä iasd din guvern era lovit cu
numeroase bdnueli i acuzatiuni.
MOARTEA PRINTULUI ALEXANDRU CUZA
Miercuri la 2 Mai rnoare la Heidelberg printul Alexari-
dru Ioan Cuza. Moartea i-a fost pricinuitd de un anevrizm al
aortei. In tard, $i mai ales in Moldova, $tirea acestei morti pro .
duce o mare ernotie.
Din toate orasele roesc. telegramele de condoleantä $i mad.
nifestatiunile de addna jale a cilor cari mai pastrau Inca_ In:
inimil cultul marelui Domnitor.
Toti poetii vremei sem necrologuri rimate. Poetul Gheor
ghe Baronzi, prefect de judet la Britila Ia epoca detroniirei luf
Cuza, scrie. urmMoatele versuri_ intitulate :
DATE NEFASTE
La moartea Principelui Alexandru loan I. Cuza
De pe malurile Senei
Unde-un Geniu infernal
Strabdtea prin focul Ghend
P'un cadavru bucefal,
Spulberand Cu pa$i prOfani
Gloria a mii de ani
Galicul alectrion
Anunfa in departare
Sfardmarea unuz tron
x5i a unui Cesar mare.
De p'al Dunarei mal verde,
Unde .geniul dupnan
Ratdose, pan 'a perde,
Calea divului Traian,
Prin cà alle nerdzbite
De maini vitrege urzite.
www.dacoromanica.ro
 107
Buciumul lugubru sund,
Anuntdnd ,5z el de sus
Cd'ntra noptei manta brunet
Un luceafdr a apus.
Doamne, mull au fost fatalt
Noptile ce-au reviirsat
0 lumind ca de jale
P'dst piimeint rdscumpdrai
Prin atdtia mafi martini,
Ai duioasei omeniri.
Care tree, fdrii 'ncetare,
Cu at umbrei pas usor,
Ca o stea ce-abia rdsare
Si s'asvdrle inteun nor.
Bldnd luceafdr, dulce socife,
Ale cdrui raze-apun,
Tara recunoscdtoare
Roagd geniul Mu bun
Sà o faed-a merita
Binecuvdntarea To.
Cãci tu esti ce ne-ai chenma
La concordia de frati
Tu esti domnu-adevdrat
'hare Domni adevdrati.
Rai dar zborul catre stele
Rangul intre semi-zei.
Binefacerile Tele,
Parinteasca ta Domnia
Cdt va fi o Romdnie
Cu o inimd ce bate
Ele nu vor fi uitate
Dintre noi orfonii to.
Am dat &ceastg. bucata in versuri ca o mostra a felului in
care se scria la 1873.
Dar moartea lui Cuza d prilejul unui conflict intre cei
doi Mitropoliti ai
Mitropolitul Moldovei trimite urmatoarea telegrama :
Fratelui Miiropolit al Ungro-Vlachiei
RarnAsitele fericitului intru pornenire Alexandru loan 1
primul Domnitor, al României Unite se vor inmormânta la
mosia Ruginoasa Marti in ps Mai. Vila. dar, fräteste a va ruga
s4 binevoiti, de VA este cu putinUt, sa luati parte 1. ceremo-
ma religioasa si inalt Prea Santia. Voastra, tar la caz de a nu
putea veni, s'a; delegati doi frafi episcopi din Eparchiile Juris
www.dacoromanica.ro
 108
,
dictiunei Ina lt Prea Santiei Voastre, cad credem c e bine ca
la aceasta dureroasa ceremonie, In unire sa ia parte clerul dirt
tuatti Romania Unita sub raposatul Domn Cuza.
Calinic al Moldovei
!Ma raspunsul Mitropolitului Primat :
Prea Sdnfiei Sale lnaltul Mitropolit al Moldovei
Sucevei
Guvernul luand toata dispozitiile cuvenite pentru Inmor,
niantarea fostului Domnitor Cuza,, conform programelor pu-
blicate in Monitorul Oficial, datoria ori carui bun cetatean st
mai cu seama a unui Metropolit. este sa se supuna guvernului.
Initiativa ce ai luat Prea Santia Ta la aceasta inmormantare,
nefiind confo-rma cu spiritul eanoanelor Sfintei noastre Bise-
rici, nu aderez la propunerea ce`mt fad'.
Niphon Mitropolitul Ungro-Vlachiei
Dar Mitropolitul Moldova. raspunde la randul sau :
Cu frateasea in Christos dragoste imbratisam pe Inalt
Prea Sfintia voastra.
Primind telegram& raspunzatoare la invitarea ce Vain
facut de a veni la inmormantarea fostului Domnitor Cuza. mita
sa v dal oarecari .explicari din tare trade luminat yeti putea
veclea c scopul invitarei a fast cu totul departe de usul regre--
tabil ce ati Meta- cu ea.
1) Locul inmormantarii fiind mosia Ruginoasa ce este in
Eparhia noastra, am crezut -ea implinind uzul de distinsa po-
Meta, scutindu-va de- cererea permisiunei dung eanoane, vom
inlatura astiel si dificultatea ce ati avea de a vIt conforma cu
ele, in caz and Fratia Voastra v'ati figura existenta unei su-
-prernath. dupa" cum cbiar tonuLee'l tineti eatre un egal, pare
a insinua.
2) Incat pentru asertiunea c. intreprinclerea noastra ar fi
o rnanifestare contrarie dispozitiundor guvernului, ar fi de
ajuns a O. rechema., ca atitudinea noastra fatil cu el, a fast tot
crauna pentru or eine, In vederea convingerei noastre, ca toota
sliipdnirea este de la D-ze21.
Dar pentru a va arata cit i in cazul de fatit va este putin
protitabila schimbarea earacterului inviLarei Noastre, n'aveti cle
cat sit mai recititi prograrnul guvernului i yeti vedea ca el sin-
gur lasa Bisericei libertatea de as] face programul ceremoniei
xeligioase, rezervand pentru sine ea si In or ce parte a lumei,
_regularea ceremoniei militaro-civile-
Aceasta fiind exacta interpretare a prograrnului oficial,
nu este de mirare cit Fratia Voastra sa intelegeti cit corpul sa
se Inmormanteze la Ruginoasa, iar ceiernorua funebra religi-
oasa sa se celebreze numai ca a panachida. in Catedrala din
Capitala.
Terminand aceste cateva lamuriri neeesarii. este neexpli-
www.dacoromanica.ro
 - og --
cabil pentru Noi, a, la o politeta ra'spundeti cu o invocare de
oanoane ce nu exista, si invitarea de a asista la inrnornuinta-
,rea Dornnitorului de la care aveli titlul ca poate va inspira
tonul telegramei, drept recunt*inta u clesfigurati inteu cab-
tiune cu totul streing de Noi.
Al Inalt Pres Santtei \Toast:a in thrtstos frate
Calinic Mitropolitul Moldoviri
Aceast`a polemica, care a intristat mull, pe at ei cart tineott
la prestigiul bisericet, nu avea de cat un gingur motiv. acela al
iiMitropolitului Primai de a nu fi displlicut Donmitorului oi a-
cela al Guvernului care nu voia sg se dna o stralucire prea
mare inmormantarei.
InmormOntarea s'a Mout In fata a cel putin 30000 trtrani
, care au alergat panii si din Bucovina spre a fi de fatd. yi la-
orgmi au curs in ziva ccea.
'Numeroase cuvantari funebre an fosi, rostite, dar cele mai
,insemnate an fost agate ale int Mihail Cocralniceanu, Nicolae
tionescu i Petra Gradisteanu. Dar al lui Mihail Cogalniceanu
a fost un mic Capo d'opera de elocinta, inaltimede cugetare si
perfectiu.ne literarii. De aceea il dam aci in intregime pentru
ca s ramaie ca un model al genului spre uzul calor cari vor
xeni dupg not

DISCURSUL LUT MIHAIL COGALNICEANU

, Ilustra Doamna, Prea. Sfinte Mittopolit. Sfinti Pgrinti,
frati-
Hiserica ne Mee ,,clesertgoiunea deserUiciunilor toate sunt
'clesertg.ciuni". Ei bine. Ifni permit a zice cunt c acest mare a-
'devgr ki are si el excelatiunea sa. Nu este in Itimea aceastatotul
"desertaciune, rarnitne ceva statornic; rarntin faptele mari _earl
stint neperitoare. Da, fratilor, faptcle marl opreso chiar moartea.
Se zice cg. Vorlit Cuza a murit. Da.cL relia*terea Romaniei
a intuit, apoi a Murit i \Toe: Cuza. tad Veda Cuza. nu este de
f
cat renasterea Romaniei.
Dar vg rog credeti. oare, crt viu aci sit fac istoria acesfui
eDomn ? Nu. caci care glas poate sa o faeg ? Care paging tipg-
rift poate sa fie asa de adevgratt si asa de elocuentg, ca fata
%ref insasi?
Fata tarei este pagina istorici lui Alexandru Than I. A-
iexandru loan I nu are trebuintg de istoriograf. El singur si-a
scris Istoria Sa prin legi, prin actelo ea care a frtcut tin Stat.
o societate alta de Cat aceea ce i s'a fost dat eand l'am prociamat
Domnitor.
Sunt patrusprezece ani trecuti do eiltid In Adunarca tareL
in Capitala Moldovei, mi s'a Meat rara onoare de a spune en_
cel d'antaiu, -Colonelulu Cuza, cuvantul Maria Ta si tot de
o datg de a'i spune care era vointa ilatiunei si care crau aspi-
atiunile natiunei, ce i se dan lui spre incimmare,
www.dacoromanica.ro
 110
Cei batrani aduceti-vg aminte, cei mai tineri consultati
paginele Monitorulni $i veti veclea ce s'a cerut dela dansul.
Veti veclea et. in cei apte ani de ilustrt. domnie $i eternt mc-
morie. Veda Cuza, nu numai et a lost om onest dar $i a tinut
tutd'auna cuvantul. Pe 18110 aceasta in fiecare lima a Domniei
sale inzastra tara cu cate o lege, in fiecare zi sporea numtuul
cetatenilor $i puterea noastrt. Ce voia natiunea atunci ? Natiu-
nea voia legi noui si oameni noui. Cuza a fost mnul nou $i a
Mout legi noui care au fteut apoi lume nout, citci lumea de la
63 tste alta. Astazi Statul roman nu mai este provincia vasalt
a Moldovei sau a Valachiei.
lath' ce a facut Alexandru Joan I.
Ce i se zicea atunci?
Tu, Maria Ta, fii bun, fii bland, mai ales pentru aceia
pentru cari toti domnii trecutl au fost neptsätori sau riti
Ei bine, va fac o intrebare: luati Istoria Romaniei de din-
coac i d dincolo de Milcov, cautati. paginile ei $i se- va gtsi
Vr'un domn care st poatt st se compare cu \Todd Cuza ? Nu 1
nu poate fi comparatiune intre faptele fo$tilor Domni $i ale lui
Cuza fteute ca om, ca cetttean si ca o$tean.
I s'a mai zis lui Cuza cit natiunea doreste ca priri drepta-
% prin desvoltarea institutiunilor noastre, prin sen-
timente cu totul patriotice st mai putem ajunge la acele tim-
puri glorioase ale. natiunei noastre and Alexandru cel Bun
zicea imperatordor din Bizant cà fara noastrà nu are dcrli
sabia sa.
Ei bine, fratilor, cand Romania a tinut un mai mare Elm,
bagiu in Europa, de cat acel tinut de.Alexandru loan 11
Alexandru Joan I tinea cheea Orientului $i nimic nu se ft-
cea In Orient, nu numai fart stirea, dar fart voia lui. El era
gata asi sacrifica tronul, persoana sa, numai sa-gi apere tara de
or ee pericol. Pentru cit el area constiincios natiunei romane.
*.apte fmi ne-am odihnit, $apte ani n'a fost umiliret... dar a.
ctzut silnie i Romania $i-a intrerupt cariera...
A ectatimt. Aici in fata unui mormant deschis. in fata
acestei figuri.care va fi vecinic gloricast, nu ne este permis st*
facem polemict dar suntem datori sa spunem di nu gre$al.le
tui rem riisturnat ci faptele tu cele mart
Odatt cu exilul a expirat emanciparea poporului roman,
odatt cu. exilul vechile societati retrograde $1 demagoge s'an
aliat, $i eand o zic aceasta, fratilor, ea sit vedeti dact este asa,
uitativit la cei sante ani de exil care au trecut. Apoi care dornn.
ft fost mai damn in exiluI sau, care Domn a aptrat tara sa mai
molt. pe acea tart care permisese sit i se inchidt Tortile? Tara
va marturisi $i chiar marturiseste, rnarturisesc multi chiar din
acei can l'au rasturnat et mai demn nu s'a mutat alt Domn.
Pentru ea sa nu ne inseltrn, fratilor. Domnul Cuza Alexandcu
') CuVinte din discursul rostit de Cogitlniceanu, spie a salula
pe Vocla Cuza and a lost ales Domn cle Adunalea (In Ie5i.

www.dacoromanica.ro
 111

Ioan I, or (And voea putea sa fie Domnitor. Alexandru loan I

nu avea trebuintg sa zica ca Alexandru Lapusneanu, cg. ,.dacg
.tara nu-1 vrea, el o vrea". Cuza nu a voit de si tara l'a you,
pentru ca el nu a voit resbel civiL pentru ell a voit taria acestei
tari, pentru ca a voit sa fie damn de numele ce poartg.
Si cum, fratilor Dupg ce v'am spus aceste cuvinte, noi
cari suntem aci, unii mai batrani de cat Dansul, unii luptgtori
sub eL multi admiratori ai lui, altii amploiait ai sai, altii can
s'au folosit de legile lui1) putem zioe numai : oDumnezeu sal
erte ?" Dar de aceasta nu are trebuinta, cad sapte ani binecu-
vantat din partea a trei milioane de locuitori pe care i'a facut
celateni, nu este oare de ajuns
Noi aN ern trebuinta sg ne ruggm pentru ertarea altora.
_ De aceea noi cari am avut onoarea de a'i fi ministri si
functionari, ne intrebilm : nu avem nimic de fäcut ? La 59 Ro-
manii au dat clreptul lui Cuza sg facg tot si de aceea se zicea -ea
unul luCreazg pentru toti : area constiinta nationala. Acel unul
nu mai este azi, toti dar trebuie sal lucrgm si sg. lucram In
spiritul lui, sit fin" oameni ai tdrei noastre, sit ridicgm sus stin-
d.ard.ul ei In afarg si inguntru, principtul acela farg de care nu
poate Sa fie fin Stat, prin instructiune. prin administratiune
bunt fie .care Prin exercitiul pacific al drepturilor ce fiecare
datorim lui Vodg Cuza.
llustrg Doamna, sfanta i mumg a Romanilor I nu plange
ciici Alexandru loan I nu a murit! Alexandru Joan I nu poate
sit moarg. Nu lacrarnife acelora cari sunt aci vor putea dovedi
accasta ei lacrimile tutulor, lacrimile unui popor Intreg, la-
.cramile ce se varsa de ori Unde se vokbeste romaneste. De la
Carpati pang Ta Marea Neagra, si de la Tisa pang la Nistru nu
este hotar politic pentru tristeta ce se poartii -de sous, lui A.
lexanclrii loan I. '
Si acuM, dupg ce biserica a .zis vecinica pomerlire In spi,
ritul lui Alexandru Ioan I, vecinica lui amintire, in spiritek
noastre nu se va sterge din inimile noastre si ale fiilor Um'
nostri.
Si cat va avea tara aceasta o istorie, cea mai frurnoasii pa-
init va fi aceea a lui Alexandru loan I".
Ialg. si testamentul lui Cuza:
TESTAMEN1
,,In privinta toatei mele averi miscatoare si nemiscgtoare
ce voiu rasa la incetarea mea din viata, statornica mea vointà
este d& a se regula si a se urma precum arat aci: Pre iubitii
mei fii Alexandru si Dimitrie, adoptati de mine sh de prea
iubita mea sotie Elena Doamna, filrg pgrinti, cunoscuti, con
form legilor in vigoare ca singurii mei mostemtori vor Imparti
deopotrivg Infra dansii toata averea mea miscgtoare asa pro,.
cum se va afla la cleschiderea mostenirei.
Din aceasta avere las prea iubitei mele sotii Elena Doamna
'5.2.4;ranti rani au fost improovietrtriti.

www.dacoromanica.ro
 112

uzufructul unei a freia pgrti spre a se bucura de dânsul Ii

toatä viata sa. dupg incetarea uzufructului legal ce va avea eat
mama asupra intregei mosteniri, purtând In aceasta calitate il
sarcina de fireasca si legalä epitroapg cu consiliul dumnealor,
Prea Sfintitul Calinic Miclescu Mitropolitul Moldovei $i al
Sucevei si Capitanul Efrem Ghermani.
Dace prea iubita mea sotie, va inceta din viatä inainte de
a ajunge fii mei la majoritate, atunci epitrop va fi Prea Sfin-
tia Sa archiepiscopal Ca lime Miclescu, Mitropolit al Moldoveit
si Suc vei, care prin intelegere cu consibarul Capitanul Efrem
Ohermani, vor numi un consilier ea asa tutela sg, fie pururea
de trei.
Dacti va inceta din viatg Prea Sfintia Sa arhiepiscopul Ca-
linc Mic le cu M tropolitul Moldovei i Sucevei Inainte de a
ajunge fii mei la majoritate, atunci epitrop va fi cgpitanut
Efrem Gh rmani care in Intelegere cu Consilierul vor numt
un consiliar.
Dace va inceta din via% $i CaPitanul Efrem Ghermani
inainte de a ajunge fii mei la majoritate, atunci va fi epitrop
consiliarul care se afla mai vechiu in tutela si el prin Intel&
gere cu colegul su, vor numi pe al treilea $i asa se va forma
tutela-pang la.majoritatea fiilor mei iubiti, färg sg poet& vreo
data, sub nici un pretext, vreuna din rudele mele sau ale sotieil
mele, a avea vreun amestec sau ingerinta, fie spre a reclamat
vreun drent in numele sau fie spre a interveni in interesul
mostenitorilor mei.
In caz de a Ineeta din via% vreunul din fiii mei iubiti Ina-
inte de a avea varsta legalg spre a putea testa dupb." aceastgi
varsta, Mira, insg, a fi festat,sau pentru or ee avere ar rgmane
afarti din testament. rno$tenitor va fi fratele stia supravietnitor,
In caz de a Inceta din viatg si cellalt fiu al meu iubiVt
inaintee de vlIrsta legala spre a putea testa ,sau fgrg a fi fgeut
testament sau avand facut testament pentru averea ce va rA-
mane afar& -din testament, de va trgi Ina prea iubita mea
sotie, se va bucura de tot uzufructul iar dupg moarte, toatg a-
ceasta avere de care nu vor fi dispus fii $i mostenitorii mei
va servi pentru creatiunea i Intretinerea unui asil de copii
orfani si ggsiti in orasul Husi care va purta numele de Asilul
Cuza si se va administra de tutela hotarita pentru fli mei In
minoritate, fArg sg poata vreodatg nici Statul nici rudele mele.
a avea vreun amestee sau ingerinfg.
Duna incetarea mea din viata, epitropul prin stiinta con-
siliarului, vp. plgti 7000 napoleoni de aur, zic-sapte mii nano-
leoni de aur, persoanei ce va trip:Use, obligatiunea mea -olo-
graft"). scrisg in intregul sau de mine in limba francezg, datatg
In opt hma lui Ianuarie una mie opt sute septa zeca i tret
calendarul nou sau doug zeci Si sapte Decemebre anul 18-1
cql n 1-aru1 vechiu si subscr'sg de mine, slobozitg, In Florenta
(Para) si facutg, in aceuisi zi rand am fgcut acest testament.
yell re dispozitiune $i t est am ent anterior acestuia sun
si ramtin clesfiintate.
www.dacoromanica.ro
 , 113
Aced testament olograf scris In intregul skit, ilatat si sulii
scris de mine, s'a facut asthzi In Florenta (Italia) la opt in luna
lanuane 1873 calendarul nou sau dougzeci si sapte Decembne
1872 calendarul wectuu in patru exemplare asemenea, din care
unul l'am Incredintat prea iubitei mete sotii Elena Doamna,
unul Prea Sfintiei Sale arbiepiscopul Calinic Miclescu, Mitro-
polit al Moldovei si Sucevei, until Ckpitanului Efrem Gher-
mani si unul se va gAst_ in portofoliul meu rosa care se des-
chide cu numenle 5555.
A. I. CUZA
DIVERSE
Saptespreezece zile mai tkrziu vine vestea mortei la
Paris a printukui uheorghe Bibescu, fostul domnitor al Mull-
teniei. Gheorghe Bibescu, care era pe tron and a izbucnit re-
yolutia de la 1848, a murit la varsta de 71 ani.
In luna Mani ministrul de finanW Pare Mavrogheni
publick un decret prin care fixeaza" un nou curs monetelor
streine ce circulau in tard. Toate aceste monete sunt supu.se
la sckleri, iar decretul spune ea', incepftnd de la i Decembrie
11873, ele nu vor mai fi primite la casele publice pe nici un
pret.
Iatk acum numele monezilor si cursul din nou hotkrIt :
IcosarUI (Iermelicul Lei 4 si 20 bani.
O jumatate Icosar (lermelicul) lei 2 si 10 bani..
Un sfert icosar (Iermelicul) lei i si 05 bani.
Ruble ruseasck de argint 3 lei 70 bani.
O iumktate rublk. ru.seasck de argint 1. leu 85 bani.
Un sfert rublti ruseasck. 0.92 bani.
Piesa de 30 capeici I. leu 05 bani.
Piesa de 20 capeici 0.50 bani.
Piesa de 15 capeci 0.35 bani
Piesa de 10 capeici 0.25 bani.
Sfantul, piesa de 20 kreitari vechi 0,70 ban,.
jumktate sfant piesa de 10 kreitari vechi 0,35 bani.
Duelul in armat k. incepe a ia intindere ingrijitoare de
aceea Ministrul de rezbel ,Generalul I Ern. Florescu trimite VII-
turor comandantilor de corpuri o circulark prin care dispune
ca., in caz de conflict intro militari, sk se procedeze in feluli
nrmktor:
1) Or ce conflict s'ar ivi Intro doi militari, ei sunt dateri
a denunta faptul sefului corpului sau al serviciului care, fiind
raspunzator pentru discipline si onoarea. corpului, :hided. sil.
hotark5te in prezenta ofiterilor care fac parte din acelas corp
sau serviciu, care dui doi are s'a. fack scuze -celuilalt, dunk care
decl----A onoarea satisfacutä. EL dupe gravitatea faptului, pe-
dens,,sc d sciplinar pe- culpabil, sau, daca cazul este gray, cere
ministemlui, prin -calea ierarbick numirea unei comisiuni
de trei ofiteri prevazutd de legea poz timid, ofiterilor pentru
8

www.dacoromanica.ro
 114
punerea culpabilului in neactivitate pentrii Tea credinta, sad
greseli grave In serviciu.
Seful Corpului sau al serviciului, dacg faptul e- $i mat
gray, poate cere chiar numirea unui cpnsiliu de anchetd pen-
tru a se pronunta asupra cazului de reform& a militarului.
2) Dacg afarg din t,oate previziunile politiei militare dueluf
va avea loc, se vor adresa, de indatg, atat luptgtorii cat si mar-
'twit si. diviziunea teritoriald va orandui de urgentg, cuvenita
cercetare spre a se trimite toti imuntea justitiei, conform le-
gilor.
Aceste dispozitiuni se aplicg $i la celelalte elemente ale
puterei armate indat g. ce faptul s'ar fi petrecut intre doi osta$i
0.)e timpul aflgrei lor sub arme".
Ministru de rrizbol GENERAL FLORESCU
Nu-mi amintesc ca dispozitiunile acestut ordin 8.6 fi fost a.
plicate Vreodatg, de altfel dispozitia erea absurdg. Fara. un
4ext de lege, $i numai pe baza unui ordin minsterisl sg. se pro-
ceada, la arestarea martorilor, cari puteau fi si din elementul
civil, erea un lucru copilgresc. De aceea ordinul a cgzut in
desuetudine.
STATUA LUI MIHAIU VITEAZUL
La ordinea zilei statuia lui Mihai Viteazu incredintatd
pentru executie sculptorului Carrier-Belleuse din Paris.
Ministerul de lucrgri publice se adreseazg. Societalli Ami-
cilor belelor-arte spre a-Si spurie cuvantul asupra acestor trei
puncte:
1) Asupra aspectulul $i formei proiectului triads de
sculptor.
2) Inscriptiile.
3) Instalarea in report cu proportiile i caracterul Mo-
numentului.
Comitetul acestei societati compus din : Grigore G. Ceuta-
cuzino, C, Esarcu, N. Grigorescu, A. Odobescu, D. Berendei.
C. Bolliac, Th. Aman, G. M. Tatgrgscu si Ch. Stgncescu, au
argtat pgrerile lor in toate privintele.
In ce prive$te locul a$ezilrei statuei, comitetul a emis ur .
mdtoarea parere pe care o transcriu in original din Procesul,
Verbal Incheiat de comitet :
' ,,Mihai Viteazul a lgsat in Bucuresti numele situ unei ma-
ngstiri pe care la 1598 a clgdit-o cu ziduri intgrite pe una din
Initimile Capitalei. Acea clgdire, Mangstirea Mihaiu Voda,
cade azi In ruine $1 in curand limp ea va trebui data la pg-
plant. Spre a preintampina insg peirea acestui monument in
care numele lu Mihaiu se va $terge poate din coltul Bucu-
restilor ales de dansul, nu s'ar putea oare- doborand acum de
Andatg clgdirile ruinate ale mangstrirei, sa se creeze pe plat-
forma acestui deal o esplanadd mgreatg si frumos notrivitg,
www.dacoromanica.ro
 115
pc care locul altarului actual ar fi prefacut /rite() cripta bol-
tita subterana d'asupra camea s'ar inalta monumentul pla,
nand astfel asupra unei mari part a orasului?
In acea cripta s'ar depune si s'ar pastra cu religiozitate.
pe vechiul Iui alhr, capal lui Mihaiu Viteazul, care cu ono-
rurile cuvenite, s'ar transporta aci din mana'stirea Dealului,
uncle nin ic nu asigura conservarea acestei pretioase relique,
Esplanada pe care s'ar inalta monumentul lui Mihaiu Vi-
teazul ar fi, tot de odata, si o mica pia% de arme situata la in-
trarea cartierului militar al Capitalei, ea ar fi ca Propyleele a-
celui $ir de cazarme ce se destind pe dealul Spirei, $i osta.sii
Romani, intrand i e$ind din acel artier, ar avea pururea cll.(
naintea lor monumentul care le-ar aminti despre gloriile mi-
litare ale patriei.
Nici un toe, credem, n'ar fi mai nemerit din punctul do
vedere al pioaselor traditiuni si al efectului moral".
Cand ne gandim la acest proiect avem viziunea aspectului
irnartial pe care l'ar fi avut Statuia lu Mihaiu Inaltata ideasu-
pra dealului unde se afla acum biserica Mihai Voda. Toate
cladirile ce sunt acum de jur imprejur n'ar fi fosL Intregul
Jeren ar fi fost transformat Inteo pia% de arme. strada Mihai
Voda ar fi mars In linie dreapta de la Poclul Dambovitei Walla
In fata statuiei, iar cotitura ce incepe dupe strada Sfintii Apos-
toli ar fi fost Ovitata' Dar domnitorul Carol I a fost de OM pa-(
rere hotArand locul actual din fata Palatului UniversitI
uncle statui se perde in acel boo stramt, fru% perspectiva si fuir
legatura cu imprejurul.
Catre sfarsitului lui Septembrie M. Pasealy deschide
stagiunea la Teatrul National. Iata afi$ul au care anu,nta In
ceperea reprezentatiilor cat $i repertorul. Dau In Intregime
repertorul anuntat pentru ea lumea de teatru de astazi sa eu-
-noasca care area nivelul teatrului la 1873 $i cat de neinsem*
nata erea literatura originala In comparaite cu literatura lii
tra ductie.
PIESE NOUI
Miran Costin drama nationals-
La-puraeanu id. id.
Banul Craiovei Id .id.
Rubedeniile, eomedie localizath.
Yerminatii id. id.
Linqdii id. id.
lidposatul Dumnealui, id. id.
Ce srie satul -nu me, id. id.
De 1.,rumorescu, id. id.
Copii4 drama traductie.
Copii Regimentului, comedie tradusa.
Junetea lui Mirabeau, drama tradusa.
Jean Pastoral, id. id-
Tnisnetul comedie tradusg.

www.dacoromanica.ro
 116

Marchizul Caporal, id. id.

March nut Arpagon, id. id
Maura, id. id.
epotul lui Poupiniac, drama tradusa.
Aluzicele camedie tradusa.
Palaria Ceasornicarului comedie tradusa.
Asa sunt femeile comedie tradusa.
&iota mete, comedie tradusa.
0 mare rdzbunare, drama tradusa.
Nevastd sau anioreazd?, comedie tradustt.
Ln barbat care phinge, id. id.
0 vizza la nuntd, id. id.
eratele cel mare, drama tradusa.
Erman betivul, id. id.
Regina Margot, id. id.
Reprise
Richard at 3-leat drama tradusa.
Nopfile rdului Senei, drama tradusa.
Copii Negurilor, drama tradusa.
Muschetam, drama tradusa.
CuimIntut Mortutui, drama tradusa.
Fiut Noptei, drama tradusa.
Stlipdnut ci Valetul, drama tradusa.
Oinut din nintic, comedie tradusa.
Paiata, drama tradusa.
Vrdfttoarea, drama traclusa.
Idiotut, drama tradusa.
Curierul de Lyon, drama tradusa.
Lucretia Borgia, drama tradusa.
Apoi ammtul vestea crt reprezentatiile vor urma de 10
idnd la 12 ori pe lund de oarece nu erea destul public peutru
sa reprezentatiile s poata fi date zilnic. foul. Loja de rangul
Preturile serale email Benoare 24 lei
pr 20 lei noui, Loja de ran II 1.2 lei noui, Stal I 4 lei noui, Stal
II 3 lei noui, Sial III 2 tel noui. Galeria 1. leu nou.
Studentilor li se face cu placer() un scazamant do 50 bani
la orice loc.
Apoi se faceau $i abonamente.
77 Duminic-: la 23 Septembrie s'a deschis stagiunea cu
1Rubedeniile, comedia.nationala locala In 4 acte. A doua repre-
zentatie erea cu Paiata a treia cu Hold de codru. a patra cu
IRadu Basarab, etc.
Piesele pe sremea aceea. nu faceau serie, afisul trebuia
schimbat In fiecare seara de si reprezentatiile nu se dedeau de
cat de 2 sau mutt de trei ori pe saphimana.
Hanul Manuc de pe strada Carol schimba numel ; pro-
prietarul sau anunta la sfarsitul anului 1 73 cum ca a st han
va purta, de aci Inainte, numele de ,Hotel Dacia".
Ateneul Homan anunta ciclul conferintelor sale pe anul
1873-74. Tata z lele hotarâte si conferentiarli
Dumimcd 30 Decembrie 1873 I. MASSIM, leqpre 1 mba
www.dacoromanica.ro
 117
`Joi -3 lanuarie 1874; ULYSSE DE MARSSILLAC, ilespre
poezia infinitului.
Duminicd 6 lanuarie: COLONEL TEFAN FALCOIANU
Calendarul -
Joi 90 lanuarie: D-I GR. TOCILESCU: Petru Cercel.
Duminicd 13 lanuarie: D-1 T. CHARMER: Druinurile de
fer.
Joi 17 lanuarie, I. C. BRATIANU: Miscarea economica.
Apoi in fiecare Duminice. si Joi pan e. in ziva de 24 Martie
inclusiv:
D-1 V. A. URECHE: Convorbiri literare; 5TEFAN MIHAI-
,LESCU: Darvinismul; I. A. CANTACUZINO. Teoria fizicg at
Viziologica a muzicei; Dr- DAVILA: Conservarea vinurilor; B.
P. HASDEU: Despre limba; GR. VENTURA: Despre trecutul
pi viitorul muzicei In Romania; d-1 VERICEANU: Convorbiri
economice; D. A. LAURIAN: Ile Lade si operele lui; CHR.
PASCANU: Despre alimente ; P. GRADMEANU : Despre
Macthavel ; G. SION : Pacalit i Tandala ; G. NEGRE: Vesuviul
pi eruptiunile sale; Dr. DAVILA: Despre ambulante; A. RO-
RUES: Drama Romana; U .de MARSILLAC: Frumosul si fru-
musetea; ST. C. MIHAILESCU: Selectiunea naturall; C. STAN-
CESCU; Studiu asupra artelor plastice la Expozitiunea Uni-
versala din Viena; DUMITRESCU TASIANU: Despre scoalele
do aplicatiune; A. ODOBESCU: Arta bizantina. .
ANUL 1874
1 ;:ebruarie Ministrul de finante Petre Mavrogheni, pre.
zinta t.7,.rnerei proiectul de lege pentru Infiintarea Bancei Na-
tionale de scont i circulatiune.
Art. 1. erea astfel redactat: Se institue o band de scont pi
circulatiune sub denumirea de ,,Bancit Nationala a Romanier.
Durata bancei erea de 25 ani cu posibilitate de prelungire.
Capitalul social fixat la 20.000.000 lei impartit in 40.000
actiuni a 500 lei.
Banca putea face numai urmatoarele operatiuni.
1) A sconta sau a cumpara polite sau alte efecte avand de
obiect operatuni de comerciu pi bonuri de tezaur In marginile
ce se vor hotari de statute.
2) A face comerciu de materii de aur sau de argint.
3) A face avansuri pe fonduri de monete sau pe bucati de
4aur sau de argint.
4) A se insarcina cu incasarea depe efectele ce-i vor fi In-
credintate de particulari sau de stabilimente.
5) A primi sums In cont curent si In depozit, titluri. me-
taluri pretioase pi monete de aur pi argint.
6) In fine a face avansuri In .cont curent sau pe termene
scurte pe depuneri de efecte publ ce nationale, scrisuri finanr
ciare sau alte valori garantate de stat, in marginile si dung
condittunile ce se vor fixa etc.
www.dacoromanica.ro
 118
NEnca va face i serviciul de cassier al Statului fara vre o
Indemnizatie.
Banca va putea emite bilete la purtator garantate prin nu-
merar in cantitate de o trenne.
Biletele emise nu vor putea fi mai mici de 50 lei.
Etc., etc.
Iata in linii mari care erea proiectul acestei banci care,
dupa cum se vecle, erea si o band, d emisiune.
Motive, pe care nu le-am putut cunoWe atunci, au zadar-
nicit realizarea bancei, iar Ministrul Mavrogheni n'a Intarziat
mult de a parasi guvernul.
_ In Iu lie se fac alegeri comunale in Bucureti. Alege-
rile se faceau atunci pe 4 colegii, dupa cens, ler candidatii
ereau alesi numai dintre cei mai fnsemnati frunta*i. Wit nu-
mele alesilor cat si num&rul de voturi obtinut de chtre Ow.:
COLEGIUL I
Principe le Dimitrie Ghica 90 voturi; .

Colonel George Manu 81 voturi;.

Principe le Alex. Stirbey 81 voturi.,
D. C. D. Atanasiu 48 voturi.
COLEGIUL II
Grigore Cantacuzino 122 voturi;
Vasile Paapa 97 voturi;
Dimitrie Gherman 87 voturi;
Nicolae Csanto 76 voturi.
COLEGIUL III
Hristofi Zerlenti 402 voturi;
Nicolae Gherasi 402 voturi;
D. Hagi Pandele 395 voturi;
I. Niculcea 391 voturi.
COLEGIUL IV
Gr. Triandafil 5051 voturi;
I. N. Lahovarl 5026 voturi;
klexandru Orhscu 5025 voturi;
I. N. $oimeseu 4995 voturi;
Dobre Nicolau 4977 voturi.
Primar a fost ales colonelul Manu, maT tarziu generalul
ClIteorghe Manu.
Generalul Florescu, ministrul de rezbel erea un bun
roman, patriot si lucra sarguitor pentru marirea puterei mili-
tare a tarei.
Ca ministru de rezbel sub Vod Cuza din 5 regimente de
Infanterie de linie. 2 baterii de artilerie si 6 escadroane de
www.dacoromanica.ro
 119
ldncieri, a sporit armata la: 7 regimente de linie, I batalion de
vandtori, 1. de geniu, 8 baterii de artilerie, 2 regimente de tan
cieri, etc.
De cdnd a devenit ministru de rezbel su.b noul Domnitor
a sporit si mai mult fortele militare. A creat cavaleria u$oara
grupanclo In 8 regimente cu 32 escadroane, infanteria de linie
erea reprezentatit prin 8 regimente, trupele de grdniceri le-a
transformat in trupe de infanterie, dorobantii, formdnd cu ele
46 regimente.
In acela$i timp a luat masuri pentru ca tineretul din *con
sti capete o sumard pregtit.re militard.
Imi amintesc cu cat°, insufletire mergeam Duminiz le la
Cazarma Alexandria de pe strada 13 Septembrie ca sti pri-
mirn instructia militard. Instructorul nostru erea un domn
cdpitan Segtirceanu din infanterie.
Dupti. cateva sdpttirnâni ni s'a cerut ca s. ne uniformam.
Fiind in luna lui Maiu ne-am fdcut uniformele din panza: tu-
nica i pantalonii dorobdntesti i cticiuta de oaie Ia fel. Imi
amintesc cd, cu 22 lei mi-am plata toatti aceasta uniformare.
In sfilr$it de la mi$cdri $i cele d'antai principii din scoala
soldatului, am prima, in sfax$it i pu$ca Peabody. Acurn eream
soldati de-a binelea.
Intr'o Duminicd fiinda instructia se fkea numai Du-
minicile generalul Florescu vine In persoand ca sd vadd pro-
gresele realizate. Se opreste In fata mea, Imi comanda: arma
Ia mând, apoi Imi cere ca, in aceastd. pozitie sd. fac trei pasi
Inainte.
Duminica viitoare facem un mars militar pe stradele Ca-
pitalei, cu puscile si cu muzica In frunte. Am scoborat strada
Mihaiu Vodd, am trecut pe Podul Mogopaiei, stracla Carol,
`strada Craiovei (actuala Rahovei) $i ne-am oprit pe camPia do
la Filaret. Dupd Cateva exercitii ne-am inapoiat.
Pe vremea aceea lume patina In Bucure$ti iar acea at&
erea nu avea obiceiul stradei precum are cea de astüzi. De a-
ceea mar$ul nostru nu a avut un prea mare succes de curio-
zitate.
Generalul Florescu erea omul pasionat pentru organizarea
armatei, el hicra In aceastd. directie, nu numai cu pricepere $i'
staruintd. dar $i cu o mare $i sufleteascd pasiune.
In luna lui August, In intelegere cu ministrul de instrue-
tiune Titu Maioresctosintrat in guvern de cateva luni --
dat urmtitorul Begulament asupra instructiunei militare fr
COH.
1) Instructia militard este obligatorie pentru toti elevii din
scoalele publice, fie primare fie secundare $i facultativd pentru
cei din scoaIeIe private.
2) Elevii de la 13 pand la 15 ani vor ft exercitati la $coala
soldatului $i $coala de campanie lard arme; de la 15 ani In
sus aceleasi exercitii cu arme.
Aceastil instructie se va face numai In practicrt.
C Elevii din cele doua clase din urina ale scoalelor se-
www.dacoromanica.ro
 120 -4
cundare sant datori a invilta si in teorie si in practicd cu arma:
scoala soldatului, scoala de campanie, tragerea la tinta, ser--
viciul in campanie, serviciul de garrnzoand si serviciul inte.1
lior.
4) Elevii cuprinsi in art. 3 si care se vor distinge la in.,
siructia militard si vor fi dobandit si la celelalte cursuri ale
clasei cel puitn nota 7, pot fi inamtati la gradul de caporal si
sub-afiter-elev. Aceste grade se confer -pentru timpul in care
elevul se and in scoalii.
5) Fiecare scoalht va forma o gradatie de trupd dupd ntand4
rul elevilor dela o sectie pand la o companie inclusnv.
Intrunirea mai multor *male alcatuind batalionul, ins-
truct a se va face in zilele de sarbatori.
6) Fiecare scoald va avea un instructor militar.
7) Scoalele ce formeazd o companie i sunt compuse din.
elevii prevdzuti la art,. 3, vor fi comandate de un un ofiter din
armath hotdrit in fiecare garnizoand de ministerul de rezbel;
ofiterul comandant are sub ordinele sale pe instructorul mili-
tar si executa singur exercitiile in zilele si orele hotdrite.
Ofiterul comandant poate merge in instructii insotit de
subofiterii din corpul sdu spre at ajuta In instructia elevilor.
8) Instructorul militar va f insarcinat i cu exercitiult
gimnasticei.
9) Una sau mai multe scoate alc4tuind batalionul vor avea
drapelul cu inscriptia; rViitondl- si initialele Domnitorului.
10) Exercitiul militar se face in curtea scoalei sau In lo-
r uri apropiate si anume destinate de doug ori pe saptdrnang.
iar exercitiile gimnastice la aceleasi ore de 2 ori pe säptit-
Inânht In localul scoalei.
1.1) Uniforma elevilor din orice swan: va fi ca aceea a do4
robantilor cu deosebirea -ca la gulerul bluzei tunicei sau man-
talei vor purta cats 2 frunze de postav alb de fiecare parte a
gulerului.
Facerea $i purtarea uniformei din partea elevilor este
facultativd. Nu se -va permite, Inshi, nici o altd uniformk, de
eat cea descrisd mai sus.
12) Elevii In uniforma sunt datori a da respectul eirvenit
gradelor militare superioare si -sant constransi Indatoririlor
diseiplinei militare In limitele regulamentelor scoIare, in ceea
ce priveste penalitatile.
13) *coalele din Bucuresti si Iasi vor fi puse, cat -pentru
instructia militard, sub directiunea unui colonel sef de regi-
ment, In celelalte orase resedintd de prefectura, sub directia
unui maior, iar in comunele rurale sub aceea a sefului corn-
paniei de dorobanti.
14) La finele fiecdrui an scolar si inainte de Sf. Petru, an
examen public se va face in prezenta comandantulur fiecarei.
sec:m.1e; rezultatul exarnenului va fi consemnat pentiu fiecare
elev in certificatul sau de studii. Iar parade militark a elevi-
lor tutulor scoalelor, concentrate intr'un loc anume determi-
www.dacoromanica.ro
 121

natc se va face in dimineata zilei fie Sf. Petru inainte de Im-

partirea premiilor".
Ministru de rezbel Florescu.
Ministru instructiunei publice si al cultelor T. Mcdorescu,
Acest regulament nu a fost nici odat a. pus in practica; iar
exercltiile militare incepute, precum am spus la cazarma Ale-
(
.xandria, au ramas fara urmare.
Framantarde politie caderea guvernului conservator si;
(razboiul din 1877 au zadarnicit acest inceput care fagaduia
'atilt de frumoase rezultate.
Generalul Florescu pregatea armata in vederea marilor e-
yenimeme ce se anuntau in Peninsula balcanied.
In fiecare Duminied, primavara se facea in Cismigiu un
razvod. Detaomente din toate, armele, onteri, generalul Flo-
rescu urinat de aghiotantii si veneau in Cismieiu si dedeau
razvoclului a infatisare de speclacol minter; fiinda, generalu-'
lui ii nllicea, pe langa allele, si fastul.
. Printul Milan al Serbiei venise in Bucuresti sub aparenta
unei vizite de buni vecinatate dar in realhate vizita avea
caracter politic, printul Serbiei stia ca se apropie ziva cand
.razbolul in contra Turciei va izbucni in Baleani si voia s5, cu-
rloasa. dispozitiile Romaniei.
Vorn vedea mai departe care erea situatia Europei in pre-
iva rilzboiului ruso-turc. Dar generalul Florescu pregatea cos-.
itirea, umplea depozitele cu efecte de echipament, cu caciuli,
;Mame, lopeti etc., etc. Fiindca sferele guvernamentale stiatt
ge se pregateste in apropiere si ereau incredintate ca .partidul
conservator va fi la carma in ziva cea mare.
La 25 Julie se pune piatra fundamentala a Circulur.
In Bucuresti se infiinteaza o Societate ecuestrd" al card
scop erea sa construiasca un circ de zid In dosul Episcopiei,
adica pe locul unde s'a Inaltat cladirea Ateneului roman.
Cornitetul acestei societati erea campus din: generalul
:Florescu, presedinte iar membrii: senatorul N. D. Racovittif
Hprocurorul de la Gasatie N. Filitis, locotepentul-colonel Eraclie
4Ation i inginerul Alfred Berlon.
Terenul a fost- cumparat de la comuna, s'au emis actiuni
pentru 100.000 lei cu care s'au inceput lucrarile.
In proect erea ca acest local, care trebuia sa coste 600.000
lei, sa serveasca ca circ, scoala de calarie, pensionat de cai,.
.cazinouri, local pentru baluri etc.
Dar au lipsit fondurile. Din lipsa' de bani nu s'au putut
cladi de cat fundatiile care au fost in cele din urma lasate in
Ip'arasire mai multi ani in sir. Mai tarziu Societatea Ateneului
cumparat terenul si pe temeliile zidite pentru cire, s'a inal-
4at Palatul Ateneului de azi.
lubirea pentru Franta a inspirat unui comitet de ti-
meri iticerea unei medalii care sa.' fie trimisa lui Thiers numit
jetliberatorul teritoriului". 0 adresa semnata de pest° 2000
ineri bucuresteni fu trimisa marelui francez dimpreuna cu
rnedalia. Iar Thiers rtispunse astfel:
www.dacoromanica.ro
 122

Domnilor,
,,Arn primit medalia ce ati bine voit arrn trimite si vg)
rnultumese din inima. Voiu pastrao ca una din -tele mai/
pretioase amintiri ale timpurilor prin care trecurgrn.
Ajuns la capatul carlerei si cautând sg mg asigur de vii-
torul tarei mele imi place sg'mi arunc privirile asupra tineri,
mei, nu numai a Frantei dar si a popoarelor menite a fi prie-
tenele noastre si cu bucuria speranter o vgd insufletita. da
simtirnante atEt de bune. Junimea romgna este studioasa, sa;
toasa de progres, pasionata, pentru libertgti. 0 felicit dar iata
ce'mi permit a`i spune:
lubiti libertatea nu aceea de azi, clobgndita prin avgn-.
turi violente, ci aceea care se dobgndeste prin ordina, prin
stgruinta, prin progres sustinut si care singurg da'inueste pen-
tru cti singurg, este meritatg. Iubiti independenta, amintin,
du-vg, Ina, in totdeauna ca pentru natiuni ca si pentru indivizi,
nu este nici o sigurantil, de a cauta buna starea sa aiurea de
cat in buna stare generalg; pentru acest motiv respectati pa.
eea lumei atat de pretioasa, mai cu seama pentru popoarele a
cgror independentg este de origing reccra4, cad In timp de
rtizboiu aceasta independenta se pune in joc pe o aruncaturg
/le zar. Fiji uniti, linistiti, studiosi, faceti sg vh," stimeze Eu-
ropa, ceea ce ati si inceput a face, si acesta va fi mijlocul cel
mai sigur de a vg garanta independenta si libertatea.
lertatimi a raspunde simpatii voastre prin sfaturi: aceasta
este rolul obicinuit al oarnenilor care au trecut prin lume .
care o cunosc si au. s'o pgraseascg. Aceste sfaturi vi le datt
t a amic sir-leer al nobilei voastre natiuni, care a primit civili-
matiunea de la Romani -si careea'i place a veni astazi s5, o
caute in Franta. Aveti dreptate sa o cautati la dgnsa catli
credeti, daca, Franta atat de fericita adesea in teribilul joc aT
Thzboialui, n'a fost si In ultima data, nu este fiindca ea nu si-a
pastrat vechile calitati; ea este tot una din natiunile bele mai
luminate, mai generoase, una din cele mai brave ale lumeil
$i va fi in totdeauna din numarul acelora unde va trebui ad
se caute stiinta umang. Ea v5, iubeste, va pretueste i v tri-
mite dorintele si sperantele ei.
22 Septembrie 1874. A. THIERS
STATUIA LUI MIHAI VITEAZUL CAUZA DE TURBURARL
STUDENTESTI
In Noembrie 1874 intr'una-din ealile Universitgtei era
instalata scoala preparatoare de bacalaureat. Inteo bung, di-
mineata un coleg cornunieg, elementelor militante, printre
care ma. numgram, cum cg se pune la cale dezvelirea statuei
lui Mihai Viteazul.
Statuia lui Mihaiu, asezatti pe soclul ei era invaluita In
tr'un sac de pg.nzb.', iar -ziva inaugurarei, fixata de mai multe
ori, fusese in totdeauna arnanat6.

www.dacoromanica.ro
 123
In public circulau mai multe versiuni: ba c guvernul nu
inclraznea sa se impotriveasca Turciei care se opune catego-
ric, ba ca aliajul din care era turnat blocul nu era In condi-.
tiunile contractului, ba ca Austro-Ungaria a opus un veto la
sarbatorirea eroului care cucerise Transilvania. Nimic pozitiv,
-nu se stia, dar versiunile se succedau.
0 mama nevnizutk' opera tineretul, era mana partidului li-
beral. Tineretul universitar n'a putut fi atras in actiune de
altfel studenti universitari erau pe vremea aceea destul de
putini deci toga nadejdea era la scoala preparatorie.
Dar conspiratia se facea In gura mare asa ca politia stia
totul.
Planul era urmntorul:
Profesorul universitar Grigore Stefanescu tinea In toate
Duminicile Inteuna din stilile Universitatei cate o conferinta
'din Istoria naturala. Si la toate conferintele vinea lume foarte
multrt. Deci conspiratorii, spre .a nu fi observati, trebuiau s4
se amestece cu publicul conferintei; apoi, esind de o daM cif
acesta, sh' se repeada asupra statuei si scoatn sacul din capk
Planul fusese studiat o saptamang intreaga. Toata grij
noastra era cum sa ne ferim de unicul sergent de stradn care
pazea postul. Tot felul de solutiuni erau date si Inca nu se
hotarase
Cand am sosit la Conferinta pe la oiele 2, am gasit pe
Bulevardul Academiei o desfasurare neobicinuita de forte po-
Aitienesti. In dosul Universitatei numerosi sergenti de oras,
4n cele doua curti din dreapta si din stanga Universitatei,
alte forte politienesti, pe strada Cottei jandarmi càlri, pe Bu
Ilevard numerosi sergenti de oras sub comanda tistului Sa-
randi, in juruI statuei si pe trotuarul gradinei botanice agenti
secreti si batausi.
Pe la ora 4 publicul incepe s iasa In valuri de la Con.
lerinta si noi dimpreung cu publicul. Pe peron ne gru,pam.
coloana de asalt si ne repezim.
Atata neobicinuita desfasurare de forte militate si polir
tienesti cat j oare care zvonuri puse in circulatie, atrnsese
iun public numeros de curiosi care _nu Intelegeau nimic. Asa
Ca, atunci cand am esit de la Conferinta, ne-am pomenit in,
mijlocul unei multimi care stationa pe ambele trotuare astep-
tand marele eveniment.
Coloana de asalt se repede In cap cu Vasilache Lambru,
fratele cl-lor George si St. Lambru. Batausii se reped si Malls
in cepe.
Ca in totdeauna victoria a ramas de partea fortei organi
zate. Vasilache Lambru a putut ajunge pans: la piedestalul sta.-
tuei pe care s'a incercat in zadar ca sä'l urce, Ins o mann. vi.
guroasa l'a insfascat de pantaloni si l'a dat jos.
A urmat o scurtn, batalie intre agenti, politisti si studenti:
D-1 Trandafir Djuvara, actual ministru plenipotentlar, s'a
apKrat cu un box in contra unui lAtAus.
www.dacoromanica.ro
 124
Studenii Vasile Lambru, Nicolae Bulalu, Paul Scorteant1
-$1 Alexandru Serghiescu au fost arestati.
Bulevardul gemea. de lume. Bti, ipete, jandarmi clri
In cap cu celebrul cäpitan Tulea, _sarjaza multimea, prefectull
politiei colonelul Blaremberg, socrul lui Nicolae Filipescu,
apare in trrisur6, i d6. ordine, procurorul general Ion Lahovarm
inträ In mijlocul studentimei surescitats $i se sileste sb". o li
ni$teasei-
In tot timpul acesta nu s'a aratat nici un frunta$ liberal
pe graft'. Numai dup ri. yotolirea scandalului. doi ziaristi do
ia ziarele liberale. Ghedem Teodorescu si C. Cristescu (Cocris),
1$i fac aparitia $i se informeadt- A doua zi pram_ conserva-
toara invinuia particlul liberal a a provocat dezordinea,
Pa vremea aceea nu exista repaozul de Duminicil a4a, c.
magazinele erau toate deschise sau aproape toate. Ciocnirea
de pe Bulevard se rasYandise ca fulgerul printoate cartierelo
centrale $i o sernnificativrt emotie le cuprinse.
Respimi de pe Bulevard de fortele politienesti, un grup
de studenti, tare de vre-o 30-40 de insi, au plecat pe strado
cântând ciintece patriotice 5i- Marsilieza. Trecând prin Lip-
scani din usa fiedirei präviilii primearn salutul i incurajrtrile
negustorilor cari se IngrAmildeau srt ne vadrt. Obloanele fuse-
seed trase in grabri., usile erau pe jumtitate deschise, cad se st
zvoniSe crt este revolutie pe Bulevarcl".
Negustorimea, mai ales negustorimea mai eastirit'a din
Lipscam, era toath liberalrt.
De aceea mi$carea studentilor era privitit ca o mi$care
Impotriva guvernului-
Adevrtrul este cg acest neinsemnat incident, a fost sem-1
nalul curentului care a. Impins tineretul din coli care pare
tidul liberal. Dinteun lucru de nimia, din faptul crt guvernut
Ii indeplinise datoria ca sit menting ordinea pe stradit, not
-am tras concluzii in contra guvernului.., Ciocoilor $i stri-
goilor1"
Pe vremea pe care o descrin Capita la devenea din zi In 4
lot mai mult liberala, rare ori intallneai un partizan al guver-
nului, presa de opozitie izbutise sa." prezinte pe conservatoril
ca pe nite fiinte odioase lipsite de togs bunele Insusiri, lip-
site de natriotizm, lipsite de omenie, de spiritul de dreptate,
lipsite de respect pentru om-
Sentimentul dominant in public $i In rtindurile tineretu-
lui, mai ales, era un sentiment complex, un fel -da eclectizm:
compus din liberalizm, democratizm si patriotizm. Era prin-
cipiul negat'ei fata de carmultori sub toate formele i fru%
nici o cercetare.
OAMENI NOM
Ca in toate epocile ca In toate tarile fie care moment is-
tonic este reprezentat prin unii oameni cari se desprind din
multime si cresc mai inalti de ctit altii- Acest fenomen se ma-
www.dacoromanica.ro
 125
nifesta tu o mai puternica intensitate in vremile agitate. Mis..
carea violent& a valurilor sociale inalta pe unii si mghite pe
audI Uni dispar pentru totdeauna, attti apar. vremelmc pa
cuimile intiltate de furtunh.
Cateva nume incep sa umble din gurg in gura.
Mai intal Nicolae Fleva.
Nicolae Fleva, un advocat din Focsani, care se mangos-.
,tase liberal si in potriva regimurilor_conservatoare, luand a-
pararea republicanilor din Ploesti in fate, jurgilor-de Ia Tàr-..
"goviste, se arunca tmul dintre cei clintam in lupta.
Temperament clocotitor, om de actiune, cu eapul plin de
toe& frazeologia liberalizmului epocei, ambillos, purtand in
ochi si in toafa firea lui soarele arziitor al Hanel, uncle 'si
Plalcuse studiile dt drept. Nicolae Fleva, en infatisarea lui ex-
traordinar de siinpaticd, clevine repecle eroul zilei.
tin al doilea nume care va incepe s circule este acela al
liii Bonifacru Florescu. Dar râtii deosebire;
Bonifaciu Florescu, venit (1(.1 curand din Paris undo Inva-
tase litertle, om cu multi! lectura., T11 multi pasiune literarg,
, avea temperamentul luptlitorului. De aceea ii vedern crt se a-
sund. cu inflticb,rare In luptIl in contra gnvernului.
Temperament combativ, scria mereu desi nu avea talentul
scriitorului, i tine& ccnferint i se avanta la tribuna intru-
nirilor politice do `si nu avea de loc darul vorbirei.
Era un boom. ,a trait si a murit boom. Cei initiati pre.
tindeau ca era un copil natural al lui Nicolae Balceseu cu care_
avea o mare asemanare de figura.
Un alt treilea nume era acela al poetului bucovinean Di-
mitrie Petrino.
Petrino- nu lua parte la viata publica si la agitatia din
Principat, dar numele -sau era foarte popular in randurile ti-
neretului liberal si democrat din Bucuresti.
AI patrulea nume, un nume care mije$te, acela al poetu.
lui Alexandru Macedonsky.
Epocile turburi, starile agitate au darul de a produce geu
neratii spontanee de eroi trecatori cari pier de o data cu spu,.
ma valurilor efemere. De aceea aproape toti incercatoii de no,
torfetate, toti acesti eandidatti la un bun plasam,nt politic
afara de Nicolae Fleva au plena fara sii poata juca nice
macar un cat de neinsemnat rot in politica Wei.
Insusi Nicolae Pleva, in ciuda rnarei lui popuIaritati, n'a
klat, nici pe de parte, aceea ce Mgaduia i temperamentul $1
marele lui pasionizin politic.
In lumea politica incepe sa circule versiuni nelinistitoa.
re, se spune ca Turcia se opune categoric ea Romania si .Serb.a
sa poata incheia conventiuni comerciale cu statele streine, in
specie erea vorba de ni$te conventiuni comerciale ce trebuiau
sa fieincheiate en Austro-Ungaria. Dar gat Serbia cat $i Ro-
mania se opting $i protesteaza.
Turcia invocit dreptul ei de putere suveranS O. contests

www.dacoromanica.ro
 126
statelor tributare capacitatea de a semna conventiuni -ca state
dndependente, ceea ce Indeamna pe Sarbi i pe Romani sa pro-
cedeze de comun acord. De aci zvonul cd o Intelegere mili-
tard a fost inchelata intro ei.
. Ministrul de externe al Romaniei Vasile Boerescu lucrea-
ta cu multd activitate ca stt poata Incheia conventiunea cu
Viustro-Ungaria. Berlinul, Petersburgul si Viena au recunoscut
Serbiei, dreptul de a /riche astfel de conventiuni, acest drept
a fost recunoscut si Romaniei insa cu oare care restrictiuni.
In schimb Anglia si Franta nu vor sa se uneasca cu celelalte
trei puteri.
Guvernul roman &indite la Belgrad 2 ofiteri, pe colonelul
Cerkez S pe capitanul Boldescu ca sa constate starea armatei
serbe. Prezenta acestor doi ofiteri da lot la demonstratiuni si
aa comentarii, presa serba stria articole entusiaste i In aer in-
tepe sli miroasä a iarbd de pu*ca.
REVISTA" LA TEATRUL NATIONAL
La Teatrul National cried.. Sala n'a mai fost acordatg
lui M. Pasta ly, ci unei Societati de actori care coprincle pe cei
mai merito*i arti*ti ai epocei: Matei Mi1lo, Demetriadi, tefan
tVelescu, Frosa Popescu etc., etc.
Adevdrul crea e genul melodramatic inferior al lu-VPas
caly nu mai pla,cea oamenilor cu gust *i pricepere cari tereau
o schimbare a directiei si a. repertoriului.
Pascaly este exasperat, el anuntd inceperea Topetitiilor,
spunand, in acelasi timp ea' sada in care va juca va Ii anuntata
la limp. Apot afisul adaoga:
Cauzele care au provocat aceasta procedare se vor expune
In o sedinta publica care se va tine in o sala particulare_
Un mare afi* apare pe zidurile Capitalei, in acest afis
Pascaly anunta c. fiind gonit de la Teatrul Natonal, a luat
,sala Circului Suhr. Pascaly face apel la public ca sag ajute.
tEl stria cli *i Moliere a jucat intr'o baracti *i a limas cel mai
mare autor dramatic al Frantei.
La Teatrul National sau Teatrul eel Mare Artistii aso-
tiati" !map cu piesa Boerii *i CioCodi" de Vasile Alexandri.
La Teatru-Circ Pascaly Incepe cu melodrama ,,Liberi" drama
dstorica in 5 acte, In traductiune.
Prin spirit de opozitiune cat *i din reaua educatiune a
gustului facuta in atatia ani de teatrul melodramatic, publicul
mult putin cat erea atunci, se abate aproape tot titre
Circul Suhr si ocoleste Teatrul National. i cu toate acestaa
la Teatrul National (Teatrul eel Mare) ereau Intruniti toti cei
prnai de frunte actori ai tarei, iar repertoriul area mult supe-
rior teatrului lui Pascaly.
Atat de ocolit erea Teatrul National in cat falimentul nu
mai lasa loc la indoiald. Intr'o seard chiar nu s'a putut Incasa
tc:le cat i2 Tel i 50 din care cauza spectacolul a fost amanat.

www.dacoromanica.ro
 12,7 -
A doua zi afi$ele ereau astfel libelate-.
,,Spectacolul anuntat pentru Duminicd 17 Noembrie, a-,
mdndndu-se din cauza rdului timp, se va reprezenta Joi 211
corent $1 care este piesa
LUPTA PENTRU CREDINTA
Drama cu mare spectacol in 5 acte
Adaog ca reatrul cel Mare nu mai atragea pe nimeni, de
4$1reprezentatiile nu se dedeau de cat de 2 ori pe saptb.mana:
Joia $i Dumineca.
Pentru ea actorii si celalt personal sa poata fi plant s'a
recurs la reprezentatii de filantropie.
Asa Luni 2 Decembrie trupa de opera italiand, de sub
.directia lui B. Franchetti a dat o reprezentatie extraordinard
in beneficiul fondului teatral. Afisul anunta cd pima dona,
d-na Virginia Bianchi va dinta din complezentd rolul Adat.-
gisei".
Dar acestea ereau paliative. -Atunci grupul literar coin-
pus din Petre Gradisteanu, Ciru Economu, poetul Zamfirescu
etc. se pune pe munca $i scrie, spre a fi reprezentata la Tea-
trul National, revista Cer Cuvdntul.
In ziva de 8 Decembrie revista a fost cititä in comitet, a
placut mult $i a fost primita.
Aceasta a fost cea d'intai revista teatrala in Bucuresti, a
avut in $ir un mare numar de reprezentatiuni cu sdli forte
pline i a salvat Societatea Arti$tilor Asociati".
Mil lo juca rolul protagonist adica ceea ce se nume$te In
Franta: Comperul" iar Frosa Sarandi Comera".
Pe ariile la moda ereau cantata numeroase cuplete. Pretw
tindeni auzeai rasunand cupletul Oismigiului, al Circului, al
'Academicianilor etc.
Ce petrecere frumoasii
E in Cismigiu pe lac
Barca mica si voioasli
Te conduce dupd plae.
lei i colo cdte-un pege
Tot de dragoste vorbeste
lar brotacii toti in cor
Declar broastelor amor,
Oacl Oacl Oacl
Tiri-tiri taml
'Acest succes nea$teptat a dat dovada. ingratitudinei ome-
nPsti, publicul a parasit In massa pe Pascaly pentru revista'
dela National $i acurn Pascaly area cel amenintat de faliment.
In desperare de cauza pascaly a pregatit $1 el in graba o altg
revista cu titlul: .,Ai Cuvdntill", insa, Hind cu mult mai slaba'
'de rat rivala de la National, n'a avut de eat putine reprezen-
to

www.dacoromanica.ro
 128
ANUL 1875
Cu capitolul acesta intru inteo noua fazg a vietei buctrt
vestene. Aceasta este faza pregatitoare a marilor eveniMente
cari \Tor schimba fata tarei, vor aduce definitiv la carma
burghezia, vor pune ternehile puterei partidului liberal.
Clasa dominanta a Wei era .inca puternic reprezentata
prin fruntasii particlului conservator.
Liberalti, de $i numarau un numar de personalitati de
yaloare pusi in lumina prin revolut:a dela 1848, totusi nu dis-.
puneau de un personal destul de pregalit ca sa guverneze.
Liberalii aveau oratori, agitatori, fosti revolutionari, pe
cari Ii pusese in vaza, nu calitatile lor de bat bati do Slat, dar
mai mult caiitatile lor de luptatori pentru rasturnarea vechiu-;
lui regiaa. De aceea conservatorii opuneau liberalilor aceleasi
argumente pe cari le opun astazi liberalii noilor particle iesite
din puterea sufragiului Universal, anurne cii nu au stiinta de
a guverna Statul.
Conservatorii se rnandreau ca au oarneni de State oameni
deprinsi a comanda si a carmui, si lucrul era adevarat.
. Se intampla cu conservatorii nostri aceea ce se intampla
astazi cu liberalii: o lune). stare privilegiata Meuse din clasa
:lor o clasa de stapanitori. Iar vechiul si neintreruptul exerci-
itiu al functiunei crease tin tip fiziologic special. De aceea COTE':
servitorii, din toate infatiserile lor, nu pareau a fi oameni ca
toti oamenii ceilalti. Poporul le spunea: Ciocoi.
Asa se explica pentru ce impotriva guvernului lui Lascar
tatargiu se inscr:au, nu numai oamenii cari aveau alte idef
decat ale conservatorilor, dar toti oamenii cari erau din alta
stare sociala. Era toata lumea noua, tot produsul revolutiei de
tla 1848 avand constiinta maturitatei sale politice.
Pe vremea aceea 1874-1878 expresia democratie". de si
'era. cunoscuta, nu era insa o expresie curenta. Nu era Intro-
buintata spre a marca deosebirea dintre partide. Pe vremea
aceea erau numai doua. tabere: Ciocoii si liberalii. Cealalta
expresie albii si rosii" incepea sa d'snara, de si toti oammif
caH aveau pang la 40 de ani o intrebuintau Inca.
Colectivitatile- sociale, Intocmai ca si indivizii earl le corn-
/pun, au o doza de putere activa, care trebue cheltuita in ac--
tune.
In Romania era o foarte slaM activitate literara. activf,
(tatea st'ntifica era si mai nun'', viata public:a era prin ur,
'mare, redusa la politica. Tot ce era om de actiune. tempera,
iment militant, pas'onat pentru lunta trebnia s. faca
Pan g. si elevii din liceu erau coprinsi do patirna care stril,
ibrause clasa ora.seneasca, dela 16 ani multi scolari erau po
iticiani.
In cercurile politice incepea sa se simta, si sa se afle cum
,t.a. se pregatesc evenimente marl in Orient. Rusia cerea Ger-
maniei ca, drept rasplata a pasivitatei sale In razboiul franco.
('geriaan dela 1870, sa i se lase -mana libera impetriva Turciei;
_

www.dacoromanica.ro
 129
Wustro-Ongaria se opunea razboiului remo-turc, Insa Bismai
avea angajamente, dacluse fataduiala si era nevoit sa se e-
twecute.
Anglia, pe de o parte isi urma politica ei de protectoare
(t crotinilor supusi Turciei. Partidul liberal englez cerea Tur
Iciei sa se modernizeze si sil schimbe politica fatd, de crestini;
,Insa pe de alta parte nu vedea cu &chi buni agresiunea ru-
eascL Staruintele Angliei pe langd Poarta erau motivate, in
mare parte, din dorinta de a inlatura interventga armata a Re-
siei.
Franta, care era Inca prea slaba spre a face o mare politica
europeand dar in care elocea dorul revansei, visa, inca do pe
se,tuncL la o alianta cu Rusia impotriva Germaniei.
De aceea politica ei era mai mult binevoitaare Rusiei.
Domnitorul Carol era in curent cu cele ce se ventilau, de
rateea lua masuri ca s. creasca puterea militara a tarii.
Atmosfera se incarca zilnic.
Alegerile generale pentru Camera se apropiau.
Incetul cu incetul randurile opozitiunel se ingroase. Mad
noIache Costacbe Epureanu, un vechiu conservator, trecuse in
opozitie i dupd el mai multi conservatori facurd la fel.
Presedintele Camerei, Beizadea Mitica Ghica nu mai era
pin termeni dulci cu Lascar Catargiu, generalul Florescu, de si
iministru de ra'zboi, era nemultumit i intriga. In cercurile
laristrocratiei bucurestem se proecta rasturnarea lui Lascdr
Catargiu si inlocuireajni cu un minister Dimitrie Ghica
si cu general Florescu.
Vasile Boerescu, ministrul de externe, Inclina &Are Bei-
zadea Dimitrie Ghica.
Daca toti acesti conservatori ar fi Ames stransi uniti e de
jpresupus ca opozitia liberala n'ar fi izbutit s rastoarne pe
i,conservatori cart posedau, pecum am mai spus, un mänunchiu
4nsemnat de oameni de valoare. Dar dihonia intrase in parti-
Pdul de la caring.
Clasele dominante au, ca orice organizm, boalele lor spe.
cifice.
Clasele stapanitoare sufera de boala rivalitrditor.
Cu cat un partid posedd mai multi oameni de mare va-
bare cu atat tendinta fiecaruia de a ajunge la locul cel clintaiu
este fireasca. Dad, in sanul maselor rivalitatea politica nu e-
ixistrt, de la individ la individ, motivul e usor de intPles, mo-
tivul este ca in sanul acestei masse nu existd intaietati de re.
yendicat.
Astfel se explica de de partidele, atat timp cat sunt in opo.
titie, isi pdstreaza discipline si nu o perd de cat dupd ce au
ajuns la putere. In opozitie nimeni nu ravneste locul celuilalt
care este un loc de o egald resemnare, pe cand la guvern e eu
itotul alt ceva-
Pe langa disensiunile i geloziile inerente unei guver-
Wciri de patru ani guvernare far4 precedent in Romania
P

www.dacoromanica.ro
 130 4
pe tang& setea unora dintre fruntasi de a Itra locul Iui Lascar,
Catargiu, mai erau $i evenimentele din afar% cari se aproptiau.
Se apropia rdzboiul oriental.
Cu un an mai inainte Printul Milan al Serbiei Meuse o
vizita printului Carol la Bucuresti. Bineinteles c. aceastd vi-
zitil, anuntatd nurnai ca. o vizitd de curtoazie, era o vizith. cu
insemnare politica.
Printul Milan, Gate stia a in curând va intra In luptd. cu
Impdrdtia tureeascd, venea la Bucuresti sd. pipdie terenul.
Ei bine, oameni ea Beizadea Mitia Ghica si generalul
Floreseu nu voiau sd lase lui Lascar Catargiu eel dintAi rol in
ni$te imprejurdri atat de insemnate.
Pe and la Bucuresti se teseau intrigile acestea, In Bal-
cani bandele bulgare Incep sti se miste. far Serbia face pre-t
gdtiri militare.
In aceastd atmosferd se fac alegerile generale pentru Ca .
mud in luna Aprilie 1875.

VESTITELE ALEGERI DIN 1875

Dupd legea electorald de atunci, corpul electoral pentru
Camera, era imptirtit in patru colegii; in colegiul I votau ma-;
rii proprietari rurali si urbani, In colegiul al II midi pro.
prietari i patentarii, in colegiul al III-lea profesiile libere si
birnicii cei mici, in colegiul al IV-lea tdranii.
Alegerile pentru Senat nu se fdceau In acela$ timp-, ciict
Senatul se reinoia pe jumatate, prin tragere la sorti, la jumit .
tatea legislaturei.
In Bucure$ti situatia era a liberalilor. Dacd ar fi fost a+
legeri libere, nici un conservator nu ar fi putut ptitrunde In
Camera.
Operatiile durau câte doud zile la fiecare colegiu, iar biu-
rourile nu erau prezidate de magistrati ci tot de aleggtorit
elesi de catre corpul electoral in dimineata primei zile a ale-
gerei.
Alegerile au fost precedate de o animatd campanie con-
dusti de ziarele Romanul" organul lui C. A. Resetti si all
partidului rosu, cat si de Alegritorul Liber" apdrut la 23'Ia-
nuarie 1875 ce esea de cloud ori pe sdptdmand. Acesta era de
formd organul intregei opozitiuni sau a coalitiunei dela Ma-
zar-pasa, dar in realitate tot elementul rosu predomina.
Comitetul acestui ziar era compus din Alex. Lupascu, Du.
mitru Bratianu, Dimitrie Sturza, Dimitrie Giam, Eugeniu-
Predescu, Eugeniu Stalescu, Emanoil Protopopescu-Pake,
Grigore Lahovari, George Danielopolu, Ion Ghica, Ion Boam-
ba, Ion Brtitia iu, Ion Câmpineanu, Nicolae Pdcleanu, Nicolae
Fleva, Nicolae Calenderolu, Remu N. Opreanu, Sava Vasiliu,
Vasile Constantin.
Girant responsabil era viitorul mare scriitor I. L. Cara:A
geale $i corectorul gazetei, iar administrator Grigorie Serurie.,
puternicul elector rogi din Dealu,l Spiral.,

www.dacoromanica.ro
 131
Campania ekctorala se cleschide cu o Intrunire public&
la sala Bossel .Sala nu era prea mare, daca ar fi putut inca-
pe 500-800 oameni. Inauntru mai mult tineret din kicee
si un numar de studenti universitari. Bineinteles ca toata
agentura ro$ie era acolo. Dar intrunirea nu era convocata de
.partidul liberal, ci de Nicolae Fleva personal. Cu aceasta in-
trunire a inceput marea popularitate a lui Fleva, a celui care
trebuia sa poarte timp de patruzeci de ani, apoi, titlul de
tribunul".
Fleva, cu verva lui scanteetoare, cu infacisarea lui foarte
simpatica, frumos, aratos, si plin de o natura vulcanica a elec-
trizat $i a cucerit toata acea lume tanai a care l'a ascultat.
Am aplauclat $i am strigat atat de tare In cat, reintors la
pensionat, am scuipat sange. Dar nu erau cleat rupturi de
rnici vase capidare care au cedat sub ragetele mele entusiaste.
Acum cram In voia curentului si mergeam.
Primisem botezul sangelui politic 1?..
Doi prieteni yin la institutul Heliade uncle eram in
pensiune sa-mi anunte o vesle mare : Poetul Macedonski a
fost arestat la Craiova din cauza unei poezii ofensatoare pen-
tru Domnitor. A doua zi Macedonski trebuia 0, fie adus cu
trenul de noapte.
Mare agitatie toata ziva. Am alergat dupg aderenti $i,
dunk silinte sUpraomenesti, la orela 12 noaptea eram 7 in gara
de Nord.
Peste putin soseste trenul. Gara era pustie. Pe vremea a-
ceea lipsea acel public al manifestatiilor de strada care astazi
ese, nu stiii de unde, de prin toate gaurile si-ti dri un spec-
tacol impunator ; la 1875 $apte oameni hotariti a lnfrunta
-urgia politieneasca nu era lueru putin.
Macedonski scoboara din vagon avand la spate un poll-
tist, si noi ii inconjuram. Poetul, care era destul de vanitos,
se a$tepta la mai mull, se a$tepta la o manifestatie impuna-
toare, ceva care sti semene cu ,,Capitala In picioare" aelaman-
du-1 1 Maceclonski sconta aceasta arestare ca punctul de ple-
care al carierei sale polltice ; se vedea deja omul zilei, acla-
mat, rasfatat si purtat In triumf, Am inteles aceasta din raceala
cu care a primit manifestatille noastre de simpatie.
De altfel arestarea lui fusese ordonata din cauza unui
fapt Ulna nici o valoare, din cauza unei poezii cu intentia de a
lovi in Domnitorul Carol de Hohenzollern, ale carei strofe
sfar$eau cu refrenul :
Vodi Car... Vocli Car...
Crudul Vocli Caragea
Astfel de opozitie era atunci la moda. Firti luptii, far'd,
rilci o jertfa, un om credea ca se poate face celebru, cu cateva
fraze cu talc si cu subintelesuri nublicate ostentativ intr'un
zi ar.

www.dacoromanica.ro
 132
COAtITIA DE LA MAZAR-PA$A
Opozitia dela Mazar-Pasa se agita impotriva guvernuht)
4ui Lascar Catargiu.
Ce era opozitia dela Mazar-Pasa ?
Pe locul ocupat astäzi de Baia Centre.% din strada Enei
era o cash boereasch in fundul unei mari curti, duph obiceiul
vremei. Aceastä cash era proprietatea maiorului Lakeman, fost
ofiter in armata turceasch, sub numele de Mazar-Pasa. Maioruli
Lakeman era liberal, el isi pusese casa la dispozitia coalitieil)
care lupta impotriva regimului conservator. De aci porecla datii
acestei opozitiuni.
Legea electoralh cred ch. am mai spus impartea cor-,
pul electoral pentru Camera in patru colegii. In colegiul
votau marii proprietari, in colegiul al 2-lea midi proprietal
si patentarii, in colegiul al 3-lea profesiile libere si contribua-
bilii cei mdrunti, in colegiul al 4-lea täranii prin delegatiune:
In realitate lupta nu se dedea clang deal numai in cole-
g.ul I-iu si in colegiul al 3-lea. Celelalte douh colegii erau corn.:
puse din elemente prea slabe pentru ea sh poath rezista. Cole-
giul al 2-lea era un fel de zestre guvernamentalkla fel dupa
cum era si colegiul thrhnesc.
De si opozitia dela Mazar-Pasa era compush din mai multe
nuante politice, de si figurau in coalitiune chiar si conserva-
tori precum Manolache Costache Epureanu, de fapt lupta se
dedea intre partidul conservator sau partidul alb, si partidul
liberal sau partidul rosu.
Ce era partidul rosu ?
Partidul rosu era cel mai inaintat partid cunoscut pe a-
tunci In tarh. Era partidul ce avea in frunte pe Ion Brhtianu
$i C. A. Rosetti, partidul cu traditiile in anul 1848, partidul
care fusese revolutionar la Paris si purta Inca ponosul ideilor
rästurnaloare.
Acest partid reprezenta in Romania toga democratia sL
venind la carmä duph revolutia din 1866, aclusese cateva refor
me care aminteau opera revolutionarilor francezi dela 1848
Intre altele si garda nationalh.
Un politician, cu mare notorietate electoralh era Gri-4
gore Serurie. Fost revolutionar liberal, a rämas neclintit alh-
turi de dualitatea Rosetti-BrAtianu, a suferit persecutiuni Si
inchisori, si si-a dobandit o mare popularitate in coloarea de
Verde. Sub guvernul liberal de la 1877 era un atot puternie in
partea locului, de unde i se trhgea i supranumele de : Pasa
din Dealul Spirei.
Partidul compus din astfel de oameni fanatich hothriti ne.
.lintiti, reprezentand clasa burghezilor cari lupta sh phtrundh
$i sh fnlocuiasch la lntaietate vechea clash boereasch, era par-
tidul care stetea in fruntea coalitiei, atat prin numhrul mare
'de aderenti care urmau pe sefii eel activi si combativi, cat si
prin puternica sa organizare solidarà in intreaga tarh.
Lunto electoraig se annnta dârzg. Fiindch nu era numai

www.dacoromanica.ro
 133
lupta intre doua sau mai multe partde politice, dar era, mai
ales, lupta intro doua tendinte., intre doua lurni antagonice.
Guvernul lui Lascar Catargiu reprezenta ultima guvernare
a unei oligarhii tare nu mai era inteleasa si primita de nouile
generatiuni. Inv,Itämantul public rodise prea multi oameni
strami de patura privilegiatilor tart se imputinau vazand cu
ochii, asa ea' nu numai o schimbare de guvern se prevedea,
dar se simtea ca alta patura sociald se aseaza la suprafata.
Cu toate acestea nu in alegerile din 1875 trebuia sa se
faca schimbarea, alegerile din 1875 erau sortite sa fie numai
semnalul. Era intaiul asalt respins de puterea guvernului oh-
rhic dar asalt destul de puternic pentru ca fortele invingi .
toare s. ramaie ranite i definitiv atinse.
In Bucuresti toti candidatii opozitiunei apartineau paiti
dului rosu cu slabe exceptiuni.
In colegiul I candida Gheorgbe Vernescu care nu era rosu
Era un liberal moderat, un adevarat reprezentant al burghe-
ziei capitaliste care, prin origina ei ura pe boeri, care prin in-
terescle ei de clasa se temea de rosii. Un candidat rosu, un Ion
Bratianu sail. mar ales, un C. A .Rosetti nu ar fi avut nici UI
sort de reusita la colegiul I-iu.
La colegiui al doilea candida Dumitru Bratianu. Este
Toarte semnificativ cum simtul public stia sa catalogheze pe
fruntasii partidului rosu.
C. A. Rosetti, care In realitate era eel mai inaintat in idei
reprezenta sperietoarea. De Rosetti fugeau burghezn, pe
cand de Ion rBatianu nu se prea temeau. Totusi pe Ion Bra-
tianu II considerau cu mult mai zvapaiat liberal de cat pe fra-
tele sau Dumitru. Inca dela Paris se Meuse deosebirea intre
Bratianu moderatul -si Rosetti inahitatul. Rosetti poreclea pe
Ion Bratianu cu numele de : micul Proudhon.
Marii proprietari cari votau la colegiul I-iu, cu toata re-
pulsiunea kr pentru regimul boerese care nu mai reprezenta
interesele clasei kr burgheze, nu ar fi votat nici odata pentru
Ion Bratianu, nici chiar pentru Dumitru Bratianu. Despre C.
A. Rosetti nu mai vorbesc. Dar proprietarii Tnai mio. proprie-
tarii urbani si comerciantii mijlocii votau pentru Dumitru Bra-
tianu, care reprezenta, pe langa prestigiul numelui sau $1 re-
putatiunea unui liberalizm mai moderat.
La colegiul al 3-lea candidau tinerii liberali viitorii rni-
nistri, viitorii frunta$1 ai partidului : Eugen Statescu, Flex a,
Opranu, etc.
Guvernul avea candidat la colegiul 'Hu pe printul Dimi-
trie Ghica. In realitate guvernul nu-1 sustinea credincios. Bei-
zadeaua daduse prea multe semne do independenta Meuse
dusmani In partidul conservator. De ackea Lascar Catargiu 11
lasase sa se apere singur.
Beizadeaua nu cazuse nici odata la colegiul I-iu de Mow.
de aceea, in ingamfarea lui, spusese odata cum ca-i pare ram
ca n'are un fiu pentru ca sa-i lase mostenire colegiul acesta.
La colegiul I-iu binta a fost linitit. Nici ingerinte vazute,

www.dacoromanica.ro
 134 --.,

mci bande de batausi. Lupta s'a dat Intro BeizadeaTfa 1 fortele

conservatoare usor ajutate de axlministratie, i Gheorghe Ver,1
nescu candidatul opozitiei unite, sustinut aprig de catre priri
mul sat' partizan avocatul Pake Protopopescu.
Gheorghe Vernescu se distinSese in Camera trecuta ea un
klarte energic opozant, fapt care-i Meuse o buns. situatie i irg
lumea politica si in corpul electoral.
Operatiile durau Cate doua zile pentru fiecare colegiu.
Inca din ziva intaia se stia c. Vernescu va fi ales cu a mare
majoritate. Biroul fusese luat de opozitie, cad la acea epoct
biurourile electorale nu erau sprezidate de magistrati. Mai in-
tai se instala un biurou provizoriu, prezidat de cel mai in:
varsta dintre alegatorii prezenti, apoi alegatorii alegeau biu-t
rout definitiv care prezicla alegerea deputatilor si senatorilor.
Intregul biurou era, de asta data, al opozitiei, fapt care a!
1ngrijorat mult pe Beizadeaua.
In tot cursul zilei Pake Protopopescu a lucrat febril pentru
reusita candidatului opozitiei. Presedinte al biuroului fusese
ales un batran liberal Opranu, tatal lui Remus si Romus
Opran, mai tarziu unul consilier la Casatie si celalt prefect la
Constanta, iar secretar era Ionel Isvoranu fost ofiter de cave...,
krie, unchiul lui Al. Marghiloman. Ionel Isvoranu fuseso
ales in biurou fiindca era om de o mare indrazneala care tero-
rizase o bunk parte din Bucuresti.
Urna trebuia pazita noaptea de catre o gardit militara, dar,
partidele politico aveau voie s. vegheze pentru ca pest('
noapte sa nu se violeze urna.
Pe la ora 11. din noapte, noi, un grup de studenti ne-am
uus la Primarie, unde era instalat biuroul electoral, si am
intrat inauntru. Venirea noastra a fost foarte bine primal Mai
tarziu am aflat ca. unul dintre studenti, fiind ruda unui frun-
tas liberal, avusese insarcinarea s recruteze cativa studentii
cari sit stea de garda benevola ; unele zvonuri spunand c po,
litia ar avea do gam& sa atace noaptea urna cu batausii, opozi,
tia Ii lua rnasurile defensive.
and am .juns la Primarie am gasit sus petrecere. In sale
urnei, biuroul,era In par, apoi Inca eativa liberali hotariti s.1
apere urna, printre care ziaristul umorist N. T. Orasanu.
Privelistea era pitoreasca.
Intr'un colt statea soldatul de sentineld cu pusca la piciori
jar pe scaune in jurul meselor lumea cealaltä.
Oareeare inimi generoase trimisesera bunatati ; o mare
tava cu baclavale, una cu mititei, apoi doua donite cu vin Si
paine.
N. T. Orasanu era in verva. Versurile curgeau.
Gaud s'a turnat intaiul rand prin pahare, Orasanu, zis a
Nechipercea, ridic. paharul si toasta:
Domnul pre,Fectinte
Sit" bea mai 'nainte
Fiindcd'i mai cumintel
www.dacoromanica.ro
 1 3)

APoi la desert :
Pentra musizA Gund
Sà bem imprPund
Dam o baclava
Pentru beizadea
Etc. etc.
Lui George Vernescu j se spunea Guna Vernesou.
Toga noaptea am petrecut'o astfel; am Mut, am mancat.
tm glumit panit ce s'a luminat de ziud.
La 6 ceasuri dimineata ne pomenim cu colonelul Algiu,
rare era comandantul pietei, urmat de o gardd inarmata. Colo-
artelul ne somead., pe toti cei cari flu eram in birou, sä esim.
Unii studenti vor &I se impotriveasca, dar presedintele biurou-
lui ne sfatueste s. ne retragern in ordine. Am inteles si am
plecat. A doua zi s'a complectat victoria opozitiei, caci Gund
iVernescu fu, ales deputat cu indoite voturi decat Beizadeaual
In tab ara liberala veselia era mare, i ar dincolo era deprimara
Guvernul isi astepta revansa la celelalte colegii.
Vazand libertatea ce domnise la alegerea colegiului I-iu,
multi credeau ca asa va fi si la colegiile celelalte. Liberalii
scontau i alegerea lui Dumitru Bratianu la colegiul al 2-lea.
Pointagiile acute dedeau o majoritate mare candidatului li-
beral cu conditia ca sa. nu se fac . acte de teroare.
Alegerea colegiului al 2-lea s'a facut intr'o frumoasit zi de
Duminica din luna Aprilie.
Dis de dimineata, noi grupul studentilor militanti ne-am
Clus in strada Carol unde ne-am cumparat bastoane cu maciu-
line de plumb. Ne inarmam pentru luptele pe care le prove-
Ajunsi in strada Carol ne incruciseaza o trasura in care
e afla vestitul Popa Take si alti trei batausi. Popa venea dela
Primarie unde urma sa se fad: alegerea din ziva aceea; acolo
Inspectase posturile de ciomagasi. De cum ne-a vazut In grup,
Popa Take ne-a inteles eine suntem. De aceea ridicand basto .
nul ne-a amenintat striganclu-ne
Sa poftiti astazi 1
Ac,easta vorM Insemna: Eri la colegiul I-iu v'ati jucat
calul, dar azi n'o sa. va mai mearga tot asal"
Bine inteles cä am raspuns popei amenintandu-1 cu bas-
toanele la randul nostru. Insa cele ce s'au petrecut dupa, aceea
au dovedit ca. tot sfintia sa avea dreptate.
Cu alegerea dela colegiul al 2-lea a inceput teroarea In
Bucuresti, teroare care a culminat apoi In alegerea dela cole-
giul al 3-lea.
Alegerile colegiului al doilea trebuiau O. se fad cu totul
In alte conclitiuni de libertate fiindca guvernului ii trebuia o
revansa stralucita. Dar revansa nu putea fi luata decat cu mari
presiuni si cu o extraordinaia violenta, Mudd. spiritul liberal
1) Vernescu 185 voturi iar Dimitiie Glaca 99.

www.dacoromanica.ro
 136

era atat de puternic incat pdtrunsese chiar in randurile parti.

dului conservator dela cdrmg.
Gonservaiorlh desi aveau puterea In mana, intelegeau ca
nu mai pot lupua si invinge decat cu 0 mased liberalg, de aceek
In aiunul alcgerilor tara s'a pornenit cum cd din sdnul parti-
dului constnator de la carma 'Isere un partid liberal-conser-
vator sub presedintia lut Beizadea, Mitic, adica a printului,
Dimitrie Gl Ica, fostul presedinte al Camerei.
In ade;ar, in ziarul ,,Prcsa", organul guvernamental, organ
personal al Iui Vasite Buerescu, ministrul de externe, a apd-
rut urmatorul manifest adrEsat tgrei, manifest a cdrui aparitie
a fault de altfel, destul sdnge rgu printre vechii conservatori:
MANIFESTUL PARTIDEI LIBERAL-CONSERVATOARE
Ciitre alegatorii districttaut Ilfov
Aduni.rea deputatilor afeasg acum 4 ani si-a terminat mi
siunea. Corpul electoral. este chemat din nou sd. trimitg repre-
zentantix saL Unitatea de vecleri ai principii, care a domnit in
sdnul partidului liberal conservator, in acest interval, a dat
tgrii stabilitatea de care avea atdta nevoie si a perms rezol-
varea atator cestiuni importante ; aceiasi unitate domnind in-
tre noi, va. produce, in viitor, aceleasi efecte.
Actiunea tuturor, actiunea onestg si leal g. a partiduhii nos-.
tru in viitoarele aIegeri este necesarg pentru a inlgtura pe
aceea. eari nu se sfiese spre a triumfa sg, savdrseased, acte vicH
lente i brutale. Indiferenta multora sau lipsa noastrg de uni-
tate in actiune, a constituit pentru aces-tie un mijloc puternie
de reusitg.
Pentru a evita. aceste rele rezultate, edtiva, tilegatori, luand
initiative_ a format un comitet electoral pentru districtul Ilfov
cu scop de-a mentine unitate de actiune care trebuie sg dom-
neasc g. in ceIe patru mari colegiuri ale acestui district. Fae
d'adreptul parte din comitet toti cati impartasesc opiniunile
noastre politico.
Acest comitet, de si menit a se ocupa special de afacerile
electorale ale Ilfovului, va urma cu cel mai vitt interes tot ce
ea fi reIativ la alegeri in toatd tam si va fi gata sg. dea coneursuit
sau tuturor amicilcr politici din districte, care ar voi sd. se
puie in relatii cu ddnsul
Dacg vom pgstra eu totii. precum am pgstrat, in trecut ace-.
. iasi unit-tte in principii vom fi siguri de triumf in viitoarele
alegeri, si vorn da tdrei linitea, stabilitatea. cari unite cu or-
dinea si rbertatea, ne vor permute sg, mergem cu pasi repezi
pe calea adevdratului progres.
Presedinte DIMITRIE GHICA.
Secretari : Const. Boerescu, Const. Blaramberg, Vas. ii.
Christopolu., Ion Lahovary. Gr. G. Paucescu.
Membri : Const. Boerescu, Const. Blaramberg, Lazar Ca-
lenderoglu, Vas. H. Christopolu, Ef. Diamandescu, George
www.dacoromanica.ro
 137

Gherman, Dimitrie Ghica, Vladimir Ghica, Vasile Gugiu, N.

Ioanid, Stefan Ioanid, AL Lupescn, Al. Orgscu, G. G. Meitani,
Gr. G. Päucescu, dr. Sutu, G. St. Solacolu, Al. Stirbey, dr. Tur-
nem', M. Xanto, Ion Zalomit.
Precum vgd cititorii, acest apel este semnat de catre unii
loarte vechi conservatori. El era pe de o parte o incercare de
zanacire a publicului si de reconciliere a conservatorilor cari
ifticeau opozitie, iar pe de alta o concesie necesarg sp.ritului pu-
blic care devenea, din zi in zi tot mai liberal.
Alegerea colegiului al doilea s'a fgeut In zilele de Dumi-
nicg si Luni 27 si 28 Aprilie.
Agitatia In oras mergea crescand. Un motiv de mare agi-
tatie era centenarul rapirei Bucovinei. Partidul liberal luase
cbestia in mn i facea zile negro gu.vernulut
Bonifaciu Florescu, om de litere, de curand sosit dela Pa-
ris, anuntg ea" va tine o ,conferinta la Circul Suhr de pe piata
Constantin Vodg .Anuntul apgru in ziarele opozitiei astfel :
Refuzandu-mi-se de cgtre consiliul permanent sala Ate
neului spre a tine conferinta despre Grigore Vodg Ghica a i
Rgpirea Bucovinei, anunt, publicului cit voin face aceasta con-
ferinta la Circ, Sambata 26 Aprilie la ii ore antimeridiane".1
Bonifaciu Florescu
In acelas limp partidul liberal lucre printre studenti. Din
grupul acestor studenti activi vreo 10 la numar eram si
eu. Uitandu-mg inapoi, vgd acm 1 ca am rlimas singur in viatd.
'Acesti tineri se numean Anton Nenoveanu, Paul S-orteanu,
Gheorghe Otnescu, C. Constantinescu, Ion Radulescu, etc.
In Romanul dela 26 Main apgru urmgtoarea :
INVITARE
Iunimea studiaosg -din Capitalg este invitata a se Intrunt
whine 26 Aprilie la orele Ii inainte de amiazit in sale, Cir-
cului.
Se vor trata cestiuni de interes vital pentru. Romania.
Cornitetut studenglor
'Acest comitet al studentilor eram noi, sau mai bine zu
partidul
Dar in Romanul de a doua zi se citea In fruntea ziarului s
,,Guvernul, executor al ordinelor streinilor si sustingtor si
ultragiilor indreptate de acestia contra natliunei romane. a oprit
5i astgzi conferintaasupra Bucovinei ce era s'o tie d. B. Florescu-
,,Sala particularg a circului este Inchisg cu lacate, din
ordinul d-lui ministru al instructiunei publice", asa zice afipi
tul oficial.
On fine in urma unei altevatiuni eu orefeetul politiei, cl
www.dacoromanica.ro
 138
Florescu a dobgndit incredintarea cg maine va putea tine nea:-.
pgrat conferinta sa.1)
Se anunta dar pentru maine Duminica 27 Aprilie in sala:
circului la ora 11 dimineata confertinta asupra:
RAPIRII BUCOVINEI
de Bonifaciu Floresce
In sfarsit, conferinta lui Bonifaciu Florescu se tine Du-
minicii 27 Aprilie, la orele 11 dimineata.
Capita la era in pling agitatie. La Primarie se fateau alege,
rea colegiului 1I de deputati, pe plata Constantin Vodg alergaul
miile de oameni si mai ales tineretul scolar, ca sg, asculte con-.
ferinta patriotica asupra Bucovinei. Vasta salg a circului Sulu.;
poate mai vasta decal actualul 'circ Sidoli, era neincapatoare*,
ca sg cuprinda publicul. Erau pe nemintite, cel putin Intre 5000
g: 0000 de oameni. i pentru vremurile acelea erea enorm.
In tirnpul cat conferentiarul a vorbit, tot felul de vesti
alarmante au sosit dela Primgrie. Se spunea ca bandele de
ba1gusi au pus stapanire pe local, ea aleggtorii, cunoscuti cal
,opozanti, sunt goniti de la vot, ca Pang Buescu a lost Went in:
tocalul de vot si dat afara.,.
In sfarsit, stafetele cari veneau neincetat, facea apel la Li.,
neret ca sg, ving la Primärie sg intareascg opozitia.
Dela o vreme, noi studentii militanti n'arn mai ascultat
pe conferentiar, care de altfel era cu totul lipsit de talentul
oratoric ci am inceput sg agitam, indemnand publicul ca la/
sfarsitul conferintei sa meargg la Primarie.
Pe la ora 12 valurile multimei incep sa iasa din circ. Ar.-
tunci rasung glasurile agentilor liberali si ale noastre : La
Primarie I Cu totii la Primgrie ! Bgtausii gonesc pe aleggtori 1
etc., etc.".
Sute de voci rgspund : La Primgrie I La Primgrie !" Si
massa, puternicg de cateva mii de oameni, porneste.
Deodata vedem in capul manifestatiei pe Nicolae Fleva,
vand la brat pe d-na Ecaterina Fleva, intaia lui sotie.
De unde esise ? Cum s'a brodit sg, fie acolo tocmai la mi-
nuta Fiindca la conferintg nu-1 vgzusem.
Uralele isbucnesc : Trgiascg, Fleval,Ura I".
0 lugm pe strada Carol, cotim la stanga pe strada Caldry
rani si ajungem in piata Ghica, in fate. Primgriei.
Intrarea Primgriei, unde era biroul electoral, era baratg
?,e amandoua pgrtile prin tordoane de pompieri cu cascile pe
cap si cu pustile in mang. Comanda o avea un foarte simpatio
gi cunosGut ofiter, capitanul Mgrculescu. Barbat frurnos, Irian;
purtand mustata blondg in chip de cuceritor. ,

. .

Bonifaciu Florescu Vera omul zilei pentru o vorbg, de duli ce

apusese. Esiaul dela prefectul politiei, care era Enachirtrt Vacgxescu si
care-.1 amenintase, a serfs un protest aclresat ziarelor: .,Am Inteles
atunci eg, nu mai era vorba de Vacarescu ci de Vilcare§tf"..
www.dacoromanica.ro
 139
In capul manifestatiei suntem noi stndentii Ntnioveanu.
Scorteanu, Alexandru Serghescu, Constantinescu, Ion Radu-
lescu dela Pite$ti, etc. . .

. Suntem la zece pa$i de trup5.; inaintnrn $i Incepem s5

strignm:
Vrem alegeri libere 1 Afarn b.tu.ii 1
In pieta.% In feta halei de carne, multimea era mare ; tre-
bue s. fi fost in Duminica aceea cel putin 10.000 de oameni.
Vnzandu-ne venind in numnr mare, cei din piati prind
curagiu $i strignte1e izbucnesc.
Un pantalon cret, malt, voinic, frumos, anume Dined Pu-
lureanu., se urea pe zidul-balustradn al halei si incepe sh apos-
trofeze pe cei din Primärie
Afard ciocoii1 Ne-ati adus bn'td'usii, etc. .
c Pe fereastrn znrim capetele lui Vava Ghica, candidatul gue
xernamental, a lui Alexandru Ornscu, senator si profesor uni,
versitar, care prezida biroul, si altii.
Cdpitanul Mnrculescu, vnzand c afacerea devine serioasd,
comandd cu vocea-i puternica :
Arma la manb,' 1
Un rnpnit scurt de arfnn $i o linie de baionete se indreapt5.
"cdtre noi. In acela$ moment aud in urmil ceva care se asea-
irrinnn cu sborul unui stol de pa'snri. M. intorc $i nu mai vnd
jpe nimeni. Spatiul era gol ; miile de oameni cari venisern in
airma noastrd de la cire, zburaseral Doar cateva calcae in fug6
si eta
Rnmrtsesem in fata baionetelor numai noi vreo zece, co-
mitetul studentilor.
Dar un iuru$ izbucne$te din localul Primnriei, un nesfar-
$it numnr de bntnusi, toti mitocani tineri, sprinteni i voinici,
toti cu pantalonii creti, toti purtand Cate o ghioagn, In mann,
se revarsn &fern, urcn scdrile parapetului si se reped asu-
apra multimei. Dined Putureanu este aruncat jos. Omul 1upta
;ea un leu si dominn cu talia. and e inalt si foarte voinic, dar
In cateva clipe dispare coplesit de numnr.
Vazand uncle este pericolul parnsim intrarea Primariei si
ie repezim pe scilri. Ne arunam in gamadn, der... m5, vnd
tingur ; lupta, valurile multimei ne-au despnrtit.
Lasitatea multimilor neorganizate e desnäajduitoare. In
Tata a treizeci de soldati cari au intins doar pustile, au fugit
cel putin 3000 de oameni. In fata a 50 bittnusi, s'au risipit
!10.000 de oameni fnrn s5. opunn nici o impotrivire. Singurii
can am stat nemi$cati In fata pompierilor i cari. dup5.' aceea,
ale-am aruncat in lupta pang ce am fost doboriti, am fost noi
,cativa copii. Dar, pe langn pasiunea ideald care ne mobilizase,
hoi aveam $i. organizarea. Eram organizati, eram solidari, ne
simteam cotul. Ne impingea ernulatia $i ne ru$inam unul de
altul ca sn. fugim. Pentru nimic in lume n'a$ fi dat inapoi.
Gustave le Bon a scris despre psihologia multimilor $i a
lat explicaraa marelui adaos de puteri pe care indivial il do-
bandeste de la colectivitntile in mijlocul carora se aflii.
www.dacoromanica.ro
 140
In ziva do 27 Aprilie 1875 muitimea a lost de o 1asitate
dezgustatoare, n'a stiut s. reziste si a fugit in fata unor forte
adverse neinsemnate. Dna a fost rezistent I oarecare mani
festatie de barbatie. acestea n'au tenit decat din partea agen-.
tiler si a catorx a studenti.
In sfarsit ma vad singur in fata halei si a balconulu.i Pri-
mariei. Un batau$. om matur acesta era agent nu pantalon
ci et trace pe langa mine si-mi spune rastit:
Haicli plena de aci mai repede I
Nu era rautate in vorba omului. par'd. era. mai mult soli,
citudine, vazandu-ma atat de tanar .N'aveam decât iS ani.
Dar eu nu-1,11i vad de treaba ?... din contra ripostez rastit:
Ce treaba ai dumneata cu mine ? DrUmuI e liber pen-,
tru toata lumea.
Omul ma; impinge si ridica bastonul, dar flu ma love$te.
Eu. devin tante,* si ridic bastonul la fel. Si. incaerarea
incepe.
Alti trei batausi alearga spre mine. Avand instinctul a-
pararei ma retrag repede $i ma asez cu spatele in paretele halal
spre a nu fi atacat pe din dos. Batausii ma lovese din toate par-
tite. Spre a nu fi lovit la cap, ridic bratul slang si en bra-
tuI drept Iovesc cat pot. ,Palaria imi cade. Unul dintre
batausi, tocmaT agentul care ma apostrofase intaiu, primeste
din parte-mi o Tovitura in frunte de-asupra ochlului i san-.
gele curge. Ceilalti batausi se infurie si m. coplesesc. Unul imi
smulge bastonul din mana ; vazandu-ma dezarmat 0 rup de-a
fuga spre a nu fi stalcit. Dar nu faG prea multi pasi. 0 ghioaga
trimi a. ca a prastie de care unul din batausi ma loveste in
cresteful eapuIui Pierd cunostinta $i cad.
Cand imi vin in fire hn ipistat in haine civile, un biet om
mgrunt oaches si slab, se afla langa mine.
Cum ma scol Incep sa vociferezI Nu-mi mai amintesc ce
am spus, dar stiu ca am perorat in contra, gu.vernului, a ban-
delor $i a asasinilor.
Omul a incereat sit' ma Iinisteasca cu vorbe Mande, apoi,
fiindea sangele imi eurgea pe pardesiul men gris-fer, 'a dus
inteo carciuma din sir. Caldarari. Acolo o femee mi-a. spalat
rana a eareia unta o am. i astazi i mi-a presarat fain&
in createt. Apoi am esit bandajat cu batista pe sub Md.
Ce e petreeuse in ziva areea ?
Am Oat apoi. ea' dis de dimineata. un numar de peste 156
cle alegAtk ri ai colegiulm a/ dollea se aclunasera /a hotel. Dacia.
de uncle in corpore trebuiau sit mearga la primarie spre a lua
parte Ia votarLa hiroului. Dar cand au ajuns acolo au gasit lo.
Dahl} ocimat de Wan&
Partamentarile n'au daf nici un rezultat si alegatorii ati
fost prr$i pe gonna. Atunei au ineeput operatiile in stiI mare.
Eirout a fost teat eu asait. ategatorii opozanti alungati sau
char batuti Pang Bueseu inconiurat de batausi In sala de vot
$1 amenintai en staleeala. Cerând proteetia lui Vava Ghica.
candidatut guvernamental, acesta i-a ritspuns:
www.dacoromanica.ro
 141

Oare eu v'am cerut en s ma protelati ?

Dar adevarul este ca. In ajun, la colegiul I, nu se Imam-
plase nici o dezordine.
Nicolae Fleva era in mijlocul multimei and fu recunoscut
de.batausi. Imediat batau$ii s'au repezit sa-1 atace. Fleca izbu-
teste sa se arunce intr'o birja aparat de colonelii Schina si
Salmen. Dar batausii se luara dupa, el. Ajuns in strada,
sari jos si se refugia intr'un magazin de rnuzica.
In Romeinul dela 30 Aprilie se face darea de searna a WI.
tailor si orgiilor petrecute la alegerea colegiului al doilea.
Iata cate-va spicuiri:
Dupg ce d-1 Fleva pulu sa scape de urmarirea banditilot
strind dm trasura In magazinul de muzica Tal, publicul, care
asistase la conferinta pentra tradarea Bucovinei, esind $i au-
zinc]. de cele ce se petrec In piata Ghica, multi, si mai cu seama
junimea, merse ca s. vada ce se intampla. Sosincl acest adaos
de multime, alegatorii si publicul prezenti incepura sa strige'
afara bandele".
Atunci capii bandelor ce erau in sala alegerii si anume
frase Scorteanu, Mihulet si un Tanasescu, functionar desti-
tuit pentru delapidare, esind in balconul primariei, coman
dara bandelor dati baetii"
Imediat se Incepu goana generala.
Banditii navalira asupra alegatorilor si spectatorilor; tine-
rimea universitara si liceala mai cu osebire, era obiectul unei
goane speciale. Capete sparte, oameni calcati In picioare, ta-
rati de par, doua zeci de banditi $i sergenti politienesti gra-
Inaditi asupra unui singur om, etc. 0 teroare generala, tobele
51 trompetele sunand, jandarmi calari alergand in cariera cu
sabiile scoase, dorobanti, jandarmi pedestri, pompieri, etc. etc.
D-1 Petre Dragomirescu alegator la colegiul I fu batut cum-
plit.
D-1 C. Bacalbasa fu lasat de banditi spre a fi transpor-
tat la spital unde, se zice, ca astazi ar fi murit, etc., etc".
Dar versiunea nu era adevarata.. La spital, nu am fost nici
o clipa sit... pot afirma, de asemenea , cal nici n'am murit.
Acum Capitala era in paroxizmul fierbereit.,
Gaud am ajuns pe strada Carol pravallile erau toate fn-
chise i cu obloanele trase. Patrule de soldati circulau. Prefec-
tul de politie Enachita Vacarescu, In uniform's: de ofiter de
calarasi, galopa catre prefectura politiei. Alegatorii fugariti
nu s'au mai apropat de biuroul electoral .Rezultatul scruti-
mtlui a fost bine inteles, alegerea lui, Vladimir Ghica numai
cu 145 voturi, Dumitru Bratianu a Intrunit 40.
Cea dintaiu urmare a urgiilor electorale dela 27 Anrilie
a lost demiqiunea In corpore a unui numar de magistrati dela
tribunalul Ilfov. Tata aceste demisiuni,
Donznyle- nvinistru,
Fantele petrecute in ziva de eri 27 Aprilie 1875 cu ocazia
.Alegerilor, Mane, presiunile si violentele de tot felul comise
www.dacoromanica.ro
 142
asupra celor ce ventau sa exercite drepturile lor -de cetateni
si la care am as)stat ca martori oculari, fiind nu numai intris
tilloare pentru orice om care mai conserva in sufletul sau un
rest de respect pentru legalitate dar Inca si injositoare pentrui
ruagistratit insarcinati cu apararea i aplicarea legei, va ru-
glini, d-le ministru, sit primiti demisiunea noastra din pos
turile ce ocupam.
Primiti etc.
Ion Pretor, licentiat in drept din Paris prim presedinte al
trib. Ilfov.
I. Procop Dumitrescu, licentiat in drept din Paris, jude
instructor trib. Nfov.
Ciru Economu, licentiat din Paris procuror de sectiune
tri b. Ilfov.
N. H. Stoica fiul, licentiat din Paris supleant comercial
trib. Iifov.
Urmeaza apoi a cloua demisiune.
D-lui illinistru al justigei, _

In fata declaratiunilor colegilor nostri I. Pretor, Procopie

Dumitrescu, Ciru Economu, N. H. Stoica etc. bazati pe
derea reciprocal ce a existal in totdeauna intre noi si in fata
imposibilitatei d'a se constata judiciarmente faptele expuse de
dansii de oarce consiliul de ministri s'a substituit d-lui prim-
procuror, vrt rugarn, d-le ministru, sa primiti demisiunea noa-
Ora din posturile ce ocupam.
Primiti etc.
M. Poenaru-Borclea, licentiat din Paris presedintele trib.
Ilfov, sectia III civila.
G. Constantinescu, licentiat din Paris, membru trib. Ilfov
sectia I civila.
M. Zenidi, licentiat din Bucuresti, membru civil pe langa
trib. comercial Ilfov.
I. Darvaii, licentiat din Paris supleant civil pa ranga tri13.
com. Ilfov.
I. Vilacros, licentiat din Paris procuror Ilfov.
I. Creteanu, licentiat din 'Bucuresti jude instructor &Ili:
Ilfov.
I. Macca, licentiat din Paris supleant sectia I corectionalri
fifov.
Si ziarul Romdnul adrtoga:
,,Ministrul justitiei a refuzat de a nrimi aceQtA Zoel "demi-
siuni sub cuvant c ele sunt o rnanifestare politica. Asa dar.
ori ce rnagistrat care nu se va imbratisa cu banditii este un
razvratitor".
Au urmat apoi un nurnrtr de alte demisiuni, precum ace-,
lea ale d-lor C. G. Politimos, C. Nacu, B. Arvanezu, Anton
Carp, Grigore Bralianu, etc:, precurn si alte numeroase demi-
siuni Ain tara.
Alegerils pentru colegiul I si H 'as Camerrt ss fgreau Iii
localul primariei de De calea Serban VocI4, astazi drirtmat.
www.dacoromanica.ro
 143
Alegerfle pentru -colegiul al III-lea se fdceau in 6 sectiuni
'si anunie:
Culoarea rasie: sectiunea I-a in localul primdriei unde era
si biroul central al alegerei;
Culoarea galbena: sectiunea II in localul ofiterului de
stare civild din str. Armeneascd;
Culoarea verde: sectiunea III, in localul cancelariei ofite-
rului stdrei civile din str. Belvedere;
Culoarea albastrd, sectiunea IV, in localul ofiterului stl .
tei civile pe str. Radu-Vodd, casele d-nei Natalia Fanutd
Culoarea neagra: sectiunea V, in localul ofiterului stdrei
civile casele lui Nicolae Andronescu, str. Remus 3, suburbia
tucaci.
Alegatorii din Oltenita: sectiunea VI, peste tot 403 alegti-
tori votau in localul Mandstirei Radu Vodd.
Sectiunea VII: compusd din alegdtorii din Sabaru, Nego-
esti, Mostistea, Znagovu $i aambovita, peste tot 601 alegiitori,
yotau in localul scoalei de bdeti No. 3 din case Poendrescu
de pe strada Justitiei, suburbia Antim.
Primarul Capita lei G. Menu, viitorul general G. Manu,
afise a doua zi urnaittorul ,,apel dare cetdtenii Capita lei".
Dezordinile regretabile ivite eri in jurul ospelului cornu-
nal, cu ocaziunea alec,erei deputatulul colecriului II, ne impun
datoria de a face apel la bunul simt $i pariotizmul cetateni-
lor si ai consilia sd, se abtie dela manifestatiuni sgomotoase
si violente care, dacd s'ar repeti si la viitoarele colegiuti, at
compromite linistea publicd.
Msati pe alegdtori a merge la vot $i asi exercita in pace
Clrepturile politice.
Primar: G. MANU.
Alegerea colegiului al 3-lea se anuntd foarte inclarjrth.
Dacd la colegiul II unde votau, oarecum proprietarii si ?tun-
tasii comertului, s'au putut petrece astfel de presiuni si vio-
lente, ce va fi la colegiul al 3-lea.
Din ajuh noi Comitetul studentilor", spre a imprati for-
-tele politienesti a doua zi, am imprimat si am impartit printre
studenti si cu grija de a cddea in mainile politiei, urmatorul
aviz:
,.Toti stuclentii sunt instiintati dr Maine Marti 29 Aprilie
la ora 6 sd se intruneascd in cele 5 localuri hottrate sire a
porni citre localurile de vot".
Comitetul studentilor
Conform bunului obiceiu al pdmiintului biurourile provi-
torii se luau cu asalt. Cei cari veneau mai de vremesi de
obiceiu era politia ocupau localul si irnpedecau pe adver-
sari sd,patrundd. In aceste conditli biuroul definitiv era ih
totdeauna al primului octipant. 'Apoi, cum operatiile durau
ate 2 zile, peste noapte se opera frauda si alegerea era, a-
proape fiinii exceptie, in favoarea Dartldului care luase biii
'roul.
www.dacoromanica.ro
 144
Pentru alegerea colegiului al 3-lea -din Bucuresti 'alloy)
politia a putut pune mana pe biurourile culorilor, negru. gal4
ben si albastru, cat si pe cele 2 sectii unde votau ruralii. Msg.:
oiuroul central al culoarei de rosu cat si biuroul toloarei do
verde furl luate de liberali.
La rosu presedinte al biuroului a fost ales Pantazi Ghica
om de litere i frate al lui Ion Ghica. La verde, insa, a fostl
Male mare.
Grigore Serurie, vechiu elector si admirabil organizator
politic, isi disciplinase perfect coloarea. Dis de dimineata , de
cu noapte chiar, ocupg, localul de vot cu 150 de partizani. Can&
au venit adversarii au gasit localul plin. o lupta disperatal
s'a dat Biuroul fiind la etaj oamenii politiei in cap cu batausiti
s'au urcat sus in Mu s. dar cei de sus, inarmati en bastoane
si cu ardeiu pisat, raspundeau chiorind pe asaltatori. Imi amin.4
tesc cg, se vorbea atunci 11e un fierar care Meuse minuni de vi-c,
tejie respingand el singur atacul batausilor celor mai darjkl.
Batausii, vazand ca nu pot izbuti sa -ocupe biuroul, aul
schimbat tactica: s'au dat jos, si au inceput sa bombardeze pe
cei dinguntru cu pietre si caramizi. Toate geamurile localu1ui1
au lost sparte precum i cateva capete. Dar biuroul a ramas ins
mama lui Serurie.
Dandu-se alarma a dat fuga la fata locului seful suprem
al bandelor, vestitul Popa Tache. Dar marele elector a avut
o soarta destul de trista, liberalii ii pandeau i ii asteptau. De
indata ce Popa Tache apgru, agentii liberalior 11 atacard a.+
,runcandu-i cu ardeiu in ochi. Bietul popa abia putut sg. scape
de o zdravana paruiala, trecand Dambovita cu picioarele. '
Eu fiind invalid, n'am putut participa la luntele din zing
aceea. Eram internat in Institutul Heliade si directorul ste-
fan Velescu care avea raspunderea, m'a Impedecat sd ies. Apail
d-rul Felix, care a fost chemat sä ma ingrijeascg, mi-a interzis
de asemenea sa parasesc odaia. Mara de can care era ranit:
aveam bratul stang umflat, bratul cu care imi aparasem cat
pul. Dar in oras au fost drame.
La culoarea de galben a fost bgtaie mare si sarje de ca.-
% alerie. Fiindca politia ocupase biuroul iar bandele alungaub
pe alegatori dela vot, acestia in numar de peste 300. au dal'
asalt localului. Atunci au fost chemati jandarmii calari carii
au venit in cap cu comandantul lor, cdpitanul Tulea. Capita-
xml Tulea prirnincl ordinul sa sarjcze pe alegatori, unul dintre
,acestia, un croitor, vazandu-se amenintat ca sa fie rasturnatr
de calul acestuia ii anuca calul de darlogi; capitanul Tu.
lea riposta cu o lovitura de sabie crestandu-i urechea.
Dandu-se de stire la statul major al opozitiei, Nicolae Flee
va si Ion Campineanu venira sa restabileasca linistea.
La culoarea de rosu. la ospelul comunal, Msg., au fost lu
cruri grave.
Vestitul cap de bandd fiorosul Ilie Geambasu, dimpreung:
cu un alt Maus de talie erculeana Ternelie Trancg, aparurg.'
beti in vecinatatea localului Primariei, si intrara intr'o carciu,
www.dacoromanica.ro
 145

ma. BatAu$ii erau heti- $i veneau de pe la eelelalte sectii untie

operaserA. De cum fw A. semnalati ettreiuma fu asediatA.
In ziva aceea mai multe mit de oameni stationau impr6 e
jurul PrimAriei prin pieta i pe calea erban VodA.
The Geambasul -avea multi du$mani, pe multi ii batusei
multora le necinstise femeile, pa toga lumea o teroriza la maj
'lea. Nu a de mirat, dar, ed ura dezItintuitd so abtitu asupr
Intr'o Clipii. iii atacat inconjurat i doborat. Ilia primise!,
sun glonie de revolver $i G impunsatura de mita. Temelie Tranei
a fu lovit c aceiasi furie. De indatti ee s'a aflat despre pre-4i
zenta Gearobasului, valurile multimei se abaturd asupra car4(
Unii s'au inarmat cii basteane, ciomege, petre, altii au;
seos parii de pe marginea Dambovitei, edei pe vremea aceea,?,
garla curgea joasd putin mai spre Nord $i era, pe alocureEri
imprejmuitd cu uluci.
Multimea ntivAli in carciumd $1 o pocniturd de revolvet,
se auzi. (Mambas-al cdzu lard s. sufle, dar Tame lie Trancad
care avea a statura de hercule, rezisti mult $i fu coplesit. Eraut,'
'atatea rAzbunAri adunate acolo in cal nu-1 fu tu putinta, sA scaei
pe. -Tema lie Traned fu doborat lovit, cAleat in pie-there strfi',
vit. Dar tart de puternic era. omul acesta c zdeu o lund 1n-qi
ireagil in spitalul Cone& Bil thate cii. medicii 11 condamnaser/
- din prima 2i. in sfar5it Ii dete obstesoul sfar$it.
Gaud a murit noi ,,Comitetul studentilor", am tiptirit or
truneturi mortuare astfel libelate:
Nei jelnicii Lasear Catargiu, general Florescu, Vasile
Boerescu ec. anunttim moartea bravilor no$tri Ilie Geambasut
i Temelie Trancd morti intru partid In zilele de-. $1 de... Ru-tt,
gati-vA pentru ei".
Iar un poet de oareeare talent anume Nicolae Satin a
seris urrntitorul conaj:
AjCea riiposear4 cu *Ile in vecie,
llie zis Geambami ;i Troia Temelie.
Ei fur& 'n a bor viai ilustrii cduzaiyi
Vestiti in reievee vi groazniei eioningasi
Moarlea mi Ilie Geambasul i strivirea lui Terme lie Tranct4
exasperd presa guvernamentald i thiar pe guvern. 0 violentN
campanie de presg. incepu $i guvernul se hotAri s reprime.)
Se fticurd mai multe Eirestari spre a se descoperi acela care,
trdsese cu Te-volverul In Geambasul dar lard rezultat. Nieolaei
Fleva fu arestat ea instigator al omorului $i al dezordinei. fa'
ee scria Rorneinui asupra acestei arestari.
Astdei dimineata d-1 Fleva mergand L d-1 jUdeditor de
instructie, Tu arestat $i trimis la politic, d'aci sub eseortd Et,
doud companii de infanterie comandate de insusi d. colonel]
Costaforu, fu condus pe jos in pas grabnic. din non Ia d-1 jue
dilator de instructie $i dupA aeeasta retrimis la politie sub a-4
eeiesi Inatà eseortA de uncle 11 Inaintard tin trAsurN credem))
it VNearesti,
10

www.dacoromanica.ro
 146 ---
D-1 neva cius ue guvcrn cu alaiu domnesc la judele ins-
'ilructor si la politie, este tinut la secret. Mai toti arestatii au
frziva $i noaptea lacate la celulele lor dela Vdcaresti.
Pentru ca un om ca Nicolae Flex a sa, fie maltratat In felul
acesta, sa fie purtat pe jos $i in pas grabnic intre doua corn-
ppanii de soldati pe strazile Capita lei de colo pana colo, erau
kdoua motive, lntaiul inclarjirea din tabara guvernamentala,
-al doilea temerea ca Fleva sa nu fie liberat de multime.
Ziarul guvernamental Presa, organul lui Vasile Boerescu,
gninisterul de externe intr'un articol violent, aproba arestarea
qui. Nicolae Fleva, numindu-1 cap de banda. Fleva raspunda
Eiprin urmatoarea scrisoare publicata in 1Zomeinul dela I. Mai.
Domnule redactor,
Stiu ca cele ce se relateaza In ziarul oficios al banditilor,
Au merita. nici o desmintire de oarece publicul roman cu.nos-
tea ca tot ce ese din pana acestor constiinti vandute nu este
de cat calomnie si neadevar. Dar indignatiunea nu ma poate
opri de a releva cele scrise de clansul cu ocazia alegerilor din
Capita la in No. sau de azi.
Se zice In acel ziar c In capul a 300 banditi asi fi mers
`dela primarie la culoarea de galben spre a lua urna care fu-
vse, prin forth: si inselaciunea po1ijiei, rapita alegatorilor.
Ceea ce v rog sa faceti cunoscut este ea la galben am.
mers In trasura cu d-1 Carnpineanu, dupg ce acei 300 alegatori
erau acolo, unde s'au gasit indignati ca oricine se vede vie-
/Limb farN. de legei, si c. numai cuvintele de impaciuire ale a-
rnicuJui meu Campineanu au putut s linisteasca si s. evite
varsarea unui sange inocent. Pentru aceasta ma refer la ono&
Tea d-lui Bagdat care era acolo.
Cat pentru epitetul de cap de banda ce mi se arunca dc
pei dela Prosa, daca masa alegatorilor romani au ajuns sa fie
batati astazi ca banditi In tara lor, eu nu pot ravni ra un ti
tlu $i invoca mai mare cinste de cat a fi capul lor si a Im-
Vartasi aceasta onoare cu fiul Campineanului care a ajuns a fi
Wratat $i el de cap de bancla de aeei earl s'au hriinit In graj-
'duffle parintelui sau".
Aceasta scrisoare a facut mare zgomot pe vremea aceea,
'mai ales pentru ultimile cuvinte adresate lui Vasile Boerescu,
despre care se spunea c esise ,dintfo pozitie foarte umilb.
Arestarea lui Nicolae Fleva provoea o mare agitatie In Bu-
ruresti. Intelectualitatea era indignata, tineretul se agita, ma-
Malalele erau in mare fierbere. Tot felul de vesti ,sinistre Ince-
'wed s circule.
Conform legei biuroul electoral de la Primarie fiind
Foul central, acela libera certificateletjalesilor, InSa acest biu.-
rou era In mane. opozitiel. Astfel ca au fost proclamati doug.
tranduri de- deputati: unii proclamati de catre biuroul central,
°du -numai in numele coloarei de verde $i de rosu, ceilalti pro-
f
clamati de catre oelelalte 3 seetil.
www.dacoromanica.ro
 147 --.
Candidatii guvernarnentali cari au intrat In Camera erau:
Printul Dumitrie Ghica, Const. Blaramberg, Dobre Nicolatr,
.*tefan Ioanid, Gr. Paucescu $i'D. Gherman.
Candidati opozanti proclamati de biuroul central erau;
Stancu Becheanu, Eugen Statescu, Ion Campineanu, N. Fleva,
Remus Opreanu si daca, nu ma insel, G. Danieleanu.
Tineretul nu putea primi arestarea lui Fleva, de aceea o
hotarare aproape generala, fu luata: ea libera:m pe Fleva did
Nacaresti.
lath' cum am voit, In naivitatea noastra, s executam a-
teasta idea.
Conducatorii misearef studentesticari, bine inteles, erau
sgenti ai partidului liberal,ne convoaca inteo seal% in Mei
calul ziarului Alegdtorul Liber. Administratorul ziarului era
'Grigore Serurie. Alegittorul Liber era instalat in casa Kati.
neanu, actuala Casa, Caps&
Imi aduc aminte ea,' am venit eu totii inarmati, care cu un)-
revolver, care cu un pumnal, care cu un box. Eu, de cand cu
hataia de la oclegiul al 2-lea, renuntasem la baston si'mi 1ua4
sem un box.
De afara' veneau zvonuri sinstre. Patrulele de cavalerie se
plimbau pe strazi $i se zvonea ca la noapte va fi revolutieo
ca In mahalale e mare fierbere, ea Dealul Spirei si Tabaci por-i
nese care centru, ca alte masa se indreapta catre Vacare$til
Spre a libera pe Playa.
Din minuta In minuta surescitarea crestea.
Se tineau cuvantgri inflacarate $i se discuta In ce chip
itm putea libera pe Fleva chiar in noaptea aceia.
Imi amintesc e. cel mai inflacarat era un domn Mg,
neseu. Acesta propunea lucruri extreme. El era de parere
ea sa pornim In corpora catre Vacaresti ; el care era un bunt
gimnastic se va urea pe stalpii telegrafului si va taia firel pen,
tru ca cei de la inchisoare O. flu dea alarma. Bine Inteles toata
acestea erau numai copi1rii. Atata Indrazneala ineepu sa deal
'de banuit.
Cu spiritul nostru banuitor am si eonchis c1 riaganesat
sae un spion al politiei. Bine Inteles ca.politia ay. cel putint
un spion printre noi, caei era sigur ca politia avusese eunos-
tinta de Intrunirea noastra. La un moment dat cineva vine sa
ne anunte c. politia misting prin preiurul casei i ea va in
vada Inauntru. Cum in toate multimile sunt $i destui frieNt;
ace$tia sfatuira sa ne retragem cat mai repede.
Grigorie Serurie a inteles din atitudini $i din discutii ca
nu e nimic serios, de aceia ne-a sfatuit s lasam ln local toate
armele ce aveam asupra noastra $i s ne retragem ale unult
Ceea ce am si faeut. Toti ne-am aruncat arsenalul In costa-
sobei $i, apai, I cea mai mare Macre, ne-am strecurat pnir
strada Noua, actuala Edgar Quinet.

www.dacoromanica.ro
 - 148 r
ACTIUNEA SI AGITATIA OPOZITIM
Dentisiunile magistratilor curg, dar guvernul le respinge
pe toate- Ziarele opozItiet sunt pline cu telegrame si scrisori
tie felicitare catre magistrati. Se pun la cale banchete, mani-
lestatiuni si organizarea opozitiei intr un mare partici cu un
rogram de acttune si de guvernamant.
Opozitia botarAste sa dea un mare banchet magistratilor
klemisionati. Acest banchet este dat i la el participa toate no-
dobibiblolibe opozit el. precum: Dumitru si Ion Bratianu,
M. Ko-
iilniceanu, Ion (Mica, M. K. Epureanu, Blararnberg, Campi-
ineanu, Statescu, G. Vernescu. Pake Protopopescu, etc,-
Cel dintai toast I.-a ridicat G. Vernescu, fa care a ritspuna
C. Nacu.
D-1. Danideanu. (DailidopoIu) a ridicat un toast pentru
trunirea tuturor blirbatifor pe terend principidor de lihertate
si democratie, la care a aspuns Mihail Ion Kogalniceanu.
Au mai vobit Nkcolae Blaremberg, Bratianu, States.
cu. Cimpineanu, Ion Ghica, etc. .

lata ca mostra a elocintei vrernei, toastul lui N.. BIarern.

berg:
,./n momenttd unde atati fii vitregi s1ie cu rnâinile lor
nii sânul matern al tarei, ne ramâne o mangdere s'o m'andrie
eiceea de-a va putea arata...
Sfintimintele ce ne animeaza in acest moment ne sunt asa
"de cornune Meat ne putem Intelege si cu jumatate vorbe. Di-
'.orui Intre guvern i wittune este astazi. consumat, este corn-
oplect i irevocab.I. Fericiti dar acei ce in aceasta. ocaziune au
,17tiu.t sg, se ranieze in parte& natiunii: viitorul e a/ lor, cdci gu.-
vernele trec st natiunea re.mane...
Inch n, dar, in sanatatea magistratilor demisionati. floarea
.§1 podoaba unel generatiuni, 1nchin pentru toti aceia ce, in mg-
;sum puterilor Mr, sunt hotaralti a Incra la restaurarea. drepta-
gei si 1 bertatei in Ronania. 1nchin in sfax5it la. acel scamp ab-
pent la acel ern de inima si de talent (N. Fleva),- de care reeea
Rrichisoare, persecutia k arbitrarul ne despart".-
Aceste alegeri cart au pasionat at81 de mult Gapitala 5i
Aara intreaga, aceste alegeri cart au lost punctul de plecare al
Antregei transformari politico din Rornânia au avut rasunet
geretutindeni uncle erau rornani.. Studentimea malaria din Pa-
itris. era si ea. in mare majoritate, sub influenta ideilor liberale
cari ntivaleau asupra. constiinteIor-
Acesti studenti au trirnis magistratilor urmlitoarea adresit
ie felicitare. 0 public eu toate iscaliturile, ca un document in-.
teresant:
anorabililor magistrati demisionati,
Onoare ou
Magistrati clemni, ali pus demnitatea Wei mai presus de
interegele voastre,.
Dernisiunile voastre su,nt protestatiunea dreptului contra
RIM ile legei,
www.dacoromanica.ro
 -- 149
Prin purtarea voastra ati aruncat strigatul de °Jaffna care
he va nazi de prapastie, In aceste momenta de suferinti cum-
plite ati raspandit un balsam datator de viata pe ranile sar-
manei Romanii.
Ati sacrificat fara esitatiune functiunile, pozitiunile voas-
tre; acest sacrificiu este Insa temporar.
Nu. e departe rnomentul in care actiunea puternica a oa-
anenilor onesti va sti sa zdrobeasca instrumentele de corup-
tiune sari tmping tara spre pieire.
Inca o data: Onoare voua. V'ati imprinit datoria
Curagiu, perseverenta si la revedere in curand.
(ss) *tefan D. Marinescu, T. Bancu, George Lambru, Ion T.
Demetrescu, Ion N .Guran, C. C. Cantacuzino, Mihail loan De-
metrian, Vasile C. Varnav, George Barsan, G. C. Cantacuzino,
G. D. Milion, Const. C. Arion. Nic. Vas. Plesoianu, Mircea C.
!A. Rosati, Al. P. Tataranu, Urseanu Valerian, Vasile R. Ru-
sescu, Const. N. Guran, D Protopopescu, G. A. Mortun, N. P.
Romanescu, R. Stu.rza, Vintila C. A. Rosetti, M. G. Ramnicea-
nu, G. I. Sion, C. Agarici, Pante li G. Obedenaru, dr. I. Carp.
Balta, C. Stamatin, C. Stoicescu, Al. Cottescu, C. Botez. G.
iIAG.. Dimopolu, Orest Bualugan, G. M. Stroici, Elie Niculescu.
Chirita Statescu, Nicolae Geblescu. Corlatescu, N. S. Lipati. C.
'Dragulinescu, Horia C- Rosetti, C. Stoienescu, C. Popovici, G.
Scarlat Varnav, I Carcaleteanu, C. D. Vartiadi, D. Cu lcer. A
!Antonescu, Paul Eleuteriad, T. Camarasescu, C. C. Cantacu-
zino, A. P. Dumitrescu, Baschin Manoilescu, N. Hasnas. D.
Stoicescu, S. M culescu, 0. Tarnoveanu. Padeanu, M. Cosme
cu, C. N. Tataranu, D. Garlesteanu, S. C. Teodorescu. D. Pe-
treanu. A. Atanasovici, Ion Tausanu, C. Sturza, G. Darma-
nescu, M. H. Caracostea, dr. Al. Vlaclescu.
sa mit reintorc acum la celelalte evenimente petre ule In
Capita la Inainte de perioada electorala de care vorbim.
Luni, la 23 Martie, s'au Intrunit in saloanele hotelului Da-
cia proprietarii, cari au hotarat Infiintarea unei societati de a-
angurare mutu-da. Comisiunea aleasa sore a discuta statutele.
a fost compusa din Ion Ghica, Al Golescu, Ion Bratianu, D.
Cornea. D. Sturza, Jacques Elias si Ern. Protopopescu Pa 'Ike.
Ziarele anunta ca la Inmormantarea marelui filo-roman
Edgar Quinet petrecuta atunci la Paris au asistat pests
1.00-000 oameni.
Domnul G. Meitani, fost prefect si deputat, a lost Impa-
mantenit de Camera. Ziarele opozitiei intreaba ce se fac cu ac-
tele facute de d-sa ca prefect si de legile votate de d-sa, pe cand
nu era inca roman.
Cititorii au obsen at poate ca. C. A. Rosetti n'a figurat pe
lista candidatilor din Bucuresti. Iata. motivul: C. A. Rosettr.
care locuia la Paris, a refuzat candidatura pe care s'a grabit
sa i-o propuna comitetul electoral al opozitiei.
Iata ultimile cuvinte ale scrisoarei sale de refuz: Tumuli
de astazi chemand la aceasta inalta functiune pe membril c
www.dacoromanica.ro
 50 .
mai distinsi al nouilor generatiuni, sunt 'data a ma da in
daturi".
Dar adevaratul rnotiv al refuzului era acela ca. Rosetti era
nemulturnit de felul in care lucra opozitia.
Parlamentul se deschide. Presedinte este ales Dimitrie
Ghica.
Dupa caleva. saptarnami de hartueli vine in fata Camerei
concesiunea pentru facerea caei ferate Ploesti-Predeal. Aceasta:
ichestinne, numita chestiunea Crawley, dupii numele conce-
sionarului englez care a lost agreat de Camera, a pricinuit un
a-nare scandal si. a contribuit mult la cliscreditarea si la pra,
busirea regimului.
In Camera, conservatorii se impart in doua tabere si. se
combat furios. Ion Lahovary, intr'un moment de indignare,
declartt ca asupra acestei concesii s'a deschis un Sultan-Mezat.
o societate romana cu capital de peste 60 milioane se for.
meaza spre a lua concesiunea. Bine inteles avem a face cu o
arma politica. Actionarii, cari sunt toti fruntasi politici, adre-
seaza presedintelui Camerei o cerere de concesiune semnata
de Ion Bratianu, Ion Kalenderu, Grigore Eliad si D. Sturza.
.Guvernul sustine ca sa se dea concesiunea unui consortiu
strain. Mai este un consortiu reprezentat prin englezul Craw-
tley. Raportor al proectului de lege in Camera este Vasile Ale,
zandri. Este curios de vazut cum *11 combate Petre Carp, tova-
rasul politic dela ,,Junirnea". Vasile Alexandri combate In ra-
portul sau propunerea lui Crawley. Petre Carp spune:
Descrierea pe care o face raportorul despre proiectul
Crawley este demna de poetul transformat astazi in raportor
;de lucrari puMice. Ministrul combate traseul Crawley, rapor-
torul e ademenit de idei poetice dar nu reale, uncle e dar nliji
tocul de a ne forma convictiunea?"
Ion Bratianu si Alecu Catargiu au cerut votul pe fata la
votul in total, dar biroul a pus votul secret. Conventiunea a
Tog admisa,dupa furtunoase dezbateri $i dupa ce Ion La-
4hovary a dePlarat In Camera ca asupra acestei Conventiunii,
s'a deschis un Sultan-Mezat cu 62 bile contra 46, adicti cu
voturi majoritate.
In ziva de 24 Mai Nicolae Fleva este liberat din Inchl-
soare in urma ordonantei de neurmarire.
Ziarele opozitiei publicrt sub titlu Programa, actul de cons-
tituire al coalitiei parlamentare. Acest act e semnat de: M. K.
lEpureanu, I. C. Bratianu, M. Kogalniceanu, Al. G. Golescu,
O. Vernescu, Take Anastasiu., C. Fusea, Al. Candiano-Popescu.
7An. Stolojan, G. Chitu, C. G. Pesacov si N. C. Furculescu.
In $edinta Camerei dela 1. Ianuarie este ales mitropolit
primat in. urma mortii, la 5 Mai, a lui Nifon, Calinic Mi-
clescu, mitropolitul Moldovei, cu 106 voturi, contra episcopu-
lui de Arges Iosif Naniescu, care a intrunit 84.
Lupta a fost crancena si numai faptului ca Calinic era mi-
tropolit al Moldovei, i-a dat reusiia.
www.dacoromanica.ro
 151

In ziva de 1 Tunic s'a facut alegerea consihului de disci-

plina al baroului .
Iata cum public& ziarele opozitiei rezultatul:
Duminica la I ale curentei a fost alegerea consiliului de
ordine al advocatilor din Bucuresti.
In precedentul Consiliu figurau ca membri d. Gr. Peucescu)
tramisul in Camera de bandele lui Geambasul si Tame lie.
Baroul Capita lei a eliminat in noul consiliu asemenea per-
soane si a ales pe ci. G .Vernescu decan si pe d-nii N. Blaram-
berg ,N. Fleva, Ion Campineanu,Eugen Statescu, C. Danieleanu
si D. Voreas membrii.
Ziarele anunta pentru Sambatil 7 Iunie debutul mareil
trageeliane Giacinta Pezzana Gualtieri, la Teatrul National, cu
,Medeea".
Ziarele public liste de subscriptie pentru ridicarea unuil
monument regretatei Ana Davila.
CONVENTIUNEA COMERCIALA CU AUSTRO-UNGARIN
In sfarsit vine si ziva cea mare, adica guvernul aduce
inaintea Camerei Conventiunea comerciala cu Austria.
Ziarele guvernamentale exalteaza sucesuI guvernului, iar
Presa lui Vasile Boerescu, ministrul de externe, considera
ca o mare victoria faptul c Romania a izbutit sa se afirme
ca un stat de sine statator care, pentru intaia oarii, in existenta
sa, a putut trata dela egal la egal cu o mare imparatie.*)
In Camera au fost discutii pasionate. Mihail Kogalnicea-
nu, din opozitiune, a rostit col mai insemnat discu.rs in con-
tra Conventiunei. Opozitiunea a calificat Conventiunea ca
fiind o mare nenorocire pentru tara.
Romdaul dela 1_ Iu lie apare incadrat in doliu .
In capul ziarului, pe intaia coloana se citeste:
Bucuresti, 30 Cirisar (12 Cuptor).
Ieri 29 Iuniu, s'a infipt cutitul pang in maner in pantecele
Romaniei: corpul ei palpitand inca, fu imbrancit la picioarele
contelui Andrassy.
In ziva de 29 Iu liu 1860, Camera a &lent cel mai mare act
de autonomie: a dat trei Constitutiunea.
In z'ua de 25 Iuniu 1875 Camera a votat actul prin care se
dii d-lu Andrassy in posesiune comertul tarei si industria tarei,
Dunarea cu tarmurile ei, orasele cu satele tarei, vardle sI
chiar dr ptul taiei d'a legifera.
In zilele de la 29 la 30 Iuniu 18(36, natiunea toata s'a in
vestmfintat in haine de serbare si din ininai a strigat:
Traiasca, Carol I, Domnul constitutional al liberei si au
tonomei Romanii.
In zilele de 29 ?i 30 Iuniu 1875, toti Romanii cre*tini si
*) Am spus in alt loc cum oil Turcia a staruit multrt vieme
in opontia ei ca Romania, sa. inchele canventiunt comeicia e cal
mice start autonm,
www.dacoromanica.ro
 152
Mar israeliti prundnteni, dacd au simtiminte românesti, tred
buie sii puie vestminte de doliu si sii suspine.
Conte le Andrassy este Domn suveran absolut al robitei.
Romani i.
La 28 si 29 Iuniu 1875 au vorbit in Cameri cdti au putut do4
Ninth cuvântul din adevdratii reprezentanti ai tarn".
In urma votarii conventiunei comerciale cu Austro-Unga,
ria si a concesiei pentru linia Ploesti-Predeal, deputatii din 134
pozitie s'au retras din Camera. Acesti deputati erau in numall
de 10 i anume : Manolache Costache, Kogalniceanu, Vernes1
cu, Ion Bratianu, Stolojan, Chitu, Cand ano. A. G. Golescu,
C. Fusea si Furculescu.
Inert din luna Mai 1875 se riispandesc zgomote
toare. Ziare americane mari precum ,,Times", Herald" $1
,,Tribuna" spun cd ar fi vorba de un razboi franco-german.
Ziarele americane se pronuntau toate in favoarea Franta
Un eveniment politic mare: se constitue partidul national
liberal, care cuprinde toate nu.antele liberale i chiar fostal
conservatori. Actul de constituire si programul Bunt semnate
de :
M. Ferekide, D. Sturza, I. C. Britianu, V. Maniu, I. Cdm,
pineanu, C. Costescu Comineanu. D. Giani, A. Stolojan, M.
Cogalniceanu, G. Vernescu., A. G. Golescu, dr. N. Calinderui
Petre Stoicescu, Candiano Popescu, I. Al. Sturza, C. Plitosi
Maior Radu Mihai, C. A. Rosetti, G. Petrescu-Pdcleanu, Em4
Protopopescu-Pache, Romulus Opran, Remus Opran, D. Bra'
tianu, C. Fusee., Manolache Costache Epureanu, D. Cariagdi,
A. Puricescu, colonel N. Bibescu, Gr. Vulturescu, Petro Opran,
Pantazi Ghia& Gr. Arghiropol, Gr. Niculescu, D. Bilcescu, G.
Chiritescu, Ciru Economu, B. D. Arvanezu, G. Goga, Petra
Cradisteanu, Radu Manolescu, C. Gridisteanu, T. Bagdat, D.
Pruncu, C. Caramanliu, I. Glirleanu, P. Rucareanu, C. Cio-
cdrlan, Simion Mihalescu, C. Bontas, G. Caramfil, G. A. Flo-t,
rescu, Pend Buescu, C. Leca, A. Teriachiu, N. Cratunescu,
D. Ionescu, D. Berendei, G. Cantilli, I. Ghica.
Apoi s'a ales comitetul partidului compus astfel :
Arvanezu V., Berendei D., Pand Buescu, Britianu I., Brd-
ilanu D., Cariagdi, dr. Calinderu, I. Ctimpineanu, Ferechith
M., Fleva N., Ion Ghica, C. Gridisteanu, D. Giani, Al. Golescu,
M. Cogtilniceanu, Manolache Costache, Lupescu Al., C. Nacw
Remus Opran, Protopopescu-Pache, E. Statescu, Stolojan A.,
D. Sturza, C. A. Rosetti, G. D. Vernescu.
In ziva de 1. Iunie s'a judecat procesul de pre a al ith
fAlexandru Macedonski care statea in arestul preventiv de 3
luni de zile. Acuzatul avea 17 aptiratori. Toatd elite baroului se
ins risese ca sa a ,re pe ziaristul intemnitat.
Apararea a ridicat exceptiunea ca delictul este prescris,
Legea.de pe vrernea aceea prevedea cii delictele de presit se
prescriu dupd 4 luni, iar Macedonski fusese arestat pentru un
delict comis cu 8 luni mai inainte,
www.dacoromanica.ro
 ---- 153
Cu toata impotrivirea procuroruldf Calinescu, Gurtea a
pronuntab liberarea acuzatului care fusese arestat arbitrar.
late. una d n binefacerile arestulut preventiv in materio
de presa.
La 16 Iunie colegiul pentru alegerea mitropolitilor st e-
piscopilor alege mitropolit al Moldovei pe Iosif Naniescu., eps-
copul de Arges .Epibcopul Melhtsedec al Dunarii de jos a in
,trunit 38 voturi.
Ziarul L'Evenement" din Paris scrie :
Ni se comunica din Bucuresti Cd consiliul de ministri a
ilecis sa. goneasca din Romania pe d. Frederic Dame. vechi
secretor al primar'ei din al 2-lea arondisment al Parisului.
Clupa 4 Septembrie. D. Dame e colaboratorul literar al Euro-
pei Orientate", ziar francez din Bucuresti".
In urma intenentlunei consulului Frantei, expulzareP
d-lui Dame a fost revocata.
Ziarul .,Presa" plange pe B. P. Hascleu ca nu este pre-
tuit cum tiebue. Marele Hasdeu raspunde :
1) Camera actuala este aceea care a $ters mica subventi-
ime ce mi se da pentru continuarea Istoriei Critice a Roma-
nilor".
2) D-1 T. Maiorescu este acela care m'a oprit de a tine gra-
tis la facultatea de litere din Bucuresti cursul men de Moto-
gie comparativa.".
3) D-1 Lascar Catargiu este acela care a refuzat tiparireo
acestui curs, cate doua coale pe lunti. la imprimeria statulm.
Comunicandu-va acestea cu rugamintea de a de. loc.In cel
dintaiu numar al ziarului dv., exclam si eu : Ce derizione" I
B. P. HASDEU
Se infiinteaza societatea de asigurare mutuala Unirea".
Ziarele public& lista societarilor si sumele subscrise.
S'au adunat in total 17.768.700 lei.
Cel mai mare subscriitor este Lambru Vasilescu cu lei
3.200.000 lei. Cel de aI cloaca Jacques Herdan cu 1 milion.
Vasile Boerescu a esit din minister.
In Camera incep hartuelile Intre Boerescu de o parte si
Maiorescu, ministrul instructiei, de al a.
La 14 Decembi ie 1875 se alege intaiul consiliu de adin.4
nistratie al socierttei de asigurare Unirea". Au fost alesi de
care cei 525 a tionari
G. Vernescu, Ion Ghica, Ion Campineanu, N. Fleva, Eugen
Stalescu, La bru Vasilescu, Al Cretescu, Al. Golescu, dr. P.
Iatropolu, Al Baicoianu, Al Lupascu.
Iar in comitetul de control : D. Sturza, D. Cariagdi, I. C
Bratianu, D. Cornea.
Ziarele din Paris anunta Ca:
Statuia lui Napoleon I a fost inaltata in varful Coloanei
(Vendome de pe piata cu acelas nume. Ltrrarea a durat de
dimineata pang, seara In arnurg.
pantazi Ghica, fratele lui Ion Ghica, publica In Roma-
www.dacoromanica.ro
 154

nul" o scrisoare ileschisa catre Mircea C. A. Rosetti care este

Gs, Paris. Este o scrisoare politics. cu mult umor scrisg. In at
eeasta scrisoare citam:
In locul acvilei s'au pus armele tarei cu deviza Nihil
sine Deo", care In traducere liber, este : Cum o da Dumne,
zeu I"
0 notitg interesantg : Journal de Geneve" dela 6 Iu lie
publica lista elevilor premiati la ultimile examene liceale.
Printre acesti elevi se aflau *i urmatorii romani :
Nicolae Filipescu, Leon Ghica, C. Baicoianu, Grigore
tradisteanu, Henric Lupu, It. Margaritescu, T. Ghica, Al.
Cimbru, George Pascal, Eug. Constantin, Mihail Margaritescu,
Luptele politice interne se intetesc, votarea conventiu-
nei comerciale cu Austria sluje5te drept argument coalitiunet
ea sa zdruncine Inca 5i ma mult guvernul. $efii coalitiune
se intrunesc la Mazar-Pasa.
Coalitia hotara5te sg trimita Domnitorului un delegat al
el, care sa-i ceara sa nu sanctioneze conventiunea.
Delegatul trimis a fost un om politic nou, Mihail Ferikide
care atunci pasea In viata publica .
Domnitorul a primit foarte amabil pe Ferikidi, si, fiindcg
acesta era, un pasionat vanator, nu i-a vorbit, in tot timpul au,
dientei decal de vanatoare.
BineInteles Conventiunea a fest sanctionata.
Toata viata publicg este concentrata iii. jural politica
Mama partida Inceputa intre partidul conservator dela puters
*i coalitia dela Mazar-pa5a pasioneaza lumea In gradul cel
mai Inalt.
Precum am mai spus, batalia nu urmeaza numai intre
guvernamentali i opozanti, dar Intro doua idei, vechea lame
conservatoare 5i himea noug care rasare i vrea s ia parte
,activa la conducerea Statului. Tot tineretul venit din scolile
'din Paris, se Inscrie en, foarte putine exceptii In randurile
jaartjdului liberal. Se va vedea mai tarziu cum ca, dupg ca-
Itlerea regimului conservator, tineretul liberal s'a grupat In
tljurul unei organizari democratice cu un program de idei care
a lost cea mai Inaintata manifestare politica pe vremea aceea.
Anul 1875 se terming Intr'un marazm. Situatia interna
Rste foarte nesigur i toata lumea este In asteptarea deznoda,
ntului. Dar din afara yin tot felul de vesti nelinistitoare.
In Peninsula balcanicg cazanul colcae. Rusia pregate5te
ea.zboiul In contra Turciei si, dupa cum s'a aflat mai tarziu,
guvernul, In special generalul Florescu, 'Mena pentru o Inte-
a:egere cu Rusia.
Cabinetele din Viena 5i Budapesta sunt In curent cu tot
Ce se pregate5te. Rusia este Inteleasa cu Germania. Printu)
Bismark, spre a zadarnici alianta franco-rusa, care se punea
tla cale Inca de pe atunci, faggdue5te Rusiei sa-i plateascg po-
Iita dela 1870. Dupa cum Rusia n'a intervenit In razboiul
hfrance-german, spre A Impiedica victoria prusaca, tot astfel

www.dacoromanica.ro
 -- 155
Germania nn va Impie1ica Rusia ca sti-si execute programul
In Balcani. Dar Austro-Ungaria e cu totul de alta parere,
0 izbucnire este iminenta. Dar de unde va veni ?,
ANUL 1876
Spre a se intelege situatia de atunci, sa reproduc cateva din
stirile publicate de ziarele epocei.
In Romanul" de la 1 Ianuarie 1876 era tiptirit la pagina I t
,,So face mare larma de pregatiri militare si de armare sil
cu toate acestea, de un an de zile, de cand s'a decis a se cum-
pare pusci pentru armata, nici panel azi nu s'a adus o singura
pusca, nu s'a felcut macar vreo comanda de pusci; armata este
redusa tot la putinele pusci aduse do mull atacatul st calom-
niatul guvern de la 1868. Ba se mai afirma ca in cestiunea pus-
cilor se urzesc afaceri demne intru toate de curate concesiune
Crawley".
IMPORTANTE TIRI POLLTICE
In No. de la 9 Ianuarie, in locul primului articol, sunt pu-
blioate urmAtharele stiri
,,Austria moblbzeaza toatit puterea sa armata si a che-
mat toate rezervele. *Urea e pozitiva, deoarece supusii austriaci
din Romania, cari fac parte d;n rezerve, sunt invitati a merge
la corpurile bor.
Ungurii cugeta a proclama de rege al Ungariei pe prinl
cipele Rudolf mostenitorul tronului Austriei. *Urea ne este
adusti de mai multe ziare germane, carora ideea le surade
austriace si unguresti.
In fine se asigura cii minthterul impus la noi de inrau4
riri streine in noaptea de 11 Martie 1871, se clatina foarte se
rios tot prin infauriri streine, negresit. Se fac tot felul de corn-
binari si se pun staruinte pe MAIO mai multi barbati politici".
Foarte interesant este articolul publicat In Romanur de
la 10 Ianuarie 1876, sub titlul Basarabia si Dobrogea. Iata.-1.
Cairn in ziarul Le Monde":
,,0 corespondenta adresata din Bucuresti catre Pall-Mall-
Gazette", a produs o senzatie destul de vie. Acea corespondenta
zice in substanta, dar sub forma dubitativil : Generalul Ior
Ghica, agentul Romaniei pe rang Sublima Poarta, este aci.
ftevenirea sa in Capitala ar fi provenind din negocieri relative
la rascumpararea independentei Principatelor printr'o sumg.
de 912.500 franci, data Sultanu.lui. Principele Carol si ministriil
sai au speculat asupra penuriei tezaurului otoman si proectal
for este deja aprobat de Rusia si de Germania. Se asigura insat,
cit aderarea Rusiel, este facuta pe invoiala de a se reda tronuluii
imperial partea rneridionala a Basarabiei din nou incorporalg
cu Moldova in virtutea tratatului de la 1856. Aderarea Germa-
niei ar fi fost cumparatti prin concesiuni favorabile Germanieit
In chestiunea cailor ferate. Insa se mai adaoga ca dand fiecare
www.dacoromanica.ro
 156
parte, ceea ce perde principalul creditor pe de o parte, va lua
pe de alta parte multumita inraurirei Cabinetului de la Peters,
14urg, Dobrogea impreuna cu Kustendge".
Si Romanul" urmeaza apoi cu comentariile. Din articolul
acesta reproducem urmatoarele linii
Nu este mai ertat de a se Intreba care ar fi echivalentele
Basarabiei orientale pentru un Roman, de cat ar fi d'a se In,
treba care ar fi echivalentele .Alsaciei i Lorenei pentru uni
francez. Si dac'ar place principelui Carol urmam numail
desvoltarea, unei ipoteze d'a subscrie la vederile ambitioase
ale principelui Gorciacof si ale principelui de Bismark, el au
subscrie atunci propria sa detronare".
Pe vremea aceea pe la 1876 presa nu avea dezvolta-
rea de azi, si nici opinla public a. nu era atat de desteapta fata
de afacerile publice ; de aceea putinele articole- ale ziarelor, a-
supra calor mai vitale chestiuni nationale, ramaneau MA mare
inraurire asupra publicului. Dar acest articol al Romanului`c
dovedeste un lucru, dovedeste c. Rusia n'a prezentat chestia
Basarabiei In chip neasteptat la congresul din Berlin In 1878,
ci o pusese in lumea diplomatic, a tratativelor si a intrigilori
cu cloi ani mai Inante. De unde rezulta ca protestarea de mai
tarziu a printului Carol si a guvernului sau, nu era franca.
Printul Carol child a trecut Dunarea sa dea ajutor rusilou
batuti la Plevna, stia c Rusia pretinde Basarabia, a crezut,
fug.. asa ne Inchipuim, cum ca in urma marelui ajutor,
dat aSa de bine si la timp Rusiei, aceasta, drept gratitudinei
va renunta la pretentia ei.
Faptul real este, Insa, ea Inca de la inceputul anului 1876
se cunostea nu numai in cercurile diplomatice, -dar si In pu .
blicitate, ca Rusia ne cerea Basarabia meridioanala i ca, Ii
Schimb, ne oferea Dobrogea.
Pe cat Imi aduc aminte. In tara, aceasta veste nu produsesiA
aproape nici o emotiune. Poporul roman nu era Inca copt ea sa'
se conduca singur- Masele democratice nu luau Inca parte la
viata publica. Dreptul acesta II avea atunci numal o restransa
oligarhi e.
In Bucuresti exista o trupa de Opera franceza. Marti
la 13 Ianuare, se reprezenta La Dame blanche" de Boyeldieu.
La 14 Ianuarie Lanai. Catargiu, seful guvernului, a fost
atacat, cand a intrat pe clealul Mitropoliei, de catre un fost
functionar anume Paraschivescu, care 1-a lovit, de mai multe
ori cu bastonul.
In sedinta Senatului dela 27 Ianuarie, senatorul I. Desliu
.3i-a desvoltat interpelarea adresatg d-lui Maiorescu, ministrul
instructiunei. cu nrivire la violarea mai multor articole din
legea instructiunei publice-
interpelarea fusese amanata de mai multe on cleoarece Se.
natul se descomplecta $i sedintele nu se puteau -tine.
In ziva de 27. in urma unor cuvantari agresive i mustedri
aelresate mitropolitului primat nentru felul cum a aplicat re .
gulamentul mustrari venite din nni45a nrofesorilor Al. Gras-

www.dacoromanica.ro
 157 -e
u. vice-presedinte al Senatului, i a marelui jurisconsult C.
Bosianu, Ion Des liu al-a putut dezvoita interpelarea.
Dupd o 111.110 §i. foarte animata dezbatere, care pasionase
intreaga Capital:a, gel tribunele erau peste pline. a luat
cuvAntul Alexandru Dfascu. Dupd un aspru rechizitoriu faint
lui Maiorescu pentru suspendarea profesorulni G. Danieleanu.
a propus urmätaarea motiune:
.,Senatul, ascultând pe cl. ministru i avand In veclere aba,
terile i cdlcarea legei instructiunei publice, dectag. neincre-
derea sa In d. ministru al instructiunei publics i trece la
prdinea zilei".
Dasi Lase lir Calargiii intervine personal in discutie 5i cere
respingerea motiunei aceasta este votatit, In aplauzele frene-
lice ale majoritatei Senatului si ale tribunelor, cu 31. votug
contra. 21.
In urma acestui vot, Maiorescu si-a dat demislunea si in
locul sdu a fost numit Petre Carp.
Petre Carp, hand poriofoliul instructiunei, vine la Carnet%
pi declard cd va fi in totul, continuatorul lui Maiorescu. A-
ceastd declaratie e privitd ea o sfidare. Antipatia, Impotriva ai
ceea ce se numea atunci ,,aroganta junimiste, creste si mai
mult. In lumea politicd se prevede th," baraca guvernamentald!
nu va putea dura mult.
In Romanur de1a-5 Februarie, B. P. liasdeu publiod o
scrisoare prin care anuntrt pacAlitura trasti revistei junimista
'din 1ai. Convorbiri Literare, odreia i-a trimis spre publican:,
'bucata versificaid en titlul LA NOT ,si, având acrostibui: Lai
Convorbiri Literare. Aceasid pc1ithr iscalild. P. A. Gales,
cu" a produs atunci o mare veselie in zercurile literare. Juni,
mistii se bucurau atunci de o nepopularliate foarte Intinst.
In tabrtra guvernamentaId dezagregarea urmeazrt : sa
anuntd cd. generalul Florescu a demisionat tie la ministerut
"de rdzboi, opoi la 1.6 Februarie deutisloneazd printul D. Ghicai
-dela presedintia Camerei.
Cu toate stdruintele puse de titre Lascdr Catargiu Fi se-4
dina publig, care conjura pe beizatleau sd-si retragd demi-
siunea, acesta refug. A doua zi este ales presedinte C. Brdii
IQiU cu 68 voturi contra 26 date lui D. Ghica.
In urma acestei alegeri, Vasile Boerescu 1si anuntii demisia)
dela vice-nresedintia Gamerei.
Tn ziva de 22 Februarie Millo renrezintd la sala Bossel,
cu concursul d-nei Mary Polizu, a lui C. Demetriadi si a ma,
relui viorist Schipek :
,Soldan-Vitcazul" cantonetd comicd de Alexandri, jucaM
de Mills ; Vara la tard." de Deptirdteanu, recitatd tie Deme.
*triadi ; Variatii", executed. de Schipek ; ,,Tu care intreci pe
Venus", roman% natIonald de Ferlendis, cântat tie cl-na PCP
lizu ; Mama Anghiehtsa" de Alexandri, jucald de Millo
.,Cersetoarea" poezie de Ciru Economu, recifetd. de Demetriadi..
.,Steluta" de Alexandri. TAMA ne muzied si eantatli de ti-na

www.dacoromanica.ro
 158
Po hut uParaponisitul pus in slujbd", de Alexandri. jucata CM
Vino.
La Teatrul cel Mare, compania dramaticd romdnd joacd,
,,Doud Orfeline" in beneficiul d-nei R. Stavrescu.
La 26 Februarie, in sala Ateneului se da concertul marei
cantdrete italiene Carlotta Patti.
In Camera, dupd. retragerea opozitiei liberale, s'a for,
mat o and Opozitie, in cap. cu D. Ghica, V. Boerescu, Ceaur As-
ian, G. Cantacuzino, etc. care numärd vreo 40 acterenti.
Ziarului Telegraful" i s'a fdcut de guvern un proces
de presa.
In sfdr$it, din P au z a hartuelilor din shnul partidului
sari, Lascdr Catargiu se hotdrd$te sä treactt mana opozitiunei. El
dizolvd Senatul mai mult-spre a peclepsi pe conservatorii dizi-
denti : printul D. Ghica, Vasile Boerescu, Al. Ordscu, etc. Ale.,
erile cele noui sunt fixate pentru zilele de 26 si 28 Martie.
CADEREA "CABINETULUI LASCAR CATARGIU
Dizolvarea Senatului insemneazd inceputul sfdr$itului
pentru regimul conservator.
Costache. Rosetti, care refuzase sr), candideze in alegerile
din 1875, vine din Paris; el $tia cd acum regimul conservator,
e star$it $i ca." partidului liberal ii va reveni datoria de a lua
puterea. Dar mai sunt piedici.
La Palat partidul conservator are inch' multd influentd;
apoi sunt motivele politice .din afard: Dupd cum am spus intre
politica Rusied si aceea a Austriei e o prdpastie, dar printul
Carol inclind Cake politica Rusiei fiindcd aceasta este politica
Printului de Dismarch.
In curdnd se va vedea cd presa austriacd va ataca pe prin-
till Carol.
Opozitia se agita $i trimite la printul Carol pe Ion Bra-
tianu ca sa-i ceard ca alegerile senatoriale sd, fie libere. Esind
'de la Palat Ion Brdtianu face stt se publice in fruntea ziarelor
de opozitie urmatoarele rânduri:
,.Am dizolvat Senatul, a zis Maria Sa, pentru ca sd so
deschidd drumul legal al reintritrei in reprezentatiunea na.
tionald.
Alegerile vor fi libere, am clorit-o, o doresc si rispund
cd libere vor fi'.`.
Mud aceste randuri au apdrut in public cu autorizatia
Domtordlui toed lurnea a inteles cii, regimul conservator
era sfarsit.
Pentru intdia ()ail Printul Carol se depairta de la neutra-
,litatea Sa, sore a se prezenta fati$ ca un adversar al guver-
nuhri sdu.
Expresia: rispund ca alegerile vor fi libere" erau fitri
replica% guvernul si regimul conservator erau osanditii.
Alegerile care au urmat si au dat o mare majoritate opo-
zitiei, nu au fost. libere, ideal libere, dar au l'ipsit violentele,
jar opozitia rea.
www.dacoromanica.ro
 -4-- 159
-- Din afar% stirile sunt mai rele; in Bosnia si Hertegovina
se prepara o rascoala, in Serbia se fac pregatiri militare pt.
picior intins. Se afla c pe Dunare tree vapoare rusesti cu ma-
terial de ra'zboiu.
Turcii se pregalesc si ei s. concentreze trupe pe granitele
Se-biei si Muntenegrului.
In ziva de 1.6 Ianuarie stil nou, George Clémenceau, ir
calitate de presedinte al Consiliului Municipal al Parisului.
s'a dus la marele Victor Hugo $i i-a anuntat alegerea sa ca
'delegat la Parisului.
In raspunsul dat lui Clémenceau Victor Hugo a spus sit
tirmatoarele elocinte cuvenite :
Functiunea ce-mi daVi este o onoare. Dar ceea ce se nu-
mote onoare in monarchie, se numeste datorie in Republical
Alegerile senatoriale incep. In Bucuresti animatia este
extrem de mare.
La colegiul I conservatorii prezinta pe printul Dumitni
,Ghica, iar opozitia pe Constantin Bosianu. Lupta a lost foarte
tgrea fiinda colegiul I de Senat era un apanagiu al conser-
tivatorilor. In acest colegiu vota pe vremea aceea intreg status
major al boerimei. In acest colegiu Beizadeaoa era foarte tare,'
Pentru colegiul al II-lea Incep sit se manifeste rivalititil
din sanul opozitiei. Rosii vor sa puna, candidatura lui C. N.
Rosetti, dar ceilalti opozanti sustin pe Vernescu. Spre a se lua)
o hotarare alegatorii colegiului II de Senat sunt convocati la o
intrunire pregatitoare in easel() giuvaergiului Carapati peste'
drum de prefectura politiei.
Comitetul studentilor, de si nu avea nici un rol, era in ptir,
la Intrunire. 4\
Mai inainte de a se incepe votarea a fost propagandat
oaptele la ureche, insinarile etc. Noi studentii eram pentru
Hosetti. Gazda era vernescan. Imi acluc aminte cit venind in+
tr'un grup in care mal gtiseam si eu, Carapati ne spune.
Nu zic, bun e Rosetti, bun e la gazeta, bun pentru, pro.
paganda, dar la alegeri nu a bun; la alegeri e mai bun Ver-
nescu.
De ce nu era bun Rosetti, si de ce era mai bun Vernescu,/,
riindca Rosetti trecea drept un revolutionar zvapaiat, frantu-f
zit, si cu idei nepotrivite pentru tara romaneasca, pe and Ven
nescu era un liberal moderat, asezat si mai ales om cu o avere
insemnatd.
Averea a fost in totdeauna cea mai bung carte de reco-
mandatiel
In sfar$it alegatorii prezenti se pronunta, pentru Vernesm
cu o mare majoritate.
La colegiul I, operatia a decurs in liniste, administratia
flu s'a amestecat fatis. S'a votat liber. Si rezultatul a fost pa-
ritate de voturi intre cei doi candidati. Biroul a procedat la !
tragerea sortilor si sortul a faverizat pe Beizadeaoa, dar opo-c
zitia a contestat alegerea aci sortul era contra legei. De altfel
nici Beizadeaoa n'a primit sa, fie alesul sortului si a clemisio:,
nat. Iar colegiul a fost declant Nacant.

www.dacoromanica.ro
 160
La colegml al II-lea, s'a votat larilsi In toatil libertatea,
'IA esit Gheoighe Vernescu cu o mare majoritate.
Alegenle colegiului I dau o mare majoritate opozitiei,
Au fost ales': Bolgrad C. Bosianu, Muscel Ion De*hu,
omanati Ion Ghica, Meheclinti Ion Ghica, Romaa M,
Cogalnic anu, Arges Dumitru Bratianu, Dorohoi Ion Bra-
t arm, Baran C .Rosetti-Tescanu, Dolj Colonel HaraIambie,,
Prahova George Cantacuzino, Braila N. Blare'ntherg, Boto-
ani Dr. Iorgu Mavrocorclat, Cahul N. Lahovary, Covurlui Las.
car Catargi, D-mbovita Colonel Haralambe Fa hill Nicu Giu-
vara, Gorj Gr. Saftoiu, Ialomita N. Cgmarasescu, Iasi N. Drosu,
Ismail P. Ma Taxa, Neamtv N. Gridov, Olt N Batcoveanu, Put.
pna Teoclor Gata, R.-Sarat C. Gradisteanu, Sucem a Atecu Ore.
Hreanu Tecuci D. Sturza Teleorman D. Stefanopolu, Tutova M.
Epureanu, Vilhea C. Lahovari, Vaslui I. Em. MicIescu, Vla.sca
ariton Racottf, Buzau G. Vernescu.
Deci 19 opozanti, /3 guvernamentall *i I opozant indepen,
tent.
La colegiuI al II-lea fur& alesi:
Arges Colonel CAlinescu, Bacau D. G. Leca, Bolgrad ll
avercor Tat, Botosani Gr. Holban, Braila_ C. A. Rosati, Bu.
u N. Pacleanu, Cahul G. Dimitriu, Covurlui N. Vlalcu, Dalm.
ovita Isola Lerescu, Dolj G. Chitu, Dorohol P. Casimir, FR-,
iu Colonel N. Iamandi, Gorj T. Moscu, Ialomita St. Petrovich
Iasi Antoniacti. Ilfov G. Vernescu, Ismail Colonel Costaforu,
Mehedinti M. Isvoranu, Muscel Al. Golescu, Neamtu N. Albu,
1t C. Deleanu, Prahova C. A. Rosetti, Putna GhTta Orleanu,
oman Gen. Florescu, Romanati Achil Teohari, 11.-Sarat I.
kceanu, Suceava V. Gugiu. Teruel Tache Anastasiu. Te-
eorman General Plorescu. TutoN a Torgu Rada, Vtacea Stefan
Iesoianu, Vaslui D. A. Râseanu, Vlasca Apostol Grajdanescu.
As fel opozitia hberal-naronala. obtinea 36 mandate, con-
tra. 28 gm ernulul.
Un opozitionist independent: Gheorghe Cantacuzincy si o
elegere nula la Ilfov.
Universitatile au ales: la Bucureti pe Al. Orascu opozant
klin pal tidul D. Ghica far la Iasi pe Nicolae Tonescu seful. frac-
tiunei I berate.
De Inclata re rezultatul alegerilor fu conoscut Lascar Ca-
itargiu s'a dus la Palat *i si-a prezintat cl migunea.
Vineli la 2 Aprilie Romfinul" anunta ca regele a chemat
ve Gheorghe Veinescu spre a-1 ins- mina sI compue cal me-
(WI. A cloua zi Silmbata 3 Aprilie, acelas ziar anunta ca Gh or-
.ghe Vernescu, fiind ins6rcinat sa formeze cabneful, a pre-
zentat Domnitorului lista n-nn steriala urmatoale:
Presedinte si la interne G. Vernesru, Manotacl e Costache
Ila luc ari publice, Ion Ghica la justitie, M. Cogalniceanu la
fafa erle stril ne, Ion 13ratianu Ia ra'zboiu, Dumitru Sturza la
Vinante, Eugen Stuitescu la instructie.
} Domnitorul certincl sa se f -a modificliri in listit G11POr-
the Vernescu si-a denus mandatu,l,
www.dacoromanica.ro
 A 1612 Lai

Domnitorul ceruse Intre altele, InIdturarea lui Ion Ghica.

acela cute prezidas guvernul de la 1871 cand cu scandalul
de la Sala Slat neanu, Domnitorul a observat c. aceas a nu-
mire ar fi ram vazuta la Berlin.
La 6 Aprilie se pune in circulatie lista ministeriala ur-
Iniltoare:
General Flore cu presedinte si la razboi, Crete .0 dela
Casafe la justitie, Orriscu la culte, colonel Släniceanu lu rad
publi e, Gheorghe Filipescu maresalul Palatului la externei
D. Cornea.
In sfarsit la 4 Aprilie ministerul este compus st.b pres
Identia generalului Florescu. Iata compunerea:
. General Florescu la rtizboi. ad-interim la interne, gene-
ralul Christian Tell la finantP, Paul Vioreanu, procuror ge-
neral la Casatie, justitia, Dumitru Cornea, comisar general la
predite externe, Al. Ordscu arhitect general. la instructie si
culte, general Tobias Gherghe la lucrari publice.
Ziarul ,,Deutsche Zeitung", vazand atatia g nerali(?) pe
lista, a botezat ministerul Floiescu: Sdbet ministerium, adica
IMinisterul Sabici".
Acest minister este primit In toate cercurile nurnai cu
glume, eaci e vazut ca este numai un minister de tranzitsiune
cAre va trIi d'abia Ora la deschiderea Camerilor.
Intro Limp ziarele anunta ea d-1 tefart Sibleanu fiul,
6. dobandit la Neapole titlul de laureat in stiintele naturalei
prezentand i o lucrare intitulata: ,,Despre pestii electrici si
-pseudo electrici".
Ziarul Deutsche Zeitung" vine In Bueurcsti eu artieo-
lul intitulat Sdbel Ministerium. Reproducem din el cateva
,pasagii foarte interesante mai ales fata de felul In care s'ati
desfasurat evenimentele pana astazi:
,,Caldarea farmecilor orientale ne aduce In fiecare zi eate-o
noua surprindere. La Bucuresti s'a instalat un minister Flo-
rescu. Portofoliile de interne ,finante si lucrari publica sunt
In mainile militarilor. Trei generali sunt chemati in Romania
sa dec'da lupta d ntre liberalii-nationali si conservatori.
Etc., etc.
Care sunt, deci, tendintele acestor doua marl partide din
tea?
Se zice ea liberalii nationali doresc o Dacie Mare. Se
poate. Noi, Insa, sa nu le turburam acest Vs, pentru ea el ntz
va deve i n ci odata o realitate, ramanand pentru totdeauna
numai un vis si nimic mai mult.
Cu modul acesta liberalii-nat'onali nu vor Inscena nici
bdata," cal a ro.ta. de rosii de odinioara, ci, In prima linie,
cu sau fara dinast a domnitoare. vor sa aduca or hie In lii
inantele Satului, sa reduca budgetul arrnatei si sa emanci-
peze de in luenta politicei straine si in spec.al de aceea a Ru-
siel care este ruina Romaniei.
Politica viitoare a liberalor.-nationali nu poate fi nici o-
11

www.dacoromanica.ro
 102 -.1fr

datti perriculeasa pentru Austria, de oarece uneralli nti "Se vorl'

lasa niciodata a fi imbranciti de politica ruseascg.
Negresit liberalii-nationali iubesc mult a juca tin rol del
putere mare insa aceasta este pentru Austria mai putin peril
culos de cat ca guvernul din Bueuresti sa se lase a fi influen,
tat de eatre cabinetul din Atersburg cum se intampla cu asai
numitii conservatori romani.
In totul afacerile din Romania nu trebue puse intr'o pa,4
ralela cu cele din Serbia. Pe cand in Serbia razboiul, mg,
rirea si intinderea Statului e o dorintg a poporului; care a-,
puca tronul pentru realizarea ei, in Romania singur tronutri
face politica aventuroasg. Iar poporul suspina dupti liniste si,
repaos.
Misiunea Austriei nu este, dar, d'a mentine- pe principele
Carol pe zdruncinatul sgu tron. Noi, urmarincl in Orient o po-.
Mica curat de interese, nu putern prinde gust pentru noul mi
Mster al sgbiei din Bucure$ti".
Acest articol deslega multe mistere, insa opinia publia
din tara nu-i dgdu o prea mare importantg.
Mai intai se vedea larnurit cg ministerul Lascgr Catargitt
cazuse sub influenta Austriei care nu mai aye& incredere Inj
teun guvern care se clacluse in bratele Rusiei. Asa cel putire,
se bgnuia la Viena $i la Budapesta. Apoi, Viena $i Budapest
doreau aCum un minister liberal, pe care II socoteau a fi sig
contra regelui, $i contra Rusiei $i contra Germaniei. Eveni-e
mentele ulterioare au arritat cat de rau s'au ins-elat eei din)
Austro-Ungaria.
cat priveste profetia ziarului austriac, cum -cg visul unei)
Dacii viitoare va ramane etern un vis, vedem astazi cat a fosili
de- adevaratg. Insa la anul 1876 eine ar fi indraznit sit creedal
Boo realizgrile de la 1919 ?

CUM MI-AM LUAT BACALAUREATUI;

. -
in prirngvara acestui an mi-am trecut examenul cje
calaureat. Imi amintese de un incident, pot spune de cateve
incidente ale acestei probe astazi din domeniul istoriei antice.:
Mg preggtisern excelent pentru stiintele naturale, insit
mai putin satisfacator pentru fisico-chimice totusi la stiintele
naturale d'abia am putut obtine nota de trecere 6 pe and la)
fisico-chimice am obtinut 9. Si iata cum.
La zoologie, geologie si botanicg cunosteam materiile cum'
nu se putea mai bine, dar neglijasem sg repet, din zoologie,
capitolul clasificgrei animalelor inferioare. Erea o cesbiuner
de purg mecanica a memoriei care nu ma interesa. Si afarg
de asta mi-am zis: Ce dracu, tocrnai chestia asta o sremil
cadai?"
Ei bine fatalitatea neroadrt asa a hotgrat, mi a s os Inainfe
biletul cu clasilicarea animalelor inferioare.
Atat am fost de inclarjit de aceasta demonst atie a neno,
rocului ca. am refuzat sti mai incerc a raspunde si am spuS,
examinatorului, domul profesor.Bràuz6-,
www.dacoromanica.ro
 163
vomnule profesor, cunose toata materia earl de a-
ceasta cestiuna pe care n'am avut vreme is'o repet. Va rog
intrebati-ma ori care cestiune veti bine vol.
Brinzii erea un om cam aspru, $i mi'a raspuns:
. La zoologie nu va mai vun nici'o Intrebare. Sii veclem
cum aveti sii raspuncIeti la geologic si la botanica, La geologie
$i Ia botanica am rispuns in perfactie, la amandouil mi-a pus
mota 9, deci de doub, ori 9 faceau 1.8 care cifra impartial cu 3,
fiindca la zoologie luasem nota zero, imi &idea nota G.
Acu.m la fisico-chimice.
Examinator aveam po batranul Alexia Marin, un om de o
liunatate Mira pereche. Ne avand griji de dansul nu am re-
petat de loc materia; atata numai ca in clipa cand am plecat
Ga examen am luat fizica lui Nanianu si. am deschis la noroc.
lAm deschis la pompe" si am citit materia toata.
Iar la examen, pe Liletul care l'am tras la noroc, erea-
scris: Despre pompe.
Fireste ca am rasPuns fa'ra gresala.
Acum Ia Iimba, elinii
Profesorul V. A .Ureche ne dilduse la toti canclidatii sa
cetim o compozitie literara asupra subiectului: ,Emotiile unui
candidat in ajunul examenului de bacalaureal". Trebuia sa
,umplem o coala ministeriala. V. A. Ureche ne-a supraveghiat uu
/Limp, apoi a schimbat cu profesorul de elina Epaminonda
.Francudi. Venirea profesorului Francucli mi-a sugerat c idee.
, Pang, cu trei zile inainte de incaperea examenelor stiam
ca examinator da limba elina erea profesorul Demarat, un pro-
fesor de o indulgenta, fira margini. Dar cu trei zile pana la
examen, se- imbolnaveste examinatorul de latina si atunci se
dace o remaniere in comisiune: Demarat trace examinator de
limbo latint i in locul silu vine examinator de limba alma
Epaminonda Francudi.
Pe cat erea de usor la note Demarat, pe atat area de sever
$i greoiu Francudi. De aci spaima noastra care numai fan la
-elenica nu eream.
Ei bine, cand am vazut pe Francudi pe catedra am dat zor
sterni termin compozitia si am incheiat-o cu acest period: In
.sfarsit cea mai puternica dintre toate emotiunile a fost aceea
ca, de uncle ma asteptam sa am examinalor de elena pe d-I
Demarat, m'am pomenit cu d-1 Francudi".
$i cel cl'intaiu, am dus coala de hartie supraveghetorului.
Neavand ce face $i voind sa'$i dea seama despre ce putea
un absolvent de liceu, mi-a luat compozitia $1 a avut rtibdarea
sa o citeasca pAna la sfarsit- De o data il \rad ciii umfla rasul.
'Apoi ridica capul $i intreaba:
Cine e domnul Bacalbasa?
- Ma scol rascolil de ernotie si de o secreti multumire, si
easpund linistit:
Eu, chmnult profesor.
Bine, -iedeti kos.
La examenul oral de $i lucru mare nu stiam la elina,
t m rispuns minurmt numai din cauza simpatjei ce mi-a arg-
www.dacoromanica.ro
 - 164
tat Francudi. Atat este de adevarat ca atitudinea exammato4"
rului infra pentru un mare procent in putinta de a easpunde
bine, a candidatului.
In urma trecegii ziarului Presa" in opozitiune contra
cabinetului Catargi, partizanii acestuia au fiicut ea. aparg zia.
rul Timpul".
In ziva de 15 Apri lie s'au deschis Corpurile legiuitoare,
Tot interesul este la Senat unde se va da marea it'ag lie del
CiSINS
La Senat biuroul provizoriu, este compus din P. Metaxa ca
mai batran, presedinte, iar secretari : C. GrAdisteanu, Tache
Anastasiu, D. Sturza j Gh. Cantacuzino. Presedintele e gu-1
vernamental iar trei secretari liberali.
Tribunele sunt arhipline, este o mare de capete de sua
$i One. ios.
*edinta incepe in mijlocul celei mai marl emotii.
E greu opozitiei aleasä in Senatul din Martie 1876 sä de
semneze un preseclinte.
Pe eine ar fi desemnat?
Fiind, nu un partid, ci o coalitiune, cruel fractiuni din
coalitiune shi se dea precadereal Acela care ar fi lost ales ca
presedinte ar fi fost desemnat ca set dar eine sal fie seful7
In linie se aflau multi bgrbati de inthia mank, aproape
de aceiasi vdrstil si cu titluri egale, mai ales in imprejurarile
de atunci. Acesti bärbati ereau: Manolache Costache Epurea-
nu, Gheorghe Vernescu, Ion BrAtianu, Mihail Cogitiniceanu,
Ian Ghica, C. A. RoSetti. Apoi mai erau C. Bosianu, Dumitru.
Brätianu si Nicolae Ionescu.
Nu era in discutiune numai intaietatea sau vanitatea per-
sonalk dar erea vorba de o indicatiune politicA; i indicatia
aceasta trebuia datd astfel !neat, pe deoparte Coroana a, fie
indatorata a tine seama de ea, pe de alt6 parte sä nu provoace
o spartur& in Mndurile coalitiunei tocmai in aceste geasuril
hotaratoare.
Cu marele su simt politic Ion BrAtianu, stiind, el grin
marea forth organizatä, ce posecla in targ, fândul sgm va veni
neapgrat, se dete in Igturi. C. A. Rosetti, declarase in totdeauna
al nu e om de guvern si lasa rolul acesta lui Ion _Brgtianu.
Ion Ghica nu erea omul situatiunei. Mihail Cogalniceanu flu
avea partid. Durnitru BrKtianu n'a stet niciodatä pe aceiasi
linie en Ion Brätianu si C. A. Rosetti, din cauza activitgtei
sale mai recluse, Constantin Bosianu erea prea putin am po-
litic activ, erea prea Mem si se multumea cu rolul unuf Ma-
tto-tor. Nicolae Ionescu un elocuent profesor, n'avea in tarb:
greutatea celorlalti.
Rolurile fur. impartite astfel: Nici unul nu obtinu auto.,
ritatea presedintalA, deci titlul reprezentativ de sef.
Manolache. Costache si cu Gheorghe Vernescu, cei mai
putini colorati din coalitiune furd desemnati ca vice prese-
dinti. Iar Ion Brätianu primi ingrcinarea de purtatar de cuL
viint al coalitiei, omul care trebuia s anunte cum au fast ini-s
,partite rolurile.
www.dacoromanica.ro
 *- 165

Ion Bratianu apare la tribuna. Senzatla e mare. DomMlori

tenatori, spune el, noi cei din partidul national am hotarat sit
elegem presedinte pe Mitropolitul Primat ca deferenta pentru
religia tarei $i fiindc a. religia este afara din luptele politice.
iVotul nostru politic 11 vom exprima la alegerea vicepresedin-
tilor".
Maxon° lituj Primat este ales cu 47 voturi din 53 votanti.
In $edinta de a doua zi sunt ale$i vicepresedinti: Mano-
Iache Costache Epureanu cu 33 voturi $i Gheorghe Vernescu
cu 34-
Lascar Catargiu se Koala $i cere ca alegerea vice-prese-
-dintilor sa fie ana'anata pe a doua zi. Coalitia, care avea ma.-f
joritatea, se opune si cere votui imecliat. Atunci Lascar Ca-
targiu, urmat de toti conservatorii, para.se$te sala. Cei rama$i
ar fi putut procede imecliat la vot ; insa, spre a nu se spune
ca au vroit sa profite de lipsa adversarilor, amana aleger a pe
a doua zi.
In tot timpul, Oita la consituirea ministerului, Manola,
the Costache, Lascar Catargiu a luptat fara preget. Acum va-1
zand ca. a ramas definitiv in minoritate, singura lui speranta
$i-o puse In -intriga; trebuia gasit ceva, o formula, o combina-
tie spre a determina o spartura In coalitie. De aceea ii trebuiau
24 ore de lucru. Solutia.gasita. Onä a doua zi a fost aceea ca
senatorii guvernamentali sä-si concentreze voturile asupra lui
C. Bosianu din opozitie care a Intrunit 24 voturi si. asupra
lui Panait Casimir, conservator, care a intrunt 21.
La Camera, un deputat, Valeanu, interpeleaza guvernul
asupra motivelor care au deterrninat caderea tabinetului Ca-+
targi $i chemarea actualului guvern Florescu. Dupa ateva
ore de discutiuni, Camera voteaza increderea in cabinet cu 58
bile albe contra 27 negre.
Totu$i, ministerul generalului Florescu Isi d demistunea
si in locul sau vine, in ziva de 26 Aprilie, cabinetul Manola-,
che Costache Epureanu, astfel compus
Epureanu M. C., presalinte $i titular la corned, industrie
$i Iucrari publice ; G. Vernescu, la interne ; M. Cogalniceanui
la externe ; Ion Bratianu la finante ; Gh. Chitu la culte a in-
structi ; M. Ferechide la justitie si colonel Slaniceanu lel
razboiu.
La Senat in locul lui Epureanu i Vernescu stint alest
vice-presedinti Ion Ghica cu 32 voturi $i D. Sturza cu 27.
La Camera, noul minister se prezinta. Dimitrie Ghica, B.
toerescu si Al. Lahovary declara crt vor vota legile financiare
cerute do guvern insa aceasta nu implica increderea In mi-
'mister.
Senatul alege 4 comisium de anchete asupra gestiunet
guvernului Catargiu.
Abia ajuns la c6.rma partidul liberal-national incepe srt
fie ros de intrigi. Rosii de sub sefia dualitrttei Rosetti-Bratia-
nu fiind cei mai tari $i mai bine organizati, inspira celorlalti
temerea a in viitoarea Camera vor veni in majoritate ab-
soluta,
www.dacoromanica.ro
 166
0e spune ca Gheorghe Vernescu, care Tine MinIsterul rde
Interne, trage sforile. In adevar un nou partid se formeaza In
/seam de 30 Aprilie si este pus sub directia urmatorului co-.
imitet : Presedinte, G. Danieleanu, membrii C. D. Sarateanui
1D. P. Orbescu, P. Bor$, I. Lupulescu, Si M. Soimescu, easier
I. Ciuflea, iar cei mai multi sunt viitori conservatori.
Camera e dizolvata.
D-rul Obalenaru scrie din Montpelier presei din Ro.,.
imania c. un alt roman a trecut in mod stralucit examenul de
cloctorat in Theclicing la Paris, unde a fost intern de spitale:
OD-rul Obedenaru aminteste ca la Paris, internul indeplineste
iaceias functiune ca medicul secundar la Bucure$ti. Numai
.trei romani au mai putut fi interni la Paris, acestia sunt doc.
rtorii Marcovici, Kalenderu si Obeclenaru.
In ziva de 8 Maiu un. mare doliu pentru societatea
Analta bucuresteana A murit Ion Otetelesanu, sotul Ele-
nei Otetelesanu, marea mecenata a Bucure$tilor. Otetelesanu
locuia in casa unde este astazi Teresa cu parcul in care este
'iinstalat un teatru de vara.
Marcie istoric *i filo-roman Jules Michelet a murit la
Paris si a fost ininormantat in ziva de 18 Maiu. A fost si o
Ideputatiune de studenti romani, compusa din: C. Cantacu-.
zinp, Mircea C. A. Rosetti, C. C. Arion, C. Tataranu *i. G. Sion.,
'Ova carul funebru a urmat imediat trasura de doliu in care
se aflau d-nele Michelet $i Maria C. A. Rosetti, d-nii Quiche-
-Tat i Celliez executori testamentari ai defunctului.
Printre romanii cari au urmat carul funebru citez nume-
rio urmatoare C. Cantacuzino, C. Anion, C. Tataramt, G. Sion.
,Grigore Bratianu, Simu, Vintila Rosetti Floria Rosetti Burs-
san, Vasile Varnav, Mironescu, Vasilescu, Grant, Balla, Bas-.
taky, Fantaneanu, toti cu frac si cocarda tricolora. C. Cantacw,
zino a vorbit din partea studentilor romani.
Alegerile generale pentru Camera sunt fixate in zilele
rde 3, 5, 7 i 9 Iu.nie.
Foals scolastica" pubhca un fenomen rar. In ziva de
Aprilie intre 5 jum. si 7 jum. dimineata in jurul soarelui
era ceata transparenta pe cancl cerul in alte parti era cat se
jpoate mai senin. Un cearcan pompos in culorile curcubeu-.
ilui se intindea pe langa soare, insa asa ca, mai a patra parte
"din el se pierdea sub orizont. In perihelia cercului straluceau,
ifs dreapta si la stanga doi sori laterali, in partea de sus a
cearcanului se vedea un al treilea soare. Cearcanul acesta era
,inchis de un 4.1 doilea tot in culoarea curcubeului insa mai,
palid. Fenomenul a durat doua ore. Dar soarele si. la o orb. (1,
a. era inconjurat de un cerc palid.
Gheorghe Vernescu, spre a impiedica triumful prea
mare al ro$ilor in alegeri precum si spre a-si alege un numar
respectabili de partizani, nume$te, aproape in loath: tara, nu-.
mai prefecti oameni noi, in special tineri avocati $i foai ma-
gistrati. Vernescu cleclara ca voe$te s. scoata adrninistratia
din politica procecland astfel.
Em. Protopopescu-Pape, puternicul elector vernescan
www.dacoromanica.ro
 167
este nitmt prefect 'de politic+ In Bucuresti, rocing spre a im-1
piedica pe rosii de a face presiune asupra alegatorilor.
Se va vedea, Ins& ca de $1 seful guvernului era Mano-
lache Costache i cu toate c Ministerul de interne era dat luil
Vernescu, rosii au venit In Camera cu cel putin trei patrirai
din deputati. Pre$edintele consiliului n'a avut decat doi de
putati, iar Vernescu trei sau patru.
Pake Protopopescu debuteaza Ia prefectura politiei cu
oarecari mäsuri organizatoare.
Intre altele ia masuri in contra prostitutiei. El obliga ca
'femeile Inregistrate sa circule pe strada cu un semn distinc,
tiv, o lenta In esarpa. Iar toate casele de toleranta s aiba lal
ntrare un numar mare, lesne de vazut de departe, $i ua,
jelinar ro$u. Pe vremuri s'au facut multe zeflemele asupra
testor inovatiunii care, de altfel, nu s'au putut impamanten4
Actiunea pentru alegeri lncepe. Partidul rasu se organiii
zeaza cu scopul de a dobancli majoritatea absoluta. In Bum.'
reai se tine In sala Ateneului, vechiul Ateneu pa loud
:actualului Teatru Lyric o intrunire publica in care se ale-
ge comitetul elecforal Cetatenesc (?) compus din 23 membri!
'tf$i anume : Anastasiu Mihai, Stancu Becheanu, Bratianu D.{
Buescu Pana', Bosie Constantin, Ciocarlan C. Costinescu E.
mil, Cratunescu N. Fleva N.. Hernia Veniamin, Iatropolul
Chirita Teodoru, Mavrus Anton, Opreanu N., Paulescu.
C. Predescu Eugeniu, Radulescu Ghita, Radoviceanu Gh.,
nosetti C. A., Robescu C., Sergiu Dr., Serurie Grigore, St&
(tescu Eugeniu.
Toti sunt din partidul rosu. Singurul mare elector vend
nescan Protopopescu Pake e prefect de politie.
De si exista un partid Iiberal-national in care intrase
Intreaga opozitie de sub LascarCatargiu, alto grupuri incep
et apara.
Astfel la 25 Mai, ,,Românul" publica programul noulur
partid politic intitulat: ,,Unirea democraticd romtind". Acest
partid este format din intelectualii bineri ai partidului ro$11)
1Programul este iscalit nu numai de frunta$1 ai partiduluil
Bosetti-Bratianu. dar i de cativo, membri ai partidului vern
nescan.
Foarte semnificativ este programul care nu trebue sa'
pierdem din vedere a lost facut acu,m 51 de aaL
feta spicuiri din acest program :
4 Rom5,nii nu trebue s Inceteze de a urmari relatiunle
cle ginte $i marea ideie a solidaritatii gintei latine, care, a-.
`tunci and va ajunge sa fie o realitate, va forma cea mai pu-i
ternica garantie a existentei noastre nationale.
Daca vreodata revizuirea Constitutiei va fi In cestiune,
vom lupta ca modificarile ce i so vor face sl, fie conforms
principiilor democratice si nationale. Vom start,'" ca dr ptur
Cectoral s inceteze de a admite alt5. distinctiune deck a in-+
teligentei $i a luminilor; vom susrine once imbunat. t'ri Ir3
ilegea eleotorala, care yor ayeaslrept__Kop s'a" a "gure lad Ve.kie
www.dacoromanica.ro
 168
denta cornului electoral, etc. Vom cere ca, oricine stie ceti Sr
scrie, sa. voteze direct".
Programul cerea descentralizarea administrativa si auto.'
pornia coinunala
Este foarte semnificativ ca pentru populatia rurala progra4
mul cerea numai : raspandirea instructiunei, usurarea darilor,
si starpirea abuzurilor, rnasuri nigienice pentru stavilirea
marei mortalitati si o sistema completa de ajutare. protejare Si
incurajare prin toate mijloacele.
Nici un cuvant despre starea econornica a taranului, nici
;Lin cuvant despre improprietarire.
Progratnul cere desfiintarea arestului preventiv in ma-
terie de presa.
La impozite so. cere impozitul proportional si pe venit Si
desfiintarea impozitclor indirecte.
Programul recunoaste ca armatele permanente sunt vata-
atoare si ruinatoare, totusi core ca armata ea fie mentinutg
jar elementele teritoriale clesvoltate.
Ajungand la partea economica, programul cere prote-
guirea contra invaziunilor i incalcarilor economice straine.
care au ajuns in uncle parti ale tarei a pune in pericol chiar,
fmationalitatea. Programul este foarte nationalist si protec-
tonist.
Programul termina spunand:
Angajamentul Statului ca mare consumator, a nu se pune
An relatiuni de cat cu rornanii, cu producerile nationale si cu
anijloacele nationale pentru tot ce priveste trebum(ele lui".-
In tirnpul acesta, atrnosfera se mtuneca In orient. In
Bosnia si Hertegovina insurectie, In Balcani bande bulgaresti,
In Serbia si Muntenegru pregatiri de razboiu.
Rau voitorii guvernuiui raspandesc In strainillate si In
,presa straina svonul Rominia a Incheiat un tratat de alianta
lcu Serbia, spre a ataca Tnrcia. Mihail -Cogalniceanu, in cali-
0-to de ministru de externe. trimite agentilor nostri diploma-
tici, urmItoarea telegrama :
,Sunleti autorizati a da dezmintirea cea mai formaM a-
sertiunei clang care Romania ar fi Incheiat o alianta cu Ser.,
bia in contra Turciei. Giivernul roman e hotarit a sta in cele
anai bune relatii posibile cu guvernul Sultanului si a mentine
neutralita tea".
In ziva de 8 Iunie, Sultanul a acordat amnistia complecta
Insurgentilor din Bosnia si Hcrtegovina.
In Bucuresti este neliniste, din cauza stirilor din afarg.
Telegrame din Cetingo anuntd cd Printul Nikita a ordonat sii
-se cheme sub drapel toti supusii din streinatate.
Insurgentii 13osniaci au respins arnnistia si razboiul cu
Turcia urrneaza. Insurectia este incurajata, se zice. flu numai
de Rusia, dar chiar de Austria.
Un om cu mPre vaLg, un om la orclinea zilei este I. D.
Tonescu, -cantaretul bucurestean. Cantonetele lui politice sunt
foarte gustate, mai ales In timpul cat era Lascar Catargiu le
putere, cantonetele xnu14) cljz ele de Pantazi Ghia, de4

www.dacoromanica.ro
 169
anornme faceau furori. Acum dadea reprezentatit la Hotel
Dacia intr'o sal& de jos, in tovarasia unui cantaret francez a
nume Charles Valtier si a unei tinere cantarete numita Serapl
Line, mai tarziu o cunoscuta corsetiera bucuresteana.
Pe vremea aceea petrecerile bucurestene de vara se mar-
gineau la gradinile Rasca si Stavri. Soseaua, cofetar'a Capsa
si cofetaria Fialkovsky. Leul i Carnatul, gradina Constantin
(actual Epurescu). Vara boerimea se ducea la Paris sau pe la
rnosii, putina lume pe la Campulung. Teatre de vara nu erauf
Rare ori cate o gradina cu cantareti.
Ziarele liberale publica lista candidatilor guvernamerrk,
tali pentru judetul Ilfov,_ la Camera : Colegiul I, Gheorghe'
Vernesc; colegiul II, Eugeniu Predescu; colegiul III, Gen&
ral Golescu, C. A. Rosetti, Dumitru Bratianu, Stancu R. Be,
cheanu, Eugeniu Statescu. Grigore Serurie, col. IV Nicolae
FIeva.
Anuntarea acestor candidaturi s'a facut intr'o Intruniret
la Circul Suhr. Bonifaciu Florescu, care erea si el dornic de a/
candida, a cerut cuvantul spre a combate candidatura lui Se-
rurie si a lui Statescu. In sala pling de lume a lost un-moment
de zapaceala si mare. zgomot. 0 parte din public sustinea pe
Bonifaciu, dar majoritatea era dincolo. C. A. Rosetti, in per-
&Dana a vorbit Iuand apararea lui Serurie i aratand merfte1e
lui ca luptator si nesiramutat membru al partidului.
. Bine inteles, lista a lost aprobata. astfel dupa cum a fosii
aprobata de comitet.
A doua zi generalul Golescu refuzand candidatura, a foss
inlocuit cu Emil Costinescu.
NOUL REGIM LIBERAL
In alegerile colegiului I n'au izbutit de cat 2 conservai
tori: Printul A. Stirbey si colonel Roznovanu.
La colegiul H din Braila, Nicolae Blaremberg a fost batutir
de Care un liberal rosu C. Giuvara cu 66 voturi contra 581
Blaremberg a fost ales PI colegiul al 4-lea.
Alegerile dau o foarte mare majoritate partidului Rosettf4)
Bratianu. Dar la alegerile senatoriale partiale liberalii sufera 4:(
Infrangere cb:ci la Ilfov, Putna, Buzau i Mehedinti es con.4
servatorii.
. La Ilfov Dimitrie Ghica e ales cu 68 voturi contra lui IonA
Cantacuzino care n'a intrunit decal 10. Bine fnteles rosii Paul
lgssat sa fie ales.
C. A. Rosetti este ales presedinte al Camerei cu 70 voturt
contra 4i date lui Dumitru Eratianu. Pe numele lui Dumitrul
,Bratianu s'au numarat toti liberalii ne-rosii. Vernescanii, in1
dependentii, Fractiunea din Moldova, ai lui Manolache Cosi:
tache etc.
Dovada este acurn facuta partidul rosu este absolut stif.41
pan pe situatie. Incercarea cea mai importanta a tuturor celor-d
lane nuante liberale, aceea de a invinge pe Rosetti, chiar opr4
nandu-j un candidat rosu, n'a izbutit.
www.dacoromanica.ro
 170
De acutn situatia se va dezvolta n meta:41c. Toate eels;
lalte personalitati politice : Cogalniceanu, Manolache Costa..
the, Vernescu, Ion Ghica, Dumitru Bratianu, etc., vor fi In!
atit-krate 'sem se vor supune.
E. A. Rosetti nu era in Bucure$ti cAnd a fost ales pre-
4edinte al Camerei. Instiintat de alegere a trimis presedintelui
Vie varstti, generalul Magheru, urmatoarea telegrama:
La dumneavoastra recurg, venerabile, pentru a expima
Camerei, pana sa pot sa implinesc insumi aceasta sacra dato.
Prie, sentimentele mele de gratitudine $i de .devotament cu ress
pect I cu iu.bire".
C. A. ROSETTI
Indata dupa constituire, Camera numeste o comisiune ile
Pancheta parlamentara pentru darea In judecata a mini$trilor
\ponservatori din cabinetul Lascar Catargiu.
Sunt propusi la darea in judecata:
1) Lascar Catargiu, fiindca in intelegere cu colegii sai, ti
,abuzat de putere spre a falsifica alegerile, ea a intrebuintat
kin folosul sau banii publici, ca a oprit pe magistrati de air
tdrideplini datufle, etc. etc.
Petre Mavrogheni, lost ministru de finante, ca a falsr;
icat bugetul Statului, ca scopul criminal de a ascunde acted
warata situatie financaarti spre a se mentine la putere, etc. etc,
3) George Cantacuzino, lost ministru de finante, pentru
acelea$i motive ca predecesoral.
4) Gen3ralul Plorescu aproape pentru acelea$i motive ca si
tascar Catargiu.
5) Al. L thovary fost ministru de justitie pentru ca a in-'
,,fluentat alegenle. a numit magistrati personali, cautand sa
conrupti magisltatura, etc.
6) Vasile Boerescu, fost la externe,.pentru acelea$i motive,
7) Gheorghe Costaforu, id id.
8) Titu M;,iorescu, id. id.
Raportor a lost Anastase Stolojan Cleputat de Dolj.
In raport gasim urmatoarele piese interesante.
.44 Aprilie 1875. Prefectului de PloestiBuzau, etc.
Ardeti toata corespondenta secreta i dictionarul, Grit'
vArind noul minister va da dictionar altul prefectilon
L. Catargi
,,D lui Grigore Lahovari prefect e Mehedinti.
,,Raspund i nota dv. cifrata Am vorbit cu ministru rcle
tfinante, sper Insa ca acesti domni nu vor tocmai astfel vo-
turile dumnelilor. Sa fie dumnealor siguri ca se va face tot ce
se va putea i ca dumnealor NTOP fi preferati.
Ministru, L. Catarg4
.,D-lui LVentura prefect de:Boto$ani.
t ,Scrisoarea d-voastra din 26 Februarie am primit-o si am:
luat disnozitiile de care-mi vorbiti. Tinet,ima In Gwent de tO
www.dacoromanica.ro
 171
,ce se petrece acolo *IL pentru inlesnirea cheltuelilor Ara trimit
:un mandat de una mie franc!.
Ministru, Lased?' Catargiu
Confidential d-lui Odobescu, prefect de Dambovita.
Raspundeti Indata dna punanclu-se candidatura genera-4
ului Florescu la Colegiul I va faceti forte a reusi.
Ministru, Lasciir Catargiu
Chintescu, prefect la Magurele.
. ,,Mi se raporta ca alegerea d-lui Efrem Ghermani, n'ar fl
sigura si a se fac dificultati. V. invit a stdrui ca cl. Efrem
Dhermand sa se aleaga negresit.
Ministru, Lasciir Catargiu
Se cere darea in juclecata si a generalului Tell, fost mi-4
nistru de instructie, dar cererea e respinsil cu 46 bile. albe con-,
tra 36 negre. Propunerea n'a intrunit 2 treimi reglementare.
Comisiunea propune ca minriStrii dati In judecatti sa fie
arestati preventiv. S'au Impotrivit Ion Campineanu, Gheorghe
Marzescu, Mihail Cogalnicenu, Manolachi Costachi. G. Ver,
nescu, Insa Camera cu 62 voturi contra 29 aproba parerea co-
mdsiunei.
Apoi Camera alege o comisiune de 7 membri spre a face
instructia fostilor minitri. Sunt alesi; An. Stolojan, N. Tones-
cu, Eugen Statescu, D. Bratianu, N. Fleva, D. Giani i N.
Voinov.
Cestiunea darei in judecata a ministrilor conservatori cal
si a arestarei lor preventive a inasprit raporturile intre guvern
si majoritate. Cu prilejul votarei preventiunei acestor fosti mi-
nistrii, Manolache Costachi vazand c. parerea sa nu e impar-
tasita de majoritatea Camerei, a spus ca se vecle In aceasta Ca.-1
merti ca i un copil orfan. Cu acest prilej si-a anuntat 1iotti-4
rirea de a demisiona.
De altfel alegerea lui Costache Rosetti la presidentia
Camerei era categorica pentru seful guvernului Manolache
Costache Epureanu ; acest conservator care prezida urt
guvern liberal, nu avea in Camera de cat 2 partizani. De aceea,
Intr'un scurt discurs pe care II rosti dupg alegerea lui C. A.
Rosetti, Pau declaratia de mai sus.
Ion Br6tianu Ii raspunse printr'o cuvantare foarte curtel
nitoare aducand laude caracterului integru al lui Manolache
Costache cat si multu.miri pentru serviciile aduse caurei liber
ralismuluh ins Epureanu se retrase iar prim ministru fut
numit Ion Bratianu.
Cu acest prilej cabinetul fu remaniat. Odell cu Epureanu
mad e$irä din cabinet Cogalniceanu si M. Ferikidi. In locul 114
CoglIniceanu veni la externe Nicolae Ionescu, In locul lui Fel
rikidi Eugeniu Stltescu iar in locul lui Epureanu D. Sturza. t
Alegerea lui C. A. Rosetti la presethntia Camerei Rinse
'dovada ca in acest corp era o opozitiune puternica care putea
creste si deveni nelini$Litoare. SI nu uittim cI Eirsetti Intrw.
nise 70 voturi iar Dumitru Bratianu 41, deci Rosetti nu fusese
aleskle cat cu 0 majoritate de 14 voting din 1.11 volanti. Brti-

www.dacoromanica.ro
 172
tianu intelegea e blocul opozitionist dobandit prin coalit1u4
nea mai multor nuante liberale, trebuia spart.
Cel mai puternic grup din opozitiu.ne fiind acela al frac*
tiunei libere si independente din Moldova, catre acesta Ii in,
drepta privirile Ion Bratianu. Seful fractiunei fiind Nicolae Io,
nescu, Bratianu Ii oferi portofoliul externelor.
Din comisiunea do ancheta parlamentara demisionand
N. Voinov si Dimitrie Bratianu sunt alesi in locul lor George
Misail si Emil Costinescu.
Vazand ca au fost omisi de la dares. in judecata. fostii mi-
nistrii Theodor Rosetti si Petre Carp au cerut sa fie trimisi si
ei inaintea Casatiei. Bine inteles clorinta nu le-a fost
Petre Carp fusese prea putin timp ministru, el inlocuise
pc Maiorescu la instructie dup'a ce acesta primise votul de
blam la Senat. Primind portofoliul i prezentandu-se in feta
parlamentului noul ministru indispusese de la inceput majo-
ritatea declarand ca el se considera urmasuI lui Maiorescu si.
a operei sale.
Impotriva lui Theodor Rosetti nu se gasise nici o vina.
Carp erea foarte dispus pentru asemenea acte de bravada
easi pentru zeflemele.
A doua zi dupla constituirea Cabinetului Bratiaun, zia.
ristul Ventura Ii intalneste pe Ca lea Victoriei. Acesta Ii spune:
Liberalii rosii s'au instalat definitiv si pentru multa.
vreme.
Carp li raspunde :
Scoate carnetul.
Si dupl. ce Ventura ii intinde carnetul, Carp strie cu
treionul.
Acest regiru nu va sta la carm'a mai mult de 2 sap-
Omani, fiindca in acest guvern nu este nici un om de Stat.
Dar regimul Bratianu a stat 12 ani la putere.
Ministrii conservatorl dati in judecata, chemati ea sa
ilepuie in fata Comisiunei de ancheta parlamentara, refuzand
ati se prezinte, se dau contra lor mandate de aducere. Forta pu-
blic. este insarcinata sa'i aduca. In fata acestei violente toti
fostii rninistri conservatord se prezinta in fata comisiund
ins& refuza sa raspunda la intrebarile ce li se pun. Fostii. mi-
nistrii declara ca contest& legalitatea procedurei si nu recu-
nose membrilor comisiunei dreptul de a-i supune la intero-
gatorii. Comisiunea se gaseste in fata unui punct mort.
Partidul conservator, vazandu-si situatia internA foarte
compromisa mai ales in urma darei in judecata a. tuturor
fruntasilor si a cautat sa sape situatia guvernului in afard.
Atat la Paris cat si la Berlin Viena si Budapesta regimul 6rai-
acuzat ca face o politica revolutionarti, antisemit i rusofila.
Din corespondenta intima a lui Nicolae Ionescu, ministru
de externe, de scurtä durata in 1876, se vede cu ce greutati avea
'de luptat guvernul. Finanta evree era atatata ca s. nu dea
concurs guvernului, de si nici un act de antisemitism nu se
produsese in tars._ eft

www.dacoromanica.ro
 4-- 173
Dinteo scrisoare din 6 Septembrie pe care_ C. A. Rosetti
trimis extraordinar al Wei la Paris a adresat-o la 6
Septembrie 1876 lin Nicolae Ionescu, reproduc urmdtoarele
randuri :
Reactiunea de la noi, PUTERNIC AJUTATA DE EVREY,
a lucrat si lucreazd, nu numai in Austria si in Germania, dar si
aci. Are cu dansa pe d. Mitilineu, care a comunicat comu-
mica actele mimsterului schimonosite. i chiar ultimul memo-
I,riu personal al lui Cogdlniceanu1). Are pe Charlier, care a
kscris si scrie necurmat la foarte multe ziare d'aci politice st
financiare .Francezul de la legatiunea noastrd d'aci, nu numai
cd nu face nimic de cat, din and In and cate u.n slab articol
In Memorial Diplomatique" (care nu are nici o valoare) dar
ne este ostil lucreazd contra noasträ trddand ce stie si ca-
lomniind.
Toate zarele finaciare riisginclesc cele mai infame neadco
.varztri care ne fac mare rim Foarte multe ziare publich articole
contra guverimlui actual spurrand.cd ruindm tara, ci mancalm
banii din Casa de depuneri, tot in Rue ce scrie acolo
Cd darea in judecata a ministerului este provocata numai
Ie ura noastra personald, ed. tara este cu dansull i c'am fd-
cut'o din rilzbunare si ca sa-i inlaturum de la guvern pentru
cateva luni. Ca" Carol face rdu si se pierde ltisand acest mi-
nister, cd demisiunea lui Epureanu, Cogalniceanu si F'eri-
kide a lost cd, nu mai puteau lua rdspunderea actelor neso-
cotite si compromitätoare ale guvernului actual. Mai aci un
specimen din Courrier de_ France" (Gentrul stang). Chiar si
L'Evenement" care este din stanga inaintatil si era cu noi,
a cdzut In cursd j ne atacd i ne insultd, cä persecutum pe
Francezi, etc.. etc."
Din aceste randuri se vale cafe pante cheltuiau adversarii
guvernului spre a putea avea o astfel de campanie de presd.
Dovadd cd totul se fiitea cu bani ne-o dd tot C. A. Rosettt
in aceia* scrisoare, cand spune:
Remediul sd se facd cu mare grabd. S. ma autorizati s.
angajez palm francezi ca s scrie articole pentru noi, dandu-le
cate 500 de franci pe lung% pe cat yeti fi ia guvern.
S. mg, auforizati sa fee oarecare cheltueli indispensabile
pentru a urni actiunea in favoarea noastrd, cam 4-5 pranzuri
si 4-5 cadouri a ate 1000 franci fiecare".
A doua scrisoare Rosetti o trimite lui Nicolae Ionescu la
17 Septembrie ; din ea se vede cat de grea erea situatia guver-
nului liberal In sträindtate i te silinte trebuia sresi dea spre
a o liniti i a'i dobandi increderea.
Paris, 17 Septembrie
Rue St. Honoré 390
my.

I' IT Mihail Cogillniceanu fusese ministru de externe inahatea

lui N. Ionescu.
2) Ziarul partidului conservator in BucurWi.
Ministerul conservator .dat In judecatk
2) Pe vremea aceea sum& foarte mare.

www.dacoromanica.ro
 174 -
Iubite ministre,
telegrafia. azi, Iti -scriu si aceste linii ca expresive.
Nu cunosc Lond.ra, si,- prin urmare, intelegi catit perdera
da thnp pang sg fac cuno$tintrt cu barbatii politici al guver-,
nului si ai opozitiunei.
Cheltuclile acolo sunt mull mai mari cdci trebuie sti stag
la un birt mare si s am $i un salon. Dacti aci am fost silit
sg mg mut si sti am un salon, cu cat mai mutt se core aceastaj
la Londra. Aci am luat apaqamentul pang la 1.1. Octombrie siJ
plgtesc peste tot 700 de franci. Sunt, apoi, silit sa iau .cu mine
un secretar care sg, *tie bine si limba englezti. Am apoi acil
treburi politica, fac ceva. Te rog, dar, inclupleca pe d. Bralianui
a se repezi el care ar face acolo tot cu mutt mai bine de
cat mine.
In Italia am cunoscuti dar in Londra absolut nimic.
Ducele1) mi-a fticut nu numai o primire din cele mai bune
dar mi-a vorbit de toate cum mi-ai vorbi dumneata, adica en
amicie $i cea mai mare incredere.
Voi fi presentat, in curand, Maresa1u1ui2).
In guvern am inceput lucrdrile. Indatti. ce va veni Thier$
11 voiu vedea $i el mrt va ajuta mutt.
Sapttimana viitoare voiu valea pe ambasadori.
Al d-tale cu iubire si devotament
ROSETTI
In timpul acesta evenimentele din Balcani se precipitir,
rgscoala din Bosnia si Hertegovina cat si rgzboiul sarbo-turc,
pun in primejclie pacea in 13alcant. Intrarea Rusiei ii actiune
nu mat este o taint. pentru nimeni, acum diplomatia se strg,
dueste numai ca sg localizeze conflictul..
Rusia incunostiinteazil formal pe prIntall Carol cum cg la
primilvara armatele rusesti vor intra in Romania spre a trece
Dungrea. Situatia erea foarte serioasg. In presa straing aptt-4
ruse $tirea, data cu preciziune, cum cg Rusia cere retrocedarew
celor trei judete basarabene si stergerea ultimelor urme ale
tratatului dela. Paris.
In Romania, fatrt cu aceasta stire, se porneste un curent
sustinut do hrwbati politict seriosi, ca Romania sa stea de
partea Turciei si sti se opung cu armele invaziunei rusesti. Dar
cc puica face Romana cu mica ei ostire de 40.000 oameni ?
Pe de altti parte Turcia, eunoscand pericolul, se adreseazg
guvernului roman intreband.u-1 care'i TS, fi atitudinea in caz
de rtizboiu $i daca este hotrtrit sg, stea leal alaturi de puterea
suzerand.
Nicobe Ionescu, ministrul de externe, rgspunde printeo
notd.ce a fticut pe vremuri zgomot, in care a intrebuintat-o ex-
presiune cgruia nimenea nu i'a putut descoperi intelesul ; Ni
colae Ionescu, retorul cum ii spu1.3a Maiorescuscria ea'
I) Ducele Decazes, ministrul de externe al Frantel,
5 Maresalul Mac Mahon, pre§edintele Republicei.

www.dacoromanica.ro
 -- 175
Kituatia este ae o nedefinità practicti.. In acela$ timp ministrul
postru cerea Portei sa Indeplineasca datoriile sale de Putere
SuZerana. aducand in Romania o armata de 200.000 pameni cu
care sa pnata,fi aparat teritoriul 'roman.
Aceasta not& a Lost foarte mull criticata si zeflemisn, or
mai ales osandita fiindca, daca Turcia ar fi dat ceea ce i se ce-
rea,
. teatrul
. .
razboiului ar fi fost transportat pe teritoriul Ro-
ausines.
Ion Bratianu a socotit mai cuminte sa se Inteleaga direct
.

tu Rusia pentru ca trecerea armatelor rusesti prin Romania

sa se faca pe baza unei conventiu.ni. De aceea a solicitat ca sa
fie prima de catre Tarul Rusiei. Acesta l'a si primit la Livadia,
Ipcalitate ramasa multa vreme pomenita din cauza acestei in-
trevederi.
S'a diseutat la Livadia chestiunea Basarabiei? Asupra a-
,cestui punct a existat controversa.
Propaganda, prin urmare, se filen si atu.nci ca si 'acum
cu cheltuiala, cu singura deosebire ca, ceea ce costa pe la 1876,
treizeci ori patruzeci mii de lei, astazi costa zecimi de milioane.
Guvernul liberal avea tara de partea lui. Incontestabil este
ra la 1876 regimul conservator era faarte nepopular in mase.
Fie datorita politicei sale, fie datorita propagandei ten-
'dentioase a opozitiei, adevarul este di guvernul lui Lascar
.Catargiu area impotriva lui cel putin 9 din 10 a opiniei publice.
Acapararea puterei de care partizanii dualitatii Rosetti-
Bratianu, adica de catre partidul rosu a provocat, fireste, sfa-
ramarea acelui_ mare partici national-liberal care se injghe-
Apase in opozitie, cu toate elernentele ostile regimului con-
servator.
Unul cate unul Manotache Costache Epureanu, Cogalni-
ceanu, Cheorghe Vernescu, Nicolae Blarernberg, Pake Prato-
popescu, etc., etc. au parasit guvernul si au trecut in opozit;e.
Partidul yosu a ramas stapan al situatiei intru cat dispunea
.de majorifati parlamentare, 5i era singurul partid bine or-
ganizat .si cu rarnificatiuni in tbata tara.
IN PREAJMA, ANULUI 1877
Pe cand ,aceste frtinfântiiri se petreceau in politica dinri-
!nntrii, razboiul ruso-turc izbucneste in primavara anului 1877.
Deudatd eu intrarca armatelor rusesti in taxa once viata
politica ineeteazd.: ESte de observat, insa, ca la 1877 toate li-
ibertaPle publice rainan neatinse ; nici cenzura, nici starea de
Asediu, presa este absolut bberd, iar cat despre intruniri eine
-se &idea pe vremea ace,ea.ca O. le Eonvoace? Tara, rru area
!de cat doua particle i printre'ele cateva individualitati cu foarte
putini partizani, dupa ei. PartidUl socialist nu exista, tara nu
.Avea nici racar un pallid radical..
t Izbucnirea acestui ra'zboiu eta asteptat de cativa ani ; in
cercurile diplomatice nu era o taina cum cii Rusia ,se prega-
Ieste c aa ta..ce_.TigeiL Atat Raivitatea ban-c1d21 bulgare cat

www.dacoromanica.ro
 176
6 razbOiul turco-sarbo-muntenegrean nu erau alt "decal pre4:
ludiul marelui rbboiu, nu erau alt de cat o prefata a agrei7
eiunei rusesti.
Mud so vor publica, mai tarziu documentele secrete ale ep&
cei se va vedea cum ca, Inch. de pe timpul guvernului Catar
giu, au urmat tratative cu cercurile guvernamentale din Bum)
resti, spre a hotari Romania sa,' intre In razboi aMturi de Ru-i,
sia. Dar nu intregul guvern era In secret. Guvernul era Im
partit In duoa fractiuni: de o parte Lascar Catargiu care nu
cunostea In deajuns situatia, de cealalta parte generalul F1o41
rescu care fusese castigat cauzei. De aceea generalul Floreacii
nicea pregatiri nelncetate atat spre a Mari efectivele armateit
cat si spre a dota armata cu materialul necesar. Bine bite lea
ca printul Carol ,pus In curent de la Berlin, cunostea situatiai
si sprijinea lucrarea. generalului Florescu.
Cand au venit liberalii la putere si au trieput marea an1
cheta pariamentara impotriva gestiunei guvernului conservai
tor, unul din capelele de acuzare a fost si acela ca generalul
Florescu fitcuse marl depozite de caciuli dorobantesti cat si
marl depozite de lopeti scurte pentru arma geniului- In eaj
pul acestei strasnice campanii statea inexorabil Dimitrie Stur
za, viitorul sef al partidului liberalcare era camp1onu1
calor mai drastic,e economii. La intrarea In razboiu colonelia.
Slaniceanu, ministrul de razboi s'a pomenit fara caciulile care
'fusesera vandute la licitatie, iar la asediul Plevnei lopetile ro-
mane au facut un mare serviciu, mai ales ca armata ruseasc4
nu le avea.
Rusii, la Inceput n'au cerut concursul armatei roman&
Erau prea mandri ca sa solicite ajutorul micei ostiri romitne,
compusa doar din 40.000. oameni. Tot ceea ce eereau Romaj
niei era_ sa le lase libera trecere prin tail. I

Daca armatele rusesti ar fi lost victorioase de la inceput

eine stie ce s'ar fi ales de Romania. Putem judeca dupa eels,
Intamplate. Mute la plevna si amenintate a fi arunc,ate Irt
Dundre armatele rusesti nu mai puteau Invinge. Atunci Ta)
rul Alexandru al II-Iea a facut apel la ajutorul ostirilor Ro.s
maniei. Ei bine, dac . cu tot acest, ajutor eticace i totusi Ru-1.
sia ne-a luat Basarabia, ne putem Inchipui ce s'ar fi ales de
noi daca nici n'am fi luat parte la actiune.
Norocul Romaniei a stat Intotdeauna In Infrangerea Etu,
std.
Duna, razboiul Crimeei, Romania s'a putut Intäri i a pu14,
tut trai fiindca Rusia a fost 1nfranta. La i877 Romania n'a esitt
mai mult stirbita numai filindca armatele rusesti au fast;
zdrobite la Plevna. In razboiul mondial Invingerea Rusiei 0_
esirea ei din randurile aliatilor au putut lasa Romaniei pb.:3
tinta de a ajunge unde este. Cu o Rusie invingatoare si, mat
ales cu o Rusie, careia aliatii i-ar fi datorit victoria, nu numail
ca n'am fi avut jumatate Bucovina dar poate, am fi pierdue
chiar o parte din Moldova.
Rusii incep campania cu o serie de mici victorit. Coman%
damentul armatei turcesti hotaraste sa nu apere Dunarea)
www.dacoromanica.ro
 177
De .$i Dundrea era privitä ca un obstacol militar de Intaita
ordin, totusi rusii sunt ldsati ca sd treacd nesuparati fdra ca
sit piardä un singur om.
Romania nu Om chematd ca s joace n:ci un rol In
acest räzboi. Mica ei armatd stritea concentrata In retragerej
lara Intreagd pand aproape de Olt, era pe maim ruWor; si
tuatia noastrd nu era de loc de invidiat. Cava mai mult prase]
maghiarg ne lua In zeflemea, ne batjocorea ostirea, zicand cd
doub." regimente de honvezi ar fi singure in stare sa, arunce 4n
Dundre tog& armata romand.
In tard se iveste opozitia Impotriva politicei ruso-file a
guvernului. Dumitru Bratianu scoate o brosurd intitulatd;
,,0 datorie de congintci ccitre fara mea" prin care cerea ca ari
mata roma.nd sg. se retragd la munti si sd. nu dea rod un cond.
curs rusilor. Toti oamenii politici anti-rusi si favorabili polH
;ticei engleze, precum Ion Ghica si Dumitru Sturza, sunt purl
tru aceiasi politicri. Dar evenimentele hottirdsc pozitia Roma..t
niei.
Armata ruseascd fiind MuUt cumplit la Plevna de cake
Osman-Pasa, pierde 1.5.000 oameni, Intect zi si este fug&ritd1
spre Dundre. Norocul armatei tariste este cd turcii nu aveau
cavalerie. Dud turcii ar fi avut cavalerie ar fi fost un dedj,
zastru: armata central& ruseascd, care era armata principalQ
ar fi fost ninnicita.
In fata acestei catastrofe Tarul Alexandru adreseazd prind
tului Carol telegrama istorici prin care'i care sä alerge in ajuqj
toul cauzei crestinatatei, ori pe unde ar voi si In mice con.
ditiuni.
Colonelul Gheorghe Manu care comanda una din diviziiI
In apropiere de Zimnicea, priminci ordinul ca S treac'd. Du-
mtirea, ordin venit de la cartierul general rusesc, a refuzat s
se execute, declarand, cu bun d. dreptate, c fiind ofiter roman
nu poate primi ordine de cat din partea sefului armatei ro
mane. Generalul Gheorghe Manu si-a Indeplinit atunci datod
nia de bun roman si de ofiter cu demnitate. Inst aceastä dem.
nb." si corectä atitudine, nu a Impiedicat guvernul roman ca
sn-i ridice comanda diviziei, in urma cererei inaltului coraan!i
dament rusesc.
Rusii au debutat cu sila si au sfarsit cu, felonia.
In sfarsit armata roman'a trecu Dundrea, opri fuga Ram)
$ilor i alergd la Plevna.
Pe cand Brdtianu era la Livadia. sau dupd intoarcerea Jur
In tard, ziarul ,,La France" din Paris a anuntat c Romanigl
a incheiat a1iant6 cu Rusia i cd C. A. Rosetti care se afla
atunci la Paris a fost reehemat subit in tard,
C. A. Rosetti fusese trimis la. Paris cu o misiune polar?
cti important& pe langd. guvernul francez, de akeea el se grabil
ca sa desminta stirlle ziarului parizian, mai cu seam& In par=
tile unde afirma cd Romania s'a angajat Intr`o politic& ostild
,Frantei

www.dacoromanica.ro
 .... 178 ......

fatit scrisoarea lui C. A. Rosetti: ,

pPermiteti-mi a releva cateva pásagli 'din 'articolul
(kl-voastra de eri.
Nu stiu absolut nimic In privinta tratatului ce ziceti eh
(-,

"ear fi Incheiat intre imparatul Alexandru oi Principe le Ca-

Tol si necrezand chiar aceasta, las raspunderea asupra acelora
(rare v`au dat aceasta noutate.
Dar ceeace stiu si afirm sus si tare este ca nu e nimic in-
ttemeiat in ceeace ziceti In cel din urma paragraf In privinta
Rntentiunilor Wei mele, a rechernarei mele in Bucuresti si
la scopului ce va place a da misiunei cu care am fost insar.-
Icinat pe langa guvernul francez. v

Nu, domnule, Romania n'a sovait nicialata in sentimen-

-

ele sale de adanc devotament si respect pentru Franta pe ca-

e o considert ca o binefacatoare si declara ca, oricare ar fi
icisitudinile ce ne-ar impune evenimentele In incercarea du-
eroast ce strabatem, marea partida nationala romana este
i va ramane devote& natiunei franceze".
Nu era, insa, mai putin adevrtrat ca la Livadia se hota'rise
`tConventiunea care autoriza si reglernenta trecerea armatelor.
,
Wnsesti prin Romania.
Inainte de a merge mai cleparte cu povestirea eveni-
(mentelor care pasionau publicul bucurestean ca si publicul
Td.in Intreaga tart, sa dau cateva lamuriri asupra expresiunei
,partida nationala" Intrebuintata, de C. A. Rosetti in scrisoa-
' a sa. Partidul liberal sau partidul rosu nu purta numele
de partidul national-liberal precum il poarta astrizi ; pe vre-
gra, ea aceea era numai ,,Partidul national" sau Partida natio-
Oaala" cum scria Inca ,,Romanul" la epoca aceea.
De altfel atomtinul" cat timp a trait C. A. Rosetti nu a
tf.1-6,sit nici ortografia si nici formele literare cu totul in con-
radictie cu dezvoltarea si progresele limbei scrise.
Un ministru care e aprobat de toga' lumea, este minis-
trul justitiei Eugeniu Statescu.
Statescu, Verdele Statescu, cum i s'a spus o viata intrea.
gt; Statescu despre care Beizadea Mitica Ghica a zis,. In Se-,
at : ,,Daca in lume ar fi o oca de venin trei litre sunt In Sta.,
Aescu" I Statescu, care la aceastk apostrofa, a raspuns beizade-
ilei-1,,Sunteti prea On cle persoaro.dumneavoastra". In fine Eu-
$eniu Stratescu, a trill-kis o lunaftgirculara procurorilor gene-
hrali earora, Intre alteleo leo, cinfItQat sa respecte libertatea pre.
pei $.is6 itu mai ar-esteze priementiv pe nici un ziarist
Iatt pasajul privitor la libertatea presei :
t, Asa dar. domnule procuror general, nu numai ca se va,
mtrasi cu totul sistemul arbitrar adrnis pant eri, de a se in,
'chide preventiv ziaristii, sistem care nu s'a putut introduce
4tlecat printr'o abuziva interpretare a legei, dar inc,1 yeti bine,

t oi a interzice formal orice urmarire directa din partea par,

hetului contra ziarelor pentru delicte comae contra guver-(
11,11.11 sau a reprezentantilor sai". ,

Acosta garculara, liticutt multzgomot §i. In streal4tAtg_

www.dacoromanica.ro
 179
unde Romania era data drept exemplu ca una din tgrile &re
maA liberate din lume.
Ziarul La France", Intre allele, a scris:
.1:Yana acum am avut obiceiul de a ne duce sa cautarn
termeni de comparatiune, exernple si lectiuni de bung, po1iti4
ch. in Anglia sau In America.
Astazi iata un mic popor nascut de en i poate In ajunui
nunui razboiu spaimantator, care vine la randul sau, sa ne .
arate cum se guverneaza i sa umileasca patriotismul nosbrmi
In momentul cand Ii mobilizeaza armata, Romania proclamIN
ce? Starea de asediu ? Nu I Ea proclama libertatea absoluta 4
presei I".
In luna lui Decembrie 1876 parlamentul a votat apoi si o
lege care desfiinta arestarea preventiva In materia delicteloz
de presa.
Dimitrie Sturza 1st cla demisla din minister din caua
ca nu Impartasea politica antiturca a lui Bratianu.
La statsitul lui Decembrei moare Gheorghe Costa-Foru
lost ministru de externe si de justitie, a fost agent diplomatic In
strainatate, unul din cei mai insemnati jurisconsulti, profesori
de drept civil la facultatea do drept din Bucuresbi.
Am fast elevul lui Costa-Foru In anul intaiu de drept, 5i,
am Inca in memorie unele din prelegerile lui. Era un profel
sor eminent 5i un mare parbizan al drepturilor evreilor..;
Unii spuneau ca are In ascendenta lui origina semita.
Locuia In strada Scaune in casa care a trecut apoi In pro-)
prietatea lui Nicolae Filipescu. Am asistat la ceremonia fune4
bra si la Inmormantare. Acasa cuvantarea funebra a rostit-oi
Vasile Boerescu. Rana la carul funebru l'am dus pe umerii
patru studenti de-ai lui. Eu eram unul din eel. patru. It
Gheorghe Costa-Foru a murit de uremie.
Stirile de peste Dunare sunt rele pentru insurgentii
basniaci si pentru Sarbi. Desi Rusii au trimis Sarbilor mul
material de razboiu, multi voluntari si ofiteri, acestia sunt
invinsi. In ultima lupta dela portile Belgradului Sarbii au &IA
fenit o grea Infrangere iar voluntarit rusi, cari s'au batut cle
mult curagiu, au cazut In proportie de 80 la suta.
La Bucuresti lumea politica este Ingrijorata Mudd. 44
cum nu mai ramane indoiala ca Rusia, spre a nu-si pierder
prestigiul lath', do lumea slava, va trebui sit intro In lupta.
La Budapesta Insa, Ungurii jubileaza. Studentiri univer4
sitari deschid o subscriptie spre a oferi o sable de onoare lui
iAbdul-Kerim-Pasa, comandantul suprem al armatelor turzi
usu.
o delegatie a studentilor pleaca la Constantinopole ca)
sti dud.' sabia, dar In portul Triest sufera o manifestatia ostila
din partea italienjilor, sarbilor i grecilor. 0 mare multime ac
salteaza vaporul si bombardeaza pe unguri cu mere si ouhl
stri Gate.
Dar o mare agitatie cuprinde cercurile volibice din ea&
za evenimentelor politick din Turcia..

www.dacoromanica.ro
 180
In Turcia se produce o revolutio Membnii societgtii ,,Suna
ITurcie" rgstoarng guvernul si aduc la putere pe Midhat-Pasa
care vine cu reforme consitutionale.
Midhat-Paa mare vizir, aduce o constitptie noug. care
rIempereaz g. absolutismul, dar, in acelas timp, la articolele
. si 7, educe o gravg atingere suveranitgtei Romaniei. Prin a-
seste artiGole Romania ca si Egiptul si Serbia, sunt conside-.
irate drept provincii turce$ti.
Guvernul intreprinde o puternicg campanie de Impotrivid
rbe fatg de pretentiunile Turciei si de stäruinW pe rang& ca-
inetele europene ale Puterilor garante.
Cestiunea e senioasg $i arzgtoare. Camera si Senatul tiff
fiLloug $edinte secrete in care guvernul comunicg stadiul ces-
tiunei si intreaga situatie politica% Apoi la Camera, la 22
(Decembrie se tine sedirita publicg in care se discutg o Mo-
tiune prin care guvernul este invitat sa protesteze inpotriva
!nouei Constitutii turcesti in ceeace priveste dreptunile Ro-
rmaniei.
Nicolae Blaremberg, Manolaki Costaki si Petre Gradlistea.,
nu combat Motiunea pentru cestiuni de forma sau de tacticg
1nsg, in realitate, fiindcg acestia erau acum in opozit/ie. Ion
liBratianu, seful guvernului roagil, *frig, Camera ca sg voteze
Motiunea cu unanimitate. Interesul Romaniei este ca parla-
Imentul sg. fie unanim in aceastg cestiune. In sfamit Motiunea
e votatg cu 79 voturi albe si 7 abtineri.
' Dar agitatia este $i afarg. Guvernul prin agentii sgi, pro-
Yoaca agitatia studentilor universitari: Imi amintesc cg. ne-am
saclunat in numgr foarte mare in una din Wile Universitatei_
Discutia a fost foarte agitata. Ion Bibicescu, student la facul-,
itatea de litere $i redactor la Romtinul, rosteste o cuvantare in-
Aflacgratit in mijlocul zgomotului mare. Cum multi dintre
'studenti erau conservatori sau adversari ai rosiilor, Bibicescu
am era agreat fiind banuit ca este agent guvernamental. In
isfarsit, acoperitg de un zgemot ce asurzea si in agitatia febri-
f1a, se voteazg o motiune de protestare Impotriva lui Mihdat-
iPa$a si, in acelas timp, studentimea cerea guvernului ins-,
_tructori militari spre a se preggt pentru apgrarea tgrii.
Ma-se terming anul 1876.

ANUL 1877
La Inceputul anului 1877 presa straina incepe iarg$1 og
scrie in contra persecutiilor indurate de evrei in Ro-
pania. Fiindcg. Alianta israelitg stia c. un mare razboi va
Ozbucni in Europa $i o Confenintg pentru pace se va Intruni,
rcle aceea preggtea terenul din vreme facand sg rgsune lumea
cu barbariile, torturile si celelalte salbaticii" suferite de e5
yreii din Romania.
1- Dar evreii 1ns5i, cei -de bung. credinta si inteligenti --0
protesteaza imPotriva manoperilor Aliantei. Intelegand cg

www.dacoromanica.ro
 181

Clusmania desliintuita impotriva Romanki va deslgntui aus.

Mania Romanilor -contra evreilor.
Pe ziva de I Ianuarie ziarele public's; urmatoarele protes-
taxi ale evreilor
Intaia:
D-lui Redactor al ,,Romdnului"
Convinsi ca.' urmatoarele randuri vor avea distinsa feri,
clre s capete aprobarea d-voastrS, v rugam sa binevoiti a le
da adapost in stimabilul dv. ziar.
Societatea ,,Românizarea", compusa din tinerimea israeli-
th romana ale arei.tendinte sunt: propagarea sentimentelor,
'de patriotism, de limba si moravuri romanesti, declara ch
respinge cu indignare onice solidaritate cu ziarele striiine ca-
re au rtispdndit injurii i invective contra Romdniei.
Societatea Romanizaree protesta cu energie contra mi.
carei Mnueli de complicitate atat cu autorii cat si propaga-
korii acelor insu1te, menite scr discrediteze demnitatea Statului
Tomdn, in momentul cdnd evenimente supreme par a-i imput
ze lupta pentru existenta nationald.
Fidelet numelui, principiilor si credintelor sale, societa
tea Romanizarea" va dezminti prin fapte, cand patria o va
cere, banuelile care au pus la indoiala simtimintele ii devo-
:tamentul patriotic al israelitilor romani.
Primti, etc.
Delegatii societatei Romanizarea": Joseph Stern, 1. Mar-
4rufies, Arnlinim laslovici".

A cloua :
D-lui redactor al ziarului Unirea Democraticii"
In urma necalificatelor calomnii aduse asupra Romaniel
$1 tuturor Romanilor, in general, de catre ziarele streine rau
ivoitoare acestei tari, subsemnatii, In numele tuturor coreli,
gionarilor nostri din Romania care suntem foarte indignati
de neadevarurile inventate de nu stim eine, cum ca am hi
maltratati de Romani in caminurile noastre, mai ra;u decat ar
'fost &Arbil si Bulgarii de Basibuzuci i pentru a se con.:
vinge lumea intreaga, de ce credinta trebue s puna in calom-
niile ce umplu coloanele acelor ziare streine declardm,
ceeace nu poate nega nimeni, cã trdim in Romcinga in cea maz
bunti armonie cu Romdnii, lard a ni se cauza nici cel mai mic
rdu, dupg cum insinuiaza acele ziare streine prin esorbitante-
le si intentionatele lor inventiuni.
I Rugam, prin urmare, pe zisele ziare a nu mai produce esti
peaclearuri ,care scandalizeaza, lumea, pentruc a. suM vadite
palomnii date la lumina. de Mee oagneni, cari, pe Iând reaua

www.dacoromanica.ro
 182
lor voint4, nu au cel putin, nici cea mai" mica -gee Uespre
Go este Romania si ce sunt Romanii.
VI rugam, deci, d-le redactor, a da ospitalitate acestei de4
claratii, In ziarul d-voastra la care, din graba ce am pus penq
tru a iei publicare, nu am putut aduna mai multe semna.,
turi, dar la care prornitem a adaoga in curand semnaturile
mai tuturor coreligionarilor nostri din Romania i a primi cu
multumiri anticipate, etc_
Avram Leibu, Isac Aron, Lazar losif, Itic Marcovici, eta
in total 27 evrei fruntasi".
Acum iatti Nota pe care ministrul de externe N. Ionescil
a trinais-o reprezentantului Romaniei 1a Constantinopole, 114
Airma votului Camerei:
Bueuregi, 3 lanuarie -1877
Am primit telegrama d-voastra dela 20 Decembrie (t
Ianuarie) prin care-mi comunicati declaratiunile date de Es.?
Sa Safvet Pasa asupra intelesului si scopului art. 7 din chart.%
Constitutionala otomana.
Aceste declaratiuni au produs o impresiune penibila asu4
pra guvernului A. S. principelui Carol.
Capitulatiunile principilor romani cu Sultanii otomani aii
stabilit Intro Sublima Poarta i Principate raporturi bine defiq
nite, care n'au alterat intru nimic pozitiunea lor de Stat su-tt:
yeran. Existents. legala a acestor raporturi a fost consacrata
prin tratatul i conventiunea dela Paris.
Aceste capitu,latiuni fac astazi parte din dreptul public ell?
ropean.
Si tocmai in virtutea acestor drepturi, a indeplinit Rorna4
nia In timp de 20 ani diferite acts politica si de suveranitate
nationala recunoscute de puterile garante i chiar do Sublim4
Poarta.
Orice transformare ar face guvernul otoman In regimul
sau interior prin charta-i Constitutionala, aceasta nu poate_
absorbi individualitatea noastra, politica asigurata prin capIi
tulatiunile noastre i prin tratatele europene.
Charta acordata de M. S. Sultanul supusilor sai nu poate
`du. s'atinga Intru nimic relatiunile stabilite prin aceste acte
-Internationale.
Afirmarea Excelentei Sale Sava Pasa ca. Romania e una;
uin provinciile privilegiate ale Imperiului, e dar, de natura
13,cla cea mai gravit atingere thenturilor noastre seculars. t

www.dacoromanica.ro
 --- 183
are: toe:stud a format totdeauna un gal cleosebit -de Pro-
cinciile si posesiunile Turciei $i Suveranul nostru nu poate fit
tomparat cii un Cap de provincie otoman.
Guvernul A S. principelui Carol Indeplineste o datorie
lin cele mai imperioase declarand nule si neavenite dispozi-
Cunile Chartei otomane intru tot ce priveste pe Romania si
Drotestdm in moclul cel mai formal In contra violdrei drop-
turilor neastre gaiantate de tratate.
Rdspunderea i consecintele unei violdri atat de flagrante
-cad cu totul asupra guvernului otoman care a rupt legdturile
pe care Romanii au $tiut sd, le respecte toteauna.
Guvernul A. S. Principelui Carol, tare de dreptul Au $1
Increzdtor in simtimantele de dreptate ale Europei, spell ta
Puterile garante vor aviza a face Ase respecte drepturile
patiunei romane.
VS, autorizez a Idsa copie de pe aceastg protestare atat In
mainile Ex. Sale Safvet Pa$a cat $i reprezentantilor puterio
tor garante.
Ministru, N. lonescu
Aceasta era prefata proclamgrei independentei RomanTel
pare a fost fgcutd peste putine luni.
Ziarul Messager de Vienne publicg in timpul acesta cd
Poarta a cedat protestdrei Romaniei, si aclaugd: Aceasta nu
' e cu totul independenta absolutd, a Romaniei, dar e preludiul
el. Rilbdare. Totul vine la timpul Au",
Un incident la Teatrul Cel Mare (Teatrul National).
Teatrul era acum iardsi Inchiriat lui M. Pascaly, Insd Col
raltetul Isi rezervase 2 seri pe Aptamang pentru a Inchiria
'sea si altor artisti. In una din seri o lnchiriase lui Meet
Wilk), care pusese pe afis, Intre alte piese, $i o satirg politics
intitulatd: Pulsar vechi sau zdrente politice".
, Seara Comitetul interzice lui Millo sd joace satira sub cuo
eint cd este indecenta si slujeste drept pugilat politic.
Dar sala gemea de pnblis., fiind topmai aceast g. bucat6
garnise marea cur. ozitate, 0:',LaTnatiprilort
Dupe ju'carea celor 1 alle!bucatr tdbmw cand publicul ern
mai nergbdb,lor. Millo apatelie snug l anuntd cg i s'a inter4
i j ucarea zdrentelor".
In sald izbucneste un mare huet1 Publicul aplaudd flueo
strigg. si cere ca satira A fie spusg, Dar de oda% sala Ama-
toe In Intunerec, cdci directia pusese sd se stinga policandrul
cel mare Un zgomot asurzitor izbucneste. Millo, apare pe see
frah Intre 2 lumandri aprinse si. spune cg, este sechestrat de
pompieri. Publicul strigg, unii sar din salg pe scend, In sfarsit.
marele Milo este silit sOil sound satira tn feta unel sli oarft
be, Mind, eu dela humanciri aprinae.
www.dacoromanica.ro
 184
A doua zi la Camera mare ferbere.
Deputatul Grigore Vulturescu interpeleaza guvernui. utt
nterpelare se asociaza Pantazi Ghica, Colonelul D. Leca, N.
Dimancea, Lased'. Costin etc. Toti spun ca s'a violat Constitui
ia pi cer destituirea membruor din Comitet.
Petro Gradi$teanu, care fcea parte din Comitet, ia apara-.
rea Comitetului, apoi intervine munstrul Cultelor G. Chitu,
si chiar primul ministru Joan Bratianu.
Camera a votat In urma urmatoarea motiune : dupe co
amandoi ministrii au declarat c vor da satisfactie Camerei:
Camera, in. urma explicarilor date de ministru i avandi
rdepling incredere cd se va da depiná satisfactie libertlitilor Pu-
blice $i constitutionale lovite, trece la ordinea zilei".
Dumitru Sturza s'a retras din guvernul Bratianu de
oarece erea cu totul protivnic politicei ostile Turcriei. El nul
aprobase protestul in potriva Constitutiei lui Midhat Pa$a, el,
care vedea venind razboiul ruso-ture erea protivnic alto
antei Romaniei cu Rusia. De aceea,pe toate caile lupta, ca sJ
puna Romani In neputinta de a participa la acest razboiu.
Finantele Romaniei erau in rea stare liar Sturza propo-
vilduia economiile la extrem. Asupra acestui subiect adresa
guvernuhii o interpelare In Senat ; cu acest prilej face o lun
g. expunere a situatiei financiare a tarei iar pentru, vindecar4
propus; vanzarea mosiilor Statului pentru plata datorieii
fpublice, restabilirea licentelor bauturilor spirtoase, urcareai
impozitului-fonciar i scaderea bugetului armatei la 8 milioa-,
,me. Mai ales aceasta din urma propunere Insemna desfintared
Fomatei, $i neputinta Romaniei de a lua parte la räzboiul es
o anunta.
Ziarele anunta e Americanul Remington a invents! o
Inasing, de scris. Deci la 1876 s'a inventat Intaia ma$ing, de
scris.
In minister si In parlament sunt frictiuni; mai ales irt
potriva luf Gheorghe Vernescu aunt numeroase nemultumiri:,
Ja.$a fiind pe la sfaraitul lui Ianuarie, o remaniere a ministeriPi
u i se face. Vernescu i Eugen Statescu es din guvern iar till
loud lor intra : Dimitrie Sturza la finante, Ion Bratianu la 1u.7
rri publice $i Ion Câmpineanu la justitie.
Moare Costake Caragiale unul dintre fntemeietorii fea..
trului national. Dupe propunerea ministrului de instructie
Camera voteaza 2000 lei pentru cheltuelile de Inmormantareu
Bugetul pe anul 1877 este votat Pe 1876 cheltuelile ati
fost de 95,555,097 lei iar veniturile de 80,625,336 lei. Bugetut
is'a fncheiat cu un Insemnat deficit pentru epoca aceea. Defici.
lul real al exercitiului a fost de peste 34 milioane lei
Camera voteaza un ajutor viajer lui Cesar Bolliac prai
prietarul si directorul Trompetei Carpatilor. De si conserva.
tor, dar fiind un foarte bun roman, si unul din marii ziari$ti
ul Romaniei, Camera liberall nu pregeta sn-i acorde acest
umagiu.
In luna Martie Comitetul de acuzare al fostilor miniso
www.dacoromanica.ro
 185
'LH conservatori isi ilepune raportul, Comitetul mentine sub
acuzare pe Laschr Catargiu, Al. Lahovari, general Florescu,
fritu Maiorescu si Petre Mavrogheni, retrage acuzarea cu PrL-
yire la P. Carp si N. Cretulescu
Lash la aprecierea adungrei In privinta lui George Can-
tacuzino, B. Boerescu $i Teodor Rosetti.
Camera scoate pe Carp, Cretulescu, Cantacuzino si Rosettt
Cle sub acuzatie, dar mentine pe Boerescu.
Rhzboiul ruso-turc se apropie $i tot mai mult prinde
credinta ch Rusia cere restituirea celorlalte judete basarabe-
ne._ Dar guvernul rus, spre a insela opiniunea public& mon-
dialh si, mai ales pe Romania, trimite prin agentia telegrafi,
ch, rush, urmatearea notith ziarelor din strhinhtate :
Ziarele oficioase declard lipsite de orice temei informad
tiunile publicate de Petersburger Herald dupg care ar fi lost
icestiune de abrogarea tratatului dela Paris Si de lnapoierea
lunei phrti a Basarabiei, Rusiei.
Se cleclarit intr'un mod formal ch aceste zgomote au fost
puse in circulatie cu un gand rhu voitor pentru guvernul rus".
In Camera Nicolae Fleva face propunere ca patru din-
tre minietrii conservatori dati judechtei; Laschr Catargi. tie
Meral Florescu, Al- Lahovari i Petre Mavrogheni sh fie ares-
tati din cauza crimelor savdrsite. Dar propunerea o combate
Ion Brätianu seful guvernului. Camera respinge cererea cu
t4 contra 14 voturi-
- Suntem la Inceputul lunei Aprilie iar rhzbolul intro
Rusia $i Turcia este considerat ca $i Inceput, numai formali,
itatea lipseste Inch.
Colonelul Slhniceanu ministru de räzboi ilemisioneag
tin guvern spre a trece In capul Statului major, iar Generalut
Cernat ii ia locul in guvern.
Principele Carol convoach la Palat un mare Coniiliu corn-
pus din membrii guvernului, toti fostii prezidenti ai Consiliu+
aui *i alti oamen de Stat fruntai. In acela4 timp Nicolae Io,
mescu ese din guvern i In locul sAu la departamentul aface-
rilor streine vine Mihail Coghlniceanu.
. In urma hhrtuelilor la care erea supus guvernul la Senat,
In Senatul ales sub Laschr Catargiu, dar care l'a rhsturnat .
acest corp e dizolvet iar alegerile sunt fixate pentru 9 Aprilieq
La Bucuresti liberalii sustin la colegiul I pe Constantin Bo4
sianu iar la colegiul al 2-lea pe Doctorul Severin. Dar la cote-
giul I este ales cu mare majoritate Beizadea Maid. sustinuil
ye sub mâng chiar de liberali. Bosianu, de $i ilustru juris-
consult, erea acum bätrdn si nu mai prezenta nici un intereg
partidelor. Afarl de asta Bosianu erea un independent pe care
Wei un partid nu avea interes sh-1 misting cu sthruinth
Alegerile dau o mare majoritate guvernului, dintre frun4
fasii opozitiei sunt ale$1: D. Ghica, Lasc6r Catargiu, Vasile Boe
rescu, Manolache Costache, Petre Carp, Generalul Florescu, a4
luns la paritate de voturi cu loan Brätianu la colegiul I de
Vla§ca, este batut cu un vot la balotaj,
www.dacoromanica.ro
 fr. '180 .1
. torpurile legiultoare sunt convocate in sesfune extract.
ilinard. In taxa insufletirea este mare, un vant patriotic Suf1A-
asupra tarei. ,

Cei mai fruntasi medici din Bucuresti isi oferS serviciile

gratuit in urmatorii termeni :
Domnule prim-ministru,
Subsernnatii d-ri in medicinS vazancl ea inaltul guveriii
In prevederea razboiului, este silit a face concentrari, a chemat
rezervele si militiile;
*hind ca nimic nu ridia moralul soldatului decal o buns
Ingrijire, pentru care inaltul guvern isi da toate silintele :
Cunoscand, Inca, greaua pozitie in care se afli finantcle,
tarei, nevoind a rimane spectatori sacrififcilor ce trebuie sti)
laca fiecare cetatean ;
Cu respect va" facem cunoscut cii ne punem chiar de astS4
gratis la dispozitia d-lui ministru de rezbel pentru a face sent
viciu In spitalele militare din Capitala, precum $i a tutulart
corpurilor ce ar rimane In Bucuresti. Cu acest mijloc, creH
dem, ca s'ar putea umple golurile ce se simt in personalul
medical.
Doctori: Marcovici, Kalenderu, Felix, Fialla, Sergiu, Mil
darescu, Romniceanu, Drighiescu, Teodorescu Florea Bilanug'
Danielopolu, Cherenbach, M. Petrini din Galati",
Acestia erau cei dintai medici din BucUresti.
Suflarea de Inviorare trece peste tot.
Studentii universitari, earl ceruser ii instructori militarf)
sunt convocati, Incii din luna Ianuarie, in marea cuite clip do..,
sul prefecturii politiei si pusi sub autoritatca maiorului Co
rrAneanu.
In zapadS pang, la genunchi facem exercitiile comandate?
Vad Incii in capul flancului drept silueta inalta a doctorului1
C. Istrati, pe atunci doctorand In medicinti, a d-rului Apostol
leanu, doctorant de asemenea si atatia altii. Mai tarziu, am urn
mat exercitiile in gradina Gismigiului.
Stirile din Rusia spun ca. Tarul Alexandru II, vine la
Chisiniu si la Odesa ca sii inspecteze rrupele concentrate
pentru pornire. In acelas timp la Bucuresti este mare fiert
bore fiindca stirile din afarii spun eh', cleoarece neutralitatea
Romaniei nu e garantata prin nici un tratat, trupele turcesti
vor ocupa punctele strategice de pe malul s &ng al Dunarii de
Indatd ce rusii vor intra in Moldova.
In ziva de 12 Aprilie, consiliul de ministri adreseazg pot
porului urmatorul manifest:
,,In dimineata de 11 Aprilie guvernul a primit dela mare.
le vizir al Imperiului otoman invitatiun.a ca sa se intcleaga
cu comandantul armatelor turcesti dela Dunare, Excelenta sa
!&bdul-Kerira Pasa, spre a apara teritoriul roman de invaziuj
pea armatelor im_periale r_nse ease se prat4 a fi iminena v
www.dacoromanica.ro
 187

In cursul aceleasi zile si In dimineata r0 ast'azi prefectif

climitrofi cu Basarabia ruseasca, au Incunostiintat pe guvern
c. armata imperiala rusa a Inceput asi opera intrarea in Ro-
(mania prin trei puncte, anume : Bestimac, judetul Cahul, fata,
cu orasul Leova pe Prut, undo a si ajuns avangarda ; Tabac,
orasul Bolgrad si Ungheni, capul liniei ferate Iasi-Ungheni;
a'ntrand deja avantgarda In orasul Jai
1 In fata acestor fapte intamplate Inainte de a fi Camerile
aegiuitoare Intrunite, guvernul n'a putut si nu poate face alt-
tceva decal a se tine de linia de purtare trasa de corpurile le
giuitoare in ultima lor sesiune : mentinerea drepturilor Ro,
'maniei si neutralitatea. Pima la intrunirea parlamentului,
,care se face poimaine 14 Aprilie cand tara va fi pusd in pozi.,
itiune sa'si spuna hotdritorul ei cuvant, guvernul, nevoind sa
4ria asupra-si de a prejudeca aceasta hotarire, a luat urmatoarele
masuri in interesul ordinei publice :
; 1) Spre a evita orice conflict care ar putea angaja natiu-
r
iiea inainte ca vocea ei sd. se rosteaseg, prin legluitele sale
..organe, trupele române stationate la fruntarie au prmit or,
'din a se retrage inguntrul trei ca astfel sa se evite din par-
le-i orice conflict care ar putea sa drag% rezbelul InauntruI
tgrei.
2) Prefectii judetelor limitrofe sunt ordonati in fata core-
Tibor formulate de comandantii trupelor nitrate si care ar mai!
infra, sa nu interving ca agenti at puterei centrale ci ei vor,
avea a se margini ca simpli functionari politienesti si prin
anijlociri oficioase sa." fereascl populatiunile de eventualele
meajunsuri si conflicte la.sand ca autoritatile municipale, In
lata comandantilor de trupe, s. reprezinte comunele ocupate.
3) Populatiunile dealungul Dunarii au fost desteptate de
asi retrage familiile i averea In comune mai departate de
Duna:re./
OH ce fapte noui se vor produce vor fi de indata aduse
la cunostinta publica.
I. C. Brcitianu, M. Cogeilniceanu, I. Docan, G. Chitu, I.
Campineanu, General Cernat.
Vrea sa zica la 11 Aprilie 1877 rusii au pus piciorul pe te4
Titoriu1 Romaniei. La 14 Aprilie se Intruneste parlamentul
sesiune extraordinara.
4 In acelas -Limp un potop de stiri senzationale, dar toate
false se abet asupra Bucurestilor. Guvernul nu institue cen-
zura si nu o va institui de si avem si o armata streing in tar&
, Pe de alta _parte se simte c guvernul roman cauta un
'simplu pretext spre a putea rune cu Turcia, de aceea ziarele
oficioase anunta zilnic ca trupele turcesti au violet in mai
tmulte puncte teritoriul Romaniei. In Rusia, Insa, e cenzura
.strasnica, iar telegraful anunta c ziarul Golos' a fost susperv
frclat pe 2 luni.
Guvernul dentine in_ po4arnent_urmatoam convent
www.dacoromanica.ro
 188

tiune Incheiata Intro guvernul rus $i guvernul roman sure a

reglementa trecerea armatelor rusesti prin Romania.
CONVENTIUNE
ART. I. Guvernul Altetei sale Domnul Romaniei Carol
I asigura armatei ruse, care va fi c hemata a merge in Turcia,
Ebert', trecere prin teritoriul Romaniei $i tratamentul rezervat
armatelor amice.
Toate cheltuelile care ar putea fi ocazio.nata de trebuintele
armatei ruse, de transportul sau, precum 5i pentru satisfa,
cerea. tuturor trebuintelor sale, cad, naturalmente, in sarcina
guvernului imperial.
ART. II. Pentru ca nici un inconvenient sau pericol s/
nu rezulte pentru Romani& din faptul trecerei trupelor ruse
pe teritoriul su, guvernul Maiestatei sale Imperatorul tuturor,
Rusilor, se obliga a mentine si a face a se respecta drepturile
politico ale Statului roman astfel cum rezulta din legile into-
rioare 5i tratatele existente precum $i a menline 1i a apdra
legritatea actual& a României.
ART. III. Toate detaliurile relative la trecerea trupeloil
ruse, la relatiunile lor cu autoritatile locale, precum si toate
Invoelile care ar trebui sa fie luate pentru acest sfar$it, vor fi
consemnate inteo conventiune speciala, care va fi Incheiat6
de delegatii ambelor guverne, $i ratificata, in acela$ timp, ca
§i cea de fata si va intro, in luerare deodata.
ART. IV. Guvernul Altetei Sale Domnului Romania
se obliga. a obtine pentru conventiunea de fat/ precum si. pen,
-rtru cea mentionata la Art. precedent, ratificarea ceruta de legile
romane i a face imediat executorii stipulatiunile coprinse
Siateinsa.
Facut in Bucuresti _la 4 Aprilie anul 1876.
Baron DIMITRI STUART
Agent diplomatic $i Consul General al Rusiei in Romania
M. COGALNICEANU
Ministrul afacerilor streim In Romani&
Precum se vede, aceastg. Conventrune fusese semnatä cu o
saptamand mai Inainte de intrarea armatelor ruse$ti in Rama,
nia. Negocierile, fireste, urmau mai de mull. Si totu$i guver,
nul a invocat, pentru ca sa." motiveze ruperea relatiunilor Ci
aurcia, oarecare violare de bastimente particulare In portul
Bechet, fapt petrecut In urma incheierei acestei Conventiuni.
De lapt Romania erea aliata Rusiei Inca din 1876, dupa
yizita lui Ion Bratianu la Livadia.
In ziva de II. Aprilie In clipa In care armatele ruse au
pus piciorul pe teritoriul Romaniei, Mare le Duce Nicolae, Co-
mandantul suprem al armatelor ruse, a adreaat urmatoarer
proclamatiune ettre Romani k
www.dacoromanica.ro
 189
Locultori itorrulni,
Prin porunca Maiestatei Sale Irnparatul a toatg Rusia, ar
,mata sa ce sub a mea comanda, e Insarcint g. a combat° in con..
tra Turciei, intrg astgzi In tare voastrg, care nu pentru Intâiai
data intamping cu bucurie ostile rusesti.
Vestindu-vg aceasta vb." declar ca venim la voi ca vecht
prieteni si voitori de bine; naidajduese a ggsi la voi aceiasi
sufleteascg prirnire care au argtat strgbunii nostrii o$tirilor .
noastre in trecutele rezbele ee le-arn avut cu Tureii. Din partea
mea, conformândurmg poruncilor Impgralestei sale mgriri.
prea inaltul meu frate, socot de a mea datorie a face cunoscut
ivoug, Romani tor, cg. trecerea ostirilor noastre prin tare aceas-
ta, unde vor sta numai vremelniceste, nu trebuie nici de cum
sg. v. turbure, gu,Vernul vostru fiind considerat de noi ea un
guvern arnie.
V. invit dar, prin aceasta, a urma In pace Indeletnicirile
voastre si a.-usura armatei chipul de a satisface nevoile si tre-
buintele sale; tot deodatg. am luat toate masurile pentru ca or$
ce s'ar da armatei sg, fie plata far% intarziere si integral de
atm Casieria militara.
Ira este cunoscut cg armata maiestatei sale se vesteste prini
puternica sa disciplinä., sunt incredintat a ea Isi va pgzi cins-
tea In mijlocul vostru, ostirile noastre nu vg vor turbura lini
tea si vor respecta legile, persoanele $i averile pacinicilor ce,
tgteni.
Români, stra'mosii nostrii si-au vgrsat sangele pentru lig
bertatea voastra, mg socot in drept a vg. eere concursul pentrti
armata care trece prin tara aceasta, spre a da rcana de ajutort
chinuitilor crestini de peste Dundre, a cgror nenorocire a atras)
nu numai compätimirea Rusiei, ci chiar a Europei intregi.
NICOLAE
In Senat Conventiunea Incheiata cu Rusia pentrn tre
toea armatelor ruse este combatuta de P. P. Carp, Manolakk
Costaki, B. Boerescu si Dimitrie Sturza; o sustin Printul Di.41
mitrie Ghica care e raportorul, I. Brätiann si Cogglniceanu.
Conventiunea e votatg cu 41 voturi contra 10.
La Camera raportor este Gheorghe Mistrzescu. Conventiu-'
nea e combatuta de Nicolae Blaremberg si Gheorghe Danie-
leanu (Danielopolu) i o sustin Missail, Cogglniceanu si Ion
Bratianu. Conventiunea e votatg cu 79 bile albe contra 25.
In urma acestui vot Nicolae- Blaremberg Ii d. demibitkl,
nea din Camera intrebuintand expresii injurioase pentru Aduri
pare. Demisia e primitg cu 63 voturi. contra 31.
Bucurestiul este In ferbere. Se fac rechizliuni de eail
,pe picior mare, se rechizitioneazg alirnente, In mai toate easele
femeile fac seeing si o predg. Crucei Rosii.
Ziarele anuntd c. Tureii treegnel cu vasele pe Dungre trag
asupra soldatilor Romani; in urma acestor provocatiuni gu-ti
www.dacoromanica.ro
 190

cli
yernul da ord.in soldatilor de pe linia DunareT ca s raspunda
,cu gloante.
La 26 Aprilie ziarele anunta cu litere groase c Turcii:
bombardeaza din Vidin Calafatul. Ghiulele cad in Dunh're. Tu-
4purile romanesti au inceput a raspunde.
Editiile ziarelor sunt smulse de trecatori, stradele suni
pline de public, emotia este fara putinta de a fi descrisa.
La 26 Aprilie cele dintai trupa rusesti ajung in gara Tar-
govistei (azi gara de Nord) sit incep sa se inclrepte in gran'
gatr e Giurgiu.
Regele Carol ia comanda efectiva a armatei romane cu
'orrmatorul Comandament :
iSeful Statulm major Colonel Slaniceanu -George.
Dr. Carol Davila inspector general sanitar.
Comandantul Corpului 1 de armata general Lupu George.
Divizia I, comandant. colonel Cerkez Gristoclor.
Divizia II-a Comandant colonel Logadi Ion.
Comandantul corpului II de armata general de brigada
Ittlad oviciAlexandru.
Divizia III-a comandant colonel Anghelescu George.
Divizia IV-a comandant general de brigada Manu George.
Se telegrafiaza din Oltenita ca Turcii au in-ceput born-
Lardarea orasului. Tunurile romanesti au raspuns si lupta de
Artilerie a durat pang. la 7 ore seara. Bine inteles ca la Bucu-
Testi faptul capata cu totul alte proportii, se vorbeste de o de-
tarcare turceasca, de omoruri, de jafuri si incerrdieri operate
kle bandele de Gerkezi si bas-buzuci.
Domnitorul, Insotit de comandantul Corpului 2 de armatii
general Radovici, plead. la Oltenita spre a vizita orasul burn-
bardat de Turci i trupele romane cantonate In apropiere. Dorn-
frdtorul felicita cu deosebire pe oamenii bateriei de artilerie
care s'a distins In lupta contra Turtucaiei.
In Bucuresti Insufletirea ere* si opinia publica cere, cu
glas tare, ca Romania sa declare razboiu Turcier.
, La. 29 Aprilie c...mare zi istorica.
Anastase Stolojan, deputat liberal din Craiova, interpelea-,
&a. guvernul asupra provocarilor repetate ale Turc,ilor si in-
itreaba ce mAsuri va lua Romania spre a-si apara libertatea Si
Iteritoriul. Bine Inteles interpelarea erea faCuta din initiative
..guvernului.
A La Camer6. In vechiul local din clealul Mitropoliei lu-
Tmea umplea pang la ultimul lot Dupa o discutiune cald, cu
-care prilej au rostit marl discursuri Mihail CogAlniceanu si
Ion Bratianu, Camera a votat cu 58 voturi contra 29, urma-
Aoarea Motiune care insemna, de fant, dad nu si In forma,-4
kproclamarea independenfei Romaniei.

www.dacoromanica.ro
 - 191 -
MOTIUNE
Adunarea, pe eleplin satisfacuta de explicarile d-lui mi.',
nistru de externe;
Considerand ca TURCIA, prin declaratiunile si actele sale
'de agresiune in contra Romaniel, A RUPT SINGURA VECHI
LE LEGATURI CE NE UNIAU CU DANSA si s'a pus in starel
de rezbel cu ,._, ltul roman;
Luand act de declaratiunea guvernului C. tunul roman tt
raspuns deja la declararea de rezbel facuta de Turcia;
Adunarea nationata recunoaste starea de rezbel creatd R<:i%
maniei prin insusi guvernul otoman;
Aproba atitudinea guvernulth feta cu agresiunea streinq
se razima pe simtul de dreptate al Marilor Puteri garante, care,
de la tratatul de Paris, au luat sub scutul lor dezvoltarea indit
yidualitatei politice a Romaniei.
Avand plina incredere in energia $1 patriotizmu,1 guvef
nului ii da autorizarea ca, cu toate greutatile, sa puna tacit
staruinta si sa ia toate masurile spre a apara si a asigura exis
tenta Statului roman, astfel ca la viitoarea pace, Romania s
iasa cu o pozitiune politica bine definita si natiunea, D i
SINE STATATOARE, sa poata Implini misiunea sa istorica,'`-
Independenta Romaniei erea apropiata.
A doua zi Senatul a votat aceiasi Motiune cu 36 valid
l contra 7 si I abtinere. \
In Camera au combatut Motiunea Nicolae Ionescu fostull
rninistru de externe, pana In ajun si Dimitrie Ghica fiul 10
Ion Ghica, In Senat a cornbatut-o Manolaki CosLki. ,
Faptul important la Senat a foSt acela ca, Motiunea a fosi
prezentata de Beizade Mitica Ghica si sustinuta. atilt de as
cat si de Vasile Boerescu si Alexandru Orascu, toti membri a
disidentei conservatoare. )
Peste putin cu totii vor intra In partidul liberal, Beim!
eteaua va deveni presedintele Senatului iar dupa rezbel, Vasile
Boerescu ministru de externe. I
Acum starea de rezbel este declarata olicial Intre Turf
cia si Romania. ,T

La 4 Mai soseste in Bucuresti Marele Duce Nicolae; la garb

este primit de catre Domnitor, Doamna si Primul Ministri4
Lumea in numar foarte mare este pe strada.
Ziarele sunt smulse din mainile vanzatorilor fiindca al
nun% lupte violente intre Oltenita si Tuitucaia.
Aceste ziare mai anunta ca oamenii regimentului 16 dorol
hanti sosit la Turtucaia, vazand lupta si mirosind praful de
pusca, au esit pe strazi si au cerut M. treaca Dunarea; unii au
declarat ca (laza nu li se O. voie sa treaca cu luntrile, vor treed
Irmo. Cu mare greutate ofiterii i-au oprit.
Aceasta stire provoaca in toata Capitala o adevarata frv
tezie de entuziasm,
www.dacoromanica.ro
 A. 192
Ziarele anunta a doua zi ca la Dunare, fare tiltenita
Curtucaia a fost si lupta de infanterie. Cu acest prilej s a
Uistins bateria comandata de capitanul Lupascu. In general
itrupele din divizia Colonelului Manu s'au distins prin bra,
yura lor.
Cu intrarea rusilor in tara, a venit si invazia rublelor
trusesti. Camerele voteaza o lege care statorniceste astfel cursul
acestor monede : rubla de argint 4 lei, o jumatate ruble. 2
lei ; sfertul i leu ; bucata de 49 capeici 80 bani ; de 20 capeici
440
bani ; de 10 capeici 20 bani.
Gheorghe Marzescu, deputatul de Iasi este numit comi-
Aar al guvernului pe langa armatele rusesti.
La 29 Aprilie Camera si la 30 Aprilie Senatul voteaza o
iMotiune prin care Romania declara c Turcia rupsese vechile
legaturi ce o unea de Romania. La 9 Main independenta este
ivroclamata si In acte.
f La 9 Maiu, In urma unei interpelari a lui Nicolae Fleva.
Camera voteaza cu unanimitate de 79 voturi S cu apel non*
mai si 3 abtineri urmatoarea motiune :
PROCLAMAREA INDEPENDENTEI
Camera multumita de explicarile guvernului asupra un,
pariler ee a dat votului ei de la 29 Aprilie anul eurent,
Ia act ca rezbelul intre Romania si Turcia, ea ruperea lega-
Aurae noastre cu Poarta si ea Independenfa absolutd a Romd-
piei au prima consacrarea lor of iciala si :
Comptand pe dreptatea Puterilor garante, trece la ordinea
sgilei."
Senatul a votat imediat aceiasi motiune.
, Acurn independenta Romanic' erea definitiv hotaritli.
Marea multime care asistase la Camera, atilt in tribunele
cat si In eurte, si pe dealul Mitropoliei la savarsirea
arelui act, se revarsa spre centrul Capitalei. Drapelele sunt
.1;itib1ice
arborate, valurile multimei strabat orasul, studentii manifes-
itteaza cu canteee patriotice, se aude rgsunand Desteapta-te Ro-
mane". $i pane: tarziu in noapte poporul Capitalei fericit.
vetreee.
In aceiasi sedinta de la 9 Mai, s'a votat instituirea deco-
xatiunei Sleaua Romanier. Rapertor a fost Mihail Ferikidi.
_
In Comitatul delegatilor s'a propus ea decoratiunea sa fie
inumita Credinta", insii a fost admis numele propus de guvern.
In Clmera un mare numtir de deputati, toti din majo-
ritate; Grigore Vulturescu, Pang Bueseu, D. I. Chico.. Furcu.
; escu, au combatut decorarea si a civililor de care ce actul ar
i antidemocratic; toti au cerut ea Steaua Romdniei sa fie nu-
pai o decoratie militara.
Sentimentul Camerei este hotarit democrat asa a legea a
tvotatA cu un amendament al lui A. Candiano-Popescu care de-
cerna decoratia numai pentru f apte militare. Dar,Senatul mo-
,/difica
6-- lege, acordtind decoratia si civililor,
www.dacoromanica.ro
 wo,

Reintors la CamerA proiectul intampinA o mare impotri:-

.yIre. A trebuit s. ia cuvantul Insusi Ion Bratianu pentru ca
legea cu amendarea Senatului sa poata trece cu 48 voturi
contra 26.
Ce bine ar fi fost daca decoratiunea nu ar fi putut fi data
de cat militarilor. Multe acts de coruptiune ar fi fost inlatu-
rate, iar guvernele ar fi avut mai putin o arma de incovoiare
'a energiilor si a caracterelor.
De altfel viitorul a dovedit c dreptatea erea de partea
majoritatei reale a Camerei.
Vine in discutiunea Camerei proiectul de lege pentrtt
emiterea a 30 milioane lei in bilete hipotecare cu care sa se
'sting& datoria Statului pe 1876. Proiectul este eombatut de un
mare numar de deputati dintre fruntasii partidului liberal t
Ispecialisti in materie. Au combatut proiectul: Constantin Gra-
disteanu, Pake Protopopescu, Nicolae Ionescu, Pang, Buescu,
"Gheorghe Cantili. Cu toata staruinta lui Ion Bratianu care erea
si ministru de finante, votul pentru luarea In consideratie a
'iaroectului da 35 bile albe si 34 negre, deci \Taut nul.
Duna ce proictul a fost moclificat parlamentul l'a primit,

ROMANIA IN RAZBOIU
Domnitorul s'a dus in inspectie la Calafat si a intrat
Intr'o baterie; in acel moment Turcii au inceput sa traga. 0
'ghiulea.a cazut aproape de Domnitor. Acesta, nepasator, a spus
zambind:
Asta-i muzica care-mi place mie.
Pentru a rasplati acest gest de vitejie Consiliul de ministri.
In urma raportului Generalului Cernat ministrul de razboi,
'hotaraste ca sa se .acorde lui Carol I medalia ,,Virtutea Mill-
tare, infiintata atunci.
Consiliul de ministri subscrie urmatorul act :
Astazi 20 Mai 1877, Consiliul ministrilor, &Wind in vedere
Teferatul et-lui ministru de rezbel, decide ca cu totii sa. mear-
ga si sa roage pe Maria Sa Domnitorirl, in numele armatei, ca
in calitatea Sa de intaiul oeean roman. In memoria zilei feri:
'cite in care armata a admirat curagiul Si. devotamentul Suve .
ranului ei pentru patrie si ca un semn de afectiune si solidari- .
tudinea ce Maria Sa a aratat in totdeauna pentru armatil, sa
binevoiasca a accepta si a purta pe pieptUl Sau medalia Virturii
militare.
I. C. Bratianu, M. Cogalniceanu, I. Docan, G. Chitu, T.
dampineanu, Al. Cernat".
cea dintaiu decora.tiune Steaua Rometniei a fost data de
Domnitor Generalului Nicolae Golescu fost locotenent dom-
'nes() la 1866, care de doi ani zacea pe patul suferintei.
Domnitorul i-a pus singur pe piept decoratiunea iii gradul
rele Mare cruce.
13

www.dacoromanica.ro
 .4g 194 --e
Marea Crime a lost data apoi Jul Ion Bratfanu si lul
Cogalniceanu.
Ziarele bucurestene publica stiri eronate asupra scufurrr !
darei unor vapoare de razboi turcesti In fata Brailei. Fiinda
la epoca aceea ma aflam tocmai in portul brailean cunosl
toate amanuntele acelor fapte la care am fast chiar martall
ocular.
Intr'una din zilele Inceputului lunei Maiu se aude de o dat&
tunul bubuind. In cateva minute panica cuprinde orasul, ma4
gazinele Incep a se inchide si lumea alearga lngrozita pe straziq
In timpul acesta zgomotele cele mai absurde Incep sa cir
cule. Se spunea cii. un numar de cateva sute de basbuzuci au)
debareat cit macelul populatiei a Inceput, si cii. In acelasi timpA
cateva vapoare de razboi bombardeaza orasul. In realitate eraV
altceva.
Trei Monitoare turcesti de un slab tonagiu s'au aratat pelf
Dunare esind din bratul Macinului; de cum le-a zarit bateriilei
rusesti instalate pe malul brailean au deschis focul asupra lor
Dar tunurile rusesti erau de calitate inferioara avand bittaial
prea scurta ; de aceea toate proiectilele lor cadeau In Dunare'
Cele trei Monitoare au ripostat, dar fiindca Dunarea era agi-
tata In ziva aceea, proiectilele trimise, In lac sa, can asup
bateriilor de uscat, au cazut la Intamplare, ici si colo, gaurin
cateva ziduri vechi dar fara sa faca. explozie. Toata afacere
a tinut vreo 15 sau 20 minute, apoi Monitoarele s'au. retras pe
bratul Macinului.
Rusii hotarira, Insa, sa se descotoroseasca de &caste Montt
toare care erau suparataare.
Intr'o noapte fart bunt, cana pe la I dupit miezul nopteA
cateva bubuituri ma destepta. Si fiindca locuiam aproape de;
malul Dunarei am esit repede ; hist linistea se restabilise. .?"
.A doua zi am aflat evenimentul.
Peste noapte patru salupe cu. abur rusesti au atac,at eel
trei monitoare turcesti care, In toate noptdle stationau de paz
la intrarea canalului Macinului.
In prima salupta nurtand numele Tarevici, se afla locot
nentul Dubasof, In a doua Xenia (numele unei fiice a e
se afla locotenentul Sestacof, In fiecare din aceste salupe s
aflau si alti militari inferiori; pe Xenia se afla si maiorul Mut
gescu din marina romana.
Salupele se apropiara. In tacere &,r sentinela de pe uni
din Monitoare, simtind apropierea, Intreba: Cine e acolo? Du,
basof, care cunostea limba turca, rispunse: prietenil Dar ac4
centul 11 trida iar sentinela date alarma. In aoel moment Dull
basof slobozi forpila care merse sa se isbeasca de vapor. Ex
plozia se produce si Monitorul se scufunda.
Imediat anoi Sestacof slobozi si el torpila In contra altu
Monitor. Efectul fu fulgerator. Monitorul lovit sub linia d
plutire, se sparse si so scufunda. repede. Dar Xema, voind sit se
retraza spre a nu fi atrasa, In valtoare, se apleca pe a(
parte $i prirni apa la naasina. Erea primejdie de Inecare. Mud
www.dacoromanica.ro
 195
palorul. Murgescu, CU, pretul vietsi se scoborl In comparti-
mentul ma-sinei si o puse din nou in stare de a functiona.
A doua zi seara ofiterii rusi aflati In Braila dedurg un
'mare banchet spre a shrhatori pe eroicii ofiteri. and intrh In
fa.16 maiorul Murgescu toath scala izbucni in strighte de: Jivia
Mur g es ki I"
Peste cateva zile ziva precish n'am notat-o Mare le
Nicolae, comandantul armatelor rusesti sosi in gara Brai-
In acel moment, crucishtorul protejat Lufti Gelil, care sta..
tiiuce
ona mascat pe bratul Mhcinului, arunch cateva proiectile din
, tunurile sale de mare calibru. Douh, din acele proiectile, desti-
nate A'. loveasch. trenul, chzurh, la cativa metri departe de gara,
Uar farh, sh fach explozie. Mare le Duce se apropie de unul din
proiectile si, ardtandu-1 ofiterilor din jurul shu, le spuse: Iath
'inamicul 1 Pe acesta trebuie acum sh.-1 combatemr.
Lufti-Gelil plech in susul Dunarei, peste o zi sau doul
bombards.' Oltenita apoi se reintoarse pe Canalul Mhcinului.
1Intentia turcilor erea asa se svonea in Braila ca sh rhz-
tune scufundarea celor doug Monitoare bombardand orasul,
Brea o zi plinh' de soare si o hime imensh stationa pe lun-
gul mal brdilean.
Bateriile rusesti de calibru mic si de calitate inferioara,
Fix am spus incepura sh tragh asupra crucishtorului, dar
hrh nici un rezultat. La un moment persoane care se aflau
;in apropierea mea si priveau vaporul cu un ochean, spusera
teh Turcii, impasibili p'ang, atunci, au descoperit bateriile si au
(deschis magazia cu. munitiuni- Rush trhsese pang atunci 53
lovituri de tun iar ghiulele lor chdeau, cand prea departe cand
Iprea aproape; aceasta se veclea dung, shriturile apei.
Noi, de pe mal, numgram loviturile. Lovitura 54 e trash. Si
In aceiasi cliph auzim o groaznich detunhtuth ei vedem un vul-
can Urias Inhltandu-se spre cer. Si, peste un minut, nimic. Crud
t ishtorul disphruse. Lufti Gelei, in mai putin de un minut se
scufundase. .
, Din echipagiul de 200 oameni nu a schpat atunci de cat bu-
,,chtarul pe care Intamplarea a voit sh'l arunce intr'o mlastiriti
fcle pe mal. _

Versiunile date de chtre ziarele din Bucuresti nu ereau

geplin exacte, nici numele crucisatorului, nici felul In care
''s'a racut scufundarea nu au fost reclate credincios.
4soseste In sfarsit vestea cea mare, Imphratul Alexandru al II-len
In Bucuresti.
Venirea Tarului e precedath de o intreagh armata de po-
tisti si de spioni cari intra in tarh' si invadeazh. Bucurestii.
i
i,

cestia se pun In leghturg cu politia noastrh si iau toate mh-

urile pentru paza Tarului si pentru supravsgherea tuturor
ktreinilor cari, sub diferite motive si pretexts, au venit iri
4Bucuresti.
Prefectul de politie P. Ciocarlan nu leste judecat la fail.
ftimea situatiei, afarh de asta nici nu vorbea limba franceza.
Ciocarlan este mutat la Braila, iar la Bucuresti, In capul pre-
www.dacoromanica.ro
 196
fecturei politiei, e .ailus prefectul de Braila maiorul Radu
Mihai,
In ziva de 10 Mai studentii universitari au facut o c,alda
manifestatiune de simpatie Domnitorului si Doamnei. 0 dela,
gatiune de studenti $'au urcat in Palat st a of erit un buehet de
flori Doamnei. Unul din membrii delegatiunei a rostit o cu,
vantare eareia i-a raspuns DomnitoruL Apoi, in aclamatiuni,
studentii in mare numb., urmati de un numeros public s'ad
indreptat spre locuinta lui C A. Rosetti in strada Doamnei
(astazi Paris) si l'au aclamat. C. A. Rosetti a esit in balcon si
a rostit o scurta euvantare entuziasta. .
In ziva de 24 Mai` soseste In gara Targoviste (gara de
Nord) Imparatul Rusiei.
Isi poate oricine inchtpui ce Imbulzeala de lume erea pa
toate stradele. Ca lea Grivitei de astazi, Strada Targovistei de
atu,nci. ea si Podul Mogosoaei (Ca lea Vietoriei) erau oavoazate
cu drapele romane si ruse.
Trotuarele gemeau $i un puternic serviciu de paza area of,
ganizat. Se observa numerosi agenti rusi pretutindeni.
Primarul a rostit urmatoarea euvantare :
Sire!
,,Orasul Bucure$i e fericit a saluta in augusta persoada a,
MaiestAtei Voastre pe oaspele eel mai ilustru ce a onorat vreo
data tara noastra I
Actele marl pentru care Maiestatea Voastra a $tiut sa. grak
,eze adane numele sau In numele supusilor sal $i. in fastele
Istoriei, ajutorul tutelar ce Rusia ne-a acordat cu generozitate
In timp de neferic ire, fae ea intreaga natiune sa considere $e-
derea Maiestatei Voastre Intro noi ta o proba de bunavointa
speciaia de fall de o garantie puternica. pentru viitor.
Devenit numai de ieri Capitala unui Stat- pe deplin inde
pendent, orasul Bucuresti e mandru sa deschida astazi portile
sale liberatorului popoarelor din Orient. 'El m'a insareinat a
widica vocea in numele sh.'u pentru a saluta cu cel mai profund
respect pe marele monarch care, prin vizita sa, a bine voit al
face indoit memorabill noua faza in care a intrat Romania IW
Lera si independenta.
Traiasca Maiestatea Voastra' 1 Traiasca familia imperia1at"4
Prirnar al Capitalei era atunei C. A. Rosetti, care a primit
eaea ta insareinare special pentru aceastA festivitate.
La gar& primire stralucita, Domnul si Doamna ereau de
lata.
De la gara. la Palat, in mijlocul aelamatiilor, eortegiul a
zost astfel format. In. prima trasura Tarul, Doamna si 2 fii ai.4
Tarului. In a doua trasura Domnitorul eu Marele Duce Nicolae./
In a treta trasura Cancelarul printul Gorciacof cu Ion Bratia-
nu. In a patra ministrul de rezbel general Miljutin en Mihail
,Cogalniceanu. In a cincea generalul Ignatisf,lostul ministru al
Rusiei la Constantinopol, cu generalul Ion Ghica fostul agenti
Al Rowaniei in,auiai Capitala
www.dacoromanica.ro
 197 ---.
Tarul a dértigat la Palat, apoi la ora , a fost recondus Iti
rara ,cu acelas ceremonial.
Discursul primarului Capita lei, a lost viu critical in unele
6ercuri politica, chiar in cercurile liberals. S'a facut o vind luil
C. A. Rosetti cum cd. a pus fraza cd. Romania datoreste liber-
'atea si tutelei rusesti si cd aceastd tuteld a fost acordata call
.enerozitate. C. A. Rosetti a fost invinovdtit ad s'a aplecat astfell
n fata Tarului de si Istoria erea martord spre a spune cd, spre
si realiza planurile, Rusia ne-a rdpit Basarabia.
Guvernamentalii rdspundeau cd aceste cuvinte au fost ros-
itith numai spre a face impresie asupra tarului si a'l indemna
sa nu mai reclame cele 3 judete basarabene restituite noua prin
tiatatul de la Paris.
-
Evenimentele inspird pe Vasile Alexandri care in acele
gile glorioase este psetul epocei si al neamului. Nimeni nui
terea mai fericit inzestrat de la naturd ca sd cante redesteptarea
yitejiei romane si gloria olipelor de atunci.
Ziarele publicd poezia lui Alexandri
BALCANUL SI CARPATUL
Valcanul $i Carpatul la Dundre. indreatd
Ca doi giganti niiprazirtici stau astlizi falli 'n fatal
$'aprinsi de dor de luptd, cu oclai se mascara,
Cu glasul s'amenintd, cu gdndul se doboard
lZicdnd : ,,Nu pot set 'ncapd doi palo$i intr'o teacd.
tii scris, din noi doi unui in pulbere set troaceti"

Walcanul cel fanatic muncit de asprd urd,

hru $ tie sei 'ngradeascd, sdlbateca lui gurd
$i zice in trufie: ,,Carpatule, vecine,
De nu vei pleca fruntea, amar va iti vai de line,
dci repezivotiu grabnic din plaiurile 'ins 'nalte,
orente 'necdtoare deprinse ca a salte
Din maluri paste maluri, din munte peste munte
Sit- bald a tale coaste, s'acopere-a tg frunte.
N fact inteo clipii ca sit' dispari din lume,
Cu-atale steinci $i codri, cu ai _tea copii $i nume I
,Carpatul scoate-un freamdt tertbil de urgie
iMi$cdnd coama-i de codri ca leul in mdnie
ISi 'n hohot lung rdspunde: ,,Balcane a -la trufie
0.Aratd cd tu astdzi cazut e$ti in pruncie.
LA Tevoie ai de-o car* ruinafi s'o supoarte
I Cdci ai ajuns, sdrmane, acum la prag de moarteic,
fAi fost odznioard gigant prin indltime,
gArnar, przn fanatiz-muti, puternic prin cridime.
rAi.revdrsat pe lume si groazd $i-ruFine
6Si te-ai scdldat in sdnge, pin ce ai dat cu mine:
4De-atunci au trecut secoli I.. Pldpdvda omergire
S'a de$tevtat .5i numai tu stai in adormire.
www.dacoromanica.ro
 1.9b -

'Ademerhil de visuri nebune z trufa$6

Fara-a pdtrunde norii care te tin in free
Orb urtia$ cu carja, tu genele 'fi rdicd
.$% vezi l'a tale poale cat umbra ti-e de mica,
E$hi $ters din cartea lumei tu care de vechtme
Stai rezemat in .somnuti, de-o putredd marime
..S'i vrei sa tii in lanturi popoarele cre$tine?
1 vrei, Balcane arbov, eu sd ma 'nchin la tine Z
Dar n'auzi cum te rade $i Dunarea $i Marea?
Dtviza ti-e sclavia is'a mea neatarnareal
Cum, zic, dgi vulturi ageri, zburand din varf de munte)
Se' 'nallei pdat 'n ceruri $i scot ppete crunte.
E unul din Balcanuri $i din Carpati e altul
Mult repede le'i sborul. mult falnic le'i asaltul,.
Caci se isbesc ca fulgeri la luptd-uCigittoarel...
ivansele lor aripi se bat lucind de soare,
.$"a lor cumplite ghiare $i pliscuri otelite
1$i dau loviri de moarte si rani isi fac cumplit4,
Deodata unul cade ucis, pe-a noastre lanuri,
E vulturul prddalnic din tristele Balcanuri
S'en patnt parti a lumei zbor zmulsele lui pene,
canta libertatea pe maluri Dunarene.
Mircesti, 18 Mai 1877

In timpul acesta armatele turcesti sunt invingatoare im

potriva muntenegrenilor pe care-i resping neincetat care Ce,
tinge. Generalul Ali Saih repurteaza o insemnatg, victorie si
cucereste cele mai importante defileuri.
Interventia grabnica a armatei ruce este ceruta. Cg.ci in-
tealtfel atat bosniacii i hertegovinenii cat si Mu,ntenegreng
vor fi zdrobiti.
N. T. Orasanu, vestitul umorist care a scrie ani intregil
In Ghimpele, Daracul. Nechipercea etc. si care e mai mult
cunoscut sub numele de Nechipercea de cat sub numele sael
de Orasanu, scrie o poezie festiva in onoarea Domnitorului.
El care aruncase asupra lui Carol I cele mai cumplite
ofense, mai ales fiindca erea neamt, el care scrisese versurile,
repetate la vremuri, din gura 'n gura:
Ia-li lddita $i cheita
Neamtule! etc
acum a scris O cledicatiuna ..,)omnitorului.". carp af 'Arse°, at
strofa;

www.dacoromanica.ro
 'Q.-- v
Tiico lona mandru zboar4
Peste fii de eroi,
Domnullarei '1 desfd$oar4
Cu el fifi, cad e cu tioui
E viteaz, inimà are
,Si-$i iubege-al san popor,
E ctin Frederic cel Mare
45i va fi invingator 1

Romdne, $i ia arnu
Pomnul tarei-a dat alarmal
Ofrandele i listele de subscriptie pretutindeni. Ziarele
flublica aproape zilnice subscrieri In bani, scamd $i tot felul
de alto obiecte pentru soldati.
Clubul Tinerimei din Bucuresti face o subscriptie care
ya famane In permanentd deschisd pentru armed.
Presedintele Clubului P. E. Schina trimite primului mi.,
0-iistru suma Insotitd de o adresd. Ion Briitanu rdspunde per-1
sonal printr'o scrisoare publicatd de ziare.
La Inceputul lunei Maiu moare Ion Massim profe-
sorul de limba latind de la liceul Sf. Sava. A fost un erudit.
discipolul lui Heliade $i conservator de idei.
A figurat si in Camera, ca ales al colegiului türdnesc din
ludetul Braila unde era ndscut.
Pe la Inceputul liii Iunie rusii Incep operatunile lor,
militare. Intaia actiune o incep in Dobrogea pe care o ocupd
itrecand pe la Galati i pe la Braila. Aceasta este numai o di-
yersiune fiindcd actiunea principald se va deslasura cu mult
mai la sud. Comandantul era generalul Zimerman.
Luptele de artilerie urmeazd, Intro Vidin ai Calafat cat 0
Intro Bechet si Rahova. Aceste lupte intro Romani $i Turd
sunt Intretinute din partea noastrd spre a deprinde pe soh
dati ca $i pe ofiteri cu zgomotul si actiunea räzboinicd.
Trupele noastre. cele mai multe tinere, MA, experienta
rrizboiului tar majoritatea compusd din trupe de tdrani luati
de curand de la ocupatiile- campului, aveau nevoie de aceasta
'deprindere.
Prmtul Carol si guvernul roman voiau ca Intro rusi It
iromani sä se mentie o aliantd formald pentru ca si. armatal
Tomang, sd participe la rdzboi, insd rusii au cerut ca armata
woman si rdmaie concentrata dacd vrea, dar au declarat ci
ei n'au nevoie de concursul ei, de altfel destul de neinsem-
pata ca. numdr.
Romanii cereau sd. intre In actiune spre ali valorifica drop-
/virile la sfarsitul rdzboiului. Rusii nu voiau sa contracteze o
datorie de recunostinta fata de romani si nici nu vdiau sa
se spuna ca n'au putut bituiffiajjAlicru1 romauilort_,
www.dacoromanica.ro
 200
Armata romana a stet concentrata timp de 3 luni in pa,
sivitate, dar aceste trei luni i-au servit foarte mult, cad a de-
prms pe taran cu viata militara si cu discipline taberei. A mai
deprins pe oameni si cu, bubuitul tunului i cu unele
nwnte ale luptelor active.
Gaud, dupil dezastrul rusilor la Plevna, armata malaria
a trecut Dunarea, solclatul roman nu mai era un novice.
Dupa jumatatea lut Iunie tarul Alexandru stramutb; Car,
tierul general, de la Ploesti, uncle era, la Zimnicea. Trecerea
Dunarei este apropiata.
Problema trecerei armatei romane peste Dunare
Clupa ce armata rush' a trecut preocupa presa. Ziarele opo-4
_zitiei ataca guvernul fiindca n'a izbutit s Incheie un tratat
do alianta cu Rusia. Aceiasi adversari cari au combatut Con !
entiunea pentru trecerea rusilor prin tarä, acum tin cellalt
dimbagiu. Vecinicul politicianizm I.. Conservatorii spun libe-
ralilor : Ati Inceput Mazinisti si sfarsiti Cazaci.
Ziarul Presa, organul lui Vasile Boerescu, scrie la ince-,
putul lui Julie ;
,,In veclerea preparativelor ce vedem ca se fee pentru o
Jwintarziata trecere a Dunarei de catre armata noastra, trebue
sa creclem c. guvernul a izbutit sau este in ajun de a izbutii,
sa incheie acest tratat".
Dar Romdnul, oficiosul guvernului mustra_ pe acest ziet
spunandu-i ca nu este in interesul tarei ca s. faca asemenea
insinuari sau denuntari.
Armata romanil ia totus i fr incheierea acestur
tratat o parte activa la cuceriree cetatei. Nicopole. Au luat
parte la lupta bateriile romanesti de la Islaz.
C. A. Rosetti, care primise demnitatea de primer al Ca-
pitalei numai spre a prim! pe Tarul Rusiei, isi d demisia
din aceasta demnitate.
Razboiul incepe peste Dunare in conditiuni nenorocite
pentru Turci, din cauza aceasta si fiindca n'a stiut apgrai
Dunarea pe care rusii au trecut-o lara mai nici o pierclere
Abdul Kerim Pasa este inlacuit la comanda suprema ct
Metternt AI
Menemet Ali se distinsese in luptele contra Sarbilor, da.4
151 d tora norocul faptului ca avea protectiuni Inalte.
Mehemet Ali erea de origina german, se numea lulius
Dar is, fuob'se din tara sa natala. se Meuse ehelner la Viena;
dar flincl foarte frumos. a lost luat de &Are ambasadorul
Yu et in Capitala Austr ei, Ali Pasa, ca valet de camera si
transf rmat In metresa lui. Vanzandu-si terpul mai tarzfur
marel i viz'r la Constantinopol, fu trinats in scoala militarg
tle uncle isi Mau carfera.
Armata remand a trecut Dunarea.
Batuti la Plevna si fugariti spre Dunare, Ruij sunt ame,
nintati de a fi aruncati in apele acestui fluviu. Intreega ar-

www.dacoromanica.ro
 201

Vida rusa este amenintatti cu Ufl dezastru,. Atunci Imparatul

4Alexandru trimite cunoscuta telegrama piing de akcentul dez,
Tiadejdiei: ,,Cauza crestinatatei fiind In prrimejdie, treceti Diii
witirrea In ce conditiuni vreti, dar treceti cat mai grabnic".
Telegrama area trimisb," generalului Manu care declara
ea nu se poate misca de cat daca va prirni ordinul de la gu-,
yernul roman. Aceasta atitudine foarte corecta, atrase gene-,
trarului Manul Inlocuirea. Ru$ii an cerut cu staruinta aceasta,
gar Domnitorul Carol, spre aa$i atrage buna vointa Tarultn,
fiacrificri pe generalul Manu. Despre acest indident am mai
Iiyorbit.
Trecerea armatei romane erea descrisa de ziarele din Bu.
cdresti in termeni inaltatori si mi$catori.
Romanii au trecut Duntirea pe la Corabia. Soldatii tre-
,ceau cantand, alaturi de iei mergeau femeile, unele cu copii in.
brate. Toate femeile au mers pang. la pod unde s au oprit. Sol-I
datii treceau iar cei ramasi pe mal nu mai conteneau cu urale
si aclamatii.
Trupele din militiile oltenesti, puse sub comanda colo
nehului Haralambie, ocupa Nicopole.
Trecerea repede a armatei romane a oprit brusc fuga si
tlebandada rusilor. In timpul acesta, pe cand Osman-Pas& a
ocupat solid Plevna, Mehemet AIL generalisimul, Inainteaza e-
tnergic catre Tarnova..
Trupele rusesti aflate pe drum $i in Romania sunt aduse,
In graba la Dunare; s'a dat ordin ca intreaga garda imperiala
rusa s. plece din Petersburg si sa. vie la Plevna. Cu toata
Ointerventia armatei romane situatia este Inca foarte Ingriji-
toare.
Bombardarea Giurgiului incepe acum cu mai multa fu-
rie fiincica Romanii an trecut Dunarea; pagubele pricinuite
orasului sunt mari.
D-na Maria Rosetti, sotia lui C. A. Rosetti, ia conduce-
rea unui spital pentru
Rusii nu se mai simt in stare de a invinge singuri dupe
cum le erea ambitiunea. Dupe_ ce au cerut, tot la fel micei
Serbii, istovita dupa rezbelul ce Meuse, ca sa lupte din nou,
acelasi ajutor II cere $i de la Grecia. Iar Muntenegrul erea
mereu in lupta.
La inceputul lui August Serbia iintra din nou In foc.
Pe la 19-20 August garda imperiala rusa incepe s. so*
ceasca in Bucuresti de uncle pleaca neintarziat la Giurgiu. So-
se$te si generalul Totleben, marele general rus specialist In
tfortificatiuni, acela care in timpul razboiului Crimeei, forti-
ficase Sebastopolul.
Generalul Cernat pinistrul de rezbel a primit comanda
trupelor roman& din fate. Plevnei. Ion Bratianu, a luat por-
tofoliul razbotuluL -Jar Ion Camnineanu interimatul thlante-,
kr.

www.dacoromanica.ro
 202
In acelasi timp, prinelpele Carol, otire se afla in captil ar4
Inatei romane in ziva and a trecut Dunarea, a rostit pentru
trupe, urmatoarea cuvantare:
Osta0,
A trecut anul de and lupta de peste Dunare Intre Tura
$i crestini pune in primejdie hotarele.noastre.
Pentru a le apara, tara a facut apel la yob La glasul el
y'ati parasit caminele cu avantul oamenilor oari au constiinta
ca, de la devotamentul lor, atarna fiinta statului roman.
Pe cat timp ostirile operau in departare si noi nu ereaft
Ytmenintati de cat de navalirile unor oete do jefuitori ne pu-
team tine numai la apararea tarmurilor. Acum, insa, rezbe+
Itul se apropie de hotarele noastre si, daca Turcii ar fi inviu
gatori, este invederat ca ar navali cu totii, asupra tarei adu41
etnd cu dansii macelul, pradarea si pustiirea. In aceasta po-
mitiune ca sa scaparn tara de salbataciile navalitorilor este de
datoria noastra s mergem sal combatem pe chiar tarmul tor,
Ostasi Romani, voi stiti cat de mult a suferit patria voas-
Ira in timp de peste 200 de ani In care vi se rapisera mijloa
cele de a mai apara barbateste, pe campurile de bataie, drep-
tulle ei.
Asta'zi aveti ocaziunea do a arata din nou vitejia voastra.
51 Europa intreaga sta cu ochii tintiti spre voi.
Inainte dar cu inima romaneasca st lumea s ne judece
Clupa faptele noastre.
Reincepem, ostasi, luptele glorioase ale strabunilor alatu-
Tea cu numeroasele si bravele armate ale uneia din cele d'antaif
puteri din lume. Armata romana, de si mica, se distinge, sunt
sigur, prin bravura si disciplina ei. Ea va reda astfel Roma-
niei rangul de alta data ce i se cuvine intre natiunile europene.1
.Aceasta este si credinta Augustului imperator al tutulor,
rusilor, d'aceea nu numai romanii vor lupta alaturi cu ru+
pii, p'acelasi camp si peatru acelas scop, dar Inca comanda+
rsuperioara a ambelor armate despre Plevna imi este Incre-
dintata Mie
Aceasta este o onoare care se refrange asupra tarei, asu,
pra voastra.
Faceti, dar, sa falfaie din nou ru glorie drapelul roma.
nese pe campul de bataie, unde stramosii vostri au fost, se+
cob Intregi, apärUorii legii i ai libertatel.
Inainte dar, ostasi Romani, inainte cu barbatie i tn cu4
rand va veti Intoarce In familiile voastre, In tara voastra li
berg prin voi Iniv, acoperiti de aplauzele Intregei natiuni,
Carol
Atinata raspunse cu un ura rasun'ator si, in aceiasi clipa
soldatii Romani, cu drapelele clesf6surate si In sunetal mu-
trecura Durarws

www.dacoromanica.ro
 203
.Generalul Cernat, noul comanclant, seful. armater romane,
Ttrecu in urmg cu intreaga cavalerie.
Rusii, care pang la dezastrul lor de la Plevna, nici nu
yoiau sa audg de cooperarea armatei romane, acum se ple-
eau. Stransi cu usa ofereau totul; cooperarea, conditiile ce-
, rute; Domnitorului Romaniei comanda suprerng la Plevna,
chiar si asupra trupelor rusesti, toate onorurile. Numai mane
thrgptireata de-asupra Basarabiei nu si-a ridicat-o.
De oaece toate fortele militare active au fost trecute
peste Dungre, guvernul a dispus ca garda civica sg tread, sub
legile si regimul militar.
In sfarsit yin luptele de la Prna, de 1a29 $i 30 Au-
gust.
Rusii nu aveau incredere in rornani, ba ii si batjocoreau.
torespondentul ziarului rus Go los stria : ,,Romanii isi dau un
aer ingamfat si rdzboinic cand aunt in Romania, dar pe ca in-
put de bgtaie vitejia, si bgrbgtia lor se sehimbg in frica".
In Bucuresti emotiunea este culminantd. Cele d'intai sari
tsupra bgtgliei de la 30 August sosesc. Se aflg ea' regimentul
de dorobanti (curcanii, cum ii botezase soldatii din celehlte
larme, fiindc5, purtau la ca'ciuli pene de curcani) din judetul
Naslui a fost glorios, de asemenea si bateria de artilerie do
tub comanda cgpitanului Alexandreseu.
Tarul Rusiei a acordat trupelor romane care au luat re-
rkluta Grivita, vreo 40 Cruci Sf. Gheorghe, iar Domnitorul de-
toreaza drapelul regimentului 13 de curcani cu ,Steaua Ro-
tnaniei". In aceastg Milne s'a distins si regimentul 5 de in-
h.nterie.
Ion Docan a iesit din guvern si in locul sail a intrat
P. S. Aurelian.
Cabinetul e compus acum numai din 5 ministri: I. Bra-
tianu la interne si ad-interim la rezbel, M. Cogalniceanu la
externe, G. Chitu la instructie, I. Campineanu la justitie, P.
S. Aurelian la agriculturg, cornert si lucrgri publice.
Din Paris vine stirea ca A. Thiers, liberatorul terito-
rului francez a murit. Cogalniceanu trimite o telegramg de
tondoleante vaduvei marelui disparut.
Batriliile din jurul Plevnei aduc stiri numeroase zia-
relor.
D-1 Lackman, corespondentul ziarului Bund din Berne
ti al Gazetei de Chicago scrie ztaruhri Romdnul asupra ac-
tiunei regimentelor 13 dorobanti si 5 de infanterie:
,.In ziva de 27 a fost ziva ceremoniei botezului infanteriei
romane. Nici odat 5. n'asi fi crezut s. vc1 atata bravura' la o
trupg care pang acurn n'a. cunuscut focul.
Astazi am forma convingere cil armata romang merit5,
t fi pusg langd ori ce alt5, armata a Europei si ori cane neate
Si mandru de soklatii si ofiterii ei care au dat probe gat de
stralucite de viteiie.
Nu mai mentionez artiteria, cud valoarea ei este destu,1 de
eunoscutu".

www.dacoromanica.ro
 204
In adevär artileria romant era atat de supeheaYa at
tileriei rusesti si ca material i ca indemanare, in cat nu oda%
la Plevna, comandamentul rusesc, a cerut ca 2 baterii rusd
^care trageau, aproape fdra foths, st fie inlocuite cu o singurd,
baterie remand.
Vine stirea mortei maiorului Sontu, a cdpitanului ValLei
Mtraicineanu. ranirea maiorului Lipan, etc.
Regimentul 14 curcani a intrat cel d'intai in reduta Gz1L%
vita.
Afart de cdpitanul Martcineanu regimentul al 8-lea del,
infanterie a perdut pe cdpitanul Pant Alexandrescu, pe sub4

ba.La
lo,cotenentii Berea. Ulescu, lama. si Marcovici.
Din regimentul 5 capitanul Roman Mihail si sublocota,,
pent Botescu.
Numtrul ranitilor e mare.
Bucurestiul este In ferbere si cu ingrijorare asteaptd sit)
rile de pe campul de bdtaie pe care editiile speciale ale ziaree
'dor le aruncti In public.
Grivita a fost luat un drapel turcese de cttre vandtorl
atalionului 2 comandati de A. Candiano-Popescu. Acest dr
pel este adus In Bucuresti do ate maiorul, sergentul, capo
ralul si soldatul taxi l'au luat.
In ziva de 6 Septembrie drapelul a fost condus la Arse-,
nalul armatei cu mare solemnitate militaM, pe urnittorul par.'
curs:
La ora 3 ci. a. a plecat de la Cotroceni, a trecut pe soseaual
Francmasonilor, calea Targovistei, Pddul Mogosoaiei el atm:
da Mihai Vodd.
Pe intregul parcurs populatia Capita leI erea In picioard
Pe unde trecea drapelul cu bravii lui cuceritori erea o furtunl
de urale si strigäte tie Trdiascd, I" De pe la ferestre lumeao
arunca cu flori, cu mici clrapele tricolore, etc,
Seara a fost la Teatrul National o reprezentatie festival
Sala geme de un public care exalteazt de entusiasm. Dui)*
adamant si euvantdri ocazionale apar pe scent eroii cart auff
cucerit steagul.
'roan: sala e in picioare i mu.zica cantt himnul nationatA
fAclamatiile vuesc ca o furtund, doamnele din Ioji In picioar
aplaudd, unele Isi smulg giuvaerurile si le croneS pe smug,
Nici odatt un public roman nu a fost atat de mare.
Lista ofiterilor morti sporeste neIncetat. in groaznica bit
Mlle de la 6 Septembrie au calzut morti: Maiorul Nice lae Io
(15 dorobanti); Cdp.tan N'astase N.; Cdpitan Bogdan 3 valid-
tori Locotenentul D Calinescu N. Sublocotenent Dduescu 15
dorobanti; 15 ofiteri rans(i.
La Grivita armata romana (14 dorobanti si 2 vanatori) al
cucerit de la turci 3 tunuri.
Printr'un ordin de zi Domnitorul hotted's-Le ca 2 sd fie
sezate langl Statuia lui Mihai Viteazul iar unul Aiwa' corputl
42, garda de la Palatul Prindar,

www.dacoromanica.ro
 205
'In saara -de 11 Septembrie & sosit fn CaiSITtila drtibelul luau
'de cavaleria romand de la Cerkezi.
Sosese 5i cele 3 tunuri lode de la Turci. Sunt debarcate
In gara Targovi5tea 51 aduse pe Podul. Mogosoaiei pang la sta..
tuia lui Mihai.
Acolo asteaptg Doamna Elisabeta, care a prezidat insta.
Area tunurilor, in mijlocuI unei multimi enorme si. a unei
(mari Insufletiri. Cel d'al treilea tun a lost dus la Pa lat-
Tunurile ereau insotite de sublocotenentul Harteb, Doara-
gia ii aferi un buchet de flori iar Domnul 11 decord cu Virtu lea
La mijlocul Iui Septembrie Eugeniu Stätescu, lilted In
guvern luand portofoliul justitiei. Ion ampineanu ramble
titular la finante.
Garda imperiald. msg. superbtl, oameni cu Infd'ti5are
imartiald 5i toti de statur5, erculeank avtind cai colo5i, delft-
thug. in fata Doamnei Elisabeta. In aceia..5i zi garda pleact
1961re Plevna.
Viata bucure5teang, ia o mare dezvoItare de Indatti ce
fintr'd ru5ii in Bueure5ti.

BUCURESTII PE VREMEA RUSILOR

5ii, oameni de petrecere, foarte dedati la bäuturg, multi
"din iei plini de parale umple toate localtrile de- petrecere 5i
rarune'd barii cu a.mândoutt mainile.
Localul de petrecere la modd erea atunci gràdina, Union
Suisse undo s'a indltat de cativa ani marele otel Simplon. Pe
rjemea aeeea erea nu.mai un $ir de pravrtlii mdrunte fdr ct. e-
j, in cea din mijlocul, care tinea coltul intre stradele Cam-
tpineanu j Sf. lonicti, erea instalara bacilnia Sailcianu iar In
telelalte, de obiceiu un mic birt eftin.
Prin stra:da Gdmpineanu se intra direct In caea ce se nu-
mea Gradina Union", o curte cu chtiva copaci, apoi o cdsutti
uncle se afla instalat clubul Coloniei elvetiene sj o instalatie
de popice: Acolo veneau sti joace popieele elvetienii 5i cativo,
invitaji al lor.
Pentru yard' gradina erea Inchiriatti la trupe de cafeu
concert-
Anu.1 acesta, al in prevederea deverului mare ee trebuia sa
Adued afluenta rusilor, luase gradina in exploatare cantbire-
'01 comic I. D. Ionescu i daduse directia nominard unei ar
liste franceze, antgreata Fanelli.
Gâteva cuvnte despre acest cilnt4ret care, un numtip de 19
ani, a fost copilul rgsfhlat al Bucuresflor.
Inca. de pe la 1873 s'a ivit in Bucuresti r. D. loneseu, no-
'man transilvdnean, comic, cant5-ret dupd rnodelul comicil r
austriaci,
Inaint-ea Iul Ionescu fusese cânaret la mocIA prin cafeu.s.
tile concede, un oare care Fillkosky care a displirut reuede.

www.dacoromanica.ro
 206
lonescu a cultivat cupletul de actualitate, patio si social fail'
autoril acestor cuplete ereau Pantazi Ghica, Ion Mosoiu, N. 71
Oraseanu, etc.
In 1877 I. D. Ionescu erea In apogeul carierei sale. Gill
dina Union Suisse erea prea mica. spre a putea cuprinde pal
toti cei cari veniau s asiste la reprezentatie. Mese le erau (Ise !
rate pang aproape de trotuarul strazei iar in fie care sears
ereau refuzate, din cauza lipsei de spatiu, intro 200 si 300
persoane.
Ionescu avea canttmetele lui de mare succes.
Sabra in potriva unuii bulgar cantata pe o arie Potiu lark,
Sa vezi na Petrana noastra:
Cana ese na porta,
Cum se strange lume tott
$z se face rota.
Sau:
Cu o botina
De cea mai find
Si c'un picior
Foarte mar
bolo 'n gradina
V ad o blondina,
Ca un amor
De dansa mor,
Ionescu castiga ce voia la Union Suisse. In fiecare sapi
tamana se ducea la Galati si-si depunea economiile la o bana
iar In fiecare seara, dupl. reprezentatie ,un sir de 5-6 teal
suri lua drumul Herastraului vechiu : erea I. D. Ionescu cil
amanta lui si cu un numar de prieteniIntotdeana aceiasi
cari in toate noptile petreceau pe socoteala artistului.
I. D. Ionescu putea face avere cad rare ori un actor ro-.
man a avut un prilej mai prielnic, dar a fost rating. sparta;
1-a placut prea mull petrecerile si a avut prea multi prietenil
dintre aceia pe cari francezii li numesc: pique-assiette.
Dar Ionescu nu era singur la Union Suisse, avea o trupti: 14

Steam acestei trupe erea o cantareata francez/ cu numel6

Fanelli. Fanelli erea o veche cunostinta a Bucurestilor, erealj
b arbista de talent si foarte inteligentit, de aceea succesele di
uu ereau mediocre. 1

0 data Gorciakoff, cancelarul rusesc, care lnsotea pe Im

piiratul Alexandru al II-lea In Romania, dadu un pranz, saul
In invtat la un pranz. La aceuta masti erau invitati, pe lane
un numar de generali si alti functionari rusi, si cativa ro,
mani ; printre acestia Mihail Cogalniceanu, ministrul nostrul
'de externe si Dimitrie Sturza ministru de finante. La sampal
tie usile se deschid zgomotos gi un numar de femei de cafel4

www.dacoromanica.ro
 207
toncert intra safirid si...cantand. $i una Tn ele sare pe genuri-
'chit lui Dimitrie Sturza pe care 11 prinde de gât si-1 sgrutg.
Sturza, care era pudicitatee. pe picioare, s'a rosit, s'a zapg.-
pdit. a pus ochii In pginiint si a rgmas mut de groazg. Iar toti
iiceilalti se prtipgdeau de res.
Aceasta fusese o bung farsg. urzitg, de Mihai Cogglni-
maul],
- In scurt timp Bucurestiul se umple de parale. In fie-
,tare zi vedem o noug frumusete rgsturnatg intr'o birjg lu-
ixoasg sau chiar intr`o trgsurg de cash. Fete dela modiste $1
proitorese, servitoare fru.musele, cocote foarte modeste se inal-
itg deodatd, au parale si au lux.
Allele. femei cunoscute, vgduve, femei mgritate, lucrgtoa-
tire sau cocote dispar deodatg.. Toate acestea urmeazg pe ate
lun ofiter rus, peste Dungre In Bulgaria sau in vreun ores de
\pe marginea Dunrii. Rusii plätesc bine, polii imperiali se
hrld in toate mainile.
Petrecerile bucurestene urmeazg si se desvoltg. Iatg
programul grgdinei Union-Suisse din strada Campineanu
ipentru 26 Julie :
Trupa de sub directia Fanelly va da,- in beneficiul d-Lut
Ercole Carini o frumoasg si variatg reprezentatiune, dupg
airmgtoarea programg :
, 1. Parte : Trifouillar le Brasseur, Athend-moi-z-y; Chan-
0.on Russe ; Ho 1 Y a ho I; Moda din ziva de astgzi, romanta
2. Parte : Une lune de miel Nonnande.
3 Parte : Cliquot. Fantaisie (Lombard). Le "cliampagne,
Anusique de Mr. Carini ; Romance, Steluta (romanta), La Gail
iarde, polca mazurca de Mr. Carini.
4. Parte : Deux beautes d'autrefois.
In grgdina Guichar din dosul palatului regal juca Pas-
, caly In teatrul numit : Teatrul de vard.
La 22 August se juca: La sdnul mamei; Filosofia bitrba-
filar iar Teodor Popescu, va cants, intre acte aria lui Topes,
loperotg nationalg Fata dela Coma de Eugen Caracla. Preturile
2 si i leu.
*
* *

Ziarele cotidiane ale epocei nu ereau putine. Aveanr

tRomdnut 5i Telegraful zia:re liberate, Romania Lib rei de sub
directia lui D. A. Laurian si prim redactor Stefan Mihail scu,
cu inclinatiuni junimiste, Timpul organul conservatorilor ca-
argisti, Presa organul conservatorilor nuanta Vasile Boeres-
cii, L'Orient ziar francez scos de cgtre Emile Galli, un francez
4e curând venit in targ, care pune ziarul sub directia nomi-
' alg. a lui Al. Ciurcu, Natiunea Romdnd editat de un alt frau-,
dz Frederic Dame si Rdzboiul, cel mai rh'spândit olgan atunci,
rgan de onozitie crânceng, editat de tipograful Weiss, dar re-
dadat de catre 'NNW Ha________gsyjacitot. La i59erribrie a

www.dacoromanica.ro
 208
mai apdrut un ziar liberal. In genul Räzboiului lu Weiss, cll.
numele Darobantul. Deci 9 ziare cotidiane.
Nici unul din aceste ziare nu mai trdeste astdzi.
* * *

Eiindcd toate faptele omenesti sunt relative, bataliile de la

18'77, care nu erau de cat niste inocente Incderdri rata de
groaznicile btitalii din ultimul mare rdzboiu mondial, aveatt
proportiile unor intampldri colosale. Luarea unui singur dra-i
pel de cdtre un soldat Inteo luptd singulard fu apoteozatti In
toate felurile, iar soldatul Grigore Ion prezentat ca un eio
legendar.
AceastA Inscenare era de altfel impusd, cdci trebuia In-
trit curajul unei armate de tdrani, lard traditii milit,are. Med
cadre solide, Itird constiinta valearei sale.
Dar o controversd se ridich repede. Drape lul luat de Gri-,
gore Ion fu adus in Bucuresti de catre maiorul Candiano Po-,
pescu Insusi, care fu Inaintat, decorat si sdrbdterit, prezentat
hind ca adevaratul erou al drapelului.
Toate ziarele opozitiei dezaprobard cu energie aceastd
. substitutie iar in public se rtispandi chiar zvonul cum cd
Candiano Popescu nu s'ar fi purtat tocmai curagios pe cam-.
pul de bdtaie. Adevdrul era greu de aflat fiindcti patima poli,
ticei de partid era amestecatd. In adevär Candiano Popescut
fiind un cunoscut liberal-rosu, trebuia A, fie ji.nta atacurilot
opozitioniste.
Candiano Popescu era acuzat -de conservatori cd. singura
lui ispravil ar fi fost sA rdpeascd In mod abu,ziv, de la un
major turc, un admirabil armlisar arab, pe care 11 adusele In,
Bucuresti dimpreund. cu drapelul. Se pretindea a maiorul
turc Inaintase chiar o plangere guvernului roman In aceastd
privintd.
Dar liberalii nu se lasard mai pe jos. Revansa lor vent
)epede.
In ziva de 30 August, colonelul Alexandru Anghelescu--.
mai tarziu ministru de razheiu care sfarsi printr'o condam,
nare In celebra cauzd Broadvell comandantul diviziei a IV-a
Inaintea Plevnei, dete un asalt nenorocit asupra redutei On-
vita. Se spune cd, Mira un ordin expres i fard. nici o pregdtire
piealabild, colonelul Anghelescu din singura lui initiativi,
dete asaltul In ziva sfantului Alexandru, care era ziva nume-
Iui sdu ca si al tarului Alexandru II. Colonelul Anghelescu
voise s. %c d. o mare si pldeutd. surprindere larului, oferindu-g
de ziva numelui sau una dintre cele mai Insemnate Intdrituril
ale Plevnei. Dar asaltul fu respins cu pierderi sangeroase.
Multi romani rdmaserd In valea care despärtea reduta Grivita
No. 1 de Grivita No. 2 si care fu botezatti de soldati: Valea
Vangerii-
Acest esec sangeros provoca vii polemici in Bucuresti. Mar

www.dacoromanica.ro
 204
putin in presh dar foarte mult In cercurile politice at gi In:
public, nenorocirea era comentat'd cu vehementti.
Conservatorii cereau sa*, se ridice comanda colonelului An,
ghelescu spre a fi dat In judecatg.. Colonelul Alexandru An,
ghelescu era, si el, un liberal categoric.
Dar liberalii rdspandirg zvonut c. atacul nu fusese res.,
,pins din vina colonelului Anghelescu, ci din vina maiorula
lacob Lahovary, ofiterul de stat-major Instircinat cu recunoas,
terea terenului. Lahovary era conservator.
In public se spunea c. maiorul Lahovary, fiind Insarcis
nat cu recunoasterea terenului, nu mersese mai departe de
Grivita No. 1 *i nu descoperise c, dup5. Valea Plangerii se anti
o altg. redut6 Grivita No. 2. Bine trite les, se adgoga a.Laho-
Wary nursi indeplinise insärcinarea, din lasitate. Deci, cand
soldatii romani, in asalt, au ajuns in fata obiectivului, au fost
tra'zniti de focurile incruci$ate ale celor doug. redute.
Afacerea veni In parlament In urma stäruintelor lui Ni
,colae Lahovary, tatAl maiorului. Inteo $edinta a Camerei Ion
Bratianu respinge acuzarea adusd maiorului si-i aduce laude
pentru priceperea $i curajul s'au.
Victoriile de la Plevna i eroizmul dorobantilor din re,
gimentul 13 de Vaslui inspira," pe Vasile Alexandri care pur,
ilic atunci Penes Curcanyl.
In lauda vitejilor din regimentul 13, Alexandri scrise ne..4
peritoarele lui versuri
Plecat'am nouli din Vaslui
Si cu sergentul zece
Si nu'i erea, zliu, nimanui,
In piept inima rece!
Poeziile epice ale lui Alexandri str6bat tara $i renase su*
Delete. Neamul, Ingenunchiat de atatea veacuri, ridia capul
.si fiecare roman Incepe A, se cunoasa $i stt dobandeasa in
prederea pierdutg de-alungul restristelor.
Alexand-ri este marele bard al romanizmului.
Am citit un numar de critice acute literaturei lui AleK
xand4 am auzit pe multi Intreband care dintre Alexandri sau
tEminescu, este mai mare ? Dar opera lui Alexandri nu poate
'Ifi supusg examenului comparativ fiind a nu poate fi juded.
'catal numai de pe valoarea ei literarg, ci mai ales din punctul
ide vedere moral si national.
Istoria nu cea de asta'zi ci Istoria de maine si de poi.4
maine va spune g. Alexandri a. fost marele poet al ceasuluit
pare a cantat gloria neamului sgu In cea. mai Incantatoare lim
)136 litrar. Istoria va snune a a fost singurul bard care a can4
tat epopeea din 1877-78 si a antat-o In versuri de o frumu,
sete epia' necunoscutg Iimbei romane nici mai 'nainte nie
dung aceea. 8i. totusi. in dictionary] lui I azKr eineanu niCt
Ani,ear nu se pomeneste desnre ppera h1 Alexandri de 18;
14

www.dacoromanica.ro
 .;,..- 210 --a!
ar/7-78. Se pomeneste ilespre Doine. rdespfe Page luri. s.1 'des,
tpre Despot Veda, dar nici un cuvant de Fantana Blanduziei,
tCantul gintei latine si poezia Inaltatoare si nemuritoare care
'a cantat vitejia doteptatoare a neamului romanesc la 1877.
WI de ce spun ca alti istorici In alt viitor vor trebui sO
ludece pe Vasile Alexandri.
..,.. Clipa de la 1877 a fast redesteptatoare pe toate tart1.-
;mune. Superioara zilelor pe care le traim, a facut ca razboiul
de la 1877 sa, fie urmat de o perioada de optimizm obstesc,
Toate ranile razboiului din Bulgaria au fost indurate cu stoi-
cizm si voiosie. Bucurestii aveau infatisarea unui ora$ pur ro-
manesc $1 fericit. Infatisarea Bucurestiului de astazi, in
urma marelui razboi care ne-a dat intregirea aearnulut mur-
dar, bastard, fru% constiinta marei glorii nationale dobanditei
mumai cu preocuparea lucrurilor mici, $i a astigurilor marif
era necunoscuta. Bucurestilor de la 1877 si 1878.
In acelas timp se impune si Eminescu Bucurestilor.
Eminescu era cunoscut la Junimea din Iasi unde avea a-d., -
rilTratorii sal, dar nu era de cat spre a Intrebuinta un ter-
men preferit ast'azi un poet regional. Cu ..Scrisoarea a 3-a"
in care poetul a pus toatg. patima lui politica si toata ura in
potriva liberalilor, se releva si se impune. De aci Inainte Erni-.
nescu rarnane, cad este consacrat mare poet national.
' AlatUri de cei doi mari poeti de geniu, apare, (land multe
13perante pentru viitor, poetul capitan Carol &rob.
Cine cunostea pana atunci pe Carol Scrob? Aproape ni.
meni. Intr'o bunä dimineata afilim, din gura lautarilor, ca un
.oarecare poet Carol Scrob a scris doua bucati care Incep sO
zboare din gura in gull,. Aceste doug cantece aunt:
ril$i dori din piept siemi scot
Inima cu dor cu tot,
$i s'o pun in pieptul tdu
Ca a simti, precum simt eu
Al doilea:
Luna doarme, luna croarme,
Gratioasd,
Peste dealuri, peste dealuri
Si cdmpii
,
Aceste doug bucati plac mutt bucurestenilor, aceste '1ou5,
cantece devin cantecele la moda; nu eSte petrecere la Her,
trau, la Leul $1 Carnatul sau prin celelalte grildini unde läu-
arii so, nu canto si sa nu repete neincetat operile lui Carol Scro;
Dar poetul. ar cledea atatea sperante, s'a oprit aci; nimic din
ceea ce a mai-teris dung aceea n'a mai placut 5i n'a mai pa.
4isionat.
Asediul Plevnei se prelungeste si Incepe s'a oposeaseg
(opinia publica. Incep murmurele, iar increderea In destoinicia
I129,ilitarg. a comkadamatuJui rus slabote. J.,a J311 c um ti , ca gf

www.dacoromanica.ro
 211
to aue orase ale Wei, dose conflicte izbucnesc prim localurile
fpublice intro militarij rusi si publicul roman.
Intrarea Romaniei In rezbel a pricinuit la Budapesta tui
numai deceptii dar si o mare turburare. Ziarele evreo-ma-.
ghiare sunt pline de obraznicii la adresa Romaniei. Unul diilj
aceste ziare ia in zeflemea armata romana, spunand ca este
o armata de iepuri, pe care numai doug, regimente de honvez
funguri ar fi de ajuns spre a o arunca pe toata In Dunare.
Dar acei corespondenti ai ziarelor streine care au asistati-
aa crancenele batalii din fata Plevnei sunt cu totul de alta
iparere.
Corespondentul ziarului londonian Daily Telegraph, scrie
tiarului sau chiar din Budapesta:
Soldatii Romani s'au condus cu o bravura demna. de,
cele mai bune elogiuri mergand de- mai multe ori la asalt, clef
.$1 respinsi sub focul omorator al impuscaturilor Turcilor. Mail
multi fur a. ucisi chiar pe parapetul redutei pe care o esca1ada-.1
sera cu atata curagiu i tenacitate.
Daca se va tine in socoteala ca acesti soldati ereau la In.&
lceputul carierei kr si ca se luptau in contra unor lucrari pu
'ternice aparate de o armata redutabila, trebue sa se recunoassca!
ca s'au batut intr'un mod remarcahil.
In ceea ce priveste artileria romana rusii Ii fac un elogiut
inemarginit. Cavaleria n'a fost Inca angajata Intr'un mod se-
rios in foc, cu toate acestea atat oamenii cat si caii s'au tinui
Inteun mod perfect In mijlocul zgomotului luptelor. Infante:
Wia a mers cu hotarare in foc Si a aratat o energie rat% in im-
Jprejuedri Inteadevar extrem de dure pentru o armatä tanard siI
ate o data. rau dirijata. Perderea a 2000 oameni din 7000, adicai
10 a treia parte din cei cari ereau angajati, este -o proba incon-
testabiI. c. Romanii nici n'au ezitat nici nu s'au dat Inapoi
rdinaintea pericolului. Ei au dat prin aceasta o dezmintirek
prognosticurilor nedrepte de care a fost p1in. presa austro-:
aingara si germana in aceste din urma luni, care aruncau ca4
domnii asupra acestei tinere armate.
Romanii s'au batut si Inca. s'au Mtut cu bravura. In ziva
'de Sft. Alexandru ei au tinut postul kr cu onoare cazi aveauF
Sa se lunte la postul cei mai periculos".
Ziarul Le Temps din Paris, vorbind despre atacul Ro
rnanilor de la 19 Octombrie asupra redutei Grivita No. 2:
'spune:
..0fiterii superiori rusi j streini cart sosesc de la Plevnal
flfac mari elogii bravurei trupelor romane. Ei raporteaza cg. '
a.upt.a de la 19 Octombrie, dung un prim atac fara succes facu
ispre miaza-zi contra redutei- turcesti dinaintea Plevnei, co-
mandantul diviziunei a 4-a a reinceput iarasi atacul pentru
tda satisfactie dorintei soldatilor caH luasera deja parte la In-
taia lupta.
Romanii luara santurile j se luptara corp la corn ci.V
Turcii cari puneau silinte desperate mare a' ()PH de a esc841
aada parapetel%

www.dacoromanica.ro
 -= 212 --
Romanii efau gat de inversunati hi caf s hibtara astfelj
timp mai bine de o ora. Para a slabi contra unui inamic bine4
adapostit $i superior la numar".
La inceputul lunei Noembrie moare Ulysse de Marsillac
profesor de limba franceza, la facultatea de litere din Bucu-i
Te$ti. Marsillac erea un distins literat si publicist, el facea sT
apara. ziarul siiptamanal Le Journal de Bucarest.
Fostul circ Suhr, este transformat In sada de featrir;
reprezentatiile Incep cu spectacole variate, tombola etc.
La Teatrul National se reprezinta pentru 1ntaia oardl
ta 8 Noembrie urmatorul spectacol:
PROLOG
OSTENII NOSTRI
1877
Mesa. nationala in 6 tablouri si un prolog
(Episod din rezbelul actuall _
Lucrata de Prederia Dame si Dem. C. Olanescu
.d-1

PROLOG
Poema, dramatica in versuri de d-1 Frederic Dame.
Tradusa de d-1 * * *, muzica de c1-1 A. Caure.
Persoanele prologului
Dochia D-na E. Popes=
Romania d-soara M. Vasilescui.

_ Pe la Inceputul lunei lui Noembrie Romanii repur-

victoria de la Rahova. Aci au murit maiorii Ene al Gill.,
*rieazrt
rascu, locotenentii Radovici si Georgescu, cum si. 66 soldatil
Au lost raniti: locot. colonel Maldarescu alti trei ofiteri si
0_49 soldati.
La aceasta batalie au luat parte un batalion din regimen.
'till de dorobanti (Mehedinti i Doll), un batalion din 1 do
Tobanti (Muscel si Arges), i batalion din 6 Ilfov, regimentuli
d_O dorobanti Putna., daub,* regimente de calarasi, 2 reg, de rot
ort i un reg, de ulani rusi.

CADEREN. PLEVNEI
In Bucuresti prelungirea asediului Plevnei face ca e;
Ihervarea populatiunei sa creasca zi cu zi. Pe de o parte se de-:
deau asigurari formale ca zilele Plevnei sunt numarate, iai
Ipe de alta se invita lumea ca sa' BAN. rabdare.
Romanii aveau alte succese, ocupau Nicopole, Lom Pr-4
tvka, biruiau la Rahova, insa Plevna nii cadea.
trite() zi Q bomba: Ziarul lui Frejeric Dame_ Naikateci

www.dacoromanica.ro
 213
Tonidnii publicg o lelegrama din T.-11,450refe cum cg, Plevna
a cazut. A fost ca o scanteie electrica. Masinele tipografice nu
anal pridideau ca sa traga, publicul as dia intrarea tipogr eu
t$i cerea foi, instantaneu se scot drapel le, grupurile de
manifestanti se succed ca valurile marei, orasul este In clan)
Insa, dupe. cateva ore, o stire sinistrg strabate multimea 2
'Mina ziarulin Nafiunea Remand nu erea exacta, Plevna rid
'Azusa.
Aceiasi multime, care doug ceasuri mai 'nainte n'avea
Llestule laude pentru ziarul care $tiuse sg dem. cel d'intgiul
ericita noutate, acum alerga sit spargli geamurile redactiei.
A doua. zi guvernul a impus lui Frederic Dame sa Ince4
teze aparitia acestui ziar
* *

Dar la 28 Noembrie, pe la orele 3 dupg, amiazg, soses

:.5tirea cg, de astadata, Osman-Pas-a. facand o esire cu toat.
armata sa spre a, se retrage spre Vidin, a fost silit sa capi-
tuleze dupg o luytg vitejeascg de 4 ore 4 duptl ce a fost ranig
1 a picior. i
v Stiri le ulterioare al-Mau cg. lupta a tinut de la 8 ium. dii
mineata pang la I. jum. dupg amiazg. Esirea s'a facut prin treil
parti. Osman-Pasa comancla esirea In persoana.
De astg data bucuria populatiunei bucurestene este firif
Jaireche. Toatg lumea este pe strazi, drapele, torte, muzici,
tprocesiuni. Podul Megosoaei rgmane pEn pang, noaptea tarziu'
Un mare grup de manifestanti se duce la locuinta lui C. A,.
Rosetti spre a'l aclama. Rosetti ese in balcon, raspunde ma-
-nifestantilor si cu acest prilej a rostit cuviniele pe care con -
rvatorii i le-au imputat pang ce a murit; Rosetti a spusi!
;,Domnilor, am luat Plevna externi, e adevirat, acum, 1nsa, n
Mai ramane ca sa lugm Plevna interni".
Plevna interng era Infrangerea definitivg a reactiunei 0
tealizarea reformelor democratice.
Plevna a cgzut Intfo Luni. Comandamentul aliat $ti
bine ci turcii pregatesc esirea, de aceea se tinea bine si as.
Upta pregatit. Un dezertor turc veni Sambita si anuntg ru,
itor cum ci Osman-Pasa a Impartit trupelor hrana pe 3 zild
$1. cate 1.500 cartuse de om. Aceasta era dovada cg, Turcii VOA
ataca cat de curand.
Apoi a, urmat esirea si, dupa 5 ore de luptg eroic5,, cam,'
tularea.
In ziva de 2 Decembrie, Serbia declarg rezbelul Turciei
Duminicg 4 Decembrie tarul Rusiei intrg In Bucurest
ispre a se r Intoarce In Rusia. Primirea ce i se face e gran
dioasa, orasul e pavoazat, seara iluminatl.
Ne mai fiind armatg activg In B curesti, onorurile au f ,
Pdate de Gar la Nat'onalg care area insiruitg pe strade. Ajuns lal
a lat tarul Intrebg ce este aceasti noug armata. ? 1 s'a rgspun
Lca. este Garda Nationalgukci, T_Lrill Iiplaskl, mantm., see,.8

www.dacoromanica.ro
 214
bort In Curtea Palatului. trecu In revistg, Corpul de garatt Si
11 saluta de trei ori.
In Bucuresti Imparatul a fost prirnit de Doamna, fiindcri
pornnitorul erea In Bulgaria.
La 10 Decembrie a murit Nicolae Golescu lost locote-
nent Domnesc, mare patriot roman, acela care a lost cel clintai
4:lecorat cu Steaua Romdniei in gradul de Mare Cruce.
Dou g. zile mai tarziu vine stirea mortei lui Victor Emanuel,
acela caruia i se spunea 11 Re galantuomo, acela care Meuse.
runitatea Italiei.
In tot timpul anului, de la declararea razboiului, s'au
cleschis In toata tara subscriptiuni pentru cumparare de arme.,
(nate consiliile comunale si judetene au subscris sumo insemq
nate; de asemenea t foarte multi particulari.
DOUA CRIME CELEBRE
0 telegramg, din Brasov anuntt c. asasinii din strada
CRenasterei din Bucuresti au fost osanditi la moarte prin $treang.
Dar ce era asasinatul din strada Renasterei?
In luna lui August 1876 Bucurestiul a fost Ingrozit de o
crima petrecuta in plin centru al Capita lei si In timpul zilei ;.
o doamna Orascu si fiica sa Cleopatra au fost gasite In pimnitt,i
moarte prin strangulare.
Tata cum s'a petrecut crima:
Doamna Orascu locuia cu fiica sa Cleopatra si avea In
serviciul sau un Willi servitor roman i o serc itoare Ungu-
troaica anurne Rosa. Servitoarea Rosa se invoi cu amantul ei,
run ungur $i cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca sg. omoare
je amandoul femeile spre a le prada.
In ziva crimei Rosa a Indepartat pe Icatranul servitor tn.
metandu-1 in Lipscani ca s. aduca pentru stapanele sale nista
mostre; dupa plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei do
unguri in pimnita, apoi a chernat pe domnisoara ca sa-i arate
Th pimnita ceva. Servitoarea mergea in urma. Cand fiica doarn-
mei Orascu ajunse jos cei doi unguri se repezirti asupra ei Si 0
Iprinsera de maini si de picioare iar Rosa li arunca dupil gat o
granghie cu care o sugruma. Apoi servitoarea se duse iarsi
sus $i chema grabnic pe doamna Orascu spunandu-i ca dom-
pnsoara si-a rupt piciorul. D-na Orascu alerg 5. dar and ajunse
In gura pimnitei 1st vazu fiica 'tilting, jos moarta. Se Intoarse
Prepede Inapoi tipand si chemand ajutor dar servitoarea Iii
ktrunott $'1 ei latul dupti gat si cu ajutorul celor doi unguri o
rtarira in pimna
Asasinii au fost prinsi la Brasov dung, scurta vreme.
_ La sfar$itul lunei lui Decembrie, precis In noaptea Ct-
icumulm, pe o vreme viscoloasb." cu multa zapadit, s'a intamplat
vestitul furt al Closcei cu pui de la Muzeul de antichitati.
Muzeul de antichitati era instalat In palatul Universitatii.
De ru ziug un Lamar numit Pantazescu, s'a ascuns intr'una din
sillile Senatului, situata tocrnai deasupra Wei In care se afia

www.dacoromanica.ro
 215
vitrlha Closcel cu pul. b santinela se plimba In tot cfauna leo
coridorul de jos, pe dinaintea ferestrelor acestei sali.
Pantazescu incepu operatia cand viscolul sufla mai tare ;
tie tavanul si facu o gaura atat de mare cat sa poata intra o
umbra% Inchisa. Din cauza viscolului sentinela nu auzi ea-
derea micilor bucati de tencueala. Apoi deschise umbrela et
largi gaura atat cat sa poata trace corpul su. Acum bucatile
cele mari din tavan cadeau In umbrela si nu mai area mci un
pericol ca sa faca zgomot.
Cand deschizatura fu destul de mare ca s. poata. trace un
om, Pantazescu trase umbrela sus, lega o franghie de piciorul
uneia din mesele cele grele, apoi, fiind un tare gimnastic, sco-
ibori in Muzau. Dupg, ce 1ut toate piesele Closcei se urea din]
nou cu puterea bratelor, introduse piesele In ambii pantalonil
pe care ii lea jos iar a doua zi, dis de dimineata, esi din Palat.
Lucrurile furate le-a dus acasa la dansul si le-a ascuns
In piano. Locum. in strada Italiana intr'o mica $i veche casutay
care a Mout loc mai tarziu casei doctorului Nicolae Tomescu.,
'Una din piesele Closcei a vandut-o unui bijutier-ceasor-
nicar din strada Serban Voda, care a topito.
Descoperit, din cauza indiscretiilor sale, Pantazescu a fost
osandit precum si ceasornicarul. Acesta din urma $i-a facial
anii de osanda la penitenciarul Vacaresti, iar Pantazescu la
penitenciartil Cozia din judetul Ramnicul Valcei.
Mull mai tarziu, tocmai cand era aproape de termenul li:-
berarei, a voit sa fu ga. si a fost impuscat. 0 versiune foarte acre.
klitata a pretins c Pantazescu a fost asasinat: unii spun din
ordin superior, altii pretind de catre directorul Inchisorei eh.
Tuia, Pantazescu Ii Incredintase secretul unor ascunzatori fic
tive uncle s'ar fi aflat produsul numeroaselor lui furturi.

ANUll 1.878

Daca anu1.1877 a fost anul entuziasmului, al sperantelor

imari $i al victoriilor, In schimb anul 1878 fu anul decep-
tiilor si al deziluziilor.
Tara Incepea sa se umple de rAniti. Cele doua ziare ilus-
!trate $i de format Nr. 4 Rázboiul. $1 Dorobantul dedeau fotogra:.
fiile ofiterilor morti Si raniti.
, Spitale peste tot. Multi particulari pusese la dispozitie ate
o camera din locuinta lor i cu paturile trebutncioase pentrit
`autarea ranitilor. Vaduyele calor cazuti incepeau s ceard
apensiuni, fiindca nu mai avean u ce I.
trai, politele victoriei In-
,cep sa devie exigibile.
Bucur,e$tiul se umple si de prizonieri turd care, pe o iarna
'cumplita, au fost adusi pe jos, goi $i flamargi. Erea o tale sa
wezi p aceei nenorociti..

www.dacoromanica.ro
 216 tt-e
411.

La Inceputul anului regimentul 13 ilorobanti din Iasi,

Nasluiu, este trimis acasa de pe front. Pent.ru vitejia purtard
sale la Plevna in ziva de 27 August 1877, Domnitorul decoreaza
drapelul regimentului cu Steaua Romdniei. blind racit, cere-
monia s'a facut la Pa lat in sada, tronultu. Cu acest prilej au
fost decorati mai multi ofiteri. Doamna le-a pus insemnela
pe piept.
. .
Bilantul Casei de Depuneri 1 31 Decembrie 1877 a lost
urmalorul; In nurnerar lei 279.567, In efecte lei 86.690.000..
utem face comparatie CU ce este astazi spre a trage concluziile.
Consiliul de administratie era astfel compus : Ion Ghica,
Dimitrie Brktianu, Const. Cornescu, Menelas Ghermani, D.
Cariagdi, M. Sachelarie, Stancu R. Becheanu, G. Missail, C.
D Atanasiu
.
Acei cari au comb:Ifni Infiintarea nouei decoratiuni pen,
tru civili, au avut drepta,e; de abia realize% $i decoratiile se
Impart cu mule. loata lurnea vrea MI fie decorata, toga himea
e deconta. In curand ordinul perde orice insemnats.te $i serio,
zitate. Atat de repede a fost discreditat ordinul In cat inteo
us, pe cand Calea Victoriei erea plink de lume, un caine stra,
bate strada in fugk, avand la coada atarnata Steaua Romdniei:
S'a ras mult de aceasta gluma a unui farsor. dar gluma;
tavea 1ntelesul ei series.
* *

Un incident suparator se produce, un domn Bibanescu

Tnagistrat, fiind destituit de care ministrul justitiei Eugen
Statescu, pandeste pe consilierul tronului $i'I loveste. Faptult
produce, fireste, mare senzatie.
Presa conservatoare de opozitie jubiliaza ; iar cel mai via(
Rent dintre ackste ziare, Rdzboiul, introduse in limba verbul
IA bibani bibanire.
Rdzboiul 1nfiinteaza si o rubric's.- permanenta cu titlul
Bibani uncle se Inregistrau toate glumele. Rubrica aceasta a.
xamas cat timp a trait ziarul.
* *

Ziarul Romdnul pastreaza Inca vechea nomenclaturk

to. lunilor anului. In fruntea articolului intaiu ,,editorialur
cum se spune in Franta, articolul de fond cum se qpune la noi--t
citim tot: Calindar, Faurar, Martisor, Priar. Florar, Cire$ari
Cuptor, August, Rapciune, Brumarel, Brumar, Undrea.
* *

www.dacoromanica.ro
 217 a
Dioara E. Teodorini concerteazg la Teafrul National
In z:ua de 16 Ianuarie.
Au dat concurs la serata : Dloara Niculescu Aman, d-na
Pianetti, d-nii Gastagna, Fattori, L. Wiest Si Bianchi. Bene-.
Ecienta, intre allele, a cantat Hora Grivitei de Vasile Alexandrit
muzica de Grigore Ventura.
0 mare stire artisticg. pentru Bucure$ti : Marele artist
tragedian Rossi vine in Bucuresti pentru o eerie de 14 repro-,
tzentatiuni. Intaia reprezentatiune a lost cu Othello in zimt de
20 Ianuarm. Este de prisos sg spunem marea impresiune pro,
'dug de jocul artistului neintrecut al Italiei.
La Senat Dimitrie Ghica (Beizade Maid.) interpeleazI
guvernul In urma zvonurilor ce au Ineeput sg circule cum el
Rusia pretinde Romaniei Basarabia.
Iat5, interpelarea anuntata in urma comunicarei fgcute irf
Camera Gomunelor de Mrs guvernul englez cum cä, ntra
conditiile de pack ale Rusiei, este si : ,,Independenta Romania'
cu inJemnitate teritorialg suficientg".
,,Subsemnatul interpelez pe domnil ministri:
1) A face cunoscut Senatului dac g. a participat, Intru catvai
a tara poastrg ca beligerantg la formularea acestor conditiuni.
2) Dacg acea conditiune este de naturg a Ingriji pe Ro-
i.mani, si (keg guvernul ne poate asigura a integritatea teri-
torinlui patriei noastre, a$a cum este astgzi, are sg fie respectatg:
Si mentinutg."
La Camera' profesorul Vas& Alexandrescu Urechia face o
anfernelare /a fel.
Bine Inteles aceste interpelgri ereau anuntate din initiative;
'guvernului, care voia sg sileasc g. pe rust asi da pe feta jocul.
In ziva de 20 Ianuarie, dupg propunerea lui Mihail Goggl-
nickanu sustinuta de Ion Brgtianu, se tine o $edintg secretg ai
Senatului la care participg si deputati. In aceasta sedinta gu-
yernul a comunicat actele privitoare la intrarea Romaniei Iii
rezbel alaturi de Rusia Cat $i tot ce erea in legaturg cu aceastg
alianth.
Sedinta secretg se tine trei zile in sir si dezbaterile sunt
loarte pasionate. Afarg tot felul de stiri Ingrijitoare eircuM
Emotiunea popularg e mare, oame.ni, cari spun cg. sunt foarte
,bine informati, afirm c. Basarabia ecte pierclutl qi cg I ng-i
ratul Alexandru, or care i-ar fi bunavointa, este silit, de guver-1
nul sgu si de vointa armatei, ea sg nu facg. Romaniei conce-I
siuni pe aceastg. chestie.
Dupg trei zile de o mare si legitimg emotiune Senatul, 111
pedinta de la 26 Ianuarie, dupg ce Dimitrie Ghica Idi dezvoltgi
interpelarea si ii rgsnunde ministrul de externe CoggInickanu*
Voteazg cu apel nominal, pe fatg si eu unanimitafe de 46 voturi,
trmatoarea Motinne semnatg de Dimitrie Ghick, Dimitrie
turza si Vasile Boerescv

www.dacoromanica.ro
 218

.MOTIUNB
Ascultand explictrile ministerului in privinta) dispozitiu-
nitor ce a aratat guvernul rusese de a lua o parte din teritoriul
Romaniei in schimb cu pamanturile de peste Duntre ;
Avand in vedere c. integritatea teritoriului Romaniei estii
garantatt de Manila Puteri europene ;
Avand In vedere c, prin Conventiunea de la 4 Aprili6
1877, Rusia in special a garantat din nou accasta integritate
pin art. 2 in coprinderea urmatoare: ..Pentru ca nici un in=
convenient sau pericol st nu rezulte pentru Romania din faptuF
trecerei trupelor ruse pe teritoriul stu, guvernul Majestatei
Sale Imperatorului tuturor rusilor se obligt a mentine si a face
a se respecta drepturile politice ale Statului roman, astfel cum
rezulta din legila interioare si tratatele existente, precum si a
rnentine si a antra integritatea actuala a Romaniei".
Considerand ea Romania si'a indeplinit cu fidelitate obli-
gatiunile ca decurg din acea Conventiune si este deplin con-
vinsa de sentimentele de Malta dreptate ale Maiestatei Sale
)Imperatorul Rusiei ;
Considerand marele sacrificiu si chiar sacrificii de sange
'Mute de tart pentru pastrarea integritttei si pentru consoli.
darea independentei sale ;
Considerand cit o Romanic independenta si omogena rag-,
pupde, atat la interesele vecinilor sai cat si la aeelea ale Eu,
ropei intregi ; .0

Senatul declara :
Cd este hotarit a mentine integritatea teritoriului tarei Si
ti nu admite o instreinare din pamantul ei, sub nici o denu-
Vnire si pentru nici o compensatiune teritorialt sau dezdtunare
In aceiasi zi Camera, in urma interpelarei lui V. A. tire,
cilia, a votat aceiasi Motiune cu unani,mitate de 93 voturi.
Motiunea a fast prezentata de Gheorghe Vernescu, care a
tleclarat *
Mich' poate fi salvata Basarabia cu averea mea, o dau
Watt. Wei".
Indata dupt votarea Motiunei Ion BrAtianu a cerut Came=
rei ca, In interesul patriei si al infratirei romanilor in aceste
ktmprejurari atat de mari, st scoata de sub acuzare pe fostii
ministri conservatori.
Fara discutiune si cu apel nominal, Camera, cu 64 voturi
contra 6 si 3 abtineri, voteaza ridicarea acuzatiunei.
Prin urmare acum chestiunea e lamunitt. Rusia ne cere
'cele 3 judete baaarabene ce ne-au fost restituite prin tratatul
'de la Paris.
Div ceasul aef sta prietenia Romanilor pentru Rusia este
sfarsita. In tart naste, de o data, simtirea antirust Rusii sunt
de acum, priviti, cu racealt sau cu dusmanie. Conflicte zilnice
se Intamplit i toata tara cu militarii rusi. Ingratitu,dinea run
www.dacoromanica.ro
 4, 219
seasca cat $1 calcarea fgrg pudoare a angajamentelor luate fot.
mal prin Conventiunea de la 4 Aprilie, revolta toate suflef
tele ron:anesti.
Cauza Rusiei in Romania este perdutg pentru totdeauna..
I.e. 31 lar uarie se Inchele armistitiul Intre turci si toti
beligerantii; termenuI de renuntare la armistitiu e de trei zilew
* * *

In Bucuresti la Sala Bosseb joaca o trupg francezg de

opereta avand o celebea, stea, frumoasa si talentata artista Kel-
ler. Aceasta a adus, pentru prima oara In Romania,operetele luij
'Offenbach, Lecocq si altii, pyecum: La Fille de Madame Angot,
Ea Belle Helene, Les Brigands, La Grande duchesse de Gerols-
tein, etc.
Sutcesul acestei artiste e foart,e mare si multi ani tj
urma s'a vorbit in Bucuresti de aceasta divg a operetei.
. *

A- Parlamentul voteazg legearaspunderei ministeriale.

Armistitiul incheiat intre turci sd. beIigeranti provoacl

noug ferbere mare in tara. Emotiunea e pricinuitg de fafAul
et, Rusia a lncheiat armistitiul far& s consulte si Romania si
farg st-i dea voe a avaa un reprezentant. Cand colonelul
Wrion s'a dos la locul intalnirei rusii nu au voit s1 primeas.,
gg printre beligeranti.
, Dimitrie Ghica interpeleazg In Senat :
1) Daca s'au comunicat guvernului conditiunile de pace in
ceea ce priveste Romania, 2) earl sunt principiile care au s4
,conducg pe guvern fatI1 cu Intregul Congres, 3) Ce dispozitiuni
,a luat guvernul, pe cale diplomaticg, spre apararea intereselor,
fare.
Ghica si conservatorii sustineau cit guvernul radical al lui
Mratianu, nu convenea Rusiei si, cg dacg Romania va perde
Casarabia aceasta va II din cauzil, ca are un guvern rosu care e
suspect In Rusia monarhica.
Cogailniceanu a raspuns recunoscand cit bazele armisfid
Uului sunt jignitoare pentru Romania. argtand ea a protestat
eontra acestor baze In ceea ce priveste Romania.
0 pasionatg discutiune se incinge In Senat si, de -astgl
'data Dimitrie Ghica. ca i Vasile Boerescu si Epureanu, susti.4
inand ca guvernul a lucrat gresit, a propus urmatoarea Mo-
tune de blam :
In urma interpelgref Principelui D. Ghica, Senatul, as-
tultand explicarile guvernului, declarg cit ministerul n'are des-
tufa: autoritate rnoralg pentru a apgra adevaratele interese ale
Wei fatg de Viitorul Congres':
www.dacoromanica.ro
 ------ 721i

(Semnati) D. taros. P. P. Carp, P. Vioreaiiii,13. Beierege-IP:

Dupa un lung discurs al lui Cogalniceanu si altul al lut1
fuon Bratianu. Senatul a respins motiunea de blam cu, 36 vo
Eturi contra 16 i 3 abtineri ale ministrilor.
Motiunea de Incredere prezentata de N. Voinov e primitg)
cu 39 voturi contra 2 5i 2 abtineri.
* * *

Atacul in contra guvernului erea, In realitate, atacul

numai in contra lui CogAlniceanu.
Partidul centrului, de curancl Infiintat avand In cap pe
oPrintul Dimitrie Ghica dar al ctunia suflet area Vasile Boe-
*escu, voia s'a vinA la putere. Ca sA vinb singur erea cu nepu-
!tint& ea sa rastoarne, acum In toiul rAzboiulut, pe Ion Biala-,
am erea foarte greu dazd nu thiar imposibil. Manevra erea,
deci, sa fad), o spktura In Cabinet si s'd m'Anance pe CogAlni-,
ceanu pe motivul ca nu a stiut apAra cu destulA, dibkie inte-t
iresele tarei. i
Dar Cogalnieeanu erea o prea mare capacitate pentru ca in-,
Ivinuirea de nepricepere sa princla ; atunci opozitia conserva-,'
toare a gAsit un argument: de oarece guvernantii ereau libe-'
.ali si tratati Inca ea radicali-rosii, acestia nu se puteau bucura
e simpatiile unui monarh autocrat. Deci, Basarabia se perdea
iindca ereau la putere ro5ii; deci, Basarabia ne-ar rAmane,
folaa ar veni la putere albii. !
Argumentut era prea topilkos pentru ea sl princIA. $i
Va prins.
Dar n'a tretut prea multe luni $i partklul centrului a, intrat
On partidul liberal, printul Ghica a ajuns presedintele &nal,.
itului, iar mai tarziu, Vasile Boerescu ministru de externe.
* * *

Cogalniceanu, de si o mare capacitate, nu erea omu'r

,

nui partid. Cu toate eminentele lui calitati a suferit soartai

uturor individualitatilor ; nesprijinindu-se pe o puternicA. or-,
anizatiune era la discretia celorlalte partide, in ultimul timp'
Nara la discretia lui Ion Bratianu. Cand BrAtianu n'a mai avut
evoie de el 5i, mai ales, cand a simtit nevoia da a dezorganiza.
opozitia conservatoare care Incepuse ea devie suparatoare, ea
tras centrul. a adus pe Vasile Boerescu la externe ei a jertlit
.13 e" CogAlniceanu.
Asa au patit, rand pe 'Ana, Manolaki Costaki, Gheorglia
Wernescu, Nicolae Ioneseu si altii.
Randul lui Coaniceanu se apropia.

In ziva de 12 Februarie cetatea Vidinului, care, erea

`,,asediatA" de rjni t si fortarelta BelgrAdiikul, capituleazAs
www.dacoromanica.ro
 ..= 221 -;-.

In lire" Iffet-pasa-comarklantul Vcdin'idui st g`eliblUill meld

t 6Mandan1u1 trupelor romane s'a incheiat o Conventiune Id
ermenii careea armata turcä nu capitula ci numai preda ce.-.;
tatea armatei romane si se retragea, nu numai cu arme si ba-1
gaje, dar si cu toate onoruriIe. Art. V al Conventiunei spunea:i
,,Onorurile militare se vor 'da reciprdc. Statul-major roman'
wa primi defilarea trupelor imperiale la esirea lor din fortd--I
ireat a. si vice versa ; statul major otoman va primi defilarea tru,1
pelor romane la intrarea lor in cetate". .

Duminica 12 Februarie la orele 3 jum. armata romand a

tintrat in ultima cetate de pe Dundre care mai rilmasese ocu...i
Tata. de turci.
Intrarea trupelor romane in Vidin s'a fricut in mijlocul
tentitziasmului populatiunei, seara Izzet paka a invitat la un
4pranz pe generalul Manu si ofiteyii superiori romani ; a doll*
i generalul Manu a invitat pe Izzet pasa si pe ofiterii superiorij
urci la dejun in Calafat.
0 reala cordialitate crestea intre turci si romani, in aceiasil
ilIdsurd crestea animozitatea romanilor fata de rust In 13u-.
uresti toad. lumea, lard exceptie, arata simpatie prizonierilor;
urci iar pentru rusi nu mai erea cleat ostilitate.
PACEA DE LA SAN STEFANO
. La 20 Februarie vine stirea ca, in urma tratativelor "di-:
irecte intre turd. $i rt4i, pacea a lost incheiata la San-Stefano.
Conditiile acestei pad ereau in parte:
Bulgaria nu va cuprimie Salonicul, nici Xeres, dar va cif-,
forinde Kavala si Drama- Tdrnaii Bulgariei se intindeau de la
pand la Micna, Dobrogea erea delimitata printr'o li-)1
ie de la Mangalia la Cernavoda. Bulgaria -mergea Wand in;
vjangalia
mprejurimile Monastirului trecand prin Ciarman la vreo 20
de mile la vest de Adrianopol.
Serbia va poseda Lienita, Novibazar, Leskovat, Wranza,
Pirot si Cearkioi. Muntenegrul va avea Antivari, Podgorita,
Lnuz si Wikoici. Despdgubirea de razboi era socotita la uni
aniliard patru sute zece milioane ruble. Cesiunea teritoriala era)
ireprezentata printr'un miliard o suta milioane ruble. In defini;
ttiv 300 milioane ruble forma despdgubirea in bani propriu zisa.1
' Dar acest tratat de pace produce revoltd generald. Prinl,
acest tratat Romaniei nu i se acorda clespagubiri de razboiW
n bani, pe de alta parte Anglia si chiar Austria nu puteal l,
rimi intinderea Bulgariei asa cum o cerea tratatul de la San'
,5te f arm. ,

In ace,ast a. privinta diplomatia turcd a fosi dibace. Acor-,

:la.nd Rusiei o Bulgarie cat mai mare care se intindea pang a.,'
proape de Galipoli, acordandu-i, dar, putinta de a fi la Cons-i
pnntinoole ori cand va vOi. Rusia, stia bine a va ridica Pe
nglezi si pe Austriaci. Ceoace s'a si Intamplat.
-NavlezrAmele- spuaeau a_Conferipia eurvPf.sanK Dentru ra,.
www.dacoromanica.ro
 222
Aificarea Wei se va tine la Baden-Baden, sae telegrame a-.
Inuntau di Austria cere ocuparea Bosniei i Hertegovinei.
Telegramele ulterioare din Berlin comunicau mai pe larg
,conditiile de pace dela San *tefano.
1 Dehrogea erea cedata Rusiei pentru ca s'o schimbe even-.
Itual cu Romania contra Basarabiei. Romania urma s. formeze
un stat independent de Turcia $i i se recunNtea dreptul la
despagubiri de razboiu.
Aceasta din urma conditie era o rectificare a conditiei pu
blicath de catre ru$i.
.*.
La Teatrul National trupa artistilor asociati, joaca o
ipiesa noua a ziaristului Grigore Ventura, Curcanii. FiThd o
(piesa cu subject eroic in legatura cu ultimul razboiu al Inde-
pendentei, succesul e Insemnat.
r

Animozitatea contra Rusiei creste. Tarul, avand re.

, muscari si Intelegand cat de odioasa, e fapta Rusiei care rapea
pamantul unui popot ce'i salvase la Plevna onoarea militara,
lace cele mai largi propuneri Romaniei ; ii ofera mari des,
pagubiri banesti, Ii ofera o cat mai mare compensatiune teri,
Ionian. In Bulgaria, numai sa renunte de a protesta in contra
apirei celor 3 judete basarabene. Bine Inteles toata opinia
publica, ca si guvernub resping aceste oferte nedemne.
Dar Anglia face fehril pregatiri de raztoi.
Rusia, pe de o parte refuzl sa supunatratatul de la San:
$tefano ratificKrei unui congres european, iar pe de alta parte
poncentreazA trupe numeroase cKtre Galipoli, Bosfor si Dar-
4clane1e. Anglia protesteaza energic si ameninta sa. intro In:
actiune.
* * *
In luna Martie Camera voteaza legea prezintata de mi.'
inistrul justitiei Eugen Statescu, prin care se desfiinta clauza
penalti la contractele in bani.
" "
Trupa de opereta franceza Keller trece srt joace la
treatrul National.
* * *

Situatia externa se Incordeaza.

Austria nu poate valea cu ochi buni Intarirea prea mare
Rusiei In peninsula balcanica, pe de alta parte Anglia pune
ft hotarire piciorul In prag si'$i trimite flota In Marea de
Marmara.
Rusia protesteaza $i core Angliei sa`$i retraga flota afarg
Pin Dardanele, Anglia ameninta al, nu va veni la Congres,
,epoi sunt semne ea, In acest caz, Franta si Italia o vor urma.
,K451:11Insul, cu u_n_10_12_,at (Jesus al Concekrului Clorotakof
www.dacoromanica.ro
 223-14

chtte guvernul engTeZ, produce in Anglia furtund. Toed presai

englezd, aproape, cere rezbelul contra Rusiei. Guvernul cere
Ireginei s. semneae decretul pentru convocarea rezervelor, orp
dine sunt date flotel englen de a se concentra catre Dardanele.
Neaprobilnd convocarea rezervelor si rdzboiul contra Ru-
siei, lordul Derby 1i cid demisia de la departamentul externe.
Ior; in locul sail vine Marchizul de Salisbury.
La Bucuresti atitudinea Angliei produce entuziasm si ma,
nifestatiile contra rusilor devin mai tari.
In urma atitudinei energize a Enghterei si a febrilelor sale
pregdtiri de rdzboiu. Austria Isi schimbd atitikdinea cea in doi
peri si declard oficial cd nu poate primi tratatul de la San
*tefano.
Dar, dupd tratative, care dureazd aproape doud, luni, si-
hiatia se imbundtdteste. Rusia eetleazä in multe pdrti ale tra-
tatului afard' de Basarabia i astfel pericolul rdzboiului anglo-
rus dispare.
CANTECUL GINTEI LATINE
Sooietatea limbilor romanioe de la Montpellier publii
case, cu un an mai inainte, un concurs pentru cel mai bunl
poem cu titlul Cdntecul latinului" sau, ,,Citntecul ginteir
latine". Au concurat multi poeti francezi, italieiii. spanioli, etc
dar premiul l'a obtinut Vasile Alexandri In ziva de 7 Maiu."1
De Roqueferrier, secretarul perpetuu al Societätei a vestif
pe Alexandri prin urmdtoarea telegramd:
ALEXANDRI
Mircesti)
Juriul compus de Mistral, Tortoulon, Quintana, Obede.:
naru si Ascot, vd confere in unanimitate premiul. V. asteptdrn",1
Premiul oonsta dintr'o cup d. simbolicd.
fed cdntecul:
Latina Gintii e ieginá
'Intectle lumei ginte mari,
Ea poartà 'n frunte-o stea divind
Lucind prin timpii seculari.
Memirea ei, tot inainte,
Mare( indreaptd pasii sdi,
Ea merge 'n capul altor ginte
Vcirsdnd lumina 'n ttrma ei.
Latina gintd'i o reginti
Cu femme dulce, rdpitor,
Streinu 'n cale 'i se inchind
Si pe genunche cade cu dor.
Frumoasit, vie, zámbitoare,
Sub cer senin, in aer cald,
Ea se oglindd 'n splendid soare,
Se scalda 'n mare de smarald.
www.dacoromanica.ro
 224
Latina ("Ina are parte
D'ate pamdntului comori
mult voios, ea le imparte
Cu celelalte-a ei suronl
Dar e teribild 'n manic,
Cdnd bratul ei liberator,
Loveste 3n eruda tiranie
lt luptd pentru al et onor1

in zrua cea de judecatd,

Cdnd, fatd 'n cer cu Domnul sfdn4
Latina gintd-a fi 'ntrebatd:
Ceai fdcut p'acest pdmdnt?
Ea va rdspunde, sus si tare:
3,0 doamne 1 'n lume cat am slat,
rin ochii sdi, plini de-admirare,
,,Pe tine te-am reprezentat".
* 4

Pe la srarsitul lunei Maiu guvernul pune In circula...

gune o mica parte din biletele hipotecare a cgror emisiune
fost votatg de parlament In anul trecut. Bancherii, convocati
de guvern, au declarat c vor primi aceste bileto al poi
Biletele sunt primite cu mare Incredere de Intregul public
thiar de la Inceputul circulatiunei.

CONGRESUL DIN BERLIN

La II. Iunie s'a Intrunit Congresul care va hotäri asulw
pra tratatului de pace Incheiat intre rusi i turci.
La acest congres Germania e reprezentata prin Bismark,
flusia e reprezentatti prin cancelarul print de Gorciakaff, An-
glia prin lordul Beaconsfield $i marchizul Salisbury, Franta
prin D. Wadington, Italia prin D-1 de Corti, Austro-Ungaria
prin contele Anclrassy, Turcia prin Safvet-pasa, RomAnia prin
Ion Briltianu si Mihail Cogglniceanu, av'and ca secretari pe Mi-
hail Ferikidi $i Ion Sturza deputati liberali.
Pe 15.ng 5. principalii delegati mai figurau si diferiti amba-
tadori pentru fiecare tarti.
La prima $edintk", dupg, propunerea contelui Andrassyi
'printail de Bismark este ales presedinte.
*

Un sugestiv proces la Curtea cu jurati . tin oarecare

Logositopolu si-a ucis mama tdind-o In buchti cu cutitul. In
'feta juratilor asasinul a avut un fel original de a se apara, et
'a invocat Inraurirea ereclitätei spun'and csa -scoboar 5. dintr'un
neam
_
de uciga$i: tat41 sau si-a omorat sotia, un frate al se.'u

www.dacoromanica.ro
 is25
\VI-a onaorat sotia si-copii. Dar juratii l'au osandlt si a primit
per.de_apsa muncei silnice pe viatd.
*
* *

Plecand Bratianu la congresul din Berlin C. A. Rosetti

'este nu it mini tru de interne; intediat in unele ziare stieine
apar articole aiarmiste ce spun ca Rosati este un revolutionar
anarh.st. A ea la spre a scade influenta delegatiei romane la
Congres.
W' La Bucuresti se astepta cu infligurare rezultatul tratative-
kr de la Berlin. Tot soiul de versiuni circulau. Din spirit de
opezitiune Conservatorii prognosticau ca. Basarabia e perdutd.
definitiv, dar tulaugau : fileste, ca e perduta atat din cauza in-
bapacitatei guvernului cat si din cauza ca la putere se afla
un guvern radical pe care Rus'a oficiala nu'l poate iubi.
, Conservatorii sustineau In presa lor ca Romania nu pu-
tea fi bine reprezentata. la Berlin prin Ion Bratianu de oare
ce acesta vanduse Imparatului Rusiei Basarabia Inca de la
fAivadia. Prin nnnare Bratianu nu mai avea autoritatea ea sd
apere Basarabia.
Liberalii raspandeau stiri optinaiste si sperau mutt de la
influenta pe care Bratianu o Na putea, exereita asupra cliple-
anatilor Europeni, apoi isi inchipuiau ca. capacitatea diploma-
ilia a lui Cogalniceanu va face minuni. Dar stirile de la Ber-
gin sunt rele. Brätianu si Cogalnic,eanu in Intrevederile ce au
`pu membrii Congresului nu caat'gd. nimic, toti diPloraatii le
spun ca Rusia, care e dispusa sa faca concesiuni pe toate cele-
talte puncte, la Basarabia nu renuntA cu nici un pret. Prin
kumare. teti sfatuese pe de1ega4ii romani sa se intereaga direct
ell Rusia, de la care pot dobandi cesiuni teritoriale cat mai
p.

Aargi in Bulgaria.
7.' La Bucurmti o parere idenrca Isi face aparitia. Nicolae
Cretulescu, un fruntm lam politic, da la.lumina o brura, prin

r
`-
ese slatueste tocmai acelas lucru: Renuntarea la, Basarabia si
ratative directe cu Rusia spre a obtine castiguri insemnata
te Dunare.
Dar opinta romaneasca respinge cu indignare acest targ
nedemn en pretul parnantului stramosesc.
fT Bratial u si Cogalniceanu resuing si. ei propunerea ma ca
delegatia lomana pdraseste Berlinul.
* *

-Asupra partriptirei si actiunei plenipotentiarilor Princi-

ipilui Carol I al Romaniei la co gres sa adaug urmatoarele:
L Desi belig ranta Romania n a lost admisa la Congre,s ea
Cleliberanta, Congresul a admis insa, ea cei doi plenipotentiari
aLk3fincipellii Carol I al Romaniei, sa fie ascultati.
n *ent
di de la 9 Iunie s. v, Uulle s. 1_1 au vorbit IntAi
lb

www.dacoromanica.ro
 2-26

Cogalniceanu, al 'dot lea Bratianu, in urmi urnWo7aTei irivita;

tiuni trimisa lor de catre presedintele Congresului : c\
Principe le de Bismark cancelar al Imperiuluiy confof-,
mându-se unei deciziuni a Congresului luata in sedinta dd
astazi, are onoarea a instiinta pe excelentele Mr, Domnii Braii
tianu *i Cogalniceanu, miniIrii ai inaltimei sale _Principe le
Carol al Romaniei, c Congresul sta gata a asculta, in sedint,al
hota-rata de Luni i Julie (la 2 ore), comunicarile ce exceleq
tele Mr ar avea a'i fare din partea guvernului Mr".
Berlin 29 Iunie 1878

La Bucuresti face o foarte jalnica impresiune faptul cal

Romania a fost atunci parasita de toga Europa.
Cele doua puteri interesate mai ales ca Rusia sa nu ral
peasca. Basarabia, Anglia si Austria, au tacut si au lasat sal
se fan. Tacerea si consimtarnântul Austriei au fost cumpa4
rate cu mandatul ce i s'a dat in Bosnia $i Hertegovina. Con-?,
simtam'antul Angliei a fost cumparat cu autorizarea de a
ocupa. insula Cipru $i alte mari concesiuni in Asia.
In dezacord cu limbagiul mandru si atitudinea darza'i
cu cloud luni in urma, and seful guvernului englez anunta
convocarea rezervelor $i razboiul contra Rusiei, lordul Beacon-,
sfield a mers rand a justifica jaful Basarabiei, lordul Beaconi,
sfield a avut atunci micimea do suflet de a sustine cum ca
retrocedarea dare Romania, la 1856 a celor 3 judete basara;'\
bane, a fost o eroare si o nedreptate.
RomEinii aveau atunci o singura mangaere, aceea c pre-IA
mierul anglez se numea Disraeli si ca area evreu.
Toate glasurile independente din Europa au vestejit opera)
acestui congres in care s'a consacrat dogma jafului, nedrepl
tatei si a imoralitatei.
Tärile mici au fost jertfite fara nici un scrupul, trile mar4
precum Rusia, Anglia $i Austria eseau din Congres cu prada
in gura: Rusia cu Basarabia, Anglia cu insula Cipru i Austria,
cu Bosnia si Hertegovina.
Afara de asta, evreii au exercitat la congres inrauri.),
rea lor, au impus Rornâniei prin delegatul Frantei de astd
lata,revizuirea articolului 7 din Constitutie.
Romania dobandeste, doar, recunoasterea independentei
bale.
Articolele 43 Oda la 57 din traTatul de pace, sunt privi-,
toare la Romania, la Dunare si la gurile Dunarei. Prin artli
0 al tratatului Delta Dunarei, insula Serpilor si Dobrogeai
ereau date Romaniei, Dunarea este declarata libera, in jos de
Portile de fer nu vor fi tinute vase de rezbel afara de cele
a$oare pentru politia fluvial 5i senicinl vamal.
Congresul, inthizandu-se_in ziva de 13 Iulie, a durat exactl
0 1141_10,

www.dacoromanica.ro
 227
,Tratatul de pace s a tiparit pe 23 pagini si are 04 articote.
Dupa Intoarcerea de la Berlin, Ion Bratianu este vie-,
lima unu,i accident de trasura. Esincl de la palatul Cotruceni'
uncle pränzise, caii de la birje in care se afla s'au speriat. Tra-
is.ura rasturnandu-se, Ion Bratianu se lovi cu capul de un &alp
si'si perdu cunostinta. In starea aceasta a fost ridicat de doc-
torul Davila si dus la el acas6.
Dar rana ce primise la cap nefiind prirnejdioasd restabl-
lirea a venit repecle.
Curentul anti rusesc crestea astfel in tat% in cat rusii
ingrijorati cer guvernului roman s. ia mrtsuri, iar ei iau ma-
suri militare spre a preveni orice atac nealteptat.
Din Basarabia yin stiri nelinistitoare pentru rusi. Zi-
relor se comunica urm'atorul cantee pe care au incenut sJ
'c"&nte Uranii acolo:
Frunz-le verde baraboi
Ne-a Mew maica pe doi1
Unul Mercuri altul Joi
5'a umplut lumea cu noi.
,S'am avut o surioara
Ce-a umplut lumea de pare4
,Maicce s'a luat prin. ford
Sli ne stran(Ile gramcizioarti
Sci ne dea in .13a lti1) la scoald
(Mai bine-am muri de boala)
Muscaleste sa 'nvatcim
`,$i Ut oaste s& intram.
9Muscale1te-oiu invieta
,Cand eu limba mi-oiu vita,,
:Cand o creste grdu in tinclo,
'S'o ajunge papa 'n grinda
Cdnd o creste grdu in cask
So ajunge pan% 'n masal.
In urma recunoasterei independentei Romaniei Prim.
cfPole Carol se hotaraste ca s. ia titlul oficial de altet5, regaltThi .

ar agentiile oficioase sunt ing.ltate la rangul de legatiuni ofi-

ciale. De o cam data aceasta, s'a decis pentru Paris, Viena si
Berlin titularii: Calimaki Catargi, Ion 13616ceanu si Varnav,
Liteanu au primit acest titlu.
La 15 Septembrie camerele sunt convocate in sesiune
extraordinarN, spre a ratifica tratatul de pace. Unii parlamen-
tari din minoritate propun ea sa se retraga autoritatile d n
Basarabia dar s. nu se prirneasca Dobrogea in schimbul Ba-
tisrabiei. Aceastli propunere nu trece iar noua situatie creat'a
prin tratat, este ratificatd.
In ziva de Duminica 8 Octombrle, armata narnkng. isi
race intrarea triumfala in Canita16.
6.....§av1 z k

www.dacoromanica.ro
 228 'a
Programul a fost iirmatorul:
.La ora 8 dimineata 2i lovituri
La ora 12 Maria Sa Regard. Domnul si.Doirmii-au'venit;
la Baneasa uncle. in mijlocul trupelor, erea un altar de campL!
imprejurul altarului ereau, trofeele luate de la inamic.
Mitropolitul primat .a oficiat.
La capul soselei Kiselef a fost ridicat un arc de trium
iar la dreapta si la stanga tribune pentru torpul diplomatic;
autoritatile inalte etc.
Dupla terminarea serviciului divin M. S. Regan', Domnul
s'a pus in capul trupelor. a trecut pe sub arcul de triumfi
si a intrat in Capita la. Aci a fost intampinat de catre primarull
Capita lei si delegatiunile judetelor si comunelor.
Garda oraseneasca si Societatile de tir ereau lnsiruite in
bataie pe ambele lature ale Soselei.
Domnul a prmit defilarea pe Piata Teatrului. Domnul
condus insusi defilarea. Iata ordinea:
Un pluten de gendarmi afar/.
Ttanitii si
ndecorati.
Drapelele luate trofee, duse de sergetil
Maria Sa Regala Domnul.
Statul major domnesc.
Comandantu,1 superior al trupelor.
Statul sau major.
Musicele de la toate regimentele de infanterie.
Drapelele si stindardele armatei de linie si teritoriale.
Gomandantul diviziei I de infanterie
Batalionul de geniu.
Batalionul I de vanAtori.
Batalionul II de vanatori.
Tunurile luate trofee conduse de pomnierl.
Regimentul mixt de dorobanti.
Regimentul 2 de linie.
Regimentul 3 de linie.
_Regimentul 2 de artilerie. .

Gomanclantul diviziei 2 de infanterie.

Plutonul de marinari.,
Batalionul 4 de van`atori.
Regimantul 4 de linie.
Regirnentul 5 de linie.
Ambulanta.
Regimentul 7 de linie.
Regimentul I de artileri-
Comandantul brigadei de cavalerie.
Muzicele regimentelor de rosiori
Divizionul mixt de cararaSi.
Regirn.,ntul 1. de rosiori.
Regirnentul 2 de rosiori.
Tunurile luete trofee aveau ghirlante_Sta_Bleiar cu insei
iia latakei uncle au fost cucuite.I
www.dacoromanica.ro
 229' .'
Aliratea-epag. Ca Titala nu avea primar, locul 11 tinea aju-.
torul de primar I. Procop Dumitrescu.
1, Tot orasul erea bogat gb.tit cu drapele si lampioane, o lume
amensa, alergase din toate colturile Romtiniei asa di pe Podul
Vfogosoaiei nu se mai putea circula.
Nici o data Bucurestii nu au aVut un atat de stirbltoresc
aspect. Seara iluminatiune din belsug.
Cu acest prilej primaria a schimbat numele atorva strade.
r Podul Mogosoaiei a luat numele de calea Victoriei, strada
IThrgovistei: calm Grivitei, Podul de pamiint, calea Plevnei,
Istrada Craiovei: calea Rahovei, actualA strad'a Clemenceau
tcare nu avea nume: strada Corabiei, strada Germanii: strada
iSmardan.
Arcul de triumf, ridicat la rondul al 2-lea de la Sosea. Pe
capitel, sub statuia Victoriei, area inscriptia AparAtorilor In-
cdependentei", apoi dedesubt : Orasul Bucuresti".
, Mai jos de o parte, *i de alta numele: Grivita, Opanez,
levna, Rahova, Arcer-Palanka, Lorn-Palanka, Smardan, Vi-
din. De desubt datele blAbliilor. De o parte si de alta, intre douti
colonade, literele MM. LL. Regale Domnul si Doamna si fama
u trâmbita ei.
0 * *

In toga tam se Sac alegeri comunale pe 4 colegii cum

erea legea de atanci,
' La Bucuresti liberalii sustin la colegiul I pe Constantin
Bosianu, Dimitrie Cariabli, doctorul Galenderu *i Costescu Go-
Imaneanu, dar sunt alesi generalul I. Florescu, general G. Ma.-
u, Vasile Paapa si Cariagdi. Deci trei oonservatori si. numai un
F'

iberal. La celelalte colegii au esit numai liberalii.

1. Censervatorii jubileazg cdci au biruit la Iasi, la Tecuci
si In alte erase la colegiul I. Perderea Basarabiei a provocat
tin curent ostil guvernului.
_ Domnitorul se duce la BrAila de unde trece in Dobro.
gea ca sa. ia in stlpl.nire provincia. Prefect de Constanta e nu.,
mit Remus Opran iar de Tulcea George Mihail Ghica.
De pe vaporul Stefan oel Mare Domnitorul a asistat la ken,
icerea armatei dincolo, dupb; oe a stat fatl. la serviciul divin
'oficiat la Braila.
I
1,de
Cu acest prilej strada Mare din Brlila a primit nurnele
streda Regall.
Domnul a trecut la Ghecet si acolo a pus piciorul pe pl.-
m'antul dobrogean. Dupl. ce a trecut trupelg in revista s'e
irlapoiat. *
* * 4

Camerele se deschid. C. A. Rosetti, demisionand de la

iMinisterul de interne, e ales prewdinte al Camerei. Cu cfiteia
zile mai inainte demisionase si Gheorghe Chitu de la deparL
tamentui _instrudiei_publice. J
www.dacoromanica.ro
 Dupd deschiderea parlamentului mlniStaul se remaniaa
Gogdlniceanu este jertfit. lath. compunerea nottlui cabinet:)
. Bratianu presedinte la interne, D. Sturza lit finante, Eug:4,

'-lidtescu la justitie, Ion Campineanu la externe, Mihail Ferikicb

a lucrilri publice, George Cantili la instructie. Paste cateva iIe
:olonelul Dabija la razboiu.
La Senat vice-presedinti sunt alesi Dimitrie Ghica si Cons-
antin Bosianu. Trecerea lui Beizadea Miticd in partidul libe-
ral este un lucru Mout de fapt, in curand Vasile Boerescu va
intra in guvern luand portofoliul externelor.
Ion Bratianu, lucreazd ca s. dezorganizeze opozitia care in-
cepea sli clevie supardtoare, apoi Indepdrtaazd pe unii fruntasi
cu personalitate. Astfel Ion Ghica fusese trimis agent al Roma;4
niei la Londra iar Dimitrie Bratianu e numit, la sfarsitul lui
tS78, ministru plenipotentiar la Constantinopole,

DIN TIMPUL RUSILOR

Societatea bucure$taand a oferit in timpu,1 acestui rk-
boiu un contrast : pe de o parte devotaAnentul si spiritul de sai
crificiu al tuturor claseler, iar pe de alta inflorea via(a de pe-,
treceri si de afaceri, ce se dezvoltau zilnic sub influenta pot();
pului de ruble rusesti. 1
Administratiile rusesti erau corupte din felul lor, iar co
tuptia se ipertrofia acum cu atatea prilejuri oferite de ritzboitI)
Erau in Bucuresti In afard de putinele cluburi ale epo-'
-cei, douti sau trei si tin numar de case de joc infiintate de
ocazie. In aceste case clandestine ofiterii rusi, mai ales cei din
fruntea intendentelor, veneau sd, reverse valurile de poli im
periali de aur. Acum era momentul jocului de carti, al hilu-
turei, al femeilor cu viata usoard si al fraudelor pe scard
intinsd.
'route atelierele de croitorie, modiste, rufdrie, etc., ince-
peau srt se goleascd, de lucraloare.-
I Prin aceste ateliere nu mai rilmasese decat lucratoarele
!Mane, cele cu totul urite si oarecare ucenice prea copile;
toate celelalte ereau in bratele ofiterilor rusi.
Acelas deficit in lumea servitoarelor. In fiecare zi, gospo
(finale se plangeau c5. le-a dispdrut servitoarea cand era ta-
laird $i curdtica, : paste cateva zile o vecleatj la Sosea rdstur.
mtg. Inteun Muscal, aldturi de un ofiter rus.
Un acivocat de pe vremuri, prieten al men care era secrel
tar al marelui aclvocat Petra Gracli$teanu, mi-a povestit urmd.
toarea Intamplare :
Fusese angajat de cdtre una din Intenclentele rusesti Ca sd
o ieprezinte intyam proces; pe vremea aceea, un advoeat mic
incepaitor, pleda pentru ttn pol. Dar fiindcd era vorba de o
administratie ru.eascd, amicul meu se hotdri sd forteze note.,
Actfel cAnd vent la ghiseluLde_platd, nrezintdO c_laitaat die
it poll.
www.dacoromanica.ro
 --- 231
Ofitcrul piatitor, 1111 colonel gros si btirbob, luil chitanta o
'..er-etiu respinse cu dispret.
Iatd, cum poveste$te amicul nieu aceasta ;
Can4 am vdzut asta, am inceput s. balbaiu sfios spunand
cAm avut alergdturi lungi... cheltueli... timbre.., amanare !"
Dar Muscalui rod intrerupse brusc :
_
Nu 5 poli... 25 poli I...
Nu'mi credeam urechile !
, M'am tras de o parte, am racut repede altd, chitanta de 25
jpoli si i-am prezentat-o. In schimb am prima 5 poli. Plusul de
20 poli l'a impdrtit rusul pe din cloud. cu mine".
Astfel se opera peste tot si pe o scarrt foarte In
itinsd in toate afacerile ce priveau administratiile rusesti.
Advocatul de care vorbim se numea Constantin Stefd-
mescu Suchdteanu, supranumit si Vulcan din cauza at era
inalt si oaches. Era fratele lui Barbu Delavrancea.
Epoca de ocupatie ruseascti a fost insemnatti si prin multe
iirame ramase necunoscute, inerent, fireste, razboiului. Iatal
o intamplare ce mi-a povestit-o cl. colonel Obedenaru, cdpitan
1a comenduirea pietei pe timpul rdzboiului din 1877. Il las sti.
vorbeascd.
,,Aveam obiceiul, pe and cram la Comenduirea pieei, ca
in fiecare dimineatd dimineata de tot sd fac cãte o preu,m-
blare &Laze prin imprejurimile orasului.
Intr'o dimineatd de vard, poate erau orele 6, cril'aream pe
6oseaua Filaretului cam prin regiunea viilor. Cancl vct ve-
aind in spre mine un grup cornpus dintr'o trasurd Si oarecari
cazaci càlri. Grupul d'abia se zbirea. Di-n spirit de pruclentd
m'am ascuns repecle in dosul unor tufisuri dese spre a nu fi!
rit. $i, in adevdr, bine am fd.cut.
Grupul so apropie. In cap erau doi cazaci crtldri, apoi o
irdsurd avand pe caprg doi militari, iar induntru un alt mili-
[tar-ofiter $i un civil. Träsura fu opritrt nu departe de locul
uncle stam ascuns.
Dupti ce s'au asigurat cS. locul e pustiu i cS. niei o privire
indiscretd nu-i vede, cazacii s'au dat jos de pe cai, dimpreuna
cu unul dintre militarii de pe caprä, au scos niste sape din
1gdita trasurei si au inceput S. sape in grabd, o groapd. Cand
groapa fu sdpatd, in deajuns, tivilul care pdrea amortit cad
probabil i se administrase un narcotic fu dat jos din trd-
surd $1 a$ezat in groapd, apoi unul dinfre cazaci ii aprcti re-
volverul pe tampld $i trase. Trupul se prtiA 51i. Prunantul fu
uncat deasupra cu niste lopeti, groapa fu a tupatd, pamantul
fu batatorit cu picioarele, apoi, cu aceia$i graba, convoiul porni
inappi.
In tot timpul acestei operatiuni, care a putut dura vreo
jumbitate de ceas, am stat pitulat de teama ca s'd nu mi se
destdinuiascd. prezenta prin vreo miscare. Cdci c ne stie de ce ar
fi fost carabili rusii in cazul cand s'ar fi vrtzut d scoperiti..
Am Oat, dupti aceea. ca eel ucis si ingropat era un so oa
gre*
www.dacoromanica.ro
 232 r-=-,
Ru*Ti se stujeau, pe vremea aceea, mai-alesdesTio`q
greci i armeni cari, fiindca $tiau limba turca, pitrundeau cu
114111411,a pana in randurile armatei turcesti paste Dunare. Dar
tmulti dintre acesti spioni Mancau la cate doua iesle, adicd
sOonau pe turci in folosul ru$ilor si pe rusi in folosul turi
lot *i primeau bani din. ctoua ptrti. (And rusii descopereaul
it adarea, vino\ atul era executat uupa cum am vazut. De altfel:,
ca masura do pre3auliune, chiar clacii nu aveau nici o do,
: ada impotriva unora clintre acesti spioni, tot ii suprimatr,1
dupa ce se serveau de dansii catva timp.
Gaderea Plevnei a provocat in Bucuresti iarasi un curent
rde aninwzitate impotriva rusilor; pe cand ziarele romane
Inuntau ca Osman Pasa a capitulat fata de armata romana',4,
/*I ca spada si-ar fi dat'o unui colonel roman, rusti anuntau,'
in mod oficial, cii cornandantul turc a capitulat la rusi.
Bine inteles cii comanda suprema in fata Plevnei o avea
Jarul Rustei *i ca formalitatea capitularet oficiale trebuiau in
deplinita catre clAnii, dar versiunea sprijinita pe dovezi spu-,
nea cii armaiele turce, cautand sa treaca printre liniile de in-,
xestire ale armatei ruse, au trecut cloud linii de transee si unit
!lost oprite de cat la linia a treia unde se aflau regimentelei
tgardei imperiale. Dar aceasta era diversiunea. cad. Osman;
Tap., luand alta directie, a voit- sa treaca pe unde tineau ro-j
mânii transeele. Si aci a fost ranit si prins.
* * *
Sufletul cifnenesc are ciudate rnanifestari si complexei
compI kat.; i.
Desi romanii se bateau contra turcilor si aveau de tovarasi
pe rusi, totusi toate simpatiile populare mergeau care turc,i1.
Prizonierii turci adusi in Bucuresti erau obiectul tuturor soh-
'citudinilor, dttpa cum am mai spus, iar presa sarbatoreai
ve Osman Pasa, eroul aparator al Plevnei. Afara de ruEofiliil
din clasa aristocrata, ceil'alti romani nu iubeau pe rusi. Fiinct
et cu nimic in purtarea, si in manifestarlle lor sufletesti nu sej
inipuneau admiratiei. In razboiu se aratase jnilitari inferioriq
in viata publica si sociala nu excelau decat prin prevarical
thata, escese de ;Dauttu.tt, joe de eirti si luxurie.
Vechea admiratie p unora din clasele noastre fata 'de pu.t.
terea moscovita, pierise.
Dar chestia Ba5,arablei dete 1ov:tura de gratie influentei ru-,
sesti in Romania.
Inttlrea ru$ilor in tara f;:cuse bucuria nu numai alau-
tarilor, birjarilor si a femeilor cu moravuri usoare, dar si ai
unora dintre veehij beeri cari isi aduceau aminte c'ti drag.
le vremea lui Kiselef si a Renamentului organic.
Din numarul acestora era un descendent din familia Fi-i
lipestilor, un batran, incarcat de ani, care fusese ofiter de ca-,
Ivalerie in armata moscovita. De ctim au intrat rusii in Buzi
guresti, Dadu Filipescu si-a comandat o scanteietoare iiniforz
www.dacoromanica.ro
 . 233
E24dr-alorierclin-Wrda, a imbracat-C a incins sabia si in
teiare zi bucurestenli ii vedeau, trecand pe jos pe Podul Mo-
rgoioaiei putin c'am incovoiat i tarand piciorul. Lumea ii
fpr÷vea cu mirare &act in adevar, atat prin varsta cat si prin
riiforma lui, era o aratare din alte vremuri, un fel de stri-
&hi care redestepta in minti o epoca de injosire si de toate
prPilintele nationale.
. ) Cand omul acesta, imbracat in uniforma strainului, trecea
pe strazi, iti trecea pe dinaintea ochilor trecutul.
Dix Bucurestii aveau $i nota lor veselä. Un om al zilei
era i poeti...1 State Prodanescu
Acest poet (?) era de origina bulgar, un fel de maniac, nu
rieparte de a fi cretin, dar om cu trecere printre mahalagii
ui. Est3 clestul sa. spun a State Prudanescu, era ctitor la bi-
rica Siiitibor
Activiteea lui poetica nu era mica; tiparise carti cu poe-
si carti d filosofie pe care le trimisese spre aprobare con-
IliuIui permanent al invattimantului.
, Margaritarele poetice ale lui Prudanescu (lumea. Ii spu-
mea Prodaneseu) .?,rau in toate gurile.
I Cel putin limp de 40 de ani numele acestui om a fost in
toate gurile ca prototip al pedantului tampit si incantat de
persoana lui.
Pe vremea aceea eine .n..0 eunostea celebrele poezii ale lui
iPrudanescu?
Inteun an s'a dus sä viziteze Mehadia: de indata a cant
ttat-o- in versuri:
Lz bai la Mehadia
Cine avea parale
Mdnca macaroane,
far eine -n'avea,
$edea si se ?Alta.
Oprindu-se pa podul care treee peste raul Cerria, a eantal
Pe pod lume multd trecc
Pe dedesubt apd rece.
Intrand inteo cafenea din stra-da Sfintilor, o cafenea rnarei
cu 3 biliarde, a vazut in perete cateva portrete ale fostilor nos-
4r1 Voevozi. Instantaneu geniul poetic l'a inspirat:
Stefan., Milzai si cu ill ircea
Trei biliarde sunt alceal...
State Prudanescu, stalp al societatei, ctitor la biseri a
Sfintilor, credincios pravoslavnic, erz., si proprietar urban. A-
vea pa la SfinG case pe t a re le dedea cu chirie. Pe vremea
traaboiului avea printre alti chiria.si 5i pe un militar, cap.
gapita'neanu. specialist lp_a.%tronomie. Nu ...stiu cum se.49.0t,
.

www.dacoromanica.ro
 234 ::=1

par capitanul DTI plalia chiria la timp, na II purta cu ybr1571

mai multe castiuri; drept razbunare Prudanescu II fulgertE 6it
ersurile sale. Duna,' ce arata cum se poartit lumea In a1 t6,
lart, el exclama indignat:
Asa se petrec lucrurile in Europa
.9i chiar in Austria.
lar nu ca cdpitan Cdpiaineanu
Care nu mi-a pldtit chirial...
State Pruclanescu a avut ceasurile lui 'de mare celdlifitarel
Emu lul lui la Craiova era poetul Basma.
Rusii incep sti se retraga din tara urmati de blestemele;
$i de ura romanilor. La un moment exist a. temerea. c va fil
,clocnire intre cele doua armate. In Bucuresti se (avofie$te ca
armata romana va fi concentrata in Oltenia ca/sa suprave-.;
them miscarile ru$ilor $i sa fie gata pentru. mice -actiune$
.1 Masele de pahonti, acei carau$i cari veera cu miile ca
ksa aduca din Rusia provianturi, incep sa ãtt drumul intoar-
tcerei. Ana ise incepe incendiarea depozitelor cu provizii. Ma-;
iIe magazii de sub administratia lui yanavsky nume de<
wenit celebru in urma marelui foc pare a distrus magazii cU
'mune milioane de ruble, sunt distruse pana In temelie. Ru-1
4ii in retragere lichidau tot, adica distrugeau toate urmelel
4narilor hotii savarsite cu toat.L., furniturile de razboi.
Din acest contact intro rtiSi si romani, s'a facut un schinali's
'de daruri foarte importalie.
Mai intai rusti au lasat In tall, multe ruble multumithi
r iirora Bucurestii au luat imediat un mare avant edilitar.'
Din acest punct de vedere e bine inteles c. Bucurestii au rat,
mas cu un mare castig de pe urma trecerei armatelor mosco-.1
yite.
Ittecliat dupa ruzboi (Drawl a Inceput sa ia o fatg noutt,4
-multe cladiri au fost ridicate, comertul a luat un nou avant)
lucrari mari au fost conccpute si incepute, precoum : Canali-
zarea orasului, largirea si rectificarea Dambovitei.
Rusii ne-au lasat sumanta nihi1ist. Numai din contactull-
direct cu Rusii a putut lua cuno$tinta tineretul colar romani
de ideile sociaLste cari au prins raclacini, mai intaiu la Ia$i,1
-$I ceva mai tarziu la Bucuresti.
In schimbul acestor dou'd daruri Rush au plecat din Ro-
mania cu dragostea de libertate ale cureia lainefaceri le-au
putut constata personal.
In adev'ar, rnilitarii 11151 ereau minunati d teea ce ve-
deau in Romania. Ereau minunati cand vedeau cum prIntul
Carol circula liber prin multiMe, fara uñ singur jandarm la(
spatele lui. Ereau minunati cand vedeau libertatile publice,1
cand vedeau cum presa este libera chiar in timp de razboiu,
cbiar cu o armata straina In tarä. Ereau minunati vazandi
et trehile publice se dezbateau intr'un parlament in care
www.dacoromanica.ro
 23 5,

Piala mmea,"guvernamentali i opozantl,' ffidreairvorbi in 'des

(Wind libertate.
Duna' cum, dupa retragerea Rusilor s'a putut observa iii
Romania inceputurile, miscarei Socialiste, tot astfel, actiuñea
mihilistrt a dobandit in Rusia, o vigoare i o impulsiune ex-
-traordinara imediat dupa incetarea razboiului.
Mai tarziu un ministru rus a spus : cIt mai de graba RuSia
s'ar fi dispensat de razboiul victorios in contra Turcilor de
pat sa-1 castige cu pretul otravei adusa de armatele rusesti din
Romania. Otrava erea ideile liberale.
Pe rang% alte neajunsuri, pe langa tiinta de a da foc del
Dozitelor si de a falsifica registrele *Uinta care s'a desvol-
itat la noi pang la virtuozitate ocupatia ruseascrt ne-a lasal
,pe cap si potopul de ruble de argint cararali so daduse uni
curs cu mult mai sus de gat valoarea lor intrins&a. Una din
tcele dintaiu, griji ale guvernului fu, indata dupa plecarea ru-
i$ilor, ca stt scada treptat valoarei rublei, pana la complecta'
!demonetizare.
: Gea dintaiu stirbire, facuta de calm ministrul de finante
{Dimitrie Sturza, a starnit o mare nemultumire in randurile
'detinatorilor, mai cu seamrt in randurile bogatasilor.
Din cauza acestei operatiuni ziarele din opozitie au Mara
asupra ministrului ca,ruia i-au adus porecla de ,,MitiVA roade
ruble".
Irni amintesc, ca din cauza acestei scruleri, am fost pri-
fealit si eu cu cateva parale. $i iata cum. Eram copist in minis-
iterul de instructie unde primiam salariul lunar de 88 lei. E
Ilesne de inteles crt intotdeauna ,. noi miaii slujbasi, trageam pe
draeul de coada.
, Gaud ne rteam imprurnuta asupra acestor salarii, con-
Sideram lucru acesta ca o binefacere.
Ei bine, Int-'o zi, un ajutor de sef de biurou, care erea si
;mandatarul nostru, adica acela asupra caruia se facea man-
'datul de plata salariilor, ne oferi la toti functionarii din
7divizia scoalelor ea sIt ne imprumute cu salariul integral pie
to lung, si cu o dobanda ceva mai mica de cat ne lua cama-
rtarii profesionisti care operau in ministerul nostru. Am pri-
unit cu entuziasm, iar imprumutul l'am prima numai in sfanti
trusesti.
Peste cateva zile un nou scilzamant al monetei rusesti fu
liecretat, asa cIt de odata, ne-am gasit scazuti cu cel putin 25 la
Isuta asupra banilor din buzunar.
ai tarziu am aflat cum se facuse operatia. Unul d'n
ieimatarii de care vorbii, aflase prin relatiile pe care le avea
aa ministerul de finante cIt, peste cateva zile o nourt seridere
a rublei de argint va fi decretata. Imediat a (tat fuga la mi-
nister, s'a inteles cu mandatarul nostru ca sq. Inlesneasca ope-
ratia Imprumutului si... farsa ne fu jucata.
Bine inteles, numai mandatarul nostru n'a ptit ohfania
.poastra,

www.dacoromanica.ro
 ANUL 187R
Anul 1878 s'a inchis- asupra unei marl. deziluizii *I cif o'
In semnata ingrijorare.
Romania nu. primise targul ce-i oferea Rusia. Generalul Ig-
natief, fostul ambasador al Rusiei la Constantinopole, fusege
trimis de catre Tar cu o scrisoare pentru regele Carol. In aceastg
serisoare Tarul Ricca, staruinte ca Romania sa inapoieze Rur4
mei de bung, voie cele trei judete basarabene, in schimb dedea.
Romaniei or cata intindere de pamant ar fi dorit in Bulgaria.
Dar oferta a fost respinsa de toata lumea.
Raingsese acum pe spatele Romaniei chestiunea evree.
Alianta israelita tinuse la Paris o intrunire in prezival
Congresului din Berlin ; subiectul: drepturile politice ale e-1
vreilor in Romania *i Bulgaria.
0 ciclegaliune fu trimisa la Berlin, care vizita, pe rand,1
(pe toti plenipotentiarii Puterilor i pe langa toti staruirg cu
mijloacele pe care aceasta Alien% stia sä le intrebuinteze. Re-'
zultatul a fost ea acest Congres a. dat drepturi depline evreilor.I
De altfel Cougresul din Berlin n'a multumit pe nimeni pe
afarg de Anglia care, dupa spusa unui diplomat ,,pa-
i jc Rusia *i pe intreaga Europa".
*

-- Anul ii10E,pe'r la Teatrul National cu o piesli originald

a lui B. P. tl4deu intitulatb. Trei Crai de la Rdsdrit. Comedia
are mult succes, critica o compara cu Les Preeieuses ridicules
a lui Moliere. Aceastg piesa este o sath a Impotriva celor cari
po;:eal limba iornana. Musiu Jorj frantuzitul, Numa Consule
latinistul *i Fetr.ca baiatul de pravalie care vorbeste roma.-
neste pe skau. Piesa se Incheie cu 0 tirada in v-ersuri, spusa
de Petricr. *i cale e termina astfel :
Sucind limba romdneascii,
Stricdnd grand strdmosesc
Dupd moda franfuzeascd
Sau cu modul latinesc
Ne-am strdns mm file cu fracu
$i simtul ne-ant imbrdcat
Cu /mina, de wile dracul
Copii intareat!
Romdnia, cdt trdestec,
Gra-ut nu si-1 va ldset,
Setvorbim, dar, romdnegel
Orice neam cu limba sat
Factura piegei adevgrata reprezentare intelectuaig a
.vremei, a plaeut, totus, unui public restrans, singurul public
care exista la vremea aceea. Apoi era numele lui Hasdeu
www.dacoromanica.ro
 ire-MIRA nprnia nu merge preastailucit baiiTge, de
rb-reea directiunea hot'aeaste, st des. in sezonul iernei 6 baluri
teascate. Era o inovatiune.
Tot in anul 1879 s'a deschis gradina de var5. cu Teatrul
rdin curtea otelului ,,Dacia". Acel teatru, unde se dedeau, a-
ftunci spectacole de varietati, a avut ceasurile lui de izbânda,
tdar, mai ales pentru acea vreme, teatrul erea prea departe de
tcentru. Putina lume care venea la. teatru aceiasi si tot ace-
4asi se del:arta cu greu, de centru, adid de spatiul cuprins
dntre gradina Episcopiei. si Bulevard, plus strada Academiei pe
taceiasi intindere. Tot ce era mai departe era excentric.
6 Directia acestui teatru. o avea, artistul I. D. Ionescu.
Preocuparea pentru revizuirea Constitutiei Incepe sri
prind'a pe oarnenii politici, preocupare foarte serioasa fiindca
trebuiau alese Carnere Constitutionale, in cel mai scurt timp
tspre a revdzui art. 7 din Constitutie.
t La Senat, duPg. declaratia primului ministru, se alege o
comisiune compftsä din Dimitrie Ghica, C. Bosianu, B. Boe-
rescu, AI. Giani, N. Voinov, P. Carp si C. Cornescu care s6,
studieze chestiunea i. s prezinte un raport

Dimitrie Sturza noul ministru de finante starneste

impotriva lui o mare furtunti; el scade valoarea rublelor.
Xoti detingtorii de ruble, adicil toara lumea, sunt furiosi.
Iata cum au fost scg.zute monetele de argint rusesti.
Rub la de la, 4 lei la 3,70.
JumUatea de la 2 lei la 1.85.
Sfertul de la 1 leu la 92 bani.
Aceasta este Whim, scgdere, dung care a urmat demone-
tizarea.
Senatul si Camera declaril cg este loc a se revizui Art.
17 din Constitutiune. La Senat raportorul declaratiunei este
P. P. Carp, iar la Camera: este Dimitrie (Take) Giant
k Este de observat c. numai biititnjj conservatori nu iau
parte activä la aceastà lucrare.
Pe and conservatorii din centru (D. Chin-B. Boereseul
'eau bine eu- partidul liberal, pe ea.nd Petre Carp este un in-
dependent si-I vedem in Senat raportor al Deelaratiunei Pen-
tru revizuireo; Constitutiei, lAtranii conservatori, precum Las-
sar Catargin si Manolaki Costache sunt in opozite ireduc-
ijAbilk. Partidul conservator se fiiimiteazd pe zi to tree;

www.dacoromanica.ro
 = MS.

=AGORDAREA DREPTURILOR POLIVICE LA EVRE1

La 25 Februarie se inaugureaza non& fabrica de chi,
brituri in fate. Domnitorului. Discursul, din -partea fondato-o
x ilor II citeste Vasile Boerescu. ,
Fabrica este aceea ce, o vedem la Filaret ,iar fondatorii ei
an fost : Dimitrie Ghica, B. Boerescu, G. Cantacuzino, general
Ion Florescu, G. Vernescu, Gr. Cantacuzino, Ion Alexandrescu,
C. Boerescu, D. Gobart, George Filipescu.
Dupa curn pot vedea cititorii pe vremea aceea numai Ro-
manii contribuiau pentru asernenea creatiuni economice sP
di interes national. Neo-rornanii nu existau Inca.
*
*

Senatul si Camera, china lungi si pasionate dezbaterir

Voteaza ca este loc s Se revizuiasca Art. 7'clin Constitute;
Dar pasiunile se ciocnesc.
In toata tara un puternic curent antievreesc se afirmw
mai cu seama in Moldova. Opinia generala este protivnica re-
yizuirei si acordärei de drepturi politice evreilor. .

Toatä puternica popularitate a lui Ion firatianu abia este

de ajuns, pentru ca sa WO; in frau surescitarea populara. Opo-
zitia, de si foarte divizata, arneninta sa alba succese. 4
Aceasta opozitie de mai multe nuante si chiar unii care
sunt foarte aproape de guvern, vor sa profite de ocazie, pentru
a zdruncina guvernul. Astfel la Senat Dimitrie Ghica, Petre
Carp, Vasile Boerescu, MihailCogalniceanu, cer intr'o lunga
discutie, formarea unui minister de coalitie a partidelor pen,
tru ca revizuirea Constitutiei sa se poata face fara primejdia
revolutiei. Dar Bratianu nu primeste.
In sfarsit la 25 Martie parlarnentul e dizolvat.

Este interesant sa darn cifrele surnelor cheltuite cu rez.k'

lelul din 1877-78.
Cu rezbelul propriu zis, In anii 1876, 77 si 78 s'au cheltuit
'4.8.184.233 lei iar cheltuelile din cauza razboiului s'au urcat
la 9.285.700 lei.
Gat de departe suntan de nenumaratele miliarde, ce ne-a
costat razhoiul din 1916.
* *

Agitatia electoraIrt incepe in toata tara De si partidul

conservator erea. irnbucatatit, totusi in Bucuresti se alege co-
mitetul electoral central compus dirt conservator', si centristi)
Membrii acestui comitet sunt : Printul D. Gil iea, General
I. E. Florescu, Smile _Boerescu. G.. Ca ntacuzi no, P. _Morgan%
www.dacoromanica.ro
 r 2 3-9

Pene-Tal-Clif. Ten, George ruipescu, Al. ottiself, printul Al

tirbey, Al. Catargi $i Nicolae loanid,
jj lin insemnat, fapt economic se produce: in ziva, de 6
tkprilie guvernut reziliazA contractul cu Societatha Monopo-
urilor tutunurilor si intra in posesia acestui monopol. De aci
ki pang la organizarea actuala a Monopolurilor nt este de
'cat un pas.
* * *

Dimitrie Cariagdi este ales primar al Capita lei. El pre.

inta $i face sa se voteze un credit de 15 milioane lei trebuin-
cio$i la rectificarea si canalizarea Dambovitei.
, In vederea alegerilor incep mari schimbari in perso .
frialul administrativ superior, astfel prefectul de politic din
Eucuresti Bac lu Mihai e mutat la Iasi, iar Locotenentul-Colo-
net Candiano Popescu e numit la Bucuresti in locul lui Radu
ihai. Trimeterea lui Rex lu Mihai la Ia $i erea motivata de
faptul ca opozitia conservatoare erea foarte tare acolo. Dar
adu Mihai, oH cat erea el de tare elector, n'a avut nici un
,succes. Conservatorii s'au ales pe toata' linia.
C -- Alegerile dau majoritatea de 2 treimi necesarg guver-
nului pentru revizuire, dar opozitia inregistreaza succese
nrmari. De pita', la Colegiul I de Senat din 30 mandate, 2 sunt
indoite, opozitia de toate nuantele la 17 mandate iar guver-
ul nurnai 11. Toti fruntasii opozitiunei intra in parlament
inide lupta va fi foarte grea. Dar si foarte multi dintre liberali
L recum si dintre aced cari s'au ales cu voturile liberablor
jprecum Gheorghe Vernescu la Ilfov vor vota contra gu-
vernului.
-Aceste alegeri au facut dovada cii partidul conservator, de
%i divizat, erea o mare forth. Din acel moment liberalii s'au
gandit la revizuirea legei electorate pentru ca sh desfiinteze
rlegiul I eel prea conservator.
Dar, ceea ce a ajutat, mai ales partidului conservator si
ntregei opozitii, erea chestia evree; tara era impotriva acor-
arei drepturilor politice, erea contra revizuirel Art. 7 cerut6.
de guvern. Adica," impusa de tratatul de pace. Prin urmare ori:1
pine faggduia ca va vota impotriva revizuirei avea toti sortif
ca sa fie ales. *
I * *
,
Evreii au ficut si urmeazg facrt o intinsa propagan
dA," pentru dzbanda cauzei lor, in Romania; printre alte intre.
puintari a energiei si, bine inteles, a bogatelor resurse ce au,
"p.fost $i punerea la contributiune, a autoritatei profesorului
FlelaUniversitatea din Heidelberg, doetorul Bluntschli.
-1 Bine inteles Bluntschli ia, pu toat dadura ap4rarea evrei-
lor sustinand teoria destul de excentric0 Om c. baza statu-
tui civilized modern este egabtatea politicä .a tuturor conf
_honor",
'ConsultatiuneLiclootortilui.anandlibial.ThAdolbora a it's-

www.dacoromanica.ro
 240 --t
puns atunci, inteo mile kle articole bin-edo-eimiditäte, ziarut
A ugsbuiver Allgemeine Zeilung.
Camerele se intrunesc i incep discutia asupra revizuireA
Art- 7 din Constitutie. La Camera se prezinta cloud propuneri7
una care admite revizuirea cu conditiile aratate in text, cea.ii
lelta care*declara ca cat pentru acum, nu este loc pentru revil
zuirea Art. 7 din Constiututie".
Aceasid propunere este semnatg, intre allii de Nicolae 131a\-,
remberg, Jacob Negruti si filosoful Vasile Conte.
Este interesant de transcris aci o parte a motivatiei aces.t.
tei propuneri :
Considerand in fapt c evreii pretinsi persecutati, de-.;
departe, o mai repetam, de a emigra din tara noastra'
ca sa fuga de pretinsa persccutiune, din contra numarul lorj
creste neincetat prin multirnea ce navaleste zilnic aci, para;
sind chiar si acele tali in care ei se bucura fie toate drepturilq
civile si politice, si prin aceasta ernigrare cla Insii ei cea mail
formala $i mai eclatanta desmintire calomniilor de netoleranta)
religioasa a Romani lor, sisternatic raspandite in Europa.; '
Considerand cal nurnele do Evrei nu este numai acela aJ
unei secte dar si a unui neam care, de si raspanclit pe intreagal
suprafata a globului. are, insa, trecutul, traditiunile i aspire-
tiunile sale proprii, la care n'a inteles nici o data sa renuatei
precum o dovedeste experienta, chiar in tarile uncle ei nu sunk
de cat inteun.nurnar cu, totul restrans, necum la noi, uncle pej
alocurea, ei reprezinta doua treimi din numarul total a
populatiunei ;
Considerand c un Stet, pentru a fi bine constituit, trebuie
sit alba cetateni din o singura rasa, sau cu dispozitiuni de,)a.
se contopi pentru a forma un element omogen; fp\
Considerand ca Evreii stabiliti in Romania se aflb.' in con-,
ditiuni morale care'i impiedica de a se asimila $i contopi cul
natiunee. romana;
Considerand ca Evreii din Romania, prin numarul lor
zdrobitor, prin imigratiunea lor neincetata, prin tendinta lor
de a forma in Romania Stat in Stat, prin solidaritatea lor c
toti Evreii din celelalte pa'rti ale lumei cu care conspira pen-4
tru formarea unui Stat ebraic pe malurile Dunarei, amenintS,
de a subplanta natiunea romana, in loc de a se asimila cu
clansa, ceea ce constitue pentru noi un pericol de distrugere sil
ea slat si ca natiune ;
Corsiderand ea: in fata acestei tendinte de a se constituil
ceva distinct si a invaziunei continue si uria$e la care suntem
expusi din partea acestui neam, suntem, fata de dansul, im
cazul de legitimd anarare a neamului nostril, bazat pe dreptul
ce'l are ori ce flint& individual& sau colectiva de a.pune pro-1
pria sa viata mai presus de eat poftele altuia;
Considerand a a admite aceste pretentiuni ale aliantel
universale israelite si aceea ca lezile ce ni se imnun din afaraY

www.dacoromanica.ro
 .243

ta inia tu 7-aifdrarca Stat i ca-ifittitiWca ainCieSTiMII6

Vicute astrzi, in aceste conditiuni umilitoare, ar fi sanctionareao
unor alte pretentiuni latente care maine vor deveni la randuli
for ,exigibile caci, cleschizand usa interventiunei streine cinel
ne poate spune uncle se va opri mai tarziu pretentiunile ned,
'4Irepte din afarg ;
Etc. etc.
Declarg cr. nu e loc, cdt pentru acum, la revizuirea Art. 71)
rdin_Constitutie",
* *

_-Dar evreii snnt neobositi; Alianta israelitg universall lii

mazg energic pe Tanga teate tabinetele terand, stgruind ca
sä se impue Romaniei solutionarea grabnick a problemei. Dali
la Bucuresti parlamentul nu se grgbeste de loc.
Opozitia impotriva revizuirei Art. 7 este din oe in te ma
outernica, asa et guvernul vede ca nu are cele doug treimi.
k- La sfarsitul lui Iunie se intrunesc la Paris ambasadoril
1Frantei, Angliei, Germaniei si Italiei spre a ggsi solutia car0u
,s-a impue Ronraniei revimuirea Art. 7.
Alianta israelitr. zorea de la spate. Puterile neggsind so-1
pita, Austria ia asuprasi ta sr. intervie la Bucuresti in mod
lamical. Adguggm ea Anglia, Frantz., Germania si Italia con.;
rditionase recunoasterea independentei Romaniei de reviznirea
A-rt. 7.
In ,tirnpul acesta presa evreiascg .din Austro-Ungaria es
ifoarte.vtolentg impotriva Romaniei, in special impotriva opo
izitiei care nu voia sit revizuiascg.
'- Teatg presa evreiasog sau inspiratg, sau subsidiata 4
evrei,.t-unii.."
In tele Jong Camera opozitia contra revizuirei e atgt -..1
4-

imare 'el la inceputal lui Julie C. A. Rosetti fsi a demisia d

a presedentia Camerei, far Ion Brglianu declarg el va dernd
siona
1. $i el.
C A.' Rosetti ete reales presedinte in aceiasi sedintil, c
73.vetur dar sunt si 42 abtineri. Cele dour. treimi lipsesc gt.
vernului. A doua El Ion Brgtianu demisioneazg.
Domnitorul insiircinea.za pe Constantin Bosianu, pree
rdinte al Senatului sa formeze un cabinet cu Gheorghe Vernes
icu, dar 13osianu aciuzg. In fata acestui refaz, tot Ion Brillion
re insarcinat cu formarea cabinetului cu conditia de a form
run cabinet de colaborare cu elemente de maA multe nuante.
' Cabinetul e astfel constituit : Ion Brgtianu presedinte s
jocriri publice, M. CogaIniceanu internele, Nieolae Kretulesc
i. asJle Beerescu externele, Anastase Stolojan justitia
Dimitrie Sturza finantele, Colonelul Dirnitrie Ifcea rezbelul. ;
Cu chipul acesta opozitia conservatoare este släbitr. si dei
zgkdefinitivde_dreaota i a su
organizat. Centrul s'a deslipi
kLoartiduLliberali--
trec

16,

www.dacoromanica.ro
 tm.- 242 -he
In moos tulip Larnerele sunt prorogate pentru o funa;
pang la 11 August.
_ In timpul prorogarei, numai presa mai particip ti. la lup-
i,ele politico. ministrul de externe Vasile Boerescu plead. in
misiuno in strainatate spre a pleda cauza Romttniei pe 11:4)0,
Cabinetele (atropine.
***
Inainte de intrarea lui Cogdlniceanu in cabinet, fgcuse
senzatie si fusese rnult exploatat6 de opozitiune o acuzatie
indreptate. Impotriva lui si a lui Simion Mihdlescu, fruntas li-
beral si fost prefect de politic In seara istorid de 11 Martie
IR71, acuzatia era cum ca ar fi fost pltiti de ce.tre un oarecare
antreprenor rus, anumo Warsafsky spre a'i pune la dispozitie3
prin rechizitie, vreo 300 care täränesti.
Denuntarea o face un oarecare Moldoveanu care declad;
'prin ziarele opozitie , cum d el instksi a plätit mita. Afacerea
iajunge, fireste, la parchet, dar... rezultatul anchetei se perde
ii noaptea timpurilor.
La Teatrul Dacia un fenomen apare. Este americanul
lames Lwone care, inteun aquarium plin cu apa limpede,
ntrit, -se scufundii, scrie, bet). rriNnftnd si fumeaz, timp de 5
--tainute. Care era otrucul" acestui scufund'ator care a izbutit s6
tumeze in arid, nirneni nu a putut afla.
, La teatrul de sera Guichard, joacri Pascali In drama
Wörmanul artist.

. * *

Indath. dupa formarea noului minister, Mihail Coal-

ficaaanu trimite prefectilor o foarte lune): circufarrt, In care
1ncepe prin a le spune ci ministerul cel nou nu este un mi .
aister de coalitiune ci un minister obtinut din fuziunea mai
nultor elemente ale partidului liberal,
4, *

Din strainatate yin doug stiri de mu1tti senzatie : una

"este moartea printului Louis Napoleon, care a fost ucis In
franclurile engleze luptetnd contra zulusilor, cealaltui. e retrage.
a Contelui Andrassy din capul ministerului de externe al
An,stro-Ungariei.
Cu moartea printului Napoleon cauza imperiale: primestE
4r. Franta o grea to\ itud Prin retragerea Contelui Andrassy.
Influenta Ungare' 1i Viena scade sirntitor.
. .
La incti ut 11 lunei Augu t princil ele Alexandru de
ratemberg este im es 't tie dtre Sultan, ca print domnitor.g

www.dacoromanica.ro
 2 41 ---,-
Pe TarrumlIa-Rantit Septembrie AIexandru de BareitiFerg
Nine in Bucuresti spre a face o vizith. Printujui Carol.
* *

Yn sfarsit, dupa lungi si pasionate discutiuni aproape

toate partidele cad de acord ca sa voteze revizuirea Art. 7 du
Constitutie.
In Camera revizuirea e votata la 6 Octombrie cu 132 voturi
contra 9; la Senat In ziva de H Octombrie cu 56 voturi contra
2. La Senat a votat contra numai Nicolae Voinov si s'au abti-
nut : Vasile Alexandri, C. Bra'escu si N. Bujoreanu.
Imediat dupa votarea revizuirei 5i, in conformitate cu noul
text canstitutional, parlamentul a votat naturalizarea a 881
evrei cari au fost sub drapel in timpul razboiului
* *

evizuirea s'a facut cu mare greutate. Cea mai mare

parte a deputatilor si senatorilor fie opozanti, fie guverna-
mentali fusesera alesi pe fagacluiala ca nu vor vota revs-,
zuirea. Apoi erea revolta produsa in tara de presiunile Alianta
Israelite universale si de conditionarea i npusa de marile Pu-1
teri curn ea independenta Romaniei nu s a fi recunoseutir
panIi ce nu vor fi date drepturi evreilor.
Revoltatoarea silnicie a Marilor Puteri fatti. de un popog
Trio si bray care-si eastAgase dreptul h viata prin eroizmul
fiilor sai, impunet parlamentarilor rez tenta. ce Weal' con-
dItiunei impuse. Romania nu venise la Congresul din Berlin
ca sa cerseasca independenta. Independ nta o cucerise ea in
sasi dinaintea Grivitei, la Plevna, Ia Smardan, la Vidin, pen-
tru aceasta independenta ea platiQe cu Niata a 10.000 ostasi si
Cu Basaarbia rapita. Iar marile Puler!, pentru rusinea Europef
$i a veacului, mai impuneau Romaniei si drepturi pentru evrei%
conditiune cu care numai indenendenla ei erea recunoscute
Articolul 7 a fost revizuit dar a ramas i ura impotriva'
-
evreilor.
Alai mare chestiune la ordinea zilei
Cilor forate
rascumprtrarea

RASCUMPARAREA CAILOR PERATE

In presti si in cercurile opoziei se ridica critici violente:
o $i toata lumea e partizana a rascumpariirei, dar se spun()
c. unii liberali au facut o afacere cu castig personal din akeasi
tit operatie. Si. in adevar, pe piata Berth ului, de uncle actiunile
erau scazute la 40, de o data se ridica panti la 60 valoaree
mominala?
Ce se spunea in culise ? Se spunea ca in Consiliul de n-ITA,
mstri In care s'a hotarit rascumurtrarea, s'a decis. De envfinf
www.dacoromanica.ro
 re- 1447'
1
rdr'b-i iiW-7"a7 t a i 11.-ra-M15161 ut a sa fie pastrat47Aceasta. pentilrea
Statul sa poata campara pe nesimtite actiunile pe pret scazut:
t De o data, insa, actiunile se urea, iar Statul e snit sa Ie
'cumpere la valoarea nominala. Ce se intamplase ? ,. .

Ij Se spunea, in cercurile opozitiei, cum ea unul dintre mi-,

---stri eat si un ziarist guvernamental, indatg, -dupla hotarireal
onsiliului de ministri, au trimis Ia Berlin emisari ca sg. cum-,
ere ate actuni ale CiiiIor ferate romane vor putea. Acesti'
misare au cumparat mull in eontul celor doug. personagii po-,
itice, dar desbeptarea a fost data pe pieta Berlinulni, si actiu?
.ile s'au urcat fulgerator. Cared a venit randut Statului ca sa ,
cumpere a trebuit a le eungiere la maximum.
Mult'al vreme eei doi oameni palitici,, au lost invinutti eat
in. traficat si s'au irnbogeitit spre pagube. tarei. I '

In sfarsit in Deoembrie 18,79 rascumpararea a fest vatatall

Dupa cum apeIe NiluIui, retragandu-se, lasa in urinal-
or atatea elemente germinatoare pentru peemant, tot asa, rusa
u Pant in Romania germenii socialismului. Nihilismul latent
Ana Ia. 1877 devine activ in Rusia, dar a pus- pleiorul si in
oma.nia.
tin roman bdsarabean, Nicolae Zubcu. Codreanu, isi face
paritia printre studentle in methane"), si Mcepe opera. de pro-.
elitizm. Dar, in eurand, moare si este imnarrnantat la Curtea
e Arges.
r' In Iasi se aseaza un socialist anume dr. Russel. In Bn-,
*titei. se lucreaza printre stuclentii in medicina. eine?... Nu
a stie.
- Intr'o seara sunt invitat la o intrunire secreta la spitaIull
ilantropia. Sunt acolo urmaterii studenti In reedieina si ITV
ept: Sabin, Stauceanu, Spiroiu, Frunzescu, Scorteanu, Ma-:
Icea, Inotescu si poate, Inca vreo cativa.
Intr'o a aflam ca a picat un alt basarabean, Zamfir Ar-
lire en eare facem eunostinta. In sfarsit la o intrunre tainica
eIa spitalut Coltea, facem cunostinta si cu Costica Dobre-
earm. -.

Dobrogeanu venea -din Rusia. In timpul reizboiului se

5ezase la Braila unde deschisese o spalatorie, dar descoperit
e catre politia ruseasca, a fest ridieat- inteo noapte si trimis
n Rusia. Printeo fericita intamplare, pe cand era transportat
n Siberia, s'a putut evada, a trecut cu o luntre in Norvegia
e unde a revenit in Romania.
., Intrarea lui Costica Dobrogeanu in Romania a fost ince-
ipulul adevaratel activitati socialiste.
., Deocamdata actiunea se marginea in cercurile studenti-°
or fiindca lumea lucratorilor era en totul neaccesibila pro-'
agandei.
Epoea dintre anii i879 si 1_884 este fara mare relief- Este
poca care a urmat razboiului, epoca de odihna, de culcare
e laurii castigati, epoca In care cerul este fara nouri si oa-.1
nii fara griji.
\ParticluI liberal este in toiul atotputerniciei sale.
www.dacoromanica.ro
 -2 6,;'4 4
ANUL 1880
BUCURE5TIUL DUPE RAZBO1U.'N
Mari le framiintgri au trecut.
IA trecut razboird, lumea s'a deprms eu perderea Basa2,
Tfaf/-iei, arnatorii da imbogatdre se reped asupra Dobrogei unde;1
tell o petitiune de 25 bani, se poate cumpgra un pgmant ra-lt
rues Med sttlpS.n. Frill( leg stapanul a fugit.. A trecut si hopul re-
cunoasterei independentei, si hopul revizuirei articolului A
gin Constitufie. De acum Incepe o 1=0, perioadg de linista
ra de consolidare, in care partidul liberal, pang aproape de
'anul 1885, domneste far& supgrare
Centrul a devenit liberal, Beizade Mitica: e presedintele
(Senatului iar Vasile Boerescu e ministru de interne, Petre
Carp si Vasile Alexandri, vor primi misiunir diplomatice
4,-
Partidul conservator este slabit, bgtrdnii sunt tu taut
1.e-clusi.
.NeexistAnd a opozttiune unitarg si puternicg, se fat dig
terite Incercgri de Injghebare de particle. Asa ne pomeninv
n anul 1879 et/ aparitia in Buturesti a /Ili Beizade-Grigore
Sturza cunoseut mai popular sub mmaele de Beizade Vitel.
ume dobgndit In urrna reputatiei ce-si Meuse cum ek. fiind
kle a mare fortg atletical, riclica in toate diminetele un vita
1/41

Tot felul de vesti circular/ In public- Se spunea prin cercu-

i'ile tineretului cum el Beizacleaua luera in Intelegere en
IR.usia care planuia sg atragg Romania In sfera ei de actiune
Printul Grigore Sturza care a clgdit paratul In care se,
AfIg. insta/at astgzi ministerul de externefondeaza un 1301k
haartid intitulat al democratiei nationale" a face s5. aparg
' arul zilnic si in format mare intitulat Democratia Nationale?.
La acest ziar scriu. mai multi partizani recrutati de ocaziez
fp' recum un lost ziarist anume MiloneLugomireseusub pseu-
rdonim Baba Novak, un jurist de valoare avocatul Petre Bor
t,
Lsi altii. Beizadeaua isi numise si un prefect de politie care
enea zilnie la report ea sg-i comunice taate informatiile po-
lice : acesta era cgpitanul in rezervg Florescu, supranumif
r papusicg". fiindcg In tinerete era un bgrhat frumos si in
Ftatdeauna era elegant imbrgcat, parfuniat pomgdat si eu !
musttile masinate. Flo-Flo Florescu, ministrul nostru la
iVargovia dupg eazboiul din 1916, era fiul sgu.
lir Partidul si ziarul .au trait de la 25 Decembrie 1879 pâng.
a 21 Septembrie 1880.
Dupg plecarea rusilor apar in Bucuresti un mare numb:4
de femei cari dispgruser5. din Capitalg, fiind duse de ofiteriii
si, care in Bulgaria, care In Rusia, care in celelalte orase,
le Romfiniei. Aceste femei, pline de ruble -,si de poli impel
iali, se araig prin localurile publice rezervate acestui soiu de,
lientelg si fat fericireatuturor vgngtorilor de femei cu ban?!
i tieuL.naivitate
*

www.dacoromanica.ro
 An-ul 1880 'este.anul in care liberalifincep .sa fie atal
eati pe chestia afacerilor si a imbogätirilor ftir muncd. Doi
oameni stau in fruntea calor loviti, acestia sunt: Anastase Stet,
aojan, ministrul justitiei *i Emil Costinescu primul redactol
al Romdnului.
Rdscumpttrarea edilor ferate a fost votata de Cameril, nu
mai in urnia presiunilor hid Brdtianu, altfel p'ar fi trecut nic.
,odath. Dovadd e votul: din 120 votanti, majoritatea fiind 62-
Regea n'a putut intruni de cat 72 voturi; 42 au, votat contra
4ar 12 deputati s'au abtinut.
Opinia publied spunea cul raseumpararea erea necesari
'-dar cd afacerea nu este euratd.
.*
4, Dar lumea acum petrece.
_L In tara si in Transilvania au fost mari inundatiuni, do
aceea serbdrile de binefacere se succed.
La Teatrul National se da un mare bal de binefacere sub
patronagiul Mdriei,Sale Regale Doamna. Balul e dat din ini-
ftiativa (.1-nei Pia Brdtianu, sotia primului rniuistru,.
Dam, ea lucru interesant, preiurile vreniei aceleea: iij
itrarea unei persoane jo lei, lojile I *.i II 50 lei, loja III 25 lei
Sunt 47 de ani de atunci.
La Teatrul National se reprezinta piesa originala a lui
Ventura: Peste Dundre. Este mai mult un succes de stimd
'de cat un mare sueces real.
Altfel Teatrul National a jos de tot; se joadi melodrama
Don Juan de Marana *i feeria Pala Aerului. Teatrute in tot
iteauna gol pe trei sferturi iar in loji nici odattt nimeni.
Daca n'ar fi inchirierile teatrului la trupele streine $i ba
Iurile maseate actorii ar muri de foame.
Dar iald cul sose*te *i marele tragedian Tommasso Salk
vini, rivalul lui Rossi. Intaia lui reprezentatiune este Moartedt,
Succesul lui Salvini e mare, dar amintirea lui Rossi n'a
putut-o dobori. Incontestabil artist superior, unul din eel mai
icovar*itori ai Europei de atunci, insd pared. tot Rossi intrur
ia Tele mai rnulte sufragii.
t Critica la noi ruclimentara, atunci s'a marginit a lauaa
.$i a inalta Meul a dovedi de ce inaltul i laudd.
La teatrul Dacia" I. D. Ionescu a adus o trupa de 30
zulu*i dantuitori numita trupa tribului Beni-Zug-Zug.
Mult,4 vrerne s'a vorbit- in Bucure$ti despre ace*ti Beni
!Zug-ZUg.
Afara de marele Louis Wiest vioristul atat de-popular,
11 tit lir esti i Inca aveau un mare muzicant, vioristul Frantz
+Shipek.
Ereau trei frau Shipek, cehi de arigina. muzicanti de in-;
Itaia mama, insa Frant, eel Intâ.i ndscut, erea cu mull -superiQr
!fratilor sai din urmiL
www.dacoromanica.ro
 247 -a-
FATIff Shrp-ek- si fratii si, dimpreuntt
.,bostru Constantin Demetrescu, concellau in quartet la Ate-
eu undo alerga s asculte muzict aleas6, tot Bucurestiul oa-
menilor de gust. .

S. dau o idee despre ce ereau alerggrile de cai acum 41

de ani.
Alergtirile din prim6.vara anului 1880 au durat de la IA
la 26 Mai si se calceau numai Dumineca.

Premiul Alteitei Sale Domnitorului, alergare de garduri

pe clistantli de 2000 metri. Premiul I un obiect de arta', oferit
cde Domnitor, premiul II 500 lei.

II
Premiul Societatei de incurcajare alergare de iutealti, pen-
tru manzi de 3 si 4 ani nascuti in Romania. Distantti 2000
metri. Premiul I 3000 lei, pr. II 500 lei.

III
Premiul vice-prescdintilor Jockey Clubului, alergare de
iutoalti pentru cai de ori ce provenientd,, distanta 2000 metri,
pr. I 2000 lei, oferiti de d-nii generali Ion Em. Florescu si ge-
heral G. Manu, pr. II intrgrile pan6, la concurentti de 500 lei.

IV
. Marele premiu al Jockey Clubului, alergare de fond pen-
tru cai de on e prevenientbi, pe 3000 metri. Pr. I 3500 lei, pr..
.41, 500 lei, pr. III 200 lei.
fl Alergare militara pentru ealtirasi pe 1500 metri, pr. I 500
lei oferiti de d-1 *tefan-Petrovici Arnais, pr. II 200 lei. or. II
'100 lei. -
1 Premiul al 2-lea nu se ac6Tda de cat atu,nci and alerpj
tTau cel putin 5 cai.
Mai-ele sportsman al vremei'Ve atunci erea Constantin
Blaremberg, el erea cel dintaiu posesor de grajd, caii lui cIts-
tigau.cele mai Multe premii. Ninnai and. mai tarziu, apttru
Wiexandru Marghiloman steaoa liri incepu sa päleasca.
*

Nevoia de a crea in ar o fabricti' de hartie incepe sNI

fie simtit. Prea- eream tributari streinilor pentru acest arti-
col de Intilia trebuintra. La Incenutul Ali 1.880 un_comitAt.. Mice
www.dacoromanica.ro
 -- 2.48 Toro
'aire Iti:Tale-spre aThunstrie pentru
hea fabriee. Comitetul este format din: C. Porumbarth V. 11
Socec, P. S. Aurelian, G .Dem. Teodorescu, Dr. Carol Da/dial'
aleodor Sterdnescu si I. P. Balanolu.
* *

Dimitrie Sturza ese din minister phrasind departamenti

411 finantelor.
La sforsitul lui Martie moare generalul Gheorgha Ma
gheru unul dintre aceia can l. au proclamat revolutiunea 101
1848.
* *

C. A. Rosetti incepe, sd fie atacat cii cruzime de caltre sal

versari. Camera in sedinta de la 30 Marte, ii voteaza o re
tcompensit nationalg. de 1111 lei lunar reversibird. asupra scn
tiei.
. Dar lui Rosetti Camera .1i, mai votase si la 1868 o recoml4'4
pens5, nationan. de 3000 lei vechi pe lun5 la 1868, ins5., Rosett4
la. refuzat recompensa spunand c'd nu. i-a sosit 'Ina vremeal
ea sit fie pus la arhiva.". Acum, pe lângd recompensa nationalgi
dunard, Camera i'a mai acordat si ceea ce ar fi trebuit s'd iai
de la 1868 pang, la 1880, adia si suma de lei 158.518. 1_11

. De asta. data Rosetti a prima zicand c'd acum are 64 anii

si este bolnav.
Cum am spus opozitia a atacat multa vreme pe C. A.
Rosetti, na atel pentru recompensa nationala de 1f11 lei pe
ima; cat penult faptnrca a primit si pensinnea ce ar fi tre-
uit sg. primeasa de la 1868 la 1880, dar pe care o refuzase
itunci. *
* *

La sfarsital lunei Main C. A. Rosetti trimise hit Vasill

Boerescu ministrul afacerilor streine o scrisoare in care ii
ispune cum a eel din urmi dintre Vaare5ti, pnetul vava-A
ken% i-a incredintat sabk lui Tudor V ladimirescu.
Rosati spune in scrisoarea Ea cit asttizi aceastä sabie nii
Tioate fi de eat a natiunei, de aceea. o incredinteazd ministrui
ui spre a o depune in Mitzeul national.
Wasile Boerescu a multumit.
* *

C- In zilele de 14 sil5 Julie s'au, intrunit actionarii 13di

reei Nationale din nou infiintatl
Bann, National6 infiintatá ca banca de scont si de emi.-4,
#siune, erea o creatiune pm' liberaTh. i organizarea ei erea da2
loritl; in mare parte. raurtoei si prevederilor liii Eugeni-u Ca.,1
frada.)
www.dacoromanica.ro
 249 .
iMaaflinaprinti-eactionari avand o procura *de 10 voturf
din partea unchiului meu, Nicolae Bobescu candidat pentru
un post de direcLor.
k De asid data liberalii ereau in mare dihonie, fiindca nu-
marul candidatilor intrecea cu mutt numarul locurilor de dk
hctori *i de censori.
; Ion Bra[anu intra cu bulainul siiu de vot in man11, toti
3andidatii 11 Inconjoala cerandu-i votul i protectiunea. Aud
incii glasul primului ministru:
De ce va aciresati mie ? Guvernul nu are de cat 10
voturi!
Panil. Buescu e candidat si e foarte necajit ca nu'l sprin
dina guvernul. Au fost de fata 562 votanti reprezentand 2719
actiuni. Majorita'ea erea dar de 1360.
La intaiul scrutin sunt alesi Theodor i5tefinescu cu 1933
krturi *i Theodor Mehedinteanu. cu 1743. Numai 2 candidati
au Intrunit majoritatea, ceilalti doi, Emil Costinescu *i D. Bil-
pescu sunt alesi a doua zi. Toti palm alesi sunt candidatii
P

kuvernului.
Gel mai paternic dintre contra candidati erea Ion Proco-
pat Dnmitrescu care a intrunit la intâiul scrutin 1192 voturi
pe 'rand Emil Gestinescu nu ntrunise de cat 1075 iar D. Bil-,
*mem 862_
Censori au fost aIesi Stefan Ioanid, Menelas GhermaN
Hine/ Manoah si.C. Angelescu.
Guvernator al Bdricei Nationale erea numit loan Cam;
ipineanu.
e* *

..,-- In partidul liberal incep agitatiile Inpotriva intrusilon

FIirt guvern; acum dun& ce au trecut hopul revizuirei art. 7i
llin Constitutie si celelalte greutAti, liberalii puri cer omoge-I
rutatea In cabinet. Nicolae Fleva depune o motiune ln ft.J,
pest inteles in ultima zi a sesiunel parlamentului. In urma al
estei miscari Mihail Cogalniceanu este silit sit iasa din cal'
binet si primeste postul de ministru plenipotentiar la Paris.4
Ministru de interne e numit Teriachiu. Vasile Boerescu nul
ipoate fi urnit.
* * *

-- Studentii universitari din Bucuresti iau initiativa, tl-

ge-rei de congrese studentesti in fiecare an, pe rand intr'un
pras din tart. Initiativa personala pleaca de la Const. Dobrescu,,
presedintele Societatei studentesti Uniirea".
Din comitetul de initiativa de 7 fac *i eu, parte. Congre-',
sul la care au aderat i esenii, se tine la Foc*ani.
Presedinte al primului congres ar fi dorit 0, fie Dobresc4
dar l'arn infrant si am ales pe studentul medicinist Alexan-
dtru Pacleanu, de fel din Focsani,
Intaiul gand a fest catre poetul dela Mireesti, acel care a-
tantatUn irea _trimi azthrmAtoarea_klegre f
www.dacoromanica.ro
 250
,,Stuctentii univerbitari; dandu-si astazi mana de infrati:
.ee pe malul Milcovului, saluta cu caldura pe bardul care a
cantat atat de cluios Unirea Romanilor si a lucrat din to-ate
puterile pentru incleplinirea ei.
Preseclintele societatii generale a studentilor, PdcleanulA
r Privesc cu mandrie inapoi la acele viemuri ; au trecut de
atunci 47 de ani si ma mandresc ca am figurat in acel conu-
tet de initiativa si de organizare a prirnului congres stuclen-
tesc.

0 telegrama din strainatate anunta moartea lui Ma-

nolache Costache Epureanu, fostul pieseclinte al Constituantei
dela 1866, fostul prim ministru de la 1870 cand a lost procla-
math; republica la Ploesti, fostul prim-ministru dupa caderea
lui Lascar Catargiu si a ministerului Florescu. la 1876.
Manolake Costake era conservator, dar in ultimul timp
In dezacord cu Lascar Catargiu. Unii conservatori, crezand
.ed vor putea astfel intineri partidul st reface adunand la uri
fractiunile raslete, l'au .ales sef in locul lui Lascar Catar:
iglu care s'a tras rezemnandu-se. Dar Manolaki Costaki, n'a
putut face prea mult, mai ales fiindca nu era aproape de loc om
de actiune.
RECTIFICAREA DAMBOVITEI.-- LEGEA GRADISTEANU.--.
ATENTATUL LUI PIETRARU
In urma hcitajiunei publicate de primarie, lucrarile
pentru rectificarea Dambovitei, au ramas asupra antrepre-
norului francez d. Boisguerin care a oferit 11 la suta sub
&viz,
Au lost In total H concurenti din care n'au ramas in ii-
nie &cat 5.
Din partea primariei e numit director al lucrarilor d. in-
giner Matac, nepotul primarului Cariagdi.
In ziva de 2 Noembrie au inceput lucrarile pentru rec-
tificarea Dambovitei.
Erau de fata Domnitorul, . colonel Dabija, ministrul de
lucrari publice, d. Cariagdi, primarul Capitalei, alte notabili
tati si un foarte numeros public. Serviciul divin i toata so-
aemnitatea s'a savarsit intrun pavilion inaltat pe axa proiec.,
tata a Dambovitei, aproape de podiul de fer de pe calea VIi .
cares i, Panga fantana apelor zise ,,apele dela Vacaresti". Apoi
In lath. erau tribunele pentru
Duph. discursul primarului i raspunsul Domnitorulu.,
primarul prezenta. Domnulai o lopata cu care acesta, facand
Oliva pmi juainte. ridica o cautitatea de pamant liumea iz-
www.dacoromanica.ro
 3= 251
f.bilrni in u,rale si ithediat lucratorii, insiruiti pe amandoua?
incepura lucrarea.
In pavilion se servi $ampanie si se ridicara. toasturi. Mu-
zica gardei nationale intona imnul regal, iar oamenii din po-
Dor invartira hore $i chindii.
Lopata cu care Domnitorul ridica cea dintai bucata de pU
mant era un object de arta: limba era de argint $i coada de
!abanoS de c,are era Incovoiata o lama, iarasi de argint. Pe lim-
66 era scris:
,,Casma Intrebuintata. la inceperea lucrarilor Dambovitei
In ziva de 2 Noembrie 1880, sub domnia lui Carol I.
Presedinte al consiliului de ministri, I. C. Brate.nu.
Primar D. Cariagdi; ajutori: Gr. Serurie, Dr. Sergiu,
Manolescu.
Directia : piofesor N. Gulman $i Barkli-Ziegler, D. Matak,
reprezentant, inginer sef C. Simtion, intreprinzator A. Boisy
guerin.
**
In calea Rahovei 16 so deschide Expozitiunea Natioj
nala. a Societdtei Concordia.
Animatorul acestei Expozitiuni este un domn Porumbar4
cat i D. Butculescu, un pasionat indrumator al .miscarilon
economice nationale. Expozitia este un Inceput foarte modest'
care va avea, Insa imitatori mai tarziu. Intrarea: Duminicelg
50 bani, celelalte zile 1 leu. Martile 3 lei.
* * *

, Rublele rusesti de argint slant Clemonetizate, pe ziva de .

27 Noembrie 1880. La casele publice sunt primite tang la 34

.Decembrie.
*
et

In sesiunea de toamna a Camerelor, Senatorul Potre'

Gradisteanu a prezentat o propunere" care a devenit project
de lege, prin care pensiunile de retragere, recompensele natio
nale $i remuneratiunile mensuale sau zilnice ale eclesiastil
cilor, militarilor, impiegatitor In genere $i tuturor celor plat4
cu luna sau cu ziva din tesaurul public sau din casele atoll
stabilimente publice sau persoane juridice, fie chiar In viri
"tutea titlurilor anter:oare- sau puse in executiune, nu se poll
eecIa nici urmari decat pana la o treime pentru datorii cake
stat provenind din exercitiul functiunei ori In caz de penal
litate prevazut de lege si pana la jumatate pentru Intretinered
legiuitei sotii $i cresterea copiilor.
0 asemenea lege erea ceruta de faptul cit intreaga funcl
tionarime si toti pensionarii ereau prada unor camatari caril
intocmai ca parazitii, ioiau in jurul m.nisterelor $i a celor1
aalte autoriiriti si sugeii ângle bieti1or sluiba5i ai pflSiQi
Raril
www.dacoromanica.ro
 -- .252.)-
1 Tiiti funetio-iiaiii 4i toti pensionarii ereairdatori vatting!
1-camatarilor, bietul slujbas si bietul pensionar nu mai avea;
Ice manta literalmente. Pentru nevoile razbohtlui Cameral
Notase o retinere de 5 la suta asupra salariilor si penstunilor
fCamtitarii luau 2 lei la 20 pe luta, iar salariile Incepeau dela
isume ridicule, e destul sa spun ca un copist dupa thate
retinerile -- primea in man& 87 lei. Legea Gradisteanu 4
cum i-a Ames numele venea la Limp. 4
In ziva de 2 Decembrie se intdmpD, la e$irea din Ca.:1,.
meta, atentatul indreptat de profesorul Ioan Petraru Impotril4
lui Ion BrAtianu.
loan Petraru, fost profesor la Bucuresti si la Targoviste,1
erea atunci funetionar la Minist2rul de flinante. Când Ion BrZti,
tianu a esit singur din Camera, Petraru s'a repezit asupral
cu un cutit si a voit sa il loveasca; l3ratanu a oprit lovitural
dar cutitul a patruns paltonul, camasa ,5i. a zgariat pielea iii,
partea pieptului. Alergancl deputatul C-oga, care tocmai &seal
..ialovit pe atentator cu bastonul in cap si apoi lumea ce a,
,alergat, l'a dezarmat. Bratinu s'a ales cu contuziuni usoarei
4.i cap si la obraz. 1
A doua zi la Camera a fost semnata si votata eu aclama-A
Itiuni, o motiune de vestejire a atentatului, motiunea ere&
isemnata si de P. Carp .si T. Maioresca. La Senat tel dintaitil
care a luat curantul spre a dezaproba atentatul, a lost, gene-
ralul I. Em. Florescu.
;. Aceste protestari ereau impuse de imprejurari Inn&
ziarele liberale, in explozia indignarei lor, acuzau partidele
de opozitie ca, prin violentele serisulut lor, au inarmat bratul.
asasinului. .

* Atentatul avu -elarul de a face sa dispara ziarul Democratici

INgtionalA al lui beizade Grigore Sturza. Beizadeaua .a trimis
Io telegrama unui domn Hrisoscoleu la Bucuresti, care'i area,
artizan si om de incredere, anuntandu-1 ca desfiinteaza zia-i
ul. intaiu, fiindca a insultat pe generalii cari au combatut
te Dunare,, al doilea flindca zildic insulta, nu numai pe
Mosetti si pe Bratianu, dar pe intregul partid liberal de care
vpartidul democrat-national este mai aproape de -cat de toatel
celelalte. 8i, fiindca rusofilizmul lui I3eizade Grigore erea cu-
noscut, adaoga ca se-afla mai aproape de partidul liberal de
oarece liberalii an luptat alaturi de rusi. . 1
Dupa desfiintarea ziarului se destiinteaza $i partidul. Dei .

Taltfel politia pretindea ca atentatul a fost pregatit de care par-I

tidul lui beizade Grigore. fq
Beizade Grigore scrie, insa, o scrisoare in care spune c6.;
reproba cu indignare atentatul, c-a e convins ca toti membriii
artidului stiu arestati in urma atentatului sunt inacenti, Call
aca se va gasi vreun vinovat sa, sufere toata rigoarea legilor,
Acest atentat a provocat numeroase manifestatiuni da
,simpatie pentru Ion Bratianu si a silit ziarele opozitiei din
idreapt3 sa scoboare tonul care, atunci. erea foarte violent.

www.dacoromanica.ro
 5, 253 a-
AWL 1881.
To-ifBratiaTinTera, un maestru in arta cte a ctezorganiii
O Pozitia. On do cafe ori vedea ca so -organizead un centru a;
kpozitionist ii cucerea, ori de cate ori un out do valoare se ma.-
nifesta impotriva guvernului, ii lua in minister. Astfel a pro-
cedat cu Nicolae Ionescu in 1876, astfel cu Gheorghe Vernescu;
-astfel cu Vasile Boerescu si Dimitrie Gbica; tot la fel va proa
ceda mai tarziu cu junimistii si cu disidentii eseni.
i.- In ultimul an so formase la Iai un grup de 9 intelectuali,
D rofesovi universitari, toti oaraeni de mana intilia ; din acest
'grup politic faceau parte Gheorghe Marzescu care era sefut
profesorul Brand:, fratii ,5endrea, filosoful Vasile Conta etc.
prupul. incepu sa fad' opozitie si deveni suparator. Brtitian
antinse cursa ademenfitoare i prinse in capc,ang, grupul de I
Iai numit in zeflemea Grupul lui -,opt i eu branza nouti".
Aproape toti membrii grupulul primisera cte o atentinn
J4ar sfarsitul arritlui 1880 il gaseste pe Vasile Conte, ministrW.1
al Instructiunei. .

`rctri Grupul lui ,,opt i cn brand, nouir traise.

Acest -sistem, dibaciu in cat privea dezorganizarea opozi3
prezenta ns i un mare neajuns; ministrii ,schimba
klu-se foarte des nu mai erea nici o contiamitale de concepti
Ape la departamente. Sub niti irn regim ministriri nu s'an schim4
tat atat de des ca sub Ion. Bratianu

Ziarele liberate 'anima disparitia partidultii nation&

democrat al Beizadelei Vitel (Grigore Sturza) i anunta, aceast'
en niultumire. Filndca acest part:id, considerat ca un parti
rusofil protejat i sustinut pe sub mina de legalia ruseasca,
-erea privit r,a un mare facitor de bocluturi viitoare.
Printre complicit arestati ai lui Petraru, erea i dpitan
Florescu, zis i .Papusica", fiindd epee toarte elegan
Nu pre,a tarziu .Papusica" a (recut in partidul liberal si
eintrat ,in armatit primind si umi grad mai mare. Este camoa
cut cti cei mai multi dintre intimii printului Grigore Sturza
au fost curnparati do guvern. Asa s'a intamplat e. acest parti&
'datorit numai ambitiunei lui Beizade Grigore, a disparut Irij
2i de ore.

In timpul areata "doual .venirnente insemnate se produc)

cel dintal este constituirea particlului liberal sub sefia lu
Cheorghe Vernescu, eel d'al doilea este un articol pe care
Titu Maiorescu it publica in Deutsche Revue si prin care ple.I
dead alaturarea României la alianta Austro-Germana.
Constituirea partidului vernescar, avand drept organ 413ij
Itele__Pablicingriiorgste_mult_pe_Bratitax_u_si,_pe_Rosetti._iat
www.dacoromanica.ro
 254'
aRiToIut WI Ma Io-fescli provoacg o mate- indisTnitid In parbi
'dul conservator a cgrui indrumare e curat rusofild. In curan
yom vedea ca, tocmai cand Lasc'gr Catargiu trebuia s devi
din nou seful oficial al partidului conservator, partidul se va
sparge din nou. i atunci vor ramane atat de putini membri
aa clubul conservator, Incat Alexandru Lahovary a pututi
ppune mai tarziu:
F A. fost o -vreme cand la Clubul conservator rAmgsesem;
atat de putini in cat nu mai pu,team face nici o partlidg, de
cp9ker.,
* * *

Ion Bratianu, conform tacticei sale cunoscute, isi M.;

dea silinte ca, pe de o parte sa zAdArniceascg, intregirea parti
klului conservator, iar pe de altd parte, sg atragg in guvern;
ipe unii dintre conservatorii cari nu se supuneau, disoiplineil
partidului Mr ; acestia ereau Petre Carp si Titu Maiorescu4
Par mai erea alteeva.
Articolul lui Maiorescu din Deutsche Revue a pus zazania
In familia conservatoare.
Conservatorii-boeri ereau toti Ziarul L'Indepeni
"dance Roumaine proprietatea lui Emile Galli, avand director,
pe Grigore Ventura era rusofil. Maiorescu, pledand a1aturarea1
alomâniei la dubla aliantg austro-germang, indispunea pe con1
servatori i aducea un nou motiv de vrajba In randurile opol
zitiei. Dar Ion Beatianu profit g. de imprejurare.
Pe cand In partidul liberal crestea curentul omogenitgtei,
si excluderei elementelor neliberale, precum erea Vasile Boei
rescu, pe cAnd multi liberah mai ales moldoveni cei
ireau ca Boerescu sg fie SCAM din guvern si In locul ski sg fie
ftdus Mihail CogAlniceanu de la Paris, Ion BrAtianu alu.nectil
pe nesimtite cAtre elementele conservatoare. In curand, von
redea cA a fAcut incercbiri chiar pe lâng Alexandru Lahovarm
's.pre a'l atragd in minister. Acesta erea ministerul care poste
cateva luni trebuia sg prezideze la proclamarea regalitgtei.
t In cercurile liberale si In toa.tä taina, Ion Breltianu lucrEg
In Intelegere cu regete, pentru acest sfarsdt.

VIATA BUCURESTEANA
6untem in epoca lu,i Claymoor.
Redactorul cel mai popular al ziarului trancez L'Indepenz
`dance Roumaine erea Misu VAcArescu care, sub pseudonimul
tlaymoor, scria cronicele mondene" ajunse repecle la moda".
Claymoor devenise un fel de arbitru al elegantei, croniceM
hil erau foarte apreciate de &Are Mate doamnele din elitgo,
and dupg vreun bal sau dupg vreun spectazol vreuna din;
ele fusese trecutd cu vederea, si nu fusese numitg cu amänunl
tido tookteLstLigthe_1agu1jI sail,___C11,:tOtLatentia._erea__9.

www.dacoromanica.ro
 -255

-adevarata nenorhcire. Ofensa mai mare-era greu do Inchipuit.

Claymoor ajunsese o mare autoritate in -specialitate $i nu
areau putine cucoanele care'i trimeteau claruri frumoase pen-
tru ea sa le acorde, in cronicile sale, cele mai deosebite laude,
*i la Teatrul National erea Joan Ghica director. Sub di-
rectoratul lui Joan Ghica au fost trirni$i la Paris ca sa vadd. $i
sa se instruiasca. Aristita Romanescu i Grigore Manolescu,
sub directoratul lui Ioan Ghica Vasile Alexandri apare vie-
torios.
George Marianu face s i se joace corneala de salon Du pa
'rlesplirtenie, Frederic Dame prezinta drama istorica Hatmanuti
Drdgan, literatura dramatica originala incepe sa se afirme. ;
La Teatrul National este acurn o reino re, de si batranul
Millo apare din nou, numai steaua lui Pascaly intra din c4
In ce mai mult in eelipsa. Cu incetul se ridica acum in teatru
tAristita Romanescu, Daneasca, Stefan Julian, Grigore Mann.
lescu, Costeche Notara, Stefan Mateescu, etc. ,

In aceasta epoch trebuie s punem inceputurile transfor-'

marei Teatrului National.
* * *

Dar balurile particulare ?!...

- S'a dus epoca aceea. si nu sunt de cat 15 de ani arid
In -dota mari saloane aristocratice, in salonul printesei Grigore
Sutu din strada Coltei $i in salonul doamnef Otetele$anu, diii
)-
calea Victoriei astazi Terasa Otetele$anu trecea intreaga
societate de sus a tarei.1)
Receptiunile $i balurile acestor douri aristocrate ereau
evenimente $i n'au fost nici o data egalate, necum Intrecutel
;,Tot Bucurestiul" dupa. cum se spunea atunci defila in,
aceste doua case, $i nu erea om de rasa, om da nastere boa-
reasca sau chiar burghez ajuns sau intelectual cu vaza care sit
nu fie invitat la marile serbari date de gazde.
f Imprumut penei lui Claymoor nin L lndependance Rot4
manic din anul 1881, amanuntcle unui mare bal dat de catre
printul Gheorghe Bibescu de curand enit in tail. A fost un
hal costumat care a facut senzatie c despre care s'a vorbil
mult in saloanele bucure$tene.
Costumul francez predomina fire$te.
Printul Bibescu, in ducele de Manly costum Ludovic XI,
Grigore Cantacuzino (Grigri) in Cromv, ell, Emanuel Baleanu
in Don Juan, Nicolae Cerkez in Jean de Nivelle, Grigore
Cerkez in Cigogniac din Capitaine Fiancasse, printul Ferd4
nand Ghica in patrician din Venetia, 1\ hail Marghiloman in
Pomprinet din La fille de M-me Angot", Alexandru Marghf/
loman rnarchiz Ludovic XV, etc. etc.
Doamnele, una mak rdpitoage de cat alta asa ne spune
1) Cititorli vor observa c1 unele inregista 6ri sunt repetate de
Mona si de ti el or. Ata _comauda re,spectaxe QmInaei_gr_onolcgise)
www.dacoromanica.ro
 - 25-6
F-
irriThor;-Natalia Sutu in daraesticitlfrare-`04iarid-dea
urs Iiintuit, printesa Bibescu, in tarancil din Mans, prini
esa Ferdinand Ghica in nebunit, printesa Maria Stirbey in
oapte de toamng, Marchiza D'Aubepine Sully in buchetiera
in piata inocentior, etc.; etc- 1
Si in mijlocul tuturor acestor splendori occidentale $1. ol
ientale un singur costum national_ romanesc: D-na Olga Ma-,
-rogheni, marea doamnd de onaare a Daamnei Elisabeta.
I Delicata atentiune $i lectiune several pentru toatt-i aceast'a
lime de sus care, euceritl de mandretele civilizatiunilor mai
"naintate, utta, in viata de toate zilele, $i graiul i portul roi
manese. A
De altfel, due& portul national a fast introdus mai tarziu
a balurode $i salemnittile noastre, datarim aceasta initiativei
etäruitoare a Doarnnei de pe tron.
0 germana,' invat 5. pe feraeite romane ea sii.-$i einsteasa
ti sä-si inbeascg, neamult... . ri
Un bal ca acela dat de printesa st printul Bibescu nu mail
0: cu putintg astalzi. Acea lume de printi, acea atrnosfera aris;
gocratica a rnurit Si a murit pentru totdeauna.
-_ .__ .

*.

. s---1 Lit. 4.M611.1rteleiraftd aduce $tirei asasingrei Tarutull

Meiandru a H-tea a Rusiei.
, liana Atexandru fasese fn. Romania in timpul rilzboiului
e peste Dungre, erea, der, eunoscut, jarul cazuse sub bombele
ihili.$tilor

* *,
, La. inceputul lunei Marti& Curtea eu jurati iudecil si
oridarnuii pe atentatorul la viata lui Ion Brbianu $i pe mini.:
licii s'ai- Procesul a atras la Curtea eu jurati a Multime
are. Nici un membru. al partidului national-democrat n'a.1.
uat apgrarea vinovatilor.
Petraru a. fast osandit la 20 ani de munch.' silnicK, prafe-Ti
rul Phtescu $i. diaconul Cdrlova., complici, Ia. ate 9 ani req
luziune.
* * *

_ Societatile Dacia i Romania ,fuzioneul. Consiliul de-,

dministratie e astfel compus : presedinte printul Dimitrie
hica, vice presedinte Vasile Boerescu., membrii, printul Ali
tirbey, George Cantacuzino, colonel Dabija, Protopopescni
ake, Dimitrie_Franirt, Cuactin_sijlitel. Direetor_generat Se:,
1ulies, .

*
1

www.dacoromanica.ro
 In derdmile politice se stie acum, aproape sigur c Ro-
mania
.dat, va fi ridicaUt la rangul cle regat. Toate Puterile si-au
se spune, adesiunea. Singurd Austria ar face greutati, citci
ea iai subordoneaza consimtiimantul, consimtmantului Ro-
-rnaniei la pretentille austriace in chestia Dunarei. In curand
oheatia Dundrii va clevent arzatoare pentru Romania,

. PROCLAMAREA REGATULUI I SERBARILE

INCORONAREI
Cercurile initiate, dar conservatoare, pretind cd printul
rde Bismark Pa dat consimtamantul insa a sfatuit ea Roma-
nia sà aibd, and. va proclama regatul, nu un minister pur li-
beral al unui singur partid, ci un minister de coalitiune.
Ion Brdtianu a facut atunci.demersuri pe langa conserva-.
Uri dar n'a putut izbuti sä convinga. pe nici un fruntas. Carp,
Oaiorescu, Lahovary etc. au propus atunci un minister sub
presedintia altcuiva de cat Ion.Bratianu, din minister sa facd
parte numai tineri conservatori si tineri liberali, Camerele sa
the dizolvate, Lascar Catargiu sa, fie ales presedinte al Sena-
(tulu si Ion Bratianu presedinte al Camerei. Bine inteles libe
ralii au refuzat.
Pe and se credea, in genere, Ca regatul va ft proclamat hi
4.0 Mai, iata o lovitura de teatru la 14 Martie.
Sambata 14 Martie la ara 3 dupa amiaza. generalul 130;
Leca se scoala si propune Camerei sa proclarne regatul roman.
Uimire si aplauze frenetice. -
Camera trece irnediat in sectii, apoi generalul Lock numit
raportor, educe urmatorul proiect de lege.
ART. i. Principatul Romaniei este inaltat la regat ii
printul Carol I de Hohenzolern ia,titlul de rege-
ART. 2. Prii.ul mostenitor ia titlul de Altetd regalas
print mostenitor-. .

C. A. Rosetti presedintele Camerei rosteste o cuvantare

tntuziastil si foarte aplaudata.
Alexandru Lahovary, in numele partidului conservator, se
asocian $i declara ca. pro,,unerea va fi votata in unanimitate.
Apoi a vorbit Vasile Boerescu, ministrul de externe, dupa
care Propunerea a lost voted cu unanirnitate de 90 votriri.
Taina acestei proclamari fusese foarte bine pastrata.
In cateva minute .stirea se raspancli. In tot orasul. Erea o
zi callcluroa0 de Martie cum rar se vad rnulte la acea epoca.
In cateva c1ine lurnea navrileste tie Catea Victoriei. anoi dra-
pelele apar la ferestre si la mamzine Este o 1n.,,ufletire gene .
ran: i sinGerd, este sufletul romanesc care salt4,
La Senat. preseclintele printiil Ditnitrie Ghica citeste tele+
grama pre.sedintelui Camerei care anunta proclamarea rep.,
tului in Camera tanard.
11

www.dacoromanica.ro
 258 1,
Dupd cateva cuvinte ale senatorului Glieotglie Lem Dumr.i'
tru Ghica se scoala $i striga :
Traiasca Majestatea s Catol I, regele Romanieil
Toti senatorii in picioare si publicul din tribune aplaucla,
furtunos.
Raportor al legei votata a fost la Senat Ion Ghica.
Au vorbit George Cantacuzino, Lascar Catargiu $i Vasil%
1Alexandri aducand asleziunea lor. A vorbit i $eful guvernului.1
Legea a fost votata cu apel nominal $i cu unanimitate de,
710 voturi.
Ministerul care a semnat actul acesta erea astfel compus:
Ion Bratianu prim $i ministru de finante.
,B. Boerescu externe.
Teriakiu interne.
General Slaniceanu rezbel. I
Colonel N. Dabija, agricultura, comert $i lucrari puMice..,
B. Conta, instructia $j. cultele.
D. Giani justitia.
Pentru cateva zile patimile politice $i polemicele acre lasti.
Iocul entuziasmului pentru marele act national savarsit.
* * e

Comertul Capita lei da lui Ion Bratianu un banchet de

peste 300 tacanauri spre a'l sarbtitori pentru norocoasa salvare
fie atentat.
Pe ziva de I Aprilie 1881 s'au inaugurat Casa de Eco,
nomii din nou Infiintata. Casa a fost instalata in localul Caset
de Depuneri.
Regele a fost de fata $i a facut intaiul varsamant de 300141
_ Cu acest prilej Inca o fapta a Regelui pe care am omiso
la timp. Promulgarea legei care inalta tara ia rangul de regat;
.a semnat-o Suveranul cu Ufl condeiu i o calimara, noua.
Academia Romana a rugat pe rege si doneze pe aman-
doua fiind, de acum, piese istorice. Regele s'a grabit sa, satis-
fad. cererea Academie'.
Imecliat dupa atentatul $i asasinarea Tarului Alexan-,
ru II, ministrul Rusiei la Bucuresti a cerut guvernului roe
man s ia masuri severe $i imecliate impotriva unui numar de
ru$i stabiliti in Romania.
Aclevarul e c. un numar de nihili$ti ru$i se aflau In tara,
la Ia$1 erea doctorul evreu Russel care desfasura o mare acti-
vitate revolutionara, iar in Bucure$ti multi nihili$ti ereau a-
dapostiti.
Guvernui 1u imediat masuri $1 opera numeroase ares-
taxi. Apoi parlamentul vota legea care autoriza fixarea dom-
cjliiilui streinilnr i shiar exnulzarea.

www.dacoromanica.ro
 259
Aceasta lege provoacd o mare miscare de protestare, dar
tint& lumea con*tientd Intelegea calegea este impusk de Rusia.
*

Atacat din toate partite cu violentti, amenintat cu moan

tea, neputdnd compune un minister dupd dorinta sa spre a
prezida serbdrile incorondrei regelui, Ion Bratianu isi prezinta
dem isiunea.
Dorinta lui Ion Brdtianu erea s cornpuie un cabinet cu
elemente din dreapta tandra, de aceea a fäcut propunert lui
Gheorghe Cantacuzino, Carp, Maiorescu *i chiar lui Alexan-
dra Lahovary, der toate propunerile au fost respinse ori au
fost primite cu conclitiuni de neprimit.
Iti timpul acesta intimii primului rninistru desclhd in
toatd tara o lista de subscriptiune spre a oferi tut Ion Brd-
stiana un milion. Aceastd. initiativd provoacd o noud campanie
yiolentit a opozitiei avdnd drept temeiu : Mihonul lui Brlitianu.
Dezgustat der *i silit de imprejurdri, sigur ca" nu va trece
mult i majoritatea nu va putea teal fdrd el, Ion Brätianu l*i
dt demisia iar regele, dupd refazul lui C. A. Rosetti de a
compune noul minister, cid insdrcinarea lui Dumitru Brdtiana.
Cabinetul care va prezida serbdrile incorondrei este astfel
format :
Dumitru Brdtianu pre*edinte i externele.
Eugeniu Stdtescu internele.
General Sldniceanu rezbelul.
D. Sturza finantele.
Colonel Dabija, lucrdri publice.
M. Ferikidi justitia.
V. A. Ureche instructia.
A biruit, dar, parerea onlogeni*tfIcr, In cabinet nu sum
citât puri libera1 rosii.
Fostul ministru B. Conte e numit consilier la Casatie.
Pentru serbdrile Incoronärei a fost bdtutd o medalie
care purta pe o parte urmtitoarele cuvinte :
Serbarea proclamilrei regatului
10 Mai 1881
In Gentru textul legei votatd la 14 Martie 1881 cu numelcs
preseclintilor Carnerei *i Senatului *i nurnele ministrilor.
Pe cealaltti parte cuvintele:
Serbarea
Proclamdrei Regatului
10 Mai 1881
Les.i.ea din 14 Martie 1881.
Ion Brtitianu
Ministru presedinte

www.dacoromanica.ro
 260 --
All fost bdtute medalii de aur, de argint $i de bronz.
Serbarde incorondrei s'au Malt cu un fast deosebit
ajutate de asentimentut, entusiazmul si insufletirea generala.
La J.8C6, adicd cu 15 ani ma. inainte, Printul Carol de Ho-
henzolern fusese primit de o locotenenta domneasca' compusd
din : generalul Nicolae Golescu, Lascar Catargiu si colnnelul
N. Haralambie, lax minibterul erea astfel compus :
Ion Ghica prim ministru si externele.
Dimitrie Ghica, internele.
Petre Mavrogheni, finantele.
C. A. Rosetti cultele i instructia
D. Stur za, lucrari publice.
Dimitrie Leca, razhoiul,
Ion Cantacuzino justitia.
Acum la putere erau nuinai liberali nuanta zisa yo$1e,
dar nici la 1866 nici la 1881 pentru serbarile incoronarei Ion
l3ratianu nu a fost in guvern.
Pentru serbgrile incoronärei au sosit in tara printul Leo,
pold, fratele regelui si cei doi fii ai sai Ferdinand $i Carol.
Printul Ferdinand erea mo$tenitorul tronului.
Nu voi face descriptia intreaga a serbarilor, voiu da nth
mai o idee generala.
La ora 10 ese de la palatul Cotroceni cortegiul.
Regina este intr'o trasura de gala.inhamata a la. Daumont
deschisa $i capitonata cu catifea purpurie ce cade in falduril
peste tot. Capra era un cos de Boni, in locul scarilor o mare
coroan a.
Regina era imbracata Inteo rochie de brocar alb, gule,
rul Valois cu perle de toate culorile, o trend, nesfareita garni-
site cu dantele, pe umeri o manta& de satin alb pe margine
cu zibelina, pe /ap diadema de_ perle oferita de orasul Bucu-
re$H la casatorie.
Opt cai bogat inhamati, cu pene si egrete albe sunt Inca-
lt..cati de jockey imbrkati in uniformele ro$u $i argint; de
rartea fiecarei portiere ale 2 lachei in livrele de mare tinutd.
Inainte dot picheri calari pe cai cu panase tricolore. Printul
Leopold in mare tinuta de general prusian sta aldturi de re-
gina. clinainte printii Ferdinand $i Carol.
Regele Carol calare, merge inaintea trasurei regale. In
jurul regelui o stralucita escorta de generali si de ofiteri su-
periori calari.
Duff). serviciul divin oficiat la Mitropolie care a fost core-
monia incoronarei, a urmat defileul din sale, tronului.
La plecarea de la Cotroceni cortegiul a urmat calea Gri
vitei, Victoriei, stradele Lipscani, Selart, Rahova si Bibescu
Voda ; la intoarcere acela$ parcurs pang. la palatul regal din
Calea Victoriei.
La Mitropolie, dupa oficierea serviciului divin. primul
ministru a prezentat regelui actul incorondrei Pe care l'a sem-
nat dimpreuna cu printul Leopold...

www.dacoromanica.ro
 261

La Palatul din Ca lea Victoriei regele infra in sala tronulin.

GO drapele ereau instruite tinute de militari. Foarte iii $ ,thor
acest spectacol, al multimei drapelelor sfasiate de gloante.
Un sunet de trambite se aude $i cortegiul regal se arara.
Patru generali purtand coroanele intra. Coroanele snnt depuse
inaintea tronului. Apoi intra corpurile constituite si demnt-
tarii inalti.
La ora 2 jum. regele $i regina intrl si se aseaza.
Printul Dimitrie Ghica presedintele Senatului inainta $i
rosti cuv'antarea care incepu cu vorbele:
Sire, Doamnit,
Astazi Romania se coroneazä pe sine punand coroat a
regald pe fruntea Majestatilor Voastre.
Etc. Etc.
Si prezinta regelui Coroana de otel.
In aceiasi timp C. A. Rosetti presedintele Cameret, fact/
cativa pasi catre reginal si, punand un genunchiu in pa.mant
zisa:
Doamnä, privindu-te. natiunea se vede frumoasa".
Apoi, sarutand mana reginei, Ii oferi Coroana.
Regele raspunse. Cuvintele sale din urrna au fost de o
mare elocuenta. $i de rapitoare caldurd.
,,Sh" ne unim, dar, tati inaintea acestor drapele care au
strAlucit pe câmpul de onoare, inaintea acestei Coroane em-
blema regalitgtei si in jurul careea intreaga natiune trebuie
sa se strânga ca niste soldati in jurul drapelului.... PS ne unim
en acest strigat scump, inimilor noastre si care gitseste un
ocou puternic in acest lot consacrat prin proclamarea actelor
celor mai solemne: Tralasca România noastril mult isabitil, in-
coronata astazi prin virtutile sale avice $i militare."
Apoi a Inceput defileul tuturor demnitarilor $i a delega
tilor din toate unghiurile àrei, delegatii a 3000 do comune.
Seara iluminatie stralucita" in ores $i la soseaua Kisel I.
Dung urma acestei sArbatori au ramas cateva a 'nbri
nostime.
Asa, de exemplu, s'a comentat mult cuvintele ro t te de
C. A. Rosetti reginei.
Se spunea cii Rosetti erea amorezat de regina $i cii nu
pierdea nici odata, prilejul de a'i spune o amabilitate. De ran-
dul acesta a g6sit o vorbli de spirit spre a'i spune ca e te fru
moasa.
Defileul delegati1or a fost pregrat cu multe inc'dente haz.
hi- Asa un delegat s'a pus in genunchi in fata regelui si nu
mai voia sa.' se scoale. Alt delegat dorea mortis sa carute pe
rnicul principe Carol, fratele regelui Ferdinand. Cu mare greu-
tate a fost scos din sala tronului.
A doua zi 1.1. Mai a fost consacrati defileului carelor situ-
bolice. Au fost 43 de care de o mare frumusete.

www.dacoromanica.ro
 262 =
Regele $i Regina primesc defileul ía stafula ha MAIM Vi-
teazul, iar carele simbolice au lost concentrate la *osea de uncle
scoboara dealungul Ca lei Victoriei.
fed cortegiul :
Membrii comitetului executiv, studentii, mai multi Dom-
nitori din trecut, Traian impdratul, un $ef insotit de soldatii
lua imbracati in fier, un stindard turc $i soldati turci In Ian-
turi, cinci tdrance tinere ducand pe pernd de catifea o coroand
regala, scoli etc.
Apoi carul agriculturei, al Teatrului National, al corner-
ciului reprezentat printr'o corabie, steagurile cdilor ferate,
tL rut artelor grafice, bijutierii i ceasornicarii, florarii. Pe
cal ui florarilor o splendidd coroand de flori. cand a trecut ca-
rut in fata Reginei i s'a oferit coroana. Carul tesatorilor si al
boiangiilor, cismarii, croitorii, pälrierii. brutarii. Carul bra,
tarilor e tras de 8 boi mdreti. Pe car brutarii fabrica painea
$a o arunca multirnei de jos st luniei de pe la ferestre. Carul ca-
retasilor tras de cal de lux. Carul barjarilor muscali, inhdmat in
troica este dintre cele mai reu$ite. Carul tramvaielor tras de
cai foarte frumosi caldriti de surugii in costume pitore$ti. Ca-,
rul Societatei de tragere la semn, al vandtorilor, l israeliti-
lor, marea lojk rnasonica nationald romand. Societdtile ger-,
mane, Societatea ungard, carul bduturilor spirtoase, berdriile
Op ler $i Luter, rnäcelarii. Acestia vin cu 6 boi: 4 albi $i doi
negri, dar atat de frummo$i c zmulg aplausele pe toata tre-.
cerea. Lautaria, pescarii. Aplause numeroase salutd caru con-.
siructorilor rornani. Ldcatusii, topitoria Lemaltre, Societatea
cle bazalt artificial, tamplarii, dulgherii, tapiterii, pldpumarii,
fabrica de bazalt artificial, sdpunaria, fabrica de bduturi ga-
zoase. -Carul foarte frumos a fast desenat de pictorul Amara'.
Dintr'un basin tasnesc in ploaie valurile de apd gazoasd $i
publicul aplaucld frenetic. Fabricantii de chibritu,ri lucreazd
in mers. Tabacarii urmeazd. Apare un car monumental
tras de 24 boi reprezentand noua match' a Dambovitei. Dar
carul e atat de inalt $i voluminos iar atelajul atat de numeros
an cat, cand ajunge in fata marelui otel de Bulevard $i boii;
vor s coteasca la stanga spre statua lui Mihaiu, varful se a-
catd de balconul otelului, de asupra fostei librrii Alcalay,
pe atunci fiind .nstalat acolo magazinul de covoare Haas, ac-
tualmente in Lips^ani.
Un moment de emotie, o parte a carului se rupe, scan-
clurile cad. dar boii carrnesc la stanga si tree. ,
Apoi carul fabricei de efecte militare, in sfar$it Crucea
rosie.
Acest clefileu a fost un mare succes atat pentru organi-
zatorii serbdrei cat $i pentru arti$tii cari au desenat carele
sau le-au realizat. Industria romand a meritat, tot la fel, toate
laudele.
4ceasta serbare a la'sat cele mai frumoase imnresiunl

www.dacoromanica.ro
 263
aci a lost, in adevgr, stralucita din toafe punctele de ve-
'dere.
In zilele noastre mai ales din cauza scumpetei tutulor
materialelor, o serbare ca aceea nu s'ar mai putea organ za.
La 12 Mai trebuia sa fie defilarea armatei, insa din cauza
ploilor ce cadeau necontenit, a fost amanata pentru 13 Mai,
CESTIUNEA DUNAREI
Serbarile incoronarei trecand, vine la ordinea ztlei ces-
tiunea arzatoare a Dungrei.
Acum incepe sa se lamureasca pentru care motive s'a re-
Iras Ion Bratianu de la guvern si de ce a plecat si Vasile
Boarescu de la departamentul externelor.
Austria erea singura putere care mai punea piedici ridi-
narei Romaniei la rangul de regat; Austria facea un ontaj,
Tagaduia c va consimti la cererea Romaniei dar pretindea
,concesiuni in cestiunea Dunarei. Spre a obtine acest consim-
itgmant, care erea esential, Boerescu a fkut Austriei concesiuni
pal mari de cat ar fi trebuit.
La o intrunire tinuta la clubul liberal cu parlamentarii,
Dumitru Bratianu seful guvernului a aratat ca noul guvern se
gaseste aproape in fata faptelor implinite, de aceea situatia
'este foarte gingasa. Adunarea a telegrafiat Iui Ion Bratianu
cerand sa vie in Bucuresti spre a da 15.muriri.
Agitatia parlamentara ce urmeaza, are acum si o parte cu
iledesubturi: amicii lui Ion Bratianu vor s rastoarne gayer-
nul pe aceasta chestie a Dungrei, sustinand c. guvernul Du-
mitru Bratianu este incapabil, ca nu stie sa apere interesele
Romaniei, ca este inferior guvernului trecut. In fata acestor
hartueli Dumitru Bratianu face declaratia ca' cestiunea a foss
compromisa de guvernul care l'a precedat.
Dar in cercurile initiate creste credinta cii ministerul
Ion Britianu s'a retras tocmai spre a rasa locul altui guvern
care, in cestiunea Dungrei nu erea legat de nici un angaja-
ment. Erea Romania legata inpotriva intereselor sale in ces-
tiunea Dunirei prin nedibicia guvernului Ion BratianuVa-
sile Boerescu? Iata care erea intrebarea.
In fata agitatiei care crestea in cercurile parlamentare, In
presi si In public, C. A. Rosetti presedintele Camerei a pue
sii se afiseze urmitorul avis In culoarele Camerei:
In fata celor ce se spun, se scriu si se colporteazg in ces-
tiunea Dungrei,
In fata acuzatiunilor adversarilor nostri;
Amicii nostri din majoritate sunt rugati sa se intruneasca
asta seara la clubul liberal spre a se conculla aqupra acestei
cestiuni.
D-1 Ion Brgtianu a flicut cunoscut prin telegrami ca va
veni Insusi spre a da limuririle trebuincolge.
Dnxnnii ministri var aiL la intrunire
C. A. ROSETTI ,
www.dacoromanica.ro
 264
Cestiunea Dunarei care agita cercurile politico de mar
bine cie un an de zile erea in rezumat urmatoarea Art,
5,.)al tratatului de la. Berlin, instituind o- comisiune euro,
p ana a Dunarei cu autoritatea de a administra fluviul de la
vol. vie de fer pan& la gurile lui, acest regim convenea Ro,
mantel, dar Austro-Ungaria, vrand s puie stapanire exclu,
siva pe Dunare, a obtinut de la comisiunea europeana insti,
tuirea unei delegatiuni purtand nurnele de Comisiunea
n xia", care in realitate dedea Austriei suprematia si punea
Ilornama in pozitie de subordonanta.
Agitatia e mare- Opozitia indreapta, loviturile in contra ca,
binetului precedent Bratianu-Boerescu, iar liberalii, precum,
6heorghe Chitu, N. Fleva si altii, ataca pe Vasile BoeTescu,
a .uzandu-1 a a primit instituirea Comisiunei mixte, pe care;
de altfel. o combatuse delegatul Romaniei in comisiunea du,
nareana-
Interpelari sunt dezvoltate la Senat si Camera iar din dez,
bateri ese cam micsorat Vasile Boerescu.
Ion Bratianu simtIndu-se atins de toate aceste imprejurari
$i mai ales de faptul ca. fratele situ Dumitru actualul pre,
$edinte de consilm nu a luat cu caldura apararea guvernu,
lui sail in aceasta cestiune, isi diii demisiunea de la conduce-.
rea partidului si din mandatul de senator
Mahnirea lui Ion Bratianu vinea si din faptul c nici ma-(
-ear un singur membru al majoritatei din Camera sau din Se-
nat nu a luat cuvantui spre a'i sustine politica in cestiunea.
Dunarei si spre a raspunde atacurilor lui - Alexandru Laho-
vary si lui Nicolae Ionescu.
Mare ferbere in partici! 0 delegatie din Camera si din
Senat se duce la IVIagura, unde se retrasese Ion Bratianu, ii
convinge sa se reintoarca, sa ia parte la lucrarile Senatului
ti sa aduca patina liniste in partid.
Dar Ion Bratianu erea atunci prea mull .cleasupra tutuIor
situatiilor si a tutulor oamenilor politici pentru ca sa stet
prea mult t mp afara de guvern. lar intrigue i manoperila
pe dedesubt urmau inainte
. .
La 10 Mai Regele iscaleste decret-ul prin care se insti-
tuia a doua decoratiune romana: Coroana Romdniei.
* *

In lu nea de sus" mart holiote de rls apropos de o

g $ aid de tipar aparuta in L'Indépendance Roumaine" la
Tut,. ca Lchos Mondattis a lui Claymoor.
orbind de o receptiune data de inecena doamna Elena
Otetelisc.pu, Claymoor scrie: Jes salons tout garnis de fleurs.
La maitresse de matson les atme a la folie. Tous les matins,
www.dacoromanica.ro
 265
'ces nombreux valets doivent garnir de roses les grands va-
ses du petit salon on elle se MINT".
On elle se TEINT" In loc de ,,ou elle se VENT" pro-
yoaca. veselii nesfarsite, mai ales pentru ca sa potrivea. D-na
'Otetelesanu erea destul de batrana.
Aceasta. gresala a aparut In L'Indépendance Roumal-
ne" cu data de 9/21 Iunie 1831.
* *

, Atacurile fatise In potriva cabinetului Dum tru Bra-

tianu Incep. Mai ales Senatul ii este hotarat ostil.
Intaiul atacat este ministrul de rezbel gen ralul Slani-
ceanu. In urma unei mterpelari a lui Petre Gradisteanu eare'l
acuza de nereguli la o licitatiune, Senatul voteaza mot un a
de blam cu 27 voturi contra 4.
E drept ca ministrul nu a tagaduit faptele ce i s'au im-
putat, a declarat numai ca, el este cu totul afara din cau -,
'clar a urmat sistema practicata sub toti ministrii de re b I de
cand este minister de rezbel In Romania.
Acesta erea adevarul.
Inceputul erea facut, de si ministrul de rezbel er a, 'in
parte, victima uratelor moravuri consecrate prin obiceiu.
o intrunire intima a majoritatei invita. pe Dumitru Bra-
tianu sa se retraga, iar la Inceputul lui lunie cabinetul cade.
Dumitru Bratianu isi prezinta, demisiunea.
Regele Insarcineaza pe C, A. Rosetti sa formeze cabine-
tut- dar batranul vulpolu" stiind c6" l'ar astepta, fara indeial6
soarta lui Dumitru Bratianu, raspunde regelui: Sire, natiu-
nea vrea pe Ion Bratianul" Natiunea" erea majoritatea din
Camera i Senat.
Cabinetul e astfel format:
Ion Bralianu presedinte, finantele si interimatul rezhe-
lului, C. A. Rosetti internele, Eugeniu Stätescu externele, co-
lonelul Dabija lucrarile publice, M. Ferekyde justitia, V. A.
1.Trechie instructia.
Cu venirea lui Ion Bratianu linistea se ustabileste In par-
tidul liberal. Acum tare are un minister omogen, cum l'au
cerut neincetat C-heorghe Chitu si Nicolae Fleva, dar nici
Fleva nici Chitu, cu toata, dorinta si nazuinta lor, nu pot ajun-
ge pan6 la un portofoliu,
* *

Vacanta incepo si nu mai a\ m de cat pe Cl y no r

ea sa Inve el asca.
La gradina Stavri din strada Acaelemiei actualmente
Liedertafeljoaca o trupa francez6 de comedii. Se joa 6
L'Etincelle $i Une demoiselle en loteldie.
Claymoor scrie Les loges sont bien garnies, qulques_.
www.dacoromanica.ro
 266
figures connues . Madame Elise Mil lo qui, malhatreusement,
va bientot nous quitter, madame Alexandrine Floresco, eri
capote duchesse, madame Candiano toujours gracieuse. M-mo
Charles Pherikyde en bleu Minerve coillee d'un chapeau em-
pire a plumes blanches, Mme Pilat en merveilleuse etc.
Dans les fauteuils la jeunesse dorée, la haute gomme, toff§
le high life masculin".
Ce stil, ce oameni *i ce vremuril?.. Toate acestea pared 84
fi din o mie *i una de nopti $i sunt numai de ieril

Marti la 14 lunie a fost pusg., in fata regelui *i regineY,

piatra fundamentald a bisericei Domnita Bala,Fa care a lost
in intregime reconstruitg, a*a cum o vedem astdzi.
Aceasta biserie g. a fost clddita intbda oar d. la anul 1784
de catre Domnita Bala*a fiica printului Constantin Basarab
Brancoveanu, recldclitd in 1831 de catre Banul Grigore Basa-
rab Brancoveanu, din nou recladitd la 1838 de Bdneasa Salta
Grigore Basarab Brãncoveanu.
Dupd ce serviciul divin a fast oficiat de Mitropolitul pri-
mat, s'a procedat la semnarea actului comemorativ al clad-
rei. Acest act a fost inchis intr'un tub de sticlä unde au lost
:introduse *i cate o piesd noud din toate menetele romanestf
'de metal ale epocei, de la piesa de un ban pând la cea de aux;
'de 20 lei. Tubul a fost invelit in Cate o foaie a tutulor ziarelor
ce apdreau atunci in Bucure*ti $1 a fost introdus in alt tub de
metal.
Regele, Regina, Mitropolitul primat si doamnele de o-
noare au primit cate un $ort de satin alb cu ciucuri de aur.
'Apoi regele, cu sculele de argint ce i s'au dat, a pus intgia
-rgrdmidd pe piatra fundamentald sub care a fost inchis tu-
-bul, a doua cardmidd a pus-o regina, a treia Mitropolitul is
asa rnai departe.
Architectul a fost Alexandru Ordscu asistat -de Dobre
-Nicolau i Bene*.

* * *

DimiErie Brdtianu, fiind rdsturnat de la putere este

ales presetlinte al Camerei. Dar. in acelasi tirnp face sd apard
ziarul Nat:?, r rere, ziar independent de o camdatd, va de,
vvni, nu 13E( a tiziu, un ziar de crâncend opozitie.

www.dacoromanica.ro
 -- 267

C. A. ROSETTI MINISTRU DE INTERNE.

C. A. Rosati se semnaleaza la ministerul de interne
printeo vehement's' campanie in potriva subprefectilor, a zap-
cidlor cum li se spunea atnnci.
In urma unei lungi inspectii facutS prin tars, constatand
,clestea'balarea administratiei a cerut prefectilor, prin o serie
de circuldri, s puie capilt acestei stari de lucruri; in aeelasi
-timp le-a mai cerut sN.-1 recomande aiji subprefecti mai ales
tineri cu diplome, fo$ti militari onorabili, etc.
C. A. Rosetti este acela care a dat cel dintaiu alarma in
potriva zapciilor care ereau o plagg pentru bietele populatii.
Bine inteles, flind date moravurile vremei, Rosetti a fost
mai mult zeflemisit, decal luat in serios pentru incercarea ce
film de a tsaia in carnea putreda a urStelor deprinderi.
* *

Eugenin Sttitescu, ministrul de externe creiazti biu-

roul presei la ministerul su. E numit in acest post Grigore
Ventura, directorul politic al ziarului L'Independance Rou-
maine, ziar independent pe vremea aceea.
* * *

Rosetti educe nurneroase propuneri democratice, intro

altele educe $i propunerea eligibilittei magistratflor. Ron
setti comunica propunerea sa corpurilor constitnite a oarne-
nilor de drept, Membrii baroului de Ilfov se $i intrunesc ca
sit discute propunerea.
Bine inteles in opinia public toate aceste reforme demo-
cratice ereau primite cu neincredere $i chiar ca lucruri gin-.
m etc.
Reformele democratice aduse de C. A. Rosetti k ordinea
zilei ii ereau inspirate de fiul sdu mai mare Mircea Rosetti
cere, venit de curand dela Paris, aducea toate iluziile cercu-
rilor socialiste pe care le frecuenta. Mircea Rosetti $i ideile
lui, au fost motivul cel dintai al eacirei legSturilor dintre C.
'A. Rosetti si Ion Bralianu, vechi prieteni si tovargsi de luptg...
Atunci seful de cabinet al lui C. A. Rosetti erea Gheor,
ghe Panu.

* *

Moravuri ale vrernurilor. La colegiul tärSnesc din Me--

hedinti este o vacanta de deputat. Printre candidati se pren
zintä si Ion Bibicescu redactor la Romdnul.
Sä nu se uite cä ministru de interne erea C. A. Rosetti
www.dacoromanica.ro
 263
In uttiroul moment toate partidele din opozitie isi fetrag
candidatii i prezinta candidature lui Mihail Cogalniceanu.
Cogalniceanu, care demisionase din postul de ministru al
arei la Paris. este ales cu 283 voturi contra lui Bibicescu, care
nu intruneste de cat 70.
Opozitia jubileazd, dar Romiinul lui C. A. Rosetti si pe
care ill redacteazd Bibicescu, scrie a treia zi.
,,lzbanda amicului nostru Bibicescu feta de un om de ca.-
librul lui Cogalniceanu ar fi lost pentru noi o infrangere, mo-
rata'. S'ar fi spus cd reusita redactorului Románului a fost a-
siesuratd de guvern. Alegerea d-lui Cogalniceanu va pune ca
OA la toate aceste insinutiri. Nu se mai poate spune cd gu-
vernal face pe deputati dung bunul sdu plac. Aceste timpurf
intunocate si arbitrare au trecut. Soarele libertdtii lumineazd,
Incalzeste i reInvie Romania"-
Ce departe suntem, astdzi la 1927, si de acele vremurf g
de acei oarneni si de aceste simtiri. Libertate electoralti, canta-
ta $i visatti de vizionarul Rosetti, dormi somnul dreptdlor ala-
turi de cenusa lui. Generatia noastrd nu a cunoscut-o si nu o
ire cunoaste.
* * *

Trecerea lui C. A. Rosetti pe la ministerul de interne

produce agitatie. Rosetti vine cu un numdr de idei Inaintate,
cate ciiculdrile lui, toate reformele ce propune sunt coloi ate
cu acea simtire democratied care Inca, la acea epocd nu erea
int 1 sd in Romania.
Rosetti vrea s reformeze administratia, da aceea cere
desfiintarea vechilor zapcii si numirea in locul lor, a subpre-
fectilor titrati.
Rosetti se ridicd in potriva proprietarilor j arendasilor
cari impileazd pe ta'rani. El trimite prefectilor o circulard In
care le cere sd. ia mdsuri urgente ca tdranii sd fie dijmuiti
la vreme 5i sd. se pue capdt sicanelor care toate au de scop
clespoerea taranului.
Rosetti propune alegerea magistratilor si reforma radi4
cald a acestei institutiuni.
Todd lumea conservatoare se ridicd impotriva omului
de idet ; Clasele conservatoare. In intregime repudiazd pe
Rosetti. Insusi particlul liberal nu-1 mai cunoaste; majoritatea
cea mare a Iiberalilor nu mai este purtgtoarea traditiei de
la obarsie, liberalii incep s devie conservatori. Omul lor este
Ion Braltianu dar de loc C. A. Rosetti.
Pentru a discuta cestiunea reorganizdrii magistraturei
pusd la ordinea zilei de marele democrat, avocatii se intrd-
nese in cele din urmd zile ale MI August.
Constantin Chit d. loan, fratele mai mare aI MI Take Io-
nescu, doctor In drept dela Paris, de curand sosit in tard
ilupd studii strdlucite, es, apgrarea reformelor democratice. C.
Ghitd loan era ascultat. El pronune alezerea magistratilor de
www.dacoromanica.ro
 269
un sufragiu universal compus din cei earl au o diploma sq
2 ani de stagiu in barou. Propune: un singur judecator la
prima instanta, 3 in apel $i 5 la Gasatie. Apoi lefuri de tret ori
mai marl.
D. Constantin Disescu, iaras unul din cei linen. comba-
to eligibilitatea, pentru chestiunile de fapt, cere juriul, admite
Pjuriul $i in apel. Cere numirea prin concurs si un fel de Ina-
movibilitate. Primeste judecatorul unic la intaia instanta, 3 la
epel si 5 la Casatie.
Cel mai lung $i interesant discurs a fost al lui Take To-
nescu de curancl sosit de la Paris Discursul sau a fost foarte
ascultat. Take Ionescu a cerut instituirea juriului civil. Corn-
lpate apoi dreptul de apel. Judecatorul de Intaia instanta pro-
Yune sa fie ales pe 5 ani de cake toti alegatorii calor 3 colegii
yentru Camera deputatilor, plus de delegati colegiului 4 cu
'conditia ca s. tie seri si ceti Judecatorul va trebui s. aiba
minimum 25 ani si 5 ani in barou (?). Jurat civil va putea fi
oricare cetatean stiind ceti 5i scrie. Judecatorul de ocol va
fi inlocuit printeun judecator ales de catre toti alegatorii cir-
cumscriptiei. A cerut organizatia corpului notarilor i avoca-
itilor si revizuirea desavarsita a codicelui de procedura civill
si de instructie criminala. Take lonescu a spus ca ra'ul la noi
este confuzia ce se fare intre cestiunea do drept $i cestiunea
Cle fapt.
Au jnai fost dourt $edinte, fiindcä cestiunea a fost de ba-,
tuta trei Duminici la rand.
Avocatii Grigore Paucescu. si Pala au combatut elgibili-
f,atea cu vorbe violente si ofensatoare pentru C. A. Rosetti. Ion
pLahovary a fost si el in contra eIigibi1itii. Apoi discutia s'a
rear$it cu un mic scandal.
Take Ionescu, pe care 11 combatuse toti avocatif cari au
Vorbit, a voit sa raspundit dar adunarea nu l'a mai lasat, sa
tyorbeasca $i a inchis discutia. Fata cu acest procedeu, au pa.4
-crasit sala Take Ionescu, C. Disescu, C. Nacu si C. C. Anion.
lar oei ranaasi in sald, in numar de 16, au votat urmatoarele
propuneri:
1) Inamovibilitatea pentru judecatorii 'dela Curti.
2) Noviciatul fara concurs pentru judecatorii de 1nt'ais:
,instanta. Pe viitor ministrul sa nu mai poata muta un ma-
gistrat Mira consimtamantul sau. Tar inaintarile se vor face
'pe dout lista, una Intocmita 'de ministrul luand de norma veJ
`shimea, cealalta alcatuita de membrii baroului.
31 Inaintarea pe loc pentru judecatorul de instructie.
14) Sporirea salariilor.
Binemnteles nimeni n'a aat importanta acestei hottrIr
realizata In astfel de conditiuni.
*

Cercurile societatii de sus au le ce face spume la gura

LLtt poporul rade. Tribunalul corectional osandeste in Lima
www.dacoromanica.ro
 270
pe d. baron de Reineck fiindea, a batut si a ignif pe doamna
baroana, la 3 luni inchisoare. Facand opozitie d-nul baron a
ramas osanclit la 100 lei amendd.
Care va sa zica $i intre baroni se obicinueste par-uiala
Dar de ce, oare, sä fi fost silit d. baron a veni la aceasta
extremi tate ?...
*

Se fondeaza in luna Séptembrie intaia fabrica de'

hartie in Romania. Aceasta e fabrica dela Letea. Initiativa
este a lui Constantin Porumbaru.
Actualul cornitet este compus din : C. Porumbaru, I. Ba-t.
lanolu, V. I. Socec, Al. Creteanu, Gr. Paucescu, N. Zahariad,
Olmazu, G. Dern. Teodorescu.
Claymoor reapare dupa vacanta. Noul circ Sidoli, acela
de care il avem astazi, se inaugureaza. Reprezentatiile incep,
din luna Septembrie $i dureaza cateva luni. -Pe vremea a-
ceea nu era cinematograful; cinematograful aproape a omorit
r cul.
Claymoor face darea de seama a spectacolului. Ascultati-1,
filndca merita:
A droite M-nze Pierre Gradisteano toujours (?) belle et
tres entourée. M-me Gradisteano portait un costume en drap
vieil or garni de satin vieil or, corsage a renfant avec fraise
au cou; sur la tete un chapeau gris avec une plume bleue
traverse d'une plume vieil or.
Etc. etc.
Aux fauteuils tout Bucarest, hommes serieux, haute gozn.
me, sfortsmants, là jeneusse doree, ruoizee et cuivrée.
Les chevaux paraissent bons, mais ii ne faut pas trop en-
renser, ear en somme ce n'est ben que pour le moment, puis,
le prix des places et trop eleve pour un cirque : vingt francs
une loge, et quatre francs une staile, c'est exorbitant. A Paris
on paye la meilleure place 2 francs".
Nu'i asa ca astazi aceste copilarii ne fac .sa radem ?
Si au trecut 45 de ani de atunci, decand 20 lei o loja *1.1

4 lei un stal pareau preturi exorbitante!?..

BANCHETUL LUI C. A. ROSETTI

Duminica la 27 Septembrie s'a oferit tin mare banchet
lui C. A. Rosetti, pentru implinirea a 25 ani de la fondarea
ziarului Romdnul. Era nunta de argint.
Banchetul a inceput la ora 6 in foaierul Teatrului Na-1
tional.
Redactia Romdnului oferise lui Rosetti o masa de stejar,
sculptata avand deasupra bustul maestrului. Masa $i bustut
ereau asezate acolo. In foaier a vorbit Emil Costinescu in nu-
mele redactiei. I'a raspuns Rosetti care a sfar$it cli acesta
vorbe calduros aplaudate z
www.dacoromanica.ro
 271

,,Ed n'am nici tin merit, tot merituI revine cefor cari m'au
inconjurat ; Singurul meu merit este ch am fast cu voi".
La ora 7 a inceput banchetul in sala Teatrului. Erau trei
anduri cle mese aranjate de arhitectul Munteanu. Masa a fost
'servith de restaurantul Hugues.
Intaiul toast a fost rastit de primarul Capitalei, apoi Emil
ostinescu a citit o scrisoare a regelui.
Banchetul a lost foarte impungtor, la el au luat park+
peste 300 persoane.
Au toastat : Ion Bratianu, printul Dimitrie Ghica, I. Cam-
pineanu, G. Chitu, lahtranul artist Matei Millo, etc.
S'au spus i un numh'r de glume.
'4 Pe Menu erea, intre altele si Filet de Plevna". Cand cei
.00 chelneri ai lui Hugues aparurh cu farfuriile pline de acest
Vett, erea parch o armath care trecea. Atunci un musafir
spuse :
Ia priviti defileul fileurilor de la Plevna.
, La mash erea si V. A. Urechia, ministrul instructiunet
,De o data se aude o voce care seamang cu a sa. Unul din co,
meseni Intreabh:
Vorbeste Urechia ?
Nu, rhspunde vecinul shu, Urechia nu' vorbeste nici
O data, ascultht
C. A. Rosetti a spus:
(- Daca am izbutit s. conduc un ziar timp de o jumg-
de secol, datorez aceasta redactorilor mei. Intre altii
,r'tate
domnului Bratianu, acestui domn Brhtianu pe care il vedeti
acum alaturi de mine, si care, sub articolele sale punea In
totdeauna va urma", lush' urmarea nu o dedea niciodath.
Bine Inteles au fast marl hohote de ras in sala.
Sfarsind. Rosetti s'a adresat tinerimei spunandu-I:
sa nu credeti c. noi am facut tot ce erea de facuE.
DacK noi am cucerit liberthtile de care ne bucuram astaizi.
celor viitori le revine ca sh le pastreze. Si, de multe ori, e
niai greu s. pastrezi de cat sa creezi.
Sfarsind Rosetti a Mut pentru presa de toate nuantele.
* *

, Ion Ghica nu mai este director al Teatrului National

iindca e trimis ministru la Ltindra. Chestia Dunhrei Hind la
ardinea zilei In mod arzAtor, guvernul trimite in toate ca-
pitalele mari numai oameni de mana intaia indiferent caror
partide apartineau.
Astfel la Londra trimite pe Ion Ghica, un vechi partizan
at anglo-filiei. La Petrograd pe Nicolae Cretulescu, cel care,
'In preajma congresului din Berlin certise printr'o brosura ca
'Romania sâ cedeze de Mina voie Basarabia pentru ca sk_
hapete concesiuni teritoriale cat mai intinse In dreapta Du-,
Tani. La Roma a fost tPetre Mavrogheni fruntas al ve-
www.dacoromanica.ro
 t 272
chiului partid conservator, fost ministritt .0e rinante in cabine;
tul lui Lascar Catargiu.
Batranii Conservatori primeau o loviturd fiindc d. li se
riipea incd un fruntas de mare valoare, dar Mavrogheni aveau
o situatie financiard foarte rea si a prima sub nevoie i dual
rugminile sotiei sale care tot pentru acelas motiv al lip-'
sei primise postul de mare doamnd de onoare a Regineil
La Teatrul National cu mare greutate a putut gasi gu-,L
cernul un inlocuitor in locul lui Ghica. Directia a lost mail
intdi oferitd lui Petrache Graidisteanu care a refuzat.
Grigore Ventura, pe atunci director. politic al ziarului
L'Independance Roumaine, a cerut sd. i se incredinteze lui di-
rectia. dar toti membrii Comitetului teatral, in cap cu Vasile
Alexandri. au declarat crt, dacd vine Ventura, demisioneaa
in corpore. In cele din urnad directia a lost incredintatd lui
:Grigri Cantacuzino, boar de neam dar senator liberal.
Teatrul National are un rePertoriu inferior, piesele
sunt rdu montate si tot atat de rill jucate; afari de cei catival
artisti de m'ana Intãia, ceilalti nu sunt demni de prima scen'e
a regatului.
In shlrsit clund atAtea melodrame jucate prost, precum
Marion Delorme, Cazacii sti Polonii etc. Alexandru Odobescu,
tnul prozator, trimite Teatrului o localizare : Nea Fráfilà, lo-
calizatd clupd L'Ami Fritz a lui Erckman Chatrian.
* * *

-- La Iasi staidentii fac o miscare socialist& cu acest prr%

Iej sunt elinainati din Universitate ativa studenti printre cad.
Constantin Milk si Alexandru Bdardu.
Faptul produce agitatie la Bucuresti. 0 intrunire de pro-,
testare este contocatd la Universitate, se rostesc discursuri
violente in contra ministrului V. A. Urechie care procedase
cu atata asprime, eu, copist la ministerul de instructie, vor
besc si atac pe ministru. Bine inteles am fost destituit. Fap,
tul ac3sta a hotardt despre cariera mea, peste o lund am intrat
in presd.
Un prieten brrtilean Christache Sulioti doctor in drept, tic
fere si filosofie de la Paris face sd apart); un ziar cotidian.
Pentru ca ziarul sd &bd. succes Christache Sulioti lucre'
dinteazd directia lui Gbeorghe Danielopolu, profesor de drept
roman de la facultatea de drept din Bucuresti, iar cu fiul luii
Ion lieliade Midulescu cade de acord ca sd-i culeze titlul
ziarului tatdlui situ: Curierul Roman.
Dar nimenea ni stia sii facd un ziar. Peste caleva lurq
ziarul c'gzu.
Astfel am intrat In presit
In timpul acesta Printul Gheorghe Bibescu inaugurea:d
zN gala de scrima de la Jockey Club si aduce de la Paris pe
profesorul Michel. Cine, pc vremuri. n'a cunoscut ne Michel;
www.dacoromanica.ro
 273
una din fiintele cele mai vesele, original, m de petrecere $1
autorul a nenumarate farse foarte piparate.
Voiu povesti nurnai una din ale lui.
Michel erea omul petrecerei $i al paharului; lute() sears
re la ora 8, duph, ce vizitase mai multe localuri unde se bea,
ajunge tnaintea gradinei Episcoptei cu prietenii cu care pe-
trecuse pang. atunci. Aici unul din grup propune o statiune
la Pisica Alba. Toata lumea aproba-Dar Michel I*1 aduce a-
minte de ceva L striga:
Imposibilt E ora 8 si trebuie sh mh due aca S. Azi e
Sfanta Maria ziva nevestei mele *1 am mosafiri la mash.
Toti izbuenesc In hohote.
Sfanta Maria a fost ieri, Ii striga toti.
Michel chefuia de 48 de ore *i perduse notiunea tim-,

* * *

La deschiderea Camerelor 15 Noembrie 1881. Du,

nhtru Bratianu este ales pre*edinte. Insa discursul shu nu
place guvernului.
Dumitru Bratianu spune c.. gat timp cat guvernul va
lace binele va fi amicul guvernului, dar and guvernul va face
'raid nu va avea du*rnan mai mare ea pe (lama Si terming
spunandl ,,Ceea ce v. rog, insh,. este sa fiti incredintati c.
nu sunt *i flu voiu fi instrumentul orb al guvernului".
Dar in partid frictiunile sunt iarh*i foarte mari a*a ch
nici acest cabinet ion Bratianu nu are viath lungh.
.*
Pentru inaugurarea statuei lui I, Heliade Radulesett
reprezentantii ziarelor din Bucure*ti se intrunesc. 0 delegatie
de 5 este aleasil spre a redacta disPursul din partea presei.
ce*ti 5 delegati sunt: G. Dem. Teodorescu d'n partea Bineld
'Public, D. A. Laurian din partea Romdniei Libere, Constantin
Stoicescu din partea ziarului L'lndépendance R u? azne, Frei,
deric Dame de la Romdma $i M. Eminescn de la rmpul.

SCANDALUL CALIMAKI CATARGI

Dar lath-ne cu o Incurchturh diplomatich In cestiunea
Dunarei care e tot pend. te.
Guveinul roman rezista si nu vrea s primeasch ComiA
siunea mixth propusä de Austria si sustinu 5 de r prezen-
tantul Frantei, de Barr6re.
Pentru sustinerea intereselor romane la Par s, guvernul
numeste ministru nlenipotentiar pe Mihail Ferikidi care pg.-
18

www.dacoromanica.ro
 274,
raseste portofoliul justitiei. Ministrul plenipotentiar e panir
atunci, Calimaki Catargi este inlocuit pentru ca a fault oars
care indiscretiuni pagubitoare tdrei,
Dar iata. i un conflict direct cu Austro Ungaria. In dis-,
cursul tronului de la 15 Noembrie, Intre allele, sta scris cunf
ca Austria, sub pretext de epizootie, a inchis granitele pen-
Iru vitele noastre. Expresia sub pretext" indispune guver,
'nul de la Viena care da ordin contelui Hoyos, ministrul Aus-
triei la Bucuresti, s. Inceteze relatiile diplomatice cu guver-
-hul roman si s. ramaie numai -spre a expedia afacerile cu
rente.
Cestiunea Dunarei se complica, insa, zilnic pang ce iä
proportiile unui scandal.
Calimaki Catargi, fostul ministru al Wei la Paris, acu.,
tat cd n'a stiut s apere interesele Romaniei in aceasta ces,
tune, face sa apara o bro$ura in care pune toata corespondenta
*diplomatica pe care a avut-o cu guvernul din Bucuresti Ii
aceasta cestiune.
La Camera Nicolae Ionescu se urca la tribuna si voeste
s. citeasca din coprinderea ei, dar Camera nu'l lasa ad xi,
leasca. Scandalul ia proportii in tara, iar cu guvernul se puns
cestiunea darii in judeGata a lui Calimaki pentru divulgarea
To le secrete de stat. Ziarul L'indépendance Roumaine, al carui
'director erea Constantin Stoicescu viitor ministru liberal, re-
produce thee actele din brosura. Acestea sunt scrisorile schim-
bate Intre Calimaki Catargi de o parte $i Ion Bratianu-Vasile
Boerescu de alta. In toate scrisorile lor atat Bratianu cat siY
a3 oer es cu sfatuesc pe Calithaki s. stea n defensiva. iar nu sa
ia ofensiva, in nici un chip sa nu devie agresiv fata de Austria:
Sub acuzdrile ce i se aduc si sub amenintarea de a fi dat
rjudecatei, fiindcd ar fi divulgat secrete de Stat, Calimachi Ca-
targi trimite o scrisoare de apdrare ziarelor. El se aparä spu-'
nand e. n'a publicat corespondenta de cat dupa. Ge a lost
ncuzat de Ion Bratianu c. n'a stint apara interesele fäiei pe
langa guvernul englez, unde fusese trimis In misiune extra-
ordinara.
Conflictul cu Austria Se aplaneaza In urma unei Note de
rexplicatiune"(?) Care nu: erea de cat o Nota 'de scuze. Iar
conflictul cu Calimaki Catargi nu are alte urmairi din cauza
ca nu aveam o lege care sa pedepseasca o astfel de vina.,
In urma guvernul a facut ca parlamentul s. voteze o lege
speciala. . . . ,

Ul\I DUEL SUI GENERIS.

Din alta parte Bucurestiul petrece.
Pe acea vreme exista Inca restaurantul Hugues Gel ma).
bun din Bucuresti, acolo unde azi este cofetaria Riegler.
.

Inteo bung dimineata; afldm despre o provocare la duel;

auelgii ereau Don Aladro ministrul Spaniei $i Constantin Is-,
yoranu unchiul lui Alexandru Margbdoman. Martorit celui
www.dacoromanica.ro
 275
'd'intdiu: Dimitrie Bgranescu si Mihail Paleologu, martorii
celui d'al doilea: Alexandru Ghica Bragadir si Mihail Marghi-
lom an.
Dar nu v6. fie teams& duelul erea un duel vesel: marea pro-.
blernd erea care din doi adversari va mânca mai mult din ur-
mdtorul Menu, cum numai pe vremea aceea se mai uutea
servi la Hugues:
Tiultres d'Ostende
Caviar frais
Ttirtle-Loup
Consommé Royal
Paris-bouchées
Homard a l'americaine
Cotes de moutons pressald sauce Bearnaise
Ragout de pet dreaux a la Lucullus
Terrine de foie gias
Truffes au champagne
Punch glace
Pieds de céléri
itsperges en branches sauce hollandaise
Gateau Espagnol
Café, liqueurs
Fine Champagne 1855
Iohanisberg Cabinet (cave Metternich)
Grand vins de Chateau Lafitte (monopole Rousanée Centi (1869)
G. H. Mumm et Roederer frappe

Duelul erea in dousa" prdnzuri i cu "contra" in caz and

fiecare adversar ar fi castigat o particI'd. Intdiul prânz dat de
Isvoranu a fost cdstigat de acesta.
Al doilea prânz dat de Don Aladro a fost incd," si mai stra.-
lucit. Toti musafiriiastd data 8 la numdr ereau in frac,
pe fie care servet un buchet de violate, flori peste tot iar Med
vu-ul, iat6-1:
Huitres d'Ostende
Caviar frais
Potage a la St. Hubert
Pota.ge puree d'Artichant a la Madrilleue
Pastelilles Barr sauce Hollandaise
Homard frais sauce remoulade
Filet de boeuf a la Zoulon
Chapon du Mans a la Gargantua
Chand-froid d'Ortolaina Lilliputian'
Céléri a l'Andalouse
FaiSans de Boherne truffés
Salade a la Revanche
Charlotte Pompadour
Glace (bouquet)
www.dacoromanica.ro
 2M
Dessert
Cafe et liqueurs
Vine Champagne (1885,
VMs
Steinwein-Cabinet
Mouton Rotachildt (1875
Chateau-Latour (1869)
Clos Vougeot ,(monopole)
G. H. Mumm frappe et Moselle mousseus
Lupta r6,m'anand indecisa, o a treia mash....
Nu voiu da deznodalmantul acestui duel sui-generis, voiu
spune numai c, pe vremea aceea oamenii aveau Inc. vreme
sti petreaca." In felul acesta, iar la Bucuresti se putea manca
toarte bine.
ANUL 1882
UN BAL AL PRESEJ
La 4 Ianuarie un mare incendiu: Gircul Krems ler in
stalat pe Bulevardu4 Elisabeta, acolo unr'te sunt ast'dzi clue,
matografele Clasic si Vlaicu, ia foc. .

Focul a fost cu asa man l. proportii n cat multg lume

alergat la fata locului. Insusi Regele, s'a dus a doua zi la locul
clezastrului. Din tot materialul 5i din toti numerosii cai atai
"de superbi ce avea, nu i'au ra'maa nenorocitului director de
cat 26 cai. Subscriptii si mari serbgri au fost angajate imediaV
La Teatrul National Prase a dal sub presedentia Printuk
lui G. Bibescu un bal extraordinar de frumos. Despre balul
vesta vom spune câteva cuvinte.
Dar In timpul acela ziarele publicau zilnic lungi liste de
subscriere pentru romanii chzuti victime In marele si de4
zastrosul incendiu care, In anti' precedent, consumase Teas
Lrul Ring din Vico&
Balul comitetuld presei, in folosul incendiatilor de la)
Oro si al romttnilor graci s'a dat pe la sfârsitul lui Ianuarie,
*Comitetul erea astfel compus:
z Presedinte printul George Bibescu.
Vice presedinti: George Filipescu, Emil Costinescu, Theo.
'dor Aman, Emil Gall.
Secretari: Frederic Dame. retaranu. I. St. Bratianu, AT,
Ciurcu.
Casieri: Lucasieviici si Petre Mil lo.
Membri: G. Arion, Atanasovici, Bauer, BoambK C. BoanK
RI, I. D. Butculescu, Calerghi, Capsa, AI. Catargi, G. Cerkez, NJ-
Cerkez, Emanuel Culoglu, C. Disescu, Dobrovici, Epureanu'd
Fialkovgky, G. 0. Garbea, Gr. Ghica, Cotereau architectul, Ed
'Grant, Leon Ha Hon, E. de Herz, Hubsch, C. Ionescu., Take Io.-;)
'nescu, Gr. Crisenghi, Iacob Lahovari, Major Lamotescu,
Manu, Al. Marghiloman, M. Marghiloman, Marinescu Braga.
www.dacoromanica.ro
 277
.ifr. Moroianu, M. Moruzi, C. Nacescu, Obeclenaru, C. Polisu,
Romniceanu, Rubini, Petre Savescu. Socec, Al- Steriath, N.
;poen.
Acest bal, atat de stralucit cum n'a mai fost altul in Bu-
curesti, s'a dat la 2i Ianurie. Regele, Insotit de printul de Mo-
naco, care se afla in Bucuresti in calatorie de studii, a vi-
ntat balul.
Cu acest prilej ziaristii din comitet au redactat un ziar
Caritatea cu coperta ilustrata de Theodor Aman. Hartia a lost
'data gratuit de I. V. Socec. marele librar, iar Carol Gabl a ofe-
rit tiparul.
Regina Carmen Sy lva a publicat cateva cugetari. Tata u-
nele din ele:.
,,Meritul e rar recunoscut, Inca si mai rar rasplatit. Succe.
scsi totd'auna.
Cea mai mare greseala ce o poate face cineva este sa uite
ca a fost intim cu cineva.
Lingusitoria este omagiul pe care un spirit mic II cla
altuia.
,,Bunittatea tineretei e Ingereasca. Bunatatea batranete e
aumnezeasca.
Poetul si paianjenul iau firul maruntaelor Ion spre a dura
cldirile aeriane"
Balul a produs un beneficiu net de 37.000 lei care a fost
Impartit pe jurnatate intro Krenisler si romanii Arad.
Din cauza intrigilor si a campaniei dug din partidul
liberal In potriva sa L a reformelor sale democratice, in spe-
cial In potriva legei tocrnelilor agricole, pe care o alcituise,
C. A. Rosetti se retrage din guvern.
Cabala In contra lui Rosetti o duceau marii proprietari
din partici nail exploatau pe tarani, iar in capul nemultumP
tilor sta Nicolae Fleva, care astepth. de mult un portofoliu pe
'care Ion Britianu nu i I'a oferit. nici a data.
Retragandu-se Rosati din guvern, cabinetul este astfel
reconstituit: I. Bratianu, prasedinte i internele, G. Kitu jus--
titia, George Leca finantele, generalul George Angelescu raz-,
boiul, V. A. Ureche instructia, colonel Dabija lucrari publce,
Bug. Statescu, externele.
Intermezzo vesel: Profesorul Cratunescu de la fanulta-
tea de drept din Bucuresti are interesanta idee de a forma
/An non partid,ascultati: Partidul... virtutel171"
La. acest partid au aderat fratii Remus si Remul -Opran,
Poenaru Bordea, C. Nacu i alti cativa.
Un ziar, anuntand noua creatiune, a adaugat a aced par
tic/ nu va fi prea numeros. A fost dal de putin numeros frt
cat nici n'a exist,at. Si cu toate acestea toti protagonistii ereaui
oameni de insemnata valoare intelectuald, unii .411n ei si de
Insemnata valoare morala.
Virtutea are, In compozitia ei, st un element de naivitate
carei dii infatisarea unei severitati cornice.
Ziarele din Bucuresti publica, dupg statistica Profeso-
www.dacoromanica.ro
 27b
rului Bruniati din Roma, cifra populatiunel evrefe acum 44
dq ani; la 1.882 erea evalun+W la 7.000.000 suflete din care:
In Rusia 2.700.000.
Germania 650.000.
Romania 400.000.
Turcia 100.000.
Olanc la 70.000.
Franca 50.000.
Anglia 70.000.
Italia 40.000.
Elvetia 7.000.
Grecia 4.500.
Serbia 3.000.
Belgia 2.000.
Suedia 1.000.
Portugalia 1.000.
Continentul african 500.000.
Arca Romanie era. dar, a treia tard cu eel mai mare nu-
mdr de evrei si cea dintdiu lard din lume la proportion,aNtate.
Evreii In Romania reprezentau 15 la sutd a populatiei, pe and
In Germania, de pildd, reprezentau 1 la sutd, in Austro-Unga-
Tia 3 la sutd, in Rusia un sfert la sutd, etc.
* .
Impotriva-proectului de lege al Contractelor agricole,
prezentat, de C. A. Rosetti, se scoald toatd lumea conservatoa-
re Acei cari vor sa tie pe Oran sub apdsarea genunchiului
lor, lacomii si neomenosii arenclasi ca si proprietarii cari. mai
Intodeauna absenteisti, cheltuiau in viata usoard a Parisului
rentele mosiilor arenclate, se scoald ea un singur om, Impo-
triva reformei democrate a liii C. A. Rosetti.
o numeroasd intrunire de proprietari rurali se Intruneste
In Bucuresti. Partidul vechiu conservator, Intelegand cd. poate
bate rnonetd din aceastd chestie. se pune in fruntea miscd-
rii ; la aceastd. Intrunire vorbese impotriva reformei fruntasii
vartidului conservator: general I. Em. Florescu, Alexandru La-
bovari, Grigore Peucescu i Al. Holban. Apoi, cu unanimitate,
adunarea voteazd o motiune de protestare.
In luna Martie moare marele jurisconsult Constantin
Bosianu in varstd de 67 ani. Bosianu a lost cel d'intaiu pro-
Tesor de dreptul roman la facultatea de drept din Bucureti'.
Post presedinte al consiliului de ministri sub domnia lui
Cuza, fost presedinte al Senatului, Bosianu erea o ilustratiune
a tdrei.
* * *
Clubul Regal, care a fost fondat in Ma,rtie 1881, sdr-
bdkorPste la 21 Martie aniversarea de .1 an.
Presedinte erea atunci Constantin Skina.
www.dacoromanica.ro
 279

SERBARILE PRINTULUI GEORGE BIBESCU

In tard izbucnesc de catdva vrerne, nurneroase incena
dii, pagubele sunt mari, mii de oameni rdman pe drumuri.
Atu,nci Principe le George Bibescu se pune iaras in capul unui
Comitet de Caritate care pune la cale o serie de serbdri, prin-
tre care faimoasele serbdri din Cismigiu din ziva 2-a si a 3-a
de Paste care au fdcut epoca prin bogatia organizatiunei kr.
Dar liberalii nu vdd cu ochi buni aceste prea dese ma-
nifestatiuni, fie mdcar filantropice, ale printulu,i Bibescu, de
aceea un al doilea Cornitet, tot de caritate, este constituit. A-
cesta este Comitetul Presei" si e pus sub presedentia lui C.
A. Rosetti.
Serbdrile de sub presedentia printului Bibescu s'au dat
4n Cismigiu in zilele de 29 si 30 Martie 1-a si a 2-a zi de
Paste apoi prelungite si Dumineca urmdtoare.
In cele d'intaiu 2 zile intrarea genera% in Cismigiu a
fost I leu de persoand'.., iar a doua Duminecd, la 6 Apri lie
-numai 50 de bani,
Serbdrile au produs suma netd de peste 102.000 lei, ceea
ce, pentru epoca aceea, erea o sumd foarte mare.
Activitatea printului Bibescu nu pldcea, Ina nici cer-
curilor guvernamentale nici chiar Palatu,lui. Printul Bibescu
avea reputatia unui franco-ruso-fil, toate silintele lui, tindeau
ca sa impingd tara, sau eel putin partidul conservator fn sfe-
Va de actiune a politicet franco-ruse; el inspira campaniile
ziarului L'lndépendanee Roumaine.
Unele cereuri mai ales cercurile liberale,atribuiaU
printului Bibescu vederi si mai departe, se insinua c prin-
tul are ambitiunea s'd reia tronul tatälui sdu ajutat de Rusita-
Ministru al Rusiai la Bucuresti erea atunci Hitrovo, aetp,r,
periculos agent panslavist care inpdnase tara cu spioni rusi,
vanzdtori de icoane i jugdnari, iar actiunea lor se Intim:lea
"in toga Peninsula balcanicd. Hitrovo se afla in stranse le-
-g5turi cu printul Bibescu iar membrii aristrocratiet romane
ereau toti rusofili declarati. De aci ruptura dn partidul con-
servator: bdtranii pentru politica rusofild, junimistii pentrU
'politica germanofild-
Serbdrile din Cismigiu si marele kr succes precum at'
Atte s rbdri proectate de i,Comitetul de Caritate" pus sub pre-
sedentia printului, erau privite cu nelncredere si cu invid'a
chiar. Uzi din banii adu,nati, atat de Ia Gismigiu cat st din
alte subscriptii, baluri etc. s'au trimis In toate unghiurile t5.-
rei si prin mune sate ajutoare bdnesti, loath pe numele prin,
tului Bibescu Printul Isi fäcea, astfel, pe nesimtite, o popu-, a
ilaritate care dedea de bdnuit. Acesta a fo t unul din motivele
care a indemnat pe liberali sd constitue comitetul numit Co.
Tnitetul Prese.", care a organizat peste cateva z le alte sort
bdri populare fn Cismigiu,
www.dacoromanica.ro
 280 --
Camitetul Presei de sub presedentia Doamnei Maria
C A. Rosetti, da la randul sau mari serbari populare in Cis-.
migiu tot in beneficiul incendiatilor. Aceste serbitri n'au stra-
lucirea celor ale printului Bibescu, fiindca de ast'a data arsi-
tocrata romana nu a participat; totusi venitul acestor serbarii
pur populare, a fast de 30.000 lei.
Partidul conservator a avut, cu acest prilej, victoria luit
CESTIUNEA BARRERE
Cestiunea Dunarei revine la ordinea ziIi. de asta data
purtand numele de ,,Propunerea Barrere".
De Barrere delegatul Frantei, a reluat propunerea aus-
triad. care instituia o Comisiune mixtä, din care trebuia sa
faca parte si Austria. Dar Austria nu erea stat riveran de Ig
Portile de fer la gurile Dunarei.
Tractatul din Paris de la 1856 instituise, pentru reglet
mentarea regimului Dunarei, o comisiune europeana com-4
pusa din reprezentantii tuturor marilor puteri, aceasta come
siune, ai care-a membrii srsau numiti pe 2 ani, avea sa se
ocupe cu administrarea Dunarei ca fluviu liber. La 1871 trac.
tatul din Londra a mentinut dispozitiile tratatului din Pa-
ris cu oare care modificari, iar congresul din Berlin de la
11878 a mentinut drepturile riveranilor prelungind puterile
Comisiunei dunarene pana la 1883.
Austria a propus infiintarea Comisiunei mixte canes.
Comisitmca dunareana l'ar fi delegat puterile sale.
Aceasta propunere Barrere a fast primita de toate PIP
terile mari.
La Camera Crheorghe Vernescu interpeleaza guvernul *F
se pronunta in potriva propunerei.
Ministrul de externs Statsscu area' ca Mate puterile ,au
rimit propunerea. Barrere dar a Romania n'o poate primi
1Jad-sa propune ca acestai Comisiuni mixte sa I se acorde nuA
mai o misiune de supraveghere. Comisiunea A, fie compusal
dm toate statele riverane plus 2 delegati ai Comisiunei duna:,
rens, Insa numai Comisia dunareana s a.ba dreptul de a re-.
zlementa.
Pe Stätescu fl 'combat: Vernescu, Al. Lahovary, Carp sf
Cogalniceanu.
Alexandru Lahovary rosteste unul din acele discursuri
ob" nuite luf, prin eare'si fulgera de sus adversarii.
Ce ati facut din regalitatea d-voastra? Veti perde DiX
n rea. precum aji perdut Basarabia, Arab-Tabia si cestlu-,
n a evree. $1 atunci Coroana dumn avoastra re.. la, ciuntitV
nu va mai servi de cat spre a fi pusa pe portierele trasurilo%
si pe nasturii lacheior".
Eugeniu Statescu raspunde imediat.
54 n'aveti ni.i o grija de stralue rea coroanei regale, ea Ta
fi in totdeauna mare, cu foata dorinta d-lui Lahovarv de
a o vedea scoborata la nivelul blawanelor vechilor hoiern
www.dacoromanica.ro
 28/
Dupg un iliscurs al lui CoggIniceanu $1 altul al lui Ion
Brdtianu Camera a trecut Ia. ordinea zilei.

PETRECERi ALE VECHIULUI BUCURE*Ti

r Prin anii ace$tia gradina Boaleiului, care erea lipitd
'de lierdstfaul vechiu, pe aceia$i $osea care duce astazi la gra-.
dina Fronescu, erea in toiul ei.
Obiceiul erea ca Ia Paste, la Sf. Gheorghe si la. 1_ Mani
poporul sd petreaed in aceasta vasta grading. Lumea putea sa
Fie cu proviziunile de Oath precum $i cu vesela, fiindca aci'
ru era servit nimeni. Iatg, care erea procedure.
Lumea venea in grupuri de prieteni sau pe familii, oa-
menii alegeau, un loc pe tarba printre tufi$uri unde erea mai'
mull actapost $i umbra, intindeau pe iarbg. servete say ziare,
apoi barbatii plecau dupa merinde-
Aci se debita numai vinul, mititeii. cmcavalul, painea, ri-
iichi1e, cat si oale non& de capacitatea unui litru.
Cumpdrai, mai intaiu o oalg, noug nezmaltuitdsau mai
mune, pe pret de 10 bani una, apoi te duceai la cumpara-
tul vinultu. Inteun garliciu de pivnitg, erea a$ezat un butoi
eu vin; un om sta in picioare i impartea. Fiecara mu$teriu
ntindea Gala sub cane., vinarul G deschidea i Idsa sa curgd
winul, dupd ce primea anticipat suma de 80 bani plata litru-
Iui- 0 coadil nesfarsita a$tepth. ca sa via ranclul fiecdruia.
Apoi ereau mititeii. Cateva gratare in plin aer frigeau
mititeit, pa care aldturi Ii fabricau mereu bucdtarii. Zeeimi
tIe mii de mititei treceau astfel din mainile bueatarilor in
mâinile grataragiilor si de pe gratare pe hartiutile pa care- le
Intindeau clientii grabiti si infometati.
In timpul aeesta strigate impinsturi InghesuialL rai-
ros de earnati, ingdu$eall
in starit inarcati Cu oalele cu yin, cu naititeii partati
In bartii, cu painea, cu ridichile, cu cawavalul, oamenii Isi.
Feggseau eulcu$urile, se tranteau pe iarbd. i. incepeau petre-.
zerea.
Erea pitoresc.
Barbatii desbrdcati la jiletca or la cama4a, femeile eu
ctimelele- desfacute,.. cu coadele resfirate, toti inviorati de bau-
ltura, vorbeau de o data or cantau; cate odatd aceste pe-
ttreceri se sfarseau $i eu stra$nice pgrueli.
Ldutarii, nelipsitif Idutari, eantau la ureche de inimg al-
pastra, din and in cand auzeai cate un oftat prelung, chiote,
glasuri rggusite
Gaud soarele incepea sg. apung., grupurile se sculau si in-
cepeau sg, place, ldutarii se mai tineau dupg, Cate unii mai
damblagii' iar pocnetele oalelor sparte rgsunau neincetat
ce gridina se doerta.
r LF`iinjasko.411.Zst_tional erea ca, c1up4 e at], petrecut

www.dacoromanica.ro
 282
bine, oamenii sa (lea Cu oalele de pitmant si sa le auda
pocnind ca un pistol. Aceasta traditie nu avea la origina de
cat un interes higienic. Caci, daca oalele ar 'fi ramas pe Ice
negustorul le-ar fr curatat $i le-ar fi revandut ca noui, la vii-
aa viitoarea_petrecere.
Imi ath-intesc de o scena comico-Eragica petrecuta In 1886
a doua sau a treia zi de Paste.
Scare le incepuse sa scoboare i grupurile mai multe
mii de oameni se indreptau catre poarta. De o data o mare
miscare se produce, strigate, injuraturi $i ropote de oamenii
venind catre ie$ire. Eu eream langa poarta. Ca fulgerul tree
prin fata mea vre-o 20 de macedoneni pietrari, toti oamenV
inalti, bine legati, voinici in toatit puterea cuvantului. Mace-
donenii fugeau de mancau ptimantul, iar dupa iei cateva miii
cle oameni din popor Ii goneau de foc.
Goana s'a sfarsit tocmai in soseaua Kiseleff, unde lumea
Ca risipit.
Conflictul izbucnise de la o femee. Unul din macedoneuf,
,,s'a legat" de nevasta unui cisrnar si de aci iurusul.
* *

In anul 1882 apare ziarul urnoristic Scaita proprieta-

tea catorva ziariti, anume: Nicolae Gbitescu, D. Roco etc.
Spre a asigura succesul ziarului, directiunea este oferita
nnui advocat cocosat nurnit Ion Athanasiade.
Athanasiade era o figura foarte cunoscuta a Bucuresti-
lor $i trecea si clrept un orn de spirit. Si, fiincica o zicatoare
populara atribue cocosatilor mult duh, directiunea i-a fost ofe,
rita, ca un element de succes.
Insa Athanasiade a patit una bunä cu directoratul lui.
intr'unul din numerele Scaitaui s'a publicat o zeflemea
pentru un domn Ghica. Acesta s'a suparat si a trimis redac-
tiunei o scrisoare de protestare, cerand o rectificare. Dar in
Joe de rectificare omul s'a ales cu o atilt zeflemea Inca $i mai
sarata. Atunci d-1 Ghica s'a hotarat pe razbunare.
Peste cateva zile o trupa teatrala juca la gradina Rasca,
o piesa intr'un beneficiu oarecare. Beneficiantul aduse un li,-
let de intrare lui IGn Atnanasiade, cu rug'imintea starui-
toare ca s. vin. negresit la reprezentatie. In seara reprezen-
Wei fiind vremea frumoasa, Athanasiade, se duse la graclina
Fiasco, din strada Academiei. Locul sau era cap de banca pe
dreapta in randul I de scaune.
Athanasiade se a$ezii. Dar peste cateva minute apare Inca
un cocosat care se aseza' pe acela$ rand ceva mai departe. Jay
peste alte cateva minute un alt cocosat; $i Inca unul, si Inca
unul, pana ce intreg randul de 10 scaune fu ocupat cu 10 co-
co$ati.
Dela al treilea cocosat publicul din gradina a inceput oh
se inveseleasca apoi senzatia a crescut cu inmultirea cocosa-
tilor, iar cami tot randul de scaune fu ocuoats in gradina era

www.dacoromanica.ro
 283
un hohot fe ras, toti spectatorii se indesau ca s vadd tabloul,
baci adevaratul spectacol nu era acum, sus pe scena. ci jos
In gradual
Athanasiade a Inteles lovitura, iar dupa actul I-iu parasi
gradina.
In F'evruarie 1880 dansul a parasit directiunea acestui
ziar care trecu unui alt cocosat puma Ion G. Isvoranu. Atha-
nasiade se puse in frunLea ziarului umoristic haul nand
in Octombrie 1884.
* * *

In redactia ziarului Razboiul se Intdmplase cu doi ant

mai inainte o sciziune : Gr. Haralamb Crandea se despartise de
tipografii Thiel si Weiss si scosese la rândul sau, Ufi ziar Cu!
acelas nume. Acum apareau doud. ziare cu numele Razboiul.
Dela I Noembne 1880, in urma unei sentinte a tribunalului,
rigore Grandea fu silit sa aclaoge Räzboiulii sau un califi-
cativ. Wind and a lncetat a avut titlul de Razboiul Roman.
* * *

Viata bucuresteana era mult deosebita de ceeace este

astazi.
Iarna era -an singur teatru. Teatrul National. Alaturi mai
putea trai opera italiana care mai In totdeuna, dadea deficit.
Un al doilea teatru romanesc nu era cu putinta. Lipsea clien
lie la. Toole incercarile acute, fie cu trupe din provincie, fie
cu actori din Bucuresti, au dat gres.
Trupa fratilor Vlddicescu si Fani Tardini, cu Anestin,
cu Mincu, a avut un oare care succes la sala Dacia, dar nu
s'a putut mentine. Vazand a nu misca de Ice, Vladicescu
priMi s. joace o piesa antisemita a cunoscutului anti-evreu
I. N. Polichroniadi; piesa era intitulata, dna nu ma insel:
1217ici un ac de la Jidani.
Imediat toti evreii s'au pus in greva, iar Romanii n'au
secondat de loc Incercarea antisemita. Si astfel trupa Vladi-
cescu-Tardini fu silita sa, piece.
Vara aproape nu era spectacol In Bucuresti. Din and In
and ate o trupa de comedii sau de opereta franceza, ate
odata câte o mica trupa de varietati germana. Cinematograful
nu era descoperit. Circ de vara nu mai venea, toata lumea
bung" pleca In strainatate, asa c toata distractia se reduces
la orchestrele care antau in cateva gradini-restaurant.
* *

'Gradinile cunoscute si autate erau: tradina Gagel mai

farz'u Blanduzia; Gradina Rasa; Gradina 1a Constantin. as-
tiizi Epurescu; Gradina Alcazar, sau cluenter in dosul Pass,-

www.dacoromanica.ro
 284 --
giului roman. Pentru eel dm inalta societate care mai rh-
rnaneau in Bucuresti, nu erau de cat Capsa si Soseana Kiseleff.
ye vremea aceea acum 40-45 ani vara Bucurestiul
'era aproape pustiu. Seara Calea Arictortei era goala, cei eativa
Muscali cu birjile luxoase incruci$au mereu prin fata lui
Lama rugandu-se de cei catira cunoseuti cari se plictiseau
pe trotuarul cofetarului ea sh fach un tur' la Sosea pen,
tru 5 lei.
:e vrernuri!?..
Pentru circuit, cu oare care dare de manh, erau gradinile
de arard: Herastraul vechiu, Vila Regalä, Avedic si Sans
&um
Aceasta din urinal era tinuta intfo vreme de care Papa
,Gilet antreprenorul restaurantului Frascati dar area 5i pre-
turi piparate. De aceia eine'va facuse un joc de cuvinte asupra
scumpetei: On y ciure sans souei, on en sort sans siz sous",
(Intri fdra nici o grija $i iei farä para chioaral_
Acestea erau vremurde and cu 3 $i 4 lei puteai -mama
nn pranz bun la once restaurant de mama intai, afar& de
Cap$a $i de lingues unde trebuia s. rnergi pang la 7-8 lei.
In toate birturile rornane5ti la Iordache, la Constantin, la
Enache pe strada Acaclemiei, la cele de mama a doua precurn,
,Leul i Carnatul, Zdrafcu, Purcel etc. o fleich costa 40 de
.bani, o vrtibioarh 80 de bani, un carnat patrician 40 cle bani,
un fel de mancare en sos intre,40 $i 80 bani, cele de 80 bard!
fiind manchrile de pashri, vanaturi. peschrie. Puiul de ghinh
'se cumphra In pia% cu 40 bani. thilogramul de peste ell 60
,si 70 bani, chilogramul ci e vin '60 de bath, stiela do yin ,,cral
lui Bratiamf eel mai scump ti mai fin vin romanese, 2 lei,
Cu pret fix de .5 lei de cap se mama nun pranz complett cu
cafea i vin Ia restaurantele en buchthrie occidentalh precum:,
Frascati si Hotel Union.
La birtul ,.La Mielul AM" tinut de chtre Madam Mari
Popovici Iângii biserica AThà Intfo cash care a ars, se manta
foarte bine, cu portii man, cu fripturi restite, cu vin si cafea,
pentru 80 lei pe lunh abonamentul.
Ad mancau aproape toti parlamentarii rnoldoveni in cap
en generalul Leca si. Ion Agarici presedintele .5i vice-presedin-
tele Camerei.
Barsisul la clielneri era de 10 bani, numai -chiaburii isi
ierfau luxul a 20 bani. Cam' vedeai pe until care On 211 llani
te uitai cu invidie la el.
Si nu sunt de cat 40 de ani de-atunci....,.

www.dacoromanica.ro
 285

INCIDENTUL NICOLAE BLARAMBERG

GEORGE SAN MARIN.
In ziva de 26 Mai un mare scandal emotioneaza toatd
societatea bucuresteand. La *osea avocatul. si- om politic Nico-
he Blaremberg, pe Cand statea in trdsurd. a lost lovit de catre
brigadierul de calarasi George San Marin, cumnatul lui Con-
stantin Stoicescu,_ mai tarzi ministru liberal.
WA, cum si de ce s'a petrecut agresiunea, dupd declaratiu-
nea partilor i martorilor.
George San Marin, in etate de 23 ani, erea un cm de el
putere atletieg. La Paris avea in salile de Iupta si de box o
reputatiune facutd, trecea drept unul dintre cei mai tari oa.-
meni din lume si mai ales omul en fizicul cel mai estetie.
Intr'una din zile o femee neetmoscuta s'a prezent,at la
d-na Stoicescu sora Iui San Marin si i'a fdeut propunerea
unei Intahthri amoroase din partea Id Nicolae Maremberg.
In adevdr d-na Stoicescu erea una din rarele frumuseti ale
Bucurestilor. George San Marin surprinzand pe intermedia-
toare pe cand eonvorbea cu sora sa care ii prevenise fra-
-ftele a luat-o de par, a tarat-cy in. camera de araturi, a Ian-
git-o jos si a bdtut-o peste tot spatele pang ee a lesinat. Apoi
ti-a tttiat parul, i-a trtiat rochia en foarfecile, i-a runt-Ian-41i de
aur al ceasornicului, i-a zdrobit eeasornicul ca calcalur M,
duprt ee femeia si-a venit in fire, a aruncat-o astfel dezbrdeata,
si mutilata in stradd- Aceasta esteadeclaratia lui Georges San
Marin in fata judecatorulni de instructie. -
A doua zi Ta Sosea Blaramberg a fost atacat de Georges
San MarM si 'AWL.
Aceasta agresiune a pricinthit o mare ferbere in tot Bucu-
restiul si a mistat adanc cercurile politiee
De oarece C. Stoicescu erea liberal iar BIaremberg din
opoz tie. partidele politice s'au luat la hartil pe aceasta cestiune,
iar la judecatd, cei mai mari advocati ai timpului precum:
Gheorghe Vernescu, Pefre Grddisteanu. Nicolae Fleva, lanai
Lahovarv, C. Afton, Take Tancseu, V. Missir etc.. etc au ple
dat f:e de o parte fie de alla.
'In vederea marei afluente de public procesul s a jud at
nu in sada tribunaluIui, ci in cala teatrului Orf u din strada
Camnineanu. amenaiata atunci special pentru acest procea
Lupta erea atunci, din partPa. onozitiei ca sA imphce in
proces si pa Constantin Sfoiceseu fruntasul liberal, dar au
lipsit dovezile. Singur ('eorge San Marin a ramas in cauza
si a fost osandit la inchisoare, bine inteles
Voiu da mai dpparte amanuntele.

www.dacoromanica.ro
 28o
La inceputul lunei August Ion Bratianu ii remaniazd
iarg$ cabinetul. Erea a 20-a sau, a 30-a in curs de 6 ani. Ion
Bratianu trece de la interne la razboi, Chitu de la justitie la
interne, Statesci4 de la externe la justitie, Dimitrie Sturza mm
tra in guvern la externe, V. A. Ureche ese din guvern $i Iii
aocul Ban vine P. S. Aurelian. Eliminat a mai fost $i generalul
D. Angelescu, ministrul de rezbel.
Procesul San Marin-Blaramberg s'a judecat pe la in,
ceputul lunei Septembrie.
Nicolae Blaramberg este a- ..itat de avocatii: George Ver-
nescu, Aristid Pascal, Take Ionascu, Mi$u Cornea, Nicolae
Fleva, Tache Giam.
Apararea o fac advocatii Petre Gradisteanu, Grigore Pau-
cescu, N. Cratunescu, Grigore Ventura, Vladescu, Radu Sta-
nian, Pretor, Schina, Stoica $i D. Ionescu.
Tribunalul e compts din: M. Ciocarclea, pre$edinte, ju,
ilecgtori Triandafil $i Ghimpa.
Procesul a durat mai mülte zile $i a dat 'nastere la mai
multe incidente violente. In salti publicul este in humar extra-
ordinar de mare $i numat cu multi-"), greutatea gendarmii pot
mentine ordinea..
Nicolae Blaremberg s'a aparat $i el de $i au pleclat pen-
tru dansul atati advocati marl.
Afarg in stradg multimea statibrieazg In numar mare $1,
do cate ari se deschide u$a sglei dg navala pre a infra.
In timpul dezbaterilor s'au mai asociat, spre a lua apg-
rarea lui Blaremberg, si aclvocatii I. Lahovary, Nicolae Ionescu,
C. Disescu etc.
Dupg nesfar$ite pledoarii, tribunalul condamng pe briga-
Ilierul George San Marin la 2 ani inchisoare $i 2000 lei a,
mendg, iar pe Constantin Stoicescu la 3 lund inchisoare.
Femeei Anica Scorteanu, pe care San Marin a bgtut-o i i-a
stricat obiectele, ii acorda. 1000 lei despagubiri.
Atat osanditii cat $i N. Blaramberg au facut apel.
In apel C. Stoicescu a fost achitat iar pedeapsa lui San
Marin scazutg la 1 an inchisoare, 10.000 lei despagubiri pen-
tru Blaramberg $i 300 pentru Anica.
Mare senzatie In lumea politica. C. A. Rosetti, printeo
scrisoare pe care o pubiic In Romdnul, declarg ca se retrage
thn viata po1itic. Motivul era cg, fata de miscarea marilor,
ilproprietari, Ion Bratianu, nu vrea sg sustde reformele demo.1
tratice ale lui Rosetti. De altfel majoritatea in partidul liberal
era ostilg lui Rosetti, iar Ion Brgtianu Inclina catre dreapta.
Plecand din politica. $i din tara, Rosetti scrie In "Rom&
nul", acIresandu-se liberalilor: 0labifi oporul, iubifi pe Jä
rii

www.dacoromanica.ro
 287
Un uric Incident care face placere lumei gastronomice
Ji high-life. Restauratorul la moda dela otelul Hugues anurne
4Baptistin Mars, a angajat un bucatar celebru din Paris. Aces-
ta este Trompette, bucatarul lui Leon Gambetta, pe care Fa
parasit la caderea sa dela putere.
Intaiul Menu,.la Hugues, a fost urmatoruli
Soupe brouillee au scrutin de lisle.
Sole a la presidence.
Salmi de becasses a la Gembetta,
Dindonneau. en tribune.
Petits pois a regyptienne.
Salado a la Leon.
Poires francaises, raisins de Ville d'Avray,
.
In 15 Octombrie, Camerele sunt convocate in sesiune
extraordinara, dar framantarile din partidul liberal sunt foar
te mari.
In sedinta Camerei dela 21 Octombrie este calla demi-
siunea lui C. A. Rosetti care e prinaitä, Imediat Dimitrie Bra,
tianu demisioneaz a. dela preseclentia Camerei.
Alexandru Lahovary deplange hotarirea acestui om ne-
partinitor impotriva caruia nimeni nu are sa. se p1âng6..
Demisiunea lui Dimitrie Bratianu e primita cu 44 voturi
contra 22, iar generalul Leca e ales presedinte al Camerei.
Astfel Incept marea sciziune care va slabi neincetat oar.-
tidul liberal, clesi el va mai sta la carma Inca 6 ani.
s
La 18 Decembrie vine stirea mortei lui Leon Gambetta
tLa Camera presedintele general Leca pronunta cateva cuvinte
de ocazie iar Nicolae Blaremberg urmeazil cu un scurt dis-
curs in care face elogiul defunctului. Discursul sfarseste cu
strigatul: Traiasca marea natiune Tralasca Franta I"
1

Anul 1E82 se inchee cu doug acte politice importante .

Intaiul este hotarirea guvernului de a face noui alegeri pentru
parlament cu scopul de a reVizui Constitutia. Al doilea act
este coalitia partidului liberal-vernescan cu partidul rouser-
vator spre a lupta in alegeri impotriva guvernului. CoalTa
adreseaza tarii un manifest cerandu-i s inlature ipocrizia
at irnoralitatca dela 6:Irma.
Ideia reviziuirei si a reformei legei electoral° pornise de
la C. A. Rosetti. C. A. Rosetti se retrasase din guvern si din
Camera tocmai fiincica majoritatea partidului nu intelegea
nevoia reformelor democratice, tocmai -tundra partidul ince-

www.dacoromanica.ro
 288
pea sg se piece spre dreapta de and multi Ain membrii si
se imbogatiserg.
In cele din urrng si Ion BrAtianu primi ideea revizuirei
din cauza primejdiei ce o prezinta pentru partidul itheral
colegiul I.
Reformele democratice ale lui C. A. Rosetti, In special
Iegea tocrnelilor agricole, ridicaserg pe marii proprietLri im-
potriva guvernului ei-i impinsese cgtre partidul conservator.
Colegiul I era dar, aproape pierdut. Trebuia ca acest coIegiu
sa fie inecat In massa ajegAtorilor colegiului al II-lea, ceea
ce s'a si fault.
* *

Tocmai la epoca aceasta eu eram redactor la ziarul

uTelegraful".
Cu acest prle sg, spun cum am intrat in presA ?
In toamna anului i878 am revenit in Bucuresti. Aveam
bacalaureatul si 1mi trebuia o ocupatiune ca sg pot trAi. Pre-
sa, In mod instinctiv, mg atragea. Tocmai citesc in Reizboiul
Qui Weiss a ziarul cautg un traducAtor din limba francezg..
Fiindcg stiam mai mult sau mai putin binisor aceastg limbg,
m'am prezentat a doua zi dimineata la redactie.
Ziarul Riizboiul era instalat In localul tipografiei Weiss
Ain strada Lipscani, acolo unde mai tarziu s'a mutat la etaj
Bann. AgricolL Acolo m adresez redactorului principal Gri-
gore Haralambie Grandea, care dupg ce'afla scopul vizitei
mele imi prezintg un ziar francez cerlindu-mi sä. traduc
in articolas pe care mi-1 indicg.
Articolul purta drept titlu : Les canards vienois.
Din cuprinsul articolului am inteles cA vorba canards"
nu insemna de lot aceeace tiam eu, adkA nu era de lac vorba
Vespre rate"; insg frantuzeasca mea se oprea aci ; ceeace
mai insemna cuvAntul canard" nu *tiam,
Am lost refuzat.
Paste Maya "Iuni citesc In L'Independance Roumaine
ch redactia cautg un traducgtor din limba romang. M. pre-
zint. Era Emile Galli, proprietarul gazetei, care fdcea angaja-
mentele.
AngaiaL mi s'a dat insgrcinarea de a traduce dupg, Mo-
nitorul Oficial" in schimbul a 100 lei pe lung. F'iind si copist
la ministerul de instructiune instalat atunci in strada Col,
bei in casa Ritorldi colt en Batistea, msg. dispärMA de mult
laceam serviciul la mar seara. Dupg o lung am pgrgsit redac-
tia fiindcg Emil Galli nu a voit sg-mi pläteascg. De altfel asa
pgteau mai toti redactorii lui. Emile Galli, era un tip frog
.scrupul din acest punct de vedere.
Mai tarziu, In 1881, dupg ce V. A. Urechig m'a destituit
din functiunea de copist al ministerului de instructiune pen-
V..1,1j.kptul cb". narticium_ la agitatlile. mialiste alQ sttidentilor,
www.dacoromanica.ro
 289 -.1r

am fog primit condor la ziarul Telegreul cu leafd -de 200

ilei lunar. Acum eram in presa. Trecerea mea pe la Curierul
'Doman a lui Cristache Sulioti, cu un an mai inainte, n'arn
considerat-o ca o intrare in carierd.

ANUL 1883
VIATA BUCURETEANA.
Obiceiul de a face reveliouul In restaurante nu este de
astdzi, nu este nici post-belic, nu este nici de cand s'a deschis
in Bucuresti Casinoul -de Paris, este cu mull, mai vechiu. Este
astdzi aproape o jumatate de secol de cand Qumea cea bund"
mergea la restaurant pentru revelion. Claymeor ne spune a,
ceasta In L'Indepenaance .lioumaine dela 3 Ianuarie.
La miezul noptei s'a revelionat mai poste tot, in cerc in-
tim, in lumea mare ca si la carciumd.
Cateva doamne mari (grandes dames) au trecut dela
teatru la restaurant uncle, inteun cabinet particular, si-au
muiat rumenele lor buze lute() cupd, de Mumm frapata".
Iatal singura deosebire : pa and astzi lumea revelionea-
zi In salile mari ale restaurantelor, intr'un general amestee
si in sunetele Iazzbandului, pe vremea anului 1883 se reve,
liona discret in cabinete particulare.
* *

, Iarna fiind geroasd, lacul Cismigiului incepe s. aibd

clienteld ;pe ghiata lueie inalta societate isi cld placerea de
a aluneca in toate zilele.
Inalta societate acapareazd, lacul si-i d autoritafe i va-.
zr. Se organizeazd curse cari inup la ora 2 dupd amiazd.,
Sunt 2 muzict rnibtare ar comitetul acestor intreceri e corn,
pus din oameni seriosi din socaet-dea de sus. lath.' compozi-
tia: Constantin Boerescu, maior Vlddoianu, lancu Lahovary,
M. Sutu, Ion Stavri Bratianu, Emil Costinescu si A. Docan.
Arbitrii pentru plecaie i sosire : generalul Haralambie,
Cr. Cerkez, Leon Lebel, N. Cutrarida, N. Cerkez, .1. Ghica,
Al. Otetelesianu.
Durninica 9 lanuarie, au fost cursele-
In curse de mied iuteald, incoUjurul lacului, odatd, a luat
premiul maiorul VIdcloianu, bedand cu un cap pe Tilicd
1Christian) Ordseu. Au foPt 13 concurenti.
Cursa a cloua a figurilor timp de 15 minute a fast casti-
gaM da L. Edouard Wand pe Benedict Petrescu, sosit al doi-
lea.
La a treia cursd, vandtoarea drapelului. cea mai intere .
santd. au cenCurat eei mai tari r atineuri in nurntir de 8. TilicA
Or4su, Itadu Cornescu, C. Capeleanu, Rddulescu, Popini,
19

www.dacoromanica.ro
 290
Scarlet Ghica, Constantin Duca $i I. Ghica. TrehuTa de facuE
de doua ori inconjurul lacului fär s ti se fi luet drapelul
din mana. Premiul a fost castigat de Tilica Orascu dupa
multe peripetii, lupte, caderi $i situatii cornice.
A patra cursa de fond; trei ori Inconjurul lacului, a fosf
castigat usor de N. Cutarida. Tilica Orascu al 2-lea.
Publicul era foarte Pasionat dupa aceste intreceri sporti4
ve. la 9 lanuarie s'au inregistrat 1700 intrari platite, ceeace
era foarte mult pentru vremea eceea.
* *

Epoca de care ma ocup era $i epoca marilor baluri hr

casele particulare ale boierilor nostri. Fiindca au disparut
boierii au disparut si balurile. Astazi theta lumea petrece prin
salile otelurilor $i restaurantelor, organizand ceaiuri dan.1
sante si alte kermese cu scop de binefacere.
loth programul acestor srerbari pentru luna Februarie
1883 dupa Claymoor :
Joi 3 Februarie mare serata la otelul printului Bibescu.
Sambata 5 Februarie mare bal mascat la Opera. (adica
Teatrul National). Toate benoarele au fost retinute. Se vor,
beste de o mare banda de bebei" si de bone care vor astiste,
la aceasta serbare.
Marti 8 Februarie mare reprezentatie de gala data de
printesa Elena Bibescu la Teatrul National cu gratiosul con-,
ours al mai multor persoane din societate.
Mercuri 9 Februarie, mare bal taritnesc al societatii Fur
idea.
Joi 10 Februarle bal la otelul Sutu.
Vineri 11 Februarie mare bal la d. Ion Marghiloman.
Mai mune receptiuni cii ceai la Legatiunea Rusiei.
In ultimele zile ale Carnavalului mare bal la George
Canta cu z i n o.
* *

Camerele voteaza revizuirea eonstitutiei dupa, desba-

teri violente si foarte agitate.
G. A Rosetti e tot in streinatate, dar partizanii sai din
parlament incep sa ia atitudini neprietenesti -fata de guvern.
Pe de alta parte opozitia de toate nuantele afara de
Dumitru Bratianu care nu este Inca opozant declarat ia
atitudini belicoase. Ziarul L'Independance Roumaine, mode-
rat pang' aci. trece hotarit in campul adversatilor, ireductibilt
ai guvernului.
Opozitia se hotaraste pentru un front unic $f pentru lupta
darza in alegerile pentru Camerele de révizuire. Un comitet
de lupta este ales. El e compus din : Mihail Cogalniceanu,
Gheorghe Marzescu, C. utu, Al. Holban, Gheorghe Vernescu,
Alexandru Lahovary.
Dar junimistii lipsesc din front. Petre Cern a fost nurnit
www.dacoromanica.ro
 291

ministru al Romamiei li1 Viena, Titu Maiorescu profesor la

.facultatea de litere din gucuresti, Maiorescu si Vasile Alexan,
dri membri ai Academiei Rornane, iar tratativele urmeazg
pentru ca 15 junimisti sg, fie alesi pe listele guvernamentaie,
in Camerele de revizuire. Cu chipul acesta Brktianu dezorga-
nizeazil iarLii partidul conservator. slabeste frontul opozitiei,
si crearz,g, un partid de opozitie de care sk poatk dispune la tre-
buinta.
. .
- In sfarsit se infiinteaza a Societate a Presei. Treizeci ii
trei de ziaristi se adung, si aleg urrnktorul comtet: Presedinte
B. P. Hasdeu_, Vice presedmti D. A. Laurian si Colonel Skeletti,
L G. Bibicescu, Al. Cturcu. Eminescu, Missail s,i Barbu Cons-
tantinescu membri, M. Minovici easier.
Dar aceasta. Societate nu va avea lungg. viatg, unul diii
motive e faptul ck presedintia nu a fost data lui C. A. Rosetti
Motivul nealegerei lui Rosetti a fost Eminescu care. cu
nici un pret, n'a voit s admita presedintia directorului Rome;
* *

Eminescu erea un om mare ckci era un poet genial, dar in

politick vedea strâmt, n'avea largimea de orizont a lui Bo-
add, erea pktimas, nu erta lui Rosetti cele dourt mari pgrate.
mntaiul ck erea liberal, al doilea Ca avea si &tinge grecesc in vine.
Rosetti erea cel diritâi ziarist al epocei lui, cine'i putea
contesta aceasta, presedintia unel Societati de presa se cu.-
venea de drept omului care luptase o viatk pentru libertatea
presei ; totusi glasul lui Eminescu a avut mai multk trecere
Rosetti a fost- inlkturat.
Si atunci, ea si mai tlirziu; oamenii cu adevgratil valoare
pktrundeau mai greu de cat mediocritktile. Mediocritatea mi
destepta niciodatk invidia.
Eminescu erea ziarist politic ca si Rosetti. B. P. Hasdeu
erea numai publicist. Eminescu nu admitea sk existe in RCP
mania un ziarist politic deasupra lui. Inca un motiv ca sk in
litture pe Rosetti si sk se puie sub preseclintia lui Hasdeu care
nu'i subordona intkietatea lui ca ziarist politic.
CONTRABANDELE BUCURESTENE
Nicolae Xenopolu redactor la Romdnul plecase In come-
; trebuia cineva care sg-1 Inlocuiasck pe timp de o lung.
'Am fost cerut eu dela Telegramul. Astfel am fost, timp de o
lung, redactor la Romeintd.
Dela Romdnul am trecut. sef de biurou la serviciul acci-
zelor dela Prim:aria Capitalei.
Doctorul Sergiu, care era a;utor de primar. prinsese sim
patie de mine din putinul cat scrisesem la Telegraful si Rornd
nu/. Asa cit mit voia la primgrie.

www.dacoromanica.ro
 2g2
Pe vremea aceea existau Inca actizele compnale. Accizele
fusesera arendate unei asociatii particulare. sub presedintia
I-rului Balanolu. Dar tocmai In anul 1883 primäria, luase
cautarea in regre a acestor yenituri.
Directorul serviciului era Apostol Aricescu, fratele poetului
Constantin Aricescu care era tatal pictorului nostru de astdzt
$i a colonelului Tudorica Aricescu din cavalerie.
In anul prim al regiei veniturile au fost mai mari, fireste,
clecat ca$tiga comuna de pe urma antreprizei, Irma tot nu au
fost la Inaltimea consumatiei. $i WO. de ce: Gaud antreprenorit
au fost in ultimul an al concesiunei au oferit bacanilor, angro-
sistilor. carciumarilor, etc. sa le reduca taxele la jurnatate, 0
chiar la un sfert daca vor voi sa se aprovizioneze pe mai multi!
ani. Fireste ca cei mai Triulti au prima, iar antrepriza a Inca-
sat sume Insemnate. De aceea In anul care a urmat incetarea
antreprizei, Capita la era saturatd cu mare parte din articolele
de consumatie. .
Apoi era contrabanda organizatd pe o scara Intinsa.
BucurestiuI, avand o raza foarte Intinsa si foarte multe
locuri deschise sau mascate cu vii, paza era extraordinar de
grea. In special era greu de tot de pazit extremitatile Capita lei !
din spre Vitan, Vacaresti, Be lu, etc.
Pe vremea aceea erau cartiere intregi care traiau de pe
urma contrabandei, In special de pe urma contrabandei spir-
tului. Fiindca spirtul era un articol foarte sus taxat 7 lei Ia
decal itru.
In Intelegere cu fabricantii; ale caror fabrice erau instalate
afar& din raza si raionul orasului. sefi contrabandisti aveau sub
ordinele lor echipe Intregi de mahalagii de pe la Vitan, Be lu,
etc. care nu se ocupau deal cu contrabanda. lar contrabanda
Je aducea ca$tiguri Insemnate.
Bucurestenii de astazi nici nu-si pot inchipui ea, In chiar,
capitala Romaniei, pe la periferie, se petreceau scene si lupte,
pe care astazi le Old numai In filmele cinematografice. Dar nici
chiar bucure$tenii de atunci nu cunosteau misterele noptilor,
din unele cartiere.
Manoperile acestor contrabandisti ereau nesfarsite.
In calitatea rnea de sef al biuroului accizelor, am vdzut
numeroasa instrurnente care slujiau la introducerea spirtulut
pr n barierele orasului, pe dinaintea perceptorilor $i contro-
lorilor comunali.
Tata o parte din aceste metode:
Gdzarii : Acestia aveau garnite cu doud funduri. Deasupra
era petrolul iar in fund spirtul, romul sau cognacul.-
Geamgii : Punatorii de geamuri aveau cutiile lor msluite
In peretele de jos era practicatd o deschizatura In care era in-
trodus un tub de tinichea continand spirt.
Lemnaril : Cdrutele cu lemne de la padure treceau bariera
inctircate, ca de obiceiu. Dar printre aceste lemne ereau cateva

www.dacoromanica.ro
 293
trunchiuri mai groase, scobite in tot lungul lor, iar Inguntru
arg4i tuburi de tinichea cu spirt.
Inmormantärile : Un convoiu mortuar trecea bartera catre
run cimitir din oras. In cap era popa care citea, in dosul cos-
ciugului femei care se jeleau etc. In realitate era o banda de
contrabandisti. Popa era un contrabandist, femeile ereau din
band'a, iar dud ridicai capacul cosciugului gaseai cutii de tini-
chea pline 01 spirt.
Femeile bortoase : Zilnic treceau prin bariera cateva fe-
mei cu panticile la gurk Intr'o build zi un controlor mai
curios a pus mane,: pantecele nu era altceva cleat o cut e de
tinichea piing cu spirt si fasonath astfel in cat sa se adapteze
corpului si sa simuleze sarcina.
Träsurile de Hereasca : Sunt cunoscute acele trasuri zise
,,de Hereasca" cu coviltir acoperite. Ei bine, acast coviltir, bine
ecoperit si bine cgptusit. cuprindea in toatd intinderea o mare
cutie de tinichea plin. cu spirt.
CArutasii : Am valzut cdrute al ca'ror fund era clublu, ar
inguntru aceleasi cutii cu spirt. Am vgzut o cdruta de chins-
tigiu a caruia osie era gäurit'a si Inguntru tubul cu spirt.
Butoaiele cu dublu fund: La control se declara
pill, fiindcLvinul era mult mai usor taxat, dar butoiul avea
dousa duble funduri in douti part sau .un singur dublu fund
an aceste compartimente era spirt, ram sau cognac.
Daa cotarul comunei era de rea credintk fiind cump6rat
de contrabandisti, afacerea mergea strung $i contrabanda tre-
cea. Dar dac4 cotarul era cinstit prindea imediat frauda. Cotul
nu intra in butoi atat de adanc cat trebuia.
Citrutele cu fan : Butoaiele cu spirt erau ascunse In mijlo-
cul fanului. Aceste care erau sondate -cu niste tepe lungi si
ascutite. DacI controlorul era mituit declara c totul e in
regulk
Femeile cu copii : Foarte ingenios mijloc. Femei cu copii
de Mg in brate treceau dela tark la oras. In pachetul din brate
care nu era altceva decat un butoias cu spirt special se
Afla asezat un instrument ingenios: cand femeia batea cu
palma peste spatele butoiasului, acesta scotea un tip6t de copil.
.Spiritul, totdeauna Vanuitor al controlorilor si perceptorilor,
a desCoperit si aceastg fraudL
Luptele : Dar, In afarg de toate aceste fraude aScunse, erau
si contrabandele Mtise.
Am spus c, unele extremitilti ale Cap'talei, fiind d schise
sau avand ascunzatori, paza era foarte greu de Mcut. Prin a-
ceste locuri, destul de bine cunoscute de altfel, treceau
contrabandele In mare. Pe aci treceau cgrutele Incarcate cu
butoaie sau contrabandisti, bärbati si femei, venind In 5fruri pi
purtand in spinare ate un butoias.
Bine Inteles c. in afart de guarzii clri 'i pedestr'l. di-
rectia accizelor se slujea si ne spioni. Acesti spioni aduceat n-
'formatiile si denuntau locurile ne unde trebuia s. treaca ne-
gresit contrabandi$tii.

www.dacoromanica.ro
 ---- 294
Se specifica banda care trebuia sa lucre2e, cat si noapted
ora.
De cele mai rriulte or: denuntarile erau opera contra%
bandistilor, caci, se dedea Directiei o pista fal$6; pe cand 11.-,

gentii erau concentrati la locul clenuntat contrabanda trecea

prin all& parte.
Imi amintesc cum o data a fost organizatO. o cursa. Infor,
matiuni sigure spuneau ca in noaptea cutare, la ora cutare o
mai contrabancla va intra pela Vitan, daca nu m'a Insel. Di
rectia a concentrat oameni de paza.
In anul intaiu al regiei garda comunala nu era Inca Infiin
tara., de accea comuna se sIujea de oameni recrutati la Intarn.
plare. Mai intai erau inspectorii, apoi revizorii &Mari si In fine
paznicii pedestri. Printre revizorii calari se afla $i Nae Ulmea,
nu al caruia nume, ca IA-taus politic al liberalilor, era celebrut
prin an:i 1885-1.888.
RoIurile au fost lmpartite, forte Insemnate au fost concent
trate $i paza pusii. Denuntul era, de data aceasta, exact.
La ora indicata sirul de contrabanclisti aparu. Imediat oa,
menii comunei, se repezirti, din toate partile asupra lor.
Dar nici contrabandi$tii nu dormeau. 5tiind ca in noaptea
twee-t va trebui sa treaca o foarte insemnata ?,antitate de spirt
toata populatia din partea locului veghea. La intaiele tipete, au
iesit de prin toate casele barbati femei inarmati U ciomege,
cu topoare, cu furci si o lupta ceancena Incepu.
Rezultatul a fost ca doi guarzi comunali au lost stalciti
In bataie, iar un contrabandist a fost ucis. Bins Inteles ea s'au
tras si focuri de revolver.
Dupg cum era si firesc, in acea noapte IntunecoasK, nu-
mai o parte a contrabandei a fost capturata.
Casa de la Colentina : In sfarsit mai era $i can de la Go,
lentina.
Intre comuna Bucuresti si comunele rurale din prejur
exista o limb& de pamant neutra numita raion". In comuna
Colentina, la marginea raionului se afla o carciuma uncle se
faceau marl depozite de spirt, fiindca acolo taxa accizului era
numai de 50 bani la decalitru. Iar la limita cealalta a faionu,
lui pe teritoriul comunei Bucuresti era o alta carciuma. Dela
carciuma din comuna Colentina pana la carciuma din comuna
Bucuresti, era s6pat, pe sub soseaua raionului, un tunel
astfel butoaiele cu spirt dela carciuma din comuna Colent'ina
treceau in comuna cealalta. Cu chipul acesta o mare parte a
Bucurestilor era alimentata cu spirt pentru care nu se platea
mai mult de 50 bani la decalitru.
Un contrabandist de forth era un evreu anume Sevilio.
Acesta era st contrabandist si denuntator.
Negresit nu el trecea personal marfa In contrabandg
dar avea echipa lui cu care lucra pe picior mare. De
foarte multe ori l'am vazut la Directia Accizelor venind sa adu-
ca denuntgri.

www.dacoromanica.ro
 295
De ode mai multe ori denunturile lui erau exacte. Fitnaa "
Sevilio, ca om destept ce era, avea un intreit scop and denunta:
1) C. lua parte din prima: cuvenita destainuitorilor unei
cohtrabande ;
2) Fiindca punea bete 'n roate concurentilor sai, in con-
Iratanda, contribuia ca sa fie desfiintati si ramanea el sin-
gurul contrabandist In ramura spirtului.
13) Fiindca departa ba.nuelile de la dansul.
]Sevilio era foarte dibaciu. $1 iata cum : dug, afla, In mod
cert, ca o contrabanda mai insemnata trebuia sa se faca intr'o
noapte anumita si anume In ce diectie, venea irnediat la Di-
rectia accizelor si facea denuntarea. Dar, In acelas timp punea
Ia cale o alta. contrabanda insemnata de spirt pe cont proprim
in aceiasi noapte, la aceiasi orb: si, bine inteles, pe la un alt
punet de trecere. Cum Directia clispunea de foarte putine
;forte de pea acestea fiind aproape Mate concentrate In punc-
tul pe unde aveau s tread, contrabandistii denuntati, punctul
de trecere al lui Sevilio ramanea pustiu.
De altfel Directia stia bine a Sevilio face contrabanda ; 11
pusese chiar In urmarire insa, inchidea de multe ori ochii,
Iiindca aducea servicii clestul de bune. Era unul din spionif
dibaci ai administratiei comunale.
E cunoscut numele acelor fabricanti de spirt cari, papa la
rdesfiintarea accizelor, s'au imbogatit de pe urma contrabanclei.
Aceasta este una din fetele Bucurestilor de alta data care
a disparut definitiv.
PETRECERI ARIS CCRATICE
Teatrul National schiopäta mereu. Publicul nu venea la
rreatrul National. Malta societate nici nu vrea s'aucla de piesele
si de actorii romani. Femeile din aristocratie nici nu prea stiau
rornaneste, toata educatia lor, tot sufletul lor, era strein. Ochii
si mintea si inima Mr, ereall pironite asupra Parisului. Aceasth
*ARA., Instrainata de neamul ei, vorbea, scria, citea, canta si
petrecea frantuzesta. 0 gresal de limba franceza in aceasta so-
cietate era discalificarea si ridicolul pentru vecinicie. 0 gre .
eala, de limba romana o delicioasa gluma.
Dar Malta societatea este miloasa, aceste femel Mr% slim.'
ambitiune nationala, condescind s. villa In ajutorul Des
paurres aeteurs roumains, cu ofranda Mr generoasa.
0 reprezentatie de gala fu pug sub patronajul Inaltei so-
cietati, biletele se \Ind In societate" cu preturi urcate, toti
znobii se bat dupa bilete, fiinda toata aristocratia va fi acolo.
Poporul, care uraste pe aristocrati, n'are cu toate aceste,
'deign% rhiA Tie de cat sa-i imite i sa le intre in suflet.
In Per:mat-irk se da o mare reprezentatie de gala la Teatrul
National.
Sala este stralucitoare do toata lumea aristocrata j bogata
a epocei.
- Mai intai a cantat la pian printesa Bibescu.

www.dacoromanica.ro
 296
Apoi a apdrut frumosul si. talentatul 15atiton in-Es-nevi rOrgu
Cavadia, care cu vocea lui armonioasd, a cantat Santa Maria.
de Faure cat $i Unde esti? versuri de $erbdnescu, muzica de
Cavadia, cat $i Epistola de Grigore Ventura.
Apoi teatrul : Dupd Kleftul de Abraham Dreyfus s'a jucat
U.n leu si un zlot, comedie localizatd dupd Les 37 sous de Mow
sleur Montocloin. Piesele au fost jucate de amatori.
Un leu sti un ziot a fost jucatth. In mijlocul rasetelor nebunei.
de cdtre Grigore Paleologu., mai tarztiu lnalt magistrat, d-na
Ana Marian, mama talentatului nostru artist diletant Lick Mc.-
rianu A. de Lert$, Alexandru Erdiloiu, Constantin Grank
domnisoarele Burelly $i In sfar$it cl-nii Docan i Alexandru
Marghiloman, viitorul rninistru i e de partid.
* * *

_ Camera, inainte de a fi dizolvatd, voteazd bugetul pe

exercitiul 1883-1884 ; acest buget se balanteazd cu cifra de
lei 125.039.535,61.
*
In Duminica Floriilor, 10 Aprilie, se execuld in
taia vanatoare de paper-nunt".
Este o petrecere jumdtate sportivd, jurnatate mondend" la
care participh' numai lnalta societate. Fiinded trebuie $tiut ca
pe la anul 1883 numai petrecerile societdtei aristocratice ereau
lnregistrate de ziare $i aveau pret.
Intalnirca a fost la rondul al 3-lea de la $osea. Aci Cons-
tantin Isvoranu i Alexandru Marghiloman, Imbrdcati cu ja-
chete roii $epci negre, trambita la spinare $i cisme de lac, cu.-
lari pe cai superbi a$teptau toate cchipagiile pe drumul He-
restràuiui.
Bestia area locotenentul Mihail Laptew care trecu repeda
cu iuteala fulgerului. Goana a durat 2 ore.
Dupd aceea doamnele au scoborit din trdsuri, domnil le-au
'cid bratul si toed, aceastd lurne aristocratd a intrat in pgdu.-
ricea Bdnesei uncle s'a mancat, s'a btiut $1 s'a dansat.
Dar ce lume a vremurilor perdute acum n besna trecu;
tului ?..,
Principesa Urusof, principesa Ferdinand Ghica, D-na Lili
Balaceanu, Dioarele Laptew, d-na Petre Grdcli$teanu, d-na
Scarlat Fer kidi, d-na Isvoranu., etc.
Vandtoarea a .fost condusd de Alexandru Marghiloman.

CAMERELE DE REVIZUIRE
Lupta electorala pentru Camerele de revizuire este boar-
te vehementd. Partidul conservator, intelegand cg, revizuirea
legei electorale i desfiintarca restransului colegiu I Inservw
neazd o grea loviturd pentru el, face mari sfortgri ca A' bi-
ruiasc8
www.dacoromanica.ro
 297
Pentru intaia oara de duct au venit liberalii la putere, In-
treaga opczitie se coalizeaza *i retrage lui Ion Bratianu lucre-
Terea. Rana aci aproape toata lumea politica erea de acord cum
ea omul situgunei este Ion Bratianu ; acum, insti, se da lupta
;de rasturnare.
Ion Bratianu Incepe sa fie numit clictatorul", vice regele"
pi Vizirul". Toate ziarele opozitiei iau tonul violent $i chiar,
injurios, Insi E Independance Rournaine, cum am mai spus,
trece .de la tonul moderat *i curtenitor de opozitie, la tonul vio-
lent al ziarelor romanesti.
Opozitia *tia bine ca.' nu va dobandi majoritatea in alegeri
'er voia s ia lui Bratianu putinte de a dobandi cele 2 treimi
ecesare spre a face revizuirea.
Alegerile se fee in mijlocul protestarilor zgornotoase ale
ppozitiei care se plange de ingerinte.
Colegiul I de Camera din Bucure*ti e luat de guvern cu
cea mai mare greutate, Ion Campineanu, candidatul guvernu-
lui trece oil 223 voturi contra lui Gheorghe Vernescu candid
datul opozitiei care intrune*te 220. Dar la Seriat Vernescu
ales la _colegiul I cu mare majoritate impotriva lui Beizadea
Mitica Ghica fostul pre*edinte al Senatului.
La Ia*i opozitia biruie aproape pe toita linia, opozit'a mai
ia cateva locuri in restul Wei dar guvernul dobande$te o ma-
Joritate zdrobitoare de cel putin *apte *eptimi, astfel ca revi-
zpirea este asigurata.
Acum opozitiei nu'i mai ramane de cat sa, recurga la arma
atat cle obicinuita in luptele noastre politice : retragerea din
parlament.
Din aceastd cauza lupta se va (la In amandoua Comerelei
numai Intro cele cloud fractiuni ale partidului liberal fractiu.i
nea radicala a lui C. A. Rosetti *i fractiunea conservatoare a
Iui Ion Bratianu.
Dumitru Bratianu, Cana la Camera, este ales la colegiul
.2 de Senat din Arges pe lista guvernamentala. Dumitru Bra.-
tarn; adreseaza o scrisoare alegatorilor sai spunandu-le ea, ales
In aceste condituni, nu poate primi mandatul. Si Dumitru Bra-
tianu, nu va face parte din Camerele de revizuire. Iar din cea-
sul acesta fratele mai mare al primului ministru va devenii
in zi In zi, tot mai ireductibil opozant.
Dona amanunte ale acestor alegeri : inriul este acela at
-Gheorghe Panu, mai tarziu director al ziarului Lupta i ef al
partidului radical, este ales pentru Intaia oara deput 1. El e
tr:mis In Camera de catre colegiul al 4-lea de Ia*i i va ura
Th grupul inaintat al lui C. A. Rosetti.
Al doilea amanunt e c. generalul Dimitrie Leca, pr * dn
tele foste Camere, cade In judetul sau la Bacau, a*a ca guver-
nul e silit sa-1 aleaga la colegiul al 4-lea de P ahova.
Opozi 'a ese sfliramata din alegeri, ea nu oate obt.ne de
c^t 13 mandate la Camera $1 11. la Senat. Intelegand ca nu maD
poate juca mci un rol activ In Camerele ace tea *i cI rev zui-
rea legei electorale nu o mai poate Impedeca, ea se retrage atat
www.dacoromanica.ro
 298
dlin Camerg, cat si din Senat, trei zile Clup 6. deschiderea. par.
Iamentului in ziva de 10 Mai, mai Inainte chiar de alegerea
biurourilor.
Retragerea din parlament este motivata de faptui ca ale4
gerile nu au fost libere.
Actul de retragere este semnat de Nicolae Blaremberg, Las-
car Catargiu, N. Drosu, A. Gheorghiu, Al. Lahovary, General
G. Manu, Lascar Rosetti, George Vernescu, Christian Tell, M.
Cogalnic,eanu, D. S. Cesianu, Gr. Peucescu.
Junimistii nu s'au asociat acestora si au rilmas In parla.i
ment. Tot la fel nu s'au asociat nici fractionistii mokloveni In
cap cu Nicolae lonescu fiindca ereau revizionisti.

0 MANIFESTATIE IREDENTISTIk
La Camera, in comisiunea cle revizuire sunt alesi : General
D. Leca, Iancu Sturza, N. Gane. Agarici, Berendeiu, N. Voinov,
P. Cazotti, C. A. Rosetti, Anastase Stolojan, C. Nacu, Al. Papa-
dopolu Calimachi, I. Poenaru-Bordea, Nicolae Ionescu, Emil
Costinescu $i V. Lascar.
Gheorghe Panu, raMas in balotaj cu V. Lascar, este &Mut
la al doilea scrutin si nu intra In Comisia de revizuire.
Majoritatea Comisiunei nu este favorabila unei revi-
zuiri radicale, nict colegiului unic sustinut de Rosetti, nici!
unei legiuiri de presa prea largi. Camera este mai mult aple,
cata sit faca o revizuire pe baze conservatoare. De aceea ale-
gerea membrilor comisiunei care sa redacteze proiectul noueil
Constitutii, e semnifiretiva. In adevar, pe cand generalul
Leca, care cu cateva zile mai Inainte rostise un discurs vio-
lent Impotriva socialistilor care ,,mananca biftec si beau sam-,
panie" aluzie la fii lui C. A. Rosetti este ales cu 87 vo-
turi. C. A. Rosetti presedintele Camerei nu trece de cat al
optulea pe lista cu 70 voturi Inaintea lui, du mai multe vo-
turi, sunt alesi oameni fara nici o insemnatate precum P.
Cazotti si altii.
Situatia se desemna In Camera; in curand C. A. Rosetti
ya fi pus in minoritate hotarita.
Un incident care emotioneaza. La Iasi este inaugurata
statuia lui Stefan cel Mare, la care solemnitate asista si re-
gele. Cu acest prilej senatorul Petre Gradisteanu rosteste un
cliscurs spunand ca, din Coroana de otel mai lipsesa cateva
pietre nestimate ; ureaza regelui Carol ca sa le. ca$tige. Bine
.Inteles Gradisteanu Mcea aluzie la provinciile subjugate.
La Buct.resti mare emotie, la Viena i la Pesta emotie
Inca $i mai mare.
Ziarele conservatoare eigploateaza inaidentul iar L'Inde-
pendance Roumaine care e castigata cu desavarsire politiei
rusofile, ataca Austria si toarna, untdelemn peste foe..
La Iasi au vorbit : Nicu Ganea membrul din Comitetul
statuei, Leon Negruti orimaxul Iasilor, C. A. Rosetti. presedirp!
www.dacoromanica.ro
 299
tele Camerel, D. Sturza din partea Academiei, Nicolae lonescu,
tare singur nu'si citeste discursul, B. P. llasdeu din partea
tineretului oltenese.
Cuvantarea lui Leon Negruti a fost foarte apreciata, aceas-
ttra cuvantare a inceput cu vorhele,: Marirea de fata saluta
mdrirea trecutr.
La banchet au vorbit mai multi oratori iar seria toes-
- turilor a Incheiat-o Petre Grddisteanu care a spus c bea
pentru toti absentii, pentru Regina mai intai, pentru prese-
dintele consiliului si pentru toti ministri care nu sunt de
feta 0, In sfarsit pentru provinciile surori ale regatului nos-
fru, precurti Bucovina, Transilvania si Banatul care, din ne-
norocire, llpsesc Coroanei regale, dar care nu vor lipsi poate
dn. iotdeauna".
Apoi, adresttndu-se regelui, i-a spus: .,Coroana Majestatei
!Tale e frumoasa, .Sire, dar ii Lpseso cateva perle; fie ca Inteo
zi sd, le aibr.
Regele a ciocnit paharul cu al lui Petre Graclisteanu,
apoi s'a dus i i'a strans mama in mijlocul aplauzelor, furtu-
noase a 500 oaspeti.
, Inteo scrisoare adresatrt ziarului Romdnia Liberd, Gra-
-disteanu rectifica darea de seamd a ziarelor addogancl cd a
vorbit astfel :
,,Sire, sunt multi earl lipsesc de la aceasta masa si
care ar fi dont sa fie, acestia vd iubesc, Sire, ca si noi toti
caci ei vad In Majestatea Voastra, nu pe Regele Romaniei ci
pe Regele RomanHor. Si cu ajulorul lor Majestatea Voastra va
rrecuceri pietrele nestimate ce lipsesc Inca. la Coroana liii Ste-
fan cel Mare".
Aceste cuvinte au provocat o furtuna' mare in toate ziarele
austror-ungare. Nu este ocara pe care aceste foi sd nu o arunce
asupra Romanilor, cele mai sovine ameninta cu pedepsirea
Romaniei; altele cer o interventiune diplomatica energicd.
.._ In sfarsit interventia diplomatica 3e race, iar guvernul
este silit s publice un Comunicat In care spune c. vorbele lui
Gradisteanu n'au fost rostite astfel precum le-au reprOdua
ziarele, c Gradisteanu nu avea nici 0 calitate oficialg la acet,
banchet, ca toastul acestur clomn nici n'a fost reproclus In Mo-
nitorul Oficial" $i c afacerea este, atatatd numai de ziarele
dusmane Wei".
Si, In adevar, peste cateva zile, Emil Galli proprietarul
tiarului L'Independance Roumaine este expulzat din tarn.
Dar relatiile noastre cu Austria nu sunt de loc buned
zilnic ele se Inraesc.
Mai intai avem chestiunea Dunarei care nu e Inca rezol-
vata. Avem apoi toastul lui Petre Gradistcanu la Ia$i, avem
tin incident de granita la Itcani unde grgnicerii austriaci.
mai multi la numgr, au atacat grgnicerii no*tri, i'au lovit si
i-au arestat, avem In sfânsit cazul. generalului : elgian Briaji
mont.
- Generalul Brialmont, o autoritate In materie de fortig2
www.dacoromanica.ro
 300
catii, chernat de guvernul roman. a venit In l'tomania spre
redacta planurile fortifiedrei Bucurestilor 5i alte fortificatit:
Imediat mafe emotie in Austro-Ungaria. Austro Ungaria in-
tervine la Bruxelles si intreab& dee& guvernul belgian a au,
torizat pe generalul Brialmont care erea militar in activi-
tate s rneargsa in Romania. Waspunsul e cS, generalul
Brialmont a lucrat ain't s ceara voia guvernului s&u. Si ge,
neralul e pedepsit fiind pus in disponibilitate.

* *

Un incident foarte penibil in lumea literarg, toti inte,

lectualii sunt foarte mahniti Unii foarte indignati.
0 nenorocire s'a intamplat, marele poet Eminescu a Ina-
bunit. TWA lumea, prietini si dusmani, deplang aceastä ca-
tastrofil Numai un rival in literatur6, poetul Alexand.ru Ma-.
cedonschi face exceptie. In revista Literatorul pe care o di
rige el scr e urmatoarele versuri:

EPIGRAMA
Un X... pretins poet acum
a dus pe cel mai jalnic drum,
L'a$ pldnge dacd 'n balamuc
Destinul sãv n'ar fi mai bun.
Cdcz,pdnd erz, a fost väuc
Sz nu e azi de cat nebun.
Indignarea in cercurile literare $i zlaristice e mare. Ori-
gore Ventura public& in L'lndépendance Roumaine o seri-
soai e de dezaprobare intitulatti 0 infamze.
Atunci aceastti. afacere a provocat indignare, dar ereag
multi can credeau. ca si Macedonski, um cà. Eminescu e un
prams poet. Erea patima politics. care lovea In Emmescui
reactionarul si redactorul Timputui. Gine ar mai putea In-
diazni astazi acelasi lucru?
*

In toamnd se deschicle Expozitia Cooperatorilor. mi-

tiatorul si animatorul este Dimitrie Butculescu care, un nu-
mSr de ani de aci Inainte. va fi un energic luptator pentru
cauza economic& a Romaniei.
Expozitia este instalat& pe un 10e viran In Calea Victoriei,
aproape de cofetaria Nestor, acolo unde astäzi este o eadire
Oil doud etaje.
www.dacoromanica.ro
 301

Expozitia erea -dear o miniaturd mai ales din cauza spa-

tului restrans pe care se afla instalatd. Totusi multe produse
romanesti ereau acolo Jar munca nationala a fost bine re-
prezentatd.
* *s

Camerile redeschizandu-se Incepe lupta pentru revi-

zuire. In majoritate parlamentul este ostil'ideilor raclicale ale
lui C. A. Rosetti. Din aceastd cauza Rosetti demislioneazd de
le presedentia Carnerei iar generalul Leca e ales in locul sdu.
Bine inteles din ziva aceasta, legaturile de prietenie, vechi
"de patru zeci de ani, dmtre Rosetti si Ion Bratianu incep sa
se desfacd.
Putine zile dupd demisiunea lui Rosetti Camera se Im-
Parte in doud tabere: liberali moderati cari urmeaza pe Ion
Brdtianu, 5i liberalii radicali cari urmeazd pe C. A. Rosetti
Acestia din urma snot eel- mar putini. Inta.a cioc-
mire se da. intre Ion Bratianu si Gheorghe Panu, debutant in
parlament. La admonestaril acre ale nrimului m nistru, Pa
nu, raspunde intepat cum cä, dintre toti, sefii partidului Ibe-
ral, C. A Rosetti este singurul care sfe ce vrea De acum
spartura dintre cele doud tabere se largeste mereu.
Dar prdpastia din Camera se face si afard, guvernul vrea
s. distrugil rosetivnul, tineretul liberal cere sa intre in ran
dun i st scoatd din circulatie pe bMrani. Cu scopul acesta
consiliul comunal ales, nici de un an, e dizolvat.

Mamie eveniment teatral este aparitia pe scena tea,

trului National a Nopiet Furtunoase a tut I. Caragiale. Re-
prezentarea piesei, datoritd staruintelor lui Vasile Alexandri
care e membru in Comitetul Teatrului, provoac a. un scandal
general. Aproape toti criticii, toate penele -competente. toti
oamenii de teatru, toti oamenii de gust inaltA mLnile la cer
el-si astupg, urechile ca sä nu mai audil.
Claymoor scrie in L'independance Roumaine:
A l'Opéra la salle est superbe .une vraie serre Les lo-
ges apparaissent comme des jardinteres, d'ou se dressent leg
fleurs les plus erwTrantes.
Dans les fauteuils tout un Essaim de papillons attires -par
le parfum et la 1umt6re.
Le samedi a été pris ccmme jour pschutt par le Inonde
t. dupri acEastd anieteald de vorbe $1 dupä aceste copi-
16rii care astrtzi ne-ar face sa" ne tinem coastele, urmeaza:
N'est- il pas navrant de voir madame Romanesco. si
bien dans le Supplice dune femme, une jeune ingenue de
grand talent, jouer le rol trivial de saute ruisseau dans Noap-
tea Furtunood? Et dans quel travesit, bon Eteur
www.dacoromanica.ro
 --- 302
Woaptea Furtunoasa, care, la 1883 erea, privit5 ca o rusine
si o trivialitate, astdzi este Witt din marile valori ale literatureg
noastre dramaticel
*

Consiliul comunal din Bueuresti este dizolvat cu ra-

port motivat sub acuzatiunea malversatiunilor. Afacerea face
zgomot, Camera numeste chiar o comisie de anchetd. par-
la men tard.
Guvernul are acum o linie de condufild: "desfiintarea In
tregei vechi falange liberale, eu toti Serurii, Mavru'sii, Ve-
niamin Hernii, Pend, Buescu, etc., st aducerea la suprafatd,
onoruri tineretul.
Spec a incepe toi efii logiunilor gardei nationale, care
n ai exista Inca, sunt inlocuiti cu oarpeni. noui,. Dar situatia
tot nu este destul de netedd, fiinda pentru, demnitatea de
'primar sunt doi candiclati foarte seriosi, unul este Nicolae
Fleva, cel l'alt este Doctorul Sergiu.
Opozitia conservatoare si vernescand nu parficipd la ale-.
geri din tacticd, interesant era ca câinii lui Orole sd nu se
impace vdzand lupul conservator. Pentru ca liberalii sa se
manfince intre lei si sd. se uzeze opozitia se abtine.
Spre a, compensa perclerea vechilor cadre liberate, gu-
vernul face apel la intelectualitatea junimistd. Ziarul Romania
I iberd aprobrt dizolvarea consiliului comunal si... are candi-
datii sill pe lista viitorului consiliu. D. Aug. Laurian, di-
rectorul Rarnaniet Libere, este ales pe lista oficiald.

ANUL 1884

Alegerile comunale se fac si In capul listei este dies

Eugeniu Statescu, desemnat pentru demnitatea de primar dar
Statescu nu primeste. Lupta se dd, dupd acee.a, intre Fleva si
doctorul Sergiu. Pentru motive politice, Ion Brdtianu alege
pe Fleva, 1ns majoritatea consiliului comunal nu'l agreazd.
Dupd multe târgueli Nicolae Fleva este ales primar cu 15 vo-
turi din 27 votanti fiind si 3 consilieri absenti.
In realitate Fleva n'are majoritatea din numärul de 30
consilieri cdti compuneau consiliul, dar avea majoritatea o
foarte slabd majoritate din numrul consilerilor prezenti.
* * *

In luna lui Ianuarie a murit Vasile Boerescu fost mi-

nistru de externe, profesor la facultatea de drept din Bucu-
resti unul din oamenii fruntasi ai epocei sale. and a murit
isletea de catva timp in neutivitate, atAt din cauza nefritei
www.dacoromanica.ro
 303
Ile care suferea cat Si -din cauza ca. In chestiunea Dungrei nu
avusese mana fericita In calitate de ministru de externe.
* *

Incepand In Camera dezbaterile asupra revizuirei Cons-

BLOM, agitatia Incepe si afara.
Dumitru Bratianu, ales deputat de colegiul I de Arges,
refuzg din nou mandatul, sub cuvânt ca acea Camera erea
alas& prin frauda.
Adreseazg tarei un apel care sfarseste cu vorbele Jos
regimul corupfiunei $i al minciunei". Erea acelas Dumitru
Bratianu care. fiind chemat dela Constantinopole In anul 1881.
ca s. ia franele guvernului, a rostit In Camera un cliscurs
care a facut senzatie si a culminat cu vorbele; ,,Hofii la pus-
oamenii de trealdi la lucru".
Dumitru Bratianu n'a stat la lucru de cat un mic numar
de saptamani.
In urma scrisoarei lui Durnatru Bratianu Intl% In scend
printul George Bibescu care. sub titlul Ref orma, cere tutulor,
.nuantelor opozitioniste sa-si dea mana pentru ca, sub un sin-
gur sef, sa plece la luptg pentru rasturnarea guvernului sti re-
formarea moravurilor politice. Candidatura printului Bibescu
la sefia intregei opoziti erea astfel pusg, dar apelul n'a avut
alte urmari de o cam data. Printul erea banuit ca manevreazg
pe contul Rusiei de eceea lumea politica a stat In rezerva.
* * *

In Februarie 1884, a murit la Varsta de 77 ani. gene-

ralul CI:jstian Tell, fostul membru al Cornitetului revolu-
tionar de la 1848, de mai multe ori ministru i membru al
partidului conservator.
Lui Tell i s'au facut funeralii nationale, Ion Bratianu a
mers in urma cortegiului.
* *

Un ineendiu distruge redactiunea, si atelierul tipogra-

no al ziarulud Romdnul. Rosetti erea sarac i n'avea alt mij-
loc de traiu de cat ziarul sau..Atuna S'a format un comitet
care sa-i adune o suma care, purtand numele de .,Recompensa
Nationala", sg Ii fie oferita. Comitetul era compus din: Prin-
jul Grigore Sturza, general Haralambie, Dumitrie Giani, ste-
fan Ioanide, V. Al. Urechig, Stancu Becheanu, G. Cantili, I. I.
Manoach, D. Pruncu, Al. Baicoianu, C. Nacu, P. Enciulescu,
Anton Carp,- D. Bilcescu, doCtor Marcovici, Pang Buescu $(
bancherul Mauriciu Blank.
C. A, Rosetti, printrV scrisoare publica, a refuzat categoric
acest dart
* * *

www.dacoromanica.ro
 304
Un fapt picant si edificator pentru reghnu,1 electoral
cenzitar al epocei.
In urma retragerei lui Gheorghe Vernescu din parlas
ment, a ramas vacant colegiul I de Senat din Ilfov. Colegiut
fiind convocat Vernescu face un apel care alegatori ca sa so
abtie: candidatul guvernului este un domn Solacolu. Dar Ja:
vot, din 200 alegätori inscrisii,'agentii nu pot aduce de cat 12
alegatori din care 8 voteaza pentru Solacolu si 4 voteaza alb..1
Colegiul I de Senat din Capita la Wei, a ramas atunci represi
zentat de catre un domn care intrunise 8 voturi din 200 in-.
scrisi.
Si tot mai erau oameni cari nu prirneau reforma legei e,
lectorale propusa de C. A. Rosetti.
Bine inteles cetateanul Solacolu n'a putut fi senator Hinds
ea nu putuse 1ntruni quorumul cerut de lege.
*

Un mare eveniment teatral. Joi la 22 Martie se repre,

tinta pentru prima oara Fdntdna Blanduziei a lui Vasile A.
Iexandri.
Distributia e urmatoarea: HoratiuC. Notara, Mecenius
Petra Velescu, PostumiuStefanlulian, ScaurusI. Cristess
cu, ZoilD. Rasianu, GluttoM. Mateescu, HebreaI. Petresi
cu, GallusVasile Hasnas, NeeraAmelia Nottara, GettaA:s
ristita Romanescu.
Dintre toti acesti interpreti, nu mai traese astazi la 1927
'de cat doi: Notara sj. Iancu Petrescu.
* * *

In noaptea EIe Vineri 23 Mantle spre Sambata, a luat

The aripa dre.apta, a Palatului Universitatii despre strada As
cademiei.
Focul, care clocise theta. noaptea, a izbucnit care Climis
neata $i a dat alarma in tot orasul. In cateva minute bule'-.
yardul area plin de lume. Primul ministru a fost unul dintre
cei dintai la fata Jocului.
. Doi pompieri i locotenentul Albu, prinsi in incendiu 14
etajul de sus, au fost salvati cu ajutoare de jos. Cei doi porns,
pieri au sarit inteun cearsaf tinut de pompieri, iar locotes
nentul Albu a legat sus furtunul unei pompe i s'a 14'sal In:
'jos pe el.
Focul, foarte violent, s'a propagat repede. El a consumat,
'din nenorocire, i lucruri de mare valoare. Scoala de Bele Arta'
a ars cu multe desene, modele, tablouri si amiritiri, dar mai!
'dureroasa a fost pierderea intregei colectiuni botanice a doc-'
torului Branza. Dirnineata profesorul era pe trotuar plangancli
ca un copil cand si-a dat seama e rodul atator ani de munca.
a fost mistuit in cateva clipe.
Acest sinistru era datorit incuriei.
..
Sub acelasi acopera-

www.dacoromanica.ro
 305
cniant, wide erau inmgazinate atatea lucruri de valoare, mu,
Peril de antishitati, 5coala de Bele Arte etc. etc., locuiau mai
toti servitordi cu familiile, cu bucntnriile, cu sp1.toriile i cu
toed neglijenta culpabiln de la noi. i afar% de asta, in.acest
palat nu erea nici macar o gu,ra." de apn,
*

In srarsit intrnm In chestiunea cea mare: revizuirea

L.Constdtutiei. Dar in acellas timp incepe si marele proces de des-
compunere al majoritätei : legatura de prietenie Intro C. A.
Rosetti si Ion Brntianu e sMrsitn,.
Pe un lucru de nimic Ion Brätianu prezinta demisiunea
Cabinetu,lui. Ce so intamplase ? Raportul Comisumei pentrn
revizuire fi,ind clepus, Ion Brntianu cere ca discutia sä Inceapn
a doua zi. C. A. Rosetti se scoaln i spune cn', a cloua zi nu e
cu putintn, cnci raportul trebue studiat. Cere, dar, ea discutia
sn inceapn a treia zi. Cu 57 voturi contra 48 Camera dn drep,
tate lui Rosetti. Iar Brntianu demisioneazd.
A doua zi Camera, cu 89 voturi acordn Increderea ga
vernului, Insn. C. A. Rosati, cu putinii lui amici, se abtin
Situatia e cateoborien, in partidul liberal nu mai e unitate.
Dacn defectiunea lui Dumitru Bratianu n'a produs mare
pagubn lui Ion Brntiann, cu defectiunea lui C. A. Rosetti e en
totul altceva. De indatn. se creiazn In tarn o atmosfern noun,
a4a c toti democratii, toti tinerii cu idei Inaintate care acorn
ilau Inca incredere guvernului liberal, din antipatie sou ne-1
Incredere pentru conservatori, acum tree francamente im
opozitie.
Demisiunea lui Ion Bratianu produsl In urma votulia
Camerei de care am vorbit, a fost precedatn. de un numnr de
cuvinte amnrite pe care le-a rostit atunei. Aceste cuvinte an
fames n Istorie.
Necnjit pentru c majoritatea a putut da un vot Impotriva
rdorintei sale. Ion Brirtianu a strigat:
Am suportat atnteo abuzuri, am rnbdat asasinate .5i a\
reasta numal pentru ca sn se poatä face revizuirea. AstAzi vädi
ci reviaiirea nu se pogo face ast dupg, cum dorese, sunt obo.ti
sit si nu mai am ratiunea de a sta la putere".
In urma acestor cuvinte Camera si Senatul au dat lui BA(
lianu voturi de incredere.
* *

La Camern se Incepe discutia revizuirei

Titu Maiorescu se declarn ant'revizion'st, el nu ad ite re
izuirea legei electorale.
Art. I est astfel reclactat :
Rec,atul Rom'an'ei cu tot teritoriul snu de d'ncoa a 41
rde clincolo do Du,n're, conajtue ui sin= Atat indjvic'ttil."
20

www.dacoromanica.ro
 306
Maiorescu conwate redactarea IntrelAdd ce cauth. Dunk
rea aci.
A .vorbi de Romania de dincoace si de dincolo de Du-
Mire, asta insemneazä ca am renuntat la Basarabia. Deputatul
Ijunimist propune o alta redactiune care ge yoteaz g. cu una-
nimitate de 123 voturi, mai puitn votul Iui Iepurescu de la
iVla$ca. Noua redactie este :
Regatul României si districtele sale de dincolo de Du..
niire formeaz g. un stat indivizibil"..
Discutia asupra revizuirei se opreste In loc câncl vine In
ilezbatere chestiunea cea graytt a libertatei presei. Aci ciocni .
rea se produce direct intre C. A. Rosetti, care e partizanul celei
mai largi libertati, $i Ion Bratianu care core ingradiri.
Vacanta Pa$telui dä Cateya zile riigaz luptktorilor.
* *

.Duminicit 8 Aprilie, Circul Sidoli, instalat pe BuIevar.

dul Elisabeta, acolo unde este astai Cinema Central si
Vlaicu, tot acolo unde a ars si. Circul Cremsler, s'a prabusit
asupra publicului.
Am alergat unul dntre cei dintâi la loud catastrofei.
Circul erea o instalatie primitiya Invelit cu PflZ dar des.,
tul de Inckpaltor.
Erea ziva Intâia de Pa$te si circul gemea de lume; d'abia
se jucase 4 numere din program $i, pe la orele 9, din cauza
unei furtuni, marele catart din mijloc care Astinea panza se
rupse si Intregul cort azu asupra publicului.
Ori cine'si poate Inchipui ce a urmat.
0 doamnk Hemperle a lost ucis-5.. Mai multe persoane au
lost ranite, uncle chiar gray, altele calcate in picioare. Femeile,
mai ales, au avut mult de suferit. Dintre eel u$or räniti au
fost $i generalul Haralambie $i Alexandru Marghiloman .1n,
cendiut care se declarase. a lost u$or localizat.
* * *

La jumktatea lui Aprilie au sosit In Bucuresti Arhi-

rducele Rudolf, mostenitorul tronului Austriei $i sotia -sa, arhi-
Ctucesa Stefania. Arhiducele .si sotia au sosit cu vaporul la
Giurgiu, de undo cu trenul 'au venit Ia. Bucuresti. Regele Carol
$i Regina Elisabeta au asteptat pe oaspeti la Comana..
De la gara Filaret la Palatul regal Regina si arhiducesa
au mers In trsur inchisä, regele i arhiducele In triisurk
deschis4, amândouä Inh4mate a la Daumont.
Au fost prânzuri, serbkri $i un-mare bal la Teatrul Natio
nal. Revista militard hotaritk la Bkneasa, nu s'a putut face din
catza plo.aiei. Dui:4 incetarea ploaiei defilarea s'a fäcut prin
fata Palatului regal; regele $1 arhiduccele luând nozitie in fata

www.dacoromanica.ro
 -307 --
corpului de gardd... Au ilefilat toate trupele prezente in Capita
din Corpul 2 armatd. ,
Regina si arhiducesa au primit defileul de la una din fe-
yestrele palatului.
Balul de la Teatrul National a fost organizat cu, o intentie
ileosebitd; toate doamnele ereau in costum national romanese.
In vestibul printul Dimitrie Ghica inconjurat de unii din-
tre ministri si alta demnitari, a primit pe regele care dedea
bratul arhiducesei, iar regina erea la bratul arhiducelui.
Regina ca si arhiduceSa ereau in costum national romal
nese Aceastd punere In scend avea de scop sä facd pe arhiduce
simpatic in Romania si s. ameteasch pe romani spre a uita
si chestia Dundrei i soarta romanilor subjugati In Austro-
Vngaria.
Zadarnice incercdri cari nu puteau insela pe niment.
'Arhiduc,ele Rudolf, de altfel pici n'a domnit cdci a avur
un trist sfarsit la Mayer ling.
* *

In timpul vacantei de Paste partizanii colegiuluii unlc,

adicrt Yosetistii, intreprind o campanie de intruniriprin tard
in favoarea ideli A).r., dar fdrd ecou ; Publicut nu erea copt pen-
tru aceastd reformd: In aeelas limp opozitia retrasti din par-
lament, inteleganc1 cd retragerea ei se aratd ridicold dacd mi
e urmatd de o actiune etxtraparlamentard, convoacd in seara
lu 28 Aprilie o intrunire publicd in sala Bossel. Au vorbit Nii
colaa Blaremberg, Gheorghe Vernescu, Al. Lahovari.
Opozitia pusese la cale o manifestatie de stracld la orele
12 din noapte, dupd esirea de la intrunire. Tog& organizatia)
erea a printului Bibescu care se inscrisese oficial in particrul
liberal conservator, si luase comanda actiunei. Intervenind r-
mata si politia au fost mari dezordini de stradd.
Manifestantii aveau consemnul sd. invadeze curtea Pala-.
tului regal si sd manifesteze zgomotos. Primul ministru pre-
venit, a dat fugd la Palat, unde in scurt timp au sosit mi
nitrii Kitu si VOinov cat si alti demnitari i militari. Regele,)
,sculat din somn, a fost pus In curent cu intentitile opozitiei, pa,
cand afard se dedeau lupte intro agentii acesteea si fortelel
politienesti.
In sfarsit. penlru a imprdstia multimea care nu voia sI
goleascd Piata Teatrului, in ciuda sarjelor jandarmilor cdldrig
comanclati de maiorul Fanutd, furd adusi maturdtorii prima.%
riei cari. cu mdturile lor, indltard nouri de praf In vazdul4
Multimea asfixiatd se imprdstie repede e manifestatia incetd.,
Dar Clubul Conservator intretinea si misoarea ratan
studenti,

www.dacoromanica.ro
 308

MISCAREA STUDENTILOR
La Facultatea de medicina din Bucure$ti o miscare de ne-
multumire se manifesta. in contra unora chntre profesori, mai
ales in potriva profesorului doctor Grigore Romniceanu, A-.
ceasta prin anti 1883-1884.
In acelas timp p'Strund in facultate $i ideile socialiste. Este
fcle notat c medictrn$tii au fost aceia cart furs mai intaiu
bifluentati de socialism.
Medicinistii se plangeau In potriva mijloacetor aeestui
profesor. Elevii earl rur 5tiau rdspunde repede $i bine, atat la
eursul dela facultate cat si la clinica spitalului, erau ofensati cut
lapostrofe violente. Se spuneasi acesta e bine de cunoscut
c a document al epocei,ca, pe la anul 1883 i pe la 1884, stu-
dentii universitart cari raspundeau gresit i dovedeau lene sau
bpsa de inteligenta la stucliu, erau sco$i din bane& si pusi la
genunchi intr'un colt al saki. Este demn de notat, nu numat
pentru ca se puteau gtisi profesori capabili de a-si. Injosi astfel
elevii, dar, mai ales, fimdcti se gaseau studenti call so lasau
pedepsiti in feinl acesta. Da, studenti universitari aveau la$i-
tatea de a se aseza pe genunchi in fata colegilor lor, iar cei
ralti studenti tolerau Mrà sa protesteze.
Mai este Inca ceva de notat, anume ca pe portita pe care
au patruns ideile socialiste in facultate, a plitruns si sentimen-
tut demnitatei st spiritul de revoltS. Inteo buna zi studentii
au Inteles sa nu mai tolereze acest ire lament $i s au pus in
greva.
Greva in contra profesorului Grigore Romniceanu. all-
nut in agitatie facultatea timp de mai bine de un an. Un nu-
mar de studenti erau personal tintiti iar unii din eh precum :
tlurnitropolu, Thedor Crinescu, Emil Frunzesccu, etc., au fost
siliti sO paraseasca facultatea. Unii s'au dus la Paris ca sti
obtina diplome, altii tau trecut It facultatea de drept.
Studentii facultatii de medicin g. se adunau acum de mai
mune ori pe saptamana, unde veneau st multi studenti dela
alte facultati. Agitatiunea o intretineaelementul socialist din
Juniversitate, precum i un numär de studenti conservatori
agitand In contra profesorului Roniniceanu, agitau im-
votriva guvernului Bratianu. Aceasta fiindca d-rul Romniceanu
pra deputat $i corifeu liberal.
Intrunirile so tineau la sediul Societätii studentesti UM.
rea". strada Coltei No. 30, acolo rosteau cuvantari fulgerli
toare studentii: Stauceanu, Spiroiu, Inotescu, Bianu. Frun-
tizescu, Ghica-Simonescu., Costica Illescu, Jano Iancovescu,
Paul Scorteanu, Gogu Florian, CosticA Radulescu, N. Maima-
rolu, autorul acestor randuri, etc. etc.
Pe langa studentit convinsi 5i indignati erau $i studentif
agenti ai clubului conservator. Fiinclea trebue sa se ti ca.
pe vremea aceea, cele doug partide de guvernamant intro-
buintau, rand pe rand, pe studenti ca element de agitatie in
www.dacoromanica.ro
 309
tontra guvernelor. Si In agitatia in contra d-rului Romniceam
tu clubul conservator jut-a un rol activ.
Pe vremea aceea la clubul conservator actiunea era con-,
dusa, cum am spus, de printul Gheorghe Bibescu.
Agitatia studentilor medicinisti se complica, In timpul
acesta, i cu alte elemente de agitatie. De asta data opozitad
conservatoare puse mana pe o chestie nationala pe care o spem
cula contra guvernului prm canalul studentilor. Iata despre
ce fu vorba:
La Cluj se intamplase o ciocnire Intre studentii romani sil
studentii unguri. Studentii unguri, In majoritate, batura pe
romani, si-i izgonira din universitate; o parte dintre romanA
fura eliminati, iar cealalta parte Impedicata de a frecventd
cursurile. Injuriile, batjocurile, loviturile asteptau pe fiecare
student roman care se arata.
Studentii si publicistii ardeleni, Secasanu, Ocasanu, Drocm
Banciulescu si altii se pusera in capul agitatiunei. Studentii
dela toate facultatile se miscara de asta data.
0 intrunire publica, atatata, fireste de la clu.bul conserm
vator. fu convocata. Aceasta agitatte facea parte din actiuned
extraparlamentara a opozitiei retrasa din Camera.
Studentii conservatori, cart primeau instructiile $i chiail
-subsidiile de la clubul conservator din casa Mandy, Impingeau
in totdeauna la -violente. In seara aceea consemnul erea ca,
studentii, dupa intrunire, s iasa In strada, sa tread. pe lad
legatia austro-ungara, sa huiduiasca si s. sparga geamurile.,
Dar politia, care, si ia, avea printre studenti spionii ei, stia ea
so planuise, de aceea pe de o parte a vestit Legatia din stradd
Vienei astazi strada Wilson ca sa inchlda mai de vreme
portile, apoi forte politienesti au fost aduse In apropiere sore
a interveni la nevoie i imediat.
Intrunirea s'a tinut in sala Carpati, acolo s'a votat o Mom
tiune de protestare contra color petrecute la Cluj, Motiune ce
a fost, in urma, semnata de sute de studenti. Apoi studenti-,\
mea a redactat urmatoarea adresa care studentii Romani did
Cluj:
Fratilor nostri,
Studenti Romani -din Cluj,
Stirea 1aului atentat indreptat in potriva voastra de atm,
sngrumatorii neamului romanesc a umplut de amaraciune sit
de indignare inima tinerimei universitare din Bucuresti-
Dar sa nu va coprinda desnadejdea, cad loviturile dus,
manilor vostri nu vor avea alt rezultat de eat sa grabeasoci
ziva cand vom trece muntii spre a lupta alaturi de voi sprel
a sfarama jugul- ce và apasa, dupa cum voci- ne-ati trimis pe
Gheorghe Lazar spre a lupta Fang& noi pentru regenerarea Rom
maniei.
Dar pang ce ne vom putea da mama pe deasupra Carpam
tilor, pang, ce vom putea tese pe stindardul romanismului cu-=
www.dacoromanica.ro
 310 --
vantul: ,.Dada iddependentil.", panh atund fratilor scumpi
inimiIor noastre, luptati fare.' incetare. Nu obositi, nu v4 des,
curajati, aphrativh, drepturile $i phmântul ce vi s'a luat, cu
orice armk, de vreme ce toate armele sunt bune In minile
apastitorilor.
Faoeti din fiecare cash o cethtue, din fiecare femee o eroi-.
nh, din fiecare copil un Juntator. luptati, luptati fhrh preget
0, chnd cea din urmh cetätue va fi luath, cand eel din urma
,voinic va chdea, când ultima armh va fi frhnth, femeile $ti
copii sh, se urce pe culmile muntilor ca.
Luand fulgerul din nouri
Si de sus din inhltime
Sal arunce 'n ungurime.
Comitetul studentilor bacure$teni
r. M. Iancovescu-Smeurat, Vasile Chrlova, Constantin Ba,
calba$4 Emil Fruntescu. Theodor Canari.. Ghica Simidnescu,
Const. Iliescu. .
Din acesti 7 studenti au murit 4. Asthzi 10. 1927 mai trhesc
dol: Emil Frunzescu, avocat, §eful, stenografilor SenatuluLtsi
autorul aoestor rânduri. ,
Legatia Austro-Ungarg. a protestat energic pe lAngh-gu-.
vern Gerand sh se ia mhsuri in potriva studentilor cari au sem-.
nat protesturile In potriva faptelor de la Cluj. lmediat mknis-
trul instructiunei a cerut rectoratului ca studentii vinovati sk
je eliminati din Unversitate.
In capul semnatarilor celorlalte manifeste, eream eu.
De acum agitatia meclicinistilor in contra d-rului Roma.
ceanu.,s'a, contopit cu agitatia nationalistilor.
Spre a potoli fierberea care sporea, si tot mereu cre§tea,
rdectorul Romniceanu hothri pe d-rul Severin, decanul facul
teL do medicinh, $i senator liberal, sh convoace pe studenti
In marele amfiteatru al facuithtii de drept spre a Incerca sh
punk capht agitatiei.
La ziva hothrith amfiteatrul gemea -de stuaenti. Bhncile
rEin fata erau pline cu studentii dela medicinh, lush, bhncile
'din fund erau ocupate de studenti de la celelalte faculthtil
rau ac toti militantii si toti agitatorii.
Decanul dr. Severinporeclit de meilicini.$ti cu numele
ide ,,Mos ThbArch." intrh leghnkndu-se, chci era scurt sit
paortos urmat de secretarul universithtei, si se urch la. -Erb
!bung. Dar n'apuch s spuie Inthiele cuvinte $i un zgomot dr h.=
tesc 1zbucne$te:
Jos, Mo$ March!
Afarat...
Hool...
Si o ploaie rde pleznitori, aruncate din fundul Ale& incep
g se spargX Irkperetele din spatele tribunei.
Ingrozit, zhphcit, bietul mos 'March scobori repeile calm,
'dra $i fugi pe -ustt, urmarit de huiduielile, tipetele i pleznito-
www.dacoromanica.ro
 311

rile din sal& care acum rgpaiau ca o descKratura, ae mitra-

In altd. zi a fost atacat insusi omul care era cauza acestet
miscdri. Se $tia cd. doctorul Romuiceanu va vent la spitalui
Coltea. Aci studentii it asteptau,. Manifestatia era pregatitg din
vreme, camerele, coridoarele, curtea, erau pline de studentii.
and doctorul Romniceanu apdru, fu primit cu aceleasi ara,
tdri de ostilitate. Insd Romniceanu era Indräznet $i darz. Re-
zista cu cuvinte violente dar, In fata numarului si a hotgrarei
manifestantilor, fu silit s bath, in retragere.
Repede se sui in careta care-I astepta la poartg. Dupg el
studentii vociferau i amenintau, j s'au aruncat cu pleznitori.
In careta, j s'au lipit pe spatele trgsurei afise injurioasei
Dupg ce d-rul a plecat in fugg, politia Instiintatd, v,eni In
fortg $i ocupg curtea spitalului.
Noi studentii din agitate tineam cartierul general la ca-
feneaua Regal& instalatd. sub hotel Regal in coltul str. Re-
gale cu. str. Academdei. Era o mare cafenea care cuprindea
intreg parterul.
Un medioinist in fugg vine sti ne anunte, gafaind, cum
cg la iSpital a pdtruns politia i ca. bate pe student. Eram in
cafenea vre-o 20; Nicolae Maimarolu, Costa Iliescu, Paul
Scorteanu, Iancovescu, eu $i altii. Ne sculdm si plectim In tu-.
ga, intram ca un vartej In curtea spitalului Coltea, dar sub
gangul turnului ne loviin de corifeili politiei de pe atu.nci: crt-
pitanul Stanciulescu, comandantul jandarmilor pede$tri,
;tin aclevgrat zbir care a sfarsit osandit pentru delapidare,.--4
cornisarul Coemgiopolu, un ercule, inalt de doi metri, ofite-
rul de sergenti Chipiliu, celebrul Mischiu alt ofiter de ser-
gent_ etc.
Venirea noastel a reincurajat pe mediciniVii ,inghesuiti
prin celule i coridoare. 0 explozie de vocifergri tzbucneste.
Medioinistii In parte reapar in curte o scurtg Invglmrt-
$eald urmeazg, dar, linistea se restabili. Emil Frunzescu, Pe-.
tre'Inotescu $i Leon Constantinescu fuel arestati.
Procurorul Chiru Econonau veni la spital $i arestg pe Emil.
. Frunzescu care fu personal desemnat de d-rul Romniceanu
cum ca -s'ar fi dedat la o brutald agresiune asupra sa.
Ceea ce este exact e cg, atunci cand politia Insotitrt de
vestitii bdtgusi, porecliti mai tarzity cetäteni indignati", 8,11
ndvd.lit In curtea spitalului Coltea, studentii s'a.11 apgrat cu
ce au putut, servindu-se de seringe cu acid sulfuric, ardei It-
. sat, etc. In amestec d-rul Romnioeanu a lost lovit la, ureche
$1 rdnit.
Emil Frunzescu, acnzat ca a lovit pe doctorul Romni-
ceanu, s'a, judecat pang la Curtea de Casatie unde a ramas
osandit la 200 lei amendg pentru... insultd adusg, superioru-
lui in exercitiul functiunei.

www.dacoromanica.ro
 312 =
Fierberea create. Politica, nelipsita, ca in totdeuna, 'din
rniacarile studenteati, Intretine agitatia.
In timpul acesta in parlament se discuta revizuirea Cons-.
titutiei, iar agitatia se Intinde din cauza dezbaterilor asupra
Jegei de presa.
Atitudinea lui C. A. Rosetti, influenteaza malt pe o parte
'din tineret, pe toti aceia cu idei Inaintate. C. A. Rosettii, sus-
tine libertatea deplina a presei, el cere ca toate delictele de.
presa sa. fie judecate de jurati, el cere ca atacurile In contra
Ifamiliei regale ai a suveranilor straini sa nu, flie judecate de
catre tribunalele ordinare. Camera da dreptate lui. Rosetti. /
La Senat ideea contrarie lui C. A. Rosetti triumfa.
Impotriva parerei rosetiste, adica a principiului liberta-
tei absolute a presei, se ridica cel mai cu autoritate jurist al
partidulni liberal, Eugernu Statescu. El, impreuna tu Befiza-
de Grigore Sturza propun ai fac sa se voteze un amendament
tare trimite atacurile in contra familied regale ai a suverani-
lor straini la tribunale. Teza contrarie o sustin senatorili; Miau
ISchina, Nicolae Fleva ai altii.
La Camera discutia asupra acestui amenclament provoaca,
ifurtuna. C. A. Rosetti 11 combate ai face apel la Ion Bratianu,
taeful guvernului, ca s. apere libertatea presei. Ion Bratianu
täspunde In mod evasiv. dar convingerea sa este pentru a-
anendament. Atunci C. A. Rosetti, simtind ca Adunarea va;
4vo1,a amendamentul Senatului, demisioneaza din Camera ca
o protestare.
Acest eveniment ne aruncase si pe noi, studentii cu icWi
tra-dicale, In tabara opozitionista.
Pentru ziva inchiderei Camerelor care trebuia s. ving,
peste cateva zile la 6 lunie , se pla'nueate o manifestatie
an contra lu Ion Bratianu.
Era o zi de Duminica plina do ware. Un numar de cateva
sute de studenti, ne adunam la societatea Unirea", unde SG.
rostesc discursuri aprinse In contra guvernului.
Pe la orele if jum. ieaim In masa at ne revarsam catre
Piata Teatrului, unde trebuia sa, se petreaca manifestatia...
Pe pliata gasim lume mult., lar balcoanele i ferestrele
Iclubului conservator gemeau de fruntasi ai partidului si alti
rnembri. Aceatia erau initiati i astcptau scandalul. Clubul con-.
Servator era instalat atunci In casa Mandy, acolo unde acum
un club de joc de carti. Bine Inteles politia i bataua'i erau
In par.
Ion Bratianu apare In trasura alaturi de generalul Dim
brie Leca, presedintele Camerei. Un huiduit prelung isbuc-
Mate.
Bratianu opreate trasura ai chiama un ofiter Ae goblin
tb,ru'a ii d. un ordin; pe loc bandele, serg ntii, a entii so na.-
ipustesc asupra studentilor si znopeala 1ncepe.
Unii studenti, precum Costica Radulescu de la P't ti
Gogu Florian, au fost arestati pe loc. Costica Iladulesecu a fast-
batut mar.
www.dacoromanica.ro
 313
Eu am fost arestat peste ateva ore fn cafeneaua Regal,
sub hotelul Regal.
Doi agenti de polik m'au condus In cabinetul directo,
rului do politie, pe atunci Alecu Lahovary. Procurorul An-
ghel Solacolu m'a anchetat. Am lost intrebat cati bani am
,asupra mea. Am aratat a am 60 de lei.
Alecu Lahovary observa:
Ciudat, si la ail'alti doi s'a gasit aceiasi surnk.
Eram banuiti a am primit bani de la clubul conser.
valor.
Lahovary stia bine a eu nu eram conservator, dar avea
In contra mea motive de Ordin intim ca s. spue o mica o-
brasnicie.
Dupa ancheta suntem urcali in duba si condusi la VI-
aresti.
Eram inauntru cinci: Costia Radulescu, Ion lancovescu,
Vasile Car lova, Gogu Florian si cu mine.
In jurul dubei galopau jandarrnii &Cali. De teama mani-
festatiilor studentesti am fost condusi pe cheiurile Dambovitei.
Costica Radulescu, care era o natura de farsor, s'a vai-
061.4 in tot timpul parcursului, stand cu gura Ia crapatura
dubei i strigand:
Sariti, fratilorl c ne omoaral Sariti de ne sapatil.
Suntem studenti romanil... etc.".
In sfarsit ajungem la Vaaresti.
Duba e descuiata, suntem scoborati. Unul cate unul sa.
rim sprinten, afara' de Radulescu care, facand pe mortul, ur
mead sa se vaite si este dus pe mainiI
Poarta Vaarestilor se deschidel
*i intrdm...
In cea dintai curte vedem o mare desfasurare de forte.
Postul de garda este intreg in picioare, soldati In core si net
arma la mama, d. director si d. grefier Luca Manovici. Acesta
un tip despre care voi mai vorbi.
De ee aceasta desfasurare de forte militare? Iata ce se in-
tampiase.
Nu stiu prin ce mijloc do comunicare detinutii de la W.-,
caresti aflasera ca in Bucuresti studentii au facut revolutie. si
se mai aflase c'd o mare parte din acestia, fiind arestati, vor
fi adusi la Inchisoare. $i detinutii erau hotarati ca. In mo-
mentul in care studentii vor intra pe poarta Vacarestilor, sa
se revolte si sa incerce o evasiune generalä.
Luca Manovici,' care era foarte destept i iret, prinsese
"de veste. De aceea, pe de o parte, inainte de a fi adusi la ir-
chisoare, toti detinutii fura inchisi prin dormitoare, iar noua
ni se facu onorurile unei primiri ce nu era banala.
Dup a. formaliratile de rigoare la cancelarie, cu scotocelile
prin buzunare, luarea banilor, etc., am -lost pusi la secret
fiecare in ate o cgIu1. Si in seara aceea am pranzit cu cate
.0 bucata de paine cu 0 bucatti de branza telemea. Iar pentru

www.dacoromanica.ro
 314
Vistractie Luca Manovici ne-a gratificat cu romane franceze
de clasa III-a.
A cloua zi de dimineatg ni s'au deschis celulele. Cella lti
arestati, afard de Costicd Radulescu ei de mine au fost dusi.
aa tribunal spre a depune ca martori In chestia dr. Romni-*
ceanu-Emil Frunzescu; eu m'am dus in celula lui RdcluIescu
care Inca zticea pe coaste spre a dejuna.
Dejunul fusese comandat la o Carciumg, din fata temnitei.
0 cutie tu sarclele este deschisd. Trabue s'd fi fost din alt se-
col ctici untdelemnul era ranced. Apoi yin patru oug fierte.
Intâiul pute, al doilea este putred, din al treilea apare un pui
mort. Carciumarul, neavâncl oug proaspete, ne vânduse oudle
r'dcite de la o closcd.
In urma ordinelor venite ,,de sus" suntem stoei de la
secret ei instalati in cloud camere mari. Eu sunt intr'o ca-
mera cu 4 paturi Impreund cu Iancu Iancovescu, Gogu Flo-.
rian ei C. Costaforu.
Aci este ei sala de mâncare a celor 7 detinuti fiindcg, cu
Costicd Radulescu, Vasile Carlova ei Christescu suntem, eapte.
Peste zi ms- vine ei un mosafir, acesta este Milone Lugo-
rpirescu care In ziare iscalea Baba Novak. Ce cduta Baba No-
vak care nu luase parte la miscare nefiind student ei nici
nu fusese arestat? El spunea cd a venit sg, ne tie de urgt si
cd a fost introdus pe furis de directorul pe ore 11 cunostea
bine. Ins5. unii 11 bdnuiau de spionaj. Adic. l'am bdnuit toti
fiinda aducerea lui la Vdcdreeti i instalarea In a doua ca
mera, impreund cu prietenii nostri, era racutd ca sä fie MI
ntritd.
Am stat 5 zile in temnita. Dar ce temnita veselg?...
Fruntasii partidului conseiwator in cap cu.printul Gheorl
he Bibescu, ne-au trirnis imechat sumedenie de build-Mi.
Chil?grame de icre tescuite,eunci, prdjituri de la Capea, pui
Tripti. oug proaspete, sticle cu yin, duzini de butelii cu ani-
pnie
. 'La ora dejunului ei la- ora pranzului o mare Massa erea
:intinsd In camera mea fiindcti erea cea mai mare si act
nadncam cu totii plus doi militari condamnati carrei fdceau:
osanda 1a Vdcgreeti, plus Luca Manovici, prieten al nostru
31 tutuiora.
- Am spus cg Luca Manovici erea un tip. Foarte inteligent,
Tharte istet, foarte boem, foarte original, dar $i fckarte vitios.
Nu fdcea sat nicgeri, ori In ce slujbd erea numit. nu tracea
mult ei trebuia sg facg o boroboatd. Erea ceeace se chiamd,
tin adevdrat papugiu de Bucuresti.
Pargsind de vrerne gimnaziul pentru ea, s hoingreascg
prin cafenele, matclanuri, ei alte localuri clandestine ale ora-
sului, Incerease de toate: fusese actor, ziarist, functionar etc.
iVorba lui numai popti nu fusese.
Bine inteles c5, a sfdreit prost rgpus de mizeria fiziologicg;
a murit tuberculos. Dar mai 'nainte cu cativa ani, de aei da

www.dacoromanica.ro
 315
obstescul sfarsit a avut grija sd se insoare yi sa feed si unr
cop il.
Luca Manovici, in calitatea lu.j de secretar-contabil al in-
chisoarei, ducea de nes pe director, care erea un om blajin
si foarte de treabd. Luca ii spunea gogosi si ii fdcea farse.
Am constatat imediat cd, din fiecare duzind de butelii de
sampanii, ne Vdmuia Cate sase. and l'am tras la rilspundere
ne-a rdspuns:
,
Regulamentul Inchisorei nu permite consumarea briu-
turilor spirtoase. Si atata cat v. dau e numai, pe rdspunderea
mea.
Dupd masa de seard jucarn cdrti, fdceam o partidd de
Chemin-de-fer. Regulat Luca ne castiga pe toti. Dar cum ve-
dea c. norocul i s'a oprit si indata, ce'si Meuse portia, se
scula, scotea pe streinii din odaie i ne incuia, spunandu-ne:
Regulamentul inchisoreil...
Peste ora 9 nu mai pot lase., usile deschise".
Noi radeam si inghiteam.
De alifel eream serviti de minune. Aveam, nu mai putin
de trei servitori.
Un grec, osandit nu sliu peotru ce, ne facea cafelele tur-
Cesti. Eseau toate ci caimac si Neticibase.
Un negru, fost in serviciul doamnei Petre Grädisteanu.
arestat pentru furt, ne servea, la masa. ne vtiesuia ghetele at
jie peria hainele.
Un alt detinut mature, oddile si fdeea paturile.
Cand am esit eream buimapitii
Efectele deprimante ale detentiunei au fost de mull cons-
fatate. Intemnitarea celulard dezorganizeazd sistemul nervos.
topeste energiile, sleieste puterea de rezistentd a vointii. Chja
o intemnitare de scurtii vrerne si in conditiuni de quasi-li-
bertate lasd. urme. Numai dupd cinci zile de sedere la Vilcd4
resti, and am esit pe calea Victoriei eream pared strain intro
strdini.
In urma scandalului din Rata Teatrului am fost destituit
'de la primdrie. Primarul Nicolae Fleva, cunosoutul tribun al
poporului. titlu ce i ie da mai mull in zeflemea nu mri.
avea la stomach, de oarece. m privea ea pe un protejat al
rivalului sail la postul de primer. d-rul Sergiu ceeace nti
era adevarat. Dupd scandalul din Pieta Teatrului, a profitat
Lie ocazie spre a md inlocui.
Atunci s'a infiintat Societatea Caputinistilor" cu sediul
la Cafeul Regal.
Ce era Societatea Caputinistilor?
i" Din aceastd Societate Riceau parte toti acei student! lio .
siti de ocupatiune, eari n'aveau asiguratd hrana zilnied. Si
eu, ca unul care din Iulie 4884 si pand in Februarie 1885 cand
a apdrut ziarul Drepturile Onrului, n'am avut slujbh, eram
de drept membru at acestei societal,
Presedinte al acestei institutit a fost ales profesorul de

www.dacoromanica.ro
 316 --
matematici, Nicolae Chirilov, un boem incorigibil, si un tem
perament nedisciplinat. Secretar fusese ales Luca Manovici.
Luca Manovici, prieten cu cei mai multi dintre noi, n'a
mai putut trdi Inchis cu slujba lui la Viicaresti, dupd. ce am
plecat. Spiritul revoltat al nostru convene-a de minune na-
turei lui fdra disciplind, de aGeea cum am plecat noi, a ple-
cat si el. A venit dupa noi, de si era sdrac lipit, si s'a ins-
talat la Cafeneaua Raga la tinutd de care un evreu Roth, mai
tarziu administrator al mai multor ziare.
Rolul lui Manovici era s constate gradul de inanitiune
aT membrilor societdtei si dreptul br la un caputiner cu un
corn, lath. procedarea.
Gaud un membru se prezenta la c,afenea si cerea un ca-
putiner gratuit lama Manovici era insdrcinat sh-1 cerGeteze
corporal. Adicd Ii descheia jiletca, ii aplica urechea pe sta.,
mach si 11 bdtea cu cloud degete: dach suna a sec avea drep-
till la un caputiner cu un corn, iar dacd suna a plin cererea
era respinsd". Fiecare membru avea dreptul la 2 caputinere
pe zi. AGeste caputinere erau pllitite dinteun fond format prin
cotizarea membrilor cu dare de mand, mai ales acelor can
aveau familia In Bucuresti.
Din aceasta societate faceay parte, dung cat Imi mai adue
aminte, pe lângd, Kiri lov, Luca Manovici si eu mine, si stu-
dentii: Nicolae Maimarolu, Costicd Iliescu-Olt, Paul Scortean%
Emil Frunzescu, C. Ghica-Simionescu, Jeano Iancovescu, Gogut
Florian, etc., etc.
Pe labga caputinisti erau si Inimile generoase".
Inimile generoase erau scat stuclenti cu dare de mama,
rare apdreau, din Gaud in Gaud. pe la Regal si ne invitau la
masd. Cand o inima generoasd, bine eunoscutd, se ivea In ma
tafenelei, era o furtund de aplause i daclamdri. Apoi, fdrä a
maipiercle timp, luam inima" pe sus si intram cu ea busna
In Gate un birt de mama a doua ori a treia.
Imi amintesc cum odatd Nicolae Maimarolu, apare CU um
prieten al sriu anume Borcdnescu. Era un Mat timid, bun
bdiat de altfel si cu parale. Maimarolu Ii cam pusese In cu-
rent cu situatia and l'a aclus la Gafenea. Ti spusese cd va tre-
bui sd. invite la, mash pe cativa caputinisti, fiincicd asa e tra-
ditia. Boranescu a primit conditia cu bund-vointh. Dar nu
credea c I se va Intampla ce I s'a Intamp lat.
In ziva In care s'a ivit el la Regal era sedintd mare, toti
taputinistii erau In pdr. Astfel and s'a aflat despre apar tia
unei inimi generoase exGeptionale, toatd lumea aceasta s'a so-
'rota invitatd. Si In adevdr, bietul Borcruiescu. s'a pomenit In
birtul modest din strada Academiei unde am intrat, Inconjurat
de 25 de caputinisti care i-au mâncat si urechile.
Pentru cafegiu Societatea caputinistilor a fost b calanatd
late.
Sedintele se tineau de mai multe ori pe zi n furul uneT
mese mari rotu,nde iar zgornotul era infernal. Vnul ate unul

www.dacoromanica.ro
 317
clienlit au Orbit cafeneaua, asa crt, In cele din urml, tim
famas numai noi.
Intr`o zi, cam pe la ceasurile 10 dimineata, apare In sfarsit,
-an neamt ca de vreo -50 de ani, cu parul lung si cu ochelariti
dupa urechi.
Omul cere o cafea cu lapte 51 se aseaza Ianga o fereastra
cu Nene Freie Presse" In mana. Insa noi eram In sedinta asa
ca un zgomot nebun izbucneste. Bietul neamt a rabdat catva
timp In tacere, clan In cele din urma, razbit, a trantit cornul
pe tava, si. lasand caputinerul pe jumatate nemancat, a fugit
pe u$A injurand.,
Acesta a fost ultimul client al cafenelei Regal, cat timp a
mai durat Societatea caputinistilor.

FARSE STUDENTESTI
Tata cateva anecdote din viata studenteasca.
La spitalul Filantropia era un centru atudentesc foarte ye-
sel. Studentul Sabin si altii isi faceau zilnic farse. De pilda:
daca un bolnav era adus la spital, internul de serviciu era a,
bligat sa iasa inainte, sa-1 primeasrca. si sa-1 instaleze intr`o
camera. De multe ori, tocmai In timpul dejunului, rasuna clo-
potul care anunta aducerea unui bolnav. Atunci internull
trebuia sa se scoale de Indata dela masa si s. primeasca pe
noul venit.
Insa ceilaIti camarazi, Ii facceau, mai intotdeauna tarn
de a-i manca friptura. Sabin gasi Intr'o zi. mijlocul de apii-
rare : era tocmai de serviciu cand de odata, rasuna clopotul.
lash' friptura de abia fusese pusa. pe masa. Atunci Sabin avui
o inspiratie geniala, trase un scuipat deasupra carnei .fripte sii
lati scuipatul cu cutitul, apoi se duse linistit la datorie.
and s'a Intors friptura ii era neatinsa.
S. povestesc *i farsa cu palaria lui Olchovsky".
Olchovsky, doctorand pe vremea aceea, era unul din cdE
mai veseli si mai inteligenti studenti.
Mai tarziu, ca doctor de boale interne, era foarte apreciat.
LI este fundatotul qanatoriului din calea Calarasi.
Intr`o seara din luna lui August, ne aflam, vreo zece ca
marazi In gradina Alcazar pe strada Campineanu. Dupg, un
sir de randuri de halbe de bare, nimeni nu mai avea parw
chioara. Numai Olchovsky avea o hartie de 20 lei, pe tare, In-
sa, o pastra, ca ochii din cap, spre a-si cumpara o paldrie. Sih
avea ambitia ca sa-si cumpere o palarie de /ntaia calitate, de
la Infaiul Warier din Bucuresti, francezul Paul Martin.
Paul Martin avea magazinul instalat sub Grand Hotel;
-actual Hotel Continental, iar pretul celei mai scumpe palara
era de 20 lei.
Deci Olchovsky nn voia s'e, se atieg4 de poltp

www.dacoromanica.ro
 ; 318 -L-

Dar unul dintre noi Ii tinu urmatorul diseurs !

Bine, ma Olchovsky, cle ce sa dai atatea partite pe o pa-
1grie ? Si de ce n'ai lua-o dela Fain ? Cu 15 lei poti lua dela
Fain o palarie tot atat de bung' ca si dela Paul Martin.
Olchovsky se gandi, se scarping in cap, apoi se convinse.
$i randul de 10 halbe sosi.
Dad, pofta 1e mancare vine mancand, pofta de Mu-
tura nu e mai pe jos- Cele 10 halbe fura repede inghitite.
Atunci un alt coleg luil cuviintal :
Adica, mit Olchovsky, de ce sg iei tu pallirie dela Fain?
La Fain cumpard Nababul nu studenti parliti ca noi. Ia-ti pa-
larie de la Fain Martin. Cu 10 lei ai o paldrie admirabild; si
-uncle mai pui cit o ai si dela Fain si dela Martin.
Am rds cu totii, a rds si Olchovsky si al doilea turneu a
sosit.
Dar... mai erau 10 lei la bataie si ne 8teteau in gat.
Mai Olchovsky, de ce sit iei palgrie dela Fain Martin;
tpuse altul ? Fain Martin are marfia proasta. Mai bine repar-o
pe asta care e de prima calitate. Pentru 5 lei 18, Constantines-
cu, In strada Carol, ti-o face ca si noua. $i ai si palarie bung-
Olchovsky se convinse penru a treia oarg, si zece pahare
spumoase se insiruira pe masa.
Dar mai erau 5 lei. Prebuiau batuti si astia la talpi.
Unul din medicinisti luit palaria lui Olchovsky In mana,
o suci, o invarti, o privi cu admiratie i zise:
Bine, ma, da de ce sa repari tu palaria asta ? E palarie
PIN" foarte bung. Ile ce s'o dai hi un carpaciu ca Constanti-
thescu si sit ti-o strice ? Cauta-ti de treaba, ma, si tine-ti pald-
tia ao, cum e fiindcd e foarte bung'.
Totl -am fost, in cor, de aceias parere, si.,. Olchovsky s'a
executat.
Pe la 2 din noapte am iesit dela Alcazar cii cea mai buna
'dispozitie si fiecare nectijeam cum puteam pe bietul 01-
chovsky.
Cum se poate, md, sa ramdi fgra palarie ?
Mdcar daca ti-ai fi baut-o ta, dar sit ti-o bea altii?!...
Da prost ai fost, nit Olchovsky1
Sa ritni tu cu ruptura asta de While pe cap I
$i soioasa, de ti-e scdrba sa pui mane pe ea 1...
$1 tot asa mai incolo.
Bietul Olchovsky raspundea si el ce putea, dar a doua zi,
cand s'a desmeticit, ne-a tras, la fiecare ate o gura.
Prieteni sunteti voi, ma ? Sa-mi beti palarid si apoi s.
,t lt i bgteti joc de mine 7...
Cam asa se petrecea Intre mediciniti
Dar mai erau. si celelate facultati,

www.dacoromanica.ro
 -- 319
VIATA STUDENTEASCA
-- M. oprese un moment spre a spune cateva cuvinte
rdespFe viata studenteasca intre anii 1879 $i 1884. Fac, deci, o
usoara intoarcere Inapoi.
Studentii de astazi vor face o apropiere Intro ce era si ce
este.
Nevoile banoti, destul de mari si pe atunci, Impingeau
pe studenti ca sa ia functiuni publice ; cei mai multi eraui
functionari prin ministere, altii pe la diferitele autoritati iar
dela o vreme-, intrau si in politie.
Colonelul Radu Mihai, prefectul de politie, Gel mai vestit
prefect al lui Ion Bratianu, voind s reformeze politia st sad
Intinereasca cadrele, a numit un numar de studenti In pos-
turile de comisari. Printre acestia, imi amintesc de unii stu-
'denti foarte distini, precum Teodor Canari de- fel din Bar-
lad, mai tarziu avocat la Iasi. Canari era un tanar foarte
simpatic si foarte inteligent. La Iasi se inscrisese In partidur
junimist i ar fi avut un frumos viitor politic, caci avea una
din mintile cele mai bine echilibrate, dar din nenorocire a ne-
'frita tu forma grava' l'a omora.t prematur.
Studentii dela celelalte facultati afar% de medicinisti,
tr&-iau mai ra'zleti, pe cand mediiniUi, multumita faptului
ea erau concentrati prin sprfaluri erau stransi legati. Gru-
pul de studenti In medicina care traia In mare camaraderie
era compus din : Stauceanu, mai tarziu dbctor, tatal ingineru-
lui cunoscut In Bueuresti, Al. Spiroiu, vesel camarad si bun
medic, mai tarziu doctor, mort "n pling tinereta dintr`o in-
toxicatie cu alimente, Petre Ino,escut doctor, mort deunazi.
la Buzau, Stefanescu, fest subdirector al serviciului sanita;
molt probabil, Uziel, evreu, mai 1.1rziu doctor la Ploesti a
murit infeetandu-se pe and diseca- un cadavru. Era un bun
roman, excelent camarad si bun medic. Sicriul, pang la mor-
mant a fost urmat de o mare multime de ploesteni. Olkovski,
mai tarziu doctor, a fundat Sanatoriul din ealea Calarasi. E-
minent practician, mort %War zosit de o board, mizerabila. E-
mil Frunzescu, a pära'sit medicina pentru ziaristica, apot pen-
tru stenografie si pentru avocatura. Sabin, doctor actualmenta
la R.-Valcea. Nae Tomescu distins medic de copii, mart- dupl
razboi luat de un erizipel. Manicea a murit fara, sa ajunga doc-
tor; Chiriac IonescU., actualul chirurg, a fundat Sanatoriul dirt
strada Sft. Ionic Popovici, cred ca a murit undeva prin Moto
dova. Bianu. fratele d-lui I. Bianu, dela Academie, mai tar,
ziu doctor. Bianu era umoristul baddei. Cuvantärile sale cow
mice dela diferitele agape inveseleau i placeau mult. Avea
umorul fizi Mit trivialitatile astazi la moda. Nu stiu pe undo
se ascuncle acum.
Mai erau $i altii mai tineri precum Nae Brdescu. Rau-
toiu etc., acestia, insa, nu faceau parte din camaraderia de
toate zilele, a cdor de mai sus.
www.dacoromanica.ro
 320
Eu, de i nu eram medicinist, mi-am ales tovarasil 'do
yiata, pi-ultra ace$tia, $i mi-am trait cativa anj ai tineretei
prin spitalul de copii, pe la Co Ilea $i pe la Filantropia. Aveam
pentru. Olkovski o prietenie deosebita, aproape nu era zi sa
na-1 vad. Era o minte subtire, avand rasa polonezului rafinat,
11 In afara de medicina lui, cunostea perfect farmacia, citise ft,
aozofie, muzica, literatura, de toate.
and I-am cunoscut era farmacistul spitalului de copiC.
Neavand bacalaureatul nu putea obtine doctoratul in medici,
nä. Era numai licentiat in medicina $i in farmacie. Dar a tre,
cut examenul de bacalaureat si a devenit doctor.
In aceiasi categorie eta $i Chiriac Ionescu, actualul chirurg
rdoctorul Chiriac. Cand 1-am cunoscut era telegrafist i licen-,
tiat in medicina. Caci n'avea bacalaureatul. Mai tarziu s`a pus
In regula cu regulamentul facultasei de medicina si a.. putuf
atm doctoratul.
Mai tartar putin era $i Obreja si Inca' si mai tanar actua-
lul doctor G. Marinescu, specialistul de boale nervoase, pe care
Cam cunoscut in treacat, pe la spitalul de copii.
Pe langa medicinisti aveam si alti prieteni printre stip
elentii dela drept, acestia erau: Paul Scorteanu, despre care
am acris alta. data.; Ion Iancovescu-Jano; Grigore Golescu, fost
."director al Bancei Agricola, etc. Toti acestia erau dintre cei
mai inteligenti i buni camarazi dTh. facultate.
In grupul : Goleseulancovescu-Nae Papadat, Misu Ale-
xandrescu -Guranda, Marinescu dela Ploe$ti si Inca vreo doi
am petrecut ani de zile, anii incepatori in studentie.
In coltul stradei Pictor Grigorescu cu calm Victoriei, in-
"iata farmaciei Kihaescu era un birt saracalcio& tinut de Ma-
dame Caliopi i sora sa. Madame Caliopi fusese frumoasa in
tinerete, dar acum, nu mai avea de cat nista famasite pe care;
totuai, cauta sa le pue In valoare. Gael madame Caliopi avea
In totdeauna un amic, de obicei un sergent major din interr
'denta sau un fost agent de perceptie.
La madame Caliopi pIateam 30 lei pe luna pentru 4 feluri
'de bucate t 2 la dejun st 2 la pranz, Cu paine dar fara, yin $i
eafea.
Madame Caliopi avea atentiuni deosebite $i pentru unii
rdin tinerh studenti din grupul nostru. and a doua zi vedeam
ca unul din noi primea portiile mai aratoase intelegeam, nu-
'mai de cat, cum ca nu era lucru curat la mijloc. Colegul e
amicul nostru Grigore Golescu, de -pita primea eie mai'mo-
ammentale portii de varrI act% cn costitele de purcel ce nu So
vazusera vreodata sub tavanul lui Madame Caliopi,,Zonn:
soit qui mal y pause".
Uncle s'or fi odihnind astazi necajitele oase ale acestei mi
lostive restauratrica
Mai tarziu ne-am reslatit. Cad mai toti din grupul acesta
rde studenti in drept ba chiar toff_ afarrt de mine, aveau

www.dacoromanica.ro
 321
Mei conServatoare. Pe mine m'au impins ideile Inaintate ektre
inedicinisti spre care m'am dus cu Paul Scorteanu.
Am spu.s ca viata studenteasca era grea pentru multi. Eui
tpe la 1879-1881, cram un simplu copist la ministerul de in.+
Istructie de unde primeam 88 de lei lunar. Cu ee sa plate.sti
chiria, cu ce sit manânci, cu ce sa be Imbraci, cu ce atâtea. s!,
tatnea ? Rezultatul era o Viet& de expediente. de Imprumuturt
Ia eamktari, neindeplinire de angajamente ektre proprietark
ibirtas etc.
Pe langa fiecare minister foiau un numkr de elmatari
care ne lmprumutau 611 leafa pe o tuna nici odata mai
(mull si CU dobanda de 2 lei la napoleon opriti dinainte. La
?darea lefurilor trebuia sa platesti. fiindck ne executa mandal
tarul. Pentru ca s. at cu ce trki, trebuia s te Imprumuti imek
idiat la alt eamatar. Si tot asa pkna Ge nu te mai alegeai cu
mic din leafa
Pe vremea aceea nu se votase Inca legea lui Petre Grkdisk
tteanu care apara salariile de popriri. Trebuia, dar. sk trkeso
cu 58 de lei si 35 de bani.
Intr'o zi birtksita unde mâncam pe credit tot madama
Caliopi a dat faliment si a inchis birtul. In ajun Ii platisem
ce-i datoram, adick tot ce aveam In buzunar.
$i astfel am rkmas pe drumuri, flirt para chioar i Wit
putinta de a mai gksi bani cu Imprumut.
Dar tineretea este plink de Incredere si de nepasare. Ce'mi
sa cl eram fkra franci pe eata vreme aveam atata viito
Inaintea
* *

Steteam In Pieta Amzei In aceiasi camera eu Doicescu

supranumit 51 Ispahan ajutor de sef de biurou, la Prefers%
-
tura Politiei cu teed de 120 lei lunar. II invidiam.
Student ea si mine, trtigea ca si mine, pe dracul de coad&
Cu leafa, seefestrata, ramitsese 1.pe drumuri" Intocmai cum ral
vagsesem eu, fiindca manca tot la madame Caliopi.
Vorba aia:
Ce te foci Ghincule ?
Dar, ea oatmeal eititi, stiam ea Alexandri scrisese 5)&111
Unde 's doi puterea crow,
$i Chesatul flu sporege,
Si ne-am pus pe treaba.
Ereevara, prin Iulie. La grildina Rasca erea un oare care.
.tpectacol cu orchestra unde se plktea I leu intrarea. Ne-am
'Impartit rolurile.
Doicescu avea mai mult tupeu de at mine. Pleeam pe
Podul Mogosoaiei amandoi. De cum intrapea un cunoscut,
Poicescu Ii oprek
21

www.dacoromanica.ro
 322
ma, wiiticii, imprumuta-ma Cu 10 bani. Vreau, s5, mi
duc la Itasca si n'am pentru intrare de cat 90 baniTi-I dau
maine negre5it.
Operatia se repeta de patru ori cu acelas suatses. Aveam
acum 40 de bani pretul unei paini.
Am spus c rolurile noastre ereau impartite. Eu, pentru
nimic Th lume n'asi fi cerut cuiva bani cu imprumut, iar Doi-
cescu, iaras pentru nimic in lume, nu ar fi intrat Intr'o bru-
ttirie ca sa cumpere o paine. Fiindca Doicescu era un elegant,
In totd auna era irnbracat dupa ultima moda, puria Mustata,
o mustata mare si frumoasa ra'sucita in sus, in totd'auna
ras, in totd'auna mirosind frumos.
Asteptam panti la ora I noaptea dud esea painea din
cuptorul intaiu. Alaturi de noi pè strada Piata Amzei era o
brutarie. Doicescu sta la distanta respectabilk ferindu-se ca
s. nu'l banuiasca cineva crt e prieten cu mine de si era
ceasul unu dung, miezul noptii. Eu intram curajos in brutarie,
cumparam painea $1 porneam repede spre casa, fiindca iiu
inancasem de 24 de ceasuri. In urma mea Doicescu, uitandu-se
in dreapta si in stanga ca nu cumva stt se compromitk"intra
busna dupa mine. 5i intram tn odaia, care, nit Int/ales, era
cufundata In intunerec. De uncle bani pentru gaz ?
Par`ca revAd scena. 0 fasie din lumina lunei albea, In
parte ,odaia. Eu rupeam. In daub: painea care-mi ardea degetele
si dedeam o jumatate lui Doicescu. Fiecare stand pe marginea
patului säu mancam in tticere-, i cu lkomie painea.oerc fu-
mega si care la 23 de ani nu.prea adea greu la stomach....
Apoi luam cana, mergeam pe sala unde se afla o putina cu
spa de Hut hatuta cu piatr aer, si ma Intorceam in odaie.
Eu. btiusem la putink Docescu bea in odaie, garaind si band
Inch: oclatk Apoi, cu burtile pline de apti, si de rock amandoud
ealde, ne culcam.
A doua zi faceam acelas lucru. Campania de lucrua tinut
15 zile.
Intr'o zi un prieten dela R.-VaIcea Castica Vlticlescu cum-
natul lui Grigore Goleseu veni proasplit din provincie. Bine
Inteles ne-a poftit pe Golescu, pe Iancovescu si pe Iancu Zo-
grafos, un alt camarad din Valcea. la o inghetata la cofetaria
Badulescu sub Otel High-Life, Otel Mane pe atunci. Eram ne-
mancat de 9 zile si grozav asi R luat. in schimb, o cafea cu
lapis. Insrt, de si prieten intim cu Vilidescu, mi'a fost Tusine
si am mancat inghetatu pe stomaeul gol.
and. dunk' 15 zile am dat de bani 58 de li $: A 1-- a
'chi $1 Doicescu de cele dourt treimi din leafa 1ui..51 atunci
ne am repezit la un hint mai... scrimp.
Acest birt mai scump care nu erea de nastul nostru, stu-
Clenti suraci lipiti, era firma La Ochiul liii Dumnezeu" $1 era
asPzat In fata Palatului regal langti Otel Metronol. Erea o
carciumrt-hirt-sirnizerie, cu -on mic roll de curt^ itetezat5. ,.gri4-
'dinrt" uncle in totd'auna putea a latrinr. Portia de mancare
costa 40 de bani dar se serveau si iurnatati de_portii cu 20 bani,

www.dacoromanica.ro
 323
Dna 15 rile de post ne-am luat inima In dinti i ne-am
hotarit pe lux : haidi la Ochiul lui Dumnezeu 1
0 capatana, de miel la tavg.1
Era eroic. Capatana singurd costa 60 de bani. 0 capatand
'de miel in luna lui Iulie nu era banal tie loc.
Dar n'am inteles nimic dinteinsa fimdca, In urma curei
'de 15 zile, pierdusem cu desavarsire, simtul gustului. D'abia
dupa, cateva zile l'am recapatat
In sfarsit gasA un alt birt. Pe stracla Lipscani, langa
casa unde este instalata Banca Agricola, era o intratura si peste
`druict tipografia P. C-ucu. Acolo era, instalat inteo odaita bin
tul pentru studenti tinut de &Ore macedoneanul Costache Be-
limace.
Costache Belimace era un tip, inflacarat patriot roman.
adversar al lui Apostol Margarit, om cu idei destul de inain-
tate pentru cultura lui, Insa om foarte energic si foarte inteli-
gent, dupa cum era si foarte afabil i simpatic-
Anii de care imi adue aminte cu cea mai mare placere din
toata tineretea mea, sunt acesti ani In care, in birtul sarac, ea
si noi toti, ne intruneam spre a discuta despre kale, dar mai
ales despre romanii macedoneni.
Aci venea Ghejan un foarte inteligent 'student In drept
mai tarziu advocat, mod foarte tanar de tuberculoza. Inca o
pierdere dureroasa. Apoi toti studentii macedoneni din gene-
ratia cea mare a; macedonenilor adusi In scolile -din Romania-
Era Andrei Bagav. un Errule. mort de tubercnloz i Ingropat
aa Campulung. Costache Cairetti, eel mai vesel camarad ce am
cunoscut, plin de-viata, plin de inima, plin de cinste, plin de
1ocul nestins al patriotismului. Un entuziast fara seaman. A
murit si el de tuberculoza.
Toti acesti atleti, toti acesti premianti Intai la gimnastica;
rupti dintre brazil Pindului. n'au putut teal In aerul mlastinos
al Bucurestilor. Until &ma altul s'an eultat in mormant, and
emu inra, tineri si rlini de toite puterile vietel.
Mal veneau. i Gulioti i Simota, i Niculeseu, toti student,i
macedoneni, mai venea i batranul octogerar, dar Inca verde,
Miran-el Zissu. Sarae Thit si el, trala la masa saracului dar
nimosului Costache Belimacea-
Aci, In hirtul ohscur si ascuns era unul din tolturile eele
mai vii ale Bucurestilor. Cari. pe Tanga macedoneni, mai man-
cau si alti camarazi, studenti i el: Nicolae Ratnu dela Foe.,
r,nni, Iancu Stateseu dela Pomanati, i. din eand In eand. dis
finSa noastra artista Mar;eta Iona5en. 0 lad Inca Una:11410ml
Alisoara, elev a Conservatorului de declamatie, veniud mo-
deaa. la masa sarVriei vesele, en rhiozdanul la subtioaA. P'
sntita de logotlnicul ei, mat tarziu sotul, -studentul Papad
'dupolos.
D:n hirtul acesta a plecat Intaia pornire zisa, socialista
ou Paul Sekirteanu si en Spiroiu..

www.dacoromanica.ro
 324
Viata studenteasca este intotdeauna $1 peste tot acemil
saracie, nepasare de viitor, veselie, glume.
tie la anii de care ma &cup acum, intro 1879 $1. 1884, viata
studenteasca era, din multra puncte de vedere, cu totul deo.
gobit t cea de astai.
Mai luta:1u nu exista curentul ideilor socialiste. Cativa rari
studenti cari incepeau sa guste din cititul filozofiei materra-
lisle, cativa studenti cari citeau pe Lamenais, ori pe Michelet
Edgad Quinet, Rousseau sau Voltaire. Mai thrziu Buchner,
Auguste Comte $. Darwin.
Tinerimea and se ocupa de aliceva de cat de studiu si
de petreceri, când facea politica i discuta idei, era impartith
.n doua tabe7e : unil sustineau pe liberali cari erau la putere
$1 reprezentau, Inca. ideile domocrat inaintate, altii aphrând
pe conservatorii reprezentati prin Lascar Catargiu, Aleicandru
ahovarl sau Titu Maiorescu.
In strada Brutari locuiau cu chirie patru studenti, toti din
Ramnicu-Valcea si ailume, Ion Iancovescu, Grigore Golescu,
Costiea Vladescu, fratele fostului jude instructor si avocat
Nieu Vilidescu si Ion Zografos.
Zografos era liberal dup5. tath', Grigore Golescu $i VIle
descu nu se prea prapadeau cu firea dupti politica, iar Ion
Tancovescu era un conservator fanatic care, pe vremea aceea
tneepea sa fie malorescian.
Eram bun prieten cu acest quator $i, de multe ori, petre-
zeam in strada Brutari, cash primitoare cu 2 odai si piano.
Imi amintesc cum Grigore Golescu era un mare amator de
femei, trecea drept taurul quartetului i avea o paganeasca
pasiune pentru ma belle Catrine", o etera thnhrh, frumoasa
$i... generoasa,
De multe ori petrecerile tineau Oa la 2, 3 si 4 duph
mezul npptei. cu bauturica si cu demne tovaraw studentesti,
and erau parale mai multe, petrecerea era udata cu yin rosu
cumparat cu.-2 lei butelia de-la Nun Popescu sau alti bacanf
cu bung. "eputatie.
-Oamenii so culcau lashrid de multe ori o parte din yin, ne-
Mut. Dar a doua zi dimineata, vedeau cu surprindere, crt vinul
era evaporat pang la ultima picatura.
0 ancheta Minutioasa a dovedit cum ch cucoana gaza
era evapörizatoarea.
In toate diminet4le, dupa ce so crapa de ziva, cucoana
gazda intra binisor in odaia in care dormeau trei din cei Patru
locatari. Binisor, lua ghetele $4 hainele spre a le curati, apoi
se apropia de masa si golea sticlele Inca cu ramasite de yin.
_Faptul era dovedit.
Atunci o ides diabolica trecu prin capul unuia o farsa
groteasca fu push la cale pe socoteala intemperatei batrâne
Seara i noaptea fusese petrecere mare, se mâncase crem.
vursti, piftii si pastramh, se fumase si se Muse mult.
Po la 6 ceasuri dimineata, a clone zi, cocoana gazda intrh,

www.dacoromanica.ro
 325
ca. de obiceru. cat se poate mai tiptil, calcand in varful dege-
telor. Un miros greu de usturoiu, de ceapa, de tutun, de via
$1. de alte mirodenii umplea aerul. Pe masa o stic1a, pe juma,
tate mnc. p1in. cu UTI generos yin negru provoca privirile.
!Era prea mutt. .

Cocoana gazda, tinand in mama stanga trei perechi de

ghete i pe acelas brat un numar de pantaloni, de jiletci si de
satouri se indrepta care masa. Cu dreapta prinder sticla, o
duce la gura si un prelung gal-gal-gal se aude...
Dar imed:at o explozie Sticla cade pe masa, ghetele si
hainele se imprastie pe covor, iar cucoana gazda scuipa, varsir4
icneste, tuseste, lacrimile Ii curg din ochi, balele Ii curg din
gura. Aiurita, sufocata ese pe u, urmata de rdsul zgomotos
tare ta.sneste de sub toate pla.pomele !
Cititorul a inteles despre ce e vorba. Gititorul ghiceste crr
_le fel de lichid fusese adapata, sarmana Marra lacorna.
In urma razboiului din 1877-78 studentimea tra;ia bine
In societatea tuturor femellor pe care invazia rusk' le intolise.
Imi amintesc de o oare care tinerets castanie care se intorsese
In Capitala dupa o lung% peregrinatie prin Rusia B prth I3u1-
garia si care acum era pling de poli imperiali. Generatia mea
studioasa daca nu este plina de ingratitudine ar trebui
611-si aduca aminte de aceasta femeie sentimentala careia II
()lama cantecul privighetoarei.
Era vara, in toate serile, rasturnata inteun Muscat, femeea
se oprea inaintea cofetariei Radulescu din fata Gra'dinei Epien
copiei, i invite un tanar cunoscut la Sosea. Acolo era o pri4
vighetoare care, intre orele 11 si 1, canta invariaM In verzio
gul gradinei Cogalniceanu.
De cate ori n'am ascultat i eu privighetoareal?...
Dar sa reviu la evenimentele de la 1884. .

AGITATIA URMEAZA
Studentii universitari publica un mernoriu impotriva
Romniceanu. Brosura poarta titlul: .,Memoriul stu-
dentilor universitari, contra profesorului dr. Romniceanu, pre-,
Zentat consiliului profesoral universitar".
Ca cuvant inwinte citim:
Tara intreaga a fost alarmata do o miscare a studerrtilof
universitari $i toti se intreaba care e cauza, care e scopul ce
irmareste aceasta din urma miscare a tinerimei.
Mune ziare ei cei chemati a lumina opinia publica n'au
facut de cat a denatura cu totul adeviirul prin 1nsinuari ratt
voitoare.
Publicarea ackstui memoriu devine, dar, imwriaasti.
.,In el va vedea ori cine ca cauza miscarei noastre e nu,
mar profesorul dr. Pomniceanu, ca scopul miscarsi e,cienzirta-
rea a din Universitate, a miscarea, In fine, 8 legitima, ei
trebuia sa se faca",
www.dacoromanica.ro
 326
Tar la sfarsit se aft& semngturile a 277 de studenti "din
toate facultAtile, dar cei mai multi medicinisti.
Public, am imediat, munele tuturor acestora. Este de- fa.-
cut o foarte interesantg. constatare, anume ce s'a ales din toti
acesti tineri cari formau atunci, fruntea. universit5tilor si par,
tea ei cea mai militantg. Cale valori s'au manifestat, call au
ajuns in fruntea treburllor publiee ()pi au devenit fruntasi in
cariera lor.
tat& aceste nume : Adam Petre, Mgrgscu Stefan, Andreesca
C. M., Atanasescu N. Aronovici. D., Antonescu. G., Axente Au-
gust, Alexescu I.Bradu V., Bgdulescu I., Bgleanu N., Bglgescu
D., Blirdescu N.. Basnea L, Bernstein Sot., Berberianti I., Basiles,
cu Elie, Bternoski I., Bolintineanu, Caloian T., Brauer Adolf,
Butes. A.. Butea G., Bucur Ion, Barzgnescu, V., Buescu I. V.9
Braunstein si Bistriteanu Ion Nitulescu, Calinesca Mihail, Ca.,
lalb A-, Calalb V., Capeleanu N., Ciolac Mardari, Cgpitanovief
Tome, CostAchescu Cr., Cristescu Cornelin, Constantin Mihala,
che, Constantinescu Nicotae. Constantinescu Petre Constantil4
nescu I. C., Constantinescu Ion, Constantinescu A.. Constanti"
riescu. Iuran, Constantinescu Dumitru, Cpdrea Julius, Cosma G.
Cristescu N., Crinescu Teodor, Calotg Const Demetriade Geor-
ge E., Dumitriu M.. Damian Cutcudache. puma M. I., Dell C.
B.. Diamantberger M., Drugescu Mediae, Dumitrescu D-tru,
Dumitrescu I., Dumitrescu T., Emilian G., Eremia I., Elian N.,
Engsescu C., Foulquier F., Fluturescu I.. Frunzescu Emil, Fla-
rescu E. P., Cherache Constantin..Georgescu Stefan, Golden"
-berg Ad., Grouper Herman, Gardarianu D., Goldenberg Iosef,
iloldstein I. Georgescu S., Ghetu Q., Gaster Anghel, Grunau
Pavel A., Georgescu N.. Grosoviei Cal. M., Ghica Sirnionescg
C., Hristodorescu M., Hornstein B.. Relfant Lazgr, Haldan M.,
jialunga M.. Ioneseu Daniel, Inotescu P., Ioanid C., Istateseui
C., Iliescu Sava, Tense Gheorghe, Ianulescu M., Ioneseu N.
Ighel. Joan, Iliescu. Pavel. Iliescu C., Iliescu A.. Ionescu N., To-
nescu I., Jurist E., Iurascu V., Tonescu G.. Linde V., Linde C.,
Macovei Dumitru, Manasian Nicolae, Marinw..0 T.. Mihaleea
Ion. Mihaleea P., Mgrculescu. Mendonidi Ion. Margulius l.
Marinescu N., Macedonescu Vasile, Mitaeseu M., Miligescu
Mihgescu AL, Marco'viei P., Merinescu I., Milos, Mutescu M..
Ns nu I. Gh., Neuman Julius, Ninoreanu Gr., Neuman Re Ni-
colon Gr., Garda C., Ornstein H., Obreieanu Al.. Oc6sanu
Petroi A., Ponovici I.. Palauz Andrei, Petrascu V.. Popp E.
Popeseu Grozeanu I. Poneseu D.,. Popovici r. r.. Plesoianu C..
Posulescu I., Paladi G. D., Patron G.. Popescu Pompiliu, Pa-
padopolu n.. Ponescu Petre, Posse Stefan. Pohl Fr Pncured
Cornell. Ponovici Ton. Petteseu Mihail. R. Rosen. Rosen Rae
feel Risclorfer I., Rgdulescu T.. Rapaport S., Rgduleseu M.4
Rie.ani N., Radian Ton St., RMulescu C-fin. Mdulesen Mar;n.
Stniculescu Ceorge, Stefenovici A. R. Scherer Snloninn,
.

Schwartz V., Succiu M.. Stein Leon, Segala R., Stoianovici

www.dacoromanica.ro
 327
L. Savirli Nicolae, Sapcaliu I, Schlancit, Sparta li I., Serman
Adolf, Sabner Tudori Al., Stoenescu G., Silva Pandele, Scu-
rea G., Sancluleanu, Staicovioi N., Soiu Ion, Stinghe N., To-
mescu N. C., Tneic C. D., `Marti A., Tonciu G., Tanu A., Tinc
Dumitru, Tiron V., Teodorm Luca, Tomasian 0., Tiinas.scu
G., Tanasescu C., Tanasescu A., Vasilescu G. Virgiliu, Viable
Weiss L., Vla'descu N. I., Vereanu Armin, Welles Bronislav,
iVarlanescu Al., Vines Victor, Zamfirescu M., Ziirner I., Zen-
tier M.. Zahatia P., Zaremba M., Alexandrescu G. S.,. Anto-
nescu V., Aureliu I., Alexiu N., Anclronescu. Gr., Botea Gr.,
Bogdan N., Bacalbasa C., Biihl Alfons, Bratu C., Botez I:,
Car lova V., Canari Theodor, Cans S., Coltescu T. D., Coons
Petre, Constantinescu G., Constantinescu st., Chernbach G. 1..
Dragulinescu T. Dumitrescu I., Iliescu I., Isvoranu I., Iliescu
C, Ionescu G., Florian Gheorghe Aron, Fratostiteanu G. N.,
Georgescu D., Ganoean G. T., Ghirgiu Alexandru, Klein D.
C., Maimarolu N., Nanu St. F., Popescu P., Popescu G. Po-
pescu D., Parisian AL, Potter A., Poenaru D. B. Popovith C.,
Popovici I., Petreanu Sache, Protopopescu Christian, Petrescu
C., Talpianu I., Valerian C. D.. Vine ler Eug., Votoceanu
G., Radulescu Const. I.. Solacol N., Stroescu P., Slavitescu P.,
Protopopescu I.. Pop J., Sclia C., Talianu Z., Tomescu E.,
Vladescu M., Vasiliu G. D., Vicol G. D.. Saulescu G. N. Sloe-
nescu A. Vasiliu C., Vasiliu Dem. I. Vasiliu G. I.

* *

Agitatiunea provocatrt de evenimentele din urma si

mai ales, revizuirea Constitutiei in potriva propunerilor de-
mocratice ale lui C. A. Rosetti nu este Inca potolita. Acum o
pozitiunea va dobandi mereu forte now. C A. Rosetti si Du.
mitru Bratianu vor trece hotarit in cea mai ireductibila opo
zitte, Ion Bratianu a pierdut pe toti vechii lui tovarasi de
lupta si nu se mai reazama de cat pe elementele mai tinert
ai pe tanara dreapta reprezentata prin junimiSti.
In seara de 7 Iunie ziarul L'lndépendance Rownaine ofera
.un banchet la otelul Brofft (actualmente hotel Continent&
casa cladita din nou), acest banchet e initu1at Banchetul ti-
berfatei p??sei.
Erea, fireste, o masing, de 2:pozitie.
Banchetul erea dat, pe de o parte pentru a onora lupta
aui C. A. Rosetti data in Camera pentru deplina libertate a
presei, pe do alta parte spre a sarbatori o izbanda a ziarulut
francez care castigase la Curtea de Casatie u,n proces in poi
triva Creditului funciar rural.
Au asistat Ia banchet C. A. Rosetti, Gheorghe Vernescu, A.4
iexandru Lahovary, Gheorghe Meitani, Gheorghe Cantili, Ni4
colae Ionescu, D. A. Laurian, Constantin Boerescu, Ion Laho,
yary, Bordeanu, Al. Ciurcu, Frederic Dame etc., etc.
La sfareitul hanchetului, au infrat In Ball un mare nurniii
www.dacoromanica.ro
 328
Ciestuilenti "dinlre care unul a rostit o cuvantare bentru prem
chruia i'a rkspuns directorul Romdniei Libere. D. A. Dauriani
care a Mut pentru studenti.
* *

Agitatiunea in tark creste si pentru un alt motiv, Cad

merele de revizuire voteazg instituirea unui Domendu al Co-+
roanei care constitue un apanagiu regelui.
Opozitia spune i propaga in tark cum a on Brktianui
a cumparat pe regele Carol cu acest Domeniu spre a'i aproba
travizuirea i a'l sustine la canna. In tar& opinia publiert este
in contra dotatiunei i astfel nemultumirile se Inmultese vkr
Nand cu ochii.
* * *

In ziva de II Iunie, advocatii si oameni politici earl au

luat apiirarea studentilor pentru di au huiduit pe Ion Bra-
tianu pe Piata Teatrului, yin sk le anunte liberarea pe eau-
tiune. Acesti studeriti sunt: Vasile Car lova, I. Iancovescu, G.
Florian, Chirculescu, C. Ioanicle; C. Rkclulescu si autorul aces-
for randuri. Mai erea i d-1 Costa-Foru ,redactor la Romania.
Advocatii ereau: Gheorghe Vernescu, N. Blaramberg, A.+
tanasiadi i altii.
De altfel acest proces nici nu s'a niai judecat, actiunea
in ch izan du-se.

* *

Dar agitatiunea in Bucuresti creste. Guvernul are in-+

dicli ck se pregkteste ceva. Regimentul de rosiori cu garni-
Voana in Bucuresti-este trimis repede In Dobrogea de oare ce
ofiterib fiind din familii boeresti, guvernul nu e sigur de eL
Liberalii sunt alarmati si vild cum partidul se sfarmk.
0 intrunire publick e convocatk la sala vechiului Ateneu, pe
3ocul cgruia s'a`ridicat. Teatrul Lyric. Intregul stat major brig-
tienist e acolo.
Dup5. ce vorbeste N. Fleva primarul capitalei se alege un
comitet do salut public, zis comitet do rezistentk in potriva
Ictiunet anarhice a opozitiunei.
De odatk apare la tribuna un tana'r advocat Grigore Cri-
venghi, nepot al lui Take Giani ,care face cleclaratia e dacrt
Ora e agitatk iar partidul liberal divizat, cauzele sunt numaiJ
Woug: revizuirea Constitutiei cu restrangerea libertatei pre-
501 si dotatiunea Coroanei.
Un zgomot mare izbucneste.
Eugeniu Carada se'renecle la tribuna si, pe deasunra ora-
torului, vorbeste publicului. Zgornotul este de neinchinuit.
In salk incep imbrancelileciind cci multi conservatori ereau
tool.% apoi se awl zgomote de usi trantite, cle geamuri.sparte

www.dacoromanica.ro
 329
etc. Si inteunirea se risipeste in mijlocul celel mai marl -de-
lordine.
* *

Legea electoral& din nou votata Impartea acum cor4

pul electoral In 3 c,olegii In loc de 4 ca pa.nI aci. In vederea
alegerilor noui es trebuiau sa se faca dupa legea noua, C. A.
Rosetti convoaca pe reprezentantii ziarelor la clubul ziarului
Nagunea al lui Dumitru Brtitianu. Ereau de fata 14 ziarisH
reprezentand 14 ziare. Sub presedentia lui C. A. Rosetti, a-
cestia semneaza o rezolutie prin care se obliga ca ziarele lor
sa explice legea electoral& noua, sa vie In ajutorul alegato-
rilor j sit semnaleze thate abuzurile administratiel si, aba-
terile de la lege.
Motiunea erea semnatti de: C. A. Rosetti (Romdnul). N.
Bordfanu (Na(iunea), D D. Racovita. (Romdnia Liberd), Fre-
deric Dame (L'Indépendance Roumaine), D. C. Butculescu,
YCooperatorul), C. Serhesch (Vocea Covurluiutai), I. Nitescu
ICarpa(ii), Chr. Negoescu- (Alarm), Em. Arghiropolu (Road-
nul), R. G. Patarlageanu (Dernocroml), I. C. Valentineanu (Re-
4orma), V. NegrUti (Perdaful).
Din acesti 14 nici untl nu mai traeste astazi la 1927.
. *

Un numar de studenti nationtalisti ne Intrunirn i ho-

taram,sarbatortrea, de 409 de ani revolutmnei lui Horia de
la 21. Octombrie 1784.
Un comitet c,ompus din: Gheorghe Secdsanu, delegat at
Societatei Carpatii, C. C. Dobrescu, Droe .Blinciulescu, A. P.
Crainic, delegati ai aoelea.si Societati, C. Pdrcdnescu, delegat
al Unirii Cora le, C. tonescu, delegat al Socigltei comereiale
,,Vittorul", P. I. lnotescu, delegat al Societatei studentilor In
medicina, Al. Lens Filipescu, delegat al Societatii Viitorull
Roman", I. N. lancovescu, delegat al Soeietatei universitare
,Unirea", Ern. A. Frunzeseu, delegatul studentilor In mecli-
cilia, Constantin Bacalbasa, delegatul studentilor In drept, Alt
'$habner ruduri, delegat al studentilor facultatii de stiinte,
WI V. Georoceanu, delegat al facultatei de litere este format.
El Tedacteaza un Apel ,,La Romani". Cerandu-le sa se aso-
oieze la sarbatorirea zilei de 21 Octombrie (2 Noembrie). Sar .
batorirea se va face prin publicarea unui album intitulat
Centenarul Revolujiei lui Horia de la 1874". Albumul a co-
prins: 1) Reproduetia portretelor lui Horia, Closca l Crisam
organizarea unui banchet la 21 Orpmbrie, 3) arearea unui
'fond numit Fondul lui, HoTia" destmat a ajuta pe Romanii
subjugati cazuti victimit Irldeullnirej Oterkei loD de Romani".
Dintre toti nienthr,ti peattii cAPilltek n. stiu daca asMiz
mai trtteste vrfunul Ma* cl4 Ficutwaseij..p dta wine. Imi pares
cii toti au murit. -

www.dacoromanica.ro
 e 330
Vilza,nd cb," a perdut ziarul lionidnul care a trecut In o,
pozitie, guvernamentalii fac s apara un nou ziar cotidian,
Vointa National&
* *

La 26 August a munrgeneralul Carol Davila, medical

cu atatea merite, omul care a inaugurat serviciul medical'
militar in Romania, acela care a Infiintat tea d'intaiu coal
de medici i sub-chirurgi de unde au iesit atati medici bum,
numiti totusi cam In zeflemea ,,de la 5Goa1a lin Davila". Doc,
torul Davila area una din figurile cele mai populare ale Bu,
cu restilor.
O fioala de inima care nu iarta l'a rrtpus Inca tanar, hind
ea a murit la varsta de 56-ani. Azilul Elena Doamna ii dato,
reste lui existenta.
Doctorul Davila Implinise 30 de ani de cand se afla tri
Romania.
NOUL REGIM LIBERAL
Ion Bratiaml trete prin ceasuri de grije.
Aproape toti batranii liberali, toti batranii lui tovarASt
de lupta de la 1848 11 parasise. L'a pAraasit fratele sau Durni,
tru, l'a Orbit nedespartitul tovaras C. A. Rosetti si odata cu
ei, aproape intreaga veal& garda a liberalizmului, cu Grigore
Serurie, Pan& Buescu, Veniamin Hernia, generalul Adrian.,
C. T. Grigorescu din Ploesti, Radu Patarlageanu etc., etc. In
fata acestei Infrangeri i spre a. flu merde puterea, neputan-
du-se rezema nici pe batranii liherali Moldeveni ca Mihail
Cogalniceanu, Nicolae Ionescu si altii, cari si acestia sunt In
opozitie, Ion Bratianu carmeste spre dreapta si se apropie de
junimoti.
Regele Carol dorea si el aeeastA apropiere, dorea chiar niT
minister Ion Bratianu-Carp-Maiorescu, findcg acesti doi co,
rifei junimisti ereau partizani hotarati ai intrarei Romania
In tripla alianta germana-austriaca-italiana.
In Memoriile sale aparute mai tarziu regele Carol spune
ca, fiind solicitat sa alature Romania aliantei austro-germane,
el a raspuns ca fiind dat faptul ca multi Romani sunt subjugati
'de Ungaria si Austria. Romania nu s'ar putea alia eu aceastit
putere. Cu totul alta ar fi situaVa data o eta putere, de rasAl
lating de exemplu Italia ar intra In alianta. Dar la 18841-
Italia intrase In aceasta alianta, prin urmare situatia Roma.4
niei, din acest punct de- vedere, sa usurase.
Alegerile generale pentru Camera si Senat bat la usa,
Opozitia liberal-conservatoare tare, sub imboldul printuluih
Bibescu, devenise karts activA, face o intrunira publia
la sala Orfeu In strada Campineanu, InsA, de astadata batau4
1$0 organizati do politic:), 1si fac aparitia. Si, cand ies de la in,
trunire, sefii liberali-conservatori, banda se aruna &sum ko
www.dacoromanica.ro
 331

A fost un mare scandal de strada urmat dui% aceea, de o

desavarsita inactiune.
Boerii conservatori ereau luptatori de sezon. Luptau prig
mavara i iarna, insa anct venea vara plecau Ia Paris, In Elg
vetia, in Italia sau pe la mosii; nu ereau multi cari si-ar ui
jertfit petrecerile din statiile balneare sau din capitala Frang
tei pentru ea sa asude la munca politic& In Bucuresti. Dc ag
ceea, cum au dat cMdurile, mai toti corifeii s'au risipit iar agig
tatia politica it,Ineetat.
La alegerile generale pentru pakament opozitia liberal.
conservatoare: Vernescu-Catargiu s'a abtinut, iar in lupta aui
ramas numai Dumitru Bratianu si cu ai ski. C. A. Rosetti,
printr'o scrisoare publicata In Romdnul, declara el el nu mai
exista politieeste de cand partidul liberal a paraeit, vechile
iui principii dernocratiee, si se retrage din lupta.*
Ion Bratianu da lupta bland In brate un mare numati
de tineri si pe junimisti.
La Bucuresti alegerile sunt caracteristice. La colegiul 1
*de Senat sunt alesi pe lista guvernului, printul Dimitrie Ghig
ea si poetul Vasile Alexandri. Deci doi fosti si chiar actualf
conservatori, -In contra lui Dumitru Bratianu *i Mihail Cog
galniceanu doi dintre eei mai marl eorifei ai liberalizmulufi
La. colegiul al 2-lea este ales junimistul d. A. Lauriant
ilirectorul Romdniei Libere. La colegiul al 3-lea taranesc e
ales Tache Ionescu.
Ion Bratianu si-a ,atras pe toti tinerii de valoare sositi de
cur&nd de la Paris, astfel sunt alesi pe listele guvernului C4
C. Anion la Bucuresti, Alexandru Marghiloman la. Buzau, G,
Disescu la R.-Valcea. Jacob Negruti, Vasile Pogor, Leon Ne4
gruti la Iasi, Alexandru Djuvara la. Braila.
Guvernul dispune de o majoritate zdrobitoare In amang
Clout): Camerele, la Senat aproape nu a intrat vreun opozanti
la Camera cl'abia au putut patrunde Mihail Cogalniceanu, Nig
celae loneseu i pentru Inaia sr:era, tAnarul G. Paladi, ales Id
opozitie la Eau lad.
S'a putut strecura i marele istoric si filolog B. P. Ha-54
"deu, insa, In urma contestatiei ridicata de catre Eugeniu Stgls
tescu In Senat *i a lui Mihail Cogalniceanu in Camera, aleg
gerea lui Hasdeueste invalidata cu 53 voturi contra 42 sul:i
cuvânt, c Hasdeu. Rind director al arhivelor statului, nu pug,
tea fi ales legal.
In eercurile patice se vorbeste cu staruinta despre rema.4
niarea ministeria15. cu intrarea In guvern a junimistilor, dui
tratativele la Ion Br5itanu nu reusesc. Liberalii nu pot Drim0
programul lui Petre Carp.

www.dacoromanica.ro
 332
'Am dat nurnete celor 277 student cari au semnat Dlerno-.
riul In contra profesorului dr. Or. Romniceanu. §1 a ntre-
bare fireascch mi se urcall pp buze: ce s'a ales din, toti.studentiii
acestia cari, acum 41 de ani reprezentau partea cea naaratctivh,
cea mai independental.5i cea mai militantal a Universithtei din
Bucuroti?
Dach cercethm lista constath'm eh aceastal generate, din
care fac parte $i eu ,rfa dat prea multi frunta$i. In afarh de
un ministru plenipotentier, de doi directori generali ai servi-
giului sanitar, $i un medic general, toti ceilalti au rämas pe
trepte de mijloc. Chti-ye, parlarnentari, cativa functionari Sm
periori, chtiva profesorr ecundari $i athta tot. Nu ghsesc In-
scris numele nici unuia printre oamenii cari, in aceasth tarsi
au stat in Jruntea -statultu.
Mai inthi, nici unul din acesti militant n'a putut ajunge
rninistru, ilitr'o epoch, in care au ajuns athtia. S. fie pentru ci
nici unul din studentii acestia n'au avut inteligenta, cultura
sau celelalte insu$iri care disting pe fruntasil unuipopor? De
sigur, nu. Aitei imprejurhri se datoreste aceasta rämtinere in
urmh.
Rare ()nil tin student al unei Universithti din Wit' poate
ajunge in liornânia pe rândurile d'huthi. Spre a inainta si a-
Ijunge se cere lustrul stralinhtateb Titlul de doctor s'au de li-
centiat al unei facultalti apusene cat $i aureola frecuenth'rei
-unei $coli superioare din strhinhtatea civilizatel, au ft:1st la noi,
In totdeauna. certificatele neaparate cu care numai,s'a pirtut
imptme un om nou.
Dar se vlede c. $i contactul cu moravurile, cu spiritul, cu
'felul de a se ptirta $i de a ghndi al oarnenilor din apusul cult,
di ornulu I p infatisare si o autoritate deosebith, calithti carel
pain, de fapk de asupra acelora, cari de $1 de multe ori cu
mull mai inteligentinumai din faptul ch n'au esit din as-
cunzhtoarea threi lor, sunt lhsati pe planul al doilea.
Vizitarea Iumei din afaral, educarea inteun medin supe-
tror ca crizont moral $i ca inhltare sufleteascch complecteazit
personalitatea hceluia care este destinat a ii conduchtor.
A ramane in lara a insernnat aci in Romania o cauzh
le inferioritate. Atingerea cu mehtalitatea $i on Sufletul 'Supe-
rior al omenirei mai desalvarsite ca moral, educatiune Si cul-
turd clac h. nu destiviIrseste in totdeauna, dar purifich' si Inaltd.
Dar mai este un motiv, hothritor motiv acesta: anroape
tOti studentii cari au stat In fruntea mischrei de la 1884 au
fost naturi independente, pe chnd, spre a ajunge In Roma-
nia afar% de exceptii norocoase, se cer spinhri incovoiate.
* *

Am vorbit mai sus despre manifestarea pe care au fsh'e

eut'o studentii in fate, kgatiunei austro-ungare ca protestare
Th potnva agrbsiunei, infhptuith ia Cluj de chtre studentii un-
gun Oath de stuclentii romani. Sal mai adaug chleva amin-

www.dacoromanica.ro
 333 - -
tiri asupra acestui subject. Nu e rgu, ca generatiile Je .asttizi
sa le ounoasca.
* e *

Agnatia intrata In Universitate progreseazg. Cum era si

firesc pentru vremile pe care le. descriu, politica de partid
iintervine $i Insufleteste miscarea.
Doctorul Romniceanu simte cg situatia i se elating la Gni-
versitate. Saul guvernului Ion C. Bratianu 11 sfatueste sa pund
cal:At .agitatiej fiindeg nu se poate admite ca studentii sg ra-
mble neipeetat in greva i sg piarcla mai multi ani de studiu.
Pe de alt a. parte foarte multi studenti saraci vor sa-si treacg
exawen0e. Iris& spiritul de soliclaritate Ii Impedica s. comita,
nn uclerfelonie. -
In,sfar$it, clupa numeroase tratative grha se potoleste.
Partidul socialist Incepe s ia ninth' In Bucuresti. Sun-
tem un mtinunchiu de tineri hotgrati sa Incepem lupta In a.
ceastg InArumare. Dar somlizmul nostril nu este Inca, bine
clefinit. E un amestec de idei umanitare, generoase si demo-
cratice, Kloctrina socialista, n'o intelegem incg, de aceea dintre
toti tinerii studenti cari au inaugurat miscarea la 1884, ab-
solut nici ünul n'a rgmas in rândurile socialistilor.
. De altfel elementul muncitoresc lipsea cu desavar$ire a-
tungi.
lntr'o searg doctoranzii Stauceanu si Manicea Imi spun
ci o intrunire secreta $i cu caracter socialist se va tine la spi-
talul Filantropia. M duc. Eram cativa: Stauceanu, Manicea,
Paul Scorteanu, Sabin, Spiroiu, Inoteseu, Emil Frunzescn. A-
Jai% ,de Scorteanu si de mine. toti ceil'alti ereau medieini$tf.
Fiindeg pentru istorie trebuie sg se stie ca miscarea socialistg.
bucuresteang, Imbolditil de inceputurile socialiste de la Iasi,'
n'a Inceput nici din patura muncitoare nici din .cauza rnizeriei
lumei lueratoare ci din spitale.
Dupg discutiuni asupra organizgrei noastre In grup so-
cialist, suntem convocati in altg searg Inteuna din Intune-
coasele chilii ale vechiului spital Coltea.
Ni se anuntg o mare noutate: un nihilist rus din cei mai
de frunte va fi printre noi.
Când s'a lnserat ne-am streeura ä. I l5rle pe su ur-
nul CoRei si ne-am Intrunit vreo 15 In oditita .abia !negro&
foare a unui intern. Aci Tina sit pe nihThtul tinuntat, acesta
erea COstieg Dobrogeanu, devenft mai tArziu Gherea In lite-
raturk
CoSticii Dobrogeanu e .ea simpatic. Arestat In timpul raz-
boiului la Braila unde desehisese o spalatone spre a putea trai,
a fost ridicat intr'o noapte de politia secretg rusti si trimis In
Siberia. Dar. de $i $chiop, a putut fugi si a putut ajunge In
Norvegia calatorind intea barc dc pescari.
Cu intrarea liii Oherea In fug $i apoi cu a lui Zamfit

www.dacoromanica.ro
 334
'Arbore si au venirea lui Constantin Mille ile la Bruxelles.
miscarea socialista incepe.
Este de amintit ca nici un evrai nu a fost la Inceput In
miscare, ceva mai tarziu s'a asociat d-1 Sache Petreanu pe
care il vom regasi In presa. .
In Bucureati actiunea incepe cu o serie de conferinte la
sala Franzelari. Cea d'intaiu conferinta o tin eu asupra Pros-
titutiei In ziva de Dumineca 30 Deceinbrie 1884. Sedinta a fost
prezidata de crdre G. D. Paladi, ales deputat liberal disident
la Bar lad, peste cativa ani ministru liberal.
Dumineca urmatoare a vorbit C. A. Filitis despre: Com-
plicitatea religiunilor cu Statul.
*
* a

La Camera debutul lui Take Iinescu.

Tanarul deputat care-si facuse In cursul campaniei elec-
torale din Bucuresti, reputatia unui mare orator, erea supra-
numit de agentii electorali: Tdclzild gurd de aur*, La Ca-
mera intrase precedat de aceasta fain* si, and s'a urcat la
tribuna ca sa vorbeasca la Mesaj, banca ministeriala erea In
marele complet, iar Camera eu toate bancile pline.
Discursul lui Take Ionescu a fost pretentios .si.rece. A
fost cel mai slab discurs din loath' cariera sa politica, un dis-
curs program cu care pusese la cale. In mod sumar toate ces,
tiunile mari.
Dupa ce 0-L. sifirsit cuvantarea, Mihail Cogalniceanu a
venit repede la .tribuna presei care In vechiul local al Ca-
merei, erea la nivelul incintei. Cogalniceanu erea furios si,
dupa obiceiul sau, inustacea enervat.
Asta nu a fost discurs demn de un Omar. A fost un
discurs slugarnic. N'ati vazut: dupa fiecare period se Intorcea
catre primul ministru ca sa-i cerseasca aprobarean..
Constantin Anion, tanar nou intrat In Camera si el, erea
alaturi de Cogalniceanu Arian respectuos si zambind spuse:
E un debut, coane Mihalache, dar nu puteti tagadui ca
n'are talent.
Gogalniceanu se Intoarce brusc catre Costica Arlon si, cam
rastit:
Domnule Anion, srt .stii dela mine un -lucru: Nicderi
'recti sli gdseni mai mull talent ca la Vficdroti.
Toata lumea a ramas tacuta! D'abia cateva zftnabete. Erea
o vorba care lasa locul cugetarei.
A doua zi Camera a acordat un lung concediu tanarului
deputat de Braila Alexandru Djuvara, care facuse la Paris
studii de pictura si care se clucea acum ca sa studieze dreptul,
spre a-si face o cariera.
Cafeva zile mai inainte rostise un frumos discurs In Ca-
mera. Titu Maiorescu i'a consacrat in Rorndnia Liberd un ar-

www.dacoromanica.ro
 333 --
ticol semnat ile el, In care ii facu Mari elogii. Maiorescu ere-
dea sa atraga pe Djuvara in partidul junimist dar n'a izbutit,
*
. * *

Ion Bratianu Isi convoca partizanii din parlament la o

Intrunire intimg, acolo le spuse ca doreste s'd remanieze mi-
nisterul, ch", an fi dorit sg. introduca In guvetuascativa junimisti
Ins& a, constatat c'a. partidul se jimpotriveste. A cerut majori-
thtei s6.-i dea o indicatie. Majoritarii au atacat vehement pe
junimisti, iar Anastase Stolojan a sfrrtuit pe primul ministru
sb. se reintoara. la Mtanii din partid. Cu toate c'd L'Indepen-
'donee Roumaine, foaie de opozitie conservatoare, anunta zilnic
i.ntrarea in guvern a lui Petre Carp si a lui Maiorescu, soarta
junirnistilor erea pecetluità.
Ministerul fu remaniat numai cu liberali In sensul ur-
ingtor: Ion Brtitianu internale, D. Sturza instructia,- G. Leca
illarrtele, generalul Falcoianu razborul, Anastase Stolojan du-
manilla, Ion Câmpineann, externele, Constantin Nacu justitia,
generalul Radu Miliai lucrgrile publice.
*
* *

Generalul Slitniceanu fostul sef al statului major in tim-

pul rk'zboiu.lui, fostul ministru de razboiu cazut sub votul de
blam al Senatului, dup'd aceea anchetat spre a fi dat In ju-
decat'd. ca un necinstit administrator al averei Statului, moare
In streinatate. and parchetul a rupt sigiliile- easel sale, In ab-
senta vilduvei, a gAsit un mare plic pe care sta scris: Probe
despre moralitatea puternicilor zilei. Acest plic a disparut.
Cine stie câte lucruri ple de interes nu cut.. ; dea acest olio
misterios 7.

210,,-InT4

www.dacoromanica.ro
 TABLA DK MATERII
Pa>g
0 LAMURIRE I)
IN BUCUR ESTI 7
B UOUREVTUL IN 1871. Po1itie4 =- Revolntia din

cofil.--
ratnra.
Politicianizniul. -
Pbtegti.'-. Scrisoarea adz? Ambrcin. = Ourental. frau-
Petit% 'de la -Iagi,
Cestiunea evree -Finantel 0. -
- -
Lite-
Teatrul.
TArgul Mogilor.
Tipuri bucnregtene.
- Tragerea la semn.
Viata bacuregteanl.
- -
- -
Oragul.

vnri j farse
Doctoral Dram)].
- - Mora-
Ziaritii i scriitorii. Oamenii zilei.
Intainl congres al Presei.. . . .
ANUL 1872. -
Liberalizmul epooei. - Moartea mai I.
Heliade Rldulescn i Dimitrib Bolintineami.--Diverse .
10

Oil
A NUL 1813. - Apele de la VAcAregti. - Oircul Buhr. --
Moartea Printului Alexandra Ion Gaza.
Statnia lni Mihain Viteaznl., 1eatruL,i
Diverse. -
ANUL 1874. - -
Diverse. Statnia lui Mihain Viteazul
canzfi de turburAri studentegti. Oameni noni. -- Re-
104

vista" la Teatrul National

ANUL 1875. - Vestitele alegeri din 18715. - Coalitia de
la Mazar-Paga.Actinnea gi agitatia opozitiei. - Con--
117

ventinnea Comerciall cu Anstro-Ungarla

ANUL 1878. - Importante gtiri politica. - Diverse. -
128-

Ciderea cabinetnlni LascAr Catargin. - Cum mi'am

lust bacalanreatnL Politica. Nonl regiin liberal.
In preajma annlni 1877
-
ANUL 1877.
- --
Evreii din RomAnia. - -
Agitatia polititl.
Intrarea rugilor In tarL Proclamarea
155

Diverse.
independentei. -
pe vremea Rngilor.
Romania In riaboin.
- -
CAderea Plevnei.
Bucuregtii
Donl crime
celebre
ANUL 1878. - Felonia ruseasc5. Diverse -Oongresnl
la San Stefano. - Cantecul Gintei latine
Paoea de
159

din Berlin. Intrarea trinmfalli a armatei romans Iii

Bncuregti.
ANUL 1879.
-- Din timpul rngilor
- Acordarea drepturilor politica
Diverse.
215

la evrei. - RAscumpArarea cAilor ferate 934

www.dacoromanica.ro
 Pag.
ANUL 1860. Bucuregtal duph rAzboi. Reotificarea
DImbovitai. Legea Gradititeanu. Atentatul lni
Pietrarn. Diverse 245
ANU1. 1881. Politico. Vista bucuregteanri.. Pro-
clamarea Regatului §i serbiirila IncoronArei. Uhe-
stinnea Danirei. C. A. Rosetti miuistru de interne
&ands lul Oalimechi Uatargi. Un duel snigeneris. 245
ANUL 1882. Un. bal al Presei. Serbdrile Printulni
George Bib436n. Oestinneit Barrere. Petreceri ale
vechialai Bucare§ti. Incidental Nicola° Blaremberg-
George San-Marin.
.ANUL. 1883.
Diverse . .
Vials buoure§teanit.
. ....... .
Oontrabandele bn-
276

onre§tena. Petreceri aristocratic° Camera le de re-

_y411413.4.0 maniiestatie iridentistA 289
AN11f..1884. Diverse Mitioarea stadentilor. Parse
atudentepti. Viata studenteaseit. Agitatia ur-
meavA.. Nonl ,regim liberal 302

ER AT A
La pagina 99 .titAul5 Anal 1872 lipsetite.
Aced aninoepe on subtitlal : Liberalizmul epocei".

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 1

d.
/".

LIELIESTII
fILMIliA171
1885 1901 r,
fammoinge
www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN BACALBIASA

1.E5T11
DE

LT DAT
1885 1900
VOL. h

.----dg----

ET2C1711F.TYI
EDITURA ZIA RIM 131 ..13NIV.L.IZSUL SOO. ANONIMA.
buada Drehu:kinu, 11
1928

www.dacoromanica.ro
 BUCURESIII DE ALTA DATA
,VOLLIMUL ii
III

ANUL 1.885
Judeatorul 3e pace, osandeste la 5(X) lei amend/ pa
in domn Emil Mavracordat, care pillmuise pe Nicolae Voinov
pe când era mimstru de justitte.
In cercurile opozitiel conservatoare se jubileazit fiind c.
tândrul Mavrocordat erea conservator.
Dar tribunalul osandeste pe Mavrocordat la 3 luni Inchi-
soa re.
* * *
_ U.n conflict se iveste intre ministrul nostru plenipo.
tentiar Ion Miliiceanu si Ion Briitianu. In urma acestui con
Met B/liiceanu demisioneaz/ iar in locul silu la Paris e nu.
nut poetul Vasile Alexandri.
Dar Alexandri a dat Teatrului National noua sa pies/
Ovictiu, i vrea s/ fie de fat/ la montare, la toate repetitiile si
la intaia reprezentatie. Duph aleea se va duce la Paris.

Dimitrie Moruzi, aruia lumea Ii spunea Kneazul",

este numit prefect de politie al Capita lei in locul lui Radu
Mthai intrat jq guvern. Kneazul era Inca un conservator pe
care Ion Bralianu ii cucerise de la adversarii sä politici. Mai
tArziu s'a reintars iar5si la mate/.
*
0 cestiune care pasioneaz/ mull tam si este mutt agi-
tat/ in presh e Chestia Cumulului".
'Cumularzii foiau de pretutindeni. Erea un scandal al vezi
oameni ocupând cafe trei si patru functiuni si ocupatiuni la
Stat pentru ca, bineintc-hs, sa ru poath satisface pe nici una.
Opinia pubhcil era atfit cie hotiirltg, in crit guvernul Igsg, ca din
initiativii parlamentarti sil vie un proiect de lege care sa mode-
reze abuzul.
Proectul e..4e votat si devine lege.
Este interesant de tiut c. pentru lege n'a votat nici tall

www.dacoromanica.ro
 4

rninistru, tar in contra ei i pentru mentinerea scandalosului

cutout. au votat cei mai valorosi tineri intrati atunc; in pare
lament. precum: Take lonescu. Constantin Arion, Coco De-
nwriescu. prole.sorul untversitar. Durnitru Olanescu (Ascariof,
Emil Costmescu, precum si profesorn universitari: Gheorghe
Carnal, doctor Romniceanu, etc.
* *
La Teatrul National da reprezentantiuni de prestidi.,
gitatie unut dintre cei mai marl scamatori rani au fost in Ro-
mama, el se numea Herman. Erea inteadevar tumitor. In fata
unor sali arhipline a dat o serte de reprezentatn.
**
La I Februarie a esit ziarul socialist Drepturile Omu.
Zvi sub urniatorul comitet de redactie: Cdnstantin Bacalbasa,
Al. Braescu, Const. A. Filitis, Emilian Frunzescu, Constantin
Mile, Ion Nadejde, Alexanthu G. Radovici si Paul Scorteanu,
Aparitia acestui ziar a facut senzatie,
* *
La 6 Martie Cercul de Studii Sociale al partidului sci-
cialist, a dat un banchet la sala Dacia.' spre a sarbateri
;14-a aniversare a Cornunei din Paris
Vinti la Rosetti, hut ui C. A. Rosetti, citeste telegrarnele
ai scrisorile de adeziune venite din multe orase.
C. Mille anunteste, in cateva cuvinte, evenimentele de
/a 1871.
Au toastaf : Emil Frunzescu, Fi lip Gesticone; Alexandra
Radovici si eu. Studentul in farmacie Jelea i studentuf In
medicina 'eostAchescu au toastat si ei.
Mircea Demetriad. furl actorulur Demetriad i fratele dis-
tinsei actrite Aristita Romanescu, citeste versuri in- numele
lojei masonice Mircea Rosetti.
Vintila Rosetti a rilspuns aratand rolul jucat de ma-
sonerie in brural Comunei.
Barbu Delavrancea 5i-a exprimat mirarea pentru ma-
rea tolerant& pe car,. Cercul de studii o aratà pentru toe°
parerile .5i s'a asociat la cea mai mare parte din ideile sociale.
Zar'il socialist nu avea program, nu avea fanatizmut
kleilor. nu avea doctrinti. (*Innen re novarnisul presei buni
gheze. erea un mar de opozitie. dar in aceias Ump, erea e
un ziar aritironservator.
Spre a plasa ziarul fiiceam i noi socialistii ceea ce Meerut
toti ziaristri burghezi. dev_enearn violenti Dar violentele noa,
stre n'aveau ecou in opinia publica de areca guyernul nu ne
samara. Astazi un arlicol Ia tel cu eel publirat de mine in Nr.
109 deTa 10 funie 1885. mr-ar fi atras cenzura suprimarea sail,
tin proces: pe vremea aceea nimic.
IntA artiroluP
Ziarul Orieraul Rarncte din Dalati,

www.dacoromanica.ro
 5 ---
Fernene el copii se hranesc cu"zarzare verzi, oamen, cu.
treera targunlo cauland munca pentru brana. si 10 ban, pea-
tru tutun.
Am auzP cu urechile noastre cum catIva sateni din co-
munele Pechea 4, Cudalbi ziceau ca sa dea bartie la hood-
ratul rusesc ca poate le va erode nevota mai de grahw
In josul acestor reproducer, am Kris:
Tarann mor de foame, dommlor impulbat, At, au/At a-
1

cest cuvant sinistru ? Femede si copli,. se branesc cu zarzare

iar barbati: aharga ca sa-si dea mulica numa, pe ma' neut.
Dranii mor de foame u trantorii polett, a, oraselor Las-
tiga rnilioane in specule de noapte si in murdan, nehichi-
puite I
Taranii mor de foame si piagaziile din porturile CiulaI,u i
Braila, gem de grane. si grancle mucezesc in ele. pr (dram, nu
au dreptul sa le atinga t
Taranii mor de foame i regelui se dati apanagii, ti e a
painea fiilor si se arurica camilor, si, mizerabilii numiti re-
prezAntantii natiunei, imbogatesc pe bogatul rege i saracesc
poporul sarac I
'Mann mor de foame u desnadajdtlitii voesc a cere a u-
torut Imparatului jusesc. 1ait patriotizmul nationalishior
cari ne acuza pe noi do cosmopohtizm, de vrajmasi ai titrei. pe
not car; voim sa dezvottam tuturea sateanului pentru pamdn-
tul care va fi al lui $i numaa al luzt
Taranii mor de foame ?I Ei bine, ce mai asteapta ?
N'au paine?... Gresala, o vor gasi in hambarele bogatilor.
Mau dreptul so ia de acolo?.. Gresalli : dreptul de a se
folosi de un produs nu-1 are decat productitorul t
N'au puterea L. Gresala: U'neasca-se. hotarasca-se i vor
face minuni. Citri plimdraul este al for i rodul pdmdntului
tot at lor 1"
In potnva acestei note. quasi-anarhice cate odata. protesta
d. Ion Nadejde dela Iasi care reprezenta nuanta social-demo.
crata si erea un adversar declarat al anarhizmului. tried eu
mergeam inainte. In intelegere, de altfel, cu colegii dela
Bucuresti.
***
Pe la sfarsitul lunei Maitie o drama tritristeaza luMea:
un tanar locotenent din jandannii pedestri anunie Albu isi
trage .un glonte de revolver in regnmea unmet. Locotenentul
Albu locuia intr.() camera cu chine d*.n case librarulut Socee.
Motivele acestei sinucideri au fost eouti : intatul, o dra-
goste nenorocita, locotenentul Albu iubea cu mare patima pe
o domnisoara B., dar domnisoara nu a prirnit sa-i lie sotte.
Al cloilea nutiv erea faptul ca fusese sters de tie tabloul
"de inaintere. Deznadajduit din cloud part,. si-a curmat zilele.
fr, ziva sinuciderei se dusese la Ministerul de rezhel ho.
Wit sa tragit in mitustru: generalul ralroianu apoi sa iragg
In el. dar din Intilmulare ininistrul Itusea in mita aceta,

www.dacoromanica.ro
 In camera Iui s'au gasit mat multe scrisori, pritre care
una adresata familiet in care spunea Mor iubiuclu-va pe toti,
dar mai presus de voi tott o iubesc pe... ea". Aci numelelubi.
tel.
Trist destin au avut toti fratu Albu. Erau trei. Locate-
nentul Albu s'a sinucts, Nicu Albu, lost prefect de Piatra
Neamt si deputat, a murit nebun. lar colonelul Jacob Albu,
directorul Pulberariet dela Dude$ti, a fest ucis de explozia
intamplata la Pulberarie in ajunul intrarii noastre In ritzboi
la 1916.
**
In ztua de 3 Aprilie, a sosit in Bucuresti regele Osear It
al Suediei. Regele avea atunci 56 de am.
1 s'au fault aceleasi primiri sarbatoresti ca intotd'auna
tutulor inaltilor oaspeti t pranz de gala, defilari de trupe, re-
prezentatre festiva la Teatrul National.
* * *
Duminica 7 Aprilie s'a sums C. A.Rosetti.
Rosetti era slabit mai de mult.
Mat intaiu 11 lovise crud in inima moartea fiului su cel
mare Mircea. Aceasta pierdere a fost o mare durere pentru
el, fiindat pe Mircea Ii pregatea ca sa-i fie urmas $i'l privea ea
pe demnul continuator al sau in toate privintele.
A doua lovitdro, i-au dat-o partizanii politici, liberahi,
cand n'au volt sa-i primeasca reformele constitutionale: cote-
giul unic $i libertatea deplina a presei.
O mare amaraciune intra.se in sufletul batranului ziarist
$i oat politic. Un dezgust de lucru $i chiar de viata 11 cuprin-
sese, de aceea anuntase in ziarul sau ca cariera-i politica este
sfarsil
Ales deputat la Becuresti, la Ploesti, la R.-Sarat, Rosetti
refula toate mandatele rand pe rand. Din Camera de revizuire
se retrasese, din noua Camera nu mai vont sa faca parte.
Mai tarziu, Insa, 11 aleg deputat taranii celegiului III de
Virge$ ; de asta data primeste dar cere un concediu si nu se
prezinta in parlament
O mare amaraclune pastra in suflet Impotriva lui Ion
Bratianu.
O saptamana Inainte de a muri, publica in Románul
o scrisoare, prin care dedara ca, Mud slabit si bolnav, se re-
trage dela directiunea Romknutni pe care o trece fiulul sat'
Cateva ore inainte de a muri a vorbit Inca cu sotia si cu fit,
Tot timpul se irteresa de stirde telegrafice. Parka a in-
chis ochii a vorbit de muncitori si de tarani.
Indata dupa vestires mortit, M. Minovici vicepresedintele
Societatii presei, al clireea presedinte erea Rosetti, a trinns
ziarelor o scrisoare Insiiintandu-le sa ia, toate, doliuL
A doua zi s'a dcznhia testkunentul. Iata-1:

www.dacoromanica.ro
 7
.Bucuregi, 29 Septembrie 111 Octombrid 1889
witcum cinci ani mi-arn scris testamentul. Era personal si
politj c.
:-Acest testament a ars, ori a.. disparut ca atatea alte lucruri,
in incendiul a caruia victima am fost la 25 lanuarie.
Nu mai fa3 astazi testament : scriu numai aici cateva ran-
duri pentru ai mei.
Exprina sotiel sentimentele mete de recunostinta pentru
bucuriile de tot felul ce mi-a dat in toate zilele $i la orice ora
dela 31 August 18'17 i pan5, azi.
In totd'auna buna. i blanda pentru toti,Intotd'auna indul-
genta pentru toti, intold'auna-clevotatti penLru toti, intotd:auna
senina, ea a impOstiat, in jurul ei lumina *i caldura adevaruter
yirtuti *i adevaratei fericiri, aceea de a lucre, de a iubi, de a
.i.erta, de a se jertfi fara a reclama alta rasplata (le cat satis-
factia de a acoperi pe toata luined cu lubirea ei nesfarsita
spre a Indulci orice suferinta fizica *i moraiii. Ea m'a facut
sa lubese viata spre a Ina hotttri ca, prin faptele mele, sa ma
fac demn de iubirea ei cti spre a gusta fericirea pe care inte-
ligenta ei, buntitatra *i dulcea ci veselie imprastie in jurul eL
Daca sufer fiindca plec, e itumai fiindca ea va suferi de acea-
ist5. despartire. 0 rog, dar sa facti pentru mine acest sacrificiu,
,de a*i stapani duretea $i de a continua sa raspandeasca seni-
:natatea in jurul a lor nostri. Cred ca fiica si fii ei vor lupta
cu putere, spre a face ea ea sa nu vada o sing,ura minuta ea
TM mai sunt langa ea cred ell o statornica tandreta o va
mangaie.
Exprimandu-1 din nou sentimentele mele de admiratie, de
lubire *i de recunoslintil, o rog, precum si pe fiica $i pe fii
nostrii, sit execute ultiinele mele rugaminte.
Sa nu se faca mci o ceremonie la inmormantarea mea.
Totul sit se petreaca cum a lost pentru Mircea.
1.7n singur preot.
in car simplu cu cloi cai.
Nu doliu nici In camere,.nici la poarta, nici pe cai.
Niel o invitatie, doar un simplu anunciu in ziar fart), in-
Vitatiune.
Nici o parada $i de loc jandarmi. Politia sa fie sigurA dC
lumea nu are nevoe de jandarmi pentru ca bunele convenien-
le sa fie respectate.
Acurn 0 cestiune materiala dureroasa pentru mine.
'Am datorii. Sper ca prietenii cari au volt, In urma nicer,
sa faca o subscriptie spre a-mi darui o casa, vor face
ceva spre a plitti aceste datorii.
Daca nu, sotta mea si fiii mei, vor Lipari tot ce vor gasi
din scrkrile mele i poate publicul le va cumpara spre a se
putea plati datoriile pe care am fost pus In dureroasa necesi-
tate de a le face.
Am lunta.: cu vutere pentru nationalitate i libertate dar,

www.dacoromanica.ro
 8

laro' un pic de un7 perttru on cane.Rog, dar, pecej pe carp

i-ani conzbatut sa ma ierte daca am fost sever in timpul luplet,
$i-i asigur cä nu ura dar rubirea m'a Mout ca sa-i combat.
Recomand tutulora si, mai cu seama, fiilor mei. sa inboa-
rd poporul $1 pe tarani $1 de a lucra cu dragoste pentru fend.-
rea tutulor. 0 slirutare fiieei mele i fiilor mei i o ultimh ru-
gliminte tutulor sti aibli grigt de sotia mea i s o mangrue.
C. A. ROSETT1
Sub text era urmatoarea notita :
Daca Guvernte $i Carnerele vor voi sa-mi plhteasca da-
tonile sau sh faca vreun dar sotiei mele, o rog sa primeaSca,
cad calomnia nu va mai avea mei o putere, cand nu voiu
mai fi".
Dar in urma cererii doamnei Rosati aceste randuri au
fost *terse.
Inainte de a muri cu cateva zile, simtind eà moartea se
apropie, C. A. llosetti a trimis directorulut Pinacotecei din
Bucuresti, urmatoarea scrisoare:
Dommule director,
Constantin Daniel Rosenthal a iubit Romania ca un
adevarat roman. $i $i-a jertfit clitar viata.
La 1848 a facut o sehita in care, cu cateva trasaturi de pa-
nel, a reprezentat Romania dela 1848 ofennd tutulor ramura
de masl.n.
In ex;l a facut un tablou prin care reprezent,a Romania
la 13 25 Sentembrie 1848 (batalionul pompierilor in contra
turc;lor) sub trasatn:de unei tarance care salveaza, in lupta.
drapelut ratioralitatei, al libertatei $i al justitiei.
cat limp am trait. nu am avut puterea s ma despart cIE
aceste tabloure
IndeOnesr, arum. prin setia $1 fiii mei, dorinta ce mi-a
exprimat prieterml mer, Rosenthal, aceea de a le depune, in
numele sau, la Muzeul National.
C. A. ROSETT1
Consiliul comunal intrunindu-se, a dat un vot pentru ri-
dicarea statuei lu: C. A Rosetti pe una din pietele Capitalei.
Inntorn.iintarea lin C. A. Rosetti a pus hitreaga Capitala
In mi$care Alergau oanienii ca sa-i vaza inmormantarea. tar
prin mahalate marele eveniment al zilez era moartea lui Ru-
set. Astfel numeau oarnenii din poplr --)e Rosati.
La locuinta defunctului din calea Dorobantilor a fost un
adevilrat pelerinai. Anoi lumep, s'a prelungit pe trotuare
pand la Cirnitirul Bellu.
rreau multi tarani printre cari delegatinni ale colegiului
al 3-lea de Arges pe care Rosetti I renrezinta in Camera.

www.dacoromanica.ro
 g

Pub lieu] .1n5iruit pe strade a lost evaluat la 100.000 oa-

Meni iar In cortegiu au fast aproximativ 10.000.
Cosctugul a lost ddt jos pe umerit lut Durnitru sa Ion
Brdtianu, Ion Ghica, Printul Dimitrie Ghica, Grigore Serurie
si attn.
Doul steagurt atrag privirile: unul foarte mare din nA-
tase neagril, este steagul comerciantilor, celalt rosu al Cercu-
lu: de studii sociale al partidului socialist pe care il port eu.
In curte, chiar, sunt rostite cinci cuvantdri: sateanul Mu-
cenic Dinescu in numele plugarilor, Nictilae Ionescu in hu-
mete Adundrei deputatilor, Nico lee Bordeanu directorul ziaru-
lut Nattunea In nurneld presei. Dimitrie Giani in numele
prietenilor lui Rosetti si Dimitrie Tandsescu in nu nele co-
merciantilor.
La ora 3 cortegiul porneste- in urmdtoarea ordine : garana-
ziul Cantemir, liceul SI Sava, scoala normald. scoala pentru
1nvdt1tura poporului roman, comerciantii Capitalei : ciasor-
nicarn, cleputat unea din Arge$, cofetarii, birtasii, precupetti,
mdcelarit, Nirbierii, cizmarii, Cercul studidor sociale, redac-
tia ,Drepturile Omulut" loja anarhistd ..Mircea Rosetti". am-
bele cu coroane mari avand panglici rosii, societatea tipogra-
filor Gutenberg", presa, toate soctetatile si grupurile cu
steaguri si coroane mart, tret care mart cu coroane trase de
cate un cal alb si inconjurate de tdrani, un preot de mir
pope Ziltavd, carul rnortuar inconjurat de lucrdtori Li-
pograf .

Dupd car membrii familtei: Vintild si Horn' Rosetti, fill

klefunctului, Mihail Cornea ginerele. Dimitrie Radu Rosetti
(Max In pseuclonimul din presii) nepot.
D-na Maria Rosetti sotia i d-na Cornea filca in trdsurd
cu Nicolae Fleva primarul Capitalei.
. Cortegiul a trecut prir. stradele Episconiei, Victortei, Bu-
1 rardul Acedemiei, Coltea, Doamnei (astazi Paris), Calea
Victoriei, Lipscani, $elart, Rabovet si H Tunie
In fate, redutiei Romanuhu" din strada Doamnei, I. 0.
Bibirescu a rostit o cuvantare In numele rPdartorilor. .

Toate felinarele, pe parcurs. Prau anrinse si cernite, toate

casele au arborat drapele negre. Era o aclevdratA inmormanta-
re nationald.
Am ajuns la cimitir si In fata celei din urind si
eterne locuinte a lui C A. Rosette
Dupd cererea '1:1mq:et sicriul a fo4 coborit de redactorii
ziarului Drepturile 07.7ului", de Inetrdtorii tirog.rafi NI
Minovici vice presechntc'e Sorittriter Fresel. Nirolae Romane-
scu din Craiova, advocatul Constantin Leca, Grigore Dianu
redactor la Romanul" si altu
Cnrpul lui Rosetti a lest Invelit in dotid exernplare din
,Tiominu/" tiplirite pe mdtbsP- amd $1 deasupra o cunund
alcritnitti crn concleie e fPr omit.
Apoi bulgarii de ndmant Inceo sd cadd huruind sinistru

www.dacoromanica.ro
 .;;- 10

-deasupra aceluia care --- iluph cam a spun Bibicesai -In. Cu,
yantarea sa: Desi mort, va f.t nemuritor",
***
La 13 Mai vine stirea telegraftch, care anunth moartea la
Paris a marelui Victor liugo.
* *
La Teatrul National se face infiia Incercare cu lunit-
natul electric dar Incercarea r.0 izbuteste. Teatrul rranane, si
rnai departe, lummat cu gaz.
* .*
- 11,10£1 Ilea liii G. A aosttf, esle. parch, un imbold pentnr.
diferitele [Article thn opozitie ca sh. so uneasch inteo actiune'
poht!ch impotrwa guvernului.
Rosetti murise aniarit imrotriva lui Ion Brhtianu. Donii
zile inainte de a muri, simtindu-si sfhrsitul aproape, a che-
mat pe cativa Mtrini arnici crirora sh le incredinteze cote din
urrnil dornite si 84-) roage a-i ingriji de familie si interese,
Ace;)tia erau : Cumitru Bratianu, Printul Dirnitrie Ghica, ion
Ghica, Dimitrie Giani. Je lon Brhtianu nu l-a chemat.
Constantin Boerescu si Ghcorghe Marzescu iau initialiva
intrunirei sefilor opozanti si, din ceasul acesta se .fac sforthri
maxi spre a se grisi terenul pe. care sil. se Poatrc Inthlni opozati-
tii de toate nuantele.
Dar vine vara cu vacantele, cu tropicele, cu Parisul,
cii Ostenda, cu toate vilegiaturile, iar bunii nostri boeri, con-
form si mai bunului lor obiceiu, aleargh in locurile rhcoroase"
ei plricute, stiind ch. acash este eine sr], munceasch pentru ci
in arsita soarelui. for cht despre politica... se va vedea Ia
toamnä.
In timpul acestei vacante chestia evrce iarhsi este exploa-,
tath do ziarele evreiesti din sträinglate. Pe tema persecutii-
lor religioase se stria multh cornealti si se agith iardsi lumea
Dar ziarele din Bucuresti doveclesc cu cifre, cat de perse-
cutriti sunt evreri Numai in timp de 6 ani de and au fost
h»phmanteMti ei au intrat in stapinirea a unora dintre cele
mai mari si frumoase mosn, mai cu seamh In Moldova. Ne--
gresit pretul phirlintului se urea dar nu e mai putin adeval-
rat ch, clack lucrunle au sh mearga tot pe calea aceasta, daeft
nu va mijloci o reformh socialh insemnath, in o suth de ani
tot pamantul Rominiei va deveni proprietate evreiasch.
latä numai o neinsemnath parte a mosiilor trecute in mil-
na bancherilor evrei dela 1879 la 1885.
Bancherul Michel Daniel a cumptirat :
1) le aeni, a familiei Bals 1000 frtici cu 12.000 galbenf.
2) Tibeiranii a familiei Sturza 3000 Mei cu 40.000 galbeni"..
3) Buzoeu a lui Mateiu Ganea 1 300 Mei cu 28.000 galbeni.
1) Badenic a familiei Bois 3800 Mei cu 95.000 galbenii
3ancherul Menerholler

www.dacoromanica.ro
 11

I) Lespezii de Siret a famillei Bosie 2500 falci (35 000

galbeni
2) Crznestii si Flicd$enit. ,
3) Habasestii a lui Jage Rober 4500 falci.
Banchcrii fralii WeissengrUn.
1) Tdculd a familiei Sturza 2000 falci 40.000 galbeni.
2) Tigdnas a familiei Carp 2200 Mei 40.000 galbeni.
3) Bogthinesti a familiei Bogdan, 2560 Mei 500.000 lei.
4) Vidcanii 5) (iMrdovestz, 6) Talpa a familiei Urinovsky,
12.000 galbeni.
7)." Buhaia
8) Pescarii 2200 Mei 10 000 galbeni.
8) Solddnestii a farniliei Florescu 5800 Mei, 22.000 gal-
Lent.
Bancherul Theiler.
1.) Moinesti cu izvoare de petrol a familiei Mavrocordat
'1506 Mei, 40.000 galbeni.
2) Solonfii cu izvoare de petrol a fostului print al Mol-
-dovei Ion Sandu Sturza, 3000 falci 600.000 lei.
Eancherul Costiner.
1) Blildsenii a lui Ciolac Latescu 870 Mei, 300.000 lei.
.Bancherul Michel Juster.
1) Cdnestii a lui M. Gana 1000 fad 22.000 galbeni.
Mendel Rosner.
t Sascutul de mai multe mii falci.
Un alt evreu, al carui nume ne scapa. a cumparat mosia
Parincea iarasi de mai multe mu fälci, o targ, cu biserie4
etc., etc.
* *
Pe la sfarsitul lunei AuguA o stire menitn sa star-
neasca o mare agitatiune in tarn este transmisä telegrafic de
la Budapesta: politia din Karansebes a descoperit niste ma-
nifeste anti-unguresti care au fost expediate din Bucuresti de
catre Iredenta Rorndnii.
Aceste manifeste tiparite cu litere rosii au fost expe-
diate cu posta in Ungaria, o parte din ele au ramas in tarn,.
unde au fost tiparite, spre a fi trimise treptat in Ardeal si
In Banat.
Manifestul erea semnat:
Cornitetul de initzetud al lredentei Itoindne: Al. Ciurcu",
Manifestul chema pe Romani la luptri.
Sa se desfilsoare pretutincleni drapelul Iredentei Ro.
inane".
Vae Victis I..."
La Bucuresti incepe agitatia. Un student ardelean inimog
Gheorghe'Ocaseanu ni intalneste, imi spune cä e Instiin-
tat cti, dintr'un ceas in altul, va fi arestat si-mi cere sa primese
la mine stocul de manifeste ale Iredentei. Negresit primesc,
'Astept sa se insereze. and ziva a desparnt cu totul merg
la Ocrisanu, luni fiecare sub brat toancurile de manifesto
si le aduceni la locuinta mea in str. Renasterii nr. 5, uncle. ti-

www.dacoromanica.ro
 12

neam cu chirie o camerti mobilata. Manifestele au stet sub Pa-

tut meu vreme indelungata iar politistii, care le-au cautat In
tot Bucurestiul. n'au stiut nIc1odA1t cA sunt at& de aproape
tie na lor
Dar ziarul L'IncMpendonce Roumaine, al carui director
si proprietar este Alexandru C urcu dimpreuna cu Witt sau
Nicolae, urineaza carnpania antiungureasca pe acedsta chestui-
ne 13ineinteles Pesta protesteaza vehement la Rucurcsti i cere
guvernului Bratianu sit starpeasch cuibul iredentist din 1so-
mania. Dupa doua zile guvernul decreteaza ixpulzarea lui
Nicolae si Alexandru Ciurcu si a studentilor George Secazauu,
George Ocaseanu, 1. Droc Banciulescu si 1. Corneanu toti ho
rani transilvaneni.
Vestea expu'zarei se raspancleste ea fulgerul si toata 0-
pozitia e in picioare.
Presa protesteaza cea d'intai.
0 intrumre s'a tinut la redactia Romdnului convocata ur,
gent de Vintila Rosetti, In urma ctireia s'a votat urmatoarea
protestare-
.,Protestam In contra expulzarei d-lor Nicolae Ciurcu, A-
lexandru Ciurcu. George Secasanu. George Ocasanu, I. Droo
Banciuleseu si 1. Corneanu, Romani din Transilvania.
416 Seplemhrie 1885.
Rozneinul, Nn(7unen. flomeinza, Drepturile Omnlui, Rdzboiul
fl4rPis9. Curievul 1,7nonczor, L'Independatu-e Pozonoine".
Ziarele guvernamentale si nici ziarul junimtstilor Romdnza
Liberd n'at. partiemat la nrotegtare.
Dumilru Braliann. fralele primului-ministru, a trimis
d-lor Ciurcu urmaloarea scrisoare-
Domnilor Nic j Al. Ciurcu.
Prirniti. vii rug. expresiunea %iei mete dureri. Toti rom-
nil au commit in persoana dumneavoastra, o lovitura crunta
care-i acopere de rusine. VI urez cilatorie buna si reintoarcera
repede in tar6
1) Breitionzr

Decretul de expulzare fusese precedat de largi cercettiri

politienesti, fundca legatta Austro-Ungara din Bucuresti era
staruitoare i cerea guvernului Bratianu sa .1a mfisuri drastice.
La 20 Auguqt Secasanu si Ocaonu au lost chemati de ca.-
tre p iefectul politiei care i-a mustrat sever. La 31 August ins-
pectorul de politte lepureanu $1 eanitanul Stanciulescu. coman-
dantul j,indarmilor pedestri.,soQird la 7 dimineata la domici-
hul let Ocaanu $1-1 facurti o amanuntita perchizitie. Au cau-
tat rnanifest2le. Insti manifeqtele erau dm ajun sub patul meu.
Perckintii la fel au fost facute la Secasanu i la Droo
13fie-lulescu
La redactiunea flomdmtha a vend mutt& lunie sa protes-

www.dacoromanica.ro
 - 13
teze, `tunic' inriuntrn in ioate saloanele, lurne pe strada iar po-
litia era. fireste. foarte bine reprezentata peste tot. Dupa re an
vorbit Petre Grachsteanu, Dintitrie Giant, Gheorghe Pa
Eontfaciu Florescu. tott liberal. in opozitte cu guvernul, lumea
s'a imprastiat dandu-si intalnire pentru a dona zi seara la saia
tioie din strada Regala unde a lost convocata o intrunire oe
protestare.
La epoca de care ma ocup nu era Inca destul public pen-
tru ea sti ample o mare sala de intrunire; masele nu eralz
chemate la viata publica. votul universal nu venise inca, do
aceca. chiar pe o chestie foarte poptilara. d'abia daca se putea
ggtsi lume pentru o sala mai mica.
Uttar in Kara cand ne-rm intrunit la redactia Romfinn lui
a venit stirea ea Clurcu, tatal i fiul, au vandut ziarul L'Ind,i-
pendance linureinne lui George Em. Lahovari, membru al
elitei conservatoare, nets mai tarziu in duel de caire Nicolni
Filipescu.
A doua zi s'a tinut In sala Joje intrunirca de I rotestare
in fata until public agitat. Pe strada Regal& lumra rola dar si
politia. Pe trotuarele din fata salei publicul se ingramadi-e si
astepta infrigurat desfasurarea evenimentelor. Presedinte al
Intrunirei a lost aclamat Dimitne Giani: au vorbit Petre Gra-
disteanu. Gheorghe Paladi si Ion Lahovary.
A doua 71 in Gara de Nord s 3U petrecut scene neuitate
de entuziasm. plecau surghinitit. dar tot in seara accea plecatt
sa studentii universitari la Congresul studentesc din Braila.
S'au rostit cuvantan patriotice. tinerit s'au irnbratisat. Ziarul
Dreprunte Onnilm desrrie te,tfel aot ce sn netrecut
Cand clopotul suna rentru a trent oar& plecarea. cei trei
expulzati can plecau in area sear& Secasanu, Oetisanu ai Droc
Bannulescu erau trecuti din brate in brate irnbratisati at
starutati..
Droc Banciuleseu era atilt de emotional in cat. cand sa se
urce in tren. se arunca jos la ramant si-11 saruta strigand :
Trihnini Pronifinro
Trenul plera in millecul strigatelor generale: lira! SA
traiti I Sa veniti sanatosi !
Toga lumen e electriratat... Dchii runt umezi!... ei cat
mai vedem trenul barstele flutm a din amandona Firtile i
uralele flu mai contenesc".
Uri& de mare emotte si de sfanta insufletire L. Cine sr
fi indraznit atunci s creada cii Romania Mare e alat de a-
proape
Ciurcu Wit si mu precum si ccl (rat saselea expulzat
Corneanu an trerut ne la Giurgin la flusrluk.
Pe rand aceste evenmente se petreceau in Romania o
telegram& anunta o erste mernta á rmareasea fierberea da
Bururesti: Bulrmrii. impotriva traclatulut din Berlin, au pro-
clainat untrea Rameliaa cu Bulgaria.

www.dacoromanica.ro
 --- 14
Bine Wales a la Constantinopole i la Belgrail, mai ales,
*tiro a produs o foarte neplacuta surprindere.
Regele Carol, care se afla la bai. este chemat imediat IA
tarA iar guvernuI ia oare care masuri militare spre a face feta
evenimentelor.
Toate silintele diplomatiei de a mentine pacea raman
zadarnice, asa ca In ziva de 12 Octombrie armata sarba trace
granita bulgara pe la Klisura.
***
Razboiul sarbo-bulgar incepe, dar tn Romania mai este
Inca o agitatiune in curs.
Un cunoscut propagandist evreu Armand Levy venise in
Writ spre a organiza congregatiile evreesti. In tara venirea sa
a pricinuit enervare. -
Armand Levy, fiind un vechiu amic al lui C. A. Rosetti,
a tras in gazda fn casa acestuia de dum a sosit In Bucuresti,
Dar C. A. Rosetti murise. Totusi, Intemeiat, pe vechile rela-
tiuni dela Paris, omul se instaleaza ca la el acasa.
Actiunea lui Armand Levy provoaca, Insa, i mari nes
multurniri printre evrei: tinerii i saracii de o parte, boga-
tii de alta. Armand Levy lucrand In Intelegere cu evreii bo-
gati rascoala Impotriva lui pe sdraci. Inteo seara, esind dela
o intrunire intirna, propagandistul evreu este lovit de un alt
evreu.
Agitatia luand proportii mari, Guvernul, In luna lui Oc-
tombrie expulzeaza din tail pe urmatorii: doctorul Gaster doc-
tor in filosofie, mai tarziu dupa expulzare ajuns mare rabin
la Lonclra, dr. Svartfeld directorul ziarului Fraternitatea,
dr. Brociner redactor sef al ziarului Bukarester Tagblatt, dr,
Hans Kraus redactor sef al ziarului Bukarest Freie Presse,
Bettelhein redactor la Bukarester Tagblatt, Rosenfeld, colabo-
rator la Vocea Dreptatei, Iulius Sehein redactor la Bukarester
Freie Presse, Michel Asziel redactor sef al ziarului Hajoetz,
Auerbach proprietar al ziarului Pratermtatea.
Apoi au mai fost expulmti : I. Scor, Ioseph Schwartz, T,
Rubin si Armand Levy.
Dar multi dintre acesti expulzati au ramas In tara caci Ii
s'au revocat decretele de expulzare, unii fiindca aveau protec-
tori puternici, altii pentru ca si-au luat angajamentul sa apere
guvernul in ziarele germane ce apareau In Bucuresti.
Rosenfeld, unul dintre expulzati, era cotar de buti de felul
sau, de aceea purta si supranumele de Rozenefld-Cotaru. Prin
anul 1919 m'am dus sa fac cura de aria de Vichy iar un medic
din Paris mi-a recomandat pentru localitate pe doctorul Char-
les Cotar. Cine este acest doctor Charles Cotar? Nu este altul
[leen fijl lui Rozenfeld Cotaru. Gaud tatal sau a lost expulzat
din tara Charles Cotar nu putea sit alba mai mult de 9t1
aril:4n Fran% n'a yoit sl se atie ca este evreu, cu acest inte-

www.dacoromanica.ro
 15
les a prirtisit numele 'de Rozentald $r a pk.4t adaMul Cold-
rul" pe care I-a transformat In frantuzescul Cotar%
t **
Acurn cateva cuvinte de4re teatru.
Iancu Caragiale Ii facuse o buns reputatiune cu cele
iloua piese: Noaptea Furtunoaset i Scrisoarea Perdutii. Er9.
cum se zice, un autor la moda El N enea ln cpoca card A-
lexandri stralucea cu FOntana Blanduziei" i cu Ovidiu",
cand Grigore Manolescu era sarhatorit In Hamlet", and
,Stefan Iulian era copdul rasfatat al puhlicului.
Iulian, actor de mare rasa. de si nu trecuse nici mticaci
clasele Conservatorului din Bucuresti, avusese crestiuni, una
mai stri'ducitit deal alta, in Chir Zufairiclis imitaad de mi..
nune pe grec, In comedia Mincmosul", uncle imita nu
mult succes pe italian, In operetele Voeiodul Tiganilor",
Mascota". Bocacio", etc. Apoi In coir^diile lui Caragiale,
jucand rolul rpistatului din Noaptea Furtunoaset si rolul poli-
laiului din Scrmoarea Pterclutd". Pe Julian, mai ales, se In.
temeia Caragiale cfind is] scria pieqele.
Dupil cele doug. mari izbanzi Caragiale mai sense o a treia
comedie de moravuri, D'ate Carnavalului, pe -care comitetul
teatral o premie cu ctiteva mii de lei. Insa prerriul se cledea
autorului, nu piesei. Piesa era cu totul mferioarti celor (Iota
inaintase.
irr reprzentatie piesa, nu numai razu .dar fu si fluerata
In Drepturile Ornutui am scris o scurta eritica In care am
gals adevIiruri neplacute asupra piesei, iar Caragiale lmi
purta multa vreme pica afribuindu-mi pe nedrept, si paternt-
4atea flueraturilor. Adevarul era altul, acel care flucrace era
Dimitrie Bacovitil criticul teatral al ziarului Rorrainia LzbArd
care semna Sphinx. Si alaturi de el au mai fluerat attn.
D'ale Carnavalului a p5r1sit repede scena spre a nu se
*mai reintoarce.
Dar infrtingerea cea mai mare era a comitetului teatral
care alesese, spre a o premia_ cm mai slaba Jucrare a maes-
trului.
**
_ Se discuta mai de mult dad pe scena Teatrului oKipd,
nal se cuvine ori nu se cuvine sa se reprezinte opereta. pxkr
rile erau Impartite. Erau partizanii rolului educator airtea,'
trului, partizanii teatrului-scoala $i frau i ceilalti: partiianii
teatrului-petrecere. Dar la urtna a biruit paretea acelora ctigi
au sustinut cum c5.. or care ar fi neajunsul moral, de vretne
ce opereta ar putea at age Dublicul, i ar aduce bani la caa. a se
.joace opereta.
La 3 Octombrie se da Intaia reprezentatie cu Girona di,
rofla" opereta franceza tradusa de colonelul Bengescu. Dag
-succesul nul.
Doamna Odeseanca, o evreica cu timbru plitcut dar gre.

www.dacoromanica.ro
 10
oaie si fara Joe de sunk nu putu misca publieul. Stefan Itr-
han, plin de talent si de verka, nu invatase rolut, St. Mateescui
de oniceiu actor cu succes, de data aceasia fu mat pe jos de
once critica. Singura Ana Danescu, a lost in rol st a jucat in
nota operetei.
Critica consfata, ea actorii romini nu stiu juca Opereta
franceza, pentru care se eer aptitudint speciaIe de rasa.
Face buna unprestune tenorul 1. Lajenaru care, Ina sii
el. e sfucios pe scena $i fara miscare.
Opereta franceza. dar, nu are De scena Teatrului National
st jucata de actort rornant, acelasi sucees ca sr operetele ger-
mane, lioevodul rigavilor de exemplu.
**
Dar dacii opereta se prezinta in conditiuni mediocre, nu .
blicul ca si critic& fur& multurniti de Opera roman& care a
debutat foarte satisfacater cu Lucia de Lomerrnoor.
Samba la la 28 Septernbrie s'a deschis stagiunea Operei
Rornilne in seta Teatrului National en Lucia de Laviermoon
Distributia era urniatoarea : ,

Lord Henri Asthan, . Coast. Caireni

Lucia sora sa, D-soara Carlota Leria
Sir Edgard de Rawensood, I. Dumitrescu
Lord Artur Bukow, D. S. Nasianu
Raymont Bidebent, D. Teodorescu
Aisa, D-na V. Almageanu
Normano, 1. Balcnarn
Aceasta reprezentatie a fost o plaeuta surprindere pentrd
toata lumea; on erau &cat laude si aproba'ri din toate partite.
In Ulndependance lioumaiite Grigore Ventura (Arutnev).
a serfs:
..Deschiderea Teatrului National a fost insemnata anul
acesta printr'un eveniment care va face epoca in Istoria dezvoI-
tarei artelor in tara noastra. Pentru intim oar& s'a auzit o O-
pera cantata in. limba roman& de catre actori romani.
D-na Carlotta Leria a tinut rolul Luctei. cu multa *Uinta.
muzicala. si joc de scena. Baritonul Caireth, in ciuda vocei
sale earn surda cate o data. are un timbru foarte placut $1 o
rara calcined comunicativa. Tenorul lon Dumitrescu (des-
tinat a deveni o mare celeoritale europeand N. A.) a uimit
cu puterea vocei st en vt diezvrile date.
Orchestra, magistral condusa de un roman, d. Stefanesem
Acesta a fost de (lona ori chemat de public, desi Ii lipseaub
douä initrumente importante".
Ceeace a impresionat mai ales a lost corectitudinea execti.
tiei. *wale buna la rare or-,u nreqat.ti cantarpfii nostri. Crid
ticii an spus, en drept cuvant a doua zi. cum ca trupa a bine
rneritat dela public care a apreeiat ruperea eu trsdttia cantare-
tilor italieni, obiciumti en efectele mari de voce, en exagera .
tile, en melodrama in actirme
***

www.dacoromanica.ro
 17
La Teatrul Dacia juca trupa Fani Tardini-VIddicescu care
atiiigea un public destul de numeros. cu talentul si jocul con-
*alums al protagonistilor
La sala Orfeu" artistul I. D. Ionescu stetea in capul unei
trupe de varietati unde cantoneta si cupletul de actualitate ti
neau locul principal.
La sala Bosel juca o trupa de opereta germana.
Cinematograful nu aparuse Inca. dar Bucurestiul avea 4
teatre.
***
La Teatrul National colcnelul Bengescu-Dablia citeste !n]
fata comitetului teatral capod'oPera sa Pygmalion" careia uij
.3e face o p1 'mire entusiastd. Toed critica laud& cu man elo-1
gii, nova lucrare.
La reprezentatie autorul a fast ovationat.
***
La ;umatatea lui Octombrie se joaca la TeatruI National
en rnontare neobicinuita pan& atunci. cu piese si decorun on
duse din streinatate loana d' Arc", drama in 5 acte de Schil-,
ler, tradusd in versiin de d-mi t. si Jacob Negruti.
Rolul Ioanei d'Arc. era tinut de Aristita Romanescu, al
lui Carol VII de Grigore Manolescu. Regina Isabean, d-soara
Fanseta Vermont. mai tarziu cl-ra Grigore Ventura, Filip ceI
bun, Iancu Petrescu, Dunois C. Notara.
* **
In sale, Bosel trupa de opereta germana a fost Inlocuitg
de o trind de operetd tranceza, sub directiunea d-lor Claudius
Landré.
**
Acum viata politica absoarbe aproape totul in Ro
mania.
Apropiindu-se sesiunea parlamentard liberalii de toatg
nuantele din opozitie se intrunese si-si aleg un comitet their .
cina s dea o directiune unitard.actiunei in contra guvernu-,
lui.
Sun! alesi in acest comitet: Dumitrie Brabant:L. Mihail Co.
galniceanu, Gheorghe Marzescu, Ion Docan, D. Giani, general
Haralamble, Petre Gradisteanu, PetreCerniitpseu,Gr.Cozadin,
Pana Buescu i Gheorghe Pa ladi. Acest comitet are insarcio
narea de a se pune in legatura cu comitetuL partidului hbed
ral-conservator spre a stabili o intelegere.
***
_ Sub titulatura Partidul liberal national" liberaIii dirt
opozitie de sub sefia liii Dumitru Bratianu, tin o intrunire
pullica In gala hotelul Manu. astézi hotel High-Life in falai
Ateneului. Cu acest prilej Mihail Cogllniceanu a rostit uul

www.dacoromanica.ro
 g 4
. .
'mare discurs in care a spus vorbele citate de atafea ori: De
'azi inainte nu mai ani filmic .de comun cu Ion Brtitianu i.
:clorcso ca, dui)/ moarte, ,nici oasele mete sr nu stea alaturi
kle ale lui".
' Dar n'a trecut mull $i Mihail Cogriniceanu ullat ju-
rtirnantul.
ImPrcandu-se cii kn Brtitianu. a rostit. inieo zi la Ca-
meril o cuvantare plticutrt acestuia. Dar o Voce din randuri!e
opozitiei rasunti:
Ce facem cu casele?
Se spunea crt Cogalniceanu ar fi riispuns in surdinti:
Oasele sr. le
In timpul acesta rtizboiul sarbo-bulgar urrneazti st,
preocupil. mull opirna public& generalti $: foarte mult sfente
pohtice din 13ucure,ti.
Sirthi tree granita si imping ne Bulgari pe toatrt linia,
:victoria Sirbilor pare.sigura, rcgeleMilan vrea s intre In So.
fia spre a dicta pacea si a zadtirnici astfel crearea unet Bat'
.garii Mari prtn Incorporarea Ruincliei. Dar soarta armelor
xrea altceva Sirbii sunt batai la Elivnita de armatelo but.,
garo-rumeliote. . . ,

. Infrângerea Sarbilor a lost datoritii. mai ales incapaci.

Wei comandamentului cat st comandantului armatei Duna-
rene care a stat In inactiune In loc s alerge la Slivnita.
Bulgarii, victoriosi, inainteazti acurn pe toatrt linia. Bat
pe Sarbi la Pirot, bat pe Sarbi la Vidin.$i intrrtIn Serbia.
Insrt, In urma amenintArii Austriei c, dacl Bulgarii vor mai
nainta, trupele Austriace vor intra In Serbia In ajutorul tru-
lor sarbe, printul Alexandru de Batenberg ordonrt inceta-
rea Inainttirei si Inceperea lratativelor de pace.
* *
Opozitiunca in contra guvernului Ion Bratianu holli;
'Taste, in sfarsit srt se uneascri si s dea lupta decizivrt in po-
Viva eabinetului.
r George Panu, care dirija ziarul Lupta la Iasi, scrie arti-
'oole foarte gustate la Bucuresti. In aceIas timp George La-
lbovari, noul proprietar $i director al ziarului L'Independance
IRoumainc Si prepune sit colaboreze la foaia sa. Articolele Iui
(Pann Einar in foaia.francezil dar nu au, nici pe departe, savoa-
irea articolelor din Lupth. In ziarul francez ann scrie, in con-
tray Obicehfltiii ShU;J!Otgdottf,ilungt .tde ,cat,e 3 coloane si maE
liMba franceZtOinfitcupoateorniirnii cu virtuozitatea cif
care Mantle pe cèa romfinit..Del ateed colaborarea lui Pann la
tiarul d-lui Labovary n'a durat prea mult.
* * *
Intaiul pas pentru unirea fortelor opozitioniste este
Mut. Partidut lui Dumitru Brrllianu si partidul liberal-

www.dacoromanica.ro
 -- 1 0
conservator cad de acord S i jibIic programul coalitainei
pentru rasturnare, cele Aloud particle sunt reprezentate prin
ddua conntete:' tinul compus din .Dumitru'.Brtitianu, Mandl
Cbgalniceanu i general haralitnibie[Celatalt prin Lascar Ca-
targru George 'Verne Scu si general Ion Ern. Florescu.
***
Generalul belgian Brialmont a venit in Bucuresti ca
sn inspecteze lucrdrile fortificatiilor. In acela$i timp in luna
Decemorie se fac incercari de tragere asupra cupolelor de o-
tel turnate tle uzinele striiine.
, Pe o.zapada de un metru, in calitate de redactor la lin,
manul, iata-ma afara.la campul 410 tragere. 0 baraca de scan-,
duri a lost construild Jar inauntru se servese bauturi calde
frindcd gerul e 5imtitor. Regele e de fata. Sunt instalate douk
cupole, una de labricatie germana $i alta de fabricatie frau-,
cezit. Multi ofiteri de artilerie sunt de rata.
Francezii, cart au adus cupolele, s'au oferit sti intre in
cupola lor in timpul tragerei asupraei cu tunuri de 150,
dar Gennanii n'au vrut sI mire in cupola de fabricatie ger-
manh.
Tragerile au urmat mai mutts zile In sir iar rezultatul a
lost cg, pe cand cupola francezit a rezistat tutulor experiente-
lor, cupola germana s'a dizlocat, s'a desfäcut $1 a pleznit sub
cele-.30 lovituri convenite ale tunurilor de 150 atAt Krupp cat
*i de flange. ,
* *
,
L-..Cu cat intram in toarnna cu atilt se intete$te agiteVa
politicn. La 16 Noernbrie apare ziarul Epoca sub directiunca
nomingla a lui Grigore Paucescu aviind ca prim redactor pe
Barbu Delavrancea insd de fapt adevAratul conducator $i su .
fletul ziarului este Nicu Filipescu proprietarul foaiei. Grigore
Paucescu, ca $i Barbu Delavrancea nu ereau pu$i In capui
ziarului de cat firme. In comitetul de redactie sunt afi$ati
Atecu A. Bats, C. G. Costa-Foru, A. Chiriac, N. Filipescu, Lt.
Gane, Leon Ghica, Gr. Goilav, I. N. lancovescu, Ioan Mano-
lake Costache Epureanu, Ioan Miclescu, Ioan Mavrocordat,
Const. P. Olanescu, C. Filipescu, Pang Mihail Pencovici, Dim
mitrie C. Popescu, Nicolae Popescu (Ploe$ti), Al. I. Ulubeanu
Al. VItihutti, Zaharia Chiriac (Foc$ani), Ion Dumitriu (Giur,
giu).
Aparitia acestui ziar schimbA,, de o data, atmosfera poll.
tick In Bucure$ti si In tarn.
Epoca clevine, in scurt AirriwoiaruLp9litio eel mi citit. Pa
lAngti atillea condee de Valoare(itiartilTavea, yervaera bine
informat politiceste, Nicolas Filipeseu Insmi faces reportagrd
politic, cu lncetul toti nemultumitii se grupau in jurul aces .
tui ziar. Apoi ziarul ia tonul foarte violent care destainuia
temperamentul neastAmptirat al patronului.

www.dacoromanica.ro
 20 --
Pireste viotenta din presa trecu in parlament si afarg,
asa in cat vazurtun chiar oameni foarte 1initIti ca sunt luatd
de vartej.
De exemplu, In urma unei polemici foarte clarze, Tau
Maiorescu i Eugeniu Statescu, au o intalnire cu pistolut,
Cateva saptarnant mai tarziu un alt duel. Barbu Dela-
vrancea de la t.poca si Alexandru Djuvara redactorul sef al
ziarului liberal L'Etozte flovmazne, in urma unor repetate
atacurt violenie, au intalnire cu spada.
Dupä cateva reprize. Alexandru Djuvara refug s& se mai
bath' declarand cã este obesit. i duelul se opreste act.
Faptul produce valva *1 provoac& noui polemici hind. el
erea fall precedent. Eau vazut destui oameni refuzand ,r-a
las& pe teren si nevoind s& recunoascd sanctiunea duelultn,
ins& era cu totul nou cazul omulue care, odat& angajat iii
1uptil. sa declare cg, fiind obosit, nu se mai poate bate.
* s
Dacl opozitia devenia din zi In zi tot mai violenrg,
nici in partidul de la guvern nu erea linite i unitate de ve-
den: Ion BrAtianu era stlit s procedeze ne:ncelat la rema-
merea cabtnetului spre a zadarnic] nernulturninle care nai:-
teat] zilnic IiIunn remaniere la sfra.situl anului 1885 e ur-
indtoarea: Ton Brgtianu internele. M. Fenkide externele. El?
gen Stritescu justitia. C. Nacu finantele, Radu Mittel lucrtinle
Pub lire generPmul Fri !comer, ra.zboml. Anastase Stolojan a-
gricultura, D. Sturza instructia.
* *
Pentru a descreti fruntile incretite in luptele politico,
pe scene Teatrului National apare una din cele mai man pri-
rnadone ate epocei, cantareata Italian& Adelina Patti. Patti
ciint5 in Trqvinta si Le-in eu trune nr,,ang.
Diva a rtimas incântatal de cAntecul si vocea lui Gabrie-
lescu st ea l'a lndemnat sa piece in streinfitate spre a se per-
fectiona.
ANUL 1886
Anul 1886 Incepe cu o stire dureroas& pentru toti Ro-
milnii: d-rul Alexandru Marcovice medicul fruntas al tani,
Ichagnosticianul fara pereche, moare in puterea varstei la '50
kle ant. Un ulcer cu caracter specfic I-a secerat.
Defunctul era una d;ri Iiiimni le strithicitoare ale medicinei
In Romania, in acelas limp era o inima generoasa i un dez.
interesat parctinan ate anecdote si istorioare- an rtimas a-
supra lull
Tat& una caracteristieg Un cftrciumar de ne la Obor cede
rgu bolnav Marcovici ii rantS si-I vincleca. Dar fiindca acest
earciumar ii fiirmiase de multe on vinun excelcnte, nu pn-
peste plata vizdelor.

www.dacoromanica.ro
 21

Carciumarn1, insa., era nemiingliat; ou orice prat voia sa-ai

plateasca. datona. Dupa 'dm sau trei am. dootorni Marcovioi
aduse cativa stanjeni de lerune n rfurte i astepta sa tread&
taetorii spre a le tam.. In adevar lat h. ra. apare Inter, dimi .
neata un orn cam batran inarmat cu an ferastrau. iiii topor iJ
o capra. Omul vine. incepe lucrul. laie loate lemnele. apoi
se prezinta la doctor ca sti fie plata,. Dar cere un pret ,sub Va.
loare. un pret cu totul de nimic. Doctorul roirat intreatra oa
ca nu cumva ornul se insala, dar falsul taetor se dernasca:
era carciumarul care se deghizase in taetor spre a putea res.
plati sem icnle doctorului care-I sclipase dela moarte.
0 alta anecdota e inca i Tnal picanth. Doctorul Mareovicf
era medicul palatului si, in acelas tirnp, avea slabicrune pen.
tru Regina Elisabeta pe carrel era Inca Doamnit Intr'o zi. vi
fin pe Doamna care era sufennfra, permis e oarecre
Indrasneata care i-a atras imediat indeptirtarea dela Curte.
Inainte dee muri un medic vem sal vada. ins& Marcovici
Mu mai vedea Intreband de numele ccliii rare-i vorbea si
trend ca e doctoral B.. ii spuse-. Ann c vrei sa te prezinti
In alegeri. rau faci. Asculta-ma pc mine, las& dracului
tica i ,ocupate tie meditina".
Peste o ora i jumfitate Marcoviti trecuse 'fintarul
Autopsia i-a lost fiirutti tie dodorii Demetrescu Severea-
nu. Paul Petrini i Leonia. iat rezultatul:
Creerul intact. normeL bine conformal cant-II:ea -15,00 gr. ,
Ia parlea 'occipital& prezinte o depresiune prodnsa tIe e conform
matiune special& a osului corespondent, tu alte cuvinte .12fl
frumos si mare creer. Stomacul, putin dilatat, avea la nartea:
intestinului subtire mimit duodenum un ulcer rotund de xna-
rimea unei piese de 2 lei, ulcerul rosese partea intestmultn si
o parte clin glanda pancreas. constithind estfel o cavern& de
aproape tin cenfimetru i lumfdate adancime: prin urmare
hemoragla care a rauzat moartea regretatului doctor Mar,
n oTid a trebnit sa fie produsa de ulaeratia peretilor unei ar,
tere. probabil artera panereaticti-duodenala.
Deetorul Marmvici era senator liberal.
Pe la sffirsitul. Fui lanuarie se intrunese la Bucuresti
plenipotentiarii Turd. SArbi si Bulgari, spre a realize paces:
In ur7na rftboinlui slirbo-bulear.
Delegatii telnr trei state erau Din partea Turciel. Mad.
gib-pasa. din parka Serbiei, d. Mijatovici, din partea Bulge,
riei d. 'Guesof.
'Pentru girere'a -sedintrlar conferintei. guvernul Nis lg
clispozitia delegatilor un anartament in localul ministerului de
finan1e. Tip rare 1-a rnnqIilat din non
Dar delegatii. odata sositi la Bucuresti. departe de a bleeps
irnediel luerfirile n.erd rlult timp in pertrartnri i intrigi di-
- 'Marti 4
Iomatiep. llezutletul conferinfei va veni mai thrztn.
Velirrrarie e reprezinin nentru 1711-Ais oar& na
soenv. Teatruhn Nalinnat iiranas oritinallitn '4 ltete a lid 0.4

www.dacoromanica.ro
 22
Bengescu-Dabija, Pygmalion, Distributia a fost urmatoarea
Pygrnahoo, C. Nottara.
Phadael, Grigore Manolescu.
'Daleagoi, AleXandreOcu.
Narbal, I. Petrescu."
narnilcar, Ionescu.
Malachon, Costescu.
loazar, Lugosanu.
Giscon, T. Petrescu.
Tyrphon, Papadopold.
Topha, D-na A. Manolescu.
Astarhea, d-na Amelia Nottara.
Benaida, d-na Alexanclrescu.
Succesul acestei piese a lost foarte Mare
Duminica, la 9 Feheruarie s'a inaugurat localul bailor
Eforiei de pe Bulevardul Ehsabeta cat $1 sala de serbari.
La 1886 actuala sala de haluri era alta, lojile de sus axis-
tau dar nu erau esite cum sunt asta.zi, iar sub parchet era ba-
zinul uncle se scalcla lumea vara. lama, se aseza parchetul
deasupra.
Inaugurarea s'a facut cu mare pompa si a fost prezidatn
rTh printul Dimitrie Ghica, primul Efor al Eforiei spitalelor
Civile. A asistat toata aristocratia bucuresteana.
Din anul acesta sala a fost data pentru balurile mascate
publiee; o lume imensa umplea aceasta vasta Incapere, dar
rcustul publicului era altul; dupa doi ani lumea a parasit sala
Miler Eforiei $1 s'a inters iaras la sable cele mici: Bosset.
Dacia, etc.
Opozitia coalizata de asta data, da semnabil luPtet de'
Asturnare impotriva cabinetului Brabanu. In ziva de 22
Februarie o intrunire publica a coalitiei se tine la sala Jojé
'din steada Begala si e prezidata de Dumitru Bratianu.
De acum nota agresiva creste din ceas in ceas.
Dumitru Bratianu a spus, adresandu-se dare conservato-
rii cu care s'a coalizat: Dumneavoasra, domnilor, nu sunteti
loviti decat in dreptunle d-voastra de cetateni, pe cand noi
suntem loviti In cnoarea noastrta de liberali".
Duna o luna dela intrunire, conferinta delegatilor tur-
co:sarbo-bulgar; isi inchee lucrarile ; ea toate conferintele $f
aceasta a dat rezultate care n'au multumit pe deplin pe nicV
unul din deliberanti.
Totus, in cele din urmit, dupa lungi deliberari $i neince-
tate Intreruperi a tratativelor, se iscateste un tratat de pace
CU un articol unic.
In politica dinauntru blocul opozitionist nelinisteste
gae Ion Bratianu. Desi junimistii nu s'au asociat blocului, to-
tusi In parlament $i In Romdnia Liberd, care este ziarul lor,
Tac opozitie.
. 'On incident parlamentar aduce nelinistea si In partidul
'dela putere. Generalul Leca, prepdintele Camerei, $i geful

www.dacoromanica.ro
 23
unui mare grup de moldoveni, combate o conventiune !hate-
atA de guvern cu Bence Nationalii. Peste cateva zile la Senat,
0;ut BrAtianu sustine un proect de lege pe care it combate Bei-
mdea Mitic pre*edintele Senatului, tar Senatul voteezti cu
preSedintele. ,
Bineinteles guvernul nu a cAzut, dar Ion BrAtianu' smite
EA incepe srt alba prea multi dusmani si rivali. Apoi, ,ui-
randu-se in jurul sAu vede deodatti. golul, toti vechii lui tova-
rh*i de lupth din tinerete nu mai stint, Gole*tii au murit, C.
A. Rosetti a murit dupti ce l-epArAsit, fratele sau Dumitru I-a
pkra'sit. Si aproape toat'd yechea gardA liberate' a dispArut .sau
a tutors armele,in contrla tut Atunci se gandeste cIt trebue re.
acIuj Inapoi cat mai multi dintre liberalii cari-I combat.
_ Ceneralul Haralambie este ales la Colegiul I senatorial
din Dolj cu toleranta gu'vertnilui, Dimitrie Giani se retiage,
din coalitie, Romdnul i directorul sau VintilIt Bosetti acuza
coalitia pentrucA la alegetile partiale ce so filcuse de curand'
s'a abtinut dela lupt6..,In sfar*it Ion Bratianu izbute*te srt dis-
Ioce pe cativa liberali 'din jutul lui Dumitru J3riitianui a
coalitiei, dar curentul opozitionist creste.
$i Mihail Cogiilnideanu Incepe'stI devie suspect opozitiA
Mihail Cogrdniceany anuntase '6 interpelare guvernului.
In chestiunea expulztirei' Bornanilôr ardeleni, der Cograni.-'
ceenb., nu o clezvoltrt. Amandrife se succed sub felurite pre-
texte panA cd Filipescu, piercle radarea *i ataca pd .t. .
ceanu ;In ,Epoca, .

-( Conul MilialaChe este afaCel- subtire *i pus In lumina bA!

ymelei ctl s'a inteles Cu guvernul. In public circula vestea cum
cA Cogalniceanu vanduse iarA*i guvernului cateva pietre din'
nesfar*ita sa colectie de ramil*iti arheologice cu eari se slujea
In ocaziile grele.
Aceastrt notitli a avut darul sti hotiirescri pe Mihail Cogrtl-
niceanu ca sa-si desvolte interpelare,a.
Ziva cea mare sose*te. Ziarele opozitiei anuntrt cu zgornof
rdesvoltarea interpeliirei. Tribunele Camerei sunt arhipline. irt
ivechiul local din Dealul Mitropoliei oamenii stau ca sardelete,
'Doamnele, cari au umplut !Ana la ultimul colti*or al tribu-
tei lor, se revarsA pretutindeni rand *i in tribune presei. Ae-
'ru1 este greu resnirabil.
In sfarsit, *edinta se deschide. Dar Conul Mihalache nu a
vonit. Ce sti fie ? Nu cumva este iariisi trrtdare?
Zgomotele sinistre Incep sit circule, Ca Intotdeauna se gg
sesc, *i do astti. data, oameni 'bine informati cari afirma, cum
dl conul Mihalache s'a. aranjat 'cu Ion Brtitianu. Deci, interpe-
larea nu se va face.
Minutele de enervare tree Inca.
, La biurou secretarii .indeplinese cerintele regulamentukti;
Se cite*te apelul nominal, se citesc cOmunicArile, sumarul *6-
r.dintei precedente, etc.
In acest moment Mihail Cogilniceanu apare purtand

www.dacoromanica.ro
 24
sub amandouti. bratele, teancuri de volume, dosare si colectii
ale IldultztutUtat Uitaat.
12.-ste ca ci scantele electrica. Taat a. sala sn ridici Un. ropot
de apiauze abircneste din Camera si din toate tribunere. CI
potui prezidential rasuna si linistea se rt.stamieste repede. Dar,
in mcinta. si in tribune urmeaza sa se auda un lung fasiit de
*oapte si miscari nervoase.
Mihad Logalmeeanu soseste la locul sau uncle Isi depune
volummoasa incarcatura. Deputatii opozanti din apropiere Ii
a.11.-lia ea sa. se descotoroseasea de carti. Toti ochn, cateva sute
ac perechi, sunt indreptati asupra sa. Toata lumea se asteapta
Ia o teribila Walla pariamentarL
fti sfarsit. Ulasul gutural al presedintelui general pimi-
trie Leca rasuna:
lntram in ordinea zilei. Dornnur Mihail Cogainiceauu
are euvantul sore a-si desvalta interpelarea".
0 miscare prelunga se face in Camera. ConuI Milialache
se scoala si, en bratele pline de documente, porneste catre triw
buna. Doi usieri ii urmeaza incarcati de asemenea.. E formi.
dabil. Acest om era o putornica autoritate, era 0 forta eavar.
§icoare care acapara i robea.
*i Cana Mihalache incepe.
Interpelarea a durat vreo or t s'a sfarsit in mi.jloeul
ilereptiei generale. Conur Milialache, desfasurand a trisemna-
ta eruditie speciala, a interperat viguros guvernul... dela Bik
tlapesta
Pe cand marele orator Albrbea atacand pe Ungtrri dar oi
crotind., guvernuI din. Bucuresti, rasuna, de sus, de ge ban,
cite superioare glasul dePutatulul liberal disident Grrgore
had Carciunrarescu:
E mruns t
Un. mare hohot de ras a izbucnit in Camera.. si tribune.
La inceputur hinei. Martie, Curtea cu jurati judecal pro-
, cesul crimei din strada Soarehrt.
Pe strada Soarelm, astazi strada Teodor Arnan. locuiau sad
tii Miulescu tar ca chiriala aveau. pe a doamna. Maria PopcP.
vs& Intra zi Maria Pcpovici a fost gasita asasinata, iar ndv
made toate au cazut asupra sotilor Miulescu.
N'ae Mnilescu avea o tipografie pe care a exploata, tn acea,
sta tipografie a. aParut mai luta] ziarul 19,rPpfTrrile OnruliA Dar
thainte de a fi proprietar do tipografie. Miulescu fusese multI
vreme comisar de politie sub regimul conservator al lui. Las,
car Catargiu. Sub Lascar Catargnr Capitala nu avea &cat , 6
comisari de politie, camisariatele, tinand locul inspectoratelor
de astazi. Nae Miulescu fusese cornisarul coloaret de verde.
Crima din strada Soarelui a facut o enorma senzatie rrt
Bucuresti atat pentruea vietima era a doarnna cunoseuta si de
bunk' famihe, cat si pentruea MiuTescri fimese un rnalt func-
tianar rr1 gienest, Citima fuseoe savarsita in ziva de ife Maa
anul 1 5,

www.dacoromanica.ro
 25
Cturtea e pmziadta. de M. Poenaru313o14ea, fofoliul liaLS-
ilerulut public ii detile procurorna general Pepuleanu, costat
de larocurorii Manolesen si Bursan. Av locatai apararii sunt:
t. Cantili, G. Meltani. M. Paleologu, Ai. Viliclescu. I. 1Vala.,
Barbu Delavran3ea, I. Atanasiade, C. G. Costa-Foru, G. Paladi,
,Gtnigore Paueeseu, -etc.
Juratdi razuti la sorti: Stancesen T. Nae, N. Crangasn. D.
rreodoreseu, kir. Canso., D. Marineseu-Bragadirci, Doctor Boi-
CeeD11, M. Dumitrcscu Marin, Sp. Cazotti, Al. Eleftereseu, L
N. Popescu, Serbaneseu $i N. Amira.
Din stoata lurnea aeeasta-. rna Eq.strati, avocati. juraki. $1 acii-
t ati nu mai trgeste astazi la 4928, adieli diva 40 de ani. detat
avocatul C Costa Foru.
lata cum a lost deseoperita crima:
Pe la orele 3, clupa' pranz, sotii Mrulesru venind la domi-
fain., au gasit ua casei deschisa de$1 intuntru trebuia -sa ia
.chiria$a lor Maria Popovici lmediat, au facut o scent de des-
zadejde, au git in stradg, $i au chemat lurnea sore a spune
dovedi ea au lust jefulta de Wham ln urma a fost desco-
perit i eadavrul vietimei intenna din octal.
Terate dovezde au mill in sarcina sotlor ltiuleseu. 'Ca
?real-in politist. Nae Miulesen Inase lot felul -de prerantiuni ri
etutat sa-si creeze numeroase alibiuri, Msg. preoliftrunile
fund exagerate, sotii ..Miuleseu s'au compronus toemai din
tauza, aceasta.
Din partea apartril an Torbit q.Cadtilli. Barbu Delavran-
:tea, Gr. Paueeseu i Atanasiade. Partea eivilt, a kat rewezen-
It prin 13. Opran.
Juratii acorrlanci eircumstante mart toare si Inlaturand
premeditarea, Nae Miulescu a fosi es'andil la 10 aril de munca
silnica, sotia la 5 an] de ternnikt, -apoi sohdan 1a 2000 RA
Aespligubiri eivile $i non lei. cheltueli de judecata.
D Costa-Foru a luat euvantul ,dupa pronuntarea verdic-
tnIni, spre a lua aparana -condamnafilor vi a le proclama ino-
-cearta. Presedintele 1-a chemat la Prdine ebemAndu-I vi la res-
reetril lutrului jurlacat.
Verdirtul juriulni a fast foarte trificat. Inlaturarta pre-
meditarii era absurclitate. fimdcg, din anehett ei dovedit at
immai premeditarea putea legitima aeuzarea. Fara premedi-
tate soul M'ulescu rru nuteau fi aruzati.
MohIri crimei a fost furtul. Victims dIduse hi Mnileseiu
rastreze -vi-evPa -irW115, cc avea, j, pentru ea sa nu mai
tie siliti s'o restitue. a ucis-o.
ln luna Wartie, drpg lungi vi laborioase disculiuni,
parlamentul voteaz h &tut Taril antonom ,a2 'Romaniei.
Violenta onnzitiei ere.51e neincetat. In Camera multi
1:Entre finerii denntati alesi ra guvernarnentali, incep sa. trawl
In opozitie, energira eampanie a PrEsei Th 'rap cu Epoca la
Bucuresti, vi en 7.upta tui Cheorghe Pann la la$1, agita 'tam
tnereu.
Un alt motiv de agitatie e faptutl ea Nicolae Fleva demi-
www.dacoromanica.ro
 26 =
fsioneaza dela primariatul Capitate!. oemisiunea fu rnotivatd
cum ed. neva nu aye& majoritate in consiliu, dar Fleva
cleclard in Camera,' cá a, demisionat perau motivul ca nu sea
Inte les cu prefectul de politie, care face polititea, pe cãnd, et
Fleva, voia la Primdrie, sa faod administratie.
Fleva va fi in curtind unul dintre cei mai violenti opo-
zanti iar. glasul sdu va rdsuna eu aceeasi vehementa cu care
a rasunat in.contra reganului lui Lascar Catargiu.
. Fleva nu putea ierta liberalilor cii I-au silit sii piece' dela
pr i iniiri e. . .

. Opozitia urmeazd agitatiunea iar in frecare Duminicd

fruntasii ei Dumitru Bratianu In cap +-4-Inerg din oral in
oras sr vorbesc in intruniri publice. .
Guvernul so enerveazd si procedeaza cu violenta. Inteuna
din zilele lunei Mai d. Emil Frunzescu;actual sef al stenogra-
tilor dela Senat, pe atunci corector la,ziarul Epoca, este atacat
in strada Regala, altituri de hotel Union si bdtut. Agresorii
,:erau agenti al pohtier.
Acest,atentat. cu totul. nernotivat,:enerveazd si mai mult
opinia publica. In Camera, Take Ionescu, Para atunci gu-
vernamental, interpeleazd guvern.ul.si,declara cii, dacti se va
Aovedi ca agresorii, fac parte dinpolitie, ii va fi rusine sti mai
in opozitie, .
facii parte din majoritate. Pest& critev.a Me. Take lonescu era
..
Nioolae Fleva trece, fard.lranzitie, in opozitia violentit iat
la Camera atacurile indrePtateimpotrivaguvernului iritil ma-
loritatea si provoaca mari furtuniTarlamentare,h ,
Pandsi juninnstii devin vidlenti.'Ziarul Ior Roindnia . Li
berá scria la inceputul lui lunie :
Se afirma ca opozitia este hotarita sa raspunda la bruta-
litatile administratici cu lovituri de revolver. Cine seamand
ydnt, culege furtund".
lar Titu Maiorescu, fruntas junimist, si unul din oarnenii
cci mai linistiti, devine in Camera foarte agresiv in cat majo-
ritatea si presedintele nu-1 lasti sii vorbeascd.
Dar o cestiune mai gravd cade ca o bombd: Mihail Fe-
rekide, ministru de externe, depune pe biuroul Camerei un
proect de Conventiune consular% ou Germania.
Furtuna incepe.
Opozitia ataca guvernul cu violenta, spundnd cd aceastd
,conventie, pe langa cii loveste In suveranitatea Bomâniei, dai
atinge si art. 7 aGela care pune principiul dobândirii cetateniet,
1E tot chestia evreiasca in joc.
In ziva de 12 lunte stil vechiu, onozitia unith, convoaca o
Intrunire in localul Societatii studentilor Unirea instalata ir
palatul Bailor Eforiei. Un manifest este adresat cetatenilor.
Intrunirea se deschide Inteo atmosferd de mare agitatie
;gat In said cat si in stradli. Dumitru Bratianu care prezideaza,,
rosteste o cuvdntare fulgeraleare, apoi urmeazil Gheorghe
yerneeem. Alexandru Lphoveri ei Petre Orticliteanu.

www.dacoromanica.ro
 ". 2/ --
Afara lumea ocupa. trotuarele simijlocul stradei. Pub li-
eu] in numatmare conduce pe Dumitru Bratianu fleas& ut-i
cere A. se puna in cap spre a merge la Camera. Dar Dumitru
Bratianu spune lumei ca ora e prea tame st care sa vie a
doua zt spre a urea Dealul Mitropoliei.
A doua zi la Camera Ion Bratianu cere deputatilor sa a-
mane discutia pana ce vor veni dela B,erlin oarecari lamuriri
pe care le-a cerut ministrului nostru.
Si Camera admite arnanarea iar Conventiunea Consularti
a inmormantata pentru totdeauna.
Adevarul era ca i lon-Bratianu, ca $i majoritatea parla-
mentului .nu aprobau Conventiunea care fusese ceruta de gu-
vernul german. Gaud Dumitru Bratianu a refuzat sa mearga
la Camera s] a sfatuit lumea sa se potoleasca, el stia ea a douo.
zi seful guvernultn va scoate Conventia dela ordinea zilch
Ion Bratianu avea, insa nevoie sa-si legitimeze actul sn .
sa se apere in fata Berlinului punand inainte revolta opiniei
publice; asi putea spune. chiar ca agitatia era inspirata si in.
curajata de seful.guVernului.
Cat . prive$tedespre, indignarea opiniei publice", nu tre .
bue sa-1 atribunn o prea.mare importanta, opinia publica."
era lumea de agent! electorali $i alti politician] cari, in mare
majoritate, profitau de toate prilejurile spre a rasturna guver.
nul spre api. Iua. locul Ia. binefacerile bugetare.
Opozitia,--4 precum 'au vaztit cititorn era reprezentata
Mai mutt tle 'atm fiberalii disidenti. Dna grosul fortelor e-
lectorate 11 constituiau masa electorala conservatoare, in
schimb sefii partidului conservator, vechii conservatori. cari
an guvernat tara pana la 1876, stateau in. umbra.
Seful opozitiei, in actiune, era Dumitru Bratianu, iar la
toate intrunirile publice oratorii erau: Dimitrie Giani, 0. D.
Palach, Petre Gradisteanu, iar din partea partidului liberal-
conservator G D. Vernescu. int uyi liberal clisident Sinalirut
conservator care aparea la tribuna intruninlor publice era
Alexandru Lahovari un conservator mai tanar.
AMA de comprornis era nurnele conservator" Ca insusi
partidul nu mai purta acest nume. ci, fa'când fuziunea cu par-
tidul averescan, a fost silit sa-si adauge si titulatura liberal".
Bineinteles aceasta era numai o tactica. era o abdicare s] a
urnilinta impusa de necesitate ; opinia publica trebuia actor-
mita. Si, in adevar, and a venit ziva caderei lui Ion Brritianu
zonservatorii au ridicat capul $i s'au scuturat de toti Iiberaliii
'disidenti, fie vernescani, fie rosetisti sau bratienisti.
Semnalul redesteptdrii si al emancipgrii partidului con-
servator de tutela liberala, 1,a dat Epoca, adica Nicolae Fill,
pescu.
La intruntrea dela Mite Eforiei, (Entre vechii conservatori !
a vorbit numai Alexandru Lahovari care a adus acte pentru
a dovedi: I) ca aceasta Conventie propusa de Germania nu se
'asemana cu nici una din Conventiile consulare pe care Ito-.

www.dacoromanica.ro
 2gi

nia le Incheiase eui italia,, Belgia si State le-Unite. 2) e prin

aceastk Conventie se institulan ge terttorul Ramkniell 1eg:1,, no,
tart $1, tribunate germane. kahovari a spus ca. aceastk. Comm-
tie cu Gerniarua merge clear mai departe deck vechile ea*
tulatiuni ce aveam cu Turcia era mai favorabild streiniter
decal Insftsi Conventuanea ce aveam cu Italia si care ,. din toate
cite incheiasem. era cea. ma aspr a. pentru nat.
Aceastri chestiune a Canventinnei consulare rmIreste a-
gitatiunea politica si inver$unarea opezitrei. Dye Write, bittAile
$i amenintrirde se succed.
In urma unei polemici Intre ziareIe Epoca si Telegraful,
Nicu PiliPescu .dela Epool trimite lui I. C. Furviescrr direc/..
torul Telearotului martort. Dar Fundeseu refnza sA se bakk.
in acelas timp se constitue un Cornitet de saint nubile
destinat sa. apere ne fruntasit opozitiei In contra guverna-
mentalilor si. a politiel.
Ziarul 1:N6E467-Jere-lance Renimaine publick cu acest prHej
Comitetul de salut public" s'a Intrunit sub nresediutia.
aqui D. Giani.
Se lucreszit la organizarea pekru anIrare.
Comitetul va deschide o subscriptie pentru cumprisare
zde bAte".
E verha si de a se modifica personalul Vuei Itfationette,
Iri"sffirsit un manifest semnat de. Durritru BrAtianu1/2.
itascAr'tatargiu $1 Gheorghe Verneseu., multumeste cebrite,
gallop c prin atitudinea bar hothritd ai silit guverrnii s Pe*
itragg COnventia si Te cere s vegheze nentru ca s. nu: se hap
tarnnle vre-o, surprindere.
In .that6, aceastk Iupt. Mihad Coginriceanu ea figural,
numele sgu n'a fast rostit a singurg: data.
De fapt el prir6.sise Worm? opozitiei unite.
In tome line Nreoiae Prey-a alemisiorat.. primer al Calpc
falei a fast ales. Nae Manolescu, ten a-bri Corrreliu Manoleseit
Remniceanu fostul Prim-nresedinte al Crrtii de Casatie.
La Incenutul Iunei lui August Marrolescu moare.
.
Manifestul onozitiunei este ulthnul art de enereie al ad-
guvermrlut. Conform verhitilui obiceiu toatk turnea
r plead sg. se plimbe. CAnd zic tool& lumea", tnteleg flreste
'pe efi si In snecial pe boeri.
Acum la tortinng.
La 10 August, o stire senzationalX vine din Bulgaria
.printn1 Alexandru de Paterherg a fost detronat.
Detronarea era opera Rusiei. Rnsia ru pntea admite ca
,iteest princine german care era foarte inbit de ponorul sail;
4;1 or Onbileasca In Balcani en dinastia se; de aceea a cnutali
tad doboare.
Detronarea s'a fgrut In virmtitoruT mod. Begimentill de
,vriterie din. Rusterdil a intrat trt ref' mat mare fiNcere. trt
Sofia; emu orele 12 roaptea. Imerliat reemerful, s'n rniqwriettu .

gat au elevii thn coal4 4 e eadeti, azoi a incomiurd Palatut

www.dacoromanica.ro
 29
princiar si a ocupat toate portile. Trei ofiteri au intrat In
camera priptului i cu revolverele In mama, 1 au stilt sã sem-
neze abdicarea. Apoi a fost scos afar& din ora.$ sub escortS
dinpreund cu fratele sa.u. Dar peste mai putin de o sd.ptd-
mama o contrarevolutie provocatd de Stambulof Pre$edinteie
Cameral, rdstoarnd guvernul provizortu in cap cu generalui
Gruief, pune in foe un alt guvern sub sefia tut Stambulof tar,
printul Alexandra este rechemat la Sofia.
Duminicd 17 August printul soseste in gars de Nord, in-
sotit de fratii sài Ludavic $i Francisc. Pe peron asteptau Ion
Bititianu, Dimitrie Sturza $i Eugen Sttitescu. apoi alte nota-
bilitati, generalul Creteanu agihotant ai regelui si sir W
White (se pronuntd Ua it) ministrul Anghei la Bucuresti.
Prezenta singurrlui acestuia la gaff", d:n tot corpul di-
plomatic, era clovada cea mai band, eh' in Bulgaria se dedea
lupta intre influenta ruseascd t influenta englezd.
Cd.nd a scoborit din tren, printul a dat mâna cu Ion
Brdtianu i ceitalti doi ministrii erica se imbrdtiseazd !ride lung
cu sir W. White. Printul multumea Anghei c. l'a readus pe
tron .

Trenul a sosit la 9 si %; peste o jum51-0-e de ord. printul si

suita s au imbarcat din nou pentru gara FIlaret i apoi pentru
Giurgiu
Dar Rusia nu putea tolera cu mei nit pret reintoarcerea
printului de Batenberg pe tron, de aceea abdicarea sa trebuia
sd. urmeze peste putin.
Intrarea printului Alexandra in Sofia a fost Insemnat1
printeun incident picant. Cand sd urce pekonul palatului
Inainteazd cdtre eI o doamnd imbrdcat o. toatd in alb $i cut
un mare vdl pe obraz, doamna intinde printului un bucheg
pe care printul II ea.
Cum daamna nu-si dezvelise figura, toaUi lumea era ne.
domirith. Po litia räutd sd afle imediat si despnneri cum cd a-
ceasta doamnrt era o rorrancd, o cunosculd foal actrita a Tea-
trului National chn Bucuresti. ferneie de o mare frumusete
numita E. L. Plota supranumele de Lina M...
Bine inteles politia a Indeptirtaro imediat din Sofia.
Printul avea o pasiune pentru aceastä doamnd. Se $tial
cd. foarte des venea incognito la Rusciuk, treeea Dundrea tot
incognito $i acolo. In vagonul sdu la Smdrda, petrecea o
noapte cu femeea pe care o iubea.
0 idild princiard
Odatd cu detronarea printalui de Batenberg a murit si
Mitropolitul prirnat Calinic Miclescu. Mitropolitul a murit
de piaträ la rinichi si basicd.
0 anecrlota rtimasd de pe urma defunctului.
Cu un an mai Inainte, In Angus! 18q5. Mitronolitul Cal1.4
nic s'a dus sd fard cura de and la Cdciulata. S'a oprit mai
Intái la Ramnicul Valcei si a descins. fire$te. la Eniccopie.
Episcouul oarabtie, sustinut de subtiori de doi cMugari

www.dacoromanica.ro
 r 30
astepta pe mitropolit sus in capul sctirei. Mitropolitul infirm,
sustinut *i el tot la fel,,apare la intrare.
De sus episcopul, cum it fele., ii striga.:
Bineati venit scintitos,, bait prea sfintet
lar Mitropolitul de jos ii raspunde:
Bine v'am gàst sánãtos, Inalt prea sfintet
S'a its mult de acest sehh-rib'de politeta intre ded oameni
cari nu puteau umbla flint sa fie purtati de ate doi oameni.
Printul Alexandru, de indata ce .51-a luat tronul a
Inteles ca nu-I va putea: pastra in potriva vointei Tarului
Alexandru; de aceea i-a trtmis o tele&rama cerandu-i spri-
jinul. Telegraina sfar*ea cu verbele ",713e Oarece Rusiá un-a
dat coroana sunt gata sa o incredintez.' In mainile Suvera-
nului ei."
tar tarul i-a raspuns:
Am primit telegrarna Altetei voastre. Nu pot aproba re-
Intoarcerea voastra in Bulgaria, prevazand urmarile sinistre
pe care le poate atrage-pentru . Bulgaria deja. atat de in-
eereala. etc. etc."
Asa dar Tarul Rusiei nu prunea ea principele de Baten.
berg Sti ramana pe tronul Bulgariei, iar Germania *i Austro-
Ungaria, au fest nevoite sa-I paraseasca. spre a Impiedica iz-
bucnirea unui crancen razboi2
In timpul acesta Bucurestiut ineepe sa se umple de re-
fugiati bulgari.-:EveniMentele din principatul vecin nu s'au
petrecut farti-irsare çe salige,,bulgarii, cum sent mori,t,a
asasinate, au savar*it rePresald, au executat *i au Axis :pe
ad'ersarii politici. In re.staurantele din Bucuresti apar down-
no in doliu ai carom barbati cazusera In luptele politica.
In Bucure*ti toata opinia public% este simpatica printu-
lui, numai ziarul L'Independance Roumaine, organul ari,to-
tratiei romarm care era rusofila. publica nurnai versiuni ostile
lui Batenberg.
De-abia intrat in Sofia printul Alexandru, in fate. ostAi-
tiitei hotarita a Rusiei, este silit sa abdice. El adreseaza a
proelamatie catre popor finoi institue o regenta compusa din
Stambulof, Karaveloff *i. Multkarof, rniuisterul sub presedin-
tra Jul Radoslavof.
Rusia a triumfat, ceeace la Bucuresti nu place *i nu con-
vine. Dar *i Anglia a fost batuta diplomatice*te.
Anglia era acuzata ca a Impins pe principe In aventura
rutneliota, a l'a readus pe tron dar ca, In urrna, l'a parasit
ru.sinos. Si 'n, adevar, printill. de Batenberg Meuse lovitura
unirei cu. Rurnelia fara sit avizeze Rusia, din ambitie perso-
nala si numai dupa sfaturile Angliei.
Rusia a Inteles atonal ca nu .se mai poate bizui pe acest
principe.
Dar *i telegrama sfiellitoare *i plinti de grandoare a Ta-
rului era judecata defayorabil, Tonul Intrebuintat de Tar.

www.dacoromanica.ro
 31

fata de print era tonul fata de un vasal, lar printul Bulgaria

nu era vasalul sau.
to iina de 4 Septembrie un alt atentat impotriva lui ion
Bratianu. Pe cand priinul ministru trecea spre casg pe strada
Varne1, insotit de d. C. F. Robescu deputat si urmat de un agent
secret, un indivld a tras un foe de revolver asupra sa. Faptul
s'a petrecut ,in fata caselor lui Emil Costinescu.
Agentul secret, care se afla la cativo, pasi, se repezi gi
dezarnia. pe atentator. Condus la cazarma geandarmilor ciIiiri
omul declarg ca se numeste Stoica Alexandrescu si ca. a tras
In seful guvernulni Mildc r). face au. Wei.
Glontul, n'a lovit pe twimul ministrti ci s'a dus sA se lairs
,teascapecatarama dela centura pé care O ptirta C. F. Robescu.
A doua -zi fortelé partidului guvernamental au fost puse
In miscare.
1,0-eralit au atribuit atentaiul vlolentelor de limbagiu a
ziarelor din opozitie, deci impotriva ziarelor trebuia sit se re-
verse furik
In dimineata zilei dupa atentat o banda compusa din
vreo 40-50 indivizi printre cari erau cativa mici contercianti;
;cativa mici functionari si cativa agenti electorali, an pornit
pe strade in rnanifestatie. Mai. Intai sau-dus in strada Aca-
demiei in .curtea .presedintiei Consiliului si uu aclamat pe
primul ministru care a esit pe 'baleen si le-a multumit.
In zioa aceea mg aflam In redactia Epocei.
Epoca era instalata in imóbiluldin strada EpiScepid,
preprietatea lui Nicolae Blarambergv Blaramberg ocupa eta-
.?jut.i:de stls, tat cel de jos era inchiriat Ziarului. In fundul
curtii era instalata o tipografie particulara care'l tiparea.
Era o zi aspra de toamng. Cum mg uitam pe fereastrg',
vgd lumea adunându-se in poarta Gradinei Episcopiei si in a-
eelas timp mi se paru ca aud rgsunand strigatele:
Triliasca Epocal
Dan sa deschid fereastra, insg in acelas Limp un zgomot
Ingrozitor izbucneste, geamurile mari ale redactiunei incep,
sa zboare. Si strigatele, lamurite acum: Jos Epoca 1" se aud.
Vreau sa fug, Msit retragerea imi este taiata. Un numar,i
de oameni cart vooifercaza, Injurg i lovesc cu bastoanele
infra ca o furtung.
Fac stanga `nprejur si mg More. Nu mai aveam deaf
un refugiu : o foarte mica. odaita, Intunecoasa, fang d fereas-,
tat In care erau depozitate teancurile cu Maio maculaturg:
Mt raped Inguntru si mit ascund dupg o movilli de pachete:
lin servitor al redactiunei face la feL
Banda intrg si sparge totul geamuri,, scatinei lampi, ne
glinzi, etc. ,1 4,cikin II
Inguntru, In a doua piest care servea drept Camel% cla
administratiune, se mai aflau d-nuj Dimittie Radu Poselti,

www.dacoromanica.ro
 32
redactorul care-$i isrälea Cronmele umoristice cu .pseudoni,
mut Max $i admillibtratorul ziarului `Ionia Basilescu, tra-
tele d-lui Nae LasiIe.cu, proiesorul universitar.
D. Rosetti prinzand rePede de veste i afiându-se la o me-
et de tanga usa care da in gangul easel. facu un salt $i fugi
In curte. 'roma Lasilcscu, insa, avdnd o infirmitate la mers,
iia putut sedpa, a lost prins de batitusi $i lova cu bastoanele
In cap.
Intrdnd $1 in camera redactiunei, banda a devastat tot,
a intrat $i in camera intunecoasa unde ma aflam, insä, nu
ne-a putut descoperi. Peste cdteva minute banda a dispdrut
In urlete.
and am esit din ascunzatoare, n'am mai recunoscut 10-
calul.
In arndndoua camerele era o jale. Mese rd.sturnate, hârtii
ei registre rupte i imprkhate, toate Fampile sparte, Beaune
sfdramate, etc.
Geamurile dela ferestre erau tanduri Camera adminis-
tratiei avea ferestre mari, cum sunt cele ale magazinelor. a-
Wind geamuri de o grosime neobicinuitd. de cel putin 6-7
centimetri Manifestaritii, neputându-le sparge cu ba.toanele,
su scos pietre cubice din stradd si le-au repezit dela departa-
re ; numai astfel au lendit.
Duna plecarca bandei un public numeros s'a adunat in
fata redactiei $i comenta intdmplarea.
Precilt irn] mai aduc aminte, in fruntea acestor manifes-
tant]. se aflau urmatoru : Chita Vornicu, fost sluiba$ inferior
Ia po*tti.. Nae Clmeanu, fost cdrciurnar revizor Ware a
L

accizele con.unale; Manolescu-Luvgu, comerciant; Toboc, Ta-

Rase Bilrbieru. Nita Berechet *i attn.
Dupd prdnz pe la orele 3 lianda s:a reintors.
Atdt de ciudate erau vremurilor in cat autoritlitile, nici
macar de forma. n'au vend BA facd o anchetd. far o mãn
de oameni 30-40 ereau in stare sa cutreere centrul
ora*ului, sa se dedea hi acte de vandalizm Wira ca, nici politia
nici publicul s.a i se poatit impotrivi.
Când s au reintors manifestantii, in redactiune se afla.
Nicolee Chirilov. profesor de matemahci $i redactor la Epoca.
Chirilov a volt sà far& act de om curagios. A e*it in fate lui
Nae Ulmeanu, rdzaucl gratios.
Nicolae Chirilov ii cuno$tea dela Primäria Capitate] unde
fusese contabd. pe chnd lihneanu era revizor la accize. Do
aceea il lua pe prietenie:
Ce mai fach Nene Nae?
.Dar nenea Nae. U Iuà repede :
De ce scril porcdrii la gazeta?
Eu nu sTriu r Ne^e 'ae
Si, nici una mci doua. nenea Nae, hdr,st ! hdr$t I il lua la
pahhe.

www.dacoromanica.ro
 33
Bietul Chirilov batu repede in rekagere, 'dap, e.adel se des-
cousLaba e1.-1 iipsesue ceasornicui dela Drau.
Am spus ca in fundul curtu, la etaj, erea tipografia. Acolo
tne-am retugiat. Dumarie liadu hosetti, Emil t runzecsu, co-
Eectorul, eu t Inca vreo dol.
Manitestantii ineepura sa bombardeze geamurile cu metre
apoi se incereara sa dea asalt tipogratiei spre a o de\ asta. Dar
ca sti ajunga in tipogralie trobinau sh se urce pe o scara de f ter
dn spiraia pe care d abia se putea urea un orn de front.
Sus se luarit masurt dc aparare, lueraterit, rotari si noi
ne inarrnaram cu ce iie chzu in mana si organizararn aphra-
rea. Manifestantii vazand ch. dau de irnpotrivire n'au inctraznit
sh mai urce scara.
Dirnitrie Rosetti, inch dela inceputul atacului, voi s fugh
si scobori scara, dar bAtauii soseau. Atunci nu mai avu timp
de cat sa desehidh. capacul unei mici ghuri ce slujea pentru
depozitat hartia de tipar. Acolo, ghemuit, a stat aProape o ord,
in tot timpul cat a durat atacul.
Emil Frunzescu, astazi avocat i eful serviciului steno-
grafic la Senat, a fugit pe cash. A niers din acoperis in aco-
peris o buna parte din strada Umbrei si s'a scoborit pe o ush.
de pod intfo mansardh unde a dat peste o nemtoaich, batranu
care erea sit lesme de spaima.
In ziva aceea Nicu Filipescu lipsea din Capitala.
La atacurile violente ale ziarelor de opozitie, Vointa Na-
&mild a rdspuns c& banda nu fusese organizath de politie dar
cit un numar de cetateni indignati de atentatul impotriva lui
Ion Bratianu si-au manifestat inclignarea lor in mod spontaneut
Atunci a luat nastere expresiunea de cetatent indignait",
'data, in urinh, tuturor acelora cant au facut pe bilthusii in tot
timpul celor din urmii doi-trei ani ai regimulut liberal.
AceastA devastatiune a redactiunei Epocci a contribuit,
auph cum este si usor de inteles, ca tirajul ziarului sa creasch.
consiclerabil. De acum in colo Epoca este in toate maintle si
devine principala gazetti cu tfraj.
Guvernul i parchetul din ordinul guvernului dau
proportii considerabile atentatuim contra lui Bratianu. Toath
silmta este ea sa se descopere complicitatea unor fruntasi ai
opozitiunei. Deocamdata este arestat si trimis in fata Curtei
cu Jurati d. Iosif OroYeanu din R.-Sarat, fost deputat, liberal
disident, partizan al lui Durnitru Bratianu.
0 lupta crancena incepe in turul acestui proces. Guvernul
intrebuinteaza mijloace disperate ca sit poata obtine condam-
parea macar a unui singur mix politic din tabara opozitiei.
Suntem in epoca in care liberalii de la guvern nu mai
,sunt numiti liberali ci colectivisti. Porecla le-a venit dela un
kliscurs pe care Eugeniu Statesem l'a rostit la Targoviste.
La o intrunire publica a partidului liberal, Eugeniu Sta-
tescu a spus . Domnilor, noi, ca partid, suntem o rnlectivitate
tare lucreaza nentru binele truer etc.
8,

www.dacoromanica.ro
 34

Din ziva aceia un ziarist glurnet a prins cuvântul si FL

tutors in rtiu, iar partidul liberal a purtat, clupa aceea, tut
lung nuinar de am, nurnele de partidul colectivist.
Ir Ora ma sunt exploatate in contra guvernului deur],
Chestiuni: aoaul si naftalina.
Agiul creyenise o plaga; Statul area nevoit s. plateascat
sumo fabuloase pentru p1ile 'in strainatate,- comertul crca
supraincarcat iar Bann, Nationala tragea foloase. Junimistit
tunau irnpotriva agiului, Menelas Ghermani eerea desfiinta-
Tca acestei plagi prin introclucerea etalonului de aur, dar Leo-
reticianii financiari ai partidului liberal, printre cari ministrull
agriculturei Anastase Stolojan, sustineau ea agiul e o bine.
faccre.
Naflalina a fost capul de acuzatie in .contra lui Anastase
Stolojan ministrul domeniilor.
.Do mai multi ani se ivise filoxera in tara, si, una dupa alta;.
rumoasele noastre podgorii dispareau. Se'ntelege ca a tre-
buit sit recurgem la .antidotul intrebuintat de toga lurnea',
adica naltalina. . .

H Dar opozitia pretinclea ea, cu prilejul cumpararei uneil

man cantitati de naftalina, ministrul Stolojan trafiease.-Ade.i
yar.sau calomnie, ceea ce e cell este ca Stolojan .a. Mums eu:
porecla. , !:
,

; In. tara .e tot neliniste din eauza evenimentelor dirt

Bulgaria unde stare statornica nu este lncit.
Regentul Stambulof a venit la Bucuresti sa propuna re,
gelui Carol tronul Bulgarfei sub forma ,,Uniunei persimale.;
dar regale Carol a refuzat. De aceasla parere au lost si toti oa
muenui politici, cari intelegeau ca Rusia- nu va tolera nici o
'data ca un Hohenzolern sa domneasca in Bulgaria.
Cum ca Rusia nu primea pe tronul Bulgariei de eat urt
principe din gratia ei e faptul ca, pe and Sobrania intrunital
Ia Tarneva discuta alegerea noului suveran, cloud vai3e#e do
ritzboi rusesti ereau ancorate la Varna, in chip dernonstrativ.:,
Sobrania alese ea domnitor pe Drintul Valdemar.
Agitatin inceputa cu atentatul din strada Vamei si de,
vastarea EpocPi devine Inca i niai inversunata caci in Noem-,
briese fac alegeri generale comunale.
La Bucuresti, opozitia unita face o lista do fruntasi dirt
.loale partidele care e o lista politica iar nu o lista de adrni.
nist7atie. Iatil lista opozitiei
Dumitru Bratianu, G. D. Vernescu, General G. Manu, N.
t herasi, G. Boerescu, Alexandru Lahovary, D. Giani, Petro
Gradistranu, Gr. Triandafil, Paull Buescu, Ern. Palce Proto,
popescu, Doctor Severeanu. I. Peneovici, Sava Vasiliu, Than]
S linescu.
La alegerile din 2 Noembrie, lista liberala la colegiul I bate;
In Bucuresti en 1343 voturi contra 943 Intrunite de otfinitie;
Opozitia inyinge la Colegiul I la Gimpuhing, Caracal, Turrm

www.dacoromanica.ro
 35

S4 'win, Ca lati. Siattna, Rosiorii-de-Vecle, Ilusi, Turnu Magu-

rele $i provoadi cateva.balotagii. Avand in vedere moravurde
electorate ale eppcei acest rezultat e consiclerat ea o mare vie-
lorie pentru opozitie.
Congresul %intrunit hi 22 Decembrie alege Mitropolit
Primal pe Iosif episcopul Dunarei de jos cu 190 voturi contra.
rop date episcopului de Roman Melhisedec ,si 10 Mitropolitulut
Moldovei.
Episcopul Melhisedec era eel mai cult prelat de pc vre-
leuri si o figura foarte distinsa; cum fug, ereaa,cunoscut ca
rusofil si adversar al catolicisrnulut n'a putut nici odata a-
junge la scaunul metropolitan.
Gheorghe Panu dorea de mult sa aduca ziarul sau
Lupta de la Iasi la Bucuresti. Cu aceasta intentie fiind, Pena
se ravage de la L'independance Boumame.
Erea pe la inceputul lui Septembrie. Intr'o zi Panu vine
Ia redactia Epocei unde ma cauta. Cronicele mele umoristice
s.emnato Radzz Tanc lard cat si articolele pe care le publicasem
in defunctul ziar Drepturile Omu luz, rnti recomandase aten-
tuine.i sale.
Vino diseara sa pranzim impreuna, vine si Caragiale.
-- Uncle ne intalnim ?
La ora 7 Ia Frascati.
Otelul DteteleSeanu sau Frascati erea tinut de dare un
icancez anume Gilet, fost buditar, adus in tarn de cM.re un
oatecare print roman. In mijlocul Curtei erea pc vremba a-
eeea o cladire cu mai multe camere imprejurul unui hol"
rotund, plus terasa pentru var. Aci erea instalat Restauran-
t ul Frascati".
La ora 7 sunt la intalnire. Suntem trei la masa: Panu,
Caragiale si eu. Vorbim despre infiintarea gazetei, alegem
personalul i compunem redactia: Panu director, eu prim re-
dactor, Fratemieu Iancu reporter, Emil Frunzescu, corector,
Iatti totul.
Administrator un rnoldovean, lost administrator la Drep-
`wile Omului anume Alexandra Lefteriu, sub administrator,
un evreu adus de Panu din Iasi numit Leon Fainsilber.
Asta erea Vineri; pentru Duminica punem la cale un cle-
jun la Mere", ;Rhea la abator. Acum era sezonul.
Panu, Mgt, facea obiectii; nu'i placeau lucrurile rustice
ipopulare. erea amalorul restaurantului francez si al servi-
ciului elegant.
La ,Abatorul vecl-du de la Colentina erea in Septembrie
petrecere; acolo se mance vestitul ficat de bivol si tot atat de
vestitele frigarui arnestecate cu fleet, rinichi, muschiu, etc.
Intr'o fruit-masa Duminica, plina de soare, luam o tra-
sura si ne asezam in ea clae peste grannada: Panu, Caragiale,
Mirescu, profesor de matematici, Ioan Suchianu prafesor de
latina, Emil Frtmzescu redactor Ia Lupta $i eu.
4jungem. De la inceput ne loveste mirosul. un miros greoi

www.dacoromanica.ro
 36 -
le sange. proaspat *i do came. Mese in toale partite, pe Jar-
furi do lenin hale; mart tte. ficat negru de bivol i frigrii&,
rinicht *.i alta carnarie.lotul e primitiv *i putin atraga..tor. Ca-
ragiale adora aceste specthcole populare *i aceste dejunuri
rustice; Panu, insa, nu le putea suferi. Dezgustat de spectacolul
ce'l avea inainte, declara ea. nu peale rarmine caci i se in-
toarce stomachul. De weea se urea in birja si perni repede
In ores sprea dejuna la Cav*a sau la otel Bulevard.
Democratul Panu erea foarte aristocrat in unele deprinderi
Intre anii 1873 *i 1890, daca. nu *i mai departe, a cir-
culat in Bucure*ti un oarecare cobzar cam cretin, care sufe-
rea de epilepsie. Lumea ii numea Ionia. Frumosu".
Fiul unui preot, era incapabil de ori cc munca din cauza.
boalei ce-11 lovise, imatase sui. cdnte cu cobza *i din gura-ti
4nta douii antece: unul pus pe oare care versuri umoris-
tice ale lui Nae Orilsanu, celalt un vechiu cantec de mahala.
Primul antec descria orghle bandelor electorate orga-
'izate de Popa Tache sub consen'atori:
q5ntccu1 incepea astfel:
Popa Tache und'te duci
Numa' n halal $i paptici?
Wã duc taicd 'n wahalale
Ca s'odun Ia hainianale,
Ziddrasi $i dulgherafi
Cd sunt huni de eionidaasi.
Papa Tache cdntd,
'Bezemat in bdtli
Bdtdu$ii tine
isonul pe vine.
Pe la Zece Mese
Pdrueli mat desr,
Pe la $apte Vuci
Bdtiii cu mdciuci,
`June le 1.14 Rsir
Suge din clondir,
Petre Grddi$teann.
h traoe cu borcanu
Beizadea M712cd
Gdsi oala rflied,
Cd'i stratmtd la curd,
Rea la 'nolatiturd.
Eft. etc
Acest Ionia Frumosu anta ra prui ditentele grAdini
publice, apoi facea chef a care-i procthea cativa lei. Dar se du-
cea i in uncle case particulare unde lumea Rica haz de an-
tecile ea *i de persoana lui.
Pe atn.nci era in Bucuresti o foarte frumoas i .elegantA
Cloamn a. a-1 eiruia barbat, un avGcat mare, tinea casa deschi-

www.dacoromanica.ro
 37 --
.sa. 1onicit Prumosu mergea des in easu..aceea $i cazuse a-
inorezat de stApana casei-. Doamna glumea cu el si-i dedara
cä nu-I erede eä o mbeste, iar ea -dovada ea nu minte ii cerea
sa bea o intreaga carafa en apa de doi litri. Iar 1oriici, galant
si arnorezat, bea apa ca un adevarat martir. Ce nu face mod'
pentru. o femee itibita?
Toate auditille si le inolicia Ioniea on urinatoarele 0...-
tani *in limbile franceza 4i romana:
Je vous oime, Jr voos adore
Que pretendez your encore?
conalilor 1
Intotdeauna bland si zarnbind, niciociatii suparat sau in-
cruntat,. desi era bolnav, desbracat si sarac lipit, ii intalneai
vara peste tot pe bietul Ionia,. Figura foarte populara a Bucu-
restilor, iarna era adapostit la manastirea Viforata din.Darn-
bovita, in primavara i se dedea drumul si pornea spre a-si
castiga hrana.
Intr`o zi am aflat ca a murit. Sarmanul bietul lonical
Cat de sineer ram regretat!
Lupta a aparut la Bucuresti in ziva de 15 Noembrie $t
imediat s'a pla.sat pe piata. Numele lui Panu devenise de
Inuit popular in toate colturile si in toate straturile Ord.
lulian, Stefan Iulian, artistul iubit, artistul talentat,
artistul rasfatat de tot publicul. e bolnav, tuberculoza pul-
monara ii stitnge viata; spre a-i procura mijloacele eu care
sit' se caute, se fac subscriptii si se dam reprezentatiuni. La
una din aceste reprezentatiuni patronata de ziarul L'Indepen-
'dance Roumaine, iata eine 41 retinut primele fotolii a 20 lei;
era toata elita Capitalei : George Filipesen, Claymoor, general+
Manu, Petro Gradisieanu. V. Epurescu, prinful Grigore Slur-
za. Ralet Savescu. Vierosanu. Theodor Capitanovici, general
Haralambie, general I. Em. Ploreseu, Emanoil Baleanu, Ste-
fan Popovici, M.. Olmazu, N. Cerkez, C. Filipeseu, Emil La-
hovary, I. Atanasovici, I. Alexandrescu, colonel Jak Lahovary,
Adolf Cantacbzino, Menelas Ghermani, Al. Orascu, Jean de
Len* Slatineanu, lonescu Gion, doctorul Petrini, d. si d-na
Grigore Crisenglii. Sordoni. Al. Djuvara. G. D. Paladi, C. Ba-
laceanu, capitan Mares, etc.
In lojis bineinteles, era toata aristocratia.
In zina de 17 Decembrie vine inaintea Curtii cu jurati
procesul atentatorului la viata lui Ion Bratianu, Stoika Ale-
xandrescu. Parchetul a irnnlicat si pe fratii Iosif 'SI Ion Oro-
veanu, eel dintain deputat liberal opozitionist. Toala lupta;
parchekului fu sa obtie condamnarea fratilor Oroveami ca
instigatori si cornplici pentru ca astfel guvernul sa aiba o
itrma In contra opozitiei.
Agitatiunea e foarte mare in hirul acestui nrirp.
Pace .serizatie ca pe banca apararii s'a ssezat si Duman'
Bratianu, fiatele celui impotriva carnia S`a tras glohtele,

www.dacoromanica.ro
 - 38.
Curtea e prezidatii de A. 13ugdat, mlnisterul public Ii tine
procurorul general Populeanu.
.1nraiii esiti la sorti sunt : As. Popovici, Fair Petrescu, C.
Ehnitzoglu, P. Bärbittescu, M. Mrtgurearin, P. Popescu, G.
Beduleseu, M. Gabriel, I. Mazalu, G. Capsa, D. Basianu, G.
Bratianu.
Stoika Alexandrescu e apitrat de C. Bosie.
Fratii Orove.anu, P. Stenescu, Mese Muscalu si Proto-
fpopt.seu, sunt apkrati de G. Vernescu, Petre Gradisteanu, Ion
Lahovery, G. Grisenghi, Missail, C. Boercscu, Al. Rioseanu,
Damboviceanu, N. Vrebiescu, Vines, G. D. Paladi, Gr.
l'auceseu. D. Popescu, etc.
G. F. Robescu, fiiiid pante civil& e reprezentat prin Gheor7
p he Gentili. Dar and i se spune de dare presedintele Curtil
cti nu poate cere danne de cat dela Stoika Alexandrescu so
vetrage din instantA.
Dezbaterile au tinut dela 17 Decembrie pang. in dimineata
zilei de 23 Decembrie, In ajunul Crriciunului. *edinta V1P
rioapte a durat panii la 6 jurn. dirnineata cand s'a dat vet..
dictul.
Iritarea si. enervarea ereau dulminante. Un violent incit
dent We petrecut Intro avocatii aprortrii i procurorul Constant
tin Codas. . .

Gheorghe Vernescu atacand pe procuror, publicul aplant

dt zgomotos. Presedintele ordong, exkulzarea celor cari au 6,
plaudat. Dar,Ap1audase Wan, lurnea, tar sale gemea, de publci.t
cul care ocupase si ultimul coltisor Strigrite mari si protes,
trtri izbucnesc din toate ptirtile ca o furtunti. Cu mare greu-
tate se restabileste linistea.
La ora 6 juni. primul jurat, profesorul Patru Popescu de
la gimnaziul Lazar eiteste verdictul.
Stoika 'Alexandrescu 6 osandit la 20 _ant de muncrt silni-
ca, Truiase Muscalu la 1. an inchisoare.
Fratii Orove.snu, Pornpiliu Strineseu si G. Protopopesctr,
1.unt achitati.
Opozii2 dobandise o victorie.
Imediat duph Crdciun opozitia inregistreezii o altri victo-
rie. Dimitrie Giani este ales senator de Dd.mbovita in contra
candidatului guvernarnental C. Fussea.
Anul nu sffirseste bine pentru pnvern.
ANUL 1887
Anul 1887 insernnearZi un eveniment de pre; in politi.
ca internh a Romaniei : junimistii cleelaril rrizboi deschis ga
vernului desi Petre Carp nu imparthseste aceastg.
Petre Carp rlimâne In minoritate, iar partidul incepe o.
pozitia si In presh si.ln parlament. . .

Titu Maiorescu interpeleaztt guvernul pe de .

vastirrei redactiilor ziareior de opozitie cluph atentatul din
stracla Vainei iar Ion Bratianu Ii rrispunde

www.dacoromanica.ro
 39
Cu acest priIej, Ion Bratianu face o destainuire istorica.
Tiindca Maiorescu Meuse comparatie Intre acest atentat i ata-
cul germander la sala Slatineanu la 11 Martie 1871, Ion
'Bratianu spune ca la sato." Slatineanu nu liberaIii au trimis
wie studenti, ci Cesar Bo iliac, Vasile Boerescu, general Tell
'sit all. Rosati si cu mine urmeaza, Brilianu am des-
bracat itteratorii dela Romfinul ca sit nu e dud., la manifes.
,tatie, fiindca opera era a conservatorilor cart voiau s. ras-
toarne guvernul liberal al lui Ion Ghica spre a-i Iua locut.
Cu aceasta interpelare, junimistii sunt In opozitie.
Ion! Bratianu vazand ca numarul adversarilor siti spo-i
reste in chip consiclerabil, intrebuinteaza una din acele ma-
névre care i-a reusit de mule ori. 0 intruni/S intima a majo-
qritatilor din Camera si din Senat e convocali in sala d( -
`klinte a Senatului. Acolo Ion Briitianu rosteste un discurs plirt
:de ingrijorari patriotice, spuse ca nouri grosi se Ingramadese
aa orizorit, ca un rizboi ameninta si cii loniânia poate sa fie
tI priffiejdie. Bratianu lasit sa se Inteleaga cum ca razboiul ag
apptea izbucni Intro Rusid si Austria din cauza Bulgaria!,
066t6tttr trebui sa ne Inclemne ca sa ne strangem randurile.
Face,..;dar, apel la opozitie ca sit uite rivalitatile si sa ajute gu-
Yerbul Ed poata thqu!neutralitatea..
Beizadea Mitica Ghica, presedintele Senatului, ia cuvan.
fiI si face acelas apel patriotic.
Desi intrunirea era nuniai a majoritatii, Petra Carp se
afla In said. Majoritatea afland, II chiama sti vorbeasca, dar Pe-
tre Carp sta impasibil; atunci Ion Bratianu anal e la tribune
es roaga pe Carp sa-si spun cuvantul.
-- Petre Carp vorbeste ,care guvernului sit puie Wei care
este situatia externa dar aciaoga : In caz de conflict Romania
hici nl.i Nate, nici nu trebue s ritmaie neutra.
Petra Carp era Inca de atunci partizanul razboiului con-
tra Rusiei, In alianta Austro-lingariei, politica careia i-a Fa-
mas consecuent pana a muril
Atunci Anastase Stolojan a propus, In aplauzele Aclunarii,
ca sa se voteze guvernului un credit de 30 milioane lei pen-
tru inartharea titril. Adunarea aplaudit iar a doua zi, dupa o
scurta discutie, Camera voteaza creditul cu 99 voturi contra
al Dar proectul de lege spunea ca creclitul a acordat guvernu-
lui spre a Inarma tara i a-i pastra neutralitatea.
Mihail Cogalniceanu declarase, Intocmai' ca si Carp, cum
ica, in caz de razboi intro Austria si Rusia, Romania nu poate
ramane neutra.
Desi situatia externa era cam turbure, totus nu era alit
Ie primejdioasa in cat sa legitimeze alarmarea i masurile
'piceptionale ale Romaniei. Era numai o manopera a lui Bra-
hianu: Bratianu profita, prindea un nou prilej prielme pentrul
Ca sa-si mentina situatia, sa puna nedumerirea tn spirite, sit
tlabeasea actiunea opezitiei, sit impiedice realizarea blocului
adversarileg &U.

www.dacoromanica.ro
 40
De pada la intrunirea majoritatilor parlarnenkige C4 exat;
ta Petre Carp si care a fast rolul sau ?
In area intrunire din intreaga opozitie n'a lost de fat& de
(At Carp. Cum venise Carp, pe cât. vreme el nu era din par-
tidal guvernamental iar intrunirea era exclusiv a majoritti.-
ti;or din Caire ni i din Send ?
Aceasta era manopera g uv ernului.
Petre Carp, pe tang& at&tea caIiUii sufletesti i insusid
superioare, era iniceorab de o copilareasca vanitate ; se credea
o flint& providentiala care Intr`o zi oarecare, va fi marele
conducator al
Ion Bratianu ii cunostea slabiciunea. De acee 1-a invitat
special, cu adAugirea cii 1'1 pofteste pe el singur din toata opo-
zitia hind singurul barbat de stet cu vederi largi i luminoa-
oe al carui cuvant va trebui ascultat In clipele ingrijitoare pe
care le trecea tara ei Europa.
Iar Pare Carp, gfidilat de vanitete, s'a dus la intrunire pt
a vorbit.
Punerea In scena a lui Ion Bratianu n'a izbutit decal sit
tina deparfe pe Petre Carp de cealalta opozitie i sa-1 pue in
neintelegere chiar ca propriul shit partid.
La Teatrul Dacia" se reprczinta o revista politica scrisa
de doi cumnati : Mk Negruti ei p. R. Rosetti (Max), revista
antituIata Zeftemelde". -Dela Cet C4tedntul i Al cuvdntul, a.
zeasta era tatilia revistii ce se juca in Buceresti.
Violentele din presa tree acum in parlament.
Nicolae Fleva este eroul epozitiei Ia. Camera, tattle in-
terpelarile i cuviintarile liii provoaca, furtuni spaimanta-
teare. LiberaIii snot furiosi contra lui si-I acopera de in-
vective. Din cauza acestor violente un duel cu pistolul se face
intre Mihail Ferikide, ministru de externe i Nicolae Fleva.
Fleva este rilnit la mane dreaptil.
Ferikide era mint dintre Gei mai dibaci tragittori, do ae
ceea toga opozitia tuna cum ca Ferikidi a provocat pe Fleva
ammai en intentia de a-1. ucide.
Duna Fleva tree in opozitie i cei mai multi dintre tinerii
alesi de Ion Bratianu in Camera: GrupuI Take Ionescu, Con-
stantin Disescu si C. C. Anion trece In opozitie. Take Ionescu,
rare era foarte impresionabil, a spus inteo sedinta a Camerei
rand scandalul era ajuns la parexism: Acesta e Inceptul
farsitului 1". -

Un duel parlamentar duel oratoric, de asta data se

face Intre N. Fleva si Emil Costinescu. Fleva acuza pe Cos-
linescu ca. a fast samsarul in chestia rascumpararii cailor
terate i ca, cu acel prilej, a castigat sute de mii de lei. Cos-
nescu raspunde tratând pe Fleva drept calomniatetr, infam
ei las. Aclevarul era ca nimic nu fusese dovedit contra lui
Costinescu. Zilnic areasta e atmosfera In Camera.
Yiolentelor din Camera rilsound violent ale extraparla-

www.dacoromanica.ro
 41

mentare. In seara de 10 Martie Atexandru Bats prieten

iiltun 41 hn Men FiIipescu trece pe la Cofetaria Capsa fL
eomunica acestuia intentiunea de a pahnui pe Nicola() Xeno.
polu la el acasa.
Nicolae Xenopolu era redactor la ziarul guvernamental
Kointa Nationa Id §i in acest ziar atacase pe Bai.
Filipescu se asociaz1 en Bals, amilndoi intrii. In casa lui
Xenopolu, Bals 11 palmueste ; Xenopolu ia un revolver si
trage 2 focuri dar gloantele se opresc in bhma lui Bale.
Afacerea se judec4 inaintea judeciitorului ocoluiui 1 care
condamna. pe Bals ca autor principal si pe Filipescu ca coal.
pliee la cafe 6 luni inchisoare, 400 lei amenda si 500 lei daune,
Se fac marl Incercari spre a se realize blocul Intregei
opozitiuni.
Se stie c partidul liberal-conservator se abtinuse dela a,
tegerile generale si nu era reprezentat In parlament, de a,
eeea acest partid nu se considera reprezentat in cele doua Ca.
mere. Dar Petre Carp si Maioreseu au pretins Pentru ca No-
cul sa poata fi realizat ea opozitia din afara de Camera 4
declare a se considera reprezentata in parlament. Dee&
bloeul s'ar realize, urmeaza Petro Carp, guvernul nu ar mai
ramane nici 0 lima la putere. Partidul conservator nu voi
insa, ea sa feel aceasta declaratie i asa blocul nu putu fi
1alptui.
Take knew'', care soviiia Inca Intre partidul liberal si
opozitie, este impins afara din partidul guvernamental de
tm violent incident parlamentar.
Cand Take lonescu s'a reinters dela 4udii in tail, a
crezut ca. dintre C. A. Rosetti si Ion Beatiann. eel mai tare
este Rosetti. Credinta multora era ea Rosetti este eapul con-
'dilator iar Bratianu un simplu executant al sfeturilor omu.
lui cel tare. Ziarele opozitiei Intretineau aceastil tredintd cul-
livand, in acelasi timp intriga. Zilnic se spunea liii Bratianu,
cum ca'. twirl tara s'ar insira sub sefia lui, daca s'ar despartil
'de Rosetti.
Rosetti era privit si taxat ca geniul eel mai rliu al lui
Brätianu.
Aceasth. intrigil a prins in cele din urmi Blatiann, voind
ea arate ca.' este de sine sthilitor, a Mutat sg. se desparil de Ro-
-setti, In aceleasi timp a plecat partidul spre dreapta silindu-sa
ea, in sehimbul lui Rosetti care.pleca, sa aduca in partid ei lii
guvern pe junimisti. Na lost departe realizareh acestui plan,
totusi nu a fest realizat.
Take lonescu s'a inselat in primul moment, dar inteligenta
lui patrunzatoare a descoperit repede adevarul.
Intiat Proaspat in taxa s'a dus la Bolneinul uncle a fAcufi
sa i se publice eateva articole democratice. Sure a complaco
lui Rosetti prezenta propuneri inaintate precum ,alegerea ma-
gtstratilor44. colegiul unto i tot ceeme sustinea Rosetti, Dag

www.dacoromanica.ro
 42 --
,

band-a inteles 'ctt tot :Bratiailu e eel mai tare, a intors:repede

taZaca $i a trecut In tabara lui Bratianu. FiindcitTake:
pescu nu avea drept ideal ca sa se fecü apostolul unor idel .ci
spre a-si face, cat mai rePede, o cariera
Pe vremea de care mli ocup, liberalii adica Bratianu --,--
aveati In programul lor sa atraga in partid pe toti tinerii de va.
loare care se distingean la stuclii si aveau talent.
La Paris aveau un fel de agentie de recrutare. Cand tut
student se afirma ca o inteligenta sau ca un mare talent, agen,,,
tie raporta la Bucuresti ; si astfel tanarul era angajat din vre.
me, mai inainte de a-si termina studiile, duptt cum a fost o vre-
rne obiceiul ca ea fie inchiriate casele in constructie Inca de
and erau de rosu. Agentia oferea tanarului, $i cu anticipatie
chiar, o situatie ,In totdeauna foarte rentabila. . .

Dar sa reviu la incidentul care a determinat pe Take lot.

ncscu sa iasa din partidul guvernarnental. ,

Era o $edinta de noapte la Camera. Se discuta un project

de lege prezentat de Eugeniu Statescu, ministrul justitiei. Take
lonescu 11 combatea. La un moment Take Ionescu itospus ..-cg
proectul e imoral. Atunci clePutatul Matei Corbescu, Intrerupel
and vbrbiti de imoralitate sit va ganditi acasitt
0 furtuna de protestari se Malta $i un scandal, fret pre:,
cedent In Camera rornânte izbucne$te. $edinta a fost suspen.
data: A doua zi Matei Corbescu a cilutat sail explice. cuvin-
4ele dandu-le un Inteles neinjurios, dar expjlicatia era ciistitg
cu ata alba'. Take Ionescu a trecut atunci pa lam, In .opcizitie,
La jumatatea lunei Aprilie a murit la Viena Petra
Mavrogheni, fost ministru de finante In cabinetul Lascar Cal
targm, fost ministru plenipotentiar, una din capacitiltile fi4
nanciare ale tärii.
Nemultumirile mari In contra lui Ion Brtitianu $1 'a
regimului sau lncep sa mai ia $i altui clirectiune, opozitia
incepe sa atace pe rege.
Regele Carol este facut rtispmizator, regele Carol este
acuzat ea, protege pe Bratianu, regele Carol, In schirribtil apa.
nagiului acordat, apara pe Beatianu $i-1 mentine la putero..
Curentul impotriva regelui creste zilnic, Gheorghe Panu
hrttneste curentul acesta. Epaca face la:fel. - - ,,
. La I Aprilie Panu Publica In Luptafarticolut.ski.
lat Omul periculos", care trebue sag dilcit Inaintea juStitiei.
In ae,el articol .regele Carol este ataCal In Chipul cel mai in,.
jurios.
0 zi sau doug. dup5, aparitia articolului, pe and ma 41..
ftam In redactiunea ziarului, apar rnembrii parchetului :s'a
lacut perchezitie .$i s'a cautat manuscrisul: Panu naafi° a.
tunei la Iasi.
Chemat la judeerttorul de instructie Punt a luat Intreaga
ritspundere si Prin urmare a lost trimis In fata tribunaluluil
La 17 Aprilie procesul s'a judecat iar osânda a fost 2 ani tin-
chisoare si 500 lei amendg.

www.dacoromanica.ro
 43
Gheorglie Panu, clacd avea curajul parerrior nu avea $.1
curajul fizic, deteptinnea 11 inspdimanta, de aceea in mintea
lui germind ideea fugei din tar&
.11outi.sau t,rei zile dupli osandd dejunam la el in strada
Cdmpineanu: Atunci imi ceru parerea: sd rtimilie In tard si
63. facd osanda ori srt treacd granita ? I-am rdspuns categoric
,cl trecerea granitei ar fi o mare greal i i-am pus inainto
,itoate marile foloase politice ce ar trage dad. s ar supuno
legoi.
Peste alLe douti-trei zile priinzearn cu el la restaurantut
.Marelui Hotel Boulevard. Hotelul arsese ateva saptdmilni
mai inainte, iar restaurantul era instalat provizoriu in gritdi-
na casei din fata hotelului Capsa.
Pe and mancam, apare Emanoil Mihtiescu Porumbaru
rninistrul de externe in timpul rrtzboiului dela 1916 Pa-
nty 11 pofteste sit soda. Veni vorba despre proces. Mihtiescu
Porumbaru (.,Porumbita", cum i se sPunea de intimi), povd.-
tui pe Panu sd trend' granita. Si incepe sti pledeze:
, Detentiunea e in totdeauna deprimantd; o inteligent3
ca a ta, Panule, se va resimti addnc. S. nu faci gresala sti
ramtli... A-ran-nine ar insemna sd-ti ruinezi frumoasa ta inte-
ligentk etc. ete.".
Prin luna Mai am luat masa cu Panu la Vila Regaltl;
mai era inch' cineva la masti. Peste ateva minute aparo urt
cunescut tip al Bucurestilor; Costache Oprescu, percepforul
culoarei de galben. Oprescu Propune sit prelungim petrecerea
aa,Herdstriiu, dar Panu refuzd obiectand c trebue sit pleee
neaparat la Iasi cu trenul de ora 9 seara.
Pe la ora 7 pleam spre eras ; afard burnita si vrernea
.

nu .era veseld de loc. La ora 8 jum. Panu pleaa la gall In-

sotit de administratorul ziarului Alexandru Lefteriu.
. A doua zi, la ora 9 dimineata, mti aflam In redactie undo
lucram. Redactia era instalatti in strada Noud, astdzi Ed-
gard Quinet, in doud mici odd*, in fatii redactia, in dos ad-
ministratia. In aceste doud mizerabile incaperi era redactat
unul din cele mai citite ziare din tard.
Deodatti fac iruptie cu mdinile la car 5 cu fetele aprinse,
C. D. Paladi i Nicolae Nicoreszu amandoi deputati opozitio.
nisti din Barlad.
Cum e cu Putintii ca sti fugd Panu? Cum se poate s3
4acd aceastrt mare gresalit?
.,Pot sit spun crt am rdmas cu gura ascatti.
,Fugise- Panu ?I Nu sham nimic. In ajun dejunasem $4
petrecusem cu el, la ora 8 jum. ne despdrtisem, stiam cd plea-
a la Iasi... dar atftta tot, Panu plecase din tart dar nu-mi 011-
sese nimic. Se destriinuise administratorului, dar mie, care
cram nedesplirtit de el, nu-mi spusese adevdrul.
Adevii,rul era-cd-i fu-kse rusine sa-mi spue care-1 este he-
tdrirea.
Dar Panu ceruse ptirere e rnultora In dreapta 8i in stanga

www.dacoromanica.ro
 44 -b.
fiindei teama de a ii detinut-il insptimanta i ft rodea. Am
spus-o . avea curajul fizic.. nu se pules supune constrfingerii
jz privatiunilor. Numai aceast.1 seaima, care i-a lost in toati
Jviata, marca lui slthiciune, 1-a Indemnat s comitt faptul care
lin punctul de vedere al carierei lui politice, era egal cu o si-
Inucidere.
Dar Iiberalii an fricut tot ce an putut ca sag sileasca sit
piece. C.cL dupt cum a spus-o G. D. Paladi In redactia Luptei,
opozitia se preettea st exploateze detentiunea lui Panu la Vs.-
ctreeti i s cice neincetate manifestatiuni.
Cercurile guvernamentale stiau c Panu era hottrit st
plece, ace/ anz?ei pe care Panu credea ett-i are In partidul li-
beral, nu frieeau alt.& opert decal sa4 impinga catre granita ii
spioneze, de aceea Vointer NafionaM, oficiosul guvernului,
a putut seri clout zile inainte de judecarea procesului la tribu-
nal: Nu am fi de loe mirati sit veclem pe d. Panu, In caz de
osandt, cit fuge dineolo de granitt dim& cum fac escrocii".
Panu a Iiisat ziarul sub directia mea, deei efii opozi-
tie! ii sfittuise ca, pe tot timpul cat va sta Inchis, st lase di-
rect* unuf politician om popular, Jul Nicolas Fleva sau lui
G. D. Paladi.
Trebue sit adaog cit Panu a lost condamnat In IipsiI la i'1
April* cad nu s'a prezentat. In opozitie, procesul a fost jte
deed in zilele de 27 ei 28 Aprilie, de afre sectia II-a a tribu-
nalului corectiondl.
Tribunalul era COMMIS astfel : Preeeclinte, Mieu lulian
ljudecttori Scarlat Glum i Gbitt Bursan. Acuzator primul
procuror Grigore Andronescu, supranumit Dulap. Penn a fost
aptrat de Nicola() Blaremberg, N. Fleva, loan Labovary, Grigo-
re Pilueescu i Dimitrie Poneseu. Penn s'a aptrat ei personaL
_ In Tuna Mai a ars Onera Comict din Paris. La Bum-
reeti, emotie adduct In lumea aristocratict. Oare un glurnet
n'a spus odatii ea: clacit e guturain la Paris stranutt Bucut-
retiu1?
Regele se duce la Iasi sit asiste la sfintirea nouei Cate-
drale dar opozitia fi eregtteete o prirnire semnificativt : pa
parcurs trei fruntaei conservatori Costea Bale, Gheorgthe
*endrea i un profesor de gimnastich Neeruti 11 fluent. Cei
ooi dintitiu sunt arestati, biltuti de polirie i dati iudecttee-
Aceasta marufestatie era rezultatul ei a curentului starnit
Impotriva regelui ei a osandirei lui Perm care era wan.
Astfel de mamfestatiuni ostile impresionnu intotdeauna
pe rege.
Cate odata regele rdspundea en glurne dar intotdeauna
da importanta faptelor.
Sub regimul lui Lasear Catarg:u dela 1871 se gilseati
eate o data dimineata petece de bathe Pe zidurile Palatului
Du inscrietia .,Cast de hichiriat".
Odatt aducdndu-i-se faptul la cunostintre Domnitorul a
alms zambinci
r Da, se poate, clan tot Ream un Neannk

www.dacoromanica.ro
 4:5

b.-- La Galati iticandu-se ditgeri comunale se retree scan-

haluri marl, lAtai groaznice lar sefii opozitiet.sunt arebtati. La
Bucuresti toate faptele acestea ptodue njare agitatie. Presa do
Opozitie din Bucuresti merge la Galati in rthchet4. Reprezen-
tantii ei sunt : Vintil Rosati, clirectorul Borniinului; G. Em.
LahOvari, threctorul ziarului L'Indépendance Bournaine, G.
D. Palade, membru in eomitetul de redactie al Napunet, Mi-
hail Desliu si Alex. BaIs Epoca, D. Roo Romania, Ion G.,
B mat basa Lupta.
In acelas timp se duce la Galati i o delegatie a particle-
lor de opozitie compusa din : Dumitru Briitianu, Ctheorghe
Vernescu, Grigore Pdueescu, Pan& Buescu, Al. Veliceanu, N.
Fleva, G. D. Paladi si Al. Djuvara.
Ambele comisiuni public& Cate un raport In care aduc gu-
vernului cele mai grave acuzatiuni.
La Botosani izbucneste un mare incendiu care mistue
o parte a orasului. Consiliul de rninistri sub presedintia ro-
gelui nurneste un comitet de ajutorare ast(el compus:
Mitropolitul primat Iosif Gheorgivan, Printul Dimitrie
Crlitta, presedintele Senatului, generalul D. Leca, presedintele
Camerei, Ion Câmpineanu, primarul Capitalei, senatorii si
'kleputatii din Botosani, prefectul, primarul i presedinteIe tri-
Punalului din localitate. Dar ziarele opozante protesteath
Iiindca din acest comitet lipsese membrii opozitiei. Ziarele
dc thate parerile deschid i ele lisle ie subscriptie. Ida su-
mele adunate in vreo 10 zile de prthcipalele ziare.
L'Independance Bournaine 7487 lei.
Vainfa hationalii 3349 lei.
Romania 1526 lei.
Nagunea 1460 lei,
Epoca 1278 lei.
Romdnul 976 lei.
Telegrafui 200 lei.
Bahoiul 130 lei.
Lupta 100 lei.
Poporul -36 lei
Si cu Wale acestea Apnea .0 Lu.pta ereau cele mai citite
tiare din tara.
In Bucuresti cineva adusese un berbec foarte mare
de talie dintr`o ras& aziaticA. In scurat vreme acest berbec
porprietatea unui clirciumar a devenit un personagiu foarte
.cunoscut si foarth popular in I3ucuresti. A fost botezab: Ghq
Berbecu".
Dar acest berbec era si foarte inteligent. La ore fixe se
ducea zilnic in locuri anumite, mciodatit nu gresea ora, nici
odata nu scrim intanirea.
De piktti dimineata no lipsea clela oarecare cafenele uncle
clientii fi dedeau caPete de cornuri, buctitele de zahar si cat_
fea cu lapte In farfurioare.

www.dacoromanica.ro
 46 --,
La ora 12, fitrii gres, intra in gangul bisericei E.retuteseu,
urea la stanga scarile vechiului imobil i intra in sala de man-
care a atelierului easel de croitorie a cl-nei Briol. Cum II zil-
reau lucratoarele,i1 chemau ca s1-1 hraneaseti. GhiV Berbecu
petrecey4 de lin coas a fetelor.
La ora 2 pre,cis era la Senat. Dad. multi sene.tori venean
la ore neregulate sau faecal! absente, Chita' Berbecu era exac-
titatea personificatb,' ; la ora 2 era la peronul din Bulevard $i
primea defileul senatorilor.
Mai tarziu era la Cafeneaua Union din strada Regala lilt)
seara se inStala Iângn un rahagiu care, In toate serile isi intir-
flea taraba cu zaharicale pe calea Victoriei Met vechea poar-
tit a casei uncle era insialat Clubul Tinerimei. Femeile cari'
eirculau isi treceau toate mfdnile prin l'na bogatil a Berbc-
cului, dupil cum multe din ele Ii cumparau cate un raha;
san o alta zabarica. In Me din urma, Chita Berbecu, eve
zuse si la darul furnatului, clevenise un stricat $i jumatate;
Prin tuna lui Noembrie, sub pseudonimole Bacon" 28
Radu TancliirA"; am redactat un ziar umoristic intitulat'
,;Ghitit Berbecu". Succesul acestei foi saptaManale a fast foarto
'mare Ora la caderea regimului liberal in 1888. ,

Succesul acestui ziar l'a facut mai ales cteputatul guver-

Iiamental Stefan, Bellu, boer veehiu, cunoscut in cercurile po-
litics cu snpranumele: Conul Fnici i Sufletul maichi.
Stefan Bella sau Conu Fanicii" cum i se spunea ce7
rent era socrul lui Ion Campineanu, frinitas liberal si omul
pregatit de Ion Briitianu ca 521 mosteneasca la $efia part--
dului. Conul Fnic fusese in timPul guvernului Lascar Ca.-
targiu, conservator, acum sub regirnul lui Ion Bratianu erea
liberal. Ideile nu ocupau nici un loc in craniul acestui om
(le vita boereasca....
. Ion Bratianu avea a mare predilectie pentru urma$ii din
1sioeri, tot ce putea recruta in climpul acestora recrula cu be-
curie. In tot timpul guvermirei de 12 ani s'a silit srt stearga ur-
mele originei sale rosii si revolutionare pentru ca sti nu mail
fie suspect monarchiilor autocrate a tot puterniee pe vremea
aceea. Pentru aceasta realizare Ion Briitianu si-a dat silintele
ca sit atra.ga in Partid Pe: Beizade Miticit Chica, pe Beizade,
Crigore Sturza, pe Kneazul Moruzi, pe printul Nicolae Bi-
bescu etc.
Conul Frtnic4 Bellu, (sail Bellio cum i se scria nurnele iii
L'lndependance Roumaine) Rini a fi print, erea din protipee.4
'data, fusese ginere de domnitor i erea socrul Cilmpineanu-
Iui.
Dar Conul FitnIcit erea acum In declin fiindcit ajunscse
la 70 de ani. In plus alimenta cronica vesela a Capitalei.
Dansul fusese un lArbat foarte frumos i afemeiat; ehol-
.

Wise cu femeile vreo patru rnosteniri insernnate, afar5, de r.

Nerea sa care fusese si oa o avere mare. La adanci batranete
av.ea Ina =ante, p una din acesta, Q suPranurniw sufle,

www.dacoromanica.ro
 47 -I.-

ful maiehi", iar porecla, nu numai ca a trecut in renume, 'dor

(+mut Fanicti a -rtirnas el insusi cu aceastti porecla. Zittrul u-
moristic Ohitti Berbecu" l'a luat In lntreprindere si nu erea
numar, In care sit nu'i fie cantata gloria. Conu Fttnicti ajunsese
t t aihrt o spairnii neagrti de acest ziar.
* *
Suntem in phn Cuptor, dupti obiceiul epocei toti oa-
mend cu dare de manii au plecat din Bucuresti. Claymoor
6pune In Cronicele sale crt Bucurestii s'au golit". Cact pen--
11.0 clasa de sus. (and au plecat boerit, n'a mai tilmas nt-
*went.
D'abia dactt o truprt de operetti franceztt mai poate trai
juclincl la grtidina Stavri din strada Acaclemiei.
Intr'o seara erea beneficiul uneia din cele rnai frumoase
jrtite, dar tot pentru seara aceea erea anuntatti o eclipsti de luna.
Coincidenta diabolicru tocmai In chpa In care artista sarba-
lorita, domnisoara Guyot, aparu pe scoria, luna se ascunsese
-definitiv In umbra.
Atunci unul dintre adtniratorii artibtei ay.() prezenta det
kpirit s5 strige In limba fiancezti:
Pentru Intfila ouil se vecle luna echpsandu-se In fata
unei stele.
Rasete. si aPiame unanime subliniai 5. acest cut ant de
ciuk
* 11: *
51 la epoca pe care o fotografiez acum politica erea sin-
gura Indeletnicire, singura preocupare, singura Indatorire mo-
ralti de stil mare. De aceea alta viaUi publich nu erea Omni
:are vrea sä descrie Bucure5tiul de alta data dela 1877 nu poate
xorbi do eat de viata politicei de partid.
La sfarsitul tut Septembrie se face alegerea membrilor
consiliului de disciplinti al avocatilor. In realitate este numai
o alegere politica, cele cloutt list() mint lte de partid, pe elo
tfigureazri numai fruntasit cei d'intai ai partidelor In lupta
In alegerile din 1887 full alesi: Gheorghe Vernescu, do-
can, iar Constantin Boerescu, N. Flex a, Alexandru Lahot art,
fritu Maiorescu, D. Giani, B. Orghidan rnembri. Afar5 clt eel
On urmil nu rnai erea un consiliul de breclii ci un cons litt
de rninistrii: Toti alesii erau din opozitie.
*A*
Fiintlert polittca absoaibe fotiI, Tealrul National so
re-imte cel d'intat, lumea nu se mai duce la teatru iar actot ii
duo cea mai mizerabild 1, iatd.
In societatea de sus se discutti mijloacele penhu salvorea
primei neastre scene. Si atunci se formeazti 0 -sOcietatO de pa-
ttonaj compusti din doamna Elena Otetelesanu, chi $i d-na
general Manu. d-I $i d-na Ion Campineanu, d-1 si d-na Tact
Maloreseu, d-I i d-na Srtvescu 4-1 51 d-na Marianu, d-I

www.dacoromanica.ro
 48
"d-na Ha lion. Insa actin»ea acestei socieIi nca fost nici ciatti
cunoscuta.
***
Dar vine toamna, toata lumea s'a racorit, s'a plimbat
a calatolit, acum reIncepe camPania politica.
Campania ineepe cu constituirea Ligei de rezistenta", ins.
trurnent de lupta energica si de rasturnare; in capul acestei
naini extraordinare sta Nit° lee Fleva st alaturi de el mat
In umbta, fiind ca erea numai un debutant, sta Nicolae
Filipescu.
Al do lea eveniment este adeziunea catorva liberali disid
denti la opozitia unita, acestia sunt: Nicolae Fleva, Alexandrul
Djuvara, Constantin Anion si Take Ionescu.
De act m luptele politico se Intetesc pana ce Camera fd
d'zolvata.
De o data cu intrarea celor 4 liberali disidenti in comitetuf
opozitiei unite si dupe cererea lui Fleva, comitetul central)
executiv al oPozitiei este redus la 7 membrii. Din acest co.
niitet fac parte: generalul Floreseu, Alexandru Lahovari, Cons.,
tantin Boereseu. Petre Gradisteanu, Nicolae Fleva, G. D. Pa-
lacli si Pal e Protopopescu.
* *
Pe rand fn cercurile politico e mare activitate, lumea
atistroeratiea petrece pe capete. Claymoor ne face descriptito
unei sarbatoPi data la inceputul lui Noembrie In caqa d-nd
Zoe Slatineanu. o bogatase din Inalta societate.
Nu voiu face descrierea amanuntita a serbarei, cad ar
fi prea lung, Ins a. o voiu rezuma.
Serbarea a avut dourt parti: teatrul si balul.
Totul e frantuzesc, nimic romanesc, nici un cantec, nici
lin monolog, nici o poezio, nici un dant, nici un fel de man,
care.
Artisti amatori din societatea cea bvnii" joacrt.
Dupa bucati cantate, declamate si spuse de tineri din
_Malta `, vine o comedie: Le Voyageur" jucata In franceza
bine inteles, de doamnele Aglae Stratt si Alice Sutu si d-nif
lJean de Linche, Alexandru Brailoiu si Alex. Docan.
Apoi balul
La ora 2 masa. Dar ce masa?!
\ cull ti Menu ul" i socotiti cat ar co ta asth'zi la anul
i928
II dau In limba franceza caci in oH ce alta limba e greu.
Consf)mnió de volaine
Pates a la Busse
Saunilen du Rhin
Ilure de sanalier
,Tionlard en entailer

www.dacoromanica.ro
 49
Jamboh de Gratz
Galantine de dinde
Pates de foise gras de Strashourt,
Chaud frold de perdreaux
Cuissot de NI le de chevreail
Fiirt oe bceuf Chateaubriand
Faisans de Bohérné
Chapon de Styria
Salado Busse
Asperges en branches
Petits pois, tripes en serviette
Gel6e d'ananos au maraquio
Maringues Neeselrode
Compotes assorties
Pieces montees en surpriser
Creme ranka
Fruits de toutes les saisons
Fromage
Café, liqueurs, vins
Bei cleaux, Chateau Lafitte, Margot Laro-e
Iquern etc.
Bourgogna, Pomard, Volnay, Baune
Nuit.s etc.
Vins du Rhin, vins d'Espagne
Tokai, Cotner, Champagne sable etc.
De observat cii, afard de Cotnar, nimic rornttnesc nu IT-
gureaza pe listL
La ora 4 cotilionul fantastic. La ora 7 tooth lurnea merge
ifirhst la mash, iar la 8 plecarea.
Nu se petrecea rhu la 1887.
* * le
Nici opozitia actiNh nu desnretueito bancnetele. Un
ascmenea banchet 11 oferh Nicolae Filmescu, directorul Epocei,
pet tru sarbatorirea a 2 ani de la aparitia acestut mar. Fil -
pescu prezida, având la dreapta pe Alexandra Lahovary i la
sr iga pe Nicolae FleNa.
La acest banchet Gheorghe Ressu de la Galati a rosti
un d'scurs foarte aplaudat care a sfarsit cu cuvintele: Caput
Statului va trebui sii se piece sau sâ piece'.
Mull& vreme acesto Cul inte au fost cit te si ele au f. cut
11. i Res-u o celebritate de care care durath:

* *
La jurnatatea lui Noernbr'e Coquelin cel Mare (Hi f6
teatr 1 Eforiei 5 reprezenfatiuni i anume: Un Parisien, Don
CPsar de Bazan, Gringoire, Lo Robe, La vie, Leg Precieuses
IRidtcules, Chomillae, Le Depute de Bombignae, L'Anglais ou
7e lou ralsonable, Melle de la Seigliere,

www.dacoromanica.ro
 A
. .

Ttian Niernmi in care eseroe it si staceti cktebre tz-.

vorasc de pretutincte.ni.
A vein mai eelebra'afaeere ca Apa.". aur" Ikittare
sunt implicati doi eserOci de forta f Sion Oherelsi Andronic.
Escrocheriile ..aceStor .doi pasiooneaza mull sOcietatea.
Escrocheria e intetheiata.pe prostia si naivitated ornenea.;
sea. Prin cornplic.i atrageau pe nalvi.si le fagauwau ea, itt
senimbul unor adevarate monede de aur, de argint'san bu-
cati de hartie, le va vinde o apti care transforma In aur orice
alta moneta Un mare nuthar de naivi ati cazut in 'cursti.'
Ancheta a descoperit toate *ireteniile intrebuintate st au
trinits pe Sion Gherei, pe Andronie. *is pe complicii lorin'fata.
justitiei. La timp Nom da dam faple destul de interesante. :

M doilea este un scandal izbucnit la Azitul Elena

Doarnna. De mult se zvonea ea in acest Institut se petre6
lapte imorate si ett atat pensiunarele cat si uncle ingitutoare
sau pedagoge se. dedbati la practici contra naturii. Bineinte-
les, ea intotdeauna cand intunerlcul acopereo pUL
blicu exagercazit,si cladesto fanteiii nesfarSite. Adevarul, este
4.1pe atunci, Azilul Elena Doamna eyed a`Ceasta'reputat:iant3
rorita asa ca 0 feta esitti din Azil era privita ea o mica: livP.
eioasti.
De astadata zvonurile aa lost confirmate de o mtisural. 0-
Wichita, ministrul instructiunii Dimtirie Sturza hOtarit
ca 5 eleve sa fie eliininate din -Institut4i trimise la mantis-
lirea Varatecul.
Ci gravil,"cestiune care turburit adanc tonstiinta pa.
blick este aceea a fraudelor cu Jurniturile militare.De astg-
"data campul Incbmuirii este Inca si mai nettirmurit
Cu cateva luni mai inainte un priete'n, doctorul 0.lkosky
cel care a cladit sanatoriul din calea Calarasi iTi'a pus
an cOntact cu. doi maiori din geniu. Amandoi doreau sa-mi
Sand o destainuire de cea mai mare importanta,:privitoare Ia.
xnaterialul furnizat pentru construirea fortificatiunilor din
)3ucuroti.
Eram prim-redactor al ziarului Lugo. si cram rasp-un-
Eator' de tot cdeacb.publica ziarul la liPsa .lui Panu. OfitoHi
ami cereal' cliseretiunea absoluta, prin urmare trebuis.sa lad
*supra mea si sti, rAspund In fata justitiei daca destainuitile
'sr' fi lost 'calornnii
'-ititrile§06.ce era- vorba : Cimentul futni.i4
Pentru eonstruirea fortifiegiilor nu era in conditiunile caetu..
101 deNfiefin.aDdit dovedit de prbastl:
e al itsle),5ckigsP ffliftillth '514e'ci itti' tbnchideala respin-
igerea acestui ciment, totusi materialul a fost receptionat. Bine-
driteles era o afanere.necuratti de foartemulte-
Articolele mele an faCut senzatie in'toate cercurile dar fli
meni n'a tras ziarul Ja raspundere. Decioperatia era adevaratit
Alte dest'ainuiri izbucnesc In presa.
Cititorii au retina, de sigur, cum di In eta sesiune pan._

www.dacoromanica.ro
 --
laroe»tul a votat, in mijlocuI celui mai mare entuziasin, 30
uotioane lei pentru inarmarea tarii. Ei bine, gurile re;e,
si.erau fparte, mune, afirmau ca dela ministerul de rilzboin
au pierit Mu We din aceste beano i ca ministrui, generakil
.Alexandru.,Anghelescu, era direct implicat..
. Toate aceste. destainuiri erau atat de adevarate, in cat Ion
Bratianu fu nevoit si ceara demisia generalului AngheIesou
si ski inlocuiesca cu generalul Berendeiu,
La ,deschiderea Camerei, Nicolae neva adreseaza, pe a-
(Tashit chestie, o interpelare primului-ministru, in acelas timp
cere dosarele furniturilor dela ministerul de razboiu. Ion
Bratianu refuza sit le dea declarand ca : ,,opezitia vrea dosa-
rde .pentru Ca mamicil tarii sa vada secretele apararei noastre
nationale". nenorociti care starneste o furtuna ingrozi-
toare .
. De acum scandalurile parlamentare se tin 'ant piina co
Camera e dizolvata. .

- ,In zina de 20 Noembrie Fleva isi dezvolta interpehirea.

Dela inceput pana la sfarsit Camera fierbe ca o oala de smoa-
la,,In0 dosarele au-lost Tefuzate.
*aid guvernulili apara pe generalul Anghelescu sou.
nand CA este o somitate militara. In urma e nevoit sa con-
simta la...alegerea unei comisii de ancheta parlamentara. .
In comisie este ales si Alexandru Marghilorrian care de.
misioneaza a doua zi,
*edinta urmatoare a Camerei este inea si mai furtunoa .
sit, dacit se poate. De asta data e interPelat Eugen. Statescu,
ministrul justitiei. Vociferarile, insultele si amenintarile S(3
ncruciscaza. Eugenin Stiitescu, in paroxismul enervarei, dc-
Oara ed. din momentul ce majoritatea telereaza in Camera
un deputat ca Iosif Oroveanu (1), el nu mai Nate sta. $i, in: a.,
dcviir, paraseste incinta in mijlocul unui.zgomot de infer».
Eugen Statescu, omul rece do obiceiu, isi perduse Iinistea..
El, ministrul de justitie si jurisconsultul, cerea Camerei iSI
alunge din sanul ei pe Un deputat pe care justitia trtrii II a..
chitase in atentatul din strada Vamei.
Era vadit cum ca aceasta Camera nu mai putea trill.
Ion Bratianu hotarriste dizolvarea. Speranta lui era ca a.;
legerile vor alunga din parlament pe deputatii can't plicti-
sise mai mult i astfel va putea guverna inert patru ani ce
puti 11.
lientru ca la ministerul de interne sa fie un .om tare, Ion
Iiratianu incrediatase acest portofolip .geperalulA4adn1
. , 1, Mi-
hai. . oin Linn d lot WI i Trl iall,:;) ii '11_7 1.4?
, .

Camera a fost di zolNatai°411; 4.1.d.1e 11;9,9,c_pepeiAbrieh i,a4

vice-jresedintele Oheorgp-iitw-oaiwprOijai dup4-,ce,,a-nini-. ,

. . . .
ri Iosif Oroveanu fuses° iiripiket In proeesul lui Stoica A.-
Thxandrescu, ref care atentase la viata Jul Ion Bratiann in sir.
yAmei.. ,

www.dacoromanica.ro
 - 52 -
strut Vasite Obeorghian a citit docretul de dizolvere, a ri-;
dicat o elimark strigInd: ,,Tfaiesea regele I Tri Itasca tare r,
Ramolismentut ventse.
In Octombrie, anul acesta, a rnurit doctorul Drasch
In anal 1887 s'a peirecut un mm evehirnent in fumes:
mash& medtealä.
Un medic roman, Maar, care Ince Pea, clevenia foarte cu-
neseut In Frante: acesta era doctorul George Asaki. Ion Bra-
Mann a voit sa-I atraga In tark t.i A,/ nuneasc a. profesor la
'leen lta tea de medicina. din Bucure*ti. Insä doctoral Maki nu
voia sa se supunk cencursulur in fata profesorilor acestei Ia-
cultAticIup cum cerea legea epoceisub euvant ea a trecut
un concurs pentru o catedra in Franta in fata tmor profesori
francezi de cu totul alta. valoare. Fatk en acest faspuns *1 do-
rind en orice pre s aiba. pe Asaki in Bucure*h, Ion BrAtia-
qiu Peso pe titularul dela instructie ea sä prezinte un proect
de lege. Bratiann. in dorinta de a Intrtri Invaternantul me-
Aka% cern Camerelor sä voteze o lege care anima pro-
Tesori la facultatea de medietna din Bucure*ti : pe George
Asaki profesor de clinic& chirurgicalk, i pe doctorul Nioolae
Ealenderu, profesor de clinic& medicate'.
In aceIa* an o all& lege numea pe cloctorul Victor Babe*
profesor de patologie experimentalti *t cap al institutului de
bacteriologie.
Doctorii bucure*teni, profesori la facultatea c/e medici-
aL cei mai multi liberali, se revoltark. In fruntea color earl
protestau, cel mai violent, eel mai furtunos, era doctorut Gr.,
flomniceanu.
In parlament doctorii liberali au Ikea proectelor de
lege o inclitrjitrt opozitie, dar Mr% nici un succes- De allfel in-
rtreage opinie public& aProba mtisura care dote facultatea
Ttoastra de medieinti en trei ilustratiuni.
Gee mai neimplicatrt opozitie a fost Ricuta. impotriva doc-
teridui Asaki. Dela Inceput adversarri Int au impiedicat nu-.
smirea sa la catedra de anatomic care ar fi trebuit sll. fi fast
anfit?Itatkfiindcg-i era specialitatea*/ i-au dat catedra de
gclinick chirurgicalk. APoi eau facut atdtea mizerti in eat A.
;saki, dua ce i se suprimit postul dela spitalul Brancoveanu,
ipargse*te tara la 1889 *I. se stabde*te In Fruit&
Atunei tineretnI to dical intrk in actiune. Doctorul Ki
iac fu eel mai aprig aproNtor al clrepturilor Invatatului
profesor, studentimea Ineeou sit^ se azite. iar doctorul Maki .
Ireveni in tart tacmai in anul 1897 cfind fit reintegrat in drep-
turtiO'sale- 0 battik a soartei 1-a rkpit prematur tarii *i *tiintei
ANUL- 1888
Zierul L'Independance &rum able, en bane credint5, Po
care .ciite o data a prarticg ziarele noastre Sn fierhinkeala eon-
troverselor nolitme, nubliease. Intro altele, cum ert Ion Brktia.

www.dacoromanica.ro
 3:1

.,Titt este un nenun, dovada e faptul ca la anal 1854, cand a lost

arestat ca participant in coniitetul secret revolutionar care 'Mit
sa atenteze Ia viata imparatului Napoleon III, a lost internat
la Paris In casa de sanatate a doctorului Blanche care era un
mare specialist pentru bolnavii atinsi de alienatie mintala. A-
eeasta insinuare a fast publicata si in ziarul Le Soleil din
(Paris.
Acestui ziar i-a raspuns doctorul Blanche. Doctorul a-
firma cii Ion Bratianu n'a fost de toe bolnav de alienatie
. mintala, ci a fost trimis in casa de santitate de dire prefe-
ttul politiei din Paris iiindca suierea de o gravt aiectiune de
:piept ce nu putea fi chutata inteo temnita.
In preziva alegerilor generale opozitia a tinut intruniri pu-
blice in toata tara i fiecare intrunire a trimis regelui un
delegat care sa-i ceara sa garanteze libertatea alegerilor.
Opozitia repeta purtarea opozitiei dela Mazar Pasa In
a875 care, in ajunul alegernor pentru Senat, a trimis la Pa lat
pe Mihail Ferekide sa obtina dela capul statului acmes asi-
curare. Atunci regele a facut o declaratie categorica cum ca'
doreste ca alegerile &I fie libere. Acum a ritspuns invariabil
delegatilor doua cuvinte : Yozu regkea".
Bineinteles ea alegerile au fost tot atat de libere precum
au fost aproape toate in România iar sentinela regalit n'a
areghiat decal de forma.
` Campania electorala fu foarte indarjita.
Regimul.liberal era batran de 12 ani iar adversarii regi-
mului numerosi si puternici. Disidentele liberate, pe de alta
Iparte, 11 Incovoiase.
Asupra tarii amuse In acel an mari cantitAti de zaPada.
care Ingreuia mutt circulatia la tara si, prin urmare. vizitelo
pe Ia proprietarii rurali, de aceea opozitia Intarnpina marl
piedici.
ministrul de interne Radu Mihai vedea, InsL situatia tit
negru, rapoartele ce primea din toata tam aratau ca. opozi-
tia e foarte tare si ca. rezultatul alegerilor lasit sit se prevadii:
o primejdie.
Bucurestitd, care astazi este In fruntea oraselor indepen-
dente si mutt mai pornit catre spiritul .de opozitie cleat ea,
itre cel obedient si guvernamental, pe vremea aceea era ze-
strea guvernamentala la toate alegerile. In schimb toate cele-
lalte centre maxi erau in opozitie.
Iasii, Severinul. Plaestii, Botosanii, Galatii, Briula, Bar,
ladul, Buzau. i chiar Craiova, erau hotarite ImPotriva gu-
ivernului. Radu Mihai scrie lui Dimitrie Sturza o scrisoare'
descurajata, fareia acesta Ii riispunde printr'o scrisoare do
iIncurajare si de indemn la lupta, asigarandu-I ca izbilnda va
$i a partidului liberal. Nu stiu prin ce indiscretiune acea-
Sta. scrisoare ainno-e In nuillicitatea ziarelor de onozitie cj
glare*, astfel, avântul opozitiel i deprimarea guvernamentala,
Alegerile dau o mare_majorilate numeric& guvernului,

www.dacoromanica.ro
 54 -
Ins& dau 1i opozitici nix oarte mare succes moral, Loti frun-
tasii opozitiei, fltra nici o excePtie, sunt alei, numdrul lor
este 54. Pentru moravurilo epocei aceasta insemna cdderea
sigurd a guvernului liberal.
Alegerile au' trimis atunci in Camerd e efiiopozttiei
idetoate nuantele; Lascar Catargiu, Dumitru, Bratiann, Glr.
Nernesou, Nicolae Fleva, (iheorghe Mdrzescu, Ion bahovari,
Gheorghe Panu, Miltiath Toni, Take lonescu, Alexandru si
Ion Marghiloman, Petre Carp, Nicolae Blaremberg, Alexan-
dru Diuvara, Ilariu Isvoranu, Printul Stirbei, Petro Gradi:,tea-
nu, Gheorghe Paladi, I. Nicorescu, Nicolae lonescu, Constan-
tin Grigorescu, etc. etc.
Pentru inthia oard Nicu Filipescu intril in Camerd, ales
In opozitie de dare colcgiu! 'ail 3-lea din Braila.
Bucurotiul, insd, n'a ales dealt guvernamentali.
Aceste alegeri an insernnat sfrirsitul regimului de 12 ani
al partidului liberal si adrsitul lui Ion Bratianu care n'a
mai venit la putere. 0

1
Acum, In curdnd, dupa caderea lui Ion, Bratianu In lu-
na Martie, lupta va incepo Intro coalizatii victoriosi. Mind-
ed acesti coalizati erau de atatea nuante, cei mai populari din-
tre ei erau liberalii disidenti si democratii, insrt grosul or,
ganizat 11 aveau conservatorii. $i se va vedea ed. victoria din
-lima a rarnas a conservatorilor, fiindcd aceasta era si dorin-
Is regelui Carol.
In toiurcampaniet electorate o bombd t Marele scandal
dela ministerul de rraboi, in Care sunt imphcati colonelul
Maic.an, comandantul,unei brigade de artilerie si generahil
Maican, comandantul flotilei.
Iln cdpitan Dimancea intrd in posesiunea unor acte cony
promitatoare pentru ambii frati si amândoi sunt aguzati de
traficuri mari, iar toate aceste dOcumente le comunied. cola-
nelului Sergiu Voinescu.
Se vede din scrisorile gasite cum ed. amlindoi Ma ican
Intretineau corespondentd cu Ufl oarecare Broadwell, ceta-
tean american, pentru furnituri militare.
Colonelul Maican chiamd pe Broadwell la Bucuresii ca
at trateze din vreme si-i comunica In scris Cli sunt sense
mari de cdstig deoarece urmeazd sd. se filed mari comenzi.
In aceasta scrisoare colonelul Maican anuntii c e viitor
scrisorile sale vor fi semnate Louise.
Generalul Maican este grabit sli pue mane, pe bani. de
aceea ii cere mereu lui Broadwell si stdruitor. Breadwell if
rdspunde cd fratele sdu colonelul 6 mai dibaciu, dada va fi
mereu atat de pretentios va sfdrsi prin a se compromite.
(Mild acesto scrisori an lost cunoscute In cercurile ofite-
resti s'a ridicat un strigat de indignare. Seful guvernului, pus
In,curent cu denuntraile flicute, numeste -o comisiune corn-
pusil din generalii Cernat, Berendeiu si Budisteanu ea Nri.

www.dacoromanica.ro
ancheteze cazul, dar ()pima PulAica i opima otiterimii nu
rnulturnitd. In seara .de.28 lanuarie, 12 coloneli se intruneso
i. inchee un proces-verbal prin care se leagrt sa nu dezar--
meze nand ce, in aceastd gravd cestiune, nu se va face lumina.
deplina justitie. Acesh 12 coloneli erau: Horbatky, ,Sergiu
Voinescu, Poenaru, Popeseu, lacob Lahovary, Argintwanu,
Kiritescu, Carealeteanu, Bratianu, Badulescu, GramaticesCu
si Carp.
- Generatul Maican era o fire sirnpaticil si lipsit de rautate .

In schimb fratele stiu colonelul era un orn riiu care nu en-

nostea ertarea.
Era ,eunoseut cd, inlr`o seara. Jiincj ert un cdpitan din
artilerie juca banii regimentului al cdrui easier era, a tu .at
contcalui, i-a castigat o mare sumd- iar a doll°, zi i-a facut ins-
pec.tia cassei. Capitarerd a fost judecat, osandit. degradat si-a
i

Ineheiat tariera la Inchisoarea,Vacdresti.

;., (And n 1884 am fost arestat pentru rnanifestatia ostiJ
Irteutit. lui Ion Eratianu pe pieta Teatrului, ace] nenorocit
lost cdpitan isi Ricca acolo osancia. ,

tu.teuria din scrisorile lui Broadwell erttre colonelul Mai.-

can, arnericanul spunea: .,Cand aceastii afacere va fi terminate.
Noiu pune de Indatil cei 15,000 franci la dispozitia d-tale".
.. Ziarete publica- scrisorile lui Maican cat si rasPunsurtle
Itii,Broaclwell. In fine amandoi fratii Maican sunt trimisi in
Tata consiltului. de rdzboi. _

Maiorul Gherghel e cornisar regal. In afacerea colonelu:-

aului Maican, colonelul Carp e numit raportor i colonelul
lAigiu, comisar regal. In afacerea generalului Maican, genera-
aul Budisteann este comisar regal iar generalul Berendent
raportor.
Colonelul Maican incearcii sg. se sustragii unel eventuate
ilegradari demisionand din armatd. Bineinteles, demisia
primitä. Dar moravurile noastre sunt desttd de jos. Desi poar-
td, pe umeri o aeuzare atat de rusinoasd, desi e trimis jnain
Itea consilhilui de rkboi, la clan.] Regal e thc membru si
e Ina poftit In partidele de Nicer .5] la cele din sala de man-,
care.
Nurnai la Jokey Club 15 membrii eer radierea colonelu-
aui. Dar hinder]. operdthmea Iniarzie, printul Gheorghe Bi-
13escu Ii prezinta.' demisia din club. 5i-o ravage, Insa, tAnd
Ii se spune eà statutele nu autorizri radierile cleat nurnal eu
xotal Adundrii generale.
ln sfarsit, colonelul Maican e clepus la Vrtearestr.
Consiliul de traboi care-1 va jucleca precum i pe fratele
salt, generalul, e astfel compus
Presedinte generalul Cernat. MeMbrii general& Vietor
reteanu, Hercule Anton, Radovici "si E. Falcoianu.- '
In Camera cea noun furtuna, creste in fiecare zi iar a-,
ler5. opozitia tine dese Intruniri in sala Orfeu, pe care a hid
chiriat-o Dana la Pa0e.

www.dacoromanica.ro
 56
Sub atatea lovjthrj i ata marelui scandal in care swat
' implicati fratii Maican i generalul Al. Anghelescu minis
trut de razhoi, obosit. s inLelege i prevazand c furtuna
ya lua proportiuni uriase, Ton Bratianu anunta in sedinta Can
merei, dela 22 Februarie, ca si-a depus demisiunea In mtlinile
regelui i ch Maiestatea Sa a insarcinat pe principele Dimi
trie Ghica cu formarea noului cabinet.
Pana la aceasta clemisie fusese iadul si in parlament si
In presti.
In presa generalul Radu Mihai, ministrul de interne, a
fost aenzat ca a furat un ceasornic dela un ofiter. In Camera
debutantul Nicu Filipescu a strigat in mijlocuhyijeliei :
Nu mai Putem tolera ca pe banca ministeriala s. stea
hotii de ceasornice.
Ceilalti ministri s'au sculat.furiosi i proteokând Ito
Radu Mihai a esit din incinta,.
Dar in toiul celui mai asurzitor scandal erau i izbucnirr
'de honote de ras.
Intr'una din aceste sedinte neultate pentru eine a lost
martor, vorbea deputatul de Vlasca Vasile Enurescu. Epu..
rescu era urit, negru ca un jigan, cinpit de varsat iar and
vorbea holba ochii si se incrunta grozav. Dar de altfel era
inima cea mai bunk unith cu cea ma. mare lips a. de pricepere
a ridicolului In care cadea de cafe ori vorbea In Camera. ,

Epurescu incepu sh vorbeasca ca api-irator al guvernuluf;

lar un deputat din opozitie 11 intrerupse. Atunci Epurescu
ci Intoarce, Isi Malta bustul, scoate pieptul afar% si cu glasul
.1nOtor si cu tonul declamator, striga :
Nu ml intrerupeti, fiindca sunt teribil in apostrofX I
A fost o izbucnire de ras atilt de unanimil Inal se cu.4
tremurau geamurile incintei.
Eram de fatRt in tribuna pre.sei.
Din ziva aceea si Phi% ce a murit, Vasile Epurescu a purq
tat porecla : Epurescu-Apostrofa !"
Insarcinarea data lui Beizade Maid, Ghica de a forma
tabinetul era numai o incercare de a chviza opozitia i dek
a prelungi sederea la guvern a partidului liberal. Partidul U.+
beral, dupg 12 ani de putere, se desobicinuise de durerile 0-1
tpoxitiei.
Beizadea incerca, mai intai o combinatie cu junimistili
r. guvern trebuia s intre Petre Carp, Theodor Rosetti, Titu
tMaioreseu, Marghiloman. Combinatia cam.
Apoi o combinatie cu Mihail Cogalniceanu, cu Pake
Protopopescu, Constantin Boerescu, Alexandru Lahovary.,
Niel aceasta incercare nu avu soart5. mai buna.
Duna ce Beizadeaua depuse mandatul se filtu incercarea
tu un minister prezidat de Mihail Cogalniceanu, clan condi4
tia pusa de toti opozantii era : dizolvarea Camerelor.
Ion Bratianu pleca dela putere dar nu voia s can' i pat-.

www.dacoromanica.ro
 -- 57
tidul, el se ternea -de excesele celor cari veneau din opozitio
tndiirjiti st exasperati. Operatia era grea.
Fiindcii nu cadea numat un guvern sau un partid, ca-
dea mai intal un om de stat considerabil care domina in4
treaga viata politica a Wei, ciidea un regim de 12 ant de
care era Iegatit o epoca insemnatti din isioria Romfiniei.
Opozitia, care oprise agitatia din Owl "Ana se va re-
zolvi eriza, reincepu camparna de intruniri ciind yam atat
prAbusirea ineercartlor Dimitrie Ghica si Cogianiceanu cftt
si intentia de a se Pune vrajba in shnul opozitiei.
* *
Cheorghe Panu fuscse ales deputat al colegiului al
2-lea de Iasi. De indatii ce fu instrintat se intoarse in toni.
Insti la granitg. fu arestat si condus la Piatra Neamtul. Dupe
lungi discutiuni Camera ii alida alegerea si Panu vent in
Bucuresti.
Dar ceasul popularitittei lui Panu trecuse, fuga lui in
streinAtate ii Intunecase aureola. personalitatea lui nu mat
area incadratit in nimbul oarnenilor de-asupra celorlalti.
In gara de Nord nimeni care sin primeasec4 afarg de not
cei din redactie i vre-o doi`prieteni.
Gaud a scoborit din vagon a fost ceva race, Panu se as-
tepta, fireste, la altceva, insti acel ceva, adicrt o primire gran-
dioasii si entustastA nu avea.
Masele sustin si adorii pe cei cari luPtit si dau piept cu
dusmanul, Mei odatil un soklat care fuge nu va figura Intr'o
a poteozii.
De la. gat% Panu s'a dus acasA insotit de administratorul
tiarului si de. cainele situ favorit Clapan. Apoi la ora 1.2 am
lejunat la restaurantul Otelului I5nion"imprejtirul unei mese
tit vreo 14 persoane.
Panu merita mult mai mult, dar o rea inspiratie Ii star.
use carter&
Marea lips5. a acestui am cu creer superior erea cg. nu a-
rea curagiul sIt se supunrt sacrificiului, fiinda nici nu inte-
tegea pretul sacrificiului.
Cilteva zile inainte de sosirea lui Panu la bucure.5ti ()PO-
zitia unitIt a tinut o intrunire la sala Orfeu in care au vorbit
Alexandru Lahovary, G. D. Paladi i cu mine.
Panu nu mai erea iubit in cercurile politico dupe cum
rm mai area niei considerat ea un om superior si de viitor,
Panu isi dernascase slabiciunile.
Viata, pentru eine o Intelege, este o permanentA luptl
In care birue nu numai cei mai tari, dar cei call par,
A fi cei mai tari. CM victoria nu este numai functiune de
TortA proprie dar, mai ales, de slAbiciune provocatrt la ad-
fversar. A pArea tare este pentru ceilalti a fi tare. A fi sau
a pArea tare provoacii acImiratia prietenilor si teama &dyer-
sarilor. Dar Panu arAtase, in toiul celei mai crilncene lupte,
artea lui slabA: gresaltt neiertatil care i-a lost fatalL

www.dacoromanica.ro
 - 58 .

Alava de asta Panu, pentru calcule usor do Inte ata-

case in ultimul timp pe Durhitru Bratianu si pe Gheorgho
iVerneseu, adica pe liberalii din opozitie, si laudase neincetat
eonservatört. Dar- intreradicalut Panty i conservatori erea
aproape o prapastie din punctul de vedere al ideilor, pe cänct
'cleqibWalf.:erea.'cu mull mai aproape. Panu cunestea sitbatia
Virei 1$i da seam. Ca viitorut guvern ilvor da, nu liberal:it',
t.7 cnnservatorii: dredinta, neinterneiatd pe nici o realitate; Ca
va putea fi minisirn intr'un cabinet conservntor.; l-a impins sft
tar $(. o tacticri-atill cie grea- '
Mare le: ziarist si capul atat de stiintific se dczvalume ca
on foarte inkrior tactician
Acum reintra in stara gratiat de rege.
* *
-.7- La alegerea biuroulm Camcrei opoZitia prezinta pen,
iyu presidentie, nu candidatura lui, liascar Catargm ci ..pe
aceea a lui Durnitru Bratianu. Dar candidattil guVerfiainental
aeneralul. Leca fu ales cu iOO coturi contralui Dumitru, Bra,
tianu care intruni unmet .42.
*. .*
. . .
La Scnat printul..Dimithe Ghiea corminkA: .eum tit
n urma insarcinarei ce i-a dat yegele de a constitui:
orul, s'a adresat la toti parlamentarii npozitiei spre ii da.
concursul si n'a fost unul care sai nu-Ldeclare ea .e gata;-sik
se asezealituri de d-sa pe banca ministeriali. dar, in acek4
limp, insa toti au pus conditiuni care nu pukau ,fi, primite,
Fata cu acestea si-a declinat mandatul. .

Printre conthtii erea una care nu putea fi primita de %11.-c

.berali si la care opozitia nuputea sil,renunte: Dizolvarea Ca,

merelor. .
Toate combinatiile de colaborare cu opozitia clizand, Ion
-Briitianu este din nou insarcinat cu formarea cabinetulu;. In
$edinta Camerei dela 27 Februarie Mihail Ferikide se urea la
tribuna si citeste urmatoarea combinatie ministeriala.
Ion Bratianu presedinte si ad-interim la razboitt, C. Nacu
la instructie si culte si ad-interim la interne, N. Cane agri-
cultura si domenii, M. Ferekide externele, D. Stuyza finan.
tele, Take Giani justitia, P. S. Aurelian lucrarile publice. ,
Acest cabinet trebuia sa traiasca 15 zile.
Caracteristica acestui minister erea ca atrasese Pe Tillie
nani Un rosetist de marca, ceea ce insernna ea opozitia unitaL
:Thsese atinsa catva in unitatea ei. Dar puterea opozitiei erea;
'totusi in crestere.
Anuntarea, acestui cabinet indarjeste opozitia $i o hota-
vaste la acte extrem de violente. Acum lupta devine cu totut
'extraparlamentari, lupta de presa, do intruniri publice si de
'Strada.
edinta Camerei de la 27. Februarie a, fost foarte impor-
Unlit si merita 0 mentiune mai bra

www.dacoromanica.ro
 - 59
Gel dintaiu a vorbit Nicolae Neva care Mara cu violentte
boui cabinet
Ion Bratianli a raspuns amintind ea printul Dimitrie
Mika a volt sa faca Un guvern de conciliatiune, iar clansul
(Ion Bratianu) a voit sa atraga pe liberalii disidenti in partici,
Troate incercarile si silintele au dat zres.
Lascar Catargiu roste$te o cuvantare in care irnputa regelui
cii n'a voit sit satisfaca nici una din cererile opozitiei. Pe
poi, spune Catargiu, ne-a trirnis aci desnadejclea Laren
Petro Carp a spas c printul Dimitrie Ghica i s'a adre-
sat ca sit intre in minister, insa. presedintele Senatului i'a
oferit portofolii, tar nu guvernuL
.,Regelui i-am spus, urmeaza Petre Carp, ca, dna e
vorba ca noul minister sa fie urmarea ministerului Bratianu,
Iortul rneu nu este acolo".
Trebuia sa se sfarseasca cu sistemul ca, la guvern oa-
menii politici sa nu urmeze ceeace au Pagaduit In opozitie.
Mihail Cogainiceanu are cuvântuI si spune ca a tratat
.ett printuDimitrie Ghica. Acestuia i-a propus sa constituie
un minister de destindere a coardel, sa ia ministrii din toate
'grupurile opozitiei, sti aduca.o lege a inamovibilitatei magis-
traturei, o lege reala contra cumulului si in fine disolvarea
Camerelor. Dizolvarea nu acum. ci in cateva turn. Tf
aceste conditiuni au fost primite, cand ne-am pomenit cit
Intelegerea a cazut. Aci este un mister care nu e de ordin
constitutional.
Cogalniceanu acuza si el pe rege.
Pe Dimitrie Giani II intreaba cum va putea realiza ideile
lui C. A. Rosetti, sh feta, deci, ceeace nici chiar Rosetti n's:
putut face?
Cogalniceanu spune cit regele are dreptul sit instircineze
pe oricine culormarea ministerului insa trebuie sit se inspire
de la natiune.
Au mai vorbit In aceasta sedinta N. Blaremberg $i mi-
nistrii M. F'erekide $i Tache Giani. Acesta din urma a spus
cii a venit sa realizeze idetle Jut Rosetti.
Pe cand se petreceau aceste evenimente vine stirea
mortei Imparatului Germaniei. Liberalii de la guvern, de
si. situatia in tat% erea foarte incordata, incuraja pe rege ea sa:
se duel". la Berlin.
Cu chipul acesta guvernul obtinea un limp de repaos
inauntrul canna sa poata manevra pentru dezbinarea opozi-
tiei. Si regele plea la Berlin.
Dar opozitia nu slabi de loe coarda. Absenta Tegeltn, Iri
lac s'o astampere, o anima $1 mai tare. Sefii opozitiei !rite-
Iegeau ca un armistitiu, oricat de scurt, ar putea ft pagu-
bitor actiunei bor. .

De aceea opozitia hotartiste acum lupta fart crutare in-

truniri publice in toata tara si actiune extranarlamentara per-
manenta la Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 tr0

LTri manifest semnat de 42 deputati din opozitie este a,

dresat tdrei. Cu acest prilej se constaea Ca Trupul junirmst
este divizat; pe cand lacob Negruti a semnat manifestul, Pe-
pe Carp si Alexandru Marghiloman nu l'au semnat.
Acum yin cele 3 zile botiiriltpare care rastoarna pe Ion
Bratranu i regimul sau, zilele de 1:3, 14 si 15 Martie.
Comitetele opozitiunei-unite sunt concentrate In perma-
nenta.
En ziva de 13 Martie opozitia tinu o Intrunire in Sala Orfeu.
1,n esire publicul cere sd meargii la Palatul regal, cad re-
gele se intorsese de la Berlin dar Nicolae neva, care este
an frunte, cere reasei de 3-4000 oarneni s e Imprastie in li
piste. Toatii lumea aceasta in frunte cu agentii electorali cari
strigau mereu: Jos Brdbanut Jos tilthariii etc., ajunge In strada
Coltei in fate casei lui Ien Bratianu pe care n'o pdzea nici
0 fortd politieneascrt. Aci multimea stationeazd vre-o zeee
minute insultând, vocferand si provocand. Multimea conduce
apoi pc Fleva emit.
A doua zi la 74 Martie altd intrunire la gala Orfeu. De
asta data politia a concentrat bdtdu,sii in fate sillei. La esire se
Inttimplit ciornirea. 0 mare Invalmäseald urmeazd. Nicolae Bla-
ramberg si Gheorghe Vernescu se urea in cupeul lui Fleva, dar
agentii seercti ai politiei sr asa numitii .,cetateni indignati",
atacd tri)sura, ii sparg geamurile si o rastoarna. Vernescu si
Maremberg sunt siiiti si scoboare si s5. fugd; multi prieteni
Ii impresoard ca sa'i apere.
Trasura fusese deshamata de opozanti i tras5, cu Lratele
de oamenii din poi_or.
Multimea umple piata Teatrului si Calea Victoriei, apoi
se indreaptd dare Palatul regal. Curtea Palatului este inva,
(lath, iar multimea urea scarile peronului.
Po vremea aceea nu exista actualul grijaj do imprej,
muire
Regele, de la o fereastra, priveste spectacolul. Pe stradd,
urcati in birji, deputatii Al. Djuvara, V. G. Mortun i altii
rostesc discursuri catre multime.
La Orfeu publicul votase o motiune prin care Lascar
Cater gin, Dumitru Bratianu i Gheorghe Vernescu ereau de-
legati sd, mearga la Palat si sit ceard regelui schimbarea gu-
vernului ins% delegatia nu e primitit. Multimea afliemd acest
iefuz se frivenuneazd, mai tare si vrea sg, intre in Palat. Ni-
colae Filipesceit este pe peron, gearnurile de la usa de intrare
cad cu zgomot, sala tronului e plind de soldati cu baionetele
la arm5..
In acest moment infra In curie si la trap escadronul do
'jandarmi cdläri In frunte en rnaiorul Fanuti care sarjeazd
multimea. Strigate sdlbatice se inaltd, iar invalmdseala este
do neinchipuit.
Nicolae Filipescu, care e In capul sarei, vede pe maiorul
Fanutil venincl In directia sa in frunten escadronului. Cu

www.dacoromanica.ro
 61

un gest repede smote revoIverul i vrea s tragti. par o mane)

yanjoasa Ii prinde bratul i 0 vote ii strig'd:
Ce faci, Nicule, esti nebu-n?...
Erea prefectul politiei Dimitrie Moruzi.
Moruzi erea rud cu Filipescu.
Vazand ca lucrurile tau proportii regele trimite un aghio-
taut care cere ca jandarmit sit se retragii.
Cu incetul luntea se retrage the 1_;urtoa Palatalui dar
masa popular). umple Ca lea Victoriei Intre bulevard si Epis-
copte, 'An a. noaptea tarziu.
Pe dad acestea se petreceau pe strati:a, la Camera Con-,
stantin Nacu, ministrul de interne, raspundea unei interpe-
Ian a lui Take lonescu. In aceastbi 410 se aude un zgo-
mot de voci de afara, tar Nicolae Fleva. Gheorghe Vernescir
0 alti deputati din opozitie Mira ag:lati.
Fleva striga.:
Pe cancl dumneavoastra discutati aci poporul e ma-
celarit afard 1...1

Iar Gheorghe Vernescu, foarte agitat, se adreseaza ban-

cei ministeriale:
Sunteti niste asasini.....
Toata Camera e in picioare, aprinderea tutulor e IS
culmel
Ministrul Nacu raspunde:
Daca armata và Impieclica sa faceti ceea ce ati Meat
eri, Li face datoria.
Fleva ripostkaza.
Poporul e acis 1..-
Atunci Alexandra Marghiloman se scoala.
Daorei asa locul nostru iiu mai e act. Aideti la boetri
lxiaeelului L..
Toata minoritatea so scoalrt si ese.
Dominati de aceasta seena, toti deputati se reped pe
usi iar sedinta se ridica.
Seara la ora I jum.-8 esiram ea Panu pe Piata Teatrului,
toti din redactia Lupter.
Pieta si Ca lea yictoriei gemeau de lurne. In fate, templu-
lui artei o lunga lmie de jandarmi pedestri cot la cot, care
fame:a garda; inauntru Ion Bratianu erea sarbatorit printr'un
banchet.
De cateva zile un comitet de comercianti liberali Meuse
,nvitatiuni cu urmatoarele carti:
In onoarea ilustrului cetatean
IOAN C. BRATIANU
Lomerciantii Capita lei vor da un banchet Ia 14;20 Mar-
tie in sala Teatrului, Sunteti rugati cu onoare de a lua parte
la acest banchet.
Presedintele Comitetului
.Stancu R Reelteapu

www.dacoromanica.ro
 62 --
A doua zi 15 Martie este ziva hotaratoare. Mr manifest
istalit de 53 deputati spune:
CETATENI,
Guvernul a provocat astrizi miicelul.
V'ati intrunit spre a vti consfatui spre a salva tara de
elele de care sufera,. Pe and ptistrati, in esercitiul dreptu-
rilor voastre cele mai sacre atitudinea cea mai pacinicti ei le-
gala, forta publicä care va pandea In umbr6, a azinutit pu-
litia asupra voastrg,
Para motive, fat% sormtii legale, zbirii politiei v'au lovit,
N 'au 'Ina cu armele lor, ei randurile'stranse ale jandarmilor
nun ei sergentilor au trecut peste trupurile voastre calcan-
du-vti sub picioare.
Aniversarea proclamtirei regatului Romaniei a fcvst ptitatl
de sange.
Pc efincl poporul era macelarit pe strade, in sala teatru-
Jul, ht adapostul unui cordon de baionete, irnbuibatii regi,
mului, beti de stinge ei de orgoliu sarbtitoreau gloria sefu-
lui tor,
CETATEN1,
Sangele fratilor voetri n'a curs in zadar, va fi rodnic; su-
ferintele Wei vor gasi In euragiul vostru o ueurare ei un
sfar$it!
Curagiu, inainte pentru lege si pentru tarS..
Semnati: N. Blaremberg, D. Bratianu, G. M. Bunleanu,
D. Butculescu, C. Boerescu, Lasciir Catargiu, Const. Corjescu,
C. Ciocazan, C. Cogalniceanu, I. Di.metrad, I. Fatu, N Fill-
pese,u, N. Fleva, Dr. Frurnueeanu, Petra Griclieteanu, C. T.
Grigorescu, Dr. N. Garoflid. C. Eneseu. Ilariu Isvoranu, Take
lonescu, Ioan Lahovary. Caton Lecca, lean Marghiloman,
Mihail Marghiloman, E. Mavroeordat, I. Movila, G. Marzeseu,
'Al. Marghiloman, Jacob Negruti, A. D. Nicolaid, N. Nicoremeu,
I. Nuceoreanu, Leon Negruti. Moise Pacu, George Paladi,
:George Panu, C. Pariano August Pesiacox. N. Popeseu N.
T. Pop, -C. Quintescu, N. Rtrecanu, Const. Ressu, G. Robescu.
N. Stiruleanu, N. Stitescu, Al. Stirbey, M. Tzoni, G. Verneseu,
D. G. Rosetti, Ion Gogalniceanu.
Precum se poate vedea de asta data a semnat el Ale-
xahchlu Marghiloman, singur Petre Carp n'a semnat.
Mihail Cogalniceanu n'a semnat nici el. Susi semnaturile
, cater clowi, fai.rst"ti figurau.
ont: tr WOO, ,astazi la 1c428 mar Wiese incti ease,
oceetia sunt d-nii Iacob Negruti, C. Pariano, N. tiruleanu,
Wise Pacu, Ciocazan ei C, CoOlniceanu. , .

Seam la ora 8 toti deputatii ei senatorii opozanti se adunit

la Clubul Unirea" din palatul Minor Eforiei. Sedinta a
agitata.

www.dacoromanica.ro
 Dupn ilezbatertle ce au urmat s'a hottirat ca Gheorghe
Verneseu sa fie trimis in delegatie la rege $1 sa'i cearti sehim-
barea guvernulut. S'a mai hotardt ea a doua zi, toti deputatu !
ppozanti sh. piece de Id Haile Eforiei pe jOs $i cu eapetele
deseoperite piing la Camera.
Oheorghe Verneseu se intoarqe Ia .ora 11. de la Palat,
far la ora 12 toti deputatii pornirn p'e les cu capetele des-
toperite.
Spectacolul erea iMpresiondnt, In NUnte mergeau deseo-
D.tiniitru Brntianu, Lasctir Catargiu $i Gheorghe Ver-
neseu. .
Eu ni aflam in ce/e din urmti riinduri altituri de Panu,
' Pe Strade pting. la Mitropolie nici o manifestatie CdC/,
ararn de circulatia obicinuit, nici un om mai mult. Dar eandi
djunsertim pe la Hotel Avrarn nmItimea. erea foarte marce
Portiunea, ac'eea din strdda Bibesew amandoun dealurile $il
Strada spre cheiti gemeau de lume.
Gangul clopotnitei erea ocupat .qe un'detd$ament de va-
hblori, dfiterul care'l comanda spuse ca nu va ltisa sr], treaeri
"de ent pe acei cari se vor legitirna crt sunt deputati.
''1Atunci o' iMpinsaturn fit data de entre eei dela spate
i:ebrtleli01`.e- Spark '

" Itivins de curent ajurig In cutted Mitropoliei. Allituril

'de mine vtid pe Nicu Filipeseu care lupta en un soldat trn.-
'gaud fiecare de pusent Lumea alerga in toate piirtile, apoi urt
anaee numnr de vanntori ese din Corptil de gardti si vault-
loarea .dupti eivili incepe prin curte.
Mii refugiez pe culuarul ehiliilor Ruda` ori care trecea
prin curte erea inhiltat de soldati.
D. advent. Haralambie Fundrtteanu este MLitt mtir da
soldati. Vild pe procurorul Petre Sfetescu tinut de guler dec
doi vanliteri i ghiontuit. Bietul procurer striga disperat de-
chnându-si. calitatea, dar e in zadar. Nu mai $fiu eine l'o fil
setipat din aventurti.
Dar.un foe de pusen rnsurn Tatj lumea din curte se re-
pede entre u$a de intrare a Carnereil Fac ea toatn lurnea ii
alerg.-In drum aud un zvon sinistru.
t'au omordt pe Fleval t.

Ma apropii de intrarea Camerei $i vtid un om intins, dat

,rm erea Fleva. Dunn figurn mi s'a parut cii erea depdtatul
ral din Giurgiu, Vasile Epurescu. In realitate erea un u$ier..
Nenoroeitul enzuse victima unei erori.
Auzind zgomot mare in curte s'a repezit 'Si el sn vadil ce,
Se petrece. Tocmat atunci Nicolae Fleva urea treptele intrtiref",4
tsi poenetul de pusen rnsunti. 1J$ierul cnzu triznit end-glom-
`tul II lovise in cap.
Versiunea ce a circulat atunci erea irtnIXtearel,i trebUim
asasinat Fleva. Pentru executarea hotntatdiu ftighblfoqat Ina
tr'unul din turnurile Mitropoliel, sergentul major de gardieg
anume Silaghi, Dar Silaghi true mai ios in clipa rand Nitzli

www.dacoromanica.ro
 64
'pe Fleva I greg Iovitura la o distaati foaftd èni1. Einbtfw.
nea ii tremurase bratul.
In Camera agitatia cuprins pe toath lumea. Membrif
parchetului, prefectul politiei, comandantul pietei furd che-
rnati grabnic.
Multi din deputatii opozitiei veniserh Inarmati cu revol-
ivere spre a se apdra in caz cd vor fi atacati de btitäusi. Flap-
tul e cunoscut de politie, iar procurorul anunt ca va pro,
cuda la perchezitia corporald.
Take lonescu, Alexandru Djuvara si altii tree revolverefe
sotiilor care se aflau in tribuna doamnelor. Chci In ziva aceea
kibuna doamnelor area, ca nie odatd, garnisitd de o multime
kle femei clin dila sociald.
Venirea depuliatifor opozanti la Camera. cii capetele desco-
perite i in corpora anunta o sedintti extraordinarti. Si aceste
doamne nu voiaiu s`o piarciL
Perchezitia d'adu astfel, un rezultat negativ. Calm seard.
Turlt arestati i trimisi la Vhchresti deputatii Nicolae Fleva,
Nicolae Filipescu i alte &Lava persoane.
Evenimentele petrecute au fast urmhrite cu mare interes'
'de chtre Legatia ruseasch, ministrul Rusiei Ilitrovo lucra din
rhsputeri la rhsturnarea cabiuetului Bratianu fiindc chestia
bulgard area tot o problemd, iar rdzboiuI ruso-austro-ungar.
putea sh izbucneasch clinteun moment intr'altul. Apoi area
eestiunea fortificatiior.
Rusia nu vhzuse cu ochi buni ridicarea fortificatiior de
ta Nomoloasa si a calor dela Bucuresti care'i inchideau dru-
mul chtre Bulgaria. Chiar i Meuse mijiociri oficioase. Spam
prin urmare, eh un cabinet conservator va pune capht poli-
Lieei germanofile a lui Brtitianu i va inaugura o politicff
1favorabild. Rusiei.
Regale Carols care cunostea situatia, regale care stia ch
inii dintre bdtrânii conservatori fac politka rusofiI6, nti voia
s. schimbe guvernul. Dacd regale a rezistat atat de mult pre-
siunilor opozitiei numai politica externa area cauza.
De altfel rusii nici nu se sfiau ca A se demasce; la toate
rnanifestatiile de stradd din cele din urmh zile, agentii Legatiei
ruse &sal_ peste tot.
I In ziva de 1.5 Martie toath, legatia rush, afarh de ministru,
lama pe dealul Mitropolier. Secretarul de legatie Lermontoff a
istat atilt de aproape de luptatori, in col a primit In obraz 0
burt de cartus.'
Alt secretar de legatie anume Lwoff, a fast lovit de sol,
aati en paturi/e puscilor fiindcd intrase in Curtea Mitropoliei
kleodatti cu valul opozitionist.
In tribuna doamnelor se afla d-na Putiala, sotia celui d'al
Tdoilea secretar al legatiei ruse.
Rusii urmtireau cu eel mai pasionat interes lupta pe care
h dedea opozitia ca sd. rästoarne pe Ion Bratianu.
A doua zi J camer4 a fost o sedinta mai lini§tita fiinda

www.dacoromanica.ro
 65
opozitia prunise Wn partea regelui asigurarea ca se va cies-
parti de Ion Bratianu. Dar regele intelegea sa treaca. puterea
nu vechilor conservatori, mei macar partidului liberal-conser-
vator, ci unui guvern mai neutral. Mai intaiu nu voia Un
guvern al .opozitiei celei violente fiincica, se ternea de actele de
razbunare inpotriva lui Ion Bratianu si a liberalilor, al doilea
nu'l voia din cauza politicei din afara. Cum am spus, daca
ar fi izbucnit razboiul austro-rus, regele dorea s alba un gu-
yern care sal duce Romania acolo unde ar fi voit Berlinul.
In sedinta de la 16 Martie s'au discutat evenimentele din
ajun si mai ales felul in care guvernul a facut represiunea
cu armata.
Intr'un discurs linitit ca expresiune, dar agresiv in fond
Petre Carp a rostit cuvantarea tmui om sigur cli. a doua zi
ya veni la putere. Recunoscancl guvernelor dreptul de a re-
prima neoranduelile cu forte, a acuzat guvernul ca, la 14 si
la 15 Martie, armata a intervenit cu armele, fnii. sa se fi facut
cele 3 somatiuni legale.
Apoi a facut un, aspru rechizitorm guvernului pentru
toata, politica sa si a sfarsit prevestind c ziva caderei regimu-
lui liberal este apropiata.
In cursul acestei cuvantari Carp a zis: Imi voiu spline
parerile care sunt personale fiindca, am ramas singur in acea-
sta. Camera,".
Atunci Alexandru Marghiloman intrerupe: .

Sunt si eu cu dumneatal
Marghiloman stia ca sit uatia de a doua zi erea a lui Larp
¢i'si inchipuia cä acesta va deveni seful partidului conservator.
El fäcea atunci un plasament politic pe care il banuia bogat in
rentanilitate.
Punctul de plecare al carierei politice a lui Alexandru
Marghiloman trebuie randuit in aceasta sedinta si de la a-
ceastil intrerupere.
Pe cand se petreceau aceste vehemente evenimento
politice, se judeca procesul colonelului Maican. Pentru cele
mai multe din acuzari apararea reprezintruta prin rrarele ju-
rist Mihail Cornea, invoca Prescriptia de 10 ani, care fu ad-
misa. Dar Maican e osandit ue consillui de razboiu la 1 an
1nchisoare si 1000 1j amenda pedeapsa minima pentru
concusiune si escrocherie.
Societatea aristocratica deschicle numeroase lisle de
stibscriptiuni si alege cornitete spre a se veni in ajutorul vic-
timelor din zilele de 14 si 15 Martie. Victimile au fost un
mort si mai multi raniti si contuzionati.
Comitetul central e compus din Alexandru Catargiu, Ion
Lahovary si Alexandru Marghiloman, precum si din doam-
nele'. Elena Otetelesanu, F`rosa Lascar Catargiu, Princesa Va-
lentina Bibescu, G. Vernescu, Dim. Bratianu, Olimpia La.
hovary, Zoe Ern. Lahovary, Al. Mavrocordat, Elena Cornescu,

www.dacoromanica.ro
 66

Constanta 0. $utu, Ana A. E. Lahovary, Eufrosina A. Catargi,

Elena C. Catargi, Simone A Lahovary, Ema Beldiman, Irina
Marghiloman, Angelina C. Deshu, Caton Leca, Maria Bla-
remberg, Maria N. Filipescu, Maria L. Bogdan, Caterina G.
Robescu, Caterina Butculescu, Elena Lascar Catargi, Ana M.
Des liu, Marina G. Alexandrescu, Pauline G. Otetelesanu, Elise
C. Boerescu, Em. Pake Protopopescu, Elena P. Gradisteanu,
Elena C. Catargi, Bessi Take Ionescu, Maria C. Olanescu, Zoe
Paciuri, Grigore Paucescu. etc., etc.
Toate seclintele Camerei pang la 21 Martie sunt de 43
rarti violenta. Un discurs al lui Eugeniu Statescu foarte agre-
siv la adrese opozitiei, provoaea dese furtuni.
In sedinta de la 19 Martie este un debut in Camera. vor-
beste printul Nicolae Bibescu, al doilea fiu al fostului Dom-
nitor George Bibescu, prin urmare Irate cu printul George
Bibescu care fticee politica conservatoare.
Pot adtioge ca influenta printului.George Bibescu fiul In
partidul conservator scazuse mull. fiindca atat multi din conger
vatorii batrani cat si toti liberalii disidenti din coalitie ga-
scan actiunea si tovarisia printului prea cornpromitatome.
Printul Nicolae Bibescu din potrivti, erea liberal,..iar ir
sedinta de la 19 Martie a fticut o profesie de credinti foarte
liberala.
Cuvantarea sa a fost nepartinitoare, a aratat c'd si. guver-
nul si opozitia au gvarsit acte vinovafe in zifeIe de a 14
si 15 Martie, spune cii focurile de arma pe care le7a auzit
In Curtea Mitropoliei in zioa de 15 Martie nu puteaw, fi poc-
note de pusa in sfarsit face o declaratie patrioticti foarte
caldtt care contribuie ca la sfarsit, sii fie aplaudat ctk.,entu-
ziasm de intreaga Camera. I

Printul Nicolae Bibescu era un bun- orator, el. luptase

In timpul razboiului france-german in randurile ..asmatei
franceze, acurn pentru intaia oarti intrase In parlament.
_ Dar ministerul Bratianu cade si cu el regimul de.12 ani.
Regele n'a voit sa dea guvernul nici unuia din birbatii
politici ai opozitiunei i nici macar lui Petre Carp ; regele
se adreseaza lui Theodor Rosetti, presedinte la Gurtea de
Casatie, care partiseste magistrature.
Ministerul e format repede numai din junimisti.
Teodor Rosetti presedinte si internele, Petre Carp extere
hole, Titu Maiorescu culteIe i instructia, Menelas Ghermani
finantele, printul, Alexanclru Stirbey lucririle publice, gene-
ralul Barozzi ritzboiul.
Portofoliul domeniilor nu este ocupat. In cercurile politie
ce se vorbea cii acest portofoliu era tinut vacant spre a fi o-
ferit lui Nicolae Fleva.
La Camera noul minister se prezintl in ziva de 23 Mar-
tie. dar declaratia ministerialg e primita cu 0 rgceala de cilia-

www.dacoromanica.ro
 0/ ;
tg. Toata lumea este nemultumitg, intreaga opozipe spume-
gh In potriva acestui chiul" al regelui
Prefect de politie e numit colonelul Sergiu Voinescu until
dintre cei 12 coloneli cari au determinat darea In judecatli
a colonelulul Maican.

Presa intreagg, afarg de Romdnia Liberif- nu recunoas.

te °nest guvern.
Romdnia, organul oficial al partidului liberal-conservaA
tor, spune : Acest minister e un minister personal al M. S-
Regelui in care opozitia-unitg n'are mei un reprezentant"
Panu in Lupta se ridicti linrotriva acestui minister spu-
nand ca, spre a-I combate, nu e Devoe sd.-1 vezi la lucru. A-
cast minister este un instrument servil in mainile regeluif
slugi plecate in fata Germaniei, reprezentand despotizmul
cleghizat. $i sfarseste strigand : Jos ministerul palatului".
Nagunea lui Dumitru Bratianu scrie cIt ministerul Teo-
dor Rosati n'a venit pe &dile constatutionale.
Singura Epoca povIttueste rilbdare si asteptarea cu Mere.
dere.
$
7-- A doua zi dupg formarea noului cabinet, guvernul da
ordin ca N. Fleva, N. Filipescu si ceilalti arestati dela IS Mar-
tie sit fie liberati, din Vacgresti.
De indatg ce s'a raspandit stirea libergrii, grupuri de oa-
meni din toate stgrile sociale au inceput sIt porneascil, care
pc sus care pe jos, spre Viicaresti. Ziva era frumoasii si cam-
pul inverzit.
Intovartisit de mai multi camarazi si ziaristi am mers pe
:jos pang la poalele dealului. Preumblare placutti si invese-
litg prin foarte numeroasele trasuri, cabriolete si cgrute
care treceau cgtre Inclusoare.
Pupa o clestul de lungg asteptare pang ce au fost Inde.
-OMR° toate formalitrttile poarta Vgarestilor e deschisg si
Nicolae Fleva urmat de Nicolae Filipescu, &pare. Era ora 5.
Un tunet de aplauze si de aclamatiuni izbucnesc, este grey]
de redat cu scrisul acel spectacol, acel entuziasm care, de
astadata cel putin, era sincer.
Dupg stransori de maini, felicitItri, aclamatii, cortegiut
.pomeste in urmitoarea ordine :
Un mare numgr de trilsuri cu drapele tricolore, pline de
flori si verdeatd.
Uncle drapele purtau : Trgiascg Pleva
-Societatea cooperatorilor cu muzicti si drapel.
Corporatia pescarilor si mgcelarilor.
Corporatia preeupetilor.
Trgsura in care se afla Nicolae Fleva si N. Filipescu.
Pe tot parcursul un public foarte numeros aclama. IBA
cortegiul era format de mai multe mit de oameni.

www.dacoromanica.ro
 68
Pareursul a fog : Ca lea Vacaresti, strada Baatiei. strada
Lipscani si Ca lea Victoriei.
Gaud cortegiul ajunge in Ca lea Victoriei c ploaie toren-
Oat& se abate asupra orasului si astfel multimea e rising-a in
eliteva cline.
* *
Dar agitatiile cele mari din Bucuresti au dus, ca in
totdeauna, agitatia la sate. Taranii, cari n'asteptau decal, un
prilej spre a se ridica inipotriva celor cam ii apasa. incep sa
se miste. Dovada ca agitatiile din Bucuresti au reiscat satele
e faptul ca' rascoalele au ineeput in apropierea Capita lei, dela
Urziceni din jurletul lalomita si s'au propagat in Ilfov.
Rascoalele incep in cornunele Dridu, Fierbinti, Gagu,
Creata-Lesi, Dragomiresti, Rosiori, Ileana, Crattinegi, Dra-
ganegi, Belciugata, Moara Doamnei, Afumati, Stefanesti.
Armata este trimisa in graba ea sa. restabileasca ordi-
' nea, dar nand sa o restabileasca. taranii au pradat multe co-
nace si au distrus unele recolte.
Dar la Bucuresti, unde toata Iurnea nu era preocupatl
decat de problema guvernamentala, s'a dat o foarte slaba a-
tentie acestui fenomen social care, mai curand decal se putea
banui atunci. a transformat fata taxa.
***
La 29 Martie, generalul Maican este judecat de const-
liul de razboi al corpului 2 de armata si osandit la 10 luni
Inchisoare, pierderea gradului si 400 lei amencla.

La Camera Gheorghe Panu cere guvernului informa-

iuni asupra rascoalelor thranesti. Primul-ministru Teodoz
Rosetti raspunde c, rascoalele au inceput In lalomita, Intro
alte cauze este fagaduiala data taranilor cum ca regele e ho-
hotarit sa le imparta pamanturi.
Armata trimisa contra rasculatilor, a fost sporita pentru
ca ordinea sa nu 'fie amenintata mai mull.
. Adevarul era ea miscarea avea un caracter social foarte
serios, care ingrijorase foarte mult guvernul. Era o preve-
stir&
Rascoalele au fost mai serioase de cat au voit sa spunit
ziarele in cele dintaiu zile. La Fierbinti a trebuit sa intervie,
ca si la Greci-Gradistea, Fundul Danciului, Micsunesti si
Balamuci, vanatorii, calarasii si rogiorii.
La Penis, Berceni, Crangea-Fundulea, Vidra, Duc testi,
proprietatile au fast devastate, primarii goniti, arendasii cari
au fost prinsi, batuti': Armata venind a lost atacata In cele
mai multe comune cu pietre, topoare, pari, etc- Numai en
mare greutate linistea a putut Ii restabilita. BineInteles, du-
pii ce s'a Mout uz de arme si au cKzut multi morti si räniti.

www.dacoromanica.ro
 69
Rascoalele s'au intins apoi in judetele Prahova. Buzau,
vlusce1 $i Dambovita.
Ceeace paruse unora di era numat o riiscoala partiala
cra, in realitate un puternic fenomen social; scanteia scapa-
rase mai intaiu atunci cand C .A. Rosetti a cerut revizuirea
iegei tocrnelelor agricole, dupit aceea and acela$ mare Op'
.mocrat, fiind titular al ministerului de interne, a ridicat gla-
sul intru apararea clasei plugarilor, a cerut reforme bine-
Sacateare pentru ea, a impus destiintarea tuturor hrapito-
rilor in cap cu zapcii.
Taranii obijduiti, srtraci, apasati. au auzit glasul care-i
desteapta iar la 1388 au rtspuns la cheniare.
0 mare miscare nationala este, intotdeauna, o actiuno de
solidaritate a cIaselor ; la Bucuresti clasele diriguitoare se ri-
dicasera Ore a scutura o apasare pontica; instinctiv la sate,
taranii s'au sculat spre a scutura o apasare economica. Intrea-
ga societate romaneasca era in dosteptare
IncePutul se Meuse, rrtscoalele din 1907 se pregateau. Dag
clasa conducatoare nu intelesese avertismentele.
Gaud spaima rrtscoalelor se mai domoli, opozitia rein-
cepu presiunile pentru dizolvarea Camerelor; dar guvernut
amana solutia fiindca incerca mai intai, stlisi consolideze si-
tuatia. Spre a diviza opozitia, $eful guvernului intra in tra-
tative cu unii din fruntasii ei.
In timpul acesta, prevazand alegerile generale, liberal-1i
Isi strang randurile. Un comitet de actiune e constituit, a-
costa e compus din : Printul Dimitrie Ghica, Ion C. Bratianu,
general D. Leca, G. Kitu, a Sturza, Eugen Stateseu, P. S Au-
relian, M. Ferekide, V. Gheorghian, D. Ciani, C. Nacu, Coco
Demetrescu, $tefan Sendrea i Gogu Cantacuzino.
Dar rascoalele taranesti, in ciuda afirmatiunilor oni-
ciale, 0 a iluziilor naive, se Intind. Ele s'au latit si au cu-
prins judetele Prahova, R.-Sarat, Buzau, Dambovita, Muscel,
Arges. Spre a potoli miKarea $efii armatei tree hotarit
la represiuni sangeroase. Ziarele Lupta $i Noliunea organul
lui Dumitru Bratianu, incep sa atace guvernul si spun di In
special colonelul Iacob Lahovary a silvarsit mari cruzimi,
cad a dat ordin sa se traga in taranl fär sa se fi facut so-
matiile legale.
Ziarele conservatoare sunt furioase i lovesc pe Dumitru
Briitianu $i pe Panu.
Dar in ceeace privW,e Lupta, Panu nu era de loc vino-
vat, vinovatul eram cu. Politica lui Panu era sa menajeze pe
conservatori In veclerea alegerilor, de aceea nu admitea ea
st, fie atacati; eu, care nu aveam asemenea motive, urmam
calea corectitudinei democratice si blamam represiunea san-
geroasa". De aci conflictul. Intre Panu si mine au urmat scene
violente, care eau sfarsit cu declaratia mea cii m. retrag dela
ziar. In aceea$ seara. Panu a venit acasa la mine si a implicat
lucrurile.

www.dacoromanica.ro
 70
Dar acum incep s so agite ofiterii impotriva Luptet, in
strgati de conservatori; ()Otero amenintit cu executarea- re .
daGtorilor ziarului lui Panu.
Lonservatorn incep sa-si dea repede sufletul pe fata. Oa
meni ean l. au tunat am de zile In contra despotizmului lull
1011 Bratranu, mci n au ajuns uecat cu un picior Ia putere as
Incep sa mart, masuri despotice in potriva adversarilorg
Astrel L'Independance Boumazne publica in nr. Mu dela 15 A.
prole : D-1 prefect de politie stie ce s'a petrecut asta noapte
ia d. Ion Bratianu ? Ni se sernnaleaza ca toata noaptea a fost 0
neincetata mtrare si esire dela d,olon Bratianu. Le mai plit-
nueste acest sinistru batran ?
Speram ca politia vs fi cu ochd deschisil"
Nici n au apucat bine sa atinga ptderea si vechii conser.A
Natori cer interventia politiei in potriva opozitiei.
Ziarul francez, care timp de atatea ani se artlase cam.,
pionul tutulor libertatilor, acum cere politiei sa suprae-
gheze pe eful partidului liberal.
Tot In acelas ziar un dornn din elita conservatoare afla-
me Al. St. Catargi publica o scrisoare prin care core guver-
nului sa I tezinte up piocct cte lege prin care sa impute
ziarului Lupta" sil fie vandut cu o 'J2 centima si sa conting
-atata materie, si calitativ sr cantitativ, cat ziarul engtes
Times.
Aceasta zeflemea era motivata de faptul 'ca Gheorghe
Panu, fata de ritscoalele taranesti, ceruse un numitr do re-
forme anTare favorabile taranilor,
Reaaionarii eseau acum inclitzneti de pretutindeni.
Consiliul de razboiu din Craiova, unde a fost dfn
nou trimis procesul colonelului Maican, II osande.5te la 2 luni
Inchisoare, peste anul la care fusese osandit in Bucuresti si
In plus la degradare.
Un atentat contra regelui Carol. A lost intâiul atentat
Indreptat In potriva acestuf suveran.
Pe la starsitul lui Aprilie; un individ anume Preda
Fantanaru, fest osandit la 5 ani pentru asasinat, eland sm..
gent In garda comunala, a venit pant In fata otelului Me-
tropol, uncle a scoborat din trasurt. Era Imbriicat Intr'un ele
gant costum ttranese din Olt.
Avea o pusca. Lefaucheux calibru 20. La perefiezitie s'au
mai gtsit: un revolver, un stilet si un box american.
Dupa ce a scoborat din trasura s'a postat In fata ma4
gazinului .Nacu Mincovici ceaprrizaria militant de pe
vremuri sr a asteptat; cand a viizut pe rege in cabinetul
stu de lucru a tras 2 focuri In fereastrt.
Imecliat s'a dat alarma. Sergentii din fata paiatului att
strit asupra lui Fantanaru si numai dupt o oare care luptg
in care un sergent s'a ales cu buza spintecatt de stilet.
Fiintanartt a lost arestat.

www.dacoromanica.ro
 71

La interogator Fantanaru a ma'rturisit cg, a von s ucida

pe rege, fiindca, el este cauza tutulor suferintelor
ranilor.
Intrebat de ce n'a atentat la viata regelui In alte oca-
ziuni, de pildri. pe strada, a raspuns ca pe strada regele era
intotdeauna insotit de regina pe care nu voia s'o atinga.
Fantanaru era un alcoolic inveterat, dar lunge campanie
dusii de opozitie in potriva regelui cat si ultimile rascoale
taranesti, au sugestional, fireste, pe acebt om.
Guvernul liberal n'a cazut decal de vreo 5 saptamani
$i procesul de disolutie al opozitiei unite incepe. La o ale-
gere partiala la Colegiul I de Camera din Bucuresti, gene-
ralul G. Manu este candidatul partidului liberal conservator,
"der candidatul lui Dumitru Bratianu este Pana Buescu. Zia-
rul Ltipta sustine aceiasi candidatura, dar generalul Manti
este aels cu 903 voturi contra 69 date lui Para Buescu.
De altfel nici nu era comparatie intre cele dourt candi.
'daturi.
Pe cand toga tare este hipnotizata de patimile, luptele si
transformarile politice, un aclevarat hipnotizator de profesie
vine in Bucuresti. Acesta este celebrul Pickman, unul dintre
cei mai mari prestidigitatori-hipnotizori si cititori ai gandului
din eau au trecut prin Bucuresti.
Reprezentatiile lui, Pickman au fost date la Teatrul Na-
tional. La prima a lost de lata i regina Elisabeta.
Pickman erea in ailevar o forta in toate prezentarile lui $i
a lasat la Bucuresti puternice amintiri.
De-altfel pickman avea o reputatiune mondiala.
Cea dintaiu spartura in blocul opozitiei care rastnenase
De Ion Bratianu se face cu prilejul alegerilor comunaleAin
Bucuresti.
Comisia interimar a. era sub presectentia lui Em..;,PAIce
Protopopescu desemnat a fi primer. La alegeri opozitia unitrt
prezinta o lista in rare fiobnreaza toti frunta$ii opozitiei in.
capul listei Colegiului I Dumitru Bratianu iar in fruntea listef
Colegiului al 2-lea Nicolae Blaramberg. Deci nici un consepva.
tor cap de lista.
Conservatorii consultand listele electoralevedeau ca. sunt;
in minoritate fata. de celelelalte nuante liberate. 'he!
.Dar Fleva, omul popular al Bucure$tilor i fost primer suli
liberali, prezinta lista. separatrt.
Listei lui Fleva se alatura cooperatorii cu Dumitru But-
culescu, oare care grupuri de meseria$i $i un numar de co.
mercianti. Fleva 'Area ca. este o primejdie pentru lista opo-
zitiei-unite pe care o sustinea guvernul.
In ziva alegerei lupta fu foarte calda. Mergand pe la diver-
pale sectiuni de votare, IntEdnesc grupuri de aleglitori cari
strigau ; Fleva1 Fleva!; s'ar fi parut ca Fleva este eroul si va
Yi invingatorul, Totusi rezultatul a lost : lista guvernului
www.dacoromanica.ro
 12 -
1401 voturi, lista liberal& 720, lista Fleva 262 si o alta list& in,.
dependent& 109.
Guvernul ai opozitiunea-unita au invins, dar au invins
cu mare greutate, liberalii, a doua zi dupa o atdt de rdsunatoare
didere, au putut intruni 720 voturi, ceea ce, pentru guvern ai
partidele din opozitie era un avertisment. Iar marele tribun
si omul popular prin excelentA, d'abia canna 262 glasuri.
Inca o dovacla de pretul ce e poate pune pe populari-
tatea stradei.
Peke Protopopescu a fost ales primar iar Nicolae VriL
biescu, A. Roseanu,Leonicla Paciurea ai Ef. Ghermani ajutori.
Dar ruptura Intro partidele cari au rästurnat pe Io
Bratianu se largeate.
In Iasi se fac alegeri comunale. La Colegiul I lista ono-,
zitiei-unite, aliata cu junimistii ai sustinutl de aclministratie
are 332, lista liberallor lui M&rzescu obtine 260, radicalii lui
Panu intrunesc 77 glasuri iar socialiatii 19.
Se declar& balotagiu. Conservatorii inteleg ca nu sunt in
majoritate.
Pe la mijlocul lui Iunie F .L. Caragiale este numit direr.
tor general al Teatrului National, iar membril in aomitet: V. A.
Ureche, Piltraacu, Dimitrie Rosetti (Max) ai Wachman. -
Trecerea lui Caragiali 'pa la Teatrul National n'a Lisat
nici o urma bung'. dinpotrivd. de mult Teatrul National n'a
mars atat de raO cum i. mars sub noua directie.
Caderea regimului liberal cla Ica la descoperirea eatorva
acte necinstite in adrnimstralide publice sau controlate. Una din
cele mai miportante este scandalul de la Eforia Spitalelor ci-
Nile in care este inintleat. dirertorul Fforiei Simeon Miluii-
lescu, un fost rosetist. fost secretar general al Ministerului de
interne cand Rosetti era titular la acest departament fost pre-
fect de politie in noaptea istorica a lui 11 Martie 1871. and
studentirnea a atacat banchelul Ternianilor ,de la sala SIA-
tineanu. Simeon Mihailescu dovedit cd furase sume insemnate
a fost depus la Vgriiiesli Roo, osandit cle lustitie
In acelas timp partidul liberal mai suPorta o Perdere
insemnara generalul Dimitrie Leca, presedintele Cameral li-
berale moare subit la Bacan. Generalul n'avea decal 60 de ani.
Generalul avea o ipsemnati influent& in Moldova.
Generalul Dimitrie Leca comanda batalionul de vanil-
tori de garda la Palat când a fost detronat Voda-Cuza la 11
Februarie 1866. In rizboiul independentei a comandat en
bravura pe cairnpul de badlie.
In 1889 va fi 0 Expozitiune Universal& la Paris, Ronania
participa. Comisar al Romaniei i preaedinte al Comitatulut
..4ec
*Ate numit printul George Bibescu Un mare comitet urmeaza.
fin fruntea acestui comitet sunt cameni de man°. int&i a tarei
ifirecum: Lascar Catargiu, general 1. Ern.. Florescu, George Ver.

www.dacoromanica.ro
 ; 73
nescu, Nic,olae Blaramberg, Em. Protopopescu-Pake, etc., etc.
Nici un membru al partidului lui Ion Bratianu nu figureaa
Cu toate stitruintele opozantilor din vechea opozitie-
unita guvernul nu dizolva imectiat Camerele, fiindca
aveau scopul lor bine precizat.
Petre Carp spusese intotdeauna ca tara e guvernamentalt
aceasta spusese $i regelui. De atatea ori repetase : Dati-mi pu-
terea si m. prind ca la cele dintâi alegeri am majoritatea". Dar,
ca de atatea ori, Carp exagera.
In adevar tara erea guvernamentalt aclica in tara erea
un contingent electoral care, fiind foarte mobil, trecea dela tin
partid la altul $i in totdeauna la cel care guverna, dar acest
contingent singur. nu putea da majoritatea unui partid fart
nici o legatura cu masa electorala.
Acest adevar l'a inteles Carp de Indatti ce a ajuns la
putere.
In ziva In care noul minister Teodor Rosetti s'a prezentat
'discutiunei parlamentului, George Panu a atacat guvernul
spunandu-i ca, nefiind cunoscut de tart ca neavand populari-,
tate, este un minister personal. tar Petre Carp i-a raspuns, a-
claogand :
Recunosc ca. am venit la guvern fara popularitate, dar,
spre deosebire de acele guverne care au venit populare si au
cazut nepopulare, nol venim nepopulari, dar vom pleca popm-
lari.
Guvernul cauta acum sa-si faca partizani In randurile
opozitiei-unite, cad MA, concursul macar a unei parti dintre
cei earl rasturnasera pe Ion Bratianu, nu poate indrazni sa in-
frunte lupta electorala. Cei dintal cari s'au aratat accesibili is-
pitelor guvernamentale au fost tinerii de la Epoca, adica Nicul
Filipesc,u. Platforma erea: elirninarea treptata a tutuilor ele-
mentelor liberate din blocul fostei opozitii unite si reconsti-
tuirea vechiului partid conservator pur de ori ce amestec
are in.
Nicu Filipescu In Epoca a scris un articol agresiv in pp-
triva lui Nicolae Fleva si Gheorghe Panu, articol intitulat :
In contra oamenilor populari".
Fiindca oamenii cei mai populari din blocul opozitionist
erau liberalii, conservatorii intreprind sa-i anihileze, unul
dupà altul.
La Bucuresti Pleva fusese redus la alegerile comunale.
La Iasi marele elector Gbeorghe Marzescu, liberal disident
$i omul popular al Ia$ilor, este si el invins in alegerile de
la Comuna.
Pretutindeni conservatori batrani merg mama in mama
cu guvernul.
Când guvernul junirnist a socotit cu relatiile dintre con-
servatori si liberalii din fosta onozitie s'au racif indestril si
r t fostul bloc e de fapt clesfiintat. dizolva
.
ParlamontuL A-
reasta in luna lui Sentembrin.

www.dacoromanica.ro
 74
In ziva de 8 Septembrie Camerele sunt dizolvate. Mi.
nistrii si mult idintre deputati vin in frac la Camera. De-
cretul de dizolvare este foarte scurt iar formalitatea citirel
ilecretalui tot la fel.
Si acum Incep conciliabulele, intrigue, luptele si trage-
rile pe sfoara.
Toate partidele se pregtitesc de lupta.
Liberalii lui Dumitru Brtitianu se intrunesc deosebit de
conservatori avand In frunte pe Dumitru Bratianu, M. G04
gglniceanu, Petre Gradisteanu, N. Blaramberg, G. Panu, G.
53oerescu, G. Paladi. Fleva face tot barn% a parte.
Liberalii lui Ion Bratianu se Intrunesc chiar In seara
'ditolvarei la Societatea Nationale" si aleg urmathrul comitet
'de lupta: Ion Bratianu, D. Sturza, Eugen Sttitescu, P. S., Au-
relian, G. Chitu, An. Stolojan, M. Ferekide, Andrei Vizantie,
tStefan Sendrea, Vasile Gheorghian, Gonst. Nacu, Alex. Ortiscu,
Wasile Lascar, Gr. Serurie, D. Giani, Const. Stoicescu, N. Mo-
roianu, Dancovici, Tacu, D. Tantisescu, G. Esarcu, Vilner,
;Take Anastasiu, Coco Demetyescu, Stancu Becheanu, Gogui
Cantacuzino si N. Constandache.
Conservatorii, cari vor s. punti singuri mana pe putere,
stilrue sa se faca cat mai repede ruptura cu Dumitru Brätia-
nu. Liberalii disidenti, filra concursul dirora regimul lui Ion
Bratianu nu ar fi putut fi rosturnat, au devenit acum o po-
varli care trebuie aruncata. De aceea imecliat duPa dizolva-
rea Camerelor, comitetul partidului liberal-conservator se
dntruneste si hotriraste ruptura. Lascar Catargiu trimite lui
Durnitru Brtitianu urnititoarea scrisoare :
Bucuresti, 14 Septembrie 1888.
Domnule Brlitionu,
Am onoare a v5. comunica cu., in sedinta sa de la 12 Sep-
tembrie, Comitetul executiv al partidului liberal-conservator,
cu majoritate, a fost de parere ca, In urma caderei guvernului
Bratianu, scopul coalitiei a fost atins si c, prin urmare, tre-
buie ca la viitoarele alegeri partidul liberal-conservator sa se
prezinte singur In lupta.
In sedinta sa de la 13 Septembrie, Comitetul central al
partidului, fiind consultat, a confirmat iari, cu majoritate
de yoturi, hotararea Comitetului executiv.
. Primiti, va rog, d-le Bratianu, Incredintarea considera-
Vei mele clistinse si a stimei mole
L. CATARGI
Deosebirea Intre gratitudinea conservatorilor si a libe.
ralilor este elacventä. La 1876, dupa rasturnarea lui Lascar
Catargiu, coalitia nu s'a desfAcut lnaintea alegerilor iar toti
fruntasii ei au niers la urne Impreun i toti au lost aka

www.dacoromanica.ro
 75
In parlament. Granservatorii, insa, intore spatele, a dodo. gi
dupd victoria, tovarasilor liberali.
Peste putin va veni i rfindul lui Vernescu.
In ziva de 19 Septembrie se prezinta in fata Curtei de
Apel procesul directorului prefecturel politim Capita lei, capitan
Pimancea, a inspectorului do polijie Alexandru Davila si a
(procurorului Paraschivescu.
Acesti functionari au fost dati in judecata pentru ca au
todurat pe niste tigani arestati sub acuzarea de tOlhOrie.
o talharie cu räsunet se faptuise la Valea Tonganului, o
ceata de tigani fubanuita; ceata fu arestata si adusa la pre-
4ectura politiei, insa fiindca toti tiganii au tagaduit cu in-
daratnicie participarea ler la talharie, au fost biltuti si schin-
giuji intrtin mod ingroiitor.
, Vestea spaimantatoarelor torturi a zguduit tot ormul,
parchetul a intervenit si rezultatul a fast trimiterea calor
trei functionari In fata justitiei.
, Curtea a osandit pe Dimancea si pe Alexandru Davila
fiecare la câte 2000 lei amenda si solidar la 100 lei daune, iar
pe procurorul Paraschivescu l'a achitat.
Conservatorii sunt furiosi in contra acestei sentinte de
_condamnare. Desi torturele ingrozitoare ereau dovedite, ziarul
L'Independance Roumaihe, a sustinut c toti acuzatii trebuiau
achitati de oarece tiganii ereau recidsvipti.
Acest ziar nu mai erea in .opozitie, deci nu mai avea ne-
voie s. faeCt fatiirnicie profesand principli de justitie si inalta.
moralitate.
Procesul escrocheriei cu apa de aur a venit in, fata sec-
tiei a 2-a a tribunalului l',orectional. Sion Gherei i Andronic
au lost ostmditi la cate 2 ani inchisoare si la ate 1000 lei a-
.menda. Ceilalti acuzati la pedepse mai mici. Un fost comisar
'de politic Theodorini a fost osOndit la 6 luni.
Andronic si Sion Gherei au mai lost ksOndi(i si la 59.400
lei despagubiri catre cei escrocati constituiti Parte civila.
Prefect al politiei Capita lei e numit colonelul Algiu.
' Alegerile dau, se intelege, o mare rnajoritate partidului
liberal-conservator hist). guvernul nu poate fi Incontat fiindca
partizanii sai sunt foarte pujini.
Caracteristicele acestor alegeri stint :
1) Colectivistii (adica pal tidul liberal condus de Ion Bra-
tianu) desi batut face, totusi, foarte bung figura in alegeri,
cad, aproape peste tot, candidatii liberali strâng de aproape
pe candidatii cari biruiese.
2) La Iasi liberalii de toale nuantele uniti si, cu radiealii
lui Panu, triumfa aproape po toga linia. La colegiul II de
Camera sunt alesi : Panu, Tc ni, Nicolae Ionescu etc., la co-
legiul al 2-lea de Senat Gheoighenirzescu, Stefan Sendrea si
Chrnescu, la colegiul al 3-lea tle Camera Ion Nödmde socia-
listul.

www.dacoromanica.ro
 76

3) In Camera patrund doi socialisti : V. G. Mortun Ta

Roman. Ion Nadejde la Iasi. Mai triumfa si C. Dobrescu-
Arges la Arges, care, desi nu e socialist, e primul deputat
taranist In parlamentul Romaniei.
La alegerile de balatagiu pontru Camera triumfa liberalii
disidenti-uniti cu liberalii-eolertivisti. La Iasi Mihail Cogal-
niceanu la Dolj Stefan Plesea, la Prahova C. Enescu si
Radu Stanian, C. T. Grigorescu si C. Micescu. Apoi la Senat
sunt alesi la Craiova Gheorghe Chitu, la Iasi printul Grigore
Sturza si la Prahova P. S. Aunlian *i N. Fleva.
In Ilfov Ion Bratianu rat lane In balotaj cu bancherul
Christoif Cerlenti la colegiul I de Senat. La al doilea scrutin
nu se mai prezinta
Cade-rea lin Ion Bratianu este semnificativa. Dupa 12
ani de a tot puternicie acest om, sub guvernul caruia se facuse
atatea fapte mari care transforlitasera Romania, nu mai pu-
tuse gasi un colegiu care st-1 trimita In parlament.
Numai doi dintre toti fostil lui ministrii au putur fi
acestia ereau: Gheorghe aiitu ales In balotaj la co.
legiul I de Senat din Dolj si P. S. Aurelian ales In balotaj la
col. 2 senatorial din Prahova. Totusi liberalii cazusera In pi-
cioare iar forta lor electorala ingiijora foarte mult pe con-
servatori.
Imediat dung, sfarsitul alegerilor, conservatorii ridica ca-
pul si sfideaza guvernul, In conciliabule se hotardste rastur-
narea cabinetului care nu se poate rezerna pe rnajoritati nici
In Camera nici in Senat
In fata acestei situatiuni cabinetul e hotarit sa puna
chestiunea de incredere la Senat cu prilejul alegerei presedin-
tului. Theodor Rosetti primul ministru, cere Senatului s.
proceada la alegerea presedintelui pentru Ca echivocul, care
apasa asupra cabinetului, sa se risipeasca.
Candidatul guvernului la presedentie erea Nicolae Cretu-
leseu iar candidatul partidului liberal-conservator generalur
I. Em. Florescu. Avesta din urina e ales cu 57 voturi contra
37 date lui Cretulescu; plus 8 buletine alhe.
Echivocul disparuse.
A dOua zi dupe alegerea generalului Florescu se rag.
pandeste In oras *Urea ca guvernul va dizolva Senatul bine
inteles erea numai un zvon insa tensiunea Intro guvern *Li
majoritate cre*te.
Alegerea presedintelui Carnerei are o importanta Inca
$i- mai mare. Aci partidul liberal conservator prezinta can .
didatura lui Lascar Catargiu.
Dupa rugamintea staruitoare a primului-Ministru aleg&i
rea e amanata pentru 24 ore, dar a doua zi, Lascar Catargiu
-este ales Presedinte cu 105 voturi contra 40 date hii Dumitru
Bratianu, 7 lui Gheorghe Vernescu si 14 buletine 4.1be.

www.dacoromanica.ro
 77

Liberalii-colectir*tt au votat alb, iar disidentii at cei mai

multi junimi$ti. adica guvernamentalii, au votat pentru Du-
'tnitru Bratianu.
Proclamarea lui tascar Catargiu presedinte al Cameret
este primita cu lungi salve de aplauze din Camera si tribune,
flindert partidul luase din vrerne masura ca sa garniseasca.
tribunele publice cu partizani si agenti.
Situatia guvernului era, de acum, pe dentin lamunta, doi
biltrani conservatori din .vechea garda batuta la 1876, prezi,
dau Camera si Senatul.
Situatia guvernului ca si a Pailtdulur conservator era,
astfel, foarte nesigura Inca, dela inceput. era framantarilor
incepea. Genera lul Gheorghe Manu. fiind ales vice-presedinte
cu cele mai putine votun dintre cei patru vice-presedintr, se
urea cel dintai la tribuna ea sa multumeasca Camerer. Cu acest
prilej el spune:
M'am suit cel dintai la tribuna ca sit va multurnesc
de si am obtinut eel mei mic numar de voturi, o fac ca
-sa amintesc proverbul care "triune: Fereste-ma, Doamne, de
prieteni, Mei de dusmani mii. feresc singur".
Genera lul Mann era banuit, ca cocheteaZa cu guvernul
si cii. n'ar fi favorabil unui guvern prezidat de Lascar Cater-
gin.
Dupa alegerea ceTor doui presedinti ministerul Theodor
Rosetti prezinta regelui demisia cabinetutui. Rege le It Insärci-
neaza tot pe dansul cu constituirea unui nou cabinet. Un
guvern Catargiu regele nu-1 voia Inca. Alit pentru politica
din afara cat si pentru politica din nauntru dorea un cabinet
moderat i oarecum impartial lntre partidele extreme.
Noul cabinet este astfel compus: Theodor Rosetti, pre.
dinte fara portofoliu Al. Stirbey internele, Gheorghe Ver-
nescu justitia. generalul Menu razboiul, Alexandru Laho-
vary domeniile P P. Carp, externele, Titu Maiorescu, ins-
structia publica, Menelas Gherman finantele, Alexandru
Marghiloman. luerarile publice.
Noul minister este primit in Camera -Fara entusiasm.
Un deputat din Iasi anume Ceaur Asian arata ca vechiul
Partickl conservator a plecat steagul in fata Erei Nouti.
Petre Carp, intrebat In ajunul alegerilor daca guvernul
va face alegeri libere. a raspuns:
Le va face curate.
Ceaur Asian, constala ca alegerile nu au fost, Insa, nici
4ibere, nici curate. Guvernul e atacat din mai multe parti iar
batranii -conservatori sunt posomorlti.
Deocamdata toate fartele mai tinere ale vechiului partid
conservator, precum Alexandru Lahovary si generalul Manu
trecusera la junimisti.
La jumatatea luneiNoembrie partidul liberal al lui
Ion Bratianu inregistreaza o nourt grea pierdere: Ion Cam-
pineanu, una din cele mai mari valori ale Partidului i eeful

www.dacoromanica.ro
 78

prezumtiv, moare la varsta de 46 ani de o boala nerveasa

care 1 rodea de mult.
Partidul liberal pierduse prin moarte, dela 1876 pana la
4888, pe C. A Rosetti, pe generalul Leca, pe Ion Campineanu
$i pun disidenta pe Duimtru Bratianu, Mihail Cogalniceanu,
Ni olae Flex a, plus oamenii d a doua $i a treia categoric din
ye hea garda precum Grigorie Serurie, Pana Buescu, C. Ori-
goiescu, etc. Totu$1 in elegeni partidul se tinea bine.
. La 1876 and partidul conservator, pierduse puterea, a-
legerile generale n'au adus in Caniera decat un singur Mem-
bru al acestui Partid, pe printul Alexandru Stirbey la Cra-
iova; acum cel putin 10 liberali putura intra in Camera Si in
Senat; iar in foarte multe colegii condidatii liberali au cazut
pentru foarte putine voturi.
Daca Ion Bratianu n'ar Ii murit poste 2 ani $i jumatate
si daca si-ar fi pastrat vigoarea mintala, nici odata partidul
liberal n'ar fi stat 8 ani in opozitie.
Un succes al liberalilor era $i alegerea senatoridor univer-
sitari : Universitatea din Bucure$ti a ales pe Alexandru 0.
rascu cu 27 voturi contra lui Alexandru Odobescu, candidatul
conseravator care a intrunit 1.7, iar la Ia$i a lost ales iarasi
candidatul liberal Gheorghiu cu 17 voturi contra candidatth,
Dui junimist Culiano care a avut 16.
In mile de 1 Decenibre se Prezinta inaintea Curtei de
Casatie procesul generalului Alexandru Anghelescu, lost mf-
mistru de razboiu. Dat In judecata dc catre Senat, conform
Degei do responsabilitate ministenala. acuzatia e sustinutry
de catre comitetul acuzator compus din urmatorii senatori
, din dizolvatul Senat liberal: Polizu-Mic$une$ti, pre$edinte,
' 'Arapu, Nanu, Grigore *tefanescu, Budi$teanu, Vergati $i
NIeitani membri.
Acuzatul e aparat de advocatii Danieleanu $i Corbescu
Matei.
Ministerul de raboi s'a constituit parte civila pentru lei
167.000. Avocatii ministerului sunt d-nii Vasile Misir $i Va-
site Bratianu. Prezideaza prirnul-presedinte C. Skina iar ins-
tante e compusa din sectiunile unite ale Casatiei.
Dupd trei zile de dezbateri, Curtea de Casatie, constitui.
1.4 in inalta Curte de justitie, a condamnat pe generaluI AI.
tAnghelescu, la 3 luni inchisoare, 15.000 lei amencla $i 40.000
Del despagubiri civile catre ministerul de razboi, care a fast
ifrustrat cu prilejul rind furnituri de cositor. Mai e condam-
giaL la incapacitatea de a primi vreo functiune publica, IaJ
:perderea clrepturilor sale civile, exceptie pentru dreptul de
pensiune. Intaia oara, in Romania, un ministru era osandit
Pentru hotie $i abuzurf.
La 4 Decembrie a murit Elena Otetele$anu nasclitii Fi-
Jipescu, marea matroana a Bucurestilor.
Elena Otetelesanu era cea dintai doamna primitoare; ge-
neroasZi. miloasa $i memo. Capitalei. Primirile ei. balurile ei.

www.dacoromanica.ro
 79
-
serateae,serbarile in marele pare din strada Mat& Mftlo erau
unice in Bucure$ti. Nu era om de calitate, tiinar .care Ince-
pea, om care voia sa intre In soeietatea de sus, care sa nu
ineeaPa prin salonul doamnei Otetelesanu. Am spus toate
acestea In volumul 1.
Aceasta fernee era o institutie. era o mare autoritAte so-
ciala., o recomandatiune a ei, o interventiune, o rugaminte
erau in totdeauna ca si un ordin. Dupa doua luni de suferin-
te, pe patuli boatel., demna matroana a incetat din viata.
AstAzi in casa ei uncle a primit tot ceeace Bucurestiul si
Introaga tart' area mai cleosebit, este instalata o restauratie :
,Terasa Otetelexnu. lar in pare joaca oarecare trupe de vara.
Intrigile in particlul conservator urmeaza. Lascar Ca-
targiu este, cu incetul, parasit de multi conservatori can
rnerg sa cc grupeze in jurul lui Alexandru Lahovary, adica
in jurul guvernului.
Lasear-Catargiu ceruse sa se voteze un Project de lege
care .sa, declare Galatul port franc dupa cum mai fusese odi-
nioara; era o fagaduiala datA galatenilor care-I alesese de-
putat..
Era aproape de Criteiun. Lascar Catargiu cere Canierei
sa nu ±a vacanta pana ce nu va vota legea portofrancului,
Inca Camera cu 52 voturi contra 26 hotarAste sa ia vacantil
imediat. Votul era categoric in contra lui Lascar Catargiu.
Conflictul se va lichida dupa vacanta In 1889.
Parlamentul voteaza proiectul de lege prezentat dc ini-
nistrul.cle ffnante Menelas Ghermam Pentru introducerea e-
talanului de aur si suprimarea agiului.
z Am vorbit mai Inainte de flagelul agiului. Junimi$tii
aveau, in programul lor desfiintarea lui prin introducerea
etalouplui de aur.
Liberalii de toate nuantele au combatut proiectul. Dar
i\lenelas Ghermani a aratat ca asupra celor 180 milioane lei
aflatieln circulatie erau 47 milioane argint depreciat fara vaa
loare internationala, si 26 milioane bilete hipotecare. Cirnla-
tia era, dar, prea incareata, trebuiau retrase din eirculatie 26
milioane bilete hipotecare $i introdus etalonul de am..
Proiectul a fost votat si a dat foarte bune rezultate,
Regimul se mai distingea prin cloud activitati: una la
Comuna, celalta, la Teatrul National.
La Teatrul National Caragiali calcase cu Piciorul string.
Caraetei'ul situ autoritar'cat i lipsa de uthritatefiindcii fu-
sese prea mult timp camaradul pe picior de egalitate cc; cei
mai multi dintre actori, i'a creat repede o atmosfera de ne-
suStinut. Cei mai de seam1 actori. Grigore Manolescu, AriQti-
ta Romanescu, C. Notard, etc. pileasese Teatrul $1, In curand,
Caragiali se vede redus numai la comici.
I a Teatrul National nu se mai reprezentim dealt oar&
cari Terse iar rezultatul era ca tcatrul nu mai atragea pe. ni

www.dacoromanica.ro
 80
ment Actorn nu mai jucau dealt in fate, scaunelor aJosolut
goale.
Totu$) norocul tinea ochii pe el Intr'o bung, dimineal
rnoare o doamng Mornu lo care lasd o avere de mai multe
milioane, printre mostenitori se afla $i mama lui Caragiali,
Dupii multe tribulatiuni, procese $i tratative, Caragiali iz-
buteste sa dobandeasca o parte din aceastg mostenire atat de
insemtati.
In privinta acestei mosteniri o anecdotri :
Printre alti camarazi de petreceri Caragiali avea si. pe un
viorist din orchestra Teatrului National nurnit Dragoescu,
Acest Dragoescu platise de atatea on spriturile lui Caragiale,
$i-i imprumutase, nu o date:, traditionala piesa de 5 lei Pen-
tru ca sii aibd a doua zi ce manca. and Caragiali a ajuns
chiabur s'a intâmplat ca Drigoescu sii cain sCapete; apoi a a-
flat crt Caragiali plateste acum festinuri baltazarice in tovg-
rgsia altor persoane mai simandicoase, iar pe vechii lui to-
vargsi mai golgsei ii cam ocolea. TotW Drilgoescu sau Dru-
goiu cum Ii spuneau intimii isi lu inima in dinti si se
prezinti intr'o zi la autorul Noplei Furtunoase, care dejuna
la birtul Enache, in companie. Drugoiu, nici una nici doul;
ii cere cu imprumut 300 lei.
Atunci Caragiale si-a luat un fel de aer solemn si ficu
lui Drugoiu moralg:
Bine, mil Drugoiu. ce fel de prieten mi-esti tu? , E ze
ilevarat cl am mostenit $i e adevgrat cii m'ai ajulat cand
erarn sarac, dar asta insemneaza ca acuma sa-mi impart
averea cu prietenii ? Pgi dacg voiu face una ca asta, n'o sg
raman iar calic, mii. Drugoiu ?
Bietul Dnigoescu rgmase pe ganduri $i nu putea sg-i
treacd. Stia perfect de bine cg prietenul Caragiale, cel mai
bun prieten al lui, platise. la Frascati, cu doug seri mai Ina-
inte, 600 lei o Petrecere cu lautari, cu $ampanie $i cu Cate $i
mai cate. Si atunci Ii veni o idee.
Mg, Iancule, tu ai dreptat,e dar ia inchipue$te-ti, tu, un
lucru.
Ce sa-mi inchipuiesc, Drugoiu ?
Inchipue$te-ti, Iancule, cg noi trecem amandoi intr'o
Climineatrtpe Podul Mogosoaiei $i cii o slujnieg, dela etajul
'de sus iti varsa in cap murdgria dintr'un tucal. Pe tine te
Tace leoarcg, dar eu, care sunt langg tine, nu primesc cativa
stropi pe haine ? Numai cativa stropi din mostenirea ta cer
g,i eu, Iancule.
Toti cei de fatg au ras, a rgs si Garagiale cam silp, dar
a adriogat rgutgcios:
Asta e spirit bulgriresc.
Istoria nu ne spune dacti bietul Drugoiu, nrietenul dea
centionat, a fost stropit.

www.dacoromanica.ro
 81

Cu totul altceva a /ost activitatea lui Pake Protopopescu

la primarie.
Fara nici o exagerare Em. Pake Protopopescu, a fost-tel
mai capabil i muncitor primar din call i-a avut Capita la
omaniei.
Lui i se datore$te sistematizarea multor cartiere, daram a-
rea unui numar de biserici, printre care $i biserica Saxindar.
El a deschis piete. a aliniat strade, a amenajat Ci$megiul,
kinde a introdus fantanele luminoase,a instalat lumina elec-
trier). pe marele bulevarde, la Saseaua Kiseleff, la abator, etc,
El a pus la punct cestiunea filtrelor dela Arcuda. El a dara-
mat Turnul Collei, ceea ce a produs o puternica protestare
din partea arhitectilor. Dar opera lui capitala este prelungi-
rea marelor bulevarde, dintr'o parte dela strada Brezoianu
isana. la Cotroceni, din alt a. parte, dela strada Coltei pana la
obor.
Pake Protopopescu a fost un om de o mare activitate si
loarte pasionat pentru opera lui.
Cestiunea infrumusetarei ora$ului II preocupa foarte
mult, 11 preocupa si cestiunea locuintei. Dupg ce a deschis
marile bulevarde, a inteles ca ele vor fi foarte cu greu popu-
late, cladirile maxi ar fi venit tarziu. PreocuPat de aceste idei
a intrat in negocieri cu o Societate de Constructii din Paris,
aceasta Societate se obliga sa construiasca roe intregul bule-
yard, dela Cotroceni la Obor, numai case inalte de 6 etaje; te-
renurile trebuiau sa fie cedate de prirnarie, iar casele, dupa 99
de ani, reveneau comunei. Era o afacere stralucita din punc-
tul de vedere estetic $i edilitar.
Reprezentantul Societatei pe care 1-am interviewat a.
tunci, mi-a expus planul sau:
Imediat dup g. ce casele vor fi construite toate vor fi lo
cuite. Pentru Prava lii ma adreses comerciantilor de pe Ca lea
Wictoriei, Lipscani, Carol, etc., si spui fie caruia: Thunneata
fplate$ti pentru magazinul dumitale, bunaoara, 3000 lei chirie,
eu iti ofer o pravalie mai mare, luminata cu electricitate, cu-
mata si noua numai cu 1500 lei $i contractul pe 5 ani". Ofer astfet
1.a loath' lumea pravalii si locuinte cu mull superioare, cu apa:
.curenta calda $i rece, cu electricitate in cartier, pe o artera Ian-
ge $i sanaloasa, cu tramvaiul pe dinainte si numai cu jurna-,
'tate chirie platita de fiecare. Nu cred c. vor fi oameni cari sa
refuze.
Cu chipul acesta eel putin 50.000 oameni se vor muta In)
nouile c.ladini. Insa, peste 5 ani va fi alta chestie. Atunci ur-
cam chiriile fiindcA altfel nu ar fi rentabil pentru nor.
Proiectul era ispititor, Inca proprietarii bucuresteni s'au.
tlarmat. De oarece opozitia a gasit cu cale srt agite lumea, si
kle ooarece Proprietarii ea $i Creditul Urban au pus pieiorull
Ion prag, proiectul a cazut.
Tot sub primariatul lul Pake Protopopescu, s'a inaugt
rel. de care o societate belgiana, si nouile linii rlA tramvaie

www.dacoromanica.ro
 82
cu cai linia dela Op ler, linia dela bertiria Luter, caka Dora-
bantilor, strada Romana, grddina Ateneului, etc.
Pake Protopopescu a fost un mare reformator din acest
punct de vedre, ceea ce, n'a impiedicat Partidul liberal ca stt-I
combatil cu Indfirjire. Dar acest partid avea o scuzä : pe vre-
rni a aceea prirntiria era agentie electorala.
Pake avea In proiect ruulte lueruri Insemnate intre allele
desfiintarea accizelor comunale i Inlocuirea lor cu o altfel de
laxatie. Dar atat politica cal si moartea 1-au silit sti ptirriseascti
adn inistratia comunalit prematur.
Bukvardul dela strada Coltei la Obor 1-a deschis intr'o
naaptt. Seara era incti Pe temelii o casil In dreptul pietei
pude se aflil astki statua liii Ion Brglianu ; lucrtitori nume-
ro0 au lucrat cu tortele toatti noaptea, unii au pavat, altii au
dartmat ultimul perete al casei care masca bulevardul. Pake
Protopopescu a veghiat toatit noaptea. A doua zi alt tablou:
Bukvardul era deschis.
Am spus cA Turnul Coltei a fost diirâmat de cgtre Pake
Pratopopescu. Sit dau amtinunte.
Acest turn construft de catre soldatii lui Carol al XH-lea
Regale Suediei, la Intoarcerea lor din Turcia unde fuseserd
internati in urma pierderei britalliei dela Pultava, era asezat
7n poarta vecha a sPitalului Coltea. Gaud Pake Protopopescu a
yoit s4 alinieze stracla, s'a Impledicat de turn si 1-a pus Jos.
Fiindcti Pake Pratopopescu, care avea atatea calit6ti de bun
adminiptrater, .era lipsit de sirntul artistic.
ta:'1888 turnul nu mai era cel dela 1742 and fusese ri-
'Cheat fiindcä puternieul cutrernur dela 1818 Ii surpase o in-
semnatZi. nortiune a varfului.
Dar lipsa gustului artistic nu era singura lipsit esteticg si
culturala a oamenilor epocei. Pe zidul de fundament al grila-
jului care imprejrnue spitalul Coltei, treciltorii vor citi pe o
piatrit pe care uzura vremei o roade nelncetat, urintitoarea in-
:scriptie ursitti a fi comemorativa
Aid a fost turnul Coltei zidit la anul 1742 $i care a ser.
yit ca foisor pentru foc dela 1848-1888 and s'a da.ramat I".
Turnul Coltei nu ea ddrdmat la 1888, ci a fost claramat. Pe
Jngit ca inscriptia nu spune de catre eine a fost ziclit turnul,
dar stilul e un document al inculturii epocei.
In anul 1888, s'a Intâmplat fioroa.sa crima dela scoala
'din Tabaci.
Pirectorul $coalei, anurne Venescu, si cu sotia erau In
vil glatura fiindca crima s'a petrecut la sfarsitul vacantei de
vara" , acasa ramtisese bpit4,anq Inap,N. a ;WI ,Venescu si un copil
mi(; Al)pc,,esituia. pçii sc_r9,,Lcicg ,AerAtorit ungureni : lArbatul
si I nwia.
Intr'o dimineata, ativa copii veninci ta scoalg pentru In-
scriere, au gasit In curte Intins pa jos fara simtire un om tad
par: era tefan Venescu, nepotul directoruluj, fost sergent Iri
armata, liberat de curand.

www.dacoromanica.ro
 83
Desteptat, Stefan Venescu a povestit urmM,oarelel
Azt noapte, pe la ora 1, dup a. ce am petrecut prin ora
urn intrat acasa.
Adaog c Stefan Venescu locuia la unchiul sau In Chiar,
localul scoalei.
Un spectacol Infiorator am avut lnaintea ochilor, ur-
rneaza Venescu, am vazut doi ungureni cari asasinau pe ser-
yitori. La aceasta vedere am scos un strigat de groaza, strigat
care a atras atentiunea asasmilor asupra mea. Cand am vazuf,
ca ucigash se reped dupa mine, am fugrt dealungul odailor
liana ce am gasit o fereastra deschisa si am sant afara...Dar,
sarind rail am cazut pe spate si dupa aceea nu mai stiu ce s'a
Intamplat.
Intrebat daca ar recunoaste pe ungureni cand i-ar veklea,
Venescu a raspuns ca i-ar recunoaste; si a dat chiar seinnal-
mentele lor.
La Inceput aneheta a fost condua copilareste. Pentru ca
Stefan Venescu sa poata recunoaste pe asasini, agentii politiei
au pornit prin oras, au ridicat de prin curti pe toli randasii
ungureni si, In siruri lungi Ii aduceau la politic unde magis-
tratii anchetau. Bine !Metes Venescu n'a recunoscut pe nici
unul.
Mai tarziu tocrnai, sau a doua zi, un functionar politic-
nese a observat ca Venescu, care era retinut la politie ea In.
formator, fiindca era banuit, avea mare grije de palaria sa:
de cate ori era trecut dintr'o camera In alta, cea dintai preocu-
pare ii era srt nu-i ramade paldria In odaia de unde pleca. Acel
functionar Prinzancl banuiala lui piilaria i o perchizitiona;
In ciptuseala de piele desv>peri un teanc de hartie moneta
,austriaca.
Strans cu usa Stefan Venescu marturisi impatrita crima.
De mai mult limp obser vase ca servitorii, de fel din Un-
gana, neat.' oarecari econornii; si, fiindca el, pe de o parte
-era. cu totul lipsit de bani iar pe de altrt parte li placea si pe-
treaci, planui s fure banii servitorilor.
Surprins In timpul operatiei ii omori pe amandoi. Dar
zgomotul luptei i ipetele victimelor destepta pe batrana ma-
ma a lui Venescu care esi-sti, vada ce se intampla. Bitrana vrv
zand infioratorul spectacol IncePu, fireste, sa tipe. Venescu
perdu capul si alerga dupa femee pe care o ajunse In camera
de culcare si-i infipse cutitul de mai multe ori.
Copilul desteptat din somn, vizand drama. Incepu sa elan.
sa roage:
Nene, nu omori pe Marna Mare !...
Atunci Venescu, care isi pierabse etr lotul sange144 rece,
suprima i pe acest din urma martor. Apoi, crezand ca Ira in-
cleparta dela el banuielile e$1 in curte, se Intinse jos si astepta
Yumina zilei simuland lesinul.
Venescu povesti Intreaga drama linistit recunoscanclu-si
vinovatia si declarand el Insu$i ci este un mare criminal si un
mare mizerabil.,

www.dacoromanica.ro
 84

Pr ;vire rezumativä inanoi

Inainte de a pdsi la exarninarea eeniniente1or anului
1889 sa arunc o privire inapoi. sa aduc in Mira cititoi L.1ut
Pe barbatit politici st pe ceilalti fruntasi ai neamului cart au
output seena in cei din urma uptspiez,ece dill 1 Sa spun care
a fost caracteristica regimurilot ce au dominat tara dela 1870
la 1888.
Vechiul regim conservator pe care I-am gasit dommand
tars la 1871 reprezenta cea din urind staptunre a regimului
vectillor boeri.
Lupta pe care o &idea opozitia liberald Impotriva regimu-
mului nu era lupta intro cloud particle amandoud eonstitu-
tionale care se deosibesc numai prin idei si metode, dar era
lupta intre cloud epoci, intre doud clase, lntre doud lumt
deosebite.
Ceeace sunt a.strizi liberalli pentru clasele muncitoare,
erau atunci conservatorii pentru liberali. lntre aceste douti.
familii politice nu era impkare cu putintd, nu era cu pu-
tinta mci railcar o apropiere; erau doua capitole istorice,
depärtate printeo prilpastie.
Oamenn cari reprezentau aceste douri curente nu erau,
totus, atat de departe unii de altii ca culturd si sirntiminte,
si mci nu se poate spune di unit erau reactionari si ceilalti
revolutionari. Afard de putine excePtiuni, fruntasii conser-
vatori i fruntasii hberali erau oamenii aceleasi epoci. Deo-
sebirea o faze-a nu ceeace erau, dar ce reprezentau.
Lasedr Catargiu nu era reactionar dupa cum mci Ion Bra-
tianu nu era revolutionar. Lasciir Catargiu era burghezul Mira:
nimic din grandoarea si megalomania celor cari se cred ieiti
din pulna lui Jupiter Era un om de bun simt, deloc rriu, om
cu o slabd culturd dar având vederea clara asupra lucruri-
kr pe care este destul O. le lumintze experienta pentru.ca
sd le poti pricepe.
Era un om de treabd, destul de modern- pentru epoca
lui, far& nici un idealism, om care cdlca sanatos, om pe care
te Poti rezema la nevoie, fiind sigur cal nu te va prirdsi
la Primejdie.
Dovada puterei sale a dat-o In cloud imprejurariqi a-
tunci când a lost detronat Cuza i in ziva de 11 Martie 1871.
De4 famitta cansevya,tpare VQB, atati oameni cu mult mai
culti cle oat &I totus el a fost deseomat locotenent domnesc
la 1866 si el a fost ILiskIreinatia. 1.1. Martie 1871 sa facd gu-
vernul
Generalul Florescu nu avea. nici pe departe, calitiitilo
Or statornicie ale lui Lascar Catargiu. Generalul Florescu
era si prin fantul profesiei sale, mai mult pornit ciltre tea-
tralicmul politic.
Tutocmai ca i Lasrhr Catargiu, nu s'ar fi codit ca sX
mentina ordinea cu nujloace violente; tiled cu o deosebire3

www.dacoromanica.ro
 85

pe and Lascar Catargiu ar fi ordonat rePresiunea numai

cu pdrere de rdu i spre a salve un interes de mare prey,
generalul Florescu ar IF reprimat gustand voluptatea acti-
unei represive.
In vara anului 1875, generalul Florescu, ministru de rilz-
bolu, pleand in concediu, a lost condus la gard, do unii oft-
ten i asteptat de altii. spre a-1 salute. Cu acel prilej, gene-
ralul a rostit o cuvitntare in care a spus celor de fat5 c5 o-
pozitia conspirti, si pregdtest4 o revolutie, ca aceastri opo-
zitie e compusa din greei, cari vor s pue stripdnire Pe tai
Apoi, adreskindu-se colonelului Badea Dan, care comanda,
pompierii, i-a spus:
Inainte, Badea Dan, and va suna ceasul, sd-ti faci
datoria I
Colonelul Badea Dan nu era un zbir, era un om de
treabd, un om masiv, tdcut, serios si hotdrit. Esit dela coar-
nele plugului, ajunsese colonel; fried culturrt, era un trupier,
din aceia cari nu stiu da inapoi. Dar era devotat generalu-
lui Florescu.
Generalul Florescu era mai mull vanitos decdt ambi-
tios,.iar in ultimul Limp al guverndrii lui Lasar Catargiu.
intrigat spre a-i Ina locul in truntea partiduhn si a g. vLln..0 .
Petre Mavrogheni era un om cult, o capacitate finan-
ciard, dar o fire putin combativil si fdrd pasiune politicrh
Dovadd e faptul cd, dung aderea guvernului conservator,
la 1876, n'a mai lye o parte prea activd la luPtele polllice,
ceva mai mult a prima de la anvernul Br5tianu postul
cle ministru plenipotentiar
Dimitrie Ghica sau Beizadea Miticd, era un personagitt
mai mult reprezentativ si fdr.d convingeri politice. Conser-
vator prin nastere. Prin traditie, prin educatie avea, Insrt,
si 1icniri liberale, ceeace dovedea cd, nu era cu totul neac-
cesibil noilor idei ale epocei.
Foarte vanitos. foarte DIM de per,oana lui".cum spus
odatd, in Senat, Eufeniu Stritescu , era castigat in totdeauna
de cdtre cei cari ii adulau- A tost in tot timpul guvernu-
lui, de patru ani al lui Lascrir Catargiu, presedinte al Ca-
mere!. apol and a simtit cà regimul conservator se duce,
si-a Pregritit trecerea alre partidul liberal. Dupd oare:Arf
sovdeli si manevre, a ,i,ntrat in partidul liberal, iar Limp de
aproape 8 ani a fost presedintele Senatului Jiberal.
In fimpul guvernului lui Lasar Catargiu. n'a jueat alt
"rol afard de acela al unei vanitriti mrigulite.
Cu toate aceste släbiciuni a jucat, totusi. un insemna
rol politic In numeroase momente istorice ale tdrii.
Asupra activitdtii sale de om public. Beizadeaua a P11.
blicat In Septembrie 1856 o brosurd In limba francezd intitu-
lath.: Quelques pages de ma vie" (Cdteva pagini ale vietei
mele). in aceastd, tiptiriturd gäsim lucruri interesanfe asunra
luptei clintre pomnieri i armata tura In ziva de 13 Septern-
brie 1848 pe dealul Spirei,

www.dacoromanica.ro
 86

Dar sa vorbeascd beizadeaua:

(ateva saptamani mai tarziu in urma revolutiei care
a rasturnat pe George Bibescu comisarul Imprtratesc Fuat
Effendi, convoand a doua zi dupa sosirea sa, pe locuitorii
Capita lei in delegatiune pe Campia Cotrocenilor, nici suferin-
tcle, mei prescriptiile medicilor nu ma putura tine In cast', 1).
Una din acele presimtiri ce ne yin nu stim de unde, dat
a careia existenta o marturiseste psichologia, ma instiinta ci
se va petrece In aceasta adunace ceva gray. Mg scol dar,
sunt urcat in trasura mea i pornesc care Cotroceni. In drum
tui obiectul unui onor- pe atat de nemeritat, pe cat de ne-
asteptat Gea mai mare parte dintre revolutionari, intre altii
d. Bratianu, atunci prefect de politie, d. Rosetti i unul din
Sii lui George Golescu se asezara, unii In trasura mea, altii
ealari si-mi facura curtenia de a ma. insoti astfel pang la Go-
troceni. Era de crezut ea, cu cat eram mai aspru cu partidul
lor, cu atat afectau mai multa deferenta pentru mine.
Acea nemarginitA campie oferea Q frumoasa priveliste
coperita cum era de valurile agitate Ale unei populatiuni In
asteptarea destinului ei, si,ingradita la orizont de un bran de
trupe otomane in acea atitudine impasibila pe care Orientul
parcel o imprima oamenilor ea si monumentelor sale.
Afara de rani cuvinte schimbate pe soptite de atre oa-
meni din multime asupra prezentei acestor trupe, totul se pe-
trecu In regula, pana In momentul cand comisarul imperial,
'dupd ce a citit firmanul Imparlitesc. proclama caimacamia
Cantacuzino. Insa atunci, printr`o rniscare spontana si
repede ea si o manevrrt mflitarI, adunarea se imparti in dourt
campuri: unii insirandu-se de partea lui Fuat Effendi *F a Gai-
anacamului si urrnandt-i spre a forma in jurul lor ea un cot.,
'don oficial, ceilai rarnanancl pe bac, fie spre asi manifesto ne-
Inultumirea Inpotriva nouei stari de lucruri, fip ca le-a lipsit
"timpul spre a cugeta asupra unei demonstratiuni de acest fel.
Cat pentru mine, osandit prin pozitia mea fizica unui rol
pasiv, stateam cam In centrul ampului opozantilor unde mu
crkseam din intamplare In clipa cnd s'a produs miscarea des-
D'artitoare. -

Deodatg. trupele otomane, facand o repede miscare, ne In-

chisel% Intr'un cerc de baionete si intinserrt catre noi chiar
cateva tunuri.
Mare fu efectul acestei manevre neasteptate. 0 Were de
consternatie se facu de odata pe campie, multe fete panel,
multe guri ramasesera caseate de surprindere sau de spaima.
Aproape un sfert de ora trecu astfel in chinurile astepta.-
rii. Rustan-Bey, secretarul lui Fuat-Effendi, vine din partea
sefului sau si cere srt-mi vorbeasca. $irurile se deschid, Main-
lteazit pana la mine i mit vesteste a vine s'a rra condua din
partea comisarului imperial. Desi am fost miscat de proceda-
trea lui Puat-Effendi. m'am gandit la pozitia compatriotilor
1) Beizad.eaoa stfititea In casa fiind In conyalescentetv

www.dacoromanica.ro
 87
mei, in mijtoeul carora m. aflam si am raspuns: Spunett
ct-lui comisar ca deoarece, pe cat se vecie, e primejdie pentru
eine ramane aci, nu vreau sa ma despart de compatriotii mei
In mijleeul carora m'a pus intamplarea".
Masele sunt eiudat de impresionabile. Un nimic le in-
covoae, un nimic le ridicrt. C6, si eand refuzul meu, atat de
simplu, ar fi schimbat cu ceva situatia, curajurile sertzute se
Invioreaza, un entuziasm de emotie se raspandeste In multi-
-me, lumea se Ingramadeste in jurul meu. Sunt un fel de erou
pentru aceia$i cari aclineaori ma priveau ca pe un artstocra,
tulica ea pe un vrajma$. Sefii revolutionari, pe care nu in,
cetasem de a-i combate et] toate puterile logicei, yin de-mi
strang mana.
Dar un nou trimis din partea lui Fuat-Effendi soseste
spre a ma reclama iarasi; staruii In hotarirea mea. In tim-
pul acesta, zgomotul unei canonade lndepartate se aude; fie-
care se intreabli ce se petrece, fiecare isi stapane$te rasuflarea
sPre a auzi mai bine si a ghici de unde plead), loviturile. In
sfar$it lumea se opreste la parerea ca o lupta se da Intre tru
pele turce si pompierii roMani. Si acesta era adevarul.
Din fericire Intelepciunea comandantului otoman nu in-
tarzie sa puna capat unei lupte care n'a fost decal o neintele-
gere, lupta in care bravii nostri pompieri gasira prilejul sa
faca astfel ea eurajul tor 0' flp arlrnirat rle Nitre dusmanii lor
thiar. El probara, o datil mai mult, cit Romanii n'au dege-
nerat.
A doua zi mi se oferi prefectura politiei pe care o refuza-
sem altit data si pe care o refuzai din nou".
Oprese aci reproductia din brosura pe care beizadeaua
a semnat-ot Le Prince Demetrius Chika".
Din aceste cateva randurt se vede caracterul lui Ghica:
mandru, bun roman, sPirit cavaleresc, leal dar vanitos $i nu
om 'de actiune. In ziva de 13 Septembrie 1848 s'a marginit sit
fie numai asistent al evenimentelor lnsa Ws. stiut Intro-
buinta persoana sa. Apol a refuzat un rol activ prefectura:
politiei care reclama munca si realizari.
Atat sub lungul minister al lui Lascar Cafargiu dela 1871
Ia 1875 cat si sub Inca si mai lunga guvernare a Iui Ion Bra,
tianu 1877-1888 s'a marginit la o presidentie a Camera'
sau a Senatului, rol reprezentativ dar sedentar. De acme.. cut
tot marele loc pe care I-a ocupat In viata publica, disparitia
sa n'a lasat golul. Fiindca omul n'a creat opera-
' Mu lt loc in v.iata, de fel dupa moarte.
Gheorghe Costa-Foru a fost o capacitate, om de studiu,
foarte inteligent si de talent, a tinut cu autoritate $i cui
,competenta, departamentele uncle a figurat, dar n'a putut
Mciodata trece Pang la randurile dintai, In care figureaza,
camenii creatori do curente, de situatii sau de statorniciri
politice ori sociale, Cu ideile lui si cu cultura pe care 0 po-

www.dacoromanica.ro
 88 --
seda, ar putea face si astazi foarte buna figura in lumea
politica.
Vasile Boerescu era un intrus in lumea protipendadica
in care se gasea. Recomandat pentru un portofoliu de cepa-
citatile sale, de frumoasa lui cultur& juridica. Vasile Boerescu
%eke impresia unui mosafir strain in lumea boereasca. langa
care venise sa se aseze.
Daca nici numele, nici opera lui n'au ramas, este pen-,
tru ca Vasile Boerescu, de si avea cunostinte, inteligentabi
talent $i temperament combativ de om politic, n'aea, inert,
idel. Nu se poets spune care erau convingerile si idealurire
sale politice si sociale. Boerescu a trecut de mai multe ori
din tabkra liberal& in cea conservatoare si inapoi, si liii
totdeauna spre a fi rasplatit cu un portofoliu. $i lotus, omul)
ecesta se ridica deasupra comunului si esea din lima me-,
diului cu relieful unui om superior. Dar in calitate de mi.,
ailstru de externe, in cabinetul lui Ion Bratianu, n'a avut
inspiratiuni fericite in chestiunea Dunrei. De aceea n'a
murit in plina glorie ca om de stat si diplomat, ci acoperit
'kle umbra in care infra oamenii in urma unei infrangeri dupal
'care nu se pot reculege. Fiinaca nu infrangerile doboara,
ci numai neputinta e de a. te ridica dupa, ce ai cazut. Oamenii
Politici sunt ca boxerii cari nu sunt declarati knoc-aut, de
cat daca nu s'au putut scula dela pamant dupa 10 secunde.
Generalul Cristian Tell puda cu el rePutatia revolutio-
narului dela 1848
Desi revolutionar dela 1848. nu avea si n'a avut aisle-
klatA atingere cu rosii lui Rosetti-Bratianu. Generalul Tell
era tovarasul de idei si de temperament al lui Heliade.
Trecerea lui la departamentul instructiunii a fost una
lin acele intamplari esita din orbirea framant&rilor poli-
lice, caci generalul era cu totul strain de problemele Inv&
gamantului. Avea numai rePutatia intemeiata de altfel
as unui caracter neclintit,
Mai era si Manolache Costache Epureanu, fostul prese-
ilinte al Constituantei dela 1866 si fostul Pre*edinte al gu-
Nernului dela 1870, seful Closcei cu pui", dar Manolache
'Costache n'a avut nieiodata legaturi prea stranse de clasa.
cu familia conservatoare. In partidul conservator a lost mai
anult un independent care, de cele mai multe ori, a Mut
.,,banda a parte".
Era unul dintre conservatorii culti. si tocrnai fiindca
era cult, era de multe ori foarte reactionar.
Ca toti reactionarii avea adesea scanteleri democratice
sau cum se spune astazi, populiste" , in constituanta
"klela 1866, impotriva tuturor conservatorilor i chiar a mul-t
tor liberali, a combatut votul taranilor prin delegatie *i a
' erutInsA.
pentru ei votul egal si direct.
in acelas timu. era un vizionar, si un foarte uutin

www.dacoromanica.ro
 89

practic om politic, Acesta a fost motivul Pentru tare II gasim,

in cursul carierei lui politica, de cele mai multe on, izolat.
Manolache Costache a lost mind care n'a apartnut fran-
camente mci trecutului, nici viitorului, dar a apartinut in-
complet st viitorului Ii trecutului. Reactionar hotarit st, de
multe ori, democrat inaintat, n'a stiut pune echilibrul in
personalitatea sa politica, fiindca n'a stiut imPaca, spre a
produce un rezultat logic, convingerile lut atat de antago-
nice.
Acest ovaism" politic 1-a neutralizat, din care cauza,
ifgura lui, destul de interesanta in amanunte, n'o putem
lega de nici o opera intreaga.
Aceasta este partea naturilor curagioase pentru afirma-
rea ideilor dar lipsite de indrazneala sau de capabilitate spre
a Ie aplica.
Neavand nici destul curaj spre a se desparti de trecutul de
care il lega educattunea, nasterea si mediul in care a crescut,
neavand nici destula incredere in curentele nom care il a-
trageau de-atatea on ca sa-1 cucereasca, dar si de multe ori
ca sa-1 sperie, a stat pe loc tocmat atunci dud trebuia sa
se misce. Apoi sa nu uitilm, c5, viata politica' st mai ales vitua
de partid nu e facuta numai chn zdei dar si din mizertile
vietii reale. Natura cornplet onesta, omul care nu facea con--
cesiuni de idei, Putea face Inca st mat putin concestuni din
capitalul convingerilor sale morale. Este destul sa spun ca
Manolache Costache a prezidat uncle din cele mai libere
alegeri din Romania. Dar cu astfel de apucaturi nu puteaz
fi sef de partid in Romania, mai ales la anul 1870.
A fost una din cele mai inter:esante st mat demne figeri
ale politAciarnsmului roman, de aceea n'a lost popular cat a
trait, de aceea nu a Minas popular mci dupa moarte. Istoria
nu inregistreaza nici sentimentele, nici virtutile sufletesti ci
numai faptele.
Ceilalti conservatort: Gheorghe Cantacuzino, generalul
George Manu, Carp, Maiorescu, Teodor Rosetti, ceabia in-
cepea u.
Precum am mai spus, venirea liberalilor la cftrma in
076 a fost nu numai inlocuirea tinui partid politic prin al-
tul, dar a insemnat si deschiderea unei ere noui si inaltarea
unei noui paturi sociale la intaietate.
In 1876 cade guvernul cel de patru ani al lui Lascar Ca-
targiu si cade, in acelas timp, si o vectie patura carmut-
toare, cade vechea asezare politic& daca nu tocmai o clasa.
dar cade o sub-ciasa sociala pentru ca in locul ei sa pun5
mana, pe carmuire reprezentantii autorizati ai burgheziei care
acum era in plina maturitate.
Liberalii yin la carma cu toate avanturile neofitilor. Ei
stint purtati si impinsi catre putere de aproape tot tincretul
st de tot] aceia can, fn toate timpunle, au fost purtatoni

www.dacoromanica.ro
 90

deilor Inaintate,-generoase i nedeslusite in sentirnentalitatea

lor. Pe liberal] i-au adus la carma, nu puma] coalitia tuturor
acelora cari erau nemultumiti de guvernarea si de regimul
un Lascar Catargiu, dar $i coalitia tuturor sentimentelor al-
tfmste.
Am Ina Ina In aceasta coalitie oameni do toate credin-
telt-Demociati Intuntati si leactionan inclârjiti, oarneni cari
oftau dupa toate libertatile cat $i apostoli a i ordinei prin con-
strangere. patriot] ireductibili $1 internationatisti, tot] a-
cela car] vedeau in zare viitorul de aur cat si cei cari jeleau
trecutul cu toate binefacerile lui, cu cinstea hatraneasca, cx
moravurile austere, cu orclinea social& serioasti $i a$ezatil. A-
ceasta diversitate a componentilor curentului care a rastuTnat
regimul conservator, explicit repedea dezagregare a coalitiei,
o tuna sau douit dupa venirea la carma a cabinetului Ion
Bratianu. Dar, afara do asta, trebuia sa ramare biruitor su-
fletul chiar al coalitiei, aceea ce era mai puternic $i neperitor,
ratiunea de a fi a curentului ; spiritul nou al tirnpului, dina-
mica burgheza care, cu lovituri de coate $i cu impinsaturi
Indraznete i$i deschidea calea dare putere.
Acest spirit noir II reprezenta atunci, nu cele cateva per-
Sonalitati, din coalitie, de sigur eminente, dar fang legaturi cu
masa electorala a colegiilor cenzitare, ci partidul liberal de
sub $efia lui Ion Bratianu $i C. A. Rosetti. Acest partid repro-
zenta stadiul evolutiv al mornentului, pe rand un Manolache
Costache Epureanu, un Gheorghe Vernescu, un Nicolae
.Blaramberg, pe langa ca nu erau fegati prin sohdaritatea i-
rleilor, dar nici nu reprezentau lucruri noui In dorneniul po-
litic $i social. Erau, fireste, exemplare alese insa fart putere
de procreatie. Pe banca ministeriala. la guvern, nu aduceaui
mai mult decal personalitatea lor distinsil, dar nimic mai
mult De aceea nici unul din ei n'a litsat urmasilor, dovezile
activitatei lor publice. Toti erau exemplare terminate ale unei
rase politice.
Partidul liberal, Trig, era cu totul in alta categoric. In a-
fart de talentul de organizatie al sefilor sili, avea la funda-
ment o idee, $i din aceasta idee niiscuse entuziasmul popular.
$i sperantele In acest partid. Ion Bratianu, in special era o
mare sperantl nationala; partizanii, nu numai ca '1 urrnau cu
Incredere, dar II i iubeau. Acest om reprezenta si inspira: in-
Increderea, speranta $i devotamentul.
Liberalii intraln scent, cu cativa fruntasi cunoscuti, pre-
gum : Ion Bratianu, C. A. Rosetti, Ion Ghica, Mihail Cogalni.,
ceanu, Dumit.ru Bratianu, Nicolae Ionescu, etc., $i cu o pleia-
da de oameni.noui in fruntea carora straluceau : Eugeniu Sta-
tescu, Dumitru Sturza, Ion Campineanu, Mihail Perichide,
Gheorghe Chitu, Nicolae neva, Petre Gradi$teanu, Gheorghe
Cantili, Take Giani, C. Nacu, Anastase Stolojan. In plus cativa:
barbati cu notorietate $i autoritate: generalul Gheorghe Leca,
generalul Haralambie, etc.

www.dacoromanica.ro
 91

Alaturi de partidul liberal bratiano-rosetist erau si liberalii

razleti : Gheorghd Vernescu, Constantin Bosianu, Pake Proto-
poi.escu, Nicolae Blaramberg. Acestia, insa, exceptie Wand
pentru Constantin Bosignu, eminentill jurisconsult s'au des-
partit repede de partidul liberal si s'au razletit.
Datrand liberali erau cunoscuti.
Ion Bratianu avand, cu marele 1w dar de a-si atrage sim-
patiile cat si cu intuitia lui politica sigura, un mare ascendent
&supra celorlalti fruntasi, a luat conducerea reala a guvernu-
lui. Directia partidului a impartit-o multa vreme cu C. A,
Hesetti.
Pe langa intuitia politica, care-1 calauzea sigur printre
controversele si problemele politica, Ion Bedlam.' era un psiho-
log ; el cunostea natUra orneneasca, deci cuno5tea slabiciunile
umului : cupiditatea si vanitatea.
In tot timpul guvernarei lui de 12 ani, mai ales In epoca
atotputerniciei sale, a exploatat aceste infirmitati omenesti $i a
guvernat prin ele.
Cu toata popularitatea mare ce avea, cu tot sprijinul re-e
golui Carol, de si razboiul, indepenclenta si Inaltarea threi la
pangul de regat ii dadeau o mare superioritate asupra tuturor
ce/orlalti barbati .popIitici din tara, totusi el nu se simtea si-
gur pe putere atat timp cat multe inteligente superioare Ii e-
rau protivn ice $i se oragnizau spre a-1 combate.
Una din grijile lui de capetenie era aceea de all dezorga-
niza adversarii si de a le lua ce aveau mai bun ca material a-
menese. Cu acest sistem a izbutit sit paralizeze partidul con-
servator timp de 12 ani i sit impiedic.e defectiunile din pro,
priul sau partid. Numai dare sfarsitul guvernarei sale, pg.,
teri/e fizice slabindu-i a pierdut darul de a fi sirenic.
Inceputul l'a filcut cu Mihail Cogalniceanu In ajunul raz-
boiului din 1877
A doua izbandit a avut-o, dupa.' razboi, cand a cucerit par-
tido/ Centrului, pus sub presidentia lui Beizade Mitica (Dimi-
trie Ghica) si al crtruia suflet era Vasile Boerescu.
Disidenta conservatoare grupata In jurul acestor doi bar-
bat' devenea primejdioasa, multi conservatcri, se Inscriag
In acest partid si multi liberali nemultumiti Ii Indreptau pri-
virile catre partidul ce sta la mijlocul odor doul partide de
guverrr.
Numele acestui partid eat o imitatie dupa Centrul dig
parlamentul francez. Francezii aveau, 1nsa, dourt centre In
Camera lor ; Centrul drept si Centrul stang. Vasile Boeresca
care avea o cultura serioasa si o inteligenta superioara
fundase un Centru unic cu ramificatiuni si puncte de contact,
si la dreapta si la stanga. -
Ion Bratianu isi atrase Centrul si dclu, astfel o puternia
lovitura opozitiei.
Mai tarziu a a treikt lovitura cu grupul liberalilor disi-

www.dacoromanica.ro
 92
denti de la Iasi, supranumit i grupul lui opl si cu brânza
oua
i_.a Iasi, conul Ghita. Marzescu, injgheba un partid liberal
clisident, compus din 9 profesori univelsitari i secundari. In a-
cest grup, alaturi de sef, care era un foarte puternic elector,
se aflau filosoful Vasile Conta, prof. Lambrior. prof. Bran-
zit, etc.
in Iasi, oras de profesori si de profesii libere, grupul fu
prima In mod satisfacator, lax partidul liberal din localitate
se resimti repede. Dar' Bratianu nu dadu vreme grupului sb
se intar.easca. Caci si-I atrase. Vasile Conta primi -portofoliul
instructiunei publice, ceilalti membri situatiunii parlamentare
altele.
Bratianu, dimpreuna cu C. A. Rosetti Isi dadura mari si-
linte spre a-si atrage si pe Alexandru Lahovary, insa cu acesta
nu izbutira.
Incercarea fu facuta cu prilejul proclamarei regatului.
Bratianu propuse lui Lahovari sa intre in guvernul sau pen-
tru ca proclamarea si serbarea incoronarei sa se facti sub un
guvern care sa nu fie numai al unui singur partid. Lahovari,
Intelegand importanta politica a actului, era foarte dispus sa
primeasca, insa intrigile din partidul sau si ambitiunile celor
cari ar fi voit sa fie ei ministri, zadarnicira incercarea.
Regele Carol sfatui pe Bratianu ca sa ftjungl la o astfel de
realizare, dar interesele de partid hothrira intr'altfel.
In fine, eel din urma succes al lui Brarianu fu acela and
rupse pe junimisti din partidul conservator si 'I dethrmina sit
primeasca situatiuni de la guvernul sau.
Cu junimistii incercarea reusi. Petre Carp fu numit mi-
nistru la Viena, poetul Vasile Alecsandri la Paris, Titu Maio-
rescu fu numit membru al Acaderniei. plus ca i se crea o Ca-
tedra la facultatea de litere, Theodor Rosetti primi locul de
consilier la Curtea de Casatie. Mai tarziu, la alegerile din 1884
un numär de junimisti, fura alcsi in parlament-
Este de observat. cà in tot timpul guvernarei sale de 12
ani, Bratianu a urmat o linie de purtare uniforma; s'a silit
sa. atraga In partidul sau toate valorile active care se mani-
lestau; i cu aceasta facea o Indoita lovitura: pe de o parte
Isi imbogatea partidul cu oamenii cei mai insemnati, pe de
alta parte ii dezorganiza sistematic adve,* rii.
Acesta a fost secretul lUngei sale guvernitri.
Chiar i Incercarile de mai mica importanta le-a fratat la
fel. Asa de exemplu partidul democrat-national al lui Beizade
Grigore Sturza. In scurt Limp partidul fu lichidat, beizadeaoa
tfu ales senator, maiorul Alex. Florescu, care era prefectul sau
kle politie, fu reintegrat In armata cu kradul de colonel, avo-
catul Petre Bors, alt intim al beizadelei, fu ales deputat.
Numai dire starsitul guvernarei, Ion Bratianu pierdu cla-
rul atractiunei, precum am spus si a cazut prin ceea ce 1-a.
Scut s trthasa : a cazirt din cauza necredintei oamenilor.

www.dacoromanica.ro
 93
Ion Bratianu a fost omul providential al epocei sale
De si numai autodidact, de si nu avea mei o speciall'a-
te dobanditti nrin catedra, avea. insre intuitia puternich a
omultu de stat. Si era, mai presug de orice, un puternic ma-
nuitor de aarneni, un barbat politic cu o Inalta cunoastere
a manevrei politice si un om cu un tact admirabil
In totcleauna anima, nici odata suparat, se folosea mi-
nunat de autoritatea ce avea asupra oamenilor i '1 pica pe
degete, cum se zice fara ca sa-i jicneasca. lata, o mos-
trh despre feint sau de a proceda.
In Targoviste era Presedinte de tribunal un domn Po-
Iitimos, un om de o mare corectitudine si de un ceracter
Acest magistrat nu convenea insa politicianilor libe-
rail,. din localitate care voiau sa se scape de dansul Pe lan-
ga aceasta locul de presedinte la tribunalul local era faga-
duit, din motite electorate, unui alt magistrat. Dar cum sa
fie trdaturat Politimos? Thee propuneri/e ce i s'au Mut
de a fi mutat tn alta parte au dat gres. Politimos nu voia
el plece.
Ion Bratianu fu pus In curent cu situatia Politica de la
Dambovita, care devenea ingrijitoare, cad alegerile se apro-
piau.
Ca sa mute pe Politirnos Impotriva vointei lui sau sa-1
slleasca a esi din magistratura, nici vorba, Bratianu avea ca
dogma sa, nu supere pe nimeni si sa nu sileasca. pe nici un
om ca sa treaca In opozitie. Toata grija lui era saii atraga
partizani, dar nici odata sA nu-si creeze adversari. De aceea
gasi altceva.
Inteo zi de vara, Politimos Primi la Targoviee o tele.
gram/ directa de la Ion. Bratianu, prin carel ruga sa ia pri-
miii tren si, de la gara sa vina direct la dansul acash,
.In fate invitatiunii urgente, Politimos, In adevar 1ui
primul tren, veni la Bucuresti, se urea Intr'o birja si trase
drept la casa primului ministru.
Bratianu Isi calculase toate efectele. Trenul de Targo-
viste ajungea, In gara de Nord Ia ora 7 si un sfert, deci Poli-
timos trebuia sa fie la flansul toemai In timpul mesei de
seara.
In adevar Bratianu, inconjurat de familie, era la masa,
and sergentul 11 anunta ca PolitimoS a sosit. Primul mi
nistru, nu ordona ca Politimos sa fie intrados, ci se seta& do
[la masa si se cluse sa-1 primeasca in persoang. -
jtietul Politimos era aiurit. Cu sila Bratianu 11 1tA ae
brat, II tmninse In sala de mancare i onion& sa i se pue un;
tacam la masa. Bine-Inteles totul era pregnit mai ainainte.
Dupii ce masa se stArsi, Politimos ineantat It fusstA p14-,
mit Ca un intim amie al familiei, fu introdus 414 tabinttul tte
lucru. Si aci BrAtiarm judi scam cea mare.
Drag% Politimos, te-am chemat ca sa-mi fad -nn seis
viciti mare, mare de tot I Dar te coniur sa nu ml refir'

www.dacoromanica.ro
 94
Domnule BrAtianu, spuneti I.
Am intrat trite() mare incurctiturd, din care numai tut
Ind poti scApa. FAgadueste-mi cd nu nitt vei refuza.
Domnule prim-ministru, sunt la ordinele dv. I
Tata despre ce e vorba. A rdmas vacant postul de di.
Xector general al inchisprilor, dar sunt zece candidati. Pe u-
vul 11 sustine beizade Mitica, p altul generalul Leta, pe al
Jreilea StAtescu, pe al patrulea Camnineanu I Pe mile O. nu-
mese ? Pe care sti-1 satisfac ? Si atunci m'am gandit la tine.
On pe care candidat asi numi rnultumesc pe unul si supd'r
Jpe toti ceilalti. liar cand voiu numi pe Politirnos Lott Isi von
pleca capetele.
Pohtimos era zdpricit. Pe vrernea aceea directia inthiso-
rilor era una din cele mai Inalte functii in stat, de anea Po-
litimos era incantat de ceea ce i se inta.mpla. Si fireste primi.
Cu chiPul acesta toed lumea fu multumitd: politicianii
de la Tarc,oviste ed. au sctipat de Politimos, Politirno, r'
primit o st'lujbti asa de inaltL iar Brtitianu cd a rezolvat asa
de fericit o chestie care putca sa-s provoace nepldceri polihce
Inteun judet.
Aceasta era maniere lui Ion Brtilianu cle a manu oa-
tnei
Altituri de Ion BrAtianu era C. A. Rosetti.
lPe cat era de iubit Ion Brtitianu pe atat era oe urit st
hulit C. A. Rosetti. In rnarele public BrAtianu era geniul cel
Youn,Aar Rosetti geniul eel rdu. Tot ce se facea rtiu in tafil se
datora lui C. A. Rasetti, el era omul care impingea pe Bnit-
tiarni la toate relete.
Rosetti era vanclut evreilor, Rosetti era Plin de bani, ian
averile sale erau depuse la brindle 'din strdintitate ; Rosetti
semana vrajba Intro particle si printre romani. Atat de rils-
pandittt era aceasth credintti in cat Insusi Eminescu in son--
wane a III-a spune :
. . . bidoesa pociturd
Care-a sticlit In tug invidie $1 und.
. Cauza de cdpetenie a acestei legende era statornicia irc
kid i convingerile Inaintate democrate ale 1W Rosetti. Pe,
(And Bratianu era mai mult nationalist si liberal, Rosetti era
mai ult democrat. Afard de asta Brtitianu preemie am
spus,tin volumul I avea o avere vtautti, si-si legitima exis-
tent*, pe cand Rosetti, care nu era decal ziarist, Putea sti stea
la Paris cu toatd. familia.
Ceea ce era adevtimt era faptul cii Rosetti. de si foarte
nallitapalipt si el, era pornit si care admiratia strdinilor. De
aceeN re,eapd I3ritianu trdia la Florica o viatA quasi rus-
iip4orricaosetti a 4rAtt la Paris mai in tot timpul cat a lost in
1p
911497Rosi
osetti era un mare prieten al lui Britianu si nici odattt
nu l'a invidiat pentru cd era seful guvernului. Rosetti a spus-o
de mai multe ori cit nu e om de guvern, de si a lost si et

www.dacoromanica.ro
 95

ministru. Rosetti se multurnea cu directiva partidului, el car-

muia Partidul din coloanele Rornanului", tar ca pre*edinte
al Camerei, avea o mare autoritate, asa cum n'a mai avut'o
un alt pre*edinte de parlament in Romania.
Atilt de mare era prietenia care lega pe Bratianu Ion de
Rosetti C. A., In cat, la 1877, cand a trebuit sa fie ales pre*e-
dintele Cameral. Ion Bratianu n`a stat la indoialil intro Ro-
setti si fratele sat) Durnitru.
Durnitru Bratianu a avut o actiune mai *tears& in
parti d.
Om eminamente cinstit, bun roman, bun patriot, om
foarte hotarit in actele sale, n`a putut juca un rol prea activ
In politica partidului *i a tam: Una din cauze era pre& ma-
rea lui probitate, ceeace in politica noastra de partid este o
m are infirniitate.
0 mare energie i o mare incorOare in lupta a arAtatto
tocmai catre sfar*itul carierei Sale politico, in cei patru ani
pentru-rasturnarea fratelui sau. Dar dupa ce Va rhsturnat n'a
putut culege Mci un fruct, fiindca atat regale Carol cat si
Partidul liberal, au stAruit ca puterea sa treaca la comerva-4
tori i nici de cum la liberalii disidenti.
Durnitru Bratiann care, mai in tot timpul lungOi guver4
nail a fratelui sau, a stat in postul de minjstru al tArei lai
Constantinopole, nu a lasat dupa dansul decat numele unui
orn onest.
Ion Campineanu era omul destinat *i pregritit .ca alt
urmeze lui Ion 13ratianu la sefia partidulut liberal.
Urma* al unui mare roman, purtand un nume popular
ei cinstit in tart, urn cu avere Insemnata, deci la adaPosttil
ispitelor si al banuielilor, om cinstit sufleteste, avand-cultura
scolastica a epocei, cat si cunostintele elementare carec.pe a-
tunci faceau bagajul omului politic, liberal foarte Moderaf,
Eva nici o izbucnire democratica, vita de boar *i om de buna
societate, avea tot ce-i trebuia pentru ca sa devie un eef de
partid.
Duna cum pe un ofiter destinat calor mai inaIto- grade
trebue sa-i treci prin toate specialitatile, tot astral pe Iort
Campineanu, primul-ministru l'a plimbat prin nuramase
administratii i ministere: Primar al Capitalei, minisitrui de
finante, de justitie, de externe, de -interne si guvernator al
Bancei Nationale.
In alte tAri mai coapte, oamenii sunt numiti iriMPid de-
partamentelor riumai duPa ce au invatat In deAttli tiftt,C, di-
nainte si au dobandit reputatia specialitttei: L nbt-politicia-
nii sunt adusi la ministere pentru, ca st invete. St itnittits a-
diet de Ia secretarii generali, dela selii de servicii si. de la
sefii de birouri.
Slajint tart .;
Dar Ion Campineanu care nia avut vremea in tara a-
reasta ca st fact nici bine. nici au. n'a putut realiza visul
lui Ion Brtitianu,

www.dacoromanica.ro
 90
u now& Gruff+, ii ataca prematur si'l dobori tocmai in pu-
terea varstei.
A dat, in cariera lui politica dovezi de consecventa, de
onestitate, a fost credincios sefului tocrnai fiindca se Pre-
gatea sa devie ..51 el *ef, dar n'a lasat dupa el nici o urma.
Gheorghe Chitu era un om cult *1 plin de talent. Aveao
frumaasa cultura-lnerara, de aceea bratianu ii incredinta
portofoliul instructiunei publice. In curand, insa, dadu pro-
bele insuficientei pregatirei sale pentru acest departament.
Intemperant din fel, pierdu rePede once activitate poli-
tica. Ramase numai un parlamentar clistins eau, mai binp
zis, o suvenire pentru contemporanii
Astazi despre Gheorghe Chitu se *tie cd exista in I3ucu-
resti o stracla cu numele situ.
Unul din marile defecte ale oamenilor nostri publici este
ca. nu au obiceml s scrie. Iata' de ce aproape nici unul din
aceia can au jucat roluri de mane intaia in politica tarei, nu
au lasat urme duP1 clan*ii.
Gheorghe Chitu a lost si el un om de o mare probitate,
un orn cinstit in toga puterea cuvantului.
Unul dintre liberalii de marca, care a erercitat o mare
inraurire in Partid, a fost Eugeniu Statescu.
Data samitatca nu i-ar Ii fost subreda i dac-a ar fi lost
mai comunicaiiv, este sigur ca. *efia partidului iibeial i-ar fi
revenit lui dupa moartea lui Ion Bratianu. Dar Eugeniu Sta-
tescu era bolnavicius, lipsit de act:vitate politica, retras in 'sin-
guratatea lui, preoeupat mai mutt ca sa-*i prelungeasca zilele
decal ca sa, lucteze. Si, apoi nici nu avea cultura general& tre-
buincioasa bilrbatului de Stat al vrernurilor noastre.
Statescu avea o serioasa cultura juridic& *i exercita o pu-
ternica autoriLate personal& asupra celor cu care mtra in con- -

.tact. Era sever, era hotarat si asa se spunea pe atunei

era foarte veninos
Opozantii 11 numeau Verde le Statescu", atat pentru ca
avea culoarea palida a tuberculosului, cat *1 pentru c ar fi
fost foarte ran. Beizadea Dimitrie Ghica a spus odat& in Senat:
Daca in lume este o oca de venin, trei eferturi sunt In Eu-
geniu Statescu".
Ornul acesta a fost cel mai puternic ministru de justitie
pe care l'a avut tale. A fasonat magistratura, a numit la toes
mstantele oameni devotati i isi creiase o atat de tare situatie
in fate tribunalelor Inuit a avea Pe Stlitescu avocat in vre-o
pricina, bine inteles cand e*ea din guvern insemna sa
castigi Procesul mai dinainte. S'au citat cazuri in care Eugen
Statescu fiMd angajat ca advocat de catre'una dm parti, sa
prezentat 111 instant& -si numai si-a aratat figura. Statescu.
ca*tiga procesele numai fiindca facea act de prezenta.
lin magistrat, actual membru la Curtea de Casatie, imi epu-
Rea intr'o zi:
km varb4 in cariera mea cu atati ministri de iustitie

www.dacoromanica.ro
 97
oameni insemnati ai Orli, am vorbit cu Alexandru Laho-
Nary. cu Titu Maiorescu, am vorbit chiar cu regele Carol, dar
data, de nici unul nu m'am suntit asa de intimidat cum ml.
simteam and m aflarn fat& de Statescu. Omul asta are asu.
pra mea un ascendent grozav. E atat de rece, are atAta autori-
tate ineat te inghiata.
Ca orator parlamentar era o putere.
Statuia pe care ads cc.aii i-au ridicat-o in holul Palatulut
'ople justitie nu reprezinta pe adevaratul Statescu. Figura este
Woarte exact redath, ivsg. atitudinea, gestul si Prestanta nu
aunt ale lui. Statescu nu era un tribun, Jar statuia Ii d ava'n-
tul tribunlui.
In parlament. ata do pe banca ministeriaa cat si de pe
banca deputatilor oH a senatorilor vorbea in mijlocul iinitei
Pe care o impunea. Era rece, tdios si 41 stpanea patima care,
totusi, se simtea crt clocoteste In el. Apostrofele lui biciuitoare
pentru adversari, stdrneau, de odatd, furtuni vijelioase.
In ultimele Juni ale guvernului si ale regimului lui Ion
Bratianu. a vorbit de pe banca ministerialg, rasPunz'and unei
linterpelari a opozitiei. Luptele erau foarte indarjite cb.ci opo-
iztia dadea cele din urma si mai crâncene asalturi pentru rds-
turnare. Eugeniu Stajescu era acuzat ca a pus justitia in ser-
yiciul guvernului.
Eugeniu StAtescu rgspunde i aruna fraza:
Opozitia a pierdut dreptul la protectia legilor !
Toad opozitia este in picioare I Furtuna bubuie I Luni si
ani de zile ziarele adversare i-au imputat aceasta apostrofa
nenorocith.
Linistea se restabileste cu greu, apoi Sttitescu urmeaz5, si
Inchee :
Opozitia ne cere ca s. intr6.m in legalitate. Acestei ce-
rinW raspund cu vorbele cu cari marele romancier Alphonse
Karr isi ternmn S. unul din romanele sale: .,Domnii asasini ad
Inceapit r.
Opezitia a perdut dreptul la protectia legilor I Opozitia
este o Nina de asasini! Camera se 7gudue sub clamoarea stri-
gätelor. a protestarilor, a amenintarilor I
Acesta era Eugeniu Stätescu : Un vulcan de patimi cloco-
tind sub o mascd de ghiat'al
La 1876, când a intrat pentru intga oar's: in cabinetul lui
ilon BrStianu s'a manifestat ca un liberal convins $i tolerant.
'Circulara lui care sent parchetelor prin care le cerea A nu
mai aresteze preventiv Pe ziaristi, Ii crease reputatia unui spi-
rit larg. DMA doisprezece ani era autoritarul care cerea res-
itrictiuni pentru press, iar opozansilor le ridica protectia legilor.
Eugeniu StAtescu a fost una din personalitatile cele mai
Insemnate can au caracterizat regimul liberal dela 1876 la
4888. Dupa cum am spus, dac g. ar fi fost scinSios, nimeni nix
1-ar fi Putut disputa sefia dupa disparita lui Ion BrStianu-
Ani de zile, multi ani in sir, buourestenii vedeau la *osea
7

www.dacoromanica.ro
 93
o TritsurI E1e casa in care era rristurnat un om de culoare verde,
In totdeauna, elnar si in.totul verei invelit cu Mr tartan pe pi-
cioare i infasurat cu un fular la gat. Acesta era Eug. State-
. scu care, In fiecare zi, cand era vremea bung, Venea la Sosea
ca sg. petreaca Maya ore in aerul curat i liber.
Si multumita faPtului ca se ingejea cu stgruinta, a putut
trgi panIt la varsta de 69 ani. A murit in 1906.
Cel d'al doilea liberal care, esit din guvernarea si din
regimul lui Ion ErUianu, a jueat un rol insemnat In tot timpul
acestui regim, a fost Dimitrie Sturza. Mai tarziu, a devenit e-
ful partidului liberal. La timp voi vorbi despre apogeul. carie-
rei acestui om.
Dimitrie Sturza avea, si el, o fire. inchisg. Foarte putin co-
municativ, foarte putin simpatic se deosebea, insg, de Eugeniu
Statescu prin o mare putere de munca. 51,.pe lângIt aceasta a-
yea cultura barbatului de Stat Mutt mai eauiPlecta.
Acest om politic avea orizontal stramt. Fara sa fie o mare
inteligeiAlt, a putut juca, un rol Preponderant in targ prig cul-
tura lui serioasa i prin staruinta la munca.
A debutat in viata publicg ca elev al lui Ion Ghica si al luf
Petra Mavrogheni. Solidele lui cunostinte financiare le avea
'dela acesta din uring.
Ca toti oamenii prea severi sl hotariti in credintele lor.
Sturza trecea drept un habotnic, un inchis la minte si un om
Tau. Mediul nostru flusturatec nu Intelegea calitatile serioase
cari sunt atat de apreciate in tgri precum Anglia, Germania,
Suedia, Olanda, etc. De aceea Sturza n'a fost niciodatg iubit.
Dupg rastunarea lui Lascar Catargiu In 1876, Dumithe
Sturza a fost ales In comisia parlamentara Pentru anchetarea
gestiunii fostilor ministri conservatori. Sturza s'a facut obser-
vat ca un propgvaduitor al calor mai mari economii, incat a;
Inspirat repulziune in toate biurourile pe unde a trecut. Intro
altele a flicut un cap de acuzatie sefilor de Servicii fiind-
el a ggsit multe registre din anii expirati cu numeroase file
alba ramase neintrebuintate. Aceasta insemna ca, din spirit de
risipg, registrele aveau mai multe file decat era nevoie.
De altfel, Dimitrie Sturza nu era un necunascut in lumea
Moliticg; lui i se atribuia o brosurg intitulata: Spionul Pru-
sian", IndrePtata in potriva printului Carol si semnatg ,.Vul-
pescu".
Trecerea lui Sturza pe la ministerul de finante a fost In
semnatg prin spiritul de economie chiar exageratIt cats odatg.
,Trecerea, mai tgrziu, pe la ministerul de instructie, a avut da-
rill sIt revolte Intregul corp profesoral din targ.
Omul acesta a lovit Wit crutare pe profesorli care nu-st
Iaceau datoria, care-si neglijau catedreIe si se d.edeau altor In-
deletnicini. Una din cele mai tari agitatiuni impotriva guver,
'nului BrgtIanu a fost aceea a profesorilor indreptatg In contra
lui Dimitrie Sturza.
Dar Sturza, &5a haEotnie cum era, s'a distins c un ont

www.dacoromanica.ro
 99
abs.olut cinstit. NiciodattL nu s'a amestecat In multiPlele dater'
ale epocei i nici nu s'a Imbogatit din politica..
Dimitne Sturza, Vulpescul de alth. datti, a introdus in tic-
mnia cultul dinastic, un cult care, de altfel, n'a prins.
trte Sturza a introdus obiceiul de a saruta mana regelui Carol,
la receptiunile dela Pa lat. Sturza a trecut dela acest cult Ia mis-'
tictsmul religios- Ca "tre sfarsitul carierei sale In toate discursu-
rile politica ce rostea reproducea din scrierile bisericesti, din
yietile sfintilor i din vorbele apostolilor.
Acest barbat politic, cu totul devotat political germane si
regelui Carol, era desemnat ca sg. devie seful partidului liberal,
Si. cu toate aeestea. Inguntrul partidului era deParte de a fi
popular.
Din stat-majorul partidului liberal mai faceau parte
Eugeniu Carada, generalul D. Leca, Mihail Ferekidi, Constan-
tin Nacu, Anastase Stolojan, generalul Radu Mihai, Take
Giani, etc., etc.
0 figur a. caracteristia era aceea a lui Eugeniu Carada.
Vechiu liberal, esit dintr'o familia de oameni cu stare, venit irt
Ducuresti spre a-5i cauta norocul, a putut ajunge, nu numai
un om de frunte al partidului, dar si *eful aeelui grup condu-
calor din- partid pe care Nicolae Fleva 1-a botezat: oculta".
In Bucuresti meritosul muzicant Alexandru Flechtera-
macher avea un magazin de muzica. lute() dimineat 5. din lung
Uanuarie, venind, ca de obiceiu s. deschida pràvullia, vede ie-
*Ind dintr'o ladli de marl'a goal, un om taar, plin de pae- Era:
Eugeniu Carada, care, dormise toata noaptea acelo. Sosise ml
ajun din Craiova. Omul acesta cu organismul de fier, a fest st
tin caracter de bronz.
A fost in 'loath, viata lui sfetnicul lui Ion Bratianu. De st
'Marta iubit de acesta n'a primit niciodatit o demnitate publica.'
lA fostales deputat dar n'a primit mandatul. Finnic& era cu to-
tul antigerman, nu iubea Pe regale Carol si niciodata n'a vrut
sa calce in Palat.
El, avand Imprejurul sau pe Take ProtopoPescu, mai tar-
ziu pe Gogu Cantacuzino si alti cativa, era seful ocultei, adic
seful acelui grup care avea reputatia cum a inspira, pe Iort
Bratianu si-i dicteaza conduita.
Catre mijlocul guverrarii sale do 12 ani, Ion Bratianu era
atat de puternic Incat opozitia II numea .,Viziru". Dar calm
sfarsit opozitia nu-i mai atribuia acea putere oriental& din Po-,
triva, 11 considera ca fiind numai o unealt5. In mainile lui Ca-
rada.
Eugeniu Carada, fiindog. nu iubea demnitgtile, n'a primit
niciodata functia de guvernator al Btincei Nationale, In reali-
tate el era sufletul institutiei, si el era acela care a condus o
ct timp a trait-
Acest om a ritmas pita. la sfarsitul zilelor sale revolutiona-
re sectar din vechea scoalti care a dat pe carbonari si pa

www.dacoromanica.ro
 100
francmasoni. 0 fire originalä, n'a iubit fastul si zgomotul lii
jurul persoanei sale $i cu loath acestea, catre sfarsitul guver-
narei liberate de 12 ani. n'a fost om mai atacat at mai mutt a-
cuzat de toate relele ce se petreceau In tar& Eugeniu Carada
a fost un caz t:nic in Politick
Acestia au lost oamenii de frunte can au ilustrat partidul
lui Ion Bratianu i,i C. A. Rosetti In cursul celei mai lungi gu-
yernari din Romania.
Partidul liberal, venind la putere In 1876, a gasit o tarn
incit tributara Turc'el Creditul era restraris. Finantele publice
bine awzai,e )t? relorrnele si izvocrele de venituri inbintate
de Petre Mavrogheni. Crculatia rnonetard restransa si margi,
nail la moneta metalicä a epocei. 13anca de emisiune nu exis-
ta. iar hartta moneta in curs era emisa pe garantia mosiilor,
Statului si se numeau bilete hipotecare".
Armata era putina. Generalul Florescu infiintase de curand
cele 16 regimente de dorobanti obtinute Prin transformarea
trupei de graniceri. Mai aveam 4 bataboane de vanatori, 4 re-
pimente de artilerie. 8 regirnente ae infanterie de linie, 3 re,
gimente de rosiori si cateva regimente de calarasi.
Dunn 12 ani de guvernare partidul liberal a lasat in
urma sa:
1) Tara independenta In urma unui razboi victorios si
Inaltata Ia rangul de regat.
2) Armata simtitor maritii.
3) Bucurestiul transfarmat In cetate cat si linia Focsani-
Galati Intarita, ambele de pe planunle generalului belgian
Brialmont
4) A infiintat I3anca Nationaln ca bancil de emisiune si
Banca pentru ajutarea comertului.
5) A rascumpärat catle ferate dela actionarii In majoritate
germani.
6) Regia tutunurilor a transformat-o In Regia Monopolu-
rilor statului, luand-o din maim actionarilar particular!.
Pentru CaPitala au luat acsizele dela antreprenori, dan-
du-le In administratie si exPloatare administratiei comunale.
Au rectificat Dambovita care, pang atunci era inundabiln.
Au canalizat orasul si au introdus apa la domiciliu.
Bine Inteles, nu thate aceste fapte sunt datorite merit*:
aui personal si exclusiv al partidului sau al fruntasilor sal
Asa, de pilda: razbolul, independents si Inaltarea tdrei la ran-
gul de regat. Este evident en ori care partid ar fi lost la car-
m. aceste evernmente s'ar fl produs. Räzboiul ruso-turc n'a
tatarnat de partidul liberal din Romania. Un singer merit a
avut Ion Brlitianu in aceasta imprejurare. acela de a fi vnzuti
bine In Politics din afara si de a fi Imbratisat Politica activa
spriiinita de Berlin Impotriva Vienei si a Budanestet.
Este $tiut cii Austro Ungaria nu vedea cu ochi buni Inain-

www.dacoromanica.ro
 101

tarea Rusiei in Orient, in special ungurii erau cu totul ostili

razboiului. Bismark, mns. mergea In intelegere cu Rusia, nu
de dragul Rusiei, bme inteles, ci numai spre a lmpiedica a-
Rianta ruso-francezti.
In ma.nentul acela actiunea agrcsivii a Rusiei era sprijinitt
'de Germania dintr'o parte pentru motivul pe care l'am art,
ta si de Franta pe de alta, care Inca din vremea aceea, luci a
la incheierea aliantei ruso-franceze; singura care putea ga.
ranta Franta impotriva unui nou (dee german.
Italia era prea slab& Ca S. abrt cuvant nottritor. Austro.
Ungaria era franc ostila rtzboiului dar nu Indraznea st, se a-
ventureze in ajutorul Turciei. lar Anglia, de i ostil i ea, nul
se putea impotrivi dezrebirei popoarelor crestine din Peninsula
balcarnca in numele carui mar.) principlu Rusia declarl raz-
boi Turciei
Pe cand umi liberali, precum Ion Ghica i Dumitru Stund
ea, partizani ai Politicei anglo-turcesti, cereau ca Romania sti
ramaine neutr& i sti. nu admit& trecerea arrnatelor rusesti Prin
Romania, Ion Brtitianu si C. A. Rosetti au fost de ptirerea cea-
laltt, anume ca Romania st meargä allituri de Rusia.
De aceastti plirere a fobt si Cogalniceanu, aceasta era a
politica regelui Carol.
Partidul liberal are meritul de a fi pus bazele emanciptrei
economice a tarel si de a fi creat institutii economico-fman-
ciare cu des&varsire nationale.
In starea aceasta era tara In momentul In care Ion BrX-
tianu. istovit fizice.ste. ltisa puterea spre a o trece conserva-
torilor.
Guvernarea de 12 ani a partidului liberal a Insemnat, pe
'de o parte, sfarsitul hegemoniei clasei boeresti care avusese
pan& atunci cea mai mare influentt In stet, iar Pe de &IA parte
venirea la Intaietate a burgheziei. Guvernul lui Ion &titian*
a fost guvernul burghezici romane. care s'a impus ca o clas
dominant& puternict.
Ctizand Ion Bratianu dela putere, regimul conservator, re-
prezentat prin mai multe guverne. i.a urmat. Ins t. nu mai era
regimul conservator azut la 1876.
nack partidul boerilor revenea Ia caring, boerii nu mai
erau In numAr nredominant. Evident in fruntea regimului a.
veau Inca un Lascar Catargiu, un general Plorescu, un Gheoro
ghe Cantacuzino, un general Manu, un Alexandru Lahovari,
dar altturi de ici edem pe un CI;teorglie Vernescu, un Petre
tarp, un Titu Maiorescu, un Merel-q Chermani. Era, prin
urmare, un regim conservator moclernizat.
Intaiul cabinet conservator, care a urmat lui Ion Bräti-
anu, a fost, Precum am spus. acel prezidat de atre Teodor
Posetti. Acest minister era. fireste un minister de tranzitiune,
alegerile generale aveau sli hottirascl a cui va fi puterea.
Acum Ipcepe marea frUmantare din sa,nul partidului ii-

www.dacoromanica.ro
 102, --
beral-sonservator sau conservator-Iiheral $i din Sanul familiei
conservatoare. Aceastg fram&ntane dureazg aproape patru am,
Patru ministere se schimb g. pang ce, In sfiarit se formeazg
xnarele minister compus din vechii conservatori ai lui Lascgr.
Catargiu i noun conservatori ai lui Petre Carp. Nuanta libe-
raig a Iui Gheorghe Vernescu este elimmata definitiv.

ANUL 18$9.

Anul 1ncepe cu sfaramarea blocului opozitiei-unite si

chiar a partidului liberal-conservator.
5edinta Camerei dela 12 Ianuarie este o *edint6 cu impor-
tan% istorica. La ordinea zilei proiectul de lege al restabilirei
portului franc la Galati.
Lascar -Catargiu se scoboarg dela presedintie i rosteste
o cuvântare agresivg impotriva guvernului pe care 11 aeuza
ch nu a tinut nici una din fagaduielile date Wei In opo-
zitie.
Inlet) sedin% precedenta ministrul Al. Marghiloman spu-
sese ca proiectului i so pregilteste o inmormântare de clasa I.
Lascar Catargiu ia amenintarea pentru el ,si adaoga cii o zi-
egtoare romaneascg. spune: Cine mpg, groa.pa altuia, cade el
intr'insa. Sa lgsgm dar pe ciocli si sii venim la chestiunea por-
tului franc".
Lui Lascar Catargiu raspund: Petre Carp, Gheorghe Verd
nescu i Alexandru_Lahovari; toti atacg pe Catargiu.
Alexandru Lahovary are un cuvant care starneste furtu
na, el spune: ,,Vhd cu regret, cum cl nu e vorba de porto.s
franc ci de portgolii".
Furtuna isbucneste. Acum se vede cg Lascar Catargiu a
pierdut autoritatea asupra vechilor siii partizani.
Raportorul Nicolae Blaremberg se urcg la tribung $i mii .
rests furtuna. Lascar Catargiu, chemat de partizani ca sg pre-
zicleze, se urea hi birou in mijlocul aplauzelor zgomotoasa
$i a uralelor lush nu poate prezida fiindcg Intreruperile ju-
nimistilor 11 impiedicg. Catargiu e silit sii scoboare.
In sfarsit, dupg o aedin% din cele mai frimântate, in care
piirea ca s'a produs ruptura In doug a partidului liberal-con+
-servator, proiectul de lege sustinut de Lascar Catargiu, dar,
combgtut de guvern, nu e luat In consideratie.
Cu o mare majoritate, cu 103 votur1 contra 59, luarea liT
consideratie a proiectului este respinsg.
A doua zi Lascar Catargiu demisioneazg dela presedintia
Camerei.
In cuvantarea pe care a roatit-o a Mout trei declaratiunf
'de imp2r_tantst

www.dacoromanica.ro
 ' 103
1.1 C6 a lost contra rupturei cu Dumitrii Brittianu, 'dam
majoritatea n'a lost cu ekc.
2) C. a lost contra intrKrii d-lor Vernescu, general Menu
4i Alexandru Lahovary in cabinetul Theodor Roeetti, Insal
majoritatea comitetului iargs nu 1-a aprobat.
3) Cti. nu este exact c6, a recomaadat regelui s Insitrcineze
pe d. Theodor Rosetti cu formarea cabinetului, acest sfat 1-a;
dat regelui numai generalul Florescu, presedintele Sena-
tului.
Aceste declaratiuni dovedeau :
1) C6. Lascar Catargiu Intelegea cg. ruptura cu liberalli
lui Dumitru Brätianu 11 16.sau la discretia junimistilor.
2) C6, generalul Florescu nu mai sustinea pe Laster Ca-
targiu din cauza a el insusi dorea s5. fie *ef de guvern.
, Viitorul va arMa c asa era.
Demisia lui Lascar Catargiu a fost respinel de Camera,'
Ing Catargiu si-a mentinnt=o.
A doua zi Lascar Catargiu este reales presedinte cu 99
voturi contra 37 albe.
Dar a treia zi Ii reinoeste demisiunea care, de astAdath",
e primitg. de Camera cu regret" ??. Ruperea In douN. a par,
tidului liberal-conservator este acum definitivX si ani de zile
In Or framantgrile din partidul conservator vor urma.
La 18 Ianuarie telegraful anuntil o veste care. produce
mare emotiune la Bucure*ti, arhiducele Rudolf al Austriei,
fiul Impiiratului Frantz Iosef *i mostenitor al tronului a mu-
rit de apoplexie la Meierling MAIO, Baden.
Intãile telegrame astfel au anuntat moarLea. Numai dup6)
catava vrerne a fost cunoscut adevtirul.
De altfel drama dela Meierling este *i astAzi ina acoperi,
to; de mister.
Arhiducele In afar% de motivele die ordin politic, era un.
om care stia sn-si astige toate simpatiile de aceea In Bucu-
resti a fost o sincera parere d rtiu exprimatI de toate cercu-
rile.
La 19 Ianuarie a murit in varsta de 71. ani popularul
viorist Luclovic Wiest, profesor la Conservatorul de muzda.
Ludovic Wiest a fost cel mai popular muzicant pe care
1-a avut Bucurestii.
DupI cum numele lui Barbu Lautaru a Ames in Moldo-
va *i chiar in Muntenia, tot asernenea numele lui Wiest era
pe bode buzele *1, multri vreme dup6.' moarte, era pomenit.
Wiest a condus neincetat orchestra Teatrului National
fiinda, ani indelungati la Teatrul National intre acte ca,ntal
orchestra. Wiest a lost seful de orchesta care a clintat la
!lode seratele doamnei Otetele*anu. Drept recunostintd, a
ceasta i-a lsat prin testament o suing, de bani. Wiest, cu vi-
oara lui inveselea o lume iar acordurile lui pasionate elertri-
zau intotdeauna auditorul.

www.dacoromanica.ro
 104
De obiceiu conducea orchestra in grklina Ra*ca 1in stilt.,
da Academiei.
Artistul avusese nu mai putin de 18 copii *i a murit cu
destivdrsire sarac.
La inmormântare a vorbit in fate, Teatrului National ar-
tistul C. Notara
Frdmântkile in partidul dela guvern cresc in intensi-
tate ; pre*edmte al Carnerei e ales Constantin Gadisteanu.
Dar aceste fra'intintari incep s5, alba' repercusiune in tarI
si s5. influenteze corpul electoral. La Dâmbovita fiind o ale-
gere partial& la colegiul I de Senat este ales Dimitrie Giani, (lib..
,bratienist) cu 75 voturi contra 51 date printului D. *tirbey,
lfratele ministrului de interne. Dar alte dou5. alegeri partiale,
cu cateva zile mai inainte au dat un rezultat identic : Ion
Bratianu este ales deputat la colegiul I de Muscel i Dimitrie
Sturza senator la colegiul I din Tutova.
Aceste victorii succesive arunca spairna in rândurile COM4
servatorilor.
Dung alegerea lui Giani la Dambovita se petrece un fapt
Mil precedent; liberalii din locahtate trimit regelui urmal-
toarea telegram's.' :
Sire,
Astazi I-iul colegiu de Senat a ales pe d. Dumitru Giani
care a fost ministrul Majestätei Voastre la 1881 (data procla-
märei regatului N. A.) *i la 14 Martie 1888. Partidul-liberal,
straits unit cu dinastia, va." exprimä *i cu acest prilej senti-
mentele sale de iubire *i devotament &Are tron".
Aceast5 telegram5, ridic. o furtuna de protestari in presa
conservatoare.
In sedinta Camerei dela 25 Ianuarie Nicolae Blaremberg
depune pe birou o propunere de dare in judecatl a lui Ion;
Brdtianu *i a mini*trilor din ultimul cabinet liberal. A-
ceast5 propunere e semnatg, de urmätorii 22 deputati : N.
Blaramberg, Emil Mavrocordat Burghelea, T. Calimaki, I. Gin.;
cu, dr. Sake Stefanescu, Laztir Niculeseu, Gabunea, B. Vlado,
ianu, dr. Atanasescu, G. Sturza, doctor Severeanu, Moise Pa,
cu, Pavlic5. lar5t4anu, George Panu, C. Dobrescu-Arge*, Iacob
Fatu, T. Silion, V. Poenaru, C. Ce*ianu *i G. Em. Lahovary.
In sedinta dela 30 Ianuarie vine in discutia Camerei
aceast5 prepunere. Cel dintai vorbe*te Gheorghe Panu, susti-
nâncl darea in judecatii. Gel de al doilea vorbe*te Titu Maio-
rescu, ministrul instructiunei, care declar5. c vorbe*te in nu-,
mete san personal. Aceastä iritant 5. chestiune provaael mci-
dente parlamentare menite s. dizolve iarK*i majoritatea si s5L
aducrt pe banes ministeria15, alta. formatiune.
Pe dind vorbea Maiorescu combatâncl darea 1i judecattil
se poduce incidentele de care amintim,

www.dacoromanica.ro
 105
Nicolae Blaremberg Meuse parte si din cornisia care, la
'1876 ceruse darea in judecata a ministerului Lascar Catargiu;
din acea comisiune Meuse parte si Gheorghe Vernescu. Ma-
iorescu, amintind trecutul lui Blaremberg, tintea tocmai sa
creeze o rivalitate intre Blaremberg si cei cari-1 sustineau, si
partidul lui Lascar Catargiu.
Maiorescu spune:
Acea acuzatie In contra lui Lascar Catargiu a fost o in
Dtmie.
Nicolae Blaremberg. Daed, acest cuvânt mi se adre
seaza. mie, te invit s. Ii retragi imediat.
Titu Maiorescu. Nu 1-am adresat d-tale.
Dar WA c. Gheorghe Vernescu, ministrul de justitie
tervine violent:
Atunci se adreseaza mie, fiindc i eu am facut parte
din acea comisiune...
Toti adversarii guvernului aplauda frenetic, vazand ca
ministrii au_ inceput sa se hartuiasca intre ei; iar Maiorescu
retrage cuvântul.
Propunerea de dare in judecata a lost sustinuta de Nico-
iae Blaremberg si-in parte de Lascar Catargiu. A fost corn-
batuta, Insa, de Petre Carp, Mihail Cogalniceanu, Take Tones-
cu si Nicolae Ionescu. Camera este vadit, Impartita In cloud,
In mijlocul unei marl agitatiuni si dupii nesfarsite discu-
tiuni de reglement si de procedura, propunatorii darii In ju-
tecata retrag din propunerea de acuzare un numar de capete
In special Chestia Dunarii" i Chestia Basarabiei". Aceasta
retractare slabeste pozitia acuzatorilor.
In sfArsit. propunerea e pusa la vot. Sunt 160 votanti, dar
In urna alba' se gasesc 80 bile albe iar in urna neagra. 81 ne-
gre. Bineinteles.scandalul izbucneste si Camera e cuprinsa de
o mare agitatie. Un vot mai mult s'a gasit in urna neagra, a-
teasta e cert. Dar nu e mai putin adevarat ca propunerea,
chiar judecAnd dung urna alba, n`a intrunit cleat jumatate
voturile, adica a fost respinsa prin paritate Mara de asta, cla-
rea In judecata a ministrilor trobuia, spre a fi valabild, ea
Intruneasca doua treirni din voturi.
Rezultatul votului nu este proclamat iar propunerea este
Inlat-urat5. Intr'o forma necunoscuta de practica parlamentara.
Dar o non's: propunere de dare In judecata este prezentata
teputatilor de cake Ilariu Isvoranu In sedinta dela 7 Februa-
rie. Acuzatia priveste numai un numar restrâns de acte de
administratie. Cornbatuta de &Are Ion Lahovary, propunerea
asvoranu e votata cu 101 voturi contra 45. Apoi este aleasa o
comisiune de informatiuni compusa din: Al. Enacovici, AL
Vericeanu, C. Olanescu, I. Iancovescu, N. Blaremberg, G. A.
postoleanu si A. Pesacov.
Un incident la Camera. La coleqiul al 3-lea de Roman
Iusese ales deputat candidatul socialist Lamar Veniamin. dar
conservatorii cari aveau in Camera pe Ion Nadelde $i pe V. G,

www.dacoromanica.ro
 106
Vortun nu mai voiau sa inghlla i pe un al treilea. De aceea
du numita o comisiune de ancheta care a gasit ca candidatul
isocialist a fost ales prin coruptiune si ca corupatorul era VA
G. Mortun, bmeinteles.
Un deputat, Grigore Cozadin a declarat pe onOarea sa in
sedinta Camerei dela 16 Februarie, c. fiind la Roman in an-
'theta, a constatat ca alegerea lui Lascar Veniamin a Lost in-
Ifecta, ari V. G. Mortun s'a slujit de bancle de ungureni beti,
Gheorghe Panu cleclara si el, tot pe onoare, ca fiind la
Roman In ziva alegerii, a constatat ea, totul s'a petrecut in
goerfecta legalitate. Dar Camera conservatoare, speriata de a-
vantul socialistilor, invalideaza alegerea cu 108 voturi con-
tra 34.
Atunci V. G. MOrtun ii prezinta demisiunea din mancla-
tul de deputat cerand sa fie trimis in fata Curtii cu jurati
pentru faptele ce i se imputa. Camera Ii primeste demisiunea
cu 69 voturi contra 66.
In Camera era atunci un deputat dela Mehedinti numit
Nuewreanu, un junimist foarte hazliu. Dupa ce demisia lui
IVIortun a fost primita, a cerut cuvantul si a spus in rezumat:
Eu i-am spus lui Mortun s. nu-si dea demisia fiindca.
Idemisiile de obitei se primesc. S Ira spun cazul meu. Sub re-
imul lui Ion BrMianu cram primar la Turnu Severin, dar
nu skim bine cuprefectul. Toate staruintele mele la Bucuresti
ra s. schimb prifertul au ramas zadarnice. Atunci am venit
An Capita la i mi-am prezentat demisiunea pentru ea s. fac
presiune asupra ministrulqi. Ei bine, stiti ce s'a intamplat?..,
Bratianu mi-a primit demisia.
Intreaga °mei% a ras mult de aceasta butada.
Pe la sfarsitul lui Fehruarie Camera a votat recunoW
Aerea cetateniei romane lui Alexandru Ciurcu, fostul proprie-
iar al ziarului landependance Rournctine expulzat de guver-
nul Ion Bratianu.
La Cainera colegiul I de Muscel., reprezentat de Ion Bra-
tianu, e declarat vacant fiindca Bratiaau a refuzat sa se pre-
zinte la sedinte, i nici n'a voit sa ceara' congediu. Dar la Cre.
ditul Rural, facandu-se alegerea a doi membri In consiliul
de administratie Ion Bratianu e ales cu 2909 voturi iar Gheor-
ghe Chitu cu 2805 in contra generalului Manu si a lui Grigore
Paucescu care au intrunit : primul 116 si eel de al doilea 85.
Ocaziune rara in Bucuresti. Obiectele din mobilierul
aefunctei Elena Otetelesanu sunt scoase in vanzare prin licita-
tie. Defuncta avea numai mobile de intaia calitate si de mare
arta. Iata cateva din vanzari:
Govoare d'Aubusson cumparate de d-na Slatineanu cu 4.60
lei.
Covoare de Smirna 400 lei: cl-na Al. Ghica
Mobila italiana 460: d-na Theodor Rosetti.
'Go bPliatiri 460 lei: ds Mihail $ut,u,.

www.dacoromanica.ro
 -107--
Toate aceste obiecte au trecut numai Iz mainile amato-
rilor din Inalta societate.
Complicatiile In politica interna se succed eu mare re\
peziciune.
Nicolae Fleva se impaca cu partidul lui Ion Bratianu;
ceeace provoaca o mare fierbere in blocul care a rasturnat re-
gimul liberal.
Rezultatele izbanzilor electorale ale bratieniatilor pe de
o parte au descurajat pe conservatori, pe de alta parte au In-I
dicat liberalilor disidenti, cari au fast cu totul sacrificati do
guvern, cum ca drumul log este deschis Inapoi catre parti-4
dul liberal.
Nesiguranta zilei de maine este marita ai prin atitudinea
hotarita a lui Lascar Catargiu care, convocand pe inembrii
partidului liberal-conservator la otel Oteteleaanu, someaza pe
Oheorghe Vernescu sa iasa din guvern.
Apoi Lascar Catargiu isi formeaza grupul s'au depsebit, iar
deputatul Ion N. Iancovescu face sa apara ziarul Nagonalul
organul grupului.
La 15 Martie criza in partidul liberal-conservator izbuc-
neste fAti i cu violenta. Lascar Catargiu convoaca comite-
tul central al partidului la care intrunire participa 99 mem-
bri printre cari 33 deputati. Lascar Catargiu i d. fauns Gra-
disteanu someaza pe cei trei ministri liberali-conservatori stV
iasa din guvern deoarece cabinetul nu reprezunta vederile par-
tidului. Generalul Florescu, presedintele Senatului, apara gu-
vernul $i propune o motiune fmpkiuitoare.
Alexandru Lahovary si Gheorghe Vernescu, In fata ostili-
tatii ce li se area', declara a nu se vor-supune hotarlrei co-
mitetului eentral, ci numai unui vot al parlamentului. Apoi o
motiune prezentata de colonelul Rosnovanu, care -declara ca
partidul nu mai poate sustine guvernul, e votata en 40 gla-
suri contra 1 si 32 abtineri.
A doua zi o surprindere pentru deputati: In urma adop-
Wei etalonului-aur, diurnele deputatilor au feet platite In aur.
Dar iata ca un nou fapt intervine i arunca dezordinea
si In guvern. Gheorghe Vernescu numeste la Curtea de Casa-
tie pe Orbescu presedinte de sectie ln locul lui Theodor Ro-
setti si pe Misu Antonescu consilier. Aceste nurniri provoaca
In toate cercurile politick o adevitrata revolt# Mai ales numi-
rea lui Misu Antonescu, care era numai presedinte de tribunal
Intr'un Gras din tura, exaspereaza.
Misu Antonescu era un magistrat de mare valoare, mat
tarziu a ajuns decan al avocatilor din Bueureati, avocat de
mana Intai i ministru al justitiei, dar saltal era cam brusc.
Scandalul e la culme.
Primul ministru pus in curent cu faptul fiindca Ver-
nescu Meuse numirile fara ai consults colPgii ordona Mo-
nitorului 9ficial A nu publioe decretul, A Iou zi Monitorul

www.dacoromanica.ro
 108
Mad nici nu apare. Dar in aceias zi, la 22 Martie Theodor
Rosetti face la Camera urmatoarea declaratie:
In urma unor neinteiegeri ivite in sanul guvernului,
subsemnatul a depus demisiunea cabinetului in rnainile M.
Sale Regelui".
Cabinetul Teodor Rosetti traise exact un an.
Indata incep intrunirile, convorbirile, conciliabulele ai
consultatiile.
La Senat, atat majoritatea conservatorilor cat si libera-
lii disidenti prin glasul d-lui Gheorghe Marzescu. declarg
ca nu vor sustine dealt un minister Lascar Catargiu. Juni-
mistii, la un moment dat cand criza parea mai violenta, au
oferit batranului barbat de stat presedintia Consiliului fàr
portofoliu, dar Catargiu, vazand ca i se ofera un post onorific
umilitor, caci nu i se da i puterea, a refdzat.
In fata fatahtatii, regele este silit sa cheme pe Lascar Ca-
targiu si sa-1 insarcineze cu formarea cabinetului. Lascar Ca-
targiu intelege sa. refaca nu numai partidul liberal-conserva-
tor dar i opozitia unitA cu excluderea desavarsita a junimis,
tilor. A doua zi el prezinta regelui urmatoarea lista ministe-
riala: Lascar Catargiu, Gheorghe Vernescu, Dumitru Bratianu,
Gheorghe Apostoleanu, colonelul Jacob Lahovary, Nicolae
Blaremberg, Gh. Marzescu, Miltiadi Toni si C. Boerescu.
Din acest cabinet era exclus, pe langa. junimisti si Ale-
xandru J4ahovary.
Indala ce s'a aflat despre compunerea acestui cabinet,
toate sforile au fost puse In miscare.
Generalul Florescu a declarat regelui ca. Senatul, dandu-i
mandat sa recomande un minister Catargiu, a inteles un mi-
nister omogen conservator iar nu un minister impestritat cu
liberali. Iar regele n'a primit formatia prezentata de batranul
om de stat.
Ziarele catargiste incep sa atace pe rege, iar faptul ca A-
lexandru Lahovary era läsat afar& din guvern provoacl osti-
litatea tineretului conservator, si aceea a lui Nicu Filipescu $i
a grupului dela Epoca.
Duna multe incercAri cu diferite presidentii, tot Lascar,
Catargiu compune cabinetul cu excluderea liberalilor disi.
denti: Lascar Catargiu presedinte si internele, Gh. Vernescu,
finantele Alexandru Lahovary, externele, generalul Manu,
razboiul, N. Gherasi, justitia, Const. boerescu, instructia pu-
blica, Gr. Paucescu, domeniile.
Imediat dupa constituirea noului minister, Nicolae Filipe-
scu public& in capul Epocei declaratia ca se retrage dela di-
rectia acestei foi fiindea, pe de o parte are admiratie pentru
Alexandru Lahovary iar pe de alta Gheorghe Vernescu nu-i
inspira. decal dispretul.
Si acum incep intrigile si asalturile innotriva noului ca
binet.

www.dacoromanica.ro
 109
Indatl ce noul cabinet s'a prezentat n fata Camereii
Take Ionescu l'a interpelat intreband care va fi politica ex-
torn& a noului cabinet.
Am mai spus c motivul de capetenie pentru care regele
nu vola s& dea puterea b&tra.'nilor conservatort, era acela cg.
sustineau politica rusofild,.
Cunosc&nd tendinta i hotrtrirea regelui liberalii, de in-.
'dat& ce au c&zut dela putere, au facut sa aparit =rut Demo-,
eratia pus sub redactat lui Barbu Delavrancea. Acest ziar,
avea ca principal leit-motiv combaterea politicei rusesh siJ
a propagandei rusA. filcut& in tar& prin iconari st jugänari. A-,
cestia, sub haina vtinzAtorilor de icoane, unii, sub masca ju-+
grmarilor artii. cutreerau Wats satele i propagau icleia ruseas4
ca. printre tArani. Dar Iiberalii au pardsit mai tarziu aceasttt
campanie.
Interne larii lui Take Ionescu i-au rdspuns Lascar Catar-
giu si Alexandru Lahovary declartind, primul ca va urrna po-
litica neutralitatii, cel de al doilea cA va urrna politica de burA
intelegere cu Puterile care au fost pd.n& acum prietenele Ro-
mdniei. Apoi adaogA a politica c,abinetului Bratianu n'a fosV
rea in toate privintele.
Aceste declaratiuni insemneazA a regele nu daduse pute.
rea lui Lascar Catargiu p&n& ce nu primise asigurarea c& va
urma politica respectatd. de Ion Brdlianu si d ministerul
Teodor Rosetti-Carp.
Carp a declarat ca va sustine guvernul dac6 va respecta
opera. cabinetului Teodor Rosetti, in special legea v&riztt-
rei p&m&nturilor in loturi mici la %rani.
A doua zi, Petre Carp anunt& in Career& cum ch amicii
sai politici s'au consituit in grup politic sub presidentia sa.
Presa austro-ungar& a racut o foarte rea primire noului
cabinet, mai ales a luat in nume de Mu declaratiile lui Lascar
Catargiu in te priveste politica din afartt.
Cdteva stiri de actualitate:
Ion BrAtianu este reales deputat la colegiului I de Muscel,
taria electoral& a liberalilor creste.
V. G. Mortun este Mut la coIegiul HI de Roman uncle
nu intruneste deal un numtir foarte mic de voturi. Admi-
nistratia a straits surubul.
Printul Ferdinand, mostenitorul tronului, scrie dela Can-
nes, in ziva de 24 Martie, o scrisoare generalului Florescu,
presedintele Senatului, prin care multumeste cd, a fost inscris
printre senatori.
Nicolae l3laremberg e numit prim-efor la Eforia Spitale.
lor Civile in loc.ul lui Beizadea Mama care demisionase.
In sedintele Camerei dela 4 si 5 Apribe se discuta. ere,
ditul de 15 milioane cerut de guvern pentru continuarea forti,
ficatiilor dela Bucuresti, Focsani, Namoloasa si Galati. 11.0.4
portor este Petre Lap,

www.dacoromanica.ro
 I AO

Proeetul este cu pasiune combritut de dire printul Ni-

eolae Bibescu, Nicolae Blaremberg, Gheorghe Panu ei
Mihail Cogglniceanu. Cogglniceanu intr'un moment Incepe
sg plangg, si conjurg pe deputati sg nu voteze creditul elici
fortificatiile vor atrage cele mai mari nenorociri asupra tgrii.
In timpul acesta Ion Brritianu mergea din deputat ln de-
putat si-i ruga sg, voteze pentru proect. (Ind h vilzut emotia
produsg, de lacrimele lui Cogglniceanu, a cerut cuvOntul, f apt
care a mgrit enervarea, dar Petro Carp 11 rugg stgruitor sg
renunte la cuvgnt spre a nu pune Impotriva creditului pe toti
cei cari au 'Inca ura in contra fostului regim.
Creditul a fost sustinut do generalul Manu si Take Io-
mescu, care, pe vremea aceea, era un cglduros apgrator aI po-
liticei filo-germane. Creditul a fost votat cu HO voturi con-
tra, 51.
In ziva de 13 Aprilie a sosit In targ printul Ferdinand,
mostenitorul tronului, viitorul rege al Româniel. La garrt a
fost prima de regele si regina, toti ministrii, prirnarul, etc,
'etc. Printul era imbrgeat in uniformg de sublocotenent de
infanterie.
Dung, intoarcerea la pale, trupele au: defilat far seara a
lost o retragere cu torte.
Din Paris vine stirea c. Expozitia.Universalg s'a des-
chic. Presedintele Republicei a vizitat Pavilionul României
,unde a fost primit de principele George Bibescu, presedintel&
comitetului national si cornisarul general al Bomaniei.
Pentru expozitiunea intreagg s'au numit 900 jurati, din-
tre cari 600 pentru Franta si 300 pentru tanile streine. Roma-
Inei i s'au atribuit 8 si 3 jurati supleanti.
La sfOrsitul lunei Aprilie, consiliul dejgzboi a jude-
cat procesul maiorului Ftinutii fostul comandant al jandar-
anilor eglari. acuzat ca a fgcut exces de zel, sartând In mod
criminal multimea din zilele de 14 si 15 Martie 18g8. Conserva-
toril strtruiau mult ca maiorul Frinutg sg fie osandit, insg, cu !?;
Noturi contra 1, consiliul de rrizboi l'a achitat.
La Teatrul Eforiei joaeli in timpul acesta celebra ar-
tistg francezg Judie. Truna ei este foarte bung. deoarece nu
are numai actori de umpluturg, ei si multi actori de mana
intâi precum Baron, Lassuhe si Cooper.
. Era Inca; vremea când o Intreagg societate nu punea pi-
ciorul In teatrele romfinesti dar Eldora tentrul francez. Ar-
tista Judie avea la Bucuresti foarte multi admiratori; de altfet
admiratie foarte bine meritatrt.
Dela Eforie truna francezg a trecut la Teatrul National
1a inceputul lunei Mai pentru marea fericire a lumei pschutty
*lan si doree" cum o numea Claymoor,
CrIteva fapte.
In strada Fantanei (actuala Berthelot) loettia un domn:
Giurgo, cosilier la Caaatie , sufeyise Lig Q bog& miutalti de

www.dacoromanica.ro
 111
care, In parte, se restabilise. Intr`o zi pe la orele 8 jurn. se
trunc in strada de pe fereastra so, dela etajul I inalta de 5.
meth. Din Intamplare trecea pe acolo tocmai atunci o evrei-
ca $i Giurgea Ii cade pe spinare. Femeia in stare grava a
Tost dusk la spital iar Giurgea n'a patimit nimie.
Dela Paris vine $tirea c s'a deschis Restaurantul rou
man dela Expozitie.
Pentru intaia (Ara' apar in Paris lautari romani $i mititef.
Succesul a lost foarte mare, iar la Bucuresti mandrie multL
lordache Ionescu era acela care tinea restaurantul jar,
mititeii erau din fabricatia lui.
Din anul acela a inceput moth tiganilor, moda care a
trait pan& ce a fost detronata de aceea a jazzului.
Pe la sfarsitul lunei Mai studentii facultatii de medi-
cina trimit doctorului Assaky la Paris, rue Caumartin 91, o
telegrama rugandu-1 sa se reintoarca in tail spre a-$i relua
catedra. Un mare numar de studenti sunt semnati, In fruntaa
icrr este studentul Gheorghe Marinescu, actualul neurolog,
savantul profesor si membru al Academiei romane.
Ministerul Lascar Catargiu, $i mai ales prezenta lui
Gheorghe Vernescu in guvern, este o cauza de framantare a-
Clancil in sanul partidului conservator.
Tinerii dela Epoca, in cap cu Nicolae Filipescu fac, ala-
furi de Petra Carp, o crancena opozitiune guvernului. In cele,din:
airing intre Petra Carp $i Filipescu se realizeaza o intelegere
dephna. Ziarele Romdnia Liberti i Epoca dispar pentru ea,
din fuziunea lor, sa apara Constitutionalul. Aceista pa le, In-
ceputul lunei Iunie.
La 16 lunie o mare durere pentru toti romanii: a mu-
nit Mihai Eminescu.
Nebun, de mai mult timp, ameliorat oarecum catava
vreme, dar trecut dela nebunia furioasa, la idiotie, Mihail E.,
minescu si-a .sfar$it viata in inconstienta.'
Par`ca isi presimtea ursita cand la sfar$itul Satirei a
`Ah,Uncle's
TV-a a scris:
$irurile clare din viata-mi sa le spun?
organele's sjiirmate i maestrul e nebun"
Serviciul funebru a fost oficiat in biserica Sf. GheorgliN,
e. La biseria a vorbit Grigore Ventura, redactor la Adev1141
rut, in fata UniVersitatii D. A. Laurian, directorul iaruILti
Constitutionalul $i studentul CalmuKhi, iar la cimitir dOc-
torul Neagoe, prieten din copilarie cu defunctul.
Potrivit dorintei sale, Eminescu a fost Inmormantat sub'
o salcie pletoasa.
Asa a lost inchis In pamant acest genial poet.
1111$11 Puneau mari sperante pe venirea partidului con.
servator la putere, ei credeau ca a doua zi dupa ce Lascar Ca-t
itargiu va fi prim-ministru Romania va. intra In aliatita ru-1,
seascti. Dar deceptiunea veni renede,

www.dacoromanica.ro
 112
Pe la mijloeul lunei Julie Gazeza de 4loseova Sala: Spe
ranta ca In urma venirei la putere a d-lui Lascar Catorgiui'
Romania va intra pe eararea naturala a unei apropieri do
Rusia, nu s'a realizat. Continuarea luerarilor de fortificatio
si afacerea iconarilor dovedesc c.i acolo In acea tarb; este osti-,
litate contra noastra".
Articolul urmeaza, pe acelas ton. Acest articol confirma
tot ce am spus pima aci.
In zilele de 14 si 15 Martie 1888., toata legatia ruseasca a ur-,.
marit desfasurarea luptelor de strada si precum s'a spus
tunci, sume lnsemnate au fost cheltuite de Rusi pentru ca
sa rascoale populatia Capita lei.
Apoi, mai tarziu piedicile puse la ridicarea fortificatiiloZ
au fast inspirate tot de Rusi. Dact au fast si oameni de bung)
credinta cari le-au combatut, in schimb unii din ei erau. In!
solda Petresburgului.
La inceputul lui Octombrie avem Opera italiana cu
iloug celebre primadone, cu Belincioni si Brambilla.
In Cismigiu o acrobata d-na Leona Dare se Ina lta ell halo-.
nul tinandu-se atarnatb; cu dintii de un trapez. La o inrdiimo
destul de mare se ridica pe trapez uncle facea mai multe fi-
guri foarte .primejdioase. Lumea alerga din bate unghiurilO
Capita. lei ca s vada aceasta minune
Cu Leona Dare s'au ridicat mai multe persoane din Bucul-1,
Testi. Inteuna din zile s'a inaltat si un ziarist dela L'Indei
rendance Roumaine anume Paul Ciuculescu.
In tot timpul verei ziarul Constitutionalul s'a dedat la
teflemele si atacuri nesfarsite impotriva guvernului. In
special in contra lui Gheorghe Vernescu i chiar a lui Laseatl
'Eatargiu. Pe de alta parte multi tineri conservator' faceau I
:spriga propaganda in contra guvernului si lucrau In sensull,
ItIntrunirii intr'un singur partid pe toti purii conservatori, ti-
'neri si Mani, cu excluderea vernesGanilor. Pentru &mg
'sfarsit s'au facut mari stilruinte i pe langa ministrii generaI
'Mann si Alexandru Lahovary, apoi a fost eastigat cauzei * il
-(eorge Cantacuzino, caruia i s'a propus presidentia CamereiN
Mind pus" In curent cu tot ce se manevra si pe de altW
)arte, maioritatea in Camera fiind foarte putin sigura, Gas
:largiu si Vernescu cazura de acord ea s cm% regelui dizoF
varea camerelor. Rege le, !ma, nu era favorabil propunere
Regele prezideazil consiliul de ministri In care Catar.J
giu si Vernescu Ii cer decretul de dizolvare.` Regale consul
pe toti ministrii, dar generalul Manu i Alexandru Lahova
se pronunta contra disolvärei. Regele aproba parerea acestor
din urma iar Lascar Catargiu prezinta demisiunea cabinetului
iar motivul de capetenie era tot politica externa pe care regel
iru voia s'o Incredinteze cleat numai In maini sigure.
" Generalul Manu formeaza al Datrulea minister, de la al
'Berea lui Ion Bratianu..

www.dacoromanica.ro
 113

'Acest minister era astfel compus: general Mang, preE

.$edinte $i interne, Teodor Rosetti justitia, Al. Lahovari ex-.
iernele, Mane las Ghermani finantele, Alexandra Marghilo-
man lucrarile publice, Grigore Paucescu, agricultura $i indu,
stria, generalul Viadescu razboiul. Mast minister era pur
conservator-junimist, dar nici Petre Carp $i nici Titu Maio.
rescu nu faceau parte.
Majoritatile versatile trecura imediat de partea neuluil
minister.
La Camera Gheorghe Cantacuzino e ales presedinte Cu
85 voturi, Lascar Catargiu 1ntune$te 52, Dumitru Bratianu 23
iar 4 bilete au fost alba. Cu alte cuvinte 85 contra 79; cu o
'atilt de mica majoritate era greu de guvernat.
La Senat generalul Florescu propune un amendament
Ss. discutia Adresei, dar amendamentul li cade cu paritate de
146 voturi. Generalul Florescu demisioneaza dela presedintia
lenatului, iar demisia, in urma staruintei guvernului, li a
rimita cu 50 voturi contra 42. Nicolae Cretulescu e ales Pre-
tedinte.
Fata cu aceasta Intorsatura a lucrprilor, vechii sefi ai par-
Itidului conservator: Lascar Catargiu, general Florescu si
rGheorghe Vernescu se ga.sese din nou intruniti spre a face
ppozitie, de asta data nu impotriva liberalilor ci impotriva
Ithiar a fostelor lor trupe.
0 Intrunire a partizanilor liberali-conservatori e convo-
tad; In sedinta toti functionarii ramasi devotati steagului
ifunt invitati sa-$i dea demisia. 0 astfel de somatie a facuta
i lui Pake Protopopescu, primarul Capita lei, dar Pake, cel
int& aghiotant al lui Vernescu, refuza obiectand ea are ua
rogram de Indeplinit la comuna, program ce era In curs de
'executie.
In fata acestor nesfarsite dezordini de partid pe care oi
ractica partidul conservator, liberalii lui Ion Bratiantt la
trang randurile, se organizeaz 6. si aleg urmatorul comiteg
e lupta: Ion Bratianu, Radu Miliai, Dumitru Sturdza, Eugeri
tatesca, Constantin Nacu. Take Anastasiu, Take Giant, A4
astase Stolojan si general Cernat. Moartea $i disidentele re,
usesera statul-major liberal la cea mai simpla expresie. Sa.=
cia de oameni a acestui comitet o marturisea.
Faptul ca partidul lui Ion Bratianu nu mai avea frua.
,lasi moldoveni, afara de Dimitrie Sturza, Take Anastasia si
eral Gernat Ingreuna "Situatia partidulut.
LPartidul conservator era slahit de nelstelegeri iar partij
III liberal sleit de oameni de frunfe.
bare partidul conservator datora frimaritKrile sale la,
pacitatei sale de a guverna si de a ila un minister stabilt
loc. Framantarile erau datorite in primul rand regelu%
nu voia sa lase Mut liber lui Lascar Catargiu.
i_iknui 1889 s'a incheiat cu o salntara, opera sociala, fa
. anului 38811rimayul Ma_ PEACIRCDO3CU a inaugural/
, 8;r

www.dacoromanica.ro
 114
Wzi lot de Noapte si Ospata'ria popular4. -Este o -data pe care
trebue s o tinerri minte atat era de binefacatoare.
Dar in iarna aceluia* an si-a facut aparitia cu o rar
Nirulenta influenta" boala care ataca pe teat& lumea. In lu-
gla lui Decembrie influenta a fost pustiitoare *i a provocat
multe decese.
La Azijul de noapte o camera era destinath. ca sä pri-
rneasc6 pe numero*ii holnavi.
La timp s'a constatat un fapt care nu si-a glsit explica.
rea; de cum *I-a Mout aparitia influent& ciorile au - disparut
din Bucure*ti; de Indata ce boala a Incetat ciorile au revenit.
Oamenii de *Uinta s se pronunte.
ANUL 1890
La 9 Ianuarie consiliul de admini*atie al egilor fe-
rate a adjudecat asupra Societath, Five-Lille construirea P0-1
clului de peste Dunare.
La concurenta au participat 7 societati cu iirmatoare1e
preturi:
Five Lille 7.334.000 lei.
Braine Comte 7.958.000. ,

Creusot (Gertner), 8.310.000.

Batignolles, 8.441.000.
Eiffel, 9.017.000.
Cail, 11.765.000.
Anglais, 17.630.000.
Diferenta de preturi intre Prima. si Ultima Societate ere
,a.tat de mare In cat ne putem inchipui cu co idei de exploit-
hare au venit unlit straini In Romania. 17.630.000 fata de 7 mil.
aferiti de, Five-Lille dadeau eelei dintai un plus de 9.796.000
lei, adia mai mult de Indoitul cifrei adjudecate.
pupa cum era *i firesc, nour guvern g-ral Mum este
atacat chiar din primele zile de care liberalii-conServatort
I(Partidul- Lascar Catargiu, general Florescu, Gheorghe \Ter-
inescu). Bine Inteles si de liberali.
I. Generalul Manu este zeflemisit pentru c. a.prezentat 10 pro-
cte de lege de reformä administrativa. Acosta 10 proiecte stint
botezate: decalogul generalului Manu" t asupra lor s'au fa"-
'put nelncetat tot felul de glume.
Dar cestiunea cea importanta, la ordinea zilei care pasio-
peaa toata Jumeposioliti.ca este cesti-unea därei in judecata a
lui bon BrAgaapi*ite, r3lpf4Vilor
c Ftel:4441.01t1Welle.14 4inii8:11114144-4,,LATAitru Bratianu Intru-
quaciple,4p,414+. 44t, poNlagijAe r.aPortplui, cie dare In judecata
e,u hotrit cu majoraate, cg, nu aprolA raportul. Dar, indivi-.
'dual votul a fost urmrdorul: Nicolae Fleva,-G. D Paladi, Ursea-
MI al Nicorescu, au declarat cg, vor act contra- Durnitru Bra-
WIranu, C. T. Grigorescu, Christu Negoescu, C. C. Dobrescu si
atdrIligeanu au spus a, se vor abtine. Iar Jacob Fatu n Iosif
'Oroveanu au zis ea vor vota gentru,
www.dacoromanica.ro
 115

In sfarsit chestiunea vine in discutiunea Camerei. Cel

dintAi a combatut raportul Grigore Buicliu junimist, juriscon-
suit distins, mai tgrziu consilier la Curtea de Casatie. Apni auj
vorbit urmnorti deputati pentru darea in judecatg : Gheorghe
Panu, Gheorghe Apostoleanu, A. Pesacov, Nicolae Blaram-
'berg raportorul i Lascar Catargiu. Contra darei in judecatg-:.
(rake Ionescu, Grigore CriQenghi. Petre Carp si Mihail Cogtil-
niceanu.
Primul ministru general Manu a citit o declaratie din
partea guvernului, cer&nd Camerei sg nu voteze concluziile
raportului.
Dupg 8 zile de discutiune Camera, in sedinta dela 30 Ia-
nuarie, a respins darea in judecatg a lui Ion Brgtianu cu 86
voturi contra 67 din 153 votanti.
Cu acest prilej Nicolae Blaremberg a rostit un discurs care
a durat 5 sedinte. In cele 5 sedinte a vorbit 36 ore; 16 ore a in-
trebuintat cu citirea raportului si anexelor iar 20 ore pentru
discursul propriu zis. S'a calculat cg Blaremberg a rostit apro-
ximativ 216.000 cuvinte.
Pentru respingerea raportului a sttiruit si regele Carol.
A doua zi se pun la vot concluziunile raps:11111M nrivind
pe coined fosti ministri liberali.
Badu Mihai : pentru 87 contra 59.
D. Sturza : pentru 66 contra 74.
Eugen Sttitescu : pentru 70 contra 63.
C. Nacu : pentru 58 contra 75.
P. S. Aurelian : pentru 36 contra 89.
D. Giani : pentru 45 contra 73.
Stolojan : pentru 52 contra 58.
?Date dgrile in judecatti au Ozut deoarece nici una n'a
intrumi, rnaioritatea de dotei tre'rni rerutti -de regulament.
Atrag atentiunea c cele mai putine voturi pentru darea
ea in judecatti. le-a avut P. S. Aurelian, iar cele mai multe ge-.
neralul Radu Mihai.
Gel 1.11.1 dollen irnpotriva crtrula s'a pronuntat majoritatea;
a lost Eugeniu &Wesel!.
Tn sfa,rsit aceastg chestiune iritantg a esit dela ordineal
zilei.
In luna lui Februarie lumina .eleetricA W face aparitia Pez
stt%zile Bucurestilor; Cele d'intai lmpi electrice sunt cele 2.
instalate in fata Palatului regal, Pe refugiul dintre Palat Ii
Fundatia Carol. 1'
Pake Protopopescu numeste o comisiune de gpepialistii cul
misiunea de a revizui numele stAz51er j a Thlocui 'pa tele ri4
"dicote, dar ad se opreste opeYa tkniuflei. Milt din Muncie
afitt de absurrie au reunas, tar treë stt4tcle berrtrals'au(
proms nrmKtoarele numiri: Strada Regala a lost botezatS
Strada Cornescu. strada Academiei, strada SI. Sava, stratia)
Noug. strada Satineana, gtracia Imperialg, strada FiliPesett4
o Parte din strada Cainnineanu._ era/a_ A/exandrk_ Etrado

www.dacoromanica.ro
 116
Enef, Strada lenei etc. Nici odatl aceste nume n'au fost de-
tretate si aplicate.
In millocul lunei lui Februarie s'a dat la Mile Eforiei,
balul Societritei Obolul, balul public cel mai autat din Bucu-
xasti. Cu interes docurnentar dau aci ,,suPeul" pentru care s'a
platit JO lei" de persoand.
MENUUL
Stridii de Ostenda
Gana Pe de icre si sardele a l'anglaise"
Surma de Vestfalia
Limbg 5i una. de Praga
Galantind de pasSre
Salad& de homard cu sos de remuladg
Pateu de vanat
Pateu de foie gras"
Cliaufroid de potarniche a la Perigord
Cotelete de vitel si de pore cu aspic
Pulpg de Chprioarg
Muschiu de vac&
Miel
Curcan
Fasani
Salad& italiang
Fructe, Cafea si 2 feluri de yin
Si toate acestea pentru 10 lei (? I)
Dar erea la anul 1890 L..
In stagiunea acestui an Teatrul National a juneat pentru
Intaia oars Ndpaqa, drama lui Caragiale. Cu aceasta pied
Caragiale a esit din cadrul in care s'a complä.cut pang atune,.
a ptirrisit comedia buf g. spre a intra in domemul dramei. Toatg
critica i-a faeut atunci o primire foarte favorabilk.
Aceastg piesi. i-a atras mai tarziu acuzarea de plagiat si a
lost prilejul unui proces In calomnie in fata juratilor. Dar des-
pre toate acestea vom scri la timp.
In sfarsit avem telefonul. Anul 1890 este anul In care a
fost instalat telefonul in Bueuresti. Director al Postelor si tele-
grafelor erea Dimitrie Cezianu, din anul acesta institutia de-
vine : Directia postelor, telegrafelor si telefoanelor (P. T. T '
Am vorbit la timp despre legea Isotatg de parlament, inie .
diat clap& caderea lui Ion Bratianu, pentru retragerea din cir-
culatia a biletelos hipotetare In suing de 26 milioane lei. A-
ccost& era lege& care preggtea legea atalanului de aur. In 1890
mmetru do finante fkind4 -ea $i Ia 1883, tot Menelas Chermani,
legea etalonului de aur este votatg.
In 1889 si 1890 un bandit devenit celebru erea flagelul
Dobrogei.
Intocmai c i Terente In 1924 si 1925, banditul Lieinski,

www.dacoromanica.ro
 -. 117
rus de orign i acesta, pusese stgpanire pe judetul Tulcea. Nu-
meroase t&lhärii i chiar omoruri erau sgviirsite dar admints-
tratia era neputincioasa ea sa-1 prInda.
In totd'auna inarmat cu o carabing de precizie i eu mai
multe revolvere, Licinski care era un ioarte bun tintas, spat-
intintase Dobregea si facea ca seselele sa fie foarte nesigure. In
iarna anului 1890 Dungrea hind Inghetatg, Licinski a 1m Pins
1ndrazneala sg. :c1.36. din abcuraisurile lui i sg, atace pe trecgtori
Tie ghiata Dungrei. Mai multi comercianti cari au avut impru-
denta sg. treacg Dungrea crezand c Licmski nu va cuteza sg
se aventureze ziva si pe aceastg. cale, au fost victimele Increde-
rei lor.
Alexanclru Davila fast inspector de politic), mai titrziu lost
'director general al Teatrelor, a cerut sg, fie numit subprefeet
In judetul Tulcea fggliduind cg, cel mull intr'o lung, va aduce
legat pe Licinski. Davila a fost numit In postul cerut, dar pe
Licinski nu l'a Prins. Licinski a fost 1mpuscat mat tgrziu de o
Patera.
Telegraful anuntg demisiunea Cancelarului print de
Bismark din toate functiunile ce avea. In locul sgu a lost
numit generalul Caprivi. In toatg lumea aceast& demisiune a
pricinuit o foarte mare animatiune. Printul de Bismark era la
epoca accea mai mutt decgt un Ceteelar, mai mult decgt urv
rege, mai mult decat un potentat, era eel mai mare om politic
al lumei. Un dictator.
La Bucuresti isi face aparitia o boalg, noug: Nona sat/
boala somnului. Dar aceast g. boalg si-a fricut numai o scurtg.
aparitie färg sg, fach victime.
Pe dud Conservatorii Iucreazg stgruitor ea sg refaeg
vechiul partid conservator, liberalii de toate nuantele Incep sg
Inteleagg ca." imnartirea lor in mai multe fraetium va duce la
scgderea ideei liberate; de aceea se lucreazg din mai multe
parti la reintregirea partidului liberal. Platforma este: alegerea
lui Dumitru Briitianu ca *ef al partklului.
Dar Gheorghe Panu care, de si democrat. lucreazd cu par-
tidul lui Dumitru Brgtianu. este adversar orcgrei Impgegciunt
cu Colectivistii". La o Intrunire tinutg. In luna Martie la Clu-
bul liberal-democrat el propune o inotiune In core se spunea cg
nentru moment sg. nu se Inceapg nici o negociere cu partidul
liberal-national"
Pentru aceastä motiune au votat numai trei persoana: Prin-
ttul Grigore Sturza, Vintilg Rosetti si G. Panu. Dar contra
ei au votat: Dumitru Bratianu, Nicolae Fleva, Petra Grath*.
teanu, G. D. Paladi, Caton Lec,a, C. T. Grigarescu. doctor Ha-
budianu, N. Vrgbiescu, dr. Petrini.Galati, Remus Antoncseu.
In curând partidul liberal va fi reintregit iar George Panu
va constitui partidul radical.
Printul de Neapoliiiul regalui Ite Pei este In Bucuresti,
tf s'a fkut o simpaticg si grandioasg, primire §i i s'au dat nu-
Meroase serb&ri.,

www.dacoromanica.ro
 118
In ajunul plearei printului, Cdpitanul Averescu a tmut o
conferinta in limba francezd: Despre armata italian.d. Au fast
do fata regele Carol, printul de Neap° le si printul motenitor,
Ferdinand.
Capitanul Averescu este actualul general Averescu.
Intrarea tineretului conservator in prima linie a lupteloA
politico a pus la modii duelul; pentru un articol de ziar, pentni
un cuvant rostit In parlament pentru un gest, nici un fel de
discutie nu mai era admisti: se trimiteau marton. Dela 18871
ptind. la 1890 au lost cel Putin vre-o 10 dueluri intre oamenii1
politici. Tineni Gonservatori bdtdiosi veniti dela Paris cu toate
ideile, eresurile i prejudecdtile nobiliare sugestionaserd me-
diul in at oameni dintre cei mai seriosi càzuserd victime.
-- Lib. disidenti tineri; Take lonescu, G. Anon, AL Djuz
yara, G. Marinescu, VintilIt Rosetti, G. lonescu-Gion forinea-
za un grufp politic si face sd apard un ziar In limba francezdi
An Liberte Roumaine, al chruia director era Take Ionescu. 0
polemicd, violenth. urrneazd, intre °zest ziar si ziarul Conserva-
tor L'Independance Rournaine, polemica in urma cAreea Take
lonescu a trimis pe Titu Maiorescu $i Alexandru Djuvara sill
provoace pe G. Em. Lahovary directorul celui din urind ziar,
Martorii sai sunt coionelul Jacob Lahovari $i D. Emil Mavro-
Gordat. G. Lahovari exprimand regrete, afacerea n'a avut alto
urmäri.
In ziva de 14 Martie, printul Ferdinand a luat cuVantut
la Inceputul sedintei spre a multumi Senatului, care in iiva
de 14 Martie 1889 1-a inscris printre membni sdi. TO sena-
toni rein ascultat in picioare, far presedintele i-a multumit, ini
numele maturului corps Pentru bunele cuvinte adresate Se-
natului.
0 drama In soGietatea lumei culte.
D-na Corina Ureche, filca profesorulai $i fost ministru Vo
'A. lUreche, divortatd de doctorul Rizu din Iasi. locuia in stra-,
Va. SculPturei. Trebuia ca in curând 0, se cdsdtoreascii cu ca.-.
pitanul Guritit vdrul ei. Amândoi tinerit se iubeau, dar spre
a se cdsdtori era nevoie de dispensd, fiindca, erau veH primari.,
Pe cand dispensa era asteptata, Gonna Urechie primeste
'din familie instiintarea cum di nu se Peale casatori cu cd-
pitanul Guritit deoarece acesta fi este frate. La aflarea acestel
sttri Corina, care fusese amanta fratelui ei, cuprins do senti.4
mentul deznadejdei, se otravi.
La castitoria ei cu doctorul Rizu, care era un distins me..
ills, Alexandru Macedonsky Ii adresase urmatorul epitalam
Corina iniiná 'nsemneazd
In dulcea limbd a Int Petrarca
B pentru veci astitoria
Clind inima conduce barca.
Alexandru Macedonsky era Poet 1ar nu profet.
La jumdtatea lunei Martie vine stirea mortei Ta Madriil
a printului Alexandru Cuza, fiul mai mart) al fostului domni-

www.dacoromanica.ro
 119
for Alexandru Cum_ Cu un an mai lnainte murise fratele .sau
mai mic de tuberculoza, iar printul Alexandru a murit de boa-
Ia. de inima. Lra casatorit ue vreo trei luni cu o domnisoasra,
Moruzzi care mai tarziu a lost sotia, de scurta durata, a lui
lonel Bratianu, din care casatotrie s'a nascut profesorul dela
nniversitatea din Iasi, George Bratianu.
Partidul liberal se reintregeste.
La Intrunirea hotaritoare tinuta la clubul liberal-democrat,
motiunea de blam a lui Gheorghe Panu Impotriva comitetu-
lui care a hotarit fuziunea este respinsa cu 36 voturi con-
tra 14. Panu i Vint.i1 Rosetti demisioneaza din club, dar ii-
beralii proclama unirea la o 1ntrunire tinuta pe la sfarsitul lui
IVIartie in sato, Ateneului. .
Un comitet a lost ales in frunte cu Dumitru Bratianu.
Noul Partid da, lupta cu guvernul la o alegere partiala a:
colegiului 2 de Senat din Ilfov, colegiu cunoscut pentru con-
servatorizmul sau. De sf candidatul liberal era un batran sters
cu totul, anume Dimitrie Cariagdi, acesta intruneste 441 vo-
turi contra canclidatului guvernului care a obtinut 537.
partidul liberal reintregit dovedea, prin acest scrutin, ma-
rea 'lui vitalitate.
In sfarsit clubul liberal ii alege presedintele; pus in fats
rivalitAii dintre cei doi frati Bratianu, presedinte e ales Mihail
Cogalniceana.
Pake -Protopopescu luereaza febril la realizarea progra-
malui sau.;
.. Marele bulevard opera sa de capetenie isi are Ince-
itattul la anul 1857, cand sub domnia lui Alexandra Ghica, ar-
rhitectul Alexandru Oraseu a construit Palatul Universitatii4
Dupa ce a fost construit Palatul s'a taiat si strada din fata Mt,
pentru acest scop s'a daramat biseriCa S-tu Sava si toate de-
pendintele. Intâiul crampeiu de Bulevard dateaza dar, de
acum 71 de ani, iar steltda din fata actualul bulevard al A-
cademiei, *mergea-numai din strada Coltei pang, In strada
'Ikea clemiei.
Intre strada Academie]. si Podul Mogosoaiei actuala
calea Victoriei erau proprietatile Greceanu, Const. $utu,
Scarlat Petrescu, Voinescu, Znagoveanu, doctor Grunau, Boe-
irescu, Cantacuzino i Kirculescu.
Bulevardul cel mare a taiat, dintr'o Parte, toate casele para
la biserica Cotroceni, i o lash. la mijlocul unei furci pe
care o lac doub, laturi ale arterei. Apoi din ceatalta parte bu- '
flevardul a ajuns Warta in soseaua Mihai-Bravul, trecand paste
istrada Iancului pe care o absoarbe in intregime.
Spre a ajunge la strada Tailor, incepand din strada Col
In bulevardul tate localul Eforiel spitalelor civile, rasa docA
itorului I3utati, pensionatul Central de fete. casa Dobresou uncle
se afla laboratorul de chimie, casa Stefan Ioanid, casa unde ai
flocuit Ion Heliade Radulescu; casa Biscaborn uncle se -afla o
giza fraamasonicl casa colonelului Carp, etc. La strad?, Tei,

www.dacoromanica.ro
 s 120
'or s'a faiat o pktd wide se anti acum statuia lui C. A. Itosettf.
Apoi latii-ne in tiganie'"; acest cartier in intregime a dis-
IpArut, tot la fel si casa Ulieruui, acela de uncle that& lumea:
cumpara uleiul de in. A dispdr* si biserica Caimata-si alte
lanulte case pima la hotel Atena prin mijlocul caruia a trecut
bulevardul, impartindu-1 In douA. Si de aci a desfiintat toate
sciaarele insalubre din strada Noptei, o strada lunga de 4
anetri, una din cele mai murdare. Dela rondul al doilea, bu-
ilevardul a bifurcat, o parte spre Obor, cealalta Parte spre bu-
levardul Iancului.
Inaugurarea s'a facut cateva luni mai tarziu.
Camera a votat, duPd. mune sedinte i lungi discutiuni
legea de organizare a magistraturat, cea dintdi lege care a ins-
tituit inamovibilitatea judecdtorilor la Curti le de apel si a
presedintilor de tribunale cu titlul de licentiati sau doctor in
drept.
La art. 101, glumetul deputat de la Mehedinti, Nucsorea .
nu, a cerut ca sa se pund in lege Masuri disciplinare impotri-
ya magistratilor jucateri de cArti. Amendamentul a lost
combalut de ministrul justitiei Teodor Rosetti ca inutil, to-
tusi Camera cu 55 vaturi contra 48 1-a admis cu urmatoarea
redactie: Sant supusi la pedePse disciplinare magistratii care
joaca jocuri de noroc".
. Legea a fost votata In total de Camera i apoi de Senat
Tiindca rasPundea la o cerere aproape unanima a opiniei pu-
blics pe care o revoltase magistratura obedienta care, fiind
amovibil, statea slugarnica la dispozitia
Pe la sffIrsitul lunei Mai, a murit la mosia sa Mop).
soaia, printul Nicolae Bibescu, cel d'al doilea fiu al Domnito-
rului George Bibescu, prim efor al Brâncovenesei.
Printul Nicolae fusese ofiter In armata franceza, Meuse
campania din Algeria, iar In timpul razboiului franco-german
a fost aghiotant al generalului Troc4u.
Orator de mare putere, cum am mai spus, s'a semnalat in
tamer% prin dauä discursuri care i-au atras aprobari generale.
Unul din aceste discursuri a lost rostit sPre a combate forti-
tficatiile.
Intregirea partidului liberal n'a dat rezultatele astep-
tate, unirea partidului Ion Bratianu cu acela al lui Dumitru
03ratianu, In lac sa. aducli consecinte, de forta, a provocat in o-
.Pinia publica un sentiment de nemultumire, de aceea in toate
alegerile partiale liberalii sunt batuti; In special Eugeniu Sta.:4
tescu, de si a candidat de mai multe ori in sir, n'a putut fi
ales.
Organizalia partidului liberal era atunci urmatoarea:
Comitetul de directiune campus din 10 membrii sub pre
intia d-lui Dumitru Bratianu i annme: ton Bratianu, Mi-
ail Cogalniceanu, Nicolae Ionescu, Nicolae Fleva, P. S. Aure,
Ean, C. Nacu, G. Cantacuzino, G. Plladi si Varney Liteanu.
Comitetul executiv sub prwdintia lui Dumitrie Simms,

www.dacoromanica.ro
 121

campus din Eugeniu Statescu, Petra Grklisteanu, C. T. Lingo-

rescu si Al. Orascu, *tefan Sihleanu Casier, N. Vabiescu,
13arbu G6,nescu, Ion Bianu.si loan Leca secretari.
Mihail Cogalniceanu, presedintele clubului.
Ziarele pubbca o dare de seam& a situatiunei Teatrului
National in urma stagiunei 1889-4890.
Sub a doua chrectiune a d-lui Grigore Cantacuzino, sta-
giunea a produs 181.790 lei, de i prevederea bugetar g. era de
118.500. Deci un supra venit de 63.290 lei.
Partea societarilor in buget era de lei 42.000, dar le-a revenit
86.267. In sfarsit fondul de rezerva, s'a urcat de la 19.618 lei, la
34.937 lei.
Piesele jucate au lost : Familia Rantau, Demi-Monde, Tar-
tufe, Vicleniile lui Scapin, Macbeth, Hamlet, Othello, Kean.
Marion Delorme, Petrie, Maitre de Forges, Oedip-rege, Melle
de Belle-Isle, Roger la Honte, Mesalina, Femeile Noastre, Ma-
nevrele de Toamnä, Stela de Cotnar, Marcela, Ftintana Blau-
duziei, Prima Scanteie, Cismulita, Noaptea Furtunoas1 NA-
pasta, Pygmalion, Feta mamei Angot, Mascota, Bocacio, Lucia
de Lamermoor, Faust, Marta, Voevodul Tiganilor.
Ziarul Le Temps" din yaris educe stirea c. d-soara
Sarmiza Bilcescu (actuala vriduvb," Alimgnisteanu) a trecut cu
flaude doctoratul in drept.
Interesant este de stiut e. aceasta româned este cea dintâi
femeie care a Putut obtine inscriptiile i urma cursurile la
Facultatea. de drept din Paris. La inceput consiliul profesorat
n'a voit s. admit. cererea d-soarei, in urna, ins& fu admisa
tie unanimitatea profesorilor mai putin trei.
Exameaele de iicentri le-a trecut cu toate bilele albe, la
1888 era clasath. cea dintad cu 17 bile albe si jumAtate. maxima
fiind 18 bile. La doctoral succesul sAu n'a fast mai mic.
Gaud a fost sti se prezinte la exaruenul de doctoral s'a pus
chestia dacal si d-soara Bilcescu, fiind femeie, va trebui sA im-
brace roba" cum era traditia pentru bArbati. Chestiunea a
lost multit vreine discutatg. In sfarsit un profesor Wise:
D-lor. trebue, in aceastA chestie sa. facem apel la marile
principii. In drept opozitie asupra opozitiei nu merge. Daa-f.
asa nici : robe sur robe ne vaut pas davantage".
$i astfel d-soara Bilcescu fu autorizati a trece examenuI
cu capul gol 5i in toaletil de oras. .
Examenul, cum am spus, 1-a trecut, cu mare succes, tra-
tand despre : ,.Conditia legal's', a mamei in dreptul roman si
In dreptul franc,ez".
La 22 August o stire dureroas g. strbibate tara : Marele
poet Vasile Alecsandri a murit la mosia sa Mircesti.
Mascut la 1822, Vasile Alecsandri a murit Ia. vdxsta de
69 ani.
Originar dinteo familie elvetianX, spun unii, dinteo fa-
mihe basaraheanh spun altii, Alecsandri a lost cel mai mare
poet uric al Ftoraniei, iar gloria lui cea mai mare este a ti

www.dacoromanica.ro
 122
ilezmorrnãntat poezia popularg, baladele, legendele si doinele,
Vasile Alecsandri a fast cel mai popular poet al Roma-
niei. Unii au voit sg.-1 conteste valoarea, altii 1-au asezat, sub
Eminescu, dar nici cei dintâl, nici ceilalti nu au dreptate, ciic
Intre eei doi mari poeti ai. neamului nu poate fi comparatie.
Dae6. Eminescu a fost un geniu, nu insemnbazti. ea' Alec-
sandri n'a fost si el unul.
In aceastl, chestiune, ea in toate cele pe care le-am hire-
gistrat, nu va vorbi c,riticul ei numai cronicarul ; de aceea
nu mg. voi incerca macar s. caracterizez opera celor doi poeti,
Dar eta voi spune; pe cand Eminescu a fost poetul suferin-
telor omenesti, Alecsandri a fost poetul sentimentelor duioase;
.pe cond versul lui Eminescu pltmge ori susping, si te lasa gall-
ditor, versul lui Alecsandri te insufleteste, te Manta si te In-
vioreaza. Poezia lui Alecsandri iti.dezvalue pllicerea de a trai,
poezia lui Eminescu este atiesea un memento mori. Dupa ci-
tirea lui Eminescu suferi ori cugeti, dup6. citirea lui Alecsan-
dri palpiti si iubesti. Unul vorbeste creerului ganditor, celalt
inimei simtitoare. Cel dintiti a fost tristul ctIntiiret al realitgti-
br pesimiste si Waite, celalt trubadurul idealurilor luminoase
gi visate.
Afara de geniu, Mci o asemanare intre el.
La inmormântars, din partea Societätei Presei, a vorbit
GIonescu-Gion.
Duminica In 16 Septembrie s'a inaugurat localul scoa-
1ei comerciale din b-dul Domnitei. Aceastil scoala a fost cld
klita de comung, dupa marile stgruinte ale primarului -Peke
Protopopescu, care era si profesor al scoalei.
, Duminick 7 Octombrie a fost pus piatra de fund&
ment a Palatului de justitie.
Planurile palatului sunt datorite unui arhitect francez de
Benue, arhitectul constructor a fost d. Cutarida.
Inaugurarea s'a fticut in fata regelui. .

Intäia cuvtintare a fost a ministrului de justitie, Teo-dor

iRosetti, a doua a lui Constantin Schina, primul ,preiedinte ali
fCurtei de Casatie, a1 reilea al regelui. Apoi oei de fatS. au is-
fc 1it actul de fundatie.
Regele, purtand un sort alb cu ciucuri de aur, a, scobo4
nit in subsol, unde a depus pergamentul pecetluit cu pecetia
Tegala.
Conform urnului obicef, care se practicX si se perpetuiazAl
Pin guvern In guvern i cFn regim In regim, baroul compug
rdin liberali, avänd decan pe Take Giani, s'a obtinut de la serq
bare.
De ce ?... Mister sf politicianizm T...
Marti, la 9 Octombrie s'a pus piatra fundamentala ai
Podului de peste Dunare.
Regele, regina i printul mostenitor au plecat din Bum,
;Teti dimineata, spre a asista la solemnitate si la serbarile ce
,13'att at.

www.dacoromanica.ro
 123
In ziva "cle I Noembrie 1890 Era sarbbarit la T.-Sevenn
linaugurarea serviciulin fluvial roman pe Dunare. Acest set-,
Ariciu a lost infiintat prin munca patriotic& $i starultoare a di-
rectorului general al liegiet Monopolurilor Statului, Grigore
iManu. Cel dintai remorcher era destinat transportului sarei
romanesti in Serbia.
Grigore Manu a Lost unul dinrte funotionarii superiori,
distinsi. din Wale punctele de vedere muncitor, cult, cinstit
gi plin de nobila patimä a binehu.
Regimul conservator de atunci, avea norocul a doi Inalti
tunctionari cu totul superior!. unul era Pake Protopopescu,
primarul Capitalei, oelalt Grigore Mann, directorul general al
Regiei.
Dach Pavilionul Romaniei a ap6rut pe apti, aceasta s'a da-
:Writ lui Grigore Manu, at c6ruia nume trebue sa. ramaie legat
de aoest mare inceput.
$i, cii toate acestea uncle este rasplata acestui om care.
retras in modestia si In neoboseala munoei a. 15sat tArei o
institutie $i o mandrie national& ?
Vedem pe uncle piete ale Bucurestilor busturi i statui;
care poart& nume ce par publicului anonime. Oameni cad
tn'au 15sat nimic in urma lor, au prima onorurile nemurirei
ln marmor& sau In bronz, numai fiindet au fost membrii in-
Ifluenti ai unui partid politic. Iar Grigore Manu, fiindc,ä 11'W
Ifticut politic& de rtispantie $i n'a impartit partizanilor fondu-
rile institutiel pe care a diriguit-o et a inttltat-o, a rgmas far&
popularitate i Mr& amintire.
Imi indeplinesc.o datorie de om. cinstit, incredintand Isto-
triei pe nest sluba$ mandrie a onestitatei $i frunta$ al neamu-
lluj romanesc.
Alegerile comunale au adus frigurile politice in Buou,
reqti ; lupta este foarte crancen5..
Pe de o parte liberalii sunt uniti in jurul unei lisle uni4
ce, dar i conservatorii, toti grupati de astalata pe lista,
lui Pake Protoponeseu. Mai este la colegiul I $i lista radical51;
In cap cu Gheorghe Panu.
Panu avea Incredere In personalitatea sa, in faptul a era
izlirectsorul unui ziar atat de citit $i de apreciat, dar rezultatul
votului i'a arätat c'd in alegeri sunt alte elemente care pre-
"domina.
Alegerea a lost foarte Inversunata. Au fost 2854 de vo,
tanti, deci majoritatea era 1428. Lista guvernului, cu Pale
fProtopopesen in cap, a Intrunit 1493 voturi, sau 65 vottri de
majoritate ; lista liberal& a avut 1284, lista radical& 38 $i o lista!
Independent& 37.
Cu alegeri absolut libere, far& acele faimoase umpluturi,
al cArora secret II avea electorul Peke Protopopescu, lista libe.
GralA ar fi lost aleas4 cu sigurantli,
$i cu toate acestea, Pake Protopopescu merita o wart&
mai buna. Singura patk a lgi Peke. Protopopescu, mai bine zis

www.dacoromanica.ro
 a aaministratiei sale, era .,.Nenea lancu" Brateseu, ajutor ae
primar, avocat din str. Popa-Tatu, marele elector din Culoa-_
rea de Verde, dar un vestit om de petreceri. Cand Nenea Ian-
cu, era la chef nu mai tinea socotea15. de nimeni si do nimic.
Pe vremea de care m8. ocup, erau Inc. acsizele comunale
si barierile. Intr'una din zile Nenea lancu, fiind cu desavar-
§ire ametit, porni in inspectie din barierg In barierg.; In acel
timp tocmai o tr6.surk" In care se aflau dousa doamne din elita
societRei voia s6, intre In oras. La bariera se Wee controlul
yehiculelor spre a se Impiedica intrarea contrabandei. Nenea
ffancu se duse sit faca el singur controlul, dar fiincica cele
aoug, doamne refuzau sa lase a fi controlate prea fundamental,
veselul ajutor de primar be ridicit poalele rochiilor si proceda
la verificare. Fireste cit a fost un mare scandal In Bucuresti.
Dar... eine se putea. atinge de damblalele" lui Nenea lancu?..,
Una din expresiile lui favorite era sail numeascit prie-
tofu i agentii damblagii". Iar cand era cu chef palmuia pe
eine- Intalnea : servitori, ehelneri, hirjari, sergenti de oras, a-
poi le da cafe 5 lei de cap si de palmL
De altfel Nenea Tanen era o adevarata mina de aur, gene-
ros, da cu amandoug mainile, pleda mai mull gratuit decat pe
onorar si mai tot ce castiga cheltuia in petreceri.
Epoca lui Nenea Iancu a durat vre-o 20 de -ani, In care
timp era unul dintre cei mai populari oameni politici.
Au trecut aproape 40 de ani de la 1890, totusi, trebue sit
privim ca o epocit din alta lume si din alto meleaguri, vremea
aceea In care era cu putint6 un aiuter de primer care-si plim-
ba cu atata libertate abaterile dela demnitate si totusi, bucu-,
randu-se de toleranta generald, putea fi cel mai ,popular poll-
tician al Bucurestilor.
Si pe and Nenea Tanen era atat de popular, Cheorghe
Panu si cu intreeul sal] partid d'abia putu agonisi 38 de vo-
Lind, iar Pake Protopopescu eel mai capabil primar pe care
tra avut capitala Romaniei, d'abia a Putut, fiind la guvern,
IBA treac,a la limita voturilor.
Dezgustul de a face politia a cuprins pe multi, din astfel
Ele motive.
De si conservatoril s'au prezentat uniti la alegerile co-
Inunale din Bucuresti, situatia lor nu era de loc bunK. In tar6.
Iliberalii au esit Invingatori, In multe orase, iar pc unde au a-
tilt au fnst btnji anroape de limita.
La Bucuresti hartuiala urmeazit fitrit preget, guvernul e
Drtuit din douit pgrti, dintr'o parte de catre liberali-conser4
vatori, cari au rgrnas pe din afarA de putere, pe de altil parte:
lo catre iunimisti. rio si Teodor Rosefti. Merelas Oberman sr
tAlexandru Marehiloman sunt In cabinet. Fapt caracteristicil
ieste cA toti vechii sefi an lost eliminati din guvern : dela Ube,
rali-conservatori Lascar Catarziu, general Floreseu si Gheorghe
1Vernescu, de la junimisti Petre Carp si Titu Maiorescu
,Guvernuj se sirnte eIab, de aceea In prezhia deschiderel

www.dacoromanica.ro
parlamentului, Teo-dor Rosetti dernisioneaza din mInister,1
lar eabinetul este astfel remaniat.
General Manu presedinte si internele, Al. Lahovari oder-
TIele, Menelas Gherman finantele, general Vladescu razbohr,
Al. Marghiloman domeniile i mdustria, Titu Maiorescu ins-
tructia, cultele si interimar la lucrari publice, Grigore Trim-
klafil la justitie.
Ministrii noui sunt Titu Maiorescu i Triandafil; mini-
trii esiti: Teodor Rosetti i Grigore Paucescu. Atat numaf
ca, pe eand Teodor Rosetti, s'a retras, Paucescu a lost silit sa
plece din cauza ostilitatei junimistiIor.
Framantarea In partidul de la guvern Incepe mai vehe-
mental o data cu deschiderea Camerelor.
In Senat, guvernul sustine pentru presidentie pe fostul
presedinte Nieolae Cretulescu, dar votul e urmatorul:
Cretulescu, 48 voturi ;
General Florescu, 36 voturi ;
Al. Orgsell, canclidatul liberalilor. 21 voturi.
La al doilea scrutin, generalul Florescu e ales preseilinte
cu 53 voturi contra 52, date lui Cretuleseu. Liberalii spre a prod
voca criza, au votat pentru aeneralul Florescu.
In zilele de 24 si 25 Noembrie s'a serbat jubileul de 25
ani al Ateneului Roman, In prezenta regelui si a printulul
mostenitor. Au vorbit; N. Cretulescu, presedinte, V A. lire,
chia, G. Esarcu, Ionescu Dim., Al. Djuvara, iar poetul Alex.
Vlahuta a citit o poezie de Ocazie.
Teatrul National a decernat un numar de premii auto,
rilor dramatici. S'au dat 3000 lei d-lor Niger si Tine pentru
Doamna Kiajna, drama in 5 acte, si d-lui Vulcan pentru ste-
gran Vodli cel tdvà. D . Vulcan era redactor al zraruliu Fami-
lia" din Oradea-Mare. Premiul a fost Impartit pe din doug.
Pe cand In politica dinauntru se astepta In fiecare xi,'
caderea guvernutui, un curent puternie nationalist Incalzeste
tineretul 51 patura cuIta. Acura se pun bazele acelei Ligi cul-
turale, care a aiutat atat de mull la marea izbanda a neamuld.'
Pe la mijlocul lui Decembrie se alege primul comitet alt
Ligii pentru unitatea culturala a Romanilor. Alegerea a fost
foart.e aprinsa fiindca partidele politice au venit si aci cu inte-
resele bor. Alegerea a tinut Warta la ora 5 dimineata. Au fost
alesi : d-nii Vicol, Floru, Mehedinti, Negulescu, Cernescu, Lu-di
pulescu, Talasescu, Murnu, Dragomirescu, Patriciu, Teodoru
toti studenti. Apoi, d-nii : Al. Orascu rector Universitatei dirt
Bucuresti, Nicolae Ionescu, Ion Gradisteanu, Cristu Negoescu,,!
V. Maniu, membru al Academiki, Spiridon Popescu, profesori
universitar, Grigore Bratianu avocat, dr. N. Barbu profesor11
Marinescu Bragadir, Mihalcea.
Lipsa teatrelor este simtita la Bucuresti, un singur tea,
tru nu este destul, fireste. Sure a cladi un al doilea se Infiin,
teaza, societatea ,,Teatratui de yard $i de iarnA". Se alege urt
comitet conapus din: generalul Ion_Floreseu pre,9edinte, IoalY

www.dacoromanica.ro
 126
Marghiloman vice-presedinto si Petra Gradisteanif secretor.
IS'au subscris si oarecare sums. Dar initiativa. n'a avut alto
1.1rma-ri.

ANUL 1891 .

Anul 1891 incepe riiu pentru guvern i pentru conser-

vatori. La Ploesti sunt alegeri judetone, dar liberalii sunt a-
lesi ffirii. ca m4car guverriamentalli sg. poatg. prezinta liste. La
Bucuresti, neintolegerile in partidul conservator, intrigile
tfrecriturile de fiecare zi paralizeazii cu totul puterea de mune&
a guvernului.
0 alegere partiaI6 la colegiul al 2-lea de Ilfov pentru.
Camerii m5scste dezordinea in acest partid ros de
rivalitgti si de ambitiuni.
Partidul Catargiu-Vernescu propune candidatura lui Dimi-
trie Cezianu dar guvernul. nu primaste pe acest candidat ci
sustine pe Andrei Popovici, care erea candidatul primarului
Pake Protopopescu. Pake Protopopescu care, pang aci era so-
cotit ca un aghiotant al lui Gheorghe Vernescu este solicitat
,de acesta sh demisioneze din capul comunei si sä susting can-
didatura lui Cezianu, dar primarul refuz4. De aci ruptura do-
flnitiv intre Vernescu si Protopopescu.
Mosul creste. In urma acestei rupturi 17 partizani ai lui
Pake Protopopescu demisioneaz4 din comitetul partidului li-
beral-conservator lax un num6r de liberali-conservatori demi-
sioneaza din consiliul comunal.
In capul acestora este generalul Florescu.
Din partele liberalii combat cu vehement4 candidatura lui
rAndrei Popovici, pe care 1-au poreclit Puscl'n icoane I
Andrei Popovici era transilviinean, vanator, om de sport
si bun trägAtor cu pistolul ; liberalti, spre a-1 discredita in.
,lata alegittorilor din mahalale, propagli cum cti, una din In-
deletnicirile favorite ale lui Popovici erea de a se exercita in
cast). tragind cu pistolul in icoane, pe care le lua drept tintL
Asa se face Inca i astrizi propaganda electoralg.
La 20 Ianuarie se face alegarea, iar rezultatul este un
talotagiu. Ida impgrteala voturilor : Andrei Popovici 1666
,voturi, N. Fleva candidatului liberalilor 1219, Cezianu candi-
klatul liberalilor-conservatori 373. Majoritatea obligatorie erea
a7m
In balotaj candidatul guvernului este ales cu 2200 voturt,
iar Fleva. intruneste 2125. Candidatul liberalilor-conservatori
s'a. rams din luptii.
Prin urmare clesvada era racuta. Guvernul a reusit cu atilt
putine voturi numai multumitl fraudei electorale, numi-
*/ umplutura, liberalii uniti se afirmau ca o fortg electo-
raPt considerabilh, iar partidul liberal-conservator; lipsit de
puterea guvernamentala si de concursul puternicului sUu elec-
tor Pake Protopopewth grea silit s4 ias4 din luptti.
www.dacoromanica.ro
 127
'Acest rezultat aduse si mai multa descurajare in ran.
rdurile guvernamentalilor.
Andrei Popovici, alesul, erea un om simpatic si om de
inima, natura leala si cavalereasca, fratele doctorului Dimi-
trache Popovici, medic de nas, gat $i urechi si al d-lui Mihai
Popovici, lost ministru de finante in cabinetul Vaida Voevod.
Om cu idei democrate, luptator pentru cuceririle viitoare, deo-
camdata guvernamental conservator numai din prietenie pen-
tru Pake Protopopescu.
Pe cand acestea se petreceau la Bucuresti,, in Moldova
ferbea un fel de mi$care separatista. Demagogia politiciani1.o4
nostri facea aceasta isprava. Era una din armele intrebuintate
de partidele ramase prea mult timp in opozitiune.
La Iasi se formeaza Liga moldoveneasca In cap cu un.
colonel Langa. Liga era esita asa se zicoa din suferintele
Moldovei care erea nesocotita $i oropsita de care guvernele
din Bucure$ti. Acestei Ligi nu i se da prea multa imporatntl
In lurnea politicii, iar adversarii ei de la Iai o porecliserti
Liga Langa".
La Iasi $i in mare parte a Moldovei agitatiune regiona
lista, la Bucuresti guvernul e stipat fara. lncetare.
Titu Maiorescu, care fusese introdus In minister la de-
partamentul instructiunei publice, prezinta un protect de lege
pentru reorganizarea invatamantului, dar proiectul nu este
bine primit. In sedinta de la 14 Februarie, senatorul Constan-
tin Esarcu, care combatuse proiectul, prezinta o motiune print
care cerea : ,,suspenclarea discutiunei acestui project care nu:
aduce nici o imbunatatire Invatamantului $i nu corespunde
cu cerintele aoestui invatAmant. Motiunea e votata cu 52 vo-
turi contra 50.
A doua zi generalul Manu prezintil. demisia cabinetului
iar generalul Florescu, pre$edintele Senatului, e instircinat ci
ormarea noului minister.
Dup5.' cateva zile de tratative generalul formeaza un ca-
binet pur liberal-conservator cu excluderea tutulor junimis-
tilor si cu excluderea chiar a lui Alexandru Lahovary.
Iatt compozitia acestui al 7-lea minister de la caderea lu
Ion Bratianu.
Generalul Florescu presedinte fara portofoliu.
Lascar Catargiu la interne, Gheorghe Vernescu la finanfe
$i ad-interim la justitie, colonelul lacob Lahovary la rrizboi,
Constantin Oltinescu la lucrari publice, Constantin Esarcu IaJ
externe, Ilariu Isvoranu la domenii, G. Dem. Teodorescu la!
',instructia publica.
Prezentandu-se In fath. Camerei, noul eabirlet este atacat
,imediat cu violentd. de dire: Petre Carp col, Umtâi,. Nicolae
llonescu, Gheorghe Panu, general Manu, Mihail Cogrilniceanu.
11Alexandru Marghiloman, Take Ionescu si Alexandru Laho-
(vary.
Deputatii cei__ mai frunta§i din toate partidele au atacat.

www.dacoromanica.ro
 128

guvernul care, din ziva intai e primit cu zeflemele si cu toatV

aleinexederea. &ea vazut ea guvernul nu va putea lucra cir
aceasta Camera atat de °still: de altfel o motiune de blam e
prezentata si motiunea e votata cu 77 bile contra 69.
Camera e dizelvata chiar a doua zi iar alegerile sunt puse
ha inceptul lui Apri he.
Bine inteles, guvernul obtine majoritatea, totusi liberalii
castiga aproape in intregime lasii, Prahova, TutoN a, Doljiul,
etc., si aduc in Camera, ca liberali de toate nuantele, 52 repre-
zentanti, junimistn 7 si 1. socialist, V. G. Mortun. Pe vrernea
aceea 60 deputati in opozitie erea pentru guvern o grea in-
Trangere si semnul sigur al vietei scurte.
Gel mar maltratati in alegeri au fost junimistii cari n'au
putut alege deeat doi fruntasi, pe P. P. Carp si pe Menelas
Ghermani.
Din aceasta Camera nu mai faceau parte Gheorghe Panu,
Take loneseu. Alexanclru Marghiloman sr mci I. C. Bratianu.
In schimb Dumitru Bratianu, M. Cogalniceanu, N. Fleva, a
D. Paladi, au putut strabate.
Ion Bratianu, cazut in balotagiu, la colegiul I de Ilfov, a
fast infrant.
De altfel, in timpul acesta Ion Bratianu era in ultimele
lui zile. amaraciunea atiltor lovituri si acuzari, insultele zil-
nice cu care'l adapau adversarii spre a'l rasplati de toate fap-
tele marl ce Meuse, Ii scurtau definitiv zilele.
Fireste Ion Bratianu Meuse greseli, acele greseli legate
indisolubil de o lung& guvernare care ipertrofiaza vanitatea
§i predispozitia la atotputernicie, dar omul acesta savarsise
i fapte mari. El prezidase aproape tot ce se infaptuise in ul-
tima jumatate de secol pentru inaltarea patriei, el reprezen-
tase, ca intaiul intre fruntasi, sufletul national in avant de
propasire.
Inmormantarea prernatura pe care i'o oficiau acum cole-
giile electorate i numerosii lui fosti si actuali detractori, nu:
erea meritata. Adversarii politici nu trebuie sa se scoboare mci
()data pan& la adversitate. Micimea, prigonirei nu a putut pune
umbra uitarei pe figura cea mai luminoasa din epoca redes-
teptarei nationale.
Ion Bratianu, cum am spus, se stingea sub durerile pri-
cinuite de loviturile ingratitudinei, sub loviturile tuturor raz-
bunttrilor coalizate impotriva unei marin cazute, caci mieso-
rimea este nelertatoare pentru cel care este jos dupa ce a fost
multa vreme foarte sus.
Omul care dictase vointa sa. atilt de lunga vreme corpului
electoral, acum nu gasea un colegiu care sa-1 aleaga, nu
gasia nici macar refugiul in acele colegii ale oligarhiei pe
care o proteguise In ultimele vremuri ale domniei sale:
Dar omul eadea, fiindca fiziceste nu mai era vulturul de
alta data. Ne mai fiind soarele zilei de maine, admiratorii si
adoratorii tuturor ras4rituri1or faceau loc gol in jurul sgu,

www.dacoromanica.ro
 s - 129 -
Larnera se deschide prezidaid de cel mai In Varstil,
printul Dirnitrie Ghica.
Fiindca printul schimbae Inca odata partidul, ii rega-
sirn dn nou alaturi de conseivatori, tot atilt de senin si tot
atát de incredintat clt lucreaza pentru binele tarii.
In timpul acesta marele Ion Bratianu murea la Florica.
Ion Bratianu, dupa o lunga si dureroasti, agome, a murit
in ziva de 4 Mai la ora 3 si 5 minute din noapte. Avea 70 ani,
Dupg moarte s a zis ca, simtindu-si apropierea sfarsitului,
a spus eelor din jurul sau :
Sa aveti ()dui asupra regelui caci prea 1-am facut mare.
Cu Ion Bratianu a dispgrut omul politic cel mai prepon-.
&rent al Romilmei.
In afarg de faptul ca avea in urma sa cel mai puternic
partid, dar opera indeplinitg In cursul unei jumdtati de secol
II punea pe un piedestal a cgrei ingltime n'o putea ajunge
nici unul dintre ceilalti barbati politici.
Omul acesta atat de mare prin faptele sale a murit, pre-
cum am spus mai sus, =grit. Este destui sd spun cg, dintre
oamenit de mama Intgia at liberalizmului; el singur a rgmas
afarg din parlament la ultimele alegeri.
Ion Bratianu si-a grgbit moartea hindeli na voit sg asculte
tile un sfat al medicului. De i erea suferind si In contra avi-
rzului doctorului, a urcat dealul dela Florica care duce la pg-
dure. Intors acasg erea foarte Ingdusit, iar când a schimbat
egmasa fereastra erea deschisg. Atunci a ilea. Noaptea a Pe-
trecut-o rhu iar a doua zi s'a culcat pentru ca slt nu se mai
iscoale. Dupg opt zile de agonie a murit Siimbgtg noapte 4 Mai
)1a orele 3 si cinci minute. I).
Partizanii au stiiruit mult ca ramg.sitele lui Brittianu sii.
Tie inmormantate la Bucuresti, dar sotia n'a prima cu nici
run pret. Ion Brgtianu spusese cii vrea sg fie Inmormântat la
via luj aratase chiar locul unde sit fie pus In parnant alituri
'de mormgrituI fiicei sale mai mare Florica.
Moartea 1w Ton Briltianu a provocat si un incident politic.
alegele Carol, aflilnd de moartea fostului gal sfetnic, a trimis
Wioug telegrame de condoleante. una lui Dumitru Brgtianu, fra-
tele mai mare al defunctului. alta liii Dimitrie Sturza. Aceasta
crea o indicatie elI regele privea pe Dimitrie Sturza ca urmas
al lui Ion Bratianu la sefia partidului liberal.
1) CiudaM repetitie a faptelor. Fiul s5u Ion I. C. Bratianu,
iseful de guvern din 1927 a murit aproape In aceleasi conditiuni.
iDe si racit i cu durere de gat, Ion I. C. Bratianu, n'a voit sa.
tascalte sfatul medicului ca sa stea in casa. A iesit spre a parti-
Icipa la o solemnitate a Societatel Crucea I3o5ie. A doua sau a treia
zi a fost supus unui masagiu Intee camera' insuficient fncalzitlt
a locuintei sale. Doctoi ul Danielopolu, until din medicii sai curauti
mi-a povestit
D. Bebe Bratianu mi-a spus elI area atht de rece In camel a
in care i se Vim masagiul, In cat dupa ce a e,it, de si Imbraeat
cu haine groase de iarna, s'a simtit prins si tremura". 9

www.dacoromanica.ro
 130

Mihail Cogalniceanu erea:utnnav,*1 aproape de sfamtul

earierei sale lume*ti. Arland. despre moartea vechtUlui tovara*
de lupta, a telegraiiat vacluvei :
;,.dolnav eu insumi, nu pot decat sa prang, 0.ei n'am nici.
rnacar putinta de a alerga la klorioa spre arnt lua ramas bun
dela acela cu care am lucrat o jumatate de veac, de aproape go
de departe ; nu pot sia vii dau alta mangaere de cat aceea care
consta pentru dumneata de a purta nurnele celut dintai ceta-
Wan al României. Dreptatea posteritatei inckpe cu ziva de
az1 pentru Ion Bratianu. Oarnenii zilei, mari sau mici, pot fi in-
grati cu dansul, insa istoria, istoria nepartinitoare, ea care
purcede din mintka *i din inima natiunei intregi, va pastra
cu litere de aur amintirea. celuia care si-a pus nurnele in
Iruntea tuturor marilor fapte nationale *i politice a rena*terei
Romaniei ; acest nume este acela al lui Ion Bratianu *i dum-
neata e*ti ilustra lui vaduva. Gautati-va mangaerea in acest
nume neperitor *i in lacrimile unei natiuni intregi care curg
astazi alaturi de lacrirnile voastre".
M. Cogalniceanu
Elocventele cutInte ale lui Mihail Cogalniceanu, un vul-
fur -*I el al epocei rena*terei Itomaniei, scrise de pe patul du-
rerilor trupeai de uncle nu trebuia sti se scoale clecat spre
a se duce la moarte sung ca o funebra dar glorioasti amin-
tire a unei mari generatiuni.
Unul ate unul, Jon Heliade, Dimitrie Bolintineanu, gene-
ralul Magheru, generalul Golescu, generalul Tell, C. A. Flo-
setti, Ion Britianu, Mihail Cogalniceanu pleektu. Vechea garda
murea dar la'sa in urma ei Romania visurilor aurite ale ti-
neretei.
Guvernul voind sa facil lui Ion Bratianu funeralii natio-
nale a pus la dispozitia farniliei sums. de 40.000 lei, dar fami-
lia a refuzat banii.
Telegraful ducand la Paris vestea mortei kit Ion Br--
tianu, aproape toate zrarele l'au acoperit de 'critice severe $i
de calomnii nemeritate.
.La Liberte a scris: Ion Bratianu e primul.dintre agentii
secundari ai politicei bismarkiene cazuti dela putere. Aceasti
moarte lasti in Romania locul vacant in fruntea partidului
german".
Le Rappel: Inca un du*rnan al Frantei *i un arnic al tri-
plei aliante care dispare".
Le Figaro: ,,Ion Bratianu a facut totul spre a sustrage
Romania de sub inraurirea civilizajiei franceze, *i a infeodat
tara politicei bismarkiene. Cu toate faptele lui frumoase, Bra-
tranu a fost un inarnic al Frantei, un -Mamie al influentei
franceze in Orient. etc. etc."
Aproape toate ziarele aveau acelemi observatiuni. Este'
bine inteles c aceasta erea propaganda facutti la Paris de
c,atre printul Gheorghe Bibescu i de catre ceilalti bnPri con-
servateri obicinuiti ni Parisuliii.

www.dacoromanica.ro
 131

Mercurf '8' Mai inhuinarea s'a facut la Igor Ica fata de o

faarte numeroasa asistenta. Au fest de feta printul mosteni-
tor Ferdinand sr fratele sau printul Wilhelm, iar din partea.
guvernului, Constantin Esarcu mirustrul de externs si colonel
Lahovary ministrul de razboi.
Au rostit cuvântari : Constantin Esarcu ln numele guver-
nului, Dimitrie Sturza In numele clubului liberal, V. A.
Ureche In numele Senatului, P. S. Aurelian In nurnele Aca-
'demiei, Vasile Lamar in nurnele liberaliler, Vintila Rosetti ca
prieten i Nicolaidi dela Craiova in numele acestui oras.
.5i Ion Bratianu, care dela 1848 la 1888 a fost neincetat In
linia intaia a luptelor pentru renasterea si Inaltarea Romaniei,
a clisparut In parnant.
La 10 Mai s'a serbat jubileul de 25 de ani a suirei pe
tron a lui Carol I de Hohenzollern.
Cu acest prilej regele a adresat gene.ralului I. Em. Flo-
trescu primul ministru o serisoare prin care il vesteste ca. face
'clarrie 1nc e acum ministerului cultelor si instructiunii pu-
blice a unei case care va fi cladita pe cheltuiala sa pe un loc
"din fata palatului regal. In acela.si timp regele punea la dis-
pozitia aceluias minister suma de 200.000 lei In renta ronattna
Stabilimentul va purta nurnele de : oFundatiunea univer-
isitara Carol I". Regele cerea guvernului sa prezinte parlamen-
kului un proiect de lege pentru recunoasterea personalitatii
morale a fundatiei.
Si scrisoarea urma:
Dorinia noastrd, dorinfa reginei $i a prznputuz mo$teni-
'tor este ca aceastd fundage set contribuie a consolida senti,
Mentul de frdlie In sdnul tinerimei universitare ci sit intrege
tentimentul patriotic care inaltd sufletul".
Ziva de 10 Mai a fost o zi de sarbatorire exceptionala : la
ora 10 serviciu divin la Mitropolie. defilarea trupelor pe bule-
yard, receptii numeroase Ia palatul regal, seara ilurninatii bo-
gate, in Cismigiu focuri de artificii iar la Teatrul National
reprezentatie de gala.
Cu acest prilej regale *i regina au prima numeroase darurt
be arta si de valoare. Dintre foarte numeroasele daruri citez
0 statue reprezentand pe rege, sculptata In sare gemil de
atre sculptorul Georgescu.
Grupul ceasornicarilor si gnivaergiilor din Bucuresti o
coroana de argint grea de 3 kilo 500 grame facuta intr'o parte
lin foi de lauri si din altrt parte din foi de stejar. Lucrarea
ffoarte artistica e datorita casei Resch.
Scoala de pocluri si sosele a oferit un album legat In
,hur, argint si zmalt, opera. artistica a Casei Widmann din
' Serbarile jubiliare au clurat 3 zile : Vineri 10. Shinbilta if
D"'"ni"'"K 12 Mai.
La 11 Mai, Sambatil, a fost In curtea palatului regal cere.
monia tintuirei drapelelor celor noui date unitiltilor. Regina.
Drincinele rnostenitor Ferdinand si fratele stiu asistau,

www.dacoromanica.ro
 -- 132
Aim a urmat receptia primarliar din tad, in cap en Peke
Protopopescu prunarul Capita lei, care a rostit o.cuvantare.
La ora 3 numerosii primari au fost primiti la Ateneu de
catre Const. Esarcu vice pre$edintele Ateneului. In. sala cea
mare Take Ioneseu a conferentiat asupra celor 25 ani de dom-
nie ai regelui Carol.
La ora 5 a fast niarele banchet ai primarilor In Cismigh.r.
Pe toata aleea principala, care atonci nu era plantata cum
e astazi. ereau intinse mesele pentru cei 3000 de primer a-
dmi In Bucure$ti.
Ordinul era ca toata lumea sa astepte sosirea regelui pen-
tru ca sit dea semnalul ospatului. Dar un glumet dote e] sem-
nalul $i primarii se repezira asupra mancarurilor: icre moi,
sardele, salam, carne rece, cascaval, fructe, etc. Mai erau si.
10.000 sticle de yin, mai mutt de cate 3 de am. Pake Protopo-
pescu, viizand aceasta neregularitate, alearga repede 5 cu glas
de stentor opri pe mancacio$ii prea grabiti.
Regele sosi dupla aceea. se duse in mijlocul primarilor it-
rani $i rasti o scurta cuvântare. Raspunse Ulyse Boldescu pri-
marul Craiovei.
La sfar$itul mesei primirli farfuria i furculita. Farfuriile
purtau portretele regelui, reginei $i a printului mo$tenitor,
precum $i armele Writ.
Dar Bucure$tii nu erau preggliti ca sa primeasca atat de
multi mosafiri, de aceea foarte multi primari an ramas fdra .

gazda si au fost siliti sa doarma prin Ci$migiu, pe bancile

depe bulevarde i ori unde gaseau a pieta. un maidan ori
o curte mai mare.
Seara regele $i principii au fost in Cismigiu spre a vedea
focurile de artificii. Cu acest prilej au functionat i fantanile
lurninoase care au pierit deodata cu plecarea lui Pake Prato-
popescu din calm] primariei.
Inainte de a veni in Cisrnigiu a lost la palatul regal un
mare banchet de 72 tacamuri.
A treia zi Duminica a lost sarbatoarea copiilor in gradina
Episcopiei uncle au venit regele $i regina.
Apoi cursele dela Brineasa cu o asistenta considerabila.
Intrgrile s'au ridicat Ia 25.000 lei. ceeace pentru anul acela
erea un record.
Seara focuri de artificii grandiaase la Baneasa in feta pa-
durei $i in Wore.
Regele Carol, foarte mult iubitor de asemenea sarbatori,
erea fericit.
Si acum sg, revenim la politica dinauntru.
Cateva zile nurnai dupa moartea lui Ion Bratianu statul
major al partidului liberal s'a intrunit si a ales sef pe Du-
rnitru Brtitianu. Ziva lui Durnitru Sturza txebuia at vie repede.
In partidul de la putere armonia nu este deplint, lupta
intde junimisti aliati cu lahovaristii si guvern Incepe.
Junimistii au suferit a grea infrângere in alegeri, ceea ce
doveclea ca n'au arms Inca rtdtcini in tart. Dar- nici Alexan.

www.dacoromanica.ro
 133

dru Lahorary .nu .erea agreat de majoritate. Alexandru Lain)-

vary n'a putut patrunde nici macar in Comisia, bugetara, caci
fu batut cu 77 voturi de Dimitrie Cezianu, care a intrunit 79.
.$1 luptele intestine urmeazil.
Liberalii aleg un comitet pentru ridicaraa unei capele la
Florica pe mormantul lui Ion Bratianu si a unei statui la Bu-
cure$ti. Comitetul e pus sub pre-Rdintia lui Mihail Cogalni-
ceanu. Indata dupa publicarea apelului acestui comitet, regale
a h inns o scrisoare lui Cogalniceanu aratand cä subscrie sume
tie 25.000 lei.
La Camera, opozitia fiind foarte numeroasa, se produe zil-
nic frecaturi. Intr'una din $edinte deputatul guvernamental
Cong. Popovici supranurnit Racaciune, love$te pe deputatul li-
beral Iuniu Leca. In urma protestarilor violente ale opozitiei
Camera a votat o motiune prin care dezaproba faptul.
Porecla Racaciune" iata de uncle venea. Constantin Pope-
vici fusese mai demult $ef al garei Racaciuni din Moldova ;
Inteo zi casa cu bani ii fost pradatä $i acuzatia a cazut asu-
pra *efului de gara. Liberalii cunoscand cazul, i'au pus supra-
numele de Racaciune" care i'a ramas toata k iata.
o nouä stire foarte trista vine din Paris, rnarele Mihail
Cogalniceanu a murit in capitala Frantei, uncle se dusese ca sal
fie operat de o peatra Ia ba$ica.
Mihail Cogalniceanu suferea de peatra, mai fusese supus
operatiunilor pe care le infruntase cu succes, de data aceasta
insa, varsta si slabiciunea inimei ingra*ata, nu l'au mai aju-
tat. Cogalniceanu a murit in tirnpul operatiunei sub clorofoirn.
Cu Coglilniceanu clisparea cel d'al doilea mare barbat de
Stat al Romaniei.
Cogalniceanu a lost cel mai ager, mai inteligent si mai
stralucit orator parlamentar $i orn de guver al Rornaniei. Mai
cult si mai talentat de cat Ion Brabanu, toate cuvantarile si
toate paginile scrise de el pot fi luate si astazi ca model de elo-
einta, de factura. Iiterara impecabila, de energie in expresie
si de valoare substantiala.
Nici odata Kogalniceanu, fie in vorba, fie in saris. n'a fost
banal. Mintea lui agera patrundea toate problemele, in vorba
lui la tribuna era In totdeauna ceva eroic *i impunator.
Nurnai aratarea lw Mihail Cogalniceanu la o tribuna par .
lamentara sau la o intrunire publica, area un motiv de en-
tuziasm.si de incredere. Gaud Cogalniceanu infra In actiune
toate sperantele in victoria rena$teau si energiile deveneau
active.
La tribuna parlamentului, toata lumea prieteni sau ad-
versari 11 ascultau cu tottta atentiunea, de la inceput si pana
la sfarsit. In totdeauna auditorul avea ceva de Invatat.
In timpul razboiului de la 1877 Romania avea in fruntea
guveruului sau pe eel cloi oameni politici mai marl at epocei:
pe Ion Bratianu i pe Mihail Cogalniceanu.
Duoti cum Iwo gratianu a fost eel mai mare rninistru al

www.dacoromanica.ro
 134

Jul Carol 1, tot la fel Cogalniceanu a lost cel mai mare mi.-
nistru al lui Voda-Cuza.
Lui Cogrdniceanu i se iertau, mai bine zis i se treceau,
figuri oratonce care astazi ar pärea ridloole in gura unui.om
politic. A0 de pilda, dac ti. se afla la tribuna Camerel..on In
Intrunirile publice, dupa una din acele operatiuni, chirurgi-
cale de care am vorbit, intrebuinta de obied, o fraza declama-
tone de elect, precurn
Credeti-ma, donmilce, fiindc a. va vorbe$te un om care
alaltaeri a vazut moartea cu othii.
Sau
$11, care am vazut moartea cu ochii nu pot sa mint.
Sau :
Nici oasele mete nu doresc sa fie a$ezate dup a. meart4
alaiuri de oasele lui Ion Bratianu.
Vorbind o data ln Camera spre a se apara de acuzatia ca
$tiut, In calitate cle ministru al externelor, sa apere tara In
chestia Dunarei, a strigat :
Cand voi muri sa nu mi se recunoascia nici un merit,
nici pentrn seculanzarea averilor manastire$ti, nici pentru re-
forma ruralit, nici pentru tot ce am lucrat ca ministru al ma-
trelui Voda-Cuza, dar voi lasa cu limba de moarte ca s mi se
aseze pe piept corespondenta mea diplomatica In chestia
Dullard".
Cogalniceanu, arum i se aducea invinuirea de venalitate.
n'a fobt niciodata acuzat de lipsa de patriotizm. $i niciociata
n'a tras foloase personale de &ate on a fost In joc marile pro-
blame nationale. Cand au fast secularizate averile manasti-
re$ti, calugarii greci i-au oferit sume lnsemnate pentru ca s.
renunte la proectul de lege ori sa.-1 modifice dupa dorinta lor,
dar Cogalniceanu a lost nestramutat. Marele roman era mai'
mare in el dead oricare alta patima.
Acei cari ea mine, la varsta celei mai fragede tinerete, au
cunoscut pe marii oameni ai generatiunei care a Mut revo-
lutia de la 1848 $i dupa aceea. razboiul de la 1877, acei cari ca
mine au trait In aerul pe care-I respirau ei, cara i-au vazut.
1-au ascultat $i au fost martorii tuturor zbuciumarilor unor
vieti Intlaclirate in totdeauna numai pentru gloria cat mai
mare a Roinaniei, n'au putut ra.mane-vepasatori i reci in zi-
lele cernite cand au intrat pentru totdeauna In parnant : C. A.
liosetti, Ion Bratianu, Mihail Cogitlniceanu.
Zile de melancolie fiindca. de ()data cu oamenii ace$tia
al.at de man, disparea din viata spre a trace In Istorie, una
din eele mai glorioase epoci ale Romaniei renascute.
Se spune ca Napoleon al III-lea a zis odata ca M. Cogal-
niceanu este, nu numai intaiul om politic al Wei sale, dar ar
fi unul dintre cei dintai chiar In Franta sau aiurea.
Pe cand poporul roman facea aceste pierderi dureroase,
la Palatul regal se petrecea o drama intima.
Familia regala cu principele mastenitor Ferdinand si tot'

www.dacoromanica.ro
 .135
. . .

curtenii si doamneie de onoare au fost in eursiune in jude-

1,u1 Mustel. Au vizitat Rucarul, defileul Dantboricioarei, au
intrat in pestera si au iesit la Pajura. Dar in aceasta callitorie
printre brazi, mesteacani i anini, s'a Miscut o dragoste. Prin-i
cipele mostenitor s'a inarnorat de d-soara Elena Vaarescu,
doamna de onoare a Reginei Elisabeta.
Dragostea a lost inaurajata de regina. Regina era poetil,
ifiindca era Carmen-Sylva. Iar regina, uitAnd ca maritisurile si
linsuratorile celor destmati sa poarte Coroana si sceptrul se
Ifac sub controlul ratiunei politice, a sustinut casatoria din
dragoste a celor doi tineri cari se iubeau.
Carmen-Sylva era elocuenth i persuasiva, dansa a pledat,
eu toata caldura convingerei sale femeiesti, ca o casatorie fa.
cut.a. de catre un Hohenzollera cu o romanca va lega Inca si
, mai strans clinastia de poporul roman. *i Carnen-Sylva a mai
spus regelu?:
Rasa putin degeneratil a Hohenzollernilor, filndca e
veche, regenerata cu un vlastar dinteo rasa mai tartar& si vi-
guroasa, va da urmasi plini de viata dinastiei.
Rage le, care la inceput era in contra acestei easatorii, a.
sfarsit prin a fi de aceiasi parere cu regina.
Dar opinia publica s'a emotionat, adica opinia oamenilor
politici. Consiliul do ministrii fiind chemat sä 1i spuna cu-
vântul, s'a impotrivit categoric.
Lascar Catargiu a lost consultat ca si toti ceitalti ministrii.
S'a facut multa vreme haz cand s'a aflat felul de asi spune pa-
rerea a batranului moldovean. , 1

La stgruintele reginei, Lascar Catargiu a ra.vuns :

Maiestate, aiasta nu se poatel
Fata de staruintele reginei care punea inainte ca argu*-
ment inflacaratul amor al principelui si teama ea printul s.
nu aleaga o solutie disperata, Lascar Catargiu raspunse:
Eu, majestate, nu spun ca printul nu poate lua in ea-
satorie pe d-soara. V acarescu, o poate lua, insa In cazul aista
trebue s ramaie simplu particuler.
Atunci interveni in discutie regale.
Dv. uitati, domnule Catargiu, ca Prineipele Ferdinand
este mostenitorul tronului. ,
iertati, Maiestate, raspunse ministrul, n'am uitat,
Trig eu stiu cit Alteta sa are un frate.
Auzind aceste cuvinte, regele exclama, fkand gesturi e-
nergice cu mana :
Oh ! nu, nu! asta nuI niciodatal...
. Regale Carol, care avea afectiune pentru principele Fera
'dinand, n'avea nici o simpatie pentru fratele 'sau, principele
Wilhelm. Nu-1 iubea.
. Consiliul de rninistrii era intrunit si astepta intoarcerea
lui Lascar Catargiu spre a lua o hothrire.
llotkirea a lost, refuzul Consiliului de miniskii de a 11-1
Aroba casittoria.

www.dacoromanica.ro
 136
Pe cand se peireceau aceste fapte, in partidul conserva-
tor intrigite i frArnfintiirile se inteteau.
aptul c,a Alexandru Lahovary i generalul Manu eract
afara din guvern, iar in cabinet figurau niste neinsemnati ver-
nescani, hranea si mArea fierberea. In feta acestei situatiuni
incep tratative pentru atragerea in guvern a lui Alexandru
Lahovary si a generalului Menu, inst vernescann nu sunt de
pArere. Pe dedesubt, InsA, incepe o operatiune, atat impotriva
lui Gheorghe Vernescu cat si a generalului Florescu, pe care
tiberalii-conservatori ii judecau insuficienti pentru presidentia
consiliului, InlAturarea generalului din fruntea guvernului fu
hotAritli In urma mai multor intrumri, mai mult sau mai pu-
4in tainice, urmAtoarea motrune este redactatä, iar semnatu-
rite sunt culese:
Nei subsemnatii, dornici de a vedea In fruntea guvernu-
lui o directiune mai unitath. propunem ca ministerul sa fie
complectat sub conducerea d-lui Lascar Catargiu, seful autori-
zat al partidului liberal-conservator i tree la ordinea zilei".
In ateva zile motiunea avea 37 semniituri, InsA generalul
Florescu si vernescanii prinz-and de veste, Inchid Camerele la
Inceputul lui Iulie.
ToatA vara, InsA intrigile i zeflemelele pe socoteala mini-
terului si a unora dintre ministrii, au fAcut veselia saloane-
lor si au ocupat coloanele ziarului Constitutionalul",
ZiareIe anuntA cA inmormAntarea Iui Mihail CogAlni-
ceanu a fost grand:mask' la IaL Sicriul a fost scoborit pe u-,
merii unui numAr de primari rurali. La Mitropolie au vorbit:
Alitropolitul Moldovei, generalul Florescu, primul ministru,
N Vizantie In numele UniversitAtii de Iasi, V. A. Ureche In
numele Universitatii din Bucuresti si D. Sturza in numele
partidului liberal.
La bisericA s'au rostit alte 7 cuvântAri.
Guvernul care nu traeste deal de atat de putinA vre-
me Incepe sg. se clatine, intrigile 11 rod, iar generalul Florescit
nu are nici *Uinta, nici autoritatea de a carmui.
.In doug alegeri partiale pentru Senat, la R.-Shrat si la
Gorj este ales cu mari majoritAti Eugeniu StAtescu. In tara."
credinta generalA este CA zilele conservatorilor sunt numArate
si cb, ceasul liberahlor soseste.
A treia zi este ales la Bárlad, I. Popescu, candidatul parti-
aului liberal.
Peste alte doug zile e ales deputat la Ialornita, candidatul
junimist Alexandru Marghiloman.
In sfarsit iatA si o crizA ministeriall partialA. Gh. Dem,
Teodorescu, ministrul instructiunei publice provoacä Impotri-
va sa o furtunA, mai ales profesorii Universitatei din Iasi se
revoltA din cauza oare cAror suprimAri de catedre. Fatal cu
miscarea starnitte Gb. Dem. Teodorescu p silit sit demisioneze
din .mimster, iar in loud sAu e numit profesorul iesean, Pe-
tre Poni.

www.dacoromanica.ro
 137
0 telegranad din Tulcea anuntd cd vestitul bandit
Lieinski a lost omorit de o poterd care 1-a inconjurat in casa
in care se relugiase. In lupta banditul a ucis un soldat.
In ziva de 19 August a murit marele nostru pictor,
Theodor Amen. directorut scoalei de bele-arie din IS ucure*ti.
In urma infangerei suferita de regina Elisabeta in
chestia insuratoarei printului Ferdinand s'a hotarit plecarea
ei din tara pentru mai mutt& vrerne. De altfel regina, lovitd in
mandria ei, a suferit si o loviturd fizich Cand a plecat era
bolnavd, dar plecarea senadna a exiIiu.
Destinatia a fost Itaha. In curand, s'a rdspandit vestea in
Bucuresti cd. regina e bolnava de paralizie progresiva. Fiindcd
xersiunea se raspandea i gdsea creduli, doctorul Teodori, care
insolea pa regina a fost silit sd. dea un Comunicat. In acest
Comunicat, medicul Palatului care se afla la Venetia, a spus
cd. regma suferk de congestiune spinald, iar nu de paralizie.
De o saptdmand, sterea e mai rea, deoarece regina suferä si de
atonia inimei. Totusi la Bucuresti circulau stirile cele mai pe-
&mist() asupra sändtatii regmei. Fata de aceste stiri rele pe
de o parte s'au luat mäsuri urgente ca d-soara Vdcdrescu si se-
cretarul Schaeffer sd fie Indepairtati de tang& regind, iar pe de
alta regele Carol a plecat la Venetia.
Concomitent cu aceste fapte, Regele si guvernul hotardsc
cd este urgentd ca printul Ferdinand sa fie indepartat de la
tontactul cu d-soara Vdcdrescu, apoi sd fie cdsdtorit ; dar sd ii
se gäseasel o sotie frumoasä, capabild, ca prin farmecul ei,
sd.-1 facd a uita pe iubita din tard. Si Wan trecut multe zile
pand ce ziarele au dat vestea c viitoarea sotie a mostenitoru,
lui României va fi o principes d. englezd, iar ziarele au preci-.
zat cd ar fi vorba de fiica printului de Galles. Gresala era nu-
mai partiald.
_ La InceputuI lune lui Septembrie s'a tinut In Capitala
in congres al studentilor universitari din Bucuresti si Iasi.
Au venit, pentru nest prilej, delegatiuni studentesti din Ate-
na, Belgrad. si Sofia.
La garb.' s'a fdcut o entuziastd primire studentilor strdint,
Studentii au venit in frunte cu o muzicd si incadrati de
'jandarmi cdldri, pand Ia liniversitate unde s'au rostit discur
suri. Apoi a urmat o serie de festivitdti i banchete.
Acest congres avea Intelesul sau politic, fancied, In preve-
derea. evenimentelor politice care se anuntau In Orient, Ro-
mania voia sà. ait. legalturi mai stranse macar cu uncle po-
poare balcanice.
_ Tot ce se petrece mai insemnat In Franta intereseazd
Bucurestiul.
Toatd societatea Inaltd bucuresteand simpatizeazd cu ge-
neralul Boulanger si cu miscarea lui reviziontstd ; de aceea
generalul Boulanger, ornul care reprezenta ideea revansei, este
foarte popular. Dar pe la mijlocul lunei lui Septembrie o te.,
legramd anunth ed. generalul s'a sinucis la Bruxela.

www.dacoromanica.ro
 138

inamorat de o doamna Bonnemain, care murise Cte cui

rand st era mmormantata in cimitirul Ixelles de la Bruxeldi
generalul s'a dus bite() dimineata la cimitir, s'a plimbat catVa
timp in fata mormantului, apoi, cu un revolver de mare ca.-,
libru, si-a tras in tampla stanga un glonte care i-a esit prinJ
tampla dreapta.
Cu moartea c'eneralului Boulanger a incetat in Fraata
campania rnonarliista, numita campania revizionista. Adica
campania revizuirei Constitutiei.
La Bucuresti aceasta moarte a provocat multe deceptii.
La sfdrsitul lunei Septembrie a murit Irina Sutu, sotia
lui Grigora 1$11tu, proprietarul casei dirt strada Goltei colt ea,
strada Ion,.Q1»ca. Defuncta a fost alaturi de Elena Otetelesa-
atu, una din ,eele cloud, doamne din inalta societate bucu-
iresteana care aveau casa deschisa pentru receptiuni si baluri
la care partiopau toti aceia cari alcatuiau ceeace se numea:
Societatea bund a Bucurestilor".
Grigore uu i sotia sa purtau titlul de print si printesa,
acasa erau serviti de Muntenegreni asa zisii Arnauti
imbrdcati i» fustanele, cu pistoale si iatagane la brau. In cosi
slujea intotdeauna un tanar negru. Bucurestenii cunosteau
toti pe arap 11,lui $utu". La sosea trdsura lui Sutu era ori-
ginala s,i se distingea dintre toate : pe caprd Arnrtutul, in
spate arapul iar in trasura un enorrn dine pudel intotdeauna
alb ea zapada. .

Cu moartea Irinei Sutu a disparut si o viziune bucurestea-

nd. A pierit .cea din urma aratare dinteo lume care nu mai
poate rena,..te.
Toata vara intricrile i conspiratiile au sapat ministerul
care la Ineeputul lundNoembrie, a trebuit sa fie din nou re-
rnantat.Dar toga lupta era data inpotriva elementului ver,
nescan pe Care purii conservatori se sileau sa-I excluda
din guvern..Cabinetul a luptat ca s poatA atrage pe Alexan-
dru Laboviri, dar incercarea n'a izbutit; in schimb la ince-,
putul lui Noembrie cabinetul se remaniaza prin intrarea In
minister a lui Nicolae Blarenberg si a lui Alexandru Veri-4
ccanu.
Todd, pre.gd; -chiar ziarele guvernamentale, primeste a-
ceasta reman ere cu ostilitate, Particlul conservator era acurn
In plina
Intrarea lat Nicolae Blaremberg in guvern nu fusese mo-
tivata de eat do dorinta lui Lascar Catargiu de a-1 scoate dela
Eforia Spitalelof civile unde facuse o foarte rea administra-1
tie. De aceea Zilele acestui cabinet facut din cdrpituri, erau a.,
um nurnarate.
Indata dupa deschiderea Camerelor asaltul Impotriva
generalului Florescu si a lui George Vernescu incepe. Depu-
tatii si senatorii partizani ai concentrdrei conservatoare, care
purtau numele do ,,Concentrati", se intrunese si trimit lui Last
car Catargiu o deputatie c.erdndu-i sti Due piciorul in prag si

www.dacoromanica.ro
 130
s& ia presedinpa canmetului. Concentratii striga pretutindeni:
Un $ef, o dilectie, un program !"
In cercurile conservatoare se seunea cã generalul 1 10-
rescu se angajase ca, indata clupa ategeri, sa se retraga dela
presedintia consiliului spre a lasa locul lui Lascar Catargiu ;
acum, Irma, legat cu George Vernegru, nu mai voia sit para-
seasca postul.
Cabinetul era remaniat dela I Noembrie, cand in ziva
de 18 plezne$te o bombd: Lascar Catargiu, colonelul Lahovary
si d. Const. Oldnescu demisioneaza din guvern.
Aceste demisiuni fusesera precedate de o serie de intrigi
si operatiuni la alegerea biurourilor. La Senat vernescanii fao
sit cada la vice-presedintie candidatul catargist Budisteanu,
jar drept razbunare la Camera, catargi$tii $i toti conservatorii
provoacd, tot la vicepresedintie, caderea lui Ilariu Isvoranu,
Pake Protopopescu si Corjescu, toti vernescani.
Criza isbucneste. Cand la Camera generalul Florescu a-
nunta demisiunea celor trei mini$Lri conservatori si intrarea
In criza, Nicolae Blaremberg a fost cuprins de o furie mare, s'a
sigatat de banea ministeriala aratand ca nu va pleca de acolo.
Nicolae Blaremberg era .exasperat de faptul ea, dupa ce
luptase timp de 30 de ani ca it aiba un portofoliu, acum tre-
buia sa cada dupd doudzeci de zile de ministeriat.
Fara indoiala situatia era ridicolii.
Generalul Florescu nu fusebe la inaltimea situatiei. Pe
cand se conspira, se teseau toate intrigile, $i se facea pe feta
planurile pentru rasturnarea guvernului, generalul petrecea.
Pe vrthnea aceea era in Bucuresti o trupa de opera Italia-
nti in care era o stea, primadona Brambila. Generalul Flo-
rescu era inamorat de Brainbila iar in camera ei dela hotelul
Boulevard îi petrecea zilele. Atunci s'a spus cd, in ziva in
care a izbucnit criza, prin demisiunea color trei ministri con-
zervatori, generalul a fost cautat in toate partile pentru ca tt
fie pus in curentul evenimentelor. D'abia spre seara s'a aflat
ea se afla la doamna Brambila.
Cand demisiunea color trei rniniE,Ari a lost comunicata
regelui, generalul a prima insarcinarea de a forma un nou
cabinet, fiindert el declarase regelui cit ia raspunderea situa-
tiei. Uzi generalul Florescu nu-si dedea seama de gravitatea
situatiei, nu vedea nirnic. De aceea a batut la toate ui1 i a
propus portofolii in dreapta $i in stanga.
La un moment a crezut ca va putea completa cabinetul cu
cativo, vernescani, Intre altii cu Peke Protopopescu, Lepacla-
tescu $1 altii. Generalul s'a dus cu lista la Berge iar nouii mi-
Nustri imbracati in frac si cu toate decoratiile, asteptau Intr`o
9.bind.dela restaurantul Enescu ca srt fie chemati sa depuna
diurapantul. Dar dupa o ora de asteptare, un trimis al genera-
lului le duse vorba ea se pot intoarce,acasa ca salt scoata fra"
curile. Cornbinatia nu reusise.
La 27 Noembrie Lascar Cltargir co prezintii Camerei cu

www.dacoromanica.ro
 -- '140 --
urmatorul cabinet: Lascar tAttaigiu, presedintia si internale,
generalul Manu, orneffiile, Aiexandru Lanovary, externeie.
i-xtexanuru ctroey, iinantete, generalul lacob Labovary, ras-
botul, C. thanescu, lucrartie puolice, Dirnitrie turza Scheia-
pu, lucrarne pubnce, `1 ake lonescu, instructia publica.
Dar in seuinta data 9 Decernorie, Camera oteaza o moti-
tin e de blam prezentaut de Aristid Pascal, cu 78 voturi con-
tra 7i.
In urma acestui vot, vernescanii sau intrunit cu mai
multi deputati liberali si au insarcinat pe Constantin Bo-
erescu Sa comunice Regelui. daca va fi chemat, in calitate de
presedinte al Senatulut, ca sit incredinteze puterea unui gu-
vern campus din vernescani si liberalbeattonale%
insa regale disolva Camerele si da 1111 LaScar Catargiu
sarcina de a prezida ategerile generale Cu cOnditia de a rea-.
liza intelegcrea i cu jeremiad
In adevar. doua-trei site dupa aceea, Lascar Catargiu pre-
sinta regelui noul cabinet astiel combinat
Lascar Catargiu, presedintia i nternele. Petra Carp, do-
manilla, Alexandru Lahovary, externele, Menelas Ghermani,
finantele, general lacob Lahovaryi razboiul. C. Olanescu, lu-
crarile publice, Al. Marghiloman, justitia, Take Ionescu, ins.
tructi a public&
Au intrat in cabinet junimistii Carp, Ghermani si Mar-
ghiloman si au esit generalul Menu, Al.'8tirbey si Sturza
Scheianu. L.

Acesta a lost marele minister conservator care a durat

patru ani si a fost unul din guvernele cele mai competente si.
civilizate din eke a avut Romania.
Acum sa ma intorc inapoi pentru ca sg. arat conditiile
In care s'au realizat: intregirea partidului conservator cat Si
intrarea lui Take lonescu in partidul conservator
JuMmistli aveau pentru Lascar Catargiu o consideratie
foarte mediocra. iar Petra Carp nu mai intelegea sit figureze
inteun minister prezidat de Mire batranul oin politic. Carp.
socotindu-se cu totul superior lui Catargiu, intelegea sa fte
dansul sef de guvern.
Apoi Petra Carp se prezenta cu up program de reforms
iar pe Lascar Catargiu Ii privea cape un incult incapabil de
a le intelege.
Aceasta cansideratie a fost until dintre motivele de cape-
tank, care a intretinut diviziunea in sand partidului conser-
:valor.
In tot timpul verei anului 1891, grupul concentratilor" a
Mord: 1) Ca sa poata strange in acelas mAnuchiu pe toti
conservatorii, 2-lea sefia guvernului sa, treaca. din manilla ge-
neralulut Florescu. in mainile lui Lascar Catargiu, 3-lea
Gheorghe Vernescu si cu toti liberatii lui sa fie inlaturaii dia
guvern si din partid.
Cu mare greutate Petre Carp a fost convins ca sa primea-
sa sefia iui Lasear Catargiu.

www.dacoromanica.ro
 141

Take Ionescu era liberal disiOent. In partidul liberal in-

telegea c -nu mai poate avea viitor. Cu inteligenta lui patrun-
ziltaare a svt,zut ca sefia este rezervata fiului lut Ion Bratianu,
iar Gegu-Gantacuzino, unul dintre principalii mebrii ai ..o-
culler, nu-I tubea.
Oculta" era o expresie pusit Ia mocla de Nicolae Fleva pe
timpul ultimilor ani ai lui Ion Bratianu. Oculta" era Euge-
niu Carada, Gegu Cantacuzino, Take Protopopescu, insa per-
sonagiut reprezentativ al acestei puteri invizibile, .seful. era
Eugeniu Carada.
Apot Take lonescu vrea sa fie ministry.
fle ..si eand venise in tard se afisase ca un om cu idei Ina-
intate dovacia faptul ea Mouse campania pentru eligibili-
tatea magistratilor, cand Alexandru Lahovary i-a propus
un portofoliu in cabinetul lui Lascar Catargiu, n'a stat mult
timp pe ganduri.
Gaucl sa declarat criza, iar generalul Florescu a fost silit
sa demisioneze, Iiheralii erau siguri ra vor fi chemati sit gu-
verneze. Liberatii fruntasi din toate judetele au alergat la
Bucuresti. Tunp de patru zile cat a durat criza, liberalii au
lost foarte agitati, credinta In partidul lor era ca Dimitrie
Sturza va f insarcinat sit compuna cabinetul. Deceptia lor a
fost mare dung. aceea.
Doua consideratiuni au hotarit pe regele Carol sit nu
theme -pe liberal/ si sit pastreze pe conservatori: Intaiul consi-
derent era -moartea lui Ion Bratianu, al doilea reintregirea.
partidului conservator cu elementul junimist.
Rica. ar fi trait Ion Bratianu, nrarele minister al lui Las-
car Catargiu nu s'ar fi facut. Daca junimistii War fi vrut sa
intro in cabinetul Lascar Gatargiu iarasi liberalii ar fi luat pu-
terea.
Formandu-se cabinetul Catargiu-Carp, liberalii de toate
nuantele au inteles primejdia, de aceea toate elementele libe-
ralisrautui, liberali-nationali, vernescani, liberali disidenti
s'au intrunit spre a-si da mono, si spre a lupta cot la cot in
con tra guvernului.
Pake Protopopescu, primarul ,cel mai bun pe care 1-a a-
vut Bucurestii i un organizator electoral de mare fort-a, Isi
date -demisia din capul comunei. In locul sau a fost ales un
om far& hid o personalitate, anume Petre Orbescu_ .
LileraIii erau surprinsi dezorganizati, fara unitate de di-
rectie, fiindcit erau divizati in patru grupuri, flirt program
de guvernamAnt. Pe cand conservatorii, prin elementul juni-
mist, le ereau atunci superiori.
Intregirea partidului consevrator sa facut de teama libe-
ralilor.
Lascar Catargiu a format primul s'au minister fart Petre
Carp si ai sal. astfel format cabinetul nu ar fi putut obtme di-
zolvarea -Camerelor. Duna cum spusei, regele n'a dat lui Las-
car Catargiu outerea decat cu conditia de a Intregi nartidul

www.dacoromanica.ro
 142
Conservator cu elementul junimist. Dar Petra Carp refuza sIt
intre in guvern sub pre$edintia batranului. Situatla era criti-
ca pentru consecvatori. Atunci s'a intamplat coalizarea er-
nescanilor cu liberalii $i cererea clued Regelui ca sa le acorde
lor puterea.
Dourt zeci si Patru de ore situatia a lost foarte neclara
iar liberalii jubilau siguri fiindca vor avea guvernul. In fata
primejdiei, Carp a prima sa intre in guvern ai Catargiu a ob-
tinut c)izolvarea.
ANUL 1892
Alegerile generale pentru Camera i. pentru, Senat se
lac cu lupte crancene fiindca toti liberalii erau acurn uniti pe
aceleasi liste. Deai, ca intotdeauna, in Romania, presiunile au
fost foarte mari din partea adrninistratiei, in Camera au pu-
tut patrunde 32 opozanti si vreo 3 independenti cari, de fapt,
erau tot din opozitie.
Dintre fruntasii opozitiei au fost alesi In Camera si in
Senat: Dimitrie Bratianu, Gheorghe Vernescu, Eugeniu SlIt-
tescu, P. S. Aurelian, Constantin Stoicescu, Anastase Stolo-
jan, Gheorghe Panu, Stefan Sendrea, Gheorghe Marzescu,
Nicu Cane, Nicolae Blaremberg, Emanuel Porumbaru, V. G.
Mertun. Pentru intaia ouIt de canci i$i punea candidatura G.
D. Paladi a fost batut la Bar/ad.
In sfarsit, guvernul avea acum o mare majoritate omoge-
na cu care p-utea pa$i la reforme. Cel putid, dupa patru ani
de framantari, tara intra intr'o perioadrt linistita.
La Teatrul National un scandal. Sub unpresa unui
evreu francez de Glaser, juea in vest teatru o trupa franceza
In cap cu Coquelin cel mare.
La Intaia reprezentatie, Constantin Nottara voind sa intre
In teatru in calitatea lui de societar, a lost oprit la controlul
care era facut de francezi.
Costache Nottara a profestat si a strigat
Aci sunt in easa mea I
In public r raspandit zvonul cal impresarul de Glaser
ar fi rostit cuvinte insultatoare pentru arti$tii romani si pen-
tru taxa: urmarea a fost cli la reprezentatiunea urmatoare un
numar de studenti a fluerat pe Coquelin din Galerie.
Politia interveniml, cativa studenti au lost loviti. Acest
incident a dat nastere unei intinse agitatiuni studentesti. 0 in-
trunire e tinuta la Universilate in ziva de 16 Februarie iar la
sfarsit se trimite o delegatie compusa din d-nii Aural iliescu,
Al. Zigara $i G G. Murnuianu ea sa ceara explicatiuni artistu-
lui Coquelin. In urma explicatiunilor acestuia ai a unei seri-
sori de quasi-scuze ale lui Glaser, linistea s'a reQ`n NM in spi-
rite.
Noua stare de lucruri in parlament 1.3t e ale-
gerea biurourilor. acum majoritatile sunt compacte iar opozi-
jia nu mai mate avea nici o influent:1,

www.dacoromanica.ro
 -- 14 3 --
La Senat Gheorghe Cantacuzino e ales preseuinte cu 52
voturi contra 17 bilete albe ; opozitia nu mai poate prezenta
contra candidati. La Camera' e ales presedinte generalul Manu
cu 114 voturi contra 31 bilete albe.
Aceste Camere vor lucra acum timp de patru ani. Dela
1871 nu mai guvernase patru ani un cabinet conservator si nici
dupa 1895 n'a mai putut guverna un altul atdta timp.
In cercurile politice se face haz de un amanunt foarte
picant. Alexandru Djuvara un tanar foarte inteligent i cu
lectura literara, era, in acelas timp i un om foarte ambitios.
Aci se*plaseaza incidentul picant de care vorbiiarn.
In timpul uneea din crizele care bantuia partidul conser-
vator ; Alexandru Djuvara incepu .sa lucreze pentru constitui.
ea unui miniSter liberal-conserVator in care, insa. sil. , fi-
gureze si el. Lista acestui minister a fost scrisa cu chiar maim
sa si a fost gäsita de un conservator oarecare. and, dupa a-
legerile generate din Fevruarie 1891 Djuvara a declarat, spre a
raspunde celor cari 11 acuzau de nestatornicie, cum ea el a lup-
tat in totdeauna ca sa impiedice concentrarea conservatoare,
adversarii i-au publicat in facsimile lista cea faimoasa. Iat-o
LISTA MINISTERIALA
Interne. ' L. Catargiu.
Finante. C. Vernescu-Pake.
Externe.. A. Lahovary-Cantacuzino.
Justitia. T. Ionescu-Vernestu-C. Boerescu.
Culte. POny, Holban, T. lonescu.
Razboi. 1. Lahovary, A. Anghelescu.
L. Publice, Olanescu.
Domenii. Djuvara.
Dupa cum se vede, pentru toate departamentele Alexan-
dru Djuvara propunea ate doua sau trei persoane, numai
pentru interne, lucrari publice si domenii propunea numai
pe rate unul.
Alexandru Djuvara a ajuns mai tarziu ministru al par-
tidului liberal, atunci insa, la 1892, s'a ras destul de-faimoasa
Iui lista.
La inceputul sedintei Camerei dela 22 Mai, primul mi-
nistru Lascar Catargiu se scoala si face urmatoarea declara-
tune :
,:Guvirnul este fericit sa. anuntp Camerei logodna A.
S. R. Printului'Mostemtor al Romaniei cu K S. 11. Principesa
Maria-Alexandra-Victoria de Edimburg, fiica ducelui de Edim.
burg si a marei dueese Alexandrowsca a Rusiei".
Cu aceasta logodna s'a pus definitiv capat romanului de
aragoste al principelui rnostenitor Ferdinand.
In ultimele zile ale lunei Mai s'a tinut in Bucuresti irt
sala Ateneului, congresul a 23 seCtiuni ale Ligii culturale.

www.dacoromanica.ro
 144
Comitetul a fost astfel compus: profesorul Alexandru Ora-
scu, presedinte de onoare, membrii: Gr. T. Bratianu, C. Da-
videscu, G. Popa, I. Lupulescu, N. R. Davidescu, I. Nenitescu,
Ern. Antonescu, N. Costicescu, G. Bursan, censori: St. Sibleanu,
I. Bianu, St. Perieteanu-Buzau.
In ziva de 8 lunie a murit Inca unul din marii oa-
meni ai tàrii, unul din generatia cea puternia dela 1848, Du-
mitru Beitianu.'Marele roman avea 74 ani cand a incetat din
yiatd.
Dumitru Bratianu, 16.r5, stt aib. calitAtile combative ale
fratelui Mu mai mic Ion, erea totusi un luptator convins, fal-
cuse studii regulate, iar la 1857 cand s'a reintors in tar& din!
stedindtate unde luptase cu pana pentru ap'grarea drepturilor
Romaniei, a figurat ca deputat in clivanul ad-hoc, uncle a lost
redactorul celor patru puncte pe care s'au intemeiat toate re-
yendic5irile politice ale Romanilor dup5. aceea.
A luptat, precum se stie, in potriva fratelui säu Ion, iar
Clup5, moartea acestuia a fost proclamat sef al partidului li-
beral.
Cu moartea lui s'a 15.murit chestia preponderentei $i de
forma', in partidul liberal, ziva lui Dumitru Sturza a sosit.
Cu Dumitru Bratianu a dispgrut aproape ultimul frunta$
din strälucita falang5, a luptiltorilor dela 1848.
Din Ardeal vin *tin rele, Ungurii s'au pus cu temeiu
pe lucru ca s desnationalizeze pe Romani. Prin colonizrtri,
prin scoal5., prin biserica, fac jertfe man pentru ca Romani"'
sa-si uite limba si, dup g. ac.eea, sa-si uite si nationalitatea. Stri
gtitul de alarma rasung.
La Bucuresti !map agitatiunile studentesti pe picior mare,
oamenii politici din partidul liberal intervin si imping pe stu-
denti Inainte. Partidul liberal a simtit cä aci este o bazh' fruc-4
tuoasa," de opozitie si nu o prtraseste. Peste trei ani partidul li-
beral va veni la putere pe chestia nationala.
La 14 Iunie, studentii convoaa o mare intrunire pu4
blic5. In sala Orfeu.
Dela ora 4 d. a. studentii s'au adunat in numtir mare pe
Bulevardul Academiei, in fata Universitatii si a statuei lui Mi-
hai Viteazul. Lumea se aduna in numar mare. Studentii yin-
'deau un ziar ocazional portancl titlul : Turda.
La sala Orfeu afluenta erea considerabilk o mare parte a
studentilor a trehuit s. fdmaie in strad 5. din cauza prea marei
multimi din sal5..
Intrunirea s'a deschis sub presedintia lui Alexandru 0-
rifscu, rectorul Universitatii din Bucuresti care a rostit prima
cuvantare.
Rectorul si-a sfarsit discursul cu aceste vorbe profetice a-
di esate studentilor :
..Cat despre voi, merge(i pe calea pe care ati intrat, exci
este apropiata ziva in care steaua romanismului va lumina
In toaPa' striflucirea ei. Mizboiul a inceput iar victoria va fi a
3 oastrti".

www.dacoromanica.ro
 145
Au mai vorhat studentul Po Herat, Gheorghe Panu senator,
si director al ziarului Lupta, Const. Disescu profesor univer-
sitar i Em. Antonescu student, care a citit motiunea prin care
studentimea romand face apel la Europa impotriva maghia.
that..
Apoi studentimea a mers in procesiune pan b. la statuia lui
Mihai Viteazul unde au vorbit studentii Aurel Iliescu, C. Va-
siliu, Paulian si G. Sterian. Apoi, la sunetul läutarilor studen.
tii au jucat hora.
Aceastg actiune a studentilor. Impinsi, bine1nteles, de
partidele politice erea provocata. de mb'surile violente ale gill
yernului maghiar Impotriva Ardelenilor care dusese Impg.4
ratului Frantz Iosef Memorandum-ul, ce a fgcut atata sgomott
la vremea lui.
In aceeasi zi, Duminicg. 14 Iunie, a lost inmormantat
Dumitru Briltianu.
Acasg a vorbit Dimitrie Sturza, in numele partidului H.
beral, iar la cimitir Nicolae Fleva, Nicolae Ionescu In numele
Academiei Romane, George Paladi si doi studenti-
- Fiindca." suntem In vacanta iar agitatia si framantgrile
partidului conservator au incetat pentru multg vreme, sa ne
reintoareem la amicul nostru Claymoor cu cateva cuvinte :
E varg, In grgdina Stavri astgzi Casa Liedertalel joa-
ci o trupg francez ii. de comedii. Aci, Claymeor, ggseste, ca si la!
Sosea, materie pentru cronicele lui intitulate acum : Carna
'du High-Life.
Claymoor nu se mai slujeste de vechile lui expresiuni
pschutt !, vlan ! high-life etc. acum are vorbe noui, acum zioal
sic a lumei elegante i aristocrate este: le jour becarre',
!Jour cresson", etc.
Iar descriptiile toaletelor sunt aceleasi $i cu aceiasi mges4
trie de mare croitor parizian.
Bucurestiul, In urma dmisiei primarului Dimitrie ON
bescu, care s'a argtat cu totul nelndestulgtor, are un nou pri-t
mar, pe Grigore Triandafil. Dar va fi primar de scurtg duratg.;
did dupg el va veni Nicolae Filipescu.
In lumea teatrelor doug doliuri : Intaiu a murit Grigo-,
re Manolescu, Ia sfarsitul lunei Iulie a murit Stefan lulian.
Manolescu a fost unul dinfre cei mai distinsi si mai sand
guitori actori. Muncitor neobosit si-a datorat situatia In tea-
tru studiului si lucrului farg preget. A facut numeroase area-
tiuni, printre care rolul lui Hamlet rLimane creatiunea lui cle
egpetenie.
Scena romang a avut o mare pierclere cand a murit, mai
ales ca.' a murit cu Lotul prematur.
Stefan Iulian a lost poate cel mai talentat actor al scenei
noastre. Si lulian a rnurit Mau-, la varsta de 41. ani.
Tata care au fest ineeputurile sale In teatru.
Fund elev In Casa V-a In liceul Matei Basarab, patima
teatrului 11 cuprinse. Intr'o buna searii se urcii Pe o sceng de
10

www.dacoromanica.ro
 146
Mina a 5-a la Grddina cit cat, gradina de peireceri ce a clispa;-
rut de mult, apoil s'a: angajat sdfler, in trupa Fany Tarclini si
,mai tarziu suflor la Teatrill National din Bucuroti. Intr'o sea-
it un actor neputand Tani la reprczentatie, Iuhan ii luit lOcut
de si nu repetase rola Iata CUM a povestit el Insus acest debut;
Tremuram de frica. Cand am intrat pe scena mi s'a
Aiarut ca \Tad 36 de mii de lumanari:, Un tremur nervos nit
zguduia din cap 'Ana la picioare. Imi era foarte cald. Camara-
zii mei, numerosi In said, mit incurajara atat de bine in cat
am esit cu fata curata. Comitetul mi-a dat atunci o gratIficatie-4
Gratificatia erea de li galbeni sau 72 lei.
Consacrarea lui ca artist de mana intaiaa fost facuta la.
dnul 1872.cand a jucat in trupa lui Pascaly la Teatrul National'
4n piesa Nebunii din fald a lui Pantazi Ghica. La 1878 a lost la
Paris cu trupa de danturi a lui Gheorghe Moceanu, apoi la
11881 a lost trimis tot la Paris; de catre Ion Ghica, directortil
general al Teatrului, spre a studia arta si a vedea teatrele Iran-
ceze. ,

Cele din urma mari creatiuni ale lui au fost In operetele

Bocacio, Mascota i rnai ales Troevodul Tiganilor, precum si
rolurile din piesele: lulian e blond sau brun ?, Mincinosul,
Mustachidi din lntrigantul, comisarul din Noaptea Furtunoasd
politaiul din Scrisoa'rea pierdutd..
Clind a mUrit lulian.:Bucurestiül a lost in doliu.
La indeputul lunei.Octombrie a murit Gheorghe' Sion,
membru al Academiei, care a evut ceasurile lui de glorie in.
literile romane.
Una din ullimele lui scrieri a fost o satira intitulata: In-
(luenfa morald, indreptata, Impotriva felului in care liberalii
ub Ion Bratianu, au facut alegerile legislative in 1867.
Avem.0 afacbre diplomatica cu Grecia, este litigiul cu o
emostenire a unui supus grecnumit Vanghele Zappa. Guvernul
roman erea de parere ca diferendul se.' fie judecat de tribuna-
Iele romane, iar guvernul grec cerea ca sa fie lichidat pe cale
diplomatica.
Guvernul grec, care .tinea cu orice pret sa intre in posesi-i
Ainea averei defunctului, rupe relatiile diplomatice cu Romania
ta inceputul lui Octombrie i Incredinteaza ministrului Ru-
giei, d. Fonton, apArarea intereselor supusilor grad,
Care erea fonclul chestiunel Zappa?
Vanghelie Zappa a murit.interzis si a llsat prin testament
alzufructul enormei sale averi {20 milioane) unui nepot, Con-
tstantin Zappa, cu sarcina ca, la .moartea,Sa, sit transmita toata
exerea unei societati grecesti Olympia care avea misiunea de
1,4). Incuraja industria i comertul grec, La moartea lui Cons-
itatin Zappa de oarece averea erea In pamanturi guver-
diul roman a socotit cit societatea Olympia, ne fiind recunos-
cuta In Romania, nu poate mosteni averea. Apoi erea Slcestd*
amea capacitglii streimlor de a poseda Olmant In Romtinia...A,
ceasta nu mite°, fi rezolvat4 &cat de care tribunale. uvernul-

www.dacoromanica.ro
 147
grec a cerut transactia sau arbitrajul de oarece Societe lea
0', pia erea o sectiune a. unui minister din Atena. In ult.-
mul timp an intervenit si mostenitorii directi ai lui Van-
ghelie Zappa.
Milioanelo lui Zappa hind foarte trebuincioase atunci gu-
vernului grec din cauzit c finantele publice ereau In stare
foarte rea, acesta a recurs la ruperea relatiilor diplomatice
ca mijlo,.3 de presiune.
Parlamentul a votat o dotatiune de 300.000 lei anual
Printului rnostenitor pana la urearea sa pe tron. Jumatate
suma fiind reversibila asupra sotiei in caz de moarte.
Marti la 10 Ianuarie stil nou s'a celebrat la Sigmaringen,
casatoria Printului mosteniter Ferdinand cu Principesa Maria
de Edinburg.
Pe langa,' regele Carol au asistat Lascar Catargiu, primul
ministru, Alex. Lahovary ministrul de externe si Ion Eaten..
dem, administratorul Domeniilor Coroanei, G. Cantacuzino,
presedintele Senatului, General G. Manu presedintele Came-
rei, generalul Plorescu, Dimitve Sturza si un numar de ofi-
teri superiori, generalul Vladescu aghiotant al regelui si doanit
De le Greceanu si Cantacuzino doamne de onoa7e.
In aceiasi liana la Bucuresti chestrunea romanilor ar,
eleni erea agitata in toate cercurile. Parintele Lucaci si
Ceorge Ratiu, presedintele particlului national roman, erau
sarbatoriti, dimpreuna cu ei se afla i advoeatul care apa-
rise pe puternicii luptatori romani, Coroianu.
Gheorghe Vernescu le dete un mare banchet de 60 ta,
ei muri la cari au luat parte numerosi fruntasi din toate par-
tidele.
Sarbatoriti neincetat in tard, fruntasii ardeleni u prirnit
si numeroase subsidii spre a urma lupta pentru apararea
1,eamului romanese de desnationalizare.
Anul 1892 a contribuit mutt pentru intensificarea luptei
;i pentru incurajarea romanilor de peste munti ca stt as-
t?pte cu incredere viitorul.
Dar cine'si putea inchipui atunci ca acest viitor erea
a at de aproape ?...
Casatoria printulut mostenitor fiind savarsitA la Sigma-
rIngen, sosirea perechei princiare este asteptata in tara. Gu-
vernul numeste o comisiune care sa se ocupe eu organizareat
serbarilor. Aceasta comisiune e compusa din ministrul AL
Marghiloman si Grigore Triandafil prirnarul Capitalei.
Mari serbari fur% proiectate.
Sambata 23 Ianuarie printii mostenitori intrara in tars
pe la Predeal iar Duminiea 24 s'au flicut 32 casStorii. in 32
biserici din Bucuresti. Prin tragere la sorti cea de-a 32-a digt,
tone s'a celebrat de cake Mitropolitul Primat In biserica Sf..
Sniridon de fata fiind regele i perechea nrinciara. Regina
Elisabeta era tot in strginatate

www.dacoromanica.ro
 148
Erau de fatal colelalte 31 perechi de noui .cdstitoriti in
celelatte htserici.
in ajun la 23 Septembrie perechea princiard a fost de la
gara 1.a Mitrepolie-
Era un ger spdimantiltor, de mai m.uiu nu se simtise
o temperaturd atat de scazutd, la Bucuresti au fost nopti cu
28 grade centigrade sub zero, prin elle judete, de pita, la Te-
leorman termometrul a cazut la 32.
La garä printii au fost primiti de rege, Consihul de mi-
nistri t ceilalti demnitari, iar primarul Triandafil a oferit
pdinea i sarea pe o tavd, zmaltuitit fabricatd la Paris. A;
costat 20.700 franci.
Tedeumul la Mitropotie a fost eficiat de Mitropolitul Pri-
mat si de Mitropolitul Moldovei si Sucevei.
Apoi au lost serbdrile in sir, concert la Ateneu, balul pri-
nAriei la Teatrul National, retragere cu torte, etc.
La gar& s'a oferit principesei Maria 1.50 buchete de flori
iar sotia generalului Lahovary i'a prezentat un manson do
flori
La Mitropohe, dupd oficierea_ serviciului divin, regele,
printii .54 cc-Haiti demnitari au semnat un act comemorativ.
Casdtoria celor 32 perechi a lost interesantd si pitoreascd.
Cdsdtoritii erau rate o pereche din fiecare judet, Wand
imbracatd in cele mai frumoase costume nationale.
Cele M perechi au venit, dupd casaterie, la biserica Sf.
Spiridon in care tdralnesti
Fiecare pereche cu familia. cu preotul si en un drapel
indiand jucletul carnia apartinea nouii cdsatoriti, era insta-
latrt in cafe un car impoclobit cu covoare nationale si ca
vercleald la mijloc fund, cum e datina, bradul cu fire de be-
teald. Fiecare car era tras de 4 boi albi.
In fruntea carelor erea un alt car tras de 4 boi negri in
care se &flan ldutarii sub directia maestrului Dinicu.
De la biserica Sf. Spiridon la Ateneu a lost procesiunea
caroler. Regele si perechea princiard. an venit $i- au primit
defileul grupurilor. De eta-6 ori trecea o nuntrt pincipesa.
Maria ii oferea o pungrt de catifea rosie placatd cu mdtase al-
bastra en -pajura Rornaniei in care so aflau 25 bucati monetd
'de aur. Regele le-a dat rate o medalie comemorativd a casrt-
toriei, iar printul Ferdinand portretul SU si al Printesei
Maria.
Take Ionescu ministrul instructiunei a oferit printesei o
carte lega,t5. in verde si aur in care erau inscrise numeele tutd-
ror edstitoritilor cu \tante, profesia, judettil, satul, etc.
Regele felicitand pentru fericita idee si huna organizare,
Take Ionescu i'a spus cd ideea a fost a lui Alexandru Odo-
besot" eminentul literat si academician.
Dural aceea s'a oferit sampania.
'`rau insirate 32 mese cu lucruri dulci si sticle de Sam-
pan ie..

www.dacoromanica.ro
 149
Printul Ferdinand a ralicat eel dintai paharul strigand:
in sanatatea moiler insurati I S. traiti multi ani
fericitir
hegele i printn au mers pe la thate mesele si au ciocnit
cu toate nuntile% Dupa plecarea oaspetilor regali s'au incins
hore care au durat mutt timp.
Seara reprezentatie La Teatrul National; s'a jucat Visul
unei nopti de vara" de Shakespeare, si alte numere. Costache
Nottara a spus trrsuri ocazionale scrise de Dimitrie Olanescu.
A treta el balul primarici.
Sala Teatrulm National ca mei odatrt deeorata in mod
feeric avea o infatisare splendida. Nici odata, nici inainte
nici dupa, saIa Teatrului n'a fost atat de stralucit impodo-
bita, ,

Dupa intrarea regelui si a perechei princiare au inceput

danturile la ora 11 precis. IntAiul dant a fast un cadril de
onoare la care au participat : Printul Ferdinand cu doamna.
Grigore Triandafil, avand in fata pe generalul Mann pre-
sedintele Cameral care dantuia cu d-na de Coutouly, sotia
ministrului Frantei. Principesa Maria cu primarul Gr. Trian-
dafil avand hi fata pe G. Cantacuzino, presedintele Senatului
si cl-na Simona. Lahovary sotia ministrului de externe.
Toate- doamnele au primit in dar Cate un evantaliu-car-
net de 'tildes alb cu portretul regelui, reginei si a perechei
princiare. Qrdinea danturilor era gravate pe una din ramuri.
Primarul a oferit printesei Maria un evantaliu-carnet gar-
nisit cu un inel de aur incrustat cu briliante. Un evantaliu la
fel a fast remis regelui spre a'l trimite reginei in amintirea.
acelei sarbatoriri.
Pentru acest bal primaria a trimis 3000 de invilatiuni.
La jumatatea lunei Februarie a murit la varsta de 73
ani, Maria C. A. Rosetti, vaduva Int C. A. Rosett.
La inceputul lunei Martie a murit de'e boala de inima
Grigore Bratianu presedintele Ligii Culturale.
Defunctul era un bun roman, plin de con vingere pentru
cauza nationala, Intotdeauna dispus pentru jertfe; de aceea
i se incredintase presedintia Ligei pe care o conducea spre
multumirea tuturor.
Intr.%) seara a intrat acasti. la hotelul Bulevard in camera
pe care o ocupa la etajul al 3-lea. Peste noapte pe la ora 4 lo-
cataruI de sub camera sa de la etajul al 2-lea, a auzit un zgo-
mot ce s'a prelungit aproape o ora. A doua zi Bratianu a fast
gasit cazut jos din pat, tot astfel si mesuta dc noapte rastur-
mtg. Ceea ce era o dovacla ca Bratianu a Mout mart sfortari
ca sa ajunga pana la nasturele soneriei spre a cere ajutor. Dar
puterile l-au parasit. Grigore Bratianu n'avea nici 50 de ani.
La Teatrul National joaca ; marea Sarah Bernardt. In
toate serile sala teatrului e plina de toata aristocratia bucu-
resteena si aihi Iiime ce se Licata de lumea Malta Se spunea
7 st an era ca au fost femei care si-au inotecat casele ca

www.dacoromanica.ro
 - 150

00-si poatA cumprira diamante, toalete si p11111 loja in care sa

figureze la celebrele reprezentatiuni.
Aceasta nevroza, specified unor femei, bantuia in Ro-
mania. Au fost doamne care, preferau sa n'ailart ce mann
f.mste o tuna decal O. lipseasca dela reprezentatnle Sahrei
Bernardt, undo .figura toata lumea ,,buna".
Este o nebunie originala a femeilor romane, dinteo oare-
care societate, pentru care Parisul si francezii sunt inceputul
4i sfarsitul intelepciunei $i al fericirei.
Dimitrie Sturdza este seful partidului liberal. Cu a-
reasta" sefie Incepe opozitia dared, violent& opozitia din sis-
tema Impotriva tuturor proectelor de legi ale guverintlui.
Legi foarte bune, legi necesare consolidarei,statuhii si or-
'dinei in stat sunt combatute cu inversunare; mai mult, libe-
ralii ameninta, de Cate ori o lege este votata, cum ca la vem-
rea lor la carma o vor desfiinta. Tote legile sunt astfel lovite
de discredit mai nainte cbiar de a fi votate
Lascar Catargiu prezinta legea infiintarei jandarmeriei
rurale, care nu exista. Aceastd institutie devenise foarte nece-
sara din cauza ea siguranta publica la sate aproape nu mai
erea. Liberalii o combat cu inversunare sub pretextul crt
jandarmeria va sluji numai pentru terorizarea opozitiei.
Legea maximului, adica legea taxelor .comunale pe ac-
size, e combatuta cu o rant vehement& partidul liberal, pe
langa opozitia din Camera, intreprinde o violenta campania
extra-parlamentarre In sfarsit Dimitrie Sturdza publica un
manifest prin care, combatand cu vehementa legea, dii tarei
lagaduiala solemna ca o va desfiinta de indata ce partidul va
-veni la putere. Dar partidul a venit la putere peste doi ani si
jumatate, iar legea maximului n'a fost desfiintata.
In ziva de 5 Aprilie, partidul liberal tine o intrunire de
protestare impotriva acestei legi, apoi trim& la Camera o de-
kgatiune care sit prezinte presedintelui o protestare impotri-
va ei. Luni, 5 Aprilie era formai la ordinea zilei acest proect.
Dar liberalit facusera o pnternica propaganda in hale, in
plata, in toatri luniea comereiala i muncitoare. Luni de dimi-
neata carutasti, macelarii, precupetii sunt in grev& hale este
Inehisti, In acela$ timp mit de oameni ocupau piata, strada
Bibescu-Voda si curtea Mitropoliei, guvernul nu tuase Mei o
masura pentru ca sit mentie ordinea.
Generalul Manu, presedintele Camerei soseste, multimea
II saint& iar presedintele delegatiei, precum si un delegat din
Ploesti Ii prezinta cate o petitie de protestare; generalul Me-
nu figadueste ca Adunarea deputatilor ti va face datoria ci
va cauta sit nu apese asupra industriei romane.
Dar Imbulzeala In curtea Camerei creste ca $i fierberea,
astfel crt peste putin toate tribunele Camerei sunt tixite de lu-
me, tar usa de intrare este Ca si baricadata deputatii abia
mai puteau strabate.
Dela o fereastra a Camerei Petre Carp. vitzand agitatia

www.dacoromanica.ro
 151'

-delegatilor in curte Ii indreapta monoclul, se uit a. la ei ra-

zanct si le face cu mane, nasul, mare", Atunci intarjirea rn-
cape sa fie .si Mai tare. Din Camera yin stiri c deputatii au
Inceput diacutia legei.
Fierberea hind in crestere in eurte si Camera ea si bari-f
cadata, fortele politienesti evaCuiaza curtea; in acest moment
incepe o ploaie de pietre asupta detapmentelor de politie si
asupra deputatilor din majontate care soseau la sedinta.
Pe la orele 2-2 jum. sosesc si eu pe cheiul Dambovitei,
Ctici in ora$ se raspandise zvonul ca la Camera e revolutie",
In vremea aceea eram prim redactor al ziarului Likipta".
In fata poduim care duce astazi la b-dul Maria, vad pe V.
G. Mortun,'deriutatfil socialist, 'in picioare intr'o trasura vor-
'bind multimei. Pe pod caluI mort al unui jandarm, iar din.
tale si din restul pietei pietrele plouau asupra podului si fa-
ceau functiuriea until tir dé baraj asupra intrarei Dealului
Mitropoliet.
Jandarrnii calari can indrazneau sa treaca podul erau
bombardati'si'raniti, trei ofiteri au fost mai mutt sau mai pu-
tin foarte seriCks contuzionati.
Fortele 'de politie intervin. Janclarmi calari, sarjeaz a. de
cateva ori spre a curata piata, dar reusesc cu mare greutate.
Multimea se rctrage spre hale, unde se barizadeaza si faa sti..
cada o de pietre asupra stradei Bibescu-Voda, cheiul
Darnbovitei, dte.
In fata 'acestei situatii sedinta Camerei e ridicata. La ora
4 jum., Lascar Catargiu iese din Camera pe jos prin marea
intrare, din Str. Bibescu-Voda. Mai multi deputati, printre
care $i rninistrul Alexandru Marghiloman ii maga. sa, se in-
toarca i s iasa pe din dos, dar batranul rade si merge
Inainte.
Inconjurat de cativa devotati, de ministrii Alex. Marght-
loman si C. Olanescu, aparat la cap de palariile catorva, pre-
sedintele corisiliulth si grupul din jurul sau, inainteaza, prin
ploaia de pietre care, aruncate din hale, ajung pang, la biseri-
ca. Domnita 'Masa. Una din aceste pietre a gaunt palaria lui
Marghiloman.
Spre a riSipi multimea, trupele au avut mull de lucru
aeoarece aCeasta baricadase podul cu un numar de vagonete
ei carute din dosul carora bombardau trupele cu pietre.
Agitatia a urmat cateva zile.
Y In ziva dq. 8 Aprilie fiind si ziva aniversara a mortei lu
C.' A. Rosotti,.:partidul liberal a hotarit, o manifestatie In
anormantul marelui ziarist. In aceiasi zi se hotarase i ot
anare intrunire de protestare pentru sangele vrrsat la Mi-
tropolie." Dar politia a interzis proprietarilor salilor Dacia"
si Orfeu" Sa le inchirieze din care cauza intrunirea s'a tinuf
an stracla Glernentei 1.5, In curtea caselor Barcanescu uncle
Rocuia rnaiorul Panuta. Bine inteles cu incetul agitatia s'a
ootolit iar lezea maximului a lost votata.

www.dacoromanica.ro
 152
Cateva zile inaintea acestor evenimente Nicolae Filipescil
a fost ales primar al Bucurestilor.
Ziarul Adeveirul de sub directiunea lui Alexandru V.
Beldiman face guvernului opozitie foarte violenta ; guvernul
considerand ca cei mai violenti si atatatori sunt doi ziari$ti
evrei d-nii I. Husar si Schulder ii expulseaza.
Expulzarea lui Schulder era nedreapta fiindca' acest domn, -
nu era redactor ci numai subadministrator al ziarului.
Miscarea dela 5 Aprilie, cu proportille pe care le luase,
avea caracterul unei rhscoale pentru rhsturnarea guvernului..
Nicolae Fleva, care era in totdauna gra'bit dar nu'si ajungea
niciodata tinta, care era un portofoliu ministerial, sta.
ruia ca agitatia s'a fie intensificata iar guvernul pus la pa-,
mant. Dar nu aceasta era dorinta lui Dumitru Sturza si a
celor l'alti fruntasi mai ponderati din partidul liberal. De
altfel Insui regale trimisese instiintare lui Sturza ca sa po-
toleasca miscwa fiindca nu va schimba guvernul sub pre-
siunea unei mici rhscoale färä nici o idea la baza. 110 aci
curmat o discutie violenta la clubul liberal intre Sturza siL
Fleva. Urmarea a fost c,A Fleva s'a abtinut de la Intrunirea,
tinuta In curtea caselor BArcanescu.
Dupa ordinele lui Sturza acestei Intruniri nu I s'a dat
o prea mare desvoltare, afara de asta toate stradele Hindi
thiate de trupe, manifestantii, dupa esirea de la intrunire s'aul
dus la cimitirul Bellu uncle era comemorat C. A. Rosetti.
La 20 Aprilie a murit la Sibiu George Baritiu marele
roman ardelean. George Baritiu era membru al Academia
Romane.
La aceeasi epoch Ioan Kalenderu, legatarul universal at
averei defunctului Otetelesanu, a daruit Academiei Romano
dntreaga avere ce i'a fost lasath, evaluath atunci la eel putin-,
it milioane lei, adica 4 milioane lei aur.
Din lotul acestei averi faceau parte:Vila dela Mhgurele
cu parcul, casa din calea Victoriei unde a fost mai tarziu ho-.!
telul Frascati, casa de alAturi unde este restaurantul numit
Terasa Otetelesanu" i parcul rezervat trupelor de opereth,
Ion Kalencleru, care mai tarziu a fost presedinte al Aca-
rderniei, la 1893, era totusi membru al savantei adunäri. Fapta
lui generoash nu poate fi indestul lhudatd.
Suntem in primavara la sfarsitul lunei Aprilie ; ploi ma-
tonitoare au chzut asupra intregei thri. Inundatiile acopereau
campiile, inecau satele, omorau vitele oamenilor si phgubeau
mult recoltele $i toate celelalte avuturi. Dar nici Capitala nu
scap h. de flagel.
Pe la 26 Aprilie apele Dambovitei, crescute peste ma%
surd, sar zrtgazurile si inundeazh tot cartierul Grezavesti, Ch-
rhmidari j Cotroceni.
Apa amenintancl ceas cu ceas, inginerii primariei s'au dus
In ziva catastrofei, cateva ore mai nainte sa previa pooulatia
si s'o indemne a-si prisi caQPle Inand luernrile mai de Met
Insa multi nu au voitesb,' asculte de acel slat.
www.dacoromanica.ro
 153
Cele mai pagubite cartiere au fost cele de la Grozavestr
Caramiaari. uradina Botanica a lost desavarsit inecata.
Eampa de yin a lost maturata, multe butoaie cu vin au fost
luate de apa, altele desfundate *i sparte.
Popuiatia ramasa fara adapost, era de plans, femei si co-
pii si mo*negi, aproape dezbracati strigau dupa ajutor. Pri-
mària a impartit in prima zi 800 de pawl, Consi hul Comunali
a votat 10.000 lei spre a se Oumpara alimente populatiei dela
Grozavesti i Vitanu, rilmasa pe drumuri. Pagubele oamenilor,
au lost boarte marl fiindca multe case au ramas cu totul rui-
nate_ Gradina botanick a fost cu totul desfiintata.
Dar flagelul inundatiilor a lost general in toga tara, pa-
gubele au lost de multe i multe milioane, poduri intregi au
fost luate, linii ferate distruse si zecimi de ma de oameni
saraciti.
Tocmai, in aceste zile, la sfarsitul lunei lui Aprilie a
murit fostul mare primar al Bucurestilor Ern. Pake Protopo-
pesc u.
Pake Protopopescu a fost rapus de o board de ficat in ziva
do Miercuri .28 Aprilie la rele 2 dupg. amiaza; *i a murit Muhl:
In toata puterea varstei fiindca, n'avea de cat 48 de ani.
Inmormantarea a fost facuta in ziva de Duminica 2 Mai
In rhijlocul, nu numai a unei mari afluente cum rare ori s'a
*azut in Bucuresti la o Inmormantare, dar In mijlocul lacrims-
lor unei populatium recunoscatoare.
Cand cortegiul a urcat dealul Filaretului, femeile Inge-
nunchiau, iar din trasuri preotii plangeau binecuvantand
multimea.
Rare ori o Inmormantare atat de miscatoare a unui om
atat de iubit de popor.
Vadmva lui Pake Prtopopescu a scris primarului dorinta
sa ca numeroasele coroane depuse sa fie vandute In folosul
inundatilor.
Tot In beneficiul inundatilor regele Carol a trimis 30.000
lei, In acelas limp a scris primului ministru ca toti banii cari,
de obicein, se cheltuesc pentru serbarile lui 10 Mai, sa, fie var-
sati anul acesta in folosul sinistratilor.
Apoi un mare comitet pentru strangere de fonduri este
constituit sub patronagiul regelui i reginei, membrii acestui
comitet sunt: George Cantacuzino presedintele Senatului. ge-
neral Manu presedintele Camerei, G.. S. Skina, primul prese-
dinte al Curtei de Casatie, N. Filipescu, primarul Capitale
Cestiunea construirei garei centrale se discuta In mod
roarte serios, dac a. conservatorii ar fi avut Inca un mare numar
de ani In guvernarea lor poate crt aceasta gara atat de trambi-
itata ar fi esit din pamant. Un concurs pentru construirea a-
cestei gari pe marele bulevard, In dreptul fostei gradini Zdraf-
cu e nublicat iar rezultatul e urmatorul
Din 38 concumnti 22 au fost inlaturati fiindca nu ereau Iii
conditii: au ramas deci, i.

www.dacoromanica.ro
 154
Premiul I de 110.000 lel a fost acordat CU unanimitate de
yoturi planului architectului L. Blancdin Bucuresti si A. Mar-,
°el din Paris.
Premiul II, architectului L. Farge al companiei Fives-
Lille.
Premiul III, architectului italian Iulio Magni:
Intdia societate a vanatorilor este londata la Bucuresti."
Dam aci numele membrilor celui dintdiu comitet pentru me,
morie:
General Al. Candiano-Popescu, presedinte; d-nii Saligny,
si doctor Fischer vice presedinti; d. A. Opp ler, easier; d-nii
Caplan Savopolu si Henri Gazes, directori de vanatoare; cl-nii
Cutana i Metaxa avocati, consilieri ; d-nii Al. Ciurcu si dr
Krauss secretari; d-nii Balariolu, Fiala, Zdtreand, Luter, Boem-
ales si Leautey membrii asesori. .

_ 0 telegrama din Paris anunta c generalul Ion Em. Flo-

rescu a murit in acel oras in noaptea de Sdrnbata 8 spre Du-
minica 9 Mai In vdrstd de 75 ani.
Generalul Floreseu fost de mai multe ori ministru, lost
prim ministru, erea la vremea lui un militar de valoare, un
bun organizator si mai pre sus un patriot a cdruia nobild pa-
tina a lost intotdea.una intarirea armatei pentru siguranta
(drei.
In sedinta Camerei de la 17 1/Iai a fost,votata lui Nicolae
Blaremberg o pensiune lunara 4 100 lei reVerslbila pe ju-.
r.)..i
.
Matate asupra sotiei.
Nicolae Blaremberg a fost un foarte distins st cult parla-
Mentar, acum erea senator din opozitia liberal& dar indepen,
dent. Boala, care l'a rdpus curdnd, 11 tinea &parte, de luptele
active.
. In ziva de 18 Mai Marele COlegiu. a ales rnitropolit pri-
mat pe episcopul de Arges Ghenadie Petrescu cu 168 voturi
contra 46 date Mitroplitului.Moldovei .

Peste 5 ani Ghenadie petrescu trebuia', s, fieglestituit si

Caterisit in urma unor marl scandaluri de care yorn vorbi Ia
timp.
Am spus ca ziaruI Adevdrul", facea o foarte violenta
opozitie, dar nu numai guvernului, ci si regelui.
Alexandru Beldiman, directorul ziarului, fostul prefect de
politic, al lui Voda Cuza in noaptea 'tragic& a lui 11 Februarie
11866. era, fireste cuzist, deci partizanul fat% nici un ecou
tine inteles, al revenirei la domnia parranteana prin ur-
carea pe tron a unuia din fii, hi Vodd Cuza., Dag ambii fii ai
aui Cuza ereau acum morti, iar Beldiman, din lipsa de candi-
dat legitim la tron, ajunse, intr'o bund, zi, republican.
Republicanul Beldiman ataca, cleci, cu inversunare pe
rege, In fruntea ziarului pusese drept Motto cu.vintele: Sa te
Iferesti române, de cui strain in casd'", iar la 10 Mai Adevdrul"
aparea cu un titlu mare 10 Mai zi de doliu", si incarirat in
hem

www.dacoromanica.ro
 :155

Alexandru Beldunan Oltoid eu ma sa si pe principele

mostenitor F erdinand. Nu erea prilej in care sa nu'l zeflemi-
seabed. ,si sa nu 1 mace vehement, mar prooracia sa, repetata do
tate on Ii venea bine, erea ca... Principele Ferdinand nu va.
domni".
Inteo zi din tuna Mai 1893 apare in Adeverul" o notita
in care se spunea ca Principele Ferdinand, capitan atunci la
batalionul 2 de vanatori, a batut cu insAsi mans, sa pe un sol-
dat; si de aci e lunga serie de injurii pentru principe.
Dar cornandantul batalionului maiorul Cacea gasi prile-
jul bine venit ca sa faca zel. In dorinta sa de a se recomanda
printului mostenitor, lua cu dansul un numar de ofiteri si so
duse la redaetia eAdeverului" instalata atunci Intr'un ochiu de
magazin din Pasagiul Vilacros. Alexanciru Beldiman i unul
dintre redactori ereau In redactie. Duna un scurt schimb de
cuvinte si un nurrar de injurii proferate de major, toti ofitgrii
se nbustirli asupra lui Beldiman si a redactorului stu si'i zno-
pint In bataie Aceastit last agresiune produse o legitimt in-
dignare.1n public
Numai nude ziare din invidie sau patimt politica. apro-
hart fapta. Ziarul Lindependance Roumaine", organul lui
George Emanoil, Lahovary pe care Nicolae Filipescu l'a
ornorOt mai tarziu Inteun duel vorbind de acest atentat,
adause cum cit, directorul si redactorii Adevgrului", au pri-
ma o coreetiune bine meritatt.
La 1893 aveam, 1nct o prest aristocratict L'Indepen-
dance Roumatne" erea un ziar pur conservator care voia sa
calce pe urmele lui Figaro" sau Gaulois". De altfel, fiind
ftcut de franeezi, erea eel mai bine organizat din punctul de
vedere technic.
Chiar astazi, dupt trecere de aproape 40 de ani, duit des-
chidem, vechea colectie vedem cit ar putea figura alaturi de
cele mai bine technizate ziare bucurestene.
Liberali, desi au Inregistrat o Infrangere cu legea ma-
ximului, fac totusz, opozitie därza tutulor proiectelor de legii
prezentate de guvern si votate de parlament. Legea clerului
prelentatt de Take Ionescu i admist de Camere e dezapro-
batil cu aeeiasi crâncent Impotrivire de Dimitrie Sturdza.
Noul Mitropolit-Primat Ghenadie Petrescu, spre a sarbt-
tort restaurarea Mântstirei dela Curtea de Ages, a oferit tin
mare banchet ministrilor si persoarielor de distinctie fart ose-
hire de partid Intre altii, la acest banchet de 140 tactimuri, a
fast invitat i Dimitrie Sturdza.
Dar seful partidului liberal a refuzat trimitând Mitropoli-
tului urmittozirea scrisoare:
Biserica ortodoxii mu-Ant fiind In doliu de pe urma lo-
riturei ce i s'a dat de legea care'i dezorganizeazt vechea ei ase-
zare. subsemnatul are onoarea a rtsnunde sit nu poate luat
parte la banchetul la. care a fast poftit de cttre S. S. Mitropob
littil primat, aceastt sarbgtoare fiirul CII totul In dezacord cd
triska situatie creatt bisericer

www.dacoromanica.ro
 156
Ceeace erea adevdrat erea iaptul cd, scrisoarea lui Sturdza
nu erea dèloc legitirnaL d de legea eferfilui care nu deidrga-
niza de loc biserica, dar erea dictatd numai de spiritul acelei
opozitii sistematice care a caracterizat pe sefut partidului
liberal.
Opinia public& din tart si, mai ales din Bucuresti, in-
cepe sa fie iardsi agitatii de cestiunea Romanilor de poste
munti.
Parintele Lucaci este osanclit la inchisoare de cdtre tribu-
nalele unguresti si este internat in temnita de la Satmar.
La Sibiu Comitetul partidului national roman tine o in-
trunire in care se hotardste esirea din pasivitate si inceputul
luptei inpotriva guvernului unguresc. La aceasta luptd aderd
si celelalte na4tazialitati.
Conservaterii sunt, insa, bitnuitori, ei brinuese cum cd. Ro
manii transilviineni inclind catre partidul liberal din Roma-
nia; adevarul este ca Dimitrie Sturdza intrd in legaturi foarte
stranse cu ROmanii arcleleni si se prezinta ca si cand dansul ar
conduce attiunea partidului national. Bine inteles doctorul
Ratiu, intervievat de ziarele conservatoare, tagadueste cum
ca ar avea preferinte pentru vre-unul din partidele din Ro-
mania.
Dar la Bucuresti agitatia creste ceas cu ceas fiindcd stirile
din Transilvania spun ca populatia maghiard atacd pe Ro-
mani pretutindeni. La. Turda casa doctorului Ratm a fost corn-
plet devastata, Protopopul Lugosanu gray rdnit, avocatul Vld-
dutiu care se intorcea de la conferiuta din Sibiu; atacat cu
comegile si batut sangeros. A trebuit sa intervie jandarmeria,
sd traga, sit omoare un om si sit raneasca pe altii. pentru ca
multimea sit fie risipitd.
Dupd cateva zile a fost la Predeal o sarbdtoare romaneascg
pTinr+ de insufletire, s'au increclintat studentilor din Bucuresti
ii Iasi cate un drapel transilvanean. Studentilor din Bucuresti
drcnelul .albastru, celor din lasi drapelul rosu, iar drapelul
galben a /limas in Transilvania.
Deputatia Rornanilor din Sibiu erea condusa de d. Al.
Vaida-Voevod. dela Universitatea din Viena si .de cake Orin-
tele Vasile Mangra del la Arad. S'au rostit cuvantari patrio-
lice si s'a ciocnit paharul In jurul unei mese cu 80 tacamuri.
0 altd cauzd provoacd o mare Ingrijorare, holera care ne
pandea de mult i ne silea sit pazim granitele i sd caranti-
film, a izbutit, in sfarsit sit intre in Romania. lntaiele eazuri
sau ivit la Brhila, apoi holera s'a ivit la Sulina, Tulcea, Galati,
Cernavoda, Fetesti, Piatra. Cdlarasi, Giurgiu. etc_ Buturestint
insa, n'a lost contaminat decat mai tarziu i foarte putin.
Tot felul de masuri de profilaxie sunt recomandate de
medici, iar doctorul Babes recomandd baterea anei cu niatra
am% metodui cunoseuth de altlel in Romania de multd vre-
me -- in acela4 timp prezinta publieului un aparat de tini-
ehea brevetat in care sti se colecteze apa i sit se batd cu alun.

www.dacoromanica.ro
 157

In zilele acestea numarul fricosilor era foarte mare. Emi

amintek de Caragiale.
Pela inceputul lui August,-- daca nu pe la sfarsitul lui
Julie ma aflam cu el in gradinita birtului Enache pe vre-
rnea aceea in3talat trite() casuta mizerabila. astzi dispa-
ruta alaturi de nunisterul de interne pe strada Academiei.
Era pe la 12 din noapte. Caragiale erea obsedat de spaima
holerei asa ca, tot band mivnasurile, se vaicarea mereu. La
un moment a inceput chiar si plangil Cu mare greutate 1-am
putut linisti putin, apoi a staruit sii-1 insotesc pan& acast
fiindca li era frica sa se dud), singur.
In sfarsit am esit si ne-am urcat Intr'o birje. Pentru neno-
rocul lui Caragiali, coincidenta malitioasa a vort at-0 radiii
hotarit de dansul : tocmai cand am taiat strada Regard, iata
ca. dela hotel Union oamenii scoteau, spre a fi dus la morga, un
pasager care murise sub.t. l'aQagerul nu murise de holera dar
atat i'a trebuit lui Caragiale pentru ca sa isbucneasca.
Niciodata Warn vazut pe un Mrbat plangand cu asa de
mari hohote $i sughituri cum a plans atunci marele scriitor
Caragiale.
Directorul general al Regiei, cu o sarguintit demna de
toata lauda, crests flota noastra comerciala zi cu zi.
De uncle la debut n'aveam decal un singur vapor Despina
Doanzna, la 1893 aveam 5 vapoare pe Dunare *i 46 $lepuri. A-
poi directorul Regiei, cumpara cu 200.000 lei dela Austriaci,
santierul lor de reparatiuni dela Turnul-Severin.
Este o mare fapta nationala pentru care numele lui Grigo-
re Manu trebue sa ramaie Totu$i partidul liberal combate de
moarte aceasta opera.
Pe la sfarsitul lunei Septernbrie a sosit in Bucuresti Ma-
rea Ducesa. de Coburg, mama principesei Maria. Ducesa a ve-
nit Impreuna cu cele trei fiice ale sale Victoria. Alexandra si
Beatricea.
Spectacolele teatrale incep caci suntem la Inceputul lui
Octombrie.
La Baile Eforiei joaca o trupa de opereta franceza.
La sala Hugo program variat, cum putea fi pe vremea
ttceea, cu arti$ti de mana intai dela Paris. Iata programul de
Incepere a stagiunei.
Ana Debriége, stea parizana.
Ana Held, mare vedetXt pariziana.
D. Canivet, comic gomos din Paris.
D. si d-na Beerat dela Trocadero din Lonclra.
Amalia Ferando, cantatrice italiana, etc. etc.
Orchestra condusa de Eduard Strauss.
La Teatrul National joaca marea artista romana Agata
Barsescu.
In PalatuI Ateneului un mare scamator $i hipnotizator
comandorul Caseneuve si med.iul sau Reine Desolanges.
Dar ne apropiem de epoca politicei active si zvonuri

www.dacoromanica.ro
 458
sinistre'se riispandesc: in painauf aela guvern nu mai este
unire sufleteasca.
Grigore Paucescu este dusnian de moarte al lui Petra
Carp si-t combate cu patim. toate proectele.
D. Ionas Gradisteanu face opozitie darza guvernului; mai
cu seam& junimistilor.
Insusi generalul Manu, presedintele Camerei, este protiv-
nic grupului carpist din guvern, a carui preponderentä In
partid nu o poate admit°. In curand vorn vedea si pe Nicu
F'ilipescu, luand pozitie Impotriva junimistilor, special Impo-
triva lui Alexandru Marghiloman.
Nu o datit generalul Manu si-a aratat ostilitatea Impotri-
va lui Carp, ba cu autoritatea sa presidentiala, i-a cenzurat
limbagiul, lucru care nu-1 fitcea cu ceilalti deputati. Se vedea.
antipatia profunda, chiar ura.
Viitoarea sefie a partidului conservator Incepuse sa turbn-
ye somnul corifeilor.
In ziva de 3 Octombrie s'a Itasca principele Carol, fiu/
printului Ferdinand, care trebuia sa fie mai tarziu principe
mostenitor al Romaniei. Botezul s'a facut in zioa de Dumini-
ca 11 Octombrie.
Cel dintai a sosit la Sinaia Mitropolitul Primat care a tta
lus o cristelnitit de argint comandata de mai mult timp In:
Rusi a.
Ceremonia s'a desfrisurat in sala maureascI a Castelulta
Peles.
Mitropolitul Primat a oficiat singur avand pe el un vest-
tnant de ceremonie din catifea, aur si diamante de o mare bo-
gritie. In dreapta si In stanga Mitropolitului stau staretii mo-
raistirilor Sinaia si Cernica.
Nasa : Ducesa de Coburg, care a dat rAspunsurile Mitre-
politului. Nasii si nasele principelui mai erau Regele si Regi-
na Romaniei, ducele si ducesa de Saxa Coburg Gotha, Alteta
RegalA principesa mamA de Hohenzollern, marea ducesa* Xe-
nia a Rusiel, fiica mai mare a Tarului, Altetele lor regale
Printul i Printesa Leopold de Hohenzollern.
La Bucuresti reprezentatii teatrale gratuite la Teatrul Nry_.
tional si la Teatrul Liric si iluminatiuni po strade.
Stagiun.ea de iarnA a Teatrului Liric fncepe cu o truprt:
tfranceza de comedii si opereth. Cateva ilitstratiuni pariziene
viitoare fac parte din trupg, dotiA debutante de mare talent'
ilestinate ert oeupe locuri de onoare pe scenele Parisului. suns
anuntate, acestea sunt dornnisoarele Mealy si Monbazon,
tApoi prMtre barbati aVem pe Tauffenberger si pe Chalmin.
Suntem mci In vremurile In care Claymoor putea seri:
Pans les loges la chambr4e Rail extra becarre". ToatA lu,
mea sic este In loji si fn staluri ; aristocratia n'a disprtrut IncV
Telegraful a adus stirea mortei Intr'un or1ise1 un Stv-'
ria a contelui de Hartenaii. fostul print al Bulgariei. Alexandra
Batenberg.

www.dacoromanica.ro
 1.59

fAmdrit si adanc ranit de umilintele la care 1-a supus a-

rul Rusiei, printul Batenberg a murit retras fara sa mai la
parte la viata in nici un fel. .

La inceputul lunei Decembrie a murit la. Nissa gene-

ralul Cernat, fostul comandant al trupelor romane in fata
Plevnei la anul 1877.
***
Deschiderea parlamentului este interesanta prin cuvan-
tarea rostita in Senat la Mesagiu de cdtre Dumitru Sturza, o.
ful partidului liberal. '
Pentru intaia data seful partidului liberal ia pozitie in
chestiunea romanilor de peste Munti : El cere guvernului ca
Sd'intervie dincolo in favoarea acestor Romani si sd spundi
ungurilor cd, daca' Vor urma sa persecute pe romani, regatul
va putea veni cu greu in ajutorul ungurilor cand ar suna
ceasul hotdritor. Sturdza este foarte hotarit, discursul sdu fa-
ce o aclancd imrpesiune.
Dar, odatd, ajuns la putere Dimitrie Sturza a fost silit sä
feed. ,,scuzele dela Iasi" spre a putea ramane in capul go-
vernului.
Bugetul pe 1894-5 este depus la Camera, el prevede
202.309.265 lei la venituri si la cheltueIi. In 5 ani, dela 1888
bugetul sporise cu 40 milioane.
Uncle eram la 1893 L.:
. 0 telegramli din Sibiu anuntd. c jurtii unguri din:
Cluj' au osanclit cu unanimitate 1W6 lun inchisoare si 100 fio-
rini amendd pe Rusu.$iriariii pentrif un articol scris in Foaica
'Poporului iar pe Necsa Popo., editdrul fodei, la 2 luni inchisoa-
re si 500 fiorini amenda.
Rusu Sirianu s'a aparat timp de 3 ore in limba romand
Impotriva invinuirii c. ar fi un agitator jrnlibtriva
),
statului
maghiar. .

. Aceasta noud loviturd' data lopOtOrilor rOmarn,din Unga-

ria sgita iaras spiritele in. BuCure§ti` iar ,partidul. liberal se
foloseste spre a duce, pe aceasta cestiune, campania de rastur-
nare impotriva guvernului.
0 mare si veche banqa din Bucure*ti dispare, d. Chri-
stofi Zerlenti, directorul bancii cu acest nume, anunta lichi-,
darea.
La sfarsitul lunei Decembre Teatrul National repre-
zinta pentru prima card, Saul tragedie in 5 acte de Al. Mace-
denski si Pavelescu. piesa e jucatd de C. Notara, in,rolul titu.
Demetriadi, L Livescu; d-,nele'Aristita Itonlanescu, Ciu.
pagea, etc.
In politcd, avem o sparturd In partidul conservator,
Grigore Paucescu, fruntas al acestui partid, pe care-1 desparte
ostilitatea fdrd crutare de junimisti, a esit din partid si a tre-
cut oficial in disidentd.. Aceastd hotarire a anuntat-o dela tris
buna Camerei.

www.dacoromanica.ro
 160

Paucescu isi pusese candiclatura la vice-presedintia Ca-

merei, pentru el a votat toti conservatorii anti-junimisti si.
Oat a. opozitia liberala, dar n'a putut Intruni decat 62 voturi
'din 138 votanti.
Anul 1894 va merca Inceputul frecaturilor inauntrul gu-
yernului $i al partidului dela Carina.
ANUL 1894
Intram In anul In care va Incepe procesul de destra-
mare al guvernului.
Junimistii stiu ca. partidul conservator nu va merge mai
&parte cleat legislatura; apoi vor veni la caring liberalii,
klar junimistii nu inteleg sa sufere si $efia unui alt conserva-
tor dupa Lascar Catargiu. Petre Carp e hotarit sa puna cu e-
inergie cestiunea sefiei sale. Vom vedea cum, Incepand din
4894, Alexandru Marghiloman va lucre In cele mai multe ju-
rdete, spre a Inlocui peste tot,, cadrele vechi conservatoare cu alte
cadre noui junimiste. De altfel Alexandru Marghiloman lu-
;era pentru situatia sa personala cad stia ca, dupa $efia lut
Carp, va veni ziva sefiei sale.
Pe and conservatorii Incepeau sa se manânce sub
ifocul atacurilor liberale, Alexandru Beldiman atacti pe rege si
ldinastia de ate ori avea ocazia. lath' o proba in Adeverul" de
Ra inceputul lunei lanuarie
Balul dat la Curte In seara de una Ianuarie, a Mout un
Easco formidabil. Afara de corpul diplomatic si de lumea ofi-.
ciala, nu era niment, absolut nimeni. Aceasta abstentiune este
ifoarte semnificativa.
Dinasticul (?) colonel Candiano-Popescu a declairat a co-
tilion nu va fi pentru ce fiindca cotilionul necesiteaza
cheltueli, pe care regele nu le poate face In momentele de cri-
ta prin care trecem.
Supeul foarte prost : icrele, de$i proaspete, erau foarte g-
rate ; pestele raspandea un miros neplacut ; vinurile lasau
mult de dorit.
M. S. Regele foarte posomorlt. Suveranul e furios cli ne-
potul si nepoata sa nu au venit pentru a face onorurile aces-
ui bal.
La finele supeului capitanul Solomonescu cu vreo suta de
agenti politienesti, au devastat mancarurile ce mai ramasese
pe,rnese $i. au de$ertat toate sticlele, bineinteles In sanatatea
Dinastier.
Capitanul Solomonescu era comandantul sergentilor de
Ora.5
Ziarul ,,Adeverul" este acum, nu numai antidinastic dar
5i socialist, caci batranul Beldiman, lipsit de vointa si fttra
linie hotarita In politica, afara de patima Tui antidinastica. a
Incaput cu totul De mainile socialiste. Pentru ziva de 9 lanua-

www.dacoromanica.ro
 161'

rie o Infrunire e couvocafti la sala npacia" :pro a se disenta &-

supra : Votaila unzversat. Beitaza In armatif of Partedree pu-
iiLLce..
Oratora anuntati irau: AI. V. Beldinian, lean Nadejda
V. a. Moiluth, Al_ U. Raclovici, Const. Mille si Anton Bacal-
basa
Afar& de Beldiman, toti ceilalti oratorx erau rnembrn ai
partadufw. suciahst.
-In'Wsedinta
document al vremurifor:
Cainerei dela 22 fanuarie deputatul liberal
Constantin Stoicescu interpeleazil pe ministrui de razbot
geueralul Jak. Lanuvary asupra relei start a arinater Ci i a-
supra agresiunii maioruhn Come si a ofiterilor sat impotnva
hi& Beldirnan, directorui ziarului ,,Adeverut`.
Waspunsui unnistruful a fast atilt de elnie in 61 merit&
ea fie inreenstral pentra ca viitorimea sEr nu piardn- prileja/ Ue
a sti ce felt'de dectaratii putea face un mintstru la anal 1394. *4
cum un parlament le putea aproba.
lal& cuvintele, ministrului:
s A. mai varbil d. Staicescu de Un atac al ofiferilor inteo
redactie el ca acesti ofiteir ar ft maltratat pe redactorn si cli-
rectorul ziarului. Ofiterii au avut dreptate càci. acel ziar sfra
perrnis s. insulte pe sefut batationului care e printul moqte-
Mtor.
Acest ziar necontenit insult& armata st pe eefii ei ei regret
cL asemanea scene nu. se produc mai des, cad numai asa vor
fj rnfranti insuitatorii armater.
Aceett ofiteri. departe cte a merita dezaprobarea, merit&
teat& tau& eti au tiut sa apere onoarea armatei si a eetului
ion M mir chiar cEL nu_ eau gdsit sf alti ofiteri sa imiteze
exempla/. acestore.
Au trend de atu.nci at. de ant qi totust mt se pare a aces-
te vorbe yin din alta lume.
Cuyantarea ministrului a ridicat indignarea publica. frt
toate cereurile nu era &calf a unanima dezaprobare. Tar agita-
tia pesfe tot *i In cereurite civililor ei in cercurite mihtaritor-
In ziarulLupta de sub directia lui Cheorghe Panu, am
seris et semnat urmatarul articol. In cahtatea rnea de prim-re.
actor :
De pe banca ministerial& eau spus alaItaert atatea ne-
rozit si atAtea vorbe zmintite in eat e cazul sl intrebarn dac&
tolerarea in fruntea taxa a unor asemenea Gament nu dege*.
nereaza Intenn pericol public.
Ministrul nu s'a marginit.sa ia apararea maiorulut COCea
si a forarasitor ski. ministrut a inOtat afentatul la demni(atea
'de teorie, sustinând e6 o infamie este singurul mijIcie a/ Ga.
mentlor (mesh de a captita safisfactie in tara noastra.
Discursul d-rut general Lahoyari a filcut G penibila impre-
ie Datoria d-sale era s intervie pentru stingerea iritatiunitor
d-sa trebuia stt faeN ape) Ia judeeata rcee a tuturor. a spunk
11
www.dacoromanica.ro
 lfq
cuvinte de Iniratire, sg,desaprobe toate violentele, lie ele-ve4
nit din partea lilor, he din partea militarilor, int?un ur
yant sa ue cu demnnate locui de conducator al tarn.
Dimpotriva a vorbit ca un energumen. Adevarat ciocoiu,,
adevarat strein de interesele tdrii, infumurat, dezagreabil, cu
tasui sus, cu dispretui pe ouze, arogant, provocator, iata cum
i. lost domnul ministru.
Cel putin in urma raspunsulut d-sale rdspunderile s'au
tdmunt. Pentru on ce atentat viitor va piati ct-sa si delicata
rt-sale piele, de azi inainte caml va ataca maiorul Cocea, va
pram inuarat iacob Lahovary".
De &mei in ceeace privea miscarea democratic& de pe acea
preme, cat si in ceea ce privea miscarea socialista, erea un haos,
dU erea nimic inchegat. Este destul sa arat ed. la 1894, Alexan-
dru Beldiman in Acleverul" anunta ca el si socialistii luptd.
apentru : 1) Gonirea monarhiei, 2) Sufragiul universal, 3) Des-
iintarea armatei permanente, 4) Impozitul progresiv, 5) des-
iiintarea Senatului.
Astazi, la 1928, sociali$tii au facut multi past inapoi.
Apoi un fapt nou vine sa mareascit indignarea publicA.
La srarsitul lui Ianuarie, cateva zile dupa cuvantarea ministru-
lut41e rdzboi, la palatul regal erea un mare bal.
Principesa Maria deschide balul dantand cu maiorul Cocea.
Sfidarea erea neiertatd; in altä tard ar fi avut urrntin-
' In noaptea in care se danta la palatul regal o sena de
crime do cea mai mare indrazneala se savarseau in Bucure$ti..,
Aproape de necrezut, o band& de vreo 15-20 talhari- inar-
matt cu ciomege. Cutite i revolvere a cutreerat o parte din
manalalele Bucurestilor, a bittut oameni, a schingiuit. a. 4.
evastat case $i toate acestea timp de vteo 7 ore far& ca auton-
latea,sa fi putut interveni. Atacul a inceput la orele 9 seara.
Banda. a atacat mai Intai carciurna lui Petrache Nichifor
diü calea Plevnei 189 In fata cazarmei cdlara$ilor. Durd ce au
loatut gray pe carciumar, pe sotia acestuia si pe.mai multi ve-
cini cari au särit In ajutor, banditit au furat tot ce au gasit in
bani $i giuvaeruri, apoi au plecat in Cardmidarii din Gro-
tcaxesti.
Ptci au urmai prädäciunile incepand cu un locuitor anume Ere
Theorghe cAruia i'au impus s5 le arate unde locue$te popa Star.
De la Ilie Gheorghe au trectit la tin altpi locuitor anume
Brilaceanu pe care, dupa ce l'au znopit in bdtaii, l'au silit s'a
.strige afar& pe popa Stan.
Popa Stan esind In curte a lost stalcit in batdi silindu-1
prin torturi ca sa le dea toti banii pe care li are. Dupd. ce au,
Lut si au schingiuit pe popa, Lie preoteas& si pe alti vecinif
Alharii au devastat toat d. casa. au darimat sobele, au stricat
loath dulapurile si au furat toti banii si toate bijuteriile gäsite.
Un gardist pring de talhari dar scapat din mana lor, a dat
darma, mai multi gardisti au alergat, au pus bancla pe fuga si
iu prins pe unul din ei numit Stefan Ionescu Citing%

www.dacoromanica.ro
 163' --

',.5tefan Ionescu eiungu denunta pe gazda hotilor anume

Wlexandru Ionescu zis Dascalul, fost cantaret la Doamna Ba.-L
lasa, lacuind inteo cash proprietate a sa in strada Viilor din
Dealul Spirei. -

La orele 5 din noapte politia se puse in miscare. Prefectul

de politie colonelul Rasty, inspectorii de polite Cretu si Fili-
pache Protopopescu i a:Viva agenti si soldati se dusera drept
la locuinta lui Ionescu Dascalul care se afla acasa. Somat sb
se predea talharul trase cateva focuri de revolver asupra celor,
doi inspectori, apoi sari un gard si se facu nevazut. In urma
sa alerga prefectul de politie cu sabia sdbasa, dar aceasta ur-
marire, mai mult corniea, ramase fara rezultat.
Aceasta erea banda comandga de talharii Zdrelea, Marun-
telul i Dascalul.
Luptele intro poter si politie de o parte si talhari de OM
parte, au urmat mai multe zile imprejurul Capita lei, la Chi-
tilay in padurea apropiata, etc.
Dupla lungi urrnariri i lupte a putut fi prins banditul Ion
Constantin, ins& Gheorghe Maruntelu si Dumitru Zdrelea,
arnbii olteni au scapat.
Banditul Cimpoeru impuscat in piept de un Wares, a
fost prins, arestat si internat la spitalul din Budesti, dar peste
cateva zile a evadat.
Puoi poterele au urma'rit multa vreme banda talharilor.
Foarte emotionanta a fost aceasta talharie. lumea s'a mirat
tot alit tie mult de indrazneala bandei,-cat si de slabiciunea
autoritatilor_
Prefectul de polite colonelul Rasty a fost obiectul a nenu-
marate glume; de altfel insusi colonclul cledea materie de ze-
flernea. Zilnic si in toiul celui mai mare ger lumea Ii vedea
trecand pe strazi numai in tunica, el purtand pe brate un foarte
noir catelus negru. Colonelul, imbracat in uni forma Ware-
silor, inalt si purtand o barb a. neagra plina si lunga, erea 6
aratare bncuresteana.
- Bine inteles, nu erea la inaltimea nici chiar a imprejurag
rilor de atunci.
Concomitent cu ispravile bandei Zdrelea-Maruntelu, se
pioduce demisia ofiterilor din cavalerie. Pe vremuri a Mut
mutt zgomot.
Care a fost origina acestor demisiuni ?
Ministrul de razboi generalul Lahovary conslata.nd c.
arma cavaleriei este cam inapoiata din cauza insuficientei cor-
pului ofiteresc, luase dispozitia ca sä treaca in cavalerie pe
unii otiteri de valoare din artilerie si din geniu. Masura a-
ceasta a nemulturnit adanc pe tot ofiterii de cavalerie cari
s'au socotit ofensati.
Seful statului major, generalul Falcoianu, a inspirat
nistrului do razboi botarirea de a numi in cavalerie ofiteri
le stat major : astfel mai multi ofiteri cle infanterie au trecut
In arma calareata

www.dacoromanica.ro
 164
Aoi ca inspector al ravalenei, in loc sa lie numit no ,en-
ter Um actesia armai, a lost natant generalal Cantili, ofiter din
infanterie, ostas cunoseut pentru severitatea sa, dar i pentru
excentricitatile sale maniere.
Cate lapte reprobabde na .an lost strvarsite de acest ofiter,
energic i capabil de altfel. OdatA, pe rand inspects un beta-
lien de infanterie Ia Tulrea darn nu rea insel i pnrui
ca un capitan mi e destul de curat- i, spre a se wnvinge, a soon
pe tapitan in feta frontulai si a sad sa-si -Kean cizmele el!
ctorapii.
Fartidul liberal. de indall ce a runoseut nemultumiret
ofitenkr cavaleristi, a rantat si prefite din linieres
Lovitura a fost data la tffireitul lunei Ianuarie, 127 oh.-
teri ei-au dat denalsiunea fiecare sefultii respettiv.
Agitatia In anneal si in tarn este mare; se annul% demi-
siuni numeroase, arma eavaleriei e amenintata clii dezorgani-,
zarea. Dar dap& mune staruinte i litgadnieli date ofiteriier
cerente tor cele mai indreptatile vor ii satislitrute, ode mai
multe dennsiuni au lost retrase. Au lost, insa, primife, aceles
ale urnontorilor oriteri rani au /limas credineioi cuTantului dat
de a nu-s1 retrage demisiile.
Capitanii : G. Slatineanu, D. Urs,i, C. MiEcesen, C. Popo-
viti. C. Bublea. G. CrUteseu, Beam Fthti
Locotenentii: C. IvIebtupcitu, 1. Nicialescu, C. Atlenreseu.
Allred Angetescm 1. Creteanu, Stehan CAmnrasesen.
Au lost puei In clisponibilitate apitanii Chiriar Dimi-
eu. A teffineseu, M. VrAneesen, C. Teedosien, Al. Sorer.
Locotenentii M. Milrgaritesra, 0. Dinneseu, I. Botez, B,
iia B. lialteann.
Liberalii se egill din re in re mai milli si afacn mi numef
guvernul, der ehiar pe rege. Pe la naljlocul lunei Februarie
partidul liberal tine co intrunire n sale Dacia" la care parti-
cp i Beizadea Mitica Ghica. candidatul liberalitor la o ale-
gere partiala la Deli. La areasta intrunire se intampla nu in-
cident care pune pe liberali In situatie cam delicatn.
Mibal Ferikidi wee la lribunt Dupa ce atad guvernut
adaugn en vinovat pentru 4,oate relele de care sufera tara este
regele care tolereaza un astfel de guvern. Atunci se small
Beizadeaua.
Beizadeana SE apropie de masa unde vorbea Ferilddi Stk
Impingându-I 1i la locul, ape.' spnne publientui ca de Darer°
este dinastic nu poate aproba-vorbele hai Ferikldi ,,Locul meu
nu mai este allituri de cl-Noastrn, aclaogn et, de aoeea plec".
Si luandu-ei painria parnsi sala in care s'a rasa& deodatg,
o Intinsa tileere.
Mott* la Dolj Beizadeana a rnmas-candidat aT liberalllor
si a lost ales senator en a mare malordate.
Spre a curma agitate liberablor pe ehestiilc militare
din came indignitrei produsa In toate cercurile Lie cuvantareg
rostita in Camerli pentru apnrarea maiorului Cocea, generaluf
www.dacoromanica.ro
 15
Jack Lahovary a Toot silit sa demisioneze de la departameinut
razeeiului. Interimatul acestui departament 1-a luat seful. gu.
vernului, Lascar Catargiu.
Intaia spartura era facuta in bloeuI guvernamental pe la
sfamitul lunei in iFebruarie.
Generalul Lahovary a eazut de la ministeral de razboi din,
cauza lipsei sale de tact gi a lpsei sale de capacitate. De alifel '
erea o reputatiune uzurpata.
L'am vazut in mai multe imprejurari cat era de super-, \
Tidal, fara seriozitate, fara cunogtMta situatiei reale a lucruri-
lor din afara gi, pe langa. astea lipsit de caracter.
Toata. autoritatea gco datora numelui, clasei sociale careia
apartinea cat gi Infatigerei sale impunatoare. Ere aratos at
fainic, erea orn de salon. purta monoclu i area oarecare cu-,
nogtinte in domeniul rnatematicei
Cand a izbucnit mai tarziu razboiul ruso-japonez erea In-
eredinjat cii rugii nu vor avea ee alege de japonezi. Am dis,
cutat intr'o zi cu el la elubul conservator asupra sortilor de a
birui a telor doi adversari
Generalul care nu citea de cat ziarele franceze, eredea ca
Japonezi vor fi inghititi, eu, insa, cream de alta parere. Eroa-
rea generalului vinea de acolo ca nu erea in eurent cu lucrurile
militare din toga lumea, apoi erea un spirit uguratec.
Natura versatiIa nu avea in nimic statornicie, tagaduia azi,
ceeace fagaduise eri i piiniisea prietenii ca i parerile fart
nici un serugul.
Cata deosebire cu fratele situ Alexandru.
Inteunul din ministerele conservatoare de real tarziu erea
rninistru de externe in Senat opozitia liberala. contesteazi pe
un ales guvernamenial dela Gorj, dovedind cu certificatul a-
oestuia prezentat la tinIn comisiei de recrutarQ, cum ea n'are,
varsta legiuita de 40 ant, ci numai 38. Generalul Lahovary core
Senatului, de pc karma rninisteriaM., ca si valideze alegerea de
oarece aIesul are In adevar 44 de uni flax in emit cand a lost
chemat sa traga sortul, fiindca voia sa-gi termine mai in-
tai studiile, a prezentat comisiei do reerutare nn certificat
care-1 facea mai Mar cu 2 ant
Ca document al epoeei oazul este foarte interesant. Lin se-
nator cane invoca marturia unui certificat fals ficut, un Mi-
nistru care cere Senatului o. valideze pe nn ales pe temeiul
unui certificat fals pe care-1 marturiseste ca un fapt onorabil,
ai apoi un Senat care vahdeaza alagerea. In aceste conditiuni. ,
Astazi, la 1928, o asemenea seeni nu ar fi cu putinta cad
riee ear zice, opinia publica i congtiinta eetAteneasca sunt cu.
mult mai degtepte.
Fara a fi un om lipsit de simtul onoarei, generalul Laho-
vary erect. din punctul de vedere al seriozitatei gi al congtiintef
hien eopil.
Profitand de toate ateste lntamplNri partidul liberal EV4,
www.dacoromanica.ro
 166,

gia neincetat in toat5. tara. In multe judete tartami se revolg

ALI UU..41a ei maximului i a legei zis5 a poparitunn". (Ai;
vernul incepe s'a fie serios ingrijorat.
intrunirile liberate se succed la Dacia iar guvernut des-
1dsoara mari forte politienesti*i militare pe_strade. Presa opo
zitiei este si ea numai foc si flacara. Adeverul lui A. V. Bet
camande *i acesta nu e liberale de o vielenta spaimanta,
Ware. Un nestiutor al lucrurilor din Romania ar credo catara
e in ajunul unei revolutii. Dar nu erea nimic. Erea numai do.
einta unui partid foarte burghez de a veni la putere.
Pe la inceputul lunei Martie a murit in spitalul Branco-
xenesc Filipache Protopopescu inspectorul de politie in urma
ranilor primite de la talhatul Ion Dascalu. Protopopescu pri-
mise 2 gloante in rmichi.
La 24 Aprilie, in ajunul inceperei la Cluj a procesului
tromanilor ardeleni 25 la numar a procesului Memoran-
dumului, procesul intentat acelora cart au reclamat impara-
tului impoteiva adninnstratiet unguresti, Liga Cu1tura15. a.
tinut o mare intrimire de protestare in sala Bailor Eforiei. A
lost un foarle impunator meeting menit ed fad, presiune asu-
pra judecatorilor de la Cluj.
intreg comitetul partidului national din Ardeal area adus
la bara justitie.
Rascoalele tära'ne*ti se intind judet dup5 judet. Acum
ovem ra'scoalele din judetul Bacau. Aci vine vestea crt. s'au
comis multe torture multi trtrani au fost schingiuiti In repre-
siune. 0 anchetà a presei e hotaritä. Din Bucureeti p1eac5, la.
Bacau in ancheta.: Gogu Cantecuzino de la Vointa Nalionatd;
C. D. Amschel de la Adeverul, Vinti1 Rosetti de la Romdnul,
V. G. Mortun, de la Munca, *tefan Sihleanu din partea ziarului;
La Penni&
In sfarsit, In urma tradarei. banditii Zdrelea i Cim-
poieru sunut prin*i de-abinelea de ast5. data. Mai intai a lost
prins Zdrelea in satul Scheiu, dupe: aceea, si In urma denun-
tarei lui Zdrelea, a fost prins Cimpoieru In satul Valea Marp
la o amant5 a lui.
Dela Cluj vine rezultatul procesului Mout mernbrilor din
romitetul partidului national. Juratii au räspuns da pentrth
toti aNizatii a fail de : Vasfliu Ratiu, Vicarul din Fagitras, Ni-
colae Munteanu, Duma *i Nicolae Roman.
Au fost osanditi: dr. Ratiu 2 ani, dr. Lucaci 5 ani, G. Pop
de Baseei 2 ani, Comsa 3 ani, Bgreeanu 2 ani si jumrdate. Cris-
ti-1 3 luni. Goroianu 2 ani si 3 luni, Barbu 2 luni, dr. Mihail
2 ani $i 6 luni. A. Suciu 1 an si 8 lnui, M. Veliciu 2 ani, Patita
2 ani 6luni, Domide 2 ani, D Roman 8 luni. Apoi solidar au
fost osanditi la 3238 florini cheituelile procesului.
In Bucure*ti, *Urea °sandal produce o mare fierbere. Stu-
'tlentit se agitti si tin o intrunire de nrotestare Duminic5, 15 Mai.,
Pe cand un mare numar de studenti se aflau la Lig% vine
stiree cum ca. oare care membri ai unor societal uncniroa;

www.dacoromanica.ro
 167.

afl.1a Tel Uncle berichetuesc spre a sarbatori osanda Romarntoe ,

la Cluj. Indata studentli s'au urcat tn vreo 30-40 de trasuri a!

au pornit catre gradina Teiului undo petreeeau membelj a
-cloaasocietati unguresti_: Societatea meseriasilor caretasi"
Societatea de cantece a diletantilor maghiari".
Land ungurii au aflat ca yin studentii au pus muzica sa
cante Degeaptdte Romdne, spre a-i Imblanzi. A urmat oare
care invalmasealil, unii membrii au fost ghiontuiti, apoi dra-
pelul Societatei de cantece a lost luat de studenti, dus in fata
consulatului Austro-Ungariei $i sfasiat in bucati.
Politia, intervenind la timp, agitatia nu a luat alte pro-
portn.
Dar ziarul Adeventl, care era Cu totul acaparat de socia.
list!, a facut o dare de mama a incidentului dela Tei falsifi.
cand faptele, (land dreptate ungurilor $i ridiculizand pe stu-
denti. Aceasta dare de searna antiromaneasca si falsificata in
aeelas timp, a exasperat pe studenti cari, venind a doua zi fa
numax mare la redactia ziarului care era instalat in Pasagiul
Vilacros, s'au cledat la o manifestatie violenta. Cu acest prilej
parte a atelierului tipografic a fost devastat.
In fata atator agitatii si scandaluri de strada% In fata slit-
biciunei dovedith a politiei cand cu atacul bandei Zdrelea si
Maruntelu, prefectul de politie colonelul Rasty a lost inlocuit ,

cu Mihail 'Des liu, secretarul general al mihisterului de in-

terne si omill de incredere al lui Lasear Catargiu.
_ In ziva de 5 Tunic a lost prins Ia Craiova banditul Mi-
ruhtelu, dimpreunthi en alti bahditi anume Gheorghe Popa,
Tumbuluc, NiG11 dela Mischiu $i Mihai Schiopu:
Gheorghe Popa era cel mai voinie dintre banditi, Malt,
masiv,sptitos, el impilrtea celor dinband6 rolurile. Marun-

"
telul era numai un sub-set Au mai fost prinsi cu acest prifej,
Nieu Stan ParVu, eel mai inteligent din bona.% foarte tanar,
si foarte vioiu. 4poi Ilie Dragota, gazda i Ion M54raligg,
bandit eu o figura' hidoasl. "
Vielenta unora dintre ziarele le 'opozitie nu mai cunoas-
fe margint, cand citim acum pe unele din ele am putea erede
ea Romania se afla In ajunul unei reVolutii, dar nu era ab.
solut nimic.
In adevgr in uncle ludete titranif instigati se agitati in
eat interventia armatei si a gloantelor fusese necesare, iar
thestiunea demision4rei ofiterilor de cavalerie nu era lila
rezolvata.
Lunt de zile LaseAr Catargiu a en.ifat un general cnruia
et-i incredinteze portofoliul rhzboiuihii 'spiv a rezolvi chestia
rdemisiei ofiterilor de cavalerie, dar n'a putut gnsi pe nici
unul, toti puneau conditiuni ce nu puteau fi primite
Pe de OM parte se aceau Incerari spre a se Injglieba o
Ooalitie a tutulor elementelor nemultumite In contra guvernz
Iui. Nicolae Playa lucra ca s<1. atragX In rartidul liberal pe
"khetorghe_Vernescu care Isi regrurpa parlizanii si anunta sO

www.dacoromanica.ro
 los
'va incepe lupta craneena inipotiriva ministerului. Ltd Ver.
'nescu se alipise sc. unii corkservatort nemultumiti, precum
Grigore Paucescu, Constantin Boerescu i alti fruntaat a.k
yietci politice, insa Vernescu era belnav si perduse puterea de
aupta pe care o a.vusese pana atunci.
Incercarile tut neva de a uni grupul Vernescu partidului
liberal nu reusira, caci met Dumitru Sturza nu Impartiisea
yederile lui neva.
Guvernul, cu toata opoznia crancena ce i se lama, lucra
spornic si da tarei un numar de institutiuni loarte folositoare.
Nicolae Filipescu, noul primar al Capita lei, vrea sail lege
numele de oarecare lucrari edditare insemnate.
Realizarile mai insemnate proectate, sunt desehiderea
bulevardului Maria si cladirea tnae-baziilor antrepozitelor, bu-
levardul Coltei i regularea definitiva a alimentarei orasului
cu apa potabilit.
Bulevardul Coltei. care poarta astazi numele Nicolae Fi-
lipescu' cat si parte& ce poarta nurnele Lascar Catargiu, este
opera lui Filipescu. Deasemnea i bulevardul Maria si ma-
gazine antrepozitelor au lost inaugurate sub primariatul a-
cestuia.
Chestiunea apei a fost rezoIvata dupa propunerea ingine-
rului sef al primariei, Cucu ; acesta a propus saparea de
puturi la localitatea Jona. Duna studiile facute si aprobarea
data de hidrologui Bechman, seful lucrarilor pentru apa ale
Parisulni si inginerul Saligay, s'a hotarit stiparea acestor pu,
turi artesiene.
Studiile au dovedit ea debituI apei variaza. Pe secunda
ilebtul este in media, de i litru si 2 decilitri sau 85 metra cubi
de apit pe zi. Ap foarte gustoasa, limpede, libera de bacterii,
avancl 22 grade, atunci and afara temperatura este Ia 30
grade. Aceasta apa vine din munti iar In stratul de nisip, la
32 metri adancime, se afla name de apa cu care acum e ali-
mentat orasul. Patura de nisip in care, se afla apa din belsug
are o grosime de 7 metri.
Facerea puturilor a lost adjudecata asupra Casei Bob si
Reuter, din Manheim.
.__ La Inceputul lui Iulie s'a constituit Bence Agricola, In.,
taiul comitet ales a lost astfel constituit: general G. Mann,
printul Al. Stirbei, Grigore Triandafil D. Sturza Scheianu,
,colonel Razvoreanu, Al. Holban, Ion Balanolu, Iacob Negruti,
Alexanlru Baicoianu, Constantin Arlon, Andrei 130130vid, Ate-
ecandru Gr. Ionescu; censori : Petre Mato, Scarlet Varney, AL
,L. Marcovici ; cenzori suplinitori N. Procopiu, Rodrig Manu,
',C. Ghita Ion.
Pe la jumatatea Iunei Tulle a lost prins In Bulgaria si
talharul Alexanclru Ionescu Dasedul, zis Lixandru-Dascalul:
Capturarea. a facut-o comisarul Vergulescu dimpreuna ctr
un sergent din armata bulgara.
Dascalul se ocupa cu cultura ptimantului i acum lucra:
la sapa.
www.dacoromanica.ro
 1-69

Cu prinderea Dascalului aproape intreaga bandri: Zdielea-

Maruntelu era in alanalla justitiel.
In Cisnngiu s a ueschia t_. xpozit,a cooperatordor ro:
mama datonita enarglei al initiativel Iui Dunatru Buteuleseta
Unele glare fura cu totul ostile expozitiel. Adevrut zefle-
miseste expozitia i o saboteaza neincetat timp de don& tuna
cat timp a fost luorat locahil. Apoi, dupa e xpozitia a lost
tiesehisa a criticat-o pentru motivul ca titlul purta numele
ronitin".
Expozitia era o merilorie incereare rounaneasea, datorita
entusiasmului i convingerei unui bun roman. De si nu a dat
rezultate prea marl, Linda mai nu se putaa ea sa dea in sta-
diul de atunci al inclustriei noastre, totusi a lost un Insemnat
pas inainte in drumul munrei nationale.
In ziva de 5 Septembrie s'au Mout alegerile generale
pentru coinunil in toatd tara. Partidul liberal a facut sfortriri
marl ca sa reuseasca ai in adevar din 32 candela de judet, a
biruit in 11 dintre tele mai irnportante. Liberalii au luat con-i
sliile cornunale din Iasi, Craiova, Ploeati, Ballad, Britila, Cd-
larasi,, Giurgiu, Buzdn, Tdrgoviste, Caracal. Aceste alegeri, do-
vedind puterea electorala a partidului liberal, a determinat
chemarea lui la putere paste un an.
Interesant a fost rezultatul alegerei In balotagiu al cote,'
glului I de Iaai. La prrmul serutin radicalii i socialistii au
pus lista deosebitil dar la al 2-lea Pam/ a Incheiat un acord
cu guvernul. Totusi lista Iiberala. a fost aleasd.
In urma aeestui esec advocatul Grigore Maerv din lasi;
radical i al cloilea personagiu In partid dund Panu, acela
caruia radiralii Ii spuneau: Biardnvl otete, a trimis lui Ale-
xandru Badardu, vice-preaedintele elubului radical. din Iaai;
urmatoarea seriaoare a
aClubul, sub inspiratia dv. a hottirit sit dam voturile
noastre guvernului. Toemeala hind Manta de seful nostru. d.
Panu eu guvernul, probitatea comerrial a. eerea ea a`o exe-
euldin. thivernul a platit cinstit, npi trebuia sit predam marfa
cinstit.
Cxuvernul. ins.. lntrebuintand baldusi In alegeri, tocineala
a Yost pglatti do violentt. i deci nuld. Redevenind stdpan pe
votul meu l'am dat gratis liberalilor, neavand cui II vinde.
VII anunt cit nemultumit de modul cum aeful Incaseaanl
nantru el singur pretail, m retrag din societatea de sub firma
Palm et Comp. hottirit hind a deschide comert, pe socoteala
mea.
Al dv. eu stima,
Cr. N. Macry
-Intro Grigore Alaary i Gheorgbe Panu faceala era de mult
Ii trebuia numai in prilej pentru ca sit dea roade.
In Septembrie 1893 se intruneste la Constanta at
XV-Iea congres al studentimei universitare. dar pentru intaia
data participa la un congres stuclentese i siudentii romani,
din Transilvania si Bucovina,:
www.dacoromanica.ro
 170
Proedinte al congresului este ales unui (lintre cei 10 sub,
denti bucuresteni din grupul ,,decemvirilor"; .d.' §terdnescu-s
lloangd.
Chestia national& este la ordinea zilei, partidul liberal o
agita cu botärire. Ca demonstratie congresul trimite regelui
Carol o telegrama prin care toti studentii isi manifest& sen..f
timentele lor dinastice. Faptul c toti studentii transilvdneni
si bucovineni aclaind pe regele Romaniei ca pe un rege al lor
este semnificativ i foarte viu comentat. Toate ziarele publica
atat telegrama studentilor cat si ritspunsul personal al regelui
Carol care-si exprima satisfactia c vede intrunirea tuturor
studentilor romani.
Printre acesti studenti se afla atunci i pdrintele Miron
Roman actualul Patriarh.
Dar aceasta demonstratie a Mout mull singe räu la Bu,
dapesta si s'au Mout interventiuni la Bucuresti.
Studentii, Inchizand congresul, au pornit spre Bucuresti,
Insd la Fetesti masina trenului n'a mai functionat. De ce ?
latd de ce :
La Bucuresti guvernul aflase cum cl partidul liberal pre-
gilteste studentilor o primire semnificativd, prin provocare
de manifestatiuni anti austro-ungare. Guvernul interveni pe
lfingd primarul Capitalei ca, Impreund cu prefectul politiei,
sä ia masuri pentru aphrarea ordinei, pentru impiedicarea
manifestatiilor contra monarhiei vecine, dar cu mijloace cAt
mai Mande.
Nicu Filipescm primarul, nationalist in sufletul lui, re-
curse la o siretenie, el trimise pe unul dintre partizanii sAi
detvotati:pe doctorul Mendonidi cu o masind de drum de fer,
ca sä intampine trenul la Fetesti si sd comunice presedinte-
lui congresului ca sd intVzie sosirea trenului studentese in
Capitalâ. Atunci masina acestui tren a fost decretatä defectata".
Intarzierea trenului cu mai multe ore era fiicutd cu
scopul ca marea multime adunatd pe Bulevard la Statuia lui
Mihai Viteazul cat si la gara de Nord, vdzdnd cd trenul nil
soseste, sit se ImPrästie. Dar scopul n'a fast atins.
Stiind c. partidul liberal organizeaza o mare manifes-
tatie pentru noaptea aceea, Take Ionescu, mirnstrul instruc-
tiunii s'a dus personal la sediul Ligii Culturale rugdnd ca
Liga sa impiedice venirea in Bucuresti a celor 71 studenti din
provinciile subjugate. Dela Liga s'a r&spuns c. aceasta insti-
tutie n'are nici un amestec in organizatia studenteasck
Guvernul era foarte ingrijorat (lei se temea ca un even-
ival mare scandal In timpul noptei, sd nu clegenereze si sit
provoace chiar cdderea guvernului. Masuri mari pentru men-
ttinerea ordinei au fost Mate. Prefectul politiei afisa o ord'o-
neut.& In care Indemna publicul sd, se abtie dela aglomeratic
si manifestatii. Pe muite din acesyte ordonante numele .Des-
liu" a fost sters si Inlocuit cu Irumele Kalnoky.1)
1) Numele sefului guvernului urger.

www.dacoromanica.ro
 .
- 171 -
un Iddeninul comitetului de receptmne stuaentesc ra
si din indemnul agentilor partidului liberal, casele ei maga-
zinele au incepu sA punt drapelele nationale, dar agentii
politiei au depavoazat in multe Iocuri.
La ora 6 o grandioask manifestatte porneste din gradina
Sf. Gheorghe cu drapele si muzick spre gara de Nord. Tre-
nul trebuia sä aducit pe studenti la ora 8.
0 mare aglomeratie umplea curtea Orel ei calea Grivi-
tei, dar trenul din cauzele arklate n'a sosit decal la ore-
le i.0 jum. -
Primiti cu ovatiuni mari studentii au pornit in fruntea
unui cortegiu de mai multe mii oameni cktre statuia lui Mi-
hai Viteazul spre a depune o coroanä. Dar la ora aproape 12
cand au sosit, toate felinarele erau stinse, din calea Victoriei
.pank. In strada Coltei. Nicu Filipescu spre a Impiedica mani-
festatia aduse ordinul acesta.
Dar prin Intimeric s'au Petrecut mari clezordini si doe,
niri cu fortele politieneeti si militare.
La un moment aprinderea si scenele de dezordine suns
foarte mari.- Prefectul politiei chemat In grabk ca srt concluci
mksurile urgente, nu e gksit nickeri iar In timpul acesta
multimea fugkrea soldatii, se revarsa pe calea Victoriei, intra
in Pasagiul Vilacros unde comitea devastkri si ameninta siI
se lndrepte dare Legatia austro-ungara.
Dupit o criutare de aproape o orA, prefectul politiei a fost
gasit in cazarma jandarmilor calkri din strada Coltei under
se refugiase.
A doua zi Lascar Catargiu chemA pe Stefknescu-Goang
-preeedintele congresului studentese si-i comunic5 cum cA
studentii Ardeleni si Bucovineni trebue sit plece imediat de
oarece sunt supusi unui stet strein. Ceea ce s'a ei Intamplat
.chiar a doua zi.
Studentii 1nsk, ereau surescitati, fiinda In timpul maim-
Iestatiei din timpul raetei mai multi camarazi fuseserrt are-
stati. 0 intrunire de protestare e convocatA. la Universitate,
!Acolo a venit si Titu Maioregcu, rectorul Universitatei, care,
recunoscand studentilor dreptul de a manifesto. In favoarea
,fratilor din provincaile subjugate, i-a 1ndemnat sA se Emil..
iteascA pentru ca sa nu 1ngreuneze Inca, si mai mult situatia
romamilor din Ardeal.
In urma celor Intamplate In aceastA noapte quasi-istori-
cck, Mhail Deslhf care nu dovedise destule antitudini politic.'
4/testi, Isi dAdu 'demisiunea, iar In local salt fu numit colone-
lul Capea.
Partidul dela guvern simtea cA evenimentele 11 debor-
vdeazA, nu voia InsA ca sA cacIA prin stradit i printeun act do
slabiciune.
Dar liberalii iau acum cu hotkire si pe fatl pozitiung
In chestiunea nationalk

www.dacoromanica.ro
 171
Vazilnd ca opinia public& e castigata cauzei, si c parti-
Clul liberal are acum destula "popularitate, Dimitrie Sturza
ataezi guvernul conservator pe ("Ostia nationala.
Pe la sfarsitul lui Septemble partidul liberal convoa.ca
publicul la o intrunire in sale Orfeu, in aceasta reuniune Di-
mitrie Sturza vorbeste numai de chestia nationala si face
'declaratiuni care produc, in adevar, mare senzatie.
Sturza era cunoscut ca un filo-german de teata convinge-
rea ca si un hotArit anti-rus. Cu toate acestea la sala Orfeu el
a spus :
Rericolul unguresc e mai mare decat cel rusese; im-
potriva tendintelor rusesti se ridica toattt lumea, pe dad int-
potriva planurilor de desnationalizare unguresti nu ne ajutti .
nimeni in Europa".
Si apoi :
Orice guvern care la noi n'ar tine seama de chestiu,
nea nationala, trebue s cadl dela putere".
Dar Sturza a mai Mut o declaratiune foarte categorick
el a urmat :
Stiu ca multi pretind c atitudinea mea In chestiu-
nea transilvaneana departeaza dela guvern pentru mult timp,
pairtidul national-liberal. Asa este, dar acest partid nu poate
veni la putere dealt purtand in man& un drapel pe care sa fie
scris : ,,Liberarea a trei milioane de Romani de sub jugul a-
ziatic al Ungurilor, prin o egalg, indreptttire a drepturilor en-
tteneti, In tot regatul Sfautului Stefan".
Aceste cuvinte an starnit o mare dezorientare Innuntral
partidului liberal, cad, In aclear, partidul. era amenintat sLL
nu vie multa vrerne la guvern. De aceea Dumitru Sturza si-a
revizuit cuvantarea inainte de a o publica in ziarele parti-
dului.
Aceastit retractare era de edit augur pentru ziva de m'aine.
La sfarsitul lunei Octombrie un hist eveniment ziaris-
tic in press romana : ziarul 1?orndnut vechiul organ liberal
si democrat al lui C. A. Rosetti si-a incetat aparitia, VintiI
slinsetti fiul lui C. A. Rosetti, acela care era acum directorul
si proprietarul ziarului, n'a ma putut face fatg cheltuelilor.
Cu disparitia Ronanulni a dispilrut si o paginti de istorie,
una din cele mai interesante ale Romaniei renascuta.
In ziva de 3 Noembrie a sesit in Capitala venind dela
Sinaia Regele si Regina Elisabeta.
- Regina Elisabeta Iipsise multa vrerne din Bucuresti si din
tara, plecase pe chestiunea cAsatoriei Printutui mostenitor cu!
d-soara Elena Vgarescu. plecase si din cauza sangtatii zdrun-
c i nate. . .

Intrarea In Bucursti a Lost solemnä I ca1cI fiindcri re-

gina era simpaticrt. 0 multime mare t-a iesit inainte, sIrOsde
erau ticsite. femeile-, mai ales. au aclaniat-o si i'au aruncat
lIori

www.dacoromanica.ro
 171

. Intoarcerea reginei in Bucuresti a coincidat cu serbarea

lubiteului de. 25 ani a etiFitariei perechei regale. Cu aces( pri-.
lei s'au dat serbtiri can au dust 2 site, s'air prezentat daruri,
an fost iluminatiuni i defilarea trupelar din garnizoana
Rucuresti.
In Decembrie s'a judecat pracesul bandei Zdrelea si
1\15.runtelu.
Au fast osinditi la muncii sanicti pe erollr Dasetdul,
Mikuntela, Zdrelea, Cimpoern, N. St. Parvu. Gheorghe Papa,
N. TumbuTiac i ,Tefan Fkirvn.
Tufulan 10 ani recluziune, Ilie Moise Moraru 6 ani de-
tentie, Florea Nastasia 3 ani detentie.
Mild a auzit sentinta, Zdrelea a inceput sg. facti cruee Si
a strigat ironic:
0S1 triti Dornui lor dela Gude r
Pe la sfArsituI tuf Decembrie un anume Draghicescu,
Pcentiat In stiintele chimica-fisice, a renit la ministeruI ins-
Xructiunei ca sä cear5. o functiune. Enervat a nn f se dri mai
epede ceeace eerea,. a ptitruns in cabinetul ministrului si s'a
dat Ia aete de violenta, vocifeeariel si eisturnänd hartiile de
Jape bin:turf. Take Ionescu a themat usferuI sf ia ordonal alt
l'expuIzeze pe scandatagin, insti &Geste, zrnucindu-se din mai-
Nine usierului, s'a renezit asupra Iui Take onescu si I-a lovit
cu pumnuI peste cap.
Senzatia a fost mare in Bucuresti. Mid Ian ministru WS?'
tut in cabineful stiu de lueru nu e un rapt banaL
Bine inteles toatI iunlea, ftird osebire de partid, a infie-
rat atentatuL
AnuI ea ear*it cu marea agifatiune a particlului libe
ral in potriva Legei Mineior- prezentatti. cTe Petre Carp.
La aceas% earnpane s'au asocial toti liberalii chiar si gru-
Tut lui Gheorghe Vernescu. Cu acest prifej a intrat in parti-
Vial liberal eelriul conservator Grigare Ptiucescu.
ANUL 1s95
Do anul non d-rul Vasile Lucaci Ii face pedeapsa in
temnita de/a Seghedin ; en acest prilej i se trirnit din Bucu-
real 315 telegrame de imbdrbatare si felicitare_
Liberalli-uniti aecasta e acum titulatura urrnea-
z3. a riatenti campanie cle intrtrairi fuipotriva rut Petre Carp
winistrnI douienii/or si in contra Ieget minefor.
Penfru combaterea icestef Iegi, s'a format un fel de coali-
tie a tuturor dernenteIor de opozitie. La Intrunirite ce se tin
la sata _Dacia" partiefpl J toti conservatorii disidenti pre-
earn : Constantin Exareu. Aristid Pascal, Grigore Mace-
. scu, etc.
Legea minetor e considaratI cIa liberali a ar ft neconall-
turienal5 deoareee cola azt 7 din Gondar:4e care ordeal

www.dacoromanica.ro
 174

c4 propnetatea e inviolabilL Apoi legea prevedea si mime-

rea de colonisti sau lucatori streini.
Gheorghe Paladi striga la tribuna : Aceasta nu e o lege
ci o far& de lege. A fost un nebun Carp and a Intocmit a-
ceastit lege, ad s'a transformat Intr'un samsar mizerabil al
streinilor".
Iar Nicolae Fleva adaoga Fac apel la tineri ea pang.
Duminica sa se lnscrie cat mai multi intro acei hotariti sb";
mearga prin taxa, pentru a atata spiritul public in contra ler
gei minelor".
La alta Intrunire a vorbit Gheorghe Marzescu, profesor
universitar din Iasi
Iata o prob6, a oratoriei din acel timp :
Prin Constitutia care s'a facut la 1866 in urma imbol-
durilor date de marele Cuza Voda (aplauze prelungite) la
locul diruia am adus un domn strein...
0 voce : Jos 1
D. G. Mdrzescu... am asigurat pamantul nostru in contra
onizitrilor cu streini. Si n'am crezut nici odat'd ca sub 2Z7B
strdin pe care 1-am adus in capul tarii se va Incerca coloniza-
rea Romaniei : CU NEMTI SI ALTE LIFTE STRAINE".
Apoi Petre Gradisteanu spune :
Iubiti cetrtteni, .unt nascut roman, am crescut roman,
el ma lsatj srt mor roman in taxa romaneasca.
' Viu din Craiova acum si vg. aduc o salutare frateasca dela
Tudor-Vlaclimirescu...
In acelas timp, Alexandru Bddiman, ataca pe regele Ca-
rol In ziarul s'au Adeverul cu cea mai nepomenitit vio1entrt.
In Adeverul dela 2 Februarie pe pagina I-a era un titlu mare
In manseta astfel libelat: ,,JOS CAROL I, RUSINEA TRO-
NULUI ROMANIEI".
Dar chestiunea ce se discutg, adica legea minelor, aduce
turburare si In sanul partidului dela carma. Presedintii Se-
natului si Camerei, Gheorghe Cantacuzinb si general Gheo44.1
ghe Manu, amenintA cu demisiunea data legea nu va fi mo-
dificata. Carp, sub staruintele lui Lascar Catargiu, Alexandra
Lahovari i alti fruntasi, consimte s aduca oarecare modifir
egri proectului.
Dar in partidul liberal incep frictiuni ; vechea antipatie
Intre Nicolae Fleva si oculta, adica Intre Fleva si Eugen Ca-
rada se redesteapta. Impotriva vointei directiunei partidului,
Fleva lsi pune candidatura la cenzoratul Bancei Nationale,
1I.Alegerea fiind la ordinea zilei, se face in Februarie. Fleva,
lose, combatut de liberali si sustinut de guvern si de conser.
Yatori nu intruneste decat 819 voturi contra 1150 date adver-
sarului sau A. Vericeanu.
Fleva era acuzat, Inch de atunci, cum c6, este In buni ter-
mem cu Nicu Filipescu, pnmarul, si c serveste interesele gu-.
yarrnflui Imnotriva intereselor nartidului liberal.

www.dacoromanica.ro
 176 -
s Conservatorii se mangae cu o alta victoria ; In aceiasi zi
Titu Maiorescu, rectorul Universitatii este alas senator, deça-
re colegiul universitar, In locul lui Alexandru Orascu care a.
=Tit.
Maiorescu a Intrunit 38 voturi In contra ondidatului li-
beral Gr. Stefandscu care a Intrunit .numai 18.
Dar dna. Fleva a intrunit voturile conservatorilor, In
schimb candidatii liberali s'au ales tot cu voturile conserva-
toare. In adevar pentru candidatii liberali au votat bancherd
conservatori Cerlenti, Halfon si Crisoveloni, cat si Misu Sutu
tumnatul lui Petre Carp.
Argumentul conservatorilor cari au dat toate voturile lor
1ibera1ilor, era acesta : Banca mergand foarte bine sub Carada:
ei ceilalti ar fi a greseala sa li se ia directia din mana.
Bucurestii de alta data a avut o celebra afacere, aceasta
era : Societatea de asiguirare mutuala Uniree.,
Aceasta Societate, infiintata prin staruintele unui politi-
cian liberal anume Pana Buescu, era In cele din urma exploa-
tata. cam fara nici un control. pentru profitul personal al ca-
torva. De aci Societatea a devenit o minge care era aruncata.
din mana In mana, dela conservatori la liberali $1 viceversa,
dupe cum erau la putere unii sau ceilalti.
Acum erau la putere conservatorii. deci Societatea ..Unt-
rea" era In stapanirea iui 13oldur Voinescu un avocat si depu-
tat conservator. Cand erau la putere liberalii directar al Socie-
tatii era Pana Buescu.
La inceputul lui Martie era Adunarea generala la Uni-.
rea". Dar un mare scandal izbucneste. Cu caleva zile mai
Inainte Boldur-Voinescu irdocuise pe subsecretarul Mielescu
pe care il acuza de incorectitudine. Acest Miclescu a fost im-
plicat mai tarziu in cliestia falsului testament al printului
Grigore- Sturza (Beizadea V:tel) de care voiu vorbi la timp.
Miclescu. vazanduse inlaturat, s'a pus pe lucru, a doban-
dit concursul unui numar de denutati conservatori. a adunat
un numar de tarani din cateva judete, s'a ocupat curtea socie-
tatci dis de dimineata. Cand a .venit directorul Boldur-Voi-
nescu cu ai sai a gasit curtea ocupata si usa de intrare blocata:
asa ca nu a putut intra In local.
Afara In strada lume multa' se adunase care radea $f
Luiduia.
Boldur-Voinescu, vazandu-se, pus in minoritate, s'a dus Ia
vechiul sau adversar Pana Buescu si-i ceru alianta ; dupe oare
care tratative targul fu Incheiat ; Pang Buescu 1st aduna devo.-
atii liberali, iar coalizatii revenira la sediul Societatei unde
Inc,erc,ara un nou aslat, care insa, fu zadarnic.
Afara In strada lumea petrecea.
Numai dupe interventia politiei si-a parclietulul lumea fu
Impastiata cu forta armatä jar Adunarea generala fu amânatl

www.dacoromanica.ro
 1745

In ziva de Ii Martie Academia Rennána a hotarit extir

parea 1st V scurt din timba scrisa... In fruntea calor care au
luptat mai mutt spre a se curata limba de aceasta vocal&
rnoartrt, au fest: Titu Maiorescu, Dimitrie Sturza, B. P. liaadeu
el Alexandru )(pope].
La 14 Martie s'a lacut inaugurarea Fundatiunei Caro LI
Dar In jurul acestei inaugurari s'a nascut o mare agitations
studenteasea.
Studentii, agitati, fireste, de adversari po1itici, s'au intru-e
nit si au hotarit sa nu asiste la inaugurate sub cuvant caregu.41
1amentu1 Intoemit de eatre Take kneseu ministrul instructiu.
mei nu corespunde intentiunei regelui din scrisoarea adresatal,
generalului Florescu, prim minestru &land. In acea serisoare
regale a spus cit doreste ea Fundatiunea sa slujeasca de loc de
Intrunire si de infratire a studentilor, re cad regulamentul
interziee studentilor freeventarea localului. Aiwa de asta stu-
dentii nici n'au fost macar invitati.
Motiunea votata hotarliste ca studentil sa se abtle dela set-
bare. Apoi, intralta intrunire sfurlcni au bet-lir:It ca sa elimine
din toate societatile studentesti pe toti acei colegi earl ar as-
cella, totusi, de ordinul ministrului al al reetorului 4i fir merge
la inaugurare.
Adevarul era, lns6. c regulamentul a -lost Intermit as,a;
Zuplt cum a volt regale 131 ifa lost pus in aplicare decal dupe
aprobarea ce I s'a (lat.
Un numar mare de sludenti addnati in fate Pa1atuluiFun4
datiunel au buicluit pe Take Ioneseu.
Legea rninelor, in contra area liberal:1i au klus o campa4"'
nle Marie dank precum am spus. este voted de Camera eta
foarte mici modifiari. Liberalii earl asleplau acest moment
spre a face o demonstratie politica 4i a da o lovitura. demisio-
neaza din parlament.
In ziva de 17 Aprilie Constantin Stoicescu la Camera si
Durnitru Sturza la Senat eitest o .deelaratie identlea prin tare
Isl motiveaza retragere.a ; motivul este talearea Constitutiei.,
La Senat Gheorghe Verneseu, de si nu era mornbra al parti.,.
Vului liberal, a semnat clemisiunea. Biurnurile ambelor ear-
purl n'au luat act -d e aceste demisiuni cleoareet eran toteetive .
in seclinta Camerei dela 19 Aprilie mai demisioneaza dire
,parlament 3 denutati conservatori disidenti din Buzau, preeum'
s r Constantin Cesianu tot ennservater disident din Remanati,
Cu prilejul dernisiunilor de rare vorbirn .-4"a constatat ca iri'
partidul liberal armenia nu Vera intAin calilale. Asa Nieolaa
Fleva era eu total In dezaeord en direcra. filed ciatti depu-
4ati liberali au semnat demisiunea toleefiva Fleva a -ref-az-al s'a
isemneze declarand ea e pretivnic atestei 7. A doua
!z.), ins 4i'a.dat demisiunea individual spunand ca nu -Yrea sg

www.dacoromanica.ro
 177
lacn un act de nedisciplind. Dar Nicolae Filipescu a cerut Cad'
imerei sa respingd demisiunea unui deputat atat de valoros, jar,
Camera i-a respinso.
Bunele relatiuni ale lui Fleva cu Filipescu fdceau mult
s'ange rnu in partidul liberal.
Pe and la liberali armonia nu e de loc ca mierea, la con.,
servatori incepe sd fie haosul.
Junimistii, prevdzdnd cdderea apropiatd a guvernului,
vor sä astige preponderenta, de aceea in cele mai multe jud.
dete constitue comitete deosebite si-si dau mari silinte ca sii ,

scoatil din circulatie cadrele conservatoare. Unul dintre &ei !

tluai activi in aceastil directie este Alexandru Marghiloman.
Dar in contra actiunei lui Marghiloman se ridia Nicolae Fi-'
lipescu si in curdnd ii vom vedea la cutite.
' Lascür Catargi, feta' cu demisiunea liberalilor si Mid cu
ilisidentele care se afirm5, aproape in toate judetele, propune in,
'Consiliul de ministrii ca sit ceard regelui dizolvarea pamerelor;
si noui alegeri, Irish Petre Carp este potrivnic dizolvdrei. Pe
ide and parte regele Carol socoate ch dupd 8 ani de opozitia, '
partidul liberal este in drept sd vin. iardsi la caring.
Eugen Statescu, care a stat neincetat retras din luptele pod
/3itice, este trimis in audientd la rege pentru ca srt-i ceard: pe
de o parte sa nu sanctioneze legea minelor, pe de altit parte
1Indepartarea conservatorilor dela putere.
Regele cere liberalilor ca, mai int"di, s'a renunte la lupta viod
Jena i extralegald, apoi ragrtdueste cit va educe pe liberali li
putere spre iarnd.
Indatrt dupd aceastd audientit partidul liberal nu mai Ind
Irebuinteaza mijloaeele exagerate. nici violenta de limbagiu
In presd nici strada, guvernul apropiat era fagnduit.
Pe and intre cele doug partide de guvernhrndnt se da'
eceastrt lupta surdd, C. Dobrescu-Arges, invatatorul din comu-
na Musetesti pune la cale infiintarea partidului tro4nese.
Partidul tardnese isi are originea la acea epac6,, iar omuf
care i'a pus bazele este acel invdtdtor:
Dar este interesant de stiut cd acei cari s'au ridicat mai in,
tâiu si mai energic in potriva acestui nou partid au fost (oe,.
pnai democratii cei mai inainteti. Tall de exemplu cra.mpee)
rdintr'un articol publicat in ziarul Adeverul cu data de 6 Mai;
In acel ziar, care atunci era aproape cu totul socialist
Articolul era intitulat: Partidul Tdreinese.
/- Tata o chestie a momentului cum am zice, Ia ordinea
lei , dar pe care o cunoaste clesigur puling lume. Da. avern un
goartid tdrdnesc, fundat nd stim and, arganizat stim foarte
bine de eine, si cu niste scopurt pe care le btnuim.
Acest partid a fost inaugurat do atre d. Dobrescu)
rArges etc.
! A organiza un partid al loruitorilor 'dela tarn in concff.)
LIT*: cu locuitorli dela orase este o curata nerozie cand §arlaci,
12

www.dacoromanica.ro
 4. 178
6arua nu are nimic de a face. Para &cum euno%eam , particle
Intemeiate pe baze politice, religioase, economice, sau natio-
nale, dar sa avern partide a caror unica diferentiare $5., fie
costumuf sau locuinta, este ceva care se apropie de fenomenaL
Gazeta Táranilor face Inca $i o propaganda reprobabila
'din toate punctele de vedere, ea baga in capul locuitorilor dela
tail cum ca clansii n'au nici un punct comun cu orasenii. ca
solidaritate nu poate fi intre Uflji i altii, ca o lupta sau o riva
Elate vecinica trebue sa-i despartii.
Cand ideile mari $i generoase ajung sa fie matinate de
capete stramte, cam asemenea rezultaie dau".
Partidul taranesc care a amortit apoi clupa disparitia lui
Dobrescu-Arge$, a reinviat dupà razboiul dela 1916-1918.
Concomitent cu fligadutala data de rege liberalilor cum
cä vor fi adusi in toamna la putere, acestia inceteaza cu totul
campania pe chestia nationala.
Dimitrie Sturza luase o atitudine foarte agresivb: fattt de
Ungaria din cauza relator raporturi ce avea cu contele Go lu-
chorsky ministrul Ar stro-Ungariei la Buell-esti, Cam ? lata cam
Contele Goluchovschy fiind in cei mai buni terrneni cu
*Truntasii partidului conservator, ii sprijinea clirdurOs la Viena;
'de aceea guvernul conservator se bucura de cea mai buna opi-
Ilia in monarhia vecing. Dumitru Sturza, intelegand cat rau
mode face partidului liberal aceasta ostilitate, pe de o parte a
rupt relatiile personale cu Goluchovschy. pe de alta parte a in-
ceput o carnpanie violenta prin Vointa Nationalli impotriva sa.
lJn acelas limp ministrul Rusiei Fontcn, crezand a va .traze
Toloase politica din aceasta situatie, a legat cele mai stranse ra-
porturi eu Sturza care a inceput sa figureze ostentativ la pran-
7.urile oficiale dela legatia ruseasca. In acele mornente Sturza a
aTostit la sala Orfeu faimosul sau discurs in care a spus
Rusia este mai putin periculoasa pentru Pemania deck UntYrria .

Dar rninistrul Germaniei la Bucure$ti a vazut primejdia.

Germaniei a raportat la Berlin succesul diplomatic
ce este pe cale sa-1 tart Rusia in Romania. iar rezuliatul a fost
'ea contele Glochovsky fu inlocuit. Urmasul sliu a lost cl,
yVeselsheim. Acesta a Inodat cele mai amicale raporturi cu cl.
Sturza, iar.. pranzurile d-lui Fonton n'au mai vazut pe seful
Tartidului liberal.
Si astfel, fiindca seful partidului liberal era sigur ca re-
vine la putere cat de curancl cad Austro-Ungaria nu i se
mat pune in calechestinnea nationalà n'a mai lost explotata.
Ne apropiern de $farsitul govarnuW conservator, al
marelui minister cpnsgruatar, calm i-a ramas numele:
Suntern la sfarsitul lunei Iunie, deei acest guvern nu mai art,
decal 3-4 luni de viata.
La Galati isbucneste tin scandal, seandalul Brenning. in
'earl sunt imnlicati cei cloi fruntasi conservatori Gheorghe Ro-
bescu si C. Ressu

www.dacoromanica.ro
 .179

Brenmng este consulul onorar al Spaniei iar in acelas

timp un om de afaceri veros. 0 denuntare divulga cum ca a-
rest Brenning ar fi mituit pe Ressu, care era primarul Gala-
tilor si pe Robescu pe cand era prefect de Covurlui, pentru oared
care furnituri. Scandalul isbucneste cu furie.
Alexandru Marghiloman, ministrul justitiei ia afacerea
In mânti si cautri sii profit/.3 de prilej spre a desfiinta puterea
partidului vechiu conservator la Galati, treeand toat6. autori-
tatea in mâini junimiste. Parchetul este insarcinat sd, proce-
deze en thati energia, Ressu i Robescu sunt urmiriti, Ressui
este chiar depus.
Aceastti loviturti dela Galati, infurie pe Nicu Filipescu,
prirnarul Capita lei, care se arunch. asupra lui Marghiloman
cu atacuri desperate. Filipescu intelege scopurile lui Mar-
ghiloman, dar nu era mai putin adeviirat, cii. protejatii Siti de
la Galati nu erau basma cura`A.
Filipescu se agitti si se (lea!: la atacuri lint nici o mh-
sUra. Marghiloman e lovit 1ntr'un ziar conservator inspirat
ele Filipescu, intitulat Tara, iar intr'o zi ne pomenirn pe zi-
durile Capita lei cu niste afise in care Marghiloman era acuzat
de tot felul de infamii; aceste afise erau opera lui Filipescu.
Vom dezvolta mai departe si la timp desfAsurarea acestei
animozitati.
Invittitorul C. Dobrescu- krges lucreazi sttiruitor pen-
tru fondarea unui partid ttir6nelc. S'au imptirtit prin sate an-
tiuni de nate 20 si 100 lei pentra formarea unui fond politic.
Din comitetul acestui partid fac parte : Dobrescu-Arges, avo-
catul Ion Radoi, Dinka Skileru, deputat liberal, Brandabur
din Putna si altii.
Ziarul Adevérul, care e un ziar quasi-socialist, e foarte in.
grijorat, de aceea sorie in numtirul s5u dela 20 Iunie :
.,Oricht de neinsemnat si ridicol s'ar ptirea demersul std.-
ruitor al celebrului Chitan(ii. 1) de a forma un partid tririnesc,
totusi inforrnatiile precise $i bine controlale pe cari le avem,
no fac a crede ci foarte curand acest partid va creea greutilti
imens de marl guvernului, cad gruparea in partid a tdrani-
7or, nu este decal prevestitoare unui rdzboi de clasd, pe care -11
vor desclzide ei in contra tdrgovefilor".
Dacti Dobrescu-Arge$ nu s'ar fi eompromis iremediabil
Inteo afacere necinstiti de bani si daci 'far fi murit prema-
tun partidul tirtinesc ar fi devenit, Inca dela 1895, o mare
putere politica.
La 4 Iulie o $tite el& mare senzatie vine din Bulgaria:
Stambulof, fostul prim-milniStru, mart (le tier a BtOgariei St
quasi-dictator la un Moment, a foot siqasinat nrin lovituri de
hangiar pe stradele Sofiei.
Dobrescu-Arge5 luase pe chitan(5., oare care suz-ori spre a
Xi mijlocitor. tie aci vorecla .,Chitantii",
www.dacoromanica.ro
 I 80

Mini le grave au impus therea ambelor brate, tolusi Stam.,

bulof n'a putut supravietui atentatului.
Pe and procesul Brenning-Ressu-Robescu se judeca
la Galati, iar la Bucuresti Filipescu facea neincetat sarje in
contra lui Marghiloman, la Sinaia se intampla un scandal
care face multh senzatie. La o mash de joc de poker re aflau,
lntre altii, generalul Jak Lahovary i Aleaxndru Catargiu, mai
tarziu ministru al thrii la Londra. Generalul Lahovary, fiind-
ch avea mare noroc, cdstiga tot ce vrea, de aceea fhoea chef
striga Partenerilor :
Repede I Repedel In pas gimnastic I La dreapta I
Alexandru Catargiu care perdea, enervat de pagubh. ii
sp use :
Mai incet I Cu vorbe d'astea, la cazarmh I
Atunci generalulf ii trase o palmh. Catargiu rhspunde cu.
alta *i afacerea s'a terminat pe teren.
Chteva zile mai tarziu, generalul a fost violent atacat In
ziarul liberal Gazeta Poporului al chrui director era Gheorghe
Paladi. Generalul, certInd satisfactie, a luat rhspunderea arti-
colului unul dintre ofiterii demisionati din cavalerie, anume
than Niculescu.
Esind pe teren cu spada, generalul Lahovary a primit o
rang care 1-a tinut in cash vreo douh sripttimani.
un mare scandal izbucneste la Serviciul accizelor co-
munale din Bucuresti.
S'a dovedit ch *eful antrepozitelor comunale anume Bo-
kianu, dimpreung cu seful accizelor anume *tefan Sutu, au
eavar*it abuzuri liberand la mai multi comercianti mhrfurile
'amtrepozitate Mil plata de taxa. Acest proces a flicut villvit la
tirnpul lui. Tribunalul a condamnat pe Bozianu la 5 ani in-
chisoare si 5 ani interdictie, Stefan iSutu a lost osânclit la o
lunh inchisoare si 100 lei arnenclä. Au mai fost condamnati e-
vreii Lindenberg. Herscovici 5i Zeilicovici la 6 luni inchisoare
si 500 lei amendh. Bozianu a mai fost condamnat la 18.802 lei
desphgubiri civile si ceilalti patru solidar la 15.530 lei des-
phgubiri.
Fapt demn de notat: tefan Sutu erea acela care la 1887
*i 1888 a dus cea mai cranceng campanie Impotriva fratilor,
Maican si a generalului Al. Anglielescu, pe chestia fraudelor,
la ministerul de rrtzboi.
_ La 15 August au lost inaugurate In Bucuresti Bile
populace.
In Bucuresti se vorbeste. ca de un lucru sigur, cum
th. Corpurile legiuitoare vor fi dizolvate i el Lascar Catargiui
Ara prezida alegerile, ziaru] Lupla publich chiar data and vor
Fincepe aceste alegeri, vorbind de I Noembrie. Fapt este eg
Lascar Catargiu erea conyins ch regale ii va acorda decretul de
'dizolvare.
In vederea acestor alegeri s'a incheiat un cartel electoral
Intro Gheorghe Panu, seful partidului radical si gavern.

www.dacoromanica.ro
 181

La o intrunire a partidului radical tinut g. pe la inceputul

lui Septembrie, ia parte i rnarele savant B. P. Hasdeu, primit
de curand in partid. Hasdeu a declarat cu acest prilej, cum cu.
vaztind agitatrile muscalesti in Dobrogea *i Bulgaria. s a ho-
Wit ca sa intre in actiune. Hasdeu a declarat ca este partiza-
nul votului universal si al intregului program radical.
In aceiasi sedinta a fost primit in partid marele scrutir
I. L. Carageale.
Pe cand toat a. lumea care nu este in culise crede nO
tot Cascar Catargiu va prezida alegerile viitoare pentru par-
lament, vine ziva inaugurarii podului paste Durlare. La inau-
gurare asista *i Dumitru Sturza, *eful partidului liberaL Oa-
menii bine informati afirmii ca, indata dtrpa manevrele ar-
matei, liberalii vor veni la guvern.
Podul paste Dunare este inaugurat in mijlocul unei mari
afluente pe amandoua malurile.
Slujba religioasa conform programului, trebnia facuta.
pe malul drept al Dunarei in Dobrogea, dar s:a facut pe malul
stang. Rita cauza:
Dobrogea cadea in eparhia Episcopului Dunarei de jos
Partenie. Dar Partenie a refuzat sa. oficieze daca nu i se pla-
teste 1000 lei.
Staruintele ministrului de lucrari publice Contantin
Olanescu nu 1-a putut urni din hotarire.
Atunci ministrul 1-a amenintat c slujba se ye face pe
malul stang apeland la Mitropolitul primat.
Puteti face cum poftiti, a raspuns prelatul.
Regale Carol fiind pus In curent cu faptul a fost indig-
nat : regale a spus ministrului:
Daca Episropul e un astfel ne om, nut platiti nimic;
facati slujba pe malul slang.
Ma a fost. Mitropolitul primat a oficiat gratuit.
Dela inaugurarea podului, regale. rcgina sr ruembrii gu-
l-ernului au trecut la Constanta unde s'a facut inaugurarea
serviciului maritim roman
Servichil vapoarelor romane incepe din a.ceastii zi, re-
gale *i regina au asis-tat la sarbatorirea de pe vaporul Meteor,
In partidul conservator, ultimile convulQ.uni se mut-
festa : Ura lui Filipescu in contra lui Marghiloman este ma-.
re. La manevrele arrnatei, atilt Marghiloman cat sz Filipeseu
asista calrtri. Când Filipescrizari pe Marghiloman dete pin-
teni calului si se repezi asupra lui cu biciusca riclicata ca sa-1
loveasca. Cineva i-a taiat drumul i 1-a oprit pentru ca un
mare scandal srt nu se petreaca aproape sub ocbii regPlui
In consiliul de ministri re a urmat Lasc-ar Catargiu a nits
chestiunea dizoharei Corpurilor legiuitoare si fecerp.a notiiom
alegeri; dar ministrii junimisti demiqionara din cabinet.
Apoi regale refuza lui Lascar Catargiu dizolvarea spuninciu-i
cli deoarece nu a foct uiri un conflict Int-re vrprrria din Came-
ra *i guvern, na irrtelege de ce r acorda dizolvarea

www.dacoromanica.ro
 =me tiz

Catargiu nu se dd ins& batut, gi hotaragte sa inlocuiascffl

pe cei trei ministri junimisti cu Gheorghe CantacuzinO, pre-
sedintele Senatului, general Manu, presedintele Camerei, si
Grigore Pducescu, conservator desident. Dar când generaluli
Manu a fost chemat de dare rege la consultatie, a spus ca;
singura solutie pe care o vede nu este decdt dernisia intregu-
lui guvern, caci cabinetul nu s'ar putea complecta cu elernea-
te care sd-i dea viatd.
Lascar Catargiu a 'Times ca si trdznit sub loviturd. Gene,
ralul Manu nu uita ca pierduse presedintia consiliului sub in.
trigile de attinci ale lui Lascar Catargiu si a partizanilor siii
'Apoi tinea minte ca fusese scos din acest guvern spre, a lasa
locul junimi$tilor.
In fine, deoarece si Constantin Olanescu, ministrul de lu-
crari publice comunicil sefului hotdrirea sa de a demisiona, a-.
cesta intelese, de abia acum, cum cd partida este pierduta pen,
tru el.
Gheorghe Cantacuzino, presedintele Senatului, a dat rege,
lui un rdspuns identic cu al generalului Manu.
In timpul acesta batrdnii censervatori primesc si o grea
loviturd moralrt, tribunalul din Galati a osfindit in afacerea
Brening, pe C. Ressu la 6 luni inchisoare i pe G. Robescu la
3 luni.
Inclata dupa intoarcerea regelui de la manevre, acesta a
convocat Consiliul de ministrii; intre timp Catargiu Meuse in-
cercdri supreme pe ldrigil Carp spre a-1 hotb.'ri sit ramdie in gu-
guvern, i-a oferit un al patrulea portofoliu pentru Const. Arion
st mai multe locuri in parlament. Dar Carp a declarat cd nu
mat poate rarnAne in guvern.
La Consiliul de rninistrii tinut sub presedintia regelui,
Petre Carp a rostit un scurt discurs, dânsul a spus cit rolul
conservatorilor este sfarsit de astadata. la Carina, ca progra-
mul lor a fost executat si cd ceasul liberalilor a sosit. In urma
arestor vorbe, Lascar Catargiu a prezentat demisiunea intre-
gului cabinet.
Imediat Dimitrie Sturza a fost chemat la Palat si retinut
la deiun.
Seara, la ora 8 si jumatate, Sturza a urezentat regel11, ur-:
matoarea lista ministeriala :
D. Sturza, presedinte si externe;
N. Fleva, internele;
Eugen Statescu. justitia ;
Petre Poni, instructia ;
General Budisteanu, razboiul ;
,Gogu Cantacuzino, finantele;
G. D. Paladi, domeniile;
C. Stoicescu; lucrarile publice.
Lascar Catargiu parasise puterea toarte mâffnit fiinda frit
ceasul din urmU toata lumea II 0.r6sise In partid. Nu numai
junimistif. dar Inca' si cei mai multi fruntasi 11 considerau Ca

www.dacoromanica.ro
 1133-
fiind prea 1mbAtrfinit si Intarziat pentru problemele moderne
ui pentru nouile nevoi ale statului. In ceasul al doisprezecelea
Joata lurnea Meuse golul imprejurul sau.
Batranul sef pleca dela putere foarte amarit si pleca pen.
tru ca sa nu se mai intoarca vreodatti.
DELA 1888 LA 1895
Inainte de a cerceta activitatea noului guvern.sa arun-
cm o privire inapoi spre a cuprinde epoca de opt am in care,
dela caderea lui lon Bratianu, conservatorii, de toate nuan-
Wele, au guvernat tara. Piindca, dupe eum liberahi venind la
putere in 1876, au inaugurat o mutt epoca in lstoria politic&
a Wei, tot la fel conservatorii, mai ales din cauza influentei
junimistilor au dat Wei un nou Capitol istoric.
Apoi sa punem o prime retrospectiva asupra Bucurestiloc
pana la 1895, din toate celelatte puncte de privire.
Regimul conservator vine la carma spre a da tarii o alta
Indrumare care s'o apere de regimul absolutist ce au Insem-
nat cei din urma ani ai guvernarii liberate, s'o apere de agie, de
necinstea care se incuibase la unele administratiuni, in special
la ministerul de razboi. Tara cerea alegeri libere, onestitate la,
carma si libertati publice fiii restrictiuni.
Dar regimul conservator, in ceeace priveste libertatea ale-
gerilor, nu s'a deosebit de regimul liberal ; alegerile s'au facut
dupa acela$ model, tot de care administratiune, tot co tendin.
la de a da guvernului, nu numai majoritati, ci unanimitati.
Para sa fi degenerat in orgii electorate, este cert ca, si sub
conservatori, alegerile au fost tot atat de putin libere ca si sub
liberali.
Piecare regim cu specialitatea lui. Daca liberalii au avut
institutia suveicii si a cetatenilor indignati", conservatorii au
inventat chinorosul".
Suveica a fost inventata de catre Nicolae Saveanu, seful
liberalilor de la Putna. Aceasta inventie era urmatoarea
Piindcli la alegerile pentru Camera $i Senat se vote cu buic
tine inchise intr'un plic, agent.i partidului furau un plic stain,
pilat de la birou, II umpleau cu buletinele candidatilor guver-
uamentali si-1 dildeau alegMorului suspect. Acesta era obligat
sa aduca inapoi plicul Pe care-I primea de la birou. Si opera.
tie urrna astfel cu toll alegatorii banuiti.
Chinorosul a fost intrebuintat de &are agentii conservatorl
ga. alegerile facute sub marele minister al Iui Lascar Catargiu,
La una din sectiile de vot agentii guvernamentaIi au uns cu
chinoros peste figura pe mai multi opozanti, printre cari si pe
prof. G. Dem. Teodorescu, fost ministru. Acesta, indignat, s'a
urcat in cupeul cu care venise la vot si s'a dus drept la palatul
regal spre a se arMa regelui. Agentii guvernului 1-au insotit
cu huidueli i i-au legat de spatele trasurii o tinicliea i5e carp

www.dacoromanica.ro
 1E4

a tisit-e pe tot parcursul. Bine inteles ei G. Dem. Teodorescn

idea' tost prima in audienta.
In moravurile noa.stre, electorate mai era crucea cu tibii
II votarea sergentilor d.e ore*, deghizati.
Pe la sectiile rnarginaae and un. alegritor era, bdnuie a a
votat cu opozitia, unul din agentii guvernului ii insemna cu 0.
cruce pe spate. (Ind ieaea. afar& era luat in primire de ceilalti
$i stalcit in MVO.
Sergentii deghizati votau de mai multe ori in $ir schim-
bind la fiecare data haina san cdciula. S'a fricut mutt haz pe
yremuri de incidentul. de la $,coala Clemente. Prezicta magis-
tratul Pompilin Florian, fiul lut Aron Florian.. Un sergent de,
gbizat vine $1 voteaz& en o art& strain.1. Peste ateva minute
xwie st voteze cu a alt& cart& dar ai CAT un alt veston. A treia
oar& la fel purtand amid ln loc de Wane. A patra ,. a cincea,
a aasea... in sfarait vine ai a aaptea card. Florian, care il recu-
noscute in toate dritik, se apelpisesta si-i spune z
Acuma destul I Ai votat de aapte ori.; sit nu temai va'd
si a opta oar& cit te arestez.
Ce duki moray uri I
/ Regirnut conservator a lilsat in urma rid multe /ucruri. bu
Re. A. desfiintat agiut prin introducerea. etalonului de aur; a
Infiintat serviciul navigatiet fluviale i serviciuT maritim ; a
inarmat infanteria cu pu.ca Manlicher, etc.
Sub regimul acesta niai ales sub ultimul guvern do pa,
trim ani al lui Lascar Catargiu, agitatinnea pe thestia natio,
nal& a facut multi paailnainte.
Sub acest minister se infiinteazd Liga Cult-mm.1d sustinutd.
'de toate partidele si, tot sub- acest govern, 1ntre and 1892 ai
1894 cede $i procesul Memorandului inmanai impd.ratuiui
Frantz Josef de eatre reprezentantit Romanilor din Ungeria.
Pentru crime de a fi' remis, acest Memorandum, 15 frun-
tasi rornâni au fost osânditi la diferite pedepse printre care a
)a temnita, de catre justitia ungureasel
Ace$1.i 15, osanditi erau : Ion Retiu, preaedintela
partidului national roman, George Pop de Btise$ti, vicepre$e.
dinte, dr. Vasile Luca.ci, secretar general, luliu Coroianu, reIe
rent, Sentirniu Albini.. seeretar, Nieolae Cristea, Dionisiu Rai
plan, Patripiu Barbu, dr. D. P. Barcianu, Gerasim Doriade. dr:
Thpodor Millen, dr. Aureliu Suciu, Mihai Veliciu si Rubin
Patitia.
Agitatia era intretinutil pe toate aide.

Dupd cum am rdcut pentru frunta$ii partiduTui liberal

cari au guvernat tare dela.1876 la 1888, tot astfel sit vorbesc si
de frunta$ii conservatori cari au tinut carma dela 1888 la 1891
.Cari erau aee$ti brirbati ?
taase.ar, Catargius $eful marelui minister dela 1891 la 1895

www.dacoromanica.ro
 185
era cunoscut mai de malt in politica Wen Fame parte dirt
coalitia care detronase pe Dorrinitorul Luza, tacuse parte dita
lecotenenta domneasea care a stat in capul Wei la it Februa-
rie 1866 si panti la 10 Mai ace la ui -- Lasear ,Catai gtu, getterat
N. Colescu i colonelul Haralambie .Jar la 1871, rand studen-
,timea a atacat pe germani in sala Siatineanu" si Ion Chica
seful glavernului a cieciarat ca 'Demnitorului nu-i mai ritmane
dee& sa abdice, Lascar Catargiu chernat de printul Carol ca
sa-i remit& abdicarea ca unui lost locotenent domnese, a de-
clarat ca-si ia raspuncterea situattunei.
Om de mare hotarire, om linittit, adevaratul tip al beeru-
liii sau al razesului nioldovenesc, masiv, asezat, serios, om cu
.moravurt simple si chiar austere era, in acelas timp, un em tie
mare bun strut si de ordine.
Gaud regele Carol i-a dat pentru ultima oara insarcinarea
de a forma cabinetul, de sigur ca. nu i-a dat-o cu prea mare
tragere de inim. Flindca,regele Carol nu putea uita ca fusese
.acuzat de o neagra ingratiludine fatil de omul care-i salvase
-tronul la Martie 1871.
La 1891., Lascar Catargiu era batriin i Incepuse a nu Mai
fi la inaltimea vremurilor, tolusi a putut prezida cel mai In-
semnat, eel uaai modernist i cel mai fecund minister cora-
servator.
Din punctul de vedere .al culturei era inapon Nu era nici
railcar un autodidact, duprt cum emu cel mai multi dintre bar-
batil politici cari au fticut ievolutia dela 1848 si au luat part&
la -to-ate actele mari ale Principatelor-Unite. Era numai un
grinultor cu multagreutate. un om cu scaun la cap, cum spu-
ne graiul popular. Cu bunul stilt simt a 4i,hat rezolva si trace
prin multe dificunti.
Sub acest guvern al sgu.s'a intEimplat i incidentul rase-
nator dela Palatul regal datorit pasiunei printului mestenitor
regele Ferdinand dupa aceea pentru clioara Elena VL
carescu.
D-soara Elena Vachrescu ferneie inteligenta $i culla'
era deamna de enoare a reginei Ehsabeta. Regina Elisabeta
avea o mare afectie pentru aceasta rornanca cu attde trumoase
1nsusua mtelectuale de aceea (Ansa Incuraja pasiunea prin-
tului Ferdinand pentru doamna sa de onoare, areia Ii rezerva
Chiar rolul e regina.
Dar despre .aceasta am dat, la timp amAnuntele.
fAl doilea om influent al lumei conservatoare nu era, dupi
cum s'ar credo, Petra Carp. ci Alexandru tahovary.
Alexandru Laho-vary era Veniaminul partidului conserva.:
tor. Intregnl tineret earl de 1unimiti 11 adora. Alexan-
dru Lahova.ry era clesemnat srt devie seful partidului conserva;
tor, ceeace. de altfel, sear fi intAmplat frill gres. dacii o boalti
kle ininati nu 11-ar, fi_rtipus prernatur,

www.dacoromanica.ro
 1815--

Lautoat al racultatei: do drept din Paris, a, intrat .in tara

In cei dintai ani ai domniei lui Carol I i s a lacut repede on-
servat pentru cultura $i talentul sàu oratorio. De aceea a pri-
ma un portofoliu in cabinetul lui Manolache Costache Epu.
reanu, la anul 1870, atunci cand n'avea decal 29 de ani. A 1ost
eel mai War ministru roman.
Alaturi de calitatile sale stralucite se distingea, inc, prin-
Zfo morg h. mare*: care-I facea antipatic. Avea aerul superb
$i olimpian, era mai mult inalt, tinea capul sus si privea,
parca, cu dispret, la lumea de jos- Avea o alura aristocratica,
din care cauza era mai mutt admirat i respectat decat iubit.
Bespectul i se da $i fiindca era un om de o rara cinste per-
sonata.
Apostrofele lui parlamentare au ramas.
Fiind atacat de care Barbu Delavrancea in Camera cu
yorbele :
Politica pe care o faceti este politica de piei ro$ii
Lahovary II raspunse
Nu sliu daca not suntem piei ro$ii, dar $tiu ca avem in
fata noastra piei care nu ro$esc niciodata.
Pe crind Take lonescu nu era Inca in partidul conservator.
ci numai liberal disident, ineerca intr'o sedinta a Camerei sa
ting un curs de morala conservatorilor. Alaxandru Lahovarr
se afla re banca ministeriala.
Take lonescu spusese in rezumat:
Cu WW1 ante] se pohrta lorzii englezi cu taranii lor
decat se poarta marii nostril proprietari conservatori: Pe Cana
conservatorii nostri nici nu dau macar pe la tara, lorzii engleli`
traeac In mijlocul taranilor. Am fost' insumi odata la _lordul
cutare $i am vazut cum isi trata slugile. Fiindca lorzii englezi
an Obioeiul sa primeasea, odata pe an, pe servitorii lor $i sa
stea la masa cu ei.
Alexandru Lahovary se scoala ro$u la. fata. i cu 'vocea_
lui de nas $i du aerul lui superb $i batjacoritor. raspunde t.
Eu nu stiu, atat de bine ea d. Take Ionesou, cum se,
poarta. aristocratia engleza cu poporul, fiindc. n'am avut nici
o data fericirea sa fiu trimit de vre-un lard englez in Ziva ii
care 1i primeste slugile.
Camera izbucni In rasete zgomotoase, iar Take Ionescu
ramase uluit. Caci Take Ionescu, de $i mare orator $i mare in,
teligenta, avea, to1u$i o lipsa : nu avea riposta- Prezenta de spi::
rit 4i lipsea cu desavarsire.
Alexandru Lahovary a fost eel mai puternic ministru de.
justitie al partidului conservator, insa In marele minister do'
la 1891 la 1895 a tinut portofoliul externelor.
A fost o mare autoritate si avea o puternica personalitate;
Daca ar fi trait devenea seful partidului conservator Inaintea
I mi Gheorghe Cantacuzino.
Al treilea persanagiu in partici era Petro Carp,

www.dacoromanica.ro
 1ST.
Pe cat de categoric, de series $i de rigid era Lattovary, pe
etat de inegal $i de zeflemist era Pare Carp.
Petre Carp era un fantezist. Cuvintele lui de spirit nu se
and
.

mai pot numkra. Aproape in fiecare sedinta a Camerei

era cleputat, fire$te inveselea cu ripostele lui duhlii.
Cate °deg, era ins& prea crud.
Gand era prim-ministru, mai tarziu, In 1901. $i cand parti,
aul conservator era divizat pe chestia nouilor impozite propu,
se de el insu$i in calitate de ministru al finantelor patentele $i
impozitul comphmentar, fu o sedintO furtunoasO aceea cand
cilzu de la putere.
Vorbea Take Ionescu. Cand se scoalg, de odatk, deputatul
Grigore Triandafil $i spune :
Pentru impttcarea partidului eu ofer capul meu.
N'arn ce face cu el, rtispunse in zeflernea, Carp.
Cuvantul, de si de duh, a facut rea impresiune.
Dar despre aceastO sedinta istorica voiu vorbi la limp.
Petre Carp a fost o personalitate distinsti $i o inteligenta
superioarit, dar i-a lipsit activitatea politicO.
Numai in cel din urma' ani ai carierei sale s'a aratat oni
politic cu vointa.
Dar atunci era prea tarziu. Totusi ca titular la domenii in
marele minister al lui Lascar Catargiu s'a distins prin aetivi-
tatea, priceperea si roadele sale.
Menelas Ghermani s'a distins ca ministru de finante. Fr
art alb& o cultura superioara in s aterie, era totusi un specie..
list de valoare fiind bancher. Om practic si inteligent a fost u-
n ul dintre cei mai buni ministri de finante ai
Titu Maiorescu n'a fost in ministerul lui Lascar Catargiu
5i n'a avut nici un rol politic, in acest timp. In partidul conser-
vator a fost insä, un fruntas deosebit, om cu o culturA supe-
rioark si orator Mit. pereche.
Constantin Olänescu a ocupat portofoliul lucekrilor publi-
ce. S'a distins la acest departament prin competenta si lude-
cata sa sigurtt. Calittile dovectite atunci, 1-au impus sa' fie
preseelinte al Camerei de la 1911.
Alexandru Marghiloman a fost ministrul justitiei. Cu into-
ligenta sa deosebitO a tinut cu onoare portofoliul.
Take Ionescu a debutat in guvernul de la 1891.
Generalul Gheorghe Manu $i Gheorghe Cantacuzino neni4
3ucat roluri active in eel din uring guvern al lui Lascar Ca-
targiu.
Generalul Iacob Lahovary a fost ministrul de rOzboi care a
dotat infanteria cu pu$ca Manlicher. De si trecea drept un orn
foarte inteligent, era Insa, departe de fratele säu Alexandru..
In multe chestiuni privitoare la specialitatea sa a vOzut gresit.
Totusi era un militar cult
_Fara indoialk intrarea In linia intaia a frontului politic a;
jhrumi$tilor a insemnat o intinerire si o puternick fnoire a.
motel publiee din toate ounetele dA vedere.
www.dacoromanica.ro
 . .

De si Petra Carp avea, in niulle privin, idei p soligtuni

reattatmare, et a insemnat dematratizara partidului couser.
\tabor i. impacarea acestui partid ajuns foarte nepopular
in tara cu opima publica.
Faptul ca Petre Carp si Titu Maiorescu erau, oameni euIti
i.oameni de talent l'a pus in simpatia publica..
Fara sa ii. adus la resorturile speciale vreo mare compe-,
tenta excep(ie facand. pentru Menelas Ghermani care area
un specialist de practic a. si de experienta. junimistii se pre-
zentau ca un element modernizator al batranului arganizm
conservator.
Cu toate c5. Take Ionescu erea o mare inteligenta, firests
unul dintre cei mai inteligenti din cabinet, cu toate ca era. un:
mare talent si cu .toate cä dotase instructiunea public& si cul-
,tele cu legi valoroase, totusi el nu a p-utut imprima guvernu--
lui dela 1891 pecetia persolialitatii sale. Pecetia a fost. ins& ju-,
nimismul si in special Petre Carp.
Dar Take Ioneseu Li Meuse de actin): intrarea in viata pu-
Mica i timp de aproape 20 de ani, vat fi omul politic eel mai
greu atacat de liberali.
Lin alt personagiu intrat in viata public g. si care se afir.
mase nu numai ca agitator dar si ea constructor, area Niell
Filipescu.
Numit, primar avea inaintea sa pilda lui Pak& Protopo-
pescu; de aceea se puse cut ravna la luau si Lisa in urma
samulte opera bum..
Primariatul sau a, bast, Insenmat prim nenunarate fapta
pi incidente.
1), EL a Inceput si terming bulevardul carel pearl&
numele.
21 El a deschis hulevardul Maria care la origine purta
nunmele de. Bulevardul Municipal.
3). El a inceput anbrepozitele dela. Giagoga.
4) Sub primariatul sau au foot inaugurate Mile populam
5) El a sUiruit ca sa se intocmeasca planul sistematizazei
si delimititrei orasului.
6) EI a dat o mare atentiune grajdurilor comunale i le-a
dotat cu numerasi cal de tractiune adusi din strilinatate; el a
adus cei c1inii cai colosi din rasa Pintgau.
7) Sub iNcolae Filipescu s'a. Rieut intaia biltae de flori la
soseaua Kiselef in folosul unor opere comunale de binefacere.
Serbarea a. fost pus5, sub presedintia d-nei Maria Filipescir
sotia. prirnarului.. Pre(urile de intrare ereau: 20 lei; a trasurg.,
IO Tei un calaret sau un bicidist, 5 lei un pieton.
8) Filipescu a lost animat si de dorinta desfiintarei accizelor
comunaIe si asezarea unor taxe puternice pe alcool. Am fog
ins4reinat de el ea a fan, o lucrare cu aceasta. intentie. Ra,
portal men, se afla. in arhiva pniedrieL
In sfarsit Filipesca 1111, renuntii la marea Sub patina: pa-
Ii Lica.
www.dacoromanica.ro
 -r 189
in iouo inkraln agitau mereu i faceau sange rau guver-
nului. Li cursui veret au anuntat o _mare intrunire public:a la
Circul Sidoli. Spre a le zadarnici succesul i ca sk atraga cat
mai multa lume, Filipescu a organizat la obor marl lupte gieco-
romane cu premii. Pentru acest scop a adus doi luptatori
francezi.
Alta data. a Merit una si mai lath. Primkria se afla in Ii-
tigiu pentru un teren cu comandantul regimentului de artile-
ria, colonelul Baranga. Artileristii luaserk Park nici un drept
terenul care era al comunei, si se asezase pe el. Vazand ek
toate interventnle sunt de prisos, Fiipescu hotarste sal scoatk
pe artileristi cu forta ea uzurpatori.
Intfo dimineata, in caPul a vreo 150 de guarzi comtInali,
polilieti ai comunei, sacagii i mkturatori, apare la proprieta-
tea comunei i expulzeaza. pe militari. Acestia se retiag, fi-
reste, in fala numarului, dar paste un sfert de ork cownelul
Baranga apare in fruntea unui ?Aare numar de soldati inar-
mati si inconjoarti pe Filipescu i armata sa de maturatori.
Nicu Filipescu a trebuit sit capituleze.
Acest om intotdeauna neastamparat, nu putea trai lark
agitatiune. actiune si intriga politick. Despre el a spus odatk
Lascar Catargiu:
Copilul aista are sk ne lack multe boclucuri in partid,
In anul 1892 pkrintele Lucaci so afla in Bucuresta un-
de lupta pentru marea cauzg nationald. Era in luna Mai. In
gradina Leul si carnatur studentli se intrunirk la o agapa.
la care participk lupta.torul ardelean i Barbu Delavrancea-
Dupti mask s'au rostit, fireste, numeroase euvantaxi. Cu acest
prilej Delavrancea a propus ca cei 10 studenti din fruntea
miscdrii sk primeasck numele de ,,Deeemviri".
La Leul i carnatur dar, in luna Mai 1892 au lost pro-
clamati decemvirii".
Acesti 30 studenti ereau : Emanuel (No lick) Antonescu,
astazi prof. universitar, Emanuel Pantazi, azi fruntas al ba-
roului bucnrestean, St. Cihoski, fost rector al Acaderniei de
cornert, decedat, G. Paulian, azi doctor In medicina, Mihail
Policrat, fost senator, Take Policrat, azi avocat, G. *tefanescu-
Goangd, azi avocat la Brdi la, Em. Vasiliu (decedat). Corne-
liu Axente, azi consilier la Curtea de apel din Timisoara, Au-
rel Iliescu, azi avocat in.Bucuresti.
La 14 lunie acelas an s'a tinut un congres al pacei la Ber-'
na, cu acesct prilej guvernul a inleznit decemvirilor cheltue,
lite spre a se duce in Elvetia ca sk sustink cauza Romani lor
din Ardeal.
La 2 August studentii au plecat echipati cu h-aine negro
din nou. La Predeal au fost cu stasnicie perchizitio-
nati de Unguri care au g6sit brosura tipkritri ce trebuia distri-
buitk membrilor Congresului. Memoriul era scris de Take
lonescu

www.dacoromanica.ro
 190
alu Pa ce sa pierdut brosura in felul acestw d-nul Antones
cu s a reintors ia Bucuresti, a luat manuserisui: Memorium4
si a trecut granita pe la Varciorova. La Barna brosura a fosl
retiptirita in limba franceza.
La Congresul din Barna a vorbit din partea.decemviriloi
Aurel Eliescu. El a vorbit la tiribuna dupa d. Richter delegatul
german. Romanii au fost darz combatuti de dare
baroneasa Luttner sustinnoarea maghiarilor. Romanii ei eau
sustinuti de italieni prin marchizul Pandolfi care a vorbit aco.
lo in favoarea lor.
Dela Berna Decemvirii s'au dus la Milano. Primaria le-t
dat un banchet. Delegatia roman a. a depus o coroana pe mon
mantul lui Cavour, Aurel Eliescu a rostit o cuvantare. Seat4
la reprezentatia teatrala data in onoarea decemvirilor, cam
acestia au aparut in corpore purtand la piept cocardele cu co;
lorile italo-romane, sala intreaga in picioare i-a ovationat. fa)
presa italiang s'a ocupat mull de chestia romana sustinand-o si
facand-o cunoscuta.
Intorsi la Bucure$ti Decemvirii au intetit lupta pentrti
chestia nationala, care, in timpul guvernului Catargiu de Ir
1891 la 1895 a fost agitata cu cea mai mare putere.
Aceasta agitatie erea motivatti de faptul cä tocmai la acea
epoca guvernele unguresti luau cele mai primejdioase masuri
pentru maghiarizarea Romanilor.
In epoca aceea intreaga viata publica erea redusa. la PO-
Mica, teatrul nu fatea mari progrese, literatura area slab re..
iprezentata, doar Vlahuta si Delavrancea mai ereau In linia in.
taia, dar mai mult cu ceea ce scrisesera de cn cu ceea ce scriau
Caragiale dormea $i 0 pe laurii treeutului; Cosbuc si Sa,
"doveanu incepeau.
Societate e. bucuregeana erea tot -aceea usurateca, far
grija zilei de maine, lumea de sus, mai ales femeile, vorbian
numai frantuzeste, In vacanta Craciunului stolurile de mil de
Romani plecau la Nisea, vara alte mu do oameni esiau din
Ora, pentru ca sA umple toate statiunile balneare din straina.
iate. Era o viata si uncle deprinderi pe care lumea de azi la
1928 nu le mai cunesc.
Sub regimul conservator precis in 1891 au murit
dupa cum am spus la timp Ion Bratianu si Mihail Co .
galniceanu, cei mai mari barbati de stat ai Romaniei.
Cu stingerea lui Bratianu si a lui Cogalnieeanu viata po-
Mica a tar& nu W13. resimtit de loc de oarece, amandoi nu mai
apartineau, delft fttia ani puterilor active si creatoare ale socie
Wei romanesti.
Ion Bratianu si Mihail Cogalniceanu au fost cele doug
personalitati covarsitoare, care, din zorii ienasterii nationaler
si Para catre sfarsitul carierei, au tinut atintite toate privirile
romanesti asupra geniului lor.
De-asupra tutulor barbatilor politici din ac.ea. puternicl

www.dacoromanica.ro
 191- -
generatie, ue-asupra lui Costache Negri, de-asupra Uolestilor,
a lui L A. Itosetti, a lui Dumitru Bratianu, a lui Ion Lihica,
fiindca de conservatori nu mai vorbese acesti doi vul.-
turi ai neamului, au avut o personalitate de care nu s'a apro-
plat, pana la oarecare masura, decal Ion Reliade Radulescu.
ton Bratianu in Muntenia si Mihail Cogalniceanu in Mol-
dova reprezntau pentru tineret i pentru aspiratnle national°
speranta.
Mitiail Cogalniceanu erea, pentru tot neamul, barbatul de
stat genial, Win de toate talentele si de toate capacitatile. Ion
Bratianu era in Muntenia, omul providential, nascut pentru.
ca sa ridice Romania din pulberea injosirilor seculare si so, o
Inalt.o printre neamuri, libera i puternica in viitor.
La numele lui Bratianu tresareau inrnliie, la numele lui
Cogainiceanu se imbarbatau increderile. Acesti doi oameni au.
fost barbatii superiori despre cari fiecare roman prieten
politic sau adversar spunea in constiima lui : avem pe eine
ne rezema.
Si cu Mate azestea, catre sfarsitul vietei lor, dupg atatea
fapte mari indeplinite, dupa atatea minuni es.te din lucrarea
Tor patriotica, amandoi nu mai ereau decat doi muritori ca toti
ceilalti, demni cel mutt de respectul ce se cuvine la doi ba-
trani cari au lost.
Atat este de adevarat ca fagilduiala este mai mutt curteni-
ta de oameni de cat realizarea.
-and, in vartejul luptelor politico se iveau Ion Bratianu
si Mihail Cogalniceanu uniti, tara intreaga era sigurg ca victo-
ria va fi de partea lor. Amandoi alaturi erau cele deua mai
formidabile forte nationale unite, In Tata carore, ceilalti barbati
politici erau numai lumini care pgleau. Forte oarnenilor pa-
litici nu sta. atat in valogea reala a putmtei lor de a crea. cat
In Veloarea pe care oamenii le-o atribue.
Tata de ce oamenil cei mai Populari in domeniul politic
nu sunt acei cari au trecut pe la carmg, ci acei cari aspir g. sa.
ajunga la ea. Oamenii nu rasplgtesc nici odata cu Increderea,
cu iubirea i cu entusiazmul lor pe brirbatii Politici cari au
stivarsit fapte marl, dar acorda toate acestea acelora despre
cari cred cg. le pot savarsi. 5i aceasta fiindcg. o realizare mate-
riala oricat de mgreat g. hu se poate ridica nici odata pantiola
InItimea inchipuiri.
Dacg mai adaogam toate celelalteneajunsurirallivieteiO4-t
cisitudinile politice, greutgtile omului de guverfilasilit.sa
.zeze, nu numai faptele folositoare de ordig germlabWarkanai 3.4
les dorintele fie caruia in parte, dacg tinem seartfa." cl pofteki
individuate, care sunt subiective deci Mrg caracterul preci.1
ziunei si stabilitatei sunt mai greu de multumit de cat inte-
resele obstesti reprezentate prin formula inchegate, ne putem!
da-seama de ce in general toti barbatii politici ies nepopularil
din guvern, chiar dacg. au fost adusi acold de cea mai entuSia,
stg noniriarifsaa.

www.dacoromanica.ro
 192
Sperantele aduc popularitatea contemporanilor, faptele re-
alizate nu aduc decat aprobarea Istoriet. Cauza este pentru cd
Istoria Ware dead judecata, pe cand oamenu au numai sente-
mente.
Dupa cum Intr`o mare camera luminatd cu electricitate
s'ar stinge o candela fara ca lumina incaperei sa fie vizibil
micsorata, tot astfel s'au stins cele cloud mari genii nationale(
lard ca ochii natiunei si. ft simtit disparitia lor.
Dar sa ma reintorc la evenimentele politico.
Dimitrie Sturza venea la guvern cu o piatra grea de
gat ; era atitudinea sa in chestiunea nationala, era si declara-
siile contra Ungariei pe care le Mouse prin Intrunirile publice.
Inainte chiar de a lua puterea regele 1-a instiintat ca. nu
ya putea lua franele de cat cu conditia ca sa facti, declaratiuni
'de retractare multumitoare pentru Budapest& Dimitrie Stur-
za, spre a nu pierde puterea, s'a plecat.
Adevarul este ca, fiind cunoscute afectiunile sale germs.*
nice, mai multa convingere a pus and a retractat decat and
a atacat.
Duna cum a dezvaluit in urma ziarele conservatoare, re-
tractarile dela Iasi au fost libelate la ministerul de externe din.
Miens. Un secretar, numit Dumba, este acela care a scris textul
scuzelor si le-a trimis lui Sturza la Bucuresti.
Pentru ca retractarea sa fie mai putin observata si sa poa-
til trace fara a fi relevata Sturza s'a dus la Iasi pentru ca sa;
vorbeasca la o intrunire publica. Ziarele liberate au anun-
tat ca seful Partidului liberal-national se va duce la Iasi pen-
tru ca s comunice care este prograrnul noului guvern, in rea.
litate se ducea pentru ca s. strecoare, cat mai clandestin, scu-
zele reclamate de Budapesta.
Sturza a spus la intrunire ca Austnanii partidului liberal
au raspandit stirea ca acest partid ar fi iredentist i ca ar in-
curaja miscarea Romanilor din Austro-Ungaria, acesta e un.
neadevär ; partidul liberal este in contra unor asemenea miscari
Romania are tot interesul sa stea in bune raporturi cu
monarhia, Homanii si Ungurii trebuie sa traiasca in buna in-
;etagere ca niste frati iar statul Austro-Ungar, az,a cum este al-
catuit, e o necesitate imperioasil caci apara si intresele noastre
care sunt In joc".
Maya luni mai inainte acelasi om politic spusese la Sala
Orfeu: c Ungaria este, pentru Romania, mai primejdioask de
cat Rusia.
Bine Inteles, de indata ce aceste retractari au fost cunos-
cute, la Bucuresti, Sturza a fost atacat cu mare vehernenta de
opozitie. De altfel atacurile ereau foarte indreptatite, caci a-
teasta umilire impusa Wei nu ar fi putut fi prating daca un
alt liberal ar fi luat nresedintia consiliului de ministri.
Dumnica 15 Octombrie a fast inaugurat Palatul de
ustitie

www.dacoromanica.ro
 193
Serbatea s'a facut in holul Palatului.oiku asistat regele, rem
eina si printii de Coroana. Au vorbit Eugeniu Statescu minis-
trul justitiei, C. Schina primul presedinte al Curtei de Casatie.
'ake Giani decanul baroului si, la sfarsit, regale.
Acum incepe lupta electorala.
A doua zi dupa retragerea cabinetului Catargiu, conserm,
vatorii s'au scindat, junimistii au facut imediat, cash' deosebitg,1
au Inchiriat un apartament in Casa bisericei Cretulescu si awl
fgcut sa apara ziarul Cons titutionalul. Iar partidul a Primit
mumele de Partidul Constitutional".
in Noembrie a murit marele prozator Alex. Odobesm
'cu. Oclobescu a fost unul din cei mai talentati literati Romani;
tin condeiu ager, delicat si inteligent.
Alexandru Odobescu a murit prin otravg. 0 mare supara,
fre sentimentalg I-a impins la sinucidere. .
Alegerile pentru Senat si Camera dau rezultatul etern: gu.
,vornua a biruit. De astadata, insa, guvernul a batut recordulm
,La colegiul I de Senat n'a fost ales decat un singur opezant,
'conservatorul I. Brabetianu la Romanati, iar la colegiul al!
Ikloilea nici un opozant.
1 In tot Senatul nu area, dar, de cat un singur ales din opo-
itie. Astfel rasplatea corpul electoral un partid care daduse,
timp de 4 ani, unul din cele mai bane guverne.
Vocea poporului" o fi Vocea lui Dumnezeu", dar do
multe ori este vocea nedreptAtei, a ingratitudinei si a ilia:kn.
edentei.
La Camera rezultatul n'a fost cu mult deosebit, aci au fosE
Alessi 4 opozanti; Alexandru Marghiloman la Buzau, batand
icu 2 voturi pe candidata liberal. Menelas Ghermani, la Ramo
tnicul Sarat, C. Popovici zis Racaciune la Suceava si C. Canta-
Cuzino-Pascani la Roman.
I A mai fost ales ca independent C. Dobrescu-Arges la.
rArgos si V. G. Mortun socialistul la Roman.
Pretutindeni candidatii liberali au fost alesi cu majori-,
tati zdrobitoare, ambele particle conservatoare aproape n'au
existat in lupta.
Anul 1895 se sfarseste cu un prognostic : Nicolae Fleva nu
iva sta prea mult timp in minister.
Vechii liberali 11 mpg Prefectul de politic Manolache Cu-
Poglu este insubordonat si nici macar nu-i csluce zilnic rapor,
Itul asupra faptelor importante.
( La sfarsitul lui Decembrie vine in Bucuresti pgrintele Vam
isile Lucaci, la gara i se face o mare manifestatie de simpatie.I
]iar prefectul nu raporteaza ministrului. Fleva care lui Culoglu.
'klemisia, care fiind data, e primita imediat.
La clubul liberal vechii liberali cari n'au Inca slujbe, po
tari tinerii Ii numesc impurii", vocifereaza si. trag In sulitg
Ve. rninistru Zifele. lui Fleva sunt numarate. I

13

www.dacoromanica.ro
 194
AWL 1896
Anul 1896 incepe cu o $tire trista, a munt Costica I3o-
beica frunta$ junimist, fost deputat de Boto$ani. A murit la
hotelul Cap$a de o boala a inimei.
CosticA BobeicA era la Camera un intrerupAtor de duh. ()-
data pe vremea guvernului Ion Bratianu, se discuta la Came-
rA un oarecare proiect de lege; prezida C. A. Rosetti, iar pe
banca ministeriata numai Gheorghe Chitu. Regulamentul Ca-
merei prevedea cA ori ce lege amendata nu poate trece la vo-
tul in total dad guvernul nu e consultat de prime$te amenda-
mentele.
Guvernul prime$te amendamentele admise de Camera',
Intreba. Rosettii
Guvernul aderd, raspunde Chitu.
Dar flosetti nu auzise bine i mai intreaba o data :
Care'i dorinta guvernulut ?
Guvernul vrea Maderdjaspunde Bobeica.-
Chitu era cunoscut ca un fervent adorator al lui Bachus.,
Costica Bobeica n'a fost, bine Inteles, un om politic nici
de mama intaia, nici de milna a doua, erea unul dintre pont&
cianii epogei, om de club, orn de peirecere.
Erea, Insa, un om inteligent.
Odata Petrache Carp il intreaba in zeflemea:
_ Cum se face, Costica, cum ca Eva sa ai parale, duel
yiata pe picior asa de mare ?
Bobeica Ii raspunde :
Cum faci si dumneata care, fruit sa ai partici; guvernezi.
taxa ?
Bobeica erea un pasionat jutatcr de carti, când a inurill
%oat() cluburile din Bucure$ti au arborat drapelul negru. j

0 data erea in trenul pentru Viena, In acela$i comparti-j

ment se afla si un negustor de porci care Isi ducea marfa ca s'o
Nanda in capitala Austriei. 0 partida de pichet IncePu Intre cf.\
Cobeica castiga negustorului toti banii i dupa, aceea Ii cAsti. I
.ga $i toti porcii. La cea d'antaiu static) negustorul se dete jos
,din tren spunAnd lui Bobeica.
Acum dute dumneata de vinde porcii la Viena.
La Bucuresti s'a rAs multa vreme de Costica Bobeica pop,
carul".
A fost InmormAntat cu talerul. Ministerul de interne a dat
0000 lei $i Clubul Tinerimei 500. Clubul Constitutional n'a
dat nimic.
. Pe vremea aceea un alt om do spirit erea in Bucureef
Mihail Cornea marele advocat si foarte patimas bautor.
' CAteva zile dupa venirea-i la putere, Dimitrie Sturza detei
tin bat In case lui, uncle fu invitat $i Cornea. Dupa ce prinse
la chef, Cornea puse liutarii s cante cantece pornogrAfice,
www.dacoromanica.ro
 :95 ---
Sturza fiidd inlormat alerga repede foarte suparat, fiinded
area cunoscut ca un om foarte Pudic *1 mustra pe Cornea., ,
Chiama poliia, ii raspunse Cornea.
In casa mea eu lac politia, Ii raspunse Cornea.
Daca"-1 ma, adaose Cornea, iit fac sone.
Sturza intelese aluzia, la scuzele dela Iasi, *i plecä rou de
manie.
Acum Incep in partidul liberal marile framantari care
Ii va zadarnici guvernarea.
De-abia de cateva luni la putere si o cabala se ridica 10
partid spre a scoate din minister pe Nicolae Fleva.
Nicolae Fleva devine suspect liberalilor cari compun aa
zisa oculta, cei cari pregatesc *efia lui lonel Bratianu. Aces,
tia vad In Fleva o primejdie, fiindca spun ei Fleva, prefitand.
de portofoliul internelor, lucreaza pentru ca sa-si fact parti,
zani perionali.
0 Intamplare marote ostilitatea. La Spineni, in judetul
Olt, cativa tarani sunt batuti *i arestati abuziv de catre autori-
Utile locale. taranii se adreseaza cu plangere catre ministrul de
interne care e popular peste tot. Fleva nu trimite dupa obi.
cern, un functionar ca s. ancheteze, ci se duce In persaard
86. cerceteze la fate, locului. Dovedind vinovatia functionarilor
'Playa 1i pedepsote si 1i destitue.
In particlul liberal aceasta procedare neobicinuita revolu-
Aioneaza *i mai mult. pang i *eful guvernului e de parere cd
Fleva a devenit prea personal *i trebue inlaturat.
Deputatul Epurescu dela Giurgiu este indemnat sa fael e
interpelare ministrului de interne. Se prevedea furtuna. In.
, ziva cand interpelarea trebuia dezvoltata Camera gemea de
aume, iar pe dealul Mitropoliei, In curtea Mitropoliei, pe strada
Bibescu Veda multimea in ferbere foia. Marea majoPitatea erea
aimpatica. lui Fleva.
Ioirea lui Fleva din guvern erea acum fapt sigur. Peste
noapte agentii liberalilor lipisera Pe ziduri afi*e in care se opus
nea ca a doua zi Fleva va fi izgonit din guvern. Prietenii lut
Fleva ori unde vedeau un asemenea afi* 11 rupeau.
prefectul politiei primise din dun ordin dela primul mi-
nistru ca sa nu mai clued raportul ministrului de interne ci
numai sie.
La Camera, *edinta foarte agitata. Inainte ca Iepuresctf
sa-*i desvolte interpelarea un alt deputat Intreaba pe primul
ministru daca, e adevarat zvonul ce circula cum ca. Fleva va
fi scos din guvern ? Vurza raspunde acuzand pe Fleva, cum ca.
aucreaza in valerea 'personalitatii sale aceasta este o stare a-
narhica., spune Sturza, care nu poate dainui.
Fleva raspunde ca acuzatiile ce i se aduc stint nedrepte,
ca a fost Intotdeauna corect dar ca este victima ,,amicilor" sai
din guvern *i din partid.
Pentru Intaia oara se vedea aceste fapt, forte putifi banalt

www.dacoromanica.ro
 196

ca doi minitr s polemizeze intre ei de pe aceiasi band ml-;

rusteriala.
Sfar5indu-i cuvantarea Fleva I5i ia ghiozdanul, declara cä
se retrage din guvern i trace pe banca deputatilor.
Fire 5te in Camera emotiunea a fost mare.
Afara lumea fierbea iar multimea a5tepta pe Fleva si.-1
fazu o manifestatie entusiastti.
In noaptea de 25 Ianuarie a murit Nicola() Blaremberg
1runta5 politic independent, orator parlamentar distins, ont
cult, pe care l'am gasit mai toata viata in opozitie, cand control
Riberalilor cand contra conservatorilor. Numai in cabinetuli
generalului Florescu a fost cateva zile ministru.
Indata dupa e5irea lui Fleva din guvern se redeschide
afacerea fraudelor de la primarie de pe vremea primariatuluil
flui N. Filipescu. Andrei Popovici un mare industria5 este ares,
tat dimpreuna cu mai multi functionari.
I Dar toaig afacerea area numai o InsceRare nedemna. AiTa
rkirei Popovici, om de o mare onorabilitate, erea mai presils do
astfel de acuzatiuni. De aceea afacerea a fost clasata.
_ 0 5tire dureroasa vine in timpul acesta din Ardeal
;antra cei doi marl luptatori, dr. Ratiu, pre5edintele partidulut
iiiational i parintele Vasile Lucaci s'a declarat ruptura. La Bu-,
leure5ti e intristare. Ungurii la Budapesta jubileaza.
La Bucure5ti Dumitru Sturza este acuzat ca, prin arde-g'
lenii deveniti oamenii sai, adica prin Eugen Brote, Ioan Slal
vici 5i Septimiu Albini, a pus zizania intre romanii ardelenf
pentru ca sa aiba miscarea romanilor din Ardeal In 'nano, sa
Vrajba ia proportii. Ziarul Tribuna din Ardeal de sub dk
rectia lui Rusu irianu trece de partea lui Brote-Slavici-Lucadd
Rusu Sirianu Intr'un interview acordat unui ziar din Bucu.4!
re5ti acuza pe Ratiu de despotism spunand Ca, din aceastal
cauza, a rams in minoritate in comitetul national. Dar 1E14
Bucureai opozitia acuza pe Sturza de tradare iar lupta pe
aceasta nota se Invenineaza tot mai mult.
Pe canct nepopularitatea lui Sturza creste zi cu zi, un aft
Cfapt vine ca sa agile opinia publica Impotriva sa. E chestial
romanilor din Macedonia.
Inspectorul scoalelor remane5ti din Macedonia este Apostoll
iMargarit Impotriva canna, 4nsa, se ridica cei mai multi i.e....,
mani rnacedoneni dimpreuna cu profesori romani de acolo,1
Dar Dimitrie Sturza sustine pe Margarit. Agitatia creste film&
provocata de un fapt nou.
Doi delegati ai romanilor macedoneni, ed-rul Christovid
51 profesorul Filip Apostolescu, vin In Bucureei ca sa se plan
ga lui Sturza Impotriva lui Apostol Margarit, dar Sturza nu-
primeste. Ceva mai mult, le da ordin prin prefectul de politio
,sa parseasea imediat tam
Cei doi macedoneni refuza sa plece, dam prefectul polijieV
ii areSteaza si-i conduce la politic. AgitatiA Incepe,.

www.dacoromanica.ro
 197
Nicolae Fleva, care esise indarjit din guvern, facuse sa
apara ziarul DrePlatea avand prim redactor pe Anton Bacal-
basa. Fleva, vazand In aceasta chestie un motiv de lupta ma-
potriva guvernului, pune mama pe ea si incepe eampaala.
Cei doi delegati, fiind instiintati ca, a doua zt vor Ii expul:
zati, s'au furisat naaptea din otel i s'au refugiat In casa lui
Nicolae Fleva.
In *edinta Camerei de la 22 Februarie Fleva cere dosarele
§colilor din Macedonia dar Sturza 110 refuza. In aceiasi zi la
Senat V. A. Ureche interPeleaza asupra expulzarii romamloe
rnacedoneni.
Vestea expulzarii celor 2 macedoneni agita spiritele. Seara
is'a tinut In localul Societatei Presei o intrunire publica. Au
Vogt reprezentate ziarele Ziva, Con.stitulionalul, Adeverul,
Vimpul, Lumea Noud, Epoca, Dreptatea, L'Independance Rou-
Maine.
Intrunirea a Past prezidata de Al. Beldiman directorul
rAdevérului. Au vorbit In aceasta.' ordine : AI. Ionescu (Lumea
'Noma), Nicolae Filipescu (Epoca), Al. V. Beldiman (Adeverul),
N. Fleva (Dreptatea), V. Murgulescu (L'Independance Roumai-
he), Anton Bacalbasa (Dreptatea), Ion Bacalbasa (Ziva).
Seria discursurilor ain inchis'o eu In calitate de vice pre-
§edinte al Societatel presei" si redactor la Adeverul.
Adunarea a votat, apoi, urmatoarea motiune :
.,Fath cu masurile arbitrare luate Impotriva romanilo
macedoneni dr. Christovici i profesorul Apostolescu, subsem-
aiatele ziare invita pe cetatenii Capitalei sa. ia parte la o in-
trunire de protestare ce se va tine Duminica 25 Februarie
Ia orele 2 dupa amiaza".
Dar aceasta Intrunire a fost apoi contramandata sub cu,
arant ca masurile de expulzare fusesera retrase.
Dar la Camera a fast o sedinta furtunoasa cand Fleva a
icerut dosarele colilor.din Macedonia.
Barbu Delavrancea insulta pe Fleva spunandu-i ea a. vor-
bit ca la usa cortului.
Anastase Stolojan ministrul de interne acuza pe c,ei lo
macedoneni ca au cerut prefectului de politie sa le dea cate
Et000 lei mile a pleca din tara.
Cei doi macedoneni trimit ziarelor o scrisoare prin care
dau o formala dezmintire afirmarilor ministrului Stolojan.
In eel() din urma Sturza a intervenit pe langa ministrul
Murciei ca sa-i inlezneasca sarcina.
Ministrul Turciei a chemat pe cei 2 macedoneni i i-a ru-
gat sa plece din tara de oarece ereau supusi turci. caci ii
ise vor satisface cererile.
Nicolae Fleva sfatnindu-i si el, ea sa primeasca condi-
kiile, macedonenii s'au plecat.
La 1.6 Martie s'a judecat la Curtea cm jurati un Proces
'e ape pe yremuri a facut multa" senzatie Ju 13ucumti. Ida-12

www.dacoromanica.ro
 198
,,In noaptea de 28 Ianuarie s'a petrecut Intr.%) casa din
etrada Alexandri No.10, urmatoarea drama: In aceasta cash lo-
cuia o doamna Olga Latescu, tanara, frumoasa i dintr'o
buba familia din Moldova. Din cauza frumusetei ei a naturei
aventuroase a alunecat de timpuriu, apci a venit in Bucuresti.
Aci a legal relatiuni cu un Vann. Sabechi fiul unui arendae
grec ilestul de bogat.
Dar de Olga Latescu era inamorat si un cunoscut arhitect
bucureetean, anume Ion Gabrielescu. Tanarul Sabechi, care
n'avea decal 20 de ani nu avea milloace pentruca tatal sau,
eunoscandu-i nenerocita pasiune pentru Olga refusa sa-i mai
servea.sca subsidii, In disperare de a gasi banii cu care.
sa continue traiul cu iubita lui, Sabechi planueste o lovitura.
antr`o zi Olga Latescu se duce la locuinta lui Gabrielescu
uncie mai fusese si 11 invita pentru a doua zi la ea acasa.j
IA doua zi Olga veni iarasi la Gabrielescu, II lug, ei amancloi
sesira la casa cu No. 10 din strada Alexandri.
Amenintat de catre Sabechi cu revolverul ei de cake un:
'Ando., care venise inarmat cu o franthie, oel dintaiu luau&
rolul sotului ultragiat, Gabrielescu date Olgai cheia dela un:
win In care avea 8.500 lei. Olga se duse, lu banii, mai lila
ei un bon de 10.000 lei, apoi spre a Intregi suma de 25.000 lei,
Gabrielescu fu silit sa semneze polite.
Acest proces se judeca la 16 Martie.
Curtea e prezidata de d. Costescu, asistat da cl-nii Victor
ei Emil Miclescu. Ministerul public primul procurer Lilevici,
Ceaur Aslan i Alexandru Djuvara apara pe Olga Latescu,
,Barbu Delavrancea i Tache Giani apara pe Sabechi. D. avooat
Stavri Predescu apara pv randasul Sabiee.
Printre martori a lost ei dectoru) Clement care a opinat
eum ca Olga Latescu, fara a fi o isterica majora, este, twit, o
isterica mare.
Dupa rechizitorul procurerului au vorbit trei aparatori:
Delavrancea, Ceaur Aslan i Stavri Predescu.
Sabechi a lost osandit la 14 luni inchisoare, Olga Latescu
la un an. Randasul a fest achitat.
Verdictul n'a multumit auditorul compus mai ales din
lemei. Si femei ereau atat de multe cum nu se mai vazuse in
Bucureeti la un alt proces.
Politica ruseasca In Orient este fearte aotiva. Pe cand.
la Bucureeti opozitia agita In contra guvernului din cauza
atitudinei sale in chestiunea nationala, Dimitrie Sturza a lual
botarirea ca Romania O. fie reprezentata oficial la serbarile
mileniului maghiar de la Budapesta.
Rusia este nemultumita de aceasta hotarIre ei instiga In:
Virile slave din Balcani. Propaganda cea mai vie o face In Ser-
bia. Pe la sfareitul lunei Martie ziarele primesc o telegrannk
din Belgrad care spune ca studentii sarbi au manifestat ostil
.In fata legatiei Romaniei; au strigat Dolu Roumanierd. (Jos
Romania), apoi at part geamurile cu pietre,

www.dacoromanica.ro
 199
Aoesta era unul din rgspunsurile Rusiei la conversiunea
lui Sturza care plcalise la Bucuresti pe ministrul ei Fonton.
Tot atunci ofensiva Rusiei in contra RomAniei, adicg a
politicei sale, incepea aproape violent. Vorbind de rolul Ro-
mâniei 'in Marea Neagrd, ziarul oficios Novoe Yremea saki
urmAtoarele :
,,FlomAnia proiecteazg fortificarea Constantei ba chiar a
$i trimis acolo singurul incrucisator *i torpilor ce are pe
Dungre.
Aceast g. proastg, glumg a Romaniei, push In raport cu obi-
cinuita'i obra'snicie provocStoare atinge o cestiune de un in4
teres vital pentru Rusia, singura stdpgra a MSrei Negre. Rusia
nu va putea nici odat g. permite astfel de ghtme romane*ti".
Dar aceste agresiuni rusesti, de si publicate tn ziarele din
Bucuresti, nu atrbigeau atentiunea opinia public& nu se vedea
interesatd. Toed pasiunea erea concentratg In contra guver-
nului Sturza *i a Ungariei, toate oelelalte cestiuni rämtlneau
pe planul al 2-lea.
In parlament, precum se *lie, ereau numai liberali, dac
acum s'au despgrtit si ei in doug tabere, iar dumgnia este foarte
mare Intre ei. Sedintele Camerei sunt atat de furtunoase in
cat nu e frIr g. interes ca sg. dau Cate odat S. o fotografie a *edin-
telor.
Iatg, de pilda, o sceng a sedintei dela 1.9 Aprilie, dupg up;
ziar al epocei :
Zgomotul continua.
D. Delavrancea se repede la d. Fleva *i ii strigg: Contsa.
bandistule, ai luat parale pe and ereai ministru
In acest moment scandalul creek la culme.
Vocifergrile sunt continue.
Delavrancea insults din nou pe Fleva..
D. Apostol ii strigg lui Delavrancea : Samsarule"1
Ferikidi se urea la tribuuA i cere chemarea la ordine a
lui Fleva.
G. Scortescu si Dobreanu-Pnahova se raped ka. Delavrancea
*i '1 apostrofeazg.
D. Apostol Ii strigg: ,,Esti un samsar ordinarr.
D. Aurelian (pre*edintele) sung In zadar clopotelul.
Nicu Catargiu insults. pe Delavrancea si*Dimancea.
Ora 2 jum.
Scandalul continug.
Ministrii stau Inlemniti pe banca ministerialg.
Mamelucii In frunte cu Nacu, Marggritescu i Leca zbiarg
nebuni i insulin minoritatea.
D. Apostol striga din nou lui Delavrancea :
5antagistule! am sg te Invat eu minter.
Etc., etc.!"
In timpul accsta batranii conservatorl se adunau la clubul
lor, iar Lascar Catargin declara ca campania de rastumare a
ministerului liberal este rdescbisa,
www.dacoromanica.ro
 200
Dar reginiul lilieral a mai durat pana In an-ill 189V.
kierberea pe chestiunea nalionaid face ca patimile a
'griasca primejdios.
La inceputul lunei Mai se intruneste Congresul Ligei cu14
ittrale sub presedintia profesorului universitar V. A Urechia
Lupt,a se cid Intro liberalii-sturzisti si ceilalti membrii ai:
Ligii. In sfarsit, dupa discutii aprinse care au durat doua zile,
;adunarea a votat cu 57 voturi contra 14, o motiune de blam
Wentru comitet, motiune care termina astfel:
Avand in vedere cal in ultimul timp coraitetul Ligii a
41iddrniett miscarea. nationala,
Dezaproba atitudinea comitetului central executiv si tre,
,te la ordinea zilei".
Liberalit-sturzisti se retrag din sala., apoi cu vot secret
*I cu unanimitate e ales urmatorul comitet :
Membrii: Ion Grddisteanu, M. Vladescu, C. Dissescu, Dr.,.
.Obreja, D. Nenitescu, Dr. Staicovici, C. Radulescu-Motru, D4.'
A. Florescu, V. Al. Miclescu. Censori: colonel D. Angelescw
Eremia Papa si colonel Obedeanu.
D. Ion Gradisteanu declara pe onoare ca la Lig& nu se va
iface decat politica nationald.
V. A. Urechie e proclamat presedinte de onoare.
Liberalii erau seosi din Lig% si conservatorii le luara locul.'
V. A. Ureche, considerându-se ofensat prin votul de blant
dal comitetului, a refuzat presidentia de onoare.
Presedinte a fost ales d.. Ion OrWisteanu.
Un mic scandal in elita bucuresteana.
La 10 Martie s'a dal in sala Teatrului National balul sci;
ciet6tii ),Obolul" la care asista toata elita cat si principele mos-,
;tenitor Ferdinand cu principesa Maria.
Pe cand balul era in toiu, inteuna din loji apare o figura;
exotica., dar foarte frumoasa femee, elegant imbracata si cu
palaria pe cap. Senzatie in said_ Toate privirile sunt indrep-
tate cabre noua aparitie, iar printul Ferdinand nu-si mai lua
ochii dela ea. Gine era doamna ?
Doamna nu era decat Irma de Montigny, una din cele
mai elegante si frumoase orizontale din Paris, sosita in Bucu-
teesti in tovarasia unui tanar roman d. C. P. care cheltuia en
ilansa nebuneste si... rernâneste.
Principesa Maria, vàz'and st6rultoarele priviri ale Prin.,
itului, ceru informatiuni, voia sa stie cine e doamna.
Cand adevarul fu cunoscut, ministrul de interne ii. NJ'
inastase Stolojan fu Insarcinat sa ia masuri pentru expulzareai
iloamnei.
Dupa lungi parlamentari si dup 5. aducerea foitei publice
,Frefectul de polite Paul Sthitescu, izbutete s'a" conving a. pc)
kloamna Irma de Montigny ca sa Place.
D. C. P. a facut, Ina., o impotrivire omerica, a amenintat,
'eu spacla si cu pistolul, 'clan.. a doua zi toata lumea s'a linistie
-' e-i ,0_,dire care intristeaza cercurile intelectuale vine din:
www.dacoromanica.ro
 201
Craioval poetul Traian Demetrescu a murit de tuberculoza
pulmonara.
A fast inmormantat la Craiova dar mai tarziu admiratoril
a-au ridicat un bust in gradina Ateneului.
Lupta impotriva lui Dumitru Sturza pe chestia nationa.4
au, urmeaza si se Inteteste.
Dup g. cele petrecute la Congresul Ligii unde comitetul Ii-
beral-sturzist a primit vat de blam, un lueru identic se pe-1
trece la alegerea comitetului pentru sectia din Bucuresti a
,Ligii.
Lupta. a lost dared. Pentru comitet au fast prezentate dou*
41iste : una 1iberal pe care figurau si doi ministri, alta a opo-q,
itiei. Aceasta din urrna a fast aleas g. cu urmatoarele persoa,
Erie : Ioan Gr4disteanu, C. Dissescu, Mist' Bale, D. T. Apostolu,
Cihoski, doctor Obreja,'V. A. Ureche, VintiI6. C. A. Rosetti,
Nasile Cogalniceanu, Clinciu si altii.
Pe aceasta: lista figurau i liberali Insa nu sturzisti.
Lupta Impotriva lui Sturza erea dusk mai ales din caual
cL Impotriva dorintei partidului national ardelean i Impo-
itriva sentimentului public din regale hotarise ca Romania sg!
Tarticipe oficial la serbKriIe Mileniului dela Budapest& A-
cest mileniu erea serbarea de 1000 de ani dela fondarea sta-
h,tului maghiar.
Sturza personal nu s'a dus la Pesta ceeace ar fi dorit\
Ringurii dar Romania a fast reprezentath. prin d. E. Ghica,1
ininistrul Romaniei la Vien&
and hotarlrea fu aflatä, la Bucuresti a lost organizatl o
imare Intrunire de protestare, la care au participat aproape,
40.000 oameni.
Publicul s'a adunat mai luta In Cismigiu, apoi a pornif
eare Soseaua Kiselef cu 2 muzici in frunte care cantau Detj
teapta-te Romane" i Marsilieza". .

i Pe foarte numeroasele drapele se citeau urmatoarele in-1)

scriptiuni: Jos mileniul 1 Umbrele martirilor cer rdzbunare4i
Calea dreptalei duce la Victorie 1 Jos urgia maghiard I Prini,
lupta la lumina! Viata 'n libertate sau moarte cerem noi
Tráiasc apeirdtoriti ramdnismului1 Piará tirania ungui
ttreascit I Unirea face tdria! etc., etc. In frunte steagul tricolot
'el femeilor din Sibiu.
L Pe trotoare si la ferestre lume foarte mult i entusiast11
Tclrapele, batiste fluturate i cantece patriotice.
Localul consulatului austro-ungar eca. de jur ImpreIuri
anconjurat de trupe.
Multimea s'a oprit la Sosea In fata vilei Popovici uncle
,au vorbit studentii Manescu i Vasile Minculescu. Apoi s'
4ncins Hora Unirii.
Acest meeting a lost unul din cele mai impungtoare pa
tare l'a v4zut Bucuresti. I

..., DAN, o. dovada &ppm. lib_ertatea presei po ceA virenies.

www.dacoromanica.ro
 ,.e-.
Geste cu cercetarea
202 .
Ziarul Aaeverui' msulta zilnic pe rage fara ea guvernul
sa fi recurs la sanctiuni. In ziva de 10 Mai acest ziar a puA
blicat o gravura care reprezenta pe Printul mo$tenitor Far-
inand mangaind obrajii unei bueatarese, in bucatarie, pe
a spate un lacheu 11 bastona. Sub gravura era urmatoarea le
nda: Ferdinand, din lipsa de alta ocupatie, se Indeletni-
gu§ei slujnicilor 1" Iar pests paging. I
era titlul : Traiasca Republica!".
Procesul de presa pe care il cauta A. V. Beldiman nu a
yenit nici odata.
La 14 Mai s'a organizat la Bucure$ti intaia cursa pe-
'fiesta de intrecere pe parcursul Bucure$ti-Pitesti-Bucure$ti.
Sporturile nu erau de loc cultivate In Romania pe vremea
aceea, asa ea marele public nici nu-$i da seama ce ar, insem-
na aceasta curs& De aceea s'au inscris 951. concurenti, dar la
ziva intrecemi nu s'au prezentat decal 320.
Conditia era ca dista.nta de 215 kilometri sa fie acoperitg
In 60 ore.
Cel dintai sosit a lost Ilie Gheorghe sergent major din vs.-.
natori cu garnizoana In Bucure$ti. A alum cel dintai la Pi-
testi Duminica noaptea la ora I $i 35, a plecat din nou la ora
i $1. 45 $i s'a lnapoiat la Bucuresti la ora 1 $i 46, Luni di-,
rnineata.
Premiul I era de 400 lei.
La Clubul Regal s'au facut prinsori, membrii Impartio,
du-si. concurentii. Pentru Ilia Gheorghe pariase generalul
Gheorghe Manu care a ca$tigat 1200 lei.
Lupta cea mare s'a dat intre un oltean Radii Marin $f
Ilie Gheorghe.
Iata impresiile lui Ilia Gheorghe:
La Pite$ti i-a venit ram atat din oboseala cat $1 din Ingra.-
madeala publicului care vrea sa-1 vada.
La intoarcere Marin i-a luat lnainte 10 kilometri. Intro
Carcinov si. Gaeiti somnul f I toropea cu totul. Ca sa se desme.
ticeasca Isi tragea pa!me peste obraz $i la fiecare put isi turna
apa rece pe cap. Cu mare greutate 1-a ajuns pe Radu Mario
la Gaeati. De ad al pana la Titu s'au luat la. intrecere nebung.
La Matilsarit Marin, doborat de oboseala, a disparut In pa-
dure. Bolnav a fost dus la spital. \
Este de observat ea aceasta Intrecere s'a facut Intro oa-
meni lipsiti cu total de antrenament $i cm totul lipsiti de cu..-,
nostinta metoadelor sportive. )

Ilie Gheorghe, fa'rli odoilma $i fgra, somn, a faCut cei 215

Itc.ilometri In 42 ore.
Un prows original In Bueure$ti.
Wm vorbit de procesul Olga Latescu-$abechi. Dadd seama
\ kle amanuntela escrocheriei. ziarul Adevérul a publicat a
ortretele actorilor principali ; dar s'a Intamplat ca poilretuf
lag Zabechi _fill gemene cu mrtretul beraxului lifircea, Mail
www.dacoromanica.ro
 203
bine zis reporterul Insarcinat cu afacerea, neputind gasi fo-
tografia lui *abechi, a inbrebuintat fotografia lui Mircea care,
In adevarr, semana cu acuzatul.
In ziva de 5 Aprilie, s'a judecat procesul.
Autorul substitutiei era reporterul Gabriel Urzica care, In
fata Curtei cu jurati $i-a luat raspunderea. Avocatul sail era
Constantin Mille. Avocatul lui Mircea era Petra Sfetescu.
Mille a cerut suspendarea procesului pan& ce d. Mircea
1$i va prezenta registrele, fiindca se va putea dovedi ca dini
ziva publicarei fotografiei, d. Mircea a vandut mai multe bu4
toae de bare ca mai inainte; deci fotografia, cleparte de a-i fi!
pricinuit daune, i-a adus dinpotriva ca$tig.
Curtea a respins oererea iar Gabriel Urzica a fost achitat,
Un eveniment artistic, la 15 si 18 Martie d douk con-1
cerbe la Ateneu, un mare violonist al viitorului: Bronislawl
Huberman. Evenimentul era marit prin faptul c. Huberman!
n'avea atunci decat 13 ani.
Bucurestenii l'au mai auzit dupa aceea Inca de aouit orl sf
I-au sarrbatorit.
Dar iata ,,Chestia Ghenadie", chestia cea mare care a
agitat tam aproape doi ani, a provocat caderea cabinetuluil
Sturza si caterisirea unui Mitropolit Primat.
Dam ce era Chestia Ghenadie?
In ziarul Adevend, Alex. V. Beldiman acuza pe Mitro-1
politul Primat Ghenadie Petrescu cum a, In calitate de efoti
al asezamintelor Brancovenesti si de Mitropolit, luase misted.
nita (baptisteriul) bisericei Domnita Bala.% kd-o daruise re
gelui Carol cu prilejul botezului printului Carol. Aceasta
cuzatie data dela anul 1893.
Episcopul de Roman Ieronirn, raspuncle printr'o scrisoare
'violenta spunand ca:
Pe cand era preot al bisericei Domnita Ba la.sa, fostul e.4
pitrop colonelul Nicolae Bibescu, comandase In Rusia o cris-
telnita, iar cu prilejul botezului printului Carol, mitropolitul
Ghenadie comandase pe propria sa cheltuiala, o cristelnita
cu totul la fel si la acela$ fabricant. Dar la ziva botezului
cristelnita comandata de Ghenadie nu some Inca. Atunci, chiar
Clupa sfatul lui Ieronim, mitropolitul Ghenadie a donat pa-
latului cristelnita bisericei pe care a Inlocuit-o apoi cu acea
comandata In urma'.
Dar Beldiman raspunde ca substituirea s'a facut, In ade,
var, in felul acesta, dar cu o deosebire: pe cand cristelnita co-
mandata de Nicolae Bibescu era un object rar de arta admirat
de toti cunoscatofii, cristelnita comandata de Ghenadie $1 rg.-
masa acum bisericei, era o nedemna copie:
Fapt interesant era ca epitropia Brancovenesei nu interve-
nea In dezbatere fiindca epitropul actual, printul Nicolae Bi-
bescu nu colonelul, acuza si el pe Ghenadie.
De altfel se stia ca l3eldiman primise informatia 'de a-
cest efor.
www.dacoromanica.ro
 204
Valve din presit ajunge, se intelege, pAn A. la palatul re-
gal, iar eforul Nicolae Bibescu ii intetea acuzdrile in contra
lui Ghenadie. Cad, pe ãng. chestia cristelnitei, Mitropolitul
era acuzat si de multe alte fapte incorecte.
In ceeace privea cristelnita vina Mitropolitului nu era
prea mare; cdci, deed era exact ca el daduse regelui un object
de arta. pe care-I Inlocuise cu o copie rard, valoare, erea evid
dent cd frustrase biserica, insa nu in folosul sau; el, din pod
triva cheltuise din punga proprie pentru cristelnita de a doua
Mai vinovat in fata Istoriei poate fi regele Carol care n'a res-
tituit obiectul ce apartinea bisericei-
Dimitrie Sturza, In urma cercetdrilor facute si a sugestii,
br primite dela rege, face stäruitoare presiuni asupra rnitro
politului spre a-I hotari sd se demità, de bund voe, dar Ghed
nadie nu primeste. 0 luptd surdd si de fiecare zi incepe.
Spre a face si mai mare sila asupra lui Ghenadie, guverd
nul castiga majoritatea Sinoclului. Informat de cele ea s'an
plAmddit, pus in curent cum a majoritatea Sinodului Ii este
ostild, si-i pregateste un vot de blam, Ghenadie refuza a se
prezinte la sedintd. Dar majoritatea veniso hotaritd ca sä-1
judece.
Episcopul Partenie al Dun Arei de jos li face un aspru re-.
chizitor in lips& i propune ca s'a; se aleaga imediat o delegad
tie de 3 care sA sorneze pe Mitropolit 0- se prezinte In feta Sid
nodului.
Propunerea e admisd iar in delegatie sunt alesi Mitroped
titul Moldovei i episcopii Timus si Silvestrul Bacdoanul. A.
cestia s'au duo si-au racut lui Ghenadie cele 3.somatiuni cad
nonice invitandu-1 sd. vie la sedintA spre asi da seama de cele
ce i se imputd.
Trei arhierei : Dosofteiu Botaseneanu, Nifon Ploesteanu st
Valeriu Romniceanu, partizani ai lui Ghenadie, au refuzat sd;
ia parte la sedinta.
Sedinta Sinodului fusese prezidata de cAtre ministrui
cultelor, Petre Poni, iar Intreaga procedurd fusese Plisa la cale
de cdtre Dimitrie Sturza, ministrul presedinte.
Atat sefuI guvernului cat i regele intelegeau cat de mare
valvd va face- In tart caterisirea Primatului, mai ales dacA
opozitiunea va lua chestiunea In mand spre a o exploata.,
Pentru acest cuvânt, s'au incercat mai 'Midi mijloacele maii
blinde, adica guvernul a falcut incercarea de a sili pe Ghena,
dic sa se demita de bund voe. Dar Ghenadie nu s'a lAsat nici
influentat, nici intimidat.
DupA ce acele trei somatiuni canonice au fost Mute si to-
tus Ghenadie n'a voit sd vind. inaintea Sinodului spre a if
judecat, Dimitrie Sturza ii trimite o invitatiune la ministerut
de externe spre a se consfätui. ConsfAtuirea nu erea altceva
'&cdt o HJtIn i energia presiune spre a-i stoarce demisiu-
pea. Dar Ghenadie Intelege cursa si refuza sa se duck'. El
www.dacoromanica.ro
 205
raspunde ministrului ea fiind cam suferind, nu poafe e$i
din casa, dar daca domnul ministru are ceva urgent sa-i co-
ruunice, sa pofteasca domnia sa la palatul mitropolitan uncle
Na gasi primirea cea mai buna.
Primul ministru intelegand insfar§it ea prin buna lute,
legere nu va obtine nimic dela Ghenadie; mijloacele violent()
Tura hotarite.
tin decret pentru suspendarea Mitropolitului primat fin
redactat da urgent& iar primul ministru se duse la rege s.
ceara semnatura.
In oras circulau zvonuri de aiarma iar opozitiunea se
pregateaa ea s. profite de acest faPt atat, de gray spre a loin!
guvernul. Dumitru Sturza, care avea in sarcina chestiunea
acedoneana, mai ales chestiunea nationall, putea cu greu
sa tin& piept $i unui mare scandal religios.
Ace la care staruia mai mult ea chestiunea Ghenadie sg
fie exploatata era Nicolae Fleva, care fusese infrant i scos
din guvern dupa cateva luni de ministeriat Fleva, avand la spa-
te partidul conservator, va conduce agitatia.
Seful guvernului obtine semnatura Regelui pentru susm
pendarea Mitropolitului Primat i constituirea unei locote.,
Trento mitropolitane compusa din Mitropolitul Moldovei, E-
, piscopul de Arge t Episcopul Dunarei de jos.
De indata ee vestea acestui act fu cunoseuth. o mare agiA
,tatiune cuprinde nu numai cercurile politice dar i publicul.
,an masa populara drept credincioasa faptul destituirei Mitro-
politului Primat produce spaima $i revolta. In curand vont
yedea ce intindere a luat miscarea populara de protestare.
Decretal de suspendare $i numirea lacotenentei mitropoif--
tane este comunicata lui Ghenadie care, bine InteIes, ramane
abatut. Arbiereil cari-i sunt devotati, in frunte cu ceI mai.
credincios, Nifon, vicarul Mitropoliei, atearga sa-i dea sprijin
si sa proceada la masurne cu care sa raspunda atacului. Ghe-
,nadie le spune -ca va redacta un Memoriu pe care it va pre-
yenta regelui si in care va dovedi nevinovatia lui. Insa cercu-
.rile initiate spun ca regele este inteles cu Sturza, de oarece
caterisirea lui Ghenadie era teruta de cercurile catolice pe
care Ghenadie le nemultumise cu intonsigenta sa ortodoxa.
Adevarul asupra motivelor reale care au determinat actul
violent al guvernului n'a fost punoscut cu exactitate.
Guvernul procedeaza repede si sumar. Prefectul politiei
13aul Statescu, Stefan Sihleanu secretarul general al minis-
terului de culte si Dragomir Demetrescu, directorul cultelor
din minister, sunt insarcinati sa mearga la palatul mitropoli-
tan si sa seehestreze arhiva si toate actele ce 'vor gasi. Ceea
ce $i fac.
In urma ranortului prezentat regelui, de catre ministrul
tultelor P. Poni, autorizat prin consil4ui de ministri
comnus din : Dimitvie Sturza, Eugen Statescu, A. Stolojan. P.
Poni. general Budisteanu. G. Cantacuzino, G. D. Paladi $i C4
Stoicescu, suveranul a semnat urmatorul decret
www.dacoromanica.ro
 206
Avand in vedere deciziunea sfantului Sino1 sr jurnalut
Cppsiliului,ministrklor, No. 1 din, sedinta de la 1.7,Mai corent :
Am decretat 5i decretam : _

Art. I. I. P. S. Mitropolitul Primat D.D. Ghenadie Pe-

trescu este suspendat din treapta arhieriei si din administratia
rnitropolitana.
Art. II. I. P. S. Mitropolit al Moidovei si Sucevei ii
Prea Sfintii episcopi ai Dunarei de Jos si al Argesului sunt
numiti ca lecotenenta metropolitana care sa administreze pro-
vizoriu eparchia Ungro-Vlahier.
"Consiliul de ministri a mai numit o alta comisiune, coin,
pusa din episcopul Silvestru al Husilor, Ioanichie Flor Baca.4
oanul si Atanasie Craioveanul, arhierei, care sa ancheteze farm
tele ce se imputa lui Ghenadie.
Gaud s'a facut acestuia a doua somatiune, Ghenadie a pro-
lerat insulte la adresa comisiunei spunand ca este compusa
:dinteo banda de hoti.
Imediat Nicolae Fleva anunta. o Intrunire publica care
se tine la Dacia" cu concursul partidului conservator.
Agitatia Incepe.
A doua zi Sinodul se Intruneste spre a judeca pe Ghena-
die. El este judedat numai pentru delicte canonide, caci pen-
tru cele de drept comun va fi trimis la Casatie.
Patru advocati se prezinta ca sa apere pe mitropolitul pri-
-mat, acestia sunt : N. Fleva, C. Disescu, D. Nenitescu si Petre
Sfetescu. Dar acesti domni, In urma hotarirei Sinodului de a nu
admite advodati, se retrag somati fiind de directorul politiei.
Procesul Inceput la ora 9 dimineata e terminat peste o
ord.. Sinodul, In majoritate, a condamnat pe mitropolitul pri-
mat la pierderea demnitatei si trimiterea sa la manastirea
Secu, un mic schit de calugari din judetul Neamt.
' Partidul conservator si Nicolae Fleva au organizat o ma-
nifestatie In favoated mitropolitului, dar Ma, mare rasunet.
La ora 10 prefectul a comunicat lui Ghenadie ca. In eel
mai scurt timp sa evacueze local& mitropolitan.
0 alta Intrunire de protestare, de asta data cu mult mai
numeroasd, este convocata In sala Orfeu" din str. Câmpineanu
Intrunirea a fost de asta data, organizata din vreme. Candl
Nicolae Fleva aparu la tribuna, unul din redactorii ziarului
sau Dreptatea, care sta la spate, desfasura deasupra capului
tribunului un drapel tricolor cernit. Sala izbucni In aplauze
4clirante.
/ Ca documentare a vremurilor, trebuie sa spun ca. publi-
cul iesind dela intrunire s'a format In cortegiu si a pornit
,catre mitropolie. In capul cortegiului erau doi socialisti lix
.trasura : Gaud multimea ajunse pe deal, cativa socialisti se re-
pczirIt la clopotul eel mare si Incepura sd-I sune. Auzind sem-
nalul lumea de prin mahalale porni In valuri catre mitroPolie-
Jata acum sentinta Sinodului
www.dacoromanica.ro
 -- 207
,Slcintut &nod, cu puterea ce-i este dalli de Domrful nostru
lsus Christos intru duhul sfdnt,
A judecat $i a hotdri t;
, lnalt prea sfdritul Mitropolit Ghenadie Petrescu sd fie
Vpsit fi caterisit de mice servicii $z vrednicie archiereascd
clepartat din scaunul MitropoUci Ungro-Vtachiei $i si
Se numeascd de acum inainte pdnd Ia suflarea sa eea mai de
pe urmd Ghenadie monachul" $i sa sc a$eze .intre monachii
simpli din, mdndstirea unde se va afla cu cale a fi trimes, sá
nv mai aibd nici titlul nici cinstea dc arhiereu sau mdcar
preot, ci sa fie $i sit se zicd monach ci nimic ma mull.
Aceastd sentintd s'a rostit de sfdntul Sinod, prin organza,
1. R. S. Pre$edinte Domn losif Naniescu. Milropolitut
!Moldovei $i Sucevei in $edinla sa de la 20 Mai anul mantuirei
isna mie optsute noudzeci $i sase si s'a.semnat de tog nzembrzi
prezeng la acea $edinfri, fund cloud ablineri.
Tot de odatd slantul Sinod a dem ca sd se comunice lnal.
tului guvern spre bund cuviinfd $i reguld".
Drun acum, dupA ziarele epocei, scena ridicArei cu forta Si
expulzarea lui Ghenadie din palatul mitropolitan.
Pentru executarea sentintei Sinodului $eful guvernului
a declarat a nu are nevoie de un decret regal.
Dela palatul regal Dimitrze Sturm s'a dus la palatul Si4
nodului unde a pus pe prelati In cuno$tintit cu situatia. Ar-
hiereii. Mitropolitul Moldovei $i episcopit Timu$ $i Silvestnu.
plead la mitropolie spre a comunica lui Ghenadie ca s Oa-
seascA imediat palatul mitropolitan. Ii urrna o alit trAsurg In:
care se aflau St. Sihleanu secrotarul general al ministeruluf
de culto $i un functionar.
Imaliat urea dealul o altA trasura unde se aflau procu-t
rorul general SArAteanu $i primul Procuror Lilovici.
Apoi o altg trAsura cu prefectul politiei.
Mari mitsuri de ordine erau luate.
Episcopii de Husi si Arge$ intrit In palatul mitropolitan,
sotiti de cei doi magistrati $i comunid monahului" Ohe.4.
nalie Petrescu, ca s. se Imbrace imediat i s. plece.
Dar Ghenadie declarl d. nu va pleca pan& ce nu i se ve:
arAta decretul regal.
La ora 7 soseste Lascgr Catargiu care ntl e Mat sIt intro
de forta politieneascA. Catargiu intr.& ImbrAncind pe sergent. t
Procurorul general, observand intrarea lui Lascar Catar4
giu, apostrofeaa. pe sergent:
De ce l'ai Iasat sa intre ?
M'a Imbrâncit I
Trebuia sLi bagi baioneta n pieptf
Tata $i pe Nicolae Pilipesca, oprit cu forfa sg inire LI
turtea mitropoliei.
Procurorul general SgrAteanu strigA procurorului Lilovicitt
Dute $i spune-i monachului Ghenadie c dadt nu se
Imbrad imediat 11 iau, a*a dezbacat, ai-1 alung cu forte,
www.dacoromanica.ro
 208

Inituntru Ghenailie, inconjurat de I.,asar tataltiu, N. FU

lipescu si mai multi preoti, plãngea.
Procurorul Lilovici Ii comunicl ordinul de a se Imbrkt,
iimediat. Ghenadie cern srt-i vorbeasa, procurorului gentral*
lAcesta intrb." si Intreb6 eistit :
Ce voiti ?
Vroesc s tiu In baza crtrui oidin sau ilecret sunt dat
'alai% de aici.
N'am timp s vorbese cu d-ta. Ordinul e srt Orlse5tf,
imediat localul cad vei fi alungat cu forta I Ai Inteles ?
Procurorul general drtdu ordin celor de fat g. sg, iasrt ime .
dar nimeni nu se misca. Atunci adresându-se lui Lascrul
Catargiu
D-le Catargiu, d-voastr i ati fost prirn-ministru, dog
'exemplu de supunere..
Astept cele trei somatiuni, rrispunde 5eful conservto
torilor.
Dupa ordinul proearorului genoral un pluton de sergen*
Us oras In cap cu capitanul Gondopol, intra Intiunkrul pala.
ului mitropolitan. Si cum nimenea nu se misca sergentii In .
cepurg. operatia evacuarii cu forta. Britranul LasCar Catargiu
e apucat de piept i scos afara.
Ghenadie fu silit sit se Imbrace 'urinal de Cat aci procu
Irorul general nu-i rasa timpul.
Ghenadie Imbracat, ceru srt tragu la scar% cupeul sau, dat,
procurorul S6rateanu striga:
S'a se deshame caii monahului 5i sd-i dud, la grajd. /41.1-t
revoie de tr6sura lui citci politia are trrtsurg!
Inconjurat de sergenti, fostul mitropolit primat fu scog
afara. Inaintea lui, un servitor li ducea o leguiturg In care se
aflau cateva carraisi precum 5i o micit geantit cu parale *i
cliteva Carti.
Ghenadie a fost urcat Inteo birjt cu cosul ridicat, pe canal
s'a urcat capitanul Gondopol, iar aiiiturl de Ghenadie pre-41
a'ectul de politie.
Tr6sura a pornit In goana mare.
In dreptul cimitirului Bellu trilsura se opreste. Aci asteia
prcfectul judetului, Dobrescu. Ghenadie a fost uTcat In trasurat
prefectului 5i porni la milnastirea Caldarusani, având pe ca-1
prd un Iandarm rural.
Fapt caracteristie si iarg4i documentar pentru epoca. 0 de,
legatie a partidului socialist In frunte cu d. Ion Nadejde al
atergat la gara Filaret ca srt salute pe Ghenadie, crea.nd ca
pe acolo va porni din Bucuresti.
Felul In adevtir brutal in care am lost mitropolit prima'
a fost izgonit din palatul mitropolitan, lipsa de orice condes-:
cendenta fatit de acela care, ori cat de gresit ar fi fost
ocupase una din cele mai inane demnitati, a revoltat opinial
publia
www.dacoromanica.ro
 209
Dimitrie Sturza a ridicat tara impotriva lui si a pierdut
puterea, nu atat pentru caterisirea Jut Ohenadie care, de
altfel, fusese detronat printfo sentinta a Sinodului clan
pentru felul salbatic cu care inaltul *el al bisericei fusese act
aungat din palatul mitropolitan.
0 indignare legitima a provocat in toate cercurile si chian
in randurile magistratilor, atitudinea si limbagiul procuro-g
rului general. Tara traia Inca in vremurile in care cateodata,1
iinii magistitti erau adevarati zbiri. Toata presa nu avea
atunci cuvinte destul de tari ca sa vestejeasca purtarea pro*
curorului general.
Sinodul care a judecat pe Ghenadie era compus din: Dio-i
nisie episcop de Buzau, Silvestru episcop de Husi, Ieronim,
eriscop de Roman, Ghenadie episcop de R.-Valcea, Partenia
episcopul Duntirei de Jos. Timus episcop de Arges si losir
Naniescu mitropolitul Moldovei.
A doua zi Alexandru I3eldiman scria In Adevgrul" un ai
ticol intitulat : Regale $i Ghenadie, care sfarsea cu frazele : 1

Cu ce s'au ales Sturza, Ghenadie si Carol, principaliil

ectori In acest odios scandal ?
Sturza cu o mi*eleasca infamie mai mult In viola luD
,,Ghenadie cu o mica chilie In manastirea Caldarusani.
Carol cu o cristelnita care sta neclintita In Castelul Pelee*
Detronarea lui Ghenad;e in forma brutala In care s a facile
a lost motivul unei mari agitatii In toata tara. Regele Incepe,
sa fie atacat din ce In ce mai fatis, i se atribue un angajamentl
luat fata de Austro-Unguri ea, In viitor mitropolitul primat
sa nu mai poarte titlul de mitropolit al Ungro-Vlachiei ci nu.<
mai al Vlachiei, iar acel al Moldovei numai titlul de mitre.;
polit al Moldovei nu si al Sucevei.
Cu cat trec zilele cu atat situatia politica incape In mama
lid Lascar Catargiu care devine arbitrul situatiunei.
Agitatia In chestia Ghenadie ia proportii. 0 Intrunire pu
klic conservatoare la Dacia este grandioasa. Au vorbit un
mare numar de oratori de frunte : Lascar Catargiu, Take Io
nescu, M. Cornea, George Gr. Cantacuzino, general Manu, N11
Filipescu, Ion Lahovary, C. Disescu.
Studentii universitari se agita la randul lor fiind, firesfe;
dupa obiceiul epoeei, Impinsi de opozitie. Ei cer voie sa tinäii
o .intrunire de protestare in localul Universitatii dar rectorull
Tjtu Maiorescu le refuza autorizarea amenintancl ca la nea
vole, va chema chiar jandarmii.
Intrunirile se tin In sir ; se pregateste ci procesiune grailà
dioasa la Caldarusani. Apoi urmeaza violentele. Dupa o Intra-d
mre de la Dacia" o parte din public se duce In fata locuinte
tut Dimitrie Sturza si manifesteazg. ostil. Cateva minute apj
Primul ministru, pe and se Intorcea acasa in trasura, a fad
atacat de un grup do manifestanti, huiduit i chiar scuipat-
In cercurtle guvernamentale sunt alte yesti si se toarnffl
14
www.dacoromanica.ro
 210
untclelemn pests toc. In aceste cercuri se proiecteazI darea In
tiudecata a lui Ghenadie pentru delicte de drept comun si de-
punerea lui la Inchisoarea Viicare$ti.
Guvernul hotara$te sa se faca o perchizitie la mitropolie
In apartamentul ocupat de fostul mitropolit Ghenadie. *i
facest fapt mare$te agitatia.
Curtea Mitropliei este plina de sergenti $i de politisti.
Perchizitia s'a Mout In fata d-lor Fleva $i Nenitescu, pro-
licuror Hamangiu, episcopii Timus $i Partenie si a vicarului
tMitropoliei Meletie Galateanul. Fleva refuzand sa dea cheile
Vela lazile particulare ale fostului mitropolit, procurorul a
'Vat ordin sti. se sparga lazile.
, In lazi s'au gasit numai vestminte si rufe de-ale fostului
initropolit.
In sfarsit se face perelinajul la Caldarusani dar in lini$te
$i fara. mare afluenta. Au plecat din Bucure$ti vreo sutti. de
/4trasuri cu manifestanti, dar taranii n'au participat mai de loc.
La perchizitia facuta. in lazile fostului primat s'au gtisit
oare care costume diaconesti de o rara frurnusete, luate. se
Ispunea, dela episcopia de Arges.
" S'a mai ga.sit si un tablou obscen, reprezentand pe Suzana
pu45. In momentul cand doi judecatori izraeliti voiau A
'Atenteze la cinstea ei.
Partenie $i Timus radeau cu hohote :
Nu-i e rthsine, om batran, sa aibIt asemenea porcarii
II casd.
4 Tot felul de versiuni scandaloase circulau asupra desco-
iperirilor flicute ; bineinteles multe ereau adevarate dar multe
lexagerari.
4 Dar opinia maselor erea pentru fostul mitropolit, alungat
'din scaun. Fiindca lumea rfu se mai preocupa de faptele im-
Fintate lui Ghenadie socotite drept imputari calomnioase ---.
, ar numai de felul brutal In care a fost izgonit din palatul
ha itropol itan.
*, Cu toate acestea, acei cari stau neptirtinitori. rdeoparte si,
(card cii seamii acum. dupIt trecerea vremei, Inteleg a pur-,
Urea lui Ghenadie a fost aceea a unui vinovat
4 In adevar, un om, $i mai ales un sel al bisericei, absolut
pevinovat nu s'ar fi rezemat cu atata usurinta nu ar fi pri,
knit decaderea si acuzatiile cel emai Injositoare, nu ar fi pee(
frnit ca A. fie tratat dreAt An hot ordinar farIt sa cearIt dreptate,
ti. sa r4toarne $j_ dettif, st 13gmantir1 $i Sara sg. reclame d
tideqcat.i crib114 pitoi,orthd., hidtenra ultragiatti are alte ac-
tente.
* Ghena-die, Ing, s'a ImOcat repede cu situatia lui ; acei cart
;ad fost In pelerinaj la Caldarusani l'au gasit vesel, bine dispug
ti rizand cu mare poftli. Acest cinism 11 judecX.
i Fostul mitropolit, fiind un om cu avere destul Cle mare, a
patk$1. a Intretinut agitatia imprejurul chestier sale. Ni-I

www.dacoromanica.ro
 -- 211
coke Playa a cdutat sä-1 acapareze atat spre a avea o chestie
tie agitat cat ,si spre 8, se, impune in, viitoarele combinatiuni
guyernamentale. Dar toate silintele sale au fost zadarnice, dupd
cum se va vedea mai departe. Ghenadie erea un mare sirev.,
Cniar In greaua situatie In care se afla nu a lasat In mans
,aparatorilor" OA decal un dega. Mama intreaga n'a dat-o nic
edata, iar pe Fleva II judecase ca e lipsit de autoritate poli-
tica, ori cat de mare Ii era popularitatea fata de strada.
Femeile, ca mai intotdeauna, s'au aratat bisericoase a
gbenadiste. Doamnele din inalta societate au iscalit protesturt
catre rege. Fapt de necrezut, doamna Zoe Sturza, sotia pri-+
.mului ministru, la o nunta din Ina lta societate, a ridicat uri
toast pentru Glienadie. Faptul a facut senzatie enormd.
Intrebata asupra rostului acestui gest, doamna Sturza a
r5spuns :
lntotdeauna i-am spus lui Mititd c ceea ce s'a facui
ru Ghenadie a fost o infamie.
Inainte de a reveni la chestia. Ghenadie sd Inregistrez $i(
alte fapte din viata bucure$teand.
Un atentat emotioneazd o parte a Capita lei. Un oarecare
fbaniir din Pitesti, Mihail Georgescu In varstd. de 22 ani se Ina,i
rnoreaza de domnisoara Stelorian, fiica st,9.nografului Stelorianc
Respins de mai multe ori Georgescu pldnui o infamie : fiindc51
'domnisoara nu voia sa, fie a lui sa. nu nai fie a nimänuia. In,
tro zi se Inarmeaza cu o sticld de vitriol si se duce la Sosed
unde $tia cd d-soara se plimba aproape zilnic. In adevdr trasura;
cu doamna $i dloara Stelorian se opreste In fata bufetului. De-
()data Georgescu sare in trasura $i unge obrazul stang al iubitef
cu un tampon de vatd imbibat cu vitriol.
D-soara Stetorian primind repezi ingrijiri scapil ntmutilatd.
iar atentatorul fu arestat $i primi pentru toatä viata porecla
de : Georgescu-vitriol.
La Expozitia artistilor In viata s'au dat urmdtoarele re-!
compense :
Sectia de picturd. medalia eL III, d-lor Al. Bänulescu, N4
Grimani, A. Dirnitriu, C. Petrescu, Romeo Cavi.
Mentiune onorabild d-lor : C. Aricescu, S. Negrescu, I. Bur-f
.ghelea, d-nelor Paini Elvezia, Rogusea $i M. Margäriteseu.
Sectiunea de sculpturd medalia cl. III, d-lor Atanasie
Constantinescu $i Paciurea.
Marele artist dramatic Ernesto Rossi, una din gloriile ita-
liei load. la Teatrul National In fata unei sli arhipline si!
entusiaste. Dar Rossi este arum in &din.
La Bucuresti Incepe sd prinda cinematograful care e in-
trodus de vreo doi ani. Deocamclara Bucure$tiul are un sin-
gur cinematograf, cel instalat in sala Bailor Eforiei sub firma;
Oeser.
Politica de pvrtid, amenintd s eomprornita institutia
Ligei culturale. Fiindca la algerile comitetului sectiunei Bucu-
www.dacoromanica.ro
 212
re*ti a cazut lista vechiului comitet, vechii mombri refuzg sa
predea casa si arhiva calor din nou ale*i.
Unit liberali se intrunesc pe colori si propun sa ia cu asalt
localul Ligei.
Apoi membrii vechiului comitet se intrunese in sala
Hugo, dar intrunirea s'a sfarsit cu scandal.
La aceasta intrunire au participat Eugen Carada, Dela,
yrancea, Perieteanu Buzau, Ion Bibescu, D. Bratianu, Chim
ritescu, Lupescu, Barbu Paltineanu, G. Dem. Teodorescu, Vin-.
tit& Rosetti, G. Lecca, etc.
Chestia Ghenadie intra acum In faza politicianismului
acut, partidele si agitatorii politici se slujesc de fostul mitroA
polit ca de o armg polit.ic cu care sa poata ajunge la putere,
Lupta cea mare se da acum ca sg se poata obtine demisiunea
tui Ghenadie, fara de care se simte bine ca agitatia nu va in-
ceta in targ.
In fruntea Petitiunii doamnelor romane, prin care se cero
reintronarea fostului mitropolit, se vede iseglitura doamnei Ion
Ghica, sotia fostului pre*edinte de Consiliu, care, acum, fiind
batran *i bolnav, nu mai pgrgseste mosia sa Ghergani. Mira-
rea e mare, caci este cunoscut cum ca Dimitrie Sturdza e
elevul politic al lui Ion Ghica. Ion Ghica a explicat unui orn
politica, care s'a dus sa-1 vada si sa cearg, Igmurire, cum cg
Sturdza a sgvar*it. In chestia mitropolitului, o mare gresalg.
care trebuie reparatg.
Din alta parte se zvone*te ca Ghenadie are oarecari docu-
mente cu cari tin in mang pe unii barbati politici carom:
le-a dat sume insemnate rand a fost ales mitropolit primat.
Regele, care incepe sg fie acuzat in paturile popularein
urma pitpagandei facuta de politiciani, acuzat anume ca,
hind catolic, vrea sg compromitg, clerul i biserica ortodoxg,
San straduinti ca scandalul sa ineeteze, dandu-se lui Ghe-
nadie o oarecare satisfactie.
Scancialul dela Liga ia proportii. D. Perieteanu-Buzau,
casierul fostului comitet liberal, chiamg in judecata, la jude-
eatoria de ocol, pe noul comitet, pentru ca acesta sg evacueze
flocalul Ligii. Acest scandal face cea mai nrata impresiune in.
public. Opinia publica este agitata de o alta chestiune ; Ungu-
rii, in urma congresului interparlamentar dela Bruxelles. ho-
targsc si Onä un congres similar i la I3udapesta. Romania
este invitatg, dar V. A. Urechig, presedintele Ligh atunci, a
protestat, declarand ca nu merge la Pesta. Baronul Banffy a ce-
rut, msg., lui Dimitrie Sturza ca Romania ed participe negre-
*it. Sturza fagadue*te verbal, dar ungurii cer o declaratie
categorica *i un angaiament scris.
Deputatul maghiar Pazmandy este insarcinat sii vie la Bu-
curesti spre a lua nremierului roman aceasta declaratie. Dar
Sturza se duce la Pesta *i da acolo declaratia.
*i in acelas timp se anunta in chip oficial vizita impgra-
tului Franz Iosef in Romania..
www.dacoromanica.ro
 213
Izbucnege asa zisa afacere a camatarilor care a Mut a,
tMa zgomot la vremea ei. D-nii C. Cotadi, I. N. Bibescu, Steliaii
Bolintineanu i locot. C. Raceanu se plang parchetului cum.
0. au lost jefuiti de un grup de camatari, printre cari: Avra.,
mescu, fratii Weintraub, Marculesou, etc. D. procuror, Haman-
gm conduce ancheta.
Aceastd. afacere a camatarilor a produs mare senzatie pe
vremuri si a pricinuit scandaluri. Unul dintre camatari, nu-
mit Jean Avramescu, a fost arestat cu althu, ziva in amiazg
mare, in fata cofetAriei Capsa, de care insusi procurorul Ha-
mangiu.
Parchetul a fdcut diverse descinderi, sechestrand casele
de fier ale camatarilor Lindenberg, Ciurcu si Mdrculescu. Zil-
nic sunt chemati la parchet alti noi camdtari ; Cociu Avra,
mescu, Goldwurm, Mihalovici, Osias. Weintraub, Spiegel, etc,
Altd, afacere senzationald este afacerea S. 0. D-na S., din
buna societate evree, vd..duvd., ndscuse un copil pe care se
zicea a pus Pe o moasd, evree sa-I omoare prin asfixie. Scan-
dalul In populatia evree este foarte mare, fiind data situatisi
sociald a inculpatei. Se fac expertize i contra-expertize medi..
cale. D-na S. este depusa. la Vhearesti. Apor toatd afacerea se
musamalizeazg.
Afacerea crinadtarilor ia proportii. Zilnic apar noi victime
si zilnic sunt descoperiti alti camittari. Parchetul sechestreazg
casele numitilor : Guttman, David Solomon, Nathan Meno
del, Zentler. Ada.nia, Jacques, Weisblath. Mar toti sunt depusi,
Ifn domn locotenent Sturdza deffuntg parchetului cum al
lost exploatat de cdradtarii Cociu $i Jean Avramescu, Wein-
traub, Zentler i Ciurcu. Locotenentul Sturdza declard a a-
cesti camdtari i-au luat dobanzi de o mie la sutd. Dela I Martie
pang la I Iunie, cand a devenit major, a dat polite de 320.000
lei, pentru cari n'a primit decat 30 de mii lei.
Chestia se complied $i amplificg.
In linie HATA exploatarea. tândrului Radu Vdcdrescu. Aci se
llustreazd cd.rndtarn/ Guttmann.
Guttmann pentru vreo 2-000 de Iei, a luat d-lui Radu Vc
rescu polite pentru 200 mii lei. Pe vremea aceea acum 29 de
ani, acesti bani reprezentau o sum& foarte mare_
S'a spus cli. and victima a lui Guttmann a lost minorul
princine C. Brancoveanu. care pentru 30.000 lei, a dat polite
de 300.000 lei, dar d. Brancoveanu, a desmintit telegrafic sti-
rea.
Oneratia cu d_ Radu Vdcdrescu s'a %cut In modul urmd-
tor D. Vdcdrescu a primit 2.000 lei, pentru cari a dat o polia
de 20.000 lei pe timp de 3 luni. La scaclentd victirna, neputand
pldti, dedea alta nolitd de 30 nom lei, tot ne 3 luni, Insil eamdta-
rut retinea $i nolita de 20 000 lei. Dung alto trei luni. eimg-
tarul nrimea altri nolita de 40.000 lei, retinand PO celelalte cloud.
Si astfel, dupd. cdteva scaclente. Guttmann detinea polite de
www.dacoromanica.ro
 214
300.000 lei pentru 2.000 Imprumutati cu un an si jumblate mai
Ina inte.
Afacerea ctimlitarilor ia .proportii $i pasioneaza, iar ii
lumea acestor speciali$ti ai jafului panica este mare.
Comisiunea de contraexpertia, in afacerea d-nei S., corn-,
pusit din doctorii Babe$, Stoicescu $i Bogdan, a conchrs criJ
copilul a suferit de bronco-pneumonie, care, frig, n'a putut
provoca moartea. D. Daràscu, judectitor de instructie, a dat, a.
poi, ordonanta de nturmärire.
Capitala incepe s'd. fie decorata In vederea sosirii impa-1
ratulu Frantz Iosef.
Pe când o parte a opozitiei agith. in contra guvernului pe
chestia nationala, Nicolae Fleva convoac 5. o intrunire publics&
la Dacia in vederea sosirii impriratului. Fleva ataa guvernul,
dar cere ca poporul Capitalei sti. fad. o prirnire ciilduroas4
narchului.
Motiunea votatbi la sfarsitul intrunirii spune :
.,Cetiltenii Capitalei protesteaz . in contra nelegiuirilor af,
testui guvern, care etc., etc.
Iar In fata evenimentului impozant al venirii M. S. Jm
prtratului Frantz Iosef In România, consiclerând c5, aceastal
fapta e un act de curtenie $i simpatie aclresat ttirii $i suvera,
nului.
Cetgtenii Capitalei, ageptdnd cu respect $i bucurie sosirea
M. S., vor lua parte la primirea lnaltului oaspe, urandu-i bun6;
yenire".
Aceast 5. atitudine a lui Fleva face cea mai urit5. impresie,
liar nu ming. Fleva era un politician ca toti politicianii, care
nu avea decal un tel : sti. vina la putere. Prin actul acesta, care
contrazicea sentimentul national, Fleva credea ca' se pune bine,
cu Palatul si preggle$te terenul pentru un portofoliu. Vii-
Aorul a dovedit cti. iretenia tribunului nu i-a ajutat la nimic,
liindca la caderea lui Dimitrie Sturza n'a putut obtine mi
portofoliu in cabinetul Aurelian.
In ziva de 11 Septembrie a fost Inmormântat marele
artist comedian Matei Millo. La inmormantare, in fata Tea-
trului National a rostit o cuvântare artistul C. I. Nottara, care
a spus c'd Millo a fost zeul artei române". La cimitir s'au mat
rostit $i alte discursuri.
Mult6 lume a urmat, pan5. inaintea celui din urmg. lone,
trupul marelui orn.
Evenimentul zilei este acuma sosirea Imparatului
Frantz Iosef ix ziva de 16 Septembrie.
Programul spune cit trenul imperial va intra in gara Va'r-
ciorova Luni la ora 6 si 15 minute dimineata, iar la ora 3 $i 30
minute va fi In gara de Nord, dunit ce se va opri la T.-Severin,
Craiova, Slatina si Pitesti. Marti 17, revista trupelor la Cotro.,
eni. iar Miercuri 18 vizilarea Sinaiei.
o oarecare agitatie se nroduse, din cauza cit primiiria, din

www.dacoromanica.ro
 . 215
Ordinul d-lui Sturza, hotareste sg arboreze si drapele ungu
re*t.i.
4 Impgratul soseste, conform programului, Insotit de con,
tele Goluchowsky, ministrul afacerilor straine.
. Drawl este decorat pe toate strazile pe uncle va trece cor-
,tegiul. Gravorul Carniol din str. Carol a pus in vânzare trei
tfeluri de medalii comemorative.
S'au ridicat si ateva arcuri de triumf : primul la gara de
,Nord; unul la Matache Milcelaru, la intersectia stradelor Bu-
gesti, Grivita si Berzei, inalt de 13 metri, cu marca si coroana.
imperialg.
La Sf. Elefterie alt arc. Pe aci va trece cortegiul pentru,
defileul dela Cotroceni. Arcul e lat de 12 metri si inalt de 16.
Pe bulevarde piloane Inane cu vulturi imperiali In varf.
Peste tot drapele, std.lpi cu marca judetelor. etc., etc.
La Portile de Fer s'a fgcut Intaia solemnitate. Regele Carol
,a sosit Duminicg la Orsova, uncle a fost primit de catre Imp&
ratul Austriei si regele Serbiei.
Publicul românesc, care se afla In mare numrtr, a Mout
iregelui Carol o primire demonstrativg, strigand cu entuziasm I,
,,,trgiascg 1"
Pe clind In Capifalri decnratiunile sunt. peste tot, numai 13
,legatiunea rusti nu este nici un steag, nici mgcar steagul ru,
sesc.
Dupg receptia din gara de Nord, Impgratul si regele Carol
,s'au urcat Intfun landou deschis. In a doua trgsurg regina,
iElisabeta cu principesa Maria si ducele de Saxa. In a treia.
ttrilsura ministrul Guluchowsky cu Dimitrie Sturza. Apoi
loate trgsurile cu invitatii.
Bine Inteles, lume multil pe strade si la ferestre.
Dar ploaia Incepe sti cachl.
Irnphratul este Insotit de ciltre baronul de Beck, seful sta-
fului major si maresal. Contele Paar este adjutnntul general al
'0Impgratu1ui.
. Pe tot parcursul dela gara de Nord la Paint au antat mu.
gicele regimentelor de infanterie 20, 21, 22, 28 0. 30. i
!. Landoul tras de 6 cai este Inceniurat de generalii cglhri 1
vArion, V1hclescu, Argetoianu si IsTristurel.
Indatg ce a sosit In curtea Palatului Imparatul, scoborând
din trasura, a trecut In revistg garda de onoare. La Intoarecere
egele i-a prezentat pe generali si pe comandantul pietei co-
ipivat onelul Vartiadi. Impgratul a vorbit In francezli cu toti ofiterit
uperiori din linia Inttlia. Suindu-se apoi pe peron, regina a
bratul Impgratului, printesa Maria bratul Regelui, iar
-na Mavrogheni, prima doamn ll. de onoare a reginei. bratul
contelui Goluchowsky. i

, Printul Ferdinand, moteniforul tronului era 1mbrkat la

,polonel de rosiori.
Presa strgina e reprezentatX prin redactorii dela ziarele:
National Zeitung, Kölnische Zeittung, Wiener, Zeitung, Neues
www.dacoromanica.ro
 216
Wiener Tageblatt, Neues Wiener Journal, Daily Chronicle,-
Extrablatt, Rotterdam (Airier, Varsavsky Curler, Neue Freie
Presse, Pesti Nap lo, Neues Politisches Volksbatt, Peste Lloyd,'
Neues Peste Journal, Egyetertés, Volkszeitung, De ly Maghia.-.1
rorsag Kosevny, Die Presse, Berliner Tageblatt. Plus un publi,
ciSt francez si Bella Iesensky publicist din Pesta.
Imparatul a declarat eä primirile din gtirile Slatina si Bu4
curesti i-au pllicut eel mai mult.
La ora 7 a fost pränzul de gala In sala de marmorg a pad,
latului. Au particpat Imparatul $i contele Goluchowsky, mi.,'
ni$trii români, pre$edintii corpurilor legiuitoare, fo$tii minis-%
trii, $efii legatiunilor sträine si toti generalii aflati in Buell il
cure,ti.
Seara iluminatiune.
Membrii suitei impriratesti, vreo 35 persoane, au fost IDA
cuartierati la hotelurile Continental. Bristol si Bulevard.
A doua zi a fost defilarea armatei la Cotroceni.
La ora 9 $i jurniitate a sosit cortegiul imperial, si indatg al
inceput defilarea. Au participat 35.000 osta4i.
Trupele erau a$ezate pe dour). linii. In linia I la dreapta se
aria d. general Arion, comanclantul corpului II de armata.
Ofiterii din garnizoana, farg. trup5. sub comanda colone
lului Angelescu.
*coala militarg de artilerie $i geniu comandant lt.-colonel.
lAronovici.
Batalionul 2 varaitori comandant major M. Asian.
Trupele diviziei III sub comanda generalului Crutescn ett
regimentele Muscel 30, Arge$ 4, flarabovita 22, Radu .Negru 28;1
cornandate de colonelii Geanoglu, BAdulescu $i lt.-colonelig
Sorescu si Dancovici. Brigade le comandate de colonelii Gea-t
noglu si Litzrtrescu.
Trupele diviziei IV sub comanda generalului ArgetoiamlII
tir regimentele Vlawa 5, Teleorman 20, Mihai Viteazul 6, Ilfov
,21. si batalionul permanent din reg. Ialomita 23, comandate cl,
colonelul 'arca si general Vasiliu Nasturel ca comandanti de
43rigade $i lt.--coloneli Crutescu, Bengeseu, Boerescu, Hiotu si
major Christodulo.
Regimentul I geniu colonel Boteanu. In lina II, regimen-%
tul 2 artierie c,etate, colonel Coandä. I

Regimentele 2, 6, 10 artilerie si escadronul 2 tren coman-%

flant general Macarovici si colonelul Perticari, lt.-colonel
Grecescut, Zahareanu $i apitan Clabescu.
Cavaleria sub comanda generalului Baicoianu. Compusii
ilin 2 brigAzi: 1-a de rosiori general Salmen, a 2-a de calgrasi
colonel Zosima.
Brigada I-a compusn din regimentele 4, 1 $i 3 rossiori cci.,
mandate de printul Ferdinand, lt.=colonel Valeanu si colonel
tAlexandrescu. .

Brigada 2-a cu regimentele 3, 4, -10 calZirasi romandate 'de

It.-colonelii Zliiteanu, DInescu 0 Vitt;
www.dacoromanica.ro
 217 *
DiviziOnul de jaddarmi c&lari comandat 'de maior Musfata
La defilare regale Carol. s'a pus in capul trupelor si urmat
ae intregul situ stat-major, saluta cu sabia si trace la stAnga
amparatului.
Regimental Dambovita 22 a fast felicitat pentru buna. sa
itinuta si defilare, iar regimentul Arges Na. 4 a lasat o urata
Impresiune.
Dela divizia. 4-a au defilat remarcabil batalionul perma.
pent din Ialomita si geniul.
Trupele calari se prezintA slab, caii de calitate inferioar6.4
.aslurnai regimentul 4 rosiori si jandarmii se prezinta bine.
Defilarea a dat gres, insa din cauza unei Intamplari for-
tuite. Toata noaptea o ploaie torentiala cazuse asupra Capita lei
lea fatalitatea a vrut ca, tocmai in fata lacului de uncle Impara.
k1411 trebuia sa primeasca defilarea, al fie o depresiune de to-
en. Acolo apa s'a adunat si a format o m1a.5ting. mare si a.
'clana. Nimenea nu s'a gandit ca sa schimbe locul defilarii cut
lun numar de metri mai departe. Astfel and sirurile de soldatif
rtreceau, apa, fascolita, sarea si acoperea oamenii peste piept
isi paste fata, ler unele randuri s'au rupt. De aceea regimentul
cle Arges a dat gres.
La ora 11 dejun la Cotroceni oferit de perechea princiarg.
La ora 1, vizitarea fortului Ghana.
- S'a observat a la defilare imp&ratut a Purtat, nu uniforma.
lilt imperiala ci pe aceea de husar ungurese. In toate cercurile
militare mai ales, fapfut a fost viu criticat. Regek Carol purta.
;uniforma austriaca. Fapta Impiiratului a fost cu atat mai mutt
klezaprobat6 cu cat in programul oficial era stabilit cI va pur-
ta uniforma de colonel de artilerie romana.
Schimbarea s'a fticut dunit presiunile hotarlte ale ungurilor.
IatI ateva lucruri semnificative.
La pranzul dela. Pa lat au lost douX mese : la cea dintai au
,Iluat loc imparatul, membrii familiei regale, d-nii Goluchovsky,
,*i Sturza si Lascar Catargiu seful partidului conservator. Lai
'masa cealalta ceilalti invitati. Lui Lascar Catargiu i s'a rezer-
Wat, dar, o cinste sPeciald, ca sef al celui d'al doilea partid de
guvern.
Fruntasi calor douit partide de guvern s'au Intrecut 8it
iEfacI curte imptiratului. Dar conservatorii mai deprinsi cu so-
cietatea frail& au balut pe toga linia pe ministrii liberali a-
tiara de Dimitrie Sturza.
Imparatul. a cerut ca s5.-i fie prezentat V. A. Ureche pred
rpedintele de onaare aI Ligii Culturale. Acest fapt a fost foarte
.0 vraut de unguri.
Simultan cu venirea imparatului au venit la Varcio-
rova si un numar de parlamentari italieni, in cap cu deputa-
tul Pandolfi. Guvernul a luat, Insa, masuri, ea acesti parla-
entari sn nu !neap/ pe m'ana opozitiei, mai ales cit pant a-
Itunci erau In corespondentg secreta cu V. A, Ureche. Spre a-i.'

www.dacoromanica.ro
 218
acapara guvernul, a trimis 1aVarciorova o deregatie compu .
sa din d-ni St. Sibleanu, Barbu Delavrancea, dr. Antipa ti
1. Bianu. Au urmat mar multe incidents tragico-comice care
pe vremuri au fäcut zgomot.
Deputatii italieni, dupg ce au vizitat, ce este de viizut lu
Bucure$ti, au fost initati de cgtre rege la Sinaia.
In 16 Octombrie s'a inaugurat portul Constanta. Regele
regina, printul Ferdinand, principesa Maria $i marele duce
Boris Vladimirovici au fost la Constanta $i au asistat la festi-
yitate.
Vineri 18 Octombrie sose$te In Bucure$ti regele Ale-j
xandru al Serbiei. Prirnirea este rece, pe sträzi lume putin1
itici o decoratiune. Dupii pranzul dat seara la Palat, regele Ser.,
biei s'a dus sg. viziteze pe barbatul politic 'conservator Alecu
Catargi, ruda sa.
S'a spus cii regele venise In Bucure$ti sg sondeze terenul
pentru o oarecare casatorie.
Procesul lui Georgescu Vitriol vine la iurati. Dar o
viturg de teatru se produce. Chiar In dimineata acelei zile
Georgescu evadeaza. i iatg cum.
De dimineatii se imbracg $i ese In curte. La poartg vede,
un gardian care dormiteazii. Se duce drept la dansul $i 11 scum_
turg strigandu-i :
Asa Iti faci serviciul, dormind ?...
Bietul gardian, ziipilcit $i crezand cg are de a face cu vre,
un lima demnitar, rosteste o scuzg Inganatg.
Pentru asti data te iert, 1i spune Vitriol, dar sii nu le
mai prind..
Guardul, buimacit 1$i ia pozitia $i strigg: triliti I Iar Vi-
triol ese linistit din inchisoare.
La ora 12, pe cand la Curtea cu juri se ficeau preggtiri
pentru 1nceperea judeciitei, Georgescu apare in sala $i se a$ea,
zg intr'o bancii. Presedintele 11 vede $i da ordin O. fie arestat,
tAcuzatul rgspunde cg. n'a evadat din inchisoare ci a ie$it nu-1
mai ca sii se prezinte liber Inaintea Curtii. 1

Cu apropierea deschiderei parlamentului i Inceperei,

sezonului politic activ, chestia Ghenadie muted in faza critica/
$i decisivti.
Nicolae Fleva organiza agitatia, el inventase un comiteti
de 300 care n'a existat nici odatg, $i, In numele acestui comiteti
anonim, chema pe cettitenii Capitalei la dese intruniri. Toate
cheltuelile erau sustinute de Ghenadie.
Printre cei 300 neexistenti, se aflau vreo 12 membri realf,
Intro ca.ri un cgpitan din rezervg anume Pipurici. Acest nu-
predestinat a ilustrat comitetul. Liberalii $i chiar alte voc
1

din public cand vorbeau de celebrul comitet, 11 numeau : Co-

'mitetul papuricilor lui Fleva.
Si acum dantul in chestia Ghenailie Incepe.
Lumea nolitica reintrI in plin6 agonie pe cheetie Gbe
nadie,,

www.dacoromanica.ro
 219
Fiinda se stia cd regele optise cg aceasid chestie trebue
cu orice pret aplanattt, cu consimtamântul fostului mitropolit,
din trei parti se fdceau staruinte spre a se obtine demisia a-
.cestuia. Era o cursg. de intrecere, cdci se stia c, acela care va
obtine demisia, va avea situatia in mistral, i va veni la putere.
Liberalii hicrau prin Gheorghe Marzescu, profesor univer-
sitar si senator de Iasi, mare elector si mare prieten al inal-
tilor prelati. La Senat Conul Ghita" era singurul senator,
care-si avea fotoliul pe banca prelatilor.
Gheorghe Marzescu era agentul liberalilor, dar lucra si
pe socoteala sa. Siretul moldovean stia c. soarta cabinetuluii
Sturza e pecetluitti si c un alt guvern va trebui si. intervina ;
de aceea lupta din rdsputeri Pentru ca sd obting. demisia si cu
ea In mand sd se impuna.
Al doilea stdruitor era Nicolae Fleva
Dac4 Mdrzescu avea avantajul cg lucra In numele unui
partici de guverndmiint, Fleva avea celalt avantaj c ridica
strada, organiza agitatii $i forta solutia avantagioagg fostului
rhitropolit.
Fleva filen foarte dese vizite la Cglddrusani, dar nu putea
obtine dela Ghenadie deat oarecari subsidii pentru Intretine-
rea agitatiei. Dar nici atâtea pante cat a dorit, n'a putut stoar .
ce si nici demisiunea n'a putut-o obtine.
Fleva a fost 1ntotdeauna eel mai ahtiat om politic ca s a-
lungil la un portofoliu. Cand unii 11 povatuiau ca sit pung. mai
-multd moderatie in asalturile sale si sä mai astepte, Fleva
-rtispundea :
Eu; domnilor, n'am vreme sg. astept Incep sg. Imbd-
irânesc 1

De aceea Fleva fgcea $i pe dracu ca sg aibg demisiunea

si sit devie omul situatiei. Dar toate incercdrile i-au rams
frit rezultat.
Monachul era un mare siret, el isi judecase amicii. De
aceea demisiunea n'a dat-o nici unuia, nici celuilalt.
Cfind Ghenadie a Inteles cg deocamdatg nu mai poate fi
vorba de reintronare $i and a fost amenintat cu o viatg. a-
mard la Crildrtrusani plus ateva procese scandaloase, s'a ple-
cat, Insd vddind c. i el tine situatia In mita si-a pus con-
dit i ile.
In schimbul demisiunei a cerut sä i se lase existents Cu
totul liberd la mândstire si si inceteze actiunea pe tema de-
lictelor de clrept comun.
Gaud i s'a fdggcluit acestea, Ghenadie si-a fnc-reclintat de-
misiunea In mginile lui Lased!. Catargiu. S'a pretins pe acea
vreme crt Lascar Catargiu ar fi prornis lui Ghenadie ceva mai
mutt: ca la venirea sa la putere ii va readuce In scaunul mi-
ropol Han.
In iarng agitatia lncepe violentd, cu Intruniri publice,
cu manifestatii de stradd, cu asalturi asupra palattului regal, Ca

www.dacoromanica.ro
 220
sarje de cavalerie st, cu tot aparatul de care se slujeau polld
ticidnu camd voiau sa ajunga la putere.
intr un moment agitatra ia proportii, intrunirite se tin
lam, in fiecare lluminica masele si armata sunt pe strada.
leva este tribunul si omul sites.
Regele, vrand sa puna capat acestei situatiuni intolerable
si stiind ca Lascar Catargiu detine demisia lui Ghenadie, II
chiama la Palat. It cere parerea asupra solutiei. Catargiu ii
raspunde ca singura solutie este schimbarea guvernului.
Te rog ia dumneata puterea, ii zise regele, i potolestd
tara.
Nu, Sire, Ii rdspunde batranul politician; liberalii au
;deschis chestia Ghenadie, liberalii trebue s'o inchida. Trebud
Aa. vin un alt guvern liberal.
Dud partidul conservator n'a luat attmci puterea, dad. s'd
putut forma ministerul Aurelian si dupa el iardsi un ministeg
Sturza, acestea s'au datorit lui Lscar Catargiu,
De ce ?
Negresit era un act foarte politic ca partidul liberal A
trezolve aceasta spinoasd chestiune, dar Lascar Gatargiu mai
Avea un alt motiv; el promisese lui Ghenaclie a-1 va readuce
tin scaun, iar aceasta stia cit nu o va putea face. Si nu o puted
trace, fiindca. s'ar fi pus In conflict cu Sinodul, care judecase
pe Ghenadie. A reintrona pe Ghenadie printfun act al parlai
anentului ar fi lnsemnat redeschiderea unui alt scandal bise-,
tricesc, cu tot partidul liberal la spatele Sinodului i cu simpap,
'Cite cunoscute ale regelui pentru partidul liberal si pentru de-
yotatul su om politic Dimitrie Sturza.
Lascar Catargiu a declinat deci oferta regelui si a mood
mandat un alt guvern liberal cu presedintele Camerei In
Trunte.
Dar Dimitrie Sturza nu voia nici sd auda de un alt guvern
liberal ; daca el nu mai putea face fatd situatiunei, s. \Tina
conservatorii, aceasta cerea el.
Sturza sustinea aceasta solutie din doul motive. Intaiut
Linda, cunostea greutatile de cari se lovea Catargiu. El stia
ca. nu va putea readuce pe Ghenadie, iar daca.-1 va readuce,
Sinodul se va Impotrivi si un alt scandal va incepe. Iai
conservatorii, in scurta vreme, vor pati ce-au ptit liberalii.
Al doilea motiv erea temerea pentru pierderea sefiei.
Desi, sustinut de rege, Dimitrie Sturza stia a nu este
popular in partidul sau si ca. foarte multi fruntasi ii sunt
potrivnici. De aceea se temea, i et; drept cuvânt, ca in ziud
in care altul mai simpatic si mai clibaciu Ii va lua locul al
ya avea si norocul de a rezolva scandalul Ghenadie, sefia par.-
tidului Ii va scapa din maini.
De altfel, sefia fara guvern nu avea nici un Inteles.
In acelas rationament 11 sustineau multi fruntasi car!
simtiau C i situatiile lot de mama Int&ia vor fi pierdute. De.

www.dacoromanica.ro
 221

aceyea Sturza, membrii ocultei, actualii ministri si alti frun;

tasi nu voiau s5, audo. de un guvern Aurelian.
Dar cum scandalurile de strad5. luarit proportai mari si
mai multe ciocniri sangeroase cu politia $i cu armata se produ.,
seserk regale ordon5. lui Dimitrie Sturza a admit& un gu,
yarn Aurelian.
Tratativele .Incepurk Prima conditie imperativ 5. a lui Stun,
a si a ocultei fu Inlaturarea definitiv6 a lui Fleva. Cu nici un1
(prat Fleva in guvernul cel nou. Cum caracterul prea personal
al lui Fleva, nu convenea la nimeni $i de teama. ca acesta s5.
mu joace, in noua formatie, rolul de dictator paste capul primu-,
lui ministru, conditia fu primit5. far'a multa greutate. Tribu*
iriul fu sacrifcat definitiv. Toat5. munca si toat5. agitatia i-au
ifost zadarnice. A muncit pentru altii.
A doua conditie a fest ca din noua formatie s5. faca parte
fi unii ministri ai cabinetului Sturza. De altfel chiar Aurelian:
klorea o astfel de combinatie pentru a numai astfel ar fi putut
:avea majoritatea In parlament.
Ministerul eel nou fu compus In mijlocul celei mai marl
agitatii, si In chipul urmator : P. S. Aurelian, presedinte de
1tOnsiliu si ministru de domenii, Vasile Lasar, ministru de
Tointerne, Const. Stoicescu, ministru de externs si ad-interim la
r5zboi, Gogu Cantacuzino la finante, tefan Sendrea la jus-
titie, Gheorghe Marzescu la instructie si cults, Emanoil Po-4
rumbaru la lucrari public°.
Astfel sturzistii $i oculta iletineau In acest cabinet 3 pot+
Isfolii iar ceilalti 5.
Criza mitropolitan 5. fu aplanatk cu concursul partidulut
conservator, demisiunea lui Ghenadie fu primit4 iar viitorul
initropolit brebuia sl fie Gheorghian. ;
Afacerea Ghenadie a trkit.
Singurul nemangadat a rämas Nicolae Playa, pentru care
Eolutia data conflictului a fost o mare cleceptie.
Dac 5. noul guvern a putut rezolva scandalul Ghenadie,
gntrigile din partid au Inceput de a doua zi. Ministrii Gogit
ICantaCuzino $i C. Stoicescu puneau bete fn mate guvernului:
De aceea cabinetul Aurelian n'a putut tell decat vre-o 5 luni
in Noembrie 1896 pang. la 26 Martie 1897, and a trebuit s5;
se retraga.
Cele cateva luni de guvern Aurelian au Insemnat o pa-
rioada de linists In tarn. Desi ministrul de interne Vasile Las.,
ckr era un om foarte energic, totusi sturzistii au spus a doua:
ei dup5. retragerea lui Aurelian c,{5. regale. ar fi zis :
Cat timp a lost Aurelian la guvern, n'am putut dormi
linistit.
Sturzistii au Ricut tot ce au putut spre a face ministeruld
TAurelian reputatia unui guvern moale si incapabil.
Dung formarea cabinetului Aurelian, Dimitrie Sturza a
fost ales presedinte al Senatulul. Apoi a plecat In turneu politic
ia Vipria §i la Buclalesta,

www.dacoromanica.ro
 222
ANUL 1897
,,Tribuna" din Sibiu anunta ca in ziva de 31 Decembrie
1896 tribunalul din Cluj a conexat pedepsele de un an si trei
tutu Inchisoare la stat pentru un articol din Jribuna" si 4
auni temnita ordinara pentru Foaia Poporului" aplicate d-lui
Mattes si l'a condamnat la un an si 4 luni temnita ordinara si
300 florini amenda.
In tar& Incepe campania In favoarea votului universal.
In Camera lupta o duce deputatul socialist V. G. Mortun, in
tam tin intruniri senatorul colonel Obedeanu, V. G. Mortun,
iVintila C. A. Etosetti, Vasile Cogalniceanu si altii.
La mrjlocul lui Ianuarie 1897 s'au fault numeroase ale-
partiale sub ministerul Aurelian. Dupa cum era obiceiul, aceste
alegeri au dat mult de lucru ziarelor si U s'a acordat o mare
influenta asupra soartei guvernului.
La Caracal (colegiul I de Camera) este ales Take Ionescu
cu 162 voturi, iar la colegiul II din Galati se declara balotagiui
fintre Nicolae Filipescu cu 409 voturi, d. Sechiari candidatull
guvernului cu 291; d. Toneanu, liberal cu 119, Ion Nemteanu
liberal 139 si Janie& Atanasiu socialist 99. Dar la balotagiu
candidatul liberal Sechiari e ales cu 537 voturi contra 452 ale
ilui Filipescu.
Maya zile mai tarziu opozitia Inregistreaza si alte sure,
case : Lascar Catargiu este ales senator la Iasi Met contra cani.
didat, iar Petre Carp senator la Vaslui.
Sturzistii acuza guvernul de incapacitate si slabiciune. Ei .
spuneau c. clack' lucrurile vor merge tot asa, In curand 1the,
ralii au sit fie batuti In toata tara.
Vasile Lascar a venit la departamentul internelor cu ye'
deri mai largi si cu idei mai moderne, el vroia sa reformeze.
administratia si sa-faca din comisarii de politie nista quasi,
magistrati. Dar In partid se formeaza, un puternic curent In,
contra lui Lascar, cei mai multi batrani liberali se coalizeal
za contra lui sub cuvant ca ataca vechile traditii ale parti4
dului. .1

Un ministru. mai mult zeflemisit decal atacat, este Stefan:

.5endrea ministrul justitiei care poarta si supranumelo de
Mon due I
De unde-i venea aceasta porecla ?
Sub guvernul lui Ion Bratianu Stefan Sendrea, profesor.
la. facultatea de drept din Iasi si om foarte bogat, a fost numit
sef a), legatiei romane dela Paris. Ministru de externe al Fran-,
tei era dutele Decazes. La o audienta, *tefan Sendrea care
nu prea era In curent cu terminologia speciala a blazoanelor
si a saloanelor, adresandu-se ducelui, i-a spus : Mon due" II
De altfel nu se stie data lucrul s'a petrecut in adevar ast.,
fel, dar ceeace este exact e ca povestea a ramas si a apasat
toga viata asupra omului.
Un alt ministru zeflemisit pentru lipsa lui de energie

www.dacoromanica.ro
 223
combativa era Emanoil Porumbaru. Acesta, din cauza aparen-
tei lui blajine si cum era mic sk bnbracat dupa ultimul fawn,
purta porecla de ,,pleosnita".
In tar& se constitue Uniunea votului universal. Uniu-
nea tine o serie de intruniri publice prin tard la care vorbese
d-nii Paul Gorgos, V. Cogalniceanu, V. G. Mortun, Ion N6^
dejde, C. Mille, Vintild C. A. Rosati.
Gheorghe Panu isi intruneste partizanii la domiciliul
-sau din str. Romand si propune intrarea gruparei radicale in.
partidul conservator. I. L. Caragiale membru al gruparei sus-
3ine fuziunea. Dar cum Panu fusese solicitat si de juniMisti
ca sit intre in partidul lui Petre Carp, hotarirea lui Panu de-
cide sciziunea din partidul conservator. Junimistii inceteaza
orice colaborare cu vechii conservatori sub cuvantul ca parti-
dul acestora a abdicat dela ideile conservatoare de vreme ce
s'a putut coaliza cu radicalii lui Panu.
In Bucuresti lupta intre oculta liberala si sturzistii im.,
potriva cabinetului Aurelian-Lascar, e din zi in zi, mai cram-
Anna, caderea cabinetului Aurelian e chestie numai de sap,
tdmani.
; In Orient focul incepe sa se vadd. In Creta rascoala gre-
eilor ia proportii, razboiul turco-grec se apropie.
Cantareata Elena Teoclorini da la Teatrul National in
seara de 31 Ianuarie o reprezentatie cu opera ,,Gioconda" in
Intregul ei. Pentru intaia card aceasta opera era reprezentatd
In Bucuresti intreaga.
Societatea Presei se intruneste in adunare generala.
A Este interesant a se cunoaste proportiile acestei societ4 si ve-
.1titurile ei pe vremuri. Venitul balului mascat dat la 18 Ia-
izmarie la Teatrul National este cle 5000 lei, suma insemnatd
pc vremea aceea.
La sedin% au participat 32 membri. In comitet au fost a,
Iei: D. A. Laurian presedinte si C. Bacalbasa vice-presedinte
Icu ale 30 voturi. Membri in cernitet d-nii Al. Brailoiu, 27 vo-
turi, Stefan Ciocarlan arhitect 23, Al. Olteanu 21, M. Toncescu
18. La balotaj au fost alesi S. Mirto 14 voturi si Iganian 11, ea-
sier e ales C. Petrescu-Conduratu. tipograf.
Cenzori : Z. Arbore cu 30 voturi, Theodor Speranta 27 si
Milone Lugomiresou cu 23.
Au lost admisi noui membri : pictorul N. Vermout si pu-
blicistii: Pepin Mirto, I. Elian, Alexandrescu-Dorna, Emill
.Conduratu Grigore Conduratu si A. Obedenaru, poetul.
Razboiul turco-grec a izbucnit la inceputul 10, Febtuarid
,1897. Armata greaca primeste decretul de mabilitdrei Intailq
contigente se imbarca la Pireu spre a ocuptI.Creta. Aeeste gra.
ive evenimente decid clespre caderea cabirietillial Aurelian 'Si
,revenirea lui Dimitrie Sturza in capul afacerilor. Cel dintai
semn este alegerea lui Sturza ea presedinte al Senatului.
Beizadea Dimibrie Ghica, cunoscut mai popular sub niX-1,
Pyle do Beizade Attica, moare la varsta de peste 80 de ani4r

www.dacoromanica.ro
 224

Prinful a lutat tin rol politic covâr$i!O hi toate Iupte le

politice a celor din urmg 50 de ani. Intrat In viata public& ca
(conservator a murit liberal.
La sflrsitul lui Februarie, incep in Bucure*ti reprezen-,
tatiile trupei franceze de comedii : Antoine, Joset si Cocquelini
cu comedia Amants de Maurice Donnay. S:au mai jucat Les
IDemi-Vierges de Marcel Prevost $i La Parisienne de Henri
Veoque.
0 tristl veste sose$te din Paris: Alexandru Lahovary, ma,
tele conservator, moare de un atac de anghing de piept.
Lahovary a fost una din figurile cele mai originale *i mai
caracteristice ale politicei romäne. Foarte integru, foarte con,
secvent, foarte talentat avea numai cusurul tinutei saje, inde-
pada In loc sg. atragg. Nu era o figura simpaticg maselor.
Totu*i acest om mfindru a fost al doilea om politic dupl.
Dimitrie Sturza care a practical In serbgrile oficiale dela pa,
aatul regal, pupa:tura mânei regelui.
Alexandru Lahovary era privit ca viitorul *ef al partidului
conservator, dar In ultimele vremuri, el pierduse aceasta spe,
rantA.
tiind cl este bolnav de inimg si far& scapare, a spus unui
prieten personal $i politic, la Paris :
Eu n'am sg fiu sef al partidului. Mai Inttliu fiindcg sunt
bolnav farg putintg de vindecare i apoi fiindcg sunt altii cart
yor trece inaintea mea.
Moartea brusca. a lui Lahovary a cgzut ca o grea lovitur/V
pentru partidul conservator care se preggtea s. ia in curândl
puterea. Dar prezenta lui Alexandru Lahovary crea o necesi
tate si din salt punct de vedere, pentru vechiul partid : Alexan,
dru Lahovary singur avea destuld autoritate moralg, destull
;talent i destula cultura spre a tine piept competitiunei lui
Petra Carp la $efia partidului. Pierind Lahovary mare parte a
tineretului ii intorcea acum privirile care *eful junimistilor.
In ziva de 26 Mairtie cabinetul Aurelian Isi d demisiu-
flea ,in urma unei cariere din cele mai agitate de intrigile of,
cultei $i a sitirzi*tilor.
Noul cabinet este astfel alcgtuit: Dimitrie Sturza, pre,5e-,
rdinte *1 externe, Gogu Gantacuzino finante, M. Ferechide in-
terne, Anastase Stolojan domenii, Al. Djuvara justitie, Spiru
Haret instructie, lonel Bratianu lucreri publice, General Be-
rendei ralzboiu.
De abea se formeazg acest cabinet si agitatia in targ.
pe .din nou.
La 30 Martie o mare intrunire publica. se tine In sala Da-
tia uncle participg vechii conservatori cu Lascar Catargiu,
unimitii cu Petre Carp *i flevistii cu Fleva. S'a proclamat
candidatura generalului Manu la colegiul 2 de Senat din Ilfov
tarnas vacant prin moartea lui D. Once
La Senat se alege pmedinte, In locul lid D. Sturm, fostul

www.dacoromanica.ro
 225
mInistru Eugeniu Statescu cu 53 voturi contra 28 -date lui Pe-.
,tre Gradisteanu.
Statescu demisioneaza dar Senatul ii respinge demisia.
--La 2 Aprile au Inceput reprezentatiile trupei germane de
la Teatrul imperial din Viena in frunte cu Elisabeta Bruby,
Olga Lewinsky, losef Lewinsky, etc. S'a jucat: Nathan lnie-
Veptul. Cronica teatrali a ziarelor inteazit catoate lojile de rang
I si II erau goale.
Imparatul Wilhelm anuntase clorinta de a vizita Ro-
mania de 10 Mai, dar in fata gravelor evenimente din Orient
si-a contramandat vizita.
Eugeniu Statescu este suprtrat pa noul guvern, dar su,
parat in felul sau, se retrage ea Achile In cortsi nu anici un.
-concurs guvernului. Dorinta lui ar fi fost sa intre in guvern.
Cei mai initiati si acesta era adevarat spuneau cii States-
cu considera ca, duP6 caderea cabinetului Aurelian era drep-
tut situ ca sit prezideze noul guvern.
Totusi Statescu, care era personalitatea cea mai insemnata.
"din partidul liberal, n'a putut nici oclata fi sef de guvern.
De ce?!...
Pe cand agitatiile pe clic-stia Chenadie urmau de o pc,-
trivit cu luptele inclarjite intre cele douii particle de guverna-
Tiara, evreit, profita de prilej spre a incepe o agitatie pe ches-
ttia lor cunascutti
In luna Noembrie 1897 evreii mai ales aceia cari faceau
parte din grupul evreilot ptimanteni pornesc agitatia In po-
itriva unui proect de lege depus de catre ministrul de .rrtzboiu
tare preveclea cit tinerii cvrei sunt dispensati pe viitor de ser-
iyiciul militar.
Acest proect de lege era motivat de faptul ca se dovedise
-cum ca unii soldati evrei nu ereau credinciosi serviciului lor,
care patrie si se aratau ea o primejdie pentru apararea natio-
cnala. Negresit erea,i si evrei de buna credinta, !ma alegerea
ere aprea grou de fiicut, asa spunea guvernul.
In ziva de 25 Noembrie evreii parnanteni se Intrunese la
ala Dacia" spre a protesta in contra acestui proect de lege:
Dar pe cand evreii discutau au intrat in seta un numar de
Istudenti universitari .si au cerut sit ia parte, in contradictoriu,
la discutie. Negresit &LI dezordinea s'a produs.
Pe cand la Dacia" se petreceau aceste fapte, alti manifes-
,tanti plecau In grupuri prin cartierele evreesti si se dedeau
is manifestatium ostile. Pe strazile Sf. Vineri, Dudesti, Vtica-
resti, Cantemir, Carol, Lipscani, Virforiei, etc. au fest sParte
1:geamurt1e, iar unii evrei aU fast batuti.
Politia si armata au intervenit grabnic. Cateva arestria
t'au facut si c&iva indivizi, prinsi asupra faptului, au lost tri,
misi lnaintea justitiei
Asunra genesei acestor turburari cu caracter antisemit
15

www.dacoromanica.ro
 226
yoni spune mai mult ceva mai departe cand procesul, in lung
11artie 1898, a veni in fata Curtii cu jun.
Fiindca aceste turburari, precurn e uor de inteles 0
,rfau izuuenit lam provocare pornita dela lumea political.
Ministru de interne era atunci Mihail Ferikidi ale carui
sentimerte anti-evree*ti erau cunoscute, iar in opozitie erea
Nicelae Filipescu care impartasea acelea*i simtiri. Miscarea a,
fost atunci organizatil de Filipescu cu agentii sai *i ai parti-
dului conservator. Deci Filipescu a organizat manifestatia iai
,ministrul de interne, care *tia c. manifestatia se va produce, af,
lasat sa se faca, pentru ca. apoi sa o reprime molatec si ma6
P.rzi u.
Anul 1897 sfar*e*te cu un fapt extern care pasioneaza muit)
opinia publica eNreiasca i chiar pe cre*tini : Celebrul maioni
,Esterhazy, martor principal in procesul Dreyfus, este achitat
in unanimitate de catre Consiliul de razboi din Paris.
ANUL 1898
Ann! 1898 ineepe cu un dar fticut functionarilor de dare
guvern. D. Gogu Cantacuzino, ministrul de finante. prezinta
Consiliului de mini*tri un proiect de lege prin care salariile
sunt impuse cu 5 la sutd pe luna. Proectul a fost admis faraJ
discutie.
In acela* timp un act de mare disciplina la Teatrul Na-.
tional. Aristita Rornanescu, marea artista a epocei, trecand
peste reglementul Teatrului, *i-a constituit o trupa si a facut
vn turneu in provincie. Dar Comitetul i directorui general!
Petre Gradi*teanu n'au inteles sa tolereze aceasta abatere. Ari,
stita Romanescu a lost arnendata cu pierderea salariului Pe
.15 zile si supa.iniarea indemnitatei de 200 lei dati sub nurnele
,,des feux". Aristita a mai fost avizatit ca, in caz de recidivii,
va fi eliminata din teatru. Dar facandu-se interventiuni puler-
pice, pedeapsa dnei Romanescu a fost transformata lute()
mica amenda.
In par'idul guvernamental, reincep framantarile. Ale-
mandru Djuvara ministrul industriei i*i da demisia *i intrigile
1ncep in jurul acestui portofoliu fames liber.
TJn fapt durcros emotioneaza Capitala : in urma unei
violente polemici de piesil, o intalnire cu spada se face intro
Nicolae Filipescu *i George Lahovary, directorul ziaruluit
L'Independance Roninaine.
George Lahovary nu voia sa mentina ziarul situ sub dis-
ciplina partidului conservator, fapt care enerva pe irascibilul
si violentuI Filipeqcu. 0 intalnire pe teren se hotara*te. Rezul.
tatul a fost moartea lui Lahovary.
In ziva de 14 lanuarie de dire sectia III-a a tribunaluluil
Ilfov s'a judecat prscesul. In judecata sunt dati : N. Filipescur,s,
ca autor *i d-nii N. Drosu, C. Isvoranu, Victor lonescu *i AL
Saulescu ca martori. Cei doi din urma erau martorii lui
QScU

www.dacoromanica.ro
 -- 427
Tribunalul era coirpus din : P. Florian, pre$euinte, Ale4
xandrescu i Skina, iudecatori. Procuror Hamangiu.
Advoatii aptutrii sunt : Mihail Corium., C. Dissescu, Gheor-,
ghe Panu, Barbu Delavrancea, Gil. Mortun si Gernescu. Partea
Icivila are mocati pe Vasile Misir, G. Danielopol $1 Petra Gra.-
klisteanu.
Martori princiPali au lost citati : Andrei Popovici, Theodor,
ATIcarescu, Paul Rudet, doctorn nomalo, Istrati $i Tomo. Ione-
scu, Take Ionescu, G. C. Filipescu, Rubin, 13railoiu, Spnescu,
Ionel Gracli$teanu, C. Hiotu, Guyon, G. Badescu, capitan Esar,
cu si procuror Cantacuzen. Dar procesul se annana pentru 114
Februarie.
In cercurile politice lupta pentru rasturnarea guvernu,
lui urmeaza : Barbu Delavrancea. $1 Nicolae Xenopol au para,
sit pe Dimitrie Sturza si au trecut in gruparea drapelista de
L ub sefia lui P. S. Aurelian.
Un fapt senzational : mogul Sar Peladan a venit In Bu...
lcure$ti pentru o serie de conferinte. Sala Ateneului geme de
Blume pentru a vedea si auzi pe acest ,,degenerat superior", du-
.L.A. cum Pau. numit M?..x Nordau. Elementul femeesc predomi,
ina In auditor ; Sarul are o figura interesanta si sugestiva, pa,
ul $i barba neagrii, capul acoperit cu o coama stufoasa si ori,
inala, fata panda $i frumoasa incadrata cu barba bogata nea.-.
gra ca pana corbului. Nicolae Filipescu a dat San ului un
ejun la care au mai fost invitati : Constantin Esarcu, George
Duca, C. C. Arion, C. Disescu, Barbu Delavrancea, Emil Ma-
vrocordat, A. Florescu, Const. Lahovary, A. Bogdan-Pite$ti si
on C. Bacalbasa.
Sarul fusese adus In Romania de clitre Revista lleana ea
laparea sub direetia lui Bogclan-Pitesti si Ion Bacalba$a.
Doi muzicanti de valoare mor. Unul este Alexandru
Flechtenmacher. Fiu al unui avocat din Ia$i, a studiat muzica
In strainatate. A fost cel dintai director al Conservatorului din.
Bucuresti, la a caruia fundare a participat. Fletenmacher a
ifost un mare admirator al muzicii populare si romane.
Folclorist de mare valoare a scris si a lasat dupa el : Baba
Vidrca, Nunta Teirduca,scii, Nic,Forescu, Scara Mdtei, Tusa, Cer,
Optorul, Urdta Satului, Banii, Gloria $i Amorul, Cucoana Chiri-
la, Insurilleii, etc. etc.
Flechtenmalier a scris $1 Hora Unirii. Opera lui cea mai
IInsemnata a lost Fata dela Cozia cu libretul lui Eugen Carada.
Din aceastä lucrare n'au mai rtimas decat prologul si actul In.
tdi, caci actul al &ilea a lost distrus de un incendiu.
Acest mare muzicant a murit In adancri sIrtircie cu o pen,
sie de nimic. Un proect pentru acordarea unei pensii de 300
.16 lunar a lost inmormantat In Cancelaria Camerei.
Fiul lui Flechtenmacher care frigIcluia sI devina un muzi.
cant genial, a murit la varsta de 20 de ani.
Celalt muzicant mort prematur acesta, a fost Cons,
tantin Caireti.

www.dacoromanica.ro
 228 .
Constantin Caireti facea parte din generatia celor dintai e-
leu macedo ruinfini adu*i ca sa studieze la Bueure$ti.
Camarad admu abil, om plm de inima si foarte bun roman.
Caireti desi nu avea un volum prea mare al vocei, lotus, avandi
un simt muzical deusebit $i o mare patima artistica, a figurat
cu mull succes ea bariton la reprezentatiile Operei romane de,
curand infiintata.
Caireti a murit de tuberculoza pulmonara la Viena liT
Allgen eine Poly idinik. Era profesor de muziea, la Seminarull
Central si dirijor al Corului dela biseriea Kretulescu.
Caireti a cantat in Lucia, Traviata, Trovatore, Ernani,
Faust, Maria di Rohan, etc.
De trei saptamani ziarele dela noi, In special Universub
e plin pe intregi pagini cu clesbaterile piocesului rnarelui To.'
mancier Emi1 Zola, dat in juclecata In chestia Dreyfus. Dupd
un numar nesfarsit de $edinte $i dupa-elocvente discursuri ros-1
tile de catre avocatii lui i;ola, George Clemenceau $1 Labori.'
Curtea a condamnat pe Emile Zola la un an Inaisoare i pe
Perreux girantul ziarului Aurore, organul lui Clemenceau, It !

luni Inchisoare.
La Paris cu prilejul dcsbaterdor acestui proces s'au produs
numeroase dezordini $i fierberea a fost foarte mare in tob
timpul.
Labori $i-a sfarsit pledoaria cu vorbele : ,,Verdictul d-voa.
stra va Insemna . ,,Traiasca armata, Traiasca republica, Traias-
ca Franta, aclica : Traiasca dreptul I Traiasca. iclealul eternt"
Din sada s'a raspuns cu aplauze lungi, flueraturi $i strigate
,,Traiasca. armata, Jos jidanii!"
In ziva de 17 Februarie a murit Alexandru Beldiman,
direetorul i fondatorul Adeverului. Inmormantarea s'a facut
In ziva de 21 Februarie. In fata redactiunei ziarului a vorbiti
autórul acestor randuri iar la cimitir Constantin Mille.
Dupa un numar lung de sedinte tribunalul, care a jude-
cat procesul lui Nicolae Filipeseu, acuzat ca. a ueis in duel pe
George Lahovary, *i a dat sentinta. Filipeseu a fost osandit la
6 luni inchisoare *i 1 leu despagubire eatre partea eivila care
se desistase. Martorii au lost achitati.
Anul 1898 e caracterizat In politica dinauntru, prini
luptele ce se dau intre liberali pentru asiguaarea sefiei vii-
toare a partidului.
DrapeIitii vor sa puntt maim pe situatie $i prezinta ea vii-1
tor sef pe Vasile Lasear.
Sturza, vazand prirnejdia slabirei partidului, lncepe tra-i
tative cu drapeli$tii de sub $efia d-lui P. S. Aurelian spre al
forma un minister de concentrare, dar Vasile Lascar cere por-
tofoliul internelor ceeace Sturza $i oculta nu admit cu nici un]
pret. Ministerul de interne pentru Vasile Lascar ar fi Insem.
nat Inlaturarea lui Gogu Cantacuzino dela $efia viitoare a par-,
tidului, ceeace Lugen Carada si toata man nu puteau admite.

www.dacoromanica.ro
 220
Funded Gogu Cantacuzino in caleulele oeunei nu erea ait
ceva decat omul destinat ca si pregateasca terenul pentru sefia
lui Ionel Bratianu,
Ceea ce se petrecea in partidul liberal se petrecea sub o alta
Infatisare si in partidul conservator. Impartirea conservatori-
dor in vechi conservatori i junimisti, pe langti ambitiunea lui
Petre Carp de a lua $efia Intregului partid era, insa, i celalt
motiv : grija pentru sefia viitoare.
0 lung& perioada din viata noastra publica in care s ar fi
putut face multa lucrare folositoare pentru tarii, a fost cheltui-
ta in luptele sterile pentru intaietati : portofoliile si. $efia par-
tidului.
In partidul liberal o lupta darza s'a dat pentru ca parti-
'dul sa nu cada pe mane. d-lor, Costinescu-Vasile Lascar ; in
partidul conservator multi tineri au luptat in potriva Iui Pe-
tre Carp, de si ii recunosteau superioritatea asupra celorlaltf
fruntasi. Teama nu le era de Petre Carp, dar de urmasul sau
care era Alexandru Marghiloman.
Cat timp a trait Alexandru Lahovari aeeasta teanalt era mai
mic0.; multi conservatori mare parte din tineret credeau in
$efia lui Lahovari. Insa dupa moai tea acestuia personalitatea
superioara a lui Petre Carp, rarnas far 5. rival demn de el, se
impunea. Dar Petre Carp azi, insemna Alexandru Marghilo-
Than maine.
Pe and la conservatori lupta se dedea in surdina, ea la
orice partid din opozitie, la liberali se dadea pe feta.
and s'a format ministecul P. S. Aurelian, doi tineri frun-
ta.si, doi intimi ai lui Gogu Cantacuzine, care era directorul
ziarului Vointa Nalionalti, planed din gruparea sturzistä $i
'demisionara dela ziarul Voivia Nationaili, -nude erau redactori,
spre a se inscrie in gruparea drapelista. Acestia erau Barbui
Delavrancea i Nicolae Xenopol..
Defectiunile acestea impresionara neplacut pe Gogu Canta4
cuzino care vedea cu ingrijorare cum atatea elemente de va-
loare parasesc partidul.
In adeva'r, dela 1887 pana la 1898, limp de 11 ani, partidut
liberal $i gruparea ocultei pierluse un puternic manunchiu de
oamern de valoare ; Take lonescu, C. G. Dissescu, C. C. A-
nion, Barbu Delavrancea, Vasile Lasar, Emil Costinescu, P.
S. Aurelian, Em. Porumbaru, Mihail Cornea, Coco Demetres-
cu-Iasi, N. Fleva, G. D. Paladi, Gheorghe Marzescu, etc. eto,
In fata acestei situatii intunente °culla eugeta sa aduca in-
ilreptare situatiei atragand alte elemente razlete.
. In aceste imprejurari se nascu icleea atragerei in partidul
iiberal a corifeilor fosti socialisti cari purtau numele de tineri
generosf
Tinerii socialisti, cari au intrat in partidul liberal se nu4
meau : Ion Nadejde, V. G. Mortun, Al. Radovici, dr. G. Rack),
:mi. G. Diamandi,_4-rul L Cantacuzino $i in& cativa de prin
oraseIe din tail.

www.dacoromanica.ro
 2(.1

Dar oculta dorea sa-si atraga si pe unii liberan de mama,

trecuti acum in disidenta.
ratativele incepura cu tribunul Nicolae Maya si cu U.
D. Pa lade. Cu cel dintai negocierile nu au dus la mei un re-
zultat ; CU ccl d'al cloilea au izbutit.
Daca Fleva care era intotdeauna foarte flamand de un
portofoliu, nu s a inteles cu guvernul, cauza au fost intrigde
iui Take Ionescu $i Nicolae Filipescu.
Foarte clibaci amancloi intru a rnanui arma intrigei, de cate
,ori simteau c. Fleva este pe punctul de a ceda ocultei, puneau
In joc toate resursele mintei lor subtile si impiedicau operatia.
.tAmandoi au fagaduit Lribunului un portofoliu In cel dintai
guvern conservator. i, clupa cum se va vedea, s'au tinut de
cuvant.
In vremea de care m'a, ocup acum, Nicolae Fleva era omul
la moda, pentru posesiunea lui luptau patru grupari politica :
oculta, drapelistii, vechii conservatori si junimistii. Nimeni nu.
Intreba de iclei, de program, de trecut, de viitor, de moralitatea
publica, nimic ; interesul momentului era ca popularul $i di-
baciul agitator Nicolae Fleva sa fie Impiedicat de a da con..
curs unui partid rival. Fiindca trebue sa se stie c nimeni nu
.,prea tinea ca sa cart in casa sa pe Fleva, care era autoritar $i
loarte incomod, dar toti doreau s5. nu-1 aiba adversar.
Caci, daca ca dusrnan era. primejdios, in schimb ca prie,
ten era impovdrator.
S'a dovedit atunci ca, dintre cele patru grupari politica
gn lupta, cei mai buni recrutori Ii avea vechiul partid con-
servator, si acestia erau : generalul Jacob Lahovari, Take Io-
DeSCU i Niculae Filipescu. Mai ales cei doi din urrnb. erau
Vara pereche.
In scurt timp acestia au Putut atrage In partidul conserva-
otor un numar insemnat de valori: Nicrilae Fleva, Gh. Panu,
C. G. Dissescu, Barbu Delavrancea, desi celelalte trei partide
au pus In actiune totul spre a-i avea. Este drept s adaog cum
cit toate aceste cuceriri nu s'au datorit numai talentului iii
simpatiei recrutorilor, dar foarte mutt convingerii recrutatiloc
cum ca : pe de o parte ministerul Sturza nu inai avea decat
putine luni de trait, pe de OM parte certitudinea c& dupa mi-
nisterul Sturza, nu va pulea veni nici gruparea drapelista,
nici gruparea junimistri. Lasear Catargiu era omul indicat,
Ina de pe timpul chestiel Ghenadie, ca art ia succesiunea lui
Dimitrie Sturza.
Viitorul a argtat corn c. afara" de Gheorghe Panu, care
a lost pacalit celIali trei au fost rasplatiti Playa $i Dissescu
au primit cate un portofoliu in cabinetul Ch. Cantacuzino,
iar Barbu Delavrancea a fost numit prirnar al Capitalei.
Primariatul acesta a fost cel mai sters moment din cartea
publica a strrtlucitului scriitor.
In° luna Martie 1898 lncepe Inaintea Curtii cu jurati,
juclecarea procesului unui numar de inculpati, flindeil in

www.dacoromanica.ro
 231
Noembrie anul din urnitt s'au dedat la mandestattunt anti-
:Ben-Ate si vioiene impotriva populatiei evree, fapt despre care
Arn vorbit.
Actul de acuzare si explicatiile procurorului general ir
lata Curtei cu jurati sunt urmdtoarele:
Prin Noembrie anul trecut mai multi izraeliti nesocotindl
legile tdrei cari nu le dddeau dreptul de a tine intruniri pu
blice, de oarece acest drept conform art. 5 si 16 din ConstituA
4iune, apartine numai romanilor, convoacd o inbrunire in sale('
*,,Dacia", spre a protesta in contra proectului depus de mink
'strul de rdzboi si prin care tinerii israeliti erau dispensati pe,
yiitor de armatd.
La aceastX intrunire dela 25 Noembrie vine un numdr in;
emnat de studenti universitari spre a discuta netemeinicia
protestdrei.
In acea zi PO and avea loc intrunirea, o ceatrt numeroastt
le ba.eti de prävdlie sau servitori, multi din ei minori, si aHi
indivizi cu acelas grad de culturti, la care au venit sti mareas-
cit numdrul o multime de curiosi inarmati cu bastoane siL
scanduri rupte dela ldzile aflate inaintea magazinelor, avand
In frunte cateva cdpetenii, cutreerd stradele Sf. Vineri, Vacd,
Testi, Dudesti, Cantemir, Carol, Smardan, Ljpscani, Calea Vic*
toriei si altele, sparg geamurile de pe la toate pravrtliile pe
unde tree, aruncd cu pietre in geamurile unde locuiau izraeli-
Iii, infundh obloanele de fer si de scanduri, sfrtram6 tot, pd.-
trund prin unele prdvdlii, aruncrt in strada marfa pe care o
parte o iau cu dansii, sdvarsind astfel un vandalism in adev5.-
catul inteles al cuvantului.
Aceste scene de stadticie urmate si asupra unora din
izraeliti, au durat aproape doug ore and sosind forta armata.
parte dintre manifestanti s'au risiPit facandu-se nevdzuti pe
-stradele laterale, altii au fost prinsi asupra faptului de distru-
gere, altii avand asupra lor objects furate si provenite dela
prdvdliile devastate'.
Inaintea Curtei surit trimisi 16 indivizi, toti necunoscuti,
printre cari si unii minori.
Aceasta este expunerea fdcutä de procurorul general si
primul procuror Caracas.
In numela apdrdrei erau inscrisi sdnorbeasca avocatii Go-
gu Florian i Mircea Dancovici.
Acum sd, vedem ce era dupd. cuhse.
'Atat in partidul liberal cat si in partidul conservator era
Ain puternic curent antievreesc. La liberali curentul 11 repre-
izenta Mihail Ferikidi, rninistru de interne iarl la conser
yatori Nicu Filipescu.
Procesul Dreyfus din Franta ndscuse Ia noi Vanuiala cunl
Ted evreii nui pot II buni patrioti ; dacd in Franta un Dreyfus'
putut comite acte de trUdare, ce va fi la noi, uncle evreii nu
au asimilat ?..De_acee.a miasterul de edzhei , duDit cum am

www.dacoromanica.ro
 232

mai spus pregatise un proect de lege in virtutea caruia e4

vreii sa nu mai fie recrutati in armata. Printre tinerimea evree
s'a nascut un curent de protestare si o Puternica agitatie. mai
multe intruniri partiale avura bac, pana ce se hottri tinerea
unei mari intruniri publice la sala ,,Dacia".
Vazand ca miscarea de protestare a evreilor se intincle,
paturile antisemite se miscarti.
In ziva de 23 Noembrie un numiir de studenti universi.t
tari, incurajati si dela clubul liberal si de la clubul conserve-
thr. ocupara multe locuri in salt spre a provoca discutia in.
contradictoriu Ir acelas limp numeroase bande se formart
prin mahalale si porniia in sore sala de intrunire.
In culise se vorbea ca totul fusese pus la cale de catre
Ferikidi si Nicu Filipescu. Si in adevar grupurile care
,veneau la ,,Dacia" erau comandate de agentii electorali cu-
zoscuti din amandoua partidele de guvern.
Apoi avocatii call au luat apararea acuzatiIor erau: Gaga
Florian, militant conservator si viitor deputat de Bucuresti,
§i Mircea Dancovici, secretar al lui Take lonescu.
Totus, dupt savarsirea dezordinilor dela 23 Noembrie o
scent violenti izbucni la clubul conservator in Camera de
consiliu a comitetului intre Take lonescu'si Nicolae Filipescu.
frake lonescu reprosa lui Filipescu ca a organizat devastarile,
iar Filinescu riposta ca in calitate de bun roman a facut foarte
bine ce-a lieut.
Take Ionescu ii raspunse :
,,In nuniele tau personal poti face tot ce-ti place, dar nsf
dreptul sa faci solidar particlul cu tine.
Pant acum nu-mi esti Inca sef pentru ca sa fiu obligat st
nit supui la thi cc faci".
Adevarul este ca masele au spart atunci intunirea evre-
iasca.
Acum procesul se judeca la jurati.
Pe Hug& cei doi avocati ai apararei numiti mai sus an
mai pledat In aparare d-nii locotenent Teodorescu, Mache So-
lomonescu, K. C. Atanasiu, Ionescu, etc.
In timpul pledoariei unuia dintre avocati, care aducea a.
atii evreilor, un reporter dela ziarul Bukarester Tageblatt
ia facut o intreruptie care starneste o mare agitatie in salt:
tizitatia cuprinde chiar i banca juratilor. Cu mare greutate
g3resedinte1e puLu restabili linistea impunand reporterului sal
ceara scuze.
Toti acuzati au lost achitati.
La iesire multa lume, printre care si unul dintre juratri
au tqteptat pe reporterul dela gazeta germant spre a-1 lovi ;
dar primul-procuror Caracas 1-a luat sub protectie si 1-a con-
dus pant aproape de cast.
In ziva de 12 Martie, Arhiereul Atanase Mironescu este,
ales episcop al eparhiei Brunnicului si Noului Severin cii 12S
Yoturi contra 90 date lui Calistrat Orleanu,
www.dacoromanica.ro
 233
Chestia evreiasca vine in discutia Camerei printeo in-
terpelare adresata guvernului de Care deputatul.C. Politimos
la care se asociaz i deputatul C. Popovici.
Politimos ataca pe evrei spunand ca s'au inmultit pe-
sto masura. Oriuncle intra un evreu, un roman trebue sg iasL
'Acuza guvernul ca mria nici o masura pentruca sa opreasca
navala evreilor din afara.
Deputatul Vopovici vorbeste in acelas sens, sustinand ciii
daca s'ar oPri navala evreilor din afara s'ar face un mare bine
$i Romanilor si popolatiei evreiesti care e veche aci.
Ministrul de interne Mihail Ferikicli recunoaste c. interpe-
latorul are dreptate clintr'un punct de vedere: in ultimul timp
populatia evreiasca a crescut in numar Ingrijitor prin veni-,
rea evreilor din afara, ceeace constitue un pericol national O.?
economic. Guvernul insa, este atacat pe nedrept. Guvernull
pana ce nu va avea o statistica exacta. despre nurnarul popu-
latiei si calitatea fiecarui locuitor nu poate lua nici o masura.
De indata ce va poseda thate documentele pe care le-a cerut
de la autoritati, guvernul va lua masuri spre a se pune sta-
viii raului, cad evreii suet in adevar, un pericol national.
Acest discurs a fAcut o mare impresiune in thate cercurile,
mai ales in cele evreesti.
Cand de pe banca ministeriala un ministru a declarat
cum cit evreii sunt un pericol national. se intelege ca misca-
rea antisemita a luat proportii, asa ca multi evrei au inceput
ea paraseasca tara spre a se duce in America.
In anti! 1893 a fost asasinat pe stradele Sofiei, seful gu-
Fernului bulgar. Cu toate cautarile, asasinul, de si identificat,
`In'a putut fi prins. In sfarsit Inteuna din zilele lunei Martie
Rocotenentul Capeleanu, comandantul jandarmeriei din Bu-
*au dimpreuna en Gheorghe V. Niculescu se,rgentul-major, att
ty)rins pe asasin in comuna Liesti dupa ce l'au urmarit dirr
Beciu la Braila, apoi la Galati, Tecuci, Ivesti si Lieeti.
Asasinul, om de vre-o 35 ani, se numea Hahn Suila, zie
pi Mihale, zis si Bairam. Era de origing albanez.
In politica interna agitatia In contra guvernului creste pe
The ce zi, caci toate nuantele se unese contra cabinetului Slur-
ta. In ziva de 15 Martie nuantele liberale dizidente si demo-
bratice unite, tin., o foarte mare intrunire Th sala Dacia. Este
interesant de citit numele oratorilor si a fruntasilor cari au
esistat. Iatg-le: Emil Costinescu, V. A. Ureche, V. G. Mortun,
,Cornineanu, Stefan Sendrea, Vasile Lascar, Em. Porumbaru,,
gtr. Cogglniceanu, Const. Esarcu, G. Dem. Teoclorescu, N. Fle-
Mincu arhitectul, Perieteanu-Buzau, Sefendache, C. Gri,
gorescu-Ploesti, etc. etc.
Nepopularitatea guvernului creste pe fiecare zi. La Galati
Ila o alegere de -balotagiu, Gheorghe Panu, candidatul parti,
gului conservator, este ales senator cu 158, contra 113 date lui
ravel Macri, candidatul guvernului.
In Camera se petrec zilnic scene de 0 violentg neinchig
www.dacoromanica.ro
 234
imita. Ziarele sum pine de tot felul de amanunte destinate
gi rascoli opinia publica. intr'una din aceste *edinte, de- Pi Ida:.
gleputatul G. Scortescu din Iasi sare la tribunal vociferand c6.!
i s'a furat o carte *i cal va reclama parchetului.
Agitatia ese in strada. Randurile .opozitiei sunt marith
ci cu alti frunta*i liberali, printre cari *i fostul ministru At/
pjuvara.
Dar guvernul Sturza nu va &des, cleat TAste un an.
Din Paris vine *tirea ca Curtea de Casatie a casat, Mira.
a trimite, sentinta care osandise pe romancierul Emile Zola
ia. un an inchisoare.
Razboiul spano-american bate la ma, telegramele a-,
runta cä nici un mijloc n'a mai ra'mas spre a se impedica iz.
bucnirea ostilitatilor.
Inaintea tribunalului a venit, in fine, procksul camata-
cilcir despre care am vorbit mai de mult. .

In acest proces a pleclat multi dintre avocatii de valoare,

mai ales tinerii clebutanti, printre mi. d-nii Stavri Predescu,
Ern. Pantazi, N. Vladescu, C. Cernescu, Procopie Demetreseu;
etc. Rezultatul a fost urmatoarea sentinta :
Mtirculescu, Goklenberg, Marcu *i N. Ciurcu au fost achi-
lati : Jean Avrarnescu *i M. Zentler osanditi la cafe trei luni in.
chisoare, iar V. Rilduleseu la 2 ani.
Pe ziva de 8 Aprilie 1898, Principe le Ferdinand a fost
inaltat la gradul de general de brigada *i numit comandantuli
brigadel a 8-a in locul generalului Nilsturel. Cu aceasta inain:
tare incepe influenta printului asupra armatei. ,
Razbolul spano-arnerican izbucne*te in ziva'de 8 A:-
1)1.We. Presedintele State lor-Unite Mac Kin ley, semnand re-
zolutiile ambelor Camera americana care Insemnau un ulti.
matum dat Spaniei, ambasadorul acesteia a rspuns cerand
pa*apoartele sale.
Fapt demn de inregistrat e acala ca mai multi ofiteri *I!
sergenti romani in rezerva s'au adresat lui Don Carlos preten..!
dent la tronul Spaniei, cerandu-i sa-i inscrie in armata spai
viola care va co,!!..bate State le-Unite. I
, Insula Cuba, staPanita de Spania, era marul discordiei:
Franta anunta Expozitia ei din- anul 1900. Romania fi...2
ri invitata sä participe, guvernul numeste pe Constanti4
ISLoicescu, Comisar al Romaniei, iar secretar pe ziaristul frarrl!
leez Jules Brun stabilit in Romania. Multe ziare combat owl
iolenta. aceastal numire din urma. Ziarul Adeve'ruI", care
e vremea acea era nationalist, caci era proprietatea unui ro
an, care numirea unui roman in acest post, socotind c
este o batjocura ca un strain sa ne reprezinth In strainatate-
Romania se afla Inca In vremea naiva cand presa ei err
peprezintata, in totdeauna prin ziarj*ti romani. Dar astazi kø
(11928 ? L.: ,.
Rhbolul sparo-arnerican pasioneaza acum opinia p.d4'
blieq lar ziarele nublica, fire5te tot felul de stiri de fantezie.
www.dacoromanica.ro
 2.35

0* teIegramb: din Budapesta anunta. c Rota spantoia se a-

m la o departare de cinci ore de New-Arork si cti se asteaptA.
bombardarea acestui ora$.
Congresul american voteaza in ziva de 14 Aprilie declara.,
rea formala de razboiu care, pana aci, se Mem fara. Indeplini-
rea acestei formalitati.
In ziva de 15 Aprilie se descopera adevarul asupra u-
nei grave erori judiciare faptuita in anul 1892.
In 1892 carciumarul Gherciu si sotia sa Anica din str. Foi-
or 50, au fost uci$i noaptea $i jefuiti. Dupa cercetarile facute
asa dupa cum se fac multe cereetari au fost osancliti Gheor-
ghe Croitoru, omul de.incredere al lui Gherciu, Ion Vaca siY
theorghe Radea. Toti la Cate 6 ani de munca silnica, desi nui
erau impotriva lor decal presumtiuni.
De inima rea, $tiindu-se nevinovat, Croitoru a murit in
Ocria. Dar tocmai cand se apropia star$itul calor 6 ani de sil.,',
nicie, o femeie anume Maria, din razbunare pe amantul ei
Mihai Gheorghe care a parasit-o, a denuntat cum ca acestal
impreuna cu alti doi sunt autorii ctrimei din Foisor.
Inspectorul de politie theorghe Otuescu luand chestiuneal
In mana, puse la punct intreaga afacere, aresta pe cei doi com-'
plici ai lui Mihai Gheorghe ca si pe acesta, $i astfel bietul Ions
Vaca, fu liberat cand mai avea cdteva luni do facut pana
.terminarea osandei. Gaud a fost liberat era numai o ruina.1
afar de tnult ii zdrunginase si pe el suferinta osandei nedrepte.
Tot astfel si Gheorghe Badea.
11.6zboiul spano-american a produs scumpirea grâului'
pe.piata mondiaIa, de aceet. brutarii din Bucuresti au cerut.
Prirnariat sa le perrnita urcarca p'retului caci altfel se vor pu-
ne In greva. Primaria a luat masuri ca, in cazul acesta sa fa .
price painea I rnanutanta comunalti.
Stirikeneadevarralz cu privire la razboiul, spano-ameri-
tan se ingiultesc, Viena $i I3udapesta sunt oficine de astfel de
§tiri de cele mai multe on tenctentioase.
Q telegrama din Viena anunta ca Rusia si Franta isi vorl
manifesta nemultumirea in contra Angliei pentru purtarea ei
neleala fata de Spania. i telegrama auEtriaca declara ca o con-
Ilagratie europeana arnminta. Diplornatia austro-germana ur
Tharea racirea raporturilor intre Anglia de o parte Franta sit
fRusia de alta parte.
Spre a se vedea ce proportie, avea razboiul de atunci fatal
'de uria$a inclerare dela 3914-1918, ream Maya telegrarne
culese din ziare.
Sub titlul Prima luptli pe aPät, citim :
Cairn :
Canoriera spaniolö Sigera a intalnii torpilorul american
eushing came a tras foe. Sigcra a rdspuns lui Cushing care a
vaferit avarii mari da- a nutut. totufi sà clistige (7) larau&
megrei".
Alta :

www.dacoromanica.ro
 236

,,Guvernul On Washington a cumpiirat la Fiume 5aitki

de torpile cari fuseserd fabricate Pentru Brazilia!".
Inca una
Din Havana se anuniii eti flNa americand comandald de a,
miralul Lam.psus a apiirvt in fata portului.
S'a dat imediat cdarma in porturi. Dupe' scull limp flota
americand a inceput bombardarnentul. Forturile au rdspuns
cu energie. Ambele paTh an &as._ binet?"
Alta:
Fabrica spaniold de pral fard fum din Santa Cruz a lost
Clt uesiivdiTire distrush in urnia unei explozii. In conditiunile
actuate dezastroase guvernul... a oranduit, o aneheta.
Alta telegramd, sub titlul : Spaniolii deschid tirul".
Bateriite de Est ale forturilor din Matanzas au deschis fo-
cul asupra corabiei amirale New-York care a riispuns Fortu-
rile au tras vreo duzind de obuze dar... nici unul nu a atins
tinta".
Una bung. de tot :
Matrid, 16 Aprilie. Pdna acum cu toate spusele ziarip
tilor arnericani, forturile Havanei n'au tras nici o loviturd de
Vun cu... 2)roiectile 2" focurile de tan auzite erau semnale de
alarma ?".
Te-ai crede la un joc de copii dar nu in fata unui rtizboi
eerios. Fabrici de pulbere care sar, ia1r guvernul anuntd. ca, din
cauza Imprejurdrilor actuate a ordonat o ancbetd. In alte im-
prejurdri n'ar fi fdcut-o.
Lupta intre o canonierd i un contra torpilor botezatd
,,lupta navala".
Tunuri cari tritgeau fara proectile sau fiindca nu atingeau
tinta, guvernul cleclard crt a tras lard obuzuri.
Guvernul american care, pentru sustinerea acestui razboi
cuinpard la Fiume... ,Saizeci de torpile !...
In adevdr omenirea a Witt un urias progres dela 1898
la 1914 !...
Telegramele alarrnante erau multe. 0 telegrame din Vie-
na anunta vestea copilgreascri cum ci o canoniera austriacri.
plecand din Fhime pentru Manila, a conflagratie europeamrt
este de temut.
Dar rizhoitil acesta nu era serios din nici un punct de ve-,
dere. Nurnai concluzia a fost serioasd, fiinded Spania a pier-
clut Cuba si Havana.
In Adeviirul dela 23 Aprilie am scris sub titlul : Ras-
Loral Naval, urmaoarele randuri :
Oamenii ipestesugtdui asteptau cu mare nerdbdare riiz-
boiul naval dintre americani si spanioli.
Curiozitatea era legitimil. Cad, de cand cu inventarea
rasei, de cand cu inventarea vaselor si a tunurilor colosale, dø
când cu invéntia torpilelor i a tuturor celorlalte instrumento
ilistrugajoare care caracterizeaza marinele moclerne de rdzboifn
o mare bdtalie navala nu fusese.
Decat, s'ar Darn ed. asteptarea militarilor si relorlalti spe-
www.dacoromanica.ro
 237
Piali$ti va fi inselata Inca odata. Precum razboiul.naval din-
fltre China si ,Japonia n'a putut furmza oestule inchcii conclu-
Watoare, gratie sIbbiciunei militare a chinezilor, de asemenea
1§i de astg data neputinta spaniolilor face imposibilh o judecala
In lupta dela Manila, americani au pus in liMe vapoare-
le lor moderne, enormele cuirasate cat $j crucisetoarele cu
wad de otel Irma spanielii reau adus in lupta. decat tot vechile
or plutitoare din lemn, care reamintesc, de sigur, un alt de,
'zastru maritim al spaniolilor, lupta dela Trafalgar.
Bataba dela Manila n'a Putut lumina problema decat boar-
le slab. S'a putut dovedi cat de man i fulgeratoare puteri lo-
cuesc in pantecile uriasilor imbracati in otel, dar inch nu s'a
klemonstrat ce este si ce ar putea fi o lupta crancena intro
Idoua. flote deopotriva. cu numar de unitati deopotriva. inarrna-.
le §i deopotriva in curent cu toate nascocirile momentului".
Acest articl fusese scris dupg batalia naval dela Manilla,
Ande flota spaniolh fusese aproape distrusa.
. Comandantul flotei americana era comandorul Gerge
Dewey, iar amiralul flotei sPaniole Montajo.
Campania impotriva primului ministru Dimitrie Stur-
4ka reincepe pe chestia nationalh si va urma aproape un an de
Wile %ea Intrerupere, pang ce in 1899 Sturza trebui sa plece
rdela putere.
De astadata Dimitrie Sturza este acuzat de trgdare natio-
itiaTh $i toatg presa opozitionista, precum si mare parte dintre
liberal Ii lovesc cu aceastg grava invinuire.
De astadatg WI cum sunt formulate atacurile :
Ziarele spun cum ca baronul Banffy ar fi trimis lui Stur4
ta. o non,' foarte violenta grin care 11 acuzg cä trimtte subsidii
*colilor românesti din Ardeal si cg, cu banii acestia se Intre-
tine si agitatia 1mpotriva statului maghiar. Sturza ar fi foA a-
menintat, cecace era prirneldie pentru existenta sa ministerialg.
Dar presa afirmg c Sturza s'a apgrat prezentand lui Banf-
Ti, printr'un trimis al Mu la Budapesta, dovezile oficiale cum
ch, in adevar subsicliile au fost trimise, insa nu de d-sa, ci
de P. S. Aurelian, pe rand acesta era prim-ministru-
Pe acest subject, lupta de ra.sturnare incepe.
Inca din anul 1866 statul roman servea, mai ales biserrcii
f. Nicolae din Brasov si eforiei gimnaziului locah subsidii
mai 1nsemnate. Aceasta devenise o indatorire. Un preot, pg-
rintele Voinea. primea bani in numele eforiei.
Phrintele Voinea insg, ar fi formulat acuzatii impotriva
lui Sturza si a political sale in chestia nalionall.
Ziarele opozitiei afirmau cum eh, suparat de aceste acuza-
Dimitrie Sturza a thiat subsidiile, ceva mai mull. luand ul-,
Cmul cupon cle 30-000 lei trimisi la Brasov sub ministerul
(Aurelian, de chtre ministrul Gheorghe Marzescu, I-a trimis Ia
Budapesta spre a face dovada cum ch aceasta trimetere nf
este opera sa.
Acum incepe marea drama In care a fost amestecat si Ta.
www.dacoromanica.ro
 -- 238 .

Ice lonescu, etre, 1in cauza neputintei de a fl discret, a compro,

anis atunci situatia . Voi povesti mai departe destginuirea gre-
oalei ce a savarsit atunci, destainuire facuta fata de un numgri
restrfins da auditori in camera comitetului dela clubul conser;
vator.
In ajunul Pastelor, Banffy era in posesiunea cuponuluil)
trimis dela Bucuresti. Cu acest prilej soseste la Pasta si mtr
tropolitul Miron Rornanul. Cum afla despre sosirea sa. Banffzi
11 chiamg si ii apostrofeaza
Pang cand yeti urma cu agitatiile voastre contra statuA,
aui maghiar, primind bani din Romania ?
Mitropolitul tagadueste primirea banilor. Dar BanffA
1i area cuponul ministerului instructiei din Bucuresti, pe
care pgrintele Voinea pusese.semndtura de primirea banilor.1
Fata de aceastg dovadg, mitropolitul a blamat purtarea)
(parintelui Voinea, fagaduind c. va lua ingsuri pentru ca ase-,
anenea necorectitudini sa nu se mai repete. . .

Imediat ministrul ungar al instructiunei, anume Vasicr,

itrimite la Brasov pe un inalt functionar, devenit celebru i
iluptele noastre pe chestia nationald, pentru ca sà ancheteze *
sg descopere tot co se gaseste in arhiva eforiei si a biserice-
Sf. Nicolae. Patru zile in sir a durat ancheta si din ea s'a dove.)
dit pe deplin ea Eforia primea subsidii din Romania.
In urma acestei anehete, eforia a primit din parka mil.)
mistrului Nasici o adresa prin care i se interzicka ca pe viitor4
sg mai primeascg ajutoare bgnesti din partea guvernului rc0
imam, iar guvernu) ungar se obliga a subventiona si Eforia al
biserica.
In ziva de Duminica Tomei se aduna la Sibiu Sinodulk
bisericei greco-ortodoxe care hotgri s. primeascg subventi
guvernului ungar dar cu conditiunea ca ac,esta sg nu aplicO
scolilor Eforiei legea ungard din anul 1883 care prevedea c ,

eoliI cari ii adopera peste jumatate din bugetul lor cu sub-,

ventiile guvernului sa cada sub controlul acestuia.
Aci in regatul roman agitafia politica pe aceasta chestie
ia proportii mari. Dupa lungi tratative intre particlele de opo-
zitie se hotgreste ca Take Ionescu sa interpeleze in Camera pe
Sturza. Si in ziva de 28 Aprilie interpelarea este desvoltata.
Take lonescu vorheste cu moderatiune dar atacul sau este
greu.
El acuza pe Sturza cum ca'. a deslantuit ungurilor ca gu.4*
yernele romane subventioneaza *collie din Brasov. AceastW
destginuire a fgcut-o in anul 1894 intr'o intrunire publicg din
Sala Orfeu cand a atacat guvernul conservator al lui Lascail
Catargiu pe chestia nationala.
In adevcir, ministrul ungar Vasici, in adresa trimisg Eforiei
Iscoalelor din Brasov, aminteste cum ca Sturza a dezvgluit InT1
P894 cum ca aceastg Eforie este subventionatg de la Bucurotili
Pe aceastg destginuire se intemeiaet ministrul ungar nentri
ca sit admonesteze Eforia,

www.dacoromanica.ro
 239
, In Camerd, emotia este mare cand so scoald primul minis
tru ca sa raspunda.
Dupd cum ii era obiceiul Sturza rilspunde scurt dar ntt
eispunde la intrebare. El declara c. patriotisrnul KM este cu-
wioscut de un lung sir de ani pe cand Take Ionescu va ramane
cC dovecleasca dacd este in adevdr patriot. Destdinuirile din sa-
da Orfeu le tagdaue,ste dandu-le un aIt inteles iar desPre cupo-
nul cle 30.000 lei nici Take Ionescu n'a vorbit d oarece n'avem
dovacta.
, Se va vedea mai tarziu, cand Take Ionescu a precizat o'
&La acuzatiune, acum Sturza 1-a trafat de calornniator. Numai
nnorocul a cjutai atunci pe Take J011 escu care, din cauza impru-
dentei sale, era pe punctul de a fi scos din viata politica.
Deocamdata raspunsul lui Sturza nu a multumit pe ni-
aneni iar toata presa opozitiei nu'l mai numea de cat aradd-
ttorul".
; Instructiva rasplata a lucrurilor. Dumitru Sturza a veniti
la putere exploatancl chestia riationahl in potriva guvernului
;conservator, acum conservatorii vor vent la putere exploatandl
aceiasi chestie in potriva lui Dumitru Sturza.
Dar pe and Sturza n'avea in potriva conservatorilor
tnici un document compromitator, acestia aveau acum arms
puternice in contra adversacului lor. Una din aceste arme era
rota ministrului ungur Vlasici pe care o dau aci in intregimsk
ORDMUL
din 18 Aprilie 1898, trimis de ciitre Ministrul de instruclie at
ungariei J7asici, Mitropolitului Miron Roman din Sibiu. .
Exeelenta ta, domnule Arcitiepzscop ,Fi Mitropolit.
.
Ordinul din anul 1875 Nr. 559 al antecesorului, tocmai dirt
ancidentul esirei la iveald a subventiunei scoalelor din Brasov,
dispune ca scoalele confesionale din tail, precum $i orice in..
stitute de invatamant, de orice categorie si de orice grad, sus.
itinute de cornune, corporatiuni, vecinini sau privati, asemeneaP
conf..siunile si bisericile, sa nu poata cere $i sa nu poatd primil
sub nici o forma., ajutor $i subventiune materiala de la
.state streine, dela Domnitorii $i Guvernele acelora.
. Paragraful 7 al Art. de lege XXX din 1883, nu numai sus-
Aine ordinul, ci cu putere de lege declara ca, actualele $coale
anedii sustinute de confesiuni, de municipii, de comune, de
orporatiuni si de singurateci, asemenea confesiuni, ca si bi-
Mricele, la nici un caz nici nu pot cere, nici nu pot primi a.'
butor si subventiune materiald de la State streine, de la Dom.
tnitorii $i Guvernele acelora".
Din probele documentate "de cdtre tuvernul regesc estg
vident cd. scoalele a.sa numite centrale din Brasov (gimnaziu
(gm or., scoala Comerciald, scoaIa de fete si scoala elernentarall
u calcarea pe fata a numitei ordinatiuni si a dispozitiunilorl
www.dacoromanica.ro
 240
lcgale $i contra categoricei i strictei opriri, au primit si au
acceptat pe ascuns, prin mijlocirea bisericei Sf. Nicolas dill
Brasov, In un lung sir de am, subventiune anuala.
Aceasta tinutti, strict oprit& prin lege, si la mai multe pro,i
yocari tMnuitti, care mai multe institute de inviittimant dint
patrie, le-a pus sub influenta material& a unui slat strein il
sub asemenea influent& a stat ani de rile far& stirea guver.t-
nului regesc unguresc, ne indreptitteste ca, fatd de scolile int
chestiune, s .se aplice cea mai strict& pedeaps& coprins6 ir
art. de lege XXX din 1883, tidied inchiderea bor.
Este de prisos sd. mai indic Excelentei Tale intru cat.1
reduce aceastg masura posibilitatea desvoltdrei civilizatiunev
la .scolile medii cu limba romaneascd.
Inainte, ins6, de a face posh de lipsd pentru executarea ad
cestor dispozitiuni ale mele, vreau so. dau posibilitatea scoa-
lelor centrals din Brasov, pentru mai deParte subsistenta $i a-,
ceasta in modul urmdtor : Si% bine voiasa, Excelenta Ta sg
aduci acest rescript, al meu la cunostinta senatului scolar ali
consistoriului archidiecesan care, dupl cum sunt informat,
5 va Intruni In sedinta cel mai in grab& -si a-i comuMca ca,
ifat& cu scolile In chestiune pentru tinuta Eforiei, care a al-
cat orclinatiunea de oprire in dispozitiunile legei, si institute
!din patrie in mod ascuns le-a pus In dependint4 materialg
'de guvernul unui stat strain, pentru aceast& tinut& in-
itentia s& alpha masura cea mai aspr& dela care, numai Ini
acel caz m'as abate dacti senatul scolar al consistoriului de
sub presidentia Exoetentei Tale, interzicand Eforiei din Bra7
soov facultatea de a primi sub orice nume $i sub orice titlul
ajutor dela guvern $i dela Domnille straine, va suplifica 161
mine pentru ajutor dela Stat spre scopul scoalelor.
In ce priveste o asemenea suplicK, pot, asigura pe Exce4
lento. Ta din capul locului despre buna mea vointd, si, Ins
legaturd cu aceasta, despre aceea ca so. phstrAm neatinsa
limbo, roman& ca limb& de propunere si caracterul confesiol
nal a scoalelor.
Primeste, Excelenta. exPresiunea sincerei tnele stirne
VLASICI
Budapesta, 18 Aprilie.
UN ORDIN ANTERIOR
Mai 'nainte -de acest ordin -de la 18 Aprilie, Mitropolitul
a primit un altul In care ministrul ungur arato. In ce chill
a aflat statul ungur despre subsidiile trimise de Romani.
Dupa aceea ordinul aminteste cum cu 80 ani mai nainta
biserica Sf. Niculae din Brasov primea donatiuni din Mun.
.tenia $i Moldova, si cum, Intr`o zi din cauza strtrel grave a
6coa1elor. fiindc& ajutorarea era prescrisd, profes. y..orvianut

www.dacoromanica.ro
 241

fu trimis la Iasi ca stt capete subventie si cum legislatia

Moldovei nu a facut uz de prescripturà si a votat un ajutol
'de 200 galbeni pentru biseric a. si pentru scoalä, cum dupg
aceasta si Muntenia a votat alti 200 galbeni care, dupa.' cursul
'de atunci, asigura scoalelor un venit de circa 2400 florinL
lAceasta prin anii 1861 si 1862. lata singura subventionare
care a salvat scolile si biserica din Brasov.
$i ordinul urmeaza.:
In luna lui Octom brie 1894 Dimitrie Sturza actual mi
Nistrulprezident $i ministru al afacerilor externe al Rorndniei,
a linut vii discurs la Orfeu, in care cu date a ardtat, cä cel
fsicdte sume se trimit din partea guvernului consevator de
atunci $i prin a cui intermediare.
In urma acestora guvernul ungar regesc s'a vdzut slit a
:sc informa depre starea read a lucruritor $1, pe baza ace/on
'date, din care o parte vi s'au comunicat Excelenfei Voastre ln
22 Martie prin Excelenta Sa d. prim ministru, s'a convins,
cã ajutorul anual dat de guvernul romdn panel la 1876 2;16,
'NM, a devenit secret si cä autoritiifile sustindtoare a $coalelor,
din Bra$01), cu toatii ordinatiunea ministeriald din 1875, $4
ce e mai mult, in contra art, din lege XXX din 4833 para-i
'graf 72, Il primesc la el $i chiar urgenteazd. Din cauza acea
'sta s'a vaut necesitat a interveni la guvernul regesc romdrit
pe cale diplomaticii in chestia subventiei, o nold afirmativd
cu indicarea sumei".
In urma publiarei acestor acte citite in Camera'. de care
!rake lonescu, agitatia cupriride toate cercurile politica. Drape,
lista tin o intrunire Urgenta cu care prilei seful lor P. S. Aure-
lian face declaratii c, fat a. cu purtarea lui Dumitru Sturza',
omul acesta nu mai poate fi toIerat in fruntea guvernului.
La Senat interpeleaza Gheorghe Panu, Insa. Dimitrie Sturza
nu vrea s raspund a. nirnic; se mitrgineste a intreba pe inter,4
pelator ce voeste si in numele cui vorbeste.
Ziva de 3 Mai este serbata. cu zgomot. Este aniversarea de;
50 de ani a lui 3 Mai 1848 and peste 40 mii de Romani s'au as
'dunat Pe campul liberttitei de la Blaj spre a manifesta pentnt
libertatea nationala..
La ora 10 dimineata s'a oficiat un parastas la biserica)
Zllitari.
La ora 2 multimea s'a adunat in grädina Cismigiu 'de undel.
procesia a pornit spre $oseaua Kiselef.
La 2 jurn., cortegiul porneste. In frunte 2 muzici, apoi co41
mitetul Liget Culturale, studenti transilvaneni care purtau co,t,
carde regre si un drapel pe care area scris : Romdnia subju-1
Vata", comitetul National studentese cu steagul domnisoarelon
'dm Sibiu incadrat in negru, SocietKtile Carpali, Macedo-Rod
mdni, Dituria. Societatea aIbaneza, Societatea functionarilor
corn.ermali. $i din distanai in distantA, bandere cu insoriptiile 7,1

mPrzn luptd la izbancld, "Viata'n libertate, on moarte cerem no0

16:
www.dacoromanica.ro
 242:
Prin luptii la libertate. Unirea face tliria. Unibrele martiriTor cee.
rdzbunare. Onoare martirilor. Urdrea face puterea" etc.. etc.
Procesiunea a plecat pe o ploaie märuntti, tar and a ajuna
pelerenul de lang& Velodrom pluaia era puternicti. Totust o
4nare multime a participat. Pe tog& Ga lea Victoriei ereau dra-
pele arborate si de pe ferestre se aruncau flori.
A. fost o mare zi de rf.ulegere nationard.
Cu prilejul serbtirei dela 3 Maiu ziareie au publicat Tes-
tamentul lui Avram Iancu, 11 dau aci pentru interesul cel
[pout& :
Ultima mea vointti".
Unicul dor al vietei mele e sb."-mi vgd natiunea mea Ieri:i
601, pentru care dup ti. puteri, am si lucrat pânti acum, durere
ifAra; mult succes, ba tocmai acum cu intristare vrtcl ca speran.-
4tele mele si jertfa adusil. se prefac in nimica.
i Nu stiu Cate zile ma! pot avea ; un fel de presimtire imi
pare cg. mi-ar spune c6. viitorul este nesigur. Voiesc dar si Ito-
ftaril dispun ca dupg moartea mea, toatti e.verea mea raised-
toare si nemisegtoare sil treacii in folosul natiunii, pentru aju-
tor la drepturi (Facultatea de drept) ; tare crezand a lupt6to-
trii cu arma legei vor putea scoate drepturile natiunii mele",
Campeni, U Dcceintrie ;CA
0 stire de neinchipuit, marele pictor Grigorescu, glorii
noastra, nationalä, este victima unui atentat in propria lui'
cas6.. Un lucru cu adevkat infom.
Inteuna din zile nictorul, ne când. ii aranja tablourile, Sf4
.pomeneste cu vizita a doi necunoscuti. Acestia declarg c sunt
dustituWri ingrcinati de ministerul instructiei ca sä faca' re-
censtimântul copiilor dati la scoalä. Acesti domni se asezarti
Pe scaune fdrg. mkar a fi invitati. Apoi urmAtorul dialog ur-
4neazrt :
Gum te chiamg?
Dar m5. Intrebati zadarnic, fiindci eu n'am copii.
Cum te chiamg ? repetil institutorul rtistit.
Grigorescu.
I Si mai cum ?
Nicolae Grigorescu,
Ce meserie ai?
Nicolae ririgorescu. picto
-,- Zi mai bine, Nicolae Grigoresaf nebunuir
ine Inteles. 'revoltat, pictorul a chemat serviiorii ca sa'r
Pea afar'd pe triir.iii ministrului, dar unul clintre acestia sa
trepede la btitranul artist si-1 loveste.
' A trebuit s'a". intervie politia pentru ca institaforil Ilia
)el erav cu adevrtrat institutori sh. fie scosi. afara.
Faptul acesta este fireste instructiv,onu atat prin bruta:4''
1i1atea si lipsa de crestere a acestor membri ai corpului di-(1

www.dacoromanica.ro
 243
"dactic, cai, nfar.ales Prin faptul c doi profesori in uapitala
ftdrei nu cunosteau dile este pictorul brigonescu, mania ar,
list national 1...
,,Doux pays" ar Ii spus artistul franc,ez Forain. Iar. Capel
Inaistrul Huebsch ar, fi spus altkeva 1 ?... -r
0 noud, chestiune agitd lumea si este exploatatd.tte par-
tidul conservator, aceasta e chestia demisiondrei ofiterilor4
tie cavalerje sub fostul guvern conservator al lui Lascar Ca-
Largiu.
Gaud ofiterii au demisionat, ii s'au dat asigurari cum ea/
de datd. ce liberalii vor reveni la putere, vor Si reintegrati In/
armatd; dar lucrul acesta nu s'a putut face.
Ins t. unul df,ttre demisionari, maiorul Buhlea, exasperat
td, nu i s'a dat nici un fel de satisfactie, a destainuit print
ziarele conservatoare secretele demisionarii. DestdinuiriI0
frau destul de compromitätoare pentru seful partiduluiliberalf
desemnat ca flind acela care a silit pe ofiteri sd demisioneze)
resa conservatoara face mult sgomot in jurul acestei ches-r,
tiuni.
Unii clintre ofiterii demisionari au trimis martori maio-;
tului,Buhlea'fiindcd si-a al:cat jurdmantul facut de a nu di-1
yulga tainele afacerei. Insd martorii provocatorilor au Inche-I,
iat un proces verbal prin care oPreau pe mandantul lor (16'
a se bate cu maiorul Buhlea, caci a pierdut calitatea omuluii
do onoare.
0 pierdere mare pentru Anglia; marele bdrbat del
Stat Wiliam Edward Gladstone a Incetat din viatcl. In varstO
de 80 de ani.
Mare bucurie in randurile conservatorilor alegerile,
S

partiale pentru parlament, sunt o infrangere pentru guverni

La. Iasi este ales senator generalul Manu, candidatul conser-
vatorilor uniti, iar la Barlad e balotagiu intre Lupu Costache
fjunimist cu 94 voturi, Nicorescu liberal 83 voturi si Teodor,
Emandi, vechiu conservator 72.
Alegerea de balotaj se face in mijlocul cunoscutelor agi-
Itatiuni $i acuzatiuni. Presa opozitiei acuzd chiar pe Printu1
mostenitor cd in ziva balotagiului a mers la Barlad In inspec-
tie spre a impiedeca pe ofiterii opozanti ca sa voteze. Nicolae
Fleva adreseazit in Camera o interpelare guvernului In acea-
std. chestiune. Dar, totus, candidatul guvernului este britut.
Dar ciudat rezultat. Cum am aratat, la intaiul scrutiny
ambii candidati conservatori au Intrunit 166 voturi contra 83
date candidatului liberal, deci o deosebire de 83 voturi Inl
lavoarea calor dintaiu. Dar la balotagiu, in urma interventiei
formale a lui Lasear Catargiu, seful bdtranilor conservatori,
pe laugh' c,andidatul partidului säu, Tlfrodor Emandi, ea sdE
se desists in favoarea lui Lupu Costache, ceeace e si Witte
acesta a lost ales cu 124 voturi contra 118, a1,3 candidabiln4
liberal. Deci o cleosebire numa de 4 voturi.
www.dacoromanica.ro
 244
bin voturite canuidatului batran conservator, 35 .au (re-
cut la candidatul liberal si 30 la candidatul junimist.
Este documentar acest rezultat atat In ce se atinge despre
puterea de inriurire a guvernului asupra sufragiului restrams,
cat i despre soliditatea, principiilor alegatorilor.
SI mai spun cateva cuvinte despre razboiul spano-ame-
rican.
Daca deschizi ziarele din 1898 al credo ca spaniolii ba-
teau zilnic Pe americani.
Titlurile, deasupra telegramelor tiparite cu Mere grase,
eran de acestea : Atac american respins. Mare victorie spa-
plea. Ofensiva americana a dat gre$, etc., etc.
Care era cauza acestei falsificari a adevarului ? Cauza era:
c. tooate depealle publicate In ziarele noastre soseau de la
Wiena si dela Budapesta, iar ungurii i austriacii tineau cly
'spaniolii contra americanilor. Aceasta era nu o politica de
imPatie cordiala ci o politica de interes.
In adevar, alianta austro-germana recruta pe continent
bridle state putea In vederea marelui razboi pe carel pre-
Wftea. Spania fiind o putere continentala care putea pune pe
ipicior de razboi peste o jumatate milion de oameni, era
ain stat ce trebuia menajat, era Posibil ca In viitorul razboi
iSpania sa fie aruncata cu 500.000 oameni Impotriva Franteil
Pe cand America, ce reprezinta din punct de vedere militar si:
continental ?
Ce departe erau austro-germanii de a banui cu egg. putere
economico-militara se vor arunca Statele-Unite In balanta
-unui viitor razboiu L..
Toata ferberea pe chestia tradarei nationale inceteazt
ca prin farmec. Venind tuna Iunie. oarnenii politici se gandesc
ca prin farmec. Venind luna lunie, oamenii politici se gfindesc
mai mult la petrecerile vacantei decat la marile interese natio-
nate. Ma cä te intrebi cum a fost cu putinta ca dup5 o atit
Ncle grava Invinuire adusa primului ministru, acesta sa fie 15-
sat a guverna in pace.
Fireste, Intrebarea si-o pot pune numai aceia cari nu cu-
nose moravurile politice ale epocei. Dar moravurile blajine
erau prea xumpanitoare, opozantii nu eereau mai mutt decat
isii fie adusi la putere iar In cazul de fatri, ca intotdeauna. opo-
l-zitia s'a domolit fiinclea regele Carol a fagaduit sefilor sai ca...
ila primavara se va desparti de Dimitrie Sturm.
Avand cuvantul regelui ea' Partidul conservator va vent
la carma in primavara, de ce s ce mai istoveasca oamenii in
lupte de prisos ?
Urmarea a fast o Impacare ft celor doua tabere care se
luptau la Liga Culturala
In ziva de 25 Mai se alege noul comitet al Ligei Cultu,
rale, precum urmeaza :
Poesedinte Mihail Vladescu, profesor universitar.
Nice-presedinte Barbu Delavrancea.

www.dacoromanica.ro
 245
Casier, St. Perieteanu-Buzau.
Secretari : A. D. FIorescu si B. Demetrescu-Braila,
Membri: Al. Lupascu, I. C. Gradisteanu, dr: C. Istrati,
Barbu Paltineanu.
Censori : C. Radulescu-Motru, Anton Vanic si D. S. Neni-
lescu.
Un svon senzational apare in presa: Dimitrie Sturza, se-
iful guvernului, a comunicat Ligei Culturale cum ca ar clod'
rsubscrie si d-sa 5000 lei Pentru ajutorarea scoalelor din,
rasov, Insa, in Limp cat va fi consilierul regelui, fi este peste
u,inta,,, fad"' sub numele sau, de aceea subscriptia va fi
acuta pa numele sotiei sale.
! 7- 0 S tire care emotioneaz a. toate cereurile democratice
este arestarea si trimiterea la Vacaresti a invatatorului depu-
rtat de Arges C. Dobrescu-Arges.
Dobrescu-Arges era un om de o mare inteligentii, om
c.0 inulta lectura, foarto ambitios, foarte activ si cu mutt&
trecere printre taranii, preotii si Invatatorii din judetele Ar-
ges, Muscel, Olt si Mee&
Dar Dobrescu-Arges, pe langa stratucitele calitati intelec-
tuale ce poseda nu avea si caracterul la aceeasi inaltime ; pe
langa asta era si lesne ispitit de nevoia banului.
Dupb." mai multe operatiuni necorecte, ultima care 1-a dat
ile mar a lost aceea a falsului. Pe o polita in valoare de 5000
,lei a semnat pe fostul sail sacru, iar polita a scontat-o la ban-
cherul Predingher din Ploesti.
Spre a scapa de priniejdie, Dobrescu a rugat pe amicul
eau, I. Niculescu, folograf al politiei Capitalei ca sa-i vina In,
ajutor, platind el pentru moment polita, ceeace acesta a si fa,
/cut. Mai tarzin insa, prietenii certandu-se, fotograful a recla-
tmat pe Dobrescu la parchet. In urma anchetei, acesta a fost
"depus.
Dobrescu-Arges, claca ar fi avut caracter si onestitate, an
Ii avut un mare viitor, jar ichestia taraneasca ar fi hiat. Inca!
de atunci un mare avant.
Este eel dintai deputat taran, ales in mod liber si chiar
fa contra vointei exprese a lui Ion Bratianu, in toiul a tot
puterniciei sale.
Ion Bratianu era argesean, asa ca jucletul acesta 11 con-
siclera ca un tier' electoral propriu.
Dobrescu-Arges, impotriva vointei sale exprese, a lost to-
tusi ales deputat al colegiului al 3-lea de Arges. In Camera,
'Ion Bratiann insusi, de pe banca ministeriala, in calitate de
prim ministru, a cerut Carnerei invalidarea, ceeace, bine in-
teles, a obtinut foarte usor.
Dar la a doua alegere .i cu toate presiunile administrative,
Dobrescu fu ales din nou. *i tot la fel a lost ales desi corn-
batut de toate guvernelein auroaoe toate Camerele, Dana la
anul 1898.
www.dacoromanica.ro
 246.

S'ar creae, poate, cd Ion Bratianu 1-a combatut din urn,

versonald, dar nu acesta e adevkul. Ion Bratianu aprecia ma
rile calitdti ale invatkorului, dar dansul intelegea uncle va
'duce Puterea prea mare a taranului devenit ur factor politic
Insemnat. Ion BrAtianu sirntea, cil Dobrescu tintea s. ajunglr'
veful unui mare partid taranesc, de aceea ii punea toate pie7'
clicile.
Dacil Dobrescu, sustinut de entuziasrnul invdtatorilor si de
Increderea tkanilor, a putut birui presiunile tuturor guver-.
nelor, a lost, insd, slab Mid de propriile lui patimi. *i acesteal
I-au biruit.
Dobrescu-Arges tintea sit devina avocat, de aceea studiase'
Ureptul si obtinuse doctoratul.
Constantin Exarcu, sarguintei caruia, patimei neobo-
site si dragostei pentru arta, Capita la si tara datoresc Palatulf
Ateneului, moare. Constantin Exarcu a murit la Govora, unde
se dusese sa-si faca cura anuala.
In testameutul sdu, fticut de cdtre Take Ionescu, Exarcu
si-a lasat toata averea Ateneului. Aceasta. avere se compunea
'din cloud case, al caror venit era, pe vremea aceea, de 14.60Q
lei anuab In plus insemnate si numeroase colectiuni de artk
tablouri, statui. Apoi manuscrise si o interesantd biblioteca.
Cu doud zile inainte de a plec,a la Govora, a chemat pe
oxocatul, cl. Constantin Disescu, ardtându-i a. ar dori sa mci
ladaoge o dispozitie in testament, aceea de a rasa 26.000 lei'
Scoalelor rornane din Brasov, ceeace a si facut imediat..
Mare suflet, mare iubitor al artelor si mare patriot in ace+
las timp.
Executori testamentari au fost instituiti C. Disescu, Const:
Boerescu i Dumitrie (Mica, secretar general al ministerula
'de externe.
Corpul a lost asezat Pe un catafalc in mijlocul vestibululuil
Ateneului, avdnd la cap un vas raspanditor de mirezme. '
Inmormantarea s'a fkut in ziva de 12 Iunie.
In ziva de 11 Iunie se serbeazd cu mare desfasurare
pompoasa, aniversarea a 50 de ani a Revolutiei dela 1848. Dar"
Nicolae Fleva na. voit sa lase pe guvernamentali ca sä serbeze
singuri ziva aceasta. i pe and guvernamentalii ascultau ser-
viciul religios dela Mitropolie, flevttij tineau o intrunire pu
blicd la sala Dacia.
Dupd* sfarsirea slujbei la Mitropolie, guvernamentalii ant
plecat in procesie &Ore Dealul Spirei, in acelas timp lie-
vitii au esit dela Dacia si au pornit spre Dealul Filaretuluti
avand muzic . in frunte.
Dar in strada 11 lunie, pe and convoiul flevist voia siT
itreacd spre Filaret, se ciocni cu masa liberala-guvernamentalg
care se intorcea dela Filaret mergand spre Dealul Spirei.
Ciocnirea s'a produs la incrucisarea strazilor 11 Iunie si
tramont, in fala biicaniej d-lui Diamandi Mavroglieni.
Guvernamentalii fiind mulL mai numerosi. avand cu ei

www.dacoromanica.ro
 - 47

toatd poiitia comunald i a Statului, plus cordoane i deta$a-

mente puternice de sergenti de ora*, janclarmi cdldri si jan-
darmi pede*tri, flevitii third repecte pu*i pe goand. Nicotae
Vleva incoltit sari in trdsura veteranilor pompieri, apoi fir
iilit sä sard jos. Agentii guvernamentati II urmdrird i ame-
mintard secios, tribunui i*i gdsi scaparca in trdsura inspecto-
rului de politic Mi*u Cantoniari si a ctipitanului de jandarmi
pecte*tri Maioricd Brezoianu.
. Flevi*tii s'au reconstituit, insd, dupd trecerea convoiulul
guvernamental *i au tinut meetingul lor la Filaret. Iar guver-
namentalii s'au dus in dealul Spirei *i s'au oprit in fate, Arse-
nalului armatei.
Aci era sdpata o groapd pentru punerea pietrei fundamen-
kale a monumentului pe care il veclem astazi, monument, ri-
dicat in memoria pompierilor uci*i de turci Ia 13 Septembrie
as48.
Aci au vorbit mai multi oficiali, insd discursul care a star-
nit mai multd, emotie *i mare alarrnd in tabdra guvernului, a!
fast acela al lui Nita: Sterie, carciumar din Dealul Spirei si
irunta* liberal.
Acest discurs era UN:a *i a fost citit. In rezumat, Nit
Sterie a spus : ,,Noi, Romanii, trebue sd, luptdm pentru Inde-
plinirea idealului nostru care este, sit avem o Românie dela:
Nistru *i Xing la Mare. Trebue s luptdm pentru prosperita-,
tea patriei ca ,$i pdrintii nostri dela 184S, trebue sä luptiim con-
tra vrd*ma*ilor dela rtisdrit *i dela apus".
Amanunt picant : eat la Filaret la meetingul flevist cat
$i pe Dealul Spirei, au vorbit Cate un reprezentant al studea-
g:tilor originar din Braila. La Filaret a vorbit d. Demetrescu-
"Braila, iar in Dealul Spirei Ionescu-Brdila.
Printul Ferdinand al Bulgariei vine in tard *i este pri-,
mit de regele Carol la Sinaia.
Asupra acestei vizte cercurile politice fac felurite co-
anentarii. Este sigur cd vizita are un caracter politic. Bulga-.
Pregutindu-se pentru rdzboiul in potriva Turciei altir
pretind cd ar fi vorba de un rrtzboi s&rbo-bulgar dore*tRi
66. se asigure de neutralitatea Romaniei.
Printul Bulgariei, care racea. acum a doua vizif. in Ro .
mania, era Insotit de data aceasta, §i de sotia sa principesa
Maria Luisa_
Intrrim In sezonul activ politic, -de o datg. cu intrareg,
an: luna Octombrie.
Millie politica incepe cu alegerile comunale ce se vor
rpre In luna Noembrie. Ambele partide se preg6tesc de luptdi
igd $i rare oH o bdtdlie electorald va fi lost Mai crancend.,
Listaliberalior dela guvern este compusd astftl:
. La colegiul I : C. F. Robescu, Procopie Dumitrescu. di
Stoicescu, G. Asan, M. Corbescu avocet, Alecu Constanti-.
V.

escu, senator, Anghel Solacolu. D. Matak inginer, O. Meitani.

www.dacoromanica.ro
 248
senators Nita Steve, Anton Vanic, D. Dobrescus protesor, Giarts,
tescu, i. Bursan, Ilie Zamfirescu droghist, G. Boamba.
Golegiul II: I. G. BibicescuVintill1 Rosati, Chintescu, preo-
tul Cutea Economu, dr. Penescu, Epaminonda Ciocaneli, N.
Darilscu, Dr. Argeseanu, Teo( tor Niculescu, C. Solacolu, A. Pe-,
trovici, G. loanitiu, N. Noreanu, Dr. Ritutoiu, Die MOrculescu,.
Conservatorii ritspund cu o list g. nu de gospodOrie ci de
aupta politicA pe care figureaza toti fruntasii consevatori af
Uunimisti . gencralul Menu, Gheorghe Cantacuzino, Ion Laho;'
yari, Menelas Ghenuani, Take Ionescu, AL Marghiloman, Ni-
cu Filipesch, etc. etc.
Lupta scrutinului de 1 Noembrie a lost foarte darzit. Au
Sost btittii, au fost capete sparte, a lost o adevarata. teroare des-
iftisurata. Dace; alegerile ar Ti fost libere, lista conservatoare
trecea cu mare majoritate la colegiul I.
Rezultatul votului dovedeste mai bine de cat 'nate. vor-.
bele acest adevtir. Iatd cifrele :
La sectia i la Primarie culoarea de Rosus.
Lista conservatoare 206 voturi.
Lista guvernamentald 158 voturi.
La seetia H Clemente., galben.
Lista conservatoare 248 voturi.
Lista guvernamentalO 153 voturi.
La sectia III Tunari, galben.
Lista conservatoare -197 voturi.
Lsita guvernamentala 252 voturi.
La sectia IV Maidanul Dulapului, Albastru.
Lista conservatoare 149 voturi.
lAsta guvernarnentala 312 voturi.
La sectia V Cuibul cu Barzd, Verde.
ista conservatoare 197 voturi.
Lista guvernamentala 302 voturi.
La sectia VI Sfintii Apostoli, Verde.
Lista conservatoare 202 voturi.
Lista guvernamentall 240 voturi.
La sectia VII Mantuleasa, Negru.
Lista conservatoare 234 voturi.
Lista guvernamentalti 374 voturi.
Lista guvernamentall, aleasse cu 1791 voluri contra lisel
tonservatoare cu 1433.
Aceste alegeri au lost de o rarK violentO. Cele mai cran:
,Icene lupte au fost In sectia Tunari, sectie renumith, pentril ba4
tOile k4i scandalurile le sub toate regimurile.
S. nu se creadil, Ina cX teroarea a lost adevOratO teroare
et a fast reprezentatg. prin scene demne de acest calificatiO
Pnin teroare In limbagiul electoral din toate vremile In tar
;mash% s'a /nteles oarecare pOrueli Intre agentii prea zelos
teari, spre a se recomanda sailor, se expuneau cu buravoint
Roviturilor, Primeau M. fie pptin sangerati spre a fi inscrisi pet.
lista victimelor .demne.clej. fi_rhispllitite de §efi la venires la'
www.dacoromanica.ro
 249
putere, lie multe on agentii celor doug particle se intelegeau
Intre ei, pentru ca cei dela guvern sa bat& pe cei din opozitie,
0. le rug& hainele $i sa-i s'angereze putin. Un asemenea e-,
Iroism era eartea de recomandatie pentru a doua zi.
Ziarele sunt pline cu scenele petrecute, cu biitiule, umplu
iurile de voturi i toate celelalte manopere intrebuintate de
toate guvernele.
Ingerintele incepeau in- totdeauna sii fie aplicate and se
Insera atunci and aleggtorii mai sfiiciosi se retrageau cu pru-
4entg, iar agentii opozitiei, clispareau din lupta spre a nu fi
stalciti. Nu mai ati va mai coltosi, sau cei cu cartelul, pre-
cum am spus mai sus, rirnaneau Inca in randurile intai spro
A fi vilzuti de *efi *1 spre a primi recompensele.
Conform vechiului obiceiu, opozitia batutg la colegiul I, s'a
retras protestand dela scrutinul colegiului al 2-lea, acolo undo
opozitiile n'au indraznit nici odata sr). lupte.
Dar, de est& data ingerintele au intrecut proportiile obici-
nuite, asa cA Lascar Catargiu fu delegat sa meargii la rege, *i
sari cear& casarea alegerilor Colegiului I.
Lascar Catargiu fu primit de regele Carol la Sinaia *i a-
colo obtinu fagaduinta cii, daa se va convinge prin anchet&
personala, cum ca s'au petrecut i1ega1itiii prea mari, va cere
lui Sturza sAl prezinte. un report pentru ca alegerile sii fie a-
inulate. Si, in adevar, regele, prin agentii sai, facu o anchetg
tiiscret& care fu conchizatoare.
Era clestul de cunoscut acest sistem al regelui Carol. Stand,
In totdeauna departe de luptele politice cel putin in aparentg,
eleavand nici un fel de camariltt ai nici un favorit, avea, insg.
potiOn sa personal& care Ikea tot felul de anchete.
Aceasta fiindcii n'avea nici cea mai microscopic& Increde-
ro in rapoartele oamenilor politici, cel putin in ceeace privea.
rivalitWe dintre partide.
Astfel, and opozitiile deveneau prea neribdatoare si e-
seaa in strada *i convocau mari intruniri publice, regele isi tri .
trnetea emisarii ca srt consulte starea de spirit a publicului, gi a-
ul do surescitare a opozitiei cat si afluenta dela Intruniri.
i and, duprt aceste rapoarte, constata a, In adevdr opinia pu-
blic& a parasit glivernul si a trecut dincolo, atunci numai se
lhotgra sii schimb regimul.
Ancheta Muth' de astg tlatg, i-a adus astfel de informatil
itn cat ceru guvernului anularea alegerei de la colegiul I.
Cazul era fir& precedent.
0 doarnna din Inane soc,ietate, d-na Olimpia Lahovary,
anoare qi lasg, ca ultimg dorintg, sa nu i se aducg fIori. Cu pri-
lejul acestei dorinte am scris la 10 Noembrie 1898. aceste cateva:
randurl:
www.dacoromanica.ro
 250
COROANELE FUNERARE
,,Am cugetat adesea la aceasta mare contraclictie : moartea;
§i florile, ei nu mi-am putut da seama de sentimentul precis
care a dictat acest suprem omagiu: florile pentru morti.
Moartea este cel mai trist eveniment al vietii fiindca e sin%
gura nenorocire nereparabild.; moartea este disparttiunea de
yeci, esto stingerea a tot ce a lost flacdrd, intunecarea a tot ce a
lost lumind, amortirea a tot ce a fost sgomot, ei, In sfareit : sfar-1
,§itul !
Pentru ce, dar, sa punem atatea flori peste atata jale, pen-
tru ce sa nu avem, In momentul suprem al despdrtirii de vecil
decdt o gandire frivola in desavareit dezacord cu realitatea phsi--
hologic.?
Avea dreptate clefuncta : florile nu cresc pe sicrie".
Am reprodus aceste randuri ei am amintit cazul pentrit
cuvantul ca la acea epoca dorinta defunctei, fiind un lucru,
nou, a dat nastere discutiei In Presa.
Fiindca sunt la capitolul mortilor, amintese ca in ziva)
alegerilor de 12 Noembrie a murit unul din cei mai talentati
,oculptori ai Romdniei, sculptorul Vasilescu, cdruia ii datorimi
Monumentul Vandtorilor din Ploeeti et Monumentul dela;
Tulcea.
Vasilescu a murit tanar când un mare viitor II deschidea
calea catre nemurire.
Alegerile comunale i succesul obtinut de opozite prin
casarea celor din Bucuresti, incuraja opozitia si scazu mult
autoritatea guverrulni. Acum lumea era Incredintatd ca zilele
acestuia sunt numarate.
Dar, deei In Capitald, guvernul era pus, categoric, In mino-
ritate, In restul tarii nici nu se simtea, parca, cum ca guvernuli
a pierdut terenul. In adevar, de ei opozitia erea form idabila, de
51 aproape o treime a partidului liberal era In disiclentd,, de *ill
pe chestia nationala Dimitrie Sturza devenise foarte nepopular;
Aotuei, in alegerle comunale din toata tara opozitia nu putul
rizbuti dealt la Roman ei la Tecuci. Peste tot Incolo batuse gu-.
yernul.
Sufragiul restrans al epocei nu se putea sustrage Inrduri-
rilor guvernamentale, chiar atunci cand guvernul erea mize-
rabil de slabit.
In momentele In care opozitia se pregatea pentru asaltul
cel inane ei definitiv, o alta nenorocire se abate asupra regi-
,mului liberal : Gogu Cantacuzino, ministrul do finante, su.-4
lletul guvernului, reprezentantul cel mai autorizat al aea zi-
sei ,,Oculta" ei viitomul eef al partidului, moare.
Moartea ministrului Gogu Cantdcuzino a fost o grea 10-,
yitur d. pentru ftartidul liberal In general el pentru guvern in
-Epeci al.
Gcqu Cantacuzino e Pregdtea sa ia *efia partidujui du4

www.dacoromanica.ro
 ---- 251

p. Dimitrie t.-;turza, partizanii ii recunosteau merite msemna,

le ca barbat de stat, totusi in actiunea actualiti era prea sector.
Daca moartea lui Cantacuzino a fost pagubitoare partidu,
lui in imprejurarile grele pentru partid in care s'a produs,
pe de alta parte a lamurit situatia. Acum drumul rarnanea ti-
ther pentru fiul cel mare al lui Ion Bratianu, iar partidului i
se crutau alte lupte intestine apropiate, dna, cumva Gogu Can-
rtacuzino ar ft luat sefia. Totus, in cercurile initiate se afiime
cli acesta din walla declarase ca nu ar primi sa fie sef decat in
chip trecator intelegand sa fie numat un interimar pan g. ce
llonel I. C. Bratianu ar deveni deplin varstnic politiceste.
0 veste trista soseste din Budapesta: Alecu Bals, consu-
ul Romaniei in acel Ora, a murit de ftizie. Alecu Ba ls era unlit
din romanii cei mai inteligenti, cult, cu mult simt artistic.,
cu mult gust literar. El era prietenul mum al lui Nicu FiIipes-
cu el Filipescu fundase Epoca", cu el intrase in casa lui
Nieu Xenopolu spre a'l insulta si spre a'l lovi. i cand Xeno-
polu trase asupra agresorilor si focuri de revolver, unul din
gloante se opri in blana lui Alecu Bals.
Un incident petrecut Ia balul Curtii dela 1 Ianuarie e-.1
rnotioneaza cercurile politice. Iat. intamplarea :
In lipsa ministrului Bulgariei, d. Mincovici, secretarii A-,
,:gentiei au primit invitatiuni. Dar nestiind daca pot figura
mn gruPul diplomatilor sau in grupul agentilor consulari, au
.jcerut decanului corpului diplomatic d. de Fonton ministrul
Rusiei ca sa-i lamureasca. D. de Fonton, stiind ca la defila-
Tea dela 10 Mai fusese invitat personalul agentiei bulgare in
ioja diplomatilor, le-a ra'spuns ca pot figura cu acestia. Ins
lin incident izbucneste.
Putin inainte de aparitia regelui un aghiotant regal col°.
nelul Georgescu ia de o parte pe d. Fonton, si-i face o comur
inicare. Acesta, dupa ce se invarteste putin prin sea, se aproi
pie de secretaruii bulgari, si, avand aerul c glumeste cu ei
The comunica cum ca trebue sa, schimbe grupul. Bulgarii,
(vexati, parasesc imediat balul.
Acum motivul acestui procedeu.
Dupa sarbatoarea dela 10 Mai, ministrul Turciei a pro,
tiestat pe langa guvernul roman pentru situatia data. bulgari-
[Ion Bulgaria fiind un stat tributar al Turciei, astfel a ar-
gumentat reprezentantul ei nu poate fi reprezentatrt decat
prin Ttircia. In fata acestui protest guvernul roman a trebukt
schimbe atitudinea.
Dar Bulgaria s'a simtit ofensata si un incident gray era.
pe punctul de a se produce.
A treia zi, regele Carol a trimis pe un aghiotant la Agen-
utia bulgara spre a-si exprima regretele, iar seful guvernului
a telegrafiat d-lui Ghica-Brigadieru, consulul Romaniei la So-
spre a exprima printului Ferdinand si guvernului bul-
gar aceleasi regEete.
www.dacoromanica.ro
 252 -
Buturestii sunt in strbittoare teatrala, marea artista re:
rnent Elena Teodorini dt reprezentatiuni de opera la Teatrul
National.
Artiste este ovationatd, in toate serile de cdtre numero,
sul public care tixeste sala teatrului.
Intr'un interview acordat presei d-na Elena Teodorini a
spus : Studiez In totdeauna. Acum, In special mt ocup de o-
pera lui Massenet Sapho" si de opera Fedora" a maestrului
italian Giordano. Aceastt din urmd Opera care s'a jucat cu
mare succes la Milano, este o lucrare modernd de scoalt nout.'
dn stagiunea viitoare voi canta Carmen" si Navareza" dupti
invitatiunea lui Massenet".
Ziaristul care i-a luat interviewul, i-a exprmat niirarea
ct, de$i a pririsit tara de attla vreme, vorbeste totusi perfect
românote. Elena Teodorini i-a rtspuns:
Oh 1 doi traesc mai mult in strdinatate, am rtmas, to-
tu$i romtnt. Sunt chiar $i cam $ovinista. Limba româneascd.
Imi place foarte mult. Si spre a multumi publicului bucure$,
teen care net-a facut o primire attt de strilucitt, voi ce'nta la
viitoarea reprezentantie, pe Carmen" In româneste.
In adevdr, la reprezentatie au fost In salt ovatiuni furtu-
noase, iar brava artista romtnt a fest rechematd de nenumt-
rate ori.
Dant lupta inversunatt impotriva guvernului a incetat
pentru o lunt-dout, avem la ordinea zilei miciniI ttrinoti'
din judetele Olt $i Teleorman mai ales. In aceste misciri sung
implicati socialitii Banghereanu $i Fioinescu.
Ministrul de interne M. Ferichide, a procedat atunci Cu
cea mai mare strdsnicie, a dizolvat toate cluburile socialiste
Infiintate in comunele rurale, lax pe d-nii Banghereanu si
Floinescu i-a arestat $i a fdcut st fie ostnditi ca ademenitori
ai taranilor.
Cu prilejul zilei de 24 Ianuarie, strUtoarea Unirii Prin.
cipatelor, ziarele au publicat textul Proclamatiei scrist de ed.-
tre insusi Domnitorul Cuza. Do i nu inlet In cadrul subiec,.
tului ce tratez, il public ca document interesant.
ROMANIA
Romdnilor,
Unirea este Indeplinitt.
Nationalitatea românt este intemeiatit.
Acest fapt maret, dorit do generatiile trecute, aclamat de
,Corpurile legiuitoare, chernat cu ctldurd. la Noi, s'a recunoscut
kle Inalta Poarta, de Puterile garante $i s'a Inscris in datinele
rnatiunilor, Durnnezeul parintilor nostri a fost cu tare, a fost
u Noi.
El a Intilrit silintele Noastre prin Intelepciunea Poporujul
0 QoAdus natimest Are un falnic viituL
www.dacoromanica.ro
 25,1

In zilele -de 5 si 24 lanuarie ati depus toatA a voastr6, in-.

oredere in Alesul Natiunei, ati intrunit sperantele Voastre, in-
tr'un singur Domn.
Alesul vostru v. d'a" astgzi o singurN. Românie
VA iubiti patria, veti sti, dar, a o Intäri I

Ski trgiasch" Romania!

Dat in Iasi la 11 Decembrie 1861.
Consiliul ministrillor
Moldova:
A. C. Moruzi, I. C. Cantacuzin, Al. A. Cantacuzin, Leon
Cantacuzin, Constantin titu.
Tara Bomdneascii
Dimitrie Ghica, Al. Plagino, lancu Gr. Ghica, M. adlea-
nu, C. Niculescu, Scarlat Falcoianu.
Acelora care se vor fi mirand c documentul proclamdrii
Unirei a fost publicat tocmai la anul 1861, le spunem cä, in
urma Infptuirei acestut mare act, au fost Putert, printre care
_a:1111,0a si Austria, care n'au voit recunoased. Tocmai du-
p6. 2 ani a putut fi dobandita in srarsit, recunoasterea.
La inceputul lui Februarie 1899 admiratorii marelui,
B. P. Hasdeu i-au dat in restaurantul Capsa un banchet cu
prilejul ultimei sale opere: Radu Negru. Au fost de fatä 43 per-
soane din elita intelectualilor $i at presei. Seria toasturilar
Ifost deschis5, de critre profesorul universitar d. C. Dissescu. Au
;toastat apoi : B. P. llasdeu, Grigore Tocilescu, C. Dumitrescu-
+Iasi, Gheorghe Panu, Tache Ionescu, D. Giani, Patra.scu, Dela-
wancea, Caragiale, Chebapcea, Barbu Valtineanu, Constantin
-Bacalbasa, Anghel Dumitrescu, Emil Costinescu, N. Fleva,
Theodor VaArescu, D. Nenitescu, N. Ath. Popovici, $mtu si
11.6dulescu-Niger.
In ziva de 1 Februarie a murit in spitalul Brâncovenesc
popularul pictor si, mai ales, caricaturist C. Jiquide.
Originar din Iasi, Jiquide venise in Bucuresti unde Ri fa,
cuse repede un nume i foarte multe relatiuni.
Om afabil, simpatic, talentat si foarte muncitor, a murili
'de tuberculozrt pulmonara, A 16sat numai pAreri de rau In
prmg.
Rgacoakle tarilnesti s'au complicat cu 1116,Suri de ri-
goaro in potriva socialistilor de la orase. In Bucuresti au in-
ceput arestairile i expulzarea luoltorilor straini. Printre ceij
'expulzati erea si 1. Sache Petreanu administratorul ,,Adev6.41
rului".
Marele autor 'dramatic, I. L. Caragiale are un momeni
rde ecliosa._ Lea incredintat ITh.5.4.rcitiecrea el fac4 o Revist4 is-;
www.dacoromanica.ro
 254

torica a evemmentelor celor marl ziaponate petrecute in ul-

timil 100 de ani.
De indata ce au aparut afi$ele care anuntau o noua piesa.
de Caragiale, publicul a navalit. In cateva ore au fost cumpa-
rate toate biletele, pe trei reprezentatii. Dar piesa n'a raspuns
a$teptarilor publice.
Critica a pus in evidenta cä autorul a lasat in umbra,
sau nici n'a pomenit despre marile evenimente nationale pre-
curn au fost Revolutia dela 1848 $i toata domnia lui Cuza Vo-
da', dar i-a cam placut a aduce lungi laude dornniei lui Carol
Tege.
Publicul a vazut In piesa jucata un act de curtizanarie iar
nu .o opera remarcabila prin adevar istoric- De altfel piesa a
mai avut un cusur, acela ca, a fost slab jucata.
In sfar$it campania politicii de rasturnare in potriva lui
pimitne Sturza reincepe pe un picior mare, cu interpelari in.
Camera, cu Intruniri, cu violente de presa $i cu intrarea In
pscena a studentilor pe chestia nationala. Aceasta campanie va
izluce la repedea cadere a guvernului care nu mai are nici 2
fluni de viata. Chestia nationala este aceea care va rapune gu-
yernul. Arestarea a 17 studenti romani la Oradea Mare da.
aarilej Ligei Cultuirale ca sa intre in scena $i sii protesteze. .

Ministerul de razboi publicase un concurs pentru, clrt.

dire-a Cercului militar. Proiectele au fost expuse in sala Ate,
neului $i au fost 5 la numar cu moturile urmatoare : I. A.
linvinge fiinii pericol este a triumfa fara glorie. 2. Lux, 3. Mars,
1. Viribus Unitis, 5, 7.
Critica a fost favorabila proiectului Lux.
In toate cele din urma cateva luni au urmat tratative
Intre diversele fractiuni liberale : guvernamentala, drapeli.tit
an frunte cu P.. Aurelian, Emil Costinescu $i Vasile Lascar,
Nicolae Fleva care era uu razlet intre cele doua tabere $i chiar
rupul liberalilor-conservatori al lui Gheorghe Vernescu. Dar
atativele pentru o Impacare liberala generala spre a da un
$uvern al intregului partid, care sa faca noui alegeri genera.,
ae, n'au putut izbuti.
De altfel, nici conservatorii nu ra'maneau inactivi, ci adi-.
t ii Filipescu si cu Take Ionescu faceau tot ce puteau pentru
c a liberalii sa nu se uneasca. 0 asemenea unire ar fi fost fa-
UM. conservatorilor.
In cele din urma trei luni au fost puse la cale tot felul de
Combinatiuni, cea mai serioasa fiind alcatuirea unui cabinet
In frunte cu Eugeniu Statescu ; dar nici aceasta nu izbuti.
and orice speranta de refacere a partidului liberal fu.
pierduta, cand o parte dintre liberali se hotarara, pentru ras-
turnarea regimului, o lupta Inelarjita incepu.
Agitatia In contra guvernului reincepe cu chestia nationa-.
la, Lucian Bolca$, studentul roman din Oradea-Mare, cel per.
ItsLcutat de unguri i scos din $cojil soseste In Capita% si este

www.dacoromanica.ro
 255
prima cu marl ctemonstratii de frtitie., Un mare proprietar cra-i
.iovean si nationalist funk:drat, anume Sava *aindnescu se oi
1ferd, ca sd. sustie pe Bo leas la studii in sträiniitate pe socotea-
la sa.
0 crimg, infiordtoare emotioneazd Capita la, in dimi-,
ineata zilei de 17 Februarie 1899 laptdreasa obicinuitd, a vizita
4joe locatarii casei cu No. 23 din strada Eroului, a gdsit usa
inchisd. Dupd ce usa a fost spartd s'a gdisit intr'una din midi
aclavrul locatarei, d-na Budeanu, iar pe patul din bucdtdrie
cadavrul bucdfibresei Bertha Kaisler de 35 ani. Ambele au fosti
pmorate prin strangulare.
Dupg cercetdri scurte, inspectorul de Politie Alexandru
.Bagdat, a prins pe asasin care era cosarul Dep Iohan, amantut
ervitoarei Kai 6ler.
In ziva de 21 Februarie o stire gravd care nelinisteste
pe toatd lumea se rdspandeste in Capita lg. Se anuntd, cd acce-
bleratul de Iasi a deraiat intre statiile Ciurea si Barnova, c. sunt
35 de morti, eh' printre gray rdniti e and, si Teoc lor Rosetti,
4runtas junimist sifost Prim-ministru etc. etc. Adevdrul e cu-
noscut peste doug zile. Au fost 15 rgniti. Doi morti un doma
Kanner si un fochist. Riinitii Teodor Rosetti, P. Poni fost ml-
nistru, Doctorul Pilescu, mai tarziu deputat de Constanta, e
mai serios rdnit avand fracturi la ambele picioare.
Fapt sethnificativ 'din domeniul presimtirilor, Inainte ca
D. Teodor Rosetti s'a" piece sotia sa a avut ciudata presimtire
a, unei nenorociri, si a rugat pe sotul d-sale sd-si amane plecat
rea, dar Teodor Rosetti a filcut mare haz si a plgcat. Coinci-
denta, aceastd bung prieten& a ocultismului, a dat dreptate
d-nei Rosetti.
Lupta politic& impotriva cabinetului Sturza intrg in fa-
zg clecisivd. Si tot chestia nationald e la bazA.
0 loviturd se produce. La Budapesta apare o brosurd a ba-
ronului Banffy, fostul sef al guvernului Ungar, prin care lau-
da politica acestuia si face destdinuiri grele pentru Dimitrie
Sturza seful guvernului roman.
Din aceastd brosurd ar rezulta cd. Banffy, In intelegere cu.
Sturza ar fi lucrat la distrugerea partidului national romarti
din Ardeal. Brosura. in realitate, nu era scrisg de Banffy ci
numai inspiratd de Banffy ; scrisa era asa se spunea do
cdtre celebrul Jeszensky Sandor, seful de divizie din ministe-1
rul instructiei dela Budapesta. In aceastd brosurg sunt lucruri
menite s desldntue furtuna in Romania. De pildg :
lui Frantz losef in Romilnia a pus in evidenici ca
legorica alipire a Romdniei la politica triplicei $i a facut sd cc41
rauleascii cu desdvdr$ire glasurile anti-austriace ale unora din-4
tre conservatori".
Sau vorbind de decorarea lui Iezensky cu Coroana 1104
.3n8 Mei" :

bDuPg nauralucrului, ace_aatti Clecorare az autu inaenuip),

www.dacoromanica.ro
 256
alteeva decal ca, regcle Carol $i Iomânia ofieial aproba poti.
(tea inaugurata de Banffy, $i de primul sgu colaborator *an-
dor Ieszensky, seful sectiunei nationalitatilor, creata de
a3anffy".
*i mai departe :
,,Decorarea lui Ieszensky a intampinat multa vreme difi-
cultati dar baronul Banffy persistand in cererea sa, regele Ca.
rol a dat dovada. de o inaltg Intelepciune si a decorat pe Ies-
zensky, dand astfel a intelege ca agitaturii transilvaneni n'au
sa astepte nici un ajutordela Romania oficiala".
Et., etc.
Publicitatea data acestei brosuri a pus foc pulberei. De a:
curn caderea lui Sturza era sigura fiinddi era-de absoluta ne-
voe ca regele Carol, pus direct in cauza de care brosuraBanffy,
sa se desolidarizeze de actele guvernului s5u.
In Camera Incep scandeluri marl, iar afara Intrunirile pu-
blice violente $i miscarile de strada.
Pe chtstia nationala, intreaga opozitie : conservatori-ju-
yiimisti-libtrali-drapelisti, liberali de alte nuante se coalizeaza2
Lspre a da asaltul final. Petre Carp, Emil Costinescu, George
;Gr. Cantacuzino, P. S. Aurelian $i Nicolae neva cer audiente
aa rege.
In Camera discutii violente pe chestia brosurei Banffy.
Emil Costinescu $i Barbu Delevrancea isi dau demisia din Ca-
'mera.
In sfarsit In ziva de 28 Martie se tine o mare intrunire
public& In sala Dada. Toata, opozitia participa. ANA publicul
ese In strada, ocole$te prin strada Coltei si intra In strada E.
Del unde se da faimoasa lupta intre armata i mas5.
Aceasta luptti de strada in care au foqt multi contuzionati,
a dus surescitarea publica la paroxism. La clubul conservator
;se arboreaza ste,agul negru, un comitet de avocati compus din
rd-nii George Panu, M. Kornea, C. C. Arlon, B. Paltineanu si
Stavri Predescu este insarcinag sa ceara liberarea celor arestati
In timpul batallei.
Apoi s'a consituit un cornitet de rezistenta compus din:
,Take Ionescu, N. Filipescu, Titu Maiorescu, N. Fleva $1 Alf
Marghiloman.
Insfarsit ministerul Sturza Ii d. demisia la 31 Martie.
'Aceasta demisiune produce o imediata destindere a situa-
' Tiunei. Ins'a alte complicatiuni intervin chiar de a doua zi.Una
din aceste complicatiuni este moartea lui Lascar Catargiu, se-
ul partidului conservator.
Pe cand In Partidul liberal frb.'mant5,rile erau duse la a.:
ipogeuk In familia -conservatoare se faceau tratative de !rad
Olicare Intre vechii conservatori $1 junimisti.
Convingerea c5. regimul liberal va trebui s caila cat de
turand lndemna pe conservatori s5 ia pozitie si sa. se pre-
tinte uniti spre a face Dresiune asunra regelul. De altfel re.

www.dacoromanica.ro
 257
gee Insust, fiind un partizan hotlirit al practicei constitutio,
Ina le engleze, uncle doug. partide se alterneaz g. la carmg, nu
kadmitea. disidentele.
Petre Carp sfarsise prin a recunoaste $efia lui Lasar Ca-
targin cat si intaetatea lui de aceea primea sa figureze inteun,
tiou guvern conservator In care Lascdr Catargiu ar fi lost
presedinte fdra portofoliu.
De aceea tratativele mergeau bine si fagadutau s dca In
gelegerea tuturor conservatorilor, cel putin cat va trai Lascgl,
iCabargiu.
Dar impotriva acestei intelegeri luptau atat unit conser,
tvatori cat si unii liberali cari, din diviziunea conservatorilor,
ar fi castigat situatiunt politica personale.
Gaud a cdzut Dimitrie Sturza aceasta era situatia In par,
tidul conservator.
La liberali era haosul desavar$it.
Ultra sfar$itul regimului sturzist un fapt interesant, do,
xeditor al silniciei acelui regim, s'a petrecut asa zicand in lu,
mea artelor. latit-1 :
Impreung. cu fratii mei Ion $i Anton Bacalba$a am.scris o
revisto, teatrald cu titlul Pardon. Aceastal revist6 avea dupg.
icum aveau toate revistele i aluziuni politico In contra gu-
vernulu.
Am cerut autorizarea comitetului Teatrului National, cAci
asa era, obiceiul. Dar directorul general, advocatul Petre Gra-
di$teanu, ne refuzg autorizarea.
Fapt ciudat si documentar al vremurilor; Petra Grg,d15,
leanu era liberal, dar liberal disident, totusi fiindcg. guver-
nut ii mentinea in fruntea Teatrului National, comise acest
atentat la libertatea gandirei $i refuza reprezentarea pe ori
care seen&
Faptul se intampla pentru Intaia oar% In Romania.
Am mars la Curtea do Ape] Toatg elita baroului s'a pre.
. Mutat la bail ca sg, ne apere. Erau acolo: Titu Maiorescu, Cor-
nea, Take Ionescu, Gheorghe Panu, Costica Disescu, etc. Dar
Curtea, tot atat de independentg. pe cat fusese Comitetul tea-
tral ne respinse actiunea.
Aceasta revistä a fost jucat,I. totusi dupti &Mem lui
Pturza, --- In sala bgllor Eforiei de catre o trupa de ocazie
He sub clircctia unni aCtor ambulant de provincie anume
Xieonescu, poreclit Vampirul. Succesul piesei a lost mediocru,
teat din canzg cä trupa era o trona' adunatg. de ocazie cat si
pentru c odata cu c4"derea ministerului Sturza, tot interesul
ipiesei rrizuse.
Dar ce a adus moartea lui Catargiu ?
Cand unit dintre vechii conservatori au fost informati
tZle medici cum a Lascar Catargiu este osandit si ca nu ar
tmai putea lua franele guvernului, atat Tache Ionescu cat $i
Nicu Filipescu, s'au gandit la succesie. Dupg. moartea lui
17
www.dacoromanica.ro
 258-
'Alexandru Lahovari si, dupA eventuala moarte a WI Lascgr'
Cabargiu era greu de trecut peste Petra Carp. Dar Petro
Carp nu era in partidul conservator, cleci trebuia impiecficat
ca sg. intre.
Teama nu era insg, de Carp, pe Carp l'ar fi primit toti,
teama era de coca ce va urma dupg Carp, adicg de sefia viii
toare a lui Alexandru Marghiloman.
Partidul conservator nu a fost ruinat de cat din, rivall-1
tatea pentru *the dintre Alexandru Marghiloman, Take
lonescu si Ncolas Filipescu.
Vremurile si moravurile erau acestea: oamenii politjci
.1uptau nu numai pentru sefia hrediatg, dar si pentru sefia da
mains, si de poimaine, sefiile se arvuneau cu cafe 20 si 30)
de ani mai inainte.
Astfel fiind moravurile si aceasta fiind situatia, sena 1.t.4
corge Gr. Cantacuzino Conul Iorgu era hotarltg Ind
tre culise de si Lascgr Catargiu nu murise Intl,. Se va vedea;!
,acum inclatd. cg Lascar Catargiu, de si bolnav, hrgnea Incg
duzia cg va fi seful guvernulul ce va urma dupg liberaliJ
Dar la estea ca va fi chemat Iorgu Cantacuzino a avut o.
emotie atat de puternicg Incat a murit.
Moartea lui Lascgr Catarobitt a fost o loviturg neasteptatgt
De si era bolnav de inimg si condamnat farg scgpare, to-
tu nu era de crezut cg va muri chiar atunci. Iota imprejti,
rarile mortei salc :
E ora 3 dupg amiazg, Lasegr Catargiu sta In pitious$
convorhind cu cl-nii Mihail Desliu, Sturza Skeianu si Petra
Sfetescu. Acesta venise sg-i aduca vestea clemisiel cabinetuluri'
Lascar Catargiu intrerupe:
Foarte bine, a gasit ce-a cautat.
Mthail Desliu adaose cum cg regale va incredinta formaq
yea cabinetului lui Gheorghe Cantacuzino iar Catargiu ras-
punse :
Foarte bine, Cantacuzino e tartar, el va putea sg gu-g
,yerneze, eu de acuma, sunt bgtran".
Ramos singur cu De1iu, bgtranului i se fäcu, deodata,
rgu, si dupg ce repetä do cateva ori: ,,Mie eau", cgzu mort.
Neindoielnic ca emotia ce i-a pradus vestea cum cg ire-
gele nu'l va chema ca sa formeze ministerul, i-a dat lovi-
tura din urmg.
La autopsia facuta de Care d. dr. Minovici, s'a constatat
ca Lascar Catargiu a murit de ,,stenoza aortei". Toate Dale,
I'alte organe erau in bung stare.
Imediat comitetul partidului conservator compus din : O.;
Gr. Cantacuzino, general Manu, G. Panu, Take Ionescu, Teo
dor VAcgrescu, Alecu Catargiu si Nicolae Filipescu s'a In
trunit si a votat urmatoarea deciziune:
Ccmitetul executiv al particlului conservator, alege pe
a. G. Gr. Cantacuzino In lacul d-lut LascAr_Catargiu" pre-
§edinte al comitetului executiv".
www.dacoromanica.ro
 259
. Aceasta alegere era facuta spre a se inlesni tratativele ct
junimistii in vederea fuziunei celor cloua ramure conser-
yatoare.
Speranta unei impacari cu junimistii nu era Inca pier-
duta, ba unii conservatori mai intelepti o doreau fiindca
ereau incredintati ca vechiul partid conservator nu va pu-
tea guverna singur. Pentru acest motiv Gheorghe Cantacu-
zino n'a fost ales .$ef" ci nurnai piezident al comitetului e-
xecutiv. Locul de sef al partidului ramases vacant spre a a-
dement.
Dar Petre Carp n'a luat lucrurile astkl, de indata ce a
aSlat clespre alegerea de la clubul conservator a incetat tra-
tarile cu conservatorii $i s'a simtit jicnit. Razboiul cu conser-
vatorii era declarat.
A doua zi dupa moartea lui Lascar Gatargiu atilt Gheorghe
Cantacuzino cat si Petre Carp fura chemati de regele Carol,
care starui pentru impacare. Cu toate silintele regelui irnpa-
carea nu fu facuta.
Atunci s'au propus mai multe solutii, printre acestea $1 so-
lutia ca unul din sefi sit ia sefia partidului lar celalt sefia gu-.
vernului ; insa nici o staruinta nu izbuti. Petre Carp era boar-
te darz in cererile sale.
Cr iza se prelungi 13 zile, aceasta a fost cea mai lunga cria
de guvern din Gate tin minte.
Vazand ca nu e cu putinta sa impace pe conservatori care
sd-i dea un guvern tare, regele se intoarse catre liberali spas
a forma un guvern cu o parte din amicii lui Dimitrie Sturza.
$i cu o parte din liberalii cari 1-au combatut.
Combinatia care a circulat mai mult a fost un minister
prezidat de catre avocatul Take Giani, fost ministru, si a.
tunci presedinte al Camerei.
Treisprezece zile iii ir s'au tras nenumarate sfori, s'au
desteptat multe sperante si au fost pacaliti multi naivi.
Ministerul Take Giani n'a putut fi constituit, fiindca nit
1-au vrut Dimitrie Sturza si cu amicii sai. Sturza a cerut ca.
partidul liberal s'a se retraga in intregime in opozitie iar la
carma sit vie partidul conservator.
Sturza, cat si principalii sai aghiotanti, Ii dadeau seama.
ca., daca ar lasa.sa se formeze un alt guvern liberal, acesta se
ya Intitri, acesta va prezida nouile alegeri iar situatiile lor
yor fi definitiv compromise. Deci refuz hotarit de a sustine
un cabinet Take Giani sau oricare alt guvern liberal.
. Regele fu sil:l sit se reintoarca care conservatori pe care
teama de un nou guvern liberal pe alti 4 ani nu-i hotäri la
amprteare.
Conservatorii batrani singuri n'aveau sorti s consti-
tue un guvern trainic. Lascar Catargiu, omul cu mare
autoritate, murise, junimistii refuzau sa colaboreze. Cu cine
.s'ar fi putut constitui ur guvern destonie de a faz%fat6, gEetzA.
tatilor zati `t.

www.dacoromanica.ro
 260
Pe *de alta parte In tara partidul incepea sa se desteame;
caci unele organizatii se declarau partizane ale lui Petre Carp4
Asa se,intampla cu clubul conservator dela Craiova, al caruid
preeedYnte era Take Ionescu insuei.
Gaud vestea mortei lui Lascar Catargiu sosi la Craiova,
comitetul partidului se intruni imediat, votd *dia partiduluil
pentru Petre Carp ei trimise o telegrama la Bucureeti.
Take lonescu, care era acuzat ca cocheteaza cu junimietii7
tfu banuit imediat cum ca a operat lavitura dela Craiova. De
,aceea lua cel dintai tren, se repezi in localitatcei dupa multA
istaruinte, obtinn un razvot din partea comitetului : $efia lul
bheorghe Cantacuzino fu recunoscuta.
Vechiul partid conservator nu putea, deci, sa, ia putereat
gingur, nevoia de a castiga un concurs oarecare se impunea.
Vechii conservatori intelegeau ca, daca nu gasesc oamen
;de bung vain% in afara, de partidul lor, dar oameni cu perso
malitate e i cu popularitate, care sa le dea o mama de ajutor, vo ,
ierde situatia, Atunci, in disperare de cauza, facura apel lal
icolae Playa. .
--I Vechiul liberal 0. agitator impotriva conservatorilor, nu ?
mutea figura inteun guvern conservator, ar fi fost imoral. To.
dusi tribunul fu convins. Caci primi portofoliul domeniilor.
t. In sfareit, dupa laborioase tratative, cabinetul fu astfa
iionstituit :
Gheorghe Cantacuzino, presedintia consilitaui si internelei
`General Gh. Manu, finanteIe ;
Ion Lahovary, externele ;
I Take Ionescii, instructia;
G. Disescu, justitia;
I General Iacob Lahovari, rilzboiul ;
,Doctorul Istrati, lucrarile publice.
Wicolae Fleva, domeniile.
' Primar al Capitalei fu numit Barbu Deiavrancea, aaeme.4
mit ca si Playa din rândurile liberalilor.
Prefect al politiei generalul I. Algiu.
- Dar din ce cauza Gh. Panu n'a putut avea un portofoli4
.._ Panu era foarte dornic ca sa ajunga, ministru. and 5i-a1
,distrus partidul pentru ca sb." intro in partidul conservator, n'ail
gacut-o decat pentru ca sa poata avea un portofoliu la apropia-I
ita venire la putere a conservatorilor. Lascar Catargiu cat e
'Alexandru Lahovary, tot la fel generalul Lahovary si Take I
Mescu ii fagaduisera categoric cum ca va fi ministru. $i acu
Lp'avea nimic. ,

Inca odata : din care cauza ?

'Asupra acestei nedreptati au fast mai multe versiuni.
Intaia versiune, aceea pe care au sustinut-o In totdeaunal
rruntaeii partidului conservator, este ca regele Carol nu 1-ai
imit. Inteo convorbire pe care am avut-o mai Utrziu eu !
LleerghaLaatacuzino, acesta mi-a anu : Canc.], m'Am Dr.ezen;
www.dacoromanica.ro
 261

tat la rege cu lista ministerialli, Cheorgbe vanu ngura la

,d,partarnentul lucrörilor publice, iar doclorul Istrati nu figu-
ra. Insa regele Carol s'a opus spunandu-mi : Nu refuz pe d,'
:Panu Mudd. m'a atacat, 016 am dovedit ile cand sunt pe trout
ca am iertat pe toti cei cart m'au lovit, dar 1. Panu s'a facut vi-
de un fapt mai gray, nu s'a supus legilor itCi. Cilnd at
rlovatcondamnat de tribunale trebuia, sa rarnaie si sa-si faca oH
s'anda, iar nu sa fuga In strilinatate. Un om care nu s'a supLA
Ilegitor nu poate fi ministru".
Reamintesc cit eu sfatuisem pe Panu sit nu fug5. la Parisl
dar el nu mi-a urmat parerea.
" A doua versiune, aceea care era sustinufa de Panu, este cgl
l'a prigonit Take Ionescu. Panu a crezut intotdeauna ca Take)
tIonescu, pe deoparte nu I-a agreat spre a nu avea in guvern urt
pm eu personalitate $i cu idei democratice superioare a /or
sale, pe de eta parte fitndea dorea sit aiM in guvern prietenf,
politic; personali cum erau d. Constantin Disescu si d-rul Is
fitrati. Pe de alta parte se bizuta $i pe Nicolae Fleva carele, fiin
iun fast liberal, trebuia fatal sa mearga cu el iar nu cu vechi
conservatori. Astfel, din opt mini$tri Take Ionescu ar fi avu
6,41e partea. sa trei si cu e/ patru; deci jumatatea guvernului
itinea In 'nand..
- PanX ce a murit Panu n'a ertat aceea ce numea inseldeiudi
ryiea lul Take Ionescu.
j Odata. cu cativa ani mai inainte, Take Ionescu avusese inl
prudenta sit sPue lui Panu:
Panule, de doun condee mi-e Md. In tara rom'aneas4
.si n'as voi sit le am impotriva mea, de concleiul Iuf lia5deu sl
14de al td.u.
Panu nu uttase vorba, de ac6s.a de cats ori avea prilej, la
ivea, cu toate sarcasmele sale, pe aoela pe care II bgnuia cit i
ipus bete In roate.
k In sfarsit guvernul se. constituit, parlamentul afost clizo
yat si lucrarea pentru aleger1 lrepe. Operatia nu era uaoara
Mai Intai trebuiau impartae locurile din Camera.' si din
Send intre toti fruntasii cari compuneau guvernul.
Take Ionescu lupta pe de desubt ca sa nu ramae la discrei
tia batranilor conservatori. Acum, dupit ce combinatia cu ju4
imitii cgzuse si dup6 ce Alexandru Lahovary murise, Take
gonescu Du mai vedea decal De Nicu Filipescu care-i putea gal
On cale. De aceea s'a silit s5.-I pue in minoritate absoluta. Si Vi
4va veolea, mai tarziti, ca a izbutit.
Apoi era Nicolae Fleva. Fiindcit si el avea cativo, prieteni
tipolitici, a pretins, fireste, ca acestia sit fie pusi pe listele dd
can&dati.
Dar mai era Panu. Panu suparat pentrucit nu intrase fn
guvern, trebuia Impacat pe aIt cale. Panu cerea 15 deputati Iri
Cameril, insa Take Ionescu, care conducea de fapt guvernul
S'a onus, secondat foarto bine de dare generalul Manu card
www.dacoromanica.ro
 262
era unul dintre ultimii depozitari ai vechilor idei si ai vecliei
traditii consen atoate. Nu trebuiau sa intre in parlament prea
i
multi radicali cari ar fi putut falsifica fizionomia reprezen-
Virii pal ticlulut.
Apoi elau junimistii, nig, de cari nu s'ar fi putut face a-
I legei i in unelp Mc lete precum la Buzau uncle trona Alexandru
i
Marghiloman.
Pt in urmare totul era haos.
Pe de alta pat te libel alii se leorganizau, iar tott clisidentii,
-drapelic-ti si altii, N azindu-se definitiv in opozitie, furii siliti sti
faca lisle cornune cu sturzistii in toate judetele.
Pe langa toate acestea o alta prirnejdie ameninta guvernul:
seceta.
Anul 1899 a ramas in amintirea tuturor ca anul eel mai
Isecetos de cand 151 educe lumea aminte. Grane nu s'au filcut,
nutret pentru vite nu s'a facut, campiile erau arse de soare,
fiindca in touta primävara nu cazuse o picaturd de ploae ; pe
'de alLti parte rascoalele tArdnesti din urmd contribuiserti si ele
aa dezorganizarea lucrarilor agricole. Guvernul slab in corn-
' pozitia lui, era silibit si de cauze exterioare.
Petre Carp stAtea deoparte si jubila, iar ziarul gm ,,Consti-
tutionalul" acoperea de sarcasm pe Gheorghe Cantacuzino.
Se spunea cä la audienta pe care a avut-o la rege, Petro
Carp, NrizAnd ea nu izbute$te sA convingil re Cantacuzino A
se decapiteze, ar fi spus regelui : -
Dacd-i a$a, Majestate, insArcinati-I pe clumnealui cu for-
marea cabinetului ; vom vedea cat are s'o dud,.
Inainte ca regele sa' inarcineze pe seful conservatorilor
cu formarea guvernuhti, In timpul lungei crize, un brarAn con-
servator intAlnindu-1 pe Carp, i-a zis :
De co nu te intelegi cu Cantacuzino ? Clef, daci nu te
Intelegi regele are sti-1 insArcineze pe el cu formarea cabine-
tului.
Atunci Carp i-a rAspuns ra2And:
SA-i cedez lui Cantacuzino ?... Dar pentruce sn-i cedez?
Fiinddi are barbete lungi? Si daa, regele I-o insArcina cu for-
marea cabinetului cu eine o O. formeze ministerul ?
$i scothnd din buzunar un carnet $i un creion le Intinse
bAtrtmului conservator. spunAndu-i :
Poftim, serte ari nurnele a opt oameni ain partidul lui
cu care Cantacuzino si-ar putea forma guvernul.
Refuzul lui Carp de a se intelege cu vechii conservatort se
Intemeia pe aceasta credintA cum a Gheorglie Cantacuzino
nu va Putea forma guvernul din lipsA de ministeriabili. $i, in
edel ilr, dupti moartea lui Alexandru Lahovari $i a lui Las-
ear Calargiu, $i prin abtinerea de a figura in combinatie a
fruntasilor junimisti precum : Petre Carp, Titu Maiorescu,
ra heo(lor Rosetti, Alexandru Margbilornan, vechiul partid con-
set x dor erv rcdus la. foatte putine personalitati clestonice de a
lua poi tofolii.

www.dacoromanica.ro
 h- 263
Groala lui Carp a fost intotdeauna aceasta : a avut o pre&
'pare 'dee de Persoana sa, de calitatile sale, de grupul ,t-au *lo
A dispreWit neincetat toad, lumea ceralta. A crezut intotdeatma
'ca lard de el lumea nu se va putea misca din loc si cd nici uul
guvern, fie liberal, fie conservator, nu va putea trai In Roma,
pia. Dar tocmal contrariul s'a intampl , : lumea a mers inainte
iar Petra Carp n'a putut lua parte la -tiala publiel in proportiai
jr arilor lui calitati morale $i intelectuale.
o asemenea credinta cere o mare activitate politica care
sa nientie contactul cu masa populard. Dar tocrnai aceast4
Lpsea lui Petre Carp.
Gheorghe Cantatuzino fiind strans cu u$a, vdzandu-se ft
neputinta de a forma ministerul cu oarneni din partidul sdu, al
luat Persoane din afard, pe Nicolae Fleva, Constantn Disescu
$i doctorul Istrati.
In timpul acesta in ziva de 22 Aprihe 1899 *tiinta rom0.1
peascd suferd o grea pierdere, doctorul Asaki moare.
Doetorul Asaki rascut la anul 1855 moare in puterea var.
stei la 44 ani. Era fiul colonelului Asaki $i nepotul marelu
scriitor moldovean. Trimis la vdrsta de 18 ani la Montpellier I
Franta, a facut stralucite studii medicate, a ales specialitatee
chirurgiei $i, singurul dintre toti romanii pang atunci $i du-i
.pd el apoi, a putut obtine functia de agregat al unei facultdU
de Inedicina Ilin Franta.
Ion Bratianu, voind sa-1 atraga in tara Into-mai ca $i pe
doctorii V. Babes i Toma Ionescu 11 numi profesor la facuP
tatea de medicind din Bucuroti, printeun prect de lege spel
dial, inlriturand concursul inaintea profesorilor notri, con.i
curs pe care d-rul Asaki nu voia sa-I primeascd.
Din aceasta cauza doctorul Asaki a fost intotdeauna loviA
de ostilitatea majoritdtii meclicilor romani, mai ales a proN
ilor dela facultatea de medicind.
Datorip acestei ostilitati si a unei boale incurabile, a Orli
sit tara timp de doi ani, apoi s'a reintors spre a muri peste pu4
tin limp.
Doctorul Asaki suferea de o afectiune a aortei, complied/
cu alta a rinichilor. Cardio-renal, a fost rapus de uremia.
Sanatos, doctorul Asaki ar fi fdcut o strdlucitl c,arierd.
Cateva fapte realizate.
Prirtul Gheorghe Bibescu, fiul fostului domn al Muntej
biei, este numit cornisar al Romaniei pentru ExPozitia din!
Paris dela 1900. Tot clansul organizase $i Expozitia romar4
Idn Paris la 1889.
Profesorul Petre Poni lost ministru al instructiunei,
este ales presedinte al Acaderniei Bomane.
Consiliul comunal din Bucuresti e dizolvat iar comisia
iinterimard este astfel compusd: Nicolae Filipescu, presedinte,
#3arbu Phltineanu, Gr Capsa (Cofetarul), kmel Grddisteanu,
#1)au1 Anion si Rose Rusescu. membri. viitorul Drimar.. Bartra
Delavrancea linseste din ainisie.
www.dacoromanica.ro
 264
Printul Gheorghe Bibescu refuza insarcinarea de co,
rnisar al Romamei la Expozitia din Paris, pentru cuviintul
Acl in decretul tie numire, 1 s'a omis titlul de pprint". Inteo,
Periscope adresata primului min'stru Bibescu declarl ca,
Viind mostenitorul direct al ultimului Domnitor roman ales
tpe viata inaintea lui Cuza, nu crede c Constitutia 11 opreste.
ade a intrebuinta acest titlu. Dar regale Carol a inteles altfel
Ponstitutia. Deci ,Gheorghe Bibescu n'a primit insarcina-.
trea ce i se dase.
La Iasi isbuenesc grave turburdri antisemite, au fost ca-
pete sparte, batai groaznice, pravalii devastate. Armata a in-
tervenit *i s'a ciocnit cu multimea. Au fost arestati studentul
Drighen Carp *i Constantinescu, directorul ziarului Antise,
mita
De altfel miscarea antisemita incepe sa se intincla, turbu.-
rani antisemite izbucnesc la Galati, Braila, etc., etc.
Alegerile pentru parlament se fac in aceeas atmosfera.
ca in totdeauna. Guvernul este aliat cu junimistii in cateva
tiudete, dar in cea mai mare Parte lupta singur. Rezultatul
yictoria stralucita a guvernului.
Doua vesti deosebite, una trista, alta vesell.
Vestea trista este aceea a batranul profesor Stefan Mi-
all'ilescu, a fost gitsit mort In gradina Cismegiului. Stefan
Mihaileseu, unul dintre cei mai eminenti profesori secun-
bald, scriitor i conferentiar distins, a fondat, dimpreuna cu
D. Aug. Laurian ziarul Romania Liberli. In ultimul timp
Ifrumoasa lui inteligenta cazuse. Intr`o burial dimineata din
luna Iunie 1899 si-a tras un glonte in cap.
Vestea vesela a prinderea lui Ion Pipa vestitul asasin al
parciumarilor. -Ion Pipa a fost prins dupa ce a fast ranit de
catre soldatul frunta* Mogosanu, care, facand parte dinteo
patruld, l'a recunoscut pe strada. Totusi la operatie s'a cons-
tatat ca glontele era de revolver nu de arma Manlicher. A-
reasta ar fi dovada cum ca i sergentii de oras au tras in el
pe cand ii goneau.
Ion Pipa era de fel din satul Corbeanca de langa Tecuci:
rA märturisit el a ueis 3 carciumari.
In Slatina izbucnise o gravl raseoala Viraneasel. Pri-
mele stiri area ca armata adusa din Craiova a trebuit sg.
Eustie o lupta erancenl cu taranii infuriati. Mai 11101 a lost
lupta. cu baionetele dintr'o parte si cu ciomerele din alta .
ttpoi s'au tras salve care au omorit mai multa lume.
Adevarul asupra acestei misclri este urmaturul:
Candidat la colegiul al III-lea de Camera, ca indepen-,
bent, era tin domn Bogdan-Pitesti, om inteligent dar lipsit
le ork2 scrupul. Foarte activ a facut o puternica propaganda,
juzând de toate miiloecele dernagogice si necrutand nici o
inanoperl. Dandu-se drept fiul natural al lui \Todd Cuza, a
Sug_egtiouat pe tarani pang a-i pune in stare de revoltii.

www.dacoromanica.ro
 - 265
La Bucuregi e "agitatie mare. Dar, ca in totoeauna brdiq
nea i linistea se restabqesc repede.
Camerile se deschid. Pre*edinte al Camerei este ales
Constantin 016nescu cu 105 voturi contra 20 date colonelula
Rasnoveanu tot conservator. La Senat e ales prevdinte Com-,
tantin Boerescu cu 76 voturi contra 27 date lui Teo( lor Ro.
setti junimist.
In ziva de 3 Iu lie a fost inagurat in squarul Ateneului
bustul poetului Enchita Vacarescu, bustul este opera sculpto-i
rului Hegel. A luat parte la festivitate lume putind. Cateva
doamne ; cativa studenti i frunta$ii : V. A. Urechil, poetul
iVlahutd, Sta'ncescn, Vlddescu, Tocilescu, Coculescu, Sefen-.
dache, Porumbaru Em., colonel T. Vacarescu, colonel dr,
Teohari, Hegel, C. I3alcescu, Burada si Raureanu.
Enachita Vdcarescu a murit la 1797.
In Franta incepe judecata marelui proces Dreyfus.
"Rata lumea pune un mare interes ca s urmdreasca peripe-
tiile, mai ales evreii cari sunt atat de numero$i. In acela.s,
Limp vine stirea a a izbuonit in Paris o puternicd. miscare
antisemitd. Unul din fruntasii acestei mi*cari, anume Guerin
se inchide lute() casa din strada Chabrol care este casa Ma-4
relui Occident", se haricadeaza *i lupta contra politiej_ si. ar,
matei. Aceasta cas1 a pnimit numele de Fortul Chabrol".
Strada Chabrol da in Rue du Faubourg Montmartre", in
cartierul Teatrului Folios Bergeres".
_ 0 veste tristA ne sose$te, advooatul Dimitrie Chebapcea,
in om inteligent. cel mai tare advocat la Curtea de Casatie,
s'a inecat, in raul Lotru, in spatele mandstirei Bistrita din ju.
betul Ramnicul cu capitala \Mee& -

Chebapcea nu iubise apa in toafa viata lui, de aceea apa

a cautat sa-*i razbune. Chebapcea a intrat in ap 5. sa se seal-
'de. Ori a avut o congestie, ori o crampa din cauza ca apa era
foarte rece. Chebapcea se nAscuse la 1850 in ordselui Reni
din Basarabia-
In timpul acesta hberalii sturdzisti incep sa se reorgani.
zeze. Un numar de tineriiidin nou intrati in partid organil
eazit pentru $eful alungat dela guvern sub acuzarea tradarei
un banchet in sala Hugo din dosul Bancei Nationale. La a.,
cest banchet s'au rostit discursuri de apoteozare a lui Sturzaa
asigurandu-1 ca in curand va reveni la putere cu o aureola
si mai mare. Fapt semnificativ pentru moralitatea. politica al
tarei si pentru seriozitatea opiniei publice este a omul suit
sa piece dela guvern atuzat ca ar fi un tradator de neam. in
rApriie 1899, revine la guvern in Februarie 1901. Nici doi
ani n'au trecut si totul a fost uitat-
Cu Incetul lumea incepe sa nu mai creadii nici in vorbe riiet
In fapte si un val de scepticism se lasa asupra tuturor cons-I
tiintelor.
RAscoalele sangeroase din Olt erau pe punctul da 4

www.dacoromanica.ro
 266
iirovoca o criza ministeriala. In adevar Nrcozae Maya, tribun;
at poporului, cum il numeau in serios admiratorii i In i-
ronic aclversarii era atacat fiindca statea Intr'un guvern;
care \carcase sangele poporului.
Fleva s'a dus in peisoana la Slatina ca sa urmareasca an
cheta si sa faca una perSonala. Acolo s'a dovedt ca, deasupra
.motivului general al taranimii de a fi nemultumita : lipsa de
gatimant si mizeria clasei, se altoise propaganda lipsita ,de ,

scrupul a lui Bogdan Pitesti. Precum am mai spus, acesta era

Inn om fara scrupul, un arivist cinic si 1:16 deasupra, un de
generat inferior.
In campania lui electorala intrebuinta toate ma.noperile
'bane ca sa. insole mintile inculte. Cum am spus se dedea drept.
copil natural al lui Cuza-Voda si ca dovacla purta. la el unl
i..,ortret al lui Cuza. Arlitandu-1, spunea taranilor ca si Cuza.
ca si el, purta barbison. Apoi tinea pe piept, ascunsa sub ji-t,
Idea incheiata pana la guler o mare icoana. In propaganda;
lui nesanatoasa, in oricare casa. de tarani uncle intra, scotea
icoana si silea pe Wan sa faca semnul crucii, sa pupe icoarba
si sa jure ca II va vota. Iar el 1ura, fa'and aceiasi manopera,
et, daca va fi ales va da pamant taranilor. Nu era dar de
m,rare ca taranii sa fi mers pana la moarte pentru ca sal
aleaga pe Bogdan-Pitesti.
In urma anchetei, demagogul cinic a fost arestat iar, du,.
pa. aceea, conform bunului obiceiu al tarii, liberat. *i aface-
rea a lost clasata.
D. Scarlat I. Ghica este numit director general al tea,-
trului. Bcpertoriul stagiunei e publicat, el e constituit din piece
originale si traduceri. Este interesant sa. se stie care era reper-
lanaI acum 29 ani.
Piese originale: Femeea , drama de B. P. Hasdeu ; Sine
tiana si Penolea, legenda-feerie de Vasile Alexandri ; Ovidiu.'
drama de acelas ; Camatarul, comcdie de Gr. Ventura; Dupg
despartenie, drama de Marian ; Iorgu dela Sadagura, come-
die de Alexandri ; Lapusneanu, drama de Iuliu Rosca; Na-?
pasta, drama de I. L. Caragiale; C4ndidat i deputat, comedie
de Sion; Dornnita Elena, drama de Coknovici; Sterian Patitu;
comedie de Pantazi Unica; Jucatorii de carti, comedie de Ha.-.
ralamb Lecca; Tudorache Sucitu, comedic de Toneanu i Ma'
rinescu; 0 soare la mahala, comedic de Costache Caragiale ;
Ali Baba, feerie de Mircea Demetriade ; Crai de Ghinda, co--
media de V. Leonescu; ljn apartament, comedie de I. L. Ca-:
ragiale; Clind vrea feincia, comedie de Radulescu-Nger; Trei
Crai dela Racarit, comedie de 13. P. lIa5deu.
Din aceste piese, zece din ele, se dedeau pentru Intaia
oara, celelalte erau lucrari aproape antideluviene. Piesele tra',
duce nu le mai insir, cad nu prezintil nici un intere.s. Voi
cita Insä cele cmci localizttri : Pristorita Carpatilor db N. D.
Popescu, Secretarul general si Cinematograiul de P. Crusti;

www.dacoromanica.ro
 --- 201
Crima unei mame, 'de Husar, $i Falanga juna, de I. Suchianu;
La Pescariile statului isbucneste un scandal mare, era
ciancena hipta intre cei cari voiau sit le concesioneze la aren-
't:Iasi i cei cari voiau s urmeze exploatarea in regie. D. dr. An-.
tipa, directorul pescariilor era de aceasta din urma parere. Dar,
'dovedindu-se la acest serviciu nereguli mari si lipsuri de bani,
Nicolae Fleva a cerut consiliului de ministri inlocuirea d-rului
rAntipa. In consiliu, insa, a ramas in minoritate. Numai ge-
neralul Lahovary i-a sprijinit cererea pe cand ceilalti mi-
nistri, mai ales generalul Manu, I-au c,ombatut.
Publicul incepe sa fie emotionat de noul razboi intro
'Anglia $i Transval. In ziva de 17 Septembrie telegraful anunta,
ca presedintele Kruger a declarat razboi Engliterei. Ostilitatile
au si inceput imedrat. Declaratia de razboi a lost facuta in ur-
Ima ultimatului trimis Transvaalului de catre guvernul englez,!
riclupä staruintele imperialistului Chamberlain, cu urmatoarele
i5 puncte : 1. Dreptul electoral pentru oricine dupa 5 ani do;
locuire in Transvaal; 2. Independenta judecatordor; 3. Desfiin-41
tarea monopolului asupra dinamitei ; 4) Distrugerea forturilog)
'din Iohanesburg; 5) Inviltarea lirnbei engleze in scoli.
Un fapt nou, nou din toate punctele de vedere produce,
râsul, hazul sau furia. D-rul Istrati, ministrul de lucrari pu-.1
Nice fiind atacat prin ziarul oficios al partidului liberal ,,Vo-,
into. Nationala' si acuzat ca altadata venea in redactia acestui
ziar ca sa aducti. stiri, trimite acestui ziar urmatoarea tele
gramal
Redactiei Vointei Nationale,
Reveniti asupra dezmintirei ce v'am dat relativ la pretinsa
comunicare din Parte-mi a unui raport al meu din 1893.
Afirmati un neadevar i vS. dau cea mai formala des-
mintire.
De and exista ziarul d-voastra nu i'am trimis spre pu-
blicare decit pe la 1886, un studiu relativ la necesitatea de a se
educe in tail d-nii Asachi $i Babes, si altul prin care expu-
neam lucrarile a doi chimisti romani.
Nu am lost in redactia d-voastra decal o singura data pen-
thi a protesta contra unor murdarii ce ati publicat pe socoteala
mea luand ca tema spiritismul, care nu poate fi inteles de
oameni fS.rS. cinste si Third. Dumnezeu.
Toate elucubratiunile $i insultele ce-ati publicat acum in
tirma dovedesc starea sufleteasca a nenorocitului vostru scrib
decadenta ziarului Vointa Nationala".
Istrati

ir
In oras mare haz. Doctorul Istrati, adeptul lui B. P. ilas-
,deu era cunoscut ca spiritist. Faptul ca a luat apararea spiri-
tismului In calitate de ministru si ca a trimis o telegram's'.
in asemenea termeni unui ziar, a fost desanrobat hi cercurile
politico uncle s'a facut mare haz.

www.dacoromanica.ro
 268
Ceara tfai mult, (elegrama nici na lost plLiL, dar trithisg
ea nota ministeriala.
_ La Roma se Intruneste congresul orientali$tilor sub pre.
,gidentia invgtatului Cordier. Romitnii sunt reprezentati prin-
[leo delegatie in frunte cu V. A. Ureehe,
V. A. Ureche a Prezentat un memoriu in care a criticat
aucrarile existents printre care multe sunt platite de inamicii1
tromanilor. Congresul primeate cu unanimitate o propunere
pe viitor colectionarea hartilor etnografice ale Europei o-
trientale sti se faeg sub controlul congresului, independent de
orice tendinta po1itic i avgnd in vedere numai adevarul.
S'a tratat chestiunea macedo-vromang gi cea albanezg. Au
yorbit din partea românilor d-nii Ureche, Mitescu, Burada,4
iSeeara, Iliescu, Apostoliu, Romagcu si Radulescu. Românii au ?
trepurtat un frumos succes in explicatiile lor.
La palatul de justitie se face alegerea consiliului de dis-1
tipling al avocatilor. Lupta este aprigg si politica de partid nal
este exclusa. Sunt doua liste in prezentg. Una in cap cu avo-1
catul Danieleanu (Danielopolu) ca decan i cealaltg cu Titit
Maiorescu. Dui% o aedinta furtunoastt cu strigate, en insultei
se procede la vot. Decan a lost ales Danieleanu en 122 voturi,1
rontra lui Maioreseu care a intrunit 104. Membrii au reugit"
'de pe ambele lisle.
Duminica 26 Septembrie a fost inaugurata pe bulevar-
rdul Pake Protopopescu statuia acestuia. Am vorbit la timp
despre rneritele fostului primar al Capita lei. Statua a fost ri-,
dicatg. din subscriptia publica organizatg. de admiratori if
amici.
In seara de 29 Septembrie apare pentru intâia oarg, pe
scena Teatrului National marea artista italiang Eleonora Duse.
Marea artista a aptirut in Margareta Gautier din: La Dame
aux Came lies, dar a apgrut in fata dnei sgli aproape goala.
Ne aflam intr'un an de mare crizti, si preturile erau mari. Dar,
ce puternicg, impresie a produs asupra pirtinilor sPectatori.
Jocul ei, cu totul deosebit de al Sarei Bernhardt, era na-
tura insgsi. Iu final, dupg ce a cetit scrisoarea lui Armand, $i
arid apare Armand, nici o vorbg. Cade in bratele lui mutt
pierduta incat toata Bala e sguduitä de emotiune, de durere
gi de min.'.
Eleonora Duse a fost o mare artista a Italiei.
Noul guvern conservator are de luptat, dela inceput cii
rnari greuttiti. Mai intai are de luptat cu toate celblalte partide
nuante cari au combiltut pe Dimtrie Sturza, in plus parti-
Clul sturzist. Conservatorii singuri, ajutati de tribunul Nico'ae
Fleva. nu sunt destul de puternici ca sa ting piept tuturor. Cu
itotul altll tgrie ar fi avut guvernul dad i junimi$tii ar fi fos,
lasociati.
- In noul parlament au fast alesi multi tineri de uncle i-a
e$it o porecla. Opozitia Pa botezat Kindergarten" si asa, a rg.,-
__As pang' $i-a dat sufletul.
www.dacoromanica.ro
 ua. 269 --
aituatIa fina'nclara este foarte grea, liugefuf anunta clY
un mare deficit ler seceta ne mai pomenit de grea, amenintli/
sa devie o catastrofa. In cercurile guvernamentale se vorbeste
de un lmprumut In strainatate, Mudd, alt mijloc de echilibrat
bugetul nu era,
Apoi Inc.p intrigile si frecaturiIe,chiar_fn sAnnl partial
dului dela (Irma.
Nicolae Filipescu era leaderul majoritatii i, in aceastai
calitate 1j Inchipuia c dispune de rnajoritatea Camerei. 1(4
curand a Inteles c s'a In$elat j ca adevaratul sef i ornni-4
tent In aceastil Camera era Take Ionescu. Din ceasul acelal
Is'a deschis lupta pe viata $i pe moarte, Intre acesti doi oameni.
et Apoi opinia publieL maleabila cum e Intotdeauna si pest&
lot, se Intorcea foarte repede cu spatele La guvern. La o ale.1
gere partiala ce se face la colegiul I de Camera din Ilfov, cam,
ilidatul independent Iancu Bratescu bate pe candidatul guver-
knamental Ruse Rusescu Evident, Iancu Bratescu. care era o fi-
gura populara printre agentii electorali i burghezia de mana'l
ea doua, a fost ajutat indirect chiar de unii guvernamentali, to-
tusi rezultatul alegerii a fost semnific.ativ.
Nicu Filipescu, care staruise mult pentru alegerea lui
cOheorghe Cantacuzino ca sef al Partidului, asupra caruia cre-I
'deo, ca va avea Inraurire fiindu-i ruda, constata cu durere cum)
O h seful partidului asculta mai mult. 1e sfaturile lui Take Io-
pnesfu. Aceastit deeeptiune II Indeamna peste cateva luni ca)
Ba InceaPa o luPta surda contra cabinetului i o campanie a-
prig& pentru aducerea :iuninnstilor la carma. Ura veche contra
lui Marghiloman este acoperita cie ura mai nouti In contra 1ui.4
ake Ionescu.
Take Ionescu lucreaza fehril ca sn-si Intareasca pozitia Int
partid caci intelege manopera lui Filipescu. Din cauza grabeii
'pe care o pune nu ,51. mai alege mijloacele si intrebuinteazall
Intreaga lui influenta spre a atrage pe parlamentari. Greselile,
facute de antagonistul sau rrofita lui Filipescu.
In contra lui Nicolae Fleva liberalii sturzisti desfasoara o
campanie dintre cele mai violente. Din cauza secetei extraor-
itlinare nu se Meuse fan aproape de loc. Vitele fiind amenin-4
tate si piara toate de foame, neva, In calitate de ministru afl
agriculturei, a trimis agenti In Ardeal ca sa cumpere marli
cantitati de fan. Liberalii cari stau la panda., deschid imediatt
o violynta. campanie aratand ea' Fleva a sava,rsit o fapta ne-
tinstita cud asupra fanului cumparat, ar fi castigat personal'
ume mari. Aceasta chestie a filnului a apasat intotdeaunar
rasupra lui Fleva de $i nu s'a putut educe nici o dovada mato-
triala hi sprij;nul acuzatiei.
Criza financiara ameninta tot mai mult. Numerarul I p-
fseste pe pieta iar in guvern este rnare neintelegere in ceeace
.Driveste contractarea imprumutului in afark
www.dacoromanica.ro
 270
Se cajculeaza ca circulatiunei interne II lipsese 200 miff.'
oane, do aceea stagnatia o generala iar falimentele se succed
zi cu z,i.
Generalul Manu ministrul de finante nu voeste sa faca ni
mediat imprumutul de oarece conditiile in care se ofera stint
grele, d-sa e de ptrere ca trebuie asteptat un moment mai
prielme. Dar ceilalti ministri, In special Take Ionescu, sustin
cA in vederea nevoei urgente si a crizei care ameninta sli deviel
atastrofala, trebue de facut imprumutul cat mai repede sig
In orice conditii. Situatia generalului Menu la departamentu1r
finantelor, incepe s devie subreda asa ca se vorbeste do
o remaniere ministeriala.
Doua morti dureroase, la 2 Octombrie 1899 au murtt
Anton Bacalbasa. frateie meu mai mic si Stefan Velescu direc-
torul Conservatorului de. declamatie.
Anton Bacalbasa era prim-redctor al ziarului Dreptatea,
organul lui Nicolae Fleva si deputat al colegiului II de Ilfov.
Nascut in orasul Braila la 1865 nu avea decat 34 de ani:
Desi inci tanr a colaborat la ziarele Romdnia, Drepturile
Omu Zvi, Natiunea, Adeverul, Lumea Nova, Democratia So-
eiald, Munca, Timpul. Tara, Epoca, Moftul Romdn, si director
al ziarului Mo$ Teacii. A scris volumele Mo$ Teacd *i Din
viata militard.
Ziarist de mare talent .si orator care incalzea auditorui,
Anton (Tom) Bacalthisa se impusese repede In ziaristica ro-4,
mana i ajunsese sa fie adevaratul director al ziarului Drep,
zatea".
Cand la criderea liberalilor, au venit conservatorii la pu-
tere, el a fost unul din staruitorii cei mai puternici pe lama
Nicol le Fleva spre a-I hotari sa intre In guvern. Intrand FIev
In guvern, Toni BacalLasa a fost admis pe lista candidatilor
colegiului H de Camera de Ilfov si ales.
Moartea prematura nu i-a ingaduit sa se bucure de noual
sa situatiune. Toni Ilacalbasa ar fi ficut o frumoasa carier&
In politicl.
Nascut la 1836 In Craiova, Stefan Velescu a murit 188
varsta de 63 de ani. Actor de talent si cu un fizic foarte agree...!
bil a repurtat multe succese, mai intaiu la Craiova, apoi 1.81,
Bucuresti. Pe seem, Teatrului National din Bucuresti a jucat.
molurile sale de forta in piesele : Supliciul unei femei, Bastar-
dul i Strengaral din Paris. A scris si a localizat cateva piese
'de teatru precum : Liipusneanu, Banul Craiovei, Prea Tdrziu,'
'Mincinosul, Blond sau Thun, Hagi-Buia.
Stefan Velescu a fost o figura in sociefatea bucuresteann.
in teatru si In arta Cand a prirasit teatrul s`a consacrat edu-,
catiunei tineretului, deschizand Institutul Heliade, pensionat.
internat, mai intaiu la anul 1873 inteo asuti din strada Bran.
coveanu, apoi in c,asele din str. Sf. Vineri proprietatea Hagi
Panteli, In sfarsit in grade Armeneasca colt cu Calea Masi-
jor, unde a cliclit vastele instalatiuni ale institutului slim
www.dacoromanica.ro
 271

Lumea politic . este in fierbere ; Intre ulversete rrac-

Tiuni liberale au inceput tratative de impacare. Mama regelui
Carol este aci.
Vazand ca guvernul conservator este incapabil de a re-
solva sau macar de a educe usurare crizei ce bantuie tare.
,regele a chemat pe Dimitrie Sturza si Ia instiintat ca trebuie
sa fie gate pentru oriee imprejurare. Insa, spre a lua puterea.
este de nevoie absoluta ca partidul liberal sa fie reintregit. mi
scopul acesta se fac dese intrevederi intre fruntasii sturzisti
§i cei drapelisti.
Guvernul, in schimb, se arata tot neputincios.
Marea artista romana Agatha l3arsescu a sosit in Capi-
talit. A jucat la Teatrul National si in limba romanA rolul din!
!Magda puternica piesa a lui Sudermann.
Partenerii d-nei Betrsescu erau Costache Notara, Iancu Pe-
ctrescu, I. Costescu, etc. Succesul marei artiste a fost la MAI-,
limea marelui sail talent.
Un scandal la Universitate. D. Nicolae Iorga, nou pro-'
iffesor universitar a inceput o campanie impotriva celor mail
pulti profesori de la Universitatea din Bucuresti acuzându-il
vt6 nu-si fac datoria, a nu vin la cursuri, c studentii nu-i poe
prinde la exarnene, etc., etc. Toate aceste acuzari sunt Interne--
4ate, studentii se plang neincetat de aceasta destrabglare, InsY
profesorii nu vor sa se amendeze din potriva iau pozitiune
'contra d-lui Iorga.
Profesorii sunt convocati de care decani. Se tin discursurt
se protesteaza contra atacurilor aduse mai cu seama, pro-0
ifesorilor B. P. Ha.sdeu, V. A. Ureche si Gr. Tocilescu. Cel mar
violent Impotriva d-lui Iorga a lost profesorul Danieleanu. La:
orm'a" s'a votat o motiune ce blame atitudinea d-lui Iorga ,

Cu toatti criza este importanta afluenta de celebritatr

Ortistice rornane In Bucuresti. Pe rand d-na Agatha Barseseir
goacg. la Teatrul National, d-na Teodorini cantit la Teatrut
gdyric. In sfarsit marele tenor Dumitrescu, o celebritate mon-,
soseste In Bucuresti pentru un sir de reprezentatii.
In luna Decembrie apare ziarul independent Romania
(Tuna sub directiunea lui Aufrel Popovici. Pe ascuns se spune
c'd west ziar este opera lui Nicolae Filiposcu care incepe a trage
isforile in culise pentru o anropiere de junimisti.
In sfarsit guvernul da..o satisfactie lui Gheorghe Panu,
ll numeste presedinte al consiliului de administratie al cailot
nferate In locul lui Falcoianu.
Guvernul roman In urma cererei regelui Carol, a ho-
Ni.rit sä trimita o misiune militara in Transvaal, care sä ur-,
ranareasca operatiile militare pe campul englez.
Dar guvernul engkz a refuzat s admita misiunea, Th ter-
Imeni plini de politeta englezii au aratat motivele. Totusi re.
gele Carol, cel care avusese ideea, s'a aratat foarte mahnit.
Guvernul. destul de Impovarat degriiii nevoi. nrimeste
o poua lovitur4 in crqtet : este afacerea 'Rather,

www.dacoromanica.ro
 272
Rather, antreprenorul construirei portului Constanta, infrai
rin conflict cu guvernul roman $i, sprijinit de guvernul francez
impune oa diferendul säu sa fie judecat de care un tribun
de arbitri compus dinteun arbitru numit de guvernul roman4
unul numit do Hal tier i un supraarbitru numit de ambii ar
bitri. In caz de neintelegere intre arbitri, supraarbitrul sa fie
numit de dare primul-pre$edinte al tribunalului Ilfov. Sen.,
tinta acestui tribunal sa fie data in ultima instal*.
Hal lier era sustinut de bancherii din Paris can au declara
tt refuza s. subscrie la imprumut daca nu se admite tranzac
tia cu Ha Hier, cu urmatoaiele conditii :
1) Sa se acorde lui Ha flier procentele capitalului Mgat in/
iluarare ; 2) s'a i se acorde o despagubire ca echivalenta pentru
ca$tigul ce Yar fi putut realiza ; 3) sa i se dea o despggubir
Apentru daunele cauzate reputatiei sale din pricina reziliere
tontractului, 4) cifra despagubirilor A. se fixeze de un tribuna
do arbitri.
Antreprenorul Hallier nu mai lucra, lucrKrile portului stag-ti
nau a$a cä guvernul a hotarit s. urmeze lucrarile in regiel
.De act interventia lui Hallier in Franta, iar finanta de lal
. Paris a impus conditiunile de mai sus. '
Gond a venit in Parlament proectul de lege a lost o indig
nare generaM,. A trebuit interventia hogrita a lui Take Io4
nescu care a spus c guvernul $i parlamentul se MI6 in fatal
unei neoesitati inexorabile, de aceca conventia trebuie votata:,'
Si parlamentul a votat-o.
Odata cu votarea acestei concesiuni partidul liberal incepe
sA ridice capul $i in curancl sa treaca la agresiune.
In aiunul Crticiunului a murit subit Menelas Gher-4
rnani, frunta$ junirnist $i fost ministru de finante in mareles
minister al lui Lascar Catargiu.
In acest minister a dat dovezi de mari capacitali specialail
Lui Ghermani i se datoresc desfiintarea agiului, punerea fi;
nantelor publiee pe o !ma solida, echilibrul bugetar real F3i 4
administratie exemplara.
Conversiunile lui Ghermani erau solide $i, cu toate
nu era om cu preferinte pentru role mai noi teorii financiarN
a
clesi in materia impozitelor nu a adus nici o /*during, totua
a lost un mare financiar.
Disparitia lui Menelas Ghermani a lost o grea loviturN
loentru partidul junimist $i chiar pentru partidul conservator
in general. Daen Ghermani ar fi trait and junimistii au venit
tia guvern in vara anului urrnKtor, ar fi luat, fire$te portofoliul
ifirmtelor. Jar mintea lui practia ar fi gsit, poate, solutii Ill
Tharea cnizt pe care 6' stra'bRea tara. Dar murind el departa.1
trnentul finantelor 1-a luat Petro Carp, care, fiina om de teoril
Rar nu financiar practic, a adus repedea prN.bul$ire a Intreguhil
raging conservator.
Moartea lui MeneTas:Gherman TXxkg-SLCIea niment

www.dacoromanica.ro
 --- 273
seama a prlovocat lunga sciziune din partfaul consercratoll
st a impiedicat consolidarea guvernului lui Petre Carp cared
daca ar fi biruit criza, ar fi ajuns chian de atunci seful In
tregului partid conservator.
ANUL 1900
Anul 1900 incepe cu .framântari la cele Um& particle Uri)
guvernamant.
Pe c'and la conservatorii de la guvern se manifesta. inc
putul de frecaturi, la liberali patimele Inca nu s'au domolt
Astfel la Iasi facanduse alegerea comitetului clubului, pre
tlinte a fost ales Petre Poni, iar fruntasii Vasile Gheorghiano
'Noma Steffan, Gheorghe Marzescu i *tefan endrea au fost et
Iliminati din comitet.
Din tara yin *Uri cum a. Intocmai ca si din Bucurestiti
evreii incep sa emigrem In masa.
Propaganda pentru emigrare se face foarte &diva. Initia
Lorul sionismului este d-rul Theodor Herzl redactor foiletonist
fla Neue Freie Presse" din Viena, autorul unei brosuri ce a,
tfacut zgomot, intitulata Der Judenstaat", (Statul evreu).
In România marea majoritate a evreilor devine sionistg.
asa ca exodul emigrarei este foarte important.
In partidul guvernamental sunt framantgri mari iarl
'criza ministeriala incepe. Iargs tratative cu junimistiii.
can nu dau nici un rezultat. In sfarsit, spre a se da oar3carek
satisfactie lui Nicu Filipescu, primul ministru admite ca d!,)
"Iona? Gradieteanu sa intro In guvern. /
Remaniere a se face, asa dar, in -chipul urmrttor : Gheorgliei
Cantacuzino presedinte fara portofoliu, generalul Manu minis--
%ru de interne. Take Ionescu la finante, d-rul Istrati la ins
itructia publica si. Ionas Gradisteanu la lucrari publice. Cem
aalti ministri au ramas la locul lor.
Pentru judecarea procesului Hallier statul a numit arA
bitru pe d. Mihail Sutu iar pe Ghearghe Panu primul dintre4
cei trei avocati.
Gheorghe Panu, care fusese pentru a doua oar% nesocotit
feu ocazia remanierei, a pus oarecare greutati, dar la urma urd)
Irnelor a primit.
In partidul 'dela guvern lupta Intre Take Ioneseu s-0
!Melt Filipescu izbucneste pe fat,5 Mum este temere ca gui
tvernul nu va mai putea continua. Spre a se aduce o Impacar6
1ntre cei doi rivali, C. Olaneseu presedintele Camerei si mi
[nistrii general Manu si general Lahovary au pus la cale o 1114
talnire In cabinetul celui ilinati Intro Take Ionesc
N. Filipescu i Gheorghe Panu. Filipescu, fiind acutzat ca
procedat prin surprin'dere la introaucerea lui 0radisteanu I
iguvern, a fost chemat ea sa se explice. 0 explicatie a fost da
de forml dar fonclatrivalatii a alms._ De acum lnainte pa,--
18'
www.dacoromanica.ro
 274
tidul conservator, Ora la disparitia lui, va Ii framantat de
dusmania !litre acesti doi cpameni. Ziarul Adevèrul" ia apa-
rarea lui Take Ionescu si de acuma devine un adversar per-
manent al lui Filipescu pe care Ii atacA zilnic.
Chestiunea scoalelor din Brasov, chestie care a pa-
sionat atat de mult tara si a provocat caderea cabinetului
Sturza ravine la ordinea zilei, sub o a1t forma.
Guvernul a depus pe biroul Camerei in ziva de 20 Ianuarie
tin proect de lege pentru instituirea unei rente anuale de '
38.500 lei pentru scoalele din Brasov, precum si pentru votaree,
sumei de lei 115.000, plata acestei rente pe timp de trei ani"
de cand renta nu fusese achitata.
In Camera dela Budapesta un deputat kosutist a adresat
primului ministru Szell o interpelare In aceasta chestiune,
cerand lamuriri. Ministrul maghiar a raspuns c. afacerea s'ar
tpus Ia cale in urma unor lungi tratative Intre Bucuresti jh
.Buclapesta, pana ce s'a ajuns la aceastA solutie ; Guvernul roe'
man a supus proiectul de lege parlamentului roman si a de-,
clarat ca afara de acesti bani varsati nu mai acorda nici d
subventie Pe teritoriul ungurese. i d. Szell conchide: cred ca.1'
astfeI demnitatea StatuIui ramane intacta.
In stracla Ceaus Badu, s'a intamplat la 1. Febritarie un::
asasinat care a facet multa. vâlv. Un tanar anume Fitovsky0
de origin& bulgar, a fost gasit mort In strada. Un birjar trecand
ipe acolo a vazut pe strada, un om care zace, avand capul san-
igerat si alaturi de el o secure.
Fitovsky fusese In armata bulgara. dezertase, apoi iarasi
intrase in armata de uncle iaras a fugit. De aceea un cornitet
patriotic macedonean l'a condamnat la moarte. Crima a fost
v Et r§i tA cu ajutorul unui bulgar anume Trifanof si eu corn,
plicitatea altuia numit Carambuloff. Asasinul fusese expediat
din Bulgaria. In Bucuresti era un comitet secret macedoneani
;are opera. Politia a dispus arestarea membrilor acestui co
mitet 5i anume : Al.Zrifanoff presedintele, Cristu Carambuloff,'
Costicrt Zamfiroff, 1Vearcu. Bosniacoff, Anghel Paparoff i Tra-
(Ian Zoetcoff.
Un eveniment politic se petrece : aproape Intreg stat'--
pmajorul partidului socialist compus din : V. G. Mortun, IonT1
Nadejde, Al. Radovici, G. Diamandi 5i altii au trecut in par._
itidul liberal.
Vasile Mortun hind interviewat de ziarul Adeve'rul" n.
'supra motivelor care au determinat acest act a raspuns :
' ,,Constatarea ca nu se poate Injgheba un partid social-
Iemocrat serios In conditiile economic° 5i politica In care'
iie gasim. La ore o muncitorime straina, lipsith. deci de drape,
}Write politico.
. La sate o taranime nestiutoare -de drepturile 5i libertatile?
ce le are, in stare Inca de vasalitate fata de proprietari 5i de'
anaratul aclministrativ. Lipsa unui proletariat inteleetual.
www.dacoromanica.ro
 275
,
Aceasta constatare o acusem si deznatusem in sanui cona
ilucatorilor socialist cu mai multi ani inainte si Inca inainte
de venirea liberalilor la putere, la 1895 sfatuisein trecerea noas-
tra la liberali ca, apoi impreuna, sa putem Imp lint conditia
esentiala a unei vieti politica sdnatoase : aplicarea legilor".
Aceste declaratiuni sunt de o nespus de mare impor-
tanta, ele arath, cat de viciat era simtul politic In tard, nu nu-
mai la vechile partide ci chiar la oamenii cari reprezentau
un ideal nou : socialismul.
Declaratiunile inregistrate aci au fost facute la inceputul
anului 1900, atunci dud s'a si realizat trecerea stat-majorulut
socialist in partidul liberal. Prin urmare. incA inainte de 1895,
adid, cel putin cu 6 ani 'mai inainte partidul socialist a avut
un stat-maior conductitor care cp sufletul nu mai era cu par-
tidul pe care-1 conduc-1, care nu avea incredere in viabilitatea
partidului socialist si care, de fapt, trecuse la partidul liberal. t
Partidul socialist in formatiune trecea printr'o criza fi-
reasca. Creatiunea lui fusese artificialti. In loc sa fie fundat de
ate masele muncitoare si proletariane, fusese inchipuit de
catre un numar de tineri din clasa intelectualilor.
Partidul nu fusese intemelat nici macar de care intelec-
tualii indigeni ci de catre cativa refugiati evrei rusi In Iasir
'travel() partidului socialist au fost puse de atre d-rul Russelki
,pela anul 1880-82, la Bucuresti cle catre Costa Dobrogeanu-
Gherea.
Tineri cu tot felul de tendinte democratice, unii din ei,
'fasa inteleaga .socialismul au pus temeiurile socialisrnului.
Dar fiinda, masa unincitoreascA lipsea, partidul. n'a putut
Ti intemeiat decjt articifial. i ceeace trebu.ia sa se intample s'a
'Intamplat toti inteleclualii tineri cu ambitiuni politice si cu
`-clorinta de parvenire intelegand cri. nu au nimic de asteptat
de la puterea unui partid atat de subred, s'au retras treptat
c6,tre particlele reale capabile de a le oferi sitvatiuni de mana
intaia.
Vasile Mortun, inainte de a trata cu partidul liberal, tra-
tase CII Gheorghe Panu.
Panu era $ef al partidului radical un partid tot atat do
1.ipsit de baza, cat si partidul socialist si om cArula i se`
lorezicea un mare viitor politic In Romania. Mortun vazuse
'tot atat de fals ca si multi altii. de aceea fusese ademenit de
aceasti. perspectiva de viitor. Dup4 cum a declarat-o chiar el,
tisi inchipuise ca s intruneasca manunchiul de radicali spre
a, forma un partid democrat-radical puternic. Dar, fiindcä nici
Panu si nici conducatorii partidului socialist nu aveau mare
Increclere in biruinta imediat'd a unui asemenea partid, si unii
si ccilalti avand aspiratia unei parveniri repezi si personale,
acest partid visat n'a fost fundat.
Cauza e cii a lipsit credinta tuturora In viitorul unui pu-
ternic partid democrat. Cel putin le-a lipsit credinta cii aeel
partid nutea fi intemeiat ahmci si cii., traind ei. ar fi nutut
www.dacoromanica.ro
 ; 276 0
P.76ti-plillid -da-glivernarnant care sx-re (Tree TRIM/ nap per
,csonale.
, Partidul socialist avea aea dar, o alit& conducatoare careq
imp de cel putin ease ani, a stat cu sufletul ei cu ochii piro-
iti asupra partidului liberal, asteptand ceasul prielnic ca 8V
ara inteinsul.
De aceea s'a vazut acest fapt anormal, ca, In tot timpul a',/
la, partidul socialist era binevoitor liberalilor, and aceetia
rau.la putere ei era ostil conservatorilor cand liberalii erau lei
pozitie. Partidul liberal conducea de fapt particlul socialist
rin membrii statului major cari, In realitate, erau mai multi
iberali decal socialieti.
1. Istoria acestor zile confirma Inca °data adeVarul ca par
idele nu pot fi conduce decat de o elita eeita chiar din sanur
asei care- formeaza partidul, iar nici de cum de elementele
reme imprumutate celorlalte partide 0 clase sociale. Partidull
soeialist roman nu a devenit un partid real decal In ziva In'
are er-a luat carmacii din masa muncitoare proletariana.
($ In sfareit statul-major socialist a trecut intreg aproape In-
tpartidul liberal ei s'a grupat in jurul lui lonel Bratianu, ee-
Will prezumptiv.
i Ionel Bratianu simtea ca nu va fi eef real al partidulta
tat timp cat va fi Inconjurat de vechiul stat-major liberal
ompus din oameni mai varstnici cleat el. Un om tanar, ori d
re i-ar fi meritele ei Intaietatea, sufera intotdeauna amen-,
entul calor mai In varsta 0 e Itloideauna Intunecat de auto-,
kitalea acestora. De aceea dorinta unui eef tanar este sa.' In,
lature sfatul batranilor ei sa se Inconjoare de elemente Cuero.,
azul imparatului Wilhelm al H-lea este tipic; spre a putew
i cu &del/gra Imparat autocrat a sirntit trebuinta de a frill-
ura pe marele Bismarck a canna inalta personalitate 1-ar fi
pasat tinandu-1, cat ar fi trait. in umbra.
.; Socialietii cari au intrat in partidul liberal au facut de-
tlaratia di intra cu,idei generoase, spre a nu spune ca intra
i.1 ideile lor socialiste. De aci au dobandit porecla de tineri
k: enero5 i".
Tinerii generosi erau socialietii infrati in partid, foarte rau
yazuti de catre batranii liberali, cari formau atunci statulo
major. Tinerii generoei au format imediat nouile cadre spre
deosebire de statul-major existent, desemnat cu numele de
vechile cadre".
Dar tinerii generoei n'au dat parlidului liberal decat doil
minietri : pe V. G. Mortun ei pe Alemndru Radovici. Tail
reilalti, ori au murit prematur, ori n'au artitat talente politica'
rdeosebite spre a putea ajunge la portofoliile ministeriale.
Intrarea socialietilor in partidul liberal nu s'a putut face,
tnsil. faril greutati ei fara Impotriviri. Cel care era, mai ales,
ostil acestei infusiuni era tocmai s,eful Partidului liberal,
Dimitrie Sturza, ale carui idei ioarte domoale nu se potri4
www.dacoromanica.ro
 ..T.: 277 .-...%

F6 au, in n1dr tiff fel, cu iderie tr ma Inarritcri3e: mare 0.4 anee

lia altg hotArgre s'au Intrebuintat multe mijloace de cgtre
flonel Brgtianu si cei din jurul ELI.
i Mai Intaiu s'a pus la cale hanchetul dela sala Edison despre
Ceara am mai vorbit.
i Initiativa acestui banchet, dat spre a slgvi pe Dimitrie
laturza a doua 21. dupg ce fusese rgsturnat sub acuzatia del
litdare, a luat o un fast socialist. doctorul Radovici in frunteid
nui numgr de tineri cu aceleasi idei. Aceastg initiativ5, eral
n act de curagiu care a miscat pe britramul sef al partidului.l
..irede aceastg. manifestatie in favoarea sa, fgcutg. de tinerii
haintati In vremea In care cei mai multi britrani liberali
e codeau sg.-1 sustie, l'a impacat cu tinerii aceAtia In cari nit
ai vedea o primejdie pentru partid.
APoi Ionel Bratianu i-a sugerat ca", attragand in partidul
ryk-4:
liberal intregul stat-major socialist, va decapita acest partici
1-1 va desfi:nta pentru mult timp. Cu acest fapt partidul li-,
ral, pe de o parte va face un real serviciu tgrei iar pe de and
i va atrage simpatiile pgturilor muncitoare si ale Intreguluii
ineret cit idei democrat;ce.
i Dimitrie Sturza a Wales si a fost convins. Astfel tinerifl
.generasi." au intrat in partidul liberal. ..

,1 Pe cand partidul liberal se democratiza Ia suprafaci Iry

' hipul acesta, in partidul conservator se producea o miscue inli
ens invers : Gheorghe Panu jertfit, lug. atitudine ostilg fat& de
artid si anuntg hotarerea sa de a se retrage.
I Mai ales faptul cg i s'a preferit cl. Gradisteamr, un Vann*
arg suprafatg politicg atunci. l'a Incredintat crt in partidut
r onservator nu mai are nici o simpatie. De altfel, drept conso-
tie guvernul li oferea, doar. locul de avocat al statului in'
procesul Hallier, adicg, 15 mii lei.
: Insg, in actiunea sa Panu nu mai era urmat "de cgtre In-,
it,reg partidul radical. Alexandru Bgdgrgir, seful real al ra-
Klicalilor dela Iasi, recunostea Ina, de formg $i din condescen-
rdentg, sefia lui Panu, de rapt insa, era inteles cu Take Ionescit
esi stgruia pentru ca seful radicalilor sg nu facg ruptura:
Etuptura nu s'a tricut. Panu a prirnit insarcinarea de avocat
th1 statului in procesul Hallier. dar acest act de sllibiciune a:
tontribuit ca sg nu facg parte nici din viitorul guvern censer-
iyator, preziclat de catre Petre Carp.
Dacri ar fi avut curajul mIcar atunci, sg refuze oferta con-
rvatorilor britrâni, dacg, ar fi esit din partid si ar fi trecut
gruparea lui Petre Carp e foarte probabil ca ar fi avuti
on portofoliu In guvernul prezidat de acesta in anul 1900.
.
Iar In timpul acesta Nicu Filipescu incepe lucrarea de
pulisa pentru rgeurnarea guvernului Cantacuzino, In care
ake Ionescu dobândise o prea mare influenta, 0. pentru adu-
. 4cerea la et-Irma a lui Petra Carp.
Paste Putine luni faptul era indeplinit.
www.dacoromanica.ro
 273
Razboiul anglo-bur, cafe la Inceput era atat de favo
tabil burilor, a luat o alta fala. Slabele conting3nte indigene
sunt infrante unul clupIl. altul. Cu cat Sosesc neincetat inta:riri
din Anglia cu atht fortele bure se topesc si nu mai pot fi In-
locuite cu alta rezerve.
Burii pierd puternica pozitiune de la Colenso, iar cetatea
Ladysmith, asediata de la Inceputul campaniei, este despresu-,
rata. Numirea mare$alului Roberts In fruntea armatelor en-
gleze a contribuit mult la aeest rezultat.
La 15 Februarie generalul bur Cronye, unul dintre ce
mai valoro$i comandanti bud, capituleaza fara conditiuni cu
,Intreaga sa armata in numar de 4 mii oameni, 4 tunuri de
'calibru mare, 9 tunuri de calibru mai mic si doua tunuri
Maxim.
Langa Ladysmith se da o lupta foarte crancenti ce se ter-,
mina cu victoria englezilor. Capitularea lui Cronye nu a pus
canal razboiului.
In Germania victoriile englezilor sunt rau vazute, caci:
simpatiile germane sunt cu burii. In Franta englezii sunt me-
najati pentru cuvinte de oportunitate politica. Totu$i marele
ziarist Henri Rochefort cleschicle in ziarul L'Intransigent" o
lista de subscriptie, spre, a se oferi:Co sabie de. onoare genera-
lului Cronye pentru limga si vieaa,lui rezistenta.,
Generalul Cronye a fost un rftare si valoros, general. Cu
Torte de o neinsemnatate aproape ridicola a putut tine piept
luni intregi puternicelor coloane engleze si le-a impiedicat sii
Inainteze facandu-le ,s1 sufere infrangeri dureroase.
In ziva capitularei, generalul Roberts astepta langa o
trasurica ce servea generalului drept camera de dormit. La
'ora 7 dimineata se vazii un grup de cillareti inaintand sub
't onducereca generalului englez Pretyman ; langa el un batran
jpe cap cu o prdarie CU margini largi, imbracat cu o haina:
Iscurta din stofa ordinaril si cu un palton de lana. Acesta era
'Toarte temutul general Cronye a carui figura era impasibila.
Generalul Pretyman prezinta pe Cronye cu vorbele :
.Domnul general Cronye". La aceste cuvinte Cronye salutal
fmilitareste iar aeneralul Roberts ii intoarse salutul. Toti ca-
qaretii clescalecari. Generalul Roberts Inainta ; stranse mama
igeneralului Gronye, $i-i spuse Domnule, ati facut o cura-
gioasa aparare".
Razboiul va urma abum cu $i mai mare Invenunare de
oarece englezii refuza toate ofertele de pace cc li se fac
nu Inteleg sa inceteze lupta de cat dupa infrangerea definitiva%
a burilor.
lifi non motiv de lupta intre Take Ionescu si Filipescu;
acest motiv ingspre*te Inca si mai mult relatiunile dintre cei
doi fruntasi conservatori. La ordinea zilei vine alegerea unui
episcop pentru enarhia Romanului.

www.dacoromanica.ro
 279 -r
CarcTIdatuJ lui Take Ionescu este Safirim uraioveanul tat
candidatul lui Vilipeseu este arhiereul Ca list.
S au tras sforile cateva zile inainte de ziva alegerii, iar gu-L
yernul convoaca muele colegiu prin surprindere spre a im-
piedeca campania lui Ghenaclie'tare ar. fi dorit sa candideze.
In ziva votului o altereatie violenta se produce in Camera!
'intro Nieu Filipescu *i ion Lahovary, ministrul de externe dire
cauza convuegrei atat de grabite a colegiului. Filipescu ester
do altfel, foarte needjit fiindcg guvernul4,1combate fati* candi-
c1aura lui Ca list care este candidatul agreat de el personal. Fid
aipeseu cere ea guvernul sa nu se amestece, O. nu faca pre-
siuni *i sa lase alegerea liber5.
In Camera fierberea e mare. Amicii Iui Filipescu strigg
Calist I Calist I Calist! Iar amieii lui Take Ionescu raspund
afiri m I Safirim 1 Safirim 1
Deputatii din majoritate sunt intruniti la o consfatuire ii
acolo li se comunicg de catre generalul Manu cum ca Safirirrr
e candidatu: primului ministru. Filipescu protesteaza *i care
guvernului sa nu se amestece.
Iii sfar*it, in aceasta atmosferg se procedeazg la alegere,
Majoritatea absoluta, este de 114. Arhiereul Safirim Craio,
yeanul este ales eu 127 voturi, adicg d'abia cu 13 voci peste
Trkjoritate. Cia1i candidati au avut: Ghenadie Petrescu 46
Yoturi; Calist Botoseneanul, candidatul lvi Filipescu 36 voturi,
§i Conon- Baeaoanu 17.
Faptul ca: candidatul sgu a Intrunit mai putine voturi de
tftt chiar Gbenadie Petreseu, a amgrit mult pe Filipescu i i-ak
lhotarit hula de conduita viitoare. De acum el va lupta far6!'
(Preget impotriva, nu numai a lui Take Ionescu, dar si tmpo-
triva Iui Gheorghe Cantacuzino spre a-i rasturna guvernul.
Un conflict violent isbucue*te intro statul roman *i
statul bulgar. ,

Conflictul e provocat de posesiunea insulei Bujorescu, In

dreptul Zimnicei.
Cazul sta astfel: insula Bujorescu era alipitg Bulgariei, insg
Dunarea schimbanduii cursul, a trecut-o in partea Romaniei,'
Au urmat tratative, dar fiincicA bulgarii amenintau s5,
cupe insula cii forta, guvernul roman a ocupat insula cu St
companie de sohlati, trimitancl, In acela.* timp, *alupa Ve-
dea" ca sa patruleze *i si impiedice un eventual atac bulgar.
In presa bucure*teana este agitatie. Ziarele spun ca guver-",
nul holgar a trimis celui roman o notg prin care acuza Roj
mania c, In loc sa. se a*tepte solutia de la tratativele diplo-
matice, a procedat necivilizat, intrebuintand forta brutala cu
care au fost goniti soldatu bulgari.
Bulgarii someara Romania ea s. evacueze insula *i dupg
aceea si so trateze diferendul.
Din Paris vine *Urea ca Theatre Francais "(Comedia
franceei), a eazut prada flacarilor. Arhsta Dudley a lost scoasä,
jumatate asfixiatbi. Artista lienriot a lost carbonizaat
www.dacoromanica.ro
 ZBO

'Mara Henriot, .de curand angajata la Comedie. era Ue

}mare frumusete, avea 19 ani si dedea mari sperante. Artistul
IFalconnet a pierdut 20.000 de franci pe cari-i pastra intr'un
du lap. Tablouri de mare valoare i gobelinuri scumpe au fost
distruse. Autorul dramatic Victorien Sardou asista in stradl
la dezastru si plangea. Emotia la Paris este imensa.
Cabina artstei Henriot a foot gasita intacta, prin urmarei
dacä artista ramânea inauntru, scapa. Din toate partile Wald/
,au sosit telegrame de condoleante; scea dintai telegrama sl
venit din. Canada din partea marelui artist-tragedian eng1e4
Irwing. Trupa Comediei franceze a jucat apoi la Odeon.
In sfarsit in ziva de I Martie incepe judecarea proce4
sului Ha Bier care da loc la mari agitatiuni politica.
La ora 10 dimineata, tribunalul se instaleaza, presedintO
'Thud ci. Sutu asistat de d-nii Manfre j Seamans; cel dintai an
bitrul din partea lui Ranier iar d, Seamans supraarbitrul.
Avocatii Statului sunt Gheorghe Panu, Barbu Paltineanu
rsi Ion Boamba. Hal. her este aparat de cittre d. Raymond Poin.4
tcard o cdebritate a baroului parizian, mai tarziu presedinte
'al Republicei franceze si apoi sef al guvernului, care a ordonat
ocuparea provinciei germane Ruhr.
Partidul liberal face mare agitatie, ziarele de opozitie apau
cu mansete atatatoare, manifeste sunt impartite populatiei iam
lumea este invitata ca sa villa in fata localului Curtei de
compturi unde este instalat tribunalul exceptional.
Pe and vorbeste d. Poincaré, sgomotul maselor din stra4
Iii aiunge pana la sala sedintelor. Mara tot statul-major libees
mal este concentrat si demonstreaza. Indignarea liberalilor se
manifestii violent impotriva frunlasului liberal Constantin
'1\lacu, fost ministru, care a prima sa fie advocatul lui Ha Mere
Fondul procesului este unnatorul Statul roman, consta4
taint ea Hallier nu mai nutea urina cu lucrarile portului,
duat din mana intreprinderea si a pus-o in regio Fata de aced
,fapt Bather a cerut statului roman a despagubire de 17 miCe
oane opt 3ute saptezeci si sapte mii lei ,iar Statul roman nu
A oferit deck 3 milioane.
Tot timpul cat a pledat d. Poincaré liberalii adunati in
1,strada si in curtea palatului Curtei de compturi, au vociferat,
,}tfluerat si. au facut un mare zgomot. Dau aci, dupa ziarelo
epocei, numele liberalilor cari erau grupati acolo si manifes-t}
: Stefan Sihleanu, profesor universitar, Emanoil Culoglui,)
lEmil Petrescu, fost -nrefect de politie, 17. G. Mortun, doctor Ra-i
fclo vici, N, Saveanu, G. Diamandi, Al. Ionescu fost procuror,
Aon Malla, G. Caracas lost prim-procuror, G. Poltiinos fosU
Itreseclinte de tribunal, Al. Lupascu fost procuror, Clinceanuf
kst procurrr, G. Danielopol, Victor Antonescu, CApitan
I. Gbica, Fundateanu, I. Vericeanu, Alexandru 13agdat viito4
inspector de politie, fratii Sipsom, C. Durma, Ianovici, Grigoret
Stroiti, cleputatul Boldur Epureanu, crtp. I. Cretearn4
tbitan Popovici, lancu Culoglu, G. Otnescu, Chintescu, etc.
www.dacoromanica.ro
 281
Fata" de atityclinea mdltimei politia intervine cu forte in-,
klestulatoare. goneste pe manifestanti, loveate pe cativa, ans..
%eze pe unii din ei, st puse un cordon militar in fata localului.
Din cauza agitatiei din strada mcmbrii tribunalului si ad-
vocatii lui Ha Hier pArdsesc localul la ora 12 jum. aparati de politic.
Liberalii spumega in contra lui Nacu. In aceiaa seara de
Martie societatea de bineiacere Tibisoiu" dedea o serbare,
I.
"a care asista si doamna Nacu cu una din fiicele sale care juca
Oiteo piesa de amatori. Dupa" spectacol d-na Nacu intadnind pa
ji-na Zoe Sturza, sotia aefului partidului liberal, o intreba :
Cum apreciati jocul fiicei mele, doarnna ?
Iar d-na Sturza Ii raspunse :
Cred c frumoasa toaleta a fiicei clomniei-tale costa
prea mult pe tara.
Agitatia in oraa merge crescand, poporul este chemat s.
rnpiedice functionarea tribunalului arbitral care este o rusna
entru tara. Dupa rnanifestatiile dela Curtea de Conturi, ur-
meaza altele pe bulevardul Academiei, in fata Senatului.
Multimea agitata de liberali sparge geamurile palatubli
rniversitatii.
Cat dureaza pledoariile procesului, agitatia este intreti4
!luta ; se organizeaza o mare intrunire paha' la sala Dacia.".
giarele publica articole incendiare, cu litere groase ele anuntl
izbucnirea razboiului civil, macelarirea studentilor, znopirea.
ciariatilor, etc.
Pledoaria d-lui PoincarO a urmat 5 aedinte. La a sasea s'a
lat cuvantul lui Gheorghe Parm, Acesta are un incident cu
d. Poincare. Iata-1:
La intaia $edinta. cAnd publicuI, in frunte cu agentii Ii-
berali, a dat navala cbiar in sala tribunalului pe c&nd vorbea.
I. Poincaré, acesta, iritat, a exciamat:
Se cunoaate ca suntem aci la portile Orientului
D. Panu a relevat vorbele d-lui Poincaré protestand.
D. Poincaré a prezentat un protest prin careli explica
:cuvintele.
Iau act cu placere de retractarile ai scuzele d-lui Poia
.par6, zice Panu.
Auzind aceste vorbe d. Poincaré sare de pe scaun i strigit:
Un francez nu cere niciodata scuze !
Faaoda! strigN unul din public ; fiindca publicul era
tot acolo *).
In sfarsit, durd terminarea dezbaterilor, tribunalul d.
tentinta
Se atie ca Helier pretindea aproape 18 milioane lei pe and
tatul roman nu oferea deca'A 3. Tribunalul a conclamnat statul.
,troman sa dea Iui Hallier, drept clespalgubiri, suma de 6 mi-
lioane 223 mii lei.
Duna pronuntarea hotgrirei, toga agitatia politica cade de
*) Faso.cla localitate in Rept, pe care francezii au fast siliti
s'a paraseasca' in 1883 sub injonetitunea Angliei.
www.dacoromanica.ro
 = 282
pude se vede ca nu era vorba de o agitatie populark, c1 numai
de o inscenare politica.
Dar ce a fost In fond afacerea 'Tallier ?
Un antreprenor francez a obtinut, pe baza lucrarilor ante-
rioare savarsite in alte taxi straine, conoesiunea construira
portului Constanta Dar, datorita la tot felul de imprejurari,
Hallier a declarat intr'o build dirnineata ca nu mai poate uriTia
lucrarile din pricina multelor piedici ce i se pun de admi.:4
nistratia romaneasca, a parasit lucrarile si a cerut o despagu,
bire de aproape 18 milioane lei.
Ceva mai mull, Hallier, deolarand c Inteun proms atati
'de insemnat cu statul nu are Incredere In nepartiniret cat a
In competinta tribunalelor romanesti, a pretins ca judecata si
fie deferita unui tribunal de arbitri.
Aceasta cerere umilitoare pentru statul roman, a fost sus-
Ainuta cu tarie, do cercurile finantei franceze interesate irt
Intreprinderea Hallier si, In acels timp a fost sprijinita si de
guvernul francez.
In feta atator presiuni pugkernice, facute, mai ales, Inteun
moment In care seoeta si criza financiara, amenintand statul
cut un faliment, Romania avea o grabnick nevoie sa obtie un
Imprumut in afara gu'vernul Ii silt sa caPituleze.
Interpelat in Camera, guvernul raspunse prin glasul lui
Take Tonescu, marturisind ca se afla sub apksarea unei neoe-
sitati inexo`rabile $i ca finanta straina reclama neaparat ca
procesul sa fie jpdecat de catre un tribunal, de,arbitri.
Opozitia atat Lberalii cat si o parte din junimisti;
Incepu agitatia Impotriva guvernului. Dar masele populare
erau en totul straine. Dupa, cum am aratat mai inainte ma-
nifestatia dela Curtea de conturi unde s'au tinut -sedintele tri;
bunalului exceptional, ero, facuta de vreo douk sute de poll-.
'ticiani liberath agenti .electorali, etc.
De altfel aceasta este istoria tuturor miscarilor politice din
kBucuresti. Tie cal era un partid la .guvern, fie ca era altur,
Jniscarile de strada nu eran adevarate rkscoale populare ci
rnumai puneri In scena ale partidahii din opozitie prin agentii
Inregimentati.
Afacerea Hallier a avut dedesubturile 5i partile ei destul
trde jignitoare, Mai Intai cererea finantei straine ca pricina sa
ie judecata de catre un tribunal de arbitri a dovedit Putina
stima de care se bucurau, pe vremea aceea, tribunalele noastre,
In strainatate. Apoi agitatia bberalilor nu a avut de scop nu.4
falai sa. aduca neplaceri guvermilui, dar $i sa facb.' presiunei
asupra arbitrilor, spre a le zmulgc o sentinta mai &Hoe pentru
tara. j, In adevar, de uncle Hallier pretinde4peste 17 mili
cane lei, nu a obtinut decat 6 iniboane 200 mii.
Din acest punct de vedere agitatia 5i manifestatiile de
strada au avut si partea lor bunk, caci (laza nu s'a putut inlatura
aunilirea Lrii3 cel Dutin au izbutit sa crute statiului 0 sangel

www.dacoromanica.ro
 283
rare bdneased foarte Clureroasd, mai ales in vremurile de a-I
tunci.
Membrii comitetului Ateneului roman se intrunesc spre
soil alege carnitetul. Vechiul coniitet este reales. El e compus
astfel presedinte N. Cretulescu, vice-presedinti V. A. Ureche
si P. S. Aurelian, membri lonescu-Gion, dr. Al. Ureche si Al.
HStrincescu.
In Transvaal, luptele urmeazti crancene intre cele doud.
armate. Burii opun o impotrivire Indarjitd dar sunt siliti sd.
cedeze terenul pas cu pas. Statul liber Orange este ocupat de
englezi. Totus Inteo mare Udine la Magenfontein, englezii
sufdr o sangeroasd infrangere, peizand opt sute de prizonieri
sase stile de morti. Pentru acele vremuri si pentru sllibiciu-
nea contingentelor.in lupttt, cifrele erau insemnate.
Dar in toiul Juptelor o veste intristdtoare pentru buri so-.
'seSte : generalul-sef al lor, anume Joubert moare de o boald
de stomach. Ii,fraugerea definitivd nu mai poate Intarzia.
L'n ,incident bazliu la Ateneu. De pe urma lui s'a ras
cateva zile In Bucuresti.
D. advocat Sontu tinand o conferintd, literard, Intre altele
a zis :
Literatii nu sunt de loc favorizati In Romania. Bine a
.spus Caraziale c, clack ar aveh 9 mph, pe nici unul nu rag
face litcrat.
Caragiale se gdsea in Mitt comitetului. Dupd sfarsitul con-
ferintei i pe cand publicul esea din sald autorul Noptei Fur-
tunoase, apdru in fata publicului i strigd :
- Nu este adevdrat NiciodatA n'am spus cti.' nu mi-ag
face copiii literati !...
A. lost un moment de emotiune si s'a ras. Dar de fatd eratt
_si cativa prieteni ai lui Caragiale, cari cu cateva zile.mai
in:Le, II auziserd perorand:
Nu, mrt. In Romania nu trebue sd. fii om de litere ! Eu
rdaa, asi avea 12 copii nu 1-asi face pe nici unul literat,
dar i-as face pe toti cameni poliiici. Numai asta produce.
Caragiale era. Mg, cunoscut pentru butadele, capriciile si
mai ales pentru inconsecMtele lui de limbagiu.
Un eveniment insemnat in politica din nduntru : libe-
ralii sturzisti sc intpacti cu drapelistii
Afacerea Hallier cat si sldbieiunea guvernului ceea ce
putea si aductt o schimbare de regim dintr'o zi in alta va
grdbi Impticarea color cloud. fractiuni liberale.
Criza financiard era foarte serioash. Guvernul nu putea
contracta un imprumut in strdindtate si, fdrä acest Imprumut,
trebuia sd declare neputinta statului de a pläti. Solutiunile
propuse de cdtre ministrul de finante Take Ioneseu erau de
neprimit, atilt pareau de jignitoare pentru tail.. Mai departe
voi arttta programul prezentat de cdtre acest ministru, ceeace
a i grtibit cdarga. cabinetului Cantacuzino,,

www.dacoromanica.ro
 284 -
Liberalii se pregdteau, dar, ca s1 ia din nou puterea. Eii
'nu prea erau bucurosi sd vind la guvern intr'o imprejurarei
,atat de grea, totusi, dacd evenimentele ar fi poruncit, adiedi
dacd conservatorii n'ar mai fi putut tine carma, partidul li4
beral era dator sa-i ia locul
Dar Sturza fusese instimtat do regale Carol cal, numai
:unui partid liberal intregit i-ar da puterea, in nici un caz unel
bfractiuni. De aceea tratativele intre cele cloud ramuri liberal
s'au facut in grabd si unirea s'a realizat. In fata porspecti
`wei de a veni atilt de repede la guverno liberalii din amandou
pberele, au facut toate concesiunile, au uitat toate acuzatiiloJ
,din ajun, drapelistii au uitat ad Dimitrie Sturza fusese pentr
kei un trdddtor de neam, Dimitrie Sturza nu mai tinea mint
ca fusese alungat dela canna sub cea mai rusinoasd acuzare
t ei impticarea s'a flicut.
Cu aceeasi lipsd de convingere, Cu aceeasi usurinta au fos
duse cele mai crancene lupte politica in Romania. Afar& d
t
asta partidul liberal dobandise o a doua naturd, aceea de
t
fi intotdeauna la guvern. "
Parlamentul Incbizandu-se luptele politico Inceteazd sil
filupd obiceiul pdmantului, fruntasii politici ai ambelor par,
tide incep sd se risipeascd, care pe la mash, care prin strdin
1;tate. Dar situatia financiarit este foarte criticd, ministrul d.
finante Take Ionescu, isi da mari silinte ca sd gdseascd, I
)strdindtate un Imprumut de cel putin 80 milioane care ao,
salva, nu num& tan., dar si guvernul.
Deocandatd Take Ionescu si-a castigat sprijinul ziarului
ppozitie Adeverul. In numarul dela 18 Aprilie acest ziar p,
\blicd urrnatoarea notitd:
f 1,Pester Lloyd publicti In ultimul sat' numar o revistd ifi
supra activitatei legislative a parlamentului roman si adu .t
,elogii cabinetului Cantacuzino. s.
Organul oficios maghiar pune in special in evidentit pe
psonalitatea d-lui Take Ionescu si relevd cd actualul minist
i.
pile finante e sufletul cabinetului si autorul mai tuturor legilo
fimportante care s'au votat de curand.
Pester Lloyd prevede ed. el. Take Ionescu se va impune, 14
itr'un apropiat viitor, ca ;et' al partidului conservator".
Aceastd, notitd publicatd cu litere cursive In fruntea ruEri,
.
zei de informatii. de catre un ziar care fticea opozitia cea ma:
\yiolentit guvernului, este seinnificativd.
Bine inteles notita din Pester Lloyd era trimisd din B
curesti si plätitd dela ministerul de finante, Insd ea aata car'
yerau, Ind: de atunci, veleit'atile lui Take Ionescu. Candidatur
qsa la sefia partidului conservator era pusd astfel ca un balo
tcle incercare, Visa aceste manopere au contribuit la sfde
snarea partidului prin sfasierile si rivalitdtile pentru sefie.
Take Ionescu mai dd drumul si la alte baloane de Inq
car; el fizeim program cu_care_sli_ladrenteze situatia al

www.dacoromanica.ro
 285
In Inure criza; Intre alte propuneri are $1 vinaerea serviclulug
Ge navigatie. Infbritarea acestui seryiciu fusese una din man,'
unite partidului cor.seryator, in special a marelui minister del
sub presedinha lui Lascar Catargiu, acum Take IonescW
fiind strans cu usa, propune vinderea serviciului. In ziare fa,
hvorabile lui Take Ioncscu incep sa apara articole care sustiru
aueasta solutie, de si este jicnitoaie mandriei nationale.
-- Criza financiar 5. atinge di.ncros si proprietatea urbana-
,Este foarte interesant de amintit astazi, cand chiriile au atins
;Ina nimi cu neputinta de atins de pungile mediocre, care ere
ptarea de lucruri dela 1900. .

Ziarele vremei ne spun ca paste 10.000 case au rg.maa

\neinchiriate In Bucuresti. Proprietarii scadeau chiriile pe ca-
mete. Chirii de 6000 lei pe an scoborau la 2000 lei ; chiriile dela
12000 si 3000 ajungeau la 1500, 1200 si 1000, iar proprietarii se
rugau de chiriasi ca sa, nu-i pardseasca.
Creditul urban devenise proprietarul catorya mii de case,
k,clin cauza ca proprietarii nu mai puteau plati ratele. J

Aceasta crizil a durat mai multi ani de zile.

La jumatatea lunei lui Aprilie m'am retras dela ziaruli
rAcleverul spre a lua directia ziarului Patriotul pe care l'arr
tiondat cu mijloace proprii. Acest ziar independent a lupta,
ppentru rasturnare cabinetului Cantacuzino si pentru venireai
.
taa carma a lui Petre Carp.
In ziva de 5 Mai vine stirea telegraficrl din Pari
,cum ca pavilionul Bomaniei a fost inaugurat la Expozitia i
.

ternationalit. Dimitrie Olanescu (Ascanio) a rostit o cuvann

Aare In prezenta corpului diplomatic, personalului expozitie0.
,etc.
,
_
Criza financiara este atilt de acuta !neat problema q
ipusa; sau guvernul gaseste rnijloace pentru inlaturarea e0,
j mu plead'.
Take Ionessu prezinta un program menit sit usureze ,.I
Auatia ; acest program cuprinde 1) Vinderea serviciului ma
jritim unui conscrtiu strain 2) vinderea catre Banca Natio-
inala a actiunilor statului: 3; vinderea pachrrilor statului; 4
jmonopolul alcoolului. Se fac tot felul de propuneri dar nu
1;nimic realizabiL iar Imprumutul in strainM,ate nu se poatel,
,pbtine.
In timpul acesta Yin doug stiri importante;din afard
lntâia spune cit burii au incetat razboiul ne mai putand lupta
On contra fortelor cu mult superioare ale englezilor. Statut
Prange a fost anexat mai Int,ai, dupa aceea a fost anexat s"
aransvaalul. Vitejeasca Impotrivire a burilar, care le-a atral
tadmiratiunea lumer Intregi, nu le-a fost de nici un folos.
ve: A doua stire este ca In China a isbucnit o mare rascoald
Izisa a boxerilor, care rn5celaresc pe straini si pustiesc totu
In drumul lor. Aceasta este o miscare nationalista sprijini
In parte de. JU USD. Ifrjit ijmoresas,ree dun=
tar 5inilord

www.dacoromanica.ro
 286
Raseulatii au patruns in Puking si au asediat pe airthasa-
Uorii Ulllup_111 eu tainuide, lor in localurile ainbasadelor. La
urnia ultintatumului zaclarnic auresat de puterile europene,
acestea au trimis forte militare numeroase cu care au
putut infrange inipotrivirea boxerilor. Numai luancl Pekingul
cu asalt armatele puterilor europene unite cu armata Japoniei
au putut despresura ambasadele $i infrange rascoala ultra
nationalista a chmez.ilor.
Ernigrarea evreilor reincepe. Din to-ate ora$ele tarei e,
.migreaza evreii in masa. Se anunta c guvernul roman a-
orda evreilor calatoria RTatuita papa la Rotterdam; evreii yin
3n mase mari la ministerul de lucrari publice cerand sa ii
be acorde bilete.
Cei mai multi evrei sunt hotariti sa piece In Canada. In
sirainatate presa ataca Romania aratiind ca evreii sunt siliti
s I fuga din cauza exceselor antisimitc. Aceasta campanie de
presa educe pagube tarei $i este una din cauzele principale
pentru care Romania nu poate obtine un imprurnut In strai-
natal e.
Take lonescu. In special, este furios impotriva agitatorilor
antisemiti pe care-i aeuza eh fac Orel cel mai mare rau. In-
ti'un consiliu de ininistri el a strigat :
A$ vrea vad pe domnii antisemiti la guvern. mai
ales in imprejurarile de astazi. A$ fi foarte curios sa stiu cum
ar putea rezolva criza financiarii. avand pe toti evreii in contra.
noastra.
Criza politica intra in faza acuta $i hotaritoare la sfarsi-
tul lunei Iunie, de o data cu inloarcerea regelui din straina-
tate. 1ste acum afara do orice indoiala cum ca cabinetul Can-
tacuzino na mai poate merge inainte. Dar nu se $tie Inca co
ya urma.
Impacarea sturzistilor cu drapelistii da de gandit conser-
vatorilor cari Incep tratative pentru impacarea cu junimi$tii.
Gheorghe Cantacuzino nu este ostil retragerei dela guvern cu
conditia ca sa ramate $ef al partidului. Pe aceasta baza se tra-
teaza. Insa unul dintre frunta$ii batranilor conservatori, ge,
neralul Manu, se Impotriveste hotarit impacarei, deoarece In-
telege ca sub noul guvern nu va avea nici o situatie.
Este sigur ca Petre Carp va veni la putere, Insa nu cu par-
tidul junImist pur ci In urma unei combinatiuni cu conserva-
torii batrani.
Take Ionescu este foarte necajit si anunta ca. va combate
viitorul guvern, deoarece combinatia a fost pusa la cale de c.-
re Nicu Filipescu, prin manopere ascunse, fara ca sa-1 puie
in curent cu intriga urzita.
Tratativele au fost duse de Nicu Filipescu cu Titu Maiore-
seu. Cand acesti doi fruntasi s'au inteles, au fost oarecari greu-
tati spre a fi co4vins si Oheorghe Cantacuzino, seful guver-
nului,

www.dacoromanica.ro
 287
Dupg oarecare staruinte acesta a Prima ca s. treaca sefia
gu\exnului lui Petre Carp.
In zilele acestea, inceputul lunei Iu lie 1900, au incetat
din viat& doi fruntasi ai vietii politice: Doctorul Nicolae Cre-
'J Nicolae Cretulescu
ige verqcu.
era presedintele Ateneului, fusese de
mai multe ori ministru, era un barbat cult cu idei consen a.-
toare. ln timpul rdzboiulut dela 1877-78 a fost singurul om
politic care a avut curajul s scrie public, cum cit este in ink,-
resul Rom'aniei sit primeasca retrocedarea ciitre Rusia a celor .
trei judete basarabene si sa ceard, in schimb, o cat mai larg&
compensatie teritorialg in Bulgaria. Ideie cu totul fals& si
primejdioas6 in urmarile ei.
George Vernescu a jucat un insemnat rol politic dela 187::
1a 1889, a fost ministru de trei ori si a putut deveni, seful unei
grupari liberale cu oarecare fort& electoral& In tarti. Avocet d)
Intâiul orclin, avea un glas autorizat la bail. Când a murit era
:retras de critiva ani si din politic& si din avocatura, de pe ur-
ma cdreea a ca*tigat o foarte frumoasg. avere.
Palatul in care este instalat astazi ministerul industriei a
,lost cumparat de Vernescu si restaurat in chipul luxos in care
11 vedem astazi. Statul I-a cumparat dela fiul lui Gheorghe
Yernescu, mostenitorul.
Criza ministerial& este aproape de stIrsit. In urma unui
consiliu de ministri tinut la Sinaia, regele a cerut guvernului
sti-i arate ce propuneri are pentru rezolvarea crizei. Take Io-
nescu i-a prezentat proectele sale despre care am vorbit in anti'.
parte. Dar regele le-a declarat neackeptabile, mai ales ca part;.-
dul liberal le resPingea categoric. Dup& acest refuz situatia
guvernului fu hotarita.
Nu mai erea un secret pentru nimeni ca' seful guvernului si
Nicu Filipescu s'au inteles cu junimistii. In tabara veche con-
servatoare supgrarea este mare, mai ales foarte supArati sunt
generalul Manu, Take Ionescu si Ion Lahovary.
Generalul Manu anuntli cit va clemisiona dela presidentia
clubului conservator si chiar din club.
In adev6r de indatlt ce formarea cabinetului CarP fu anun-
tatA, generalul Manu trimise lui Ghporghe Cantacuzino urma-
toarea demisiune dela presidentia clubului :
,,In fata nouei situatiuni care s'a creat partidului conser,
vator, dorind a-mi pristra absoluta mea libertate de actiune po-
,Ilitica, am onoare a depune mandatul meu de presedinte at
Clubului Conservator.
Voiu observa si judeca cu impartialitate desvoltarea ulte,
rioari a evenimentelor politice in stInul partidului.
V6. rog sA exprimati multumirile mele domnilor membri
pentru increderea ce mi-au ardtat si de a primi expresiunea
Inaltei mele consideratiuni.
General Manu

www.dacoromanica.ro
 288
0 sear& Inafnte Ue a deveni Prim-mlnistru, Petre Carp,
pranzea la restaurantul Cap$a cu Constantin Anion ; iata ea
(antra Barbu Delavrancfea, primarul Capitailei; Petre Carph
lfoarte bine dispus, Ii intincle o tala $i-1 IntamPina intre--
bandu-1 :
Ce-ti pot oferi ?
0 jumatate Inghetata, raspunse primarul Capitalei.
A doua zi, la 6 Iulie, cabinetul Carp este astfel constituit:
Petre Carp, pre$edinte $1 finante ; C. 011ineseu, internele ;
W. Marghiloman, externele ; Titu Maiorescu, justitia; genera-
aul Jacob Lahovary, razboiul, C. C. Arlon, cultele ; N. Pilipeseu.
domeniile ; I. Gradisteanu, lucrari publice.
Odata cu formarea cabinetului se anunta $1. fuziunea celop
rdoua particle conservatoare.
Seara se tine la Clubul conservator o intrunire solemna in
,care se serbeaza fuziunea. Gheorghe Cantacuzino da un ma-
nifest catre partizani prin care li invita sa recunoasca actull
ifuziunei.
t.
La Club lume multa, toti efi.it sunt primiti cu aclarnari.
Dupa ce vorbesc Gh. Cantacuzino $1 Carp, sala cere sa vor-
be asca si Take Ionescu. Acksta spune ca se bucura de arnan-
doua actele Indeplinite : Cabinetul Carp $i fuziunek D-sa spu,
kne ea in cornitetul partidului ajunsese a fi binuit cii este din
iambele campuri, atat de mutt dorise fuziunea. Apoi spune :
1Daca am dat d-lui Carp guvernul sa-i dam $i sufletele noastre
.$1 gloria partidului conservator. F'atarnicia nu Insela nici
chiar pe cei mai naivi I
.Sinceritatea acestor cuvinte a fost verificata cateva luni
mat tarziu in faimoasa sedinta a Camerei din Februarie 1901,
cand ministerul Carp fu pus la pamant.
Take lonescu a declarat, totu$i, amicilor sai, cum ca dorea
'ca fuziunea sa se fad, in luna Octombrie, adica dupa ce el,
lin calitate de ministru al finantelor, ar fi Plata cuponul. Gra-
apa pus& de Filipescu spre a-i rani acest suoces, 1-a nemulturnit
aclane.
Vom vedea, imediat, cum ca acestea erau zvonuri pentru
galerie filndca adevarul era cu totul altul.
Guvernul Carp s'a constituit, prin urmare, grin fuzionarea
celor doua,' campuri conservatoare, Insa In suflete fuziunea nu
zera facuta din nici o parte. Erau, doar, cativa naivi cari cre-
deau cum ca actul solemn era sincer. Intriga era un sentiment
rganic In sufletul fruntasilor, ambitiunile tuturor erau ne-
asurate, asa ca nimic trainic nu se putea cladi cu generatia
aeeasta.
Emil Costinescu, unul dintre cei mai Inteligenti fruntast
iliberali, fiind interviewat de catre un ziar independent ce Pa-
.ere are despre fuziunea conservatorilor si data, guvernul
Carp va avea lunga durata, a raspuns :
Guvernul Carp nu va avea lungg durata dig cauza ri4

www.dacoromanica.ro
 289 -
va1itätllor *i a intrigilor frunta*dor. Particlul conservator este
vredestinat sa se farimiteze in dezbinart zanies din cauzd
amialtillor prea mari ale celor din fruntea sa.
Acesta era adevarul.. Dad. partidul conservator care
riurhara iuuiçi oameni de valoare in statujkSan major a gu-
vvernat mai plain decat Partidul liberal, *Tin cele din ',on, a
\clisparut, nu a indurat aceasta exacta searta numai din Gauze
protectiunei pe care regele Carol o &Gorda partidului liberal
ori din cauza nepopularitatei originei si a ideilor conduca-
torilor, de loc, prima de caPetenie au fost ambitiumle fare de
saturare posiblia a oarnemlor cari, fund nas4uti din tannin.
listorico sau pretinse istorice, nu se puteau supune nici unei
.discipline *1 mci primi intaietatea celorlalti.
Cabinetul Carp avea dela inceput in potriva sa ostilitatea.
declarata, franca a genera, ului Menu cat *i ostilitatea escunsa,
mannita, a tui laKe fonescu. In curanct ostanatea acestula Ulu
win& trebuta sa devie fatisa.
De altfel actiunea dizolvanta a acestor doi nemultumiti
trebuia sa ha ajutata de faptul c. Petre Carp venea la putere
absolut nepregatit pentru ca sa aduca indreptare crizei finan,
ciare.
Petre Carp nu era un muncitor. Era un visator si un iU
bitor de aforizme, de sentinte i vorbe de spirit. Ii lipsea si pu,
terea de munca i *Uinta constructivä a omului de guvern.
Foarte simpatic, foarte inteligent, foarte ambitios, foarte
modern in ceeace priveste intelegerea nevoilor statului, nu a-
lyea in el mijloacele de realizare. Moartea lui Menelas Mier,
mani ti rapise din ,partid pe singurul om care, in imprejura,
rile grele de atunci, ar fi putut gasi solutitle practice pentru
ca sa faca fata greutatilor.
Desi un an *i doua luni de guvernare neputincioasa a ca-
bmetului Cantacuzino-Take Ionescu i-ar fi putut da tot timpul
ca sa se gandeasca la milloacele de indreptare. Petre Carp vine
la Putere fara macar un singur proect de lege, fara macar o
singura solutiupe In chestia crizei. Scurta lui guvernare a fost
Un timp pierdut in dibueli si Incercari de experiente nereali-
zabile.
Petre Carp n'a incercat nici macar sti se prezinte In fata
arei ca un om de guvern mai democrat decat Predecesorul
sail. In conditiile fuziunei fiind ea ministerul sa fie compus
pe din doua, din vechi conservatori si din junimisti, am va-
zut ea Petre Carp s'a prezentat cu C. 016.nescu, general
Lahovary, Nicu Filipescu si Ionas Gradisteanu, din partea ve,
chilor conservatori *i, impreuna cu el, cu Titu Maiorescu, AL
Marghiloman si C. C. Arlon, junimi*ti.
Gheorghe Panu nici de asta data nu a putut avea un porto,
o
Era opozitia regelui care II tinuse Inca odata "departe de
banca ministeriala P Aceasta nu mai era de cazut fiindca rei
19

www.dacoromanica.ro
 290 -fl
gele Carol se ImpAcase cu fostul sef al raUicalilor. i iat5, elfin;
La venirea conservatorilor la guvern, de oarece Panu nut
,primise un portofoliu, conducatorii partidului s'au gandit s5.-1/
taleaga vice-presedinte al Camerei. Insa era teama c aceastti a-
flegere *.a face o mita impresiune asupra regelui. Atuncil
Constantin Olanescu, desemnat sa fie ales presedinte, a fost
trimis la Pa lat sa sondeze dispoziii1e suveranului.
Constantin Olanescu s'a achitat de Insarcinare. La Incepuf
regele Carol nici n'a voit sa aud5. de o audienta a lui Panui
Fiindeit Olgnescu ruga pe rege s5, acorde, aceluia care scrisese
In ziarul Lupta articolul Omul periculosko audienta.
Regele spuse lui 011inescu, ceeace mai spusese odatX:
Nu acuz pe Panu c5. m'a,atacat, fiinda am dovedit cI
nm iertat pe toti cei cari au flicut la fel, dar nu-I iert fiinda
tnu s'a supus legilor irii. Faptul c5. a fugit din tar5. asteptand
Iprescriptia de osanda tribunalelor a lost o gresall grava".
Insa in urma stAruintelor lui Olanescu regele se indild
,plecii, acord5. lui Panu audienta cerutil si- ghiata fu ruptg. Pa-.
nw fiind un om cult s,i foarte simpatic, In convorbirea intim5)
euceri chiar simpatia regalk
Prin urmare noua inlaturare a lni Panu nu mai putea fi
.atribuita ostilitatii regelui.
Panu, cu inteligenta lui superioaril s'ar fi putut impune
pe alta cale, dar nevoile lui materiale it sileau s alba alte pre-
ocupitri ded.t sa se pregateasd, s. devie indispensabil politii
ceste.
Problema arzatoare de actualitate era'criza financiarg. Da-
d, in tot timpul dela venirea conservatorilor la canna s'ar fi
consacrat studiului acestei probleme i da d. ar fi kasit, prim
Mound i geniu, aceea ce nimeni nu gasise pang atunti, omull
is'ar fi impus, fie conservatorilor, fie lui Petre Carp. Dar Panul
sa marginit a se retrage intr`o supgrare pashik lara actiune
politick asteptand mereu ca s5. i se ofere o situatie pe care, in-,
teligenta lui patrunzatoare ar fi trebuit sa.' Inteleaga, c'd nimenii1
flU i-o va oferi. "
Panu, din slabiciune si nehothrIre iu s'a stiut face indis-
pensabil.
Cabinetul Carp desteptase marl sperante cand a venit la
Carma. OPinia pub1ic ii a.stepta ca pe un mantuitor. Toti se
'Intrebau ce va c4i din acel cap pc care mufti il credeau ge-
nial. Dar guvernul Carp a fost atunci o mare deceptie.
Petre Carp, care lasase sa se creada cum ca, numai- s5. i se
dea puterea si va face minuni, n'a fost in stare sa' fad. nici tut-
car atat cat cabinetut precedent.
Dusmanii sag din partid : general .Manu, si mai ales, Take
Tonescu, TI pandeau pentru ca la cel dintãi serun de slabiciune
sa-1 atace.
Mai lnainte de a urmKri activitatea guvernului, sr":
a
sgun cateva vorbe asunra sentimentelor lui Take Ionescu fatw
noul cabinet.
www.dacoromanica.ro
 291
Cititorh au vazut a, Take Ionescu la seainta dela club cane
du proclamald fuziunea, a declarat cd (la guvernului tot, nu
diumai Increderea, dar si sufletul, afirmand, totodata, cd ef era
un vechiu partizan al fuziunei. Ei bine, tocmai contrariul era
aclevärat.
Cea dintai dovadd cum cd Take Ionescu nu spunea adevd-
irul, e faptul cà. refuzase s. intre in guvern. Take lonescu nu
era om sd refuze up portofoliu si sd nu participe la o guvernare,
Dud, refuzase portofoliul cei-a oferit Carp, de sigur ed nu din
spirit de prietenie a racut acest lucru.
Fiinded este un fapt sigur c Petre Carp, care Intelegea
iyaloarea lui Take Ionescu 5i, mai ales, puterea pe care o are in
Iparlament, dorea, nu atat ca sd-1 aibd in guvern cat dorea ca
'4s.a. nu-1 aibd impotriva sa. Dar Take Ionescu a refuzat catego-
kxic oferta.
1. De ce, dar, a refuzat Take Ionescu ? Ce plan avea ? Ce spe-
rante Ii povdtuiau ?
Un bateau barbel politic care a murit de curand si care a
frost amestecat, de aproape, la toate evenimentele politice de
tunci. mi-a facut urmAtoarea confidentd.
Având o audient5, la regele Carol, chleva zile inainte
kle formarea tabinetului Carp, regele mi-a vorbit *i de Take
lorittascu.
,,Foarte räu face d. Take Ionescu mi-a spus regele Ca-
tol ed nu primeste s intre in guvern. Nu e de inteles de ce
iface opozitie unui guvern Carp. Eu *tiu care este adeviiratul
motiv al acestei opozitii. Domnul Take Ionescu dorea sa-i In-
tredintez lui sarcina de a forma guvernul, dar aceasta nu se
putea. Recunosc c2a.' d. Take Ionescu are multe calitati, a este
om inteligent, e5.' are talent, dar nu i-a venit Inca timpul ca s5:
uie sef de guvern. Vremea lui va veni ; acum, frig, nu putea
trece Inaintea lui Carp care e mai bbalran *i are si un partid
dup5, el.
Am lntrebat pe rege dac5 m5, autoriz5, s coinunic lui Ta-
ke Ionescu aceste euvinte-
va autoriz, fireste, mi-a spus rege1e"4
Aceasta c,onvorbire s'a facut la Sinaia.
Am luat imediat trenul si am venit la Bucuresti. Cea din-
Val grijd. mi-a fost s md due direct acasd la Take Ionescu.
Minded a* fi fost fericit sa pot contribui. In grava criz 5. prin
care trecea tara si partidul, O. se poatd realiza Impacarea
sincerd a tuturor fruntasilor.
Am g5sit pe Take Ionescu In cabinetul sau de lucru In-
coniurat de secretari 5i de multd lume. L-am luat de-o parte si
i-am spus cum a, sunt purt5lorul unor comuniari im-
portante din partea regelui, deci asi dori sit-i \Tarbes° In Par-
ticular.
Take Ionescu mi-a r5spuns
Acum nu e cu nutinth. fiinde e prea rain% lume. Treci
Cliseara la ora 6, Cand vom fi singuri.
www.dacoromanica.ro
 292 .
$i la ora 6 seara am fost Ia el.
Seara la ora 6 am venit acasa la "Lake Ionescu,, Imi muse
omul politic. De IndatA ce am foot singur, cu el in cabinetul de
lucru, I-am pus In curent cu spusele regelui. $i urmatorul dias
log Iniepu 7 .

_ Take, regele m'a autorizat sd-ti repet Geeace mi-a spus

$1, mie, anume ca faci !carte rau ea te opui atat de crancen fu
fuziunei, cat si sabinetului Carp. Regele mi-a spus ca are coal
mai mare consideratie pentru capacitdtile tale, dar di nui
ti-a venit randul. El mi-a spus di randul tau va veni negre,
§it, dar mai tarziu.
Take Ionescu era foarte Indarjit i raspunse :
Nu primes° nici un fel de tranzactie. Cu ramolitul de
Carp 'Inca as putea primi sa lucrez, dar alaturi de acel... de
IMarghiloman niciodata.
Vrea sa zica" reclami panasul acum imediat ?
Da, vreau panasul I

Aceasta, insd, precum vezi, nu se poate fiindca, dupa

cum ti-am 9PUS, nu vrea regele.
Daca regele nu vrea am eu mijlocul ca sa-1 silesc sal
vrea t
_ Ma autorizezi sa due regelui acest raspuns ?
Da, te autorizez I
Am pIecat intelegan:d ca. Take este furios din cauza
schirnbarei de guvern ce se facea si care fuses pusa la cale
peste capul lui.
A doua zi m'am dus la Sinaia si am cerut audienta rage-,
lui. Imediat 1-am pus In curent cu raspunsul dat de Take Er?
escu.
Cand am spus regelui cum ca Take mi-a lifirmat ca are
mijlocul sa-i sileasca mana spre a-i incredinta presedintia
consiliului, regele m'a oprit, sa. uitat lung la mine si mi-a zia
raspicat i apasat :
Asaaal D. Take Ionescu v'a spus ca, are mijlocul cu
care sa-rni sileasca mana ?... Ei bine, va rog s. spuneti d-lui
Take Ionescu cum ca. poate Intrebuinta mijlocul acela 1...
Audienta era sfarsita.
Din momentul acela am Inteles cä, atat timP cat va trai
regele Carol, Take. Ionescu nu va ajunge niciodatA nici sei
al partidului conservator, nici prim ministru. $i asa a fost.
Din destainuirile acestea, pe care mi le-a facut barbatull
politic care era Constantin Oldnescu rezulta. dar, cum'
ea criza politica din partidul conservator era datoritA, In cea
mai mare parte, staruintei lui Take Ionescu, de a aiunge in)
fruntea partidului si a L'uvernului.
Cititorii Isi amintesc cum ca am reprodus o notita apd-.
ruta In ziarul .,Pester Lloyd" care spunea cA_ Take lonescu
este sufletul guvernului Cantacuzino, ca Intreaga opera a
aoestut guvern este a lui Take Ionescu i ca In curand se va

www.dacoromanica.ro
 293
imPune ca sef al partidului. Aceasta notita pornita dela 13u-
ciapeRta din cercurile lui Take lonescu, facea parte dintr'o se,
rie de alto incereari menite sa pregateasca opinia public& 0.
partidul conservator cu lovitura ce se punea la cale
Cand Take Ionescu a spus ,,omului politic" cum ca cu
Carp ar primi sa lucreze, dar nu si cu Margbiloman, el nu a-
yet. In vedere &cat sefia partidului conservator. Take Ionescui
stia cum ca Marghiloman este desemnat de Petra Carp ea
ed-1 urmeze la sefie ; deci Intarirea gmernului 5i a partidului
sub sefia lui Carp insemna sefia de maine a d-lui Marghilo,
man; deci ruinarea sperantelor sale.
Take Ionescu intelegea cum cb," un alt moment mai bun
'decal eel actual nu ar mai fi putut gasi pentru realizarea pla.-
nurilor sale ; In adevar, din cauza absentei junimistilor din
guvern i din partid el ramanea personajul eel mai lnsemnat
cel mai activ. cel mai muncitor ; afar& de asta se bucura de(
lncrederea marei majoritali din Camera. si din Senat. 0 ase-i
menea situatie unica nu trebuia pierduta.
Pentru atingerea scopului sail, Take Ionescu a trebuit s5
sondeze Palatul. Trebuia stiut data regele vede cu ochi buni
Inaltarea sa in fruntea partidului. Prin persoane din jurul re-
gelui castigate cauzei sale, cat i prin eoncursul oarecaroil
membri ai corpulu/ diplomatic, chestia a fost adusa la curios,
tinta regelui. Asa se explica de ce regele a spus barbatului
Politic de care vorbim mai sus:
Stiu care e supairarea d-lui Take Ionescu, e suparat ea
nu-1 Insarcinez Pe d-sa cu formarea guvernului.
Dar aceasta Incercare a lui Take Ionescu a fost o arma
cu dou 5. taisuri, fiinda. a grabit venirea lui Petre Carp la;
putere. $i iatli cum:
Din cercurile palatiste s'au fkut indiscretiuni pan'a ce Nicu
Filipescu a fost pus In curent. Imecliat a Inceput actiunew
pentru castigarea lui Gheorghe Cantacuzino In favoarea unuii
guvern Carp.
Maya saptarnani c1up. constituirea cabinetului Carp, in5.1
aflam masa la Nicu Filipescu. Din una in alta i-am cerut
Ilimpezeasea o nedumerire : Cum s'a putut obtine cu atata usu,
lint& renuntarea lui Iorgu Cantacuzino la sefia guvernului sil
cum s'a facut ca. Iorgu Cantacuzino a lasat sa, se fad, o
tura Para ea macar sa spuna o singura vorba lui Take Ionescue
cu care era in cele mai bune raporturi ?
Tata lamuririle pe care mi le-a dat Filipescu.
Cantacuzino nu a lost castigat deloc cu usurinta pentru,
solutia adoptata. Iti poti Inchipui ca nu era usor sa-1 hotarästi'
sa renunte la Presi den tia consiliului, (Wick' la puterea reala. Dall
tat 5. ce s a Intampiat : intr.() zi am aflat din c.ercuri de-ale Pala-,
tutu: cum ea Take lor.escu lucreaza pe lane, rege ca sa I re-(
.cunoasca ca sef al partidului dea, prin urmare, guvernul.
daca parlam;entul ii va proclama sef, Indata am inteles tot

www.dacoromanica.ro
 - - 294
cast1gui ce-1 puteam trage din aceastil *tire. rrin inijlocirea
prior persoane din jurul Nababului kporecla cu care era aesein-
inat Iorgu Cantacuzino, 1-am pus la curent cu manoperile lui
Wake. Si and dupb. mai multc stiptamani de cercetari, Nababul
t'a incredintat c ministrul s'au de finante ii salad si voeste
sa-1 decapiteze, si-a dat adeziunea combinatiei Carp.
Cu Take lonescu risca sa piarda si guveraul si sefia par-.
Liuiui; cu Carp, sefia partidului Ii ramanea, In plus i se re-.
perva pre,sedintda Camerei.
Porta lui Take lonescu era parlamentul, unde avea un.
mare numar de partizani personali; aceasta forta se manifestg,
pi prin faptul cä regele n'a voit sa acorde lui Carp si dectetul
de dizolvare a Camerelor, dizolvare la care nu se asocia de alt,
lob nici Gheorghe Cantacuzino, seful partidului.
Carp a naajduit cum a dizolvarea i se va acorda la cel
rdintai conflict cu parlamentul, 1ns. aceastä speranta nu s'a
trealizat.
Precum s'a vitzut din expunerea de Onä acum a crizei care
a adus pe Carp In fruntea guvernului, partidul conservator era
minat si contraminat de intrigi, de rivalitati, de ambitiuni de
itot felul. Nimeni nu mai avea autoritatea ca s5,' se impung,
nimeni nu mai putea guverna In liniste, fiinda pe lang6 grija.
de a face fat/t unor probleme foarte grave ce interesau tara,
oamenii din guvern sau eel putin conducatori reali trebuia.11
sa aib i grija de a-si ap6.ra coastele si sPatele de intrigantn
pi ambition din Propriul lor partid.
De !tidal ce thinisterul Carp a fost constituit, Titu Maio-
rescu, ministrul justitiei, a fost trimis la Berin ca s.i trateze
contractarea unui Imprumut. Iar Petre Carp si-a luat la mi-.
nisterul de Anent° ca secretar general pe d. Misu Seulescu,
profesor universitar, cu ajutorul cäruia trebuia sä pregneasa
reformele financiare. Aceste reform fast". au lost manna
s. provoace aderea guvernului si trecerea Intregului partid
conservator In opozitie.
Indat. dup5. instalarea cabinetului Carp miscarea anti-
oernit.§. ia o desvoltare mai intena.
Se spunea cii partidele din opozitie sau mIcar unele din
ale, stiind c fb.a. concursul finantei evree din still-Wale,
guvernul nu va putea Indrepta situatia vrea s5, puie
pe Carp in dilema: ori reprimA cu violentg. miscarea antise-
mita i, prin azeasta, devine nepopular si va trebui sa caa,
ori va tolera miscarea si, In acest caz, nu va dobandi bani din
strainittate.
Unele ziare anunta a propaganda antisemith, este patro-
ns-LI de oameni politici si de unii generali. Unele ziare spun a.
afarg. do doi generali, toti ceilalti fac Parte din societatea secret1
antisemita, c mai multi prefecti refua. s(1 dernisioneze too-
mai snre a putea patrona ascoala In contra evreilor.
vostul Prefect de politie general Algiu e acuzat a a In-

www.dacoromanica.ro
 295
curajat anflsemitismu i C. a tolerat intrunirne gecrete aIe ani
tisemitilor printre care se aflau multi functionari superiori de
la ministere. lar d-rul Istrati, fost ministru In cabinetul Can,
tacuzino, e desemnat ca unul dintre protagonistii miscarei.
In cercurile initiate se afirma ea miscarea antisemita e
provoeata din cauza refuzului finantei evree de a. ajuta tara,
In grelele vremuri pe care le strabate.
Se vorbeste de Q societate secret& centrala antisemita al ca,
reia organ 6 ziarul Ap &area atzonald. Dar asaltul se da ma
mult in contra guvernutui, kinc:ca Petro Carp are reputatia
unui om cu simpatii pentru evrei.
Ziarele filosemite acuza pe Nicu Filipescu, ministrul do-
t
meniilor c. ar fi sufletul misctirei. Stirea nu poate fi adevaratg
de oarece acum Filipescu e intert.sat la mentinerea cabine,
rtului Carp.
Adev6ru1 este ca antisemitizmul a fost la noi dupg
cum e i astazi si o arma de partid manevratti nu de
convingeri ci numai de socoteli politico.
_ 0 stire din afarti anunta ca regele Umberto al Rabat
a fost asasinat in orasul Monza pe and iesea dela un concur4
do gia.nastia Regele avea 56 ani. AsasInul: un nume Angelo
ItBressi, s'a lasat a fi prins si si-a marturisit crima. Bressi era
'de Profesie palarier i apartibea anarhismului
o zi in urma telegraful anunta ea ducele Alfred de Saxa
Coburg Gotha, tatal principesei mostenitoare a Bomaniei1 acet
tuala regina Maria, a murit la Viena.
Duce le avea 56 ani si era al doilea fiu al reginei Victoria
a Engliterei. Curtea romana a luat 'doliul.
Pe ziva de 20 lulie 1900 d. Vintite. I. Bratianu a luat
rectiunea oficiala a ziarului L'Independance Roumaine.
In noaptea de 23 lunie spre 24, un asasinat. infiorätoii
s'a faptuit In Bucuresti. tefan Mhaileanu, roman macedoneani
'de origina, profesor la liceul Sf. Sava se intorcea was& pe liii
ora 12 dimpreung cu sotia si o copila. de 10 ani. Pe ,,Strada Lini
tei" colt cu Strada Iancului",Mihaileanu a fost atacat i omo-
rit. Acest asasinat a pricinuit o mare fierbere In Bucuresti ca Si
in celelalte parti ale tarii, acest asasinat a fobt punetul de ple-,
care al antagonismului romano-bulgar si al tuturor neIntelem
gerilor si frecaturilor ce au urmat apoi Intro cel e doug
13opoare.
Stefan Mihaileanu redacta ziarul Peninsula Balcanica" si
lapta energic Impotriva revendicarilor bulgare In Macedonia.
De aceia fusese osandit la moarte de Care comitetul secret re-1
volutionar macedonean care a expediat la Bueuresti pe croi-
torul Stoian Dumitrof Instircinat cu asasinatul.
Ucigasul a fost prins indata de dare inspectorul de politie
Sava Grigorescu. El era ascuns intr'un gang si purta asupra-i
.un pumnat eat si revolverul cu care ucisese pe Mihaileanu.
Asasinatul fusese pregatit cu mult mai Inainte. Stefan Mi-

www.dacoromanica.ro
 296
haileanu Primise numeroase scrisori de amenintare prin care
i se cerea sä inceteze campania impotriva bulgarilor mace-
daneni caci altfel va fi omorit, dar el n'a voit s dea prea mare
unportanta acestor scrisori.
Cu o saptamana mai inainte de atentat socrul lui Mihai-
leanu, anume Eliade, se afla singur la gradina Pariziana uncle
eine. Alaturi, dupa un tufts, doi bulgari convorbiau. Cu maze
mirare batranul Eliacle auzi de mai multe ori pronunndu-se
numele lui Mihaileanu, apoi unul din bulgari spuse : 0Acum
e sigur, in 10 zile, cel mult, se va sfieirsi cu el"-
Eliacle alorga pe loc la Mihaileann $i-i povesti cele auzite.
Mihaileanu tazu pe ganduri dar declara ca nu e mci o pri-
mejdie. Sotia sa plangand, II conjura sa inceteze campania din
ziarul Peninsula Balcania dar el nu fagadui nimic.
Acest asasinat provoca o mare explozie de ura Impotriva
bulgarilor. Acum Romanii intelegeau cä au un vecin primej-
dios si ca, dintfun an intealtul. pot fi atacati.
Cu anchetarea afacerei era Insarcinat judecatorul de ins-
tructie I. Th. Florescu viitorul ministru de justitie in cabinetul
Ione! I. Bratianu. Acum se cautau complici, fiindca desi asa-
sinul tagaduia, se $tia cu precizie Ca in zilele ce au preces omo-
rul, asasinul avusese mai multe intMniri secrete.
Relatiunile intro Romania si Bulgaria se incordeaza. Gu-
vernul roman trimite d-lui Misu, agentul Romaniei la Sofia,
a nota prin care protesteaza energic impotriva deselor aten-
tate savar$ite pe teritoriul roman, de catre agentii comitetelor
revolutionare bulgare. Nota aratä cä toate aceste omoruri stint
faptuite dung. ordinul lui Sarafoff, pre$edintele comitetului
macedonean.
Ziarele aduc stiri ce maresc agitatia. Se anunta ca la SOfia
revolutionarii macedoneni au avut un banchet la careSara-
foff, inchinand in clubul Grajdanski, a preamarit pe ucigasul
lui Mihaileanu. Vin *Uri ca Romanii can locuesc in Sofia nu
mai au curajul s iasa din casa, fiind zilnio terorizati. tir
sigure spun ca Romanii sunt supu$1 $i la contributiuni bä-
nesti de catre comitetele revolutionare bulgare. Se cifreaza la
OO mii lei sumele sustrase Romanilor pe aceastA cale.
Guvernul ia masuri militare la granita. Tensiunea intro
Sofia si Bucure,ti e atat de mare cal un razboi pare inevitabiL
Ministrul de razboi general Lahovary ia urgente masuri
pentru Protejarea Dobrogei si pentru apararea podului de pes'e
Dunare. Tunurile de mare calibru de la forturile din jurul
Capitalei sunt transportate In Dobrogea unde so fac transee
pi o linie de aparare in fate podului.
Trupe de infanterie de intarire sunt trirnise In Dobrogea
do oarece infanteria teritoriala locala, cuprinzand multi bul-
gari, nu inspilr a. destula incrdere.
Nalinistri straini din Bucuresti sunt foLute alumati de oars
www.dacoromanica.ro
 297

eta cunosc si iritatla am Romania si inZlärntnicia de la Sofia:

Guvernul bulgar nu este dispus sit dea nici o satisfactie, aaa ea:
asasinarea lui Stefan Mihnileanu poate sn. provoace un gray
conflict.
Apoi afacerea se cowlick' prin descoperirile filcute de ins-
tnictla cum cA revolutionarii bulgari corhplotau sa ucidá si po
regale Carol.
La 30 Iu lie moare unul dintre cei mai inteligenti Si
mai distinai medici, doctorul Stefan Olchovski.
Stefan Olchovski invittase mai intaiu farmacia luand li-
centa, apol a luat licenta in medicinn ai apoi doctoratul.
Mind Inzestrat cu un mare talent ai avand o frumoas
rinteligentä. Olchovski a luat repede un loc insemnat printr
tmedicii de boale interne. Avand si pasiunea profesionaln,
clndit sanatoriul din calea CAllirasi, care astazi powrtn: un al0
1-alurne. Defunctul un foarte bun amic al meu era dei
origing polond, si se nnscuse in comuna Zvoriatea din ju4
detuI Dorohoi.
Agitatia 4n tarn In potriva Bulgarilor create Pang, lal
- t
paroxism. Este destul sti spunem a ziarul Adeve'rul care M.-,
cea opozitie crâneenn guvernului, apare pe ziva de i August
cu o rnanaetn. In care se spunea:
,,Cetateni, momentul este solemn si mare! SI uitArn
urile intestine, sn, uitArn deosebirile de idei ai de sentimente
sa: ne aducem aminte de un singur lucru, a suntem roman-
§i asupra numelui si faimei noastre s'a aruncat batjoeura
,Getnteni, fiti gata, caci nu se stie (lac& rn'aine nu va suna
1

teasul când yam fi c.hemati sA ne facem datoria 1"

La 2 August moare la Sinaia artistul I. D. Ionescu4
1Moare blonav ai sarac acela care a fost 0'mA atunei singurull
*i ramâne piing azi eel mai insemnat antaret- si cupletist
"rom'an. Asupra lui am mai scris.
I. D. Ionescu a fost, mai ales In timpul rAzboitaui din
0.877-78, copilul rb,sfAtat al Butureatilor. Avitnd intreprinde-
1,

irea grAdinei de yarn Union Suisse', astnzi ,,Hotel Simplon";

-atragea atata lume in cat sute de persoane se intorceau in fiel
care seara, fiinden nu mai gaseau nici un scaun.
Mai econom, mai putin om de petrecere, mai putin boem
§i generos, ar fi fncut avere.
In lac de aoeasta a murit In cm mai uricioasn mizeri%
ultimli camarazi fiind obligati sag Inmormanteze cu talerull
a. D. Ionescu este acela care a pus la modA ,Sansonetc
romann. Cupletele scrise de Pantazi Gbica, Petre Gradi teanui
eau Ion Moaoiu fnzeau pe vremea aceea, dela 1870 la 188%
deliciile bucureatenilor. .

antecele : Cu gologanul un biet birtas", ,,Cu un picio

4foarte usor ai c'o botinA de cea mai finA" Apa trace petrel
Irnman", ,,Pe eine nu-1 lasi sa mom% nu ie lasn. sn tra atil"
etc., etc., erau In toate gurile. W, Expozitia Universaln. dii
www.dacoromanica.ro
 298
Paris 'dela 1878, a citntat ,,Coana Chirita la ExPeititie" si Barr
bu Lantaru" In costum original, obtinancl un mare succes.
Meat cli.ntaret popular al yremurilor copiläriei noastre,
dispgruse de mutt inainte de a muri trupeste. Nimeni nu-si
mai amintea de el.
0 parte a Presi publica stiri tot rnai alarmante ti
chestia conflictului zu Bulgaria; se anuntS, chiar cS, corpd
Od 2-lea de arrnat6 va fi mobilizat.
k In calitate de director al ziarului Patriotul, cei p audientg
wninistrului de räzboi, generalul Jacob Lahovary Ministruf
Smi comunicl cateva lucruri interesante si de mare impor)'
4tanta pentru momentul .acela, dar cu conditiunea ca aceste
lucruri sit nu fie publicate. Era bine inteles a In acel mo
meat, destainuirile ministrului nu puteau fi imprtist,iate prig' .

publicitate. Aetäzi pentru Intaja oard le Incredintez tiparului ;

Situatia noasträ nu e buns. din punct de vedere mi-
liter, Imi spuse generalul Lahovary. J

Bulgarii cari, prin spionii lor, sunt foarte bine informati,

ptiu cA n'avem de loc munitiuni ; n'avem munitiuni nij
rnkar pentru o saPtilm'ana.
Dad. ar trebui sä intram in rSzhoi am fi siliti s luptani
numai cu baioneta.
Afar& de aceasta artileria noastrg, nu este In stare s6. fi-
gureze intr'o lupta. Mai toate gurile de tun au ghiventurile
stricate astfel crt, nici In cazul In care am poseda munitiuni
pu am avea ce face cu ele.
Avem pusti bune dar nu avem cartme. Am dat ordine
urgent°, ca pirotechnia s fabrice, zi 1 noapte, en mai multe
cartuse spre a pustea salve macar aparentele.
Vinovatul eel mai mare in aceasta privintä este Sturza
care, cu spiritul lui straniu de ecroomie cu orice pret,
refuzat s prevadit sumele trebuhicioase la apnarea tärei;
Dacit am avea pace permanentä räul nu ar fi lost mare, ins6.11
acum a izbucnit un incident neasteptat j tara se gaseste cu
mftinile goale.
Pentru moment am luat toate mSsurile cu putintS. ca sS.
.apn podul de peste Dunne. Am a.vut stiri precise cum Ca
Bulgarii s'au Incercat de mai multe ori sa se apropie noaptea
de pod, dar n'au izbutit. Mum paza este severl
Pe de altá parte am luat toate masurile ca orice surprin-
idere din spre useat sä fie dejucatS, In Dobrogea. Am dus acolo
ertilerie grea si am concentrat trupe.
Laugh Cernavoda este insula Ostrov pe care am ocupat-o
cu forte inxiestullitoare. Am trimis o companie cu trupe bune
din vanittori. Avem o au% de pusti cu cartuse din behug, am
jrimis oi o baterie cu tunuri din cele mai bune ce avem.
Bine Inteles, cum am spus, nu am fi In stare sä ducerri
un rAzbol mai lung, dar e datoria noastr S. sA ne aratam in
.crezat.eri elan fim energici. Speranta noastra, stil. In presiunea'.

www.dacoromanica.ro
 299
cuplomatica st In interventia puterilor straine interesate la
mentinerca pacei. Noi, Insa; trebue sa fim clarji st sa aratam
ca nu ne ternem de o lupta cu armele.
Bulgarii sunt provocatori fiindcA cunose bine Proasta
stare a armamentului nostru, ei vor sa. profite de ocazie spre
a ne umili. Trecem printeun ceas greu dar am dePlina
credere ca.-1 vom trace cu bine".
Duminica 6 August un mare meeting de protestare
Impotriva asasinatului lui Mihaileanu se tine in gradina Cis-
migiului si sala Dacia ; au asistat multe mii de oameni.
Dupa discursurile rostite s'a trimis regelui urrnaloarea
telegrama :
,,Sire, 4-0.000 de romani adunati, astazi In Capitala In
meeting national, Infierand miseleasca asasinare a mareluii
patriot roman Mihaileanu si conspiratiile nesanatoase ale co-
,mitetului macedo-bulgar din Sofia pe teritoriul Romaniei,
s'au adunat apoi in fata palatului regal penbru a aclama pe
'marele capitan, viteazul din 77, in jurul caruia stall gala sai
'deo, din nou dovada vitejiei i a dorului nestramutat de a Uti
elementul de ordine in Balcani.
S. traesti, Sire, si sg, dea Dumnezeu, s ne conduci Inc
'de multe ori cu glorie sub sceptruI au 1"
Comitelul studenfesc de inifialivd
In adevär marele meeting fusese convocat de un comitet
itudentesc.
In timpul acesta prin toate orasele din tarit gunt arestati
mimerosi bulgari.
Multi fruntasi bulgari stabiliti In Romania telegrafiazi
guvernului din Sofia ca sa dea satisfactie Romantei de ()arm)
opinia publica este aci foarte revoltata,
In Iulie 1900 situtiunea era foarte Intordata. Intro So-..
fia si Buturesti, dar publicul cel mare nici nu-si da seama,
cum ca. tara este aproape de un razboi.
Ar fi fost destul ca Bulgaria M. fie Inca si mai provoca...4
toare pentru ta Romania sa se vada silith., vrand nevrand, ca
sa ia armele. Din ferictre, marile puteri In sPecial Germania/
.nu doreau In nici un chip ca un conflict sä izbucneasa
pe Dunare.
Pana ce situatia s'a clarificat, din amandoua partile se
'faceau pregatiri militare intense.
Ziarele din Viena anuntan c diviziile bulgare din Vidii4
Rusciuk si *umla au primit ordin de mobilizare. Noaptea set
observau barci pline cu soldati bulgari cari se Ineercau sa set
apropie de podul dela Cernavoda, in jurul insulei ()slimy paza
era severa.
Romanii, din partea lor, faceau pregatiri intense. Doug,
regimente de cavalerie erau trimise la Ularat3i sere a. face

www.dacoromanica.ro
 300
exerciviuue mot. in Dobrogea soseau zilnic regimente -de in-
ianterie si artilerie, se transportau munitiuni si provizium.
Agitatia. Inceputa la Bucuresti, se propaga in Bulgaria.
La Sofia se tineau meetinguri in contra romanilor, la Rus-
ciuk, generalul Drandarevsky, comandantul diviziei locale, ti-
nea trupelor discursuri razboinice i spunea in public a.., in
(lona sap-Omani va bea caleaua la cofethria Capsa. Numele
q ui Drandarevsky devenise popular la Bucuresti si obiectul
icelor mai multe zeflemele. Un glumet a trimis generalului
la Rusciuk o scrisoare recomandath prin care-i oferea
cand va veni la Bucuresti ca prizonier sh-1 trateze la Capsa
cu un stacan de bragh race.
La Sofia ziarele incepeau s atace mai violent guvernuf
roman. Ziarele bulgare spuneau c. guvernul Carp profitase
ide asasinarea lui Stefan Miligileanu, spre a incorda relatiu-
nile au Bulgaria ea sh poath mai usor obtine un imprumut int
afard.
In adevhr in protoco1l-11 celui din urmh Imprumut con-
tractat de Romania pe pietele strhine, se spunea ch. pang la:
etingerea acestuia, Romania nu se va mai putea Imprumuta
Idecat pentru trebuintele aphrhrei nationale si in caz de ralzA
boi. Or Roania avand mare nevoie de bani, profith de comi
Elictul cu Bulgaria spre a sustine c statul bulgar vrea sh a-
Lace Romania. Era un prilej bine venit spre a putea obtine
din afarh banii de care avea nevoie.
Ceeace este exact e ch asa9inatul lui Mihhileanu servea
Ie minune guvernului atat in tarh cat si in sträinatate. In)
Lard. toath atentiunea fiind indreptath asupra zonflicutului col
Bulgaria nimeni nu se mai ocupa de guvern si de situatia
In afarti, un guvern pe care opinia public Ii sustinea cui
atata thrie In fata principatului vecin, nu putea fi räu vhzut.
Apoi, agitatia pe chestia antisemitismului Incetase ca
prin farmer:.
De unde panii in ziva asasinattlui o Parte a presei pre-
Lenta Romania in ajun de a fi teatrul unor milceluri antie-
Vreiesi, de unde se annunta precis a la zi i orh hothrith popu-
latia evree va fi atacath in togta tara, de odath, thcere abso-
Lull. Chestia emigrarei si a pogromurilor a fost cu totul
ocoasii dela ordinea zilei.
Inch o dovadh cum c agitatia pe aceasth chestie era de
"Ordin politic, destinat numai sit serveasch guvernul fath de
finanta strhinä.
Guvernul fu Hisat sh räsufle catva timp de chtre conser.
vatorit nernultumiti de fuziune si de felul cum fusese con,
stituit guvernul Carp.
Dar acest armistitiu nu fu de lune. durath. In curand
guvernul steins, din ce In ce cu us& i neghsind resursele
trebuincioase ca sh fac . fah greuthtilor, trebuia s Se discredi,
teze si sI intro in conflict ou majoritatea parlamentului.

www.dacoromanica.ro
 301
Felul In' tare fusese facuth. fuziunea trebuia sa pro-
voalue conflictul. Conchtiile fuziondrei au fost nepractice 11-
inded crease in capul partidului cloud torte : seful partidului
*i aldturi pe sefu' guvernulm.
lorgu Cantacuzino ramasese sef al partidului taxä sci.
aibd puterea, dar ramasese convenit ca sà fie oonsultat de
seful guvernului In, toate chestiunile. Dar Petre Carp nu era,
omul care sd. se plece In fata acestei cerinte. Nefiind nici des-
itul de dibaciu, neavand mci vreun respect pentru meritele
intelectuale si politice ale lui Cantacuzino, nu s'a oprit nici
odath la ideea de a-I oonsulta. Adversarii lui Carp, Take
iIonescu mai ales, care era un politician dibaciu au profita,t
de aceastal gresald de tacticd i s'au dedat la o lucrare de in-
trigd pe langd seful partidului. $i filmic& Petre Carp n'a fdcut
nici o incercare ca s. deloace intriga, s'a gäsit repede in fata
coalitiei tuturor fruntasilor brarani conservatori si a nouilor
amici ai lui Take lonescu.
Toate incercdrile lui Carp de a gäsi bani in afard au rd.-
mas zadornice, de ac.eea el a trebuit sa se oprescd la un pro.
gram de economii si de impozite ImpOtriva cdruia, in curand,
,Pproape toga lumea s'a ridicat
Carp s'a oprit la urintitoarele solutiuni:
1) Vinderea monopolului hartiei de tigard la un consor-
4.iu strain ;
2) Un impozit destul de urcat asupra patentelor ;
' 3) Un impozit nou, cu totul necunoscut In tard, numit
impozitul complimentar
4) Un impozit asupra tuicei;
5) Economii In buget de mai multe milioane.
De indatd. ce conflictul cu Bulgaria s'a calmat si a esit del&
ordinea zilei, rnultumitd mai ales. intervenliei energice a
Germaniei guvernul s'a vilzut fat Ir fatit Cu greutiitile in-
terne si atacat cu violentd atat de Pberali cat si de bdtranif
conservatori
Nicu Filipescu fu insdrcinat s lucreze in campul aces-
tora din urrnd spre a dejuf a intrigile lor. tiar succesul sdu
Tu mediocru. La deschidere-a Parlamentului s'a putut vedea cii
znajoritatea pe care se rezema cabinetul era foarte subreclii.
Guvernul Pe mai putea mentine fiinclen presedintele Camerei,
Gheorghe Cantacuzino. nu convenise, inch' pentru ea lovitu.,
ra sa fie clatd..- Dar cmnul cu intrigle conservatoare era Iri
nerbere si explozia finald nu putea intarzia.
Pe cand la conservatori intriga era In floare, la liberali
unirea sufleteascd nu era definitiv fricutd... Cu ocazia vaned-
trei hartiei de tigard de care voiu vorbi mai departe
Emil Costinescu, fruntas al partidului si director al Mined
!Generale, fu atacat violent de chtre ziarul L'Indépendance
Moumaine di6jat tle d. Vintild Brätianil ; Costinescu era ata-,
.tat fdinciclt semnase conventia vanzgrei din Parte& consortiu-
Iui striin.
www.dacoromanica.ro
 3Q2

Atacul Impotriva lui Costinescu a fog mutt comentat aai

era si dovada cum ca in tabara liberaliloi armonia nu existal
Inca-
Publicul dadea oarecare atentie i tirilor venite dela
Expoziti a din Paris. Pavilionul Romaniei atragea luarea asnin-1
te dar mai ales restaurantul organizat de catre unul din fraW
Doiciu era foarte vizitat. Apoi doua orchestre de lautari una con-
dusk' de Matache Padureanu i alta de Christac.he Gioia% a-
trageau admiratori. Din anul acela lautarii romani doban-
dira popularitate la Paris si era tiganilor muzicanti incepu.
In lark% insa, criza thud mare, foarte putini romani puturd
profita de Expozitie.
_ In ziva de 18 August 1900 moare G. Dem. Teoclorescu;
care In literatura era cunoscut sub Pseudonimul Ghedem, Al
debutat la ziarul umoristic Ghimpele fiind emulul lui N. Pt
itOraseanu ca autor de versuri contra printului Carol, intre anii
1871 si 1875.
La 1878 a fost numit profesor ch.; limbs, lating la liceut
(MAO. Basarab, apti profesor do hinba romana. In 1894 a
idost numit director al Fundatiunei universitare Carol I. Ia
11891, sub ministerul generalului Florescu a fost Outin timpl
ministru al instructiunei publice.
Folklorist de valoare a scris: ,,Despre obiceiurile si ere-
Clintele poporului''. Poezii populare", Notiuni despre co
linde", Xercetaeri asupra proverbelor romane", ,,Istoria filo-
sofiei antice", Cronica lui Nurberg", ,,Operile lui Anton Paef
,,Prosodia latina", ,,Istoria literaturei latine", etc.
Era licentiat In litere dela Paris.
Cu thate stirile rielinistitoare publicate de catre unelt
2iare din Bucuresti, de si In fiecare zi, aceste ziare cereau mo,
bilizarea armatei i razboiul contra Bulgariei; situatia se li
nisteste. D. Misu ministrul Romaniei la Sofia, este rechemae.
In ziva de 25 Septembrie parlamentul este Intrunit in
sesiune extraordinara spre a vota proiectele financiare ale
guvernului. Gheorghe Gantacuzino, seful particlului conserva-
tOr, este ales presedinte cu 75 voturi din 101 votantt.
Guvernul depune proectul pentru arendarea pe 12 ani a)
hartiei de tigara unui consortiu strain. Pretul este de 12.150.0e/
lei. Al doilea project Priveste urcarea impozitului pe uicJ
la 8 bani de grad.
Amandoua aceste proecte provoaca mari nemultumiri/
Proiectul asupra hartiei e combatut da. Take Ionescu si de(
presa lui. Proiectul asupra tuicei e vehement combatut de(
tuicari. Insa amandoug proiectele sunt votate -de parlament
Parlamentul voteaza si legea pentru concesionarea salinelcal
Statului. Apoi parlamentul se Inchide la 7 Octombrie.
Cateva zile dupa Inehiderea parlamentului izbucnesA
Ascoale taranesti In judetul Ramnicu-Sarat. Motivul est.e
pioua lege asunra taxei tilicei si. hin inteIA. gitatiile con-1
zitieL

www.dacoromanica.ro
 - 303
In comuna Buda, se face o Inclerare, jandarmii trag CU
riloantele si trei tarani sunt omoriti. Subprefectul Dumitriu
Moare, In Invalmaseala, hind cardiac.
Agitatia tuicarilor si celorlalti tarani din judetele de
anunte creste si se Intinde. Din judetul 11..-Sarat agitatia trace
!.n judetul Buzau, uncle propaganth. rot] iva lcgei este viui
,

pondusa. In comuna Pascov din judetul Buzau izbucnestal

eascoala sangeroasa. Colonelul Cocea trimis cu armata ca sal,
ff.estabileasca ordinea este gray lovit. Trupa trage si un Walk
*ads mort, iar alti doi sunt gray raniti.
1 Agitatia nu Poate fi potolita usor. Dar iata si un inci-.
vilent hazliu:
Un perceptor venit la Pascov ca sa uranareasca, este
tprins de tarani. Vazand primejdia de moarte eel ameninta.,
,el striga taranilor :
Dar ce vreti cu mine, oameni buni ? fiindca eu sunt
it iarist 1 ? Am venit aci numai ca sa va ascult plangerile 0.
IA& scriu la gazeta".
Numai astfel omul a putut scapa teafar.
.0 buna dovada cum ea, printre tarani, ziaristii nu FA
bucura de o prea urata reputatie.
Rascoalele se intind in judetele Valcea si Gorj, apoi re-
Incep in R.-Sarat dar cu mai putina gravitate.
Totusi, la Gorj, In comuna Godinesti si la Arjoci, armata
e trebuit a intervie energid.
, Generalul Gigartu in persoan6, este la fata locului si co-
ana.nda trupele. Taranii si mai ales femeile, sunt foarte indar-
Itiiti, nimenee nu vrea sa asculte sfaturile generalului.
t Un bolovan fl loveste In cap, dar fail gravitate. Trupa
frage cu cartuset wipe, apoi cu gloante peste capetele oame-
rillor. Cad cativa :aniti, printre care o femee. Linistea se res-
tabileste cu greu.
Aceste rascoale provoaca In toga tara o mare agitatie,
,

iPartidul liberal le expleateaza cu &bade, spre a-si reface

IPopularitatee. iar In partidul conservator adversarii lui Carp:
agita In potriva sa, spunand a din cauza legilor sale finan,
'ciare, toata popularitatea partidului va fi pierduta. i
Take Ionescu sta. la panda pentru ca sa atace guvernui
.atunci cand il va simti slabit si nepopular. 1
Agitatia in chestia rascoalelor din judetele de munte era.
Fe punctul de a provoca si o criza ministerial& prin demisio-,
area ministrului de interne C. Olanescu care nu vole sa ie
anasuri prea severe in pot,M,va taranilor rasculati. I
4. La 1 Noembrie incepe In fate Curtei cu jurati a.sa zisul,
proces al complotului, bulgaresc si al asasinatului lui $tefari
Wihaileanu. %

Acuzatii sunt In numar de 9 si anume: Boice Ilia, Ni-.

cola Mitef, Mitu Stoicef, Cristu CarambuloL Alex. Trifanof...
lAchim Petef, Nicola Bogdanof zis llagiu.

www.dacoromanica.ro
 304
Curtea este preziclath de clitre consmerut ujuvara;
Advocatii acuzatilor stint In orclinea mezhrei lor : Burro-,
tanu, Sipsomo Const. Lahovary, M. Poenaru-Bordea, Mihail'
Valerianu $i V. Folescu. Dimitrof e aphrat de A. Brheseu, a-
poi d-nii Camil Demetrescu, Teodor Vanghele, Nicolae'
urm a.
Toti avocatii afar% de A. Brhescu $i Nicolae Durma, de-,1
clarh ch. renunth la dreptul de recuzare.
Comisia juratilor este compush din d-nii : Profesor Victori
Babes, Ion Biinescu, Vasile Assan, Dumitru Rom', Dumitrul
Matak, Otulesca Scarlat, Vlhdescu Niculae, Carcaleteanu Ion;
Sihleanu Stefan, Kiru Constantin, Zamfiresc.0 Ilie $i A. Ro-t
bescu.
Au fost recuzati : C. Politimos, avocat, Alexandru Dju-`,
vara fost ministru, Onciul profesor universitar 0. Stefan He4
pites directorul institutului meteorologic.
Vdcluva lui Stefan Mihhileanu este asistath de avocatit)
Petre Gradi$teanu $i Cernescu.
Releväm ch. juratii au de- judecat trei procese cuprinse
sub aceia$i denumire de Complotul bulgäresc"; 1. Asasina-L
tul lui Fitovski, despre care am vorbit la timp ; 2) Asasinatul
lui Stefan Mihhileanu; $i 3) Complotul contra regelui Carol;
Acest proces care a durat 8 sedinte, a pasionat publicuJ
foarte mult.
La desbateri au asistat si cativa diplomati straini, reprei
zentanti ai ziarelor din Austro-Ungaria $i Bulgaria, ca.t i oa-gt
ment politici romani.
Take Ionescu a venit la una din sedinte i s'a. a$ezat In)
iribuna diplomatich. Vtizand acolo pe o doamnh Hedviga Pon
povici, o saluth spunandu-i In limba francezh:
Bonjour. madame, est-ce que cette plaisanterie vott$
interesse? (Bunk ziva, doamnh, oare aceastA gluma v intere-fl
seaza?).
Aceasth apostrofh a lui Take Ionescu a flcut atumei or
destul de rea impresie.
Dupg' ce au vorbit toti avocatii cat si procurorul general'
Mateiu Ciocardia, urmhtearea sentinth a fost pronuntath:
Condamnh Pe Boictu Ilief la munch silnich pe viatd cat
ai pe Stoian Dumitrof. Pe Nicolae Mitef 20 ani munch
eh Cristea Carambulof 7 ani munch' silnich, A. Trifonof 2 anii
Inchisoare corectionald, Spiru Alexof 20 ani, Achim Petef
ni recluziune, Nicolae I3ogdanef 10 ani detentiune".
In hpsh au lost osanditi la diferite pedepse alti 13 acuza
Dintre acestia Sarafof. Iconomof, Kovaceff, Davidof si G. P
trof au fost osanditi la munch si1nic. pe viatd.
Prtmul jurat care a citit verdictul era profesorul Vioto
Babes
In ajunul ileschiderei Corpurilor Legiuitoare la 15 Ni
smbrie, liberalii declarA unirea lor !Mewl sinRur Dart
DrInteo intrunire la sala Dacia".

www.dacoromanica.ro
 305
'Aceastd unire nu era rezultatul irnpdcarei sunetesn, nrer
a uharet luptelor din trecutul recent, si nici cei cad au acu4
zat pe Dimitrie Sturm, de trAdare de neam nu erau acum
convinsi cum cd Sturza este un mare patriot : unirea se M.-
cea numai pentru a apropia partidul liberal de putere.
Disensiunile mad din partidul conservator ei luptele vI4
olente ce se anuntau dupd vacanta parlamentard prevesteare
apropiata cAdere a guvernului Carp. Dar dud partidul liberat
ar fi fost tot despArtit In doud la cdderea guvernului, regale
ar fi fost silit sA Incerce o noud formatiune conservatoare,i
care ar fi fost tot ata de subrecla ca si celelalte dond.
Deci, liberalii se unird, iar pcste o lund si jumdtate cra0
la guvern
Guvernul Carp, strans cu uea de crizd, alergii la tot
Selul de mdsuri ca sh" gAseased bani. Una din aceste mb.1
suri fu i vânzarea actiunilor Brincei Nationale, .proprietatea/
Istatului
Se sLie cd, din capitalul de 12 milioane depuse la funda.\
rea Bäncei, 4 milioane apartineau statului ; or, Carp prezeni
tä. parlamentului un proiect de lege prin care statul vindeal
aceste actiuni.
Agitatia in piatd Incepu.
Agitatia era provocatit de 'cloud cauze: IntAia fiindcd se)
slime c. eful guvernului trata eu unii financiari strAini set
ceastd vanzare, a doua fiindea Proiectul de lege prevedea cI
statul isi vinde §i dreptul sAu regalian. 0 intrunire a actio-.1
narilor fu convocatrt la Banco. Na.tionald, iar presedintia fufi
data, d-lui Teodor Rosetti, fruntas junimist i prieten perso
ipal al lui Carp.
Guvernul fu atacat fireste, de &Ire Eugeniu Carada si1
rde alti actionari. Carada sustinea ad' dacA statul, avnd hevoe
le bani, wea cu odce pret shit vândd. actiunile, In acest ca./
Isd le vanda la romani, In special banca sä le ia spre a le
tatribui vechilor actionari ai bancei.
Teodor Bosetti se declard de aceiasi pArere cu Caradel
Mitsui adaagg cum cd, seful guvernului i-a declarat c. dreP-
ptul regalian al statului nu va fi vandut, aci In textul depus
In parlament s'a strecurat o gresald.
Negoeierile cu Banca Nationald, Ineepute de cdtre Take
(lonesca, furs, reluate.
Impotriva acestor negocieri se ridicard multi ei In par4
itidul liberal si in partidul conservator. Conservatorii se opu-
tneau fiindcd Eugeniu Carada cerea ca, in schimbul ajutoru-
hii pe care banca Il va da statului, privilegiul brtncei
ie prelungit. Liberalii se opuneau sprs a grabi aderea ca-J
ibinetului CarP ei, prin urmare venirea l'beralilor. Ace tial
spuneau : dacd Carp nu se Invoeste cu Banca Nationald, aril
pu gdseste bani od este silit sa. vand'a' actiunile la straini4
iDeci_Dartidul, likerata va, a,ouza_skept un eau roman.
20?

www.dacoromanica.ro
 306
Dar Eugeniu Caracla avea un simt mai real de,sPre in;
fdatoririle sale ca vice-guvernator al btincer, el spunea, §i
cu drept cuvlint cum ca banca nu este o institutie de par-
tid, cA e datoare sa ajute statul la nevoe, c5, trebue s im,
piedice intrarea actiumlor statului in mainile strainilor,
Ilara de aceasta, banca va cdstiga c5.ci i se va prelungi pri-
Negocierile isbutirg., si urm5.torul acord fu incheiat:
1) Privilegiul btincei fu prelungit pe 8 ani ;
2) Dreptul regalian al statului a fost sporit dela 20 la
sut5 la 30 la sutd, ;
3) Emisiunea sti fie facut5, pe 1850 lei.
APOi s'a hotarit ca, intro trate, s5. figureze $1 cele din
Franta si Belgia, nu numai cele din Anglia si Germania
cum era pasta atunci.
Statul, pentru cele 8000 actiuni ale sale, primed, dar
14.800.000 lei.
Negocierile au fost conduse din parka bancei de care
guvernatorul Mihail *utu si vice-guvernatorul Eugen Ga-
nda, cat 5i de o delegatie din partea actionarilor compus5
'din d-nii Costescu-Comaneanu, Vasile Misir 5i bancherul
loanid.
Inainte ca parla.mentul s. intro in vacantti, Petre Carp
rdepuse pe birou proiectele sale financiare, acele proiecte
destinate sä provoace coalitia tuturor adversarilor sAi din
partici, la care s'a asociat. in stiirsit, si seful partidului
Gheorghe Cantacuzino.
Aceste proiecte prevedeau impozite noui $1 urctiri de im-
pozite, precurn : 1) Funciarul, 2) Patentele, 3) impozitul asu-
pra veniturilor capitalului mobiliar, 4) taxa pe salarii ai
pensiuni, 5) impozitul complimentar, 6) rnodificarea legei
pentru constatarea 5i perceperea impozitelor directe.
Pe ctind in lumea politid, se agita asupra acestor
propuneri si se pregatea r5sturnarea cabinetului, criza ca
lelor Inchiriate sporea ingrijitor. Proprietarii se adunau si
nceau propuneri care s5, le apere proprietatea, cereau reducer]:
7de impozite si de taxe cat si alte insemnate avantaje. Dar,
xriza crestea si chiriile scadeau zilnie. Atunci a inceput a-,
*itatia pentru votarea legei zis5, a proprietarilor" menita
s5. garanteze achitarea chiriei la termenele
0 alti agitatie a fost aceea a meseriasilor, agitatie,
rondus5, de ctitre Iancu Briltescu, avocat, eful conservator
di coloarei hde versde,1 bin poPulttr in -straturile mai de jos $1,
Imembru al paridnusntulliri.
Meseriash e rtigitahl spre a lobtinet atilt o lege pentrit
incurajarea meserinor si orrnfirPi :Inr cñt si pentru obtinerea
pensiunilor de invaliditate, boafli $1 b5..trânete.
Pe vremea aceea situatia meseriasilor era foarte precark
Cori oratiile ce existau erau foarte rdu conduse. hanii In-

www.dacoromanica.ro
 307
casati erau cheltuiti in petreceri sau delapidati, mesernle
erau parasite, bolnavii, invalizii, batranii nu avea nici un
sprijin. Din cauza acestei stari anarhce, functionau un nu-
mar de societati de ajutor mutual care, fiind fara nici un
control din partea statului, exploatau pe asigurati, iar con-
ducatorii lor se Imbogateau din naivitatea pubhca.
o miscare Ince Pu M. se manifesto printre meseriasi.
In fruntea celor cari cereau o schimbare de regim si Nota-
rea unei legi de ocrotire a meseriasilor din toate punctele
de veclere, fu pus avocatul Iancu Bratescu care a condus
cativa ani actiunea.
Dar guvernul Carp cazu Lea sa poata aduce legea ce.
ruta de meseriasi. Intaia lege a meseriilor trebuia sIt fie
votata sub viitorul guvern liberal, ministru de resort fiind
d. Vasile Misir.
Cu toata criza ce bantuia nemilos, doi mari artisti In4
veseleau pe bucuresteni. La teatrul National d-na Agatha
03firsescu debuta cu Magda, iar la Ateneu marele Kubelik
concerto.. In mijlocul atator necazuri, cativa privilegiati de
soarta lsi pla.teau oare care ceasuri de multumire.
La 21 Decembrie 1900 a murit, la varsta de 70 ani
rAristid Pascal. Fost profesor universitar, fost de mai multe
ori deputat, a avut epoca lui bunIt ca avocat distins i ca
orator parlamentar.
La Mai 1867 a aparut ziarul Terra ziar politic, literal;
si comercial, avand ca redactori pe Nicolae Blaramberg.
Aristid Pascal si Petre Carp. Ziarul a incetat la 1870. Ziarul
a aparut de 3 ori si de 5 ori pe saptamana. In acelasi timp
iparea si o editie franceza intitulata: Le Pays roumain, re*
vista hebdomadara.
Aristid Pascal debuta In politica, ca un element foarte
achy, dar n`a staruit; cand a murit, disparuse de mult dirt
riata publicA militantA.
In timpul vacantei parlementare Petro Carp se duce
la Berlin, spre a face demersuri personale pentru obtinerea
u nui imprumut In conditiuni avantagioase.
Corespondentului din Berlin al ziarului 1Veue Freie Presse
Carp li spune ca a venit la Berlin numai In chestii famili-
are ; cat despre conflictul cu Bulgaria adaugIt cIt acesta nut
e Inca rezolvat, i ca. Romania va inchide granitele dinspre
(Bulgaria &ea aceasta nu va lua masuri suficiente spre al
epri omorurile pe teritoriul Romaniei.
Calatoria lui Carp la Berlin este comentata in cercurile
'politice din Bucuresti ca o ealatorie politica de cea mai mare
Insemnatate. La Berlin Carp a fost prima in chip sarbato-i
resc, i s'au oferit diferite pianzuri oficiale oi, in sfarsit s'at
tutors cu portretul Kaizerului avand o dedicatie scrisa de
mana lui proprie.
Rusia urmarea areasta aliflorie. mai ales ca Romania

www.dacoromanica.ro
 308
se afla in ajun 1e a reinoi conventiunea comercialt cu Ger-
mania. Afara de aceasta diplomatia ruseasca isi dedea acurn
silinta ca sg. raceascg. raporturile Romaniei cu imperiul ger-
man, fapt pentru care cauta st." castige simpatrile oamenilor,
politici dela noi.
Tocmai carrel Carp era la Viena, d. Fonton, ministrul
Rusiei la Bucuresti oferi un pram semnificativ la care nu
invita decal pe fruntasii partidului liberal. La acest pranz
au participat : Dimitrie Sturm, P. S. Aurelian, Em. Po-
rumbaru Vintila Bratianu, Spiru Haret, d-rul Cantacuzino
ANUL 1901
In ziva de 10 Ianuarie s. v. moare, la Londra, dupg. o
aureroasa agonie, regina Victoria.
Pe tron se urea, printul de Galles, care i-a numele
'de Edouard VII. Cu venirea lui la tron politica Angliei tre-
buia sa se schimbe in curand, regale fiind un calduros prieten
'n 1 Frnntei.
La 12 Ianuarie se anuntrt sinuciderea lui Ion Coltescu,
bacanul milionar a caruia bacanie era instalath. In fata gala-
)tui ui regal, in vechea casa Creteanu, in locul careia s'a ridicat
acum palatul &Med Danubiene.
Coltescu s'a sinucis prin strangulare; a legat o sfoara de
un fer al patului, lea trecut-o dupa gat si s'a aruncat apoi pe
scanduri. Coltescu n'avea nici 50 ani, avea o foarte bung.
stare materiala, dar suferea4 de mai multi ani, de neurastenie,
_ La 12 Ianuarie 1901 moare printul Grigore Mihai Sturza
In ralatul sau dela capatul bulevardului Lascar Catargiu. unde
se afla instalat acum mirnsterul de externe.
Printul Grigorc Sturza era cunoscut, In chip popular sub
numele de ,,Beizade Porecla Ii venea dela faptul ca
beizadeaua find de o forta musculara foarte mare, facea mune
exerciti, fizice, Inge allele obicinuise sa ridice dela pamant,
In fiecare zi, un v;tel de lapte pöna ce a ajuns la o oarecare
varsta. Legenda spunea, apoi, ca printul era atat de puternic
Incat riclica chiar un bou.
Beizade Grigore era fiul lui Mihaiu Stuiza fost domn al
Moldovei. Cand a fost ales Voda Cuza domn avea ca contra
candidati pe Mihaiu Sturza si pe fiul silu Grigore. din riva:
litatea acestora a izbutit Cuza.
Grigore Sturza era un om cult, a scris cartea : Legile fun-
ilarnentale ale uni;versului" si a faeut sa apart., pe la 1879 zia-
rul Demoeratia, National&
Impins de unii lingusilori a voit st punt bazele unui pan
lid politic. Dar bunul sau sinit, l'a facuht sit vadit repede
lipsa de sorti de izbanda si a Pgrasit incercarea.
Caracter superior. inima foarte bunt, dar supus unor
preiudecatd inerente &Bei crireia apartinea, Grigore Stutrza a

www.dacoromanica.ro
 309
pierdut o parte din imensa lui avere in acEe de generozitate $i
de grandoare.
Palatul ministerului de externe construit cu mult fast, Cu
mult a.cbeltuiala dar cu o mare lipsa de gust artistic, l'a
costat sume mari clatorita, mai ales exploatarei acelora cari
se foloseau de generozitatea si de naiva lui incredere.
In politica a fost mai mutt independent. Gaud a murit etre
bine voitor liberalilor.
Ideile lui erau mai mult conservatoare. Când s'a revizuit
constitutia la 1884 Grigore Sturza era senator. Atunci, alàturi
de Eugeniu Statescu, $i Impotriva lui C. A. Rosetti, a sustinut
reforma respectivg, cerancl ca unele delicte de Pres1 sa, fie tri-'
mise In judecata tribunalelor ordinare, la fel $i cu atacurile Int
contra regblui $i a membrilor familiei domnitoare.
Grigore Sturza a murit de pneumonie din c.auza impru-
dentei sale, cu parerea de rau c n'a putut trai pang ce sat
vada inaugurarea palatului sau.
La Constanta, unde petrecea toga vara pana tarziu In1
toamna, avea palatul sau pe marginea marei. Acolo In toato
noptile, la ora 12 se auzea din turnul de pe coperis, un bu-
luit de tunet: era vocea lui beizade Grigore. Intre alte fante-
zii, bei7adeaua area $i pe aceea de a-0 intgri plg'manii pria
puternice ernisiuni de voce. Pretindea ca face exereitii de
ntinfec Irtocrnat cum ar fi fgcut un sport higienic.
Pr;ritul a murit la varst ade 80 de ani.
-- A doua zi, la 13 Ianuarie, primim trista veste a mortei
ui Giuseppe Verdi In ora$ul Milano.
Mare le maestru italian so näscuse la 1813 In ducatul de!
Parma ; avea deci la moarte 87 de ani.
La Bucuresti arta a luat doliul, la Opera Romang s'a can-
Lat seara Traviata, stralucita partitiune a maestrului, cu ma-
rea prirradona italiang, Belincioni.
Maestrul a lasat o avere de vreo 6 milioane. A cerut s1. I
se fact"), o Inrnormantare simPla far% cortegiul obicinuit. Prini
'testament dore,a sa fie inmormantat la rasgritul soarelui oft
seara cancl se canta ,,Ave Maria". Doi preoti, cloud lurnanaii
al o Grace nu mai mult. Doug. inilioane $i toate tantiemele
pereIor sale le-a lasat zjIuIuj pentru muzicantii batrani, ce a;
construit lang5. Milano, 95 de mii lei a lasat in patru legate LI
4 amici.
Primul ministru expediaza. bugetul general al statului cu.
cifra de 225 milioane lei. Cel din anul trecut era de 249 miliA
pane. Doug sute doug, zeci si cinci milioane ?... Ce departs
sntem dc anul 1928!!...
Acum incePe lupta hotgritoare din sanul partidului c0n4
servator care, peste 20 de zile, va aduce pe liberali la puler&
In Camera sectiunile sunt convocate ca sa discute proiec
tele financiare ale guvernului, dar mai toate sectiunils alegi
delegati protivnici guvernului.

www.dacoromanica.ro
 310
In toate cercurile politice caderea cabinetului carp este
considerata ca foarte apropiatb, $i tot la fel venirea liberalilor.
La 23 lanuarie 1901 moare generalul Matei Vladeseu la
locuinta sa din strada Costache Negri.
In 1892 a fost numit sef al easel militare a regelui $i la
10 Alai 1893 a fo6t inaintat la gradul de general de divizie.
La caderea Plevnei brigada Vladescu este cea d'intdi care
a intrat in orti§.
La 8 Octombrie brigada Vladescu, redusit la un regiment
de linie $i un batalion din al 6-lea regiment de dorobanti
ocupat teduta Grivita unde a stat panb. la caderea Plevnei
alterand cu brigada colonelului C. Budisteanu.
0 mare parte din rezerva armatei turce$ti a depus armele
fnaintea brigadei Matei VI6,descu.
Lupta in parlament devine crancenX. Comitetul delega-
tilor compus, in majoritate, din adversari ai guvernului, alege
pre$edinte pe generalul Maim.
Comitetul delegatilor cere lui Carp OE renunte la unele
proiecte ale sale $i s. primeasa, modificgri. Mai ales legea
patentelor. care provoacA agitatie In targ, $i complimentarul
Bunt asPru combAlute. Der Petro Carp nu prime$te nici o
tranzactie.
Lupta fiind crancena $i Impkarea neputându-se face 13.4,
tre cele dou6. fractiuni .ale partidului, Petre Carp, In $edinta
Camerei dela 26 Ianuarie anuntl, cu urrntitarii terment, 1e.4
misiunea, sa:
Am onoare a vd anunfa demisiunea cabinetului. M. S.-I
Regele va aviza. in conformitate cu uzurile parlamentare, credY
cã pre,)edintele va suspenda edintele Camerei pdnd ce M. S.,
tliegele va lua o hotdrire". .

Aceastg demisiune este, Ina retrasZt In urma dorintei re,

gelui $i a stArnintelor mai multor conservatori Cali nu vort
s,5, piece dela putere.
Guvernul Carp mai trrie$te vreo 15 zile, timp in care se
fac numeroase incercari de a se &hinge la o intelegere.
Ziarele simpatice lui Take Ionescu lanseaza zilnic liste
tninisteriale sub presedintia lui. G. Cantacuzino cu Take loi
nescu, G. Panu, Olanescu, etc., dar toate acestea sunt Inceir-
cAn farg. temeiu.
In sffir$it vine ziva istoria. de 12 Februarie.
Cu cateva zile mai inainte s'a lucrat febril In amilndouril
âmpurile conservatoare pentru ca batalia ce se va da in Ca-
mera O. aduc5. victoria. Nicolae Filipescu, mai ales lucreazat
neobosit.
Pe lang5, Panu si partizanii sdi se fac IncercAri foarte marl
spre a-i determina sA voteze motiunea de incxedere In guvern4
Inconjurat de aliva oameni neseriosi, dintre aceia cart
Imola in totdcauna re $efi. Nicu Filipescu este aproane sigur,
ca va avea maioritatea

www.dacoromanica.ro
 311

II intaInesc in alunul lui f2 Februarie Ia birtul Cap*a

undo peanzea cu deputatul Scortescu.
Scortescu 11 asiguaa ca guvernul va avea cel putin 40 vo-
tut': mai mult. Am fost cu totul de alta parere, am spus lui
Filipescu ca situatia parlamentara e rea si c, in cazul eel mai
_bun, guvernul va obtine o maloritate fara nici o insemnatate.
Toata noaptea Filipescu dintro parte *i Take lonescu din
alta, au luerat febril pentru... distrugerea partidului lor. S'au
trimis telegra.me in toate orasele din tara, s'au facut sfortari
tiria*e,
A doua zi la Camera este o mare de capete. Stan-
klu-se ca. in aceasta sedinta se va holari soarta guvernului,
aoate tribunele gem de lume. In incinta Camerei, nu mai in-,
cape om. Sunt 149 deputati prezenti, plus atitti inalti dem-
nitari, ziari*ti etc. '
In sala pasilor pierduti 'din vechiul local al Camerei--4
corifeii liberali discuta In palcuri. Vad aci pe Take Protopo-
Vescu, Manolache Culoglu si atiiti altii cu figuri vesele.
Nicu Filipescu, foarte ablitutu se apropie de mine si 'mi
spune:
Iata-i veniti aci ca corbii la Loit.., *Dila noi nimeni nth
Yede spectacolul &sta..
Deschiderea $edintei Camerei Intarzie fiindca Carp este
in ,consfatuire cu Gheorghe Cantacuzino. Este cea din urma.
Incercare de a se ajunge la o impacare, incercare zadarnica.
La ora 3 $i 10 Cantacuzino &pare cu figura severa $i aprinsa
si se urea la fotoliul prezidential spre a deschide $edinta. E-
perrarea in Camera este foarte mare.
Seful guvernului are cuvantul.
'In mijlocul taceret mormantale el sPune:
-- ,,Stiti bine cit. In urma demisiunei cabinetului acurn
zece zile M. S. Regele a invitat guvernul de a-si retrage de4
inisia, in speranta ca o intelegere se va stabili cu comitetul de-
legatilor. Aceasta speranta a lost iluzorie. Aa, dar, am onoa*.
Pei a ruga Camera sa puie, cu o ora mai curand, cepat nouei
'situatiuni daunatoare partidului si intereselor celor mai vi.1
tale ale tarei".
Irnediat ia cuvlintul d. C. Motu, actual ministru al palaA
lulu; regal $i prieten personal al lui Filipescu care, dupa ate*
tsva cuvinte de larnurire, depune o motiune de Incredere In
guvern.
Take Ionescu are cuvântul. Intr'un discurs foarte vehed.
ment ataca politica lui Carp pe care 11 acuza ca, prin motiui
pea prezentata, cere capul unor oameni ca general Manu,
flancu Lahovary, Grigore Triandafil.
Aci un incident.
Auzind numele sau. Grigore Triandafil se scoala $i spune:
,,Eu sunt gata sn'mi dau capul. numai sa ne intelegam",,
Dar Carp raspuncle.

www.dacoromanica.ro
 312
N'ain ce lace cu el"!
Ropot de murmure In Camera.
Apoi raspuncle 'Petra Carp foarte veneinent Ia aarresa nn
Take Ioneseu apostrofandu-1:
D. Take Ioneseu are cunostinta cand 1si da seama dei
yaloarea sa, dar n'are constiinta cand, spre a se sui sus, credo'
sa cumpere pe toti cei de jos.
Scriti, dommlor stenografi, pentru ca sa. se $tie ea eU
sunt vinovat de a fi cerut 70.000 lei de la toti profesionistii $1\
270.000 de la toti patentarii i aceasta intr'un moment dud
era vorba de onoarea Wei",
Vorheste apoi Barbu Paltineanu care propune o mo.
tiune prin care Camera ruga guvernul $i comitetul delegati-
lor ea sa aduca cat mai curand legile in dezbatere.
Nien Filipescu e atat de enervat si de iraseibil di tine cel
mai dezordonat diseurs din intreaga-i cariera.
Aplauzele numeroase eu care a fost aeoperit discursul luI
Wake lonescu. i-a desvaluit situatia Camerei, a Inteles ea gu.
vernul e perdut. Si acest adevar l'a facut sii piarda
Filipescu respinge motiunea hu Paltineanu $i face apel la
majoritate ea sa voteze motiunea d-lui Motu.
Discursul lui Gheorghe Panu a fost caracterizat prin
ceiasi nehotarire care i-a lost marea slabiciune in tot timpul;
rogimului conservator.
Gheorghe Cantacuzino paraseste fotoliul presidential si
cere euvantub Camera 11 primesto cu aplauze prelungite cacil
este arbitrul situatiunei.
*eful partidului se declara parhzan al impacarei animo.
zitatilor din partid- Cantacuzino promite a comitetul dole-
gatilor va veni in £4 ore cu raportul gata asupra impozite.
bor. Mica nevoile arm ear, Camera va vota impozitele.
*i Cantacuzino Inchee Domnule Carp pune sabia in
teaca si nu vei avea printre noi decal, amici".
Carp raspuncle ea nu mai poate sta de vorba cu comitetul
'delegatilor, dar care ea comitetul delegatilor sa declare ca pri-t
xneete 13ropuneri1' guvernului.
D. Mihail Cantacuzino : Nu I
D. Take Ioneseu : Vom veni in 24 ore inaintea Camerei SI
'0.a. se va pronunta.
Carp : V'am spus ca ml mai am vreme sa diseut. Se poate
ea am multe vecatiuni dar una nu am: aceea de a fi spanzu-j
rat prin persuasiuno.
In urrna acestei declaratiuni categorize situatia era lira.;
Pede.
Petr3 Carp avta cuvintele lui pentru ea sa' nu primeaseg
nici o tranzactre.
Voiu arata cum realitatea nu se acorda cu fatada si pens
tru care cuvinte s°ful guvernului pu oredea in ofertele Indiarrl
ciuitoare ce i se fozeau,

www.dacoromanica.ro
 --- 313
lirmeaza un scurt discurs al lui Barbu Delavrancea in
lavoarea guvernului. Ed spune deputatilor s. ia seama la c-eea
ce vor face §i, daca e s moara, cel putin sa moan), cu frun,
tea sus.
In sfar$it, in mijlocul celei mai mari emotiuni discutia
itcestei scdinte istorice se inchide ei se procede la vot.
Carp deciara ca. ministrii nu vor vote..
Se pune la vot motiunea d-lui C. Hiotu. Voteaza, 149 de-
putati, se abtm 7 (mini$trii), motiunea intrune$te 74 voturi !
tdbe contra fiind 75.
Daca ar fi votat $i cei 7 mini$trii deputati (Carp, Olanescu,
general Lahovan, Marghiloman. Filipescu, Gradi$taanu si
rion, guvenul ar fi avut o majoriate de 6 voturi, Insa
,Carp, judecand Ca' nu e destul, guvernul s'a retras.
Conservatorii de toate nuantele es de la Camera aba-
,tuti, pe and liberalii es inbiland. A doua zi la Camera, se-
tiful guvernului face urmatoarea declaratie:
In urma votului de eri, cabinctul $i-a- dat demisia. M. S.
yegele a binevoit sa o primeasca si a insarcinat pe d. Dimitne
Sturza cu formarea cabinetului".
Partizanii guvernului aplauda demonstrativ. Ceilalti con-
servatori cari tot mai sperau Inteun nou cabinet Cantacuzino-
Irake Ionescu, sunt deprimati.
A doua zi cabinetul Sturza este format. El este astfel
compus :
Dimitrie Sturza pre$edinte, ministru de externe si ad-in-
terim la ra.'zboi ;. P. S. Aurelian la interne ; Vasile Missir la
domenii ; C. Stoicescu la justitie ; G. Palade la finance; Spiru .
.Haret la instructie si Ionel Bratianu la lucrari publice.
Consiliul comunal al Capitalei este dizolvat $i inlocuit
cu o comisie interimara compusa, din corifei ai -partidului.
1PreSedinte Emil Costinescu, vicepreseclinte I. G Bibicescu,
imembri Vasile Lascär, Alecu Constantinescu, Gh. Assan,
4.Anton Vanicu si Epaminonda Ciocanelli.
Am aratat, cat mai amanuntit, fazele luptei din sanul
tpartidului conservator. cat si fizionom'a sedintei, In adevar
tistorice dela 12 Fbruarie 1901, In care ministerul Carp a fost
4zius In minoritate. Dar cateva lamuriri sunt acum necesare.
Cititorul a r'dmas, fireste, sub impresia a prabusirea
iregimului conservator a fost datorita Incapatanarei lui Carp,
`ta., pe cand adversarii sai i-au Mout toate concesiunile $i i-au
kpropus too:Le solutille impaciuitoare, el a names intransigent
*voind sa cedeze nici o iota din ceeace hotarise. lug a-
ceasta impresie fireasca este datorita dibaciei cu care partida
,Gantacuziuo-Take Ionescu prezentase dezbaterea.
I Sa vedem, Insa, ce era in culls& A$a atitudinea lui Carp
va fi desavarsit explicata. -

Cateva zile mai Inainte 'de sedinta -dela 12 Februaria

batranii conservatori Cilieorghe Cantkuainch genera Manu.

www.dacoromanica.ro
 314 -;
Ion Lahovary, Take Tonescu, etc., hotarfse ca sa dea vet de
blarn guvernului. Dar, pentru ca votul acesta sa poata fi dat,
trebua ca mai inainte reprezentantii partidului conservator zi
genral Lahovazy, ConStantiri' Oldnescu, N. Filipescu i Iona$J
Gradisteanu sa demisioneze din cabinet. In aceasta directid
s'a lucrat.
Nicu Filipescu $i cu Gradieeanu erau inatacabili. eful
partidului, and totul era gata, a chemat pe C. Ola-
riescu $i i-a cerut sit demisioneze spunandu-i ca votul de
'blam e hotarit dar Olanescu a refuzat categoric.
Generalul Lahovary a fost solicitat, la fel, de catre fra.
tele sau Ion, dar a refuzat $i el.
Carp a lost incunostaintat despre aceste demersuri ; prini
urmare, cand In $edinta dela 12 Februarie, Gheorghe Canta-
cuzino i Tahe Jonescu Ii faceau propuneri dulcegi do Irn-i
paciuire stia perfect ca era; numai o cursa spre a-I micsom
spre a-1 sili sa recunossca cum ca gre$ise $i, dupa aceasta
sit-1 rastoarne.
De aceea Carp a rostit fraza ; Voiu fi avand multe vo..
catii afara de aceea de a 'ma sinucide prin persuasiune".
Dar pe ce se intemeiau batranii conservatori, ce sperantd
aveau cam' au hotitrI sit rastoarne pe Carp ?
Aci voi dezvalui un colt, nectnoscut marelui public, dal.;
care va zugrayi moravurile politice aIe epeeei. ' `.
Nu mai e nevoie sa spun t um ca, soarta gLuVernel'or 'era,
Intotcleaund, In 'mama regelui Carol. Prin mici intrigi de pa.
lat guvernele veneaU si 'cadeau de atatea ori.
Am spus ca Pare Carp vizitase, In timpul vacantei par'.
lathentare, Viena '$i lEferliniiI,Do. indata ce s'a 'Intors i Cate.
va ztle Inainte de 12' Februarie, a spus colegi10 cum cit va
cere regelni sit convoace eonsiliul de 'ministri la palat. Carp,
avand informatiUni cit fegele hu-i aproba 'reformele l vrea
sit aduca pe Dimitrie Sturza la putere, el tinea sa ohtie, dela
rege un. cuvant ,hotarit.
Consiliul de niiriftri Se 1nixtthe.* la palat iar Carp'Punet
regelui direct intrebarea
Intreb respectuos pe majestatea voastra daca Imi ai
proba proiectele de impozite.
Regele se roses-Le, sangele i se u?ct In urechi $i raspunde
De ce-mi puneti aceasta intrebare ? Da d-le Carp $tiu
ca la Berlin, cand ati pranzit la masa imparatului, acesta v'a
Intrebat daca reformele d-voastra au sa fie votate de par-
lament, iar d-voastrit ati raspuns ca n'au sa fie votate fiindca
eu sunt un fricos 0, nu va sustin.
Atunci Petre Carp, cu franeheta lui de multe ori intem-
pestiva raspunde
Este drept, Majestate, ca am spus M. S. Imparatului
cum ca Majestatea voastra se lasa a fi de multe ori influentata
do violentele opozitiei.

www.dacoromanica.ro
 315
S'a raCilL aceala, consilzul n'a mai duriat &cat vreo 10
minute §i toti au plecat.
Era, deci, limpede c. regele nu mai sustinea pe Carp;
°deed ii dorea caderea.
Dar cum sa-1 rastoarne fdra, nici un moldy constitutional Z.
r§i se stie c regele Carol respecta formalizmul acesta cut
!Loa& sfintenia.
Atunci s'a Intrebuintat intriga palatistd. Pentru ca ett
cada. Carp trebuia ea parlmentul sa-1 rastorne, dar pentru ea
pamlmentul sg-1 rdstoarne se cerea ca rasturndtorilor sa li se
asigure o rdsplatd.
Agentii palatului iar nu regele care nu se descoperea
dci odata, au suflat in urechile jui Take Ionescu, Maim,
1,Cantacuzino etc., cum- ca, daca Carp e rasturnat, regele yd.
chema la carnal. pe cei desemnati de majoritatea parlamen-
OWL Asa se explicd de ce, mai inainte de a se cl,a vot de
Vain lui Carp, s'a Incercat obtinerea dcmisiUnei ministrilog
conservatori. .
Carp idinas'singtir Cu junithitii n'ar fi avut In Camertil
hjei, 20 de .voturi, conservatorii ar fi avut o mare majoritato
Si a'ar fi impus regelui.
, Dr refuzul de .a demisiona al thinistrilor Oldnescu, La41
41Ovary, Pilipescu, Gradisteanu. a ,stricat Calculéle balranilon
'Chiar pps In, minoritate, cabinetul trebuia sa obtie un mare
nnindr de voturi, ceeace s'a si Intamplat. Camera Impgrtitg
exact in eloud : 74 §i 75, declara ca. nu mai poate da o ma-
Ijoritate Insemnatd nici uneia din cele cloud tabere. Cantacu-
zino-Take Ionescu, prevazand acest rezultat, deci imposi-
bilitatea de a veni la putere dupd Carp, au adoptat Ia.
12 Februarie tactica ofertei de Impaciuire.
De acRea, cand a doua zi, Carp a anuntat cd Dimitria
Sturza a fost chemat la guvern, cei mai deprimati erau bi-
tranii conservator!.
In volumul al 3-lea urmarea anului 1901 cu activitatea.
regimului liberal.

www.dacoromanica.ro
 TABLA OE MATERIE
Anul 1885 Chestia Cumulului functiilor publice. Partidul socia
list se infiinteaza in Romania. Ziarul Drepturile Omului.
Moartea lui C. A. Rosetti. Agitarea cestiunei evree. Ex
pulzarea Transilvanenilor din Romania. Razboiul Sarbo-Bulgar,
Carageall fluerat la Teatrul National. Debutul Operei ro-
mane la Teatrul National. Aparitia Ziarului Epoca.
inul 1886 Moartea D-rului Marcovici. Inangurarea Bailor Efo.
riei. Inchierea la Bucure$ti a tratatului de pace turco-sarbo-
bulgar. Conventiunea Consularä cu Germania. Comitetul
de Salut Public. Detronarea printului Alexandru Batenberg
pe tronul Bulgariei. Atentatul din strada Vfimei in potriva
lui Ion Bratianu. Devastarea ziarului Epoca. Aparitia zia-
rului Lupta la Bucure$ti sub directia lui Gheorghe Panu. Bu.
cure$tul pitoresc de altadata : Ionia Cobzarul. Procesul aten.
tatului contra lui Ion Bratianu.
nUi 1887. Nicolae Fleva in opozitie cranceni contra lui Ion Bra'
tianu. Marile furtuni parlamentare. Take Ionescu paräseste
partidul liberal $i trece in opozitie. Gheorghe Pann este corr
damnat pentru articolul sail din Lupta intitulat: Omul Periculos.
Fuga lui Panu din tail. Ghitä Berbecul. Cuconul FI-
nica. Epoca lui Claymoor. Escrocheria cu apa de aur".
Scandalul de la Azilul Elena Doamna. Marile fraude militare.
Furtunile parlamentare. Dizolvarea camerei. Doctorul
Assaki profesor la Facultatea de medicina din Bucure$ti.
Agul 1888. Alegerile pentru Camera $i alegerea tutulor fruntalilor
opozanti. Marele scandal cu furniturile militare, afacerea
fratilor Maican. Comitetul celor 12 Coloneli intia in linie.
Violentele lupte parlamentare. Gheorghe Panu ales deputat
de Iasi infra in tall. Zilele agitate de la 13, 14 $i 15 Martie:
Luptele si omorul din Curtea Mitronoliei. Arestarea 1111

www.dacoromanica.ro
 318 -

- Ministerul Teodor Rosetti. -

Nicolae Fleva si Nicolae Filipescu. - Caarea lul Ion Briltianu.
-
- Räscoalele tárAnesti. Con-

- Opozitia care a rästurnat pe Ion Bratianu se

damnarea fratilor Maican. Primul si singurul atentat inpotriva
Regelui Carol.

-
descompune. - -
Gresul kti Fleva la alegerile Comunale din Bu-
Conservatorii
leclarä ruptura cu Dimitrie Brdtianu. - Camera aleasa sub
ruresti. Moartea Generalului Dimitrie Leca.

Teodor Rosetti. - Casatia condamna

- pe fostul ministru de raz-

-
bokt Generalul A. Anghelescu. Moartea Elenei Otetelesanu.

-
Menelas Gherman introduce etelonul de aur.
rectorul general al Teatrului National.
-
Em. Pake Protopo-
Caragiali di-

pescu primar al Datimarea Turnului Co kei. -

Capita lei. Fio-
roasa Crimä din Tabaci.
Privire rezumativá Inapoi. - Oamenii si faptele de la 1870 la 1888.
- Chestia portofraneului portului Galati. 0 inmorman-
tare de Clasa 1. - Lascar Catargiu demisioneaza de la prese-
Anul 1889.

-
dentia Camerei. - Raceala intre Lascar Catargiu- i Alexandru

decatä a lui Ion Brätianu in discutia Camerei. -

Lahovary. Moartea Vioristului Ludovic Wiest. Darea in ju-

netului Teodor Rosetti. - Cabinetul Lasar Catargiu. Moartea

Caderea Cabi-

lui Eminescu. - -
Ciderea Cabinetului Lasciir Catargiu. - Cabi-
Activitatea lui Pake Protopopescu, infi-
netul General Manu.
intarea Azilului de noapte. -
Influenta in Bucuresti.
Anul 1890. FrAmantArile din partidul Conservator.
pinge darea in judecatà a Ministrilor liberali.
-
Camera res-
-
- - Instalarea tele-

--
fonului. Mari le Bulevarde. Inamovibilitatea magistraturei.
Reintregirea partidului liberal. Moartea lui Vasile Alexandri.
Liga pentru unitatea Culturalà a Românilor.
mitet.
-
IntAiul Co-

Anul 1891. - -
Lupte crâncene intre Conservatori.
Cabinetul General Florescu.
-
- Caderea Cabine-
Ion Bralianu nu
poate intra In parlament. - Moartea lui Ion Brätianu. -
tului Manu.

datiunea Carol I. - Serb Arlie gubiliare pentru 25 ani de dom-

Fun-

nie ai regelui Carol. Dumitru Brätianu, sef al partidului liberal.

- Moartea
dinand. - Itti- Mihail Coaniceanu. -- Idila Princepelui Fer-
D-soara Elena VacArescu. Plecarea reginei Elisa-

-beta din tarN. Congresul studentilor universitari la Bucuresti.

Caderea abinetului General Florescu.
Lascar CatargiuCarp.
- Marcie Minister

Anul 1892. - Congresul Sectiilor -

Ligei Culturale. Moartea liii
Dumitru Brätianu. - Agitatiile pe chestia national5. - Moartea
artistilor dramatici Grigore Manolescu si Stefan Iulian. - Con-
flictul pe afacerea Zappa.
In Bum esti.
- Parintele Lucaci si George Ratiu

www.dacoromanica.ro
 319
Anul 1893. Printul mostenitor si printesa Maria casltoriti infra in
tart Serbarile cäsStoriei.Sarah Bernard in Bucuresti. Du-
mitru Sturza seful partidului liberal. Agitatia pe Legea Maxi-
inului. - Mica rgscoalä din plata halelor.
Moartea lui Pake Protopopescu.
Inundatiile din.
MoarteasGene-
Bucuresti.
neralului Ion Em. Florescu. Ghenadie Petrescu ales Mitro-
polit Primat. Atentatul contra lui Al. Beldiman directorul
gAdeveruluh. Holera. Cresterea flotei romane. Dumitru
Sturza i Românii de peste munti.
Anul 1894. Banda Zdrelea si Mdruntelu. Agitatea politica cu
demisiunea ofiterilor de Cavalerie. Agitatia nationalistg.
Osândirea la Cluj a PSrintelui Lucaci, Dr. Ratiu, Pop de Basesfx
etc. Nicolae Filipescu primar al Capita lei. Apa potabila in
BucurestiBanca Agricoll Expozitia Cooperatorilor. Corr
gresul studentilor si agitatia din Capitals. Partidul liberal si
opozitia in chestia nationalS. Intoarcerea Reginei Elisabeta in'
farL Campania liberarilor contra Legei Mine for.
Anul 1895. Celebra Societate Unirea". Liberalii se retrag din
parlament. Partidul tiränesc. Dumitru Sturza rusofil.
Lupta lui Filipescu contra lui Al. Marghiloman. Inangurarea
podului peste Dunäre. Caderea Cabinetului Catargiu. Ott-
vernul liberal cu D. Sturza in cap, 0 privire inapoi. Scuzele
lui Sturm.
Anul 1896. Doi oameni de spirit : Costia BobeicI i Misu Cornea.
Nicolae Fleva scos din ministerul lui Sturza. Sciziunea
Dr. Ratiu P5rintele Lucaci. Aventura Olga Lgescu.
Rusia ataca România. Politica de partid la Liga Cut/
turaig. Scandalul de la balul Obolului. SerbSrite Mile.
niului unguresc. Manifestatii anti-ungare la Bucucuresti
Marea Chestie Ghenadie. Caterisirea i scoaterea cu forta
arinata a lui Ghenadie Petrescu din Palatul Mitropolitan.
Fleva conduce agitatia. Scandalurile de la Liga Culturali
Afacerea Camätarilor. Sosirea Impäratului Franz Iosef in
Bucuresti. Caderea Cabinetului Sturza pe chestia Ghenadie
Noul Cabinet P. S. Aurelian.
Anul 1897. Desfiintarea partidului radical, Pann cu majoritatea par.
tidului trece. in partidul conservator. Caderea cabinetului.
Aurelian si revenirea lui Sturza ii runtea guvernului. Un scan-
dal antisemit in Bucuresti.
Anul 1898. Duelul N. FilipescuGeorge LaVovary. Magul Sar
Peladan in Bucuresti. Luptele din partidul liberal. Un
proces al antisemitilor la jurati. RSzboiul Spano-American.
Campania Drapelistilor contra lui Dumitrie Sturza. Dumitrie
Sturza cauzat de tradare nationalg. Ofensarea marelui pictor

www.dacoromanica.ro
 320 -0-
Grigorescu. PrAbusirea lui Dobrescu-Arge. n'Ioartev Jul
Constantin Exarcu. Crâncenele alegeri Comnnale. Moar-
xa lui Gogu Cantacuzino.
Anui 1899. Un incident neplacut la un bal de la palatul regal. --.
Sturza declarat de cAtre liberalii disidenti trädAtor national.
Caderea Cabinetului Sturza. Lupta din strada Enei. Moartea
lui Lascar Catargiu. Cabinetul Gheorghe Cantacuzino. Lilo-
tele intre conservatori si junimisti. Regele n'a primit pe
George Pann in guvern. Moartea D-rlui Assaki. Kinder-
gartenul Conservator. RNscoalele din judetul Olt provocate
de Bogdan-Pitesti. Marea cried financiara. Seceta crâncenä
din 1900.
Anul 1900. Moartea lui Anton Bacalbasa. Afacerea Hallier
rntrarea statului major socialist in partidul liberal. Tinerii gene-
rosi. Razboiul Anglo-bur. Antagonizmul Filipescu-Take
Ionescu isbucneste. Judecarea procesului Haulier. Emig-
rarea evrdilor din tail. Nicu Filipescu luptà pentru ra'stur-
narea guvernului Cantacuzino. Retragerea Cabinetului Canta-
cuzino. Cabinetul Petre Carp. Fuzionarea celor doua ramnri
conservatoare. Lupta lui Take lonescu in contra cabinetului
Carp. Regele si Take Ionecsu. Miscarea antisemitä in tara.--,
Asasinarea profesorului Stefan Mihaileanu,de catre un bulgar.
Conflictul româno-bulgar ; pritnejdia unui rilzboiu. Moartea
cantaretului I. D. Ionescu. Imoacarea formalA a fractiunilor U.
berate. Rascoala tuicarilor.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 C.BACALBASA

curestil
°
alicicaala VOL 3 - 19011910
edifia 2.1=r

'to

.....
.
-
j
A0
Ol
It
111

If I1
11 . IT 1.
14" i" _

r: 1,3

- _1, 761 11 I :Figf API 11 0111-

;

girAl

-1 $. 11

-
:":
3..
7"

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN BACALBASA

BUCURESTII
DE ALTA DATA
1901-1910

VOL. III - EDITIA II

liti'
- BUCUREUI
EDITURA ZIARULUI UNIVERSUL" S. A_
Strada Brezoianu Nr. 23-25
1936

www.dacoromanica.ro
 ANUL 1901

Am dat, in volumui II. a in al mare desvoltare faptelor

petrecute dela inceputul lui 189g la inceputul lui 1901, de-
oarece nici o guvernare n'a fost mai agitatk mai plin5, de in-
cidente rasunätoare si de greutEti ca guvernarea conservato-
rilor In acesti din urml doi ani.
Tot felul de intamplari grave si compromitätoare. Mai intai
seceta cu una din cele mai grele situati financiare; apoi ras-
coala dela Slatina cu impuscarea taranilor; afacerea Hellier
destinatä sä räneasca mandria nationala; asasinatele bulgaresti;
räscoala tuicarilor; iinpozitele cele dureroase, etc.
Apoi framantArile din familia conservatoare au avut carac-
terul unor lupte de exterminare si au pus in lurnira ambitile
si tivalitätile care, peste un numar malrginit de ani, trebuiau,
in chip fatal, sa duca la dosfiintarea partidului. Ceeace
s'a i intamplat.
Partidul liberal ar mai fi eamas Inca multi and: in opozitie
daca conservatorii n'ar fi avut in sanul lor germenii disolu-
tuned.
La 24 Februarie s'a dat un banchet in onoarea lui Ca-
ragiale spre a i se sarbätori 25 ani de activitate literark Au
luat parte numerasi artist, literati, ziaristi i alt intelectuali.
Banchetul a fost prezidat de batranul avocat Petre Grädisteanu.
Au vorbit: Take Ionescu, Barbu Delavrancea, A. Ciurcu,
Tanase Cantili, dr. Urechie, C. Mille, Aurel Iliescu, J. Th. Flo-
rescu, cdpitan Märdärescu, Ion Ndoulescu, Märculescu si Bre-
zeanu artist dela Teatrul National, G. Ranetti, Radu Rasetti,
Dutescu, Paulian, etc.
A fost un banchet delicios, scanteietor de vervk care, sfar-
sindu-se oficial la ora 12 a urmat neoficial pang/ la ziva alba.
Din cuvantirile rostite, este de subliniat acela al lui Take
Ionescu, care a spus Ca, in realitate teatrul românesc a
inceput dela Caragiale.

www.dacoromanica.ro
 4

Era atat de ignorant Take Ionescu? De loc. Take Ionescu

era un clibacdu. El se afla atunci in perioada de ascensiune g
isi detsfacuse amandoua aripile, acum era hotarit sa-si recru-
teze, cu orice pret, partizani personali. De aceea a laudat exce-
siv pe Caragiale pe care voia sa si-I atraga Dar Caragiale era
o fire de o extrema mobilitate; in nici un loc nu-i pracea sã
stea prea mult. De aceea dibacia lui Take Ionescu a lost lard.
urmarli.
Pe cand guvernul conservator a avut de luptat cu mari
greutati i cu multe ostilitati launtrice chiar din prima zi
constitruirii sale, prin contrast cabinetul Sturza multumita
concentrarii liberalilor avu o guvernare liniatiti.
Dimitrie Sturza putu purcede la instalarea guvernului si
administratiunei sale si putu lucra, nestanjemt, la alcatuirea
programului de economii.
Dar guvernul liberal mai fu aj atat si de lipsa unei opozi-
tiuni serioage fiindca giuja de capetenie a conservatorilor si a
junimistilor era sa se sfasie intre ei si sa caute a se intari
unit in paguba celorlaltd.
Indata dupa caderea cabinetului Carp, generalul Lahovari
si Nicolae Filipeseu se retrag din comitetul executiv al parti-
dului conservator. Asa ca) guvernul nu duce nici o grija. Ceva
madi mult, din diferite part i partide primeste propuneri de
cartelare in altgeri si de pasuirea unor candidaturi indepen-
dente.
Take Ionescu este neobosit pentru ca sa atraga pe unii din-
tre conservatorii ramasi langa Petro Carp. Cel dintai pe care
izbuteste sa-1 atraga este generalul Lahovari care in ziva de 12
F'ebruarie la Camera, era furios pen tru cä Petre Carp hotarise
ea ministri sa nu ia parte la vot.
Asta este o prostie I striga generalul, rosu de manie.
Generalul Lahovari, desi om inteligent, avea un fel de in-
teligenta usuratica, tar cat despre caracter era departe de a
avea statornicia fratelui sari Alexandru. Generalul Lahovari
avea porniri impulsive, avanturi de inima, dar putea fi o ju-
carie in mama unui om mai inteligent. De aceea nu i-a trebuit
mult lui Take Ionescu ca sai-1 scoata din partidul lui Carp.
Pretextul a fost gäsit in hotarirea lui Carp de a primi can-
didaturile oficdale oferite partidului sau de Dimitrie Sturza.
Take Ionescu simtea ca familia Lahovari nu va putea la,-
mane mult timp impartita si cä, ori Ion va atrage pe Jak, ori
Jak va aduce la el pe Ion; spre a evita o surprindere a facut tot
ce era de facut ca sa-1 ia pe general.
Generalul era vanitos, de aceea cand Take Ionescu i-a pro-

www.dacoromanica.ro
 5

-pus mostenirea sefiei dupa Gheor ghe Cantacuzino cat si sefia

Capitalei, a parasit repede pe Carp.
L-a parasit pe Carp sub cuvant cä injoseste partidul con-
servator prirnind candidaturile in Parlament oferite de guver-
nul liberal.
Intr'o noapte, dupa plgnuirea lui Take lonescu, sefii de
culori ai Capitalei, in cap cu nenea Iancu Bratescu, seful cu-
loarei de. Verde a electoralitatdi conservatoare, se intrunese si
chearna intre ei pe general Noapte istorica pentru un partid
care vietuia cei din urma ani. Caci dela 1901 la 1916 cand
de fapt, partidul conservator s'a scindat pentru ca in curand
sä clispara nu mai erau d.ecat, 15 ani. In aceasta intrunire
generalul este proclamat sef al Capitalei i viitor sef al parti-
dului. Intrunirea se sparge in strisratele:
Traiasca seful nostril! Traiasca Kronprintul partidului
conservator!
Take Ionescu argumentase generalului eä in parti-
dul lui Carp nu va putea ajunge niciodata la sefie, caci Mar-
ghiloman 11 stai in cale, pe cand in partidul lui Cantacuzino
nimenea nu-i va taia drumul. Si astfel farsa a fost jucata.
Lovitura era destul de dureroasa pentru partidul carpist
si pentru Nicolae Filipescu, in special.
Carp, spre a se rathuna pe batrani, facu greseala sa pri-
measca candidaturile oficiale ale guvernului. Liberalli, spre a
intretine diviziunea intre conservatori, inlesni intrarea catorva
junimisti in Parlament.
Cu chipul acesta lasau sa se creada c. partidul lui Carp,
hind oficial reprezentat in Parlament va veni la putere dupa
guvernul Sturza. De aci o lupta inversunatä intre amandoua
ramurile conservatoare care se sfarsi prin infrangerea lui Carp.
Dar acesta, indignat de procedarea lui Cantacuzino-Take
Ionescu fata de el, nu mai calcula urmarile, ci prins de mania
lui ca i cle sfaturile celor din apropiere, facu cartelul.
In timpul acesta, guvernul pregatea alegerile tot dupa ve-
chiul model al candidaturtilor oficiale, iar Dirnitrie Sturza al-
catuia bugetul intemeiat pe mari economii.
In noaptea de 26 spre 27 Februarie o crima care a facut
mult sgomot s'a savarsit in str. Icoanei Nr. 15.
La orele 10 jum. comisarul Becarian dela sectia 9-a fu in-
cunostiintat ca o doamna Iarcu, rucla a generalul Iarca, fu-
sese asasinata de catre doi tineri din societatea zisa blind",
tinerii Candiano-Popescu, fiul generalului aghiotant al rege-
lui i Vladoianu, fiul unui fost cassier al politiei Capitalei.
Asasinata era vacluva, fiica unui vechiu profesor Iarcu,

www.dacoromanica.ro
 6

femee care de mai multi ani ducea viata warä de galanterie.

Fiind data situatia social& a tuturor actorilor dramei, asa-
sitnatul a fäcut zgomot i multa senzatie.
Candiano a declarat dela intaiul interogator, cä savarsise
crima pentru parale. Stiind cd d-na Iarcu luase 100 lei dela
mama sa, s'a dus la dansa. Vlacloianu ii astepta afara. A intrat
la ucisa ca pentru a Intalnire galantk s'au asezat la mask
apoti femeea s'a dus la piano si a cantat. Atunci Candiano a
scos un pumnal i l'a infipt in spatele victimei. Lovitura a
fost atat de tare ca mdnerul sa rupt. Vazand aceasta. crimi-
nalul a luat lama de otel si a infipt-o toata in snatele femeei;
apoi a scos cutitul i vazand cä victima mai dd.* semne de
viata, a strapuns-o din nou, apoi a sarit pe geam.
Criminalul a comis crima fiind desbracat cu totul de haine,
de aceea albiturile ii erau de sus pand jos, pline de sange, iar
hainele farai nici o pata.
A doua zi. la confruntarea cu cadavrul, Candiano fiind
intrebat de procuror ce impresie ii face cadavrul. a raspuns
In limba franceza :
On dirait que c'est une vache egorgée... (S'ar zice ca e
o vaca maceldrita.).
Apoi a povestit crima.
Ea m'a poftit la mask dar n'am voit sa mananc nici sä
beau, cad ma temeam sa nu-mi pierd curajul.
Am lasat-o sai manance. fiindca, vedeam ca-i e foame. Apoi
1-am spus: Scoate-ti rochia, desbraca-te, dragd, vreau sa-ti
admir corpul tau frumos, vreau sä admir forrnele admirabile
ale carpului tau, cari-mi plac atat de mult". Si ea si-a scos ro-
chia i s'a asezat la piano.
Ardea In mine. In acest moment. dorinta de a-mi infige
pumnalul in spinarea ei rotunda si grasa.
M'am dus Meet la pardesiul pe care-I lasasem pe scaun in
cask am scos din buzunar stiletul si am pus teaca pe masa in
sufragerie, 1, chip& aceea, m'am apropiat incet de dansa. am
privit-o bine de aproape ca sä, aleg locul unde s dau lovitura.
Ma temeam sä o lovesc In fata, flindca se putea sa nu o lovese
bine, O. reziste i sa se Incinga o luptä apriga intre noi.
Am riclicat punmalul, m'arn repezit asupra ei, i-am pus o
mama in ceafa, picioral drept pe mijlocul trupului i asa, cum
státea aplecata pe piano, cu maim dreapta am lovit cu putere.
Smucindu-se din mainile mele, mi s'a rupt manerul pumna-
lului. N'am scapat, frisk un singur moment. Am trantit-o jos
pe scânduri cu fata in jos, m'am pus cu genunchii pe ea si
1-am aplicat o a doua loviturä cu stiletul fdrd, maner, dar

www.dacoromanica.ro
 7

a,7a, de bine ca a intrat pand la capätul celalalt. In acelas timp,

pentru ca O. nu strige, i a da de 'stire servitoarei, i-am des-
chis gura cu mâille, i-am apucat bine limba i am tras-o cu
putere pana ce n'a mai miscat. M'am uitat bine la ea, nu mai
dädea nici un semn de viata.
N'ai avut relatgiuni cu ea mainte de a o lovi?
De loc; mi-era team& sa nu ma molesesc i sa., nu am
destula, energie.
Atat sange rece in povestire, din partea unui elev de liceu,
in fata cadavrului fem,eei pe care o omorise, arata destul de
lamurit. ca asasinul era un degenerat neresponsabil.
In lumea politica face oarecare senzatie o telegrama pe
care Gheorghe Marzescu, fruntas liberal din Iasi si fost mi-
nistru de mai multe ori, a adretsat-o regelui. Gheorghe Mar-
zescu atacase de mai multe ori pe rege prin ziare i brosuri;
acum fiind greu bolnav a trimis regelui o telegram& de devo-
tament, cerandu-si iertare pentru purtarea sa din trecut i asi-
gurand de lealitatea convertirei sale in acele cline supreme.
Peste cateva zile, la mijlocul lunei lui Aprilie 1901, Gheor-
ghe Marzescu a murit.
Defunctul era profesor la facultatea de drept din Iasi, om
politic cu vaza. i eful unei insernnate grupari politice din
localitate. Era cunoscut ca cel mai puternic elector al Moldovei.
Anul 1901 trece far& incidente insemnate, iar guvernul
nu are opozitie. Chiar cele mai violente ziare sunt sUite sä, fie
calme. Primar al Capitalei este ales Procopie Dumitrescu, un
batran liberal lipsit de orice activitate, ins4 un orn bogat i cu
trecere in patura burgheziei comerciale.
In ziva de 5 Mai 1901 a murit la varsta de 68 ani un a-
devarat tip al Bucurestilor, batranul Grigore Eliad zis si Car-
ciumarescu.
Viata acestui om a fost foarte agitatti, i foarte aventu-
roasa.
Lipsit de avere i cu totul incult dar inteligent si mai pre-
sus de toate foarte energic, In tineree a fost corector la ziarul
Romdnul al lui C. A. Rotsetti.
Din timpul cand era corector la Romdnul, a ramas urin&-
toarea anecdota :
Intr'o zi vine In redactie advocatul Grigore Vulturescu,
care-I vede facand corecturile. $tiindu-1 far& 4 clase primare,
11 intreba In zeflemea :
Dar cum faci tu, ma Gligore, corectura, fiindca nu ai
Invatat gramatica ?
Foarte usor, raspunde Carciumalrescu. Citesc si cancl

www.dacoromanica.ro
 8

incep sä obosesc pui virgula, daca obosesc mai mult pui punct
ei virgula.; iar cand ma hiec pui punct.
Urmand norocul particlului liberal a ajuns ca sä fie antre-
prenorul cheiului portului Braila de unde s'a ales cu un lung
proces care a durat nenumarati ani, dar de pe urma caruia
i-a ramas o avere destul de buna.
Cand a murit era proprietarul lui English-Hotel din piata
Teatrului si a unei case In fata Bailor Eforiei.
De pe urma lui Carciumarescu au ramas Inca i alte a-
necdote.
Intre altele, pe carid i se restaura English-Hotel, suprave-
ghea lucrarile de pe plata Teatrului cu umbrela de scare la
spinare.
In aceias timp se repara si hotelul Otetelesanu.
Un prieten II vede, si se apropie :
Coane Grigore, ai vazut ce frumoase sunt balcoanele de
la 9tetelesanu; durnneata de ce n'ai pus hotelului dumitale
balcoane la fel ?
Si Eliad, uitandu-se de sus, ii rascunse dispretuitor :
La Otetelesanu e fer fourjat domnule, la mine e mar-
mora de Cararia.
Odata Ii intalnesc la Constanta pe terasa Casinoului. Sedea
inteun fotoliu rezemat pe umbrela. Cineva se apropie i intra
In vorba.
Frumoasa umbrela, Coane Grigore, de unde ai luat-o
London !...
Dar si ghetele sunt foarte frumbase ; tot de acolo sunt?
London !...
Dar macferlanul unde l'ai facut ?
London !
Grigore Eliad avea o mare admiratie pentru tot ce era
englezese, de aceea : imbräcaminte, incaltaminte, mobile, tot
aducea din Anglia. De aceea i hotelului sau i'a dat numele En-
glisch Hotel".
A fost In adevar, un tip al Bucurestilor.
La nrimaria Capitalei se intampla un scandal. Consilie-
rul comunal Ciocaneli acuzand pe D. Rocco, directorul accize-
lor comunale, ca a comis defraudalri, acesta vine la consiliu, pi
se incaera cu Ciocaneli. A fost o Watae in regula ; iar Rocco a
lost arestat la Vacaresti.
Dimitrie Rocco era un vechiu ziarist conservator numit
director al accizelor de catre Barbu Delavrancea.
La 17 Iunie 1901 s'a inaugurat In Bucuresti statuia lui
Alexandru Lahovary, pe plata din ealea Dorobanti. Au vorbit

www.dacoromanica.ro
 9

reprezentanti din amandoua taberele conservatoare : Gheorghe

Cantacuzino, general G. Manu, Take Ionescu, general Laho-
vary, N. Filipescu.
0 adunare a actionarilor Bancei Nationale apron con-
ventiunea incheiata de Banca cu guvernul.
Trin aceasta convtntie Banca acorda statului un impru-
mult de 15 milioane lei si primeste prelungirea privilegului
ei pe Inca 10 arii pana la 1920.
Junimistii in special, combat conventia cu putere. La adu-
narea actionarilor a combatut conventia Teodor Ros,etti, frun-
tas junimist.
Cum am spus anul 1901 trece in liniste, fad OA mei un
fapt mai deosebit.
In fata opozitiei conservatoare care se sfasie zilnic, parti-
dul liberal profit& de binefacerile puterei. Guvernul prezinta
proectele sale de legi pentru ameliorarea crizei financiare, re-
mediul sau fiind economiile bugetare, economiile la toate de-
partamentele, economii la armatä, reduceri de salarii si des-
fiintari de functuni.
Se intelege ca o astfel de politica va ridica lepecie multe
nemultumiri in taxa si va a limenta carnoaniile opozitiel. Dar
pana atunci mai va.
Deocamdata in parlarnent n'au putut intra decat gre-o 3-1
janimisti : Petre Carp, Marghilornan i ali vre-o doi, iar co-
rifeii celuilalt partid conservator au cazut toti in alegeri. Nici
seful Gheorghe Cantacuzino, nicj Take Ionoscu n'au putut fi
alesi.
Chiar i la alegerile pargale, core de obiceiu in Romania
erau ale opozitiei, Cantacuzino e batut la Prahova, in cetatea
lui electorala, iar Take Ionescu e batut la Romanati. Opogtia
e Inca prea slaba, iar opinia publica n'a fcxst inca nemultumita.
-- In ziva de 7 Iunie a vizitat Sinaia feldmaresalul Beck,
seful statului-major al armatei austriace, insatit de alti 10
ofiteri.
Vizita a durat numai cateva ore ; totusi i s!a dat o mare
importantä politica. Mai ales presa din Austro-Ungaria a re-
levat aceastä importanta cu articole menite sá faca senzatie.
Tntre alte ziare Neue Freie Presse" din Viena, ocupandu-se
de aceasta vizitti, declara ca intelegerea dintre Austro-Ungaria
si Romania a ajuns atat de departe incat incheierea unei a-
liante militare intre amandoua statele n'a ramas decat o ches-
tiune de timp.
Acest limbagiu a produs la Bucuresti senzatiune In cercu-

www.dacoromanica.ro
 10

rile politice, cu atat mai mult c. regele Carol era partizanui

incheierei unei asemenea aliante.
Aducerea la putere atat de grabita a lui Dumitru Sturza
era acum explicata prin necesitatea acestei aliante, Dumitru
Sturza fiMd ornul politic, mai bine zis, singurul om politic din
Romania care din. convingere ar fi putut realiza alianta,
De altfel toastul ridicat de regele Carol la dejunul dat la
Sinaia ofiterilor austriaci era destul de semnificativ.
Iata cuvintele regelui :
Cu o vie satisfactiune salut pe Excelenta Voastra, incon-
jurat de ofiterii de elita ai arrnatei imperiale i regale in a-
cest Ioc care a Drimit, in timpuri, o consacratie speciathl prin
vizita M. S. Impaxatului-rege, augustul vostru sef suprem.
Multumesc calduros Majestatei Sale fiindca a binevoit a
permite ca d-voastra, domnilor, sa vä intruniti astazi in asa de
mare numar, imprejurul meu.
Prezenta d-voastra aci dä o nona dovada de excelentele ra-
porturi care unesc pe Romania cu puternicul imperiu vecin.
Insufletit de sincera dorinta ca aceste raporturi sd se strangd
fi mai MULT, ridic paharul meu in sanatatea Majestatei Sale
Imparatului si a bravei sale armate.
Providenta s. proteaga pe gratiosul vostru suveran si sa-i
acorde Inca multi ani i deplina putere p1 sanatate pentru f e-
ricirea i prosperitatea popoarelor sale credincioase".
Acest toast semnificativ, prin care regele declara sincera
sa dorinta, de a strange Inca i mai mult raporturile de priete-
nie cu AustroUngaria, a desteptat deosebita bagare de seamd
si a cercurilor noastre politice si a cercurilor diplomatice.
Ca sä raispunda acestei manifestatiuni, tarul Rusiei trimi-
te in Bulgaria pe cumnatul sau marele duce Alexandru Mi-
hailovici, in vizitä la principele Ferdinand. Aci i se facu o
grandioasa primire.
Frictiunea austro-ruseasca se accentua.
Agitatia meseriasilor luand proportie mare, guvernul
Incepe sa se ingrijeasca. 0 comisiune este numita de catre mi-
nistrul domeniilor, Vasile Missir, spre a elabora un proiect
de lege al meseriilor. Din aceasta comisiune fac parte : Emil
Costdnescu, Matei Corbescu, V. G. Mortun, G. Assan, I. G. Bi-
bicescu. C. Alimanisteanu, Dragu, Toma Georgescu si Take
Georgescu.
0 intrunire a meseriasilor tinuta, in sala Dacia degene-
reaza, in scandal si se sfarseste cu izgonirea lui Take Georgeseu
seful meseriasilor disidenti.

www.dacoromanica.ro
 11

La 26 Iunie a murit la 'MI goviste generalul A. Candiano-

Popescu.
Generalul a avut o viata, din cele mai agitate. Era näscut
la anul 1841. Ca ofiter de artilerie a participat la detronarea lui
Voda-Cuza. La 1867 a demisionat din arrnata, fiind atras de
pasiimea ; se duce in Franta unde studiaza dreptul si
Imbratiseaza profesia de advocat ; se aseaza la Ploesti unde dä.
semnalul revolutiei dela 1870, punandu-se in capul celor cari
au proclamat republica.
La 1877 este reprimit in armata i primeste comanda ba-
talionului 2 vanatori, care la Flevna, face marl acte de vitejie
Sergentul Grigore Ion, care a luat un steag turcese in lupta,
face parte din batalionul San.
Ramanand In armata este inaintat pana la gradul de ge-
neral. A fost in urma prefect al politiei Capitalei i multi ani.
aghiotant al regelui Carol.
Generalul Candiano, in orele lui libere era si literat, a ti-
pant un volum In versuri.
Bolnav, desi nu prea batran, caci n'avea decal 60 de ani,
generalul a fost crud lovit prin crima fiului sau, autorul omo-
rului din strada Icoanei.
Un,ziar unguresc Magyar Orszag din Budapesta puolica
senzationala stire cum ca., cu prilejul vizitei la Sinaia a feld-
maresalului Beck s'a inchelat un tratat militar intre Austro-
Ungaria si Romania sub urrnktoarele conditiuni :
Regatul roman se obliga sa puna la dispozitie opt corpuri
de armata cu un efectiv de 250 mii oameni, In cazul cand Rusia
Ii va mobiliza armata.
Aceste 8 corpuri ale armatei romane vor fi, in cazul unei
mobilizari a trunelor rusesti la frontiera roman& sau austro-
ungard, astfel asezate :
4 corpuri de armata vor fi trimise sa apere intreaga linie
a Prutului dela Iasi la Galati in scop de a impiedica trupele
rusesti ale regiunei Odesa-Simphoropol, sa se uneasca Cu tru-
pele din Kiev.
Restul armatei romane se va stabili de-alungul Dunarei,
spre a respinge, intr'un caz eventual orice atac din partea Bul-
gariei.
Pe linia Dunarei pana la Vidin trupele austriace vor veni
sä ne acopere in contra unei invaziuni eventuale a armatei
sarbesti.
Aceasta conventdune militara secretä, care a primit un ca-
racter definitiv cu ocazia vizitei generalului Beck la Sinaia, va
11 publicatal in mod oficial de catre suveranii ambelor tari in.

www.dacoromanica.ro
 12

ziva in care regele Serbiei, printul Bulgariei i printul Munte-

negrului se vor duce la Petersburg spre a constitui, sub patro-
najul tarului, confederatiunea baicanica".
Aceasta stire a produs o adanca senzatie la Viena, Buda-
pesta i Bucuresti.
In timpul acesta vizita marelui duce Alexandru Mihailo-
vici in Orient este viu comentata.
Mare le duce s'a oprit si in portul Constanta uncle i s'a dat
un mare pränz pe bordul vaporului Regele Carol", pranz la
care a luat parte si principele mostenitor Ferdinand.
In urma o escadra rusä a vizitat portul Constanta cu care
prilej au fost alte serbari la care a participat iiitorui ef al
partidului liberal Ionel Brdtanu, ministru de lucrari pablice,
ad-interim la razboi.
Amiralli rusi au vizitat apoi pe rege la Sinaia.
Rusii ne faceau curte si voiau sä impiedice incheierea a-
liantei militare intre Romania i Austro-Ungaria.
La 25 Iu lie a murit la locuinta sa din strada Cosma, A-
nastase Stolojan, fruntas al partidului liberal, fost ministru
Stolojan a murit de o coma diabetica.
Om inteligent si cult a fost raportorul proiectului de re-
vizuire a Constitutiei. In chestia presei a luptat in contra lui
C. A. Rosetti, fiind partizanul rnasurilor restrictive alaturi de
Eugeniu Stätescu si cu aprobarea lui Ion Bratianu.
A doua zi dupd moartea lui Anastase Stolojan, moare o
celebritate a baroului bucurestean, avocatul Mihail Cornea.
Cornea era un om foarte inteligent. i dedea mari speran-
te cand a venit dela studii. N'avea decat 24 de ani cand a lost
ales pentru intaia oar& deputat, in Camera dela 1871-75, sub
guvernul lui Lascar Cato rgiu. Atunci a fost contestat fiindca
ii lipsea varsta legala, dar Camera l'a validat..
A fost un avocat celebru, cu mare talent, cu multd. pdtrun-
dere, si cu un minunat sinit juridic. Mai tarziu sub Ion Bra-
tianu a fost atras in partidul liberal, de prestigiul acestui bar-
bat de stat, apoi s'a reintors in partidul conservator atras de
Take Ionescu.
0 viata intemperanta a impiedecat pe acest om cu o inteli-
genta superioara, sa dea tot ce ar fi putut da.
La Palatul Justitiei, bustul lub Mihail Cornea este asezat
in sala pasilor pierduti.
La inceputul lunei August s'a facut pe Dambovita o
incercare de plutire cu niste vaporase. Aceste vaporase,, desti-
nate a parcurge Dambovitta dela Ciurel la Abator, erau conce-

www.dacoromanica.ro
 13

sionate unui domn Vasiliu si se construiau intr'un santier in-

stalat la Malmeson.
Primul vaporas construit avea 12 metri lungime pe o la-
time de 3 metri, cu 60 centimetri sub aria i 3 metri inälime
deasupra apei.
Intregul vapor, inclusiv motorul, a costat 10.000 lei.
De jur imprejur vaporasul era inchis cu panza ; ca protec-
tie impotriva frigului i se puteau aseza geamuri. In interior
vaporasul era impartiit in doua clase ; la cl. I avea scaune in-
velite cu plus, la cl. II scaune de lemn.
D. Vasiliu proiecta sä construiasca in total 6 vapoare. Taxa
de pasager fiind fixata de comund la 60 bani.
In seara de l8 August, pe la orele 10 un mare incendiu
s'a declarat la hotelul Mercus din calea Victoriei pe piata Tea-
trului.
Hotelul Mercus nu era propriu zis un hotel, ci o casa cu
pravalii i un etaj cu apartamente inchiriate. Aceasta cladire
se prelungea Ora in strada Academiei. In urma incendiului
intreaga cladire a fost ruinata, complect. Astazi pe locul acela
se inalta palatul societaktei Imobiliara.
In acelas timp un mare scandal izbucneste la o adunare
generala, a Societätii de asigurare mutuala Unirea".
Istoria acestei institutii este demna de amintit
Aceastä societate de asigurare, fondata sub regimul liberal
al lui Ion Bratianu, ajunsese un fel de camp de balaie politic:
cand veneau conservatorii la putere, consiliul de administratie
liberal era gonit de conservatori in cap cu un domn Miclescu,
iar cand revenau liberalii Miclescu era gonit i revenea li-
ralul Pana Buescu.
Toate acestea se petreceau ca la alegerile politice, partidul
dela putere venea cu batausii sai, teroriza i gonea adversari,
si consiliul dimpreuna cu directda erau luate cu asalt de parti-
dul cellalt.
Acum, flind liberalii la putere, era in functie Miclescu ;
dar intr'o bunza zi, pe cand Miclescu lipsea din Capitala, Pana
Buescu, inconjurat de politicianii sal, a venit la sediul Socie-
tatei, a gonit pe cei cari erau acolo i s'a instalat iarasi ca
director.
Dar peste cateva zile Miclescu se reintoarce cu banda sa,
in cap cu Henry Gherghel, un cunoscut tip bucurestean... Aces-
tia scot revolverele i sorneaza pe Pana Buescu sa iasä. Acesta
si cu amicii sai au fost nevodti sa se execute.
Cand Pana Buescu s'a vazut iarlsi in curte cu putinii sai
partizani, a inceput sa vocifereze i sa protesteze. Lumea s'a a-

www.dacoromanica.ro
 14

dunat multb, din toate pärtile i toti se inveseleau de acest nou

incident tragi-comic oferit de combatantii dela soczetatea
Unirea".
In timpul acesta Miclescu i cu ai. sAi erau baricadati ma-
untru de teama vreunui asalt neprevazut.
In sfazsit pe seara, au sosit politia i parchetul, toti eel
dinauntru au fost arestati, localul a fost sigilat iar societatea
Unirea" a famas, lãrâ nici o directie.
Aceasta societate a trebuit sä moar5, fiinda devenise un
obiect de scandal public.
In ziva de 27 August au plecat la Aten3, 280 studenti si
studente universitare, avancl in frunte pe prof esorul Grigore
Tocilescu.
Studentii au pornit pe jos la gara, dela donuciliul lui To-
cilescu, purtand douä drapele : unul romanesc i altul grecesc.
Aceastä alatorie, pregatita de mai mult timp, avea pe
langa caracterul studentese sau calätoresc, i un scop politic ;
autorii acestei c5,1aorii credeau cä vizita aceasta ar fi putut
Inadzi legAturile cu grecii care erau cam reci.
La Atena, studentii români au fost prinati in chip foarte
sarbatoresc.
Pe la inceputul lui Septembrie o mare nenoroeire se
intamplO, la Balota nitre Turnu-Severin si Craiova. Trenul ac-
celerat de cal6,tori plecat din Bolta spre Severin la ora 2
noaptea a fost ajuns din urma de un tren cu vagoane de pe-
trol. Ciocnirea a fost teribilä. Cele 7 vagoane ale trenului acce-
lerat au deralat precum si 13 vagoane ale trenului de petrol
Totul s'a aprins. Au murit carbonizati in chinuri groaznice
mai multi cälätorl i impiegati printre cari si C. Bibicescu, sef
de tren in concediu, fratele lui I. G. Bibicescu fost guvernator
la Banca Nationala.
In ziva de 13 Septembrie 1901 s'a inaugurat pe strada
13 Septembrie, in fa4a Arsenalului armatei, statuia pompieri-
lor morti vitejeste in ziva de 13 Septembrie 1848, luptand in
contra turcilor comandati de Fuad Pasa.
La inaugurarea statuei au participat t un mare numär
dintre pomprierii Inca, in viata. Toti purtau esarfe tricolore cu
inscriptia : Eroii zilei de 13 Septembrie 1848".
Au rostit discurrsuri: C. F. Robescu, pre$edintele comitetu-
lui care a lucrat pentru ridicarea statuei, I. G. Bibicescu pri-
mar ad-interim al Capitalei i Dimitrle Sturza seful guver-
nului.
Cu acest prilej s'a bätut si o medalie comemorativl de
ma)rimea monetei de 1 leu cu inscriptille pe o parte : Carol

www.dacoromanica.ro
 15

I regele Roznaniei epoca 11 Iunie 1848", iar pe cealalta parte :

Romania, epoca 11 Iunie 1898".
La inceputul hmei Octombrie se face alegerea consiliu-
lui de disciplina al baroului. Lupta e crancena fiindca i se da
mi caracter politic, cum intotdeauna se dedea pe vremea aceea.
Conservatorii i juninnstii sustin candidatura lui Gheorghe
Danielopolu, iar liberalii pe aceea a lui Vasile Lascar. Este a-
les Danielopolu cu 105 voturi contra lui Lascar rre a intru-
nit 86.
Stirile din afara sunt nelinistitoare. In timpul acesta
zilnic gazetele din Viena si din Budapesta publica stiri alar-
mante asupra intentiunilor Rusiei.
Aceste ziare vorbesc despre o mobilizare ruseasca foarte
importanta. La noi in gazetele independente gäsim informa-
tiuni aduse de calatorii veniti din Moldova, cum ca pe toata
Lranita se observa mari desfasuriVi de trupe rusesti. Alte te-
legrame aduc vestea cum ca rusii concentreaza trupe nume-
roase in Extremul Orient si ca intentioneaza sa ocupe Coreea.
Toate aceste stiri provoaca mare neliniste.
De si exagerate in bunä parte, aceste stiri nu erau lipsite,
cu totul de temeiu, flindca, n'a trecut mult, i razboiul ruso-
japonez a izbucnit.
Dar la noi, spre a echilibra bugetul general, Dimitrie Stur-
za facea economii insemnate in bugetul armatei i reducea
in mod primejdios puterile de aparare ale tarn.
Teama de un razboi in Europa nu exista Inca, in chip se-
rios. fiindca in acel moment, intelegerea franco-engleza nu era
1110 facuta iar Rusia avea ochii atintiti asupra Extremului-
Orient, catre care o impingea Germania cu intentia de a o face
inofensiva in Europa.
Razboiul ruso-japonez a lost un bun motiv spre a se inla-
tura conflagratia care s'ar fi abatut altfel, asupra Europei.
In ziva de 10 Octombrie 1901, incepe la Curtea cu ju-
rati, judecarea acuzatilor pentru asasinatul din stracla Icoanei,
Candiano Popescu i Vladoianu.
Curtea este prezidata de catre d. consilier de Curte Gr.
Stefänescu iar asesorii d-ni Bals si Ferichidi. Procuror d. Mu-
muianu.
Avocatii partei civile sunt Gheorghe Panu. Aurel Eliescu,
Mircea Petrescu si Take Policrat.
Avocatii lui Candiano Popescu sunt : Petre Grädisteanu,
Barbu Delavrancea, C. Cernescu i Butoianu. Avocatil lui Vla-
doianu sunt : Iancu Bratescu i Comsa.
Acest proces, atat de senzational, mai ales prin faptul ca

www.dacoromanica.ro
 16

unul dintre acuzati este fiul unui om care e inscris printre e-

roii dela 1877, atrage o lume nesfarsita. Numarul doamnelor
este foarte mare, multe din ele au venit, ca la spectacol, cu
lorgnete i binocluri ca sa. poata vedea pe amid dramei.
Dupa ce sala a fost tixita, afara lumea da navala asupra
usei i vrea sä intre cu forta. In timpul citirei actului de acu-
zare, grefierul a trebuit sa se opreasca de mai multe ori, intre-
rupt fiind de loviturile puternice in usä, provocate de lupta
publicului cu jandarmii. Presedintele ordona ca cordonul de
haraj sa fie facut mai departe de usa si numai astfel se face
liniste
Tema apardrei este aceea ca Candiano Popescu e nebun.
Neresponsabilitatea acestuia face tot obiectul pledoariiler.
Acuzarea. prin d. procuror Mumuianu, pretinde ca
Candiano a fost indemnat, pe cand era la Vacaresti, sa simu-
laze nebunia. De altfel iata o parte din raspunsurile lui Can-
diano la intrebarile presedintclui.
-- Ma rev, plangi vreo data ?
Foarte greu.
Cand ai plans ?
Doar cand a murit Verdi.
Ma aflam la matusa mea. Am plans ca un opi1 i am fost
bolnav o saptamana
De ce ?
Mi-am adus aminte de Aida, de Lucia.
Itd placeau ?
Da.
Dar daca Iulia ti-ar fi cantat acestea ?
Daca mi-ar fi cantat bine ar fi trait i azi.
Ce carte te-a impresionat mai mult 9
Crime d'amour de Georges Ohnet. Par'ca vad inca pe
scena cand ofiterul francez a ucis pe adversar. De atunci mi
se parea mcreu ca eu sunt ofiterul. Cand citesc ceva ma pui in
locul persoanelor din scriere. De atunci nu mai citese romane.
Dar vreun fapt analog cu crima ce ai comis ai citit un-
deva ?
Da. Fata unui guvernator indian. Aceasta fata a fost
ucdsa, de brahmanul Lahim pe cand canta din lira si tocmai
pentruca a cantat atat de bine.
Brahmanul a ucis-o pentru c.a sa gaseasca darul de a ex-
prima.prin cantec meodii1e scoase de fata.
De ce crezi ea nu exista nirnic imposibil ?
Pentru cä totul se poate gändi. De exemplu e imposibil
ea sa ma sui in luna, nu e asa ? Ei bine cu gandul, cu ochii

www.dacoromanica.ro
 17

deschisi te culci i te gandesti ca te sui in luna sau ca ea se

coboaia la tine.
Si ce poti vedea intr'insa ?
Ce im,i faureste imaginata. Case de socolata sau cai de
pesmeti, daca vreau (ra.sete).
Ce cunostinte ai despre lumc ?
Cu eu sunt nimic.
Dar cunostinte de scoala(?
Eu nu am invatat ca sa invat, eu am cetit.
Spuneai ca, te-ai gandit mult asupra Universului. Ce
religie e mai buna dupa dumneata ?
Religia osmana. Osmanul e mult mai logic de cat cres-
tinul. Uite-te la Christos (arata la tablou). ade acolo ca o
barzä. Ne inchmam 1a cloud bete, la icoane. Osman se inchina
la luna. Cred cä e mult mai logic asa.
Avocatul Comsa, anarätorul lui Vlacloianu. intreaba, :
Admit Candiano ca Vladoianu a fost autorul intelec-
tual, ca el a fost capul i dumneata mana ?
Admit ca daca eu a fi pämantul si in acest pamant
s'ar arunca samanta, ar rodi stricnina, !
B. Delavrancea: Ai mai cunoscut pe Iulia Iarcu ?
Da, de doua ori mai de mult i mi-a läsat o impresie
de desgust.
Sunt ascultati ca expert meclicii : dr. Obreja, dr. Mari-
nescu, dr. Ramniceanu, dr. Nanu-Muscel, dr. Demostene, dr.
Stamatiu, dr. Codreanu. Ca intotdeauna parerile oamenilor de
stiinta sunt impartite sau atat de vagi i supuse controversei
ein cat nu cuurind acel element al preciziunei capabil de a de-
termina convingerea.
Se face o confruntare intre doctorii specialist Obreja pi
Marinescu. Dr. Obreja, sustine cum cd Candiano sufera de de-
generare ereditara atat dela ambii parint cat i colateral.
D-rul Marinescu respinge aceasta parere pentru motivul c6.
nu exista documentele utilizabile pozitive.
Procesul a durat 4 sedinte i s'a sfarsit cu condamnarea
lui Candiano la 10 ani recluziune si 1 leu despagubiri civile.
Vladoianu a fost achitat.
Intrebat de presedinte daca mai are ceva de spus, Can-
diano raspunde :
Nimic. Am meritat pedeapsa, va multumesc. Declar Ca
nu fac recurs.
La Sinaia moare pictorul Alpar al carui tablou Oile"
a fost medaliat i cumparat de Pinacoteca Statului.
Alpar al carui nume era Ion Alexanalru Paraschivescu a
2

www.dacoromanica.ro
 18

murit de tuberculoza pulmonard. Avea pasiunea artistica. si si-a

dat mari silinte ea sä infiinteze un cere artistic, care dupa,
moartea lui, a murit 1a randu-i.
Marti 14 Octombrie soseste in Bucuresti locotenentul
Heil Kurt din cavaleria germana care a faeut calare drumul
intre Metz si Bucuresti, sau vreo 2150 kilometri in 25 de zile.
Locotenentul a sosit in buna stare, calul insa, foarte slab
obosit dar s'a inzdravenit In putine zile.
Aceasta cursa a fost facuta numai ca un omagiu pentru
regele Carol care era seful regimentului 9 hanovrian.
La 22 Octombrie a murit Alexandru Savuleseu archi-
tectul ministerului de interne si presedintele Societatii arhi-
teatilor.
Foarte activ, foarte priceput in meseria sa, era o figural
joviala si foarte popular& in Bucuresti. A lasat in urma sa
multe constructii printre care, cea mai de valoare, actualul
palat al postelor i telegrafului.
Cateva zile mai tarziu moare si unul dintre cei mai ta-
lentati i populari actori ai Teatrului National, artistul Vasile
Hasnas.
Hasnas a murit subit de o boal& de inima.
A. debutat mai Intai la Iasi, apoi a trecut la Bucuresti si
s'a impus in piesele : Fantana Blanduziei, Domnisoarele dela
Saint-Cyr, Miarobii Bucurestilor, Voevodul Tiganilor, La Co-
rectional, etc. A murit tanar, la 40 de ani, in toata puterea ta -
lentului.
Dupa, intaia ju.mAtate a lunei Noembrie moare V. A. Ure-
chia, profesor de istoria romanilor la uniVersitatea din Bum -
rest, academician, conferentiar al Ateneului. Roman, autor
dramatic.
A lasat in urma sa mai mune volume intitulate Opere
complete cuprinzand toate scrierile acestui barbat care in via -
ta, a desvoltat o mare activitate cultural& si nationalista,.
Inmormantarea i s'a facut cu mare pompa. Din partea gu-
vernului a vorbit Spiru Haret, apoi Ionescu-Gion, Gr. Toci-
lescu, Valerian-Ursianu etc., etc.
Un scandal literar izbucneste. Un tandr scriitor C. A.
Ionescu, in pseudonim Caion" acuza in Revista Literard
pe Caragiale cum ca a plagiat piesa lui Ndpasta dupa o drama
ungureascal intitulat& Nenorocul, scrisa de un autor, aproape
necunoscut, eu numele Kemeny Istvan. Drept clovada Caion re-
producea un numar de randuri din dialogul piesei unguresti
le punea in comparare eu acelas numar de randuri din piesa
lui Caragiale.

www.dacoromanica.ro
 19

Aceste destäinuiri nu fac prea mare senzatie.

Destäinuirea lui Caion nu produce de cAt un rezultat, a-
cela e& opinia public& si opinia scriitorilor sunt de partea lui
Caragiale si mai toat& lumea intelectualilor blammzä fapta lui
Caion.
DWI cateva zile de examinare a destainuirei, v&lul uitarii
cade asupra incidentuly'
La inceputul lunei Decembrie 1901 un scandal diploma-
tic izbucneste.
Iata-1 :
Ministrul Angliei, d. Kennedy, a dat un pram urmat de
receptie : la acest prAnz erau invitati principii mostenitori, cat
si 'Lott membrii corpului diplomatic.
Dar nu se stie din ce motive, principesa rnostenitoare Ma-
ria a cerut ca d. Beyens ministrul Belgiei sä nu fie invitat la
masa.
Fiindc5, pranzul i receptia erau date in onoarea printilor
rnostenitori, d. Kennedy s'a dus la ministrul Belgiei, si-a cerut
scuze fiindcA fusese invitat din eroare la pranz, ruga,ndu-1 s&
participe numai la receptie.
Dar d. marchiz de Palavicini, ministrul Austro-Ungariei,
aflând despre cele intdmplate cu colegul sau belgian, desi ac-
ceptase invitatia, la urmã a ref uzat s& se due& la pranz.
Cand principesa Maria care se astepta sã vadä la masa
pe marchiza i pe marchizul de Palavicini nu Pa väzut. a r6.-
mas foarte suplrata si a cerut informatiuni.
D. Kennedy era foarte enervat de aceast& sup&ratoare in-
t amplare.
Cateva zile in lumea diplomatic& incidentul a fost com.en-
tat cu aprindere.
In politica dinäuntru nimic insemnat. Cele dou& par-
tide conservatoare se sasie intre ele si fac sfort&ri uriase ca
gr.-% fure unul altuia partizanii. Din aceast& cauz5, guvernul e
tare iar in corpul electoral stäpan pe situatie.
Doud alegeri partiale, una la Craiova i alta la Braila aratä
sldbiciunea opozitiei.
La.Craiova. Take Ionescu candideazA la colegiul II de Ca-
mera si cade cu 349 veturt contra candidatului C. Ciocazan
care a intrunit 1152.
La Br lila, Nicu Filipescu cade la colegiul I de Camera cu
112 voturi contra generalului C. Budisteanu, liberal ales cu 300
voturi si a lui Christache Sulioti care a Intrunit 66 voturi.
Apoi la Dorohoi, candidatul liberal Väsescu este ales la co-

www.dacoromanica.ro
 20

legiul II de Camera cu 129 voturi contra candidatului conser-

vator Dimitrie Moruzd care a intrunit 108 voturi.
Dimitrie Moruzi, supranumit Kneazul, era singurul can-
didat al opozitiei care avea sorti de izbanda.
Afacerea: Caion-Caragiale ravine la ordinea zilei. Cara-
giale adreseaza presedintelui Curtei cu juri urmatoarea peti-
tiune :
Donmii Const. A. Ionescu domiciliat in strada Lucaci 10
si Theodor Stoenescu domiciliat in strada Arculud 10, pri-
mul ca autor iar al doilea ca director, in cloud articole publi-
cate in Revista Literarei in nurnerile dela 10 Noembrie i 10
Decembrie m'au defaimat si calomniat adaugand, la injuriile
triviale ce-mi adreseaza, si afirmatiunea ca eu am furat una
din operele mele drama Neipasta dupa o lucrare drama-
tica, a unui probabil inchipuit autor maghiar, Kemeny Istvan.
Ca urmare unei asernenea calomnii, va rog, d-le presedinte
a cita pe sus numitai domni inaintea onor. Curti cu jurati, in
cea mai apropiata sesiune ca sa raspunda in fata justitiei de
pagubele morale i materiale ce mi-au cauzat cu o indrazneala
ne mai pomenitä pan& azil in publicitatea noastra.
Primiti, etc.
ION LUCA CARAGIALE
autor dramatic, publicist, comorciant, str. Rotari 15

Procesul a fost sorocit sa se judece in luna Martie 1902, lay

advocati ai lui Caragiale s'au of erit Gheorghe Panu si Barbu
Delavrancea.
Trei zile inainte de Craciun moare la varsta de 57 ani
Christofi Zerlendi, unul dintre marii bancheri din Bucuresti.
Zerlendi era un nume popular in Bucuresti. De origine
grec, fiul lui Leon Zerlendi, mare exportator de cereale care
era asociat cu un alt maxe exportator grec anume Sechiari.
La moartea tatalui sau a ramas singurul conducator al
bancei ce-i purta numele.
Zerlendi a facut si politica ca membru al partidului con-
servator.
La 1888, dupa caderea lui Ion Brajtianu, care fusese timp
de 12 ani atotputernic in tara, Zerlendi e propus de guvernul
conservator candidat la colegiul I de Senat spre a lupta impo-
triva sefului liberalilor. Zerlendi un simplu bancher, fait, nici
o suprafata politica, bate De cel mai puternic om politic din
Romania.

www.dacoromanica.ro
 21

Aceasta alegere a facut mare senzatie si a dovedit inca

odatä lipsa de constiihtä politica a colegiilor electorale.
In sfar§it, batranii conservatoil au un succes electoral,
generalul Iacob Lahovary este ales senator de Covarlui cu 178
voturi in contra candidatului liberal generalul Pilat care n'a
avut decat 147.
0 afacere care face mult zgomot i incepe sa fie exploa-
tata in contra guvernului este aceea a Olimpicelor. Ce este a-
ceastä afacere ?
In Monitorul Oficial" dela 13 Decembrie 1901, a aparut un
decret ministerial prin care, impotriva dreptului nostru public,
se acorda personalitatea juridica Societatei zisa a Olimpicelor
sau a Legdturilor din Grecia. Aceasta pentruca olimpicele sä
poata deveni proprietatea imensei mosteniri a lui Vanghele
Zappa, marele proprietar si arendas de mosii din Romania.
Al. Marghiloman adreseaza guvernului o interpelare.
Agitatia creste i prin faptul ca unul dintre minitri, Va-
sile Missix, a refuzat sac semneze jurnalul consiliului de mi-
nista gasindu-1 protivnic legilor noastre.
Aceasta chestie a Olimpicelor a fost prilejul inceputului
de agitatie in contra guvernului Sturza care, dela venirea la
putere, adica de aproape un an, se bucarase de o 1inite desa-
varsita, fiindcä opozitia era ocupata sa se sfasie, dal- nu sä se
ocupe de ce face guvernul. Dar de unde izvorase aceastä ches-
tie a Olimpicelor ?
Unele ziare ale opozitiei pretindeau ca este Inca una din
afacerile necurate, destinata sa procure castiguri unora dintre
corifell liberali. Intre altele se afirma ca Eugeniu Statescu, al
doilea personaj in partidul liberal chip& Dimitrie Sturza si a-
vocat foarte influent inaintea instantelor judecatoresti, primise
spre a sustine cauza Olimpicelor vreo 300.000 lei.
Altii dedeau alta cauza, acestla spuneau cä guvernul, im-
pins de austro-germani, cauta alianta cu Grecia.
In adevar, mai ales de cand cu conflictul provocat de bul-
gari, se desena tendinta Rusiei de a grupa statele de rasa slava
in vederea viitorului asalt asupra Austro-Ungariei. Spre a face
fata acestei viitoare agresuni, alianta austro-germana cauta
sa-i opuie o alianta sau macar o intelegere turco-greco-romana.
Chestia Olimpicelor era o aparitiune provocata de necesi-
tatea apropierei de Grecia.
Oricare era adevarul, cabinetul Sturza a avut sä indure
.consecintele.
Cäci opozitia activa impotriva-i a pornit dela aceaSta
afacere.

www.dacoromanica.ro
 22

pupa aproape un an de sfortari, s'a vAzut ca partidul

conservator de sub seta lui Gheorghe Cantacuzino a luat mult
inaintea partidului lui Petre Cam.
Petre Carp nu credea decal in protectia regard Si nici de
cum in mfluenta organizatiei si a recrutarei de partizani ; teo-
ria lui era tot cea veche : claca regele ii va chema la putere tot
partidul conservator se va grupa in jurul sail. Din cauza aces-
tei fatale pareri partidul sau pierdea zilnic terenul iar celalt
partid 11 castiga pe toata linia.
Aceasta s'a vazut la cele patru alegeri legislative partiale
pentru Camer i Senat, la Braila, Dolj, Covurlui i Dorohoi.
Partidul lui Cantacuzino prezenta candidat in toate aceste ju-
dge si reusi la Covurlui, pe cAnd partidul lui Carp nu putu
prezinta decat la Braila candidatura lui Nicolae Filipescu.
Era, prin urmare, vazut ca partidul conservator, cel
d'al doilea partid de guvern, ramanea tot partidul batrânilor
conservatori.
Carp din cauza linsel sale de activitate si a ciudatei con-
ceptii despre viata de partid, pierdea terenul cu toate cA se
afla in parlament tolerat de cAtre liberali.
De altfel In partidul lui Petre Carp nici nu era unitate de
vederi pe chestia primirei candidaturilor patronate de guvern :
pe cand Carp si Marghiloman erau In Camera Ma ca guver-
nul sa-i fi impiglicat a se alege, Filipescu refuzase candida-
tura oficiala.
ANUL 1902

Anul 1902 debuteaza cu un incident hazliu ivit intre

Gheorghe Panu i un numar de artist ai Teatrului National.
Gh. Panu in Saptamana", revista pe care o dirija
dela 28 Decembrie 1901, publicase un articol privitor la actori
In general. Acest articol a pricinuit mult sange ralu actorilor
dela National, cari au rAspuns printr'o scrisoare publicata
prin ziare.
Reproduc cateva pasagii din acest raspuns intitulat : D.
Panu si artistii dramatici".
In Stiptamdna" dela 28 Decembrie inteun articol inti-
tulat Din lumea teatrelor'', d. Gh. Panu ne face deosebita o-
noare de a se ocupa de noi, artistii Teatrului National.
Marturisim cä ne-a prins mirarea de acest fapt, de oarece
pe d. Panu Yarn vazut extrem de rar pe la teatru i nici in re-
latuni stim Ca nu este cu aceastA teribila specie de oameni
nuniiti artist, dupa cum se exprima d-sa.

www.dacoromanica.ro
 23

Dar pentru a descrie pe cineva si mai cu seama, o intreaga

specie de oameni, cum d. Panu are pretentia s'o faca in
articolul sau trebue sa o cunost, caci altminteril pot fi expus
a spune neexactita,t, lucru ce se intampla d-lui Panu.
D-sa in perfecta necunostinta de cauza, ne prezinta pe noi
actorii in fata cititorilor d-sale, ca piste oameni ingamfati,
plini de sine, aproape icniii, cari ne consideram ca oamenii
cei mai marl ai veaculai", ne inchipuim cä suntem regii, =pa-
rati, tiraMi pe care-i jucam pe scena" ; iar pentru distrac-
tia artistica pe care o dam publicului la o saptamana odata,
pretindem ca toata lumea sa se prosterne la picioarele noastre".
Mu lt haz am facut citind randurile acestea ale d-lui Panu
etc., etc.
Scrisoarea care e destul de lunga, inchele astfel :
Pune-te in curent, te rugam, clomnule Panu, daca vrei sa
mai ai buna vointa sa scrii despre noi, iar daca nu, lasã-ne In
pace, caci destule necazuri i amaraciuni avem noi ; de aceea
dupa, cum chiar d-ta ai observat nu ajungem sa serbam
jubileuri de jumatate de veac.
Semnati : I. Niculescn V. Leonescu, C. Marculescu, A. De-
metriad, P. Liciu.
Panu scrisese articolul sail din Saptamana cu prilejul ju-
bileului de 25 aM al artistului C. Nottara.
Dar o afirmare era neadevaratä in raspunsul artistilor,
Panu nu ocolea teatrul, dimpotriva asista la toate piesele, atat
la teatrul romanesc, cat si la opera cam avea pasiunea teatrala.
Inteo vreme se hotarase chiar sã scrie o piesa,.
Si la inceputul anului 1902 criza proprietatei urbane
dainuesti. Proprietarii fac numeroase intruniri i adreseaza
guvernului un memoriu prin care, intre altele, cer : 1) casele
neinchirate sau nelocuite sa fie scutite de impozit funciar; 2)
sa se faca, imediat un nou recensamant ; 3) ministerul lucra-
rilor publice sa clarame imediat casele expropriate pentru cla-
direa garei centrale ; 4) primaria sa nu mai acorde autoriza-
tiuni pentru noui cladiri ; 5) pentru nouile constructuni sa se
plateasca. in loc de 2 lei de metru patrat 50 lei, etc., etc.
Proprietarii de case vazand ca imobilele le raman neinchi-
riate, cautau, prin agitatiile lor, sa impiedice cu orice pret
nouile cladiri.
Desi guvernul Sturza aproape flu avea opozite sau
poate tocmai din aceasta cauza partidul liberal incepe sa, so-
vale i o criza ministeriala izbucneste : ministrul finantelor G.
D. Palade iese din cabinet.
Criza ministeriala a izbucnit din cauza unei legi care re-

www.dacoromanica.ro
 24

glementa exportul zahdrului, lege care a nemultumit pe uncle

puteri sträine. Regele personal a cerut lui Sturza sa se revind
asupra legii votata cu trei saptamani mai inainte i s prezinte
un alt proiect, cu sens contrariu. Pa lade, refuzAnd sdi se expund
acestui ridicol, a trebuit sa demisioneze.
In culise se spunea, insd cd demisia lui Pa lade era urma-
rea ostilitätei lui Ione! Bratianu impotriva ministrului de fi-
nante. I. Brätianu avea o veche animozitate impotriva lui Pa-
lade si cduta un bun prilej ca sd-1 alunge din guvern
Aceastä crizd dd curaj opozitiei conservatoare, care incepe
o actiune mai energicd in toatä tara. Deocamdatd criza ministe-
riald este aplanatd, Dimitrie Sturza a luat departamentul fi-
nantelor, iar Ione! Bratianu interimatul externelor in locul lui
Sturza.
Dar criza de fapt e desldntuitä si intrigile se tin lant. In
curAnd un al dailea ministru, C. Stoicescu, titulariil dela justi-
tie, incepe sä fie sdpat spre a fi silit M demisioneze. Dar asu-
pra acestora voi vorbi mai departe.
In ziva de 29 Ianuarie se serbeazd centenarul lui I. He-
liade Rdcluleseu.
Comitetul serbdrei este constituit din M. Ferichide, prese-
clinte, general Tell, Em. Porumbaru, D. Laurian, Constantin
Boerescu si M. Sihleanu.
La ora 2 a fost solemnitatea in fata stafuei lui Heliade pe
bulevardul Academiei, uncle au vorbit: Grigore Tocilescu, in
locul presedintelui M. Ferechide, care tocmai atunci a plecat
la vandtoare, d. Adamescu, seeretarul general al rninisterului
de instructie, Procopie Demetrescu, primarul Capita lei, si un
student. Apoi poeth Obedenaru i Polihroniadi au citit versuri
de ocazie.
La acetiasi ord a lost o reprezentatie la Teatrul National
uncle s'a jucat Raz,van i Vidra, de Hasdeu, apoi Aristita Ro-
manescu a spus Zburtitorul lui Heliade.
La urma, Aristita Romanescu si Constantin Nottara au
spus o hnprovizatie in versuri de Haralamb Lecca.
Improvizatia incepe astfel
Nottara : Sub bolta casei tale, sfint.ita easei, ternplu,
Altar al cuqetdrei qi Umbel. romdnesti,
Uimit ma uit la tine si mai uimit contemplu
In ce aureold de-un secol steipdnegi".
Si sfArseste cu versurile :

www.dacoromanica.ro
 25

Aristita Romanescu : Esti mort in moarte vie, cu noi de-a

pururi esti
lar himnul nemurirei. cantat de miriade
De glasurt ingere0i.
Auzi-1 cum te strigd din ceruri : Heliade` .1"
Plecarea, atat de inoportunä la vftnatoare a lul Ferechide,
era o demonstratie a liberalilor cart dela 1848 au fost intotdea-
una adversarii lui Heliade.
La 26 Ianuarie vine din Iasi stirea telegraficä cum ca
mitropolitul Iosef Naniescu a incetat din viata. Fiul unui preot
dinteun sat de langa Iai, Iosef Naniescu s'a nascut la anul
1820, deci avea la moarte aproape 82 de ani.
Mitropolitul a facut o lunga i foarte bine implinita Ca-
riera bisericeasca ; a fost episcop al Argesului, ales la 1873,
iar la 1875 a fost ales rnitropolit al Moldovei.
Peste cateva zile s'a deschis la trib. Ilfov testamentul mis-
tic al fostulgi mitropoht.
Dimitrie Sturza este läsat legatar universal al averei sale.
Biblioteca o lasa intreaga Academiei cu conditia ea sa pla-
tease& :
Lui Ilie Popescu, crescut de copil de mitropolit i fost se-
cretar intim al acestuia, 5000 lei.
Servitorior sai Alexandru, Agapi i Sofronie Popa cate
1000 lei.
Servitoarelor Mitrana Durnitrescu si Maria Niculescu cate
500 lei.
Testamentul a fost deschis in farta lui Dimitrie Sturza.
La inceputul lui Februarie Marele Colegiu este intrunit
spre a alege un nou mitropolit al Moldovei. Este ales episcopul
Partenie, iar episcopti sunt alesi Conon Arämescu i Pirnen Geor-
gescu-Pitesteanu.
In cercurile politiee iardsi se vorbeste de criza ministe-
riala. 0 parte a deputatilor liberali nemultumitd se aduna re-
gulat Inteun salon la hotel du Boulevard, unde, adunati cu G.
Palade, discuta asupra situatiei critice din sanul partidului.
Acesti nemultumiti sunt numiti bulevardistr, iar actiunea lor
va provoca o remaniere a cabinetului.
Pe la jumatatea lunei Februarie miscarea meseriasilor
cari cer o noua lege a meseriilor, ia un caracter violent. In
ziva de 12 Februarie o intrunire publica este urmata de o ma-
nifestatie de stradä.
Multimea de mai multe mii de oameni, printre cari multi
nemeseriasi porneste spre dealul Mitropoliei la Camera. Aci

www.dacoromanica.ro
 26

hind atiusd., din vreme, multd armata, s'a fAcut ciocmrea ce

nu se putea inldtura. La inceput forta armata fiind neindestu-
lätoare, manifestantii au hnpins-o pänd in curtea Mitropoliel,
uncle inchizamdu-se portile de Sub clopotnitd, cei dindutru
au ramas asediati. Dar venind alte trupe de cavalerie multi-
mea a fost risipitä.
In sfarsit forta public& a rdmas std,panä pe teren, fAciind
peste 150 de arestAri.
Ziva de 12 Februarie produce mare agitatie in cercurile
politice, la Camera 0. la Sena t reprezentantii cantacuzinisti fac
interpelari, iar dezbaterile slint foarte agitate. Opozitia a gdsit
un motiv de agitatde i 11 exploateazd, din belsug.
Guvernamentalii acuzä pe conservatori cd, au instigat pe
meseriasi ca sä se rdscoale, oratorii conservatori tdgdduesc.
Adevarul este, insd, cä mana opozitiei era amestecatä in agi-
tatde, asa dupd cum au procedat in totdeauna opozitiile la noi.
Agitatia meseriaslor, condusi de Care advooatul Iancu
Brätescu, militant conservator, servea de minune interesele
partidului cantacuzinist.
In seclinta Camerei in care s'a discutat subiectul, C. Mille
a protestat impotriva felului in care a procedat poUiia pe stradd
pe Cand Gheorghe Panu a aprobat purtarea autoritatilor cerand
mäsuri severe si urgente de reprimare.
Agitatiile pensionatilor, dintr'o parte, si a meseriasilor,
din alta parte, silesc guvernul s'a prezinte cat mai repede cloud
proiecte de legi relative la meserti.
Dar proiectul de lege al meseriasilor, mai ales. provoacd
marl nemuitumiri printre meseriasi. Totusi amAndoud, legile
sunt votate.
Legea meserillor a fost cea dintal lege organicd care re-
glementa chestia. Aceastä lege a trait pänd. In Februarie 1912,
adied timp de 10 ani, and a fost inlocuitä cu legea d-lui Ne-
nitescu din cabinetul Carp.
Procesul meseriasilor arestati la 12 Februarie a venit re-
pede inaintea tribunalului, asa dupd, cum a cerut Gheorghe
Panu. Un numär de meseriasi au Lost condamnati la Cate 4 si
3 luni inchisoare, iar alii achitati.
La 11 Martie 1902, se infätiseazd inaintea Curtei cu Ju-
ratd procesul Caragiale-Caion.
Curtea e prezidatä de d. consilier FlaiIein asistat de d-nii
Ba ls si Ferichide.
Publicul nu este interesat la acest proces, lume foarte
putind.

www.dacoromanica.ro
 27

Caion trirnite un certificat medical prin care arata ca fiind

bolnav de gripa nu poate parãsi casa
Theodor Stoenescu, prin avocatul sau d. Moldoveanu, de-
clara ca. d. Caion l'a indus in eroare and i-a prezentat cloud. foi
volante tiparite la Brasov in 1848, de catre un oarecare Bogdan,
o traducere dupa Kemeny, T. Stoenescu in urma cererel avo-
catului Petre Gradisteanu, aparatorpl lui Caragiale, face scuze
acestuia, declarand ca buna lai credinta a lost surprinsa de
catre Caion.
Theodor Stoenescu, directorul Revi3tei Literare, este scos
din cauza. Caion este judecat in lipsã.
In urma pledoariiior lui Petre Gradisteanu si a lui Barbu
Delavrancea, Curtea osandeste pe C. A. Ionescu (Caion) la 3
luni inchisoare, 500 lei amenda caltre Stat si 10.000 lei otIspa-
gubiri catre Caragiale.
0 telegrama oin Viena, anunt,a ca mama reginei Eli-
sabeta, principesa Maria Vilhelmina Frederica Elisabeta de
Wied, a murit la varsta de 77 ani, la castelul sau din Segen-
ha.usen.
La inceputul lui Aprilie, se face o alegere partial& pen-
tru un loc ramas vacant la colegiul al 2-lea de deputati din
Ilfov. Lupta a fost foarte crancena, intre guvern i partidul
cantacuzinist. Partidul carpist n'a putut prezenta un candidat.
Candidatul liberal d. Gr. Alexandrescu, mare industrias,
a fost ales cu 1844 voturi contra 1216 date candiclatului con-
servator Iancu Bratescu. Fiind peste 3300 votanti, candidatul
guvernului a esit cu greutate. Ceea ce a fost o dovada cum
Ca, in opinia publica, situatia guvernului era foarte subreda.
Un mare incendiu izbucneste in strada Smardan. Ho-
telul Concordia, proprietatea maiorului Fa:nut-a, a luat foc i a
ars in mare parte. A lost unul din marile incendii ale Bucu-
restilor.
La inceputul lui Aprilie moare Constantin Campi-
neanu, consilier la Curtea de Apel, fratele lui Ion Campineanu,
fost mindstru i guvernator al Ranch Nationale, fiul marelui
loan Campineanu, luptatorul pentru redestebtarea neamului.
Constantin Campineanu era o fire foarte originala, foarte
independent si foarte onest.
Era un magistrat de o rara inaltime morala, desi putin
cam maniac.
Campineanu era un tip cunoscut al Bucurestilor. Iarna
umbla far& palton, dar infasurat numai intr'un pled gros pe
care 11 tinea cu aanandoua mãinile. Astfel venea in fiecare zi la
eafeneaua Fialkovsky, unde Ii lua cafeaua i convorbea cu cei

www.dacoromanica.ro
 28

'can ii inconjurau. Fiindca omul acesta cNlitorise mult si avea

o conversatie foarte atragatoare.
Una din maniile lui era sä creasca si Sä domesticeasca
animale salbatice; in ultimul timp avea un leu crescut de
puiandru. Leul lui Campineanu era cunoscut in Bucuresti.
Afacerea meseriasilor vine in fata Curtei de Apel. Avo-
catii meseriasilor sustin cä delictul e politic, deci cer casarea
sentintei tribunalului i trimiterea la Curtea Cu Juni.
Camera de punere sub acuzare, prezidata de Giuvara, a-
sistat de consilierii Dobrescu si Scarlat Popescu, dä o sentinta
in acest sens. Afacerea e trimisa la jurati i meseriasii libe-
ratli din arest.
Doua morti printre oamenii cunoscuti: doctorul Ka lin-
deru si colonel Obedeanu.
D-rul Kalinderu, unul dintre practicianii cei mai distinti,
presedinte al Clubului Tinerimii, senator liberal si profesor la
facultatea de medicind. La fel ca doctorii Asaki si Babes, ne-
voind sa se supuna concursului in fata profesorilor universi-
tari, asa cum preved.ea legea, a fost numit profesor la faculta-
tea de medicina din Bucuresti prin lege .speciala.
Doctorul Kalinderu era fratele lui Ion Kalinderu, juriseon-
suit meritos si mai tarziu administrator al domeniilor Co-
roanei.
Colonelul Obedeanu era un om plin de temperament,
luase parte la campania din 1877 si se distinsese. Demisionand
apoi din armata a facut politica liberala. A fost ales senator,
apoi a combatut regimul liberal luptand cu vehementa in po-
triva lui Dimitrie Sturza pe timpul afacerei Ghenadie.
In ultimii doi-trei ani pierduse orice activitate
Moravurile politice la 1902 erau aceleasi ca peste zece,
ca peste douazeci de ani, guvernele erau considerate ca ajunse
la capatul existentei lor, numai chip& un an de cdrmuire sau
chiar si mai putin.
Astfel ziarele din opozitie, anuntau in Aprilie 1902, adica
numai dupl un an i doua luni de guvernare, cum ca retrage-
rea lui Sturza e sigura. i totusi cabinetul liberal n'a cazut de
cat tocmai la sfarsitul lui 1905. A mai guvernat, prin urmare,
Inca trei ani.
Caderea guvernului era anuntata cu o consecinta a politi-
cei liberale ostila capitalurilor straine. Intocmai ca i astazi,
cand scriu aceste randuri, liberalii erau acuzati ca sunt ad-
versarii capitalismului extern. Ziarele independente dar sirn-
patice lui Take Ionescu, anunta cä Sturza i Ionel Bratianu
au si anuntat Ca, daca vor cadea dela putere, vor lupta in opo-

www.dacoromanica.ro
 29

zitde pe platforma nationalist& impotriva capitalurilor stradne.

Chestia evree si a emigrärei evreilor revine la ordinea
zilei. Iarãi agitatie i iarási amenintari de rdscoale. Guvernul
incepe sä expulzeze un numar de evrei.
Ziarul guvernului L'Independance Roumaine ataca pe
unii financiari din str&inatate pe can ii numeste päsdri de
prada" fiindca, in vederea scadentei imprumutului de 175 mi-
lioanc, agita iari chestia evieiasca
Ziarul francez al lui Carp, L'Echo de Roumanie vorbind
de apropiata cadere a lui Sturza, spune ca diviziunea conserva-
torilor nu-i va impiedica sä ia raspunderea situatiei fiindcd
plecarea lui Sturza va insemna sfOrsitul regimului liberal.
Ziarul acesta lask sä se intrevada putinta unui cabinet Carp,
ceeace face mult sange rau in partidul cantacuzinist.
Adevärul este cd, situatia guvernului era critic& mai ales
din cauza situatiei financiare. Dar si neintelegerile din partid
provocau slabiciunea i nelinistea.
0 telegramd anunta o mare catastrofa. : orasul Saint
Pierre cu 23.200 locuitcri din insula Martinica a fost cu totul
distrus printr'o eruptiune vulcanica. ToatO populatiia a pierit,
afara, de vre-o 30 de persoane. Toate coräbiile din port au fost
incendiate. Majoritatea mortilor era populatda neagra. In oras
se aflau consulii Suediei, Statelor Unite, Angliei, Danemarcei,
Spaniei si Haiti.
tirile complimentere au anuntat ca au pierit in catastrofa
30 de mii oament. Nici un consul strain n'a sca.pat.
Din cauza cutremurului, o puternicä furtunä s'a abätut a-
supra marei, unde au pierit 15 vapoare cu toti pasagerii.
Au lost scene de o grozavie de neinchipuit. Marinarii va-
porului Rodarn", inebunind de spaima, s'au aruncat cu totri
In mare. Intunericul era de nepätruns. 0 ploaie neagra de lava
si de cenuse deasä fAcea imposibilä apropierea de insula chiar
ai dupd, potolirea eruptdei. Orasul distrus era cel mai important
port al insulei.
Soldatii cari au pOtruns in oras dupa potolirea cataclis-
mului, au gasit in catedral& 3000 cadavre carbonizate, toate in
postura rugAciuni.
Calculele din urma au aratat cd, au perit 50.000 oameni.
iar alti 50.000 au rOmas fard, adapost.
La 6 Mai 1902, soseste in Bucuresti Bernard Lazare, pro-
pavandist evreu din Paris. Evreii fac o intinsä propaganda cu
mai multe zile inainte, pentru ca populatia evreiascä sä-i iasd.
Inainte la gara de Nord, in numar cat mai mare.
In gara de Nord, o imensä multime de evrei u-au iesit

www.dacoromanica.ro
 30

1nainte. Toti fruntasii societatilor sioniste erau acolo. Cand

trenul s'a oprit in gara au izbucnit urale asurzitoare. Multi
evrei s'au repezit sarute madnile i hainele. I s'au oferit
flori de catre femei i s'au rostit cuvantari.
Trasura lui Bernard Lazare fu invadata de multime, asa
ca nu se mai putea misca. Un bätran care se agatase de o
aripa fu rugat sä ia alta trasura pentru ca aceea a lui Lazare
sa poata pleca, dar el raspunse : Nici o putere din lunie nu
ma poate urni de langa Lazare".
Cu mare greutate ajunse trasura lui Bernard Lazare la
hotel Boulevard, urmata de alte vre-o 40 trasuri pline cu cate
10 si 12 persoane. Multimea evreilor urma pe jos, alta muttime
astepta in jurul hotelului sosirea.
Bernard Lazare a vizitat in timpul zilei toate carlierele
evreesti, cat si instituiile, apoi trebuia sa tina, o conferinta
in favoarea sionismului. In ultimul moment conferinta a fost
contramandata.
Cauza acestei contramandari a Lost o comunicare facuta
de guvern cum Ca, spre a se evita probabilele contramani-
festaiduni, e bine ca Bernard Lazare sa renunte la conferinta
si sa plece din Bucuresti.
In adevar un manifest antisemit fu raspandit in public.
Indata dupa raspandirea manifestului ca.tiva fruntasi evrei au
Lost chemati la po1iie, unde ii s'a cerut sa sfatuiasca pe so-
publicistul francez-evreu, ca sa renunte la confe-
rinta si la vizitarea institutiilor evreesti, de oarece sunt temeri
ca se vor produce manifestari antisemite.
In urma acestor sfaturi Bernard Lazare a paräsit Capitala.
De altfel manifestatiile ostile incepuse chiar sa se produca
pe strazi, pe calea Victoriei, pe str. Patria i pe calea Vaca-
rest. Numai stirea plecarei Corifeului evreu le-a potolit.
Aceasta viz2itä cu scop real de ancheta, pe care evreii le-au
pus la cale de atatea ori, au avut intotdeauna darul de a irita
opinia publica impotriva bor.
0 telegrama din Constantinopol, anunta moartea subita
a printului Gheorghe Bibescu, fiul fostului domnitor al Mun-
teniei Gheorghe Bibescu sub care a izbucnit revolutia dela
1848.
Printul Bibescu, näscut la Bucuresti la anul 1834, a murit,
In putere inca, la varsta de 68 ani. A fost ()titer in armata
franeeza, a luat parte la razboiul franco-german din 1870, s'a
batut vitejeste si a fost facut prizonier i internat la Coblentz.
A scris mai mune opere, intre care Retraite de six mine",
premiata de Academia Franceza.

www.dacoromanica.ro
 31

Intors i stabilit in tara, din cauza unui incident de fami-

lia, a intrat in viata politica si a jucat un oarecare rol ca frun-
tas al partidului conservator. Un moment s'a bainuit chiar ca
fate opera de pretendent la tron, ceeace nu putea conveni con-
ducatorilor partidului. Din aceasta cauza a parasit campul po-
liticei, spre a se consacra studiului i scrisului.
Un scandal judiciar izbucneste.
Se stie ca prititul Grigore Sturza a incetat din viata la-
sand o foarte mare avere. Testamentul deschis era in favoarea
sotiei sale Raluca.
Dar iata ca un al doilea testament se iveste. In ziva de
6 Mai se deschide la tribunal un al doilea testament depus de
catre un domn Alexandru Scarlat Miclescu, care avusese le-
gaturi de afaceri cu defunctul principe.
Acest testament modifica dispozitiile primului testament,
lasand urmatoarele legate :
1. Trei patrimi din avere urmatorilor mostenitori : Cdpi-
tan Popovici-Sturza, Const. St. Sturza, Dim. Pavelescu-Sturza
si Olga Boga Sturza.
2. Din restul averei lasa ficelor sale naturale : M. Nivoski
si Elena Poni cate 130.000 lei.
4. Lui Nicu Catargiu, ginere 200.000 lei, cu conditia de
a servi printesei Raluca o pensie de 500 lei lunar.
5. Lui I. C. Barozzi 120.000 lei.
6. Lui Eugen Statescu 50.000 lei.
7. Fiului sau natural Fänicai 150.000 lei
8. D-lui B. Rathart 8000 lei.
9. D-reti Cardas 8000 lei.
10. D-rei Sipsom 35.000 lei.
11. D-lor Mihail si C. Sipsom cate 5000 lei.
12. D-lui cap. Millo 1000 lei.
13. Calor trei Iii ai d-nei Eliza Catargi cate 20.000 lei.
14. D-lui Al. Sc. Miclescu 75 miii lei si un loc viran la
soseaua Kiseleff.
Si alte cateva legate mai mici.
Acest testament a fost imediat atacat in fals de catre prin-
tesa Raluca, care era frustata de suma de 600.000 lei ce-i era
lasata prin testamentul dintai.
Printasa a denuntat ca autor al falsului pe Al. Sc. Mi-
clescu.
In acest de al doilea testament printul ruga pe avocatii
Take Ionescu al M. Ferechide sa a pere pe legatari in cazul
cand testamentul va fi atacat.

www.dacoromanica.ro
 32

In cazul cand Take Ionescu va refuza, Ii maga sä nurnea-

sca loctiitor pe avocatul C. Disescu.
o alta dispozitie din acest testament era aceea care anula
donatiunea de 300.000 lei facuta d-nei Elisa Catargi, sub forma
de zestre ipotecata in mosia Dracsani, proprietatea printului.
Aparitia acestui de al doilea testament, cat si declaratia
in fals a printesei, au provocat un mare scandal in societate si
un lung proces. Asupra desfasurarei peripetiilor acestei afaceri
senzationale, din toate punctele de vedere, vom vorbi mai
departe.
La inceputul lunei Iunie 1902, s'a inaugurat, in gradina
Ateneului, bustui lui G. Dem. Teodorescu. Au vorbit dr. Ma-
rinescu, profesorul dela Sf. Sava Ion Suchianu, Georgescu-
Carpen, dr. C. Severeanu i Grigore Tocilescu.
La sfarsitul lunei Iunie moare Take Giani, fruntas al
partidului liberal si avocat de intaia mana, fost ministru al
justitiei si fost presedinte al Camerei.
Giani a murit la varsta de 64 ani.
In partidul liberal era mai mult partizanul lui C. A. Ro-
setti de cat al lui Ion Bratiand: cand s'a facut révizuirea Con-
stitutiei la 1884 a sustinut reforma legei de presa in sensul ve-
derilor lui Rosetti. Din cauza unei boale de rinichi parasise.
de dcAi ani mice activitate politica.
Take Giani a avut ceasurile lui de notorietate ca. advocat.
Vorbea curent i apartinea acelei scoale sentimentale expri-
math' prin frazeologie.
Facea parte din pleiada de advocati care insemnau totul in
viata publica a tarei. De altfel om de treaba advocat cinstit, li-
beral convins, n'a fost ins& om de guvern. Ca si. Mihai Cornea
era mai mult un om al petrecerei, aclora paharul cu bere si
acorda politicei atat timp cat era trebuincios ca sa sa insem-.
neze ceva in tara.
Era un elocvent reprezentant al generatiei care, cu un mic
capital cultural, putea sa ocupe locurile dintai pe scena po-
litica
In partidul liberal se observa o mare miscare de nemul-
tumire, ceeace sileste pe seful guvernului sa faca apel la alte
forte, sä intäreasca cabinetul i sä astampere nemultumirile
parlamentarilor cari se agitau la Hotel du Boulevard. Din a-
ceastä cauza la 11 Iulie 1902 o remaniere a Cabinetului devine
necesara.
Aceasta remaniere aduse in guvern pe Eugen Stätescu, pe
Emil Costinescu l pe G. D. Palade. Ministerul este astfel corn-
pus

www.dacoromanica.ro
 33

,Eugen Statescu, justitia.

P. S. Aurelian, domeniile.
Emil Costinescu, finantele.
G. D. Pa lade, internele.
I. Bratianu, exterriele.
C. I. Stoicascu, lucrdrile publice.
Spiru Haret, instructia.
Acum va incepe lupta cadrelor noui impotriva vechilor
cadre, iar cel dintaiu ministru ochit va fi Constantin Stoicescu
pe care-1 va ataca la Ploesti Alexandru Radovici, un fost so-
cialist, spre a-i lua sefia locala a partidului liberal.
Cu cat se va apropia mai mult de sefie Ionel Bratianu cu
atat cadrele noui, adica fostii socialisti, vor deveni mai agre-
sivi.
Aceasta remaniere, ca i toate celelalte acte de partid, nu
insemnau nimic pentru propäsirea vietel politice a tarei. Nicio
ideie noud, niciun spirit de reforma nu biruia, nici unul dintre
nouii ministri nu venea cu un program merit sä insemneze
un pas inainte. De loc. Aceiasi preocupare stramtd pentru sa-
tisfacerea ambitiunilor personale ale catorva frwitasi, decretati
ministeriabili, provocase aceasta remaniere. Este drept Ca Di-
mitrie Sturza izbutise, de astä data, sd intruneascd pe banca
ministeriala pe cei mai fruntasi dintre fruntasii partidului.
Dar linistea din partid fu de scurta durata, alte lupte inteme-
iate pe alte ambitiuni vor incepe cat de curand.
Spre a raspunde raidului Metz-Bucuresti a of iterului de
dragoni germani despre care am vorbit mai inainte, d. capitan
Miron Costin din armata romana a raspuns printr'un raid la
fel Bucuresti-Metz.
Telegrama din Metz anunta sosirea capitanului Miron Co-
stin in cea mai bund stare, tot asemenea i iapa pe care a cd-
lärit-o.
Cititordi isi vor fi amintind despre senzationalele escro-
cherii profasate de catre doi indivizi : Sion Gherei si Andronic,
omul cu apa de aur. In urma procesului deschis, Andronic a
fost condamnat iar dupd consumarea pedepsei s'a stabilit in
Ungaria.
De cateva zile, Andronic si-a aratat din nou persoana, ceva
mai mult, politia a fost informatä cum ca. Andronic opereaza
din nou. Fiind pus in urmdrire escrocul a fost arestaL Si iata
ce s'a dovedit.
Pnin ajutorul apei lui de aur i cu concursul catorva a-
gent, atragea in cursd pe naivi ; acestora le cerea cateva mo-
Vol. III. 3

www.dacoromanica.ro
 34

nete de aur fagacluindu-le ca. le va da inapoi un numbr indoit

de piese.
Farsa era jucata astfel :
Clientul naiv aparea i dadea lui Andronic 5 piese de aur,
de pilda, apoi paste cateva ore, Andronic aducea clientului 10
piese.
Acesta se repezea in oras O. le schime spre a controla (laza
cumva piesele nu sunt false, dar piesele fiind adevarate incre-
derea naivului era castigata.
Mazeta, astfel convinsa, se intorcea aducand lui Andronic
intreaga lui avere spre a fi indoita ; dar in momentul acesta
unul din complicit aparea de afara., batea in usä i facea so-
matiunile legale. Lisa era, fireste, deschisä i toti cei de fata
erau declarati arestati.
Atunci Andronic, facand pe zapacitul si pe disperatul, a-
rata clientului o iesire dosnica, spre a scapa.
Clientul, foarte bucuros ca a scapat cel pain cu obrazul
curat, fugea, cat mai repede, la.sand banii pierduti
Cu acest sistem Andronic a escrocat numerosi naivi, ago-
nisind, se zicea, aproape 100.000 lei.
Pentru inlesnirea operatiilor, dansul avea nu mai pain de
'7 locuinte precum : in strada Soarelui 5, in Francrnasona 32,
in Rodolf 4, etc.
Afacerea face veselia publica, care rade, fireste, pe soco-
teala prostilor lacomi de bani castigati Ord munca.
Printre victime au venit s reclame doi calugari dela niä-
nastirea Cernica : Pimen Georgescu a fost escrocat cu 7.000 lei
iar Hariton cu 3.500 lei.
Comerciantul Vulpeanu din Craiova a fost excrocat cu
3.000 lei.
Comerciantul Tafticos tot din Craiova a fost pingelit tot
cu 3.000 lei.
La timp voiu arata care a fost soarta lui Andronic.
Procesul falsului testament Grigore Sturza intra intr'o
faza, mai acuta.
Nicu Catargiu, care, arestat odata, fusese liberat repede,
este arestat a doua oara.
Arestarea acestui personagiu, care era ginerele unui print,
personagiu care fusese de mai multe ori deputat i apartinea
elitei moldovene, face valva. Nicu Catargiu este arestat ca corn-
plice in falsificarea testamentului dimpreuna cu avocatul Ba-
rozzi, tatal eminentului violonist Socrat Barozzi.
Manclatul este confirmat si ambii sunt depusi la Vacaresti.

www.dacoromanica.ro
 35

Instructia face investigatiuni dar nu poate descoperi do-

lrezi materiale.
In tirnpul acesta inträ in seena un nou personagiu banuit
a fi autorul grafic al testamentului.
Acesta era un foarte dibaciu imitator al scrisului altora,
era un adevarat artist. Pentru astfel de falsuri fusese arestat
in temnita Vaal-esti. Acolo s'a intalnit cu Miclescu cu care a
legat prietenie. De aci banuiala cum ca, autorul material este
acesta indemnat fiind de Miclescu.
Dar testamentul cel fals a fast identificat tocmai fiindca
avea greseli grosolane de imitatiune.
Cand afacerea a venit inaintea tribunalului acest persona-
giu a tagaduit cu vehementa vinovatia spunand ca acele gre-
seli dovedesc in destul cum ca, nu el un adevarat artist in
arta irnitatiunei ar fi autorul. Si a cerut o expertiza pe loc.
it declarat cä. va imita imediat ori care iscalitura fara ca au-
torul sa recunoasca semnatura sa pusa alaturi de semnAtura
imitata.
Expertiza s'a facut pe We. Grefierul a semnat pe o coala
de hartie, apoi omul nostru, acoperind cu mana 'Arta, a sem-
nat de desubt sau deasupra imitand iscalitura grefierului.
a remis acestuia hartia. Dar grefierul nu a putut spune care
este imitatiunea.
In cele din urma au ramas sub acuzatie numai trei per-
soane : Al. Sc. Miclescu, Nicu Catargiu i avocatul Barozzi.
Testamentul era facut cu siretenie, cad, in afara de per-
soanele pe care le-am aratat mai sus, erau trecuti ca benefi-
Liar! printul mostenitor Ferdinand si Eugen Statescu, marele
avocat.
Dar cand, la deschiderea testamentului s'a vazut ca aceste
persoane figurau i ele, atat printul cat si Stateseu au venit la
tribunal si au declarat ca renunta la mostenire.
Procesul s'a Infatisat inaintea tribunalului de Ilfov, prin-
cdpalul aparator al d-lui Nicu Catargiu fiind Misu Ferichide.
Dar toti trei acuzatii au fost condamnati. La Curte, insa, Nicu
Catargiu i avocatul Barozzi au fost achitati. A ramas osandit
numai Al. Miclescu.
Partidul junimist tine un congres in sala teatrului
Lyric. Au venit delegati din toata tiara i s'au rostit discursuri
cu tendinta de a impresiona opinia publica si a o lasa sa creada
turn cã junimistii vor urma liberalilor la putere. Dar opinia
public& nu a ramas de We impresionata
Acesta era bunul obiceiu al vremurilor.
Intrunirea, convocatit sub stäruinta lui Nicu Filipescu,

www.dacoromanica.ro
 - 36 -
care era om de actiune, avea scopul de a interesa publicul hi
actele partidului, prezidat de Petre Carp si de a determina pe
naivi sa creadk cum a, daca junimistili au inceput sA se agite,
aceasta insemneazA cA au sorti de a veni la putere. Dar soarta
partidelor era hotAratA de catre regele Carol care stia cat&
forta electoralA reprezintä redusul partid al lui Carp.
Acum cateva cuvinte spre a arAta cum a intrat in scena
politica d. J. Th. Florescu, ajuns, la un moment dat, unul din
tre cei mai puternicd electori ai Capita lei.
D. Florescu devenise om al zilei" ca judecator de instruc-
tie, felul sau de a ancheta pe bAnuiti, manoperile i toate
reteniile ce intrebuinta spre a descoperi crimele, ii creiase o
legenda.
Imi amintesc cao odata pe cand ancheta o ceatä de tigani
acuzatA eA omorase, s'a gandit sA inspaimante pe arestati de-
ghizandu-se intr'o noapte in stafie.
In adevar, intr'o noapte brAzdata de tunete si fulgere, ju-
decAtorul Florescu apare In odaia unde dormeau tiganii, in-
fasurat intr'un cearsaf alb. Desteptati din somn in zgomotul
unor tingiri ciocnite de din afar& de cAtre gardiani, iganii aud
vocea sepuleralA a stafiei acuzandu-i si amenintandu-i cu
moartea.
Tiganii, in spaima lor nocturna, crezand ca, in adevAr,
sufletul victimei a venit sA'i sugrume, au caOut in genunchi si
au marturisit crima.
Faima judecatorului de dnstructie Florescu era atat de
mare, in cat cele doul partide din opozitie se bateau, care niai
de care, sA-1 cucereascA. Atat Nicolae Filipescu, cat i. Gheorghe
Cantacuzino puneau un mare pret ca sA-1 aiba.
Dar iatA ca intamplarea vine sa rezolve problema.
Intalnese pe calea Victoriei pe d. Florescu. Cum nià veda
scoboara din trAsura si m roaga sA-1 prezint lui Gheorghe
Cantacuzino. Imi spune ca Nicu Filipescu U solicita si-i pro-
pune sena electoralA a Capita lei, dar nu crede ea ar face bine
sa primeasca oferta.
In aceiasi zi ma duc la seful partidului conservator si-i
comunic noutatea. Gheorghe Cantacuzino e incantat si radios.
Domnule Bacalbasa, li voiu ramane recunoscator dacd
imi vei aduce pe Florescu. Te rog din suflet s'a nu1 scapi cAci
va fi pentru partid o achizitie foarte importantä.
Luandu-mi un aer plin de important'a am dat batrilnului
sef asigurari formale, iar a doua zi, rästurnati intr'un Muscal
de lux, platit, bineinteles, de Florescu am tras la scara
Nababului.

www.dacoromanica.ro
 37

Am fost primiti in micul salonas rezervat intimilor, din

-vechea casa boereasca ce a dispärut.
pedinta a fost lung& i a tinut pand ce a inserat. Cand am
esit d. Florescu era cam deceptionat, entuziasmul nu-i era
mare.
Nu prea väd ce are sd fie, imi zise el, fancied nu mi'a
fagdduit nimic.
Lasa, Ii spun eu, are sd fie bine. Esti activ si inteli-
gent, afard de asta Cantacuzino tine mult ä te aibd, deal
afavea nici o grijd.
In aclevär, seful partidului recomandd pe noul menabru al
partidului generalului Lahovary, seful Capitalei. Iar acesta,
constatAnd repede ca amicul Jean Tehas caci astfel supra-
numiau zeflemistii pe D-1 Florescu are stord, l'a numit sef
a1 coloarei de Albastru.
Pe la inceputul lui August 1902 moare in inchisoarea
Vdcdresti excrocul Andronic.
Caleva zile inainte de moarte a incercat sä se sinucidd cu
o solutie mercurialk dar observat la timP a lost imuiedecat.
Intr'o zi Andronic s'a plans de dureri de cap, apoi s'a prd-
busit. Peste cateva ore si-a revenit in fire, ins& cd.nd a yazut
-pc judecdtorul de instructie venit sa-i zmulga secretul ascun-
zdtoarei presupuse unde ii are banii, a cdzut din nou si a
murit.
Au fost banueli. S'a bdnuit cd, spre a-i zmulge acest se-
cret, instructorii l'au supus la -an tratament crud, poate claiar
l'au i torturat. La autopsie insä medical legist a constatat he-
moragia cerebrald.
Judecdtor de instructie era atunci d. Stelian Popescu, ac-
tualul director al ziarului Universul".
Intr'un ziar a aparut atunci un articol de reportaj care da
seama despre destäinuirile pe care Andronic le-ar fi f dcut unei
persoane al cdrei nume n'a fost pronuntat. In acest articol An-
dronic destainuia cd, dupd ce sti-a fäcut osanda de doi ani in
Romania, a trecut in Austria, unde a deschis un panopticum
sd a castigat 2 milioane. Apoi a trecut in Franta unde a dus o
viatd de clesfrdu. Dar la Monaco a fost acaparat de alti excroci
mai dibaci cari i-au luat toti banii la jocul de cdirti ; asa a fa-
rnas din nou sarac.
Articolul sfdrsia cu märturisirea cern cd are multi bani
ascun% dar ca'i pare räu cä nu-i poate lasa copiilor sai, o fan.,
un bdiat.
Articolul avea toate infätisdrile unuia din acele articole

www.dacoromanica.ro
 38

faurite pentru delectarea publicului, deci intreaga afacere cur

milioanele castigate in Austria, era numai un basin.
Fiul liii Andronic traeste ; el era intendent la un club din
Capitala, dal si-a schimbat numele.
La 10 Septembrie a murit in Germania la Bad Neuheim
George FiLipescu, maresalul Palatuldi. Maresalul a murit la
varsta de 62 ani.
Crescut in Austria si Germania, la intoarcerea in tara a
intrat in armata apoi a fost aghiotantul lui Voda Cuza.
George Filipescu era, tireste, un amic al Germaniei i un
devotat al regelui Carol.
Era proprietarul fairnoasei case din strada Dionisie clã-
dita de Liebrecht, un francez venit in Romania, favorit al lui
Voda Cuza si director al Postelor i Telegrafelor.
Aceste case au si un imens pare care se intinde in fata
gradinei Icoanei.
rata i o anecdota asupra 114 Filipescu.
Iancu Balaceanu, fost mult timp ministru plenipotentiar
al tarei, nu iubea de Wc pe Filipescu. Fire foarte independentar
Balaceanu era foarte bataios i foarte de dull. Se spunea ca
este fiul natural al lui Grigore Vodä Ghica.
Odata, thud o receptie la Palatul regal, Bälaceanu, care era
in concediu la Bucuresti, fu invitat si el. Filipescu cum 11 \Tam,
ii esi inainte i cu un ton foarte rece 0 solemn, Ii daclu ins-
tructiuni asupra locului unde trebue sa se aseze. Balaceanu, e-
nervat de aceastä lect,ie, Ii raspunse, in limba franceza :
Monsieur, vous êtes trop cassant pour un homme quit
est clans la vaisselle".
Acest cuvant de spirit a facut deliciile saloanelor bucures-
tene cateva saptämani.
Bine inteles ca maresalul, cand auzi aceasta, riposta, in-
toarse spatele i fugi repede far& a mai astepta restuL
Iancu Balaceanu a murit cativa ani 2 sau 3 inainte
de marele rdzboi. Despre clausal se povesteste cat a avut multe
astfel de riposte.
Odatk pe cand era agent diplomatic al Romaniei la Paris,
a plecat din tara, cu destinatia pentru Franta, in tovarasia lui
Constantin Olanescu. Ajunsi la granita Frantei s'au dat jos,
spre a fi supusi controlului vamal.
Aveti ceva de declaa at, intreba inspectorul vamal ?
Ambii romani aveau cateva pachete de tutun pe care le
declararä. C. Olänescu fu lasat sa treaca dar Balaceanu inspira
oare care banuieli inspectorului caci acesta ii scotoci toate gea-
mantanele si'i verifica obiect cu obiect.

www.dacoromanica.ro
 39

Balaceanu fierbea i injura pe romaneste.

Inspectorul nu gasi nimic.
Dupa, ce Balaceanu ii aseza, din nou lucrurile, striga pe
functionar.
D-le inspector ! D-le mspector !...
Functionarul se intoarse i intreba pentru ce e chemat.
Ati uitat sa mai cautati undeva, ii striga, Balaceanu.
Unde, domnule, intreba. vamesul.
Dans le fond de ma culotte.
(In fundul pantalonilor).
Imediat scandal. Numai dupa ce Balaceanu dovedi, cu ac-
tele ce avea, ca, este agent diplomatic al Roman:ei, scapa de
int proces de ultragliu.
Face senzatie in toate cercurile o nota pe care guvernul
american al Statelor Unite a trimis-o reprezentantilor sai de
pretutindeni in chestia evreilor din Romania.
Nota spunea cä desi Statele Unite n'au semnat tratatul din
Berlin, totusi se cred indreptatite a interveni si a cere ca gu-
vernul roman sa, respecte acel tratat in ceeace priveste pe evrei.
Aceasta nota era motivata de marea emigrare de evrei din
Romania.
Apoi neta adaoga : Aproape nimeni nu'i oprit sa emi-
greze in Statele Unite, afara de cei cu totul lipsiti de mij-
loace, delicventii i acele persoane care sufera, de vreo boala
contagioasä incurabila.
Esential e ca emigrarea sä alba un caracter voluntar. In
consecinta se opun dificultati acelor emigranti a caror ema.
gram din alte state e sprijinita sau sihta.
Se trateaza in mod marinimos emigrantii straini pentru
a se aduce un folos Statelor Unite, dar nu spre a se crea un
loc de refugiu pentru elernentele nedorite de un alt stat.
Situatia evreilor romani in numar de vreo 400.000 e de
multi ani obiectul de preocupatie serioasa a Statelor Unite.
Persecutarea acestei rase sub dominatia turceasca a determi-
nat o aspra interventie din partea Statelor Unite in 1872.
Pentru toate aceste motive tratatul din Berlin, care inla-
tura aceasta nedreptate stipuland ea in Romania nu se va face
nici o deosebire de religie, a fost salutat cu multumire de Ame-
rica. Romania, in decursul vremei, a facut iluzorii o mare par-
te din conditiile esentialmente juste ale acestui tratat.
Evreii romani sunt exclusi dela functiile de Stat, cariera
de oameni de stiinta, agricultori i raid nu pot semana Oman-
tul ca simpli muncitori. Ei sunt opriti sa locuiasca la sate. In
orasele unde stint siliti sa traiasca, ca lucratori sau salariati

www.dacoromanica.ro
 40

pot ti intrebuintati numai in proportia de unul la doi lucratori

din Romania.
Guvernul Statelor Unite nu poate ta.cea fata de o nedrep-
tate internationala. El trebuie negresit sa ridice protestul sau
inpotriva tratamentului la care sunt supusi evrell in Roma-
nia. Nu numai fiindca are un motiv inatacabil de a protesta
in contra nedreptätei ce rezulta din aceasta situatie pentru
State le Unite, ci si in numele umanitatei".
Etc., etc.
In presa straina nota este comentata in diferite feluri.
Pester Lloyd spune : ca impreuna cu celelalte state balca-
nice care tineau sä devie independente, si Romania a asurzit
pe amicii sal cu vaete, aratand ck, din pricina cä e crestma are
atat de mult de suferit dela apasatori, dar de-abia si-a castigat
independenta si a devenit ea insasi impilatoare tot pe motive
religioase".
Berliner Tageblatt scrie : Acum de-abia, eand cunoastem
textul Notei americane, putem sa, ne dam seama de importan-
ta pasului flcut de guvernul american. Nota secretarului de
Stat Hay e un apel Care umanitate ale carei principii au fost
calcate in picioare de statul boerilor romani".
Allgemeine Correspondentz spune ca : Romania n'a primit
nici o nota din partea Americei, care nici n'ar fi fost In drept
sa trimita, o astfel de Nota intrucat evreii nu emigreaza din
Romania fiind expulzati.
Legea meseriilor care a provocat emigrarile, este copiata
exact dupa legile marilor state europene. Emigrarile se dato-
resc cauzelor economice din ultimii ani".
Ziarul Patrie din Paris critica procedura guvernului Sta-
telor Unite. Cere guvernului francez sa, nu se amestece in a-
ceast& chestiune deoarece Romania este stapana, in casa ei".
Neue- Freie Presse comenteaza Nota cu cea mai mare ye-
hementa contra Romaniei. Acest ziar spune cä nimeni nu va
putea nega cã Romania isi bate joc de toate notiunile de civi-
lizatie, umanitate i dreptate".
Ziarul Post din Berlin spune ea, nu legea meserillor ro-
mama, e cauza Notei americane ci nurnai oare care intrigi spre
a provoca caderea hartiilor romane.
Presa lumei intregi comenteaza Nota americana, iar in
Romania produce fierbere.
Presa din Bucuresti, in majoritate, dezaproba, nota.
Epoca, ziarul carpist, spune ca numarul evreilor in Ame-
rica e foarte mic, dar cum ramane cu doctrina lui Monroe care
opreste America sa intervie In afacerile europene ?

www.dacoromanica.ro
 41

L'Indepenclance Roumaine, ziar liberal, zice ca acum bar-

batAilor de Stat americani le ramane sa impace Nota cu doe-.
trina lui Monroe ; de altfel Nota nu .va avea nici un ecou.
Ziarul Patriotul" al carui director si proprietar eram, a-
cuza pe Sturza si'l cere sä apere tara impotriva scandaloasei
interventiuni americane care ne atinge pe toti.
Sistemul evreesc era neschimbat, de cate ori evreii sufe-
reau cate o neplacere in tara, intot'deauna se adresau streina-
Wei spre a face presiune asupra Romaniei. Toata presa evree
din strainatate e contra Romaniei.
La 16 Septeml3rie anul 1902 marele romancier francez
Emile Zola, atat de celebru de pe urm.a afacerei Dreyfus, a
murit asfixiat cu gazul de luminat al camerei unde dormea.
In acelasi camera se afla sotia romancierului si un catel.
D-na Zola si catelul au scapat cu viata.
D-na Zola a declarat ca desteptandu-se noaptea cu marl
dureri de cap a rugat pe sotul ei sa deschida fereastra. Zola
se scula, fAcu inconjurul patului apoi cazu jos, pe cand ea a
lesinat i n'a mai putut da alarma.
Emile Zola era nascut la 1340 ; tatal sau era un inginer
italian. Cariera si-a inceput-o ca functionar comercial in li-
braria Hachette.
Face senzatie un discurs rostit de Dimitrie Sturza, mi-
nistrul de rdzboi, la fortul Stefanesti, pe care s'a dus sa-1 vizi-
teze. Acolo primul ministru a declarat cä Romania n'are nici
100.000 oameni pregatiti i ca, in timpul conflictului cu Bulga-
ria n'am fl fost in stare sa intram in campanie. Cu acel prilcj
Sturza a propovaduit economiile in armata spunand ca decat
o mare ostire nepregatita, neechipata i rau format& este des-
tul sa avem una numai de 100.000 oameni, insa bine pregatita.
Acest discurs a starnit, numai decát. o furtuna.
In calitate de director al ziarului Patriotul" am luat un
interview generalului Lahovary.
Iata deslusirile date de Care fostul ministru de rdzboiu
conservator. Ele aratau care erau fortele militare pe care le
avea sau trebuia A. le aiba Romania.
I. In primul rand, ce credett despre afirmatdunea d-lui
Sturza ca decat sä avem o armata pe hartie de 300.000 oameni,
mai bine am avea o armata reala de 100.000 ?
R. Aceasta afirmatiune dovedeste profunda ignoranta a
celui care a facut-o. In organizataunea ostirei noastre nu este
nicaeri vorba de 300.000 oameni. Negresit daca socotim pe
toti romanii intre 21 si 46 ani datori sä faca serviciul militar,
avem o armata de 400.000 oameni, dar dacA tinem seama de

www.dacoromanica.ro
 42

cadrul organizatiunei noastre militare cu 4 corpuri de armata.

si o cliviziune activa, ostirea noastra este de 140.000 oameni
plus o armatä de rezerva de 60.000. Prin urmare cand d.
Sturza vorbeste de 100.000 oameni nu'si da seama cä, cu o
simpla vorba, a suprimat trei divizii.
Aceasta suma de 200 000 oameni constitue forta noastra
armata, si not adaoga, ca nici asa nu suntem superiori Bulga-
rilor.
Azi, daca nici cu aceasta forta nu suntern superiori vecini-
lor, 1i poate inchipui tara unde ne-am gasi cu armata ideall
a d-lui Sturza, cea de 100.000 oameni.
I. -- Dar ce este adevarat in declaratia d-lui Sturza ca ar-
mata n'are echipament i muniii?
R. Ad incepe marea vinovatde a guvernului liberal pre
zidat de d. Stuua.
Cand am lasat ministerul de razboi in 1895 armata avea
50 milioane cartuse care constitue stocul de razboi. Acest stoc
trebuia sa ramae intact, adica in fiecare an trebuia sa, se me-
vada suma pentru confectionarea a 10 milioane cartuse. Ei
bine, cand am revenit la ministerul de razboiu in 1899 nu am
Visit decat 13 milioane cartuse si 25 lovituri de tun. Imediat
eu m'am pus pe lucru asa cä, atunci cand a izbucnit afacerea
Mihaileanu, armata avea 33 milioane cartuse si un mare nu-
mar de obuze. .
Dupa alte amanunte generalul Lahovary recunoaste ca
armata are mari lipsuri, Insä aceasta datorita economiilor ne-
cugetate ale hti Sturza.
Acest interview arunca o urata lumina asupra lipsei de
ingrijire a guvernelor noastre in ceeace priveste puterea ar-
mata a Wei.
Desi era de prevazut cum ca inteun viitor, nu tocmai de-
partat, un nou razboi trebuia sä izbucneasca in Europa, desi
In acest razboi Romania era sortita sal joace un rol foarte activ.
totusi atat regale Carol, cat si guvernele sale, nu au vrut sa
faca mai mult pentru ca sa dea Romaniei o armata potrivita si
cu populatia, i cu bogatia, i cu menirea ei viitoare.
Pe cand vecina Bulgaria cu o populatie aproape pe juma-
tate cat a Romardei i u o bogatde cu mult mai pre jos, facea
silinte mari ca sä aiba o armata, superioara celei romane, la
noi nu era nici o grija. Regele Carol urma instnictiunde Ber-
linului i Vienei care intelegeau ca armata romana in timp de
ragboiu sä fie doar o anexa a trupelor austro-germane. Pentru
acest cuvant, cand a izbucnit marele razboiu mondial i cand
Romania a intrat in cainpanie la 1916, ostirea ei ducea lipsä

www.dacoromanica.ro
 43

de toate ; de aceea nu am avut nici artilerie grea, nici aero-

plane.
In tot timpul donmiei lui Carol I, cele doua partide de gu-
vernamant, cel liberal si eel conservator, ii inchipuiau ca dan
dovadä de mare patriotism clack in parlament, nu discutau
nici odata bugetal ministerului de razboiu.
Cifrele acestui minister erau, intotdeauna votate in bloc,
tara platea dar tara n'a stiut nlici odata care ii sunt puterile
militare organizate.
Cele ce se petreceau in vecinatate erau lucruri straine
pentru ele.
Acea.sta politica s'a razbunat foarte dureros la 1916.
In ziva de 26 Septembrie au sosit in Bucuresti un nu-
mar de 17 studenti italieni, in cap cu presedintele lor Giglio
Toos. Acestia sunt membria. societatei italiene Corda Fratres".
Primirea in gara de Nord a fost foarte entusiasta. S'au im-
partit vre-o 2000 bilete de peron. Au asistat peste 20 de socie-
tati cu drapelele, I un foarte numeros public.
Erau anuntati 60 student& ins& la Congresul tinut la Ve-
netia de catre studentii italieni, student& filosemiti au declarat
ca ref uza sä vie in Romania.
Jacchia, seful filosemitilor i presedintele Congresului, a
parasit grupul celor 17 cu majoritatea congresistion
Studentii italieni an fost obiectul unor foarte calduroase
manifestatii de simpatie in tot timpul sederei lor in Bucurestsi_
S'a dat un banchet la cercul italian.
Totusi micul numar de studentli italieni, ramasi atat de
putini tocmai din cauza chestiei evreesti, a racit in parte, en-
tuziasmul cordial.
Dela Bucuresti student& italieni s'au dus la Sinaia unde
au fost primiti de regina Elisabeta.
Se raspandeste stirea ca regele Carol va face o vizita
printului Bulgariei si va merge si la Plevna.
In ziva de 29 Octombrie regele Carol a parasit Capitala
spre a debarca la Rusciuk.
In cercurile politice vizita aceasta e socotita ca fiind im-
pusä. Generalul Lahovary la o intrunire publica tlinuta la Ga-
lati a spus ca vizita este o umilire pentru Romania.
Adevarul e ca vizita nu era populara nici in Romania si
nici in Bulgaria.
Generalii Lahovary i Manu, in calitate de generali de
rezerva cari au luptat la Plevna, au lost invitati de rege sa-1
inseteasca in Bulgaria, dar amandoi au refuzat.
Dupa o primire oficiala la Rusciuk s'a dat un pranz in o-

www.dacoromanica.ro
 44

noarea regelui CaroL S'au rostit i doua toasturi de catre

printul Bulgariei i regele Romaniei.
A doua zdi regele nostru a plecat la Plevna at a vizitat
campiile uncle s'au desfasurat crancenele bãtlii dela 1877.
Apoi, luand loc pe vaporul Krum, a debarcat la Turnu-Ma-
gurele.
Cu prilejul acestei vizite ziarul rus Novoye Vremia, explic'a'
vizita prin faptul ca Romania a ramas izolata in Peninsula
balcanica.
Politica externa a Romaniei e gresita fiindca taxa e gu-
vernata de oameni streini de adevaratele interese ale tarei. Ro-
mania trebuie sa-§i schimbe politica. Ideea panromana asteap-
ta realizarea dela Vest nu dela Est. Dela un razboiu cu Rusia
nu poate astepta o marire teritoriala, dovada putinul timp cat
a putut stäpani eele trei judete chin Basarabia.
La inceputul lui Noembrie se fac alegeri generale pen-
tru comun6.1. La colegiul I guvernul biruie in majoritate, dar
cateva consilii nu pot fi alese cad se declara balotaj din cauzä
ca sunt peste tot trei liste in prezenta : liberala, junimista si
conservatoare.
In Bucuresti libera1ii Intrunese 1843 voturi, conservatorii
1260 si junimistii 677. Majoritatea din 3869 hind 1935 nici o
lista n'a putut triumfa. Au mai fost balotagii la : Campulung,
Pitesti, T.-Jiu, Roman. La Tecuci i Dragasani au izbutit lis-
tele conservatoare.
Pretutindeni afara de Buzau lista conservatoare e
mult mai sus clecat lista junimista.
Indicatia electorald este data.
In partidul liberal nemultumitii iarasi se agita, i de
data aceasta, G. D. Palade este atacat din toate partile. 0 re-
manierd ministeriala se impune din nou.
G. D. Palade ese din guvern spre a nu mai reintra, iar Va-
sHe Lascar ia portofoliul internelor, C. Stoicescu trece dela lu-
crari publice la domenil si D. Sturza ia interimatul lucrarilor
publice.
Intrarea lui Vasile Lascar in guvern insemneaza o noua
era pentru guvernarea liberala. Vasile Lascar vine cu reforme
Insemnate. El reformeaza politia, el aduce multe schimbari in
moravurile administratieti iar trecerea lui pela Ministerul de
interne face epoca.
Orator parlamentar distins, cap logic dar fire autoritara.
Vasile Lascar era un orn de guvern.
Venind In capul departamentului internelor numeste ca
prefect de politie pe Iancu Saita avocat, fost secretar al Ca-

www.dacoromanica.ro
 45

merei de comer i atunci consilier comunal. Saita a can-

didat pentru postul de prim ajutor de primar dar n'a intrunit
decat 6 voturi din 31 votanti. Aceasta cadere l'a adus in capul
politiei.
Iancu Saita a fost unul dintre cei mai buni prefecti des-
pre care se vorbeste i astäzi inca la politie i numai in bine.
0 veste foarte trista ne soseste : Ion Ratiu, presedintele
fostului Comitet national ardelean si cel d'intaiu implicat in
procesul Memorandumului dela 1894, a murit. Un mare si ho-
tarit luptator pentru cauza nationalä a pierit cu. el.
Noul Consiliu Comunal al Capita lei se intruneste a a-
lege primar cu unanimitate de voturi pe C. F. Robescu. Intaiul
ajutor de primar este ales Ion Cezärescu avocat contra lui I.
Saita nunnt a doua zi prefect de politie.
La 7 Decembrie inceteazd de a mai träi, la varsta de 62
ani Mina Minovici, proprdetarul i directorul revistei economico-
financiar : Curierul financiar.
Minovici unchiul doctorilor Minovici, a fundat cel
dintaiu ziar financiar serios care a avut o viata lestul de
lungä. Era un ziarist de rasa, a luptat intotdauna pentru in-
trunirea ziaristilor in Asociatii de presa, a fost tin aparator
cálduros al libertätei presei.
Era o figura foarte cunoscuta a Bucurestilor, am putea
spune un tip bucurestean. Oni foarte afabil si bun camarad.
:

ANUL 1903

Anul 1903 aduce o stire de senzatie : ziarul La Rounia-

nie organul partidului conservator de sub sefia lui Gheorghe
Cantacuzino, dar sub directa conducere a lui Take Ionescu,
pubhca un articol in care atrage atentia astipra situatiei tur-
bure din Balcani. Articolul stärue asupra pretentiei unora din-
tre tarile balcance de a-si maxi teritoriul, adaogand el aceasta
nu s'ar putea face färd ca Romania 0, primeascd compensa-
titan.
Bine inteles articolul vorbeste de Bulgaria si aminteste cä
Romania nu are o granitä strategica la Sud.
Nu trebue sa, uitain cd, de cand cu asasinarea lui Mihai-
leanu, in Romania se nascuse curentul antibulgar in toate stä-
rile sociale. Toti Romanii vedeau in Bulgaria dusmanul zilel
apropiate iarin Bucuresti se profita de toate imprejurdrile
pentru ca sd nand', manifestatiuni antibulgare. i cu toate a-
cestea, guvernele cate s'au succedat la carma, timp de 15 ani
desi cunosteau, nu numai tendintele politicei bulgare, dar incd

www.dacoromanica.ro
 46

pi puternica pregatire militara a vecinului din dreapta Du-

narei, n'au dat decat un pret rnediocru acestor prevestiri.
Articolul ziarului lui Take Ionescu semnala un f apt care
trebuia sã sileasca guvernele romaneati s aibä ochii atintiti
asupra Dobrogei ai a granitelor sale.
La inceputul lui Ianuarie moare Mihail Mitilineu vechiu
diplomat de carier al Romaniei. A reprezentat tara la Bru-
xelles, Belgrad i Constantinopol. A scris i tiparit o colectiune
a tratatelor i Conventiunilor Romaniei dela 1363 la 1874.
Drepturile Romanilor bazate pe tratate i Romania in 1876,
toate in limba franceza. A fost o figura interesanta in diplo-
matia noastra.. A murit la 66 ani.
In acelaa timp moare la Galati la 61 ani i un veteran
al scenei romaneati, actorul Alexandru Vadicescu.
Actor de mare talent, a jucat mai des prin Moldova, im-
preuna cu fratele sau mai mare Ion Vlädicescu ad. cu eminenta
artista Fani Tardini.
A avut vremurile sale de glorie si a murit sarac i uitat.
In Bucureati a jucat cu trupa lui pe la 1880, in sala teatru-
lui Dacia".
In prima saptamana a lui Ianuarie 1903 izbucneate o
a facere senzationala zisai Afacerea tragerilor falae dela minis-
terul de finante".
Aceastã afacere se rezuma in operatiunea de tragere la
sorti a titlurilor de renta' ale Statului la epocile legale, insa
numerele insemnate ca ealite. nu erau cele ce eaiau in adevar,
ci numerele unor persoane interesate care plateau, bine inte-
les, acest serviciu.
Rentele fhnd scazute la acea epoca, iar Statul achitand
titlurile ieaite la sorti dupa valoarea nominala, dif erenta dintre
curs ai valoarea aceasta era caatigul.
Indata, dupa cele dintad constatari ale parchetului, au fost
arestati doi functionari dela ministerul finantelor, adica aeful
contabilitatei i directorul datoriei publice. S'a ordonat ai a-
restarea unui bancher evreu ; acesta a fost arestat la Nisa unde
petrecea tarnavalul. Arestarea a rnai atins Si pe un alt bancher
evreu in Bucureati.
Aceasta afacere a provocat o vie agitatiune pe plata, caci
cu incetul s'au descoperit i alti vinovati ai s'au faAbut Inca ai
alte arestäri. Vom tine pe aititori in curent cu acest proces.
In ziva de 12 Ianuarie se fac 8 alegeri legislative par-
-tiale, dar guvernul nu poate izbuti decat intr'un singur cole-
giu, la I-ul de Camera din Dambovita, unde d. Vintila Bra-

www.dacoromanica.ro
 47

tianu este ales cu 197 voturi contra 170 date candidatilor juni-
mist si cantacuzinist.
In schimb Gheorghe Cantacuzino este ales senator la
Muscel si Take Ionescu deputat la Romanati.
In celelalte cinci colegii, balotagii din cauza ca, cele doua
fractiuni conservatoare au liste deosebite.
Guvernul a pierdut situatia in taxa, aceasta este acu.m
vazut.
Dar reaua situatie electorala a guvernului e datoritä si
nemultumirilor din partidul liberal.
In urma venirel lui Vasile Lascar la ministerul de interne
partidul liberal este in fierbere. Reformele anuntate de acesta,
reforma poliiei, reforrna administrativa, reforma comunala,
au produs suparari i ostilitate violenta ; multi dintre batranii
fruntasi ai partidului s'au inscris pe fatal in contra reformelor.
Ca o manifestatiune in contra ministrului de interne, a-
cesti nemultumiti au lucrat in alegerile partiale contra candi-
daturilor guvernamentale.
Framantarile in partid vor continua de acurn i vor slabi
neincetat guvernul pana in iarna anului 1904, cand cabinetul
Sturza se va prabusi.
Tot vechia istorie a mediocritatilor cari vor sã ia locul
oamenilor de valoare.
Revolta impotriva reforrnelor aduse de Vasile Lascar nu
era revolta impotriva legilor autoritare pe cari le prezenta, in
realitate era manopera politica impotriva omului de valoare
care nu trebuia lasat sa se intareasca, sa devina popular in
partid i in tara i sä ameninte cariera altora cari asteptau,
nerabdatori, sä le vina randul la intaietate.
Nu legile lui Lascar suparau, dar Lascar, insusi, era supa-
rator ; de aceea trebuia surpat cu orice pret.
Din Ploesti se anunta, moartea lui C. T. Grigorescu,
vechiu liberal din garda lui C. A. Roseti si Ion C. Bratianu, se-
ful multa vreme al liberalilor din Prahova, timp de 26 ani di-
rectorul ziarului Democratul. A fost o minte deschisa ideilor
democratice i o natura onesta i independenta. A murit la 76
ani.
Afacerea tragerilor false dela ministerul finantelor se
complica, iar numärul acuzatilor creste.
Un functionar invinuit se sinuaide aruncandu-se din tre-
nul care-1 aducea la Bucuresti. Alti bancheri sunt arestati sau
banuiti. Casierul si in acelas timp, procuristul Bancei Chriso-
veloni este arestat i depus. Acest procurist e acuzat ca, in to-

www.dacoromanica.ro
 48

värasia altor bancheri, a savarsit santagii pe langa casele de-

banca din Berlin.
Dar sa asteptam dezvoltarea anchetei.
Pana atunci sa vedem ce face parlamentul.
Parlamentul voteaza doul legi importante, doua refor-
me de multä vreme asteptate in tall.. Intaia reforma este :
desflintarea accizelor comunale, adica a taxelor de barierk a
doua : reforma politiei Statului.
Accizele sunt desflintate deodata cu barierile. Reforma
ministrului de finante Emil Costinescu este urmatoarea :
Statul incaseazk prin functionarii säi, taxele cuvenite co-
munelor asupra axticolelor de consumatiune. Cu aceste taxe
formeaza un fond spedial, din care imparte tuturor comunelor
cota ce li se cuvine. Acest regim dureaza pana azi.
Vasile Lascar prezinta proiectul de ref orma a politiei,
care provoaca nemultumiri mari, atat in parlament, cat si in
lumea personalului politienesc. Totusi, legea e foarte buna, si
la timp venitA. Impotriva ei protesteaza interesatii adica oa-
menti cari traiau din abuzurile regimului in vigoare.
Prin aceastä ref orma se impun conditiunile de admisibi-
litate in politie, viitorii comisari nu vor mai fi decat titrati,
adica licentiatd i doctori in drept ; vechii practicanti, cari au
stagiul, vor putea ramane, dar a1i oameni far& titluri nu vor
mai putea fi numitt.
Aceasta reforrnk care a intampinat atunci o violenta irn-
potrivire din partea vechilor cadre liberale, doritoare de a
rasturna pe ministrul de interne, a fost insk o retorma bine
lacatoare care a dat vole, incetul cu incetul, cadrelor poliie-
neti sa se reformeze si sa intinereasca.
Datoritk inculturei generale si unei rele educatiuni poli-
tice, cele douà partide de guvernamant, aveau uratul obicei
de-a combate la adversari toate actele chiar a pe cele mai fo-
lositoare. Mai ales atunci cane( o reforma era rau inteleasa si
se prezinta nepopulark partidul din opozitie recurgea la o
urata demagogie. Asa s'a intamplat cu reformele lui Vasile
Lascar.
Omul acesta inzestrat cu un solid spirit practic i cu multa
vointa, avea oare care aplicari autoritare si chiar reactionare,
insa era om modern din multe puncte de privire i era a om
de carmuire.
Impotriva lui s'au coalizat atunci mare parte din liberali
pentru motivele aratate mai sus cat si partidul conser-
vator spre a-si atrage pe toti po1iitii cei vechi pe care, ii a-
tingea legea propusk

www.dacoromanica.ro
 49

In dimineata zilei de 1 Februarie 1903 o crimä e desco-

peritã in casa cu No. 9 din stir. Teatrului. 0 domana, Urdäreanu,
veni sa. vada pe proprietara casei, d-na Agapia Strachinescu,
o vacluva octogenara si de o rara sgarcenie.
Strachineasca locuia la etajul de sus, iar etajul de jos era
inchiriat unui advocat, Otetelesanu.
Batrana Strachineasca, o femee originala 5i maniaca, in-
tretinea inteo capiera separata vreo 30 animale : caini. pasici
as epuri. Cand s'a facut ancheta asasinatului, reprezentantii
parchetului au gasit in acea odaita niste animale famelice,
murdare, slabe, raioase, traind inteo murdarie cu neputinta de
inchipuit. Era un adev54rat cuib de vräjitorie.
Femeia aceasta fusese in tinerete, inteligenta. Original%
din Basarabia, a fost intrebuintatä multa vreme de Rusia ca
spioana politica. Asasinatul ei a ramas un mister un numar
de zile /Ana ce a fost descoperit autorul.
Voi vorbi mai departe de aceasta crima care a pasionat
Buc urestiul.
Aristita Romanescu, cel mai puternic talent al Teatrului
National, Ii face retragerea de pe scenbi : acest eveniment ar-
tistic se intamplä la 14 Februarie 1903.
Aristita, fiind nascuta la anul 1854, se retragea tânard inca
la 50 de ani abia.
Romaneasca a plecat din cauza unor neintelegeri cu direc-
tiunea teatrului, neintelegeri atat de repetate pe intaia noas-
tra scena.
Publicul a regretat sincer aceastä eclipsa.
In primele doua luni ale anului 1903 mor: generalul
Rasty, fost prefect de politie. sub ultimul guvern conservator
al lui Lascar Catargiu. Al doilea este Ion Ianov cunoscut om
de litere din Iasi, ramais popular printeo satira scrisa, in Con-
tra lui Strusberg, concesionarul celor dintai clnimuri de ;ler
in Romania, adica a linici principale Bucuresti-Braila. Docto-
rul Strusberg era prusian, de aceea satira lui. Ianov incepea cu
versurile :
Ich herr von Kaiikenberg
Tocmai din Berlin alerg
Ca sci fac la Romdnia
Trum ti fer cv, mult hotia.
Eu traverse si sosele
Am sd fac nuniai de-acele
Care pdrai si trosnesc
Chind fagoanele pornesc.
vol. 111. 4

www.dacoromanica.ro
 . 50

Ianov a avut Elle le lui de celebritate.

Sub Voclal Cuza, a fost ales deputat de Bucuresti de catre
unul din guvernele de pe vremuri, de§i absolut nimeni nu-1 cu-
no§tea in Capita la Wei.
Multi ani dupä aceea, ziarele liberale au amintit ca o do-
vada a ingerint,elor electorale ale guvernului, alegerea lui Ianov.
Cel de-al treilea mort este Grigore Cantacuzino, cunoscut
sub nunaele de Grigri, fosb multa vreme director general al
Teatrului National.
Asasinatul Agapiei Strachineanu urmeaza sa, intere-
seze, insa patruzeci de zile clupa savarsirea crimei, adica la 10
Martie autorul e prins. El se numeste Tanase Cojocaru, Wan
din cfttunul Malul Spart, jucletul Illov. Fiica lui fusese, nu de
mult, in serviciul moartei.
Cateva fapte bucurestene :
D. Paul Ciuntu, diplomat al Conservatorului din Lipsca si
sef de orchestra la Rostok in Meklenburg, este nurnit director
al Conservatorului de muzic i declamatie din Bucuresti. Avea
speeialitatea solistului de piano. La un concurs tinut pentru
ocuparea postului de §ef al orchestrel din Colonia, a reusit
printul din 175 candidati. Dar n'a putut obtine postul, deoarece
nu era german, ci roman.
Acest procedeu nu prea facea cinste culturismului i spiritului
de justitie al germanilor. Dar intrebarea este: daca numai ger-
manii nuteau obtine postul aceta, de ce a fost primit strNinui
Ciuntu la concurs ?...
Sovinismul german s'a dat de gol. Dar Inca o dovada ca.
popoarele cele puternice ttaesc prin credinta nationalista.
Cat s'ar fi zbarlit o oare care presa, dac. faptuI s'ar fi pe-
trecut in Romania !...
D. Ciru Econornu, procuror general la Curtea de Casape,
este ales presedinte al Clubului Tinerimei in locul d-rului Ka-
linderu. demisionat.
La jumatatea lunei Marta 1903, ziarul Patriotul" a (!ä-
rui proprietar i directie o aveam, este chemat in judecata ju-
ratilor din Bucuresti, de catre d. Radoslavoff, frunta§ politic
bulgar, fost mai tarziu seful de guvern care a incheiat, in ma-
rele razboi, alianta cu Germania.
D. Radoslavoff se simtise atins de un articol publicat in
acest ziar, articol semnat de catre un roman macedonean, d.
Const. Constant.
D. avocat Valerian, din Bucuresti, fost redactor la Adeva-
rul", din partea lui Radoslavoff, face panegiriciul clientului
sau, sustinand ca acesta a fost intotdeauna si este un bun arnic

www.dacoromanica.ro
 51

al romdnilor, iar riu un dusman, precum a afirmat d. Constant.

D. I. Th. Florescu, viitorul ministru, a fost apdrätorul d-lui
Constant.
In atmosfera antibuIgard care domnea atuncr in taxa., ver-
dictul era cunoscut. D. Constant a lost achitat.
Procesul, insä, a fost caracteristic: pentru intdia oar& un
om politic strain cherna in judecatä un ziar romdnesc.
Duminica 20 Aprilie 1903, a lost inauguratd, statuia lui
C. A. Rosetti pe piata ce-i poarta numele.
Particlul liberal i-a fdcut o inaugurare pompoasä, dar rece.
cdci sufletul partddului nu era cel putin in cei din urma
doudzeci de ani cu ideile marelui ziarist.
De jur imprejurul statuei, lume oficiald multd, oameni ad
politiei, fruntai ai partidului liberal. Apoi Warta numeroase
coroane i multe delegatiuni din partea diferitelor societdti bu-
curestene. Dar poporul nu se vede nicaeri, poporul nu figurea-
za in program si nici poporul insusi nu mai stie despre C. A.
Rosetti. De atAtea on si masele sunt ingrate.
Discursuni au rostit : Const. Nacu, fost ministru, din par-
tea comitetului organizator, Dimitrie Sturza, primul ministru,
in numele guvernului, Mihail Ferechide, presedintele Camerei,
din partea reprezentatiunei nationale; in numele Academiei
romãne Oldnescu-Ascanio, in numele comertului i industriei,
G. Assan, in numele preset Ion C. Bibescu, in numele Capitalei,
C .F. Robescu, primarul.
C. A. Rosetti era un izolat acum.
Presa nu era organizatä spre a-ei putea impune vointa.
De altfel frindcd ziarele noastre, in mare majoritate, sunt ziare
de partid, ziaristi, la randul lor, sunt si1ii sd unneze indica-
tile patronilor.
Democratia epoced nu avea legaturi cu Rosetti. Partidul
socialist in nastere avea, cum si acum are, alti Dumnezei de
sarbatorit, aproape toiti Dumnezeii sträini: Karl Marx, LasLsalle,
Vandervelde, Kautsky, etc.
Partidul liberal nu uitä c Rosetti fusese disident la sfAr-
§itul vieted.
Poporul, masa bucuresteand, nefiind stimulatä de actiunea
nici unui partid, a uitat s särbätoreascd pe C. A. Rosetti.
De altfel Rosetti, rtici pe cAnd tria, desi lupta pentru po-
por, nu era un om popular.
La sfArsitul lui Martie o noud, agitatiune incepe pe
chestia nationald, ziarul Tribuna din Sibiu fiind slit sd dis-
port din cauza prigonirilor, amenzilor i intamnitdrilor; "stu-
dentii universitari organizeazd 0 intrunire de protestare in

www.dacoromanica.ro
 52

sala Dacia". Ca intotdeauna partidele din opozitie slau la

spate si atata. Dupä intrunire, manifestatie de ztrada, ciocnird
cu forta publica i arestarii de studenti.
Bine inteles, asupra acestui eveniment se desläntue de
catre ziarele i partidele din opozitie, o vie agitatiune 0a,re
face impresiune asupra opiniei publice.
Agitatia pe chestia nationala, inceputa de partidul li-
beral, pe cand era in opozitiune i desvoltatä prin activi-
tatea parintelui Valsi le Lucaci, cuprinsese oØinia publica
bucuresteana.
Partidul liberal la guvern se vede sildt sä schimbe a-
titudinea , dar chestiunea nationala era acum in toate su-

fletele. Iar partidele de guvern, rand pe rad, dupä cum e-

rau sau nu in opozitie, agitau chestia, nu numai fata de
Ungurd, dar i impotriva guvernului roman, care era tinut
sa fie cumpatat.
Astfel cabinetul Sturza n'a avut Media mai mare in
cursul guvernarei sale de asta data, ca aceasta afacere a Ro-
manilor de peste munti.
Un incident nicant: Ziarul The World din New-York
public& sttrea ca Miss Paulina Astor, fiica celui mai bogat
American filindcä are o avere de 200 milioane dolari
este curtenita de catre doi europeni cu- situatiuni Inalte.
Intaiul este Domnitorul Bulgariei, cel d'al doilea este Ionel
Bratianu. Ziarul american scrie:
Printul Ferdinand ocupa tronulBulgariei. El nu refuza,
sa primeasca alaturi de dansul pe fiica lui Astor ca mama
vitrega a copiilor sai, spre a beneficia de milioanele ei. Re-
putatia lui nu e ins4 din cele mai .bune: a facut multe esca-
pade si e de 50 de ani.
Tonel (?) Bratianu e tan:dr, viguros. barbatesc. E in ge-
nere admis cd va fi seful particlului liberal. E de 35 de ant Elr
nu poate oferi d-$oarei Astor nici Coroandt nici titlu. mai ales
cd dupa un an sau doi, printul Ferdinand va fi rege.
D-soara Astor std la Bucuresti unde d. Bratianu o incon-
:Nara cu atentia sa. D-soara Astor e tovaragt nedespartita a
printesei mostenitoare. E in termeni amicali i cu regele Carol..
D. Brdtianu e mireistrul favorit al regelui.
$i un duce a cerut maim d-qoarei Astor, dar ea voeste
sa aiba o putere reala in lume si crede ca prin tdndria mi-
nistru roman va putea influenta asupra politicei internatio-
nale. Un deputat l'a felicitat pe d. Bratianu la Camera. Ta--

www.dacoromanica.ro
 53

-ndrul bärbat cle stat era foarte ambarasat Un ministru a spus

regelui cd poporul vorbeqte de logodna d-lui Breitianu.
Regele a rdspuns scurt, dar intr'un ton care confirma
,stirea.
Fiica lui Astor e fodrte dreigutd, Toner (?) Brätianu,
este bogat. Are un magnific palat la Bucuresti, mai multe
mo.Fii in pdrtile cele mai fertile ale tdrei si castelul Florica.
D. Brdtianu ca ministru de externe a adus reale servicii
tdrei sale. Dioara Astor nu s'a pronutat incd asupra cererei
d-lui Tonel Brdtianu".
Acest istoric, in care sunt multe exager&ri, precum de
pild& versiunea asupra marei bogatii a lui Brätianu, dä totusi,
amanunte interesante asupra intentlunei viitorului sef al par-
tidului liberal de a deveni unul din eel mai bogati oameni de
pe planetã. Piindca era stiut cä d-soara Astor posed& juma-
tate din averea tatalui s&u, adic5.1 100.000.000 dolari. Dup& va-
luta de astAzi aproape 20 miliarde lei.
D-soara Astor cand a fost prezentatä pentru intaia oar&
reginei Elisabeta in anul 1899 purta giuvaeruri in valoare de
80.000 dolari, un singur colan costa 30.000 dolari.
In Bucuresti numai oarecari cercuri intime cunosteau
intriga.
Partidele politice se agitA acum in vederea alegerior
generale judetene. Ne având alte alegeri la indemana, part-
dul conservator, mai ales, profit& de prilej, profit& si de agita-
tiile studentesti spre a impresiona masa electoralä.
In sfarsit alegerile generale judetene. care se fac cu ace-
leasi liste ca i alegerile pentru Camera, insemneaz a. o in-
frAngere decisiv& pentru guvern la Colegiul I. Din 30 de ju-
det,e, ltstele guvernamentale nu sunt alese cleat 13. iar in 17.
se declarä balotagiu. La Bucuresti balotagiul este nentru toti
candidatii. Take Ionescu de pe lista cantacuzinist& vine cu
821 voturi dupä Procopie Dumitrescu, candidatul liberal care
obtine 847.
Take Ionescu era atunci in plinA inaltare de popu-
laritate.
Dac4 tlinem seam& de presiunile electorale intrebuintate
in totdeauna de guvernele Romaniei, acest rezult,at spunea
definritiv cà guvernul liberal a r&mas in minoritate
Peste o slptam&n& la alegerea in balotagiu a colegiului
I-iu, s'au petrecut in Bucurest marl violente. Opozitia con-
servatoare, inconjuratä de succesul de la primul scrutin, e
darza, iar guvernamentalii, temändu-se de o infrangere, se
impotrivesc cu disperare. De aceea se intAmpl& I numeroase
bätai si räniri.

www.dacoromanica.ro
 54

La scoala Clementa chiar i un fruntas conservator, unuI

dintre cei mai moderati, Ion Lahovary viitor sef al part-
duluii conservator, este lovit In cap cu ciomegele i sangerat.
Bine inteles guvernul, conform bunului i vechiului obiceiu,
iese triumfator.
Duminica 18 Mai, a 'fost inaugurat monumentul lui
Ion C. Bratianu.
Pompa cu care se face aceasta inaugurare intrece cu mult,
pe aceea dela statuia lui C. A. Rosetti. Acum este adevarata
sarbatoare a partidului fiinda Ion Bratianu a fost adevdratul
sef al liberahlor.
Serviciul divin este oficiat de atm' mitropolitul primat.
Cand, in urma ordinului dat, monumentul a fost desvelit,
Mitropolitul, insottit de D. Sturza, Ionel Bratianu i Proto-
popescu, a Mout inconjurul statuiei stropinCo cu apa sfin-
tita. In acel moment, muzica militara a intonat imnul national.
Statuia este opera sculptorului parizian Dubois, iar partea.
arhitecturala, e darorita arhitectului Petre Antonescu.
Au rostit cuvantäri: D. Sturza, din partea4 guvernului,
P. S. Aurelian in numele Senatului, M. Ferichicle in nurne-
le Camerei, Grigore Macri dela Iasi in numele Moldovei. Nico-
/aid din Craiova in numele Olteniei, general C. Budisteanu
in numele celor cari au participat la razboiul din 1877, I. G.
Bibicescu in numele primariei Capitalei.
Statuia lui Ion Bratianu, contrasteaza cu aceea a lui C.
A. Rosetti nu numai prin proportiile ei, dar i prin intelesul
ce i s'a dat: pe cand lui Rosetti nu i s'a acordat de cat atitu-
dinea unui scriitor la biroul sail, Ion Bratianu trãeste in pos-
tura indrumArilor de neamuri. Gestul sau arata Romanilor
Ardealul si le spune: acolo e viitorul!
Bucurestii de alta data, chlar cei de data nu tocmai
departata cei de la 1903 de pilda ne ofera dovezi docuk-
mentare destul de interesante. Asa, de pilda, Targul Mosilor.
Acum e vccba ca Targul Mosilor sai fie modernizat (?),
asa se spune: dar la 1903 era Inca targul asa cum l'am a-
pucat dar cu preturile cele mici de care nici nu ne mai a-
ducem aminte astazi.
Lume multä a fost la Mosi la 21 Mai. ziva sfintilor Con-
stantin si Elena. Compania tramvaelor a pus in circulatie
50 vagoane peste cele obicinuite. Au circulat in total 716 va-
goane. Numarul pasagerilor, a fost socotit la peste 110.000 dus
si intors. Dacä se adauga toti cei veniti pe jos sau cu trãsurile,
evident ca aproape 200.000 oameni au vizitat targul in ziva
aceea.

www.dacoromanica.ro
 55

Si cu cat de putin se multumea lumea ! Dulapul (scran-

ciobul) cel mare, unde fiecare client platea 10 bani o mo-
ned& necunoscuta azi a castigat intro singura zi, suma
enormA (?) de 1000 lei ! ? !...
Apoi la Eliade a fost invazie, s'a chefuit toat& ziva pang.
noaptea tarziu iar restauratorii au realizat castiguri cu care
cei de astaal nu s'ar multumi intr'o jumatate de ora.
In Joia Mosilor, a fost vizita regelui. Regelui Carol I ii
placea sä viziteze targul Mosilor in ziva aceea. Dar era o vi-
zita de protocol, cu acelas program si färä nimic
fiindca regele Carol I era robul traditiei neschimbate.
Regele adresa, la Intamulare. cuvantul unei oarecare per-
soane allata in Davilonul oficial, apoi trecea inainte.
In anul acesta regele s'a oprit in fata unei case de carton,
aci se adreseaza persoanei care pazea acea lucrare de arta
si intreba :
Ce meserie ai dumneata ?
Sunt samsar, Maj estate.
Ah ! samsar, vrea sg, zica dumneata castigi bani multi I
Si trecu Inainte.
Un caz Inteadevar extraordinar pentru moravurile
noastre si mai ales pentru oamenii cari au fost actorii acestei
drame. Doi studenti de la drept : Manolescu si Rascanu, in
urma unei violente certe, au esit pe teren. Cauza, o rivalitate
amoroasa. Studentul Manolescu a fost gray ranit In regiunea
Mime!.
Duelul, neflind in moravurile studentimei române. cazul
a fglcut senzatie.
Gheorghe Palade, fostul ministru de finante, este atacat
de ziarele conservatoare In ehestia tragerilor false de la ml-
nisterul de finante. Atat conservatorii cat si junirnistii sustin
c& intaile trageri false s'au facut pe cand Palade era ministru
de finante. Fat& cu aceste atacuri Palade pleaca la Barlad
si convoac& o intrunire publica sore a se apara. In ziva de 25
Mai 1903 Intrunirea se tine si Palade rostest,e un lung discurs
timp de trei ore. Seam partizanii Ii of er& un banchet in gra-
dina public& a orasului. Dupg, ce au vorbit caitziva oratori
Palade s'a sculat sa le raspunda, dar nu-si rosti bine cuvan-
tarea i dam gramada.
Gheorghe Palade Ii sfarsea tocmai discursul cu fraze adre-
sate tinerimei. El tocmai spunea ca, tinerii liberali sa/ aiba de
la batMnii liberaili, drept talisman onestitatea politica.
Tocmai cand pronunta cuvantul talisman", gura i se con-
tract& si deodata cazu in nesimtire.

www.dacoromanica.ro
 56

Locul unde si-a gasit moartea a fost insemnat spre a i se

ridica acolo o statue. pi statuia a fost inaugurata 21 de ant
mai tarziu.
pi apoi doua tapte triste au urmat imediat. D'abia a murit
subit Pa lade. ca un mare incendiu izbucni pe strada principala.,
iar la ora 5 se simti i un cutremur de pamant. Pentru cabalisti
a fost materie de comentat. Superstitiosii au vazut, in aceste
doua intamplari, mana providentei.
Pa lade a murit de un atac de anghina de piept. Diag-
nosa doctorului Minovici spune ca Pa lade a murit de anghina
pectorala datorita uned arterio-scleroze generalizate. foarte Ma-
intata. cu miocardita i nefrita interstitiald. Era, deci un car-
diorena1. Arterio-scleroza era atat de inaintata in cat arterele
erau osificate In cele mai mici ramificatiuni chiar acele ale
membrelor. Cele ce mergeau la creer erau mai putin atinse.
Lui Pa lade guvernul i-a facut funerahi nationale in Bu-
curesti, unde corpul defuncituhii a fost adus
Chestiunea tragerilor false ia propo*ii i devine un cal
de bataie imnotriva multor liberali fruntasi; rare altdi este a-
cuzat si Take Protopopescu, fost secretar general al ministe-
rului de finante, om de o mare activitate. foarte sever in ser-
viciu, organizatorul servicillor acelui minister si unul din mein-
brit aceled oculte in fruntea careia. se zicea cã sta Eugeniu
Carada.
Take Protopopescu este atacat i acuzat de catre ziarul
Evenimentul" din Iasi: un proces de presa este deschis,
Take Protopopescu O. in judecata ziarul esan al carui redactor
rasnunzator este insa, achitat.
Zilnic noui denunturi se fac, asa ca. la un moment foarte
multi fruntasi functionari sunt banuiti i chiar acuzati ca au
practicat tragerea falsa i s'au folosit de pe urma ei. Opozitia
de amandoua nuantele incepe o campanie impotriva guvernului
pe aceasta chestie pe care o aduc In intrunirile publice.
Afacerea degenereaza, in scandal politic. Procurorul ge-
neral Tataranu, insarcinat cu ancheta, demisioneaza, atir-
mand O. a fost Impiedicat sa-si facä datoria, ca a fost oprit
de a depune pe unele persoane vinovate dar protejate de
politicianii zilei.
1V1inistrul de finante Emil Costinescu, cumnatul lui Tata-
ranu, este delegat sa fac a. demersuri pe lama acesta spre a-1
hotar1 sa rainanä in functiune macar pana ce va depune ra-
portul anehetei; dar Tataranu refuza.
Aceastä chestiune contribue inult la zdruncinarea guver-
nuaui, dar, in realitate, guvernul nu este vinovat fiindca s'au

www.dacoromanica.ro
 57

lacut trageri false de catre unii functionari, el este ikinovat

pentru ca nu voeste ca unii banuiti sa fie atinsi.
Adevkrul, tristul adevar, este ca tragerile false se prac-
ticau la ministerul de finarite de multi ani, si se praciticsa
ca un fel de operatiune foarte inocenta. Adicd, spuneau ope-
ratorii : Statul pierde ceva ? Nu. fireste. De oarece nu se trag
la sorti de cat tot numai atatea titluri cate trebuie, este in-
diferent cu totul, daca sunt scoase din urnd hartiile lui A. sau
hartiile lu B.
Si astfel, unii functionari ori cumparau in ajunul tra-
gerilor titluri pe cot& scazuta si le notau apoi ca scoase din
roatä spre a castiga diiferenta, on notau ca esite la sortd,
titlurile oare caror bancheri cari castigau sistematic sume in-
semnate la fiecare tragere. Si, bine inteles, serviciul acesta era
intctdeauna platit.
Sistemul favoritismului si al proteguirei partizanilor po-
htici este demoralizator, asa ca in cele din urmd, cu greu se
poate sti cine e inocent i eine culpabil.
Justitia a lovit in cele din urmä pe cativa din autorii
reateriali.
Nemulttunirile impetriva guvernuhri cresc si din cauza
felului de a administra al lui Vasile Lascdr, ministrul de in-
terne, si al prefectului de politie Iancu Saita.
Vasile Lascar s'a pus cu ravnai la lucru ca sa purifice si
sa formeze administratia, insä cu aceasta 'dotal:ire a trebuit
la loveasca in multe deprinderi rele si in multe drepturi casti-
gate in acest domeniu. Toti rad naravitd se ridica impotriva rni-
nistrului de interne care e sdpat chiar in partidul liberal.
Un alt ponegrit i ram atacat din toate partile este pre-
fedtul de politie Ioan Saitr
Orn integru i functionar intelectual, sarguitor i animat de
aceleasi bune intentiuni ca i eful sau, Saita se pune pe lucru
ca sd aduca elemente noui in politia Capitalei Apoi face admi-
ruistratie i pune ordine acolo unde era atata dezordine.
Localurile de petrecere nocturne le reglementeazd; aces--
tea nu pot tine deschis &cat panN la o anumitä ord, lauta-
rilor nu le mai este ertat sä cante noaptea intreaga; negusto-
rilor le interzice sa, ocupe trotuarele cu niarfurile ce* debitea-
za; vaxizatorilor ambulanti nu le mai permite sd plimbe mien
descoperiti pe cobilite, reprima o multime de obiceiuri sal-
bailee.
Bine inteles toate aceste masuri supara, irita si maresc
curentul opozitionist.
Agentii partidelor de opozitie lucreaza neobositi ca sa a-

www.dacoromanica.ro
 58,

traga pe toiti cei 1ovii prin nou,lle masuri i sa-i inregistreze

in partidele opozante; asa creste 4 se urnfla valul de ne-
multumire care va coplesi in curand guvernul all va sili sa se
retraga.
Dar nu este mai putin adevarat ca reformele lui Vasile
Lasear au adus o viata noua in administratiunea tarei, dup.&
cum administratiunea lui loan Salta a fost binefacatoare.
Amandoi au lost slujbasi civilizaI cari au facut cinste iäreL
Dar moravurile politice erau corupte si lumea nepregatitä
pentru reformele adoptate.
Cat timp erau, fatti, in fata, in rivalitate, numai cele doua
mari partide de guvern, dupa idealul englez al regelui Carol,
competitiunea era mare, fireste, dar nici o data n'a ajuns la
crancenia la care a ajuns atunci cand si al treilea partid a in-
trat In linie.
Ivirea partidului conservator, zis amstitutional, de sub
sefia lui Petre Carp, a inzecit goana dupa recrutarea parti-
zanilor.
Amatorii de functiuni publice ca si aceia cari visau Si-
tuatiuni politice Inalte, discutiuni parlamentare i altele la
fel, au ineeput sa se inmulteasca, ingrijitor. Cand mai tarziu,
se va infiinta i partddul democrat sub sefia lui Take Ionescu,
va fi apogeul In dezastru.
Dar nu Petre Carp personal era autorul acestei recrudes-
cente de competitie politica; Carp clinpotriva n'avea nici stima,
nici incredere in manoperile electorale. Visator lipsit cu desa-
varsire de talentele cerute organizatorului 4 electorului, el cre-
dea numai in sprijinul regelui pe care nu l'a avut nicodata
intreg.
Partidul carpist avea, Salsa, doi puternici electori: unul era
Nicolae Filipescu, cellalt era Alexandru Marghioman. Cu o
deosebire de nuanta, pe cand Filipeseu era primejdiosul elec-
toral in opozitie, Marghiloman era de ternut cand se afla la
guvern.
Filipescu a facut multe zile negre diverselor guverne,
Alexandru Marghiloman si-a practicat aptitudinile, mai ales
in calitate de ministru de interne in cabinetul de la 1910 pre-
zidat de Petre Carp.
Ziarele cu data de 30 Mai publica cum 0 telegrama din
Belgrad anunta cã regele Alexandru al Serbiei i regina Draga
au fost detronati i alungati din tara. Dar ziarele de a doua zi
publica, cu amainunte, adevarul: regele si regina au fost asa-
sinatd de catre un numar de conjurati militari.
In afara de rege si de regina au fost ucisi In luptele ce

www.dacoromanica.ro
 69

au urmat: Nicolae i Nicadem Lunievita fratii reginei, gene-

ralul Tintar Marcovici preseciintele consiliului de ministri, gene-
ralul Pavlovici ministrul de rEtzbat, generalul Lazar Petrovici
aghiotantul regal al regelui colonel Naumovici, al doilea
aghiotant, capitanul Milicovici i locotenent Gogovici ofiteri de
ordonanta. Gray raniti au fost Velimir Teodorovici fost minis-
tru i colonelul Dimitrie Nicolici comandantul diviziei Du-
narei.
Pe la orele 2 noaptea, un inEemnat grup de ()uteri au pa-
trons cu f orta in palatul regal dupa ce au ucis, on au prins pe
oamenii de pazd.
Locotenentul-colonel Naumovici aghiotant al regelui, dar
castigat complotului, soma pe rege sä se predea. Regele Ale-
xandru apuca revolverul i mica la pamant pe 1Taumovici. A-
tunci incepu goana impotriva regelui 0 a reginei care s'a apa -
rat cu molt curaj.
In camera perechei regale s'a gasit o dezordine spaiman-
taoare, ceeace dovedeste Ca lupta acesteia cu ofiterii asasini, a
fost lunga i crancenO.
Dupa ce au fost dobora.ti arnandoi, unii s'au repezit asupra
corpului reginei i 1-au necinstit, ceilalti au apucat corpul re-
gelui i 1-au aruncat pa fereasträ. Asupra acestui corp s'au ga-
sit eel putin 30 lovituri provocate de gloante ; apoi in cadere a
suferit fractura craniului 0 a coloanei vertebrale. Totusi regale
a mai trait doua. ore.
Corpul reginei Draga, necinstit, zacea macelarit, cu nume-
roasele lovituri de Wail, de revolver si de pumnale.
In fruntea conjuratilor se afla colonelul Masin. In timpul
acesta militari calari natrulau prin ora i tunurile impoclObite
CU flori, circulau. A doua zi tot orasul a fost pavoazat i inflo-
nit, s'au organizat dantori si cantece, iar ziva a fost prefacuta
in sarbatoare nationala. Corpul locotenentului-colonel Naurno-
vici a fost inmormantat cu onoruri nationale rar Monitorul O-
ficial" anunta ziva urmatoare Ca colonelul a murit pe campul
de onoare.
Imediat, ofiterii conjurati au proclamat rege pe Petru Ca-
ragheorghevici, incoronare aclamata de trupe prin toate ca-
zarmile.
Locotenentul-colonel Misici a povestit astfel tragica intam-
plare :
Ultimele ordine au fost date de colonelul Masin, cumna-
tul reginei. La ora 11 jurn. toate scctiile politienesti, conacul si
cazarma jandarmilor, au fost inconjurate de trupe. La un
semn al nostru, capitanul Lyuba Costici deschise cele doua

www.dacoromanica.ro
 60

porti despre Vest, pe cand eu fortam poarta dela Est si am pa-

truns In conac cu part din regimentul 6 de infanterie. Garda
palatului a opus o impotrivire desnAdajduita, dar a lost rapu-
sa ; in lupta au cazut 6 mort si 20 rkniti.
Usa de intrare la vechiul conac fiind inchisa, a fost sparta
cu dinamitA, ; cu acest prilej a murit lt.-colonel Naumovici, a-
ghiotantul regelui care venea sa deschicla pe dinauntru. Deci,
nu este adevarat ca a fost ucis de rege".
Locotenentul-colonel Misici urmeaza :
Am gasit pe rege i pe regina in pat in costume sumare
si ram somat sa se predea. El mi-a raspnus
Eu nu sunt regele Milan ca sa ma sperii de cativa ofiteri.
I-am cerut atunci sa expulzeze pe regina Draga ; clrept
rkspuns, insk`regele o lua in brate Si o saruta.
Atunci ofiterii au tras asupra lor i i-au impuscat. Peste
20 de gloante au strapuns corpul regelui, dar mai multe gloante
au intrat in corpul reginei Apoi amandoua trupurile au fost a-
runcate pe fereastra. Acolo au lost gasite a doua zi dimineata".
Dar alte versiuni au povestit asasinatul in aLi termeni, asa
ca nu se pot cunoaste precis toate amanuntele. .
Acest tragic eveniment a pricinuit o mare emotiune la Bu-
curesti si la Curtea regala. Mai ales era nesiguranta asupra ur-
marilor, caci multi vedeau in acest asasinat mana Rusiei.
Am spus ca colonelul Misici a patruns in conac in capul u-
nui batalion din regimentul 6 de infanterie. Dar acest regiment
purta numele de regimentul Regele Carol al Romaniei". In ur-
ma tragicului fapt, regele Carol a telegrafiat la Belgrad, anun-
tand ca renunta la onoarea de a fi capul acelui regiment.
Desi dramaticul eveniment dela Belgrad nu a fost un eve-
niment bucurestean, totusi fiindca in Micureytii de altddatet"
am crezut nemerit sa introduc toate intamplarile din afara.,
care, prin importanta lor, au preocupat cu deosebire lumea bu-
euresteana de pe vremuri, de aceea am inregistrat asasinatul
perechei regale sarbesti.
Imi amintesc c. acest fapt a procius la Bucuresti, nu nurrai
senzatie, dar Si ingrijorare, cad multi voiau sa vada in supri-
marea regelui Alexandru, preludiul unei apropiate ofensive
Rusiei, care era gata sa atace Austria.
Pe la iumatatea lui Iunie 1903, moare Mihail Vacaresm,
acela care dobandise o mica celebritate ca cronicar teatral or
monden" al ziarului L'Independance Roumaine" sub pseudo-
nimul Claymoor.
Descendent al unei familii aristocratice, a lost mai intai o-

www.dacoromanica.ro
 - 61

fiter de cavalerie, apoi, esind din armata, a ocupat locul de cro-

nicar la ziarul francez timp de 24 ani.
Era un om. foarte afabil, de perfecta colegialitate si bun
camarad. Moartea Jul a lasat un gol in presa.
Claymoor era, ceea ee se chiama, un tip. Era ziarist, dar
prin nici o lature nu facea parte din lumea ziaristilor ; träa
in sanul societatei boeresti in care crescuse i careia ii aparti-
nea. Cate anecdote nu au ramas de pe urma acestui om, foarte
bun dealtfei !
Claymoor, fiind complect chel, purta peruca Intr'o vara la
Constanta, pe vremurile and plaja era la vii, Claymoor se seal-
da In mare. Imprejurul lui mai multi cunoscuti. La un moment
unul ii smulge peruca de pe cap si o arunca in apa. Valurile in-
cep sa goneasca ornamentul capilar al lui Misu Vacarescu, iar
el ii da silinte neputincioase ca Isa-si reia ornamentul. i toata.
plaja rasuna de o mare veselie.
Fostul nostru confrate intru presa traia acum in mijlocul
fustelor spre a putea izbuti cronicele sale lumesti. i, in ade-4
var. aceste cronice dedeau de minune si cu multa competenta
descrierea tuturor toaletelor doamnelor la deosebitele. serate.
Unii pretindeau cä autorul lor era platit de cusatoresele cele de
lux, insã lucrul n'a fost nici odata dovedit.
Adevarul este ca timp de 24 ani Bucurestii au avut epoca
lui Claymocr.
Astazi nimenea nu-si mai aminteste macar de omul acesta
care era un fel de arbitru al elegantei femenine, neavand cu
Petroniu decAt afinitatea vocabulei. Petroniu era arbitrul ele-
gant.ei masculine, pe cand Claymoor era arbitrul'elegantei fe-
minine.
Rautaciosii afirmau ca onoul avea aplecäri ferneesti usor de
explicat, dar ceeace nu era o fabula e faptul ca, atunci cand
Claymoor lauda o toaleta sau recomanda o cusatoreasad, toata
lumea bund adopta i cusätoreasa i toaleta.
In sfarsit procesul tragerilor false dela ministerul de fi-
nante vine inaintea justitied. Ministerul numeste, pentru apa-
rarea intereselor statului, nu mai putin de 5 avocati : pe Ghe-
orghe Panu, Const. Stere, Vasile Missir, Toma Stelian si Ale-
xandru Djuvara.
Tribunalul e compus astfel : presedinte d. Mavrodin, Jude-
eatori d-nii Bals si Schina. Aparatorii acuzatilor sunt : Con-
stantin Disescu, N. Vladescu, I. Tanoviceanu, Gr. Urlateanu,
Stavri Bratianu, Em. Pantazi, Miteecu, AL Ionescu i Neagu.
Cititorii vor ti, ca in acest proces au pledat aproape toti
fruntasii baroului, atat din partidul liberal cat si din opozitie._

www.dacoromanica.ro
 62

C;auza era ca. afacerea, nu numai a pasionat mult opinia publi-

ca, dar i pentru ca foarte insemnate interese de tot felul erau
In joc.
In ziva de 1 Iu lie 1903 a fost inaugurat pe piata Lucaci,
in fata liceului Matei Basarab. bustul lui August Treboniu Lau-
rian, fost nrofesor de filosofie la liceul Sf. Sava inainte de anul
1848.
Laurian a desfasurat o mare activitate cultural& si natio-
nal& si a fost profesorul de limba roman& al regelui Carol cand
a venit acesta In Ora. Piata a primit numele de Piata Lau-
rian", jar la inugurare au vorbit d. profesor Stefan Ion si C. F.
Robescu, primarul Capita lei.
0 telegram& din Bruxelles cu data de 18 Iu lie 1903 anunta
moartea generalului Brialment. Acest eminent si cult general
era cunescut in toata lumea militara ca specialist In arta for-
tificatiunilor. La el a facut apel guvernul roman In anul 1883,
cand a ridicat forturile din jurul Bucurestilor si fortificatiile
dela Namoloasa-Galati.
Pe la sfarsitul lunei Iu lie 1903 o stire trista soseste dela
Carlsbad : Anghel Dernetrescu, unul din cei mai eminenti pro-
fesori secundari, a murit durd o scurta suferinta.
Anghel Demetrescu era un om cult, Meuse studii frumoase
atat in tar& cat si in Germania si a fost o figura interesanta 4
In presä. A scris numeroase articole de politica externa In Na-
tiunea, ziarul lui Dumitru Batianu. In cele din urrn& se Inscri-
sese In partidul conservator si a fost ales deputat al colegiului
III de Teleorman.
Profesor de mare merit si om cu vasta cultura generala, a
lasat pareri de rau unanime, cu atat mai mult ca a murit tã-
när, numai de 55 ani.
In ziva de 5 August 1903 principesa mostenitoare Maria,
viitoarea regina, naste un nou principe caruia i se pune numele
Nicolae-Ferdinand.
0 telegrama din Paris anunta, moartea lui Bernard La-
zare, autorul Cart.ei : O eroare judiciara" cu privire la osan-
direa lui Dreyfus. Bernard Lazare n'au uitat cititorii este
acela care, venind in Romania sa ancheteze personal cauzele
emigrarei evreilor, a fost primit cu entusiasm de populatia
evree.
Vestea mortei sale arunca jalea in lumea evreeasca dela
Un incendiu In coriditiuni ciudate izbucneste pe bule-
vardul Carol la proprietatea arhitectului Ion Socolescu. Acest
incendiu dij nastere unei afaceri judiciare senzationale. Arhi

www.dacoromanica.ro
 63

tectul Socolescu, un cunoscut foarte activ constructor, aceluia

caruia îí datorim Casa de depuneri i alte cladiri, este acuzat
ea a dat foc rimobilului spre a incasa prima dela societatea de
asigurare. Socolescu este arestat iar cererea lui de liberare pe
cautiune este respinsa, pana la Curtea de Casatie.
La 8 Septembrie 1903 a murit generalul Eracle Arlon, co-
mandantul corpului II de armata, unui din cei mai eminenti
generali ai nostri.
Arhitectul Socolescu este achitat de Curtea cu jurati de
invinuirea ca, dat foc imobilului in care locuia spre a in-
casa prima asigurarei.
Duminica. 12 Octombrie se face alegerea nouluri consiliu
de disciplina at advocatrilor.
Decan este ales M. Antonescu cu 241 voturi contra d-lui G.
Danielopolu care intruneste 91.
Cu intrarea In toamna, miscarea politica activa reincepe.
De odata cu campania de rastumare a guvernului dusa de eon-
servatori, se a-firma o nouä miscare de nemultumire in partidul
de la guvern. De asta data ministrul justitiei Eugen Stätescu,
demisioneaza.
In locul acestuia seful guvernului introduce in cabinet pe
Alexandru Giani, fost consilier la Curtea de Casatie, retras de
curand la pensie pentru limit& de varstä.
Complectarea cabinetului in acest fel, cu un om care nu
facea politica a provocat marl nemultumiri in partid.
Nemultumirile slmt in adevar foarte mari, eIe se abat, mai
ales, asupra presedintelui Camerei Mihail Ferechide care, fiMd
prieten personal cu Alexandru Giani, l'a irnpus primului mi-
nistru.
Ca demonstratiune impotriva acestuia, o mare parte dintre
cleputatii majoritatei hotaresc sa nu-i voteze la presedintie
cand se va deschide parlamentul.
In adevar In Noembrie Camera face un vadit act de ostili-
tate la alegerea presedintelui. Iau parte la vot 130 deputati,
majoritatea este de 66, iar scrutinul da urmätorul rezultat : 71
voturi pentru Ferechide, 50 buletine albe si 1 abtinere. Astfel
Ferechide scapa numai cu 5 voturi peste limitä, jumatatea Ca-
merei fiindu-i ostila.
Votul este semnificativ i arata c majoritatea nu mai este
omogena ci e adanc divizata ; de aci inainte regimul merge spre
disolutiune, cei trei ani de guvernamant liberal au uzat cu de-
savarsire partidul.
De la moartea In! George Palade, personalitatea cea mai
activa care agita majoritatea i solicitl un loc in guvern, este

www.dacoromanica.ro
 64

Alexandru Djuvara. Dimitrie Sturza. vazand ca dihonia a intrat

adanc In randurile majoritatei, ia hotararea sa treaca, opozitiei
puterea de indata ce se va sfarsi legislatura.
Una din cauzele dezagregarei este chestiunea tragerilor fal-
se della finante, opozitia agita i acuza guvernul, opinia publica
crede ca fiind implicate persoane influente. ancheta nu a fost
Intinsa mai departe. Aceasta credirta se intareste si mai mult
cand unul din condamnati, principalul vinovat dispare din
tara.
Opinia publica e aproape unanima a crede ca fuga acestuia
a fost inlesnita de guvern in schimbul tacerei catorva nume
compromise. Se spune ca fugitul, vazandu-se pierdut, a amenin-
tat s spue tot ce stie i sä dea de gat pe toti vinovatii. In fata
primejdiei, guvernul a st&ruit la Camera de punere sub acuzare
ca acuzatul sa, fie liberat pe eautiune, apoi i s'au dat bani cu
care sa peat& tral in strainatate i, In sfarsit, i s'a inlesnit fuga.
Vechile ziduri ale bisericei Zlatari incep sa fie dararnate.
Biserica Zlatari era pana la 1903 Inconjuratä de un rand
de ziduri, cu pravalii si un etaj, pravalii in care erau instalate
multe magazinuri, Intre altele cunoscuta eofetarie Baltador,
Mania Paun Popescu, birtul La Pisica beraria La
Carul cu bere", etc. La etaj au fost pe vremuri ministerul de
justitie i ministerul artelor
Biserica era ascunsa Intre aceste ziduri si nu se vedea din
strada In subsoluri au fost instalate un numAr de zarafii.
Biserica Zlatari a fost inchinata de calugarii greci Patriar-
hului din Egipt. Cand s'a facut daramarea zidurilor s'a desco-
perit o fresca reprezentand Nasterea Domnului purtand ins-
criptia Ton Ieron Apostolikon thronon Alexandreias".
Fara sa fi fost o cladire artistic& totusi aceste ziduri re-
prezentau o etoca istorica, un trecut trait al tarei noastre, de
aceea s'ar fi euvenit ea daramarea sa se faca In mod sistematic,
asa ca inscriptille i icoanele sä fie pastrate, macar ca docu-
mente istorice.
Se spunea ,
Biserica Zlatari avea o traditie nebuloasa. i misterioasa.
din battrani cum se zice cum cã r. zidurile
acestei biserici au pastrat multe crime si fapte necunoscute de
lumea din afara. Calugärii greci se dedeau aci la orgii marl. Fe-
mei frumoase, fie din lumea galanteriei, fie din socieatea cea
mai buna, veneau i petreceau nopti luxurioase cu calugarii
cari cei mai tineri erau foarte vigurosi.
De multe ori negustori cu averi insemnate, dispareau fara
a li se mai da de urma. Zvonul public spunea ca oamenii ace-
stia erau ademeniti de calugari, pentru Imprumuturi 91 alte a-

www.dacoromanica.ro
 65

faceri, oamenii veneau cu incredere, aduceau banii ceruti, apoi

nu mai eseau niciodata. Asasinati, acestia erau ingropati in
pimnitele Zlatarilor.
Care era originea acestei biserici si de unde numele de
Zlatari ?
Inainte de a se fi cladit biserica aci era un loc viran, iar
pe acest loc Ii aveau corturile un numar de tigani nomazi a
claror profesie era poleitoria. Erau poleitori in aur. Cand s'a
haarat cladirea tiganil au fost expulzag, insa numele lor a
ramas i locului i bisericei. Crimele calugärilor erau facute cu
ajutorul oare caror boeri cari imparteau cu acesti calugari
banii jefuiti de la cei pe cari '1 ucideau.
La 9 Noembrie moare Luigi Cazzavillan fondatorul zia-
rului UniversuP.N5,scut in Italia, Cazzavillan a venit in Buau-
resti in urma rdzboiului din 1877 spre a-pi cauta norocul. A in-
teles repede ea aci este o taxa in care ar putea gasi ceea ce
cauta. Dar la inceput si mai multi ani dupa aceea, norocul nu
l'a ajutat dupa sperantä.
A fost numit profesor de limba italiana la liceul Matei Ba-
sarab, a facut sä apara ziarul Fratia Italo-Romand", a scos
mai tarziu Neceisarur, a vandut apa de scos petele de pe
stofe, in sfarsit a facut tot felul de incercari fara sä poata reusi.
Intr'o zi a facut s apara Universul foita mica de No. 6 pe
o singura foae plina numai cu fapte diverse, un foileton senza-
tional, diferite crime, plus preparatele medicamentoase ale far-
macistului Bertelli din Italia, care a fost primul furnizor de a-
nunciuri pentru ziarul Universul.
Cazzavillan a fost un rnuncitor i un stäruitor. Negresit nu
era intelectual sj nu a inteles sa faca din ziarul sau un instru-
ment cultural, el era numai un comerciant i un om cu price-
perea afacerilor, de aceea de la inceput a pus ziarul pe o baza
comerciala.
Acest fel de a intelege ziaxismul a contribuit ca, multi ani
dupa aceea, Universul a fie considerat in cercurile gazetaresti
drept un organ inferior, nedenm de prea mult.. consideratie.
Pentru intelectualii i ziaristii mai vechi era numai gazeta cri-
melor si a foiletoanelor pentru birjari.
Cazzavilan, ne fiind cetatean roman, nu voia ca ziarul sau
se ocupe de luptele politice dintre partide. El spunea in tot d'a-
nna redactorilor sai ca sa, nu ia parte nici unui partid.
Nill cu ala, nii cu ala ; asta este Universul.
Mai tarziu infiripandu-se a cumparat casa in care este in-
stalat i astazi ziarul si a deschis apoi un magazin cu tot felul
Vol. III. 5

ot

www.dacoromanica.ro
 66

de marfuri coloniale, rnanufactura, medicamente, parfurnerie,

jucarii. articole de toale"
Inteo iamb, a adus din Italia oare care hapuri de catrami-
na., un preparat al farmacistului Bertelli. Ajutat de reclama U-
niversului, hapurile de catramina specific in contra tusei si
bronsitelor s'au vandut ca painea calda. FarmaCistii au in-
ceput sa fie alarmati si au reclamat Directiunei sanitare sus-
tinand ca celebrele hapuri sunt vatamatoare rinichilor. Analiza
a dovedit inofensivitatea lor. insä a obligat pe Cazzavillan sa
nu le debiteze de cat in urma unei ordonante medicale. Cu ace-
lasi spirit comercial el a rezolvat problema. Stiind c aproape
nici un medic nu va recomanda hapurile de catramina, a an-
gajat un medic personal, l'a instalat intr'o camera la Universul
unde avea orele sale zise de consultatie. Tog cei cari veneau la
Universul ca sa cumpere hapurile treceau mai intai prin camera
doctorului Georgescu, primeau ordonanta far& sa. plateasca nici
un onorar apoi treceau in magazin. Pentru acest oficiu cloctorul
Georgescu primea 300 lei pe luna. Dar i-a ramas i o porecla,
in corpul medical toata lumea 11 numea : doctorul Catramina.
Inainte de acest medicament, Cazzavillan lansase: pomada ita-
liana pentru cresterea pärului. In fiecare numar al Univer-
sului se citeau cele cateva scrisori trimise de aceiasi doi-trei
cliençl cari spuneau : Pomada Italian& pentru cresterea paru-
lui dandumi rezultate minunate. va rog mai trirnitetimi doua
borcane".
Asupra acestei pomezi lumea fat:ea tot felul dc zeflemele,
de obiceiu se spunea pomezei sale ea are darul sä faca sa cna-
seal parul si in palma. ,
Luigi Cazzavilani a fost atins de un cancer al stomacului
sau al ficatului si muri. Inca In toata puterea de munea, la 51
de ani.
La 30 Decembrie 1903 moare Mihail Paleologu, ennsilier
la Inalta Curte de Casatie, unul clintre cei mai distinsi magis-
trati, o fire originala i un caracter independent.
Paleologu n'avea cleat 56 ani.
ANTIL 1904

La balul obicinuit ce se da, pe vremea aceea. la nalatul

regal la 1 Ianuarie s'a petrecut anul acesta un incident destul
de hazliu. Iata cä prin marele salon de receptie se observa un
domn Imbracat In costum de consul, care se plimba in sus si
In jos fara sã cunoasca pe cineva, far& ca cineva sa-1 cunoasea.
S'au facut grabnice cercetari dar in zadar, nimenea nu stia eine
e domnul, de unde vine si eine 11 introdusese.

www.dacoromanica.ro
 67

In sfarsit adeva)rul dar numai in parte fu cunoscut :

misteriosul strain era Sir Reginald Ward, consulul Romaniei la
Londra.
Nu se stia insä cine 1-a introdus in Palat si atara de asta,
trebuia gasit oineva aut6lizat care sa-1 prezinte regelui. Asupra
primei intrebari misterul a urmat, sä planeze, asupra celei d'a
doua s'a gasit, in fine solutia : Ionel Bratianu ministrul de ex-
terne fu insarcinat cu prezentarea.
Un al cloilea incident urma imediat. Obicedul la Curte erh,
ca, in cadrilul de onoare sä figureze de o potriva doamne roma-
ne i doamne straine, dar principesa Maria si printul Ferdinand
nu mai respectau traditiia. In anul acesta nici o doamna roma-
nä n'a lost invitata, f apt care a provocat critice unandme si
protestari zgomotoase.
Regele Carol, care era un hotWat supus al trad4iilor si
care, pe de alta parte, nu admitea ca la Palatul Regal sa se pe-
treaca fapte menite a nemultumi lumea, a fost foarte suparat
de incident. S'a spus atunci ca o explicatie destul de acra a fost
intre rege i principesa.
Acest incident a creiat principesei mostenitoare o atmos-
fera cam neplacuta in lurnea oamenilor din societatea de sus,
intrucat incidentului i s'a dat intelesul ca principesa Maria are
o stima mecliocra pentru femeile romane.
Mai tarziu unele din aceste doamne au harazit pe princi-
pesa cu o porecla. Fiindca. locuia la palatul dela Cotroceni au
botezat-o : Mita Cotroceanca.
Principesa a facut mult haz de vorba si nu s'a suparat.
La inceputul lui Ianuarie 1904 scriitorul francez Catulle
Mendes a tinut la Ateneu o conferinta asupra istoriei poeziei
franceze in secolul al 19-lea.
Sala Ateneului era plina pana la ultimul loc. A doua con-
f erinta a fost asupra subiectului : Personalitatea lui Wagner".
In lumea advocatilor o chestiune noua agita spiritele.
Consiliul de disciplina al baroului a luat hotazarea ca, dela 1
Ianuarie 1903 II-tuna/id, toti advocatii 0, fie obligati a ourta
roba in fata instantelor.
Monitorul Oficial" din 30 Decembrie 1903 a publicat ur-
rnatoarea deciziune a consiliului de disciplina.
Avand in vedere ca conform decretului publicat la 29 De-
cembrie 1864 avocatii sunt obligati ca si magistratii de a purta
uniforma cand sunt in sedinta.
Avand in vedere ca Wspozitiunile acestui decret au fost
consacrate prin art. 88 procedura civila din 1865. care au fost
mentinute la modificarea facuta in 1900.

www.dacoromanica.ro
 68

Avand in vedere ca caracterul obligatoriu al uniformei pre-

vazuta de decretul din 1864 a lost recunoscut de ministerui jus-
titiei atät in 1869 prin raportul No. 7138 din 21 Iunie cat i in
1900 cu ocaziunea desbaterilor asupra Procedurei civile iii
Senat.
Pentru aceste motive Consiliul decide ca, de la 1 Februarie
1904. advocatii vor fi obligati a purta uniforma prevazuta prin
art. 2 al decretului din 29 Decembrie 1864 cand se vor prezenta
in sedinta : la tribunalul Ilfov, la Curtea de Apel din Bucuresti
si la Inalta Curte de Casatiune, fie pentru a ra.spunde la apel.
fie pentru a pleda".
Aceasta masura foarte bunk precum am spus, a produs a-
gitatiune; un numar de advocati s'au impotrivit sa se supuna
sub cuvant ea( masura ar fi medievala fl.. catolica. Adevarul,
!ma. era altul : unii avocati se codeau ca sä cheltuiasca, altii
erau animati de acel spirit de impotrivire Incapatanata i sis-
tematica, pe care unii il pun in toate imprejurarile.
Roba a fost aplicata atunci. insa. n'a trecut mult si a cazut
in desuetudine.
La 15 Ianuarie s'au facut 5 alegeri partda1e la colegiul 1
de Camera i Senat : Tutova, Vaslui, Tecuci, Mge i Teleor-
man. Guvernul este batut pe toata linia. La Vaslui e ales juni-
mistul Delavrancea i la Tecuci conservatorul Ion Lahovari ; in
celelalte trei judete balotagiu. Guvernul este cu desavarOre ru-
inat, opinia publica 11 respinge pretutindeni. Daca n'ar avea
puterea guvernamentalk, candidatii sä n'ar putea intruni de-
cal un numar foarte neinsemnat de voturi.
La balotagiu guvernul a biruit la Tutova si Arges dar a fast
batut la Teleorman unde a e%t Constantin Disescu. Cu ale-
geri libere nici un guvernamental nu iesea.
Vasile Lascar prezinta reforma comunala.. in calitate de
ministru de interne. Proiectul starneste agitatie in partid. Prin
aceasta. reforma comuna.le rurale foarte multe din ele ne-
putand fi bine administrate din cauza insuficientei fondurilor,
erau Intrunite cate 2 sau chiar 3 spre a forma comune mai
mari si mai bogate.
Aceasta dispozitie provoaca furtuna. Aproape intregul stat
major liberal : M. Ferekide, Anton Carp, C. Stere, Take Proto-
popescu, Matei Corbescu, au combatut reforma. FAA de acea-
sta impotrivire i prevazand caderea sigura a proiactului, Lascar
a cedat. Totusi curentul Impotriva ministrului de interne e atat
de mare !neat caderea lui e privita) sigura.
Tetlegraful aduce o stire senzationala razboiul ruso-
japonez a izbucnit.

www.dacoromanica.ro
 69

Inca cu doua-trei luni mai Inainte era mare tensiune Intre

cele cloutt taxi, asa cä räzbodul parea de neinlaturat ; acum lap-
tul s'a Indeplinit.
Inainte chiar ca declaratia de rdzboiu sa ajunga la St. Pe-
tersburg flota japoneza a intrat In actiune si a scos din lupta
cuirasatii Retwisan", Cesarevici" ca si crucisatorul Palada".
Cu chipul acesta flota rusa. /Amax-land In inferioritate maxea
a ramas In stapanirea japonezilor Cari au putut trece trupe In
-Coreea.
Aproape intreaga opinie public& la noi este de partea ja-
ponezilor ; afar& de cativa frunta,si conservatori, rusofili cu-
noscuti, toata lumea doreste infrangerea rusilor.
Ma Intalnesc la clubul conservator cu generalul Lahovary,
ale carui simpatii pentru rusi sunt cunosoute. Ii comunic pa-
rerea mea cb, japonezii vor fi Invingatori atat din cauza de-
partarii camnului de lupta de Rusia europeana cat 0. din cauza
incapacitatii rusilor.
Generalul rade si-rni raspunde
Stii ce sunt japonezii fata de rusi ? La fel ca si cand un
catelus te-ar anuca de pantalon ; cu o lovitura de picior Ii a-
runci cat colo. Victoria rusilor este absolut sigura.
Generalul Lahovary trecea drept un militar de mama Intaia,
dar, de data aceasta a vazut fals.
0 drama care pasioneaza publicul : un medic din Plo-
esti, doctor Iacobsohn. Eind acuzat ea szi-a ucis sotia prin o-
trava, este denus. Cand va veni procesul In fata Curtei cu jurati,
TOW vorbi mai pe larg.
Celebra artista franceza Jeanne Hading joaca la teatrul
Lyric rolul Fany Legrand din piesa Sapho a lui Alphonse Dau-
det. Apoi ioaca in La Chatelaine de Alfred Calms. in Denisa si
in Frou-Frou.
Toata elita Capitalei asista, regina Elisabeta i principii
mostenitori deasemenea.
In partidul liberal luptele devin acute ; oculta adica Eu-
geniu Carada, temandu-se ca Vasile Lascar sä nu dobandeasca
un prestigiu prea mare cu reformele sale si sa se impue la sefia
partidului, 11 combate energic prin toti amicii sal. Carada lu-
creaza spre a pregati sefia lui Ionel Bratianu, fiul amicului sau
intim Ion C. Bratianu.
Carada, ca clemonstratie, vazand ca parerile sale nu sunt
urmate de Din-Atria Sturza, demisioneaza din comitetul execu-
tiv al partidului liberal. Oculta staruie pentru ca partidul sa pa-
raseasca puterea i sä treacä In opozitie spre a pregati mai
bine sefia lui Ionel Bratianu. A doua zi si-a trimis demisia 91

www.dacoromanica.ro
 70

Constantin Nacu. Toti batranii liberali cer capul lui Va.-Ale Las
car, a carat situate in guvern a devenit foarte subreda
In Manciuria armatele rusesti sunt batute in toate par-
tile de japonezi. Port-Arturul este alsediat dar se apara Inca.,
desi japonei ii dau asalturi crancene. Rush nu pot birui ni-
erten, mai ales din cauza rivalitatilor dintre amiralul Alexief si
generalul-sef Kuropatkin. La sfarsitul lui Martie un nou de-
zastru se abate asupra rusilor; intr'e lupta navala., cuirasatul
Petropavlosk este scufundat cu 600 oameni. Pe cuirasat se afla
si amiralul Makharoff, comandantul suprem al flotei rusesti.
Mare le Duce Ciril. care se afla pe bord, s'a putut salva inotand
pana la vasele trimise in ajutor.
0 nouã afacere la orclinea zilei este comanda tunurilor
cu tragere repede. Dimitrie Sturdza starue sa se faca comanda
In Germania la fabriea Krupp, pe cand generalul Lahovary
fruntas al partidului conservator, face campania pentru ca sã
se primeasca coneurenta cu tunurile Erhardt si cu tunurile fran-
ceze care sunt superioare. 0 lupta crancena, polemica prin presö.
si dnternel6zi In parlament.
Rezultatul acestei campanii a fost : 1) Comisiunile militare
au cerut sa se faca oarecaxe modificari tunului Krupp, ceeace
fabrica a primit; 2) generalul Lahovary n'a mai putut veni la
departamentul razboiului cand nartidul conservator a venit,
la putere.
De altfel generalul Lahovary nu se sfia ea sa-si manifes-
teze sentdmentele sale franco-file ea si pe cele ruse-file in fata
evenimentelor.
Generalul adreseaza in Senat o interpelare lui Dimitrie
Sturza, ministrul de razboi, asupra relei administratiuni a ar-
mated.
Sturza raspunde furios numind pe generalul Lahovary :
fanariot.
La 29 Aprilie un mare incendiu a izbucnit la Palatul
functionarilor din Plata Vietoriei. Mai toti locatarii au suferit
pagube marl, dar cel mal greu incercat a fost pictorul Verona.
In acel dezastru pictorul a pierdut 180 de panze.
o multime de docmente istroice, costume, arme adunate
pentru un mare tablou intitulat Venirea lui Mahomet in tiara",
totul a pierit. Au pierit adbumuri scumpe covare de Persia, ar-
muri, draperii orientale, in sfarsit tot cea ce face distinctia unui
atelier artistic. Dar faptul tot atat de tragic pentru pictor era ca
polita asiguratoare de 56.000 lei ce o platea societatii de asigu-
rare, neglijase sa o plateascat de eateva luni.
Artdstul a ramas zdrobit de durere in fata acestui dezastru.

www.dacoromanica.ro
 71

La mijlocul lunei Iunie 1904 moare Frosa SarandY. una

din cele mai mari artiste ale Teatrului National.
Frosa Sarandy era nascuta la 1840, deci a murit la 64 ani.
A jucat in. multe piese, dar creatiunea ei de capetenie a fost in
maul vaduvei Frochard din Doua orfane".
Artista nu invatase in scoala, asa ca nu stia nici ceti, nici
scrie; rolurile i le citea altcineva iar dansa le invata ascultand.
Un gaz foarte Original fireste.
Bolnava, desi nu prea batrana, nu mai era un element ac-
tiv al teatrului.
La sfarsitul lunal Iunie 1903 moare subit Ionescu-Gion
(recte Gheorghe Ionescu), profesor i om de litere distins.
Ionescu-Gion era un muncitor, a scris Istoria Bucures-
tilor" si multe alte carti. A peris multe cronici literare i arti-
cole prin ziare, a tradus piese de teatru atat singur !..;at si in co-
laborare cu Alexandru Odobescu. Activitatea lui a fost mare, ca
scrhtor, profesor i conferentiar.
Cand a murit era profesor la liceul Matei Basarab.
Desi foarte activ. n'a avut idei originale. de aceea n'a lasat
urme mai adanci.
La 1 Iu lie a venit vestea mortii lui Krueger, fostul pre-
seclinte f ar noroc al republicei Transvaal din Africa de Sud.
Situatia guvernului fiind critica, se fac incercari, atat din
tabara conservatorilor cat si din tabara junimistilor, pentru
Impacarea celor doua ramuri; oamenii cu prevedere amintesc
cä liberalii au putut veni la putere in 1901, numai dupä doi
ani de opozitde, flinda au stiut s uite neiMelegerile dintre
ed i sa se uneasca intr'un singur partid; daca comservatorii ar
face acelas lucru acurna, peste o luna ar fi la guvern. Dar
conservatorii n'au ascultat niciodata, de asemenea motive. Den-
tru ca ambitia sefiei avea precadere asupra oricarui alt interes
general. De aceea incercarile de impacare nu au putut izbuti.
De aceea i partidul conservator s'a stins peste mai putin de
15 ani.
Pe cand in partidul conservator se mentinea dezbinarea,
in partidul liberal 1ncepea lupta latenta pentru Impingerea lui
Ionel Bratianu catre sefie; acest curent lovea si in Dimitrie
Sturza, care pornea sa fie pus aproape sub autoritatea tana-
rului. concurent. Oculta nu mai voia sa recunoasca pe Sturza
de sef, sau, dac.1.( 11 recunostea, facea aceasta numai pentru
aparenta.
Pus la carantina de oculta, Dumitru Sturza s'a vazut nevoit
ca sa se snrijine De fostdi drapelisti, adica Vasile Lamar. Emil
COlistanttheseui."P. S. Aurelian

www.dacoromanica.ro
 72

Framantarile cunrindeau tot partidul

La un moment Ionel Bratianu a rupt bunele relatiiuni cu ti-
nerii generosi, adica cu fostii socialisti intrati in partidul libe-
ral. Cu ocazia pelerinajului la mormantul lui Ion Bratianu dela
Florica, in ziva de 5 Mai s'a petrecut un fapt semnificativ.
Ionel Bratianu a invitat la masa, in casa parinteasca numai pe
fruntasii din vechile cadre, iar tinerii generosi toti in grup, au
luat masa pe la baracile ridicate, cu acea ocazie, pentru servi-
ciul poporului.
In fata acestei situaii, care ameninta nu numai viata gu-
vernului, dar i unitatea partidului, fruntasii din toate nuan-
tele full convocati la o consfatuire la Senat. Erau de fata toti
membrii zuvernului au Dimitrie Sturza in cap. Mai multi frim-
tasi au vorbit. Apoi lua cuvantul batranul P. S. Aurelian. Dupa
ce adres& un apel la unirea tuturor liberalilor, el facu aluzie
la silintele pe earl le face oculta ca sa inläture pe Dimitrie
Sturza dela sefie i sä aduca pe Ionel Bratianu. Cu multa fineta
Aurelian spuse :
Se face in partia o lucrare pentru schimbat chiar
sefia, dar, pentru moment, chestia nu este Inca coaptal".
Si spunand aceste vorbe, isi intoarse privirile catre Ionel
Bratianu, care, pe vremea aceea, era Inca Omar.
Ion Saita. nrefectul de politic, a luat multe masuri bune,
precum am mai spus. Tntre altele a reglementat functionarea
cafeurilor cu cantarete, numite cafeuri santante". Cu acest
prilej sa ma intorc inapoi i sa arunc o privire asupra vieti bu-
curestene cu douazeci de ani in urma.
Obiceiul in Bucuresti era, pe atunci, ca in aceste teatre
de varietati cantaretele sa nu fie platite si nici o taxa de in-
, trare sa nu plafrasca vizitatorii : antreprenorul afacerei se
multumea?cu castigul din consumatiuni, iar cantaretele faceau
cheta plimband farfuria printre mese.
Aceastä chetare era o adevarata morisca, caci fiecare can-
tareata nu canta decat un singur cantec, foarte scurt, i imediat
scobora de pe scena, lua farfuria i Pornea dupa. cersit. Astfel
spectatorii trebuiau sa stea in permanent& cu mana in buzu-
nare, spre a scoate parale.
De obiceiu la acest disc nu se dedea cleat cate 5 bani, Meat
cantaretele, spre a ispiti si a paean pe naivi, puneau in farfurie
cativa lei de argint. Era o invitatie ca sa dea monede la fel,
pentru acei clienti cari nu cunosteau moravurile locului sau
pentru aceia cari faceau curte cant&retei care cheta.
Dar daca erau naivi cari adeau in cursa i dadeau lei in
loc de 5 bani, in schimb erau i aceia cari declarau ca sunt

www.dacoromanica.ro
 73

artist pentru ca sa nu dea de loc. Obiceiul, in aceste localuri

era ca artist de orice fel, sä fie scutiti de chet5-
Asemenea cafe-santan era la Singer, in strada Doamnei.
(Acum pe acel loc s'a cladit aripa cea noua a Bailed Marmo-
rosch Blank). Apoi era, pan& la clarimarea localului la
Stadt-Pesth, unde este acum Pasagiul Vilacros. Apoi era la Al-
cazar in dosul Pasagiului roman, la Rasca in strada Academiei.
Mai tarziu in strada Regal& in sala de marmora a hotelului
Union, un local care se numea La Pisici", la Papaianopol tea-
trua de Varietat numit Imperial" in strada Campineanu colt
cu strada Sf. Ionic& local ce a disparut etc., etc.
Dar Cafeul-santan eel mai vechiu, acela pe care l'am gasit
in Bucuresti la 1871, era cel de la Patak in strada Carol.
Ion Saita a pus capat chetei care devenise o adevarata
spoliatiune si a impus antreprenorilor sa inlocuiasca cheta cu
o plata la intrare. Aceasta invitatiune n'a fost nici pe placul
patronilor nici pe placul cantaretelor, insa cheta a disnarut de
atunci.
Cu cativa ani mai inainte se introdusese in Bucuresti
Academia de biliard. Cea d'intaiu Academie a fost infiintaf a de
catre doi domni : Bratianu i Panamihalopolu ; aceasta Aca-
demie a fost instalatä mai intaiu pe bulevardul Academiei,
apoi pe strada Academiei in sala unde, dupa acea, s'a instalat
Restaurantul Parlamentarilor
Aceasta Academie fun ctiona cu lucatori de biliard adusi
dela Paris, cari faceau partida prin bila rosie i cu prinsori.
Cei mai cunoscuti lucatori erau Dede, Drouet. Murtra, Feiler, etc.
Fiindca aceastä Academie atragea multi amatori i cast-
ga surne bune, n'a trecut mult i s'au infiintat i altele : una
sub hotel Bristol, unde a fost mai tarziu un cinernatograf, una
la hotel de France si mai traziu alta in curtea hotelului Otetele-
anu (Frascati) Insa, dupa o glorie de vreo doi-trei ani, Aca-
demiile acestea au clegenerat, n'au mai produs castiguri si au
disparut definitiv
Viata bucuresteana a Cunoscut i sportul bicicletei. Intre
anii 1880 si 1895, timp cam de 15 ani, sportul bicicletei a fost
cultivat cu destulä pasiune. De dimineata la sosea intalneai
multä lume din societatea de sus, cloamne i domni, cari fa-
ceau hicicleta. Indata s'au infiintat cateva scoli de bicicleta
printre care, aceea a lui I. Dumitrescu ne bulevardul Elisabeta.
pe un Wc viran unde s'a c1dit acurn Palace-hotel, cat si scoala
lui P. Antonescu pe soseaua Basarab.
BiciclLtil cei mai tari au lost: un domn Zisa. anoi Milia-
escu-Gherasi, Mitica Vladoianu, Alois Pucher etc. Iancu Kalin-

www.dacoromanica.ro
 74

deru administratorul Domeniilor Coroanei facea bicicleta, ca

sport higienic. Ca o concesiune personala i se däduse autoriza-
'Oa sa se plimbe cu bicicleta pe aleele Cimigiului. Cati-va
ani in sir s'au organizat intreceri cu prenti intre biciclisti, iar
Luigi Cazzavillan a corstruit chiar un velodrom. pe partea
dreapta a soselei Kiselef.
Pasiunea a tinut, insa, numai cativa ani, lumea de sus a
parasit bicicleta dupa scurt timp, iar lumea cealalta n'a prac-
ticat-o decia vreo 10-15 ani. Si sportul bicicletei a disparut,
bicicleta ramanand numai la dispozitia oamenilor de serviciu
de prin localurile de comerciu.
Cu incetul viata bucuresteana se modifica. A disparut
gradina Zdrafcu, au disparut i Herastraul Vechiu i Bordeiul 91
Avedic i Sans-Souci i moara de la Floreasca, i gradina lui
Nae Ulmeanu, moda a impus pe Fronescu peste podul de la
-
Herbstrau.
Preumblarea la Sosea cu muscalul era marele sict. Cu
20 de lei aveai pe cel mai lumps muscal, pe Mira, ai carui cai
n'aveau egali nici ca frumusete, nici ca trap, nici ca iuteala. 0
preumblare la Sosea, cu ori care muscal, pentru doua ocoluri
costa 10 lei. Si In totdeauna gaseai muscali liberi pe piata Tea-
trulu
Lautarul cel mai cautat, cel mai bine 'Watt si fara rival
era Christache Ciolac. Oamenii de petre.ceri nu intelegeau o
masa cu prieteni sau un chef fara arcusul lui Ciolac. Nimeni
nu canta ca dansul Ciocarlia" i nici de atunci incoace ni-
meni nu a mai cantat ca dansul aceasta bucatä. De altfel Cio-
lac a avut succese marl si la Paris in timpul ultimei Expo-
zitduni
Acest mare artist care avea in arcusul sau an suflet deo-
sebit, care mdsca inimile, smulgea aplauzele i muia ochii de
lacrimi. a facut in Bucuresti o epoca i a fost o autoritate. lar
cand a murit, in urma sicriului sau au defilat... trei oameni...
Vechiul Bucuresti se preface. Apare automobilul, eine-
matograful incepe sa ocupe un loc inseninat in viata bucures-
tilor, fara sa ne dam seama, vedem ca cinematografele rasar in
numeroase sali la Bane Eforiei, la hotel Bristol, la hotel de
France, in strada Doanmei azi Paris la Volta, la Venus,
la Terra, la Lux, la L'Independance Roumaine, etc.
0 societatea infiinteaza taxirnetre de piata, insa. dupl.
cativa ani de circulatie dispar; locomotia ramane tot pe grija
birjarilor si a tramvaelor cu cai, pana In ziva 'n care se inn-
inteaza societatea tramvaelor comunale cu tractiune electrica.
-- SA revenim la evenimentele anului 1904.

www.dacoromanica.ro
 75

La 22 Mai s'a dat la palatui Cotroceni o se:Tata in benefi-

ciul societätei Materna, organizata, sub auspiciile principesei
Maria.
Serbarea s'a dat in parcul castelului.
Au fost 2 scene pe care s'au jucat : teatru de varietati, o
comedie de Courteline: La paix chez soi i pantomima Visu)
Domnitei montata cu pricepere de Alexandru Davila.
Au jucat numai diletanti din societate. Cornedia lui
Courteline a fost jucatä de c1-4na Jeanne Olänescu i Rudi
Catargi. A cantat d-na Lily Cerkez. Mica d-soarl Wachrnan a
dansat cake-valkul. D-nele Cerchez i Olanescu s'au distins in
dansuri serpentine.
In Visul Domnitei rolul protagonist a fost tinut de prin-
cipesa Maria in costume de rara frumusete. D-soara Jouell, o
englezd, a fault pe Fat Frumos, d-na Arista C. Disescu pe
Muma Padurei, Alexandru Davila ciobanul, d. Aurel Orascu
bufonul Curti, d-nii Ion Al. Lahovary i Gheorghita Robescu
cei doi imparati. Printul Carol si principesa Elisabeta doi pagi.
In rolul damelor de onoare ale Domnitei d-nele i d-rele :
Tataranu, Odobescu, Durma, Adjuchievici, Lakman Cucu, Sta-
rostescu, Barozi, Poenaru, Vladoianu, Balasch, Zosima, Calcd,
Crauffurt, Radu Diamandescu. Florile reprezentate prin d-nele
si d-soarele : Maria Ghica, Nicoleanu, Economu, Catargi, Mar-
culescu, Iliescu, Moroianu, Petretsou Capitanovioi. Orchestra
condusa de profesorul Dinicu.
Spectacolul s'a incheiat cu o cavalcada feerica care a zmuls
aplauzele ovationale ale spectatorilor.
Acest obiceiu de a se juca teatru cu actori diletanti luat
din societatea de sus era sustinut de cativa domni i ateva
cloamne cu mult talent. Astfel doamna Lily Cerkez avea un
real talent de cantAxeata si de Cumatra (Comera) in reviste.
Dupa spusa cunoscatorilor nici chiar o prof esionista nu ar fi
putut juca mai bine. Apoi era Alexandru Davila.
Davila era un superior director de teatru, avea energie,
avea pricepere i avea gust, dar avea i talentul interpretului.
Spectacolul de care vorbesc aci a lost organizat si condus de el.
La 1904 mai exista inca 0 societate aristrocratica, care as-
tazi a disparut aproape cu desavarsire
In ziva de 19 Iulie 1904 a sosit la Sinaia o delegate a
regimentului 2 dragoni din garda imperiala german& al carui
proprietor era regele Carol.
In delegate erau : locoltcolonel Bartsch cle Sieisfelcl. ea-
pitan de Jena si locotenent de Levetzov.
Li s'a facut o primire pompoasä, in aceeasi zi li s'a of erit

www.dacoromanica.ro
 76

un dejun de gala la Castelul Pales, iar primul ministru si mi-

nistru de razboi D. Studza a primit In persoana defileul bata-
lionului de vanatori. La Bucuresti ofiteril germani au fost pri-
miti cu multä atentiune i ii s'a oferit un pranz de gala la
Cercul Mllitar.
Ce departe suntem de acele vremuri !
Sunt acum 20 de ani, o alta lume, o alta mentalitate. A-
proape toate Intäile roluri au disparut. Dintre conclucatorll
tarei n'a mai ramas aproape nici unul.
Regale Carol si regina Elisabeta au murit. Fruntasii par-
tAdului liberal: Dimitrie Sturza, P. S. Aurelian, Emil Costinescu,
Vasile Lascar, Alexandru Djuvara, G. D. Palade, Spiru Haret,
Mihail Ferichide, Alecu Constantinescu, Ionel Bratianu etc.
sunt in mormant. Acelas drum l'au luat i fruntasii partidului
conservator : Gheorghe Cantacuzino, general Manu, Petre
Carp, Titu Maiorescu, Teodor Rosetti, Take Ionescu, Nicu Fili-
pescu, Alexandru Marghiloman, Barbu Delavrancea.
Ei bine, toata lumea aceasta respecta politica de alianta
cu Germania, pe care toata, lumea in tara o privea ca pe o putere
rnilitara i economica fara rival.
Despre Romania Mare de astazi doar visätorii ar fi vorbit.
La 27 Tulle s'a deschis expozitia agricola a Societatei a-
grare a marilor proprietari. Era asezata la Soseaua Kiselef pe o
intindere de 15 pogoane formand un drept unghiu strabatut de
cloua axe.
La inaugurare erau gata multe pavilioane precum : al re-
gied monopolurilor, Domeniile Coroanei, Inchisorilor, Otto liar-
nisch, Iuliu Saxon, Geiser, Salm, LOwenbach, principele Bran-
coveanu, fabrica Luther, Z. Zusman, Paianu, Draghiceanu fl
Popescu, plus o sonda in marime naturala.
Iata cateva preturi ca sä ne dam socoteala
Poarta principala a costat 2500 lei, chioscul pentru muzica
1250, palatul agricultural 28.000 lei pe o suprafata de 1400 in.
p., pavilionul regal in stil romänesc, unde a fost industria cas-
nica a cDstat 6850 lei. In total Societatea Agricola a cheltuit
125.000 lei. Astazi la 1929 cu aceastä suma nu s'ar putea con-
strui decat d'abia un sopron.
Presedinte al societatei era marele proprietar Stefan Gre--
ceanu.
In ziva de 2 Iulie 1904 s'a dat la sosea, sub auspiclile
ministrului de instructie Spiru Haret, o serbare pentru aniver-
sares, de 400 ani a mortei lui Stefan cel Mare.
A lost serbare grandioasa cu participarea tuturor scoli-
lor din Capitala, si a unui foarte numeros public

www.dacoromanica.ro
 77

S'au ridicat tribune si terase. De la orele 6 dimineata au.

Inceput sa vie scolile, delegatiile tutulor regimentelor din Ca-
pitoldi Ministrul Haret a venit cel d'intaiu la ora 6 exact.
Slujba religioasa a fost oficiata de arhiereul Nif on Ploes-
teanu, asistat de arhiereii Sofronie Vulpescu si Ca list Ialonntea-
nu. Dupa ee corul scoalei a cantat un imn au inceput cuvanta-
rile. Au vorbit: Victor Ratiu, student, Bogdan decanul facul-
tatei de litere 4 Spiru Haret
Incepe apoi defilarea. DAM armata, apoi studentii Aniversi-
tari, scolile secundare i elevi in bluze albastre ai scoalei de
meserii.
Veni randul cortegiului istoric, in ordinea urmatoare : o
avant-garda. de jandarrai, apoi : pe cai mici i iui, inuti in
frau anevoe. trecura buciumasii purtand lungi buciume pe du-
pa gat.
Tobosarii avand tobe de fiecare parte a selei, un grup de
surlasi si trambitasi, in urma ceata steagului care forma gar-
da de onoare a unui steag imitat credincios dupa steagul lui
Stefan cel Mare aflat la muntele Atos. In mijlo--.3 mergea stea-
gul iar in dreapta si in stanga lui a1i doi ostasi. Acestia pur-
tau halebarde i steaguri mai mid..
Venea grupul domnesc.
Mic de stat, blond pe un cal vioiu, Stefan cel Mare trecu,
imbracat in hainele albe de ceremonie. Pe cap avea coroana
si in mama. sceptrul. Alaturi de el calarea Vlad Tepe§.
Dupa ei grupul copiilor de casa., sfetnid, sfatul boerilor
mari, sfetnicii domniei. parcallabii de Hotin, Cetatea Alba,
Neamt, Roman si Orhei.
In sfarsit au urmat siruri dese de tarani moldoveni calari,
cu plete lungi i cu costumele epocei.
Insufletirea era in toate inimile.
Studentul Ratiu fhnd prezentat lui Dumitra Sturza, pri-
mul ministru, acesta l'a felicitat pentru cuvantarea rostitä, dar
l'a i mustrat in_acelas timp. Sturza i-a spus :
Sileste-te sa deprinzi graiul sirnplu i frumos al t,ara-
nului care e cel curat romanesc, atunci cluvantarile dumitale
vor fi mai frumoase".
Cortegiul a defilat si pe calea Victorlei.
La 13 Iulie o drama se petrece in cafeneaua Macedonia
cu Lntrarea prin strada Paris, situata in imobilul epitropiei
Nifon.
De mai multa vreme o vrajba mare framanta colonia roma-
nilor-macedoneni. Acestia erau acum desPartiti in doua tabere,.
una cu Lazarescu-Lecanta, alta cu fratdi Papahagi pi alth.

www.dacoromanica.ro
 78

Lazarescu-Lecanta redacta un ziar Balcanul" a era acu-

2at ca. sustine politica greceasca.
Din cauza acestei animozitäti intr'o zi Dimitrie Papahagi,
venind la cafeneaua Macedonia si vazand pe Lecanta stand la
masa cu mai multi greci, se repede la dansul si-1 bate. Lazares-
cu-Lecanta obtine un certificat dela un medic dovedind leziu-
nile capatate pe carp in urma bataaei suferite si face plangere
la Darehet
De tearna de a nu mai fi atacat Lazaresrm nu mai calca pe
la cafenea, insa in ziva de 13, ca impins de o fatalitate. se du-
ce ca sa caute De un doctor Carangiu ; pe cand convorbea cu
aceasta la o alta, masa se aflau mai multi profesori macedo-
neni printre cart Nusi Tuliu, Die i Petre Papahagi, Sadima Dia-
mandi si altii. Toti acestia erau profesori inlocuiti in Macedo-
nia de Sturza, aceia earl intretineau agitatia in Bucuresti. Cum
11 \rad pe Lecanta incep sa strige :
Afar& tradatorul !
Lazarescu protesteaza dar toti se reped asupra lui si'l zno-
pesc cu bastoanele. Razbit si incovoiat sub lovituri, el scoate
revolverul si trage la intamplare in gramada ; glontul nime-
reste pe cel mai inofensiv, pe Ilie Papahagi.
Vazand cadavrul camaradului lor, unul trage cu revolve-
rul asupra lui Lecanta. Acesta fu lovit antroape de ochiul stang,
alte duoa gloante ii lovesc la piept in dreapta i in stanga, apoi
o lovitura de cutit sau de sis la buza si la piept.
Dupa primele cercetaxi Nusi Tuliu declara cã el este acela
care a tias asupra lui Lecanta cand a vazut cadavrul lui Pa-
pahagi.
Nusi Tuliu, marturisind fapta, a fost depus, toti ceilalti
macedoneni au fost lasati liberi. Nusi Tuliu era ziarist i lucra
la mai multe ziare din Bucuresti.
Razboiul ruso-japonez se apropie de desnodatnant. Ru-
§ici sub comanda genera1ului Kuropatkin, sufera, o mare si san-
geroasa, infrangere la Liaoyang. Bätalia a lost foarte crancena
Kuropatkin a trebuit sa, se retraga in graba spre Mukden ur-
marit de armatele victorioase ale generalilor Oku, Nodzu si
Kuroki.
Zdarul Times" scrie, frisk cá succesul strategic moral a
stat de partea lui Kuropatkin care a putut zadarnici Dlanul
de inconjurare al japonezilor.
Acestia si-au datorit victoria infanteriei lor care, singura
pe lume, a putut da timp de 5 zile cele mai omoritoare asal-
turi in contra pozitailor intarite ale rusilor. i, totusi, avand
pierderi ingrozitoare, sä poata reincepe atacurile cu aceiasi vi-

www.dacoromanica.ro
 '7 9

goare. Prada luata de japonezi a fost foarte neinsemnata, ei

n'au putut lua nici o locomotiva macs". Caci totul a fost din
vreme, ori distrus ori Tetras.
Ruii anunta ca la Liaoyang au pierdut 250 ofiteri printre
earl 2 generail si 21.552 soldati, WM 233 tunuri. In bani pierde-
rile suferite costau 57 milioane ruble.
Pe la sfarsitul lunei Septernbrie 1904 moare Pana Bu-
escu, membru al partidului liberal, deputat al colegiului II de
Illov, fost sef politic al culoarei de galben, fost profesor de chi-
mie a scoala dela Herastrau, in urma inginer hotarnic. Impreu-
na cu marele orator Nicolae Ionescu a condus ziaru1 Buna Cre-
dinta.
Parasind pe Ion Bratianu a fäcut parte din clisidenta lui
Dumitru Bratianu. A fundat societatea de asigurare mutuala
Unirea" si a fost eroul luptelor nesfârsite date in jurul acestei
societati spre a o poseda. A murit la varsta de 71 ani.
La inceputul lunei Octombrie generalul rus Kuropatkin
suferi o a doua mare infrângere in batalia dela Mukden, numi-
ta batalia dela Yantai. Ziarele franceze spun ca au cazut
80.000 oameni din ambele pr
Vineri 30 Septembrie s'a intamplat un caz tragic la
Curtea de Casatde.
Constantin Maracineanu, osandit de Curtea cu jurati la 12
ani munca silnica, pentru un omor savarsit in calea Serban-
Voda, se prezinta in fats. Curtei ca recurent. El era aparat de
avocatii Iancu Brätescu si Al. Sontu. Curtea era astfel compu-
sä : presedinte Buicliu, membri Ec.onomu, Duca, Kivu, Iulian
si *is/mu.
Foarte mult lume venise sa aUda rezultatul, fiindca asu-
pra cazului lui Maracineanu era controversa, nici un fapt ma-
terial nevenind sä confirme verd!ctul.
Dupa pledoarii Curtea se retrage dar peste un sfert de ora
aduce sentinta : recursul era respins.
Maracineanu se opreste un minut, rade sarcastic, apoi se
repede, da. la o parte pe cei doi soldatd ce-1 pazeau, smulge arma
din mana unuia S o arunca in mijlocul said. Apoi scoate un
revolver si trage mai multe focuri asupra judecatorilor. 0 pa-
nica neinchipuita cuprimie pe toti, i toti fug care incotro.
Maracineanu, cu revolverul in mama alearga prin sala si
trage, intra in camera procurorului general Statescu, 11 vede
si trage asupra lui. Dar acesta se ascunde repede sub pupitru.
Maracineanu strabate Palatul de justitie cu revolverul in
mana, ese din palat urmat de public si sare inteo birje strigand
birjarului .0. mane. Acesta raspunde ca are musteriu. Maraci-

www.dacoromanica.ro
 80

neanu U ameninta cu revolverul. Birjarul, speriat, sare de pe

capra i fuge. Maracineanu ia haturile cu 0 Maria tine revolve-
rul cu cealalta si porneste intr'o goana nebuna pe calea Ra-
hovei.
In dreptul bisericei Domnita Balasa un proprietar D. Po-
pescu si un locotenent din infanterie sar in trasura i cauta
sa opreasca. pe Maracineanu. Acesta, fiind de o fortA herculana,
loveste cu putere pe antagonistii sai cari, totusi, rezista cura-
gios. InsMrsit apar portarelul Mircea Pilat si un jandarm ca-
re, lovind pe Maracineanu cu baioneta, II da, jos.
Publicul, adunat in mare numar, s'a repezit atunci asu-
pra eondamnatului snopindu-1 cu bastoanele care cadeau mai
mult asupra celor earl l'au arestat. Cu mare greutate a putut fi
aparat de furia
In urma acestui fapt Curtea de Casatie, constituita in
Curte criminala, a judecat pe Märacineanu i l'a osandit la
munca silnica pe viata. Maracineanu a fost aparat de d. C.
Disescu.
La inceputul lunei Octombrie 1904 moare la mosia Brazi
din judetul Roman la varsta de 80 ani marele orator Nicolae
Ionescu.
Nicolae Ionescu, fost profesor de Istorie la universitatea din
membru al Academiei Romane, fost deputat i fost sena-
tor, fost ministru de externe, avusese ceasurile lui de glorie ca
unul din cei mai mari oratori ai parlamentului roman.
Mare nationalist, a fost seful unui partid liberal din Mol-
dova numit Fractiunea libera i independenta". Toata viata
a fost liberal mai mult contra lui Ion Bratianu de cat ala-
turi de et
Ministru de externe in ajunul razboiului dela 1877, atitu-
clinea lui nu a convenit lui Ion Brätianu care l'a inlocuit cu
Mihaiil Kogalniceanu. Alaturi de Dumitru Bratianu a comba-
tut pe Ion Bratianu.
Acum era bättran iar varsta 11 tinea cleparte de activitatea
politica.
La 4 Octombrie 1904 se prezinta in fata Curtei cu ju-
rati procesul macedoneamtlui Nusi Tuliu omoratorul celuilalt
macedonean Lazarescu Lecanta.
Curtea este prezidata de d. Stambulescu asistat de d-nii
Bal i Robescu judecatori. Procuror d. Vercesca.
Nusi Tuliu e aparat de Al. Djuvara si Delavrancea. Pe ban-
ca apararei se mai aseaza : Petre Graclisteanu, Take Ionescu,
Constantin Cernescu sa Constantin Disescu.
Juriul este compus din : N. Olmazu, Daniel Patrulius, Ion

www.dacoromanica.ro
 81

Procopie Dumitrescu, Dr. Stoianovici, I. P. Margaritescu, Vasile

Asan. Ilie Dumitrescu, C. Apostolescu, Vasile Smarandescu, N.
Barcanescu, dr. I. G. Radovici i L N. Anghelovici.
Au sustinut apararea avocatii in urmatoarea ordine : C.
Cernescu, Al. Djuvara, Barbu Delavrancea, Petre Gradisteanu,
Take Ionescu si Constantin Disescu.
Nusi Tuliu a fost achitat.
Cu acest prilej un mare numar de studenti au urmarit des-
baterile. Duna liberarea lui Nu.si Tuliu un cortegiu impuna-
tor, de peste 1000 studenti, s'a format si l'a condus in urale
triumf ale.
Pentru acest proces cele trei partide politice au cautat sä
faca o manifestatie politica luand apararea lui Nusi Tuliu prin
reprezentantii lor fruntasi.. Astfel Petro. Gradisteanu, Alexan-
dru Djuvara i Const. Cernescu erau liberali. Take Ionescu pi
C. Disescu c(onservatori iar Barbu Delavrancea junimist. Ma-
nifestatia se facea fata de greci cart persecutal. atunci pe ro-
mani i faceau toate incercarile ca sa-i desnationalizeze.
Este interesant de constatat pentru moravurile noastre
igolitice Ca, desi era in joc un asasinat, totusi cele trei particle
de guvern, care teoreticeste osandeau omarul, nu s'au sfiit ca
sa se aseze pe banca apararei in mod demonstrativ.
Take Ionescu, mai irnpulsiv din naturd, s'a dus la jurati si
a aparat pe Nusi Tuliu, el angaja astfel raspunderea partidului
conservator. Ceva mai mult, intre cele trei partide se nascuse
chiar o emulatie. Cand junimistii au vazut Ca Take Ionescu
C. Eiisescu merg la jurati, ei au dat delegatie lui Barbu Dela-
vi cu toate ea Petre Carp, se linpotrivise formal.
Suntern in luna lui Octombrie i ne apropiem de ziva
fatala pentru liberali : aceasta e ziva cand ei vor trebui sa pa-
raseasca puterea, dar nici conservatorii i nici junimistii nu
stiu care din ei vor fi chemati la succesiune. Alegerile partiale
au dat in general o indicatie hotaritoare, partidul de sub sefia
lui Gheorghe Cantacuzino a intrunit pretutindeni un numar
de voturi indoit decat partidul junimist : regele nu are nici tin
cuvant ca sa prefere pe Carp.
De altfel Carp este un om cu totul lipsit de activitate po-
litica ; este un visator si se mangae Inca cu speranta c. regele
Ii va ohema pe clansul.
In timnul acesta, Take Ionescu lucreazä nentru situatia lui
personala, caci nu se stie ce surprinderi pot interveni. El stie,
insa, a sunt multi conservatori si multi junimisti cari lucreaza
pentru impacarea celor doua particle conservatoare dar se poa-
te foarte usor ca impacarea sa se faca pe spinarea lui. De aceea
VoL 111. 6

www.dacoromanica.ro
 82

ri ia masurne ca sa-si faca partizani personali i sä aiba in

mama i presa partidului.
Eu faceam sa apara ziarul Patriotul. Intr'o zi un antic per-
sonal al lui Take Ionescu imi propune s ma, scape de grija ad-
ministratiunei i sa-i cedez editura pastrandu-mi eu directiu-
nea politica Am cazut la invodala. A doua zi amicul imi pre-
zinta o ciorna de contract in care figura, si un articol prin care
decdaram ca. voiu unna linia politica a lui Take Ionescu, recu-
noscandu-1 de sef.
Am ramas un moment nedumerit, apoi am raspuns edito-
rului meu prezumtiv ca., atat timp cat Gheorghe Cantacuzino
este seful partidului, nu pot semna astfel de angajament. Din
ziva aceea Take Ionescu a fost fata de mine de o temperatu-
rd foarte scazuta.
Dar si eu am vazut limpede in jocul sau : Take Ionescu Ii
pregatea Inca de pe atunci sefia, facand aderenti. recrutand
partizani i silinclu-se sa. aiba cat mai multe ziare favorabile.
De Acleveirul dispunea, La Roumanie, ziarul francez al partidu-
lui. 11 avea in mana. Acum se silea sa. captureze si Patriotul
care, pentru vremurile de atunci. avea un bun tiragiu, caci tra-
gea 10.000 foi.
De si partidul conservator avea un comitet executiv din
care faceau parte Gheorghe Cantacuzino, general Manu, Iancu
Lahovary, general Lahovary, Take Ionescu, in realitate part-
dul era condus de un triumvirat compus din Gheorghe Cantacu-
zino. general Lahovary si Take Ionescu ; sau mai bine zis, ade-
varatul conducator era Take Ionescu care sugera generalului
Lahovary toate solutiunile pentru ca amandoi, apoi sä le suge-
reze lui Cantacuzino. Generalul Manu si Iancu Lahovary nu
erau decat figuranti.
Dar generalul Lahovary, desi i se atribuise sefia electorala
a Capitalei, era prizonier in mana lui Take Ionescu, el perso-
nal nu avea absolut nici un partizan. Afara de d. J. Th. Flo-
rescu, eful coloarei de albastru. care nu era takist. ci cantacu-
zinist, tot,i ceilalti sefi de colon cat i aproape toti ceilalti can-
didati pentni locurile de deputati si de senatori, erau takisti.
Take Ionescu a combatut sistematic pe toti candidatii cari
nu-i erau devotati personal, aceasta s'a vazut mai bine cand
au venit conservatorii la guvern peste trei luni.
Pe langa celelalte motive de släbiciune ale guvernului,
iata ca isbucnesc i numeroase rascoale täränesti partiale prin
unele judete din Moldova marginase cu Rusia. In Rusia, cu doi
ani mai inainte, au fost rd.scoale taranesti foarte sangeroase, a-

www.dacoromanica.ro
 83

cum ele se reproduceau in Romania absolut pe acelaO picior

ei cu aceleasi forme.
Ancheta administratdva descopera ca rascoalele din Jude-
tul Iasi au fost puse la cale de un domn anume Buttnan. Apoi,
färã multa greutate, ra4scoalele se potolesc. Ele fur' potolite
Insa numai la suprafata i pentru putina vreme, fiindca, peste
doi ani, in primavara anului 1907, trebuiau sä izbuCreasca cu
vehementa mare, sa ameninte Capita la si sa puie in tar& pri-
rnejdie de a suferi invazia austro-ungara.
In Septembrie 1904 se judeca de catre consiliul perma-
nent dela ministerul instructiunei publice, procesul alugari-
telor catolice cari conduc institutele de educatie Notre Dame
de Sion"
De mad multa vreme presa a dat alarma cum ca in scolile
acestor calugarite se practica prozelitismul pe scara intinsa 91
cä aceste calugarite, in loc sa se márgineasca a da educatie si
eultura, elevelor ce ii sunt incredintate, se saes:: O. le conver-
teased la catolicism. Mai ales fetele de oameni cu avere ertu
tinta acestei intentn.
In tara, cu ineetwl, se naste un curent de ingrijorare. Se
publica cum ca donmisoarele Basarabeanu din Braila au fost
convertite, d-soara Nadejdia putu din Iasi, asemenea. Fratele
acestei d-soare, d. Rudolf Sutu public:a rain ziare curn ca sora
sa cheltueste in institut sume insemnate, ca a donat pana a-
tunci 20 mii lei facand daruri pentru fie care slant, O ca., In
fine, si-a cerut intreaga parte din avere spre a o face danie
scoalei.
Se zvoneste cum cä in scoalele acestea se petrec i acte
jmorale Zvonul public, fireste, mareste toate proportiile, exa-
gereaza i nascoceste, tot felul de infamii sunt atribuite aces-
tor calugarite.
Dar in tar% valva creste i capii religiunei ortodoxe inter-
vin ; atunci ministrul instructiunei Spiru Haret, dã in judecata
consiliului permanent scoala Notre Dame de Sion" din Ga-
lati. Avocatul cdlugaritelor este istoricul i nrofesor universitar
A. D. Xenopolu.
Directia institutului este acuzata pentru nerespectarea le-
gilor Wei O a reglementelor scolare : a) ca n'a cerut autoriza-
rea impusa de lege, spre a functiona ; b) c5, are un profesor cie
religie care nu este nici ortodox nici doctor In teologie ; c) ca
se predau In *coal& numal cursuri in limba franceza ; ci) ca
scoala nu functioneaza conform legilor Wei ; e) c in Institut
se gäseau 4 profesori neautorizati de minister ; f) ca In insti-
tut se face propaganda catolica, etc., etc.

www.dacoromanica.ro
 84

In clesbatere profesorul Teodoru, care indeplinea rolul pro-

curorului, acuza pe calugarite cum ca dispretuiesc pe rege
regina, dovadd e faptul ca in convorbirea particulara, ii nu-
rneau in deradere : Monsieur et madame Charles".
Trebue sa spuriem ca aceste calugarite erau mai toate
franceze.
Pe langa profesorul Xenopolu, acela care inamtea guvernu-
lui, Ii luase insarcinarea de a al:Ara pc calugarite era Mihail
Ferichidi presedintele Camerei.
Procesul s'a judecat timp de 6 zile inaintea consiliului per-
manent. Consiliul, cu dou5, voturi contra unul, a hotdrit :
1) Toate cele trei institute ale congregatiunei Notre Da-
me de Sion" sa fie inchise pe timp de un an ;
2) Superioarele si personalul actual al acelor institute sä
nu mai alba dreptul de a functiona in invatamant ;
3) Ministerul instructiuned s aiba latdtuclinea de a lua ma-
suri ca toate institutele confesionale i particulare care nu vor
funetiona in limitele prevederilor legilor 4 regulamentelor tä-
rei sa fie inchise.
Consiliul era astfel compus : C. Demetrescu-Iasi presedin-
te. I. Bianu i Coculescu rnembri.
Acum incepe lupta in guvern pe acea.sta chestie, de oarece
Sniru Haret cerea sa se aplice sentinte inchizandu-se scoli1e,
iar Sturza era contra inchiderei. Se spunea ea regele Carol in-
susd a intervenit in sensul narerei lui Sturza.
Pe cand se discuta chestia anare in ziare o scrisoare a d-nei
Basarabeanu. mama celor 2 tinere care au fost convertite. In
aceasta scrisoare snune : ..Fetele mele inclusiv Cornelia si Na-
sika. sunt botezate in.religia ortodoxd de yreot roman. Cornelia
si Nasika au lost convertite la catolicism in institutul cdluad-
ritelor din Galati, pe timpul cdnd erau minore, lard stirea noa-
strd a pdrintilor. Cdlugdritele au impiedecat pe fiicele mele (.4
se mdrita fdcdndu-le sd vdrdseascd casa vdrinteascd. Scopul
calugaritelor este de a pune mdna ye toatd averea fiicelor me-
le. Pdnd acuma le-au luat dela 300 mii lei".
In guvern conflict. Spiru Haret ameninta cu dernisia iar
Sturza, pentru motive superioare, nu putea aproba inchiderea
scolilor catolice. Sturza mai trebuia sa tina seama si de stä-
ruintele lui Mihail Ferichide si ale lui Eugeniu Statescu cari
sustineau scolile. Bine inteles doi avocati platitd bine.
In sfarsit consiliul de ministri, fata de intransigenta lui
Haret i amenintarea lui de a esi din guvern, a fost silit a a-
probe Inchiderea provizorie a tutulor scoalelor congregatiunei

www.dacoromanica.ro
 85

lasand ministrului latitudinea de a le redeschide cand se vor

conforma legilor tbzei.
Juriul sectiunei zootehnice dela Expozitia agrara a acor-
dat medalia de aur urmatoarelor herghelii : 1) Fratii Secelea-
nu; 2) Cantacuzdno-Pascanu; 3) Primariei Capitalei; 4) Do-
meniului Coroaneri; 5) D. Apostolu; 6) C. Miclescu si A. Pa-
riano.
Pe la jumatatea lunei Octombrie 1904 s'a inaugurat spi-
talul pentru tuberculosi in strada Vrilor din campul Filaretu-
lui. Au vorbit D. Sturza prim rninistru, C. F. Robescu primarul
Capitalei, dr. Petrini-Galati si dr. I. Radovici.
La 26 Octombrie moare generalul Ion Algiu.
Generalul Algiu era un militar distins, a luat parte de doua
ori cu armata italiana la campanille facute contra Austriei.
Cuzist convins, n'a luat parte la conjuratia militara care l'a
cletronat pe Cuza. Dimpotriva cand a aflat, a doua zi, ca Voda-
Cuza a lost detronat, a isbucnit in hohote de plans.
Cand dupa razboiul din 1866 a parasit armata italiana, re-
gele Victor Emanuel a scris principelui Carol o scrisoare in
care spunea, intre altele : Fericitd fara a cdreia armatd po-
sedd ofiferi de valoarea rnaiorului Algiu".
Algiu a compus cel dintai Anuar militar in calitate de re-
dactor la Monitorul Oastei". La 1 Decembrie 1877 a fost Ma-
intat colonel pe campul de bataie si a intrat In Plevna cu cele
dintai trupe
Parasind armata a intrat in nartidul conservator si de doua
cri a fost prefect al politiei Capitalei.
Generalul Algiu a murit la varsta de 70 ani de un atac su-
bit de inima.
La 1 Noembrie Curtea cu jurati prezidatä de consilierul
C. Damboviceanu, incepe judecarea procesului doctorului Ia-
cobsohn din Ploesti.
Rare ori un proces a produs mai multa. senzatie. Infatisat
de doua ori inaintea Curtei cu jurati din Ploesti a fost de doua
ori amanat si in sfarsit, permutat la Bucuresti pe motive de
suspiciune legalä.
Doctorul Iacobsohn era acuzat nä otravit sotia nu
arsenic.
Repetatele amanari au avut de motiv numeroase expertize
ei analize cerute de parti, toti specialist si bacteriologii nostri
au fost pusi la contributde. i astfel in jurul acestui proces se
face o valva Mrä precedent aproape
In ziva procesului sala Curtei cu jurati gemea de lume,

www.dacoromanica.ro
 86

mai ales doamnele din societatea de sus erau in numar co-

varsitor.
Au depus in acest proces somitatile noastre medicale si
sefi de laboratorii: d-rii Babes, Ion Cantacuzino, Istrati, Stoi-
cescu, Riegler etc. Bine inteles oamenii stinted s'au contrazis
si au starnit veselia salei prin dovada facutä ca,, in campul
stiintei pozitive chiar, se cultiva controversa.
Acest proces, atat de celebru, mai ales fireste, prin banii
cheltuiti cu atata deslasurare de aparat, a inut 10 sedinte.
Iar avocatii au fast nenumaratd: B. Delavrancea, Al. Radovici
Davidescu din Ploesti, C. Cernescu, N. Xenopol etc.
D-rul Iacobsohn, dupd atafea amanari i. cheltueli, a fost
achitat.
Marea artista Sarah Bernhardt soseste in Bucuresti.
Joaca la teatrul Lyric, aparand la prima reprezentatie in
Dama cu Came lii.
Tot Bucurestiul elegant este in picioare. Doamnele din
&RI fac cele din urma jertfe ca sa apara cat mai elegante
cat mai bogate In bijuteriile lor sau ale... altora.
Este o adevarata frenezie. Frantuzomania patologica a
unei parti femenine din Romania, impinge pe aceste femei la
cheltuieli ruinatoare i ridicole.
La jumatate lui Noembrie moare generalul Somänescu
lost aghiotant regal.
Militar de valoare, a facut campania dela 1877 In tran-
seele dela Plevna. Cu acel prilej a läsat o anecdota: Intr'o zi
vine in tmnsea unde se afila, maiorul Hubsch, german-austriaz
de origink comandantul rnuzicilor militare. Urmatorul dialog
se Incinge intre ei:
Hubsch. Ce zici, pomänoscu, pot intra in transea ta,
nu e nicd un periOol?
kSomeinescu. Vino de vezi; hai cu mine si ai sa constatti
ce bine .e aci. Suntem la adapost.
Hubsch. La adapost, la adapost dar nu se poate ratIci
un glont turcesc?
pmeinescu. 0 Intamplare se poate Produce ori Imde,
dar suntem 99 la suta. In siguranta.
Hubsch. Merci, du-te tu In transee, eu raman ad, caci
e mai sigur.
pmeinescu. Adevarat neamt c...
Hubsch. Dar de ce neamt c...? Apoi daca te-o lovi pe
tine un glontt i ai muri, toate lumea are sä te laude ca pe un
eiou iar la Bucuresti au sa-ti riclice statue. Dar daca m'a
omori glontul pe mine. toata lumea o sä spuie: Bine i-a fa-

www.dacoromanica.ro
 83

cut, ce.. (o injuraltura).. a cautat in transee, ca era dela'

muzical..."
Acest cuvant de duh a circulat multi ani prin Bucuresti.
Oclata au deschiderea Camerilor, la 15 Noembrie, fra-
mantarile din partidul liberal reincep. De data aceasta, ele
sunt crancene si nu pot sfarsi decat cu caderea guvernului.
Oculta si multi din vechile cadre dau asa.lt ministrului
de interne Vasile Lascar spre a-1 scoate din minister. Obosit
de atatea atacuri i acuzari, Vasile Lascar isi prezinta demi-
siunea lui Sturza.
Eugen Carada impinge la retragerea guvernului, de aceea
pov5,tueste toate lovdturile in contra lui Lascar.
Presedintele Camerei, M. Ferichide i vice-presedintele
D. Protopopescu, fiind in intelegere cu Eugen Carada, anunta
intentia thr de a demisiona daca Sturza nu va sacrifica ime-
diat pe Lascar. Ionel Bratianu nu se arata la Camera, facand
astfel o demonstratiune tacuta. In toate cercurile politice Ca-
derea guvernului e privita ca foarte apropiatai.
Adevaratul plan al ocultei nu era plecarea partidului li-
beral dela putere, din potriva, dar oculta voda ca partidul
liberal ramanancl la putere i prezidand viitoarele alegeri ge-
nerale, sa aiba un ministru de interne devotat ei. Toata chestia
era, prin urmare, sä se asigure sefia apropiatä a lui Ionel
Bratianu prin introducerea in viitorul parlament a unor ele-
mente sigure.
In sfarsit criza incepe. Presedintele Camerei M. Ferechide
si vice-presedintele D. Protopopescu demisioneaza. In locul lui
Ferichide este ales presedinte $tefan endrea cu 70 voturi.
Sturza reclama dela Camera o motiune de incredere si toti
liberalii, chiar i ocultdstii i-o voteaza.
Dar deputatii partizani ai ocultei se pun in greva. Mi-
nistru C. Stoicescu dela domenii, ocultist si el, Ii cla demisia
din guvern.
Guvernul nu mai poate merge inainte.
In sedinta Carnerei dela 12 Decembrie seful guvernului
anunta demisiile ministrilor Vasi le Lascar dela interne si Ionel
Bratianu dela externe. Sturza cpmunica cum cä a luat into-
rimatul externelor iar Spiru Haret pe al internelor.
A doua zi si Emil Costinescu ministrul finanelo Isi pre-
zinta demisia.
In timpul acesta deputatii partizani ai ocultei se 4n de
cuvant i fac greva, nici unul nu intra in incintä, asa c5.
sedinta nu se poate deschide.
Delegatiile diferitelor grupuri din partid se duc la Sturza

www.dacoromanica.ro
 88

spre a-i cunoaste inteniile, dar Sturza ramane hotaxit in

parerea sa, ministerul sä rnearga inainte cu cele doua interi-
mate, fall Lascar ca si fan. Ionel Bratianu. El garanteaza cä
in aceste conditii va ra mane la putere i va prezida alegerile
generale.
Dar acestea erau numai vorbe. Pentru cline ii da seama
de situa4ie era peste putinta ca un cabinet lipsit de concursul
lui Mihail Ferechide, Eugen Carada, Emil Costinescu, Vasile
Lascar, Ionel Bratianu, C. Stoicescu, adica al majoritatei sta-
tului major 0 al celor mai de frunte fruntasi, sa mai poata.
trai
Afar& de asta, nu faptele i verbele dela suprafata dez-
valuiau aclevarata situatie, ci lucrurile ce se petreceau in
culise.
SituatAa era dominata de doua, fapte de intaia importanta:
intaiul fapt era lupta din partidul liberal spre a se asigura
definitiv sefia lui Ionel Bratianu, al doilea era dorinta rege-
lui de a schimba guvernul spre a linisti opozitia conservatoare,
dandu-i puterea
Dimitrie Sturza nu avea nici o vointa., cel putin in fata
vointei regelui el se pleca intotdeauna Insa regele Carol era
prudent, el nici ()data) nu facea acte fatise de autoritate perso-
nalä, dar provoca evenimentele i profita de ele
Cu toatä dorinta sa de a da puterea conservatorilor, nici
edata nu ar fi inlaturat pe liberali, daca acestia ar fi ramas
strans uniti in jurul sefului; dar de indatä ce rivalitatile au
inceput sä se manifeste le-a alimentat indirect prin actiunea
lui Sturza. Cand dezbinarea a fost adanca si cand a vazut ca
guvernul s'a descomplectat prin dernisiunea celor mai im-
portanti, plus demisia presedintele Camerei, a cerut i lui
Sturza sa se retraga.
Astfel nu regele gonea pe liberali, dar acestia se retrageau.
Gheorghe Cantacuzino, seful particlului conservator, fiind
insarcinat de rege ca sä. formeze cabinetul, s'a achitat de
misiune prezentand urmatoarea lista care a fost aprobata:
G. Cantacuzino, presidentia i internele.
General Manu, razboiul.
Take lonescu, finantele.
/on Lahovary, domeniile.
General Lahovary, externele.
Al. Bäddrdu, justitia.
Mihail Vleidescu, instructia.
Iona? Greid4teanu, lucrarile publice.
Indata ce s'a aflat despre formarea cabinetului conserva-

www.dacoromanica.ro
 89

tor atat parlarnentarii ocultisti cat i tineri generosi s'au adu-

nat in localul ziarului L'Independance Roumaine" spre a se
consfatui. Acolo au venit, brat la brat, Ionel Bratianu i Va-
sile Lasear unde au fost prirnii cu aplauze entusiaste.
Amandoi au facut apel la umre, cerand ca tot partidul
sa se adune in jurul aui Dimitrie Sturza spre a lupta in alegeri.
Curn se poate explica aceasta punere in scenä ? Carui fapt
se clatora venirea, in asa buna armonie aparenta, a celor cloi
rivali?
Iota; explicatia:
Când Vasile Lascar s'a retras sulit i aproape izgonit din
guvern, era vadit Ca mare parte a partidului s'ar fi solidari-
zat cu el. Ori dare ar fi fost victoria ocultei. partidul liberal
ar fi rtmas divizat, o puternica disidenta s'ar fi format iar
seful oricare ar fi fost Sturza sau Bratianu, ramanea
numai 5eful unei fractiuni de partid. Atunci a urmat sacri-
ficiul cel mare. Ionel Brätianu, nevoind sä se zicã ca a trium-
fat prin plecarea lui Vasile Lascar din guvern, a demisionat
si el imediat ce a demisionat Lascar. i spre a se da acestuia
o satisfactie si mai mare, guvernul liberal n'a mai ramas la
putere faxa Vasile Lascar.
Actul a fost foarte politic ciaci Vasile Lascar nu s'a mai
simtit jignit, iar partidul a trecut intreg in opozitde.
Intaiul functionar numit fu dupa obiceiul vremei --
prefectul de politie, Dimitrie Moruzzi, cunoscut sub numele
Kneozul" rucla a primului mini.stru, fost prefect si sub Ion
Bratianu la 1887-88, ocupa acel post. Dar Moruzzi era un
om foarte de treaba, un perfect gentlemen. Al doilea functio-
nar superior care, tot dupa obiceiul epocei primeste de-
cretul de numire, e Mihail Rahtivanu numit secretar gene-
ral al ministerului de interne.
Pentru primaria Capitalei, fu hotarit fiul cel mai mare al
sefului guvernului, Mihail Cantacuzino. Lucrurile se petrec in
f
Aceastä boalä a conservatorilor de a guverna munai cu
membrii familiei, a pricinuit izolarea partidului de masse,
a adus desfiintarea lui apropiata.
Aceste sunt faptele. Acum sä vedem ce s'a petrecut in cu-
lisele partidelor.
La liberah se pune chestia sefiei ; claca nu chiar a
schinabarei imediate, dar .mostenitorul prezumtiv, trebuia
proclamat.
Trebuia sa i se asigure ziva de maine si situatia in partid.

www.dacoromanica.ro
 90

Deaceea lupta intre vechile cadre, avand in cap pe Dimitrie

Sturza i cadrele noui in frunte cu oculta, se deschide.
Oculta este Eugeniu Carada avand alaturi pe Mihail Fe-
rechide, Dimitrie Protopopescu, Constantin Stoicescu, Anton
Carp, fratii Bratianu, toata Banca Nationalã si intreg tineretul
generos.
Dimitrie Sturza, care a simtit jocul ocultei, s'a grabit sa
se impace cu drape1itii, spre a intaxi vechile cadre in jurul
sau. Aceasta am mai spus.
Cadiele vechi sunt reprezentate acum prin. Dimitrie Sturza,
P. S. Aurelian, Spiru Haret, Vasile Lascar, Stefan Sendrea,
Emil Costinescu i cei mai multi sefi de judete, Eugeniu sta-
tescu nu se manifesta faitis pentru nici o grupare intrucat ro-
lul sau in paxtid este sfarsit.
El care trebuia sti, fie sef inaintea lui Dimitrie Sturza,cel
putin asa credea Si se credea acum trebuia sa-si facä sange
ram spre a sus-tine fie pe Sturdza, fie pe Ionel Bratianu ?... Nea-
valid entusiasm pentru nici una din aceste doua atitudini, a
preferit sa, se abtie.
Unul care plutea, nestiind cu eine sa, se dea, era Alexandru
Djuvara, iar Gheorghe Panu a ales francamente pe Dumitru
Sturza.
Oculta cu fratii Bratianu au dat cu piciorul baracei spre
a nu da timp lui Vasile Lamar sa se intäreasca in partid si
mci celor din jurul sau.
Soarta a ajutat pe Ionel Bratianu Inca/ odata, fiindca Va-
sile Lascar, ca i Gogu Cantacuzino, au murit i prematur.
Pe cand la liberali aceasta era culisa, fapte tot atat de
interesante se petreCeau si la conservatori si la junimisti.
Simt.ind cb, li se apropie momentul, conservatorii ganta-
cuzinisti, in special Take Ionescu si general Lahovary, s'au
dedat la o actiune de descompunere a partidului carpist, in
special s'au facut demersuri pe langa Constantin Olanescu si
Ionas Gradisteanu. Dar singurul care a putut fi ademenit a
fost acesta din unna. I s'a oferit in noul minister un portofoliu.
Ceea ce facea Ionel Bratianu in partidul liberal facea Take
Ionescu in partidul conservator, 0 unul i celalalt Ii pregateau
sefia.
In partidul conservator, a fi Cu Take Ionescu, insemna sa
ai tot ce voiai; a fi cu Cantacuzino, insemna aproape nimic.
Dealtfel Cantacuzino nu se ocupa decat de fiii sai, mai departe
nu punea inima pentru nimeni.
Inainte ca regele sa primeasca demisia lui Dimitrie Sturza
pi sa insarcineze pe Cantacuzino cu formarea cabinetului, au

www.dacoromanica.ro
 91

fost trei zile de asteptare, acele zile in care dupa expresia

consacratai regele aviza".
Regele aviza" insemna Ca regele facea cele din urma in-
cercari spre a-si alege guvernul ce-i convenea.
Regele, in timpul acestor ziie care erau zile mortale pen-
tru politiciani, zile in cari se trageau sforile, se intriga, se in-
trebuintau conruptia, intimidarea, siretenia, se colportau stiri
nascocite si se puneau la cale cele mai de fantezie formatiuni
ministeriale, stetea departe de coteriile politice. Cate odata
chema la palat pe sefii de partide i pe presedintii Camerelor
spre a-i consulta de forma, insa el lua numai avizul secreta-
rului säu Basset si al experientei sale. De cele mai multe ori
ragazul de trei zile era numai o simplä formalitate znenita sä
nu-i tradeze ideea preconceputa, cad de f apt, guvernul cel nou
era de luni de zile hotarit In mintea sa.
La sfarsitul zilei de-a doua m'am dus la Gheorghe Canta-
cuzino ; l'am gasit singur, izolat cu totul si intr'o dureroasa
asteptare. Regele Ii chemase ca sä-1 consulte, dar chemase si
pe Carp, si regele nu daduse nici unuia vre-o indicatie ca el va
fi preferatul.
Cantacuzino era tragic.
Domnule Baealbasa. imi zise el, vä rog sa stati stransi
uniti in karul meu ; spuneti la toti sa faca la fel. Toti oei cari
yeti ramane lama mine yeti avea tot ceea ce vi se cuvine.
Eram prim-redactor la ziarul oficial al partidului. De In-
data ce conservatorii au venit la putere salariila redactorilor
n'au mai fost plätite. Am asteptat douã luni, in asteptare za-
darnica : aveam de primit leafa pe trei luni. i ra.1/1b.sesem
corect alaturi de sef ? ! ?...
In desnddejdea de cauza am luat pe d. Rusu Abrudeanu,
administratorul oficiosului, i ne-am dus acasa la premierul.
I-am expus scopul vizitei. I-am zis :
Domnule Cantacuzino, cAnd acum doua luni am venit
la d-voastra mi-ati spus c told cei cari vom ramane langä
d-voastra vom avea tot ceeace ni se cuvine : mie mi se cuvine
leafa de la gazeta. pe trei luni, Va rog sä mit se dea.
Mi se pare, de 0_ nu sunt prea sigur, cä am fost achitat
mai tarziu. Dar din ce fond ??! Nu stiu. Dar cu mare greutate
batranul sef a hothrit achitarea. Ii frangea mainile cfti nu
stia de unde sä scoata mijloacele de platd. Ce timpuri !...
Petre Carp credea serios ca el va fi fericitul urmas al
Jul Sturza, dar s'a Inselat.
Cand a doua zi dupa chemarea lui Cantacuzino, a venit la
Camera, deputatii liberali l'au inconjurat i l'au intrebat dare

www.dacoromanica.ro
 92

i-a Lost convorbirea cu regele. Fiindca trebue sä spun ea, dupa

ce M. S. a incredintat puterea lui Gheorghe Cantacuzino, l'a
chemat i pe Carp, spre a-i comunica desnodamantul crizei
spre a-I consola. Regele Carol avea cruzimi de acestea fine
M... constitutionale!?...
Si Carp a raspuns deputathilor liberali.
Când regele mi-a anuntat cä a dat puterea lui Iorgu
Cantacuzino i-ain zis: Majestate, fac de 30 de nr.i politica de
principii aa ca amicii mei imi spun cd sunt un i1uzionist. Acum
vd,cl Ca spre a veni la putere nu e destul sa ai principiile dar tre-
bue sd ai si strada. Eu nu o sd ma schimb de acum inainte, dar
cei mai tineri. au s'o facd".
Ce neegalitate in mintea i caracterul acestui om politic
care orice s'ar spune era un om.
Pe de o parte dam, mandru, greu sä se incovoaie, pe de
alta parte asteptand puterea numai de la marinimia regelui.
Cand Carp vorbea cu dispret de strada", in realitate avea
dispret de corpul electoral; fiindca regele Carol daduse pute-
rea lui Cantacuzino numai pentru ca, in toate alegerile partiale,
ori batuse guvernul ori dovedise rnarea superioritate a par-
tddului conservator asupra partidului junimist. Si acest bar-
bat politic care dispretuia vointa colegiilor electorale numin-
du-le strada" si care cerea puterea de la atotputernicia re-
gelui, cu cativa ani tn urma, esise din partidul conservator al
lui Lascar Catargiu i fondase partidul Constitutional i zia-
rul Constitutionalul?!?
Cludat fel de-a intelege constitutionalisrnul din partea
ralui om atat de cult si de inteligent!
Petre Can a crezut pana in ultimul moment, ctek regele
11 va chema la guvern.
Dar regele Carol nu credea in seriozitatea sefului junimi--
tilor. Urmatoarea anecdota va dovedi ce spun.
Regele Carol avea pentru exercitiile sale fizice, o instala-
tie dP tamplarie inteo casä din dosul Palatului. Acolo se ducea
aproape in toate zilele, ca sa se recreeze. In capul tamplariei
se afla un german. un om dult, un meserias apreape artist adus
din Germania.
Tocmai in ziva in care, inainte de amiaz5.., regele dAduse
puterea lui Gheorghe Cantacuzino, una din cocotele cele mai
nostime ale Bucurestilor se afla in camera tamplarului. TAm-
plarul petrecea. In momentele cele. mai placute regele is" face
aparitial...
Thrnplarul, z5.pacit, n'a avut cleat timpul ca sA traga per-

www.dacoromanica.ro
 93

clelele patului fiindca in fata patului era uri rand de perdele

groase i primi pe M. S.
Convorbirea incepu imediat, aci regele era in terment
familiari cu tamplarul sau. Regele vorbi despre politica si
anunta ca a chemat pe Cantacuzino la putere.
Tamplarul, mirat, intreb
Ce fel, Majestatea Voastra n'a preferit pe Carp? Carp
este un om cu mult mai cult si superior
Caro este un nebun, raspunse scurt regele.
Ferneea, care stia limba germana, a auzit toatä convor-
birea.
ft doua zi unul din fruntasii nostri politici s'a dus sa vizi-
teze pe frumoasa curtezana. Din vorba in vorba ea ii povesti
si ceea ce auzise dupa perdeaua tamplarului.
Fruntasul politic era din partidul lui Carp. Bine inteles el
s'a grabit sä comunice sefului sau povestirea curtezanei.
ANUL 1905

Anul 1905 nu ne procura nici un fapt interesant din

punct de vedere politic, de alta parte opozitia nefiind Inca
organizata i neavand nici un prilej ca sa intre in lupta, calmul
absolut domneste.
Nurnai cand ministrul just4iei prezinta legea prin care
se infiinteaza la Curtea de Casatde o a treia sectiune, zisa a
Contenciosului administratdv, liberalii intra in actiune cu o
violenta impotrivire.
Liberalii ataca inovatiunea pe motiv cd este neconstitu-
tionala si declara cum ca o vor dasfiinta ca.nd vor veni la
putere.
In parlament nu fac discutie ci se rnarginesc a citi in Ca-
mera, prin glasua lui Ione! Bratianu, o declaratiune in sensul
celor aratate aci.
Un conflict se iveste intre cdpitanul Alexandru Sturza
si ofiterii regimentului 10 artilerie Capitanul Sturza, fiul se-
fului partidului liberal, venea din Germania unde Ii Meuse
studdile si stagiul militar cu aere de superioritate, care a dis-
placut din intaiul moment tuturor ofiterilor romani.
Capitanul Sturza avea obiceiul sä eritice in public pe ofi-
terii romani, clrora le nega capacitatea sicu drept cuvant de
altfel cerea reforme insemnate in armata romana, farä de
care forta noastra militara nu ar avea nici o valoare.
Acest conflict s'a prelungit multa vreme. Mai intai a pro-
vocat demisiunea din armata a colonelului Zahareanu, apoi

www.dacoromanica.ro
 94

scuzele ca.pitanului Sturza prin care retracta termenii ofen-

satori pentru ofiteri, cuprinsi inteo scrisoare a sa. Apoi capi-
tanul Sturza, anuntand o conferinta. la un regiment de infan-
terie, a Lost invitat sa, nu vie la acest .regiment, intrucat nu-i
apartine
Conflictul a ad.us un duel intre capitanul Zizi Cantacu-
zino, astazi generalul Cantacuzino-Granicerul, duel din care
canitanul Sturza a oit cu o usoara rana.
Trebuia sa, spun, pentru stabilirea adevarului istoric, cum
ca cea mai mare parte a criticilor capitanului Sturza erau in-
temeiate. De altfel, in razbodul de la 1916 s'a vazut cat de ga,u-
nosi eram. Insä capitanul Sturza a inscitit criticile sale cu a-
titudini antipatice. Lipsit de tact, a inteles sa ofenseze i sa
umileasca intreg corpul ofiteresc, ceeace nu i se putea tolera.
Conflictul a venit, deci, nu de la cele ce spunea, ci de fe-
lul in care le spunea.
La sfarsitul lui Decembrie 1904 cetatea Port-Arthur fu-
sese luata de japonezi, apoi telegraful aduce stirea ingrozitoa-
rei infrangeri a rusilor in batälia naval& din Exbremul Orient.
Aceasta se intampla, in Mai 1905.
Flota rasa de sub conducerea amiralului Rodjezwenski a
fost complet nimicita de flota japonezilor, comandata de a-
miralul Togo. Din sapte cuirasati cati avea flota, trei au fost
pderduti; din doi crucisatori cuirasati unul pierdut; din sase
crucisatori protejati unul pierdut. Apoi intreaga not& a ami-
ralului Nebogatof a fost pierduta impreuna cu comandantul.
Aceasta flota cuprindea cinci vase de lupta..
Formidabila infrangere a flotei ruse face o mare impre-
siune in toate cercurile din tail.
In sfarsit, opozitia a gasit o bogata platforrna de lupta :
este conventiunea concesionarei terenurior petrolifere ale Sta-
tului catre Deutsche-Bank" din Berlin
Pe aceasta chestiune se face o intelegere intre liberali si
junirnisti, iar in guvern se produce ruptura unanimitatei si a
simpatiilor.
Chestiunea aceasta a cpncesionarei petrolului este ince-
putul racelei dintre Gheorghe Cantacuzino si Take Ionescu.
Take Ionescu este partizanul concesiunei, iar Gheorghe Can-
tacuzino este cu totul ostil parerei de a se instraina, chiar sub
ori si ce forma, pamantul Wei
Societatea Deutsche Bank" e acuzata cá are tendinta de
a acapara toate terenurile petrolifere. Irceputul 1-a facut cu
Steaua Romanr, Care, cumpara mereu noui terenuri, doi a-

www.dacoromanica.ro
 95

tunci dispunea de peste 30.000 pogoane in concesie, cu toate

cä nu putea exploata de cat vreo cateva sute.
Fata cu tendintele lui Take Ionescu, opozitda unit& ho-
tbaste, sub inspiratda lui Eugeniu Carada, sä. infiinteze o
bane& sub numele de Romania", cu capital romanese, care s&
ceara concesiunea exploathrei terenurilor petrolifere.
Propunerea pentru cedarea in concesiune a terenurilor
petrolifere ale Statului a fost facuta de mai inainte de catre
Standard Oil", compande americana care urmarea monopoliza-
rea petrolului mondial. Dar s'a lovit de concurenta germana,
reprezentata prin Deutsche Bank" din. Berlin.
Dimitrie Sturza, care era un calduros filogerman, a inceput
o vehementa campanie impotriva lui Standard Oil", mai ales,
spre a complace germanilor.
De aceea, in timpul ultimei sale guvernari a primit oferta
lui Deutsche Bank" si a ramas sa o studieze. In nici un fel
aceast& oferta nu 1-a revoltat i nici nu i s'a pärut a fi vata-
matoare intereselor romadiesti.
Propunerea venise si sub guvernul Cantacuzino. Fat& cu
revolta ambelor partide de opozitie i cu amenintarea unei
violente campanii pe o chestie nationald, seful guvernului bate
in retragere i declara ca nu va putea aproba propunerea in
conditiunile In care este fäcuta.
Banca Romania" a partidelor de opozitie, cere sa i se dea
concesionarea terenurilor petrolifere, dar nu fixeaz& cantita-
tea de hectare. In curand voi arata in ce chip a fost rezolvata
controversa.
Aceasta afacere se prezinta sub doua fete: fata politica st
fata nattionalä.
Germania fiind In epoca aceea atotputernica in Europa
si foarte influent& In Romania, facea tot ce se poate pentru
ca sa acapareze productia petrolifer& a Rornaniei. Cunoscand
rolul pe care 11 va. juca benzina in cel mai apropiat viitor, ti-
nea cu staruinta ca sä alb& petrolul romanesc f ara concurenta.
Sub guvernul liberal germanii, adica bancile Disconto" si
Deutsche Bank", au trimis la Bucuresti pe un oarecare domn
Fiala, care a prezentat lui Dimitrie Sturza un memoriu cuprin-
zand conventia ce ar fi fost de Incheiat cu bancile germane.
Sturza a citit proectul i cand a cazut de la putere a parafat
fiecare paginä, unii pretind ca a semnat fiecare linie pentru ca,
titre timp, sä nu se aduca modificari textului.
Inainte de a fi venit la Bucuresti acest domn Fiala, fusese
la Berlin Anton Carp, ministrul industriei, care se interesase
de chestiune i primise impresiile cercurilor financiare germane.

www.dacoromanica.ro
 96

Venit in tara a comunicat cat de mult se intereseaza germanii

de petrolul nostru i ate staruinte pun pentru ca sa -1 acapa-
reze.
Dar Anton Carp era membru al ocultei, iar Eugeniu Carada
seful acestei grupari era ostil ofertei germane.
Vazand cat de mult stdrue regele Carol ca of erta bancilor
germane sa fie admisa, stiind, pe de alta parte, ca. Dimitrie
Sturza este foarte obedient si cu totul supus vointei regelui, n'a
vazut scaparea de cat in caderea partidului liberal de la putere.
Atunci a inceput acea campanie care, facuta pe alte motive a-
parente, a trimis particlul liberal in opozitie.
Aceasta era o noua, versiune asupra caderei liberalilor de
la putere. 0 dau cum a circulat in cercuri reistranse.
Sub noul regim, regele Caiol a repetat incercarea.
Take Ienescu eaci pe acea vreme Romania Mare nu e-
xista in calculele apropiate Ii dadea silina ca sa fie agreat
de Germanii atotputernici, intrase in simpatiile Cancelarului
german Kiderlen Waechter si era bine vazut si de ambasado-
nil Germaniei la Bucuresti, Maresal von Bieberstein, se face a-
paratorul proiectului. Cu chipul acesta devenea i agreatul re-
gelui Carol. Take Ionescu care clar-vazator cum era -- sim-
ea cä ar putea veni momentul cand batranii si tinerii comer-
vatori se vor impaca pe spatele lui, Ii caluta proptele i inaun-
tru sa in afara : inauntru pe regele Carol, in afara Germania.
Insä opozitia se pune pe lucru. Oculta ia directla impotri-
virei crancene. Pe langa opozitia prepriu Asa, data de la nartid
la partid, era nevoie si de facut spartura in guvern. 0 intre-
vedere se face intre Gheorghe Cantacuzino, seful guvernului g
Eugeniu Carada, de la Banca Nationala. In urma acestei intre-
vederi, Cantacuzino ii proclama impotrivirea fata de proiect
pi asa incepe raceala intre vechii conservatori si Take Ionescu.
Take Ionescu, acuzat ca vrea sã vanda strainilor pamantul
stramosesc,concesionand terenurile petrolifere apartinand sta-
tului roman, face sä fie publicate prin ziarele devotate lui,
contractul semnat de catre Dimitrie Sturza pe cand era sef al
guvernului. Acest contract scris in limba germana era semnat
de Sturdza, in numele statului roman, si de d-rul Fiala. avocat
din Viena, care lucra, precum am spus, in numele finantei ger-
mane.
Pe langa ceeace se publica fatis, cercurile devotate lui
Take Ionescu sopteau cum ca nici oculta n'a fast din principiu
potrivnica, proiectului Fiala, insä ea a pus conditii : una din a-
ceste conditii era ca, in fruntea soctietatii ce urma sa se infiin-
teze, a fie pus d. Vintila Bratianu. Germanii opunand c. In

www.dacoromanica.ro
 97

iruntea unei societati de aceasta importanta nu poate fi numit

un om fair& nici o experienta si fara nici o cunostinta de afa-
ceri (caci pe vremea aceea d. Vintilä Bratianu era foarte tanar
si nu excelase prin nimic), oculta si-a declarat ostillitatea ire-
ductibila.
Nu voiu transcrie in intregime acest contract, dar Ii voiu
da intelesul.
Se constituia, prin acest contract, o societate cu firma :
,,Societate anonimd a petrolurilor statului roman" 0. cu sediul
in Bucuresti.
In contract se spunea cä Societatea nu depinde de Stan-
dard On, ceeace insemna ca americanii erau exclusi.
Campania se lega a intrebuinta pe cat posibil" ingineri
romani i lucratori indigeni. Durata conventiunei era 50 ani.
Din totalul terenurilor petrolifere ale statului Societatea ii re-
zerva dreptul de a- si alege dupa socotinta : 30 mii hectare. So-
cietatea va plat statului roman in numerar o redeventa de opt
la suta asupra totalitatei productiunei anuale a petrolului brut.
Redeventa va fi orientata, de pretul petrolului la locul de pro-
eluctiune. Statul roman Isi crezerva clreptul de a percepe rede-
yenta si in natura. Statul Ii mai rezerva un anume procen-
tagiu asupra excedentului-beneficiu dela o suma calculata ina-
into. Societatea se angaja sa-si mareasca, pe cat posibil, pro-
ductiunea, instaland in cei dhitai sase ani cel putin 20 sonde
pe an, la adancime de cel putin 250 metri fiecare, intru cat
n'acr permite exploatarea la o adancime mai mica.
In primii zece ani Societatea avea privilegiul de a importa
tot materialul necesar productiunei cu scutire de taxe vamale
pi altele. Statul 10 rezerva dreptul de a instala i exploata con-
ductele publice. Conductele intre sonde 0 rafinärii intrau in
dreptul Societatei. Statul se angaja sa se aprovizioneze, pe cat
posibil, cu petrol brut, rafinat l TezIduri, dela Societate.
Contractul era semnat sub rezerva aprobarei cat mai re-
pede a parlamentului roman.
Printr'o scrisoare adresata doctorului Fiala la 10 Septem-
brie 1904, Dimitrie Sturdza propunea ca redeventa de 8 la suta
sa fie Inlocuita printeo participare la beneficii, cerand ca un
numar de membcri numiti de guvern s intre in consiliul de
administratie.
Dar fapt interesant este ca, chiar dupa caderea sa de la
guvern, adictt la 11 Ianuarie 1905, Dimitrie Sturza Intelegea sa
urmeze tratativele cu doctorul Fiala, caci iata scrisoarea ce
i-a scris la data aceea :
VoL III. 7

www.dacoromanica.ro
 98

Mu lt apreciate cl-le doctor,

Vd rog primiti multumirile mete cele mai sincere peniru
amdbila d-v. scrisoare din 11 corent si pentru buna amintire
binevoitoare.
In ceeace priveste r6latiunile incheiate anul trecut vet rog
sd bine voiti a le urma pe cale directd si sub discretiunea cea
mai absolutd. Adresa mea : Dumitru Sturza, secrdar al Aca-
demlei Romdne".
Angajamentele luate raman tot in vigoare (?).
Astept, dar, foarte linitit, noutdtile asupra dezvoltdrei ul-
terioare a afacerilor.
Rdmdi cu perfecta consiclerapiune devotatul d-v".
Aceastal scrisoare arata ca Sturza luase cu doctorul Fiala
angajamente. Iar in alta scrisoare cerea d-rului Fiala dis-
cretia absoluta pe tiny de sapte luni, angajanclu-se ca in tot
timpul acesta sä nu trateze, In acelas sens, cu vre-o altä So-
cietate.
Proectul pe care-I prezinta acum ministrul domeniilor, Ion
Lahovary, nu se depaxta decat foarte putin de la contractul
Incheiat de Sturza.
In sfaiVt, primul ministru ia si el pozitie in contra acestui
proiect si adopta un altul primit si de opozitie.
Din ziva aceea raceala Cantacuzino-Take Ionescu Incepe.
La 26 Mai moare in Germania fratele regelui Carol,
principele Leopold de Hohenzollern.
Chestia petrolului agita Inca opinia publica. La Senat
Dumitru Sturza laud& pe rege, zicand ca respingerea proieo-
tului sustinut de Take Ionescu se datoreste nu d-lui Can-
tacuzino, ci regelui. Dar d-sa mai adauga ca i respingerea
nropunerilor lui Standard Oil" a fost tot opera regelui. Decla-
ratia face senzatie, cad prin aceasta regele era descoperit
di a lucrat In contra americanilor, spre a Inlesni afacerile ger-
manilor.
Regele a facut lui Petre Carp observatiunea ea se mira de
opozitia junimistilor la proiect, pe cat& vreme, el, Carp, a fost
Intotdelauna partizanul introducerei capitaluriloa4 straine In
tara :
Atunci Carp a raspuns :
Da, Sire, sunt pentru introducerea capitalurilor straine,
dar eland ele ni se impun, sunt contra.
Banca si societatea Romania" se constitue. La constituire
participa : P. S. Aurelian, Eugen Carada, I. Procopie Deme-

www.dacoromanica.ro
 99

trescu, Nicu Filipescu, Al. Marghiloman, Anton Carp, Vasile

Missir, Vint la Bratianu. Al. Vericeanu. Lascar Catargi. Dina-
trie Carp, C. Alimanisteanu.
Din toti acestia astazi mai traesc doi.
Lipsa de sinceritate a politiciantlor este flagranta.
Dimitrie Sturza, care era un dinastic obedient si care pe
de alt& parte simtea ca situatia lui in fruntea partidului li-
beral e subrecla, a profitat si de acest prilej ca sa-si coneilieze
sprijinul regelui.
tiind cä opima public& incepe s acuze pe regele Carol
cum ca. sustine darea petrolului romanesc germanilor, a voit
sa se puna paravan in fata regelui i sarl apere de acuzatie.
Dar nimeni nu lua in serios aceasta declaratie.
In cercurile politice se stia precis ea regele sustine proectul
prezentat de doctorul Fiala, iar imputarea facuta de rege lui
Petre Carp arata destul de clar cum c& regele era partizanul
proectului sustinut de Take Ionescu.
Negresit, Pand a vazut ca se dezlantue furtuna, regele Ca-
rol, credincios tacticei sale de intotdeauna, a facut obis-
nuitul pas inapoi. Dar adevarul este ea 1-a facut cu mare parere
de rau.
Cat despre atitudinea lui Dimitrie Sturza nu a mirat pe
nimeni.
Sturza, care cel dintai tratase cu doctorul Fiala, Sturza,
care si dupa de cazuse dela putere era in corespondent& cu a-
cesta, dupa cunt am aratat mai inainte, Sturza, care para-
fase fiecare pagina i fiecare rand al proectului, pentru ca nu
care cumva sa se schirnbe macar o iota din text, acum se de-
clara hotarit impotriva, ba aducea i felicitari regelui.
Dar Sturza era tot atat de suparat de caderea proectului
cat era si regele.
Adevarul era ins& c Sturza avea acum o atitudine impusa
de partid a de Eugen Carada cu intreaga oculta. Spre a nu
pierde imediat sena partiduiui a fost silit sa-si schimbe atitu-
dinea, dupa cum altädata pi-o schimbase in chestia nationala.
Iatä adevärul asupra agitatiei pe chestia petrolului.
Se hotaraste in timpul acesta facerea unei expozitii
generale in Bucuresti. in anua viitor 1906. spre a se comemora
40 ani de domnie ai regelul Carol. D-rul Istrati este numit
comisar general.
In prospectul ce se publica, Inca din luna Iunie 1905, se
anunta c Expozitia va avea urrnatoarele sectiuni : agricultura.
silvicultura, horticultura i viticultura, cresterea vitelor
zootechnia, piscicultura si pesduitul, mine si cariere, indus-

www.dacoromanica.ro
 100

trifle, geniul civil si militar, arhtectura, mecanica i electrici-

tatea mijloacelor de transport, armata, insti actiunea si educa-
Viunea, instrumentele i procedeurile generale ale literilor.
stiintelor i artelor, artele frumoase, higiena, asistenta public&
si econmia socialk cultul. trecutulul
Pentru alegerea locului unde va fi instalata aceasta expo-
zitie o lupta apriga Incepe sä se dea Intre sefil de culori
ai partidului conservator. In special este lupta( mare Intre
Verde, Negru i Albastru.
Seful culoarei de Negru sustine cu tarie ca nu este loc mai
potrivit decat Targul Mosilor cu grädina Eliade, cu vechiul säu
vad comercial Oborull, cu liniile sale de tramvai, etc.
Seful culoarei de Verde, sustinut de seful din Galben, este
pentru Soseaua Kiseleff. Aci Iancu Bratescu nenea Iancu
pledeaza cu caldura i argumenteaza ca nu e loc mai potrivA
cleat Soseaua, unde s'au fäcut toate expozitiile, unde avem hi-
podromul, unde este plimbarea de lux a Capitalei, unde avem
o alee bogata si o gradina naturala.
Dar a venit d. I. Th. Florescu en laudele ltd inflorite pri-
vitoare la pitorescul Dealului Filaretului. i Filaretul a castigat
cursa.
Ion Lahovary, ministrul domeniilor, a ales $1 dealurile
unde se afla acum Pareul Carol, impotriva parerei d-rului
Istrati, care tinea, en orice pret, ca expozitia sa( fie inst4ata
sub Cotrocem, la dreapta Bulevardului Independentei, pe un
teren de 11 hectare. Argurrientul de capetenie al d-rului era
ea terenul dela Cotroceni apartine statului, pe cand cel dela
Filaret apartine la diferiti particulari, cari cer preturi de ex-
ploatare spre a fi expropriati.
Precum vedem, lupta s'a dat mai mult pe motive electorale.
Fiecare sef de culoare sustinea ca expoziteia sa fie asezata. In
culoarea sa, pentru Ca sa dea maximum de satisfactie pop u-
latdei din culoare i sa, procure castiguri Insemnate partizani-
bor. Cu chinul acesta situatia electorului sef s'ar fi Intarit con-
sidembil. Dar ministrul de domenii a ales Filaretul, care cadea
In culoarea de Albastru, bine Inteles, nu pentru motive elec-
torale.
Locul cel mai potrivit din punctui de vedere al Inlesnirei
mijloacelor de transport si al crearei unui frumos cartier, care
ar fi provocat Intinderea Capitalei In directia aceea, ar fi
fost Soseaua Kiseleff, In prelungire, dar ministrul a fost im-
presionat de pitorescul dealului Filaretului.
Duminica 11 Iurne s'a inaugurat In squarul Ateneului
bustul poetului Traian Demetrescu.

www.dacoromanica.ro
 101

Const. Mille, in nuinele Comitetului, a predat bustul pri-

mariei Capita lei.
Radu Rosetti a vorbit despre viata si opera poetului.
Au mai vorbit: Ion Livescu din partea artistilor Teatru-
lui National, Barbu Constantinescu in numele studentilor in
litere, I. Frimu in numele Cercului Romania Muncitoare, Radii
Demetrescu fratele poetului i Babeanu.
In Rusia izbucneste revolutia cu o putere mult mai
mare ca anul trecut. L9 Petersburg se dau lupte crancene pe
strazi intre lucratori i armata, iar la Odesa revolutia nrovoaca
aplicarea starei de asediu.
Flota dela Sevastopol se revolta, iar marele cuirasat Kneaz-
Potemkin cu mi echipagiu de 750 oameni, impreuna cu alte
unitatd mai mici, fuge i ancoreaza la Constanta.
Potemkin soseste la Constanta cu torpilorul Nr. 275. Ma-
rinarii revoltati au silit pe cei 8 ofiteri sä conduca vasul.
Oamenii comitetului diriguitor cu revolverele in mama silesc pe
ofiteri sa li se supuna.
Un marinar artilerist scapat depe cuirasat i sosit in Con-
stanta pe o salupa a parlamentarilor, spunea c pe cuirasat
nu mai sunt decat 10 tone carbuni, 10 butoaie cu vutca 0 lips&
total& de alimente.
Marinarii revoltati cer ca sa fie imediat laprovizionati
cu alimente i carbuni amenintand cai in caz contrar vor born-
barda Constanta.
In Bucuresti este neliniste mare.
Genera lul Lahovary, ministrul de externe, pe care ma
duc sä-1 vad, imi spune ca. s'a dat ordin flotilei noastre ca
sä ia toate masurile 1 sä fie gata de lupta daca marinarii
revoltati isi vor pune amenintarea in aplicare.
Regele este foarte ingrijorat si chiama la Sinaia pe gene-
ralul Manu, ministrul de razboiu.
Autoritatile romane pun rasculatilor alternativa, ori sá
se predea, dezarrnati, ori sa paraseasca) Constanta. Li se da
asigurarea ca in nici un caz nu vor fi extradatzi, ci vor pu-
tea ramane in Romania A, lucreze. Pe bordul vasului s'a ti-
nut un, consiliu in care unul din sefii miscarel revoiutionare
a spus ca Romania e prea mica spre a se IMpotrivi Rusiei,
ca daca Rusia Ii va impune, Romania va trebui sa extradeze
pe revoltati, deci cu mci un pret sä nu paräseasca vasul. Si
astfel scoborarea pe teritoriul roman n'a fost admisa.
Potemkin a päräsit apoi Constanta.
Dar dupa doua zile s'a reintors, dupa ce a acostat in portul
Feodosia, unde s'a aprovizionat cu alimente si carburn.

www.dacoromanica.ro
 102

Oamenii de pe Potemkin au declarat cd s'au rein tors

clrezdnd cd la Constanta s'a refugiat i un alt vas revoltat,
anume Sinope.
In sfdrsit, toti oamenii de pe Potemkin i de pe torpilo-
nil 257 se predau ca dezertoni liberi, iar cele (loud vase ru-
sesti sunt predate autoritdtdior romdne.
Dar cdteva ore dupd predare, escadra rusä a Marei Negro
a intrat in portul Constanta, spre a lua cele cloud vase revol -
tate. In publicul din Bucuresti emotia e mare. Cdci actul esca-
drei rusesti e calificat un act de violentd si de ofensä.
Guvernul explied, insä faptele.
Generalul Lahovary, ministrul de externe, aratá ed ime-
that dupd predarea echipagiilor revoltate, din ordinul regelui
Carol s'a telegrafiat la Petersburg curn cd Romania tine va-
sele rusesti predate, la clispozitia guvernului imperial. Escadra,
rusd a intrat, dar, in apele române autorizatä si cu respectarea
tuturor regulelor internationale.
Abia s'a terminat emotiunea pricinuita de cazul Po-
temkin" si o altä afacere incepe sã alarmeze opinia publica.
Este vorba de persecutiile indreptate de greci in contra ro-
manilor din Macedonia.
Generalul Lahovary incepe o actiune energicd in aceasta
chestiune.
Pe la sfärsitul lunei Iunie sosesc in Bucuresti 1500 bul-
gari, toti tineri membri ai Societdtilor de gimnastica din Bul-
garia.
Acesti tineri fac o impresie excelentd ca disciplind, seri-
ozitate si preatire tehnicd.
Primirea a fost fdeutd in chip atat de prost inedt e mai
bine sd nu vorbesc. Abia vre-o cloud sute de oarneni au iesit
sd-i primeasca si nici nu era hotärit omul care sä le ureze
bunt. venire
Aceastã rdceald era datoritä, in mare parte, amintirilor
neplAcute de pe vremea asasindrii lui stef an Mihdileanu.
Ca condescendentä bulgarii dau o serbare cu exibiii gim-
nastice in grädina Cismigiu, in folosul saracilor din Bucuresti.
Serbarea s'a fäcut, adicd bulgarii au putut executa pro-
ductiile lor foarte frumoase in mijlocul unui public nedis-
ciplinat care nu Voia sã stea dincolo de funiile puse pe alee.
Au fost gheonteli si scandal eu po1iia pand ce, In stirsit, s'a
putut face oarecare ordine.
A treia zi dupd sosirea bulgarilor s'a anuntat un con-
cert la Ateneu, care, ins4 nu s'a tinut, fiindcä nici la ora
indicatd, nici dupd o ord., concertistii n'au venit. BulgariL

www.dacoromanica.ro
 103

asfixiati de caldur& dupä doll& ore de asteptare, s'au sculat si

au plecat izbucnind in aplauze frenetice.
Bulgarii au plecat din Bucuresti cu cele mai urate irn-
presduni.
Miscarea in contra grecilor ia proportdi.
Se formeaza o lig& antigreceasca la care ader& multa
lume, ape& se convoaca un mare meeting la salad Dacia".
0 mare multime participa. Liberalii si junimistii nu se arata,
afara de liberalul independent Petre Gradisteanu, care vorbes-
te. Mai tin discursuri d-rul Leonte si d-nii I. Th. Florescu,
Constantin Disescu, Diamandi i d-na Ecaterina Dimonie, pro-
fesoar& din Macedonia.
Meetingul a fost prezidat de arhiereul Sofronie Vulnescu.
Grecii anunta c& vor raspimde cu un meeting antisemit.
Ei spun ca meetingul dela Dacia" cat si toata campania contra
grecilor este inventata de evrei si de ziarele conduse de evrei .

spre a face diversiune; in itara hind o puternica miscare an-

tisemita, evreii vor sä indrepte acum toate resentirnentele ro-
manilor impotriva grecilor.
Campania. unora clintre ziare impotriva grecilor creste ;
zilnic se public& scrisori din Macedonia in care se povestesc
atrocitätile grecior. Acestia sunt acuzati cum ca vor sa des-
fiinteze elementul romanesc prin cele mai salbatice mijloace.
In curand apoi, guvernul incepe sä expulzeze din toate
orasele Wei un numar de greci de cea mai bung conditie.
La timp le vom da numele
Un incident hazliu a descretit fruntile bucurestenilor
pentru cateva zile.
Intfuna din serile lunei August, pe la 9 sau 10 ale
lunei, sergentul postat pe dealul Mitropoliei a dat peste
cativo, oameni care sapau dealul. Erau cam orele 10. Ser-
gentul se duse repede sä dea de stire, prefectului de pantie.
Acesta Kneazul Moruzi veni la fata locului, unde gasi
vre-o 6-7 oameni cu sape i cazmale cari facuser& o groapa
destul de adanca.. Voind sä aresteze pe acesti striatori ai
dealului, din umbra aparu Alexandru Bacaloglu, consilier co-
munal, fost multa vreme easier al primariei Bucuresti, un
personagiu foarte cunoscut in Capitala.
Bacaloglu explica cum ca trei persoane, cu petitii in re-
gula, au cerut primariei outorizarea säpaturilor fiindca te-
renul era al comunei 91 11 deleag& pe consilierul Bacaloglu
au supravegherea. Apoi a urmat conflictul cu prefectul politdei,
desi consilierul comunal era in perfecta regula, caci ceruse si
primise autorizatda anspectorului politienesc d. C. Solomonescu.

www.dacoromanica.ro
 104

Totusi bucurestenii au ras mai mune zile pe socoteala

acestei afaceri hazlii.
0 drama intristeaza o familie onorabila i emotioneaza
publicul.
D-soara Locu.steanu, o fat& frumoasa de 16 ani, flida
do)ctorului Locusteanu, directorul scoalei de medlaina vete-
rinara. se inamoreaza. de portarul scoalei anume Trandafir
Grigoresca i fuge intfo noapte cu el. A doua zi amandoi
sunt gasiti impuscati in strada Viorica No. 9, unde portarul
locula cu sotda sa.
Portarul Trandafir Grigorescu era tigan, mai tarziu s'a
aflat el fusese proxenet, avea deci talentul de a adem.eni
pe minore. Din scrisorile lasate s'a vazut cä el faurise planul
de a ucide pe doctorul Locusteanu farat hug, ca sä faca Cu-
noscut motivul.
Tot In scrisorile lasate sotiei marturiseste ca aceasta co -
pill 1-a scos din sninti, ca. 1-a facut sa-si uite de nevasta pe
care o iubia atat de mult, si-i cere ertare. Nevasta lui, ti-
ganca si ea, era spadatoreasa la scoala veterinara.
Ancheta a stabilit cä tiganul a ucis rnai intai fata
aped s'a sinucis cu un revolver. lVfoartea itignului a fost
imediatä, pe cand fata a mai trait un numär de ore. A doua
zi cand drama a fost descoperitä, fata mai trada Inca.
Inteo crisoare scrisa inainte de drama, dar scrisa in-
tr'un stil care nu descopera deloc un orn ordinar, portarul
cere ertare soiei, cere ertare domnilor profesori, dat i iu-
bitilor lui absolventi. Pentru ca sa, fi putut fascina pan& la
uitarea tuturor datorlijor pe o copila de categoria sociala
a d-soarei Locusteanu, se'nrtelege el omul acesta trebuie sa
fi avut oarecare Insusiri deosebite.
Telegraful aduce stirea cum cä pacea ruso-japoneza
a Lost incheiata. Rusia iese umilita din acest räzbod, dar
nici Japonia nu trage toate foloasele pe care ar fi trebuit
sa le traga de pe urma marilor ei victorii.
Foarte multi factori au mijlocit pentru ca Japonia ä se
multumeasca cu mai putin.
Primul factor a Lost America, care nu putea admite ca
o Japonie prea puternica sa se Infiga in vecinatatea ei. Al
doilea factor a fost Anglia care, desi foarte binevoitoare Ja-
poniei, prevedea viitorul i vedea alianta viitoare cu Franta
oi cu Rusia impotriva Germaniei.
Anglia intelegea c o infangere prea dureroasa a Rusiei
Inseamna desfiintarea el ca putere militara de intaiul ordin

www.dacoromanica.ro
 105

pentru multa vreme, ceeace ar fi intarit considerabil puterea

Germaniei.
Pe de alta parte parte daca Anglia ar fi trecut cu totul de
partea Japoniei, Rusiei nu-ti mai ramanea cleat sa se arunce
in bratele Germaniei. Aceste considerente de Irian& politica
au facut ca Anglia sa contribue si ea ca infrangerea Rusiei
sä fie mai putin dureroasä, iar pentru Japonia victoria mai
putin remuneratorie.
Conflictul greco-roman se dezvoltä. In fata agitatiei
grecofobe din Romania si a manifestatiilor contra grecilor,
greet din Elada incep s miste. 0 telegraina aduce stiiea
c. vaporul Romania" acostand, dup4 obiceiu, in portul Pi-
reu, a fost bombardat cu pietre de atre populatie. Ofensa
era grava, de aceea a pricinuit mare fierbere in Bucuresti.
Ac4 spiritele se agitä i sunt temeri de agresiuni in contra
supusilor greci.
Vapoarele romane nu mai pot acosta la Pireu. Vaporul
Imparatua TraianP, comandat de comandantul ;Perieteanu
cel Mali distins ofiter al marinei noa.stre comerciale
este atacat si el, tot la fel, l comandantul lovit. Guvernul ro-
man este pus in grea situatie fata de opinia publica din
regat. Intr'un moment e vorba ca reprezentantul Romaniei
la Atena s5, fie rechemat.
Faptul se va produce, totusi, tuiindcá evenimentele fa-
ceau cu neputinttä ea bunele raporturi dela stat la stat, sa
tie mentinute.
Pe and faptele acestea se produc, apar i oele dintai
simptome ale dezagregarei partidului dela guvern.
Chestia petrolului i opozitzia lui Cantacuzino de a pri-
ml concesiunea patronata de Take Ionescu au räcit rapor-
turile intre cei doi barbati politici. Ziarele care sustin pe
Take Ionescu in special Adevdrul si Dimineata incep
sä atace pe Cantacuzino, acu2andu-1 a este un neputincios
pi o simplI papuse in mainile lui Nicu Filipeseu.
Fii lui Cantaeuzino intra in conjuratie alaturi de Fili-
pescu i o serie de masuri sunt puse la cale spre a margini
puterea i autoritatea ministrului de finante.
Take Ionescu face in guvern bloc cu generalul Manu, unul
dintre cei mai ireductibili adversari ai lui Carp. Astfel, in
guvern avem triumviratul general Manu-Take Ionescu-Bada-
rau, hotarat sä lupte din toate puterile in contra reimpa-
cärii cu
Vazand apropiindu-se o noua explozie in partidul con-
servator, liberalii incep sä-si stranga4 randurile i sa se re-

www.dacoromanica.ro
 106

organizeze. Dar si in sanul acestui partid sunt neintelegeri,

mai ales prim faptul ca Dimitrie Sturza nu poate primi tu-
tela pe care vrea sä i-o impue oculta.
Cea dintai explozie se produce la Creditul Rural, uncle
Sturza este director, iar Take Protopopescu sudbireetor, Pro-
topopescu fiind membru al ocultei i devotat lui Eugeniu
Carada intra impede in dizgratia lui Sturza. In curand voiu
arata in ce chip Duniitru Sturza a executat pe Take Protopo-
pescu, in urma unei anchete drastice.
Faptele acestea släbesc Dartidul liberal, care se arata tot
atat de neunit precum este i partidul conservator. Insa, pe
cand in fata puterii liberalii au sttiut intotdeauna sa se unea-
se& i sä se solidarizeze, la conservatori germenul disulutiei
a lucrat in permanenta.
Take Ionescu profita., insa, de ocazie ca sa-si creieze
partizani; destitue dela ministerul de finante multi funetdo-
nari de cariera i in locul lor numeste tot felul de partizani
lipsiti de orice pregatire, apoi lucreaza proiectul de lege al
Loteriei Statului, menita sa inlocuiasca faimoasa loterde ungara,
care scotea anual din ta.ra multe milioane.
Am spus Ca in ambele particle de guvern, marile si
neincetatele framantari nu erau datorite luptelor de idei, ci
numai goanei dupa sene. Daca in partidul conservator aceste
lupte nu s'au sfarsit decat atunci cand partidul gi-a dat sfarsitui,
In partidul liberal, dimpotriva, Imoblema a fost rezolvata:
toata lumea a cazut de acord cum ca, dupa Dimitrie Sturza,
sefia va reveni lui Ionel Bratianu.
Vasile Lascar, despre care se vorbeste un moment, a de-
clarat formal ca nu are nici o ambitiune in aceasta directie,
iar P. S. Aurelian, seful fostilor drapelisti, a declarat intr'o
intrunire intima intrunire de care am vorbit mai inainte
cum cä intelegerea asupra viitoarei sefii este fa mita, dar
ca... chestia nu este inca coapta.
Chestia nu era Inca coapta, adica nici Dimitrie Sturza
nu era Inca pe deplin istovit sti nici Ionel Bratianu nu avea
experienta i autoritatea trebuincioase. Spre a da un senui
exterior al acestei aranjament, la alegerile generale pentru
parlament au candidat alaturi la Braila, Dimitrie Sturza la
colegiul I de Senat i Ionel Bratianu la colegiul I de Came-
ra. Au candidat la Braila, fiindca acolo opozitia era foarte tare.
Au candidat prezentul i viitorul, seful de azi i eful de
maine.
Confhctul greco-roman se invenineaza, pe de-o parte
din cauza expulzarilor numeroase ale grecilor din Romania,

www.dacoromanica.ro
 107

pe de alta parte din cauza ofenselor pe cari grecii la Atena

pi Pireu le aclreseaa Romaniei.
La Inceputul lunei Septembrie 1905 Agentia Romana"
trimite presei urmatorul comunicat:
D. Tombazis, rninistrul Greciei la Bucuresti, a plecat in
concediu fara a läsa un insarcinat de afaceri.
D. Papiniu, ministrul Romaniei la Atena, a primit de
asemenea orclin isa plece in concediu, lasand la legatiunea
de acolo numai un amploiat insarcinat cu paza arhivelor,
astfel dupa cum a plecat i cl. Tombazis din Bucuresti".
Prin urmare, relatdunile diplomatice cu Grecia au fost
rupt,e de fapt.
Numirea lu Alexanclru Davila ca director general al
teatrelor a fost salutata cu caldura de toata presa, dar in cu-
rand noul director intra, in conflict cu actorii.
Cel mai vechiu si cu mai rnulta, autoritate dintre socie-
tari, artistul C. Nottara, public& o scrilmare i dä, un interview
uniu ziar prin care se plãnge a Davila il jicneste In atribui-
tile lui de director de scena sd in demnitatea lui de om si ar-
tist. Nottara adauga ca nu poate face mai mult la teatru din
cauza piedicilor zilnice pe care i le pune Davila. In urma
acestui interview directorial convoaca comitetul, declara a nu
mai poate lucra cu un director de scenä care prin publicitate
Ii acuza cum ca-1 iinpiedia sa-si faa datoria. i Nottara
este scos din directia scened: Acesta Ii inainteaza, dmediat
demisiunea din calitatea de societar cl. I. al Teatrului Na-
tional.
In urma acestei demisiuni artistii societari ai Teatrului
National au inmanat ministrului instructiunei un memoriu
prin care formuleaza urmatoarele plangeri: 1) ca, sunt rag
tratati de atre actualul director; 2) a directorul cala le--
gea and nu consulta cornisia financiara, i consultativa la
facerea cheltudlilor si a repertoriului; 3) societarii cer readu-
cerea In teatru a camaradului lor C. Nottara.
Aceasta chestiune a dat loc unei lungi agitatiuni. C. Not-
tara a jucat pe scena teatrului Lyric si dupa fiecare repre-
zentatie publicui Ii facea ovatiuni si-1 conducea in urale
pana acasa. Cu toate acestea, Davila, in urma memoriului
dat de artist si a consfatuirei avuta cu ministrul instructiel,
a declarat a are toata stima pentru artist, Ca purtarea sa
fata de clansii e datoritä temperamentului sãu prea viu, fa-
gadueste cä pe viitor va consulta comisia financiar i anun-
ta, cà a respins demisia d-lui C. Nottara, care nu poate fi in-
locuit la Teatrul National

www.dacoromanica.ro
 108

La 16 Septembrie a murit senator ul Barou Ganescu,

acela care in seclinta istorica a Camerei dela 12 Februarie
1901, find deputat, a luat cel dintai cuvantul spre a apara
cabinetul Carp impotriva atacurilor coalitei Cantacuzino-
General Manu-Take Ionescu.
Consiliul com.unal al Capita lei voteaza noua concesi-
une a luminatului orasului, acordata tot vedhei isocietati.
Liberal incep imediat o violenta campanie impotriva a-
cestei concesiuni pe care o socotesc pagubitoare pentru comuna.
Intruniri particulare Incep pe la fruntasii liberah. In-
teuna din aceste intruniri se redacteaza, o ofert a. a unui nu-
mar de capitalisti romani cari se oferä sa, ia asupra lor con-
cesiunea iluminatului.
Conditiile ofertai sunt urmatoarele :
1) Comuna sa alba dreptul de a rasqumpara totul on-
cand. iar nu dupa 25 de ani, precum pretinde compania de gaz;
2) Pretul unitar al gazului 4 al electricitatii va fi mai
scazut cleat cel al companiei:
3) La incheierea conCesiuned, societatea romaneasca sa a-
corde comunei un imprumut de 6 milioane.
Cea mai mare suma, adica un milion, a subscris Jacques
Elias.
Junimistii au participat i ei la subscriptie.
Joi 20 Octombrie s'a facut ascensiunea balonului
.Romania" a societätei Aero-Club de sub presedintia de onoare
a regelui.
Se aflau in nacela d. George Bibescu, maiorul Deme-
triad, locotenentul Moruzi i locotenentul Asaky, cel care a
condus ascensiunea.
Balonul s'a urcat in uralele frenetice ale publicului
a luat directia in spre Baragan.
Dupä o calatorie de 4 ore, pe un timp foarte frumos, ba-
lonul s'a coborat la Peris pe campia numita Tarina Po li-
zoaia. La orele 6 s'a deschis ventilul, iar la 6 jumatate cala-
torii au pus piciorul pe pamant.
Balonul s'au urcat pana la o inaltime de 2500 metri.
Duminica 11 Decembrie a fost adunarea generala a
Sindicatului Ziaristilor. Este linteresant de vazut care erau
pe atunci proportiile acestui sindicat.
Au participat la sedinta 36 membri, iar bugetul a lost in-
cheiat, la venituri i cheltueli, cu cifra de 9025 lei.
Adunarea a luat cunostinta de cedarea de care prima-
rie a terenului pe care s'a inältat in urmä Palatul Sindic.a-
tului

www.dacoromanica.ro
 109

Noul comitet ales a fost compus din: Al. Ciurcu, C. Mille,.

Gr. Ventura, N. P. Ianovici, Al. Hodos, I. Procopiu, Virgil
Darascu, Ion Popescu # I. Rusu-Abrucleanu.
Afara de Ianovici si Rusu-Abrudeanu, nici unul nu mai
traeste astazi, la 1929, cand scriu aceste randuri.
La Teatrul National scandalurile urmeaza # se inraesc.
Constantin Nottara, care revenise in teatru, demisioneaza pentru
a doua oara, sub cuva,nt ca nu poate in nici un chip lucra
cu directorul A. Davila.
Petre Liciu, alt artist de valoare mare, este exclus pentru
totdeauna din teatrul, fiindca, printr'o scrisoare publica, a luat
apararea lui Nottara.
Scandalurile acestea emationeaza parlamentul. Esirea din
teatru a lui Nottara i Liciu este o pagubd foarte mare pentru
prima noastra scena.
Genialul artist italian Ermete Novel li este in Bucuresti;
salile in care joaca sunt pline, artistul italian este in memoria
bucurestenilor de cand a jucat, in mod magistral, rolul lui Papa
Lebonard.
In jurul situatdei dela Creditul Rural conservatorii &tic
o apriga campanie de acuzatauni. Principalul acuzat este Take
Protopopescu, subdirectorul.
In chestia conflictului cu Grecia Societatea Oliympicele
revine la ordinea zilei. Trei avocati de mama intaia: C. Boerescu
presedintele Senatului. Eugeniu Statescu i Sipsomo sunt avo-
catii Olympicelor i i# pun in joc toata influenta spre a obtine
dela guvern sä nu retraga societatii dreptul acordat odata de a
sta in instant/
Generalul Lahovary, ministrul de externe, este de parere
ca acest clrept poate fi retras, pe arid jurisconsultul Constan-
tin Disescu e de parere contrarie.
Spre a paraliza o actilme de partid pe aceasta chestie so-
cietatea Olympicele" a avut grija sä angajeze un avocat influ-
ent din partidul conservator # altul din partidul liberal.
In contra lui Constantin Boerescu s'a desläntuit o mare
furtuna in Senat; la deschiderea sesiunei ordinare, majoritatea
nu mai voia sa-1 aleaga. Numai cu mare greutate si dupa sta-
ruintele primului ministru, Boerescu a fost reales.
La 30 Decembrie 1905 moare Eugeniu Statescu, persona-
giul cel mai important din partidul liberal, alaturi de Dimitrie
Sturza.
Statescu a murit la varsta de 69 ani.
Avocat de mama thtãia, jurisconsult ascultat i cu mare au-

www.dacoromanica.ro
 110

toritate, a fost ministrul de justitie care a exercitat cea mai

mare influenta asupra magistratilor.
Un magistrat, astazi consilier la Inalta Curte de Casatta,
dar adversar al liberalilor, imi spunea odata :
Acest Stätescu e un om extraordinar. Am vorbit in
viata mea cu atati oameni mari, cu Alexandru Lahovary, cu Ma-
iorescu, chtar cu regele, dar pp de nici unul nu m'am sim-
tit intimiclat cum m'am simtit de cdte ori am vorbit cu Stet-
tescu".
Statescu si-a legat numele de o circulara data in favoarea
libertatei presei, nand, pentru intaia oard, a luat portofoliul
justitiei la 1876.
Desi mare avocat, foarte cautat, Statescu a murit relativ
saran.
Pentru intelegera lucrurilor si a epocei trebue sa spun ca
un alt ministru de justitie cu puterea politica i autoritatea lui
Eugen Statescu n'a avut Romania. El a fasonat magistratura,
el dicta sentintele in pricinile cele mai importante, el, dupa ce
parasea portofoliul justitiei, era angajat de impricinati, nu atat
ca sä pledeze, ci numai ca sa se arate in instanta. Atat de mare
era autoritatea lui Statescu asupra magistratilor incat asa
spuneau adversarii liberalilor, era destul ca acestia sag vada
figurand intfo parte pentru ca balanta justitiei s'o piece in-
teacolo.
Aceastä dictatura pe care Eugeniu Stätescu a exercitat-o.
pi fiind ministru al justitiei 1 fiind numai avocat, a nelinistit
opinia publica i lumea politica. Din cauza influentei lui sta.-
tescu asupra mersului Si impartirei justitiei, mai tarziu un
parlament conservator a votat o lege prin care se interzicea
fostilor ministri de justitie, de a plecla in fata instantelor Jude-
catoresti un numar de ani, dupa ce au parasit acest minister.
ANUL 1906

La inceputul anului 1906, opinia publica atat de mobila

In Romania, procura guvernului conservator o dureroasa, sur-
prindere de anul nou: din 4 alegeri partiale pentru Camera., fa-
cute la 8 Ianuarie, opozitia birue in doua, la un colegiu e ba-
lotaj si inteun singur colegiu guvernamentalii inving cu 11 vo-
turi In plus. Cel mai insemnat rezultat, din punctul de vedere
politic,a fost cel dela Buzau, unde Petre Carp este ales cu 695
voturi contra 617 date candidatului guvernamental.
Conflictul greco-rOman se inraeste pe zi ce trece: Gu-
vernul, avand informatiuni cum ca exista o societate greceasca

www.dacoromanica.ro
 111

secreta care lucreazä Pentru grecizarea Macedoniei, deci si con-

tra romanilor. a ordonat un numar de perchizitii.
Aceste perchizitii au pus in mana autoritatilor docurnente
dovedind ca in Romania se alla o sectie a societatii grecesti
,.Etniki Eteria" i Ca presedintia este data bancherului Chris-
soveloni din Bucuresti. Membrii seetiunii erau : Christos Zappa,
Panariotache Haitas, Petre Spandonidi, Anton Valsamachi, Con-
stantin Chichipulos, dr. Miliaresis i ziaristwl Simos. Acestia
erau toti membri ai eforiei comuniMtii eline din Bucuresti.
Societatea de care vorbim nu era sub alt nume, cleat tot
sooietatea Elenismos" din Atena infiintata la anul 1841. Cele
doul puncte principale din programul acestei societati erau :
1) Lupta pe toate cane pentru revendicarea provinciilor : Ma-
cedona, Epir, Albania si Tracia; 2) Raspandirea ideilor i scq-
purilor grecest prin publicatiuni intAnse, ziare si reviste,
prin crearea a cat mai numeroase societati filiale, toate in le-
gatura cu centrul major din Atena.
In vederea realizarii scopului statutar, grecii fundeaza in
tara numeroase societati zise literare. Asti el au lost infiintate:
Apollo, Patris, Velvendo, Darda, Liga din Braila, Aghics Gheor-
ghios din Pitesti i altele.
Societatea Patris" din Bucuresti era pusa, sub directia u-
nui comitet compus din: Chiriacos Stavropulos presedinte, Ia-
nis Chialuris vice-presedinte, Iacobos Cocaliados easier. Alexan-
dros Munitos secretar, Const. Ziropulos, C. Constantinopulius,
Zisos Papadopulos consilieri.
Unele ziare public& zilnie acte i articole ce probeaza ca
grecii au organizat in Romania o vasta conspiratie spre a aca-
para si tot comertul de cereale si mare parte a vietii economice.
Agitatia cuprinde cercurile parlamentare, incat guvernul este
silit sa procedeze rnai eficace. Un consiliu de ministri hotaräste
expulzarea din Romania a unui numar de greci.
Sunt expulzati Chr. Pappa, P. Haitas, Const. Chichiopulos,
dr. Miliaresis, L. Cirilianos, Ianopoulos Pete Spandonidi, doctor
Cecikas, Valsamachi i bancherul Crissoveloni.
Expulzarea acestuia din urma s'a facut cu mare greutate
si impotriva vointei generalului Lahovary, ministrul de externe.
_ La Camera un mare scandal izbucneste intre Nicu FHA-
pescu i ministrul de justitie Badarau.
Se votau impamantenirile. Ministrul de justitie sustinea
Impamantenirea unui evreu, cand deodata Filipescu, la o ob-
servare a lui Badarau ca este in numb% Camera, se repede dela
locul sau strigand

www.dacoromanica.ro
 - 112
Minti, punga0.11e ! Ce, noi am venit aci ca sa-ti vo-
tam pe jidandi tad ?
Ministrul justitiei trimite o doua zi martori lui Filipescu
pe Nistor Cincu i Vactor Ionescu, Nicu Filipescu constitue mar-
tori pe Horia Rosetti Const. Isvoranu..
Intrunindu-se martorii, Rosetti i Isvoranu au declarat ct
a se spune lui Badarau ca. este un pungas patentat, nu insem-
neaza a-1 insulta. Martorii lui Badarau s'au retras imediat.
Dupd moravuri ar fi trebuit ca martorii lui Badarau im
provoace pe martorii lui Filipescu, insa acesta avusese precau-
thmea sa-si aleaga doti martori cari erau doi dintre cei mai
buni tragatori din Romania, pe cand martorii lui Badarau erau
departe de aceastd virtuozitate.
Martorii inchee procese verbale prin cari declara ca intal-
nirea nu s'a putut face.
In urma acestui desnoclarnant, tanarul Andrei Badarau, fiul
mai mare al lui Bädarau, student la Paris scrie lui Filipescu o
scrisoare insultatoare. Imediat Filipescu Isi constitue martori
pe Al. Calimachl si C. C. Arlon, iar tanarul Baciaxau pe Paul
Bratasanu si A. H. Verona. Intadnirea s'a facut la hipodrom.
S'au schimbat doua gloante fart. rezultat. Adversarir 0-au in-
tins mama.
In timpul acesta chestia Creditului Rural intra intr'o
faza. acuta.
Mai intai relatiunile Intre Dimitrie Sturza, directorul Cre-
ditului, *i Take Protopopescu, sub-directorul, se Inraesc cum-
plit. Take Protopopescu este silit sa demisioneze
Ministrul de finante Take Ionescu numeste o anchetã corn-
pusa din d. N. P. Copaceanu, comisarul guvernului, 0 An-
dricu, seful contabilitätii generale a statului. Ancheta nu poate
descoperi fraude precise, dar conchide ca : pentru un mare
numar de operatiuni nu exista aprobarea consildului de admi-
nistratie i c. faptele denota o mare confuziune in administra-
tia i contabilitatea Creditului".
In urrna acestor constatari, parchetul este sesizat sa-si f a-
ca ancheta sa iar guvernul Incepe campania pentru acapara-
rea Creditului Rural.
La ordinea zilei erau tocmai alegerea a patru membri in
consiliul de administratie ; lupta pentru castigarea acestor lo-
curl devine apriga. Fiindea, la Credit se putea vota i cu pro-
curl, guvernul cu ajutorul administratidi, incepe campania
pentru obtinerea unui numar cat mai mare de procuri.
Procurile se centralizau la secretarul general al ministeru-
lui de interne, Ivlllhail Rahtivanu.

www.dacoromanica.ro
 143

Candidatii prezentati de conservatori pentru cele patru

locuri erau Grigore Cantacuzino, Misu Antonescu si Pavel Bra-
tasanu. Opozitda prezinta o listä cu P. S. Aurelian. Emil Costi-
nescu, Ionel Bratianu si din partea junimistilor Const. Ola-
nesclu.
La jundmisti a fost controversa, daca partidul sa participe
sau nu la alegeri. Filipescu, C. C. Anion i Delavrancea au fost
pentru abtinere, sub cuvant ca nu trebuie ajutati liberalii sã
se intareasca. Inca si mai mult la Credit pe cand Carp, Maio-
rescu si Al. Marghiloman au fost de parere contrarie.
La 5 Martie se face alegerea.
Inca din ajun fiecare partici adus alegatorii cari, ^mar-
mati. cu procuri, au Lost convocati la diferite intruniri. Nici-
odata o alegere la Creditul Rural n'a deslantuit atata pasiune.
A doua zi de climineatä, strada, curtea Creditului si pero-
nul cu scara sunt ocupate de alegatori, cei mai multi membri
agenti ai partidului liberal.
Po litia este in mare numar, siruri lungi de sergenti de o-
ras ocupal str. Paris si str. Coltei. La orele 10, Dirnitrie Sturm
deschide usa principala i alegatorid intra in grupuri de Cate
10. De prisos a spune ca toti acestia sunt liberali.
Localul Creditului este complet ased.iat. Conflictele intre
liberali i conservatori sunt numeroase. Reporterid ziarelor de
abia pot patrunde pe ferestre.
Cu mare greutate, d'abia la ora 1 s'a putut deschide sedin-
ta. Presedinte a fost proclamat Stefan Greceanu, presedintele
consiliului de administratie, dar d-rul Stoicescu i Grigore Go-
lescu din partea Sandi Agrdcole, ca scrutatori. Secretari d-nii
G. Mumuianu si Emil Lazarescu.
In sala plina i intesata, unde oarneni stau aproape unii
peste alii, si unde cäldura inabuse, constituirea biroului se
face cu mare greutate din cauza zgomotului.
In sfarsit se deschide sedinta. D-nii Grigore Cantacuzino
si Mdsu Antonescu cer amanarea alegerii, de oareee ancheta
asupra Creditului nu este Inca terminata,. Dimitrie Sturza si I.
Kalincleru recunosc ca au fost nereguli administrative la Cre-
dit, dar n'au fost fraude.
Antonescu cere sa nu se inceapa, votarea pana ce n'or in-
tra in sala) alegatorii rämasli afara, cari reprezinta trei parti
din alegatori.
In tot timpul acesta, scandalul e Inspaimântätor. Nirne-
nea nu poate vorbi. Majoritatea din sal& este a libera1ilor Si
manifestatiile ei predomina.
Ferbinteala devine foarte mare.
Vol. III. 8

www.dacoromanica.ro
 114

Biroul aduce urnele ca sa se inceapd votarea; atunci scan-

dallul devine groaznic. Conservatorii i liberalii se incaera, ur-
nele sunt rasturnate. Multi alegatori sunt loviti, altii batuti
foarte serios, toata sala este in culmea surescitärii.
Deodatä face eruptde in sala prefectul politiei Kneazul Mo-
ruzi, in fruntea unui mare numar de sergent1 de oras. Libe-
ralii Ii primesc cu huidueli feroce, agitatda in sala -este de ne-
descris. Protestarile i vociferarile curg din toate partile.
Presedintele Greceanu i Cantacuzino-Pascanu, membri
conservatori din consiliu, se retrag, iar presedintia o la Ion
Kalinderu, care anunta ridicarea sedintei i inceperea votarii
a doua zi.
A doua zi, Luni, cele doua strade din fata Creditului erau
intesate de public si de armata, iarasi au fast batai, iarasi po-
litia a trebuit sa intervie, pana ce, in sfarsit candidatib con-
servatori S'au retras.
Adevarul asupra retragerii este constatarea facuta cã ma-
rea majoritate a voturilor era de partea liberalo-junirnistilor.
Inainte de alegere, Take Ionescu sondase pe liberali, pro-
punandu-le o combinatie : sa nu mai fie lupta la Credit si sã
se aleaga, de comun acord, cate dob membri din fiecare par-
tid. Conservatorii propuneau pe d-nii Bratasanu si Grigore
Cantacuzino. Dar liberalii, constienti ea au mare majoritate a
voturilor, au refuzat.
Incercarea conservatorilor de a pune mãna pe Creditul Ru-
ral n'a lzbutit.
In seara de Luni 13 Martie societatea Obolul organizase
la Teatrul National o reprezentatie filarmonica. Trebuia sa
se joace, cu diletanti din societatea bucuresteana, cateva piese
in limba franceza.
Impotriva acestui obiceiu de a se juCa in limba franceza
se facea de mai multa vreme o propaganda vie printre stu-
denti; unul din propagatorii cei mai aprigi era d. Nicolae Ior-
ga, pe atunci un nationalist si xenofob inflacarat.
La ora 6 d. a., inainte de reprezentatie d. Iorga si-a des-
voltat o conferint4 In sala din str. Campineanu No. 12. D. Ior-
ga a relevat faptul el clasele societatii romanesti nu dau do-
vezi de solidaritate, proba reprezentatia in limba franceza de
la Teatrul National.
Studentii surescitati au esit dela intrunire si s'au dus la
Teatrul National. Voind sa patrunda inauntru au fost impie-
dicati. De aci in colo ineepe un mare scandal care tine cateva
zile.
Directorul Teatrului, Alexandxu Davila, apare in frac la

www.dacoromanica.ro
 115

intrare Si cere studentilor sa se retraga. Cum il vad studentii

isbucnesc in hulidueli i ii amintesc retragerea din Teatru a
lui Nottara si Liciu. Cativa studenti vor sa patrunda. imbran-
cinda-1. Davila ridica bastonul i loveste in cap pe studentul
Slavescu. Surescitarea este la culme.
Mind martor ocular al intregii actiuni pot reda in mod
credincios tot ce s'a petrecut.
Pe plata Teatrului un mare grup de studenti, cu tricolorul
desfasurat, cant& Desteapta-te Romane"., Pe-al nostru
steag !" i alte cantece patriotice. Trasurile incep sã aduca lu-
mea la Teatru, dar studentii nu las& pe nimeni sa intre. Domni
In frac si doamne in toaleta de seratã sant apostrofati p1 51141
sä se inapoeze. Tot felul de invective rasuna, se prod= chiar
scene violente cu unele persoane care vor s treaca la Teatru
cu forta.
Fata de aceste acte politia aduce compania de jandarmi
pedestal cari se insiruesc in fata casai TOrök unde era insta-
lata atunci, beraria Cooperativa".
In timpul acesta svonul raspanchndu-se in oras cum ca la
Teatrul National e scandal mare, lumea a alergat din toate
partile. Peste o ora cel putin 6 ori MO de oameni umpleau
Ca lea Victoriei si piata Teatrului.
Surescitarea face a deodata incep sIt 7.boare pietrele. Ma-
re parte din studenti si din public se refugiase la Cooperati-
va", de acolo incepura pietrele sä loveasca in jandarmi. Doi
jandarmi sunt scost din randuri cu capetele sparte.
Triipa este enervata sq. nu mai poate sta In loc. Atunci se
cla orclin sa, fie evacuata, cafeneaua. Trupa porneste ca o trom-
ba, asupra cafenelei. Geamurfle cad in uruituri sgomotoase, iar
soldatii intra In cafenea, cari pe usi cari pe ferestre.
Inaantru este o stalcire crancena. Soldatii lovesc cu pa
turile ptistilor tot ce le sta inainte, cine poate tuge, ceilalti
urla sub lovituri.
Jandarmii calari sosesc i ei. Piata 'Teatrului este repede
curatIta.
Pe cand publicul era impins, care spre strada Regala, care
spre Bulevard pe Ca lea Victoriei, trl,mbitele rasunau din spre
cofetaria Capsa. Panica creste si publicul inebunit fuge Ina-
poi.
Din spre Capsa apar rosiorii tar din spre Teatru gonesc
jandarmii cItlItri. Prinsi Intre cele doua trupe, barbati, femei,
copii nu mai stiu unde sa se adaposteasca unii intra prin
ganguri, altii se strecoara cum pot pe langa case ; momentul
este tragic.

www.dacoromanica.ro
 116

Vagoanele tramvaiului de pe strada Regala sunt oprite,.

studentii se urea, pe ele i arunca in soldati cu pietre l cu
lemne luate nu stiu de unde. Locotenentul Tomescu din jan-
darmi calari, lovit in cap, cade de pe cal.
Trupele de vanatori i cavalerie fura impinse inainte. Din
multirne s'au tras focuri de revlover care au ranit pe trei
soldai din vanatori.
Batai le si violentele au urmat mereu. Petra Gradisteanu,
presedintele Ligii Culturale a fost huiduit fiindca, in frac, se
ducea la reprezentate. Contesa de Larisch, sota atasatului
militar austro-ungar, flind darza, a fost data jos cu sila din
trasura si cupeul rasturnat. Deputatul Ciolac a fost crunt ba-
tut, d-rul Cantacuzino a suferit agresiuni, iar cupeul tocat cu
pietre i bastoane. Cu fuga de-abia a. putut scapa presedintele
Senatului, C. Boeresou.
Insusi prefectul politiei, D. Moruzi, a lost atacat pe str.
Teatrului si silit sä coboare din trasura.
Foarte multi raniti an cazut din amandouã partle. Mare
parte din ed au fost internat in localul Teatrului National, iar
altii au fost dusi la spitalul Coltea.
In strada Regal& la impreunarea cu strada Academiei. in
fata hotelului Union, studentii au oprit 8 vagoane de tramvai,
le-au rästurnat si au format intaile baricade in Bucuresti. Aci
s'au dat cele mai crancene lupte cad din dosul baricadei, stu-
dentii i publicul aruncau asupra trupei tot felul de proectile.
Felurite vest sini.stre incep sã circule. Se spunea ca mai
multi student au fast omorati. Multi martori oculari pretin-
deau ca au vazut trecand pe dinaintea lor un student strapuns
de baionetele soldatilor, condus la spitalul Coltea. Alti afir-
mau Ca un student a murit in Teatrul National.
Zvcnul qcesta se raspandeste i agita pe student a doua
zi. Se spunea cä studentul, pe care nirneni nu-1 poate asi a
lost ascuns de Davila in podul Teatrului National. Noaptea, o
delegate de student, cu prefectul de polite, sergent si co-
misarii au cautat cu felinarele prin intregul pod al Teatrului,
au scotocit prin toate colturile dar nu au gasit, bine inteles,
nimic. Aceste exagerari se reproduceau sistematic in Bucuresti
de cate ori ie reprima o miscare de strada ; in totdeauna pu-
blicul nascocea cativa morti cat ni mureau niciodata.
In sfarsit se face o oarecare potolire.
Autoritatile convin sä retraga armata. iar studentii i tot-
publicul de rateva mii, care e in majoritate, defileazö, pe calea
Victoriei, apai se due la statuia lui Mihai Viteazul.
Studentul mort (?) e descoperit a doua Si. El se numea

www.dacoromanica.ro
 117

Aurel C. Ionescu, dispäruse e adevdrat, din rAndurile studen-

tilor, ins& in ziva urmatoare colonelul recrutor- din judetul
Do lj, telegrafiazd cd Aurel Ionescu s'a prezentat la recrutare.
Dupd aceastd noapte studentii au ocupat Piata Teatrului
si calea Victoriei. Intre bulevard si Palatul regal timp de trei
zile, circulatia cu trasurile se fazea cu mare greutate iar agi-
tatia a urmat cu toate manifestärile cunoscute: intruniri pu-
blice, discursuri la statuia lui Mihai Viteazul, procesii pe stra-
cid, etc.
Partidele din opozitie au avut atitudini deosebite. Libera-
lii au hotarit nici ä apere nici sã atace pe studentd, dar sa
atace guvernul fiinda a scos armata in straclã si a facut ma,-
cel. Junimistii au atacat mai violent guvernul si administratia
Adevdrul este cd nied guvernul nici administratia nu aveau
vinä .
$i unul si cealalta and au vdzut ca. strada e ocupat& de o
multdme violent& care turburd ordinea, oprea cu forta repre-
zentatda la Teatru, ataca pe cei cari veneau in träsuri i lo-
vea vehiculele, nu puteau face altceva deal sa. reprime spre a
restabili ordinea. In astfel de imprejurdri marginile sunt in
totdeauna intrecute i actele reprobabile se produc.
Vinovdtia fundamental& era a Societatei Obolul" ea si a
tuturor persoanelor din elita aristrocratia sau asimilatd ei,
care dispretuia limba roman& Aceastd clasa de sus a dispre-
tun In totdeauna limba neamulul. A vorbit and bulgAreste,
and greceste, and frantuzeste numai In limba rorridnului nu
i-a venit sä vorbeasa. Asa Intelegem de ce Ion Vaarescu a.
läsat drept testament politic versurile :
Urmasilor mei Wiedresti
Las voud nzostenire,
Cresterea Umbel romdnesti
$La patriei iubire.
Astäzi pare& s'a facut o imbundt&tire, democratizarea in-
stitutiilor a redat limbei romane o parte din drepturile ei in
aceastd Ord.
Dragostea pentru limba franceza era pentru societatea de
sus o adevärata boalk a nu vorbi bine romdneste era in acest
mediu, un lucru sic, a nu voibi bine frantuzeste era o mare
rusine.
Suntem singurul popor pe lume care posed& o clasa con-
ducaoare instrdinatd cu totul prin limbd. Daca sentimentele

www.dacoromanica.ro
 118

ei au putut fi patriotice, in alte manifestari, in ceea ca priveste

ins& limba, aceasta clasa sociala a fost antiromaneasca.
Cele mai instr6inate, din acest punct de vedere, au foist
si sunt Inca femedle.
Dad, b6rbatii vorbesc limba 'Lath bur sill% de barou, de
politica, de relatdile cu oamendi celcrlalte clase, femeile lor in
schimb, au vorbit o romaneasca; stricata Si Inca i aceea foarte
rare ori, rezervand-o pentru schimbul de cuvinte cu slugile.
Rusine de limba neamului lor; rusinea e pentru ele. Daca,
in tara aceasta, n'ar fi existat poporul de jos, astazi o limba
romaneasca n'ar mai fi existat.
Scandalul de la 13 Martie 1906 a dat, insa, roade. Din seara
aceea nu a mai indraznit nici o Societate filantropica i nici
o altd alcatuire sociala sa apara in public mad ales pe scena
Teatrului National cu reprezentatiuni in limbi straine.
Cel putin in public, elitEd noastre nu-i mai e rusine de
limba poporului.
Sufletul neamului romanesc a räsuflat, cum a putut, in
acea noapte istorica de 13 Martie 1906.
Ma opresc acum din povestirea evenimentelor curente
spre a-mi arunca o privire retrospectiva asupra oamenilor
asupra fizionomiei Bucurestdului.
PRIVIRI GENERALE
Pana cu 20 ani in urma pe linia intaia in vederea
hotarind evenimentele cu autoritatea lor erau: Ion Bratianu,
Lascar Catargiu, C. A. Rosetti, general Florescu, Beizade Di-
mitrie Ghica. Nicolae Ionescu, Manolache Costache Epureanu,
Vasile Boerescu, Alexandra Lahovary, Gheorghe Vernescu. IVii-
hail Kogalniceanu; de 20 de ani incoace bätranii au disparut
unul cate unul iar la 1906 avem in vedeta pe Dimitrie Sturza,
Gheorghe Cantacuzino, general Mann, Eugen Statescu, Petre
Carp, Titu Maiorescu, etc.
In urma, intratd de curand in scena i ambitionand locurile
dintai, vedem pe : Gogu Cantacuzino, Take Ionescu, Nicolae
Filipescu, Ionel Bratianu, Vasile Lanai*, Alexandra Djuvara,
Alexandru Marghiloman, etc.
Sunt trei generati.und care se intalnesc in acelasi moment
istoric. Colaborarea lor in campul politic nu e lunga. Cei din
prima grupare abia au timpul sa faca cunostintai cu eei din
gruparea a treia i dispar. Cei din gruparea a doua sufera im-
pinsatura celor din gruparea a treia si se vad chiar contestati.
Gheorghe Cantacuzino e contestat cand de Take Ionescu cand

www.dacoromanica.ro
 119

de Filipescu, Dimitrie St,urza e contestat de Ionel Bratianu. In

afara de Petra Carp si Dimitrie Sturza gruparea de a doua,
adica generatia intermediara !titre intaia si a treia, n'a dat
oameni du o mare inraurire asupra politicei generale. Eugen
Statescu a fost un insemnat om de drept, iar Titu Maiorescu,
fruntas mare in campul culturei, a jucat un prim rol ocazional
la anul 1913, dar nici unul n'a ajuns sä alba suprafata marilor
batrani dinaintea bor.
Surprinsi de marile evenimente internationale de la 1912
la 1918, cei din gruparea a treia au lost si1ii sã joace roluri cu
mult mai glorioase de cat cei din gruparea a 2-a. Unii din ei
aveau stofa din care se fac oamenii de mana intaia, alth erau
rnai putin inarmati, dar mai toti aveau temperamentul mai
combativ i spiritul mai aventuros ea cei din generatia in-
termediara. Cu oameni ca Gheorghe Cantacuzino, general Ma-
nu sau Dimitrie Sturza nici oda ta nu s'ar fi putut incerca lo-
viturile atat de indraznete dela 1913 si 1916.
Insä, alma de Ior el Bratianu, nici unul din barbatii frun-
tasi ai gruparei din vrma n'a putut da tarei tot rodul gandirei
si autoritatei lor si nici unul n'a putut ajunge sä aiba. aureola
autoritatei pe care o da numai varsta crescuta in tovaräsia
meritului. Unii au murit prematur precum Vasile Lascar,
Gogu Cantacuzino, Take Ionescu. Nicolae Filipescu, altii
precum Alexandru Marghiloman au fost impiedicatd de eve-
nimente.
La punctul unde am ajuns cu povestirea Bucurestilor de
alta data", adicä la anul 1906 linia intaia i marea autoritate
politica( o detin regale Carol, fireste, i dintre oamenii politici,
Dimitrie Sturza, Gheorghe Cantacuzino i Petre Carp.
Imediat dupä ei, strangandu-i de aproape, vin Take Io-
nescu, in urma, si nu departe Nicu Filipescu i Alexandru Mar-
ghiloman pe aceiasi linie, apoi Ionel Bratianu ridicandu-se a-
tunci spre a revendica in numele tatalui sau fiindca merite
nu avea inca locul dintaiu in partidul liberal.
Din punctul de vedere al vietei sociale, Bucurestiul se
modifica cu incetul sau, mai bine zis, foarte incet.
Totusi, pe nesimtite, au dispärut aproape toate petrecerile
pi gradinile de vara, in care bueurestenii petreceau noplil
cheflii. S'a dus si Herastraul Vechiu, i Bordeiul, i Avec. lic,
precum am mai spus l in loc avem teatrele ce incep sa
functioneze si vara prin gradini, teatre rudimentare, teatre
de varietati in care predomina actori vienezi i budapesteni.
Apoi este marele exod in statiunile balneare si climaterice.

www.dacoromanica.ro
 120

Toata Valea Prahovei este invadatä de bucuresteni cari nu mai

not rarnane in orasul lor in Iu lie si August.
Si multe din vechile obiceiuri se transforma ori pier. Fostul
prefect de politde Saita a interzis Steaua" i Vicleimul" in
cele 2 saptamani dela Craciun la Boboteaza. Constatand ca
traditia a degenerrat i ca aceste colinduri nu mai sunt de cat
intreprinderi ale unor mahalagii cari speculeaza copiii In pro-
titul lor, pe de and parte cä multi cavaleri ai buzunarului in-
trebuinteaza Vicleimul" i Steaua" spre a putea intra prin
curti ca sã fure, a dat o ordonanta de prohibire.
Apoi au fost desfiintate mustäriile.
Un traditional obicei al Bucurestiului era mustäria. In
toate colturile Capita lei, pe la locuri i carciumi cunoscute,
bine inteles nu tocmai in centrul orasului, se instalau linuri si
teascuri in care se fabrica mustul in plin aer, iar alaturi se fri-
geau mititeii pe gra:tare. Pe la mese asezate pe trotuare ori
prin curti clienii chefuiau iar doi läutari cantau de foc. Avand
in vedere ca acest obicei era un motiv de murdarie si mai
mare, inteun oras destul de murdar i asa, primaria a oprit
inteo buná zi functionarea mustärialor.
Dulapul nu mai este nici el, o petrecere popular& atat de
cautata. A mai ramas dulapul dela capatul stradei Dudesti si
Inca unul spre Colentina, dar ceea ce era odinioara nu mai
este. Poezia dulapului a disparut deodata cu poezia Ste lai, Vi-
clehnuhd, mustariei, zalhanalei, bordeiului, deodata cu Zdrafcu,
gradina cu cai etc., etc.
Cu incetul a intrat in obiceiuri, tot mai mult consumatia
berei. Cand am venit in Bucuresti, berea era introdusa; insa
in ce proportie minima se consuma ! Pretutindeni nu intalneai
cleat racitorile cu yin i bcrviz de Borseck. Vinul costa ieftin
iar borvizul placea. Fara sã ne dam seama, borvizul fu inlocuit
cu apa gazoasa servita in sifoane i cu apa de Gieshabler.
In vremea aceasta, o cautare deosebita are opereta
companiei Grigoriu la Parcul Otetelesanu. Aceasta trupa este
in apogeul ei, cu toate elementele bune care au dat in urma
pe toti protagonistii teatrelor de opereta, i revista.
In trupa aceasta erau concentrati: Carusi, Maximilian,
Niculescu-Buzau, Ciucurette, Leonard ineepator, Stanescu la
fel; apoi d-soara Teodorescu, actuala d-na Mavrodi, d-na Mi-
eiora, Florica Florescu, excelenta artista d-na Grant, mai tar-
ziu d-na Apateanu, Leontina Ioanid artista apreciata, etc. Pen-
tru 2 lei se putea sta la inesele foarte apropiate de scena. si se
putea petrece o frumoasä seara de vara.
Iarna era a teatrului Edisson. Acolo 0 trupa de varietati,

www.dacoromanica.ro
 121

eu stele aduse din Paris si cu comici de pretutindeni faceau

deliciile bucurestenilor. Dar pe vremea aceea, adica, acurn 20
ani, era Inca atat de putin public pentru teatre, ca, aceasta sin-
gura, trupa, in conditiuni cum astazi nu mai poate fi alcatuitá
rum, d'abia daca, Ii putea tine zilele.
Multimea de spectatori pe care ii vedem astazi umpland
toate teatrele i cinematografele, nu exista la 1906. Publicul
acesta atat de numeros l'a creat cinematograful care a de-
prins lumea sa iasä din casa in toate serile rnomindu-1 cu pre-
turile eftine de la 1 la 3 lei.
Din punctul de vedere economic cinematograful a fast un
mare rail caci a creiat o nevoie noua Si costisitoare.
Numerosul public pe care Ii intalnim acum in toate serile
la teatru si la cinematograf mai cu seama, este format si
din popidatda evree care. pe la 1906, era aproape nevazuta la
teatrele romänesti. Spiritul de economie care Inca domnea a-
tunci, a disparut cu ineetul; astazi teatrul Si cinematograful
au ajuns nevoi organice care high% o buna parte din veniturile
cele mai modeste.
Ewell, care stau mai inainte retrasi cu totul in familiile
cercul lor, acum umple teatrele i invadeaza statdunile de vara.
Valea Prahovei, Campulungul, Calimanesti etc., sunt pline de
evrei, iar romanii incep sa se planga. Evreii sunt totd plini de
bani, iar cu banii se cumpära totul.
Vechiul Bucuresti avea cafeneaua F.ialkovsky dupa
cum am spus la vreme ca loc de intalnire a1 tuturor acelor
cari faceau politica, mai ales a celor din opzitie. Dar acum
Fialkovsky a disparut.
A disparut i cafeneau Brenner din strada Stavropoleos,
pe locul unde este astazi Banca de Credit. Aci se adunau aren-
dasii greci i altii. ad se faceau petrecerile si se jucau cartile,
pana ce s'a deschis cafeneau Colaro din strada Smardan.
A disparut i cafeneau Labes din aceiasi strada. Aci se
juca biliardul i sahul, iar vara in gradina, o buna orchestra
atragea numeroase famlilii cari dup6, vechiul obiceiu bucu-
restean se multumeau, drept orice alta petrecere, cu ascul-
tarea muzicei si consumarea catorva uahare cu bere.
Bucurestiul se transforma, vazand c1 ochii. Cu incetul
atatea vechi deprinderi dispar iar altele mai ales deprinderi
aduse de straini le iau locul.
Capsa este acum cafeneaua la moda unde se intalnesc po--
liticianii si ziailistii vanzatori de noutati.
La Capsa gaseai in totdeauna, mai ales vara, pe octogena-
rul Costache Balcescu, fost ministru sub Cuza Voda, fratele poe-

www.dacoromanica.ro
 122

tului Nicolae Balcescu. In totdeauna la o masuta pa trotuar, ii

lua cafeaua cu lapte i 1i fuma traditionala tigara de havana
de intada calitate de care nu se despartea nici odata. .

Va salut, coane Costache !

Salutare, domnule !,
Ce mai spui, dumneata, de lumea noua care apare zilnic?
Ce vrei sa zic, toate se transforma. Pe vremea cAnd eram
Omar erau pusti cu eremene ei... oameni cu repetitie ; acum am
ajuns pustile cu repetitie i oamenii cu cremene.
Misu Desliu, care a murit de curAnd era un capsist
nestramutat.
Foarte mare anarator al sanatatei sale, nu bea niciodata
apa obicinuitä Si nici raciti la ghiatk avea intotdeauna in pas-
trare o stiCla de apa de Evian la temperatura camerei. Se pa-
zea de boale cu o mare atentie, ceeace nu l'a impiedict sa. moara.
relatdv tänär.
0 figura obicinuita era baronul de Herz, unchiul scriitoru-
lui cu acelas nume, ginere lui Beizadea Mita Ghica, fost of--
ter in armata austriaca. Aproape in toate diminetdle U gaseai
la tera.sa lui Capsa, picior paste picior la o masa, ochind femeile
si pierzandu-si vremea.
Din oamenii politici au fost mai ales doi cari faceau in co-
f ataxia si in eaf eneaua Capa lungi statiuni, inconjurati de zia-
esti si alti cunoscutd politiciani. Acestia erau : Anastase Stolo-
jan dintre libera1i 1 Nicolae Filipescu dintre conservatorl.
Anastase Stolojan fost ministrn liberal, om cu o cultura
destul de variata dar obtinuta taxziu, mai mult autodidact, era
un agreabil vorbitor. Aduna in jurul sau pe reporterii ziarelor
de toate culorile politica si tinea conferinte. De cele mai multe
ori oferea i sticle ae sampanie, cad Conul Nastase" era un
mare iubitor al bunei mancari i bauturi.
Nicolae Filipescu nu fusese Inca ministru la 1906, el perorti
in grupul sau ca un simplu frondeur" politic si nu of erea nici-
odata sticle de sampanie.
Filipescu nu era de loc bautor de yin sau alcoolice, spre
deosebire de Anastase Stolojan care, falä a fi adept al vinului,
era, insa, un rafinat care abuza de hrana buna i subtire.
Toata lumea care-i inconjura, atat pe Filipescu cat si pe
Anastase Stolojan, astazi a pierit de la Capsa, expulzata de in-
vazia calor din noile provincii.
Birtul la moda, pentru lumea de sus, era ca si azi, Capsa ;
care, pe vremea aceea, nu avea nici un concurent. Un dejun
bun, cu vin, cu bogatde de feluri, costa eel mult intre 8 si 10 lei ;

www.dacoromanica.ro
 123

un pranz ceva mai mult. Vara cel mai cautat restaurant pentru
toata lumea zisa buna" era Enescu din dosul palatului regal.
Motivul acestei oreferinte era gradinita din fata. In acest res-
taurant, se dejuna putin, insa. seara gradina i sala restaurantu-
lui erau atar de pline, In cat nu se mai gaseau locuri.
Afarä din oras nu mai existau, cum am spus, toate vechile
graclini si localuri de petreceri ale tineretei mele.
Numai Vila Regal& se mai mentinea. Gradina Fronescu
incepe sa fie cunoscuta si sä atraa lumea ; tot la fel, dar, cu
mai putin succes, o alta gradina. din fata zisa la Ene". Insa,
gradina la moda este aciurn Flora"
Administrata de catre niste german! de origina este ingri-
jita, mancarea e bunä si nu tocmai scumpa.
Bucurestiul daca, privim cu 50 de a,ti, in unna s'a
transformat, fait, sa ne dam seama. Prerturile sunt Inca ieftine,
un bun dejun la un Lirt de buna calitate, la Iordache sau la
Andrei costa tot 3 sau 4 lei; o preumblare la sosea Cu un luxos
muscal costa tot 10 lei; un rand de haine la cei mai buni croi-
tori de mare lux ajung pana la 150 sau 180 lei. 0 mie kilograme
lemne de foc costa 30 lei, un kilogram de icre moi 40 sau 50 lei
dupa sezon. Astazi, cand scriu aceste randuri, costumul de hai-
ne costa 7000 lei, iar la croitor de lux 10 si 12.000, nna de kilo-
grarne lemne 1400 lei, kilogramul de icre moi 2000.
In curand, insa, va veni Expozitia jubilard care va da o lo-
vitura de biciu preturilor pe Wats& linia, asa ca. deodata, vom
vedea spectrul scumpetei abatandu-se asupra Bucurestilor.
Dar ce comparatie putem face intre scumpetea de atunci al
scumpetea de azi !
Si cand compar preturile de la 1906 cu preturile de la
1871 and am venit in Bucuresti, constat iarasi cii. scumpetea
este clatorita unui proces economic constant si fatal care, cu
intensitati variabile, apasa asupra societatilor in mersul lor
secular.
La 1872, kiogramul de icre moi costa 16-18 lei; la 1906
ajunsese 30-40-50 lei.
La 1872 exista Inca obiceiul ca oamenii sä dea pentru su-
fletul mortilor apa de pomana. Pe vremea cand am venit in
Bucuresti si mai tarziti, sacagiul angajat cu aceast% imparteala
a apei, trecea pe strada strigand : De pomand aaapd !..." Bi
atunci eseau de prin curti femei sarace sau servitoare cu cate
o donita sacaua se oprea, sacagiul scotea dopul si da cate o
donita, nu mai mult, de fiecare persoana pana ce sacaua se
goale. 0 saca mica cuprindea 12 doniti, o saca mai mare 15
sau 16.

www.dacoromanica.ro
 124

Am vorbit de Bucurestiul comercial, de Bucurestiul oras

de petreceri, de preturile marfurilor, de unele obiceiuri; sa spun
cateva vorbe si despre Bucurestiul intelectual.
Bucurestiul a avut odinioara cenaclele lui literare, grupuri
de intelectuali, de literati despre care am mai vorbit la timp.
Acum toate acestea au disparut.
Cel mai vechi grup de care imi aduc aminte, acela pc care
1-am gasit in Bucuresti la 1872 si i-am urmarit foarte imperfect
activitatea deoarece eram Inca un conil, a fost grupul
Reviste Contemporane i cel al Columnei lui Traian.
Cea mai veche din cloak Columna lui Traian, a aparut in
anul 1870 sub directiunea lui B. P. Hasdeu. A fost o publicage
cu tendinta de a face critic& i istorie, dar si polemic& literara
in stil general. A luptat impotriva Junimei de la Iasi si a avut
multe momente fericite.
Revista Contemporand a avut mai multe aparitiuni; cea
dintai la inceputul anului 1873. A doua oara, reformata, a
aparut la 1 Iu lie 1876, dar n'a durat deaat foarte
Intaia oara reprezinta un cenaclu literar cu Petre Grädis-
teanu, Pantazi Ghica, poetul Zamfirescu, etc. cu aCeiasi tendin-
ta de a lupta impotriva curentului Junimei iesene. A doua oarrt
iese literara i tiintific& cu un comitet de patronaj, In.sä far&
lama programatick tendinta nefiindu-i bine definita. Din comi-
tetul cel numeros fac parte bineinteles nurnai pentru recla-
ma francezul dr. E. Acolias, Mihai Kogalniceanu, Dimitrie
A. Sturza, V. A. Ureche, Petre Gradisteanu, Ciiix Economu,
Anghel Demetrescu, D. Gusti, Gh. Creteanu, Aron Densusianu,
Stefan C. Mihailescu, Ronetti Roman, poetul M. Zamfirescu, N.
Scurtescu, etc. etc.
Era enoca polelar literare duse chiar prin ziarele poli-
tice.
Asa, pe vremuri, am fost spectator al luptelor literare in-
tre Junimea din Ia.si i literagi din Bucuresti.
Apoi intre B. P. Hasdeu, adept al arhaismului in limn pi
profesorul de limba latinä dela liceul Sf. Sava, Ion Maxim
admirator al latinizarei limbei romaneoadica al lui Ion Heliade
Radulescu cel din epoca decadenta. *
Mai tarziu este N. Scurtescu care tine coárda cu articolele
si foiletoanele sale literare din ziarul Telegraful si altele, ca-
ruia Ii raspunde profesorul V. D. Paun in cronici rimate si a-
gresive. Insä Scurtescu n'a avut talia omului care ramane.
Dar Eminescu ? ! Iatä un luptator cu mare nutere de su-
gestiune.
Eminescu era nu numai ziaristul de mare talent, nu numai

www.dacoromanica.ro
 125

poetul care lumina mini1e i seotea licriri geniale, dar era

s: marele polemist. Scrisul lui pasiona i inarma pentru lupta.
Era viata imprejurul productiei sale; de cate ori se tiparea o
poezie noua a lui Eminescu era simpatie, era polemica si era
luptã. Fara preocupare de crezurile curente si de opinia demi-
nanta a galeriei, cand ignorarita cand fals cultivata. Eminescu
arunca in obrazul publicului convingerile sale si alp& aceea ii
descoperea pieptul i astepta nepasätor adversarii.
A fost o frumoasa, epoca, plind de geniu, de rodnicie si de
viata prin lupta.
Si mai tarziu Grigore Tocilescu in polemica aparandu-si
operele istorice. Si V. A. Ureche atacat cu energie. Si Ionescu
Gion care inaugureaza, in ziarul Bine le Public foiletoanele lite-
rare si critice trimise dela Paris. Si mai inainte putin, Duiliu
Zamfirescu care publica in România Liberei, de sub directi.unea
lai D. A. Laurian i tefan Mihailescu, cronicele sale intitu-
late De las Palabras.
Zamfirescu era un incepator i n'avea destula prudenta li-
terara. Fiind foarte agresiv in cronicele sale, si-a facut dus-
mani. Intr'o zi un profesor daca memoria nu ma inseala,
profesorul de limba latina dela liceul Matei Basarab, anurne
Tarca 11 ia la vale spunandu-i ca, daca, nu stie limba spa-
niola, de ce o intrebuinteaza,: De las palabras este genetivul,
prin urmare cuvantul roman Palavre", nu poate fi tradus de-
eat prin Palabras". Duiliu Zamfirescu a inteles i s'a executat
Cronicele sale viitoare au purtat acest simplu titlu.
Contem.poranul revista fratilor Nadejde din Iasi, publi-
catie socialistä, in care scriu toti tinerli cu idei inaintate ai
e.pocei precum Ion, Gheorghe si Sofia Nadejde, Al. Badaräu,
C. Mille, A. C. Cuza i altii face senzatie la Bucuresti In
cercurile studentesti.
Metodele noui ca 4 ideile, criticismul stiintific necunoscut
pana, atunci in presa i publicaii1e bucurestene impresioneaza
si fac adepti.
Literatura socialist& incepe sa apara pe la 1882-1883,
odat& cu venirea lui C. Dobrogeanu, mai tarziu Gherea.
In acelas timp Alexandra Macedonsky face incercari cu
Literatorul lull Theodor Stoenescu, insa fart, prea mare rasunet.
Apoi Vasile Alecsandri cu teatrul sau. Epoca linititä. i fe-
ricita,, cea mai potolita din toate punctele de vedere din care
le-am eunoscut. Teatrul luil Vasile Alecsandri Fantana
Blanduziei" i Ovidiu" opera de odihnire ca si de inaltare
sufleteasca, se ciocneste, in aceiasi epoca., cu teatrul lui
Caragiale, teatru de polemica. Satira a vremei cu tendinta de

www.dacoromanica.ro
 126

a biciui nu numai moravurile unui cuprins cronollogic dar si

pe aceia cari le reprezentau la carma tarii. Asa sunt Noaptea
furtunoasd i Scrisoarea pierdutd.
Daca piesele lui Alecsandri sunt primite cu aplauze i apro-
balri generale, mai ales de catre acei cari nu le 'area intelegeau,
in schimb piesele lui Caragiale sunt salutate cu sentimente de
toate felurile, iar critica clasica le dezaproba categoric.
Incetul cu incetul vine potolifrea si lipsa de activitate in
cuprinsul literilor.
Alecsandri moare, Maiorescu din literat ajunge avocat, B. P.
Hasdeu care mai arlmcsa cateva licäriri printeo Revista a lui
de sfarsit de viatä, apune in fanteziile spiritdzmului. Caragiale
cu Anton Bacalbasa, prm Moftul Roman. publicatie umoris-
tick intitulata: Revista spiritista nationala, organ bi-hebdo-
madar pentru raspandirea stlintelor oculte in Dacia Traiana"
rup monotonia, cu incepere dela anul 1893 cu intreruptii pana
la 1901.
Dar ceilalti au plecat. Petre Gradisteanu a imbatranit.
Pantazi Ghica a murit de rnult, Duiliu Zamfirescu este diplo-
mat in Italia. Gion are alte preocupari, Laurian nu mai scrie,
Stefan Mihailesdu a marit, poetul Zamfirescu s'a stins in de-
menta Si dupa ei... neantul
Vreo patru ani a tinut incordatai atentiunea publica,
Gheorghe Panu cu actiVitatea lui ziaristica. Ziarul Lupta" a-
duce, pe langd nota vie, combativa, noua definitiv ca con-
ceptie, fraza i rnetoda de a polemiza, i o infatisare culturala.
Este un ziar dirijat, de un om care stie carte si care stie ce sa
pura in el.
Politica, patimele i luptele intre partide, sfortarile mari
pentru rästurnarea gigantului care se numea Ion Bratianu a
sleit puterile si a indreptat toate energiile si toate inteligen-
tele inteo singura, directiune: politica.
Intelectualii nu mai stiu face altceva decat sa fie pentru
ori contra lui Ion Bratianu, iar Peste campul literilor se a.seaza
cu incetul, un val care porunceste ochilor sa{ nu mai vada is
urechilor sä nu mai audd.
Totusi avem productie literara, eeeace nu mai avem este
discutia i polemica literarä.
La 1906, avem opera lui Vldhutd, avem opera lui Delavran-
cea, avem opera lui Cosbuc. Avem pe Bratescu-Voinesti, avem
pe Sadoveanu. Scriitori mai avern, cum am spus, dar ceeace a
disparut este acea ambianta, framantatd, exteriorizarea valori-
lor, nu numai in vitrinile librIrlilor, dar si in polemicile din pu-

www.dacoromanica.ro
 127

blicitate, in freamatul din toate sufletele pe care le intereseaza

literatura national& i miscarea el.
La 1906 este acalmie. Publicul are alte preocupari mai
aproape de realitatea vieiei, polemica iliterarä ori nu mai e
cultivata ori a cazut pe mainile catorva obscuri scribi cari
lj inchinue ca a seri versuri este a face poezie 0 a produce
fraze este a face literaturä.
Suntem in preajma Expozitiunei jubilare, sä urmez cu
privirea inapoi i sä vedem ce progrese a faCut Capita la, din
punct de vedere edilitar, dela 1870 pana la 1906, adica in timp
de 36 de ani.
Mai intai la 1871 Capita la nu avea iluminatul cu gaz ae-
rian. Orasul intreg era luminat cu petrol, iar in casele parti-
culare luminatul se facea la fel plus pentru mai mare lux
1uman6krile de stearina, numite curent, lumanäri de sper-
manteta.
Apoi Capita la nu avea Dambovita rectificata cu cheiurile de
astazi. Dambovita era joasä, la nivelul stradei; sacagiii aveau
un numar de vaduri pe unde intrau direct in garla si se apro-
vizionau cu apa pe care o vindeau apoi in oras.
Aceasta apa se limpezea in doua feluri: pentru gatit bu-
catele, spalatul vaselor, spalatul rufelor i toate celelalte tre-
buinte menajere, se intrebuinta apa dintr'o putina mai mare
care era batuta cu piatra acra. Aceasta apa nu era gustoasa
la Mut.
Apa de baut era limpezita i filtrata intrebuintand niste
recipiente de piatra spongioasä sub care se asezau vase de
colectare in care apa filtrata cadea picatura cu picatura.
La 1906 Dambovita fiind canalizata, iar malurile inalte,
sacagiii au disparut. Apoi, in urma lucrarilor de captare a apei
din apa subterana a Bucurestiului 0 a instalarii filtrelor de
nisip dela Arcuda, Capita la primea apa filtrata prin conctucte
speciale.
Au disparut la lel si pietrele de filtrat i limpezit, a dis-
ndrut i sistemul apei batuta cu piatra acra. Acum, cand sunt
epidemii, mai ales holerinele, holera i febra tifoida. medicii
recornanda consumarea apei fierte.
In anul 1871 nu existau nici marile bulevarde, nici bule-
vardul Lascar Catargiu, nici bulevardul Filipescu, nici bule-
vardul Maria, singur bulevardul Academiei exista intre calea
Victoriei pe atunci Podul Mogosoaiei i strada Coltei.
Aceste patru mari lucrari au fost executate in urmatoarea
ordine chronologicA: gazul aerian la 1871; Rectificarea Dam-
bovitei imediat dupa rãzboiul din 1877-78, lucrarile urmancl

www.dacoromanica.ro
 128

un numar de ani. Canalizarea orasului aproape concomitent

dar pe loturi de lucrari intr'un sir de ani mai mare. Introdu-
cerea apei filtrate pe conducte, inceputa sub guvernul liberal
al lui Ion Bratianu, a fost urmata de catre primarii Pake Pro-
topopescu, Nicolae Filipescu i altii clupa ei.
Mari le bulevarde, intr'o parte de la strada Brezoianu pana.
la Cotroceni, de cealalta parte dela strada Coltei pana la Obor,
sunt opera exclusiva a lui Pake Protopopescu, bulevardul Coltei
si bulevardul Maria, opera lui Nicolae Filipescu.
La 1871, cum am spus. nu era in oras decat luminatul cu
petrol, la 1906 avern i luminatul partial cu electrizitate. Pake
Protopopescu a pus 05, se instaleze in Cismigiu jocurile apelor
luminoase.
Bineinteles jocurile au fost de scurta durata hind* cu
proasta intretinere a tuturor lucrurilor infiintate la noi, si a-
ceasta instalatie a dat gres in curand.
La 1871 nu exista decat o singura linie de tramvaiu, aceea
care pleca dela gara de Nord trecea pe calea Griviei, strada
Manea Brutaru, Fantanei, Luterana, Campineanu, Paata Tca-
trului, Regala, Biserica Enei, Coltei i Mosilor pana la bariera.
Dupa aceea s'a infiintat o alta linie care, plecand dela
Piata Sfantului Gheorghe, deserveste Ca lea Mara* lor.
mai tarziu a venit o noua companie belgianä care a infiintat
mai multe linii suplimentare, precum aceea din Isvor care
mergea la Op ler, aceea care mergea la fabrica Luther, linia
care mergea pe strada Cantacuzino (fosta Po lona) i mergea
pe strada Romana, linia de pe strada 11 lunie pana la gara
Filaret, linia de pe strada 13 Septembrie, etc.
Deodata cu instalarea luminei electrice pe marile bulevarde
si instalarea uzinei dela Grozavesti, s'a infiintat i tramvaiul
electric dela Cotroceni la Obor.
La 1871 toate casele din regiunea stradei Isvorul, Plevnei
(pe atunei Podul de pamant) cu gradina Cimigiu1ui, Brezoia-
nu, etc.. erau igrasioase. Apa garlei fhnd foarte sus ca nivel,
infiltratiile se faceau cu usurinta, pivnitele erau de obicei
umede, iar cand veneau ploi mari dela munte, Dambovita se
revarsa i inunda tot cartierul. Atunci toate stradele de care
am vorbit si gradina Cimgiu1ui stateau sub apa zile nume-
roase pana ce apele se retrageau.
Ultima mare revarsare a Dambovitei a fost sub domnia lui
Vocla Cuza la 1861. De aceasta, inundatie este legata i o le-
genda.
Vodä Cuza, desi insurat cu domnita Elena, sora lui Theo-
dor Rosetti, fost prim-ministru, nu avea copii; avea Ins& doi

www.dacoromanica.ro
 129

baeti din flori nascutii de catre prindipesa Obrenovici, aman-

ta lui.
Legenda mai spune ca dupa ce apele Dambovitei s'au re-
varsat si au inedat Bucurestii cu cartierul Izvorului, Vocla Cuza
a esit calare, Insotit de un aghiotant ca sa viziteze stradele
inundate.
Pe cand mergea pnin apa, calul avand-o pana aproape
de pantec, iata ca vine spre el o mical luntre in care se aflau
doti copii Infasati. WO, Cuza dete ordin aghiotantului ca sa-i
ia. Cu ajutorul soldatilor copiiit tura scosi din luntre, iar
Voda vazand in aceastä intalnire un semn misterios al
providentei 11 adopta.
Copili spuneau gurile rele sau bune erau copiii
Obrenovicioael, rod al amorului ei pentru Cuzai Vocia, iar
aparitia copiilor In luntre Intru intampinarea lui Vocla fu-
sese potrivita mai dinainte cu autorizarea acestuia. vod a. pro-
fitase de inundatie spre a 00 mijlocul cel mai bun ca sa-si
Infieze pe propriii lot fii.
La 1906 teama de inundatie a disparut, dar nu de tot,
fiindca la 1890 am avut inunciatia dela Grozavesti. Totusi
cartierul Izvorului este asttiazi Insanatosit, casele nu mai sunt
urnede fiindca, nivelul Duambovitei a fost simtitor scazut de
cänd cu rectificarea garlei i canalizarea.
Cat priveste circulatia in oras, tot birja cu doi cai a mus-
calului este trasura de lux. Cateva Incercari de a introduce
birja cu un cal nu au izbutit fiindca distantele sunt prea lungi
iar pavagiul foarte prost afara de cateva strade din centru.
Automobilul.abia s'a aratat 0 nu tine decat un loc foarte
restrans in circulatie.
Incercanile acute cu pavagiul din cuburi de lemn 9i cu
pavagiul de asfalt au dat gres. Portiiunile pavate cu lemn erau
calea Victoriei dela Teatrul National pana la gradina Ate-
neului (fasta graclina Episcopiei), dorinta a regelui Carol
pentru ca In fata palatului regal zgomotul trasarilor sa fie
inabusit i In strada Lipscani.
Piatra cubic& domina in stradele centrale, piatra In bolo-
vani pe cele1alte strade.
In 36 de ani incontestabil Bucurestiul a fäcut cativa pa.si
lnainte. E vorba de edilitate.
Sa ma Intorc la actualitate.
Bucurestiul este In plin sezon al luptelor greco-ro-
mane. In anul acesta este concentrata la Circul Sidoli, unde
(IA reprezentatii trupa de circ Henry, cea mai buna alegere
de luptatori.
Vol. HI. 9

www.dacoromanica.ro
 130

Aci lupta celebrul Zbisko Tiganiewitcd, cat si popularul

Lurich caruia publicul ii face in fiecare seara ovatiuni.
Lurich i-a invins pe toti, cad asa era conventda ; 1-a in-
vlris chiar i pe Zbisko a caruia forta musculara era forrni-
dabila. Dar acetate lupte greco-romane nu sur.t adevarate
concurente de forta i tehnica., ci numai numere de cire
in care invingatorul este hotarit mai dinainte.
La 28 Martie, adieä 4 zile numai dun& marele scandal
din Plata Teatrului, procesul arestatilor se judeca de catre
sectia I-a a tribunalului Ilfov. Tribunalul e compus din d. Ma-
vrodin. prim presedinte; d-nii Peretz i Riureanu, judecd'ori;
Procuror d. Eftimie Antonescu.
Ap5,ratorii acuzatilor in numar de 27 sunt :Petre Gra-
disteanu, Barbu Delavrancea, Emanoil Antonescu, V. Fotescu,
G. Vercescu, Al. Ionescu, Cezar Pascu, N. Vlädescu, Gh. Gh
Elefteriu, Chr. Tomulescu, D. Davidescu, Z. Dimitriu, V. An-
tonescu, G. Mumuianu, N. Paraschivescu-Bosnief, T. Policrat,
Maxim Lens, G. Clinceanu, lancu Bratescu, C. Xeni, Aurel
Eliescu, Iorgu Ionescu, Em. Ioachimescu.
Tribunalul a condamnat pe cAtiva dihtre arestati la pe-
depSe variind intre 15 zile si 3 zile inchisoare, pe altdi la 50
lei amenda. Un numar de arestati a fost achitat.
Totusi agitatia studenteasca Oontiuna.
La o intrunire publica tAnuta in sala Dacia" asista din lojd
Nicu Fiipescu, inconjurat de prietenii sai politici: C. Hiotu,
actual ministru al Palatuhli regal, printul Al. Calimachi, Dris-
torian. etc. Iar dela tribunä au vorbdt Barbu Delavrancea si N.
Iorga. Trebue sa spun e6i d. Iorga era, pe vrernea aceea, inscris
In clubul junimist.
Aceasta intrunire fusese convocatä nu de studenti ci de
oamenii de litere.
Ba.tranul istoric B. P. Hascleu a trimis dela Campina d-lui
A. C. Cuza urmatoarea telegrama pe care a citit-o in intrunire
d. N. Iorga
Iubiti colegi, fapta studentilor a lost un frumos i cute-
vdrat avant trances. Francesit ar fi tdcut intocntai. Felicit, insd,
nu pe studenti cari si-au indeplinit o datorie sacret, dar felicit
pe floarea profesorimii curat romaneascd din care fac qi nu voi
inceta de a face parte".
Au mai trimis telegrame de felicitare Si adeziune: Lupu
Costache din Barlad. Becescu-Silvan din Ploesti, C. Barcan,
din Dragasani, Scarlat C. Moiscu, din gara Barbatesti, Nicu

www.dacoromanica.ro
 - 131

Ganea, din Iasi, sublocotenentul Vulcovici, din Craiova, ca-

valer de Flondor din Bucovina, Aurel Sulutiu din Transilva-
nia, I. Bratescu-Voinesti din Targoviste, I. A. Basarabescu din
Ploesti, Elena Farago-Fatma, Matilda Poni, G. Orleanu, pro-
fesorii si elevii din Braila, Stroe Beloescu i Romniceanu din
Bar lad, N. P. Romanescu din Craiova, etc.
Dupa esirea dela intrunire, publicul a facut o calduroasa
manifestatie la Legatria franceza, pentru ca actul studentilor
sä nu fie interpretat ca o incercare de rea vointa impotriva
Frantei Si a limbei franceze.
Toata opinia public& afara de acea minoritate din lu-
mea mare care nu mai stie vorbi romaneste aproba actul
studentilor.
La 22 Martie Vine stirea din Iasi ca, Vasile Pogor, fost
ministru, fost multa vreme primar al Iasior, unul dintre ceii
mai culti oameni din Romania i unul clintre intemeietorii
cercului Junimea", impreuna cu Titu Maiorescu, fratii Ne-
gruti Si Petre Carp, a murit la varsta de 73 ani.
In jurul evenimentelor de pe Piata Teaturului o polemica
de presa isbucneste intre Petre Gradisteanu, distinsul membru
al baroului bucurestean si presedinte al Ligii Culturale i d.
Nicolae Iorga.
D. Iorga atacase pe Gradisteanu liindca, in calitate de pre-
sedinte al Ligii nu-si indeplineste datoria in chestia nationala,
iar Petre Gradisteanu ii raspunde printr'un lung rechizitoriu
punandu-L in contradictdune cu scrisul Si eonferintele tinute
mai inainte. Intre altele Gradisteanu aminteste cd tatal d-lui
Iorga ar fi murit de o boala mintala i ca pe bunicul d-lui Iorga
din Botosani, Ii numeau Constantin Iorga Buzatu. Nicolae Iorga
raspunde printr'o telegrama prin care nrofesorul trimite avoca-
tului toata expresia deisgustului sau. Si d. lorga anunta ea
stä la dispozitia lui Gradisteanu".
Vine 10 Mai 1906 si serbarile jubiliare pentru aniversa-
rea de 40 ani a suirei lui Carol I pe tronul Romaniei incep.
Sarbatorile se desfasoara dupa un program intocmit cu
parazi, reprezentatii teatrale, defilari de trupe, iluminatiuni,
banchete, decoratiuni etc
Pentru aceste serbäri s'au tiparit mai intai o intreaga serie
de marci jubilare. Aceste marci au fost acaparate bineinteles
Cu complicitatea unora dintre functionarii postali, de catre
unii speculatori. Acestia au realizat mari castiguri.
Apoi s'au batut serii de monezi de aur si de agint. Mone-;
tele jubilare erau: cele de aur de 100, 50 si 20 lei; cele de argint
de 5, 2 i 1.

www.dacoromanica.ro
 132

In program erau pi receptille la palat.

In ziva de 13 Mai au fost primili i delegaftii Sindicatului
ziaristilor: Al. Ciurcu, Gr. Ventura, Virgil Däräscu i Rusu A-
brudeanu. Ca,nd l'a väzut pe Grigore Ventura, princdpele Fer-
dinand i-a spus :
Ah ! tl-voastra vorbiti multe limbi !...
Regele Carol erea foarte simtitor la asemenea atentiunl,
iar unit din membrii guvernului, au pus la cale serbarile maA
mult spre asi atrage favoarea regalä.
Serbarile Jubilare coprindeau, pe langä seria de monete
bittute ad-hoc si pe aângä seria de timbre postale, un numitr
de banchete, apoi, ca culminatfie, Expozitda dela Filaret.
Dar despre Expoziftie, voiu vorbi mai departe.
La 4 Iunie sosepte In Bucurepti doctorul Lueger, prima-
rul Vienei. Un manifest semnat de catre un comitet de recep-
tie este Impbxtit 1 lipit pe ziduri cu urmittorul cuprins :
Cetateni,
Primarul Vienei, doctorul Lueger, vine la Bucurepti insotit
de o delegatde a consiliului comunal al Vienei, cu prilejul dnau-
gurarel Expozitiel Jubilare.
Sosirea acestui bun prieten al romAnilor In Capitala tárei
este tin eveniment fericit.
SA-i iepim cu totdi Inainte spre a-i ura bunAl venire drept
semn de recunostintã pentru simpatille ce In toate ocaziunile
a arätat neamului romãnesc.
Comitetul de primire :
M. Cantacuzino, primarul Capitalei ; N. Filipescu, fost mi-
nistru, fost primar al Capitalei, deputat ; Al. Ciurcu, ajutor de
primar ; D. Nenitescu, vicepresedintele Adunarei deputatilor ;
C. G. Disescu, profesor universitar, fost mintstru ; Barbu Ca-
targi, deputat.
Printrea facutä d-rului Lueger a fost calduroasä, iar pre-
zenta lui Filipescu In comitetul de receptie era datoritä faptu-
lui c5 primarul Vienei era un adversar hotarit al ungurilor.
atacat de mai multe ori, din aceastä coma, In Camera dela Bu-
dapesta.
Ziarele adversare junimiptilor, Intre care Adevdrul, atacau
pe Rilipescu pe care Il acuzau de inconsecventä. In adevär
conform bunului obiceiu al partidelor noastre politice de a
boicota sistematdc tot ceeace realizeaz& advensarii lor, opozitia
de atunci n'a volt sä recunoasca Expozitia. Dar primarul Vienei

www.dacoromanica.ro
 133

venea pentru inaugurarea expozitiei, prin urmare cum putea

Filipescu, primi pe acest primar ?
Distinsul oaspe a fost primit in gara de Nord de catre pri-
marul M. Cantacuzino inconjurat de membrii consiliului co-
munal, Petre Gradisteanu, presedintele Ligii culturale, cava-
lerul Nrcolae de Vasilko seful rutenilor din Bucovina, Petre
Sfetescu prefect de Ilfov, membrii sectiei austriace dela expo-
o delegatie a romanilor din Ardeal i o delegatie a stu-
dentilor.
Este foarte interetsant de cunoscut'astazi cand Austro-Un-
garia nu mai exista, care au fcst cuvintele primarului Vienei,
rostite in gara de Nord.
Dupa cuvantarea de buna primire a primarului Capitalei,
a economului stavrofor Simion Popescu in numele romanilor
austro-unguri din Capitala si a lui Petre Gradisteanu in nu-
mele Ligli Culturale, a raspuns primarul Vienei
Am venit aci indemnat de marile simpatii pe care le nu-
tresc pentru poporul roman.
Sunt de pdrere cd Austria si Romdnia au impreund de des-
legat mari probleme de inaltd civilizatie.
Cdnd Romdnia i Austria vor lucra impreund vor fi o mare
putere cdreia nici unul din inamici, ori de unde ar veni el, nu-i
vor putea face vre-un rdu.
Am venit in Romdnia spre a cunoaqte acest popor pentru
'care nutresc de multi ani cele mai man simpatii.
Va multumesc, d-le primar, dv. 0 celorlalti cari au venit
spre a ma intampinc
Va multumesc, Inca odatd pentru aceastd primire priete-
',leased care md onoreazd foarte mult si la care nu m'am ag-
teptat.
Trdiascd poporuZ roman !
Fapt caracteristic a lost cä guvernul au.striac, cunoscand
caracterul antiunguresc ce se va da de care romani primirei
d-rului Lueger, a ordonat ministrului Palavicini, sä iu iasä. la
gara. Ca manifestatie marchizul Palavicini, ministrul Austro-
Ungariei a plecait ostentativ la Sinaia De altfel nici guvernul
roman n'a fost reprezentat.
D-rul Lueger a lost stäruitor rugat ca sa vie la Bucuresti
la inaugurarea Expozitlei pentru ca sa Sc poata manifesta im-
potriva ungurilor.
I s'au dat multe banchete, s'au rostit multe toasturi sem-
nificative.

www.dacoromanica.ro
 134

Pe vremea aceea se gaseau multi romani cart aveau inca

naivitatea de a crede ca la ora ce.a mare, austriacii isi vor da
mana cu romanii. impotriva ungurilor !
Nu mult prea tarziu dupa, aceasta zi strada Fantailei a
primit numele de Strada Carol Lueger" drept recunostinta
pentru simpatiile romanesti de atatea ori manifestate chiar in
parlamentul din Viena. Dar in urma razboiului din 1914-1918
tablitele cu numele acestui filo-roman au fost scoase si in locul
Wr puse tablite cu numele generalului Berthelot.
Suprimarea numelui doctorului Lueger a fost un act re-
gretabil. Oricat de austriac a lost el, cu toate cä Romania s'a
razboit contra Austriei, simpatiile d-rului Lueger pentru Ro-
mania au fost reale.
Francezii s'au razboit de atatea ori cu germanii i austria-
cii, dar niciodata nu s'au gandit ca sA suprime din Paris stra-
dele Meyerbeer, Vienne, etc.
Imi amintese de o comedie jucata, pe vremuri la Teatrul
National de catre artistul Pascali. Comedia era, mi se pare de
V. Alexandri sau de V. A. Ureche, in ea se ridiculizau moravu-
rile vremurilor de injosire nationala cand tara era invadata
succesiv de catre rusi si austriaci.
Un boer al vremurilor cauta sa se strecoare printre eve-
nimente si de aceea avea doua portrete, unul al imparatului
Austriei i altul al Tarului Rusiei. Cand intra in tall., armatele
rusesti boerul scotea din perete portretul Imparatului i agata
pe al Tarului. Iar cand plecau rusi i veneau austriaci, aduceau
portretul Imparatului i arunca la cos pe al Tarului.
D-rul Lueger a fost sirnpatic cauzei romanilor si a mani-
festat acest simtamant curagios infruntând toate ocarile is-
bucnite in. parlamentul dela Buclapesta. A-1 arunca astazi la
cosul uitärei este a face o fapta far% barbMie.
Cu aproape 50 de ani in urma s'a petrecut un caz identic:
actuala strada Carol", se numea pana, la 1871 Strada Fran-
ceza". Dupa ce francezii au fost batuti de germani in 1870-71,
un primar tot atat de putin curagios" ca i cei cari au desfi-
intat pe Lueger, a suprimat Strada Franceza" 0. a pus in We
numele principelui domnitor.
Dar la 1871 nu facusem 'Inca razboiul pentru neatarnare si
nici intregirea neamului...
Este drept, ca pentru consolatie, numele D-rului Lueger a
fost dat unei mici stradele ce leaga str. Berthelot cu str. Stir-
bei-Vocla.
Expozitia jubiliara din parcul Carol I, care trebuia sa
fie inaugurata Duminica 4 Iulie 1906, a lost inaugurata Marti

www.dacoromanica.ro
 135

6 Iunie din cauza unor ploi torenitiale ce s'au abAtut asupra

Bucuretsilor.
In acord cu obiceiurile lumei politice in aceasta. tark din
partea opozitiei singur Vasile Misir, fost ministru de domenii
al partidului liberal, a fost de fatd.
Asupra abtinerei opozitiei au fost lungi discutiuni i aprinse
In particiele de opozitie.
La liberali Dimitrie Sturza, seful partidului, in calitatea lui
de credincios al regelui Carol, a sustinut cA( deoarece Expozitia
nu este numai un act al guvernului, dar i un act pentru ani-
versarea de 40 ani a urcarei pe tron a regelui Carol, abtinerea
ar fi consideratA de rege ca o ofensä personala.
Aceastä supArare ar putea avea consecinte urate pentru
partid, cad regele, susceptibil cum este, ar putea tine pe libe-
rali mai mult timp in opozitie.
Dar era si clopotul cellalt, reprezentant prin Eugeniu Ca-
rada i toatä oculta. Acestia s'au opus energic participarei. Asa
CA, in cele din urtna., Dimitrie Sturza a trebuit sä se piece.
Inteo intrunire restransA, Vnut5, in casa sefului, a urmat
o discutiune aprinsa asupra subiectuiui. La un moment Sturza
a spus cä abtinerea ar putea avea valoare dacA i cellalt partid
din opozitie partidul carpist s'ar abtAine ; ins& prezenta lui
Nicu Filipescu in comitetul de receptie al doctorului Lueger este
o dovada cum cA cei din partidul carpist vor merge la Expozitie.
In acest caz partidul liberal ar rAm.the intr'o izolare ridicola.
Atunci partizanii abtinerei au inceput actiunea de acapa-
rare a partidului carpist pentru ideia abtinerei.
SA povestim cele petrecute in cele trei culise politice.
Ideea Expozitiei jubilare a fost a mi Take Ionescu. Take
Ionescu era fecund in astfel de lovituri.
Pentru a maguli pe regele Carol, omul foarte simtitor la
astfel de linguseli, lui Take Ionescu i-a venit ideea sa. se ser-
beze jubileul de 40 de ani de domnie ai regelui. Culminanta.
Fa, fie o Expozitie jubilara.
Lucrul nu se prea potrivea fiindcA cifra de 40 de ani nu
spunea nimic.
Daca ar fi Lost aniversarea de 50 de ani era altceva. 0 ju-
mAtate de secol putea fi o data demna de comemorat.
Dar partidele de opozitie s'au alarmat. Ele _ mai ales car-
pitil si-au zis cA, daca Expozitia i toata injghebarea pus5.
la cale de guvern reusesc, in acest caz partidul cantacuzinist se
intäreste, si, mai ales, se intAreste Take Ionescu rAmas singur
viitor sef al partidului.
Nicu Filipescu era cel mai d5rz adversar al lui Take Ione-

www.dacoromanica.ro
 136

scu, ins& el a fost convins Ca, mai sigur II va inlätura pe acesta

dacd va intra in bunele gratt ale lui Iorgu Cantacuzinc, care
era seful partidului. FiMd i ruda cu Nababul, a primit sa figu-
raze in comitetul pentru primirea d-rului Laeger numai spre
a contribui la infrangerea, lin Take Ionescu.
Acum a inceput lupta cea mare.
Nicu Filipescu n'a putut obtine ca partidul carpist sá a-
siste la inaugurarea Expozitiei, desi Filipescu i chiar Petre
Carp erau de aceasta parere. Insa Margbiloman, care nu putea
vedea cu ochi buni un succes prea mare al lui Nicu Filipescu,
s'a opus din rasputeri. Opozitia lui a convins pe Carp, si estfel,
din toate aceste intrigi de culise, in care interesele personale
au jucat intaiul rol, a iesit abtinerea intregei opozitii de la ser-
bathe oficiale al Expozitiei.
Dar Filipescu luase contact cu partidul cantacuzinist si,
prin sugéstiile lui, fiii prirnului ministru in special Gngore
Cantacuzino incep lucrarea pentru reintregirea partidului
conservator cu carpistii dar cu eliminarea lui Take Ionescu.
Puterea lin Take Ionescu devenea, in adevar, prea mare.
Insusi regale Carol era ingrijorat. El era omul traditiei i avea
grija ca vechile familhi boeresti sa nu'si piarda influenta in
Stat.
Gheorghe Panu avu, in vremea aceasta, o audienta la rege;
aeolo, fireste, s'a vorbit de politica. Panu care avea o nehn-
pacata ostilitate impotriva lui Take Ionescu Ii manifestä
temerea cã acesta a acaparat partidul conservator si ca nu va
trece mult, Si i se va impune ca sef.. Dar regele a raspuns
Sd nu ave4 nici o teamd ; sunt acolo fiii domnului Can-
tacuzino can vegheazd.
Regale Carol exagera puterea fiilor lui Cantacuzino.
La inaugurarea Expozitiei a asitat intregul carp diploma-
tic, afar& de ministrul Turciei, Kiazirn Bey. Acest ambasador
s'a abtinut din cauza ea in Expozitie figura si bateria de La
Calafat, aceea care a tras primul tan in razboiul de la 1877.
Ceremonia s'a desfasurat in chipul urmator : Dupa servi-
ciul divin oficiat de amandoi mitropoliti si toti episcopli, au
varbit in online : Ion Lahovary, ministrul domeniilor ; dr. C.
Istrati, comisarul general al Expozitiei, si la sfarsit regale, care
a raspuns.
Pe cand vorbea doctoral Istrati principele Carol, fiul mos-
tenitorului tronului, a avut un usor lesin din cauza caldurei si a
uniformei ce purta. Generalul dr. Teodori, medical palatulut
i-a dat sa miroasb, eter.

www.dacoromanica.ro
 137

Caracteristice sunt urm'atoarele cuvinte ale regelui ne care

-le traritcriu din cuvantarea rostita :
Dar &ft nu uitdm sd adresdm prinosul nostru de recunos-
tintd beirbatilor de stat can au condus poporul roman pe a-
ceastd cale rodnicd, desfelfurand. de asemenea, pe terenul eco-
nomic, falnica deviza a coroanei de ate] : PRIN NOI INpINE".
Aceste randuri spun, fara putinta de tagada, cum cd for-
mula a fost ernisa mai intaiu de- regele Carol, ca a lost si este
deviza Coroanei de otel, iar nici de cum, precurn se crede astazi,
o formula sau un eres al partidului liberal.
Discursului regal i-a urmat semnarea actului comeniorativ
de catre rege si de familia regala, de mitropolitd i episcopi,
de ministri, etc.
Apoi regele i cu cei din urma sa au vizitat Palatul Ar-
telor i celelalte pavilicane.
Am spus cä partidele din cpozitie liberalii 31 unlmiptii
au boicotat Expozitia, dar i ungunii s'au asociat acestui boicot.
Ziarul .,Braso Hirlap" din Brasov a publicat un articol intitu-
lat : Lueger si Romania".
In acest articol sunt pasagiile urmatoare :
Expozitia roman& a fost primita cu multa simpatie de un-
guri, fiindca ei credeau cä invritatia facuta ungurilor :a sl par-
ticipe la inaugurare era o dovada de prietenie din parte% ro-
mdnilor.
Acum, insä, in urma primirei ce s'a facut lui Lueger in
Romania, s'a priceput Ca totul nu era altceva de cat o demon-
stratie contra ungurilor".
pi ziarul din Brasov a facut apel la toti Ungurii ca sã boi-
coteze Expozitia.
A treia zi dupa deschiderea Expozitied a luat foc cofetaria
regala a lui Dobriceanu si a lost mistuita cu desavarsire.
Nu voiu face aci o descriere amanuntitä a Expozitdei, cad
nu e locul; voin spune numai cd aceasta expozitie a reprezen-
tat, in mare masura, momentul rodnic al tarei, fan. ins& A,
fie cu totul complecta. La acest neajuns a contribuit i abi-
nerea ca si boidotul partidelor din opozitie.
Pe cand atentia publicului este atrasa catre Expozitie
si cu toate ca suntem in sezonul de vacanta., in guvern i in
partidul conservator lupta devine, din zi in zi, mai crancend
intre fractiunea Cantacuzino i fractiunea Take Ionescu.
Alexandru Badärau, takist de frunte si ministru al justi-
tiei, este tinta celor mai drancene atacuri. Inca de un an de

www.dacoromanica.ro
 138

zile ziarele din opozitie ii acuza, de numeroase fapte necorecte

pd de asociatiuni neiertate cu mill oameni de afaceri evrei din
Moldova.
Pe la sfarpitul lunei Iunie criza ministeriala, latenta izbuc-
nepte. Fiii lui Gheorghe Cantacuzino iau pozitie in contra lui
Badarau, pe cancl, din altä parte, trateaza cu Nicu Filipescu
reimpacare cu partidul junimist. Se lucreazai, cu alte cuvinte,
la revenirea catre anul 1900, cand iarap Take Ionescu a fost
jertfit in folosul lui Petre Carp pi al partidnlui sau.
Timp de o luna de zile Baciarau este atacat cu cea mai
mare violenta, punandu-i-se in sarcina acte rusinoase ; in
sfarpit, pe la jumätatea lui Iunie, ministrul justitiei este silit sa
demisioneze, iar in locu-i e numit Dimitrie Greceanu, un frun-
tap conservator din Iasi. Dimitrie Greceanu a fost omorat dupa
1918, in atentatul cu bombe savarpit la Senat.
Aceasta remaniere inseamna infrangerea lui Take Ionescu
ca si inceputul marei lupte care va duce in mai plitin de un an,
pe de o parte la caderea dela guvern a conservatorilor, la fu-
ziunea cu junimiptii pi la proclamarea lui Carp ca pef al par-
tidului conservator, iar pe de alta la fundarea partidului con-
servator-democrat.
Epind BacMI-5x din minister, Take Ionescu ramane izolat,
caci toti ceilaltd miniptri apartin clasei boerepti. Insup d. Mi-
hail ITradescu, care nu trece drept boer desi de alt a. parte,
sustine cum ca are hrisoave Ca scoboara din Mihai Viteazul
este cantacuzinist.
Prin deznodamantul acesta, firepte, influenta politica a lui
Take Ionescu scade considerabil.
Presa laturalnica a lui Take Ionescu considera lovitura ca
un succes al junimiptilor, intru cat junimiptii au de:..larat ca
nu pot participa la inaugurarea Expozitiei cata vreme in
guvern face parte un om ca Alexandru Badarau.
In mijlocul acestor evenimente aflam moartea lui Petre
Albulescu un tip" bucureptean.
Albulescu a inveselit multa. vreme Bucurestii. Originar din
Craiova, oin de fainilie buna i moptenitor al unei insemnate
averi, a trait o viata de risipa pi de lux pe picior mare. La Bu-
curepti s'a semnalat ca sportsman, figurand pe hipodrom cu un
cal arab de culoare alba, pe care il calarea singur. Calul insa
neavand fond si fiind de talie mica, nu putea tine pe distante
prea lungi ; de aceeal venea in totdeauna cel din urma in aplau-
sele ironice ale publicului.
Purta o barba neagra, foarte frumoasa i lunga. Odata fiind
la Marsilia, cu scopul de a se imbarca spre a se inrola in le-

www.dacoromanica.ro
 139

giunea strain& a Frantei. a intrat intr'un magazin de coafura.

Un marsiliez, cum 11 vede, exclamä :
Oh ! ce barbel frumottsci !
E de vdnzare, raspunde Albulescu.
0 fi scumpd, adaogä rnarsiliezul, crezand ea, e o gluma-
Numai 5 franci, zice Albulescu.
Si targul s'a facut imediat. Albulescu, care tocmai venise
sa'si racla barba spre a se putea angaja in legiune, a pus de i
s'a ras barba i a incasat suma.
Fire foarte originalä, facand impresia cit e nebun, dar ft
foarte activ i hotarät, cand a vazut cit nu mai are nici un ban
si nici un mijloc de traiu, a redactat un ziar sui generis inti-
tulat Turnul Babilonului pe care il vindea singur pe strada.
Deviza gazetei sale era :
Stau in cale si ma mir
Si'mi dau singur cu sictir !
Odata, in gara de Nord, Ion Bratianu, prim ministru atunci,
pleca la Florica ; Albulescu, cum il vede, se duse la vagon si-i
oferi ziarul. Bratianu ia un exemplar 91-1 da o piesa de 5 lei.
Albulascu ia piesa, o baga in buzunar, saluta, multumeste si
da sa. plece.
Ai uitat cusurul, ii striga Ion Bratianu.
Ion Brdtianu nu are cusur, raspunde Albulescu i dis-
pare.. .
Acest ern original, bine inteles, i putin ciezechilibrat, a
luptat pana la sfarsitul vietei 56 ani dupit ce a cunos-
cut toate binefacerile unei mari averi si a murit in cea mai
neagra mizerie.
Iata cateva notite de pe frontispiciul gazetei Turnul Ba-
bilonului :
,,Director, proprietar, i edactor, administrator perceptor ci
easier, obraz subtire si lard garantie e Petre Albulescu".
Abonamentul 100 lei pe an pentru apanagisti, i fiecare
fodie : colegiul I 1 leu, al 2-lea 50 bani, al 3-lea 25 bani. Ur
num& in toatd tara : pentru ciocoi 2 le.i noui ; pentru,boeri,
cum le-am vdndut eri ; pentru intimi si intime, 50 centime ;
pentru mitocani 25 bani ; pentru calici preturi mai mici".
Scrisorile nefrancate se primesc cu regrete".
Omul acesta a facut tot felul de farse in viata lui. Odata a
luat cu el un numar de prieteni spre a-i duce la Paris. Totul
era pe cheltuiala lui. Ajuris In gara de Est, a dat chiar in gara
un banchet copios prietenilor. Masa fiind sfarsita, i-a urcat pe
toti in tren si i-a readus la Bucuresti fara a-i lasa sa vada Pa-
risul. Bineinteles toti au fost furiosi de manie, dar, fiindca Al-

www.dacoromanica.ro
 - 140 -
bulescu ii invitase sa nu ia nici unul parale, bieii oameni au
suferit supliciul lui Tantal. Adusi pana la portile Parisului nicsi
unul n'a putut vedea marea metropola.
Cand era bogat facea tot felul de nazbatii in Bucuresti.
OdatN a cumparat un docar la care a inhamat 4 catari in tan-
dem, gatiti cu panglicute, pe care ii mane. singur. Inadnte un
trambitas calare deschidea drumul strigand : La o parte ccici
trece Conul Petricd".
A fost un tip !
Expozitia, cu toate petrecerile ei noui, cu laeul arzator,
cu luptele pe lac, cu luptele greco-romane din arene, cu tobo-
ganul, cu watersutull, etc., atrage lumea bucuresteana.
La 21 Iunie o groaznica explozie se intampla la Expozitie,
clintfun accident provocat de sergentul marinar Alexandru La-
zarescu. Tocmai cand trebuia sa, inceapa luptele pe lac, un de-
pozit de praf de pusca i alte explosibile au luat foc. Cinci per-
soane au fost gray range. Magazinerul Tomescu a fost omorat.
Expozitia, instalata In mod primitiv, n'avea nici un instru-
ment si nici alte mijloace de salvare. Apoi telefonul ne mai
functionand dela orele 8 seara, explozia s'a produs la orele
9, n'a mai lost mijloc de a se comunica cu orasul spre a cere
a j utorari grabnice.
Pe lac, un antreprenor, d. Morgan, a instalat o simulare a
Port-Arturului in jurul caruia se dau luptele cu flota inamica.
Din cauza focurilor de artificii si a impusaturilor expozantii
erau ingnijorati temandu-se ca sa nu ia foc toata, Expozitia.
Relatiunile intre gred i románi se Inaspresc iarasi. 0
telegrarna anunta ca 20 romani-macedoneni, din comuna Hu-
ma, tinutul Megleni, au fost omorati pe cand calatoreau.
Printre uctisi erau si 5 copii de ate 12 si 10 ani, elevi ai
scoalei romanesti.
Aceasta stire aprinde din nou spiritele mai ales pe mace-
clonenii aflatd in Bueuresti, asa ca doua. zile mai tarziu, pe bu-
levardul Academiei, pe trotuarul din f ata berariei Cosman, as-
täzi Mircea, un 'Omar ma.cedonean, anume Pandele Magiara. u-
dde, cu un foc de revolver, pe grecul Nicolachi Paraschidis.
Acest Parasehidis era cunoscut ca unul dintre cei mai pri-
mejdiosi propagandisti greci i dusman al revendicarilor aro-
mânilor. Atentatorul, tanär de 19 ani, a declarat ea este in Bu-
curesti de 14 zile, unde a venit inadins ca sa omoare pe Paras-
chidis
Acesta contribuise ca un membru al familiei iui Magiaru
sä fie deposedat de avere si astfel toata familia sä ramMe pe

www.dacoromanica.ro
 141

drumuri. Pe langa caracterul politic, omorul avea i caracterul.

razbunarei personale. Magian' era croitor de meserie.
Tot felul de Oiri vin din Macedonia, menite sa aprindk
ura intre romani i greci.
Inteo zi se povesteste ca la 6 Iulie 1906 o band& de 40D
greci a patruns in comuna Paticina din judetul Pelleis-Vo-
dena. In frunte -erau mai multi voevozi cu scopul de a omori
pe mai multi romani printre cari pe preotul Papanicole fiindca
oficia romane4e, iar pe un alt roman anume Hrista Popa voiau
sti-t1 omoare fiindca, in aceasta comuna pur romaneasca, a adus
dasckl roman.
Banda venind noaptea n'a putut patnmde in casa lui Popa,
a intrat in alte case, a legat pe romanii ce a gasit, i-a aruncat
In foc i i-a ars de vii.
Cetirea acestor fapte contribue ca sa creasca curentul an-
tigrecesc in Bucuresti.
Pe la sfar0tul lunei Iulie moare subit la Sinaia docto-
rul C. Rautoiu, cunoscut doctor de copii in Bucure0i.
Afdandu-se in vilegiatura la Sinaia impreunal, cu sotia, a
luat parte la o petrecere la Sf. Ana impreuna cu mai multi pri-
eteni : sublocotenent Ghica, Petrica Durma, Al. Tak, Carta-
mi§ef etio. Lui Rautoiu originar din Rucar, it placea mult
sa joace danturile nationale. DUPä masa se scula i incepu sa
joace, cum juca el, ca o furtuna. Dar deodata. se opri, se aseza
pe un scaun i capul Ii cazu pe piept. Rautoiu murise.
Pe la 22 sau 23 August sunt primiti la Expozitie romdnii
veniti din Bucovina in numar de 1650. Au intrat in Expozitie
precedati de muzica i avand in frurtte pe d-nul dr. Dobo§. Pri-
mirea fu foarte cald i intalnirea a provocat manifestari pa-
triotice.
Apoi au venit i romdnii cu romdncele din Ardeal. Cu acest
prilej s'au dat tserbari speciale la Expozitie unde venise un pu-
blic romanesc foarte numeros.
Au defilat societatile corale de peste Carpati. Femeilor si-
listence 11 s'au facut ovatiuni pentru frumusetea bor. Apoi au
eantat intr'un mare concert, toate corurile. Cencertul a fost
deschis de corul de 100 persoane, din Resita-Montana, Boc4-
neni 51 Bozovicenii din Cacova, din Beiu.5, corul Hilaria, corul
din Co§tei, corul din Oravita romank corul eirmonia, corul din
San Miclau al lugojenilor.
La sfar0t, toate impreuna cu cele 800 voci, au cantat Hai
la hora !!" Imnul regal" 0 Pui de lei !".
La unele bucati s'a asociat i muzicile militare. Apoi in ur-
ma s'a cantat De§teapta-te Române" de catre toate corurile

www.dacoromanica.ro
 142

prezente, inclusiv cele din vechiul regat, muzicile militare si tot

publicul din Arene, numeros de mai multe mu de oameni. A
fost unul din spectacolele cele mai grandioase si din rnomen-
tele cele mai inaltatoare. Condeiul nu o poate reproduce cu
viata de atunci !
A fost parca clivma prefata a maretiei istorice de la 1918.
Dar cu acest prilej s'a intamplat urmatorul incident.
Alaturi de corurile romanesti a venit sa contribue i corul
german al Societatii germanilor din Ardeal stabiliti in Bucu-
resti, intitulata : Transilvania". Acest cor se afla sub directia
unui cunoscut muzicant anume Paschill.
Cand corul a sfarsit cele dota bucati din program, de odata
.s'a ridicat d. Iorga din loja si a strigat :
Foarte frumos !.. Nu mai rdmdne acum deceit sd se cante
si turceste.
Imediat s'a ridicat un tunet de aplauze dar i protestari.
Farandu-se un moment liniste, d. Iorga se ridica din nou
si spuse :
Noi am protestat acum cle curdnd fiinacei la Teatrul
National se juca in limba francezd; aceasta nu insernnea:d cd
preferim sd se cdnte in lintba aermand.
Publicul s'a impartit in cloud tabere: unii au aplaudat iar
altii au fluerat si protestat. Putin dupa acestea un numar de
studenti s'au dus la loja d-lui Iorga, 1-au luat pe sus si pe
brate l'au suit pe scena. De pe acea inaltime profesorul a rostit
cateva cuvinte.
Fiindca veni iarasi vorba de oprirea reprezentatiei so-
cietatii Obolul" uncle trebuia sa se joace in limba franceza, sa
mai adaog cateva amanunte.
Ministrul instructiunei de pe vremuri Mihalache Vladescu,
a primit o somatiune, in urma celor intamplate pe Piata Tea-
trului, ca sa nu dea autorizare nici marelui artist francez Le
Bargy ca sa joace in sala Teatrului National.
Dar artistul francez avea un angajament incheiat mai de
mult prin care era autorizat sä, dea nia& multe reprezentath in
acest Teatru; a-i revoca acum incuviintarea ar fi insemnat
pe langa o jignire adusä francezilor, dar si a se expune
Teatrul National la un proces pierdut la sigur. Dupd ce, insa,
sala Teatrului a lost acordata d-lui Iorga spre a tine o confe-
rinta, studentii n'au mai facut nici o opozitie i artistul Le
Bargy a putut juca.
Cu aceste evenimente incepe sa se pima temelia carierei
politice a d-lui Nicolae Iorga.
Pana atunci aproape nu era cunoscut decat ca profesor.

www.dacoromanica.ro
 143

Mamie public nu-1 cunastea, insa actul violent din Piata

Teatrului si faptul cum ca., deodata, se releva ea un profesor cu
o atat de mare influenta asupra tineretului universitar, l'au
impins atentiunei uublicului.
D. Iorga apare ca cel dintai profesor i om politic nationa-
list extremist.
In timpul acesta in partidul dela guvern si in guvern
situatia incepe sa devie de netolerat.
Take Ionescu, izolat acum cu totul in sanul cabinetului, ne-
mai avand spre a se rezema la nevoie, decát pe generalul
Manu un om fara activitate politica de altfel incepe sã
ie atacat fatis de catre fiii sefului guvernului i chiar de unii
inalti functionari.
In capul atacului se pune fiul cel mai Mies al sefului, d.
Grigore Cantacuzino, canna batranul Ii cedase proprietatea
ziarului Patriotul a caruia directiune o aveam, insa, eu.
D. Grigore Cantacuzino, insotit de catre amicul sau Mi-
hai Rachtivan secretarul general al ministerului de interne
se duce la Braila si acolo tine o intrunire publica. Scopul este
de a proclama sef al partidului conservator din localitate pe
Mihail Rahtivan in locul lui Christache Sulioti care era
takist. Cu prilejul acestei intruniri amandoi Cantacuzino
si Rachtivan ataca, fäi l fait nici o sfiala pe Take Ionescu.
Intrundrea dela Braila a fäcut imediat o mare senzatie
in toate cercurile. Lumea incepe sä inteleaga ca intre canta-
cuzinisti i junimisti taxa§ este o conspiratie, de astatiata
conspiratia tinde la eliminarea din partid a lui Take Ionescu
sau, macar la reducerea lui la o cantitate neglijabila. Era bi-
neinteles ca daca Take Ionescu nu primise sa fie redus de un
Petre Carp, mai putin va primi sa fie ingenunchiat de catre
d-nii Griguta Cantacuzino i Rachtivan
Batranul Cantacuzino, pentru moment nu mai era in cu-
rent cu cele ce se petrec. Flica sa cea mai mare, doamna Irina
Ghica, copilul pe care'l iubea mai mult, murise dupä o scurta
boala. Bätranul, zdrobit de durere, a stat mai multe saptamani
departe de trebile politice, de aceea nu putea fi raspunzator de
loviturile fiului sau mai mic.
Dar situatia era lamuritä si zarul era aruncat; peste 6 luni
guvernul a cazut si a doua zi Petre Carp era seful partidului
conservator.
Stirile venite din Rusia sunt iaräsi foarte grave. revo-
lutia izbucnise In deosebite puncte. Tarul Nicolae daduse
poporului o constitutie si un parlament. Astfel intaia Dumb, este

www.dacoromanica.ro
 - 144
aleasa. Dar functionarea ei este grea fiindca in Dumä predo-
mina elementul inaintat.
Imparalteasa i calugarul Rasputin, proorocul ei, combat-
Duma. lor li se asociaza camarile, asa Ca triumful este al reac-
tiunei. Duma este dizolvata i o a doua duma este chemata pe
baza unui sufragiu mai re.strans. La auzu1 disoilvarei primei a-
dunari parlamentare poporul incepe sä se miste asa ca guver-
nul este silit sa intrebuinteze violenta i teroarea. Flacarile re-
volutiunei lucesc din nou.
Dar aceste flacari se intind departe i se apropie de gra-
nitele Romaniei. In curand, mai repecie decat cred toti la noi;
a doua zi dupa nesfarsitele petreceri din Parcul Carol. täranii
se vor revolta Incepand dela granita Rusiei. Samanta aruncata
acolo, a fost adusa de furtuna razvratirei si a rodit aici. Peste
zece ani cea mai puternica revolutiune va izhucni in marele
imperiu si, peste tot atati ani, täranimea romaneasca va fi im-
proprietarita.
Dar Bucurestiul de altadata, aclica Bucurestiul dela 1906
era nepasator de toate sti nu presimtea viitorul. Aci la noi unit
petreceau pe campia Filaretului, iar allii Ii pierdeau vreme si
energie in intrigi meschine, pentru suprematia politica.
pi in timpul acesta flacara ciestea sub cenuse.
- La 15 Septembrie 1906 au aparut si au fost puse in van-
zare marcile postale jubilare ale Expozigunei. Aceste marci,
care au fost vandute publicului numai timp de 3 zile, au aparut
intr'o serie de 14 va1ori dela 3 bani 'Dana la 3 lei. Seria total&
a costat 9 lei 50 bani. Au fost tiparite numai 15 mii bucati, In
doll& culori, cu vederi din Expozitie
Cum era si firesc aceastä emisiune a dat nastere la destule
speculatiuni, mai ales prin faptul ca favoritii au putut obtine
sute de serii de °data.
La 1 Septembrie se deschide anul judecataresc. Prim
presedinte al Curtei de Apel din Bucuresti era Scarlat Popescu,
un magistrat foarte independent care a lasat in magistratura,
amintirea unui caracter integru.
In anul precedent, pe cand era ministru al justitiei Al. Ba-
darau, rostise o cuvantare atat de usturaloare pentru ministru,
!mat aceasta nu ia fost publicatä in Monitorul Oficial".
Anul acesta a rostit iarasi un discurs, plin de inclependenta, din
care reproducern urmatoarele pasagii demne de a rarnane In
istorle.
Facand aluzie ia nepublicarea discursului sau in Monitor",
fapt care se intampla pentru intâia, oara, Scarlat Popescu
spune:

www.dacoromanica.ro
 145

Se poate ca discursul nostru sd fi continut pdrti care

nu au vleicut. In orice caz ele erau expresiunea aclevdrului, pc
care nu avem cleprinderea a-1 a.scuncle ; i stiut este cd adevdrul
e crud cdte oclatd. Afard de asta suntem dintre acei cart nu f tiu
sd-si plece cavul, cleaceia cred cd ne gdsim i astdzi Inca in,
capul acestei Curti. Tot astfel se explica cum magistratii vechi
si de valoare, ca cl-nul consilier Al. Zamfirescu, au lost lasati
la o parte qi alyi le-au trecut inainte. Tln, inset, sec se qtie Ca
noi acestia suntem plamdditi dintr'un aluat Si cd n'am inveitat
la fcoala lingusirei".
Apoi mai departe:
Un fapt e insd cert, ca la noi magistratura a pierdut mult
din prestigiul de care se bucura pcind aci si vdcl cu mdhnire
cum, pe zi ce trece, scade increclerea in justitia teirei".
Aceastã cuvantare n'a placut, bine inteles, in cercurile
conducatoare, fiindca nu o data, oamenii de caracter au. lost
pusi la index de catre oei cari ajung numai prin capitulari de
constaintk Numai integritatea caracterului sau contribuise ca,
unul din cei mai distinsi i onesti magistrati sä ramae la Curtea
de Apel i sa. vada treoandu-i pe dinainte, spre a se Waite la
Curtea de Casatie, oameni cari, nici de departe, nu-I egalau.
Cuvintele lui Scarlet Popescu nu i-au at-as simpatii din sfe-
rele olimpice. Partidul conservator nu-I putea iubi fiindca a-
tacase pe un ministru conservator; partidul liberal nu-1 sim-
patiza mai mult, caci atacase la fel si pe un fost ministru de
justitie liberal. De altfel partidele politice se ferese, in ge-
neral, de oamenii prea independenti, Ii ocolesc, i nesocotesc,
§i cauta, prin toate rnijloacele, sa sa-i desfiinteze din viata
publica.
Cazul lui Scarlet Popescu nu a fost singurul in Ro,
mania.
Numele lui Scarlet Popescu a pierit odata cu trupul lui.
'Ar fi meritat o statue pe care magistratii ar fi trebuit sa i'o
ridice in Palatul justitiei. Pentru acoperirea acestei lipse Ii
pun aceste putine randuri admirative care nu vor muri dtipa
cum, cred, cä nu va muri nici aceasta carte.
Expozitia este vizitatä in luna Septembrie si de ca.-
tre o delegatie a romdnilor macedoneni. Au Venit mai multi
profesori cu 70 elevi.
Motiveie politice cereau ca aromänii sa faca o mardfestatde
de simpatie la legatia turceasca. De aceea delegatdi s'au adu-
nat in curtea legatiunei $i au strigat de trei ori : Padigth Kei-
mal cioc iza". (Sa traiesca. padisahul nostru!).
Una din cauzele rivalitatii dintre greci 1 aromani era si
Vol. III. 10

www.dacoromanica.ro
 146

aceea ca, pe cand grecii luptau contra Turciei, aromanii sus-

tineau pe turd. Dar aceasta atitudine era dictata de UR interes
fortat: aromanii fiind atacati cu furie de greci i amenintati
cu desnationalizarea, erau siliti sa./ se rezime pe turd spre a nu
pieri.
Cu venirea macedonenior, toti roman!! subjugati au ve-
nit sa viziteze Expozitia, afara de basarabeni.
Singuri basarabenii, supust regimului salbatic al rusilor,
nu puteau manifesta dragostea lor pentru statul roman.
In ziva de 9 Septembrie s'a Intamplat o tragedie la Casa
de depuneri 1 consemnatiuni. Ian Vladoianu unul dintre cei
mai destoinici g cinstiti functionari, fost, multa vrerne, direc-
tor general al Regiei monopolurilor statului, era acum director
general al Casei de depuneri. Fiind bolnav de inima, boala f
cuse atat de mari progrese incat nu mai era speranta de yin-
decare.
In ziva de 9 Septembrie, fiind prins de un acces de an-
ghina pectorala, a esit din camera cerand aer, apoi s'a arun-
cat de pe balustrada etajulUi intaiu pe podeala de marmura a
holului.
Cazand In cap, moartea lui VlAdolanu a fost instantanee.
Aceasta tragica moarte a fost prilej de durere pentru toti
cei cari au cunoscut pe foarte simpaticul si integral defunct.
Consiliul municipal al cetatii eterne a trimis Capita lei
Romaniei o copie de pe legendara Lupoaicd dela Roma. D. di
Sin Martino a venit cu darul. La 10 Septembrie printaria a o-
ferit un banchet d-lui di Sin Martino in palatul ministerului
de externe.
Lunoaica a fost instalata pe piata din fata bisericei Sf.
Gheorghe Nou, unde se gaseste §1 ask
Take Ionescu, ministru de finante, infiinteazal loteria
statului roman pe clase
Lateria este infiintata pe urrnatoarele baze: 60.000 bilete
emise. Sunt 30.000 castigatoare cu 8 premii mari in valoare
total& de 7.322.000 lei printre cari, un castig mare de 900.000
lei.
Costul biletului varia, crescand succesiv, dela clasa la clasa.
Clasa I este cea mai eftina dar l u castigurile cele mai
mid. Costul unui bilet intreg e 12 lei, jumatate 6 lei, sfertul 3
lei i optimea 1,50 bani.
Bine inteles ca lotul cel mare, spre a fi realizabil, trebuia
indeplineasca un nutnar nenumarat de conditiuni ; de aceea
nici n'a iesit vreo data. Mara de asta, castigatorul era dator

www.dacoromanica.ro
 147

lb piarda 20 la suta din castig in favoarea casei loteriei, de

uncle rezulta ca marele premiu de 900.000 nu era in realitate,
decat de 720.000.
Aceasta lotethe a dat o mare lovitur& loteriei ungare dela
Budapesta, care invadase Romania, de unde sustragea multe
milioane anual. Loteria ungara era si un isvor de venituri pen-
tru unele ziare, fiindca reclamele i prospectele erau platite
foarte scump in raport cu beneficiile ce tragea.
Infiintandu-se loteria romana, cea ungara a fost cu totul
interzisa, asa ca Ungania a pierdut un insemnat venit seas din
Romania.
Ministerul de finante pune in circulatie o emisiune de
monede de nikel de cinci, zece i douNzeci bani, avand o gaura,
la mijloc. Monetele sunt fabricate in Belgia.
Printeo deCizia a ministerului, monedele de nikel negau-
rite nu mai pot avea putere edrculatoare decat pana la 31 Oc-
tombrie 1906.
Frictiunile din partidul conservator devin, din zi in zi,
tot mai primejdioase pentru partid.
Daca pe timpul vacantel lovitura data lui Take Ionescu,
prin scoaterea din guvern a lui Badarau, a putut trece fara
urmari, acum eand ne apropiem de epoca deschiderei par-
lamentului, situatda este cu totul alta. Take Ionescu dispune
In amandoua Camerele de numerosi partizani cari, de sigur, nu
vor nrimi situatia facuta sefului bor. Take Ionescu cere sa se
restabileaisca situatia ce o avea in guvern. deci reclarna ca In
locul d-lui Mihail Vladescu sa ia portofoliul instructiei d. Con-
stantin Disescu.
D. Mihail Vladescu era cel de al doilea ministru Impotriva
caruia. se dadeau math asalturi. In fine pe la sfasitul lui Oc-
tombrie d. Vlädescu este inlocuit cu d. Disescu. Take Ionescu
si-a luat revansa, situatda lui In guvern si in partid e Intl-
reste din nou.
In noaptea de 24 spre 25 Octombrie moare Dimitrie Au-
gust Lauthan.
Take Laurian a fost o figura bucuresteank o fala a In-
vatamantului, o podoaba a presei. Fiu al lui August Tre-
boniu Laurian, el a ocupat postul de profesor de filozofie
al liceului Sf. Sava. LicentAat In litere dela Bucuresti si doc-
tor in filosofie dela Bruxelles, s'a nascut in Bucuresti, la
anul 1846. A niurit, deci, tanar Inca, de o dubla pneumonie, la
60 ani.
A ocupat functia de secretar general al ministerului de

www.dacoromanica.ro
 148

instructie, a fost deputat al Capita lei, a fondat foaia Transac-

fiuni Literare si, impreuna cu profesorul Stefan Mihailescu,
ziarul Romdnia Liberd.
A lost presedintele celei de a doll& Societäti a prese
Laurian n'a avut in vi9.l 6. rasplata meritelor, culturei, in-
teligentei si a talentului sail. A fost unul dintre acei oameni
cu cari soarta este nedreapta si cu care contemporanii runt
ingrati.
Fiu al lui August Treboniu Laurian, un ardelean plin
de patriotism, dascal distins i profesor de limba romanál al
regelui Carol, Take Laurian era unul dintre cei mai strAlu-
eiti oameni ai epocei lui.
Intelectual fin, foarte cult, om de spirit si scriitor de elita,
a ddrijat cel dintai ziar politic cotielian independent, scris cu
toast& ingrijirea. Romdnia Liberec, unde s'a perindat, debu-
tând, toatä pleiada marilor scriitori de mai tarziu : Stefan Mi-
hailescu, Barbu Delavrancea, Al. Vlahuti, Duiliu Zamfirescu,
etc., etc., a fort nu numai un ziar politic, dar i ziarul inte-
lectual.
, La Clubul Tinerimei, Take Laurian stralucia prin verva lui
Intotdeaama vie
La 4 Noembrie s'a Mut la Expozitie, in Arenele Romane,
solemnitatea impärtirei premiilor la expozanti.- Solemnitatea
a inceput cu inmul jubilar, opera maestrului Gheorghe Eneseu.
Inmul a fost cantat de o fanfara compulsA din elernentele cele
mai bune luate dela diferite muzici miitare.
La 6-7 Noembrie au fost curse de automobil organizate
de Automobilul-Club pentru obtinerea cupei Plagino. Cupa
se dadea automobilului care a parcurs kilometrul in cel mai
scurt timp.
In afara de acegt premiu au mai fort si trei categorii de
curse potrivit marimei i putered automobilului :
1) Categorie automobilele mici de la 18-24 cai putere.
:

2) Automobile mijlocti de la 24-40 cai putere.

3) Categoria marilor automobile, dela 40 eta in sus.
Iata rezultatul:
a) Categoria automobilelor de la 40 cal in sus:
1) Godron Brillie, proprietatea casei Leonida, condus de
Leon Leonida. Kilometrul in 33.3/10 secunde.
2) Mercedes proprietatea printului Valentin Bibescu, con-
dus de proprietar in 34.Vic, secunde.
b) Categoria II-a.
1) Mercedes 40 cal proprietatea lui Mihai Cantacuzino,
primarul Capitalel, condus de proprietar in 36.3 si 10 secunde.

www.dacoromanica.ro
 149

2) Dietrich 40 cai, propr. C. Plagino condus de proprietar

in 40, 1/5 secunde.
3) Berliet 4(3 cai propr. N. Lahovary condus de d. Grigore
Cantacuzino in 43 .2/5 secunde.
4) Mors propr. casei Al. Prager cendus de propr. in 45 se-
cunde.
c) Categoria celor mici.
1) Rochet Snekler 18 cal propr. Societatea Leonida con-
dus de mecanicul Marius in 48.1/5 secunde.
2) Pippe proprietatea casei Ressel s'a retras.
Cu cat se apropie deschiderea parlamentului cu atat
takistii devin mai darzi si mai pretentiosi, ei pun. piciorul in
prag. Ei cer demisiunea lui Mihail Rachtivan, secretarul general
dela interne care, in aceasta, calitate, a rostit la Braila un
cliscurs in contra lui Take Ionescu. Seful guvernuilui se executa,
Rachtivan Ii d. demisia i Petre Stefanescu prefectul de Ilfov
e numit in lecul salt.
Parlamentul se desChide. Acum elernentul takist apare
in toata puterea lui i dominä situatia. La alegerea presedin-
tilor de sectiuni, sunt alesi cinci takisti: Pavlica Bratasanu, Al.
Badarau, Virgil Anion, Toma Camarasescu si Nestor Cincu,
doi conservatori cantacuzlnisti : Gr. Triandafil, presedintele
camerei, i Vasile Vladoianu.
Dar deschiderea parlamentului este si prilej de lupte
nu numai intre guvernamentali i opozitie, dar i in f mull%
guvernamentala. Acest spectacol determina iaräi pe liberali
sa-si stranga randurile, cad väd apropiindu-se ziva venirei
lor la putere. Liberalii hotarasc tinerea unui congres al parti-
dului lor in zilele de 3, 4 si 5 Decembrie 1906.
La liberali se anuntd inisa un proces de reintinerire a ca-
drelor prin eliminarea din organizatie a unora dintre cei mai
vechi luptatori ai liberalismului. Astf el, dupa cererea d-lui Vin-
till Bratianu, au fost stersi de pe lista invitatilor la con-
gres: Nicolae Dimancea din Pitesti, Racovitd dela Tecuci, Dor-
nescu, Adamescu i Predescu dela Piatra Nearnt, Roseanu dela
Campulung, Coco Demetrescu-Iasi, Vespasian Pella, t. Sih-
leanu i Inca vre-o cativa.
Joi 23 Noembrie 1906 s'a facut inchiderea oficiala a
Expozitiunei. Din ziva aceia locul pe care s'a instalat Expozitia.
a primit numele de Parcul Carol I".
Regele Carol este bolnav de mai mult timp fara ca
doctorli din tara cat si somitatea vieneza d-rul Ortner sä
poata gasi cauza boalei. Mai tarziu a lost chemat4 si o somi-
.

www.dacoromanica.ro
 150

tate din Berlin, doctcrul Norden, care n'a aprobat diagnoza lui
Ortner.
Diagnoza celui dintai era. : Arterioscleroza cardioartriti-
a" iar diagnoza lui Norden : Catar al stomacului cu multi-
ple mid ulceratii",
Cat a stat dootorul Norden in Bucuresti, jumätate Capi-
tal& s'a inscris ca s&-1 consulte. Savantul german a trebuit
sl refuze sute de persoane din cauza lipsei de timp.
Dar boala regelui Carol a Lost vindecat& mai tarziu de
catre un medic roman cu mult mai modest. de c&tre doctorul
Mamulea, care a descoperit calcule hepatice in dejectiunile
bolravului.
Pe la inceputul lui Decembrie, a fost judecat procesul
romanului macedonean Magiaru, cel care a ucia In fata berk
riei Cosman, bulevardul Academiei, pe grecul Paraschides. Acu-
zatul a fost aparat de advocata Petre Grädisteanu i Radu Ro-
setti. Si a fost achitat.
In partidul conservator se desemneaz& acurn hotarat
tendinta de fuzionare cu
Gheorghe Cantacuzino, seful partidului conservator, este
oboalt l amarat. Vazand c& nu poate consolida partidul, vai-
vAnd cA, pe de o parte, junimistii nu vor sl reintre in partid
Mr& conditiuni, v&zand, pe de alt& parte, c& Take Ionescu lu-
creaz& ca, in ziva cand sena va fi vacantl, sefia sä-i revie lui,
apoi suferind i influenta fiilor s&i, cart pledeaz& pentru re-
Intregirea partidului cu elementul junimist, ajunge la conclu-
zia s& cedeze sefia lui Petre Carp.
fratativele pentru fuzionare peste capul lui Take Ionescu
se fac In secret, dar Take Ionescu are oarecari indicii. Ziarele
care se inspir& dela el precum Adevdrul anuntl cO, fuziu-
nea este un fapt indeplinit. In plus aceste ziare dau si lista gu-
vernului partidului fuzionat.
Partidul e)ste ros de intrigi.
Generalul Manu, la randul sãu, ajunge la concluzia ca f u-
ziunea este necesark dar nu o primeste sub sefia lui Petre
Carp. Generalul Manu preconizeaz& un cabinet sub presedia-
tia sa, in care ar intra Matt vechi conservatori cati junirnisti,
iar lui Take Ionescu Ii rezerva un portofoliu de minima im-
portantl.
Dar aceast& combinatie este de pur& fantezie.
Pentru ca fuziunea s& poat& fi realizat& I guvernul cel
nou sub presedinttia lui Petre Carp sa poatA functiona, trebuia,
neaparat, ca parlarnentul s& fie dizolvat. Filmic& parlamentul
de atunci era, In mare majoritate, takist.

www.dacoromanica.ro
 151

La o intrunire tinuta la Iai, un ministru conservator a

vorbit despre dizolvarea aceasta ca despre Un lucru sigur. Ta-
kistii 0.1.1 fintrat atunci Ia o mare ingrijorare.
Parlarnentul ia vacanta de Craciun
Conservatorii i junimistii voiau sa dea lovitura clupa des-
chiderea parlamentului, dar ceva mai tOrziu. Odatä fuziunea
proclamata l efia trecuta lui Petre Carp, trebuia ca Gheor-
ghe Cantacuzino sa prezinte demislunea cabinetulut i a re-
comande, in locul salt, pe Petre Carp spre a forma guvernul.
Iar Petre Carp ar fi cerut, in acelas timp, i dizolviarea Ca-
mereor. Evenimentele au voit insa, altfel.
In vacanta Craclunului Take Ionescu se duse la Berlin
pentru afacerile statului i starui sä fie primit de Kaiser.
Ministru al Romaniei la Berlin era Alexandru Beldiman,
arnic al lui Dumitru Sturza. Nu prin Beldiman, prin urmare,
putea Take Ionescu ä obtina aceasta favoare. El avea ceva mai
bun in tolba sa cu sageti : intrase pe sub pielea lui Kiderlen
Vaechter, ministru al Germaniei la Bucuresti.
Prin influenta acesturla Take Ionescu a fost primit de irn-
parat i retinut la pranz.
Pranzul dat in onoarea lui Take Ionescu a lost un pranz
de gala. Ministrul de finante al Romaniei a fost asezat la stan-
ga Imparatesei. Aceasta cinste deolsebita era o lovitura a lui
Take care era in curent cu complotul ce se urzeste la Bucuresti
impotriva sa. El si-a zis, i cu drept cuvant, ca a doua zi dupa
atata distinetie facuta de puternicul monarch, era cu neputinta
ca regele Carol sä. ascaleasca sacrificarea sa.
Iata cuvantul pentru care pe langa alte motive lo-
vitura fuziunei nu a putut fi data, imediat dupa vacanta.
Cititorii vor vedea mai departe cum Take Ionescu a parat
pentru a doua oara primejdia, trecand liberalilor puterea, cu
ajutorul majoritatei Camerei care ii era devotata.
Dar sa, urmarim firul evenimentelor l sã povestim fie care
fapt la vremea lui.
Agata Bärsoscu anunta in Bucuresti o serie de repre-
zentatii in turneu de adio. Cel putin in turneu de retragere de
pe scena roman& si de pe scenele europene. Marea artista a-
nunta ca va pleca in America, unde va ramane.
Ca si in partidul conservator, la liberali nu era bine.
Dimitrie Sturza, dimpreuna cu Ion Kalinderu, administra-
torul Domenillor Coroanei, pleaca la Constantinopole in ml-
siune. Cercurile liberale spun ca Sturza, in calitate de secretar
al Academiei române, s'a dus la Constantinopole ca sä cumpere
care cari documente. Dar alto stiri pretind Ca Sturza, fiind

www.dacoromanica.ro
 152

foarte aproape de a veni la putere, s'a dus ca sä obtina un a-

ranjament in chestda rornanilor macedoneni.
Dar mai sunt i alte semne ca liberalii se apropie de pu-
tere : este congresul c1ela 3-5 Decembrie. Daca partidul ar fi
fost destinat sä mai ramaie in opozitde, congresul n'avea nici
un rost.
Apoi, cu prilejul acestui congres, multi liberali, unii foarte
vechi in partid, alii mad noui dar oameni de valoare, au fost
exclusi din organizatie. Daca partidul n'ar fi fost foarte a-
prone de putere nu i-ar fi permis ca sä excluda membri si
mai ales, membri din cadre. Un partid in opozitie are tot in-
teresul ca sa atraga lume cat mai multä.
Partidul liberal se apropia de putere dar, mai inainte, fratrii
Brätianu voiau sb. netezeasca terenul.
Inainte de vacanta generalul Manu, ministrul de 1'52-
boiu, a avut un incident nepläcut care il hotara.se, un moment,
sa se retraga din guvern. Iata incidentul :
In armata se afla un donm general Moise Grozea, roman
transilvänean, venit in armata romana din. armata austriaca.
Pe acest general, ministrul de razbodu 1-a trecut la pensie,
f Ara drent.
Generalul s'a adresat Curtei de Casatie care a infirmat
hotararea ministerului de razboi. Casatia a hotarat ca gene-
ralul sa fie reintegrat in drepturile sale. Aceasta sentinta. a fost
considerata de generalul Manu ca jicnitoare. Dar mai tarziu
si-a luat de seama si a ramas la postul sau.
Relatiunile intre cantacuzinisti si Take Ionescu se Inas,
presc zilnic.

ANUL 1907

Din Berlin s'a scris la 1 Ianuarie in Bucuresti cä lui Take

Ionescu impäratul i-a facut o favoare speciala caci 1-a pnimit
la dejun in mod cu totul intim, la masa nefiind decat impara-
teasa, unica fiica a iniparatului, Luisa, mdnistral de externe
Kirski si ministrul Romaniei la Berlin, Al. A. Beldiman.
Este interesant de stiut cum a fost primit Take Ionescu de
presa germana.
KOELNISCHE ZEITUNG : Take Ionescu, prin marea sa
putere de munca l vastele sale cunostinte in materie finan-
ciara.. ocupa un loc de frunte in ministerul roman i e, in tot
cazul, unul dintre aced cu cari trebuie contat in. viitor. El face
parte dintre acei romdni cari sunt convinsi cd Romdnia, intro-

www.dacoromanica.ro
 153

tinand relatiuni vii cu Germania, isi apdra cdt mai bina pro-
priile interese.
VOSSISCHE ZEITUNG : Sub au,spiciile lui Take lonescu
s'au desvoltat intreprinderile germane de petrol din .Romdnia
care promit atdt de mult".
LOKALANZEIGER lVtinistrul de finante roman, d. Take
Ionescu, a sosit la Berlin. Nu e vorba de nici un imprumut. Mi-
nistrul, care e un creclincios amic al Germaniei, voeste numai
sa anime relatiunile politico-comerciale intre Romania si Ger-
mania spre folosul ambelor tari
Iar corespondentul din Berlin al ziarului Adevdrul", cat
acest ziar, care sustinea pe Take Ionescu, scriau
Incheiu coresnondenta ca nota dontnanta in intreaga
prea de act, este ca cl. Take lonescu e un fidel amic al Ger-
maniei pentru cd intelege cd o strdnsd amicitie a Romdniei cu
imperiul este spre folosul amdndorora".
Acest limbagiu avea talcul sau. Pe vremea aceea Germania
era atotputernica in Europa, iar influenta ei in Romania era
covarsitoare. A fi un personagiu agreat de catre Imparatul
Wilhelm era o calitate de care si regele Carol trebuia sa Una
seama.
Regele Carol, inisa, desi devotat politicei germane, nu era
In termeni ca.lzi cu impäratul Wilhelm, (deoarece dupa varsta
regele Romaniei era seful Cased Hohenzollern, ceeace Kalzerul
nu voia sa primeasca) i afar& de asta, nu-ti placea ca mi-
nistrii sad sa aiba absolut mana libera. Mai voia ca toti oa-
menii politici din tara sä tie ca deasupra votintei sale nu
m.ai este alta. Un intim al regehu Carol a spus odatb,
Regele Carol nu aclmite ca min4trii i guvernele sd-i
tie impuse fie ori de uncle : nici de particle, nici de stradd, nici
de cei din afard.
Take Ionescu, insa in lupta pe care trebuia s'o sustie
spre a se urea pana la sefia partidului, a judecat cg, o favoare
exceptionala a Imparatului Wilhelm va face o mare impresie
tn tara si va aduce in jurul säu pe cei mai multi politiciani ca
si pe toti cei cari traesc din binefacerile bugetare.
Regelui nu i-a placut gestul ; de aceea pe langä bltele
n'a vcit niciodata sa. dea puterea intreaga lui Take Ionescu.
Berlinul insa, care voia sä alba oameni politici siguri In
Romania in vederea evenimentelor viitoare tinea sä-1
alba pe Take Ionescu care, dupa rapoartele lui Kiderlen-Wae-
chter, era omul politic cu cel mai mare viitor In tara noastra.
Insusi regele Carol spusese, odata, fata de mai multa lunie
si fat& de ministrii straini r.

www.dacoromanica.ro
 154

Cel mai inteligent romdn neiscut sub domnia mea este

domnul Take lonescu.
Vorba nu era tocmai exacta fiindca Take Ionescu se aids-
cuse mai 'nainte ; adevarul era cal sub regnul sau se dezvoltase
si crescuse.
Vizita; lui Take Ionescu la Berlin si primirea ce i-a fkut
imparatul a ingrijorat atat pe conservatorii batrAni, cat i pe
junimisti. Atunci s'au inceput tratativele foarte energice de fu-
zionare a partidelor Cantacuzino pi Carp spre a conjura pri-
rnejdia apropiatei inaltari a lui Take Ionescu la sefia partidu-
lui conservator.
Se alcatuepte o comdsiune care sit piece la Paris spre a
trata incheierea unei conventiuni comerciale. Prim delegat este
nurnit d. Grigore Cantacuzino, fiul primului ministru, iar al
doilea delegat Nicolae Xenopolu, takist. Acesta, consideranclu-
se superior primului delegat caruia nu-i acorda decat ca-
litatea ire fiu al sefului guvernului, 11 prezenta demisiunea.
In ziva de 3 Ianuarie a plecat la Viena, spre a inapoia
vizita nrimarului Lueger, o comisiune compusa .din Misu Can-
tacuzino primarul Capitalei, Al. Ciurcu primul ajutor, G. Stro-
escu al doilea ajutor, locot.-colonel Obedenaru, Nicu Lahovary,
N. Voinescu, N. Bdrcdnescu, N. Cutarida, C. Steriu i Ulpiu Ho-
dos consilieri comunali, inginerul Giulini i d. avocat Pascal
Toncescu. amicul personal al primarului.
Ziarele din Bucuresti relevä un foarte important discurs
rostit in Camera din Budapesta de catre deputatul roman d.
Iuldu Maniu, cu ocazia discutiei bugetului cultelcr.
D. Iuliu Maniu a fost foarte vehement, acuzand guvernul
cã e2te numai guvernul rnaghiarilor, iar diationalitatile le su-
gruma vodnd sa le reduca la rolui de slugi. 46 ani de inchisoare
a spus d-sa au dictat maghiarii in anul trecut agitatori-
lor" romani, adica acelor romani cari nu tolereaza ca maghia-
rui sa se foloseasca de putere spre a deznationaliza un neam
in treg.
Discursul d-lui Maniu a imnresionat mult toate cercurile
politice.
Bucureptiul este in sarbatoare artistica. Marele pi nein-
trecutul violondst Kubelik concerteaza la Ateneu. In Sonata
Kreutzer l Legenda din Wienda,wsky, Kubelik a repurtat sue-
cese triumfale
Cum se schimba vremurile pi preturile ! Astazi la 1929
zdarele fagaduesc cate 10.000 lei premiu pentru o poezie, dar

www.dacoromanica.ro
 155

la 1907 un ziar publica un concurs pentru cele mai bune poe-

zii politAlce, cu urmatoarele premii : 100, 50 si 25 let
Partidul liberal anunta ea incepe campania de rästur-
nare impotriva guvernului. 0 intrunire public& este hotarat9i
fiinda in totdeauna, in cel din urmä 20 de ani, campaniile de
rasturnare au inceput cu intruniri publice. La intrunire vor
vorbi : D. Sturza, M. Ferichide, Spiru Haret, N. T. Pop din Cra-
iova, V. G. Mortun si I. I. C. BrAtianu.
Dar la intrunire s'a petrecut un fapt fara precedent in
viata si moravurile noastre politice
Tartä-1 :
V. G. Mortun, fostul socialist trecut in partidul liberal, a
rostit un discurs ultra-nationalist. D-sa a atacat guvernul con-
servator pentru toate avantagiile ce le da strainilor. Toti stra-
inii sunt favorizati, mai ales in industniile de petrol, oamenii
politic! primesc a4kfigureze in consiliile de administratde ale a-
cestor societatti straine, iar ministrul de finante se duce la Ber-
lin sa banchetuiascä cu bancherii i samsarii. Guvernul actual
are o tendinta de desnationalizare, paste tot se aude vorbin-
du-se numal limbi straine.
Dar Dirnitrie Sturza, seful particlului, se supara. i intervine:
Nu aceastd chestie e la ordinea il,ei. i eu vorbesc nem-
feste si frantuseste. Unde am ajunge cu astfel de exagerdri
dacd am exclude Limbile strdine din scoli ? i eu sunt patriot 1...
Dar Mortun urmeazA pe aCeitas nota, iar sala bi aplaudta
fiinda vorbea o vorbä placuta maseor...
Dimitrie Sturza iar taie cuvantul oratorului I apostro-
Xnaz& chiar publicul :
Dumneavoastrd nu-mi yeti impune cu vociferdri. Act
trebue sd se petreacd totul in ordine i cu disciplind.
Incidentul a provocat o valva trecUoare, ceea ce n'a Ira-
piedicat pe liberali sa vie la guvern peste trei luni.
Pe la starsitul lunei Ianuarie, moare doctorul Florea Te-
ndorescu, senator conservator, unul dintre cei mai distinsi prac-
ticiani din Bucuresti. FIorea Teodorescu a murit de o boala de
rinicht In ultimul moment a fost operat de catre doctorul Le-
onte asistat de d-riri N. Bardescu, Drugescu i Hristodoresau.
La 8 Februarie vine din Paris stirea c5. generalul Iacob
Lahovary, ministtrul de externe, a incetat din viata.
Ma aflam In Camera, cand 11 vad intrand, cu fata abatut54,
pe nrimutl ministru Gh. Cantacuzino care ftinea in manä o scri-
snare. De cum ajunse In fata banciri ministeriale, se adreseaza
celor din farta sa cu vorbele :
Bunul nostru amic Jack nu mai este !

www.dacoromanica.ro
 156

Mind nascut la 1846, generalul a murit relativ Omar. la

61 ani. Boa la care l'a rapus a fost cancerul.
Retraigandu-se din armata, a intrat In politica unde, prin
activitatea i relatiile sale de familie, a putut ocupa un Wc de
frunte In partidul conservator.
Spre a-1 rupe din partidud lui Petre Carp, Take Ionescu i-a
fagaduit sena partidului conservator dupa moartea sau dupa
retragerea lui Cantacuzino.
Am povestit cum Inteo noapte cei cinci sefi de culori ai
partddului conservator 1-au proclamat... Kronprintz.
Generalul era inteligent i activ, insa nu avea inteligenta
politica i nici eultura generala a omului politic. Moartea lui
n'a fost o prea mare pierdere pentru partidul conservator, de si
ocupa In fruntea lui un loc de mana Intaia.
0 greva la universitate !...
De asta data greva nu este a studentilor, cum se Intam-
pla ea este a profesorilor. In urma prezentarii unui proieet
de reformä a Invatamantulud superior, de catre d. C. Disescu
ministrul Invatainantulud, profesorii universitari au procedat la
o Intin,s1 actiune de protestare, urmata de greva.
Senatul universitar s'a Intrunit sub presedintia lui C. De-
metrescu-Iasi, rectorul. Au fost de fata profesorii : Chiritescu pi
Cornoiu dela teologie ; Valerian Urseanu si C. Nacu dela drept;
Toma Ionescu i Petrini-Galati dela medicina ; Pangrati
Voinov dela stiinte ; Bogdan si Oneiul de la Mere.
Au votat pentru greva sase profesori ; au votat contra dr.
Toma Ionescu i Chiritescu ; s'a abtinut Cornoiu.
Greva profesorilor universitari a fost hotarata zpre a sili
guvernul sä retraga proiectul d-lui Disescu.
Au luntat cu mai multa tarie pentru grey& Titu Maiorescu
inauntrul universitatii i Nicu Filipescu In afara.
Dintre profesori, cel mai activ i hotarat suAinator al gre-
vei a fost d. Ermil Pangrati. D-sa a sustinut ca legm d-lui Di-
sescu atinge autonomia universitatilor. D-sa a gasit i motivul
grevei. Legea spune Ca Senatul universitar poate suspenda
cursurile in caz de turburari grave. Or turburarile sufletesti pro-
vocate de proectul de lege al invatamantului superior, pot le-
gitima greva.
La Ateneu dirijeaza orchestra ministerului instructiunei
marele Pietro Mascagni. Primul san concert simfonic 1-a dat
la 12 Februarie. Pe din afara, a condus Uvertura din Tanhaeu-
ser", Simfcnia In do minor" de Beethoven si mai multe lucrari
personale.
Criza politica se desvolta.

www.dacoromanica.ro
 157

Batut din toate partile, dar mai ales minat de intrigile

dinauntru, guvernul incepe s'a se simta zgaduit.
Fata de greva universitarilor, guvernul hotaraste sä retraga
proectul de lege al InvItamantului, iar In sedinta Camerei dela
16 Februarie, d. C. Disescu face declaratia ca, in intelegere cu
guvernul, retrage proiectul. Cu cinci minute mai 'nainte, legea
fusese luata in consideratie cu 82 bile albe contra 7 negre.
Aceasta era doar o rnanopera.
Spre a nu se banui cum ca intre Camera si guvern nu ar fi
Intelegere deplina, legea n'a fost retrasa decat dupa ce a fost
luata in considerare cu o mare m.ajoritate. Aparentele erau sal-
vate, guvernul, insa, nu.
In culise se operase mult.
D. C. Disescu era takist ; prin urmare Infrangerea i umi-
Urea lui nu displacea conservatorilor cantacuzinisti.
Ca mai toate mandfestatiunile publice dela noi, i miscarea
universitarilor era o actiune politic& : dela spate profesorii erau
impinsi de partidele respective. Dovada votul din Senatul uni-
versitar. Au votat pentru greva 6 prof esori i anume : d-nii C.
Demetrescu-Iasi, Valerian Urseanu i Petrini-Galati liberali ;
d-nii : Pangrati si Bogdan juninnsti i d. Voinov sodialist libe-
ral. Au votat contra Toma Ionescu, takist at Chiritescu conser-
vator ; s'a obtinut Cornoiu care nu era inscris in nici an partid.
De indatä ce guvernul a retras legea, greva profesorilor u-
niversitari a ineetat.
Dupa lungi tratative intre cele doua fractiuni din guvern,
cabinetul este completat prin numirea unui succesor genera-
lului Lahovary. In locul sau la externe a trecut fratele sau Ion
Lahovary de la domenii, iar la aceAst denartament a fost nurnit
takistul doctor Istrati.
In zilele acestea moare i presedintele Camerei, Grigore
Triandafil, un fruntas i vechiu conservator.
In locul Om este ales C. Cantacuzina-Pascanu unul dintre
vice-presedinti, iar vicepresedinte, in loc, e ales d. Pavlica Bra-
tasanu. Amandoi sunt takisti.
Takistii au pus piciorul in prag i triumfa pe toata linia.
Cat timp Camerile au fost Inchise, cantacuzinistii erau cei
mai tari fiindca aveau sefia guvernului i majoritatea In ca-
binet, dar Camerele fidnd deschise si Take Ionescu avand ma-
joritatea parlamentului pentra el; dicteaza acum conditiunile.
Dar barca se prabusea.
Primirea facuta. lui Take Ionescu de care kaizerul Wilhelm
a pus groaza printre conservatorii, tineri i batrani, cantacuzi-

www.dacoromanica.ro
 158

nisti sau junimisti ; de aceea lucrarea pentru fuzionarea tutu-

ror conservatorilor Incepe cu stäruintA.
Cele din urma evenirnente parlamentare l victoril takiste.
nmnirea d-lui Disescu la departamentul instructiei, cat si ale-
gerea presedintelui i vicepresedintelui Camerei, toti takisti
au lasat cantacuzinistilor impresia ea sunt In minoritate pi ca.
Lunt la discretia lui Take Ionescu. Inferioritatea lor era, de-
rnonstrata.
Takistii complotau In secret. La adunarile lor intime, cei
mai inclrazneti au pus pe fata. chestia proclamarei ea sef al
partidului conservator a lui Take Ionescu. S'a propus atunci
ca majoritatile parlamentare sa faca proclamarea. Dar Take
Ionescu nu Indraznea.
Desi uns dela Berlin, Ii era teama. Pe regele Carol 11 stia
ca-i este ostil, fiindca odata spusese intimilor
Neamtul nu md vrea, dar 'am sd-i silesc mdna.
Regale Carol fusese informat despre vorbele acestea si nu
nita. Batranii conservator!, ca i junimistii, se foloseau de in-
discretiile lui Take Ionescu i lucrau In umbra atat la palat,
cat si In sänul partidului.
Take Ionescu, cu toate marile lui calitati intelectuale, avea
douä marl lipsuri, mai ales pentru un om politic : era fricos
pi vorbea prea mult. N'avea indrazneala loviturilor mari i nu-si
putea tine limba. Acest din urma cusur i-a facut in viata po-
litica mit rau. Cat despre lipsa de curaj, nurnai adestei infir-
mitati se datoreste faptul Ca, desi era barbatul politic cel mai
talentat, cel mai activ i cel cu mai multe cunostint,e In stra-
inatate, n'a putut nici odata ajunge unde dorea.
Cu toata sov6lia1a lui Take Ionescu caci nu se Irnpotri-
yea categoric takistii hotArasc sä puie piicorul In prag i sa
cueereasel presedintia Camerei.cht si locul de vice-presedinte.
Daca Cantacuzino se va opune, sä dea lovitura cu forta i sa
treaca paste el.
Cantaeuzinistii sunt pusi In curent. Curn fuziunea cu Juni-
mistii nu era Inca facuta fiindca tratativele erau deabia In-
eepute ei s'au temut de o Infrangere In Camera ; de aceea
seful a cedat la. toate cererile lui Take Ionescu. Ins& cu aceasta,
hotararea lui Cantacuzino de a se impaca cu junimistii deveni
definitiva.
Negociatorii i-au pus Inainte viitorul urmasilor sal., au fa-
cut apel la isentimentele lui de tata. I s'a spus ca. daca Take
Ionescu va ajunge sef al partidului, fiii sal, earl au luptat, Im-
potriva lui cu atata hotarare. vor fi anihilati ; dimpotriva daca
va lua Petre Carp sefia, este sigur ca, dupa Alexandru Mar-

www.dacoromanica.ro
 159

ghiloman sau Nicu Filipescu, sef va ft proclamat fiul sau cel

mai mare.
Take Ionescu, din lipsa de curaj, a pierdut situata.
Nicu Filipescu se agita mult 1 lupta ca sa hotarasea pe
Cantacuzino sa cedeze lui Carp sefia partiduluii conservator,
desl o veche rivalitate 11 facea sa nu vacla cu ochi buni pe
Marghiloman. Insa, pericolul cel mare, pericolul imediat, era
Take Ionescu.
Räscoalele t.1..ranesti, care au isbucnit peste cateva elle,
dela evenimentele pe care le povestesc, au grabit soluta crizei
din sanul partidului conservator.
Cum putea oare guverna un partid ai carui fruntasi erau
mai mult preocupati de intrigile din sanul partidului si de am-
bitile personale decat de lucrarile departamentelor ?
Toti fruntasii cu ministrii in cap, erau mobilize.% pentru raz-
boiul dina.untrul partidulul fiecare veghea ca sa-si apere pie-
lea, asa ca nu mai putea avea capul linitit pentruca sa. ingri-
jeasca si de trebile tarii.
Pe cand in Bucuresti se petreceau aceste fapte, tar
partidul liberal se pregatea sä ia puterea, din Bulgaria vine
vestea asasinarii primului ministru Petcov. Acest asasinat
faptut pe stradä pe cand primul ministru era insotit de alti
minietri, era in legatura cu agitatiile politice i balcanice
care pregateau evenimentele viitoare. De aceea la Bucuresti
asa.sinatul a produs emote.
Capitala Romaniei incepe sa sufere mai serios de pe
urrna Expozitiunei din Parcul Carol: scumpetea traiului.
In ziare apar primele articole purtand titlul: Traiul se
scumpeste. Acest neajuns insa nu impiedicã lumea sa petreaca,
iar numerosi artisti straini sà dea reprezentatiuni.
Din ranclul acestora am avut In iarna lui 1906-1907, pe
violonistul Kubelik, pe dirijorul Mascagni, o trupa de opereta
franceza la teatrul Uric, o trupa de opera franceza la Teatrul
National, un cire rusesc, circul Beketov, in circul Sidoli, in
sfarsit pe marele pianist al nostru A. Boscoff.
Trupa de opera dela teatrul National era de calitate in-
f arioara, de aceea a dat nastere la scandaluri si la procese intre
unii artist Si impresar. Pe vremea aceea, de si Bucurestiul
avea un public care stia sä aprecieze pe artist, totus unit im-
presari aduceau trupe in care figurau un artist sau o artista, de
oarecare valoarea, apoi cempletau trupa cu ciurucuri culese
de prin arasele de provincie.
Cateodata acesti artist, daca nu placeau publicului si a-
cesta 1st manifesta nemultumirea la spectacol, deveneau inso-

www.dacoromanica.ro
 160

lenti. Imi arnintese de un scandal petrecut in gradina Liecier-

taf el.
Inainte de a fi primit cläclirile actuale, locul i casa de
astazi din strada Academiei, numita Liedertafel, poseda o
gradina maricica numita gradina Stavri". Aci se juca vara
teatru. Intr'una din vend juca o trupa de operetä franceza care,
la un moment, nu placu publicului. Acesta manifesta ostil.
A doua seara directorul trupei actor si el aparu pe
.scena cu un purcel la subtioara spunand.:
Canta\ tu, caci vocea ta poate sä placa mai mult publi-
cului.
Si ciupind purcelul de ureche, acesta incepu sa guite de-ti
lua auzul.
Indata a izbucnit un mare scandal in gradina, iar cativa
domni din staluri sarira pe scena ca s bat& pe obraznic. Cu
mare greutate politia a putut potoli scandalul.
In schimb n'a fost artist sau artist& mare In Franta si in
Italia, cate odata si artist vienezi care sa. nu fi jucat
In Bucuresti. In tot timpul cat tin minte, dela 1872 in jos, am
vazut pe iscena teatralui National sau la Ateneu defiland cele
mai marl stele al artei: Ristori, Adelina si Carlota Patti, Rossi,
Salvini, Coquelin cel Mare i cel Mic, Sarah Bernard, Judie,
Eleonora Duse, Ermete Novell, Mounet Sully, Feraudy, Kubellk,
Huberman si atati alii pe care memoria nu mi-i prezinta in
aceasta. clipä.
Societatea bucuresteana din aintea marelui razboi dela
1916-1918, avea un oarecare rafinament al clasei de sus ma-
nifestat, de predilectie pentru toate produsele civiiizaiei fran-
ceze.
Pe cand framantarile politice ocupau atentda si activi-
tatea tuturor politieianilor, o stire de o mare gravitate cade
ca un traznet: taranii din nordul Moldovei s'au rasculat.
Ralccoalele pornese cu un caracter antisemit pe la sfarsi-
tul lui Februarie.
Taranii se räscoala mai intai in judetul Iai, pe mosia BA-
deni, apoi trec la Ceplenita si in Targul Frurnos. Oamenii din
administratia arendasului Mochi Fischer sunt batuti, conacul
devastat i dat prada. focului. Un originar de pe mosia Flamanzi
mi-a scris, Ins, ca ra.Scoalele au Inceput mai intadu pe aceasta,
proprietate, aceasta mosie din judetul Botosani fiind atunci cea
d'a doua din tart ca Intindere. Cea mai mare era Jigalia din
Proprietarul mosiei era pencipele Mihai Sturza, mo-
sia era arendata lui Mochi Fischer si administrata de catre fra-
tele acestuia, Abram.

www.dacoromanica.ro
 161

Guvernul, ingrijorat, caci rascoalele se intindeau, trimite la

-fata locului pe secretarul general al ministerului de interne,
Petre Sfetescu, apoi sunt tr1miii i jandarmi din Bucuresti Si
trupe din judetele invecinate.
La Botosani, prefectul Vasescu este antisemit declarat.
Rascoalele se intind in judetul Botosani, iar la Bucuresti
toata lumea politica este in fierbere. Partidele si oamenii poli-
tici cauta acum sa traga, Ioloase cf In miscare
George Cantacuzino, ministrul de interne, cheama. pe pre-
fectul de Botosani pe 'care 11 mustra ca. nu 1-a tinut in curent
cu miscarea. Acurn primejclia a Inceput sa fie mare.
Prefectul raspunde Ca pentru Romani nu e nici o primejclie.
Ministrul ii spune :
Nu e vorba numai de Romani, ci de viata i siguranta
tuturor locuitorilor varh.
Prefectul raspunde :
Eu nu dau un suflet de crestin pentru un milion. de
jidani.
Prirnul ministru obserya atunci prefectului cum ca nu
este In stare sa, mentie ordinea, deci sa traga consecintele.
Iar prefectul ii replica cum ca nu-si cla demisia l asteapta
sa fie destituit pe acest mottv.
Pentru intelegerea acestei convorbiri, trebue sa lamurim
ca prefectul Vasescu era takist.
Take Ionescu, de cand isi pusese In gand sa. ia sena par-
tidului conservator, lucra nu vumai In parlament, dar i in
toata tara ca sa-si atraga partizani, astfel ca, in rnomentul a-
cela, de a Cantacuzino era sef al partidului, sef al guvernului
si ministru de interne, majoritatea prefectilor erau takisti.
Asa se explica de ce prefectul Vasescu a sfidat, precum am
arätat, pe seful sau.
0 dovada ca miscarea era cu caracter antisemit este si
acea cä putine zile dupa izbucnirea rascoalelor, studentii uni-
versitari din Iasi s'au pus In grevä. Motivul grevei era arestarea
catorva studenti acuzati ca au fost printre autorii rascoalelor.
Se Intelege ca rascoalele aveau i Un motiv social a eco-
nomic. Diva cum au dovedit Irma. faptele In urma. modul de
a opera al Wanilor, era identic cu felul In care au operat ta-
ranii rusi rd.sculati cativa ani mai inainte. Adevarul este ca
vreo cativa studenti romani, veniti din Basarabia, au fost do-
vediti printre instigatori. Patru dintre acestia au *lost arestati
la Targul Frumos.
La Bucuresti oamenii politici din opozitie se agita Presa
VoL III. 17

www.dacoromanica.ro
 162

liberala, pe langa ca ataca guvernul fiindca, n'a falcut nimic

in favoarea táranilor, tuna impotriva trusturilor arendasesti
tuturor acelora cari au acaparat marile intinderi de mosii.
In Moldova, cel mai mare arendas este evreul bucovinean
Mochi Fischer; de aceea presa liberala atacä cu violenta pe a-
rendasii evred.
Ionel Bratianu interpeleaza in Camera guvernul asupra
rascoalelor si-1 acuza cä n'a venit cu o lege eare sä sparga trus-
turile arendasesti. Fagadueste, in acelas timp, cum ca partidul
liberal, cand va veni Ia putere, va aduce o asemenea lege.
Primul ministru flU raspunde, dar opinia publica este in
contra acestor acaparari.
Petre Carn, frisk nu admite aducerea unei asemenea legi
in momentele de fat& cand taranii s'au rasculat. Leacul, a
spus seful junimistilor ar fi mai periculas decat boala.
Aceste rascoale sunt exploatate chiar inauntrul partidului
conservator. Ziarul La Roumanie", organul personal al lui Take
Ionescu, acuza guvernul ca nu a adus in cursul legislaturei, le-
gile agrare fagaduite prin mesagiul tronului.
In acest articol ziarul takist lasa sa se inteleaga, destul de
straveziu, cum cä vinovatul principal este primul-ministru.
Guvernul, pentru a lua rascoalelor elementele cele mai
viguroase si active, ordona concentrarea tuturor rezervistilor
din judetele rasculate. Tot la fel sunt mobilizati i militienii.
Ziarul takist La Roumanie" ac.uza pe profesorii universi-
tari din Bucuresti ca au dat semnalul rãscoalei in spirite, cu
greva lor recenta. Apai acuza pe d. A. C. Cuza dela Iasi, care,
in calitate de profesor universitar, a agitat pe studentd cu un
nationalism exagerat.
Stirile ce vin din Moldova spun toate cum ca taranii cer
pamant. Mai intai au cerut dela arendasii evrei pe unde au
comis devastari, apoi au trecut si la nroprietarii si arendatii ro-
mani.
Rascoalele taranesti iau o intindere ingrijitoare aproape
toata Moldova este in flacari ba a trecut si in Muntenia, in
j adetul Buzau.
La Bucuresti, politicianii au perdut capul. La Camera cir-
cula, tot soiul de stiri exagerate si se fac tot felul de propuneri.
Comisiunea bugetara. a Camerei a hotarit sä numeasca o
comisiune nermanenta care sa lucreze cu guvernul la legile a-
grare urgente.
In Camera se agita formarea unui guvern de coalitilune,
compus din fruntasi ai tuturor partidelor, care sa ainisteasca
tara i sa realizeze reformele agrare.

www.dacoromanica.ro
 163

Dar ce este mai urgent, este potolirea räscoalelor cari p cum

ameninta toate orasele. Taranii, dupa ce au devastat Targul-
Frumos, sant acum la bariera Iasilor.
La Botosani taranii vor sa patrunda in oras, dar supt opriti
de armata. Tarandi ataca cu pietre, lemne i revolvere. Trupa
raspunde l patru tarani cad morti.
Camera trece de urgenta in sectiuni, alege un raportor si
voteaza, in cateva clipe, proiectul de lege pentru concentrarea
xezervistilor.
La Senat interpeleaza Dimitrie Sturza, seful liberalilor. A-
cesta arata ca in Moldova cloua familii: Fischer si luster au
acaparat cele mai mari mod, pe care au impus taranilor cele
mai neomenoase con clitiuni de munca'.
Trustul Fischer i Juster pläteste patru milioane arencla,
ceeace reprezinta un capital de 80 milioane, iar intinderea de
Vamant ce exploateaza este egala cu noua judete ale tArii.
In partidul conservator, continua lupta intre cele doua frac-
tiuni takisti i cantacuzinisti, chiar i in aceste vremuri
grele.
Dimitrie Sturza atacase guvernul ca intrebuinteaz1 exceden-
tele bugetare pentru cumpatraturi de palate luxoase in loc sa le
-destine pentru imbunatatirea starei taranilor.
Tocmai atunci Take Ionescu, in calitate de ministru al fi-
nantelor, depuse proiectul pentru cumpararea easel Vernescu,
unde se afla acum instalat ininisterul industriei. Atacul lui
Sturza 11 lovea pe el. Cand proiectul a fost adus la Senat, Mi-
hail Rahtivan a facut o puternica propaganda contra proec-
tului.
Presa public& stiri, din ce in ce mai grave. La Baal.' trupa
a tras in tarani uncle au cazut 14 morti. La Iasi taranii au pa-
truns cu forta in oras. Pretutindeni evreii stau baricadati prin
-case si tin präväliile inchise.
La Cucuteni, unde majoritatea populatiei este ungureasca,
.s'a intamplat o ciocnire cu taranii romani. Trupa intervenind,
au cazut 30 ungureni raniti i patru morti.
La Bacau o noua ciocnire cu armata, uncle au cAzut mai
multi morti.
In sfarsit rascoalele au trecut in Muntenia, si se apropie
de Capita la. Acum toata aumea *Pa pierdut capul. Guverna-
-mentalii sunt cu totul aiuriii i nu mai stiu la ce solutie O. se
cpreasca.
Guvernatorul Bucovinei telegrafiaza la Bucuresti cä cete
marl de tarani bucovineni, cuprinsi de agitatie, vor s treaca
in Moldova spre a da ajutor taranilor räsculati.

www.dacoromanica.ro
 164

Pe de altä parte presa austriaca se ocupa cu multä stäru-

int& de Tascoale.
Ionel Bratianu fiind la Viena este interview-at de catre
ziarul Neues Wiener Tageblatt" asupra rascoalelor.
El a spus Ca partidul liberal a ezitat multa vreme sä in-
fiinteze Casa ruraik spre a nu destepta la tarani pofte prea
mari : acum insä, cand partidul va veni la putere, Casa ru-
ral& va fi infiintata, pe noui baze. Bratianu a acuzat toate
guvernele can s'au succedat la putere in Romania, c.. n'au
facut nimic nentru tarani, criticand si modul cum sunt aren-
date moshle.
Ziarul Volksblatt" scrie ca. Bratianu a fost chemat tele-
grafic la Bucuresti.
o stire sinistra circula in Camera.
Se spune c Austro-Ungaria, vazand propertiile luate de
rascoale i temandu-se ca ele sa nu ajunga in Ardeal si in
Bucovina, a hotarat sa treaca in Romania doua divizii spre
a potoli rascoalele.
La Camera tot felul de stiri zapacite. Unii deputati pro-
pun instituirea starii de asediu conform legii din 1864.
Din Teleorman yin la Camera stiri foarte rele. Se spune-
ca Zimnicea a fost devastata de tot. La Rosiorii de Vede Vara-
nii dau navalk
TWA. lurnea se asteapta la cele mai grave urmari.
Inainte de a povesti ceeace a fost la Camera in sedinta
istorica dela 13 Martie, sa aruncam o' privire inapoi asupra
faptelor petrecute.
Pe cand in tara curgea sangele i luminau flacarile ras-
coalei si ale incendlilor, la Bucuresti era o lume care petrecea.
Marele artist G. Feraudy dela Comedia franceza dadea
reprezentatii foarte mult vizitate.
La Teatrul National se' intampla un scandal. Al. Davila,
directorul teatrului, adusese o trupa de opera in regia sa per-
sonala, dar trupa fiind foarte proastk publicul a ocolit-o, asa
ca falimentul a =at.
Inteo bunä zi, publicul care trecea prin fata Teatrului
National vede o aglomeratie de oameni foarte agitati. Oa-
menii barbati si femei tipau, amenintau i erau foarte
agresivi.
Ce se intamplase?
Erau gagistii, coristii i muzicantii din trupa Operei de-
functe, cari, nefiind platitt de impresaT, isi cereau acum dreptul.
Acestia aratau ca Davila le datoreaza 6000 lei si cä acum nici

www.dacoromanica.ro
 165

nu voeste $a-i primeasca spre a-si al:51a reclamatdunile. Cu

mare greutate politia a putut potoli lumea.
La Crec litul Rural se face alegerea pentru noi mem-
bri in consiiu. In urma intelegerei dintre liberali i conser-
vatori, pe lista oficiala figurau liberalul V. Misir i conserva-
torul N. Cantacuzino, fiul primului ministru. Dar unii membri
din oculta liberala nu voiau cu nici un pret sa fie ales fill(
Nababului. 0 lupta apriga se a,. Toti fratii Bratianu yin la
Oredit i fac o intensa propaganda in favoarea listei oficiale
si astfel d. Cantacuzino este ales. Dar este ales cu 1500 voturi
mai putin decat candidatul liberal.
In mijlocul valtoarei, attic& numai eu cateva zile mai
inainte de caderea guvernului, in partidul conservator erau
cele mai copi15zesti preocupari.
Asa inteuna din zile se intrunesc acasa la seful partidului,
sefli de color!. Erau de fata: Barbu Paltineanu seful din rosu,
Iancu Bratescu, seful din verde, Petre Stefanescu, seful din
negru, I. Th. Florescu, seful din albastru i Nicu Lahovary, se-
f ul din galben.
Se pune in discutie grava (?) chestiune a sefiei electorale
a Capita lei. Afacerea se regulase in familie. Gheorghe Canta-
euzino care voia sa alba in mand masinkria electoral& pen-
tru ca sä n'o acapareze Take Ionescu propune pentru sefie
pe fiul Mu Mihail Cantacuzino, primarul Capita lei. Dar Barbu
Paltineanu se impotriveste.
Barbu Pältineanu era takist, dar pe Mgä tendinta de a
nu lasa Cantacuzinistilor organizatia politica a Capita lei, era
ambitia personala: vroia sa fie el seful. Luand cuvantul decla-
rä ca xiu poate aproba aceasta numire.
El declara ca. a venit vremuri cancl lumea nu mai poa-
te primi aceste Intaietati datorite numai na.sterei si combinatiii-
lor politice. De si are toata stima pentru d. Misu Cantacuzino,
nu-i poate primi sefia.
Batranul prim ministru, in fata acestei opozitii impar-
tasita si de alti sefi de colori declara ca-si va da numai
de cat hotarrirea. Esi din salon si trecu in camera de alaturi
unde era adunata familia in mare complet. Acolo urrna sfatul.
Peste zece minute Iorgu Cantacuzino se inapoiaza si de-
clara ca, in fata obiectillor ce-i s'au facut, a decis sa ia dansul
personal sena Capita lei.
Cei de fat& au ramas nedumeriti.
Aceasta insemna, in mod indirect, tot sefia lui Misu Can-
t acuzino.

www.dacoromanica.ro
 166

Iata cu ce fel de lucruri mici se ocupau conservatorii atunci

cand una din cele mai grave incercari strkbatea tara.
Aceste scaderi ale guvernului si ale partidului conservator
aduc desnodamantul. D. Sturza e chemat la canna cu Iona
Bratianu la ministerul de interne.
Guvernul liberal se prezinta inaintea Camerei la 13 Martie.
Deputatii din majoritate erau in mare fierbere i cei mai
multi deprimati. Desi guvernul conservator insarcinase pe trei
ministri pe I. Lahovary, Take Ionescu si C. Disescu cu
alcatuirea unui proiect de lege in contra trusturilor arendasesti,
nimeni in Camera nu se mai gandea la asRmenea lucruri.
La ora 2, Dimitrie Sturza apare.
ii intampina d. Pay lica Bratasanu, vice presedintele Came-
rei, care-i ureaza bun sosit; apoi Ii felicita pentru marea jertfl
patriotica pe care a facut-o primind sa, ia puterea in impre-
jurarile atat de grele prin care trece tara.
Dimitrie Sturza raspunde ca si-a facut numai datcria si
apoi cade imediat in mania lui religioasa care-1 bantuia de
cativa ani.
Spune ca toate se vor indrepta daca oamenii vor crede iará
in Dumnezeu. Sfatuieste pe toti sä nu mai citeasca alte carti
care due la pierzania sufletului, ci sä citeasca numai Evan-
ghelia.
Sturza era in declin cu totul. Ciudatenia lucrului era ca, pe
cand Cantacuzino fusese inlaturat de la carma pentru motivul
ea era prea slab, in locul lui era adus Dirnitrie Sturza, omul a
carui siabiciune mintala era acum notorie.
Sturza intra in incinta si este inconjurat de membrii ma-
joritatii.
eizlinta se deschide. Sturza, in cuvinte apocaliptice, face
apel la toti Romanii sa se uneasca in fata marei primejdii ca
sä scape tara adusa pana la marginea prapastiei.
Take Ionescu se scoala imediat.
Presedintele Cantacuzino-Pascanu fiind takist, Take Io-
nescu ii ceruse ca sk-i dea lui cuvantul indata dupa primul
ministru, pentru ca sa nu-i ia inainte Ion Lahovary, reprezen-
tantul Cantacuzinistilor.
Take Ionescu rosti o cuvantare emotionanta, declarand in
numele majoritätii ca va d.a guvecrnului intregul concurs.
In imprejurarile de fata toti Romanii trebue sä ne dam
mama pentru sa1varea tarii si sa uitam deosebirile ce lie des-
part".
Cuvintele lui Take Ionescu sunt subliniate cu aplauze zgo-
motoase, intocmai ca i discursul primului ministru.

www.dacoromanica.ro
 167

Ia cuvantul apoi Ion Lahovary din partea celorlalti con-

servatori si face o declaratkie identica.
Petre Carp vorbeste cel de al treilea, cerand si el ea legile
guvernului sa fie votate, Insa face rezerve asupra orogramu-
lui cabinetului.
Primul ministru ia din nou cuvantul 4 declara ca nici
odata in viata lui n'a fost rnai emotionat. Multumeste cal-
duros celor trei oratori conseTvatori caci au dovedit ca sunt
marl patrioti.
Ese apoi din bane& si se duce direct la Take Ionescu, ii ia
amandoua mainile i i le strange afectuos in aplauzele furtu-
noase ale Adunarei.
Strange apoi pe rand mainile lui Ion Lahovary i Petre
Carp, multumindu-le la fel. apoi se reintoarce catre Take Io-
nescu pi-i strange din nou mama.
Scena a fost foarte emotionanta, dar n'a fost sincera din
partea tuturor actorilor.
Mai toti actorii principali ai evenimentelor de atunci au
murit. Dimitrie Sturza, Gheorghe Cantacuzino, Emil Costi-
nescu, Ion Lahovary, Petre Carp, Take Ionescu, Nicolae Fili-
peseu, Titu Maiorescu, V. G. Mortun, Spiru Haret, Anton
Carp, general Manu, Ionel Bratianu, Mihail Ferichidi, Al. Mar-
ghiloman dorm a,stazi somnul de veci. Dintre primele roluri de
atunci nu mai sunt in viata de cat vreo trei-patru.
Gheorghe Cantacuzino, seful partidului conservator si lost
sef al guvernului, n'a aSistat la sedinta. A evitat, fireste, sa fie
silit a vorbi al doilea dupa Take Ionescu. Acura majoritatea
Ii era prea ostila, mai ales din cauza versiunilor puse in cireu-
latie din partea, takistilor cum ca incapacitatea lui ar fi pri-
oinuit alungarea partidului de la putere.
edinta istorica dela 13 Martie a mai avut i alte mci-
dente. Ionel Bratianu nu cunostea pe Take Ionescu. Dupa ce
a vorbit Dimitrie Sturza, ministrul de (interne s'a dus i ek la
Take Ionescu i i-a Intins mana : Nu ne-am cunoscut dar
trebue sd ne cunoastem, fiindcd o sd facem politicd im-
preund.
Ziva de astdzi a dovedit cd in tard sunt multi patrioti
Ca printre cei dintdi esti dumneata".
Take Ionescu i-a raspuns ca nu si-a facut de cat datoria.
Si iar s'a cutremurat Camera de aplauzele Adunarei.
Martori oculari ai scenei au spus ca au vazut oameni
plangand. S'a spus ea i ministrul Germarnei, care se afla intr'o
Iola, ar fi plans. Pot spune insa ea asupra mareIui public scena

www.dacoromanica.ro
 168

nu a produs o prea mare impresie, cad gesturile oamenilor po-

litici sunt considerate In Romania nurnai drept manifestatiuni
de oportunitate.
Numai discursul lui Petre Carp, care a luat fatis apararea
marei proprietati, a facut vdiva In randurile proprietarilor
arendasilor. Trebuie sa mai spun ca. graba conservatorilor pro-
prietari de mosii, de a sustine guvernul Sturza, era datorita
mai ales spaimei de a nu pierde pämânturile.
Odata cu venirea guvernului liberal incep masurile pen*-
tru potolirea rascoalelor.
Ministrul de finante depune in,prima zi a prezentarei gu-
vernului liberal In fata parlamentului, patru proiecte de legi:
a) pentru suspendarea taxei de 5 la suta pentru patulele de
rezerva; b) pentru suprimazea taxei pe yin; c) pentru revizui-
rea recensämantului fiscal din 1905 In scop de a egala evalua-
rea proprietatii midi si mari; d) suspendarea inamovibiitatei
functionarilor financiari.
Iar Ionel Bratianu prezinta urmatoarele proiecte : pentru
suspendarea stabilitäii i inamovibi1itU functionarilor poll-
tienesti i administrativi; bentru abrogarea examenelor de sta-
hilitate i inamovibilitate; pentru prelungirea mandatelor con-
sililor judetene si comunale si a comisiilor interimare asa cum
va crede guvernul.
Spaima Meuse ca acesti oameni sa piarcla, notiunea realu-
lui. Fireste, in Imprejurdrile grele de atunci, nu era rau ca
parlamentul conservator sa ajute silintele guvernului liberal
de a linisti taxa, dar acest concurs trebuia dat cu discretie
oh pudoare. Din contra, fla Camera aveai impresia ca te afli In
fata unei majoritäti dupa cum se spunea pe vremuri de
mameluci liberali, atat de sgomotos aplaudau acesti deputati
fiecare gest al ministrilor.
La Senat este mai multd. demnitate. Acolo majoritatea nu
este takistd. Senatorii Ii dau seama anai bine decat deputatii
ca guvernul profit& de Imprejurari si de groaza lasa a conser-
vatorilor spre a se intari, ca partid la guvern.
Vin insa Take Ionescu, Ion Lahovary si Bädarau cari dau
sfaturi i cer senatorilor sd voteze toate legile guvernului. Se-
natorii refuza sa voteze legea care suspencla stabilitatea 4 ina-
moyibilitatea functionarilor fiindca-i pricep tendinta. Fata de
staruintele fruntasilor, ei sfarsesc prin a se supune.
La toate legile acestea este raportor d. Constantin Disses-
eu. TJn singur senator, d. 0. Stoenescu, dela Teleorman, le corn-
bate facand constatarea, foarte nemerita de altfel, cä parla-
mentul conservator s'a transformat Intr'un parlament liberal.

www.dacoromanica.ro
 169

Ministrul Spiru Haret redacteaz& din prima zi un apel

catre preoti i invatatori din comunele rurale. Apelul este sem-
nat si de : Iosif mitropolit primat, Partenie, mitropolit al Mol-
dovei i Sucevei, Atanasie episcop al Ramnicului l Noul Seve-
rin, Dionisie episcop al Iluzäului, Conon, episcop al Husilor,
Gherasim, episcop al Argesului i Pimen episcop al Dunarii de
j os.
Regele adreseaz& o proclamatie catre tark iar guvernul un
manif est.
Dar pe când in parlament se petrec soene de duioas& in-
fr&tdre intre partide, ziarul oficios al guvernului Vointa Na- .
tdonalä" public& un articol foarte violent impotriva fostului
guvern conservator. Senatdrii protesteazã cu vehement-a.
Imediat dupä cäderea dela putere, Gheorghe Cantacu-
zino convoaca majoritätdle la Senat. Vin senatorili i putini
deputati.
Cantacuzino prevede liberalilor o scurt& guvernare i o
reverdre a conservatorilor intäriti i cu mai mult prestigiu. Co-
munica, cum c5, a propus lui Sturza un minister de coalitie a
tuturor partidelor, insa Sturza a refuzat sub cuvant, ca un a-
semenea guvern ar fi cdzut prada neintelegerilor.
Arat..1../ apoi c& a propus i lui Carp colaborarea; Carp a
primit ; insk prea tarziu.
Refuzul lui Sturza avea, insk o alt& cauz& destul de bine-
cuvantatä : avea fagaduiala regelui de a veni singur la pu-
tere. Cum ar fi primit deci o aituatde secundair& de vreme ce
era sigur e& peste trei zile va fi primul rninistru al tärei ?
Situatia devenind tot mai grava, portofoliul rãzboiului este
incredintat generalului Averescu. Represiunea incepe cu o vti-
goare extraorclinark Unele sate rAsculate sunt bombardate cu
artilerie.
Se constatä c& in capul rascoalelor se all& preoti i invä-
tatori ; acestia aunt of iteriii OrAnimii. La ministerul de inter-
ne yin rapoarte c& printre Wand cAzuti se gkesc multi preoti
si invAtatori. Taranii luptà cu tot felul de manopere.
La Olt asa se raporteaza oficial la Camera cate doi
cameni cal&ri merg in capul rasculatilor in haine Wariest, a-
vand pe piept portretele regelui i reginei, sunt 1flCfl cu o e-
sarp& tricolor& si poarta cate un steag.
Lang& calareti merg doi tarani, unul cu o tinichea cu vop-
sea rosie, altul cu vopsea neagrk Conacurilor unse cu rosu li se
d& foc, cele unse cu negru sunt d&tarnate.
La Camera unii deputati acuzA pe Take Ionescu cum o& a
provocat venirea liberalilor. Take Ionescu, cum se iveste lit

www.dacoromanica.ro
 170

incinta, este inconjurat i i se cere sa dea explicata. Take Io-

nescu e foarte iritat. El raspunde :
Nu vä pot spune nimic acum, dar va pot declara ca nu
mai era de suferit. De un an de zile un membru al opozitiei era
In guvern.
Situatia devenind tot mai grava guvernul cere Camerei
acorde starea de asediu, ceeace Camera face subliniind cu
sa-ni
aplauze frenetice.
La Senat, precum am spus, d. Const. Disescu a fost rapor-
tor la toate legile guvernului, caruia i-a dat cel mai cald con-
curs. A doua zi la Senat, Sturza se duce la d. Disescu, ii multu-
rneste i ii spune :
Mi-ai platit pe Watzman !
Ce era Watzman ?
. Alpinist pasionat, Dirnitrie Sturza se afla, in vara anului
1897 pe culmea alpina Watzman cu d. Disescu. Acesta faca.nci
o miscare gresitä, era sa cada in prapastie, dar Sturza II prinse
repede cu vigoare si-I aduse inapoi.
In cursul represiunilor trei sate au foe, distruse cu tu-
nurile. Acestea sunt : Hudivoaia, Vieru i Stanesti din Vlasca.
Stanesti este un loc istoric cu amintiri din timpul lui Mi-
hai Viteazul. Aai, dupa o lupta data intre armatele romane si
tatare, a urmat un duel intre hatmanul tatarilor si comandan-
tul romanilor Stroe Buzescu.
Compania pe care o comanda capitanul Mares la Stanesti
a fost degradata si stearsa din controalele armatei fiindca a
lasat ca ofiterii s fie atacati si gray loviti. Capitanul Mares
n'a murit pe loc, cum se spusese, dar a ramas in stare grav5.
In Bucuresti starea spiritelor e in surescitare.
Pasta refuza sa transporte scrisorile de valoare pentru Ol-
tenia.
Valuta s'a inrautatit dar ascultati, oameni dela 1929, in
ce proportie : Cecul Londra s'a urcat de la 25 lei si 50 la 25 si
80 ; cecul Paris dela 100 si 70 la 102, etc.
Cartierele evreiesti sunt in fierbere fiindca se zvoneste ca
vor fi miscari antisemite.
D. Iorga este acuzat cä agitä pe studenti. Dan.sul nu ese
din casa, iar in strada Buzesti undo locueste, este inconjurat de
o garda de studenti care-I pazesc zi i noapte.
Foarte multi., mai ales evrei, vin la prefectura poli4dei sa
cear5, pasapoarte pentru familiile lor, de oarece in Capitala
n'ar mai fi in siguranta.
Pe strazile Capitalei Inca) sä circule convoiuri de tarani
arestati. Un furgon cu soldati din Vlasca, regimentul 10 artile-

www.dacoromanica.ro
 171

rie, aduce multi tarani legati cot la cot cu funii. Se vad multi
mosnegi cu bile albe.
Cateva sate sunt bombardate si in Do 1j, printre care ma-
rele sat Ban lest.
La Stänest taranii au folosit telefonul. Dupd. uciderea lo-
cotenentului Nitulescu i ranirea grava a capitanului Mares,
taranii s'au dus la primarie sa audal la teief on ordinele date de
autoritat. In adevar. au auzit onlinele date ca comunele Sta-
nest, Hudivoaia i Vieru sä fie bombardate. Indata s'a dat a-
larma i locuitorii s'au ref ugiat in catunele Ghizdaru si Ba-
lanu.
A doua zi sateanul Stoica Iorga s'a dus calare la Giurgia
ca sa afle cand sosesc tunurile. Repede s'a intors si a vestit
lumea.
Satul Stänesti a fest bombardat cateva ore, astfel ca ab-
solut teate casele au fost distruse, afara de scoala i biserica.
In sat nu mai erau decat cloud./ femei batrane care s'au refu-
giat in tinda bisericei.
Gheorghe Panu publica in Seiptdmána sa un articol asupra
rascoalelor intitulat InvatOminte". Panu scrie :
;

Rdscoalele sunt clatorite multor cauze economice, morale,

culturale qi politice.
Rdscoalele tcirdnesti, pe ldngd altele, au si urmdtoarele
cauze : Am neglijat de a face educatia politicd a tdranului.
Ba, ceva mai mult, am facut totul Ca sd intdrzie aceastd
educatie.
Ca consecintd a icleii'de mai sus, am lcisat rolul de edu-
catori. pe care era clatoria noastrii sd-1 avem, agitatorilor de
meserie, en,ergumenilor i derbedeilor.
Iatd adevdrul".
Primul ministru acorda un interview unui ziar unguresc
asupra rascoalelor, in care spune :
N'am crezut ca voiu vedea ca om batran asemenea o-
rori. Scumpa mea patrie este paralizata pentru timp de 30 de
ani.
Cu inima grea m'am decis sä iau guvernul in speranta ca
voiu putea restabili linistea in timnul eel mai scurt. Nebunia
poate fi reprimata numai cu energie.
Pagubele trec de 300 milioane lei".
Bine inteles, Sturza exagera fiind sub impresia evenimen-
telor.
In timnul acesta marea artista Eleonora Duse da re-

www.dacoromanica.ro
 172

prezentantii in Bucuresti, dar din cauza evenimentelor e ne-

Nog& sl renunte.
Dupat ce a Lost primitä in audienta de regina Elisabeta, a
-trimis urmätoarea telegram& imoresarului Feder :
Cu cea mai mare pdrere de rdu, recunosc Ca trebue anal-
natd ventru vremuri mai bune urmarea reprezentatiilor
noastre.
Cu durcre si mdlinire pärdsesc tara dv. atdt de trist in-i
.cercatd in acest moment.
Ptistrati, vet rog, urarea addncd si sincerd a unei inimt care
--nerd in lini$tect tarii d-voastrd
ELEONORA DUSE"
Cu toate acestea Bucurestii petrec. Desi suntem in r&s-
-coale si in postul Pastalui ziarele public& anunciul teatrului E-
dison cum a in fiecare Duminick si Joi este bal rnascat !...
Iar la Eforie lucreaza cinernatograful Pathé cu teatral de
marionate. Dupd cum la ()ire sunt lupte si alte exibitii.
Take Ionescu sfatueste pe toti amicii s&i pcUtici sä nu
mai faca politic& o bucatä de vreme, sä dea paste tot con-
-cursul administraVei, iar acei conservatori cari ocupa functiuni
sa le pastreze du& li se va care aceasta. Politic& vom face
mai tArziu", a gpus clAnsul.
In ziva de 22 Martie =are Vasile Lascar unul dintre
cei mai de seam& fruntasi al partidului liberal. Lascar a murit
<le boala lui Bright compliant& cu o boall de inima.
El a Lost o strälucitä podoab& a partidului liberal, avea
mult& cultur& i marl calitati de om de stat.
Ziarele aduc o stire de senzatie. La societatea agrar& s'a
tinut o intrunire a proprietarilor mari. Acolo Petre Carp, drept
Tecompensä pentru parerile exprimate in Camera Iii favoarea
proprietarilor, a fost proclamat presedinte.
Carp a primit presedintia si a spus proprietarilor cä da-
toria lor este .0, facä politica in acele momenta, aclic& sa dea
indicatAii cum oä se rezolve chestiunea taraneasca. Carp, spune
presa takistk s'a pus in fruntea partidului marilor proprietari
fondând astfel un nou partid.
Desi Take Ionescu sfatuise partizanii s& nu facá deocam-
data politick tocmai contrariul se intamplk Al. Badarau, de
indatä cc a ajuns la Iasi, a luat initiativa unei calatOrki prin
orasele din Moldova pentru formarca de comitete.
La Bucuresti, cantacuzinistii, pusi in curent, raspand. Un
comunicat apärut in ziarul Conservatorul" desaprob& actiunea

www.dacoromanica.ro
 173

lui Bad Aram, ceeace indispune pe Take Ionescu socotindu-se-

direct atins.
Dar tratati vele pentru facerea fuzaunei urmeaza stäruitor, .

cu toate piedicile puse atat din partea liberalilor cat si din_

partea takistilor.
Un conservator intransigent care in totdeauna a fost ad-
versarul fuziunel, este generalul Manu. El declarä ea daca se- .

face fuziunea cu junirni.tii, se va retrage din politda activa._

Take Ionescu este si el ostil fuziunei, dar simuleaza si nu,
declara nirnic. Cand cu eateva zile in mina., a spus la Camera
ea, de un an de zile, un membru al opozitiei era si lucra in
guvern, a voit sä faca aluzie la Nicu Filipescu care influenta
pe minitrii cantacuzinisti i punea lui Take Ionescu toate be-
tele In roate..
Greutatea era dinspre Cantacuzino, care trebuia hotarat,
s. renunte la sefia Dartidului in beneficiul lui Carp. Dar in
urma zascoalelor taranesti si a caderei sale dela putere, Can-
tacuzino a inteles ca si-a jucat ultima carta.
Ceeace 1-a hotarat, mai ales,ca sa se retraga dela sefie a fost,
atitudinea majoritatei fata de el. A doua sau a treia zi dupa
plecarea dela putere, a convocat la el acasa pe parlamentara,
dar acestia, nu numai ea n'au voit sa. se duca, dar au si expri-
mat nemultumirea lor prin cuvinte aspre. Dupa doua sau trei
convocari zadarnice, parlarnentarii au fost poftiti la club.
In sfarsit fuziunea se face i urmatorul comunicat este-
publicat in ziarele partidului :
In fata grelelor imprejurdri prin care trece tara in urma,
rdscoalelor teirdnesti, l fata de pericolul social care o ame-
nintd, subsemnatii ne-am inteles sit facem concentrarea con-
servatoare menitd a apdra interesele superioare ale tdrii, peri-
clitate prin propaganda socialistd care a zdruncinat temeliile-
ordinei sociale".
Spre acest sfdrsit, a ramas stabilit intre noi cd d. P. P.
Carp este, de acum inainte, insdrcinat cu directiunea partidu-
lui conservator".
G. CANTACUZINO
P. P. CARP
In comitetul executiv al partidului fuzionat sunt desem-
nati : P. Carp, Gheorghe Cantaeuzino, Titu Maioreseu, Ion La-
hovary, Take Ionescu, Alexandru Marghilornan i Nicu Flu-
pescu.
Generalul Manu, de indata ce fuziunea a fost declarata,.

www.dacoromanica.ro
 174

a trimis o scrisoare lui Gheorghe Cantacuzino prin care ii fd-

cea cunoscut cä nu va intreprincle himic impotriva actului con-
sumat, va ra,mdne numai, de aci inainte, spectator pasty in po-
litica.
Al. Marghiloman si Take Ionescu sunt insaircinati sit lu-
creze la organizarea noului partid in toate judetele.
Sä vedem acum care este situatia in tail.. Räscoalele
au fost potolite, dar ceiace a urmat a fost cu mult mai groaz-
nic decat ceiace a Lost in toiul revoltei.
In timoul culminant al rdscoalelor, unii tdrani au sdvarsit
cruzimi neinchipuite. La multe mosii au prins p proprietari.
pe arendasi sau pe aamenii lor de serviciu i i-au batut 51
schingiuit ingrozitor. ADOi au dat foe conacurilor, magaziilor
cu grdne, grajdurilor, etc. Cailor mai de pret le-au scos ochu.
Acolo unde erau femei si fete tinere, le-au necinsiit hiar sub
ochii barbatilor sail ai pdrintllor tcrorizati.
Foarte multi proprietari si arendasi au fost saraciti cu
clesävdrsire. Pagubele generale au fost foarte mari.
Generalul Averescu, de indatä ce a luat ministerul de raz-
boi, a studiat situatia sil a intocrnit un plan cu care Orman
rasculati trebuia sä, fie incercuiti de trupe iar Capita la sd fie
aparata de o incurshme a bandelor rdsculate.
Desi in Bucuresti nelinistea nu incetase, totus, dupd o sdp-
tdmand lumea incepe s prindä mai multa, incredere. Capita la
se umplea de fugäritii de pe mb§ii. Arendasii i proprietarii cu
famdliile lor, toti cei cari au putut scapa cu viatd, au inundat
Capita la. Hotelurile erau pline, nrin cafenelele din centru nu
vedeai decat proprietari i arendasi fugariti de pe mosii. Toata
aceastd lume sure.scitatä i nenorocitä, mdrea panica in Bu-
curesti
Dar planul generalului Averescu potoli rdscoalele repede.
Mase marl de tdrani erau inconjurate. toate liniile de retra-
gere le erau tdiate asa cä erau redusi sä capituleze.
Ceeace a urmat rdscoalelor a intrecut in cruzime chiar
faptele täranilor betA cari au atacat conacele
Armata s'a, dedat la adevdrate atrocitdti care a revoltat
chiar pe ministrul instructiunei, Spiru Haret. Rapoartele lui
catre rege sunt acuzatiuni zdrobitoare pentru cei cari au co-
mandat aceste dragonad.e.
Lupta intre trupele inarmate cu pusti si cu timuri si taranii
inarmati cu ciornege, furci si lopeti nu putea fi lungd. Forta
superioard a invins dar nu s'a multumit cu atat.
S'au fäcut executiuni in massä.
'Mani dezarmati, unii cart nici n'au participat la rdscoale,

www.dacoromanica.ro
 175

au foist denuntati, prinsi i impuscati. Era destul ca un aren-

das sau un functional' de pe vre-o mosie sa alba pica pe un
cm i sa-1 denunte pentru ca acesta sa fie prins i executat
surnar fait nici o judecata.
Cancl taranii erau prinsi in grupuri mari erau ineonjurati,
1egati, apoi erau pusi pe doua ra.nduri la marginea soselelor at
impuscati.
S'a citat cazul unei trupe de cavalerie care a omorit astfel
un grup de -Want, apoi soldatii au mai tras Cate o salva in cei
cazuti si, in sfarsit ofiterul a descalecat si a mai tras ca.teva
gloante in capetele celor earl miscau.
Intr'o comuna un Oran si cu sotia erau inchisi In casa lor,
un functionar dela primarie 1-a denuntat si a obtinut un tun
cu care sa-i darame calsa. La somatiile facute, omul si sotia
n'au voit sa iasa. Atunci s'a tras un proiectil asupra casei dar
cet dinauntru n'au fost atini. S'a tras un al doilea proectil iar
cei dinauntru au scapat iards. Atunci femeea s'a putut furisa
afara si a scapat. In urmä functionarul a patruns in casa si a
ucis cu doua focurl de revolver pe taranul impotriva caruia a-
yea o ura personala.
Presa independenta din Bucuresti e plina cu aceste spai-
mantatoare cruzimi care au trirnis in pämänt aproape 11.000
de oameni.
In Bucuresti, insä, opiria publica este aproape unanima
impotriva taranilor. Lumea tine minte nurnai despre cruzimile
acestora, actele de represiune, insa, asasinatele individuale si
in massa nu o miscau, fiindca le considera ea niste drepte 51i -
nevitabide mAsuri de represiune.
Liberalii, stapani pe situatie, tari de increderea regelui
de acordul partidelor, caut64 acum sa se consolideze la putere.
Partizanii reclamä cu glas tare dizolvarea parlamentului si a-
legeri noui. Dar guvernul nu este initeles asupra acestei ches-
tiuni. Pe cand Sturza este de parere ca alegerile sa nu se faca
decat la toamnä cand spiritele se vor mai potoli, Ionel Bratia-
nu, Emil Cestinescu i V. G. Mortun pretind ca dizolvarea isa
se faca chiar imecliat, iar alegerile generale sa fie facute in
cel mai scurt timp.
Acestia din urma pretind ca fuziunea conservatoare care
a intrunit pe toti meanbrii familiei, a creat un partid puternic
care peste 6 luni poate sä fie primejdios, mai ales din cauza
marilor simpatii dobandite de Carp printre marii proprietari.
Interesul partidului liberal, spuneau Bratianu i ceilalti,
este sa faca alegerile mai inainte de constituirea comitetelor
fuzionate in toata tara. Alegerile, in interesul partidului libe-

www.dacoromanica.ro
 176

ral trebuesc acute acum cand opozitia este Inca dezorganizata._

Si de acum inainte va incepe in partidul liberal lupta in,-
tre cadrele vechi I cadrele noui i lupta pentru inläturarea lui
Dimitrie Sturza de la sefia partidului.
Fuziunea celor doua partide conservatoare a provocat
urmatoarea scrisoare a generaltilui Gheorghe Manu, trimisa lui
Gheorghe Cantacuzino.
D-lui G. Gr. Cantacuzino
Sel al partidului ccnservator
Patti de tendintele noui de compozitiune politica V de
activitate conservatoare ce observ ed dobrindesc, dirt ce in ce,
o mai mare proponderentd in. sdnul partidului conservator,
tendinte care nu sunt impartdsite de mine, cred ca nu mai
pot lua parte printre membru Comitetului partidului Conser-
vator.
Generatia mai tdndrd, care a hotarit asupra afxstor ten-
dinte, urmeaza a lua ft rdspunderea viitorului.
Prin urmare rdmandnd membru al partidului conservator
eu ma retrag, insd, din sdnul comitetului diriguitor st-ml reiau.
locul de observator, tetra nici-o obligatie fatd cle deciziunile
comitetului.
Primiti, etc
General G. Manu
In aceiasi zi, fiul mai mare al lui Gheorghe Cantacuzino
a publicat un articol in care a spus el, indiferent cu ce jertfe
s'a facut fuoiunea, cell mai important lucru este ca s'a indepii-
nit visul conservator
Acest articol a lost interpretat In diferite feluri intrucat
jertfa o Meuse tocmai fatal lui Misu Cantacuzino.
Este adevarat !risk ca printre conclitiunile fuziunii era si
aceia ea Misu Cantacuzino st. aiba un portofoliu in cel dintaiu
cabinet Carp.
Miercuri 16 Aprilie, d. inginer Anghel Saligny este ales
presedinte al Academici Romdne.
Joi la 26 Aprilie guvernul citeste la Camera clecretul
de dizolvare a Corpurilor legiuitoare. Nouile Cameee sunt
convocate pentru 7 Iunie. Alegerile vor Incepe in ziva de 20
Mai cu coGegiul I de Senat.
Conservatorii se intrunesc si numesc comitetul lor electo-
ral campus din: G. Cantacuzinc, Take Ionescu, Al. Marghi-

www.dacoromanica.ro
 177

loman, C. Olanescu, N. Filipescu, I. Lahovary, C. Disescu, dr.

Istrati si D. Greceanu.
Din acesti noua, astazi in 1929, nu mai traeste decat unul,
d. C. Disescu.
In ziva de 30 Aprilie moare Frederic Dame, doctor in
litere Si ziarist de mare activitate. Venit in tarä in timpul
rãzboiului din 1877-1878, a calaborat la mai multe ziare Iran-
ceze i romane. Cand a murit era directorul ziarului takist
La Roumanie.
Frederic Dame a colaborat si la un dictionar, si a dirijat Un
ziar umoristic scris in limba france7a. A murit de pneumome
la vaxsta de 58 ani.
In sfarsit alegerile generale pentru parlament se Lac. La
colegiul I de Senat, din 60 de senator!, opozitia ia 9 locuri dar
si acestea. :nai toate tdlerate de guvern care n'a opus contra
candidaturi liberale. Liberalii cfLstiga 43, iar balotagii sunt 8.
La colegiul 2-lea de Senat nu-i ales decal un singur opo-
zant, d. C. Disescu la Teleorman.
La colegiul I de Camera sunt alesi 8 opozanti; la colegiul
al II-lea unul singur, Nicu Filipescu, la Vaslui 1 !Ara contra-
candidat din partea liberalilor.
Ca fapt semnificativ a foist alegerea, pentru intaia oath in
parlament, a d-lui Nicolae Iorga, ales la colegiul al 2-1aa de Iasi
cu 1157 voturi. iar d. A C. Cuza a ramas in balotagiu cu 927
voturi.
La colegiul al doilea la Iasi au fost alesi G. M(irzescu cu
cele mai multe voturi, 1536; al doilea cl C. Stere cu 1208. d.
Iorga a iesit al treilea.
La colegiul all III-lea nici un opozant nu reusesete.
In aceste alegeri, aproape n'a fost lupta, de oarece can-
didatii opozitiei cari au fost alesi, au lost toti in cartel cu
guvernul, adica au fost tolerati de guvern care nu le-a prezen-
tat contra candidgi. Guvernul a lasat sa iasa numai pe frun-
tasii de maim Intaia ai opozitiei, toti ceilalti au fost cornbatuti
si n'au putut patrunde in Camere.
Daca de obiceiu alegerile s'au facut intotdeauna in Roma-
nia cu presiunile administratiei, de randul acesta s'au facut Si
cu complicitatea opozitiei.
La Camera n'a putut patrunde decal, un numar de opo-
zanti i rnai restrans ca la Senat, anume: Petro Carp, Al. Mar-
ghiloman, Take Ionescu, Nicolae Filipescu i inca cativa.
Luptele politice nu sunt darze catava vreme fiindca par-
tidele se sucotesc legate inca nrin pactul dela 13 Martie, cand,
Vol. III. 12

www.dacoromanica.ro
 178

In fata marei prirnejdii a räscoalelor taranesti, si au dat mana

sore a forma un bloc in fata
Inamicul era tdranul"
Dar in curand semnalul luptei va fi dat, dar nu atat
intre conse.Natori si liberali, cat intre conservatori. Adica intre
Take Ionescu si ceilali conservatori.
Fostul mitropolit prirnat Ghenadie Petrescu a fast nu-
mit de catre precedentul gavern conservator stare al man'as-
tirii Caldarusani cedandu-i-§e si 200 hectare de pämant.
0 slaba satisfactie entru Gheorghe Panu, omul emi-
nent care n'a putut ajunge ministru intfo tard cu atat de pu-
tini oameni de valoare, este ales vicepreseclinte al Camerei.
La 22 In lie 1907 o stire dureroasa pentru romani: ma-
rele artist Nicolae Grigorescu, pictorul cel mai mare al nostru.
a murit,
Grigore.scu a murit la Campina uncle se dusese sa stea la
aer curat si dulce, fiincica suferea de o pneumonie masiva
impotriva careia n'a putut nimic medicina. Pand la ultima
clipa a vegheat langa el doctorul C. Istrati un bun prieten al
sau.
N. Grigorescu. nascut in Bucuresti in ziva de 15 Mai 1838.
a murit deci la varsta de 69 ani.
DMA, terminarea studiilor liceale a intrat ca, ucenic la un
zugrav de biserica, apoi la 1859 a plecat spre Paris. In drum
se opri la mandstirea Agapia pe care o zugravi spre a-si face
bani de drum.
La 1861 era in Paris uncle inträ la scoala de bele-arte. La
1863 s'a reintors la Bucuresti.
Nici un pictor n'a lasat dupa el atatea panze.
Citdm dintre cele mai insemnate Tiganca, Carul cu boi,
Portretul generalului Ndsturel Herescu, Cortul Tiganilor, Un
transport de munitiuni, Defilarea prizonierilor turci pe dina-
int-ea Regelui Carol I Napoleon al III, Evreul cu gasca, Justi-
tic clivinã urmdrind crima, Interiorul reginei Elisabeta, La gu-
ra sobei, In pragul wei, Case din Telega, Toredncl, Intoarcerea
dela muncd, La gura hornului, Doftana, Care cu bm, etc.,
etc., etc.
Grigorescu a fost pictorul taranimei, patima lui artistic:a
era indreptatd catre camp si sate, cdtre ogoare Si muncitorii
bor. cdtre aceasta vista viguroasd care este toatd poeyia
iiaturii.
Odata cu venirea la putere a liberalilor, din partidul
carora fac acum parte i fostii fruntasi socialisti: V. G. Moir-
tun, Aa. Radovici, dr. Radovici, G. Diamandy, I. Nddejde, etc.,

www.dacoromanica.ro
 179

o serioas5, miscare socialista incepe in tara. Aceastã miscare

luand proportii, guvernul expulzeaza pe doctorul Rakovsky,
acuzat ca. este unul dintre cei mai periculosi agitatori.
La 10 August guvernul a publicat decretul de amnistie
pentru toti cei implicatd in rdscoalele taranesti. Ca acest pri-
lej a fost liberat din inchisoarea Vacäresti cl. Vasile Cogalni-
ceanu. fiul lui Mihail Cogalniceanu, marele nostru oni de stat.
D. Vasile Cogalniceanu era arestat ca agitator al taranilor.
0 buna stire din Ardeal.
La jumatatea lui August s'a fäcut o alegere la Beius pentru
un loc de deputat in Camera dela Budapesta. Dupa o lupta
crancena, doctorul Vasile Lucaciu, marele luptator al romani-
lor, a Lost ales cu 1717 voturi, contra candidatului ungurilor,
Arpad Cardos, care n'a putut intruni decat 914.
La 25 August iaras o stire foarte dureroasa pentru ro-
mani, marele B. P. Hasdeu s'a stins si tot la Campina, unde,
cu cateva zile mai inainte, si-a dat obstescul sfarsit rnarele
pictor Grigorescu.
Hasdeu s'a nascut la anul 1836 la Hotin, in Basarabia. A
murit, deci, la 71 ani.
Studiile si le-a facut la Universitatea din .Harcov, apoi a
intrat in armata g a fost in regimentul de husari Radetki.
Dupa. razboial Crimeei, la care a participat, a esit din armata
si s'a stabilit la Cahul.
Trecand in Romania s'a stabilit Cla lasi, unde a fost numit
profesor la Universitate Si bibliotecar.
La 1876 a fost numit director al arhivelor statului din
Bucuresti, post pe care 1-a ocupat pana la moarte, iar la 1878
a fost numit profesor al catedrei de filologie.
Hasdeu a scris de toate: filologie, istorie, piese de teatru.
a fast si ziarist. a fost si literat. Si in toate directiunile a fost
un om de mana intaia.
Nu avem intentia sa facem aci biografia lui Hasdeu, nicl
sä amintim tot ce a sons, caci ne-ar lua prea mult spatiu.
Operele capitale ale lui sunt:
Psaltirca romdneascd dela 1577 a diaconului Coresi.
Cuvinte din beitrdni, opera de fiologie.
Etimologicum magnum Romaniae.
Catre sfarsitul vietil s'a dedat fla spiritism si a suds Sic
Cogito.
Catre aceastä inclinare 1-a impins moartea iubitei sale face
Iulia careia i-a cladit un templu i un cavou i cu care se
intretinea de atatea ori in misterioasa singuratate. prin inter-
ffnediul spiritefor.

www.dacoromanica.ro
 180

Hasdeu a fost inmormantat in Bucuresti, la cimitirul Be llu

Au vorbit din partea Academiei si a facultatii de litere Onciul
si_/. Barbulescu din partea Universitatii.
La 26 August s'a deschis primul congres international
de petrol in sala Ateneului. Prezideaza d. Anghel Silagny.
Delegatii straini sunt incantati de organizare. Profesorii
Engler si Hoffer declara cä nicaeri petrolul n'a fost mai bine
studiat din punctul de vedere stantific ca in Romania. De-
legatul american a declarat cä acest congres din Romania este
intaiul adevarat congres al petrolului.
Inaugurarea a fost foarte solemna i impunatoare.
Discursul primului ministru Dimitrie Sturza a fost raarte
ascultat ca.ci era un discurs competinte.
Acesta este al 3-lea congres international de petrol. Cele
d'intai doua s'au intrunit la Paris si la Liege.
In programa cangresului gasim urrnatoarele sectium:
1) Geologie, exploratiunea i exploatarea petrolului.
2) Chimia i technologia.
3) Legislatie i comertul petrolului.
Inainte de deschiderea oficiala a congresului au fcst In-
zilele de 5, 6 si 7 Septembrie excursiuni in principalele centre
petrolifere ale Romaniei. Congresul a durat dela 5 pana la 13
Septembrie in Bucuresti, iar in zilele de 14 si 15 la Con-
stanta.
Biroul definitiv al congresului a fast astfel compus.
Preqedinte: d. Anghel
Preqedinti de sectiuni: d-nii dr. Mrazec, Edeleanu si C. Aii-
manisteanu.
Vice-preqedinti generali:
GERMANIA: D-nii Car. Engler, Beischlag, Feindl, Wiechel-
haus, Herman si Hebbe.
AUSTRIA: D-nii Hoeffer, Riedi, Riedenstein, Em. Tiotze p./
Aug. Joravskik senator
BELGIA: D. Louis Derjardin.
STATELE-UNITE: D. David Day.
FRANTA: D. Alexis Aron.
ANGLIA: Sir Fortescul Flowery.
OLANDA: D. Alex. London.
UNGARIA: D-nii N. Carter, Locay, Ioseph Tomka de Torn-
krabaza si Roth Toledy.
ITALIA : D-nii Enrico de Camerana, Hugo Cattaneo si V
Villavechia.
ROMANIA: D-nii Gr. Stefanescu, Sabba Stefanescu si M -
Draghiceanu.

www.dacoromanica.ro
 181

ItUSIA: D-ndi C. Gulsan. Arnold Feigl si N. Andrusoff

SERBIA: D. M. R Miloshevici.
SUEDIA: Dr. Albert Warner Cronguist.
Vice preqetlinti de sectii:
GERMANIA: D-nii S. Bartoszewici, J. Holobeck, de Mala-
.choSki, Maccavey, D. }Panto, dr. Ladislav Szajnoka, L. Ayro-
czynsky, R. Zaluzinschi pi Iulian Niedwieskv.
BELGIA: D. Francois Nicolas.
BULGARIA: D. G. Zatarski.
STATELE-UNITE: D. M. A. F. Lucas.
FRANTA: D-nii Papon de L'Amaigne, Bord.as, Saladin,
13lazy si Paul de Longcharnps.
ANGLIA: D-nii John Andersohn, P. Dwarkorwies si A. B.
`lbompson.
OLANDA: D-nii S. I. Wormaee, Hugo London. A. F. Del-
prat si Jean Koster.
UNGARIA: D-nii B. de Suyedy, Fr. Schofarzik, Iuliu Sza-
doxi de Szadeszne.
ITALIA. D. Cesar Porro.
Prograrnul impartea astfel ocupatdunea celor 840 membri
inscrisi in congres
5 Septembrie, vizitarea regiunilor Badcoiu, Tintea si Bus-
tenari.
6 Septembrie, vizitarea Campinei i Poiana Vrajitoarei.
7 Sentembrie, vizita la Gura Draganesti i Moreni. Intrarea
in Bucuresti.
La orele 9 seara receptda la ministerul de externe.
8 Septembrie, deschiderea oficiala a congresului in s,ala
Ateneului ora 10 dim. Dupa amiaza vizitarea Expozitiei, seara
la parcUl Otetelepanu.
9 Septembrie, 2 sedinte; seara banchet la Asoclatia petroi-
1istilor.
10 Septembrie, 2 sedinte.
11 Septembrie 2 sedinte.
12 Septemb-ie 2 sedinte; seara hanchet la Asociatia petro-
listilor.
13 Septembrie edinta dimineata, dupa amiaza inchiderea
congresului; seara banchet al ministerului de industrie
14 si 15 Septembrie ia Constanta.
Toate aceste date sunt in stil nou pentru inlasnirea con-
gresistilor.
In timpul vizitei dela Constanta, 30 de membri ad congre-
sului au vizitat regiunea. petrolifera dela Bacau.
Lucrarile congresului de petrol urmeaza in cea mai depli-
-na ordine.

www.dacoromanica.ro
 182

In seara de 27 August ist. v., primaria Capita lei da un .

banchet congresistilor in sala Teatruflui National.
Bandhetul a fost prezidat de Dimitrie Sturza, care avea
la dreapta pe generalul Manu, la stanga pe Mortun, in fata pe
Vintila Bratianu, primarul Capita lei.
Au asistat urmatorii delegati:
D-nii Tietze, Hoeffer, Spiess, Obeke, Ho lde, Gunter, Minke,
Dejardin Larnberehter, Consul Leis Henry, Garro, Camerana,
Cattaneo, Colin, Evison, Simionis, Riedel, V. Riedelstein de
Langchamps, Ouse lin, Abelhelde, dr. P. Schwartz Spies, Sa-
pira, Elias, toti consilierii comun.ali i renrezentantii oresei.
D. Saligny citeste telegrama regelui :
Salut CU sincerd si vie satisfactie congresul international
at petrolului venit in Romdnia Si formulez cea mai vie urare
ca lucrdrile sale sd fie incoronate de succes asigurdnci astfel
dezvoltarea uneia din cele mai importante bogdtii. Veti bine
voi a exprima tuturor membrilor Congresului urdrile mete de
simpatie si le veti ura bun venit in regatul meu".
Toasteaza Dimitrie Sturza i Vintila Bratianu.
Delegatul Galitiei 41 exprima admiratia pentru progresele
ce a vazut ca a realizat Romania.
Delegatul ArgentinAei rosteste o cuvantare foarte mutt a-
plaudata in decursul careea compara Bucurestii cu o darna
italiana, dar imbracata ca o pariziana. Ureaza ca industria pe-
trolului sa se nationalizeze tot mai mult.
D. Desjardin, delegatul Belgiel, bea pentru Dimitrie StuTza
si pentru temeea romana.
D. Gaster. fiul d-lui Gaster din Bucuresti care e stabilit
la Londra vorbeste in calitate de delegat al Camer.?,i de co-
mert londoneze. D-sa spline ca in anul acela sau tinut la Lon-
dra doua conferinte asupra Romaniei, conferinte cari au avut
rasunet, caci in Anglia creste mereu interesul pentru Roma-
ma. Englezii consiclerd acum chestiunea terenurilor statulai ca
o chestiune politicd i cred cd e bine cd tcndinta de a pdstro3
aceste terenuri ca un tezaur national, a trium fat.
D. Gaster a vorbit romaneste.
Au mai fost i alte banchete. unul of erit de ministerul do-
meniilor. altul da Asociatia industria.Filor de petrol, altul in
Parcul Carol.
Cu toate laudele arnabide adresate de congresisti orga-
nizatorilor congresului, acestia au rämas foarte nemultumiti din
cauza ca. cea mai mare parte a zilelor a fost consacrata sar-
batorilor i banchetelor, unde congresistii erau datori sä vie in
frac.

www.dacoromanica.ro
 183

Unul dintre congresisti a spus chiar: Am vend la con-

presul fracurilor. S'au finut 70 de conferinfe tratdnd despre
chestiunile cele mai interesante, dar cine le-a putut discuta in
termenul atilt de scurt ce ni s'a acordat?".
Pentru discutarea atator chestiuni de cea mai mare im-
partanta, cari au atras pe cei mai de seam& savanti si spe-
cialist din lumea intreaga, n'au fost consacrate decat 3 zile;
toate celelalte au fost ocupate cu excursii, banchete si alte
petreceri.
La acest congres limba franceza a fost aproape inlaturata.
Caci cele mai multe discutiuni au fost rostite in limbile ger-
man& si rusä.
Organizarea a mai pacatuit i prin aceea ca rnembrii unel
secttiuni nu puteau asista la discutiile din celelalte sectiuni
din cauza relei distribuiri a orelor.
Conferintele au fost foarte interesante, dar si foarte putin
ascultate i aproape de loc discutate. Pentru atata inaterie
ar 11 trebuit un numar mai mare de sedinte g mai putine pe-
treceri. Apoi ar fi trebuit tin numar de sedinte plenare in care
tot congresistii sä fi putut participa la discutiile urmate nu-
maJi faltä de membrii sectiunilor.
Din desbaterile congresului i expunerile oficiale, s'a cu-
municat cum ea la acea epee& erau investite in petrolurile
romanesti urmätoarele capitaluri: german 74 milioane, fran-
cez 31 milioane, olandez 22 milioane, roman 16 mllioane, ita-
lian 15 milioane, american 12 milioane, belgian 5 rnilioakle, en-
glez 3 milicane, celelalte diverse rani imvreund 6 milioane lu-
matate.
Na putern afirma ca acest al treilea congres international
al petrolului a dat rezultate. Dovada este faptul ca cel de al
patrulea congres nu s'a mai intrunit.
Inainte de inchidere s'a tinut, la sectia Ill, o sedinta in-
tim& si scurta intre d-ani. Saligny, Dvorkovits, Spies, Antipa,
Dobrescu, Dragu i inca vreo cateva persoane. Ad s'a dtcu-
tat arzatoarea chestiune de a se sti daca da sau nu se va con-
stitui o comisiune internationala care sä se ocupe cu organi-
zarea congreselor guvernelor caxi, in general, se intereseaza
roarte putin de congresele petrolului. Se spune chiar ca misiu-
nea lor nu ar fi decal o partici& de placere.
Discutia a fost foarte insufletta, insa chestiunea a ramas
fax& solutune i asa va Li pentru foarte mult& vreme.
Congresul s'a incheiat cu un banchet al ministerului de do-
menii dat la Eforie.

www.dacoromanica.ro
 184

Urn alt banchet, cel din parcul Carol, s'a semnalat prin ot-
ginalitatea menuului. Iata-1:
MENU
Sigroine d'origine animale a restes d'Epior15.'
Dysoclilsiefer a injection d'asphalte et d'owkerite.
Paloeoniscus bone de .salse de Policiore.
Tranches de trepan bouilli mouillees de naphte espagn01
fonge dans un gres veil a huile lourde.
Nummulites au lampant 150 gr.
Anticlinal Neoarcheophetise, a coeur de tuf dacitique,.
Couches bigarees, froisées. taillees, broyees a traces de pc..
trole et d'eaux accides.
Vaseline polychroique sous o
Schiste menillitique.
Derive.; lactés d'origine animale.
Origine de toutes les essences non petroliféres
Ragnons et concretions sucrees.
Extrait de lignite
Distille de Bighead.
Gazoline de Drum'
Petroleum de Campeni 200 m. de profendeur et ambre Ii-
quide de DrdMani.
riteiu rouge de Dcalu Mare.
Derives nitriques d'origine roumaine.
Eruptions en miniature a graves consequences au dela de
certaines limites
Eaux juveniles bicarbonate:
Acest menu se traduce astfel in limba franceza:
Consomme royal printanier.
Bouchdes Princesse Marie
Sterlet froid a la russe.
Jambon de Prague sauce madere.
Petits puis a la frangaise.
Dindon veau truffé.
Salade verte
Glace Boulevard.
Gaufrettes, fromages.
Cafe, liqueurs, bombons,
Fine Champaane
Tzuica et Mastic.
Dragashani vieux.

www.dacoromanica.ro
 185

Dealw Mare 1898.

Muscat.
Champagne Pommery.
Pactul incheiat intre partide nu dureaza mull; lup-
tele de la un partid la altul reincep.
Un motiv de inäsprire a relatiunior i un semnal al iz-
bucnirei ostilitätilor II dä ministrul instructiunei Spiru Haret
care loveste in mune drepturi castigate ale unora dintre pro-
fesori.
Acesti profesori cum si toti profesorii conservatori con-
voac& un Congres de protestare in Bucuresti.
La 28 August s'a intrunit acest congres al corpului didactic
la Cercul profesorilor secundari din calea Vietoriei.
Comitetul congresului e compus astfel:
Sabba Stefanescu si C. R. Motru profesori universitari:
N. Ionescu, I. Otescu, N. Locusteanu, G. Mcolaevici si Ba-
dea Mangaru profnsori secundari ;
D. Cecrcpide si I. Ciocarlie. institutori.
Acost congres nu si-a putut indeuilin.i sconul pentru care
fusese convocat. Congresistii s'au imparRt in doua tabere;
conservatori si liberali, si tot timpul cat a tinut sediota, a fost
un scandal si un tumult ingrozitor.
La un moment dat, profesorul Christu Negoescu spline ca
asa cum se manifest& prof(9Qorii fac impresia ca aunt cetate-
nil inclignati de la 1888.
Personahtatile, vociferarile, tumultul dureaz& doua ore.
S'au tdput discursuri r e cari nimeni nu le auzea si s'au
prezentat motiuni far& nici un rezultat.
Biroul era cornpus numai din profesori conservatori ceea
ce a provocat protestdrile si vociferärile profesorilor liberali.
Dup& ridicarea sedintei, profesorii liberali au rAmas in
sal& si au constituit tin alt comitet.
Scopul congresului era de a se nrotesta in contra hntaririii
ministrului Spiru Haret de a anula un numar de numiri de
profesori fäcute de guvernul conservator.
Deschiderea anului judiciar a dat nrilej lui Scarlat Po-
pescu, primul presedinte al Curtei de apel, ca s& rosteasai ia-
rasi o cuvant are foarte independent& dar agresiva pentru mi-
.nistrul justitiei
Iat&-i discursul:
Din nenorocire la noi numirile in magistratura se fac
dupa, inclirtatiunile politiee ale candidatilor, de aceea vedem
magistrati cari merg cu iuteala fulgerului, iar altii cari stau

www.dacoromanica.ro
 186

cate 14 ani in acelas loc, cum se aflä un membru chiar ia

Curtea noastra.
Ceeace ma surprinde, inset, fi mai mult, este cã in opo-
zitzetoti oamenii politici imbratiseazd cauza magistraturei:
iar cdnct yiii la guvern. toti sunt la fel, toti cloresc o magistra-
turd docild, o magistraturd care sift asculte de cuvdntul lor.
Sä nu se uite. insa ci44 magistratura este a treia putere
in Stat, a ea formeaza fundamentul tarei si c va veni o zi in
care ea va reclama drepturile 5i locul
Nu fac personalitati ci acestea sunt numai constatOtri pe
cari Un magistrat, cu multa tristetä in suflet, le face.
Cazul dela Teleorman e elocvent. Doz 7nagistrati cart
si-au fdcut pe deplin datoria in timpul rdscoalelor, au lost tri-
mi0, unul intrun capdt al tdrii iar altul in celdlalt capdt,
fiindcd n'-au inteles sci-0 facd datoria asa cum au cerut guver-
nantii. Ei n'au. voit sd se plece la ordinele prelectului.
Si pe cand acesti constiinciosi rnagistratii au fost rnutatd
acolo unde ministru stia ca, ei n'au sä primeasca, prefectul stet
neclintit la locul lui, desi acest prefect merita de mutt sd fie
trimis inaintea instantelor respective..
Am crezut ca procurorul general care e dintre noi, o sä
imbratiseze cauza rnagistratdaor. Din contra. insa, el s'a dat de
partea prefectului, desi facand ancheta s'a convins personal
de arestarile ilegale, si de liberarile nedrepte savarsite de a-
celasi faimos prefect.
De ce a fdcut Coate acestea procurorul general? De oarece
voria, fiind umil, sd urce cu o zi mai inainte scara inaintdrilor.
Am lost cel dintdi care am sustinut cd procurorul gene-
ral trebuie sd fie delegat dintre rnembrii inamovibili ai Curtei.
Dar acum vdd cd m'am in?elat. Procurorul general luat
dintre membrii Curtei are ealea de inaintare deschisd, de a-
ceea i0 pleacd capul la comancla politicianilor...
Am vazut i ministri cari in timpul ministerului lor pro-
feseaza avocatura desi la bard apar alti avocati.
Anul acesta am avut mult de lucru cu alegerile. Macar
daca prezenta noastra ar fi garantie pentru secretul votuluii
La Buzdu toate buletinele le-am gösit insemnate. In Ca-
pitald am vdzut alti oameni decdt adevdratii posesori ai cdrti-
lor de alegdtori.
Cred cä aceasta s'ar putea re3nectia din introducerea co-
legiului unic i prin aläturarea fotografiei la cartea de ale-
gator".
Acest discurs a fost subliniat cu aplauze prelungite.

www.dacoromanica.ro
 187

Cuvantarea atat de energica i atat de independenta a

demnului magistrat a facut o mare impresiune, mai ales fiind-
ca fie care vorba a sa reprezinta un trist adevar.
Acest demn i onest magistrat n'a placut niciodata parti-
delor politice.
Imediat dupa rostirea acestei cuvantari s'a svonit ca. To-
ma Stelian ministru de justitie va lua masuri contra lui Scan-
lat Popescu. .,tirea a produs aprindere la Palatul de justitie
si printre avocati. Acestia s'au miscat si au prezentat d-lui
prim presedinte o adresa de felicitare semnata de 150 mem-
bri ai baroulul.
Ministerul justitiei s'a adresat Curtei de Casatie ca sa se
intruneasca in sectiuni unite si sa opineze ce pedeapsa sa fie
aplicata inaltului magistrat. Curtea de Casatie se intruneste
(tar trimite rnini.strului raspunsul cä Malta Curte poate da ho-
triri dar nu avize, aceasta neintrand In caderile ei.
Ministrul, care, la un moment, era hotarit sã aplice IuI
Scarlat Popescu avertismentul, cand a vazut care este sirn-
imantul public, n'a mai stdruit.
0 cornisiune parlamentara lucreaza la alcatuirea pro-
ectelor de legi cu privire la tarani si rascoale.
La intrunirea Comisiei, Dimitrie Sturza anunta c. gu-
vernul va depune urmatoarele proecte de legi.
1) Invoelile agricole; 2) Casa rurald; 3) Monopolul car-
ciumilor la sate; 4) Asociatiile tdrdnesti ; 5) Reorganizarea
judecdtoriilor de ocoale ; 6) Legea contra trusturilor arendd-
sesti; 7) Legea pentru arenddrile la tarani ; 8) Lege petrsc
mostenirile teirdnesti; 9) Crearea de biurouri pentru muncil0
agricole; 10) Lege pentru clespeigubirea devastatilor.
Apoi: a) Revizuirea legei administrative; b) Reorganizarea
jandarraeriei; c) 0 lege pentru pdmdnturile petrolifere.
Insfarsit Sturza a anuntat un proect de lege pentru im-
partirea in doua a minristerului domeniilor. Unul: agricultara
gi domeniile; celalt: industria i comertul.
Titularul noului minister a fost numit, mai tarziu, Alexan-
dru Djuvara, desi mai erau candidati Vintll Bratianu si C
Stere.
Dupa o lupta crancenä, cu Misu Antonescu fostul de-
can. Const. Disescu este ales decan al advocatilor din Ilfov.
In Bucuresti se ra.spandeste o stire senzationala: colo
nelul Exarcu aghiotantul printului Ferdinand, a fost glsit molt
in baie.

www.dacoromanica.ro
 188

Colonelul era casatorit cu fiica baronului de Hert, ne-

poata, printului Dimitrie Ghica (Beizade MiticA).
Asupra acestei inorti s'au vorbit multe in Bucuresti.
In ziva de 28 Octombrie s'a desvelit si inaugurat statuia
lui Lascdr Catargiu.
Au fost de fatd: D. Sturza si I. Bratianu din partea g-u-
vernului; Scarlat Ferichidi, C. Petrescu, G. Liciu, C. Dambo-
viceanu i Ciru Economu din partea Curtii de Casatie; B6,1-
teanu din partea Curtii de compturi si tog fruntasii partidului
conservator.
Au voatit in urmdtoarea ordine : George 1Cantacuzino
presedintele comitetului pentru ridicarea statutei ; Vintll
Brätianu primarul Capitalei, Take Ionescu, N. Filipescu si Pe-
tre Carp seful partidului.
Tristd coincidentä. In ziva in care se inaugura statuia
fostului sef al partidului conservator, ineeta din 71.45, sotia
sa, Eufrosina Catargiu.
Drept raspuns la proectele de lege ale guvernului,
Petre Carp ea sef al partidului conservator, a alcdtuit alte
proecte de legi si anume:
1) Reforma acIministrativd; 2) Reforma agrard; 3) Modi-
ficarea tocmelilor agricole Si Vincilor de stat, incurajarea pa-
sunilor artificiale.
Reforma administrativa impartea tara in sase provincli
administrate de cdte un guvernator. Guvernatorii aveau rangul
cie ministri, astfel descentralizarea se fdcea in sensul centra-
lizärii ma'aintrul celor sase provincii.
In cornitetul executiv al partidului, majoritatea era ostilà
proectelor. Take Ionescu s'a ridicat impotriva reformei admi-
nistrative spundnd c infiintarea gubernii lor va face sa scadd
mult prestigiul autoritatii centrale care, si asa, a sldbit foarte
mult.
Ion Lahovary a combiltut si el proectele.
In cercurile liberale lumea e deasemeni in contra proec-
telor lui Petre Carp sub cuvdnt ca n'avem destui oameni cari
sd ocupe posturile de guvernatori.
Un scandal privitor la Azilul Elena Doamna izbucneste
in public.
Ca intotdeauna, faptele sunt exagerate. Se spun atdtea si
se fac asa de negre eomentarii incat publicul incepe s. creada
cum cd Azilul Elena Doamna este un loc de pervertire a
tineretului.
Dupd anchetele of icale fAcute, subdirectoarea si sase pe-

www.dacoromanica.ro
 189

dagoge sunt inlocuite. Se constata ca o fetit,a din cele mai

tineTe a fost pangarita de catre portarul scoalei.
Se fac ins& sfortari mat ca scandalul sa fie inabusit.
La Teatrul Lyric marele artist Ermette Zacconi da re-
prezentantii. In Moartea civila" a fost neintrecut si a dat
bucurestenilor cateva ore cari nu se pot uita.
Iii randul spectacolelor avem la acea eooca :
1) La Casino de Paris, strada Regan. : teatru de varietati
cu oabaret francez.
2) La .Sala Edisson Cinematograful Oeser.
3) La Circul Sidoli; Lupte de dame, matchuri intre d.
$tefan Constantinescu luptator roman i d-ra Eliza Calter lup-
tatoare austriaca, d. Pompiliu Zaharescu luptator roman si
Dora von Guinton luptatoare germana".
4) La Eforie: Cinematograful Pathe Freres.
ANUL 1908

Odata cu venirea partidului liberal la guvern, partidul

socialist incepe sä se miste cu mai multa vigoare. Acest Mat,
e datorit consideratiei ea, mai multi intelectuali socialisti tre-
cand in partidul liberal, au dat socialistilor asigurAri cä socia-
lismul va fi lasat sa se desvolte in Romania.
Pe la inceputul lui Ianuarie se tine in Bucuresti a/ 3-7ea
congres social-democrat in Romdnia. In comitetele de condu-
cere sunt alesi : in comitetul central : I. C. Frinzu, secretar al
internelor, dr. C. Rakovski, secretar al externelor. M. Gh. Bu-
jot-, N. C. Georgescu i N. I. Ghetu.
Membri supleanti : Bastardo, St. Gheorghiu si D. Ma-
rinescu.
Cercul de editura socialist& : D. Marinescu. I. D. Pau-
nescu i d-na P. Cornea.
Comisiunea pentru revizuirea si complectarea reformelor:
M. Gh. Bujor, dr C. Rakovsky, C. Dobrogeanu-Gherea, Moldo-
vanu-Iasi, Ion Sion si N. D. Cocea.
Preckim se vede, viitorul ftunta i diplomat bolsevic
avea de pe atunci pasiunea poHticei externe.
La inceputul lunei Ianuarie moare un scriitor de mare
valoare, Ronetti Roman, autorul piesei Manasse".
S'a nascut fla Herta, in judetul Dorohoi, din pariati saraci.
Ronetti Roman era evreu. A murit la varsta de 56 ani. 0
tristä coincident& : Ronetti Roman se insurase in ziva de 7
Ianuarie si era hotarit ca in anul 1908, cancl implinea 25 ani

www.dacoromanica.ro
 190

de easatorie, sa-si serbeze aniversarea. In aceeas zi de 7 Ia-

nuarie a murit.
Tamar Inca, a fost secerat de atterio-scleroza i boald de
ni
Intelegerea intro guvern i partidul conservator urmeaza
Inca. In baza acestei intelegeri, Barbu Delavrancea este ales
deputat al colegiului 2 de Putna cu 525 voturi, in contra unui
candidat independent care a intrunit 135. Liberal lii dela gu-
vern n'au prezentat, fireste, candidat.
Guvernül, in fata activitatii tot mai mare a partidului
socialist si a convingerei ca. intreaga agitatie e datorita. do*
torului Rakovsky, hotaräste expulzarea acestuia din tara sub
cuvant ca. nu este cetatean roman. In nrma expulzärei sale,
doctorul Rakovsky, trimite congresului socialist urmatearea
crisoare :

lubiti tovareiqi,
Surghiunul, sters de mult din legislatia noastra, dar pe
care pretinsul guvern liberal 1-a restabilit pentru mine, ma
impiedeca, in acast moment sb. iau parte la lucrarile congre-
sului aCtual. Este de prisos insa s vã spun ca eu imi fac si
imi voi face datoria de socialist roman, cu toate ma.surile ar-
bitrare 4 politienesti i ca, in acelas timp, eu doresc succesul
cel mai deplin congresului.
Cateva zile Inca 4 se vor implini trei ani de cand a in-
ceput miscarea socialistä actual& in Romania. Timp relativ
scurt, dar destul ca sa, probeze cä sperantele noastre inteo
adevarata misdare muncitoare n'au fost gresite.
Aceasta miscare exista deja 4 cea mai buna dovada a vita-
litatei sale nu sunt numai succesele pline pe care le are prin
inmultirea organizatiilor, dar Inca mai mult prin combativi-
tatea si resistenta ei adrnirabila pe Care a arnat-o in fata
prigonirilor sälbatice ale unui guvern arbitrar i fait% de scru-
pul. Valurile turbate ale actiunei liberale se napustese degeaba
asupra stancei solide a socialismului roman.
Conferinta actuala este o alta, probk Menirea ei e pe de o
parte a forma o organizartie mal solid& si mai disciplinata
miscasii noastre sindicale, care si in viitor trebue sä rämana
preocupatia noastra de capetenie, fiindca numai o serioasä
miscare sindicala, poate cla baza, solidá miscarei secialiste
romane.

www.dacoromanica.ro
 191

Si de acum inainte nod vom urma a inregistra izbanzi

trainice alaturi de cateva infrangeri trecatoare.
Dar si aoeste infrangeri i aceste prigoniri au avut me-
nirea a intdri i oteli miscarea. Socialismul, farä sacrificii, fara
prigoniri i inchisoare si-ar fi pierdut una din atractiile
prineipade pentru masele retrase dela lupta si sacrificii. Ura
guvernamentalilor, prigonirile lor sunt chezasia ea, miscarea
noastra in adevar ameninta privilegiul lor de clasa.
Aceste prigoniri ne asteapta si in viitor. Sa. ne obicinuim
cu ideia cä noi. ca soldatiii in razboiu, vom desfasura toata
activitatea noastra sub focul inversunat al vrkjmasilor din
randurile burgheziei care se lupta intre ei dar se unesc in-
data cand este vorba de a lovi intfun vrajrnas comun al lor:
socialismul.
Sa cautam deci sã dezvoltam in sufletele (?) muncitori-
mei religiunea datoriei. Sa obisnuim, deci, toatá lumea care
vine la nod.. ca aci o asteapta lupta pana Ia abnegatie pi
sacrificii.
Cu acest pret noi vom fi intr'o zi in stare sa. dam luota
cea mare pentru dezrobirea muncitorimei romane intregi din
orase si sate, de sub jugul economic, politic si intelectual.
Trdiascà socialismul international !
Trailasca miscarea socialista din Romania!
DR. C. RAKOVSKI
Delegatul Romdniei socialiste
in biuroul socialist international
Ani dat in intregime aceasta scrisoare in vederea situatiei
preponderente in Rusia, la care a ajuns fostul reprezentant
al Sovietelor la Lond.ra si la Paris. Dar acum trimis in exil.
Intealtfel, scrisoai ea nu cuprinde nimic deosebit i paca-
taeste chiar prin greseli de gramatica.
In urrna acestei expulzasi, miscarea socialista, in loc de a
se domoli, a clevenit Inca si mai agitata.
In acelas timp, la clubul conservator lupta intre con-
servatori si takisti incepe sa se pronunte.
Petre Carp, suo influenta lui Marghiloman i Filipescu,
convoaca in adunare generala pe membrii clubului central,
spre a modifica art 5 si 6 din statutele clubului.
Adunarea se tine pe cand lipsea din tan. Take Ionescu.
Petre Carp, seful partidului, mune cä a convocat adunarea
spre a pune statutele clubului in acord cu conditiile in care
sa fäcut fuziunea intre conservatori i junimisti. Una dim

www.dacoromanica.ro
 192

conditii a fost ea Gheorghe Cantacuzino sä ramAnä presedinte-

al clubului.
Barbu PAltineanu, partizan al lui Take Ionescu, cere a-
mAnarea aclunärii, de oarece convocArile au fost fAcate nere-
gulat. Apoi d-sa este de pArere cA, spre a crea o directiune
unia, seful partidului sA fie si presedinte al clubului.
In mijlocul zgomotudui si al invectivelor din ambele ta-
bele, conservatori i takisti, se alege comitetul clubului, com-
pus tot in baza actului fuziunei din jumAtate juni-
misti i jumAtate conservatori. Presedintele Gneorghe Can-
tacuzino este aclamat de adunare in mijlocul apostrofelor
adversarilor takisti.
In comitet stint alesi: C. OlAnescu, general Costescu Paul
Teodoru, M. Des liu, Al. G. Flore.scu, M. Dobrescu, M. Anto-
nescu, dr. N. Tornescu, Toma CarnaxAsescu, N. Cerchez. I. Laho-
vary, p. Negulescu, Al. Obedenaru, N. Lahovary, Sabba tefA-
nescu, Rosetti BAlänescu, Virgil Arlon, Paul Greceanu, dr.
Leonta si Petre Sfetescu.
De notat CA din 21 membri ai comitetului nurnai doi
Toma CAmarlsetscu si Virgil Aron erau takisti.
Aceasta alegere este punctul de plecare al agitatiei care
va duce la ruptura din partidul consErvator.
0 chestiune arzAtoare vine la ordinea zilei ; se rAs-
pAndeste zvonul cum CA guvernul, prin mijlocirea d-lui gene-
ral Averescu, ministru de razbei, ar trata cu uzina Krupp
concesionarea arsenalului armatei. Din amAndouA partidele se
ridica imediat protestAri. Dela conservatori protesteazA. gene-
ralul Gh. Manu, dela liberali protesteaza generalul Budis-
teanu, fost ministru de rAzboi, until dintre cei mai distinsi
militani rornani si actual senator.
Generalul Budisteanu adreseazA chdar o interpelare in
Senat primului ministru D. Sturm i generalului Averescu,
rninistru de razboi.
Cu drept cuvAnt si fiind in sentimentul aproape unanim
al Varei si al armatei, generalul Budisteanu spune ca ar fi
o mare gresalA sA. se coneesioneze Arsenalul armatei la
strAini, oricari ar fi aceia.
Sturza rAspunde eft si el e patriot, 'rasã nu va raspunde
nimie, fiindcai chestiunea este dintre cele dedicate. DacA Se-
natul n'are incredere in el, sA-i dea ur. vot de blam.
Adevarul era ca. ministrul de rAzboi tratase cu casa
Krupp. De aceea fusese chiar recent, la Berlin. Arsenalul ar-
matei se afla, fireste, in conditiuni inferioare si nu mai ras-

www.dacoromanica.ro
 193

pundea nevoior actuale ale ostirei. Insa, ca sa fie concesionat

la straini, era prea mare primejdie pentru ca 'Vara sã admita.
La 1 Iu lie anul 1860 Nicolae Golescu, ministrul ostO.,..sesc
al tarei romanesti si G. Adrian, ministrul ostasesc al Moldo-
vei, au facut propunere dui Vocla Cuza spre a insarcina consi-
liul superior de Stat ca s faca un project pentru infiintarea
la Bucuresti a unui vdrseitor de tunuri".
Cuza a aprobat propunerea i consiliul de Stat a redac-
tat proiectul. Chetuielile au fost supartate : de Tara Roma-
neasca. 3-5 si de Moldova 2-5.
La 1 Februarie 1861 Arsenalul a inceput sa se organizeze.
IntMul comandant a fast numit colonelul Herckt la 1908
general in retragere.
Imparatul Napoleon III a ajutat atunoi institutia oferind
un numar de turvuri din fabricele franceze. Actuala cladire
a lost ridicata sub regele Carol pe la anul 1881.
Dealtfel acest Arsenal nu era deloc varsator de tunuri",
ci era cum a fost l mai tarziu numai un mare atelier
de reparatiuni si de constructie a unor piese usoare.
Discuga asupra concesionarei anuntate a urmta., mai
mult timp, cu pasiune.
In cercunile politica s'a spus cum ca guvernul a renun-
tat la concesionarea Arsenalului armatei catre Krupp. Impo-
trivirea hotaritä a cercurilor nationaliste, mai ales a celor cari
asteptau ziva reintregirei neamului, a determinat zadarnicirea
proectului.
Germania, care simtea ca se apropie marea zi a rAluelii
generale In Europa si care, pe de altal parte, Intelegea situa4-
tia Romaniei fat5. de Austro-Ungaria, se temea, fireste, ca In
ziva conflictului Romania sä mi mai vrea sa mearga cu tripla
alianta. De aceea voia sä ia mäsuri din vreme pentru ca Roma-
nia 0, nu se poata, misca Imnotriva vaintei Berlinului. Una
din aceste masuri era si acapararea Arsenalului din Bucu-
rest! astfel ca Romania A, ramfte dezarmatá fara ajutorul
Germaniei.
Regele Carol, care era credinciosul aliat al Germanic!
preCium a dovedit pan& In ultimele zile ale viet,li sale
sustinea concesionarea, Insa, prudent cum era Intotdeauna,
fata de Impotrivirea pe care a sirntit-o de pretutindeni, a dat
Inapol.
Krupp propunea s. i se dea concesia Arsenalului si a pul-
berNriei armatei pe termen de 75 ani, sä instaleze toate ma-
Vol. 111. 13

www.dacoromanica.ro
 194

inile trebuincioase pentru fabricarca pustilor, tunurilor,

ruitralierelor, munitiunilor, etc., modelele armelor sa consti-
tue patente speciale pe care Krupp a nu le poata vinde afara
fdra, autorizarea Romaniei, Arsenalul din Bucuresti sa aiba
dreptul a print si comenzile tarilor vecine.
Genera lua Averescu, ministrul de rdzboiu, sustinea conce-
sia ne care o gasea foarte avantajoasd armatei romane care
clucea lips& de toate, ceeace era un adevar. Genera lul Ave-
rescu spunea ca nicäeri Arsenailele nu sunt proprietatea Sta-
tului. Afara de Arsenalul dela Toulon in Franta si alte putine,
toate celel'alte sunt intreprinderi particulare. D-ss .sustinea
ca si in Romania Statul aä se lepede de proprietat?a Arse-
nalului.
Ideea, Inst, n'a putut razbi, asa ca, oferta lui Krupp a lost
respinsã.
In timpul acesta avem o .,afacere Davila".
Alexandru Davila director general al teatrelor ramas de
pe timpul regimului conservator, stetea ca un ghimpe in
ochii multor liberali. Inlocuirea sa, insä, nu se putea face.
Din ce cauza ?
Cauza era Ica-1 sustinea cu tärie principesa Maria cat sri
rrincipele Ferdinand. Acestia aratau ca Davila este singurul
om competent pentru clirectia teatrului, eä este un mn
gent si energic, autor dramatic de valoare i ea ar fi o gre-
seala ca sa fie inlocuit numai fiindca a lost numit de un
alt guvern. Politica la teatru, spuneau principele i princi-
pesa, n'are ce auto..
Spiru Haret, ministrul instracitiunei, voia, cu ori ce pret
sa' inlocuiasca. pe Davila, pe de o parte din cauza ca multi
11 acuzau de o neregulatar gestiune financiara a teatrelor, pe
de alta parte fiindca cumnatul sat.' profesorul universitar Pom-
piliu Eliade era candidat foarte staruitor pentru postul de
director.
Dupd, cateva lunii combinatia este gasita, d-1 N. Iorga de-
putat independent,in intelegere cu ministrul, Ii adreseaza o
interpelare in chestia Davila. Marzescu Gheorghe, deputat de
Iasi. se asociaza la interrelare.
D-1 Iorga este foarte violent in interpelare, acuzd, pe Da-
vila de o neregulata Intrebuintare a fondului teatrului, -cä a
distrthuit la Craciun sume de bani, unor actori favoriti, ea, n'a
dat socotellle serbarilor organdzate de d-sa in arenele romane
din Parcul Carol, etc. In urma acestei interpelari, Davila este
inlocuit i in locul sau este numit Pompiliu Eliad.

www.dacoromanica.ro
 195

Aceastä afacere Davila" a produs mare valvá Si agitatie

atat in Camera cat i afara. M. Ferichidi presedintele Camerei
nu fusese absent dela sedinta interpelarei cad prezidase; fiind
intrebat a cloua zi eare-i este sentimentul in aceastä afacere a
raspuns :
Dacä n'asi fi prezidat i m'asi fi gasit printre deputatii
din majeritate eari au manifestat contra lui Davila si an
aplaudat zgomotos pe d-1 Iorga asi fi impartasit sentnnen-
tul lor, insd partidui liberal trebuie sa se fereasca de a face
un piedestal d-lui Iorga.
Mari le reforme agrare impuse de rascoalele taranesti in-
cep sa vie in dezbaterea parlamentului. Cea d'antai este aceea
a marginirei trusturilor arendasesti.
Una din cauzele rascoalelor, spuneau liberalii, este aceea
cä imii arendasi au acapazrat intinderi marl de pamant de oa-
rece au nutut arenda mai multe mosii deodata. Se cita cazul
fratilor Fischer care stananeau o Insemnata parte a Moldovei.
Proectul de lege prevedea cond]tiuni severe, el era. alca-
tuit sub inranrirea tinerilar generosi", adica a socialistilor
trecuti la partidul liberal, cat si a fratilor Bratieni. Proectul
prevedea ca un arendas sä nu poatl tine mai mult de 2 mosii
a caror Intindere sa nu fie mai mare de 4000 hectare. Apoi se
snunea ca contractele existente sa fie respectate pana la anul
1910.
Take Ionescu a combatut cu energie proectul, dupa cum
l'au eombatut si multi liberali, marl proprietari. In urma a-
cestora si cu invoiala lui Sturza dar contra vointei d-lui Vin-
tila Rratianu i a tinerilor generosi, s'a admis un numar de
modificari: 1) arendasti sä poata tine mai muhe mosii dar tot
In marginirea a 4000 hectare, 2) contnactele existente sa fLe
respectate pana la anul 1912, 3) sa raanana la facultatea a-
rendasului care contract sa-1 rezilieze. 4) s'a prevazut terme-
nul de 2 ani pentru restituirea avansurilor dela arendasi.
Aceasta a fost intaia lege care a dat o grea loviturã ex-
ploatarei In mare a clasei taranesti, de eatre arendasi, cal mat
multi streini. Rapertor al legei a fost d-1 I. G. Duca.
La inceputul lunei Aprilie Academia Romand. a tinut
seclintä pentru alegerea a 3 membri in locul decedatilor B. P.
Ilasdeu, Iosif Vulcan si D. C. Olaneseu (Ascanio). Au fost alesi
In locul lor : N. Gane, Duiliu Zamfirescu si Andreiu Barseanu.
Doctorul Rakovsky a facut recurs la Curtea de Casgie
In contra hotararei Cosiliu1ui Comunal al comun.ei Gheren-
gir din Dobrogea care l'a sters din listele electorale, pe motiv
ca nu e cetatean roman. D-rul Rakovsky a fost aparat de a-

www.dacoromanica.ro
 196

vocatii Petre Gradisteanu, Mitescu i Beht din Constanta. Pri-

maria a fost reprezentata prin advocatul Al. Djuvara viitor mi-
nistru.
Curtea a respins recursul d-rului Rakovsky.
Se creeaza. cel d'al 9-lea minister, acela al agriculturei.
Lupta e mare in jurul acestui nou departament.
Ionel Bratianu sustine pe Al. Djuvara, iar Dimitrie Sturza,
primul ministru, pe Vasile Misir. Neputandu-se ajunge la in-
telegere interimatul noului departament este dat lui Anton
Carp miniftru domeniilor.
_ La 7 Aprilie a fast inmormantat generalul Nicolae Ha-
ralambie, senator liberal, fast locotenent domnesc, impreund
cu Lascar Catargiu i generalul N. Golescu dupd abdicarea
domnitorului Al. I. Cuza. Au vorbit la inmormdatare : d-I ge-
neral Coandd din partea armatei, Dimitrie Sturza din.partea
guvernului si Coatescu Comdneanu, vice-presedinte al Senatu-
lui din partea Senatului.
Generalul Haralambie a fost apdrat, in discursurile rostite,
de acuzatia ce i s'a adus cum cd pi-a cdlcat jurdmiintul de mill-
tar si a contribuit la detronarea lui Cuza. Iatá culisele afacerei.
Nicolae Haralambie era la 1866, colonel, comandant al re-
gimentului de artilerie din garnizoana Bucuresti.
Cuza avea mare simpatie pentru el, de aceea avea si mare
incredere in caracterul si capacitatea sa. S'a spus cum cä o
sAptdmand inainte de noaptea istaricd a lui 11 Februarie, Cuza
vazand pe Haralambie cam abdtut l'a intrebat de motiv. Hara-
lambie a rdspuns cd e cu totul lipsit de parale, dovadd cd nici
hainele dela croitor nu le poate scoate. Atunci Cuza. batandu-1
pe umär i rdzand, i-a dat banii trebuinciosi.
Cand conjuratdi i-au propus sd, intre in complot, Haralam-
bie a respins cu energie propunerea. Constiinta nu-i erta sa,
conspire impotriva Domnitorului cdruia Ii jurase credintd, in
acelas timp binefãcdtarul säu. Dar omul are slithiciuni.
Colonelul Haralambie avea o puternicd pasiune pentru o
doamna din aristocratia bucuresteand Insa din familie liberald.
Era o domand, C. Acea.sta fu insarcinata sa1 convingd pe colo-
nel. Ceeace n'au putut face oamenii politici a fãcut fenteea.
Colonelul Haralambie iintra in conspiratie.
In ajunul lui 11 Februarie o scrisoare anonima sau un
oarecare personagiu unii au pretins cd era N. T. Orásanu
redactorul ziarului Ghimpele an anuntat pe Cuza cum
ca colonelul Haralambie a intrat in conspiratie 0-1 va trAda.
Cuza a primit cu dispret denuntarea si a rdspuns :
Colonelul Haralambie, trädätor?... asta nu se poate!
Dar fiindcd I-se desemnase chiar noaptea cand trebuia sd

www.dacoromanica.ro
 197

se faca lovitura, adica noaptea urmatoare de 11 Febru.arie,

Cuza chema pe maiorul Dimitrie Leca un alt favorit al sau--.
care cornanda batalionul de vanatori de garda la Palat §i-i
dete ordin ea sa se indoiasca toate sentinelele la toate pos-
turile. Insa maiorul Leca era unul dintre nrincipalii conspi-
ratori.
Iii noaptea urmatoare tunurile colonelului Haralambie,
avancl rotile infasurate in pae, treceau tacute pe podul Mogo-
soaei (calea Victoriei) i inconjurau Palatul princiar.
Principesa Elena Cuza, intr'un interview acorctat in anul
1909 unui ziar din Bucuresti interview de care vorn vorbi
mai departe a dat o vesiune patin deosebitä, principesa
afirma ca. nu maioruilui Leca ci chiar lui Hairalambie i-a dat
Voda ordin ca sa indoia.sca, sentinelele.
Dar din cercurile conjuratilor s'a aflat cä, esind dela palat,
colonelul Haralambie, s'a dus repede la unul din sefii conspi-
ratiunei i i-a spus sa procecleze de urgenta i chiar in noaptea
aceea, de oarece conspiratda era descoperita iar Cuza era
instiintat.
Cand principele Carol a intrat apoi in tart., colonelului
Haralambie, locotenent domnesc, i s'a lasat cinstea sa citeasca,
la 1866 in Camera, juramântul noului Domnitor.
Pe la mijdocul lui Ianuarie, avocatii din toata tara incep
sa se agite imootriva proectului de lege prezentat de catre
ministrul de justitie Toma Stelian, pentru organizarea judeca-
toriior de ocol. Un congres se tine in Bucuresti, la care sunt
reprezentate 28 barouri. Dupa discutii furtunoase se voteaza:
1. Greva generala a avocatilor. Au votat pentru greva 24
barouri. Au votat contra Ilfovul i Iasii, s'a abtinut Covurluiul
ei n'a luat parte la vot Falciul.
2. A fost exclus prin aclamatii din baroul de Illov Toma
Stelian, ministru justitiei.
Take Ionescu se intoarce in tara.
Sub influenta celor petrecute la clubul conservator cu pri-
lejul alegerei cornitetului clubului si sub star-uintele prietenilor
sai, in mintea sa se fixeaza ideea rupturei din partid. Insa nu
c rupturd pe motive mici, precum infrangerea de la o ale-
gere fara importanta ci ruptura pe un mare motiv de idei.
Deodata Take Ionescu se arata un convins democrat.
Intorcandu-se in tara el se opreste in gara Craiova unde
s'au luat masuri ca sa-1 astepte t.m mare numar de partizani.
Take Ionescu era presedintele politic al clubului conservator
din Craiova. In gara rosteste urmatorul discurs menit sa fie
vestitorul unui mare evc,niment. Asupra celor petrecute la clu-
bul conservator a spus

www.dacoromanica.ro
 198

Pe mine ma ploua dela 1895 si in special dela moartea lui

Lascar Catargiu; in 1899 ploua, pot sä spun, cu galeata, fait.
sa fi avut asupra mea vre-o linravire.
Po 'Utica democratica este singura astazi in stare O. cores-
puncia nevoilor poporului, ca dovada baronul Aerenthal, minis-
trul dc externe al Austro-Unganei, cu care am avut o con-
vorbire en la Viena, fait, a fi un partizan al votului universal,
recunoaste ca in statele Europei sistemul politic din trecut tre-
buie cu totul schimbat. Nu mai merge cu guvernele avand mi-
nistri care vcr sa lucreze dupa soba,".
In LS farW ruptura se lace.
Take Ionescu precurn am spus ceva mai sus, nu for-
meaza o disidenta conservatoare ci un nou partici pe care
II intituleaza nartid conservator-democrat".
La inceputul lui Februarie se intruneste noul partid con-
servator-domocrat cu care pridej se comunica tarii programul.
De acum tara are un al treilea partid de guvern, iar vana-
toarea de partizani incepe cu furie necunoscutá nana atunci
in taxa.
Insa programul nu este categoric. Spre a nu rupe cu totul
legaturile cu partidul conservator si spre a putea face in viitor
o intelegere, apoi spre a putea atrage pe cat mai multi coner-
vatori. Take Ionescu este eclectic.
Nu este nimic precis. Chiar in ce priveste reforma electo-
rala nu indrazneste sa, spude categoric care-i este reforma.
Foarte multi conservatori trec in partidul lui Take Ionescu
fapt care incepe sä ingrijoreze pe vechii conservatori ca i pe
fruntasii junimisti. Spre a imputina sortii de succes ai lovitu-
rei lui Take Ionescu, seful partidului conservator, Petre Carp,
insotit de eatre principalli sai aghictantd, Al. Margiloman si
Nicu Filipescu, precum si de altii merge de cutreera tara si tine
intruniri pe la cluburile partddului.
Ruptura din partidul conservator a fost ajutata de libe-
rali printr'o actiune ocultä. Liberalii, care se temeau de con-
curenta unui partid conservator foarte puternic prin unire
mai ales prin valoarea etator fruntasi culti, talentati si cu. tre-
eere in fata opiniei publice, au incurajat pe Take Ionescu sa
slabeasca partidul conservator parasindu-1. I s'a dat atunci
pe sub mama asigurarea cum ca in ziva retragerei partidului
liberal, seful ace.stui partid Ii va recomanda regelui ca succe-
Bor. Dar in curand liberalii au vazut cu surprindere cum ca.
s'au inselat in socoteli de oarece succesele lui Take Ionescu
depaseau cu mult prevederile tuturor.
Inscrierile in partidul lui Take Ionescu se faceau in
toate judetele pe picior mare. In Bucuresti adeziunile nu mai

www.dacoromanica.ro
 199

conteneau, Capita la fu pus& sub organizarea electorala a 5 efi

de colon si anume : Barbu Paltineanu in coloarrea de Rosu,
Iancu. Bratescu coloarea de Verde, I. Th. Florescu culoarea de
Albastru, Nicolae Cosacescu coloarea de Negru i Stroescu co-
loarea de Galben.
Conservatorii-demacrati sau democratii" cum li se spu-
nea mai ne scurt, intreprinserd o opera indrazneata, aceea de a
lucra in sanul colegiului II de Ilfov care pana atunci era cal
mai guvernamental colegiu din tara, acela in sanul caruia nici
partidul liberal si nici partidul conservator nu indraznise s5, se
scoboare vre-o data. Destcptarea acestui colegiu l transfor-
marea lui in colegiul cel mai independent este opera lull Take
Ionescu si a orgardzatiei sale de partid.
Valurile micului partid eresteau zi cu zi. Se vedea bine
ca in tarä lumea era setoasa de ceva nou, apoi ambitiunile
deveneau man si cuprindeau categorh de oarnenl can, pana
atunci, mci nu indrazneau sd gandeasca cum ca ar putea trece
in fruntea situatilor politice.
Partidul cel nou deschidea zagazurile i orizonturile ; din
toate partile alergau tineri, can, in unna fagaduelilor ce li se
dedeau, se vedeau cat de curand prefect, prirnari, deputati,
nainistri !
Daca cei mai de jos erau naivi can credeau intr'un viitor
stralucit pentru toata lumea, ceilalti erau ademenitd d strd-
lucite perspective personale. In toata lumea agentii propagan-
dist fagacluiau tot ce di se cerea.
Mai ales unul dintre sefii de colan trecuse mare wester in
arta de a zapaci pe naivi cu promisiuni anrite. Spre pilda :
Insotit de secretarul sau pleca in turneu de propaganda si
ademenire prin coloarea sa. In prealabil avusese grija SO, capete
informatiuni asupra oamenilor pe cari avea sa-1 vi'edteze. Ii
cunostea, deci, pe tot, ca cultura, inteligenta, avere, anIbitiune,
darint, etc.
Ajuns la locudnta unui modest laptar sau altui rnahalagiu
cu. totul inferior ca inteligenta, intra in vorba si-i anunta ca
partidul democrat, de indata ce Take Ionescu va ajunge la
putere, va croi un mare bulevard prin partea lacului; pentru
acest scop va trebui sa expropnieze i casa cetateanului.
Cat ceri, cetatene, pe casa dumitale?
Cetateanul era incult i prost ins& plin de cupiditate si
siretenie. Dupa ce ii apnea cuvenita scarpinatura in cap, se
gandea catva, si raspundea:
De. dornnule, cam, mea nu o am de vanzare si locul e
mare, e la pozitie... Dar, ()lac& o fi s'o vând, n'o dau mai jos de
5000 lei

www.dacoromanica.ro
 200

Casa era o cocioaba in ruina, care, cu loc i cu pozitie nu

fãcea pe vremurile acelea mai mult de 2000, cel mult 3000 lei.
Cerand 5000 lei, cetateanul se gandea sa pacaleasca pe politi-
cian. El cerea un pre t. mare de tot mai ales Ca sa aiba de uncle
rasa.
Dar seful culoarei era Inca si mai siret. Cand auzea de 5000
lei se arata tampit.
Cum, ceta,tene, cinci mii lei ? ! 0 casa ca asta, cu gra-
dina, cu curte cu pozitie la bulevard, numai 5000 lei ? !... Asta
nu se mate.
Noi nu vrem sa nrofitam de bunatatea i cle cinstea du-
mitale ! Take Ionescu, care este Dumnezeul nostru, nu vrea
sa insele poporul !... Casele d-tale, cetatene, fac mult mai mult.
Anoi adresandu-se secretarului :
Domnule secretar, inseamnä te rog.
Secretarul scotea carnetul i creionul i incepea sa scrie.
...Inseamna: casa din strada cutare, No cutare, pro-
prietatea d-lui Nita Cotoiu se va ex-propria pentru suma de
zece mii.
Secretarul, care era comulicede, intrerupea :
Zece mii e putin, domnule sef, vedeti i dumneavoastra
ce casä, ce loc ! ce pozitie !...
Ai dreptate, Vasilescule, rdspondea seful, pune cinci-
sprezece mii.
Apoi catre cetatean, care sta amortit si nu stia daca e
treaz on viseaza :
Cetatene, partidul democrat, de indata ce va veni la
putere, iti va expropria casa cu pretul de 15.000 lei.
Din ziva aceea cetäteanul era castigat cu trup i suflet
pentru noul partid, asa cä nici o putere omeneasca, dumneze-
iasca., nici macar politdeneasca nu-i putea zmulge votul, Si
convingerile democratice.
fiindca operatia se repeta, cu oarecare varietate de pre-
turi i spetk in toate culorile, mai ales la periferia orasului.
partidul democrat deveni repede cel mai tare partid in colegiul
II-lea de Ilfov. De altfel in toata tara era la fel.
Nu se poate tägaclui ca baza noului partid era mare), per-
sonalitate a lui Take Ionescu. Cultura, talentul stralucit, acti-
vitatea si mladierea lui politica, unite cu o dibacie remaraa-
bag., i-au putut atrage din intaia zi concursul grabit al atator
oameni cari 2redeau in puterea magica a ornului acestuia, cat
Si in marele sap viitor. Cum ca Take Ionescu va deveni sefu1
celui mai puternic partid si va guverna tara cum va voi, nu
mad lasa loc la indoiala pentru rimeni.

www.dacoromanica.ro
 201

Dar cladirea era pe nisip, celel'alte cloud, partide simtin-

du-6e de-o potriva amenintate, pu.sera piciorul in prag iar re-
gale Carol nu vrea sa iasa. din traditie. El nu dunostea decal
cele doua, partide clasice.
Dar riu numai manoperile electorilor au adu.s apa la moara
lui Take Ionescu, au adus-o i aspiratiile populare. Lumea noua
care se ridica li vedea inchisa calea catre intaietatd, fiindca
toate locurile erau ocurate. Partidul lui Take Ionescu era o ra-
suflare.
Dar sefua n'a stiut profita, i sa fiu drept, nici nu putea.
Era prea mult angajat cu trecutul i trecutul 11 tdnea.
Dupa multe framantari, in partidul dela guvern, Ionel
Brdtianu invinge ; Al. Djuvara este numit titular al noului mi-
nister al agriculturii.
Secretar general a lost numit d-11 N. N. Säveanu viitor mi-
niistru al sanatätii.
Dar peste noapte decretele se rup. Al. Djuvara nu infra, in
guvern.
Afland despre respingerea recursului sau de catre Curtea
de Casatie doctorul C. Rakovsky trimite ziarelor urmatorul
protest din Viena :
1) Desmint in mod categoric cä asi fi fost vreodatä bursier
al Statului bulgar sau asi fi primit vreun ajutor din Dartea
Statului bulgar, sau a. vreunei institutiuni de binefacere bul-
gara.
Declar pe cuvantul meu de onoare ca tot ce s'a spus in
aceastá privinta e bazat pe minciuna sau De fals.
2) Desmint. in mod tot atat de categoric, ca in 1898 sau
1899 asi fi calatorit cu pasaport bulgar. Din potriva, la In-
ceputul lui Februarie 1898 am venit prin Giurgiu in Romania
cu pasaportul romanesc ce rni-a fost eliberat de prefectura de
Constanta in Tulle sau August 1897
Apoi in 1899 in Noembrie m'am folosit de un concediu de
de 15 zile din timpul serviciului rneu militar pentru a vizita
Petersburgul tot cu pasaportua roman reinoit de prefectura din
Constanta.. Am plecat atunci i m'am reintors prin Ungheni.
Tot atat de fa1sa, este si asertiunea, ca in calitate de bulgar,
as fi cerut cetatenia franceza. Pentru a dovedi contrariul de-
clar cä autoritatile franceze au vroit chiar s. ie seama de ,ser-
viciul militar pe care l'am facut in Romania ca i cand 1-asi fi
facut in Franta. Autoritatile au raspuns deci, cereril mele de
incetatenire cu admisiune de domicil. Eu n'am volt sa ma de-
dlar multumit si prima mea cerere de incetatenire in Franta
a ramas cu chipul acesta, fara rezultat.

www.dacoromanica.ro
 202

Yarn devenit, deci, cetatean francez i declaratia Ca asi fi

incetat de a fi cetatean roman, e o minciuna".
Genera lul Averescu, ministrul de razboi, realizeaza o
insemnatá reforma a infanteriei, el permanentizeaza toate
trupele cu schimbuL Drept multumire, ofiterii superiori din a-
ceastä arma II ofera un banchet in sala hotelului Bulevarcl. Au
fast 145 tacamuri.
Taria electorala a noului partici conservator-democrat
incepe sä se manifeste in tara.
La Iasi fiind o alegere senatoriala, la Colegiul I, candida-
tul takist iese in cap cu 162 voturi, al 2-lea candidatul guver-
namental Gr. Buicilu cu 155, al treilea candidatul carpist D.
Greceanu cu 127. La balotagiu. din cauza diviziunii opozitiei,
carre-si retrage candidatid, bate guvernal. Dar proba era facuta.
Conservatorii-demonffati treceau cu mult inaintea. conservato-
rilor.
0 altä alegere senatoriala la Vas lin. La primul scrutin este
ales candidatul takist Dondci cu 53 voturi, contra candidatului
liberal cu 31 si a candidatului caroist care nu intruneste decat
18 voturi.
In partidul lui Take Ionescu entuziasmul este mare pe
cancl in partidul conservator depresiunea creste. Noul partid
incepe s ingrijoreze mult pe liberali.
In sfarsit o a treia victorie takista, la Craiova, cea mai .a1L-
portanta din toate, mai intai fiindcä a fest castdgata in capi-
tala Olteniei, apoi fiindca toate partidele au dat o lupta foarte
crancena. La intaiul scrutin N. Economu, candid atul conserva-
tor-democrat este ales cu 282 voturi. Candidatul guvernului li-
beral G. Plesea intruneste 176, iar candidatul conservator Canst..
Argetoianu d'abia adunal 70.
In intreaga tara aceste victorii succesive si atat de catego-
rice fac o mare impresie, asa ca cei cari mai sovaie Inca, rnerg
de se inscriu in grab& in partidul conservator-democrat.
Cu acest prilej Take Ionescu are o vorbd de spirit. Cineva
ii atrage atentia asupra unei persoane care Inca sovaia, Take
Ionescu ii raspunde :
Sa se grabeasca, daca vrea sa se inscrie cu cerneala rosie.
Dela sfarsitul anuroi am A. schimb cerneala".
La 1 Iunie, Alexandru Djuvara este numit ministru la.
noul denartament al industriei i comertului ; d-sa primeste
in sfarsit portofoliul. D. N. N. Saveanu este numit secretar ee-
neral.
Un proces senzational la Curtea cu jurati : un medic,
doctorul Petelenz, este dat in judecata fiindca practica inlesni-

www.dacoromanica.ro
 203

rea avorturilor, din care unele au fost urmate de moarte. La

Curtea cu jurati este o afluenta enorma.
Curtea e prezidata de d-1 consilier Vidrascu. Apararea e re-
prezentata prin d-nii Constantin Disescu. Radu Rosetti i un
al treilea avocat.
Dupa dezbateri i pledoaxii cari au durat mai multe zile,
doctorul este achitat.
Statuia lui Vasile Lascar este inaugurata pe strada cu
acelas nume chiar in fata casei untie a locuit defunctul.
Un mare scandal ofiterese isbucneste din cauza maio-
rului Sturza, fiul primului ministru.
Dupa cum am mai spus maiorul Sturza Alexandru ii fa-
cuse studiile militare in Germania. Cand a venit in tara, ai si-a
luat scrviciu in armata roniana, a fost nepracut surprins de
regulile, obiceiurile si celelalte moravuri din armata noastra.
Cine poate spune c arniata romana putea prinii comparatia cu
armata germana, cea dintai din lume ca organizatie, instruc-
tie, disciplind si pregatire de razboiu ? Maziorul Sturza a la.sat
sd-i scape toate neplacerile si dezaprobarile fait destul tact si
cu un aer de superioritate care a indispus pe unii ofiteri ai
nostri cu care a intrat in ccntact.
Maiorul Sturza avea pregatire buna, era un ofit,er distins,
insa era bãtos si, cum spun francezii, plin de perseana lui. De
aci conflictul.
Foarte multi ofiteri romäni, avand puternice simpatii fran- ,

ceze nu mistuiau pe Sturza si din cauza culturii, alurei si in-

tregei lui aparente prusace. Sturza luand-o cam de sus cu ofi-
terii nostri pe care-i considera ca fiindu-i cu totul inferiori, un
scandal isbucni iar criza dura multa vreme.
O serie de dueluri urrnara.
O intalnire cu sabia intre el si im cdpitan din infanterie
atrage Ilui Sturza o rana foarte serioasa la obraz. Urmara
dueluri cu ali ofiteri i numai cu mare greutate acest lung
conflict putu fi aplanat.
Sturza a ramas, pe semne, cu rani in suflet claca ranile
corporale i is'au cicatrizat. In razboiul pentru intregirea nea-
mului a savaxsit un mizerabil act de tradare, dezertand la ina-
mic i complotand tot timpul ca sa conrupa pe ofiteri, fie in
Moldova, dupa evacuarea Munteniei, fie in lagarele de prizo-
nieri.
Ofiterii romani caxi l'au primit atat de rau cfmd a venit
in tara, au presimtit parca cum ea, ornul acesta avea un suflet
mic i nu putea fi un aparator al patriei romtine.
Marile izbanzi electorale ale partidului conservator-de-

www.dacoromanica.ro
 204

mocrat au pus pe ganduri un numar de conservatori de sub

sefia lui Petre Carp, dar mai ales pe liberali. In toate alegerile
partiale candidatii acestuia veneau la randul al treilea, iar can-
didatii lui Take Ionescu ieseau chiar de la intaiul scrutin. Cele
cloua vechi partide impreuna nu puteau nici rnacar pune in
balotagiu pe candidatii acestui partid.
Partidul liberal, desi la guvern, desi dispunand de intreaga
masina electorala, desi intrebuintand toate ingerintele obisnu-
ite ale pamantului, era batut, alegere dupa alegere. Situatia
clevenea ingrijoratoare. Din aceasta ingrijorare esi o mare fra-
mantare in partidul liberal.
Tinerii generosi, in cap cu Ionel Bratianu, incepura, sä a-
cuze vechea directie a lui Sturza. Acestia su4ineau ca, daca
guvernul i partidul laberal e batut pe toata linia, cauza este
seful partidului si al guvernuaui, care a imbatranit, e lipsit de
energie si nu mai poate prezenta tärii nici o idee sau speranta
roua. Ionel Bratianu puse atunci in circulatie, dar numai ea
un balon de incercare, ideea revizuirei Constitineiei si a legei e-
dectorale.
Toate alegerile partdale faceau acum dovada cum Ca, libe-
ralii nu se mai pot bizui pe actualul corp electoral. Mai ales
alegatorii colegiului I-iu, nemultumiti de reformele agrare pi
speriati de faptul ca fostii socialisti incep sa aiba influenta la
clirectia partidului liberal, intoarsera spatele acestui partid pi
votau cu partideae consematoare. Din zilele acestea uarta ye-
chilor trei colegii electorale fu pecetluita.
Infrangerile electorale din aceasta perioacia, pe de a parte
au grabit criza din nauntrul partidului liberal iar pe de alta
parte au pregatit actiunea pentru desfiintarea collegiilor re-
stranse.
Ideea lui Bratianu a fost cea buna pen tru partidul sau.
Daca s'ar fi incapätanat a tine partidul in cadrul ingust de
pana atunci, daca nu ar fi Impins cu hotarare particlul in va-
lurile democratiei care incepeau sa, sape zagazurile, partidul li-
beral al fi läsat locul intãth, ca partid inaintat, partidului con-
servator-democrat. Dar Bratianu a avut curajul si simt ill si-
tuatiei.
Fireste, interesul partidului dicta aceasta conversiune mai
mult, poate, decat convingerile democrate ale viitorului sef.
Insa un om politic i, mai ales un sef de partid nu trebue sä
se rataceasca pe carat sentimentale, el trebue sa cantareasca
posibiliti1e si, mai cu seama ceeace este marele esential --
sa stie prinde momentul. Noroc sau dibacie, Bratianu l'a prins.
De acum framantarile in partidul liberal vor merge in cre-
stere. Iar niste apropiate alegeri partiale dela colegiul al doilea

www.dacoromanica.ro
 205

ne Illov. despre care ne vom ocupa mai departe, vor fi hotara-

toare pentru izbucnirea fatisa 9 crizei.
Doi oameni de o reala valoare politica -- Take IonePzat pi
Ionel Bratianu s,unt acurn fata in fata : Cel d'al doilea stie
sa profite de imprejurari FA de noroc, cel dintaiu, de% um cu
un talent covarsitor, Ilasa sa-i scape din Marta o situa tie cum
n'a mai avut-o un alt om politic in Romania.
Lipsa de dibaaie sau lipsa de noroc ?...
AfIandu-ne in toiul vacantelor, sä ne abat,em putin de
la faptele politice care ne preocupat pana acum i sa cer-
cetam celelalte fapte ale vietei sociale.
Societatea bucuresteank Le Monde" precum se spune in
cilasa de sus, este emationata : intre doi cunoscuti sportsmeni,
Mihail Marghiloman (Misu), fratele mai mic al lui Alexandru
Marghiloman % G. N. Negroponte, se intampla o cearta violenta
cu intrebuintare de cuvinte foarte jicnitoare. Duelul este re-
fugiul obligator. Intalnirea se face in ziva de 1 Iulie in gradi-
na Societatii de tir. Martoiii dui Marghiloman sunt Mihail (Mi-
st') Cantacuzino i loan Mitilineu, martorii d-lui Negroponte
dr. Toma Ionescu si capitan Gh. Peret. Arma aleasa, spada.
Cum in joc erau persoane din elita sociala, politia a fost
7oftita sä intervie. De% localui Societatii de tir era tin local
particular unde politia nu putea patrunde, totusi clupa a treia
repriza, care n'a dat nici un rezultat, agentii politienesti au
patruns in gradina si au declarat c5, nu mai pot permite ur-
marea duelului. Irnediat lupta a incetat, iar adversarii s'au im-
pacat pe teren.
asa toata lumea a fost multumita.
0 sinucidere in conditiuni originale.
Studentul Dinu Stelian, care urma cursurile de drept la
Liege, prlineste o scrisoare dela Maria Dumitresca student& la
Universitate i eleva a conservatorului, care ii provoaca gelo-
zia. Tanarul se intoarce imediat in tara, insa Maria Dumitrescu
ii cla a intelege cum ca nu mai pot urma legaturile dintre ei.
Gelos, fiindica iubea, tanarul hotaraste un act despadajduit.
Dupa multe staruint,e, convinge pe iubita lui ca sa faca im-
preund, o prcumblare cu trasura la sosea. Ajunsi la rondul al
2-lea, Dinu Stelian scoate un revolver Browning % cu mana
stanga trage trei focuri asupra Mariei Dumitrescu, i un al
patrulea in tampla lui stanga. Maria Dumitrescu usor atrinsk
n'a murit, insa Dinu Stelian n'a mai putut trai.
La sinucigas s'au gasit mai multe scrisori, printra altele
una prin care i% lasa toata averea de 11.000 lei in titluri de
rentk 4 la sutk Societatii de Salvare, alegand ea executar tes-
tarnentul pe d-rul Nicolae Minovici.

www.dacoromanica.ro
 206

La inceputul lunei tulle moare in spitalul Brancovenesie,

sectia doctorului Leonte, dupa o luna de grele suferinte, sculp-
torul Dumitru Franazoviei.
Franasovici era un sculptor de mare talent si de mare vi-
itor. Studiase ca bursier al regelui Carol, la Muenchen i la Mi-
lano. Intors in tar& s'a destainuit numai decat ea un artist de
mare talent, ultima luerare, inainte de a muri, a fost bustul
principesei Elisabeta, mai tarziu regina a Greciei.
Dar Dumitru Franasovici s'a intalnit in taxa cu o femee,
care era. sotia unut fruntas al baroului bucurestean si fruntas
Legaturi amoroase fur& legate, iar Franasovici loarte
pasionat si gelos ceru de mai multe ori iubitei ca sa divorteze
spre a fi femeea lui legitirna.
Doamna refuza. Nu vom intra mai adanc in amänuntele
acestei drame. Franasovici in desrtädejde ii trase un glonte
in partea stanga a pieptului. Dupa o luna niuri in varsta de
27 de ani.
0 bomba isbucneste in lumea politic& : este vorba de o
declaratie fdeuta de cAtre Petre Carp la Viena unui redactor al
lui Pester Lloyd.
Se anuntase o Intrevedere nitre Dimitrie Sturza, seful gu-
vernului, cu baronul de Aerenthal, ministrul de externe al Au-.
stro-Ungariei.
In Balcani era fierbere mare. in Macedonia revolte. la
Constantinopol junii turci conspirau i pregateau revolta. gat
ordinea in imperiu, cat i tronul Sultanului erau in pericol. Se
simtea cã evenimente grave aveau sa e produck. Fiindea ro-
mann aveau interese in Macedonia, Dimitrie Sturza se duce la
Viena ca sa presimta politica imneriului dualistic si sa coneorde
atitudinea Romaniei
Cateva zile tocxnai inaintea acestei intrevederi, Petre Carp
se duce la Viena i acorda interviewul de care am vorbit. Intre
altele, Petre Carp a spus ca Romania se desintereseaza de che-
stiunile balcanice iar Macedonia este, pentru Rtnnania, o ches-
tiune a Hecubei.
Indata valv a mare, mai ales ziarele lui Take Ionescu a-
taca. violent pe seful partidului conservator pentru acest cu-
vant : Hecuba.
Dar ea-4 stiau in tara ce este Hecuba si ce inseamnä vorba
liii Petre Carp ? Adevärul e ca inii aceia can cunosteau ce si
eine a fost Hecuba, nu prea ii dadeau seama de ce a Intrebu-
intat Carp aeest exemplu. Era o confuzie ori o incoherenta ori
cum, vorba nu se potrivea de loc situatiei.
Heruba a Yost sotia lui Priam ultimul rege al Troiei, care
in timnul razboiului troian a pierdut anroape De toti fii ei in

www.dacoromanica.ro
 207

numar de 17 cat i pe sotul ei. Ce a vrut sa inteleagä. Carp cu

vorba lui? Nici astazi nu-i vedem intelesul.
Petre Carp a fost, in toata cariera sa poditica, victima vor-
belor sale de spirit sau a declaratiilor necugetate, indraznete
sau apocaliptice.
Cand era numai de curand intrat in viata politica., a sub-
scris un program alcatuit la Iasi de catre un grup politic prin
care se cerea introducerea pedepsei cu moartea in Romania.
Ani iridelungati Petre Carp a fost atacat ca partizan al pedep-
sei cu moartea.
Altadata a spus in Camera la 1888 cum ca Romania
n'au facut-o liberalii independenta 4 regat, ci regele si doro-
bantul. Ani de zile, tiarasi, liberalii au atacat pe Carp acuzan-
elu-1, cu totul pe nedrept, ca vrea sAl guverneze cu regele si do-
robantul.
Acum chestia Hecubei.
Adevarul este, insa, ca Petre Carp, pe langa, strälucitele
lui ca1itäi, avea si o puternica doza de grandomanie.
Cateva zile dupa, interviewul dela Viena, s'a petrecut in
acelas oras, intalnirea Sturza-Aerenthal. Asupra acestei vizite
presa din Viena a scris lungi arti cole i i-a dat mare Importan-
ta. Presa inspirata de guvernul austriac, fireste, aducea mari
laude Romaniei pe care o numea : aliata sincera i definitiva.
Despre declaratiunile lui Sturza, Petre Carp n'a avut apoi
decat cuvinte de milã. Un ziarist bucurestean intalnindu-1 pes-
te cateva Eaptamâni, 1-a intrebat ce idee are despre cele spuse
de Dimitrie Sturza, iar Carp, intepenindu-si dupa obicelu, mo -
noclul in ochi, raispunse :
Cand vorbeste Sturza nu-i da nimeni nici o importanta,
dar cand dau eu un interview in strainatate, duduie Europa.
Take Ionescu a facut, prin presa lui direct& i indirecta,
o indelungata campanie in contra lui Carp pe chestia Hecubei.
Insa in tara poporul n'a stiut niciodata, despre ce este vorba.
Un eveniment extern care ne intereseaza de aproape,
se produce in Bulgaria : Principele Ferdinand de Coburg este
proclamat Tax (rege).
In ziva de 21 Septembrie, printul Ferdinand inconjurat de
consiliul sau de ministri, a proclamat independenta Bulgariei.
Cu acest prilej, printul a luat titlul de Tar.
De indata, tot felul de vesti, unele mai putin adevarate
decat altele, sunt aduse in circulatie. Intre altele se vorbeste
de un iminent razboi turco-bulgar mai ales pentru faptul ca
independenta ingloba si Rumelia Orientalä.
Ca corolar se sopteste ca. Romania va avea de jucat un
rol in desvoltarea evenimentelor viitoare. Dar conflictuil anun-

www.dacoromanica.ro
 208

tat ca foarte apropiat, nu a isbucnit decal patru ani mai

tarziu.
Insa deodata cu proclamarea independentei Bulgariei se
face si anexarea Bosniel i Hertegovinei de catre Austro-Un-
garia. Este evident ca Balcanul va intra in fierbere.
Stirile de alarma se succed. In Serbia e fierbere mare. Zia-
rele publica, din Belgrad, urmatoarea tele,Trama :
Este absolut cert cd indine Serbia va declara ninoi si
trupele vor incerca apoi sa intrre in Bosnia. S'a inceput azi re-
crutarea voluntarilor".
o altã telegrama anunta ca consiliul de ministri a pus la
disnozitie ministrului de razboi 5 milioane dinari pentru intaile
trebuinte, iar Nicolae Pasici va lua presedintia unui guvern
national.
Oricat de putin senioasa era stirea cum ca mica Serbie ar
ii putut decdara raaboiu Austro Ungariei, totus la noi, in public,
impresia era destul de mare.
Alte telegrame publicate in ziare spuneau :
Londra. Times" anunta din Viena cä corpurile de ar-
mata din Sibiu, Seghedin, Timisoara i Agram, vor fi In curand
mobilizate. Toate masurile pentru mobilizare s'au i luat.
Budapesta. Mare le pod pe Dunare intre Neusatz si Pe-
trovarclin a fost ocupat in timpul ncptii de soldati.
Etc., etc,
Viena. Declararea razboiului intre Serbia sti Austro-Unr
garia este iminenta. Pana acum s'au inscris 10.000 voluntari
earl sunt gata de luptd. Izbucnirea razboiului se asteapta din-
tr'un moment intealtul.
Flota austriaca a Dunärei a primit ordin sa plece imediat
dela Budapesta Marmata de razboi.
Belgrad. La orele 7, peste 10 mii de oameni au mani-
festat in fata palatului regal. Evreii din Serbia au of erit gu-
vernului un miliard pentru razbodu".
Dar toate aceste stiri, care nu puteau fi decal tendentioase
si cu caracter de bursa, n'au putut avea cleat o singura con-
cluzie : linistea deocamdata, mentinuta.
Inca o victorde electorala pentru partidul lui Take Io-
nescu. La Constanta se face alegerea intregului consiliu comu-
nal. La intaiul scrutin este aleasa lista lui Take Ionescu avand
in cap pe loan Banescu, cu 337 voturi contra 278 date listei ii-
berale. Conservatorii carpisti n'au putut prezenta lista
Cu Inceputul lunei Octombrie tiri1e alarmante se in-
tetesc. Corespondentdi speciali al unor ziare trimit telegrame
in care se spune c. acum este varba ca rãzboiul turco-bulgar
sä dzbucneasca imediat.

www.dacoromanica.ro
 209

Iata aceste telegrame :

Paris, 4 Octombrie. Ziarului Le Temps i se comunicb.
in mod oficial din Constantinopol : In toata Turcia. s'a dat or-
din general de mobilizare urgenta. Corpul de armata din A-
natolia, care fusese cn desavarsire distrus in ultirnele razboaie
ale Turciei, e gata sa lupte. Razboiul intre Turcia si Bulgaria
e absolut sigur i e chestie cle cdteva ore.
Salonic. Azi au fost trimise spre granite. bulgara 74 care
cu munItii. In cursul zilelor urmatcare se vor trimite mici
transporturi cu munitii. Corpul III de armat4 a primit ordin
sa fie gate de Vlecare.
Frankfurt, Ziarului Frankfurter Zeitung i se telegra-
fiaza din Sofia: Comertul stagneaza cu desavarsire, totul se
pregateste de razboiu, situatla devine din ce in ce mai cri-
tick ministrul de irazboiu pldnueste chemarea tuturor rezer-
vistilor sub drapel".
Evident ca atat proclatnarea independentei Bulgaria') cat
5i anexarea la Austro-Ungaria a Bosniei i Hertegovinei erau
fapte menite sa. turbure adanc Orientul i, e tot atat de
evident ca. in caz de conflict Romania trebuia sa. ia o atitudine.
Cum, insal, nici Rasia, nici Planta, nici Anglia, nu erau atunci
progatite sa sustie un razboiu impotriva Austro-Ungariel i a
Germanici diplomatia a putut amana conflictul din Balcani
'Ana in 1912, iar marele razboiu mondial paná la 1914.
Suntem, dar, foarte aproape de marile razboaie i transfor-
mart .
In timpul acesta, pe la inceputul lunei Octombrie, o stire
laudaroasa pentru Romania si stiinta ei ne vine din afarä,
la Congresul International de chirurgie, itinut la Bruxelles si
la Academia de stiinte din Paris, dr. Toma Ionescu a facut
cunoscutä now& sa rnetoda. de anesteziere prin introducerea
intra rachidiana a unei susbstante compusa din stovaina Si
stricnina.
D-rul Toma Ionescu, care e fratele ui Take Ionescu, este
felicitat de presa stintlifica din Planta i Belgia.
La sfarsitul lunei Octombrie moare la varsta de 72
ani Constantin Boerescu, fruntas al baroului bucurestean, pro-
fesor de drept civil la facultatea din Bucuresti, fost presecEnte
al Senatului i fost ministru. Era membru a1 partidului con-
servator.
Constantin Boerescu, fratele lui Vasile Boerescu; a avut un
inceput de cariera politica f carte activ. El sub domnia lui Cuza
Voda era oratorul cel mai ascultat al opozitiei Impotriva gu-
Vol. lii. 14

www.dacoromanica.ro
 210

vernelor domnitorului. Insa talentul mai mare si activitatea

mai vie a fratelui sau Vasile l'au pus, dupa aceea, pe planul
al doilea fa ta. de acesta.
Cand a rnurit era aproape retras din marea activitate po-
litica si advocateasca.
Pe cand telegramele din afara comunica tot stiri pline
de alarma, pe da,nd din Ungaria se anunta neincetat mari
transporturi de trupe spre granita, la Bucuresti takitll, libe-
raldi i conservatorii se pregateau pe caDete pentru alegerea
partiala a calor 3 deputati ai Colegiului II de Ilfov.
Spre a-si maid sansele de succes, Take Ionescu hotaraste
pe Nicolae Fleva, ministru Romaniei, aa Roma, ca sa denusior-
neze si sä candideze in fruntea listei takiste.
Fleva, temperament foarte activ i ambitios, primeste. El
demisioneazä din diplomatie cu urmatoarea scrisoare:
Interesele superioare i familiare impiedecandu-ma a con-
tinua sarcina de ministru plenipotentiar, rog prezentati de-
misia mea irevocabila, M. S. Rage lui, transmitandu-i profun-
da mea recunostinta pentru increderea ce mi-a aratat".
N. FLEVA
De acum agitatia inceDe in Bucuresti.
Nicolae. Fleva este Inca omul popular la vocea caruia se
misca masele bucurestene, de aceea Take Ionescu a facut
marl staruinte ea sa si-1 atraga. Spre a-i maguli inca si mai
mult vanitatea, partidului conservator democrat Ii pregateste o
intrare triumfala In Capita la.
Fleva este primit mai intaiu in gara Turnul Severin,
uncle fruntascil partidului takist 11 intampina, cu ovatiuni. Fleva
scoboara, din tren i peroreaza. Intro a1tele spune :
Cand m'am dus la regale Italiei ca sa-mi iau ramas
bun si acesta m'a Intrebat de ce parasesc Roma, i-am raspuns:
Majestate, eu sunt un vechiu garibaldian, ca atare trebuie
sã ftu gata a pleca la cea dintaiu chemare a trambitei!".
La Bucuresti este primit cu mare pompa. Take Ionescu cu
tot statul major Ii ese Inainte, apoi un lung cortegiu de trasuri
strabate Capitala panä la dlubul conservator democrat.
Dar agentii liberalij Insceneaza. o farsä. Fleva, pa cand era
ministru al domenhlor sub guvernul Cantacuzino dela 1899,
fusese acuzat cä, In acel an de mare seceta, traficase cu nista
cumparatori de fain. Acuzatia bine inteles, a staruit. Acum
and Playa intra In Bucuresti purtat de triumf, liberalii incar-
case urn mare car cu fan pe care la o raspantie l'au seas inain-
tea trasurei In care se aflau Fleva si Take Ionescu In Mpul

www.dacoromanica.ro
 211

cortegiului. Si a.stfel acest cortegiu a trebit á defileze avand

in frunte acest monumental car cu fan.
0 lupta inversunata incepe In Bucuresti intre cele trei par-
tide. Candidatii takistillor sunt: Nicolae Fleva, Barbu Pal-
tineanu seful coffoarei de rosu, si I. Th. Florescu seful coloarei
de albastru. Candidatii liberalilor: D. Hagi Teodoraki, I. Ceza-
rescu si d-rul Buicku. lar candidatii conservatorilor: Mihail
Des liu, Dimitrie Dobrescu si d-rul Leonte.
La intdiul scrutin nu trece nici un candidat, cad mai toti
candidatii yin in linie Ia aproape egalitate, cu candidatii lui
Take Ionescu in cap, prirnul intre toti flind Fleva.
Iata repartitia voturilor din aproape 5000 vontanti:
TAKISTI:
N. Fleva, 1223 voturi.
Barbu Pilatineanu, 1169 voturi.
J. Th. Florescu, 1136 voturi.
CONSERVATORI:

M. Des liu, 1013 voturl

D. Dobrescu, 995 voturi.
Dr. Leonte, 934 voturi.

LIBERALI:

D. Hagi Tudoraki, 1005 voturi.

Cezaretscu, 991 voturi.
Dr. Bulicliu, 844 voturi.
Desi n'au putut obtine majoritatea takistii jubileaza zgcr-
motos pe cand liberalii sant consternati. cad nu numai
takistii i-au batut dar i vechii conservatori. Candidatii lor,
desil sunt la guvern si au toate administratia in mama, ies cei
din urma.
Acum criza care de Inuit mocnea in partidua liberal, iz-
bucneste. Un strigat de desperare rMuna In partid. Infrange-
rea din Bucuresti, venita dupa infrangeri peste infrangeri. este
decisiva, lilberalil inteleg ca, daca nu ver lua masuri energice
sunt in primejdie de a-si pierde partidul. i in situatia a-
ceasta aproape desperata, salvarea este gasita In. sacrificarea
lui Dimitrie Sturza care este acuzat ca., prin släbiciunea lui,
duce partidul la peire.

www.dacoromanica.ro
 212

Adevärul este a Dimitrie Sturza era in declin. Iinbdtra-

nise si-si pierduse energia c,ombativd. Toate cuvantdrile lui in
parlament erau apocaliptice i Teligioase. Cita intotdeauns pe-
evanghelisti i propovaduia pacea i infratirea; spre a putea
mentine aceastI liniste in spirite se purta cu mänusi cu par-
tidele din opozitie.
Cu asemenea procedeuri nu se putea impdca Un partid cu
temperament combativ precum era parttidul liberal.
Infrangerea dela Colegiul II de Ilfov precedatä de atatea
alte infrangeri, hotari actul suprem, corifeii conducatori in-
4rard energic in actiune spre a decide pe Sturza sa demisio-
neze dela sefia guvernulul i partidului. I s'a pus in vedere
ca este batran si bolnav, cd nu mai poate conduce, cd, trebue
sa se odihneasca i sb, se caute. Sturza, dui:a indelungate re-
fumni, se hotäri sd faca sacrificiul.
Bratienistii cereau ca actul sä se produca, inainte de balo-
tajul colegiului II de Ilfov; ei credeau cä proclamarea sefiei
lui Ionel Bratianu va avea o mare inaurire asuora corpului e-
lectoral.
Doud zile. dar, inainte de balotagiu, Dimitrie Sturza semnd
retragerea sa i trimise regelui urmãtoarea scriisoare
Sire!
Ajungand la addnci batranete dupä o via td. intreagã con-
sacratd, timp de peste o jumatate de veac scutupei noastre pa-
trii, am depasit limita pe care de mult mi-o hotdrasem pentru
a ma retrage din activitatea publica si simt cä puterile nu-mi
mai ajung pentru a purta mad depart,e sarcina grea pe care
M. V. mi-a Incredintat-o.
In momentul de a ma, retrage exprim din adancul inimei
dorinta ca opera desdvarsita sub inalta conaucere a M. V. 0, fie
continuatä cu aceeas tärie de convialgere si cu aceeas abne-
gatiune patriotica, ce ne-a insufletit pe noi.
Cat voiu mai trdi nu voiu inceta sa. ma. rog atotputerni-
cului ca sa ocroteasca zilele M. V. si a intregei familii regale
si ä binecuvinteze munca urmasilor nostri.
Multumesc M. V. pentru increderea ce mi-a ardtat, In
cursul atas tor decenii cat m'ati invrednicit a fi sfetnicul si con-
lucratorul M. V.
Rog dar pe M. V. sá binevoiasca a primi dtmisiunea mea
din postul de presedinte al Consiliului de ministri si de mi-
nistru al afacerilor sträine.
Sunt al M. Voastre, etc.
D. STURZA

www.dacoromanica.ro
 213

Imediat consiliul de ministri se intruni i dupa. scurte

deliberari, hotari sä recomande regelui pa lonel Bratianu ca
sef al guvernului.
Regele chema pe presedintdi Corpurilor Legiuitoare si le
ceru avizul; dui:A indeplinirea formalitatilor Ionel Bratianu fu
proclamat i lul franele tarii.
0 manifestatie de strada fu pasa la cale, cateva sute de
oameni, cu o niuzic i cu torte strabatura Stradele pentru a
sarbatori pe noul sef l a face Impresie asupra corpului elec-
toral, dar totul era in zadar.
Manifestatia trecu in mijlocul indiferentei generale, de-
oarece curentul ostil guvernului era facut.
Sefia lui Bratianu nu convenea lui Take Ionescu care ar
fi preferit pe Emil Costinescu; insa atat Emil Costinescu cat
si M. Ferichicli, c cei mai batraniii fruntasi, refuzard demni-
tatea i recomandark pe Bratianu. Presa aui Take Ionescu a-
taca a doua zi cu vehement& pe noul sef. Alegerea era, insa.,
foarte nemerita; Ionel Bratianu era omul cel mai indicat
ea sä ia conducerea partidului. Atunci avea 45 de ani.
Peste doua zile balotajul din Ilfov confirma izbanda ta-
kistilor. Etta rezultatul acestei lupte inversunate:
TAKISTI:
N. Fleva 1308 voturi, alas.
B. Paltineanu 1169 voturi, ales.
J. Th. Florescu 1136 voturi, ales.
LIBERALI:

D. Hagi Teodoraki 1119 voturi.

Cezarescu 1108 voturi.
Dr. Buicliu 945 voturi.
CONSERVATORI:

M. Des liu 1026 voturi.

D. Dobrescu 1000 voturi.
Dr. Leonte 886 voturi.
Cate i trele partide veneau foarte aproape.
Cel din urma de pe lista takista. batea numai cu 1'7 voturi
pe cel dintaiu de pe lista liberalä l cu 110 pe cei dintaiu de pe
lista conservatoare.

www.dacoromanica.ro
 214

Asupra partiduflui liberail infrangerea avu un efect dure-

ros si din acel moment reorganizarea partidulut liberal cu un
nou program fu hotarata.
In partid alegerea lui Bratianu in loc sä. aduca hoists
aduse Invraaire si mai mare, fiinda cel mai multi fruntasi
ai vechilor cadre duni. erau numiti acestia, Intelegeau
ca ziva. lor din urma a sosit. Si, inteadevar, acum trebuda sa
inceapa primenirea personalului conducator in toata tam
Dumitru Sturza fu internat Inteo casa de sdnatate In
Franta.
Bolnav panä atunci, totusi se putea mentine, insa presiu-
Pile facute asupra lui spre a se retrage de la intaietatea guver-
nului, a partidului i chiar din viata publica, ii omorira sufleteste
si-i detera lovitura cea grea. Creerul care incepuse sä sovaie,
se prabusi deodata Sd bätranul fu doborat de mahnire.
ANIJL 1909

Anul 1909 incepe cu o situatie cu totul nou a. in po-

litica dinautru : In fruntea partidului liberal si a guvernului
un alt set Ia alegerile din Bucuresti, candidatii partidului con-
servator-democrat sunt alesi catesi trei impotriva guvernului
si a celorlalte doua particle.
Este adevarat c5, din aproape cinci mii votanti, candida-
tii takisti n'au putut obtine decat, de aa maximum 1300 voturi
la 1100 si ceva. Faptul material ins& era ca, la balotagiu i la
majoritate relativa catesi trei candidatii lui Take Ionescu
triumfau.
Numirea lui Ionel Bratianu ca prim-ministru dO, prilej
presei takiste s'A atace pe foul sef al guvernului pe un motiv
de forma: de unde procedura constanta a regelui Carol era
de a-si alege singur pe intaiul sau sfetnic, clandu-i apoi insar-
cinarea de a forma cabinetul, de astadata consiliul de ministri
a favait regelui un raport prin care recomanda pe Ionel Bra-
tianu, iar regele a aprobat raportul.
Era o formalitate MIA nicio importanta care, totus, a
provocat destula consumatie de cerneald.
La 1909 aceste mici sicane aveau Inca importanta lor.
Faptul demn de luat in constideratde era ca partidull libe-
ral daduse dovada de simt politic i moral cand, dintre toti
fruntasii sM, si-a oprit alegerea asupra. fiului mai mare al luti
Ion C. Bratianu.
Regele Carol avu.sese pentru Dumitru Sturza o mare prie-
tenie, fiindca Sturza, dupa ce atacase cu mare vehementa pe

www.dacoromanica.ro
 215

printul Carol, ajunse in urma cel mai obedient sfetnic al sau.

Dumitru Sturza era aceffa care introdusese pupatul mainei re-
gale la marile solemnitati. Regele Carol, care era foarte sini-
tor la asemenea adulatiuni, tinea in mare stima pe batranul
om politic. De aceea, dupa ce a fost kilt prirneasca demi-
siunea, i-a trimis urmatoarea scrisoare pornita din inimä:
Cuvintele nu pot ardta mdhnirea nth/Tied de care este cu-
prinsd inirna mea in acest moment durcros cdncl aflu cä sand-
tatea dumneavoastra zdruncinatd vã sileste a cduta linistea si
oclihna clupd o muncd necurmatd de peste o jumdtate de veac.
Nepretuitele servicii ce ai adus tdrii si Coroanei ca bdrbat
de Stat si Ca om al stiintei, vor rdmdnea nesterse in inima tu-
tulor $i vd vor asigura o vestincd recunostintd.
Din addncul sufletului meu vel multumesc pentru nestrd-
mutata d-voastrd credinta si pentru statornicza sprijin care
mi-au inlesnit indeplinirea grelei mele cherndri in atdtea im-
prejurdri cOnd era vorba de interesele cele mari ale patriei.
De-a pururea imi voi aminti de acest lung rdstimp in care
n'ati incetat a fi pentru mine un sf dtuitor incercat, insufletit
de un in'alt sentiment al datoriei si al ITinelui scumpei noastre
Romdnii.
Facd bunul Durnnezeu ca oclihna sä va restabileascd sdnet-
tatea spre a ne folosi si de aci incolo de bogata d-voastrei ex-
perienta si mai cu seamd de acea neclintitd crectintd care ea1
lost indreptarul nesoviiitor in lunga d-voastrd viatd.
Primeste dar, scumpul meu domnule Sturm, aceste calde
urdri drept cea mai sincerd meirturie a parerilor mele de reiu
4 ca un semn al sentimentelor de vie afectiune si recunOtinte4
ce ti le voiu pdstra in totdeauna.
CAROL"

Cat de zadarnice si de putin trainice sunt aceste laude a-

dresate de cei mari celor mai mici si cat de putina Inraurire
au ele asupra mersului fatal al vremuritor si al evenirnentelor,
ne spune uitarea definitiva care a acoperit memoria lui Dumi-
tru Sturza chiar din ziva intai dupa retragerea sa din capul
partidului liberal si al guvernul0. i, cu toate acestea, DumItru
Sturza a lost un om de elitaffoarte cult, foarte muncitor si
foarte aciErin viata politica.
Dumitru Sturza, mai mult decat toti ceilalta barbati frun-
tasi ai tarii, mai mult decat Cogalniceanu, Ion Bratianu, C.
Rosetti, Ion Ghica, Lascar Catargiu, Petre Carp, etc., era de-

www.dacoromanica.ro
 216

Vinatorul a multor acte si documente cu caracter politic de cea

mai mare insenmatate.
Arhiva mt cea mai bogata si mai voluminoasa din cate
au avut barbatii pdlitici cand va fi cunoscut& in intregime,
ne va Invata multe lucruri pe earl noi cei de astAzi nu le cunoa-
stem, de aceea nu le putem aprecia cum merit&
Se spune ca in noaptea de 11 Februarie 1866 cand a fost
detronat Vocla-Cuza, Dumitru Sturza a intrat cel dintai in ca-
binetul de lucru al Domnitorului.
Pe candofiterii din conjuratie si ceilalti conspiratori erau
concentrati in camera mud Cuza spre a-i obtine abdicarea, Stur-
za a cautat corespondenta Domnitorului, pe care si-a apro-
piat-o in intregime. Intre hartiile acestea, se afla i intreaga
corespondentä secret& a flui Cuza, printre care tratativele lui si
scrisorile schimbate cu Impdratul Napoleon al III-lea pentru
dezrobirea, Inca de atunci, a Transilvaniei i Bucovinei.
Daca aceast& corespondent& exista, ea va forma un nepre-
tuit tezaur istoric cand va fi cunoscuta.
Rezultatul balotagiului in Capita la a produs impresie
asupra tuturor oamenilor politici, afar& de Petre Carp, seful
partidului conservator. Omul ocesta avea o stima foarte me-
dical pentru vointa corpului electoral, de aceea nu da nici
o important& vlictoriilor ca i infrangerilor lii alegeri.
A doua zi dup& izbanda takistilor. se duce la Alexandru
Marghiloman.
Intre altele 11 ntreaba :
Tu cat ai cheltuit cu badotagiul de eri 7
21.000 lei.
Pai de, raspunde Carp, nu sunt mai cumintc eu ca. nu
Irni cheltuesc banii cu prostii de astea ?
In cercurile politice ca si in public fac mare im-
presie oarecari cuvinte ale regelui, puse in ordinul de zi catre
armata, dat cu prilejul anului nou.
Aceste cuvinte sunt :
Evenimente ce se desfdsoard in jurul nostru, ne aratd cã
neincetat trebuie sd veghem asupra puterei noastre militare
spre a fi de-a pururea pregdtiti a infrunta primejdiile care s'ar
putea ivi".
Aceste cuvinte dacteau o confdrmare of iciala zvonurilor ce
eirculau de cateva luni in tara, cum ca primejdia unui r&z-
boiu in Balcani este apropiata. Dar, pentru atunci, primejdia
a fost amanata cu trei ani : razbolul n'a izbucnit decat in 1912.

www.dacoromanica.ro
 217

Stirile din Paris asupra sartatatii lui Dumitru Sturza

sunt foarte rele
In hotelul St. James, unde trasese, a fost cuprins de accese
furioase de nebunie. Sturza era cautat de entre marele pro-
fesor de boale nervoase Pierre Maxie si de d-rul Vilaert de la
pitalul St. Antdine. Cu mare greutate, si ascunzandu-i-se a-
devarul, a fost transportat n stabilimentul de boale nervoase
al d-rului Gabius la Suresnes.
In ziva de 11 Ianuarie, partidul liberal a tinut un con-
gres cu delegati din toatä tam, spre a proclama sef al part-
dului pe Ionel Bratianu.
A prezidat presedintele Senatului, P. S. Aurelian, care a
cerut adunarei sä proclame pe Bratianu.
Au mai vorbit : M. Ferichide, presedIntele Camerei, gene-
ralul Budisteanu vice-presedinte al Senatului, Emil Costinescu
rninistrul de finante, Const. Stere in numele Iasului, N. Gane.
Ilariu Isvoranu.
Apoi adunarea voteaza urmatoarea motiUne citita de M.
Ferichide
Membrii partidului national-liberal adunati in Bucuresti,
in sala Bdilor Eforiei in ziva de 11 Ianuarie 1909 reprezentdnd
intreaoa organizatie a partidului liberal din toatd tara, cleclara
Si recunosc pe dIon I. Breitianu presedinte al Comitetului
executiv i conducdtor al partidului NaVonal-liberal",
I. Bratianu a rostit apoi o scurta cuvantare de parere de;
ram pentru starea sanatatii lui Sturza si de fagadueli ca se
va sili sa-si indeplinewca cu folos pentru tara i partid, greaua
misiune ce i s'a lincredintat.
Asupra acestei sedinte solemne, mai adaog o singura ob-
servatie. In urnia evenimentelor mail de mai tarziu, precum
rázboiul l cele ce au urmat, s'a putut observa ca I. Braitianu a
staruit ca d. C. Stere sa nu fie urmarit i trimis inaintea
curtei martiale. Aceasta acoperire a fost interpretata in diferite
feluri iniA adevarul este acesta : Bratianu n'a voit ca unul din-
tre acei sapte fruntasi ai partidului liberal cari a'au proelamat
sef in ziva de 11 Februarie 1909, sa fie lovit de o sentinta ca
tradator de tara.
In noaptea de 24 Ianuarie a murit subit mitropolitul
primat Iosif Gheorghian.
A doua zi moare si P. S. Aurelian presedintele Senatului,
lost prim-ministru cand Dumitru Sturza a fost silit sa se re-
traga din cauza afacerii Ghenadie.

www.dacoromanica.ro
 218

Presedinte al Senatului in locul sail, a fost ales generalul

I3udisteanu.
Un mare eveniment literar Teatrul National reprezinta
pentru intaia oar& Apus de Soare drama istorica in 4 acte, de
Barbu Delavrancea.
Press face o primire mediocra pieeei ,unul din critioi a scris
ca ,.Delavrancea n'a fost nici la inältimea trecutului sau lite-
rar, nici la aceea a marelui subiect ce i 1-a oferit Istoria ce-
lei mai glorioase epoci de vitejie si intelepciune rornaneasca".
Aceasta este si astazi soarta oamenilor de mare talent, in
taxa romaneasca.
La inceputul lunei Februarie congresul se intruneste spre
a alege pe cei doi mitropotiti: primatul murise iar mitoropolitul
Moldovei fusese silit sa dernisioneze.
Mitropolit primat a foist ales Atanasie, episcopul RamnicUlui
Nouilui Severin, iar mitropolit al Moldovei fu ales episcopul
Pimen.
Face senzatie mare In Bucuresti o viguroasa cuvantare
rostita de eatre d. Iuliu Mantiu in Camera de la Budapesta.
Acest discurs a fost rostit impotriva maghiarizarii din armata.
Flind mereu intrerupt din toate partile si din dreapta si
din stanga, d. Maniu spune .
.,Noi nu suritem dispusi s votam darea de barri si de
sange unei armate pe care o puneti in serviciul unei astfel de
tenclint e.
0 voce. Ai gasit in statistica miaara si vitejia roma-
neasca. ?
tefan Pop. Aceasta n'o mate tagadui nimeni care cu-
noaste Istoria.
Duna multe dialoguri si mare zgomot presedintele declara
ca nimeni nu are dreptul s. agite contra limbei de stat.
Contele Bathyaney (lui Maniu). Du-te la Viena ori la
Bucaresti.
Dupa ce d. Maniu mai rosteste cateva cuvinte, presedintele
ii retrage cuvantul.
La sfarsitul lune! Februarie, Alexandra Marghiloraan,
fruntas al partidului carDist, adreseaza o intrepelare asupra
neregulilor dela .ministerul de razboi. Interpelarea era indrep-
tata impotriva generalului Averescu.
De ce tocmai un membi a al partidului carpist a facut in-
terpelarea ? Fiindca generalul Averescu era banuit i chiar
acuzat ca., pe sub mama, lucreaza in intelegere cu Take Ionescu
In consiliul de ministri.
Cronica soptea curn Ca interpelarea era facuta cu apro-

www.dacoromanica.ro
 219

barea primului ministru care, convins de dublul joc al gene-

ralulud, voia sd-1 debarce. Ir;s Ii trebuia un motiv. Motivul
a fost gasit: un membru Insemnat al opozitiei sd-1 interpeleze
#supra nereguaatei gestiuni a ministerului de rdzboi.
Soaptele erau cunoscute de Marghiloman, de aceea acesta
si-a Inceput cuvantarea cu declaratia, cd numai simtul datoriei
l'a impins sä anunte interpelarea, iar nici decum. cd ar fi o
lntelegere in dosul ei.
Interpelatorul aduce mai multe acuzatiuni ministrului
precum: favoritism, surparea spiritalui de camaraderie in ar-
matd, prin introducerea spionajului intre ofiteri, insfArsit de-
lapidarea de bani publici cu prilejul diverselor furnituri. IvIar-
ghiloman citeasa., intre altele, un contract de furaj care e
nul Mud ineheiat de cdtre un senator. Pe aceeas nota, interpe-
latorul urmeazd ardtdnd c. administratia ministerului de rdz-
boi este o administratilune necinstitd.
Generalul Averescu a rdspuns färd, sä. satisfacd, din toate
punctele de vedere. D-sa a spus ceeace, de altfel, era ade-
vdrat cd a nrmat sistemul pe care l'a gasit si care a avut
fiinl d. sub tor4 minitrii anteriori.
Primul ministru a pardsit atunci pe generalul Averescu.
A declarat cd la ministerul de räzboi ca i in alte admi-
nistratii de altfel, sunt nereguli i misund samsarii, ca
va. lua masuri pentru purificarea moravurilor.
In urma ace.stei interpeldri si mai ales in urma discursu-
lui primului ministru, generalul Averescu a fost invitat sd-si
dea demisia; ins& generalul a refuzat si a declarat ca nu va
pleca cleat odatä cu intregul cabinet.
In fata acestui refuz ziarele aiberale au publicat urmatorul
comunicat :
In urma interpeldrii ae Vineri, situatia parlamentard a
generalului Averescu clevenincl dificild, guvernul a prezentat
M. S. Regelui clemisiunea sa.
M. S. Regele a insdrcinat pe cl. I. I. Brdtianu cu formarea
voului minister Care s'a reconstituit cu toti fogii minitri, afard
de generalul Averescu.
lnterimatul ministerului de ritzboiu a lost increclintat d-lui
Toma Stelian, ministrul lustitier.
Ministerul a rdmas, deci. insa generalul Averascu a fost
debarcat.
Ziarele ammt,a. cä Dimitrie Sturza, aproape restabilit, va
pärdsi Pranta st se va duce la Karlsbad.

www.dacoromanica.ro
 220

Mare le Colegiu siege doi episcopi in locul celor alesi

mitropoliti. Pentru episcepia Dunarei de jos este ales Nifon
Ploesteanu, iar pentru Ramnic Noul Severin Ghenadie BA-
cäoanul.
In sfarsit o nouti, alegere partiala pentru Senat da loc
la o apriga. lupta. in Bucuresti. Era o vacanta; la Colegiul I. Cele
trei particle se aruncâ in lupta cu that& puterea. Take Ionescu
nu vrea sa fie infrant cu nici un pret. Conservatoriii carpisti
sunt hotarat,i s. alba, i ei o izbanda de oarece au indicatii
cum cal peste un an guvernul se va retrage.
Candidatii sunt; guvernul preAnita. pe I. Bibicescu director
la Banca Nationala; carpistii pe Teodor Rosetti iar takistii pe
d-rul C. Istrati. La intaiul scrutin nici unul din candidati nu
e ales, dar candiclatul carpist e in cap: Teodor Rosetti cu 529
voturi; d-rul Istrati 510; Bibicescu 452. Guvernul tot in coada.
La balotaj este ales Teodor Rosetti cu Ei42 voturi; d-rul
Istrati intruneste 552 iar Bibicescu ramane cu 373.
Ziarele takiste protesteaza cu vehementa impotriva faptu-
lui ca la balotagiu liberaltii au dat o parte din voturile lor lui
Teodor Rosetti.
De altfel rezultaturl balotajulua confirma aceasta banuiala.
Fantul ca Ion Bibicescu pierduse la balotagiu `79 voturi,
fapt fara precedent pentru un cancUdat al guvernului, faptul
ca Teodor Rosetti castigase dela un scrutin la altul 115 vo-
turi, legitimau acuzatia. Moraliceste, situatia lui Teodor Ro-
setti era salvata., deoarece tot el avusese cel mai mare nurnar
de voturi la intaiul scrutin.
Bratianu, tinand seama si de clorinta regelui, voia sã dea
partidului carpist o victorie care sa-1 recornancle la succesiu-
ne. Batut si in Bucuresti, dupa, ce fusese batut de atatea cut, ar
ii fost greu ca regele tsä cheme la carma, pe Carp inaintea lui
Take Ionescu, dar o victorie carpista in primul colegiu din
Capita la talrii avea o mare importanta. Si in adevar numai
biruinta dela 1909 la colegiul I de Senat din Ef ov a deslegat
mainile regelui.
Teoclor Rosetti si-a datorit alegerea Si faptului ca era
cumnatul lui Voda Cuza. Fapt foarte ciudat, dar i foarte
aclevarat; desi trecusera 43 de ani dela detronarea lui Cuza,
desi Cuza murise de mult i cuzismul nu mai exista decat ca. o
amintire pierduta In negura trecutului, totusi se mai gäseau in
Bucuresti batrani cari pastrau lui Vocla Cuza o aducere aminte
pioasä.
Oandidatul carpist a facut nurneroase vizite electorale in-
sotit de Nicu Filipescu. Filipescu, ca vechi elector, cunostea

www.dacoromanica.ro
 221

coroul electoral din Bucuresti. Cand Filipescu spunea alega-

torului cä Teodor Rosetti este fratele Elenei Doa,mna, deci
cumnatul lui Vocla Cuza, alegatorul se pleca respectuos i fa-
gaduia votul timediat. Filipescu mi-a povestit multe cazuri .in
care alegatori hotarati a vota pentru candidatul takist sau
pentru candidatul liberal, au declarat ca vor vota pe Teodor
Rosetti canct au aflat cd este curnnatul lui Voda.. Cuza.
Popoarele au de multe on asemenea gratitudim care ono-
neaza pe om.
Partidul takist victorios in toate alegerile partiale ca.& timp
era sef a,1 guvernului Dimdtrie Sturza, perde ailegerile par-
Vale dupd plecarea lui Sturza. Intamplare sau rezultat al unei
mai energice conduceri a partidului, faptul era acesta.
Intaia alegere partiala o perd takistii la Prahova la cole-
giuil senatorial unde candidatul lor Christu Negoescu e batut
de candidatul liberal Demetrescu-Agraru. A doua o perd la
Neamtu la colegiul I de Senat, unde la primul scrutin ese in
cap canclidatul carpist Leon Bogdan, iar candidatul takist dr.
Toma Ionescu iese al treilea. In tsfarsit pierci i colegiul I de
Senat din Ilfov. Opinia publica de atatea ori versatild, incepe
sa piarda increderea In puterea fermecatoare a lui Take lo-
nescu. Un general e socotit mare daca invinge, nimenea, nici
oontemporanii, nici istoria, nu pun pret, pe un general invins.
Politica din afard e turbure, stirile rasboinice incep
iarãi ca sä apard in ziare. La Belgrad e fierbere mare, primul
mdnistru rosteste un discurs care e socotit ca i o declaratie
de razboi Austro-Ungariei, un cunoscut general ruts anume
Cernaief apare in Serbia unde agita.
In timpul acesta tarul Ferdinand al Bulgariei vine in tac-
cere in Romania spre a vizita pe regale Carol. Unele ziare in-
treaba ce scqp au vizitele atat de clese ale suveranului bulgar9
Mai tarziu, rostul acestor veniri e cunoscut. Tarul Bulgariei
a venit ca sä obtina dela regale Carol a.stigurarea cum ca. in
cazul unui razboi intre Bulgaria i Turcia, Romania va ramdne
neutra.
Räzboiul balcanic, care a izbucnit in 1912. se fomenta de
atuncl, coalitia micilor state din peninsula era tratata, dar
Bulgaria, care tinea sa i aiba ppatele neamenintat, voia sä
se asigure cum ca Romania va sta linistita. In schimb Tarul
Ferdinand se angaja ca bulgarii din Dobrogea cat i societatea
,Dobrogea" din Bulgaria sd inceteze orice agitatiune impotriva
Romaniei.
La 2 Aprilie se telegrafiza dIn Piatra Neamta cä a in-

www.dacoromanica.ro
 222

cetat din viata Domnita Elena Cuza, fosta sotie a lui Voda
Cuza.
Defuncta a murit la varsta de 83 ani si 9 auni i, dupa
dorinta ei. a fost inrnormantata la mosia So lest din judetul
Vaslui.
In Moldova vestea rnortei a produs o miscare de indaiosare
si de parere de ran, fiindca in aceasta parte a tarn fosta
principesa avea numeroa.se rude si cunostinte.
Cu acest prilej lumea si-a adus aminte ca Domnita a fost
o femee blanda i buna, desi cam retrasa In intimitatea ei
si putin comunicativä. Capita la Li datoreste Azilul de fete
care-i poarta numele.
Cateva luni inainte de a muri distinsa femee a acordat
unui ziarist un interview asupra evenimentelor, alegerii si de-
tronarii lui Cuza.
Iata foarte interesantele a/ninth :
In seara de 3-4 Ianuarie pe cand sedeam la masa in
Iasi, au venit la noi cativa amici, printre care si fratele sau
de arme colonelul Pisoschi ca sa-1 roage sa vie negresit dupa
mask la Elegant", o sala de adunare unde sedea Costache
Rolla, cad asa s'au hotärit nationalist/ ca sä se (lege cu togi
in acea seara asupra persoanei de sustinut la domnie. Cuza,
cu toate rugamintele amicilor säi, n'a volt sa se duca., desi
eu am inzistat pe langa dänisul, si le-a spus: Faceti, voi, ce
credeti caci pe oricine ati alege dintre ai nostri eu aprob
senmez cu amandoua mainile, numai Mihalache sau Grigore
Sturza O. nu fie". Si a plecat la teatru.
Peste noapte, la orele 12, ma pom.enesc cu fratele meu
Costache Rosetti. venind intr'un suflet sa-rni spuna cele petre-
cute la Elegant", cad! 11 rugasem de cu vrerne stl asteptam
neputand A dorm.
Ghici eine s'a ales ? imi zise el.
Nu pot... spune-mi tu in graba.
Bucura-te.
M. bucur. dar sa nu fie Mihalache orki Grigore Sturza.
Dar. haide odata, spune-mi !
Tu te-ai ales.
Ce vorba e asta ? Nu te pricep ! Dar pentru numele lui
Dunmezeu spune-mi odata eine e, nu ma fierbe asa ?
Ia, eine O. se aleaga ? Pe Cuza l'au ales. i s'au jurat
cu totiii de au semnat actul l s'au dus sal ia dela teatru ca
sa-i vesteasca alegerea.
Dupa catva timp a venit l Cuza. Era alb ca laartia la

www.dacoromanica.ro
 223

fata si cum. a intrat in casa s'a trantit pe un fotoliu i mi-a

zis oftand :
Fi-va oare bine de noi ? Fi-vom oare la inaltimea ne-
voilor si ale neamului ?
Peste 19 zile s'a flcut i alegerea din Bucuresti i astfel
s'a infaptuit unirea".
Asupra noptei tragice de 11 Februarie a povestit urma-
toarele:
Era in seara de 10 Februarie pe la orele 7 cancl treceam
la masa impreuna cu Cuza. Vedem un baiat de pravalie, care,
nu stim prin ce minune, patrunsese in palat, ca se apropie de
noi si spune ca L. noapte mii de oameni au sa navleasca cu
armele in palat.
Cuza. retinu badatul i trimise intre altii 3i dupa. coloneiul
Haralambie la care barbatul meu tinea foarte rnult si care
avea comanda trupelor din garnizoana Capitalei.
Stäteam in sala de mancare cand a venit Haralambie.
Auzi, mai Haralarnbie, ce se vorbeste, Ii spuse Vodi, cu
un aer de blictiseala. Se pregateste pentru la noapte revolutie
mare si tu nu stii nimlc.
Nu stiu, Maria Ta, raspunse flegmatic Haralambie.
Ba inca au sa naAleasca. in palat in timpul noptii, a-
daogaiii eu, sculandu-ma dela masa.
Nu crede, maxitä doamna, zise el. Poporul Capitalei are
admiratie pentru Maria Voastra., iar Domnitorul poate compta
pe armata sa legata prin juramânt. Si apoi, ca sa. ajunga ci-
neva la Marine Voastre, doar va trebui sa treacä mai intaiu
paste corpul meu.
Trecuram din sala de mancare in biroul de lucru. Cuza
ruga atunc,i pe Haralambie ca, pentru arice eventuailitate, s94 se
indoiasa garda in acea noapte la Palat. Trecui la copii, caci
eu locuiam partea Palatului despre biserica Cretulescu. Dar
nu stiu de ce eram foarte nelinistita.. Asiguraxile lui Haralam-
bie nu ma, convinsese de fel. Am chemat in camera rnea pe co-
loneilul Pisoski, unul din aghiotanti si i-am spus :
Veat Pisoski, eu am mare teama cad ii tli pe Voda qat
e de Increzator ; ia mäsuri si daca o fi ceva da-mi l mie de
stire".
UrmeazA oarecari amanunte asupra actului detronarii. Aci
nu dau, Insa, decat faptele ce privesc pe colonelul Haralambie.
Doamna Elena mai departe :
Multi din conjurati au regretat mai apoi fapta bor. Si co-
lonelul Haraflambie a fost unul din aceia earl s'au càit foarte

www.dacoromanica.ro
 224

mult, cad in actul sax a fost convins de o femee pentru .care

el avea o mare pasiune.
Intr'un tarziu noantea, pe cand ma trudeam S ä adorm., aud
un zgomot asemanator descarcaril unui foc de pistol. Sar din
pat speriata si spun guvernantei franceze, care dormea in ca-
mera de alaturi :
Scoala-te repede, Florentina, i vezi ce e. Mi se Dare c'am
auzit o detunatura de arma.
De-odata Florentina intra infricosata spune :
Alteta, este imposibil de trecut prin coridcarele pala-
tului ; toate sunt pline de soldati si ofiteri. Mi s'a ref uzat mice
lamurire. Usa Altetei Voastre este pzitã de trupe i un ofitecr
stä in dreptul ei.
Atunci ma imbracat repede, lasai copiii in grija Florentinei
si desehizand cu curaj usa, am vroit sä trec. Dar fui oprita.
Trupele stateau clg o parte si de alta a coridoarelor i soldatii
imi barara drumul.
In laturi, le strigai eu, voiu sa tree la Domnitor.
Nu se poate, imi raspunsera ei.
Si cu toate astea nu ma poate impiedeca cnimeni sa sa
nu vad pe Donmitor, repetai eu, trebuie sa tree.
Un capitan, care pana atunci ezita sa se apropie de mine,
inainta, i cu un aer Unitit imi spuse :
Maria Ta, in zadar incercati, nu se poate trace inainte.
Si apoi e si inutil. caci fastul Domnitor nu mai e in palat.
. Atunci am auzit pentru prima oara cuvantul de fastul
Domnitor". Capitanul, daca nu ma insel, era Pilat. IVIi se paru
ca tot parnantul se invarteste cu mine.
Imi reculesei puterile. Cerui sa mi se aduca colonelul Pi-
soski. Intre douà garde, aghiotantul nalatului sosi.
Ce s'a intarnplat? ii intreb.
Nu stiu mimic, raspunse Pisaski.
Trec in odaie, i cad zctrobita, deschid ferestrele palatului
si vazand grupuri de soldati in mute, ii intreb :
Unde este domnitorul vostru.?
L'au dus, nu mai este aci, mi se raspunse.
Se face ziva i nici o stire de nicilient.
Dunä cateva ore, o trasura inchisa ma astepta la scara pa-
latului. Ma urcai Cu cei doi mph i pe cand voiam sä cotesc
spre Cotroceni colonelul Solomon (comanclantul regimentului
de cavalerie) opri trasura si-mi zise :
Snune Mariei sale ca armata nu se solidarizeaza. con-
juratiei si c. un cuvant asteapta. dela Domnitorul ei pentru a-I
remtrona"

www.dacoromanica.ro
 225

Sosesc la Cetroceni i intru cu copiii in odaia lui Cuza. El

se plimba nervos dintr'un colt intr'altul al odaiei si era lin-
bracat civil. Cum il vazui izbucnii in lacrimi. Figura lui ayes
paliditatea rnortei. Dar el ii stapani emotia i revolta i ma-
intã si bland.
Ah, ce suras, par'cä t acum m. inghiatA. Se apropie de co-
pii si-i rnangaie.
Fii linitit. imi zise el. Vom pleca din tar a. 01 vom trai
departe i linistiti. S'a savarsit ceea ce eu doream de mult, insa
s'ar fi putut petrece altfel lucrurile. Tu tii ca n'asteptam de
cat aaspunsul viitorului Donm strain pentru ca a ma retrag
din domnie. Dar armata, scumpa mea armata n'as fi voit s'o
vad calcandu-si juramantul de credinta.
Armata te urrnea4 i e cu Maria ta, ii ra.spunsei eu.
neputand sa pronunt tare numele colonelului Solomon din ca-
uza gardei care se afla in odaie cu noi, Ii spusei. insa cuvin-
tele lui.
Nici odatä nu voiu tace varsare de sange pentru a-mi
reca.pata tronul".
Asupra celor petrecute in camera lui Cuza in noaptea de-
tronarii nici un cuvant.
Acum eine a fost baiatul de pravMie care a intrat in palat
spre a vesti pe Domnitor ? Acesta a fost un domn Dogarescu
care pe atunci, era scriitor la Trompeta Carpatilor", ziarul lui
Cezar Boliac.
In ajunul detronarii, locotenentul Gorjan mai tarziu
general a venit la Cezar Boliac p comunicat curn cä la noa-
pte 4000 soldati, vor navali in palat spre a detrona pe Cuza.
Atunci s'a hotarat ca cineva sa fie trimlis la palat spre a vesti
pe Domnitor. Dogarescu s'a of erit dupa, ce a scris urmatorul
biletel
Maria Ta.
Am vend a va spune cd 4000 de oameni vor ndvdli in
palat pentru a vd sili sd abdicati dela tron cdnd, Ut o ord anu-
mita din. noaptea accasta, se vor &age clopotele de la toate
bisericile".
Ocest domn Dmarescu era, in anul 1909, comerciant la
Predeal.
In ziva de 6 Aprilie a sosit In Bucuresti principele Fre-
Vol III. 15

www.dacoromanica.ro
 226

deric Wilhelm Victor August Ernest, kronprintul german. Prin-

cipele a venit trimis de Kaizer ca sä felicite pe regele Carol
pentru aniversarea sa de 70 and.
In Capita la i s'a facut o primire cu mare pompa.
Pentru a pune in vedere ironia evenimentelor, sa spunem
ca presa din Bucuresti scria atunci ca acest tanar blond, cu
bunatatea. in fata, era menit sa se urce pe treptele unuia din
cele mai puternice tronuri". Iar la nasterea a, cand actualul
Kaizer anunta In familie cã noul nascut e un baiat. batranul
imparat Wilhelm I. a exclamat :
Ura ! pentru imparati.
Acesti oatru imparati erau ; el, fiul sau kronprintul Fre-
deric. viiitorul kaizer Wilhelm II si noul näscut.
Anoi a sosit in Bucuresti, tot pentru sarbatoarea regelui,
si printul Carol Anton Frederic Wilhelm Ludovic de Hohen-
zollern, fratele mai mic al principelui Ferdinand, viitorul rege
al României. Acestuia nu i s'a facia primire oficiala.
Kronprintul, insa, a fcst primit ca un suveran.
Dela gara, cortegiul a pornit spre palat in ordinea urma-
toare :
Prefectul politiei, d. Emil Petrescu ; un escadron de jan-
darmi calari ; trasura cu regina i krornprintul in fata princi-
pele Ferdinand ; träsura cu principele Carol Anton 0 princi-
pele Carol al Romaniei ; un escadron de jandarmi. Apoi trasu-
rile cu Celelalte persoane de distinctie. Regele Carol a primit
pe Kronprint In capul scarei la palat.
In ziva de 8 Aprilie a fost serbata aniversarea de 70 ani
a regelui Carol. Serbarea a fost facuta in ceraul intim. al fami-
liei Hohenzollern, de aceea nu au fost de fata, i ali suverani.
Faptul c Imparatul Germ.aniei a trimis pe insus mosteni-
torul tronulul ca sä felicite pe rege, a avut 0 urn alt incteles :
acela ca Ymparatul care mai de mult. era in raceala cu Regele
Romaniei, a voit sä semneze impaicaciunea. De aceea kronprin-
tul a venit insotit de o stralucita sulta. precum generalul Von
Schenk, generalul baron Marschall. colonelul Hainecius, colo-
nelul von Kodern Oppen, locot.-coloneil Behr, d. Sommer.
A doua zi s'a oficiat un serviciu divin la mitropolie, a fost
o receptie In palatul mitropolitului primat, o defilaxe de trupe
pe bulevardul Maria sub comanda d-lui general Coandl.
In acelas timp a fost un serviCiu religios la catedrala Sf.
losif, la care n'a asistat regele, ci numai un aghiotant regal,
precum i d. Vintila Bratianu, primarul Capitalei.
In schimb, la bisenica evanghelica din strada Luterand, au

www.dacoromanica.ro
 227

asistat regina si kronprintul. De asemenea regina i printul

german au fácut o vizitä la institutul Diaconeselor din soseaua
tefan cel Mare.
Seara reprezentatie de gala la Teatrul National cu urma-
torul program :
I) Imnul imperial german, executat de orchestra ministe-
rului de instructie.
II) Vcrsuri spuse de d-nii Constantin Nottara, Vasile Leo-
nescu si Bulanclra.
III) Actul al III-lea din Apus de Soare" al lui Barbu De-
lavrancea.
IV) Carmen Seculare" un act de D. Anghel i S. 0. Iosif.
A treia zi a fost la palatul regal un pranz de Talk cu care
prilej regele si kronprintul au rostit toasturi calduroase.
Regele Carol a fost, cu acest prilej, numit general feldma-
resal au arma,tei germane.
Toasturile regelui si al printului de Coroana n'au avut ca-
racter politic, afar& de un pasagiu din toastul regelui care
a fost foarte senmificativ.
La pranzul de gal& dat in onoarea printului de Coroana.,
ordinea la mas6,1 a fost uriratoarea :
Regele Carol avand Ia stAnga pe d. Kiderlen Vaechter, mi-
nistrul Germantei la Bucaresti, d-na Poenaru, generalul de
Schenk, P. P. Carp, colonel conte de Roedern, Al. Djuvara, lo-
cot.-colonel conte de Schweinitz, V. G. Mortun, locot.-colonel
Behr, generalul Beteanu, D. Fiodor, locot.-colonel Greceanu,
locot.-colonel Brociner.
In dreapta : principesa Maria, printul Ratabor, d-na Elisa
Greceanu, d. Gh. Gr. Cantacuzino, contele de Bismark, Spiru
Ilaret, col. de Rohrscheidt, Toma Stelian, aptitan de Massow,
general Coanda. Basset. locot.-colonel Baranga, Major Toro-
ceanu.
In fata regelui : regina care are in dreapta pe principele ger-
man, principele Ferdinand, Ionel Brätianu, general von Mar-
schall, M. Ferichide, colonel von Oppen, gen. Vartiadi, Vinti15.
Brättanu. comanclant Gracosky, locot.-colonel Magheru, maior
Berindei.
In stdnga : principele Carol Anton de Hohenzollern, d-na
Baranga, general G. Manu, col. Heinecius, principele Carol. E-
mil Costinescu, col. dr. Wiedermann, I. Kaltinderu, gen. Crlini-
ceanu, Emil Petrescu. colonel Baranga, maior Stratilescu si ca-
pitan Manu.
SI nu pierclem din vedere 0, Take Ionescu, desi *ef de

www.dacoromanica.ro
 228

partid, nu era printre invitati. ceeace insemna ca regele Carol

nu-1 recum*ea. Aceasta era o distinctie pentru surceisiunea la
ffuvern.
Nu voiu da in intregirne toastmile regelui Si al printului,
ffindca nu prezinta importanta istorilca; voiu reproduce numai
acele parti earl sunt semnificative pentru neclintita credinta a
regelui Carol fatä de Germania si de Prusia in special.
Regele vorbeste :
De mai bine de 60 de ani ma leaad streinse legaturz de
brava armata a Prusiei. Prin numirea mea ca general feldma-
resell ele au devenit inciisolubile. Lunga mea cariera militard
capata prin aceasta o indltdtoare si totdeodata istorica inche-
fere".

Acest legamant, aceasta, fagaduialä, regale Carol a respec-

tat-o pan& la moarte. Cand au sosit zilele grele dela 1914 a
staruit din rasnuteri ca Romania s4 alerge cu armata ei in
ajutorul Germaniei. Neputand duce tara dupa el. in contra
Germaniei n'ar fi mers niciodata.
Toastul kronprintului a fost un simplu toast de protocol
fara nici un cuvant care ar putea fi subliniat.
Guvernal roman hotaraste s recunoasca independenta
Bulgariei. Regele Carol trimite tarului Ferdinand urmatoarea
telegrama :
Malestatei Sale Tarului
Sofia
Sunt fericit ca ceea ce am dorit cu totii s'a putut realiza.
Ma grabesc sa exprim Majestatei Voastie felicitarile cele mai
cordiale i rog pe atotputervicul sd ocroteasca pe M. S. Tarina
pe M. Voastra. Poporul meu impdrtaseste fericirea poporului
bulgar cu care e in relatii asa de amicale.
CAROL I
Fatarnicia acestor obligatorii acte de curtenie i politep,
este aceias intotdeauna. Caci in ciuda relatillor asa de amdcale,
de earl vorbeste telegrama regelui, bulgarii conspirau impotriva
Dobrogei ; iar in cartile lor de istorie *ti de geografie, intro-
duse in colile publice, Dobrogea figura ca parte integranta a
Bulgariei.
In timpul acesta pacea in Balcani era tot mai mult a-

www.dacoromanica.ro
 229

menintata la Constantinopol Junii turci clau o lovitura : A-

dunarea Nationala voteaza detronarea sultanului cu majori-
tate de 150 voturi. peikul Islam a consimtit la detronare. Dupa
trecere de cateva zile sultanul, nevoind sa abdice, a. fclst de-
tronat cu forta.
Preisa, franceza comenteaza cu amaraciune vizita kron-
printigui in Romania si felul in care a fost primit. Ziarul Le
Temps" spune ca aceasta vdzita arata ca influenta germana s'a
infipt definitiv in Romania, nu numai in ce priveste politica,
finantele si economia, dar si in ce priveste literatura i artele.
Ziarul acuza guvernele franceze cari au lasat campul liber
Germaniei far5, a cauta sä reactioneze. Acura e prea tarziu si
nu mai e nimic de facut.
-L Presa bucuresteana a inregistrat o pierdere dureroasä.
Ziaristul Dimitrie Marinescu, mai tarziu cunoscut sub numele
de Marion, mune cu care a iscalit in presa, a incetat din viata.
Era redactor al ziarului Universul.
Specialitatea lui erau cronhcele glumete pe care le-a pu-
blicat timp de aproape 20 de ani in Universul i in Veselia,
iar marea lui predilectie era satira contra soacrelor.
Era un cronicar popular foarte gu.stat in cercurile de jos
ale populatiei.
La Curtea de casatie se tine o sedinta solemnä pentru
instalarea a cinal consilieri numiti din nou. Acestia sunt :
Scarlat Ponescu, Panait Ionescu, C. Marinescu, Gr. Stefanescu
si V. Pretorian.
Inaintarea lui Scarlat Popescu este viu comentata, caci a-
cesta era magistratul independent si integru care, in cali-
tate de prim-presedinte al Curtei de apel, a facut atat de mult
sange rau diferitilor ministri cari se abateau dela calea cea
dreapta. In toate cercurile, in opinia publica inaintarea dem-
nului magistrat. este indeobste aplaudata.
Arta romana incearca o pierclere insemnata : pictorut
F,ugeniu Vottnescu. rnaestrul marinelor, a incetat din viat5,. Eu-
geniu Voinescu ocunase i inane functiuni, fusese coesul la 0-
desa si prefect de judet
Pe la mijlocul lunei Mai au sosit In Bucuresti 102 rztu-
denti bulgari si sapte studente
La Academia Romana se face receptia lui Duiliu Zam-
firescu, ales in locul lui D. Olanescu (Ascanio). Sedinta a lost
prezidata de Anghel Saligny.
Duiliu Zamfirescu spune ca, potrivit traditiei, ar trebui sa
vorbeasea desnre Olanescu, dar fiindca era prea bun prieten

www.dacoromanica.ro
 230

cu el, ii e teama el nu va putea fi obiectiv, de aceea va vorbi

despre poporanism in literatura.
Cele dintai Incercani de poporanism s'au facut la noi,
spune Zamfirescu, de catre Cosbuc si Goga. Amandoi, insa au
mari defecte : le lipseste lirismul i mirajul. Mai vinovat insa
decat Cosbuc e Goga. Citindu-1 ti se desprinde ideea unui a-
rendas de talent".
Creanga, insa, ramâne scriitorul adevarat de talent, fiindca
scrtierile sale sunt lipsite de tendinte.
Acest discurs i aprecierile f acute de noul academician, au
dat loc la o nasionata polemica in lumea literataor nostri. A-
ceasta cu atat mai mult cu cat Zamfirescu a tratat foarte rau
pe Vasile Alecsandri.
Raspunsul 1-a fäcut Titu Maiorescu, care a administrat lui
Zamfirescu o dojana parinteasca. Maiorescu a terminat a
vorbele :
Rolul durnitale, d-le Zamfirescu, este de a produce ldsdn-
du-ne noud, publicului, grija de a aprecia valoarea acestor 23r0-
ductii.
- Vizita Kronprintului german este urmata, la scurta dis-
tanta, de vizita arhiducelui Ferdinand, mostenitorul tronului
Austro-Ungariel.
Situatia turbure din Balcani, pregatirile de razbai ce se
faceau in Serbia. in Bulgaria si in Muntenegru, violenta atitu-
dinii Serbiei, incurajata de Rusia, llsau prea puttne sperante
cum ca pacea va fi mentinuta inca multa vreme. De aceea Pu-
terile Centrale incepeau sä se pregateasca pentru conflictul care
vedeau bine ca va trebui ä. isbucnetsca nu tocmai tarziu.
Romania fhnd unul din factorii de care Germania si Aus-
tro-Ungaria aveau nevoie la ziva conflictului, atat Berlinul cat
si Viena se intreceau in acte de curtenie. Mai ales vanitatea
regelui Carol cautau s'o gadile, stiind Ica batranul rege era f oar-
te simtitor fa:0, de onoruri i mari laude.
Mostenitorul tranului austriac venea precedat de o reclama
mestesugita: aceea ca el ar fi un mare prieten al romanilor si
un tot atat de mare dusman al ungurilor. Se urma cu acest
prilej, vechea politica de basculã a Vienei care, spre a infrana
pretentiile prea mari ale maghiaxior, le prezenta speetrul ro-
manesc, i, spre a se zadarnlci indreptarea romanilor din Ar-
deal catre Bucuresti, li se dädeau, din timn in timp, si in toate
ocaziile grele pentru monarlhe, sperante stralucitoare de rea-
Ilizare inauntrul imperiului.
De asta data arhiducele Ferdinand Ii pregatse bine te-

www.dacoromanica.ro
 231

renul, asa c In Romania era asteptat cu mare simpatie, cu

entuziasm chiar. Presa de toate nuantele 11 prosIaveau ca pe
un nepretuit prieten al neamului nostru.
La Sinaia, unde trebuia sa scoboare arhiducele din tren
pe pamantul romanesc, preatiri maxi. Pe langa drapelele ro-
mânesti, austriace si unguresti, lume multa din Bucuresti. $i
numeroase delegatiuni venira
0 delegatiune de 400 romani din Transilvania venise din
ajun spre a intampina pe arhiduce cu urdri de bun sosit.
Societatea Transilvania" din Bucuresti trimiiisese o de-
legatiune.
Studentii universitari, Liga culturala, romanii ardeleni sta-
biliti in regat aveau delegatille lor.
La Sinaia simpatia pentru arhiduce era insotita de ob mare
animozitate in contra ungurilor. Studentii veniti din Bucuresti
rapeau drapelele unguresti pe unde le intalneau.
Un comerciant ungur a arborat numai drapelul ungurese,
mai multii comercianti climprejur 1-au somat sa arboreze 01
drapelele roman i austriac : dupa ce ungurul s'a executat i
s'a pretins sã dea jos steagul unguresc. Cu mare greutate poli-
tia a putut biniti spiritele
La Bucuresti, insufletirea era mare in cercurile studentesti
si in cercurile politico. Ca in totdeauna. pe langa vestile exacte,
circulau In public tot felul de zvonuri de fantezie. S spunea,
din ureche in ureche, cum ca. arhiducele vine cu planuri mari,
ca vine sa trateze cu Romanii, pentru ziva cea mare care se
apropie. o alianta bazata pe intregirea regatului cu Ardealul.
Arhiducele asa se spunea fiind un hotarat dusman
al ungurilor, vrea sä. micsoreze pe acestia, clandu-le douti. lovi-
turd. : pe de o parte sa acorde Oroatilor libertaki autonome, pe
de ah,a parte sa treaca Ardealul la Romania.
Leganati de asemenea soapte, Romanii asteptau acum. pe
arhiducele Ferdinand ea pe cel mai bun prieten al lor.
Duna ce a intrat In tara, un incident hazliu s'a produs :
d. dr. Anghelescu, lost ministru al instructiunii, s'a prins cu
mecanicul trenului imperial ca-1 va intrece cu automobilul. pi,
in adev&r arhiducele, caruia i se povestise ramasagul, a urma-
nit vesel p fereastra vagonului, pan& ce a intrat in gara Si-
nailia, goana automobilului pe soseaua paralela cu calea ferata.
in aura Sinaia, cand arhiducele se arata in ua vagonului.
urale nesfarsite Ii salutara.
La Sinaia mari serbafri in onoarea Arhiducelui.
Decoratiile au plouat din amandoua partile, singur Arhidu-

www.dacoromanica.ro
 232

cele, care noseda colahul _Carol I" cel mai Malt ordin roma-
nese, n'a fost decorat.
Mil de tarani fura adusi in costume de sarbatoare, fiindca
acestei primiri regele Carol tinea sa-i dea un caracter exelusiv
popular. Baza acested) receptiuni era : mare si frateasoa prie-
tenie cu Austria, ostilitate fata de Ungaria.
Duplicitatea politiceii de pe vremuri era demna de notat.
In horele ponulare intinse sub brazii seculari, se prindeau
pr1incipesa Maria regina de astazi principesa BHsabeta,
principele Carol, pana si mica, principesa Maria. astazi regina
SerWei.
Apoi coruri i cantece nationale.
D-soara. Anghel a cantat Dupa. fragi ai dupa, inure" sl
Mandrulita dela Munte". Corul muzical Hora" a cantat Im-
nul austriac", Lele cu scurteica verde" si Hora fetelor".
Toate acestea pe platoul cazarmei pompierilor.
0 delegatie de studenti venita din Bucuresti ca sa protes-
teze in contra primarlei care arborase cateva drapele unguresti
si spre a rupe drapelele, a fost impiedecatä de politie ca sa ac-
tioneze.
A doua zi, o delegatie a romanilor transilvaneni corn-
pusa din Dumitru Popovici, Ion Scurtu i Nicolae Mircea, 1) co-
proprietarul berariei Canil cu bere" a fost primita de Ar-
biduce. Aceasta clelegatie a inmänat un pergament omagial si
a expus doleantele romanflor din Ardeal. Audienta a tinut o
jumatate de Gra si a fost urmatd, bine inteles, de cornentariile
cele mai inflorite pentru felicirea neamulun rornanesc.
Unele ziare au facut chiar indiscretiuni afirrnand ca Arhi-
ducele s'ar fi aratat, in declaratiile sale, adversisul politicel
unguresti.
Cum aceste indiscretiuni nu puteau' veni decat dela mem-
brii delegatiunei, acestia s'au gräbit chiar a doua zi sä publice
prial ziare o declaratie, in care afirmau ca, din partea lega-
tiunei austro-ungare au intampinat o primire foarte bine vo
itoare, iar in audienta, n'a urmat alta convorbire decal mani-
festatia sentimentelor omagiale ale rornanilor.
Dar nimeni n'a lost inselat.
Un incident la Sinaia care face senzatie : sapte unguri cari
se aflau de fata. cand Athiducele a qntrat in Castelul Peles,
n'au voit sa, se descopere and muzica a intonat imnul impe-

1) Nicolae Mircea este nefericitut comerciant care s'a sinucis,

aruncându-se pe fereastrA, in Decembrie 1929.

www.dacoromanica.ro
 233

rial austro-ungar. Mai multi romani transilvaneni, cari se a-

flau de fata, i-au somat sa se desconere si de aci o oarecare
a gitatie.
Ziarul Pester Lloyd dAn Budapesta a osandit purtarea un-
gurilor declarand ca au meritat ofensa ce ii s'a facut de catre
Romani.
Dar la Budapesta toate aceste intamplari fac senzatic
ceeace a motivat publicaraa until comunicat oficial de catre
guvernul ungar. Comunicatul desmintea zvonurile raspandite
cuin ca drapelul ungar ar fi lost insultat la Sinada precum si
cä un atentat ar fi fost indreptat contra Arhiducelui.
S'au desmintit olicAal si svonurile privitoare 1a dedaratiile
jignitoare pentru unguri facute de Arhiduce. delegatiei roma-
nilor tranisilväneni.
In urma plecarei Arhiducelui, d. dr. Alexandru Vaida-Voe-
vod a dat urmatorul interview ziarelor :
Ce impresie v'a fdcut primirea strdlucitd a arhidu-
celui ?"
Noi Romanii din Ungaria suntem foarte multaimyti de
faptul c6.4 fratii nostri din regat au nrimit astfel pe motenito-
nil nostru. Dinastieismul nostru este in deobste cunoscut. Cad .
numai in dinastie mai putem spera pentru imbunatatirea soar-
tei noastre politice. Dar trebue sä marturisesc ca clinasticismul
nostril se indreapta astazi in deosebi catre arhiducele mosteni-
bor. In el ne-am pus noi sperantele i de-aceea nu putem decat
sä ne bucuram and vedern ea i se rata simpatii atat de cal-
duroase.
Cum ati primit stirea despre audienta delegatiei roma-
nilor transilvdneni?
Am primit-o cu foarte multa satisfactie. Nat n'am prea
lost pana acum alintati din partea Coroanei, cu dovezi de con-
sideratie obiectiva pe care insa, noi credem c'o meritam. In spi-
ritul de dreptate si intelepciunea Arhiducelui ne-am pus in-
crederea.
Primirea acestei delegatii a fost pentru noi o dovada cã
parerea noastra n'a fast gresita. Alteta Sa imperiala nu s'a
Efiit sa primeasca o delegatle de Romani transilvaneni, ara-
tand prin aceasta ca poseda un mare spirit de dreptate, ca
priveste in acelas fel toate popoarele monarhice i ca nu se
sfieste sa arate in mod favi§ aceasta.
Ce credeti despre demonstratiile anti-maghiare si bat-
locorirea steagurilor unguresti?
Parerea mea este ca, acestea nu sunt decat inventii. Des-

www.dacoromanica.ro
 234

mintirile categorice vendte din toate partile dovedesc indeajuns

aceasta. Presa maghiard a exagerat cu intentie faptul spre a-i
da caracterul unei chestii de stat, dar nu si-a ajuns scopul.
Ce credeti clespre efectele ce va avec', vizita?
Cred c aceastd, vizit4 va avea, atat pentru monarhie
cat i pentru Romania, rezultate insemnate, earl vor fi insa,
acestea, nu se poate spune de pe acuma. Nurnad tarziu ne vom
da seama de ele".
Acest interview, in care fruntasul ardelean a cautat tot
timpul s. stea In marginile banalitätei protocolare, este cea
mai buna doviada ca vizita Arhiducelud n'a lamurit nimic in
ce privea relatitl,? dintre Austro-Ungaria i Romania. Ea a do-
vedftt insa cu prisosinta un lucru: acela ca intre Ungaria si
Romania nu putea sa fie, cu nici un pret fratie de arme.
Razboiul dela 1916 a confirmat acest sentiment.
Vizita Arhiducelud austriac nu era privita cu acelasi op-
timism in toate cercurile politice. Daca liberalli i Take Io-
neEcu se sileau sä. taca resentimentele in contra ungurilor St
sã nu fie turburate zidele de sarbatoare, Filipesm dimpotriva,
zgandarea si incuraja manifestatiile anti-maghiare.
Am spus ea, trei ardeleni, reprezentanti ai Romanilor tran-
silväneni stabiliti in regat, au cerut si au obtinut o audientd
la Arhiduce; audienta a durat o jumatate de ora.
A cloua zi Epoca a publicat urmatoarea notita care a facut
mare valva la Budapesta si a provocat o violenta campande de
presa cat §i comunicatul guvernului maghiar de care am vor-
bit mai sus.
Iata notita Epocei:
AUDIENTA ROMANILOR TRANSILVANENI LA ARHIDUCELE
FRANCISC FERDINAND
O clelegatie a romdnilor transilvdneni stabiliti in Roma-
nia a cerut o audientd A. S. I. R., printul de coroand al Austro-
Ungariei.
D-nii I. Scurtu si Mircea s'au prezentat mai intdiu la re-
seclinta de yard spre a inmdna cererea lor impreund cu textul
adresei ce vor sd prezinte arhiducelui Francisc Ferdinand.
Ddnsii au fost primiti de d. Ugron, secretarul Legatiei, care
este ungur si care a cdutat sd pue tot felul de piedici.
In urma unui nou clemers pe lcingd printul Schvenburg,
s'a dat curs cererei de audientd.
A. S I. si R. a primit delegatia in moclul cel mai cdlduros
0 a spus cd she cdt suferd romdnii transilvdneni.

www.dacoromanica.ro
 235

Eu stiu tot si vad tot. Stiu ca, pe drumul ce l'am facut

ca sa yin la Sinaia, romanii au volt sa las& la gad ca sa m.
vada i tiu ca in dosul fiecarui arbor se ascundea un jandarm
si ate un strutrichter care Ii opreau.
stiu ca romanii au lost totdeauna credinciosi Casei Hab-
sburgilor si. fi siguri c yeti capata dreptate".
Acea.stä notita a suparat mult nu numai pe unguri, dar
f apt foarte curios chiar pe Take Ionescu, deaceea presa
care-i urma inspiratirile, nu numai a nu a publicat acest ras-
puns al Arhiducelui dar inca a blamat Epoca dandu-i i o acra
desmintire.
Imediat dui* publicarea nctitei din Epoca, o noua fier-
tare a inceput printre ungurii din tara, iar ziarele publicara
stirea ca politia de sigurantd, a primit informatiuni sigure
e. doi unguri au intrat in Romania spre a atenta la viata Arhi-
ducelui.
Aceastä vrajmasie a ungurilor a autorizat banuiala cum
a in 1914 Arhiducele a fost asasinat la Sarajevo din instigatia
ungurilor.
Oricare ar Ii fost adevarull, e fapt art ca ungurii au ju-
bilat and au aflat ca dusmanul lor a fost suprimat.
Poliii1e, frisk luasera Masuri de paza intinsa atat In R.o-
mania 3 at Si dincolo de granita in Arcleal.
La intoarcere, un incident se intampla in apropiere de
Tomes; pe and trenul care ducea pe Arhiduce trecea s'au
auzit de odata patru focuri de pusa. De indata ce trenul s'a
oprit in gara, s'au facut cercetäri; dar s'a aflat Ca focurae fu-
sesera trase de catre un clomn Coriski,no din Braila care tit-
sese spre a speria ursii cari se apropiau in fiecare sear& de lo-
cuinta sa.
Vizita Arhiduceluri fu si ea un bun prilej pentru ca cele
doua tabere conservatoare sa se ia la harta.
Presa lui Take Ionescu acuza pe carpisti cum. a s'au ab-
tinut de la Eerbärile si dela banchetele de la Sinaia.
Ziarelle carpiste raspund violent afirmand cä fruntasii
earpisti nu s'au abtinut told, dovada e faptul a Ion Lahovari
a figurat. Dar asa a fost hotararea luatä ca sa nu fie invitati
de cat oamenii politici de frunte prezentd la Sinaia.
Pe o chestie care nu avea nici o importanta, s'au scris,
totusi, multe 'articole, violente sau injurioase.
Take Ionescu vrea sa-1 compromitä pe conservatori fata
de rege arätandu-i ca fiMd ostili politicei sale externe; con-
servatorii, temandu,se ca manevra sa, nu prinda, erau furio4
si manifestau aceastä furie prin fulgere si traznete in ziarul
Epoca.

www.dacoromanica.ro
 236

Se apropia scadenta liberalilor iar cele doll& particle con-

servatoare se incercau care mad de care, a se puie bine cu pa-
latul pentru ziva deschiclerei succesiunei.
S'au schimbat, oare, vremurile i moravurile??
In ziva de 9 Iu lie a incetat din viatä. batrAnul ziarist
Grigore Ventura.
Omul din clasa de sus, niembru al partidului conservator,
insurat cu o membrd din aristocratia Moldovei, Ventura s'a
bucurat de o avere insemnata A jucat i un oarecare rol in po-
Utica, c'aci a figurat in Camera dela 1871 la 1875 si apoi in cea
dela 1875 la 1876.
Pierzand averea, Ventura, care avea o frumoasä cultur&
literar& i muzicala a intrat in pres& i s'a consacrat si tea-
trului.
Intaia lucrare teatral& a lui Ventura a fost comedia 0 ea-
satorie in lurnea mare. DMA aceea au urmat: Curcanii, Copila
din Pori. Cdmeitarul, Peste Dundre, Marcela, Prejudecdti, etc.
In colaborare cu actorul Leonescu a scris: Traian i Andriada.
A scris si buCati muzicale. A scris muzica din Fintdna
Blanduziei, dar opera sa, care a cr&mas populara, este Doi ochi.
In pres& a inceput la ziarul L'Ineldpendance Roumaine, pe
la 1877; dupä( aceea a scris la zilarele conservatoare.
Grigore Ventura cunostea foarte bine limbide franceza si
germana si avea un mare simt muzical.
La inmormäntare au vorbit: Ion Popescu in numele Sin-
dicatului ziariti1or, iar eu am vorbit in numele ziarului Con-
servatorul.
Pe la sfarsitul lunei Septembrie, moare subit la Iasi,
prefectul judetului Gheorghe Kernbach. cunoscut in literaturä
sub numele de Gheorghe din Moldova.
A colaborat la multe ziare i reviste. era un bun pri,tten al
meu, mi-a dat un pretios concurs la. ziarul umoristic Ghitd
Berbecu, pe care-1 reda.ctam prin anii 1886-88.
Poet ginga i plin de o finä satirk avea o not& original&
si foarte dtlioas 5. care te atragea i te flipea de sufletul lui
dela intaia citire:
Cancl intr'amurg intins in pat
Imi cade capul greu pe perne.
Md princ/e-un dor nemdsurat
De setea linitei eterne".
Corpul lull Gherghe din Moldova a fost adus in Bucuresti
Si inmormânt aci.

www.dacoromanica.ro
 237

In ziva de 27 Septembrie s'a inaugurat la Constanta

portul cel nou 1 magaziile cu silozuri. Aci s'a asezat piatra
comemorativa cu urmatoarea inscriptie:
Noi Carol I rege al Romdniei pus'am aceastd piatra in
ziva de 27 Septembrie cu prilejul inaugurdrei portului Con-
stanta".
Precum pot vedea Cittorii. aceasta inscriptde a fost facu-
tä fara nici o bagaxe de scama lipsindu-i anul inaugurarii.
Sau poate aceasta. lacuna a fost intentionata spre a se da de
lucru, viitorilor istorici i cititori in pietre peste cateva mii
de ani.
Conform moravurilor noastre politice, prelungite pana as-
tazi, amandoud opozitdunile carpit i takisti, s'au abti-
nut dela serbarile acestea, desi fruntasii lor au fost invitati.
Mottivul: opozitia nu poate participa la o sarbatoare prezidata
de un guvern care duce tara la urapastie.
In viitor sistema a fost cultivata cu pasiune de catre toate
partidele politice fara expectiune Si pentru toate actele. politi-
ce cat de marl.
Socialistii incep in tara o intinsa agitatie pe chestia ca-
zului Ferrer. Cine era Ferrer?
In Spania, din cauza ra6boiului cu cabilii, s'a deelarat
la Barcelona greva generala, apoi o mare rascoala a isbucnit.
Rascoala luand un caracter anti-clerical multe manastiri au
fost incendiate si devastate, armata a intervenit. Ferrer, uri
cunoscut anticlerical, fiind acuzat ca ar fi instigat rascoala, a
fost condamnat la moarte i executat. Aceastä executie a pro-
vocat o mare miscare de protestare in toata lumea.
In Romania partidul soctialist desi Ferrer nu era socia-
list profit& de imprejurare, ca 0, inceapa o miscare agita-
ta, de protestare. Ca titlu de curiozitate amintim ca, la Ploesti,
fiind un congres al chelnerilor, s'a dat: Un ceai literar al
chelnerilor congresisti", spre a protesta contra execultiei lui
Ferrer.
Cine'si mai aduce astazi aminte de Ferrer?
Un mare scandal bisericesc izbucneste si se va prelungi
ani de zile.
La 11 Octombrie, Sinodul, tinand sedinta sub presidentia
mitropolitului primat si in prezenta ministrului cultelor, Spiru
Haret, o dezbatere foarte furtun.oasa s'a deslantuit.
Episcopul de Roman, Gherasim Safirin, a declarat de anti-
canonic consiliul superior bisericesc pe care l-a combatut cu

www.dacoromanica.ro
 238

violenta in Senat, cand ministrul Haret a cerut infiintarea lui,

In fine a adus chestia si in Sinod.
Dela inceputul sedintei, episcopul a cerut cuvantul si a dat
citire unui memoriu-proect in care decilara de anticanonfic noul
consistoriu, acuza intregul Sinod, acuza pe ministral Haret
care era armean de originä., in sUarsit aducea grele acuzatd-
uni mitropolitului prirnat care fusese raportorul legei In Senat.
Citarea s'a incheiat cu urmaoarea declaratie de afurisenie :
Eu Gherasim Episcop de Roman, membru al Sfeintului Si-
nod al bisericei Crestine Ortocloxe, nu mai pot sta un moment
in mijlocul fratilor mei cari aprobd cdlcarea legilor dumneze-
esti".
Apoi, intemeindu-se pe canonul I din Sinodul al VI-lea
ecumenic si in virtutea canonului I combinat cu eanonul al
II-lea dela al IV-lea Sinod ecumenic, epicopul. Gherasim cu gla-
sul tremurator de emotie dar inaltat, arunca afurisenia asupra
intregului Sinod.
Apoi Gherasim, depurand memoriu pe masa presedintelui,
a parasit sedinta lasand pe ceilalti inmarmuriti.
Acest conflict a avut o lung& târaganare. La trill, vom
arata cum s'a stins. Dar afacerea a starnit o foarte mare agi-
tatie i, la un moment, ameninta sa, tia proportille afacerei
Ghenadie".
Bucurestii sunt in mare fierbere; se anunta venirea in
Bucuresti a francezuaui Bleriot care va zbura cu aroplanul sau.
Pentru intaia ()ark bucuresteati aveau sa vada un aeroplan.
Pregatirile sunt mari pe toata linia, Prefectul convoca pe
jari si le impuse preturi rnaximale desi marite. Principele Fer-
dinand insarcineazd pe locotenentul-colonel Iliescu mai tArziu
general Iliescu sa Ia mäsuri sericase pentru incercuirea spa-
tiului de unde va zbura Bclériot. Spatdul era hipodromul dela
Baneasa. Intreaga garnizoana e intrebuintata, fiindca se pre-
vede o aglomeratie nernai pomenita. i in adevar anuenta pu-
blicului a yost enorma.
Blériot a sosit in gara de Nord in ziva de 12 Octombrie.
Prin toate gärile pe unde a trecut i s'au facut primiri entu-
ziaste. la gara de Nord mii de oameni au iesit intru intampina-
rea lui.
Mii de straini sl de provinciali yin Ln Bucuresti, hotelurile
sunt Vine, pe sträzi animakde: numat de la Brasov se anunta
sc4sirea unui grup de 500 persoane care O. asiste la experiente.
Dar o veste sinisträ se raspandeste: Buériot nu va zbura azi.
Publicul venise in valuri de pretutindeni, era o afluenta
de neinchipuit. Blériot aratand c helicea aeroplanului a fost

www.dacoromanica.ro
 239

rupta i motorul i-a plesnit, d. Cam'arasescu de la Automobil-

Club ainunta ca zborul se va face, poate, peste doua zile.
Zborul s'a facut Duminica 18 Octombrie.
Fiind i Duminica, peste 100.000 oameni au alergat din
toate unghiurile Capita lei, din centru ca si din toate periferiile.
ca s. vada pe omul care zboarti.
N'a ramas in Bucuresti tramvai, camion, cabrioleta, brisca,
cäruta, nhici cel mai neinsemnat vehicul, care sä nu fie intrebu-
intat spre a transporta lumea la hipodrom. Lumea venea In
valuri nesfarsite, pe sus sau pe jos, oameni bAtrani, femei, copii
toti adergau ca s. poatä acute din vreme un loc mai bun".
0 atat de mare ingramaclire de oameni nu mai vazuse
Bucurestiul.
La ora 3 si 30 minute, Bleriot se Malta cu aparatul sau, iar
de jos isbucnesc aplauze i ovatiuni in delir. Directia aparatu-
lui este Bucurestii-Noui. Dupd un numar de virajuri foarte sa-
vante, Bleriot se reintoarce catre pista hipodromului pe care
1-a ocolit de trei or apoi, in aplauzele fara sfarsit ale multimii,
s'a scoborit exact la locul de unde plecase.
Zborul intai fusese zborul de distanta; in 10 minute 50 de
secunde a acoperit distanta de 9 kilometri si 700 metri.
Printul Ferdinand climpreuna cu principesa Elisabeta si
printul Carol s'a dus la Bleriot i 1-au felicitat.
Apoi inginerul francez s'a Isuit in loja regal& unde a con-
vorbit cateva minute cu regina.
La orele 4 si un sfert aparatull s'a inaltat din nou pentru
zborul de iuteala.
De asta data aparatul s'a inaltat !Ana la 70 metri, a facut
evolutiuni admirate de pUblicul In delir, apoi s'a scoborit pana
aproape de pamant dar cancl trecu in fata tribunelor, se inalta
de odata spre marea admiratie a publicului.
De astadata Bleriot a fabut de 7 ori inconjurul pistei la
diferitc inaltimi de 40, 50, 60 si 70 metri. Virajuri indraznet?.
si elegante aplaudate cu frenezie de jos pe cand aviatorul saluta
mereu cu mana multumind publicului.
Zborul a durat 17 minute si 26 secunde, iar distanta straba-
tuta a fost de aproape 20 kilometri.
Al treilea zbor a fost zborul de inaltime. Zborul a durat 10
minute.
Aceasta sarbatoare a lost una din cele mai populare care
a lasat, pentru multi ani, amintiri nesterse celor cazri au fost
de fata.
0 mare agitage socialista porneste In toata tam.
Doctorul Racovski, In Intelegere cu socialistii din taxa, a-

www.dacoromanica.ro
 210

pare de °data la punctul de vama Caineni i vrea sä intre in

tar* Autoritátile romane ii onresc i ii aresteaza. De aci o
mare fierbere, agitatie in toate cercurile muncitoresti si nu -
meroase intruniri de protestare, cari se incheie cu interventda
armatei s eu mari violente.
In sfarsit doctorul Racovsky, dupa tratative urmate cu
guvernul ungar care nu vrea sa-1 primeasca, in tara, este re-
trimis peste granitä, tot in Ungaria.
Dar agitatia socialistilor din tara. nu inceteaza.
0 mare victorie romaneasca: un triar roman, inginerul
Aurel Vlaicu, in varsta de 28 ani, de fel din comuna Bintinti
langa Orastie comitetul Hunedoarei, a inventat un nou aero-
plan.
In ziva de 20 Octombrie, Aurel Vlaicu a facut la Parcul Fi-
laret, experiente cu aeroplanul sau in fata d-lui AI. Cotescu, di-
reetorul cailor ferate.
Experienta fiind cu totul satisfacatoare, d. Cotescu a fa-
cut un raport in consecinta.
La sfarsitul lunei Octombrie, dupa lungi frkmantari in
sanul partidului liberal, Bratianu este silit 08-0 remanieze
eabinetul. Remanierea este fäcuta in chipul urmator: Al. Dju-
vara trece dela industrie i comert la externe; Alecu Constan-
tinescu a lost numit Ministru de domenii; d. Mihail Orleanu
ministru al comertului in locul lui Djuvara. Singurul ministru
retras din guvern a fost Anton Carp, titularul dela domenii.
Generalul Creiiniceanu la razboi.
In urma intrunirilor de protestare ale socialistilor pen-
tru d-rul Racovsky, un numar de sirndicalisti au fost arestatd
datd judecatii. Dar tribunalul, pe unii i-a condamnat foarte
usor iar pe altii i-a achitat. Au fost osanditd la ate cinci tile
inchisoare: I. Frimu, Gh. Cristescu, D. Marinesci i Matac Ilie,
iar achitati au fost: Alex. Oprescu, panait Istrate, Al. Stanescu
si P. Tanescu.
In urnia unei neintelegeri cu ministrul Haret, Titu Maio-
rescu demisioneaza din 1rivatamant pentru limit& de varsta.
Si aceasta demisiune este un motiv de agitatie in contra
guvernului.
Titu Maiorescu era unul dintre fruntasii intre fruntasi ai
neamului. om de o cultura superioark, foarte mare talent ora-
tonic, eminent scriitor, profesor cu o autoritate cum putini
profesori o aveau. Plecarea lui insemna o pierdere real& pentru
invatamantul superior.
La inceputul lui Noembrie moare Theodor Stefanescu,
director la Banca Nationalã.

www.dacoromanica.ro
 241

Theodor Steranescu, fostul director al scoalei comerciale

din Bucuresti, era un mare om de munc& i un foarte praceput
contabil.
Secretarul general all ministerului de inlstructie sub minis-
teriatul lui Gheorghe Cantili pe vremea guvernarii lui Ion Bra-
tianu, s'a deosebit prin spiritul sau de disciplin& i severitate
la munca. Cand s'a Infiintat Banca National& a fost ales, de
catre actionari, director la serviciul contabilitatii. Toti conta-
bildi români esiti la scolile comerciale au fost elevii acestui bun
roman si mare muncitor.
Agtatia socialistilor In contra primului ministru are o
incheiere care putea sã fie tragica: In seara de 8 Decembrie,
un anume Gh. Stoenescu, urm&rind pe Brätianu pe strada
Coltei, a tras asupra-i pe la spate, trei gloante de revolver.
Martorii au povestit astf el atentatul :
D. Brätianu venea singur i pe jos acasa, cAnd, In dreptul
stradei Gloria, un individ s'a repezit asupra sa pe la spate si
a tras trei gloante de revolver. D. Bratianu s'a intors si a
strigat :
Pune-ti mana pe el; hotul m'a omorat...
Apoi venindu-i rat'. s'a prim cu mMnile de felinar.
Buletinul medical semnat de d-rii Stoicescu, Buicliu, Leon-
te, G. Cantacuzino, I. Cantacuzino qi C. Angelescu spunea :
Exarnindnd .starea d-lui prim ministru I. I. C. Brdtianu, am
constatat cd cl-sa a lost atins de doud gloante cari au proclus
doud pldgi. Una in. regiunea omoplatului stdng la spate iar cea
de a doua in partea posterioard de jos a toracelui din. dreapta.
Ambele pldgi pentru moment nu sunt insotite de nici o
complicatie irnecliat amenintdtoare".
Stoenescu a declarat ca nu a fost indenmat de nimeni sl
asasineze pe primal ministru, dar ck, era muritor de foame ne-
putand castiga decat 3 lei si 25 bani pe zi.
Apoi, pe cand se afla Ja palatul de justige, s'a aruncat In
strada dela etajul al 2-lea. In stare gray& a fost dus la spi-
talul Brancovenesc.
Dar In urm& atentatorul a declarat el nu el s'a aruncat pe
fereasträ, ci altii l'au Impins sa-1 omoare.
Cum era de prevAzut acest atentat a produs In partidul
aiberal o miscare de furie In contra partidului sindicalist. In
partid se planuesc serioase rnasuri de oarece se afirm& ca aten-
tatul nu-i decdt opera agitatiilor socialiste.
Vol. III. 16

www.dacoromanica.ro
 242

In Bucuresti este iarasi agitatie electorala. Este de ales

un deputat al colegiului II de Ilfov. Cele trei partide se pre-
zinta.
La intaiul scrutin, canclidatii intrunesc: D. Moruzi condi-
datul takist 1565 voturi, M. Desliu candidatul carpist 1454,
Ion Cesdrescu candidatul guvernului 808. 8e declarl balotaj.
Plata, cu acest dezastru electoral liberali declara Ca trebue
sä se ia mäsuri energire contra agitatorilor.
Omul cu mane, de fier, in partidul liberal este socotit tot
Mihail Ferikidi, de aceia o remaniere se face. Brätianu pkra-
seste portofoliul internelor, iar Ferikicli e nurnit ministru de
interne si presedintele de Consiliu provizoriu pana la insänäto-
sirea lui Brätianu.
Presedinte al Camerei este ales Vasile Misir, iar vicepre-
sedinte in locul lui Misir, Alexandru Radovici.
Mari violente incep in Bucuresti.
Batai, amendntari cu dueluri, insulte, intruniri violente.
manifestatii de stradä, totul este pus in miscare.
La ziarul Adeveirul" se face o manifestatie oriti15.. Pe de o
parte, un numar de stuclenti yin in fata redactiei i arunca
cu pietre in geamuri. pe de altã parte, o altà manifestatie
popularrä snrijinita de politie bine inteles se dedä la vio-
lente si mai mari.
In mijlocul acestei atmosfere se face alegerea de balotagiu
la colegiul II de Camera de Ilfov. Lupta se cl`, nunlai intre cei
doi candidati ai opozitiei deoarece candidatul liberal, väzand
neputinta de a invinge, s'a retras din lupta. Rezultatul acestui
Ecrutin a fost : Dimitrie Moruzi candidatul takist 1680 voturi,
Mihail Desliu canclidatul carpist 1655 voturi. Cu 25 voturi mai
mult takistii au triumfat !
In dosul acestui rezultat erau cabalele i manoperele
obicinuite ale electorilor.
Caderea atAt de zdrobitoare a candidatului liberal se da-
tora, intre altele, si faptului cä aproape intreaga politie, in
loc s. lucreze pentru guvern, a lucrat pentru kneazul Moruzi.
De altfel acesta a si fost rostul candidaturei sale.
Moruzi, fost de doua ori prefect de politie 15,sase amintiri
foarte dulci in tinimile politistilor. Fire buna i eavalereasca,
kneazul era si un mare chefliu.
In toate serile, dupa ce-si termina serviciul la politic, por-
nea la un birt sau alt local de petrecere.
In totdeauna era insutit de ativa inspectori, directorul
prefecturei, capitanul de jandarmi, etc. Pe calea Victortiei in-
tafineai adagea sirul de OAR doua sau trei tra.suri; in frunte

www.dacoromanica.ro
 243

kneazul, subalternii dupa el. Toat& lumea care-I intalnea stia

atunci ca ptrefectul a plecat la petrecere.
Acest fel popuilar de a se purta, generozitatea lui l blan-
det.ea erau o garantie cum ea, la nevoie, oamenii din politie, Ii
vox veni In ajutor.
Candidatura kneazului a fost aleasa de Take Ionescu pen-
tru aceast& consideratde i, in adevar, politia a lucrat cu devo-
tament pentru eL
Candidatul conservator Miqu Deqliu, care, la intaiul scru-
Un ramasese cu peste 100 voturi In urma candklatului takist
la balotaj a ramas numai cu 25, fiindea, de la un scrutin la
ceIalt a castigat 211 voturi, pe cand kneazul n'a putut castiga
decat 125. Castigul amandorora era de la alegatorii card vota-
sera la intalul ecrutin, pentru Ion Cesarescu.
Takistii au pretins atunci ca, la al doilea scratin, liberalii
au dat concurs lui Des liu spre a invinge pe candidatul bor.
Adevarul era acesta, insa: daca pentru Des liu au votat unii li-
berali, altii au votat pentru Moruzi. Politia inpotriva ordinu-
lui primit, a sustinut pe Morazi.
Aceasta alegere a dat loc unui incident tragico-comic.
Dupa vechea lege electorala adegatorii colegiului II de Ca-
mera votau in 10 sectiuni. DUO.' despuerea scrutinului, in
ziva balotaplului, delegatii partidului veneau la club cu rezul-
tatul dobandit.
Pe la crele 10, sala olubului carpist Casa Vanicu, calea
Victoriei incepu s& se umple de lume. De odata se aud urale
si aclamatii, venea rezultatul dela una din sectii, rezultatul fa-
vorabil lui Desliu.
Paste cateva minute alte urale i alte aclamatii, o a doua
sectie aducea un alt rezultat: i aci Des liu haluse pe Moruzi.
Dupa o orb, nu mai puteai circula in salile clubului conser-
vator. Venise rezultaul dela noud sectii din zece. In toate aceste
9 sectii DeViu avusese majoritatea; in acel moment candidatul
carpist intrecea en 45 voturi pe candidatul takist.
Bucuria era aproape de delir. Voci numeroase cereau sä se
ilumineze balconul Clubului, ordine rasunau ca O. vie numai
de cat muzica. Repede intendentul clubului apare cu o lung&
prajina in maind, o prajinä ce purta o mica flacara in varf.
Era pentru aprinderea gazului pe balcon.
Dar o voce prudent& rasunä :
SA mai asteptam i ultimul rezultat, e mai prudent.
Ultimul rezultat era eel dela sectia Tabacari din culoarea
de Albastru unde dicta marele elector al Capitalei d. I. Th.
Florescu.

www.dacoromanica.ro
 244

Electorii nici nu voiau sa auda. Cel mai priceput dintre ei

striga :
Avem 45 voturi inainte. Chiar daca. suntem batuti la Ta-
bacari, cu cat o sà fim batuti ?... Cu zece ! cu doua zeci ! cu
trei zeci ! hai sã spunern eu patru zeci ! Ceeace nu se poate
dupa cum a meTs alegerea si tot avem. cinci voturi mai mult!
Ce dracu, un vot mai mult tot o sa avem!
N'apucase sa treaca cinci minute, si iata c apare tacuta,
plouata, fara urale, fara aclamatii, delegatda dela Tabacari !
Moruzi avusese 70 voturi mai mult decat Desliu! Desliu era
batut cu 25 voturi! Jean Th. Florescu salvase pe candidatul
takist.
Lsi poate ori eine inchipui care a fost scena urmatoare la
elubul conservator.
Pe land ad toata. veselia. muri inteo clipa, riar bietul Misu
DeSliu care se vazuise o clipa deputat al Capitalei, cadea
pe un fotoliu galben ca ceara, muzica rasunä deodatã in
strad61 iar uralele rapaira pe Plata Teatrului in fata clubului
takist.
Muzica i un numar de torte erau, de pe la orele 9 colleen-
tate in curtea restaurantului Andrei Dumitrescu, gata a servi
deopotriva, pe acel candidat care va izbuti.
Ce dulci moravuri.
Desliu era candidatul dui Nicolae Filipescu, candidat foarte
putin agreiat de Carp, si mai ales de Marghiloman. Mo-
tivul era urmatorul: Dacä ar fi batut Desliu, acesta s'ar fi
impus ca primar al Capitalei, demnitate pe care o revendica,
In lipsa unui minister. In cazul asta primaria cadea in mana
lui Filipescu.
Marghiloman avea un alt cancliclat pentru primarle, un pri-
eten devotat, pe Matache Dobrescu. Cu d. Dobrescu la primarie,
influenta lui Filipescu era anulata. Desliu batut In Capitalä,
nu mai avea dreptul sa revendice primaria.
Este lesne de inteles, prin urmare, ca Desliu nu a fost sus-
tinut, cu tot devotamentul, de catre unii electori. Ceva mai
mult, au fost chiar electori conservatori earl au luerat, pe sub
mama, contra lui Desliu.
Asa se petreceau lucrurile in acest partid ros de intrigi, de
invidie si de ambitii.
Ce deosebire de liberal! cari au dovedit intotcleauna un
mare spirit de disciplink de solidaritate si de lealitate In par-
tid, ceeace este dovada simtullui moral in politica.
Dar Desliu avusese votul unui mare nurnar de carciumari.
Filipescu, cu simtul sau electoral, a Inteles repede cat folos

www.dacoromanica.ro
 - 245 -
se poate trage din exploatarea a doua chestiuni : legea car-
ciumarilor prezentata de Frnil Costinescu, ministrul de finante
si raziile d-rugui Botescu ajutorul de primar. Despre legea car-
ciumarilcr voiu vorbi mai tarziu, dar despre raziile d-rului
Botescu voi vorbi in capitolul urmator. De aceea Filipescu a
iasat in sarcina lui Desliu sa se nunä in legatuza cu carciu-
marii, sä le ia cu cäldura apararea I sa le dea toate fagadue-
lile In numele partidului.
ANUL 1910

Un motiv de mare agitatie politica in Bucuresti, a fost

raziile doctorului Botescu..
Doctorul Botescu, ajutor de primar, Li luase sarcina de a
face un foarte sever control sanitar asunra birturilor, bodegi-
lor, carciumilor si a tuturor localurilor de consumatie.
Bucurestiul fiind renumit pentru murdäria lui in toate di-
rectiile, traia patriaa-hal in vechile deprinderi ale bucatariilor,
In care misunau mustele i obolanii, a gratarului intotdeauna
nespälat, a carnurilor, branzeturilor, nescariilor etc., neaco-
perite i expuse mustelor. In sfarsit, nici o maSurä sanitara,
nici o privighere administrativa. Agentii si comisarii comu-
nali i sanitari, bacsisuitd i nepasatori, lasau populatda in pra-
da boalelor.
Doctorul Botescu si-a luat inima in dinti i, cum era puter-
nic sprijinit de catre seful sau, primarul Vintila Bratianu --
foarte sever si acesta a pornit, in 1ntreaga Capitala, i, far&
consideratie daca comerciantul era liberal sau conservator, o
curd:tire sistem.atica.
De cu seara, insotit de un numar de agetnti comunali, si la
nevoe de sergenti de politie, doctorul pornea in inspectie. A-
ceste insnectii se numea razzii.
Alerga din restaurant in restaurant, din carciuma in car-
ciuma, din bodega in bodega, inspecta, controla i, dupa caz, a-
vertiza, amenda, inchidea temnorar i, de multe ori, confisca
uneltele de bucatarie gasite in mare necuratenie.
In special, doctorul Botescu confisca gratarele carciurnari-
lor cari, dupa obiceiul vremurilor, ocupau trotuarul cu mesele
pe can erau gratarele cu carnuri si imbalsamau vazduhul cu
mirosul carnatilor i fleiellor.
Doctorul Botescu trecea cu trIsura pe cutare strata de ma-
hala, se oprea in fat-a gratarului, 11 examina i, daca curate-
ilia lui nu-I satisfacea, 11 confisca. In fiecare noapte, ducea,
astfel, o bogata recolta de gratare la denozitul comunal, unde,

www.dacoromanica.ro
 246

la un moment se aflau, clae peste gramada., cateva mii de a-

seanenea unelte.
Partidele de opozitie cautau s traga foloase din aceastd
activitate a doctarului Botescu.
In colegiul al 2-lea de Ilfov, care numara de la 8000 pana
la 9000 aleatori inscrisi dar care in realitate nu erau de
cat 7000, daca se scadeau morii i cei inscrisi de mai multe
eri, dupa cum isi schimbase domiciliul prin diferite culori
carciumarii reprezentau un contingent electoral de peste 900
voturi. Acel partid care ar fi nutut dispune de acest intreg
stoc de voturi, era aproape sigur ca, va fi invingator m colegiul
care dadea cel mai mare numar de renrezentanti in Camera.
Colegiul al 2-lea de Ilfov alegea noud deputati.
Nicu Filipescu, care avea geniul electorului, intelesese repe-
de ce follos se putea trage din castigarea simpatiilor acestui
bloc de comercianti. De aceea o intinsä propaganda incepu, cu
agentii sai, prin toate cartierele Bucurestilor, iar presa, asu-
pra careia Filipescu avea inraurirea, ataca zilnic p doctorul
Botescu.
Doetorul ajunsese spairna carciumarilor si a birtasilor, cart
jurara s. nu-1 mai voteze niciodatd, daca va indrazni
mai pue candidatura la colegiul al 2-lea de Iafov pentru Ca-
mera,. Fiindca, trebue sä spun, ca doctorul era si deputat al
colegiului acesta.
In realitate, cloctorul Botescu facea o opera foarte salutara,
cu riscul popularitatii sale, netinand sea/nä de otaruintele des-
perate ale electorilor partidului, cari aratau primejdia pen-
tru partid de a'si aliena pe carciumari, fara, a asculta de stri-
atele atator carciumari cari erau membri vechi ai partidului
iar unii din ei chiar puternici agenti electorali, el si-a urmat
cu perseverenta calea trasa. In scurtä vreme, situatia, din
punctul de vedere santiar, se schimbd. Toate localurile in-
cetara, de a fi laboratorii de necuratenii, grdtarele pline de
jeg i grasimi, necuratate cu anii, disparura. Pretutindeni,
prin galantare branzeturile, carnurile, fructele, fura acoperite
cu tifoane.
Fireste, doctorul Botescu, pe langa, cinstea lui exemplara
ca,ci intr'un mediu in care erau atatia oameni vertsatili, el re-
zista victorios la toate ispitele coruptiunii avea in ajutoruR
lui imprejurarea ca primarul era a. Vintila Bratianu, fratele
sefului partidului. Dael, n'ar fi fost sustinut cu toata hota-
rarea de calre seful säu i daCal seful säu n'ar fi avut, la ran-
du-i, sprijinul neconditionat al sefului partidului, doctorul ar

www.dacoromanica.ro
 247

:Li lost repede, ori impiedecat de a-si face datoria, ori maturac
de la primarie.
Face cinste partidului liberal, ca desi in pericol de a de-
veni tot mai nepopular in Bucuresti a sprijinit pe Bo-
tescu cu cea mai mare hotarare. Iar astazi bustul se vede in-
naltat pe un soclu in calea Griviei. Fiindca doctorul Botescu,
Gm al datoriei pana in cea din urma fibra. a fiintei sale, a mu-
rit de tifos exantematic in razboiul cel mare, fiindea 51-9, facut
cu eroism datoria.
Pentru istorie este interesant de pus in lumina urmato-
rul fapt uitat cu totul astazi. In urma räscoalelor taranesti,
liberalii s'au gandit foarte serios sa fondeze un partid teirdnesc
pe care sa.-1 aiba in mana, prevazand ca altii ar putea sa le-o
ia inainte in aceasta clirectie.
Ideia fondärii partidului tazanesc-liberal, a fost asa se
zicea atunci a d-flui I. G Duca, care se afla, in consillul Ban-
cilor Populare, cat si a unora dintre generosi, adica fostii so-
cialisti. Dar Ionel Bratianu i ali. liberali mai batrani, printre
eari Mihail Ferekide, s'au impotrivit ideii, sub cuvant ca nu-i
este iertat partidului national liberal sa 1ncurajeze partidele
de clasä. Tot au fost, insa, de parere ca s& se inceapa, la tara,
o puternica propaganda si sa se organizeze partidul liberal in
toate cornunele rurale.
De atunci dateaza grija liberalilor de a ineepe infiintarea
de cluburi taranesti. Inceputul a fost f aeut in judet,u1 Prahova,
unde, sef al partidului liberal era un fost socialist, Alexandru
Radovici.
Liberalii au inceput luerarea lor de partid, dar n'au urma-
rit-o cu energie i neste toata tara. Apoi a venit razboiul, care
i-a labatut de la aceasta preocupare. In 1920, in urrna alege-
rilor carl au dat un parlament Vixanist, m'am intalnit la
Banca Nationall cu Ion Bibieescu. Venind vorba despre acest
eveniment politic, care era considerat ea o minune nepreva-
zutä de nimeni, Bibicescu mi-a spus
A cui e vina ? Eu le-am spus dumnealor (liberalii) de
mutt, cd trebue sa- se scoboare la tard fi sd se organizeze aco/o.
Dar dumnealor n'au facut nimic si au ldsat a/tora sa le ia lo-
cul. Au pornit de ta ideia gresitd cd la tard, cdnd esti la putere,
administratia 4 politia fac alegerile"
Liberalii au avut la 1910 presimtirea viitoruilui, dar n'au
stiut proceda.
Despre conservatori, nici sa nu mai vorbim, fiindca, in a-

www.dacoromanica.ro
 248

cest partid, afar& de cateva rare exuptiuni, mci nu voiau sa

auda despre Varani, despre scoborarea la sate. organizarea par-
tidului intre rurali, etc. Asemenea lucrui erau privite ca su-
gestiuni anarhice. Vorbesc, bine inteles de seri. In sanul parti-
dului, insa, era un alt curent care thcepea sa se ridice, marele
vant al clernocratiei incepea sa destepte multe constiinti ador-
mite si vechea intocmire troznea pe batranele ei temelii.
Socialitii, cari pana aci erau organizabi in sinclicate, isi
schimbara infatisarea: vazand mdsurile drastice luate de gu-
vern impotriva acestor organizatii muncitoresti, le transf or-
mail in partid. Particlul socialist e fondat.
La Iasi, iaräi o alegere partiald ; e vacant un loc la co-
legiul II de Senat. Lupta este foarte crancena in presa bucu-
resteana si la Iasi.
La intadul scrutin, candidatul takist Gheorghe Lascar
vine in cap cu 216 voturi; candidatul libera7 dr. Manicatide,
intruneste 155; candidatul carpist dr. Meisner, vine ultimul
cu 138. La al doilea scrutin este ales Gheorghe Lascar, cu 225
voturi, contra Manicatide 191 si Meisner 88.
Aceasta noua izbanda electorala a taltstilor, produce in Bu-
curesti o mare enervare. Chestia succesiunii la guvern intra
!Inca si mai mult in haos.
Conflictul Si2zodal, aetica conflictul dintre episcopul de
Rothan i intreg Sinodul, plus ministrul Haret, nu este Inca
aplanat. Preocupa lumea politic& si, mai ales, lumea biseri-
ceasca. Ceea ce ingrijeste mult i pe alii prelatd i pe minis-
trul Haret este afurisenia lui Gherasim Safirin.
La inceput, indatd dupa ce episcopul si-a aruncat anatema,
mitronolitul .primat a declarat ca afurisenia nu are nici o
valoare, de oarece episcopii nu pot afurisi de cat in eparhia
lor. Aceasta parere a fost insa combdtutd de alti cunoscatori
ai canoanelor. Foarte ingrijorati, membrii Sinodului canta pe
toate cararile sa convinga pe Safirin sa-si retraga afurisenia.
Luni de zile a tinut lupta i marea agtitatie.
S'au pus marl stäruinte pe langa Safirin sa villa la Sinod,
i s'a fägaduit ca legea consistoriului va ft modificata. Sub
puterea. atator mijlociri i rugaminti, episcopul de Roman vine
la sedinta Sinodului, pe la mijlocul lui Ianuarie. Luand cuvan-
tul, a spus:
Am venit din nou la Sinod, tot cu gdndurt bune ti de
impdcdciune, insd declar cd nu voiu admite impeicarea si nici
nu voiu retrage afuriseniile; pdnd ce ci. ministru al instruc-
tiunii nu va fdgddui cd va modifica legea Sinodald salt. Sino-

www.dacoromanica.ro
 249

clul nu va lua angajamentul sd intervind spre a cere imediata

modificare a legit
. Am prea mare dragoste pentru bisericd, ca sd dau cu
ceva inapoi din ccle ce am sustinut pand acum".
Mitropolitul primat a rugat pe Safirin sa.-% retraga afuri-
senia, fagaduind ca Sinodul va interveni pentru modificarea
legii, insa actasta mai tarziu, dupa ce legea va fi aplicata si se
va vedea ce Tezultate da.
Episcopul Nifon al Dunarei de jos a sustinut cu totui pa-
rerile ministrului Haret si a cerut ca toti sa starue ca Safirin
sa-si retraga afurisenia.
Episcopul de Roman sustine afurisenia contra calor doi mi-
tropoliti si a episcopului de Husi, cleclarand Ca, daca e vorba
sa. cedeze fortei, e gata de judecata.
Ministrul Haret a facut o declaratie In sensul cleclaratiilor
mitropolitului primat, fagaduind ca. va mbdifica. legea, dar
mai intai s'o aplice. Lungi discutii unmeaza. Toti starue ca
episcopul sa-si retraga afurisenia.
In sfarsit episcopul de Roman a prezentat o declaratie
prin care spune ca retrage afurisenia cu conditia ca Sf. Sinod
sa intervie la guvern ca legea consistoriului sa fie modificata.
In partile ei necanonice.
Tati membrii Sinodului au lost siliti sa iscaleasca i astfel
s'a linitit acest conflict, care agita biserica de aproape un an
de zile.
Un nide incident.
Teatrul Davila Tepeta piesa Seara cea de pomind de Leo-
pold Kampf, tradusa din Eimba rusa. In piesa, sunt scene con-
siderate ca hind de natura a da motive de agitare muncitori-
bor. Fiindca in epoca aceea erau marl agitatiuni muncitoresti
In Bucuresti, ministru de interne d. Ferechide, a chemat la
minister pe Al. Davila si 1-a instiintat Ca nu poate autoriza
reprezentarea piesei. Deoarece Compania Meuse cheltueli cu
montarrea, ministerul a dat despagubiri.
Maurul si-a facut datoria.
Bratianul Insanaltosindu-se, Ii reia portofoliul internelor.
Misir demisioneaza de la presedintia Camerei, iar Ferichide
este reales presedinte.
La 12 Februarie a murat Eugeniu Carada, la locuinta sa
din strada Pitar Mosu, actuala casa a doctorului Teohari.
Eugeniu Canada a fost o mare personalitate.
A fost intimul lui Ion Bratianu-tatail si era considerat ca
set al ocultei. I se spunea 1 Erninenta Cenusie.

www.dacoromanica.ro
 250

Nevoind sä figureze in viata politica, a refuzat in totdeauna

portofoliile ministeriale ce i s'au oferit de catre Ion Bratianu,
a refuzat chiar locurile in parlament. FiMd alles impotriva vo-
intei sale, a clemisionat.
Foarte muncitor si ern cu vederi clare, a fost unul din inte-
meetorii Bancii Nationale pe care, in realitate a condus-o
el, desi a refuzat neincetat locul de guvernator. Locul de di-
rector a fast singarul pe care l'a ocupat, fiindca-1 tinea de la
a c 4onari.
Postul de auvernator ar fi trebuit sa-1 obtie printr'un de-
cret cu sernnatura regala iar Carada nu era. de loc prietenul
regelui Carol.
Carada a refuzat toata viata lui decoratiile.
Despre dansul au ramas anecdote.
Asa de prilda la 1877 a silit pe un general sa treaca Duna-
rea pe la Rahova de si Carada era un simplu civil. Vazand ca
generalul nu vrea sä treaca, Carada a imbracat uniforma unui
solclat, a Mcalecat un cal si s'a dus la Ion Bratianu, ministru
de rezbel sa-i ceard ca sã ordone trecerea. Pentru acest f apt
Carada a fost decorat cu mecialia Trecerea Dunclrei.
Eugeniu Carada a fost unul dintre pTimii revolutionari in
Romania si o urmat in totdeauna steaua duaitei Raseti-
Bratianu, dar mai ales pe a lui Bratianu, langa care a ramas
cand clualitatea s'a spart.
Trecea drept sfat;uitorul lui Bratianu, care avea cea mai
mare incredere in veclerile lui limnezi.
Carada a murit la 73 ani.
Din partea revistel Lupta Economicii pe care o dirijam
atunci ca director si proprietar -. am &pus o coroana desi
nu cunoscusem personal pe defunct.
Caracterul intreg al acestui mare muncitor imi placuse.
Titu Maiorescu, marele Prof esor universitar, imphneste
70 de ani.
Discipeihi admiratorii i colaboratorii Convorbirilor lite-
rare l'au Eärbatorit printr'un banchet la hotel Bulevard.
Toti fruntasii partidului carpist au fost de fata, precum si
nurnerosi fruntasi ai literelor romane.
In locul lui Eugeniu Carada este numit provizoriu director
la Banca Nationala, d. Vintila Bratiarm care demisioneaza din
postul de primar al Capitalei. D. Procopiu Dernetrescu este ales
prhnar in locul sau.
Peste cateva zile, d. VinVUä. Bratianu dimpreuna. cu Anton
Carp, sunt alesi directori de catre actionari, iar Alimänistianu
e ales censor.

www.dacoromanica.ro
 251

D. Vintila Bratianu e pregatit de nartidul liberal pentru

postul foarte important de ministru al finantelor, de aceea e
purtat pe la toate institutiile principale ale tarn spre a cu-
noaste toate bugetele i toate izvoarele de venituri. A debutat
ea secretar general la ministerul de finante, a fost prilnar al
Capita lei, apoi director la Banca Nationala, apoi la ministe-
rul de razboi spre a starsi ministru de finante.
Opozitia takista tiind convinsa cum ca Bratianu va re-
.cornanda regelui sä aduca la canna, pe Petre Carp incepe o
foarte violenta campanie impotriva fratilor Bratianu. Nicolae
Fleva este insarcinat sa, atace pe seful guvernului i pe fra-
tdi sal, pentru cä ar fi savarsit un fapt necinstit cu prilejul a-
rendarei unei mosii cu numele Ratesti.
Campania este dusa In presa si in parlament unde se des-
lantue desbateri fartunoase. Obiceiul wrat de a umple de no-
roiu pe adversarul politic nu este Wend de astaci, e de mai de
mult. Dar cinstea personala necontestata e mai prems de a-
ceste atacuri condamnabile asa câ atacul cade fara sa lase
urme.
La sfarsitul lunei Februarie Romanii nrimese o stire
trista pentru ei: Doctorul Lueger nrimarul Vienei a incetat din
viata.
Lovit de o boala de rinichi ponularul prim magistrat al
Vienei s'a stins dupa chinuri mari. El era seful partidului
national-social, adversaral Ungurilor pe care i-a atacat de mai
multe ori in Camera de la Viena i, In acelas timp, era priete-
nul Romani lor. Cititorii n'au uitat vizita pe care d-rul Lueger,
in capul unei numeroase delegatiuni a consiliului comunal vie-
nez, a facut Bucurestilor in timpul Expozitiunei jubiliare
primar fiind Mihail Cantacuzino.
La Camera Mihai Cantacuzino a vestit jalnica stire cerand
ca parlamentul sä trimita o telegrama de condoleante consi-
liului comunal al Vienei. La Senat a vestit stirea presedin-
tele; gavernul s'a asociat.
La Senat ministrul Haret a adaogat ca, pnin rnoartea
d-rului Lueger, Romanii au pierdut un bun prieten in Austria.
Doutt clueluri fac senzatie in elita bucuresteana. Intaiul
este duelul intre avocatdi fruntasi C. C. Anion si S. Rosental ;
cel de al doilea intre Nicu Filipescu si wn proprietar din Boto-
sani Leon Ghica.
Intaiul duel se sfarseste fará sa fie intalnire pe teren. DIA
de ce :
Intr'un proces in care Arlon pleda contra d-lui Rosental,
i s'a spus lui Arlon cum ca. d. Rosental ar fi rostit cuvinte

www.dacoromanica.ro
 - 252

jicnitoare pentru el. Atunci Arlon d. Rosental nefiind

prezent liii instantä a declarat cd are un mare dispret pen-
tru adversa.rul sdu. Martorii d-lui Rosental erau Barbu Dela-
vrancea si I. Boambd iar martorii lui Arion Al. Marghilo-
man i C. Hiotu. D. Rosental a trimis martorii lul Anion. Dar
martorii au incheiat un proces-verbal de impacaciune de oare-
ce d. Rosental a declarat c& nici odat& n'a rostit cuvinte ofen-
sätoare nentru Arlon iar martorii lui Arlon au declarat ca, In
cazul acesta, clientul loT li retrage riposta suparatoare.
In urma unei notite ofensatoare pentru Leon Ghica, publi-
catd in Epoca, acesta, a trimes mattori Epocei. Nicu Filipescu
a luat rdspunderea notitei si a numit martorli pe principele
Calimachi si pe Misu Cantacuzino. Martorii lui Leon Ghica an
lost Misu Catargiu si un al doilea JI carui nume nu-1 retm.
La intaia repriz& Filipescu a fost rdnit la obraz; adversarii
nu_sau inindlcat.
Trebue sa adaug ca Filipescu n'a atacat nici odatd, fiindcd
de and omoalse pe G. Lahovary in. duel hotdr&se numal sä
se apere.
La inceputul lunei Martie moare Iosif Skupievski, fost
director al Agentiei telegrafice rom&ne, publicist, rector al
darului L'Inclependance Roumaine".
Skupievski, polonez de origind, exercita ziaristica in Belgia.
A fost adus in tard de cdtre Dumitru Sturza spre a redacta
ziarufl francez al partidului liberal. Era un om activ i inteli-
gent. Era tatäl doctorului Skupievski si al altui fiu care a im-
brätisat cariera diplomatic& in Polonia.
Generalul Averescu, in militate de ministru de rdsboiu,
fusese ales senator de Tecuci. Acum era inspector al cavale-
riei. Guvernul i-a cerut sä se clemitä din mandatul de senator
sau sa. fie Inlocuit la inspectorul cavaleriei.
Generalul §i-a. dat dernisia din Senat care i-ia fost primitd
cu 36 voturi contra 28.
Mare agitatie politic& in jurul clesfiinfdrei Contencio-
sului aclministrativ.
Inca de Mild contenciosul a fost infdintat, sub ministerul
Cantacuzino, ministru al justitiei fiind Al. Baddrau, liberalii
au anuntat ca vor desfiinta Contenciosul. Acum amenintarea
este adus& la indeplinire de Mtre Toma Stelian, ministru jus-
t
0 mare agitatie si lungi polemici, mai ales In presa lui
Take Ionescu.
In parlament desbateri violente i edinte furtunoase. Le-

www.dacoromanica.ro
 253

gea o combat cu putere cerand mentinerea Contenciosului

Take Ionescu, C. Dissescu, Alexanclru Badarau.
Totusi prefectul lui Stelian este votat de parlament.
Industriasii se agita.
Prin legea incurajarei industriei nationale votata (La anul
1887 si prin tariful vandal dela 1906 se erea regimul economic
sub care traia industria nationala. Prin legea de la 1887 in-
dustriile se bucurau timp de 15 ani de unnatoarele avantaje :
1) Scutirea de orice impozit cdtre stat, judet, qi comund;
2) Scutirea de orice taxe vamale pentru masini, pdr-ti de
masini si accesorii fie cd servesc 7a prima instalatic sate,
ulterior ;
3) Scutirea de orice taxe vamale pentru materiile prime
ce nu se afla, in tard, de reducerea taxelor de transport pe
cdile ferate, etc.
Proiectul de lege prezentat acum de catre ministrul in-
dustriei, desfiinta aceste avantaje.
Industriasii se agita si se intrunese intr'un congres in ziva
de 25 Martie sub presedintda d-lui N. Zane.
Congresul, dupa animate discutiuni i pe baza unui Me-
moriu prezentat de catre Jacques Catz, voteaza o motiune in
care se spune ea proectul d-lui ministru Orleanu nu este a-
meaddabil ci trebue retras in intregime.
Abdo- se linistise furtuna ridicata impotriva ministrului
de instructie Spiru Haret, din cauza legei Consistoriului i iata
cA alta furtuna se ridica.
Ministrul Haret prezinta un proact de lege pentru crearea
a 21 catedre la cele doua universitati din Bucuresti si
Prin legea in vigoare, o catedra nu putea fi creata. cleat
dupa. cererea universitatei sau de catre ministru dupa ce a
luat avizul Senatului universitar unit cu colegiu universi-
tAtei. Prin noua lege, cateclrele erau infiintate fait aceste for-
malitati iar numirile le facea ministerul, direct. Este lesne de
inteles ce furtuna a riclicat proectul.
Profesorii ambelor universitatd s'au intrunit si au protestat
ea. Mile, iar fostii ministri de instructie : Titu Maiorescu, C.
Disescu, C. C. Anion si dr. Istrati au convodat o intrunire
public& in sala Dacia" pentru ca s protesteze in fata marelui
public.
Cu aceasta, ocazie cele doua particle de opozitie pentru
Intaia oara mergeau mana in mana., caci Titu Maiorescu
si C. C. Arion erau membri ai partidului conservator iar d-rul
Istrati l d. C. Disescu erau membrii partidului conservator-
democrat.

www.dacoromanica.ro
 254

Profesori universitari n'au fost prea multi la intrunire.

Ziarele au notat pe d-nii Simion Mehedinti, Ion Tanoviceanu,
Radulescu Motru, Em. Antonescu, C. Disescu, M. Vladescu,
Titu Maiorescu, d-rul Istrati, dr. Toma Ionescu. Au combatut
proectul lui Haret mai multi orator' : dr. Istrati, Radulescu
Motru, etc. Cuvantarea cea mai puternica a fost insa aceia a
lui Titu Maiorescu.
A doua zi la Senat, ministrul Haret declara ca, din cauza ca
sesiunea Corpurior legiutoare e pe sfarsite, retrage preectul
de lege.
Dupa aceasta declaratie, Titu Madorescu aeclara ca, in nu-
mele Senatului universitar ia act cu placere de declaratia
ministrului.
Un incident intervine: I. Bratianu, primul ministru, vexat
fireste, de acest succes al opozitiei, ia cuvantul i spune ca-i
pare bine Ca Maiorescu este multumit, in numele Senatului
universitar, cu declaratia ministrului instructiei dar ii pare si
mai bine ca Maiorescu n'a vorbt in numele intrunirei de la
Dacia.
Maiorescu raspunde cum ca, in contra proectului minis-
trului C. Disescu, fost ministru al instructiei, tot la Dacia s'au
intrunit profesorii junimisti cu cei diberali, atunci In opozitie,
spre a protesta. Spune cä atunci a lucrat cu D. Sturza si
Spiru Haret. Aminteste ca la 11 Februarie 1907 la Dacza s'a
discutat Memoriul profesorilor universitari iar sedinta a fost
prezidata de catre Dimitrie Sturza, seful nartidului liberal.
Furtuna a durat in Senat vreo doua ore.
Dar trebuie sä addogam ea adevaratul motiv al därei
inapoi n'a fest nici. protestul universitarilor, nici agitatia opo-
zitiei, c numai interventia regelui.
Regele, dupa---ce a examin.at situatia, a cerut lui Bratianu
sä retraga legea iar Bratianu a impus lui Haret pasul inapoi.
Tot la fel s'a intamplat i cu legea d-lui Orleanu privi-
toare la organizarea industriei. In urma sfatului regal si a
faptului ca, insusi ministrul de finante Emil Costinescu, mare
industrias, era impotriva legei, d. Orleanu a fast silit sa
modifice radical proiectua sau. si numat asa legea a lost vo-
tato', la Senat, insa a fost inmormantata la Camera.
Legea lui Haret a provocat o apropiere intre carpisti pi
takisti.
Acum se vorbeste foarte serios de o apropiata intelegere
Intre cele doua partide de onozitde.
Carpistili au adoptat o alta atitudine fata de guvern; dela
purtarea aproape binevoitoare au trecut la opozitia violenta

www.dacoromanica.ro
 255

asa Ca, in fiecare zi fruntasii conservatori ataca violent gu-

vernul. De la o vreme, carpistii au in Camera atitudine mult
mai energica decal takistii.
Simptomatic este ea presa takista alaturi de presa carpista,
ataca numai guvernul, dar pe carpisti rtu-i mai ataca.
In ziva inehideTei sesiunei parlamentului s'a petrecut
un incident hazliu.
Primul ministru citeste Mesagiul de inchidere, %poi mul-
tumeste deputatilor pentru concursul (lat. Imediat se urea la
tribuna Petru Carp si spune razand :
_ La toamnet nu ne mai veclem!
Primull ministru ia la brat De Carp si amandoi revin, la
tribuna.
Primul ministru se adreseaza Camerei:
Este un mijloc ca set ceidem de acord. sd-mi ldsatz mic
cele serioase iar d-lui Carp restul...
Si Camera se inchide pe aceasta gluma.
Din Londra se anunta moartea regelui Eduard VII,.
rascut la 1841, a murit deci la varsta de 69 de anl.
Regele Eduard a fast unul din cei mai iubiti monarhi;
poporul englez a plans eand a murit. El este acela care a
incheiat intelegerea prieteneasca cu Franta pe care o iubea
sincer.
Palitica lui a impins Anglia sa intre in razboiu impotriva
Germaniei si putem spune ca situatia actualk e datorita dui
Eduard VII.
Succesele electorale ale takistilor nu mai contenesc, iar
guvernul e batut mereu. La Tecuci, la colegiul II de Senat, in
locul ramas vacant prin demisia generalului Averescu, este
ales candidatul takist, d-rul Riegler, cu 86 voturi, contra can-
didatului liberal care n'a intrunit de cat 58. Carpistil n'au pre-
zentat candidat.
Titu Maiorescu e primit in audienta la castelul Peles:
regele Ii retine mai muRt timp. Trebue sa spunem ca partidul
carpist hotarise o violenta campanie de rasturnare i ca maini-
festatiile de acest soiu incepuse.
Dupa iesirea lui Titu Matiorescu dela rege, tot felul de
comentarii. Senzatia este foarte mare fiindca peste tot se sop-
teste cum ca Maiorescu a esit cu un insemnat rezultat.
Ziarele takiste, spre a rnicsora efectul, anunta ea regele ar
fi spus lui Maiorescu ca nu va schimba guvernul sub presiu-
nea manifestatiilor de strada. Deaceea, Madorescu a cerut ca
viodenta campanie de rNsturnare sä inceteze. Adevarul era
insa cu totul altul.

www.dacoromanica.ro
 256

Regele a spus lui Maiorescu cum cal Bratianu, in fata ma-

rilor greutati, a neputintei de a mai trece broectele de legi ale
ministridor cat si a numeroaselor infrangeri electorale, este ho-
tarat sa se retraga la sfarsitu1 anului spre a reorganiza parti-
dud. Conservatorii sã inceteze deci campania. de rästurnare care
nu mai are E cop. Regele a adaogat cum ca, va chema la carma
pe Petre Carp, aceasta fiind i parerea sefulur partiduluf
liberal.
A doua zi, Maiorescu a comunicat comitetului partidului
cC lupta extraparlamentara trebue sa inceteze.
Peste cateva zile m'am intalnit cu Nicu Filipescu care mi-a
spus:
Peste sase luni suntem la putere. Are sa. fie greu. Incepe
imediat campania electorala caci esti candidat la colegiul II
de Cameral din Bucuresti.
La sfarsitul lunei Apridie, soseste la Sinaia regele Gus-
tav V al Succliei.
La 11 Main incepe sa se judece, la Curtea cu jurati, pro-
cesul lui Stoenescu-Jelea, cel care a atentat la viata lui I.
Bratianu. Afluenta foarte mare de public, serviciul de ordine
se face cu mare greutate.
Curtea e prezidata de N. Procopescu, asistat de d-nii ju-
decatori Marinovici i V. DumitrescU. Acuzatia : procurorul
general d. Oprescu. Apararea o face d. avocat I. Otescu.
Comisiunea juratilor e compusa din Theodor Capitanovici,
atunci senator. liberal, C. Basarab-Brancoveanu, Em. Frun-
zescu, stenograf al Senatului, Mihail Seuffescu, V. I. Berceanu,
Gh. Malcoci, Ion Nadejde, N. Coculescu Gh. Dragu, Const.
Banu, Ermil Pangrati si G. Nacescu. Mara. de unul, comisia
e cempusa nurnai din membrii clubului liberal, din parla-
mentari si militanti liberali. Verdictul e cunotscut dinainte.
Dupa. ascultarea mai multor martori rechizitoriul procuro-
iului i apararea d-lui Otescu, Stoenescu-Jelea e osandit la
20 de ani munca
Un nou scandal bisericesc izbucneste. In sesiunea de
Mai a Sinodului, episcopul Safirin al Romatnului aduce Un
memoriu prin care acuza de imoralitate pe mitropoditui pri-
mat Atanasie.
Cand Safirin pronunta aceste cuvinte, ministrul Haret sare
dela locul sau si stria :
Acuz i eu pe Episcopul de Roman de dmoralitate Inca
de pe timpul cand era directorul Seminarului de Ramnic".
Mitronclitul primat, in culmea aprinderii, acuza la randul
sau pe Episcop, de imoralitate.

www.dacoromanica.ro
 257

Safirin a parasit sedinta Sinodului dupai ce a depus un me-

moriu cu toate acuzatiile sale.
Dupa plecarea, Episcopului, a fost o mare deslAntuire de
acuzari din partea mitropolitului.
Un numar de preoti adreseaza Sinodului petitiuni in care
sunt aduse tot felul de acuzari mitropolitului primat. Sinodul
trimite un ultim avertisment Episcopului Safirin i suspenda
pe toti preotii acuzatori.
Dar scandalul va urma pentru marea intristare a tuturor
acelora cari cred in biserica.
0 telegrama din Berlin anunta, moartea marelui bacte-
riolog Robert Koch, acel care a descoperit baccilul virgula.
Academia Romana acorda premiul Ndsturel de 4000 lei
lui Barbu Delavrancea pentru piesa lui apus de Soare.
In Bucuresti, sunt urmänite cu mult interes i cu pa-
siune alegerile din Ungaria. Fireste sunt urmarite in primul
rand alegerile din t,inuturile romanesti. Dupa o perioada in-
delungata de abtinere, in care timp a predominat ideia zisa a
.,pasivismului", Romanii hotarasera A schimbe sisterna i sa
participe la lupta electorala, desi legea electorala fiind pärtini-
toare pentru unguri, micsora foarte mult sortii de izbanda ai
Romanflor.
Dar incercarea n'a dat alt rezultat decat sã confirme drep-
ratea pasivistilor.
In adevar, desi au luptat puternic, Romanii au iesit batuti
pe intreaga linie.
DIA cele mai insemnate rezultate in acele comitate unde
majoritatea fart, contestatie era a Romanilor. (SI nu uitäm
ca., la enoca aceia, in Ungaria se vota pe fata) :
CERCUL ILEANDRA-MARE presedintele clubului parla-
mentar roman Teodor Mihali a lost proclamat ales neavand
contra candidat ;
FAGARAS: Dr. Serban, roman ales dupa o luptn, crancena;
SIRIA: D. St. C. Pop, ales far& contra candidat;
CHISINAU: Balotaj, Octavian Goga 873 de voturi, ceilalti
doi candidati unguri 1007 si 339 de voturi ;
CEICA: Alesul este vicarul Mangra, roman, dar trecut in
partidul guvernamentail
NASAUD: Ales I. Ciocdu, roman guvernamental contra
d-lui On4or din partidul national care a intrunit 252 voturi ;
ORAVITA ROMANA: Ales romanul renegat Siegescu cu
1965 voturi, contra nationalistului Ion Nedelcu, care a intrunit
1428 ;
Vol. III 17

www.dacoromanica.ro
 258

IGHITJ : Vaida Voevod a lazut cu cloud vault fiindcd

Romanii din sase comune au fost opriti de la vot;
OCNA SIBIULUI: . Ales candidatul ungur contra nationa-
listului Aurel Cosma;
MARIA RODNA: D. Vasile Goldis a cazut ramanand in
urma candidatului ungur cu 400 voturi ;
BARASIVENI: D-rul Vasile Lucaci cazut pentru 96 voturi;
BEIUS : D-rul VasEe Lascii, nationalist roman. se retrage
in fata presiunilor si se alege aci contele .tefan Tisza ;
BOCSA ROMANA: D. Valeriu Braniste, directorul ziarului
Drapolul", cade i Ise alege candidatul ungur ;
LUGOJ : Cade d-rul Stefan Petrov'ci, desi majoritatea co-
vdrsitoare a cercului electoral e romaneasca ;
ZARLENTUL MARE: Cade dr. Gh. Popovici si se alege
candidatul ungur ;
TROSCANI: Cade candidatul roman Zosim Chirtop;
MORAVITA: Cade romanul Caius Brediceanu;
SIMLETJL SILVANIEI Romanul dr. Deleu cade contra un-
gurului Egron ;
IOSAEL : Alegãtorii romani bätu-ti si isgoniti. Cu mare
greutate totusi, candidatul roman Gheorghe Popa este pus in
rninoritate lipsindu-i 191 voturi ;
CARANSEBES: D. Vaida Voevod cade cu o diferentã de
'794 voturi ;
VINTUL DE JOS : D. luliu Maniu cade pentru 38 voturi ;
BATA DE CRIS: Romanul V. Damian proclamat Sara. con-
tracandidat ;
DOBRA: Candidatul roman Nicolae Ivan a cazut;
ORASTIE: D. Vaida Voevocl ales cu o majoritate de cinci
voturi ;
ARPAS: Ales D. Vaida Voevocl;
Astfel romanii nu au decat cinci alesi si anume: Teodor
Mihali, dr. N. Serban, St. C. Pop, Al. Vaida-Voevod si V. Damian.
Pärintele Lucaci 0 I. Maniu au cazut.
In Bucuresti intristarea este mare. Cercurile nationaliste,
cari Lsperau mult dela lupta electorald, sunt foarte amardte.
Amardciunea este matt& Si prin faptud ca, cu doua-trel
zile inainte de alegeri, a murit protopopul Vinea, unul dintre
cei mai vigurosi i nestramutati luptdtori pentru cauza na-
-
tional&
Alegerea d-lui N Iorga ca membru al Acaclemiei intdm-
pina greutdti, fiincicd are multi adversari i e combatut cu
patimd. Firea combativä a omului acesta II atrag, fireste,

www.dacoromanica.ro
 259

multe dusmanii. Deabia la al treilea scrutin d-sa este ales

membru actiy, cu 15 votuxi contra 11.
In aceeas sedinta, d. Stefanelli din Bucuresti este ales mem-
bru activ, iar d. Lepadatu membru corespondent.
0 stire emotioneaza Capita la: vaporul romanesc Irn-
paratul Traian sub cornanda maiorului Perieteanu, a lost
atacat in portul Pireu, invadat de plebe si devastat.
Din cauza relelor relatiuni intre Romani si Greci, pe
chestia Aromanilor, atentatul a fost planuit din vreme. A fost
o premeditare razbunatoare. Pe vas se aflau tocmai principesa
Maria si principele Nicolae, cu o guvernanta.
Ajuns in portul Pireu, vaporul a lost, de odata, anvadat
de o banda de vreo 100 de greed cad au cerut s'a li se preclea
3 dezertori greed cari mergeau la Coristantinopol, dar numai
unul din acestia a nrimit sa seeboare. Atunci cei de pe va-
por au inceput sa strige cum ca ceilalti doi greed au fost taiati
In bucati intr'o cabina. Pe cheiu era adunata o mare mul-
time. Toata aceasta ceata a navalit pe vapor, a spart, a de-
vastat, a furat tot ce a putut lua, pe maiorul Perieteanu l'au
lovit, l'au luat pe sus.
Persona lul vaporului a fost maltratat, multi pasageri au
fost batuti i jefudti.
Acest atentat a produs In Bucuresti o mare agitatie.
Cand micii printi au sosit in Bucuresti, printul \Tdcolae
intrebat asupra evenimentului, a spus c s'a mirat mult cum
de n'a adus politia greceasca pe pompiari i pompdle cu care
sa ude multimea spre a o dmprästia. Printul cunostea siste-
mul intrebuintat la Bucuresti, pentru a rizipi manifestatiile
cle strada.
S'a ras mult de aceasta observatlie.
Intruniri de protestare sunt organizate imediat, mani-
festatii zgomotoase contra grecilor, iar guvernul, pe eale di-
plomatica, cere satisfactie. Dar guvernul din Atena fapt de
mirat refuza.
0 lunga corespondenta mmeaza.
Guvernul roman e hotarat sb.. recurga. la represalii expul-
zand un mare numar de greed. Regele George scrie regelui
Carol exprimandu-si regretul pentru neplacerile indurate de
micii principi. Doar atat.
Guvernul roman formuleaza propunerile sale pentru sa-
tisfactiile de dat drapelului romanesc insultat, dar guvernul
grec refuza.
Gheorghe Panu scrie ea guvernul roman a lacut o gre-
salk aceea de a fi trimis vapoarele romane la Pireu mai

www.dacoromanica.ro
 260

Inainte ca relatiunile normale sä fi fost restabilite eu Grecia.

Fiindca, in aclevar, in urma vechilor conflicte, Romania
si Grecia nu aveau relatii normale.
Societatea bucurPsteanä. este viu afectata de un acci-
dent dureros : sotia avocatului si omului politic Petre Gra-
disteanu s'a inecat in raul Ia1omita. Pe cand trecea peste Ia-
lomita, pe nodul Crasan, dimpreunk cu sotul i un fiu, caii
de la träsura s'au speriat. D-na Gradisteanu sari repede din
trasura. Dar in loc sa sara pe pod, sari din iuteala in apa.
Duminica la 13 Iunie a fost intaiul acicdent de avia-
tie in Rumania. Aceasta s'a intamplat la aerodromul din
Inginerul francez Guillemain, directorul technic al in-
treorinderei, pilot brevetat din Franta, facand un zbor cu Ull
biplan Farman, a edzut dela 35 metri inaltime i s'a ales cu
un picior fracturat i alte leziuni.
Conflictul cu Grecia este aplanat. Grecia a dat satis-
factia ceruta; dezertorul grec luat de pe vapor a fast rest-
tuit, comandantul portului Pireu a venit pe bordul Impara-
tului Trean si a f 5,cut scuze comondantului Perieteanu.
Partidul conservator-democrat se intruneste intr'un con-
gres in care se d.N o noua organizare partidului si se re-
dacteaza programul de aplicatiune imediatä, daca partidul
va veni la putere.
De ce acest congres i aceasta revedere a programului?
Motivul principal este ca, concomitent cu aceasta lucrare, se
duceau tratative de impacare cu conservatorii in vederea unei
eventuale colaborari [1.a guvern.
In cercurile initiate se stie ca guvernul liberal nu va trai
mai mult decat, maximum, 6 luni, apoti regele va aviza.
Dar fiindca Take Ionescu, cu toate succesele lui electorale, nu
era sigur cã va fi chemat la alma, incerca i calea impa-
ciuirei. De aceea isi revizuia programul punand in evidenta
reforme blande care ar fi putut fi primite si de conservatori.
In privinta reformei electorale se propune o largire a cole-
giilor, dar In asa fel in cat corpul electoral sa nu-si piarda
independenta. i sa nu fie un simnlu instrument In mana gu-
vernului. Cu alte cuvinte, votul universal nu era admis. Pentru
Dobrogea se cereau drepturi politice.
In vederea tratativelor de impacare, toata presa care as-
culta de insoiratiile au! Take Ionescu, a incetat definitiv ata-
curile impotriva partidului conservator.
Doi preoti de mir, Päuneseu si Droghici, au adus prin
scris, grave acumari mitropolitului primat si ministrului Haret.

www.dacoromanica.ro
 261

In loc sä li se cerceteze reclamatiile au fost trimisi in jude-

cata Consistoriului. Dupa a judecata care a durat 3 sedinrte,
amandoi preatii au fast caterisiti.
Partidul conservator pregatindu-se Ca sä. ia puterea,
da o mare atentiune chestiunei electorale, fiindca, partidul
era stlab WA de actiunea plinä de succes a lui Take Ionescu.
Privigherea generala o avea Nicu Filipescu. dar sefia spe-
ciala a Capita lei a avea Mihail Des liu. Acesta ajunsese la, un
moment, mai ales cand partidul conservator-democrat a
intrat in declin sa faca, din partidul conservator partidul
politic cu cea ma! puternica organize:tie.
0 imprejurare a ajutat Inuit partidului conservator ca sa
pue in situatia grea pc Take Ionescu 4 sa-si atraga, o parte
din simpatiile corpului electoral, aceasta imprejurare a
lost legea carciumilor, prezentata de catre Emil Costinescu,
ministrul de finante, Inca sub sefia lui Dimitrie Sturza.
Emil Costinescu a prezentat o lege care marginea numa-
rul carciumilor atat la sate cat si la orase, puma greutatd
pentru obtinerea brevetului i supunea exercitiul aces-
tui comert la sanctiuni foarte severe. Legea flu avea atat
caracterul unei masuri fiscale cat al unei masuri cu caracter
higenic si social. Era fäcuta spre a pune stavila, alcoolizarei
populatiunei.
Daca la sate legea ayes. ratiuni de a dnstitui monopolul,
fiindca in adevar carciumile tse inmult,eau in chip ingrijitor
si ameninta sa surpe vlaga populatiei rurale, la oras aceasta
prilmejdie nu exista.
Nicu Filipescu lntelese repede ce folos electoral ar putea
trage daca ar lua apararea carciumarilor, fiindca numai in
colegiul al 2-lea de Ilfov erau aproape sau peste 1000 carciu-
marl alegatori.
Des liu fu insarcinat sa organizeze un cornitet de carciu-
mari ceeace el facu cu succes si propaganda incepu in
toata Capita la.
Sarcina conservatorilor fu usurata si prin aceea ca takistii
nu combateau legea sau o combateau maale. Care era cauza ?
Cauza era ca legea era prezentata de catre Emil Costinescu,
iar Emil Costinescu era In partidul liberal ca si Alexandru Con-
stantinescu partizanul ideii ca, dupa liberali, trebue sä vie la
putere partidul conservator-democrat.
Take Ionescu care profita de toate imprejurarile cat de
mici, spre mati clientella electoralä, era silit de asta
data sa lase concurentilor sai conservatari mulgerea manoasei
chestiuni a legei. carciumilor.

www.dacoromanica.ro
 262

Dar nici in partidul conservator am era intelegere deplina

asupra acestei chestiuni, fiindca Petre Carp nu vola nici in
ruptul capului sä combata legea or sa dea fagadueli carciu-
marilor.
Acest dezacord din partici il exploatau takistil intensiv, ei
spuneau carciurnarilor : Boerii v. inseald, Carp sustine legea.
Filipescu i Desliu vor numai ä va stoarca voturile, insa cand
vor veni la putere daca vor veni o sa se lepede pe opozitia
lui Carp".
Nicu Filipescu organiza la clubul conservator un cere de
studii la seclintele carmia se discutau problem ele politice i, mai
ales proectele de legi, pe care viitorul guvern conservator tre-
buia sä le realizeze. Membrii acestui cerc au si un numar de
conferintse Cla sala Dacia". Mie mi-a revenit sa tin, conferinta
pe chestia legei carciumilor.
Convingerea mea era, insa, Ca% legea era foarte bine venitä
la sate, unde carciumäritul lua zilnic o dezveltare prirnejcli-
oasa; tot ce castiga taranul mergea in tejgheaua carciumarului,
iar plugarul era otravit, incetul cu incetul, cu bauturile debitate.
Conferinta fu anuntata cu sgomot, dar takistii o sabotau,
raspandind printre carciumari stirea ca seful partidului nu o
aproba. Membrii din comitetul de rezistenta al carciumarilor,
mai ales aceia cari nu erau conservatori, au venit la Desliu ai
i-au cerut ca seful partidului sa se rosteasca categoric. A fost
un moment greu.
S'au facut pe langa Caro staruinte marl, glasul lui Fili-
pescu n'a avut nici o trecere, deabia Marghiloman care era
elector si cunostea valoarea contingentului de voturi a carciu-
marilor, 1-a putut hotari ea 0, auterizeze o declaratiune in doi
peal.
Fondul acestei declaratiuni era ea la sate partidul nu se
leaga sä desfiinteze legea cand va veni la putere, la orase, insa,
o va modifica.
Cum ? asta nu se spunea.
In seara cand am tinut conferinta, Marghiloman a luat cel
dintaiu cuvantul i i-a facut declaratia in nmnele sefului.
Fiindca se stia cO. Marghiloman este intaiul aghiotaait, confi-
dentul i acela care are cea mai mare trecere la Petre Carp :
declaratia liniti pe carciumari.
Conferinta mea a fost tiparita Si imnartita in mu de exern-
plafre, si purta in frunte cuvintele led Alexandru Marghiloman.
Teza conferintei a fost urmatoarea Singurul comerciu
care in Romania este, in cea mai mare parte In mainile Roma-
nilor, este comerciul earciumaritului. Lovind In acest comerciu,

www.dacoromanica.ro
 263

guvernul desfiinteaza singurul comerciu romanetsc i lasa pe

drumuri cel putin 50.000 oameni, toti Romani. Dar am comba-
tut legea numai pentru efectele ei la orase. Cael in ce privea
carciurparitull la sate eram de aceeas parere cu Emil Costinescu.
Pe la jumatatea lunei August, AureL_Vlaicu face _intaile
salew.ensiuni cu aeroplanul Om. In ziare apar notite entuzi-
aste. Vialcu s'a ridicat pana la 150 metri si a putut merge cu
itzteala pana la 120 kilometri pe ora.
Ce departe suntem astazi de performantele acelei vremi,
cdnd 100 metri in&Itirne si 120 kilomtri pe ora erau socotite
biruinte mari !
Dar erau victoria unui roman, de aceea bucuria i nadej-
.chle noastre erau mari.
Pe la sfarsitul Lui August moare doctorul Nicolae Mano-
lescu, cel mai Insemnat_oculist al Romaniei.
Dcctorul Manolescu era laureat al Academiei Romane pen-
tru o lucrare de valoare intitulatä Higiena taranului roman".
A fost deputat, era profesor la faculta tea de medicira din Bu-
curesti i un eminent clinician.
Era nascut in corn. Saranga, din jud. Buzau. A munt la
varsta de 60 and.
Lumea este foarte ingrijorata de o stire sinist,ra: holera,
care face pustiiri in Rusia, a sosit la granita Basarabiei .
La frontier& se iau m4suri severe. Holera trace insa, in Un-
garria, si ne ataca din doua. pãri. Holera patrunde in tara,
apare la Botosani, Focsani, Galati, Braila.
In Bucuresti se ivesc cateva cazuri. Populatia este foarte
ingrijorat&, ins& norocul a voit ca teribilul flagel sa. nu ne
secere prea mult. Bucurestiul a foist scutit, cad numai putine
cazuri au fost semnalate.
Este interesant de spus cine a dat semnalul urcarei chi-
riilor, care astazi constitue un adevarat flagel.
Prin Septernbrie uncle ziare publieau articole ingrijoratoare
asupra urcarei chirMor. Oameni nevoiasi ca i cel cu venituri
mocleste simt cä o mare greutate incepe s apese i o mare
primejclie Ii ameninta: urcarea progresivä a chiriilor.
Ziarele arata cum semnalul 1-au dat agentii statului, adica
comisiile de recensamânt care, spre a spOiri veniturile acestuia,
au majorat chirille. in contra declaratiilor chiriasilor si In dis-
pretul contractelor.
Membrii acestor comisil, in urma ordinelor primite, au
sporit cu de la a lor apreciere toate chiriile, ceeace a avut drept
rezultat o urcare a tuturor locatiunilor. Din vremea aceasta

www.dacoromanica.ro
 264

incepe ascensiunea care trebuia EA impue la 1916 guvernului

adoptarea flegei de exceptiune.
La mainavrele de-toamnã de la Slatina a participat
Aurel Vlaicu cu aeroplanul Am. A zburat deasupra campului
de manevra, a facut diferite virajuri sal a entuziasmat armata
pentru siguranta, eleganta si indrazneala zborului sau pe o
vreme vantoasa..
Izbanda lui Vlaicu stimuleaza i pe alti romani; cunos,
cutul inventatof Brumarescu produce si ea un aeroplan pe care
Ii expune. Acest aeroplan este un biplan de o forma ea totul
deosebita de tot ceea ce exista pana atunci. Inventatorul a pri-
mit multe felicitari de la oamenii competent (?) insa aparatul
Brumarescu n'a zburat niolodata.
Un alt inventator roman este Henri Coanda opera aces-
tuia este un aparat fära helice. ci numai cu o turbink propulsiva.
Aparatul, construit in Franta, a avut o soarta mai buna. decal
al lui Brumarescu. Astazi, insa a dispärut.
Duminica, 6 Noernbrie, aa orele 5 si jum. ,s'a stitis din
viata. Gheoa:gpePanu, acela care a fost cel mai mare ziarist al
tarei dupa. moartea lui C. A. Rosetti.
Gheorghe Panu a rnurit dui:A ce a suferit multa vrerne de
miocarditä i artiericscleroza, boala complicata apoi cu un can-
cer al intestinului.
Panu a debutat ca istorde. Fiind distins de Maiorescu si cei-
lalti fruntasi ai Junimei din Iasi, a primit o subvente spre a
face studii literare i istorice in strainatate; el, insa, a in-
vatat dreptul i s'a intors pentru a intra In magistratura..
Apoi a intrat in politica, a fost numit advocat at Spirido-
niei din Iasi, a reclactat ziarul Libefalul din acel oras si a fost
ales de C. A. Rosetti, ministru de interne atunci, ea sa-i fie
sef de cabinet.
A demasionat spre a fi ales deputat ta anul 1884 in Camera
de revizuire.
A combatut, alaturi de C. A. Rosetti, dispozitile restrictive
pentru presa Si dupa aceea a trecut hotaSrat in opozite.
La Iasi a facut insã sa apara Lupta, ziar de vehement:a po-
lemicä, apoi a trecut cu Lupta la Bucuresti care In curand de-
veni ziarul politic, cel mai citit din tara. Dernn de notat e
faptul c cel mai puternic tiraj 1-a atins presa politica, cand,
..Lupta" a tras in 10.700 exemplare.
Panu avea o frumoasa cultura., era o minte agera, un ta-
lent original i o mare putere de atractie. Era unul din acei
oameni pe earl americanii Ii numese: oameni magnetici.
SI cu toate acestea n'a avut noroc In viata.

www.dacoromanica.ro
 265

Ravna lui cea mare era sd ajungd ministru, insd, de-a-

curmezisul acestui am atat de superior s'au pus atd.ti dusmani
implacabili ca i un numar de intampldlri nenorocite. Afard de
asta Panu insus a fost dusmanul sau.
Intr'o zi a fondat partidul radical; vAzdnd insa, cd partidul
ace.sta nu-I duce prea repede Cia guvern, a desfiintat partidul
s'a inscris in partidul conservator. Apoi, desamdgit i desgustat,
a reintrat in partidul liberal. dar nici aci n'a putut ajunge mai
mult decdt vic,e-presed!mte al Camerei.
Cand a murit, la vdrsta de 62 ani, redacta publicatia sap-
tämdnald : Scipteimdna .
La inmormAntare au vorbit Ionel Bratianu, I. G. Duca, in
numele partidului liberal, iar Ion Procopiu, in numele Sindica-
tului ziaristilor.
La palatul de justitie a vorbit avocatul Comsa..
De altfel Panu, dn cauza boalei care-I sdpa cu incetul de
cativa ani, incetase de a mai fi un militant.
Din acest punct de vedere marele om ii suoravietuise.
Duminicd, 28 Noembrie, a fast inauguratd. cu mare pam-
pa, statuia lui Eugeniu Statescu, in sala pasilor pierduti de la
Palatul de-justifier--
Aceasta festivitate fusese precedatd de o mdcd, furtund in
lumea avocatilor si a magistraturei; anume, se critica faptul eã
statuia fusese asezatd in acel loc predominant, cd i se dase
atAt de marl proportii. cd i se imprurnutase acea atitudine Si
acel gest de tribun.
In sfarsit, Eugeniu Stätescu era reprezentat ca i cAnd ar fi
dominat justitda romdma, ca si cand ar fi fost un mare legiuitor
si cel mai mare jurisconsult roman.
Acei care fdceau aceastd critic& aveau dreptate. Eugeniu
Stätescu n'a läsat nici un rand scris, Eugeniu Stätescu n'a fost
nici profesor la facultatea de drept, n'a lost nici un mare
avocat pledant. Ceeace a fost insd, Statescu. a lost un ministru
de justitie cu mare autoritate i un creator, ca nici unul alt, de
magistrati de partid. Era un nume autoritar.
Totusi, in ciuda protestdrilor, statuia a ramas acalo unde o
vedem, iar Eugeniu Std,tescu reprezentat intr'o posturd i cu
un gest care nu erau ale aui.
Statuia este opera scuiptorului francez Ernest Dubois,
autorul statuei lui Ton Bratianu.
A vorbit: Scarlat Popescu procurorul general de la Casatie,
Petra Boros din partea baroului de Ilfov si ministrul justitiei
Tama Stelian.
In sfarsit, chstia retragerei guvernului, este adusa la

www.dacoromanica.ro
 266

ordinea zilei. In acelas timp se stie cu preciziune cum Ca

virtorul guvern 11 va forma Petre Carp, iar nu Take Ionescu.
fata de acest desnodamänt care se pare el nu
rnai poate fi inlaturat, se dedau la o campanie aproape despe-
rata de intruniri publiee si de violente de presk Take Ionescu
vrea sa facä presiune asupra regelui, aratandu-i ca popularita-
tea e cu partidul conservator-democrat. Dar totul e zadarnic.
Takistii fac, insa, greseala ca, o formeaza in contra lui Bra-
tianul si a fratilor sai o campanie darza pe tema mora1at4ei;
fratil Bratianu sunt acuzati ca trafica i traesc din afaceri
necinstite; era evident ca seful guvernului nu putea dccat sa
reeomande regelui ca succesor pe seful partidului conservator.
Trei zile inainte de Craciun, Ionel Bratianu ii intruneste
majoritatile parlamentare si le comunica spre marea trIsteta
a acestora ca guvernul i partidul liberal se vor retrage dela
canna.
BrAtianu spune cä partidul trebue sä se retraga spre a
se prega,ti pentru o noua si fecunda guvernare.
Unii parlamentani liberali au intervenit, cerând ea partidul
sa nu se retraga, ci sa prezideze alegerile generale, dar Bratianu
a raspuns :
Atunci cand partidul liberal a decis sä, se retraga de la
guvern, a facut-o pentruca vedea. lipsuri in randurile ace-
lor cu care intrase in foe. 4

Dupla ce ne-am consfatuit, am socotit ca o chestiune de

inalta politica, conditimea ca iretragerea noastra sa se faca in
asa chip in cat Insi adversarii partidului nostru sä asiste la
aceasta retragere, nu numai cu un simtimant de respect, dar
chiar cu fried}
Guvernul il pot lua altii, dar puterea ne reandne nowt".
Apoi, I. Bratianu adaoga, ca e mai bine ca retragerea sa se
faca acmn decat In Februraie, cand expira mandatul Corpurilor
legiuitoare pentru ea noul guvern sä alba vreme sã dea Irani
bugetul.
Guvernul Bratianu demisioneaza imecliat dupa Craciun,
iar Petre Carp este chemat la guvern. Ministerul e astfel corn-
pus : Petre Carp presedinte i filnantele, Titu Maiorescu exter-
nele, Al. Marghilon-ian internele, Ion Lahovary domeniile, N. Fi-
lipescu räzboiul, C. C. Arlon instructda, Barbu DelavrancEa lu-
cranble publice, Mihail Cantaeuzino justitia, D. Nenitescu in-
dustria.
Aceasta list milnisteriala era alcatuitä cu cateva luni mai
inainte si era rezultatul tratativelor i coneesiunilor reciproce
intre diferitele nuante din partid.

www.dacoromanica.ro
 267

A4a, junimistii aveau 4 portofolli: Carp, Maiorescu, Mar-

ghiloman i Anion; cantacuzinistii 2: M. Cantacuzino i Neni-
tescu; Filipescu 2 : el si Delavrancea, apoi vechii conservatori
unul, pe Ion Lahovary.
In tabara takista vestea formarei ministerului a pricinuit o
mare deprimare, dar i Inclarjire. Pe cand Take Iones.m se gän-
cle§te imediat sa incheie un cartel electoral cu liberalii, pe
carel combatuse de moarte pana in ajun, unii taki0i incep
vorba populara sa spele putina catre apele guvernarnentale.
Dar grosul partidului, cadrele, toti cei convinsi i prieteni
ai lui Take Ionescu au ramas lng dansul.
Din punctul de vedere al sentimentului corpului electoral
toata dreptatea era a lui Take Ionescu, iar cartelul electoral cu
liberalii care a fost o gresealä, fireste nu i-a lost inspirat
decal; de Inclarjirea legitima provocatä de inlaturarea sa de la
carma.
In volumul al 4-lea, care va fi cel din urmN din aceasta.
serie, si care va urma eat de curand vom examina rezulta-
tele date de catre aceastä po1dtic zisä a succesiunei celor doua
particle de guvernamant.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE
PAG.

ANUL 1901. Banchetul lui Ca ragio le. Asasinarea Iuliei Iarcu

de cAtre Candiano Popes:at. Scandalurile de la So-
cietatea Unirea". Ins0 gurarea statuei pompierilor
pe Dealul Spirei. Procesul asasinului Iuliei Iarcu.
Caragiale acuzat de plagiat. Un premz diplomatic
emotionat. Chestia Olimpicelor. Junimistii majo-
rizati de vechii conservatori 3
ANUL 1902. Conflictul Gheorghe Panu - Artistii Teatrului Na-
tional. Centenarul lui I. Heliade-Rklulescil. Pro-
cesul Caragiale-Caion. Sosirea propagandistului evreu
Bernard Lazare. Agitatii semite si antisemite. Testa-
mentul si falsul testament al printului Grigore Sturza.
Isprávile si moartea escrocului Andronic. Cum a de-
venit d. I. Th. Florescu conservator. Statele Unite
iau apararea evreilor din Romania. Framantärile din
partidul liberal .. 22
ANUL 1903. Afacerea tragerilor false de la Ministerul de Fi-
nante. Partidul liberal in contra reformelor lui Vasile
Lascar. Inaugurarea statuei lui C. A. Rosetti. A gi-
tatiile pe chestia national& Ionel Bratianu si Miss
Astor miliardara americana. Inaugurarea monumen-
tului lui Ion C. Bratianu. Moartea lui G. D. Paladi.
Scandaloasa afacere a tragerilor false de la Ministerul
de Finante. Asasinarea regelui Alexandru al Sex biei
si a reginei Draga Masin. Darâmarea zidurilor bise-
ricei Zlatari si misterele ce adapostese. Moartea lui
Luigi Cazavillan 45
ANUL 1904. Un incident hazliu la balul Palatului Regal la 1
Ianuarie. Un al doilea incident care produce nemul-
tumiri si agitatie. Agitatia avocatilor pe chestia
obligativitátei robei". Izbucnirea razboiului ruso-
japonez. Aetivitatea lui Ion Saita ea prefect al po-
litiei. Bucurestiul de anal:lath: Cafeul santant. Aca-
demiile de biliard, bicicleta, birjarul muscal, gradinile
de petreceri, vechi lautari, Christache Ciolac, intaile
automobile, etc. 0 seratà la Palatul Cotroceni; o lume

www.dacoromanica.ro
 270

PAG.

care a dispArut. Expozitia agricolã a marilor pro-

prietari. 400 ani de la moartea lui tefan cel mare.
Dramele macedonene: impuscarea lui Lazdrescu Le-
canta in cafeneaua Macedonia". Atentatul lui M5.-
facineanu impotriva membrilor Curtei de Casatie.
Moartea marelui orator Nicolae Ionescu. Manevrele
lui Take Ionescu, intrigile din partidul conservator.
Agitatia pe chestia prozelitizmului catolic: procesul
institutului Notre Dame de Sion. Generalul omb.-
nescu si maiorul Hubch. Cdderea cabinetului Sturza
si venirea cabinetului conservator cu Gheorghe Can-
tacuzino. Regele Carol despre Carp 66
ANUL 1905. Conflictul capitanului Sturza cu ofiterii. Agi-
tatia pe chestia cedärei terenurilor petrolifere lui Deut-
sche Bank. Expozitia jubiliar5, din anul viitor.
Refugiarea Cuirasatului rusesc Kneaz-Potenkin" in
portul Constanta. Miscarea din tara Impotriva gre-
cilor. Drama din familia doctorului Läcusteanu.
Conflictul dela Teatrul National: conflictul Al. Davila-
C. Notara. Moartea lui Eugeniu Statescu 93
ANUL 1906. Conflictul greco-romAn ; expulzarea grecilor.
Scandalul dela Camera. Nicu Filipescu-Al. Bäddräu.
Agitata alegere de la Creditul rural. Marea agitatie
si scandalul de stradä de la 13 Martie. Agitatia contra
reprezentärei pieselor in limba francea. la Teatrul Na-
tional. Actiunea lui Nicolae Iorga. Priviri generale
asupra trecutului. Oameni fruntasi dela 1871 la 1906.
Obiceiuri perimate. Bucurestiul cel. vechiu. Tea-
trul la aceastä epoc5.. Cafeneaua Capsa si oamenii
politici. Restaurantele Bucurestiului. Bucurestiul
intelectual. Cenaclele literare. Eminescu. Tea-
trul lui Alecsandri si teatrul lui Caragiale. Gheorghe
Panu in presa bucuresteara. Capitala din punct de
vedere edilitar. Opera lui Pake Protopopescu. Elec-
tricitatea in Bucuresti. Epoca inundatiilor. Serhä-
rile jubiliare pentru 40 ani de domnie ai Regelui Carol.
Expozitia de la Filaret. Sosirea in Capita1á a d-rului
Lueger, primarul Vienei. Inaugurarea oficialà a Ex-
pozitiei. Främântärile din pertidul conservator.
Asalturile in contra lui Take Ionescu. Moartea lui
Albulescu. Romanii din Bucovina, Ardeal si Mace-
donia primiti la Expozitie. Atitudinea demnä a ma-
gistratului Scarlat Popescu. Moartea lui Take Lau-
rian. Cursele automobil-clubului 110

www.dacoromanica.ro
 271

PAG.
ANUL 1907. Vizita lui Take Ionescu la Berlin. Distinctia cu
care l'a onorat imparatul. Presa germana clespre
Take Ionescu. 0 intrunire liberald cu emotii. Greva
profesorilor universitari. Regele Carol si Take Ionescu.
Mari le räscoale tarane#i. Caderea cabinetului Can-
tacuzino. Noul guvern liberal cu Dimitrie Sturza.
edinta istorica a Camerei deputatilor dela 13 Martie
1907. Sangeroasa represiune a rascoalelor tdranesti.
Camerele conservatoare dau concurs guvernului liberal.
Fuziunea conservatoare -junimista. Petre Carp
proclamat sef al partidului conservator. Generalul
Manu se retrage din politica. Moartea marelui pictor
Nicolae Grigorescu. Moartea marelui istoric i literat
B. P. Hasdeu. Deschiderea congresului international
de petrol. Magistratul Scarlat Popescu rosteste un
nou discurs care face senzatie 152
ANUL 1908. Expulzarea d-rului Rakowski. CasalKrupp vrea
sa acapareze Arsenalul armatei noastre. Moartea
generalului Haralambie. Amintiri asupra detronarei
lui Cuza-Vodá. Greva avocatilor. Take Ionescu
formeaz& partidul conservator-democrat. Marile vic-
torii electorale ale lui Take Ionescu. Scandalurile
ofiteresti provocate de catre maiorul Sturza. Temeri
de un razboi austro-sarb. Nicolae Fleva intra in par-
tidul lui Take Ionescu. Takistii triumfa la colegiul
II de Ilfov. Dimitrie Sturza se retrage dela sefia par-
tidului liberal. Ionel Bratianu sef 189
ANUL 1909. Moartea lui Grigore Ventura. Scandalul bi-
sericesc provocat de episcopul Gherasim Safirin. Ve-
nirea in Bucuresti a aviatorului francez Bleriot.
Marele meeting aviatic dela Baneasa. Agitatia so-
cialista. - Actiunea d-rului Racovski. Aparitia avia-
torului roman Aurel Vlaicu. Atentatul in contra pri-
mului ministru Ion I. Bratianu. Alegerea lui Dimitrie
Moruzi deputat de Bucuresti 214
ANUL 1910. Raziile doctorului Botescu. Moartea lui Eugeniu
Carada Alegerile legislative in Ungaria. Infran-
gerea electoral& a Romanilor. Vaporul romEn Im-
parataul Traian", atacat de greci in portul Pireu. Le-
gea ministrului Costinescu impotriva Carciumarilor. -
Moartea lui Gheorghe Panu. Retrager a cabinetului
liberal; noul guvern conservator sub presedintia lui
Petre Carp 245

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 C.BACALBASA
immo
`

BucureStli
alladaala
111.-
111111-
vol.4._ 1910.1914
_edifia Z ---
NM lave
In1111=".
Milli I
1111111.....
11111101111111M.
A * 11111
...ItimmlIMICHOUr_"*""."0.11111.14.=
Illillies.... 'ft:,r ..ei,altall
Minima...,
.
- -:-011111
'Z''''''S
Mil
NMI i III l MI ... -. - ;,,,. 11111

1.1191111111.1-...-
iii 8 M
k ."-"-".:1:12!!!M
II
I
IF.111118... .4 ---MIME
11111.11311a.a........ V. Who. no
11111.
/
-,'N,....44,,,,,:4,- 1
11111M1111110 a ..... , INN" .1111.111111
IWI .....--.. \ A,,..._ ....
---!- .e.
1=8.2411ii;;;;;;;. N str.ziimu,
MICA r
1.1.1.0.7....,..1
_
NB. .. . 0,1

"aiignSrd
Wilitr.......amilicol.....;.
MI.. 2;-:;;;:::::7411111.1111111
NOVI NI 1111.

'...twee111111

-;-..=111111
voila
men f31
......
.....suok
I r.
Maim 1

161.0161 - 701% -7.111a r

Ide

etz:v?
e .

aSzsinzn,
www.dacoromanica.ro
Ittve7V,VE/**
 CONSTANTIN BACALBASA

BUCURESTII
DE ALTA DATA
1910-1914
VOL. IV - EDITIA II
INCHEIAT CU 8 CREIONARI:
ION I. C. BRATIANU NICOLAE FLEVA
I. L. CARAGIALE TAKE IONESCU
BARBU DELAVRANCEA. TITU MAIORESCU
NICOLAE FILIPESCU GHEORGBE PANU

BUCUREUI
EDITURA ZIARULUI UNIVERSUL" S. A.
Strada Brezoianu Kr. 23-25
1936

www.dacoromanica.ro
 ANIJL 1810 *)

Pe 1a jumatatea lunei August, Aurel Vlaicu face Intai le

sale ascensiunii cu aeroplanul sau. In ziare apar notite entu-
ziaste, Vlaicu s'a ridicat pana la 150 metri si a putut merge cu
iuteala pana la 120 kilometri pe Gra.
Ce cleparte suntem astazi de performantele acelei vremi,
cand 100 metri Ina name si 120 kilometri pe or& erau socotite
biruinte marl !
Dar era victoria unui roman, de aceea bucuria i nadej-
dile noastre exau mari.
Pe la sfarsitul lui August moare doctorul Nicolae Mano-
lescu, cel mai Insemnat oculist al Romaniei.
Doctorul Manolescu era laureat al Acaderniei Romane pen-
tru o lucrare de valoare intitulata Higiena taranului roman".
A fost deputat, era profesor la Facultatea de medicin& din Bu.-
curesti i un eminent clinician.
Era nascut In cornuna aranga, din jud. Buzau, A rnurit la
varsta de 60 ani.
Lumea este foarte ingrijorat& de o stire sinistra : ho-
lera, care face pustiiri in Rusia, a sosit la granite. Basarabiei.
La frontier& se iau masuri severe. Holera trece, insl, In
Ungaria, i ne ataca din. dour). närti. Holera patrande in tara,
apare la Botosani, Focsani, Galati, Braila..
In Bucuresti se ivese eateva cazuri. Populataa este foarte
Ingrijorata., lnsä norocul a voit ca teribilul flagel sa, nu ne se-
cere prea malt. Bucurestiul a fost scutit, cad numai patine
eazuri au fost semnalate.
I) Inceputul anului 1910 se gaseste in volumul III al Bucu-
reti1or de altAdatä".

www.dacoromanica.ro
 4

Este interesant de snus cine a dat semnalul urearei

chiniilor, care astazi constitue un adevarat flagel.
Prin Septembrie unele ziare publicau articole ingrijorate
asupra urcarei chiriilor. Oamenii nevoia0 ca ii cei cu veni-
turi modeste simt ca o mare greutate incepe sa-1 apese i o
mare primej die ii amenintal : urcarea progresiva a chiriilor.
Ziarele arata acum c semnalul 1-au dat agenth statuflui,
adica, comisiile de recensamant care, spre a spori veniturile
acestuia, au majorat chiriile, in contra declaratiilor
lor si in dispretul contractelor.
Membrii acestor comisii, in urma ordinelor prirnite, au
sporit, cu dela a lor apreciere, toate chiriile, ceeace a avut
drept rezulitat o urcare a tuturor locatiunilor. Din vremea a-
ceasta incepe ascensiunea care trebuia sa impue la 1916 gu-
vernului adoptarea legei de exceptiune.
La manevrele de toanmä de la Slatina a participat §i
Aurel Vlaicu cu aeroplanul sau. A zburat deasupro, campului
de manevra, a facut diferite virajuri §i a entuziasmat armata
pentru siguranta, eleganta i indrazneala zborului säu pe o
vrerne vantoasä.
Izbanda lui Vlaicu stimuleaza si pe alti romani ; cu-
noscutul inventator Brumarescu produce si el un aeroplan pe
care 11 expune. Acest aeroplan este un .biplan de o forma cu
totul deosebita de tot ceea ce exista pan& atunci. Inventato-
rul a nrimit multe felicitäri de la oamenii competentii (?). insa
aparatul Brumarescu n'a zburat miciodata.
Un alt inventator roman este Henri Coanda, opera ace-
stuia este tin aparat far& helice, ci numai o turbina, propulsiva.
Aparatul, construit in Franta, a. avut soarta mai buna decat
al lui Brumarescu. Astazi, insa, a disparut.
Duminica, 6 Noembrie, la ()Tele 5 i jum. s'a stins din
vdlat.a Gheorghe Panu, acela care a fost eel mai mare ziarist
al Wei dap& moartea lui C. A. Rosetti.
Gheorghe Panu 'a murit dupa ce a suferit rnulta, vreme
de miocarditä i astericzcleroza, boala, complicata apoi eu. un
.cancer al intestinului
Panu a debutat ca distoric. Frind distins de Maiorescu 91

www.dacoromanica.ro
 5 --
ceilali fruntasi ai Junimei din Iasi, a primit o subventie spre
a face studii literare i istorice in strainatate ; el, ling., a in-
vatat dreptul i s'a intors pentru a intra in magistratura.
Apoi a intrat in politica, a fost numit avocat al Spirido-
niel din Iasi, a redactat ziarul Liberalul din acelas ora§ si a
fost ales de C. A. Rosetti, ministru de interne atunci, ca sa-i
fie sef de cabinet. Panu a fost cel dintaiu sef de cabinet in
Romania.
A demiselonat spre a fi ales deputat la anul 1884 in Camera
de irevizuire.
A combatut, alaturi de C. A. Rosetti, dispozitaile restrictive
pentru presa si dupa aceea a trecut hotarit in opozistde.
La Iasi a facut sa apara Lupta, ziar de veheraenta poae-
mica, pe care, apoi, 1-a trecut la Bucuresti si care, in curand, de-
yeni ziarul politic, eel mai citit din itara... Demn de notat e fap-
tul cä eel mai puternic tiraj 1-a atins prom politica, atunci
cand Lupta" s'a tras an 10.700 exemplare.
Panu avea o frumoasa cultura, era o minte agera, un ta-
lent original §i avea o mare putere de atractie. Era unul din
acei oarneni pe cari americanii it numese: oameni magnetici.
Si eu toate acestea n'a avut noroc in viata.
Ravna lui cea mare era sa. ajunga ministru, inst, de-a-
eurmezisul acestui om atat de superior s'au pus si atati dasmani
implicabili ca si un nu/nal' de intamplari nenorocite. Afara de
asta Panu insus a fost dusmanul sass.
Intr'e zi a fondat partidul radical ; vázand insa, ea parti-
dul nu-1 duce prea repede la guvern, 1-a desfiintat
si s'a inseris in. partidul conservator. Apoi, desamagit g
desgustat, a reintrat In partidul liberal, dar niei aci n'a »utut
ajunge mai mult det vice-presedinte al Camerei.
Cand a murit, la varsta de 62 ani, redacta publicatia sap-
tamanala: Selpteimdna.
La inmormantare au vorbit Ionel Bratianu, I. G. Duca, in
numele partidului liberal, iar Ion Popescu, in numele Sindica-
tului
La palatul de justitie a vorbit avocatul Comsa.

www.dacoromanica.ro
 6

De altfel Panu, din cauza boalei care-I sapa cu incetul

de cativa ani, incetase de a mai fi un militant.
Din acest punct de vedere marele om Ii supravietuise.
Duminica., 28 Noembrie, a fost inaugurata, cu mare
pompa, statuia lui Eugeniu Statescu, in sala pasilor pierduld de
la Palatul de justitie.
Aceasta festivitate fusese precedata de o mica furtuna In
lumea avocatilor si a magistratilor, anume, se critica faptul
c. statuia fusese asezata in acel loc predominant, ca i se
dase atat de mari proportii, ca i se imprurnutase acea atitu-
dine si acel gest de tribun.
In sfarsit Eugeniu Statescu era reprezentat ca i cand ar
ii dominat justitia romana, ca i cand ar fi fost un mare le-
giuitor i cel mai mare jurisconsult roman.
Acei cari faceau aceasta, criticA aveau dreptate. Eugeniu
Statescu n'a lasat nici un rand scris, Eugeniu Stätescu n'a
fost nici profesor la facultatea de drept, n'a fost nici un mare
avocat pledant. Ceeace a iost, insa, Statescu, a fost un minis-
tiru de justitie cu mare autoritate si un creator, ca nici until
alt, magistrat de partid. Era un nume autoritar.
Totus, in ciuda protestarilor, statuia a ramas acolo uncle
o vedem, iar Eugeniu Statescu reprezentat intr'o postura i cu
un gest care nu erau ale lui. Este drept, insa, ca, a fost un
om deosebit, un om superior.
Statuia este opera sculptorului francez Ernest Dubois, au-
totul statuei lui Ion Bratiar.u.
Au vorbit : Scarlat Popescu, procurorul general de la Ca-
satie, Petre Bors, din partea baroului de Ilfov i ministrul
Toma Stelian.
In sfarsit chestia retra.gerei guvernului este adusa la
orainea zilei. In acelas timp se stie cu preciziune, cum ca vii-
torul guvern Ii va forma Petre Carp, iar nit 'rake Ionescu.
Takistii, fatã de acest desnoclamant care se pare ca, nu
mai poate fi inlaiturat, se dedau la o campanie aproape des-
perata de intruniri publice si de violente de presä. Take Io-
nescu vrea sa faca presiune asupra regelui, aratandui cA

www.dacoromanica.ro
 7

popularitatea e cu partidul conservator-democrat. Dar totul e

zadarnic.
Takistii fac, insa i gresala ca urmeaza in contra lui Bra-
tianu si a fratilor sai o campanie clarza, pe tema moralitatei ;
fratii Bratianu sunt acuzati Ca trafica i traesc din afaceri ne-
cinstite ; era evident ca seful guvernului nu putea decal &A
recomande regelui ca succesor pe seful partidului conservator.
Trei zile Inainte de Craciun, Ionel Bratianu Ii intruneste
majoritatile parlamentare si le comunica spre marea tnis-
teta a acestora cä guvernul i partiduil liberal se vor retrage
de la carma.
I. Bratianu spune ca partidul trebue sa se retraga spre
a se pregati pentru o nou d. si fecund& guvernare.
Unii parlamentari liberali au.intervenit, cerand ca parti-
dul sa. nu se retraga i sa prezideze alegerile generale, dar I.
Bratianu a raspuns:
Atunci cand partidul liberal a decis sa se retraga de
Ia guvern, a facut-o pentruca nu vedea lipsuri in randurile a-
cellor cu care intrase in thc.
Dup5, ce ne-am consfatuit, am socotit, ca o chestiune de
Inalta politica, conditiunea ca retragerea noasträ sa se faca
in asa chip incat chiar adversarii nartidului nostru sa a.siste
la aceasta retragere nu numai cu un siintimant de respect, dar
cu frica.
Guvernul il pot /ua altii, dar.puterea ne reimdne noud".
Apoi, Bratianu adaoga ca e mai bine ca retragerea sa se
faca mum decat in Februarie, cand exnira mandatul Corpu-
rilor legiuitoare, pentru ca noul guvern sa alba vreme sa dea
Wei bugetul.
Guvernul Bratianu demisioneaza, imediat dupa Craciun,
iar Pebre Carp este chemat la guvern. Ministerul e astfel corn-
pus : Petre Carp preseWnte i finantele, Titu Maiorescu exter-
nele, Al. Marghiloman internele, Ion Lahovari domeniile, N. Fi-
lipescu razboiul, C. C. Arion instructia, Barbu Delavrancea lu-
crarile publice, Mihail Cantacuzino justitia, D. Nenitescu in-
dustrda.
Aceasta lista ministeriald era alcatuitä cu cateva luni mai

www.dacoromanica.ro
 8

inainte, si era rezultatul tratArilor i concesiunilor reciuroce

intre diferitele nuante din partid.
Asa, junimistii aveau 4 portofolii : Carp, Maiorescu, Mar-
ghiloman i Arlon ; cantacuzinistii 2 : M. Cantacuzino i Neni-
tescu ; Filipescu 2 : el si Delavrancea, apoi vechii conservator!
unul, pe Ion Lahovari.
In tabara takista vestea formarei ministerului a pricinuit
o mare deprimare dar i indarjire. Pe cand Take Ionescu se
gandeste imediat sä incheie un cartel electoral cu Qjiberalii, pe
care-i combatuse de moarte pain& in ajun, unii takisti incep
vorba popular& sa spele putina care apele guverna-
mentale.
Dar grosul partidului, cadrele, toti cei convinsi i prieteni
ai lui Take Ionescu au ramas langa clansul.
Din punctul de vedere al sentimentului corpului electoral,
toata, dreptatea era a lui Take Ionescu, iar cartelul electoral
cu liberalii care a fost o gresala, fireste nu i-a fast ins-
pirat de cat de incladirea legitima provocata de inlaturarea sa
dela canna.

ANUL 1911

Ghemarea la putere a lui Petre Carp, clesi partidul sail nu

castigase de cat o isingura victorie electorala in toqta tara, in
cei patru ani de guvernare liberala, era o mare nedreptate ce
se face% lui Take Ionescu care biruise mereu si cu puternice
majoritati. De cand Romania avea regim .parlamentar nici o
data) un partid in opozitie nu inregistrase atatea victorii in
contra guvernului.
Regele, spuneau unii, uzand de prerogativa sa, abuza de
randul acesta. Pentru a dovedi cä este st&painul, calca in pi-
cioare cu dispret in adevar suveran (I?) vointa atat de sta-
ruitor exprimat& a corpului electoral.
In alte cercuri politice se afirma insä, ca Regele a dat pu-
terea lui Petre Carp, nu ca un zernn de favoare, dar spre a-i
dovedi ca nu poate guverna.
Regele Carol nu avea simpatie pentru Carp, din cauza, ca

www.dacoromanica.ro
 9

acesta, desi monarhist convins, era batoa 'Astra fata de su-

veran atitudini independente si nu se pleca la sarutari de maim
precum ii obicinuise Dimitrie Sturza si cum facea chiar si
Alexandru Lahovary, fruntasul conservator, nici la alte
lingusitorii. Regele nu-1 agrea.
I-a dat puterea, pe de o parte spré a se spala de acuzatia
cä persecutS partidul conservator in folosul particlului liberal,
pe de alta parte spre a nu zdrobi partidul boerilor. Fiindca,
precum am mai spus-o, Regele Carol avea un mare respect
pentru aristocratie si nu voia pieirea ei. Insa Regele, cuno.scand
släbiciunea electorala a partidului conservator, avea éredinta
ca seful Ii va frange gatul la alegeri.
Pe cat de revoltätor era actul Regelui, pe atat de nefiresc
a fost cartelul electoral incheiat de liberali cu takitii, ime-
diat dupä constituirea cabinetului Carp, adicd exact a treia zi.
Caci, pana in ajun lupta intre takisti si liberali a fost de o
vrajmasie fait, exemplu. Cei trei frati Bratianu erau zilnic a-
coperiti de noroiu i prezentati rii ca niste talhari ordinari.
De indata ce a luat puterea Petre Carp, constient de nu-
litatea electora1ä a partidului salt, face o vizitä lui Ionel Bra-
tianu propune o intelegere pentru alegeri. Seful guvernului
ofera sefului partidului liberal si takistilor adica intregei
opozitii 55 locuri in parlament : 20 la Senat si 35 la Camera;
dar cu condltia Ca opozitia sd nu rnai lupte in alegeri. In ce
priveste partidul liberal, Bratianu refuza. i"ake Ionescu a re-
f azat si el.
Aceasta hotarare a lui Bratianu, mai ales graba ce a pus
de a incheia cartelul cu Take Ionescu, a fest interpretata in
tmele cercuri ca o dovada cum ca seful liberalilor nu s'a re-
tras de buna voie dela guvern, dar Ca Regele i-a impus Tetra-
gerea. Si in adevar, numai necazul putea povatui acest gest
spontan.
Insa Bratianu a faeut i un calcul nu tocmai gresit:
Nici o daM partidtil liberal nu cazuse atat de nepopular
dela carma i nici o data nu fusese amenintat precum era
acum de a nu fi reprezentat in parlament ca opozitiune.
Dar facand cartelul cu Take Ionescu, indarjit cum era pana la

www.dacoromanica.ro
 10

exasperare pentru faptul ca nu fusese chemat la putere i nici

!flatcar nu fusese t,nut in seama de Rege ca sef de partid pre-
cum era obiceiul, cladea liberalilor ar ce i-ar fi cerut seful par-
tidului liberal. lar seful partidului liberal i-a cerut candidatu-
rile in numar egal pentru amandoua partidele.
Cancl s'a aflat vestea cartelului, in partichil conservator a
fost consternatie !
Ma aflam la clubul conservator in camera comitetului
unde se mai afliau Nicu Fiipescu, Mihail Desliu, cativa sell de
colon i un politician dela Iasi.
PolitAcianul iesean anunta ca la Iasi cartelul a si fost in-
cheiat. Pentru restul tarii nu tFe stia nimic precis. Se stia ca va
fi cartel, dar nu se cunosteau condi:tine.
Mind candidat la colegiul II de Ilfov, am vorbit. Am spus
ca( pe mine cartelul, departe de a ma speria, ma bucura, caci
daca va fi s biruim in alegeri numai exploatand cartelul, o
vom putea faCe.
Daca sefii s'au inteles, am spus atunci, masa electorala nu
este atat de clispusä ca sâ, uite dusmända de pima ieri. Erau
multi oameni onesd si multi naivi cari, credeau cum ca libe-
Nralii sunt, in adevar, raufacatorii terfeliti timp de trei ani de
electorii takisti.
Petra Carp si fruntasii conservator! ii pun acum nadej-
dea, in masina administratiei, pe de o parte, intr'un program
cat mai popular pe de alta.
1Drogramul apare dupa lungi cliscutiuni in sanul cabinetu-
lui si dupa neincetate obiectiuni ale lui Ion Lahovary, minis-
truil domeniilor, un conservator foarte indoctrinat.
Programul cuprindea un numar de masuri cu caracter
popular care, pentru un hotarat conservator, aveau chiar ca-
racterul demagogiei.
Iatä punctele principale :
1) 0 lege a meseriilor care sä. cuprinda trei parti distincte:
a) asigurarile meseriasilor i muncitorilor pentru boala, dnva-
liditate i batranete, b) creciitul rauncitoresc si al meseriasilor,
c) breslele i pregatirea pentru mestesug.

www.dacoromanica.ro
 11

2) Incurajarea proprietatii mijlocii i scutirea taranilor cu

mai putin de 6 hectare proprietate, de impozitul funciarului.
3) Scaderea a numeroase taxe vamale, mai ales pentru a-
cele obiecte care slujese taranjlor la muncile lor, cat si scade-
rea darilar asupra articolelor de consumatiune, in primua rand
asupra fainei.
Apoi mai erau trei puncte importante :
Inmultirea cailor de comunicatie, intarirea armatei si re-
f orrna administrativa.
De a doua zi dupa ce prograrnul a fost cunoscut, candi-
datii au si inceput in toata tara campania electorala., anun-
tand lumei scaderea birurilor.
Campania electorala a fost de o mare violenta i hotärire,
fiindca partidul lui Take Ionescu era foarte tare din punctul
de vedere electoral, iar partidul conservator doved.',se din opo-
zitie Ca e foarte subred. Ministrul de interne este Alexandru
Marghiloman, care in aceste alegeri atat de covarsitor de grele,
a dat dovada cä e un puternic organizator i un extraordinar e-
lector.
Camerele sunt dizolvate, iar colegiile electorale convocate
la 16 Februarie 1911. Dupa alegerea dela fiecare colegiu, o zi
repaos.
De si foarte slab electoraliceste, guvernul debuteaza cu
succes electorale. Erau de facut cateva alegeri comunale. La
Giurgiu, sunt alesi guvernamentalii cu 152 voturi; takistii care
erau foarte tari in acest cras, nu obtin de cat 94, lar liberalii
53.
La Constanta sunt alesi iaras guvernamentalii, dar dupa
balotaj, cu 557 voturi, takistii ajutatd de liberali 425.
La Sulina guvernamentalii 79, iar takistii 38.
Curajul incepe sa renasca in tabara conservatoare, care
a inteles cum ca corpul electoral le acorda favoruri. Semn bun
pentru alegerile parlarnentare.
Pe cand toate agenturile electorale lucreaza pe capete
cheltuind fagadueli, intirhidari, amenintari siretenii i parale,
Petre Carp, cunoscut pentru glumele sale, nu se lasa nici a-

www.dacoromanica.ro
 12

cum de ele, de si situatia ii este foarte grea. Intalneste pe un

fost deputat liberal si cum il vede :
Pacatoasä !

Dar de ce, coane Petrache ?

Sa vezi ca, am sa isbutesc in alegeri.
In Bucuresti opozitia cartelatä Ii anunta candidaturile.
Dam lista pentruca este interesanta :
Colegiul I de Camera 3 liberali ; Mihail Ferichidi, Vasile
Misir si Em. Culoglu, 2 takisti : Take Ionescu i Barbu Palti-
neanu.
Colegiul II 5 takisti : N. Fleva, D. Moruzi, Iancu Bratescu,
J. Th. Illorescu, Emil Socee ; 4 liberali : Ion Saita, N. Moro-
ianu, I. Cezarescu, C. Banu
La colegiul al 3-lea Inca nu se hotaxasc candidatii.
Colegiul I de Senat ; 1 libetral : C. Nacu, 1 takist : dr. C.
Istrati. La Colegiul II de Senat, 3 liberali : Spiru Haret, Proco-
pie Dumitrescu si C. Cernescu ; 2 takisti : Misu Antonescu
N. Cosacescu.
Interesul acestei liste este Ca, pe cand la guvern, in ajun
liberalii nu mai existau electoraliceste in Canitald, iar takistii
bateau pe toata linia, acum numad spre a obtine cartelul, Ta-
ke Ionescu a dat liberalilor Ufi loc mai mult.

Pe cand focul electoral continua, doua incendii insem-

nate izbucnesc In centrul Capitalei.
Unul este la tipografia Gifibil din str. Regalä. A fost dis-
trus intreg materialul de zetarie si parte din masini. Pagubele
au atins 500.000 lei, suma foarte mare pe vremea aceea.
Al doilea incendiu, mult mai mare sd mult mai important,
a izbucnit in casele din calea Vietoriei colt cu strada Sarindar,
unde la parter era instalat magazinul Luvru all comerciantului
Moisescu, iar la etajul I, Clubul Sportiv.
FOcul a izbucnit in magazinul Luvru si a mistuit intreaga
clädire. A fast unul din cele mai marl incendii din Bucuresti.
Nici odata, campanie electorala mai agitata. Ziarele opo-
zitiei sunt pline de .acuzalri, denuntari cu litere aldine. Este 0

www.dacoromanica.ro
 13

lierbere i o indarare cum n'a cunoscut to:ra din timpul ale-

gerilor lui Lan& Catargiu de la 1875.
Tutu% guvernul triuinfa.
La colegiul I ies 55 guvernamentali, 13 opozanti si 7 ba-
lotagii.
La colegiul de Ilfov sunt alesi toti 5 candidati guverna-
nientali : Al. Marghiloman, N. Filipescu, Dimitrie Dobrescu, D.
Soimescu, si Virgil Arion.
La colegiul al 2-lea guvernul ia 27 locuri, opozitda 5 si 8
balotagii.
In Ilfov e aleasa intreaga lista guvernamentala : Mihail
Deolia, Nicu Lahovary, Sabba Stefanescu, Constantin Bacalba-
sa, d-rul Herescu, D. G. Many, N. Popovici, dr. Giani, N. P. Ia-
novici.
La aceste alegeri in care lista guvernamentala a trecut in-
trunind intre 2400 si 2200 voturi, a candidat 4 d-rul Rakowski,
candidat al partidului socialist, intrunind 320 voturi.
D. N. Iorga, candidat pentru intaia data in Bucuresti in
numele uartidului nationalist, a avut 386 glasuri.
Au candidat ca indepcndenti artistul Petra Liciu i ziaris-
tul Gheorghe Ranetti. Intaiul a dobandit 218 voturi i cel d'al
doilea 326.
D. Vasile Cogalniceanu independent a intrunit 552.
La colegiul al III-lea ies 38 guvernamentali, 1 liberal doc-
torul Anghelescu la Buzau si 1 balotaj.
La colegiul I de Senat situatia guvernului a fost mad su-
breda, caci la primul scrutin, din 60 locuri n'a putut lua decat
30, au fost alesi 18 opozanti, iar balotagiile au fost 12.
La Ilfov sunt alesi Theodor Rosetti 1 Titu Maiorescu.
La colegiul al 2-lea guvernul repurteaza o mai ina're vie-
torie, caci nu aunt alesi cleat 4 opozanti: I. Bratianu, M. Fe-
rekide, Spiru Haret si Al. Badaräu.
In Ilfov sunt alesi toti candidata guvernamentali : dr. Ni-
colae Tomescu, dr. Obreja, Stefan Cerkez, general Carcale-
teanu, Em. Miclescu,
Cele mai multe balotagii dau guvernamentalii.

www.dacoromanica.ro
 14

Universit4ile aleg : la Bucuresti un opozant, d-rul Toma

Ioniescu, la Iai un guvernamental d. N. Bogdan.
Aceste alegerd, in care presiunea guvernamentall s'a e-
xercitat cu mult& putere, au dat maxi majoritati cabinetului
Carp.
Marghiloman s'a aratat strasnic elector, clan tot Marghi-
loman va contrfflui la grabnica cadere a cabinetului. Chestia
tramvaelor comunale a dat, in mod prematur, guvernul de
rapa.
In partidul guvernamental, desi victorios in alegeri, sunt
adanci neintelegeri. Filipescu ar fi voit ministeTul de interne,
portofoliu catre, care 11 impingeau partizanii sai: daca air fi
avut acest portofoliu, Misu Desdiu ar fi luat primaria Capitalei.
Dar seful guvernului a sustinut cu tarie pe Marghiloman, care,
la randul sdu, a impus primar al Capitalci pe cl. Matache Do-
brescu.
La alegerile comunale din Bucurestti amaindoua partidele
din opozitie se abtin.
La Camera este ales presedinte d. Constantin Olanescu.
Fapt semnificativ dupd proclarnarea rezultatudui i cu-
vantarea de multumire a noului presedinte, Petre Carp, se scula
si felicita Camera pentru alqgerea facuta. Seful guvernului ter-
mina cu cuvintele urrnätoare adresate noului presedinte si Ca-
mecrei : Eu väa felicit pentru Camera pe care o avati, i felicit
Camera pentru preseclintele pe care il are".
Vice presedinti sunt alesi d-nii : M. Desdiu, M. Seulescu,
Mihail Vladescu si D. Greceanu.
La Senat sunt alesi in birou : G. Gr. Cantacuzino prese-
dinte, iar vice presedinti ci nii : Petre Misir, Al .Caldmaki, ge-
neral Tell si general Argetoianu.
D-lui Ionas Gradisteaenu, fost ministru, i s'a propus un
loc de vice presedinte la Camera, Insä a refuzat : iar dupa a-
ceea a facut opozitiune aabinetului.
D. Gradisteanu era suparat fiindca nu fusese introdus in
minister.
In cursul anului precedent si chiar In cursua anului
1911. roahia-pantaloni este obiectul de sensatie In Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 15

Un croitor parizian a pus la moda rochia Dantalon, lar a-

gentli sal in Bucuresti, ca si in alte orase ale tarei, au imbra-
cat femei-manechinuri pe care le-au insarclaiat sa circule pe
stradele principale. Ella reclaim. Dar publicul bucurestean
ca pretutindeni de altfal n'a voit sa admit& tnoda cea noua,
iar bietele manechinuri au lost fugarite pe strazi, i, daca erau
ajunse, erau maltratate, iar pantalonii sfasiati.
lini amintesc de o scena, destul de comica petrecuta pe
Plata Teatrului. 0 femeie destul de tanara i frumusica apare
intr'un superb costum ; pantalonul tinea locul rocinei. Deo-
data o miscare se face in public si huiduelile izbucnesc. Fe-
meea trece parca n'ar fi fost vorba de ea! Insa valurile mul-
timei ineep sa spumege. Derbedei se adunä repede la auzul
huiduelilor i femeea este inconjurata. Vaz'and pericolul, ma-
nechinul iulieste pasul, dar cativa trecatori mai aprinsi si mai
indignati impotriva noului costum, se reped. asupra'ei. Aproape
sa fie sfasiata. Cu mare greutate dntra intr'un gang unde, a-
jutata de ca;tiva domni, dispare.
0 sensatie de alta natura, produce noua pies& a lui
Rostand, Chanteclair".
Cuvantul santicler" inträ. in vocabular si este intrebuin-
tat de catre oameniii din popor in tot felul de intelesuri cornice.
Chiar oameni cu oarecare cultura, fac abuz de aceasta impa-
mantenire a vorbei.
Aud pe strada vorbind.
Pe onoarea mea, Ii platesc maine.
Lasa, domnule, nu mai spune fiindca nu esti om serios.
Esti un santicler".
Serviitoarea mea, mre e o targoveata foarte amatoare de
radicaluri, a prins vorba,si o intrebuinteaza la tot momentul.
a.pte bani p.atlageaua ?!... (asa era pe atunci). Ce ma,
esti santicler ?...
In piata doi pantaloni cseti se cearta.
Ia asculta, sa nu faci pe santidlerul cu mine, ea; te-am
altoit !...
Aceasta vorba a cutreerat mahalalele Capitalei cel putin un
an de zile. A fost, poate, singurul mare succes al piesei lul Ro-
stand.

www.dacoromanica.ro
 16

La Camera si Senat incepe discutda Mesagiului. La Ca-

mera imi fac debutul la tribuna. Presa takista ma ignoreaza,
desi eram unul din putinii ziaristi cari au putut patrunde in
'parlament.
Desi ales prin mari presiuni, parlamentul acesta este curat
si independent. Camera e compusa din multi oameni mari, iar
un curent democratic 0 &mina. Bociii cari fac o oarecare po-
za, nu sunt bine vazuti. Aceasta Camera n'a trait mult, dar a
fost una din Camerele cele mai oneste pe care le-a avut Ro-
mania.
La 15 Aprilie un numar de ziaristi ofera un banchet,
mie pentru ca am fost ales deputat si fratelui meu Ion, ziarist
si el, fiindcd, a fast numit director general al Teatrelor. Ban-
chetul a fost dat la Hotel Bulevard. La samoanie au toastat :
Ion Procooiu, presedintele Sinclicatului ziariti1or, Const. De-
metrescu i Alexandrescu-Dorna.
La jumätatea lunei Aprilie moare inginerul Ion G. Can-
tacuzino, tatal generalului Zizi Cantacuzino Granicerul.
Inginerul Ion Cantacuzino a fost un personagiu important
in Romania, scobora din fostul Domnitor Serban Cantacuzino
care a luptat pentru despresurarea Vienei asediata de turd.
Presedinte al sectiunei rornânesti a Scoalei Centrale din
Paris; presedinte al consiliului de administratie al Bancet Mar-
morosch Blank; presedinte al Uniunii generale a industriasilor
din Romania. El insusi mare industrias, a executat multe
lucrari importante, printre care linia Calimanesti-Raul Vadu-
lui, pe valea Lotrului. La Calimanesti una din cele mai fru-
moase vile era a sa.
Membru al partidului conservator, .era presedintele orga-
nizatiei din Ramnicul-Valcea. La ultimele alegeri generale a
cazut la celogiul I de Senat, in fata lui C. Dissescu, candidatul
coalitdei liberalo-takiste.
Anuntul mortuar era astfel redactat :
Familia Cantacuzino
Vifa ,5(erban VoeVod
familiile aliate, au
clurerea etc.

www.dacoromanica.ro
 17

Pariamentul incepe sä, indeplineasca fagaduelile date in

opozitie. Se modifica legea carciumilor. Iatä principalele cits-
pozitiuni
1. Se respecta numarul carciumilor in fiinta care pot fi
transmisc fie prin mostenire, fie prin vanzare.
2. Raza, care era de 100 xnetri in jurul bisericilor 1 co-
lilor, in care nu putea fi instalata, o carciuma, a fost desfiin-
tata.
3. Statiunile elimatice i balneare, care prin legea libe-
ralului Costinescu, erau considerate sub regimul rural mult
mai sever, au fost trecute sub regimul urban.
Dar carciumarii tot n'au fost pe deplin multumiti.
In ziva de 10 Mai moare Teodor Niculescu, sindicul
Bursei Bucuresti, la varsta de 58 ani.
Teodor Niculescu era o foarte cunoscuta figura bucures-
teana, om foarte simpatic f priceput in afacerile comerciale.
Moartea lui a intristat pe numerosii sai prieteni.
Doua, zile mai tarziu moare Constantin Stoicescu, fost
ministru liberal, pe care Alexandru Radovici, unul dintre ti-
nerii generosi", 1-a inlocuit la sena partidului liberal din Pra-
hova.
Stoicescu era disgr4iat de catre seful partidului liberal.
Defunctul fusese una din podoabele partidului pe vremea lui
Dimitrie Sturdza.
Luni 16 Mai a murit generalul Gheorghe Manu, una din
cele mai considerabile figuri ale partidului conservator.
Studiile militare le-a facut in Prusia. Venit in tara a in-
trat in armata, unde a ramas pana da gradul de colonel.
Retras in viata civila, a intrat in politica., ca membru al
partidului conservator. A fost primsT al Capita lei, unde a la-
sat cele mai bune amintiri. Sub guvernul lui Lascar Catargiu
dela 1871, a facut o buna administratie edilitara, de care s'a
vorbit mult timp.
La 1877 a fost chemat in activitate i s'a dat, comanda
unei divizii, dar n'a tinut-o mult. In urma infrangerii rusilor
la Reyna, fuind solicitat de comandamentul rusesc ca sä trea-
cä Dunarea cu divizia sa spre a opri inaintarea tureilor victo-
Vol. VI. 2

www.dacoromanica.ro
 18

riosi, generalul Manu a refuzat, spunand ca nu se poate misca

decat atunci cand va primi ordin dela sefii saa directd. Aceasta
atitucline corecta. i-a atras disgiatia. Rusii cerand satisfactie
pentru ceeace considerau o insubordonanta, generalul a lost
desarcinat de comandto
In politica partidului conservator a ocupat tot locuri de
frunte : a fost presedinte al Camerei, ministru, prim ministru,
dar, sef al partidului conservator, n'a putut ajunge.
In ultimul timp era deputat de Teleorman, insa, fiind ad-
versaruil sefiei lui Petre Carp, n'a calcat nici o zi in parlament.
Generalul Manu_a fost om de o mare onestitate In toate
felurile, om de convingeri, orn civilizat in toata puterea cu-
vamtului.
A murit la varsta de 77 am.
Scandalul bisericesc se redeschide cu violenta. Episcopul
de Roman, Gherasim Safirin, isi repeta acuzatiile impotriva Mi-
tropolitului Primat i cere judecarea Primatului, pentru nume-
roase vini.
In public circulä nenumarate versiuni. Ina lti prelati sunt
acuzati de fapte irnorale. Mitropolitul Primat este atacat cu
vehementa, si se precizeaa impotriva sa fapte anticanonice si
fapte inrootriva moralei ; oarecare femei sunt implicate.
0 doamnä destul de frumoasä., care e vazuta dcseori la
skatingul instalat in strada Acaderniei, (actualul teatru Cara-
bus), este inculpata care poarta numele de Madame Mitro-
politul".
Ministrull Anion intervine cu energie si Cere Sinodului sä
se faca cat mai repede judecata, fiindca starea de lucruri dai-
nuind, prea multa hula a cazut pe biserica.
In fata gravitated faptelor denuntate, Primatul Atanasie
Mironescu isi dã demisia din scaunul mitropolitan, sub cuvân-
tul ca vrea sã crute bisericii rusinea ca un Mitropolit primat
sa fie judecat.
Scandalul bisericesc e mare.
Sinodul se adunä pentru judecata. Episcopul depune oare-
cari acte i scrisori de ale Mitropolitului. In una din elle, Ata-
nasie care unui prieten meclicamente spre a se curarisi de oa-

www.dacoromanica.ro
 19

recari boale venerice. Episcopul Rornanului spune ca, in acea-

sta stare, Prim.atul a tarnosit bisetrica din comuna Turburea,
judetul Gorj, pe cand era Episcop al Ramnicului. Astfel si-a
calcat juramantul curMeniei.
Apoi i alte dovezi, intre dare aceea cá s'a facut vinovat
de mai mune plagieri. Intre acestea Etica evolufionistcr.
Ziarele publica in facsimile scrisoarea Primatului prin care
cere d-lui Chiricescu, amic i profesor la facultatea de teolo-
gie, ca sa-i aduca medicamente contra boalelor veneriee. Scan-
dalu1 . se mai cornplica i cu faptul ca d. Chiricescu, caruia Mi-
tropolitul se incredintase ca unui bun prieten, 1-a tradat, de-
nuntandu-i scrisoarea.
In 'Lama judec*ei, Sinodul hotaräste sa se ceara demisia
ambilor prelatd. : si a Mitrapolitului primat, i a Episcopului de
Roman.
In zilele judecatei scandalul creste mereu cu ascultarea
martorilor si depunerea dovezilor.
La ordinea zilei se pune chestiunea tramvaielor comu-
pale, care a provocat caderea cabinetullui Carp. Este Inca in
memoria celor mai multi aceasta chestiune.
Scandalul porneste dela o noua subscriptie de actiuni noui
pe care o anunta Societatea tramvaielor in baza statutelor, ac-
tiuni rezervate vechilor actionari. Ministrul de interne, Al.
Marghiloman, scrie primarului ca acest privilegiu nu rezulta
din statute si-i cere sa ia masuri pentru apkrarea drepturilor
comunei, daca crede
Afacerea vine in fata justitiei. Acurn, noua societate avea
sa se judece Si cu primaria i cu vechea societate a tramvaie-
lor cu cai, care reclama cä noua societate i-a incalcat liniile.
In acest proces, primaria e chernata In garantie.
Advocatul vechei societal-A e Take Ionescu, al nouei socie-
ti Barbu Paltineanu si al Primariei Nae Papadat.
Asupra acestei afaceri voiu reveni.
La inceputul lunei Iulie a sosit in Bucuresti maresalul
japonez Nogi, eroul dela Port-Artur.
A fost primit cu multa prietenie, i s'a dat un banchet la

www.dacoromanica.ro
 20

hotelul Bulevard i, in cinstea lui, s'au facut la Dada lov mane-

vre de importantä. Tema acestor manevre a fost: trupe Ma-
mice au trecut Dunarea pe la Giurgiu, ocupand creasta inal-
timilor dela PrätestiDaiaBaneasa i inainteaza pe hula
GiurgiutCalugarerd. Trupele amice ocupa linia Argesului
Neajlovului, s..jare a opri inaintarea.
Apoi maresalul a vizitat fortul Chitila, arsenalul arma-
tei, etc.
A doua zi, maresalul a plecat la Sinaia.
Populatia Capita lei a alergat sa vada pe eroul japonez.
Pe amândoua trotuarele caei Grivita, at 0. in gara de Nord,
o mare multime era adunata.
La Siraia s'a facut iarls o primire stralucitä ofiterului
japonez.
Sosit la Palat, trupa de garda, adica un batalion de va-
natori, a facut mai multe evolutiuni, apoi, prin semnalizari,
s'a transmis urmatoarea telegrama:
Conzandantul batalionului 8 de vdniitori, cdtre genera-
lul de armata Conte Nogi:
Batalionul 8 mfintitori, care face garcla de onoare a M. S.
Regelui la Sinaia, salutd cu calmiratinne pe eroul dela Port-
Artur i pe intreaga misiune a bravei armate japoneze.
Comanclantvl batalionului,
Colonel Petala
Toata stralucita primire facuta maresalului japonez, avea
un puternic parfum de manifestatie antiruseasca.
La sfarsitul lunei Iu lie moare Take Protopoperscu, u-
nul din membrii ocultei liberale, lost director la Creditul ur-
ban, fost secretor general la ministerul de finante, unul din-
tre cei mai activi oameni ai partidului.
Take Protopopescu a lost un om de o mare activitate si
de o extraordinara energie. El a organizat cancelarille minis-
terului de finante, el a fost initiatorul activitatii econamice
a Statului. Dar intrat in conflict cu Dimitrie Sturza, la So-
cietatea Creditului rural, a fost sacrificat.
A murit amarit si in afara de activitatea politica a zilel.

www.dacoromanica.ro
 21

Alaturi de chestiunea tramvaielor comunale, asupta

careia voiu reveni, ziarele guvernamentale arunca Inca una
in desbaterea publica.
Este vorba de o noua fapta pusa in spatele lui Vint la
Bratianu, fapta comisa pe cand acesta era primar al Capi-
ta lel.
Iata despre ce era vorba:
Sub numele de Bulevardul Nou, se tdia o strada, inc:-
pand din strada. Talrani, dela spatele florariei Gunesch, tre-
cand apoi prin gradina Ioanid.
Ziarul Epoca acuza pe el. Bratianu ca, profitand de f ap-
tul Ca era primar, a acaparat cele mai bune parcele din teren.
In adevar, sotia d-lui Bratianu a oferit cate 13 $i 14 lei de
metru patrat pe strada Tárani, $i 20 de lei de metru pe Bule-
vardul Nou.
Deoarece partidul liberal a cazut dela putere, mai inainte
ca licitatia sä fi fost aprobata definitiv, noul consiliu a anulat
licitatia si a ordonat o licitatie noua.
Asupra acestei afaceri, cateva ziare ostile, din sistem,
fratilor Bratianu, au dus o violent& campanif aproape un an
de zile.
La 21 August, o stire dureroasa strabate. Leon Leoni-
da, unul dintre cei mai sirnpatici sportmeni romani, a fost
omorit Inteo cursa de automobil.
Leon Leonida, un pasionat conducator de automobil, era
cunoscut pentru iuteala ametitoare cu care conducea; de a-
eeea, putini erau aceia cari consdniteau sä stea alaturi de el
in automobil.
Leon Leonida este initiatorul fundarei Automobil-Clubu-
lui roman ; el a organizat intaiele curse de automobil si el este
acela care a esit intotdeauna intaml in alergarile la cari a
igurat.
Accidentul s'a intamplat astfel: plecand dela Sinaia
spre Brasov, cu un automobil Fiat, de 90 cai putere, avea in
trasura pe d-na Leonida, sotia sa, pe d. dr. Titi Constantine-
scu si Inca o persoana. La 4 kilometri departe de Brasov, a
constatat ca directia este rupta ; totu$, fara nici o pru-

www.dacoromanica.ro
 22

denta, a urmat cursa care Bran, cu o iuteala riebuna. Peste

cateva minute, automobilul a sarit intrun sant. Celelalte trei
persoane au fest proiectate in afara si au scapat indemne :
singur Leonida, care conducea, a lost prins sub automobil.
D. dr. Costinescu, fost primar al Capitalei, care urma in
alt automobil, a dat intaile ajutoare. Leonida n'avea nici o rana
aparenta, dar o puternica hemoragie interna se produsese.
Asezat pe iarba, a mai putut spune:
Am dureri grozave...4 vrea sa mor mai repede.
Dus la un spitail din Brasov, a murit peste cateva minute.
Cu el a disparut una din cele mai interesante figuri bucu-
restene.
Autogarajul infiintat de Leon Leonida functioneaza i Lzi.
Nefericitul n'avea decat 28 ani.
A treia zi, un alt accident de automobil se intampla
pe soseaua BucurestiAlexandria: Costa Gussi, proprietor
mare in Teleorman, una din figurile cele nai joviale ade Bu-
curestilor, este omorit.
Accidentul s'a intamplat din cauza ca automobilul alerga
cu 45 kilometri pe Gra.* dar cu farurile stinse, la ora 1 din
noapte.
Din cauza lipsei de lumina, automobilul a iesit din sosea,
a luat-o peste campul accidentat, si s'a rästurnat, poferul,
cand a simtdt inclinarea trasurii, a sarit jos; Gussi, insa, a fost
prins i omorat pe loc.
A fost foarte mutt regretat de prieteni, catd era un om
bun, prietenos i vecinic vesel.

In gradina Ambasadori, de pe strada Academiei (ac-

tualul teatru Carabas), s'a infintat un Skating. Este locul
de intalnire al mondenilor.
Ziva, la ore anumite, yin doamnele din pocietatea de sus,
faxa amestecul cocatelor ; seara i noaptea tarziu vine toata
lumea, cea mai frurnoasa atractie third femeile, adica femeile
din elasa usoard i accesibila.
La inceput, lume multä, animatie, serbari cu premii si

www.dacoromanica.ro
 23

cancanuri, dar afacerea flu dureaza mai mult desat o vara.

Skatingul a murit repede.
Principe le G. Valentin Bibescu, sportsman emerit,
se distinge acurn ca aviator, dup d. ce s'a distins ca condu-
cator de autornobil. Face zboruri numeroass cu un aparat Ble-
riot, apoi sboara eu un avion spedial al cl-sale, numit Rata",
care se deosebeste mult de aparatul francezului.
Acest nou aparat este complicat, rnaterialul din care se
comnunea a fost clus in 3 vagoane, totus a putut fi montat in
4 zile.
Prime le zboruri au dat rezultate excelente. Intdia car d. a
zburat cu d. locotenent Capsa, a doua oard cu d. locotenent
Istrati.
Un domn, N. Ionescu, inventeaza i d-sa un aparat. Multi
carl nu cunosc bine aviatia destul de la inceput pe vremea
aceea, nu se multnmesc cu tipurile ce existau i vor sa, in-
venteze... D. Ionescu si-a terminat aparatul i incearca sd sboa-
re, dar la intaia experienta, cade repede.
Mare ingrijorare la Bucuresti: holera asiatica a patruns
in tard, a foqt constatata oficial la Galati si la Braila. Se con-
stata cazuri izolate la Piatra-Neamt, la Tulcea, la Iasi. Insa la
Braila, boala bantuie mai tare. Dar Bucurestiul scapa.
In timpul acesta, semnele unei apropiate conflagratliuni
externe, si foarte apropiatd de granitele Romaniei, incep a se
arate. In lumea politica dela Bucuresti circula zvonuri nume-
roase dar contradictorii.
0 bomba, izbucneste: rAkboiul turco-italian a inceput in
Tripolitania. Trupele italiene debarca in Albania, la Preveza si
lunte crancene se dau. Flota italiana bombardeaza coastele
Tripolisului.
In fat.a acestei grave situatiuni fiindcd atat Italia, cat
si Turcia sunt aliate ale Germaniei, se prevede cum ca nu
ar fi exclus ca conflictul sa aiba si alte urmdri, lar Romania
sa devie actor din spectator.
Regele Carol, in fata acestor irnprejurari grele, vrea sa
aiba un guvern tare. Un guvern liberal, cum ar fi dorit, nu-1

www.dacoromanica.ro
 24

poate avea, fiinda partidul liberal e Inca foarte nepopular;

cere insä o impacare intre Pebre Carp si Take Ionescu. Trata-
tive de Impacare incep chiar prin persoane in cari cei doi sefi
au incredere, dar in arnandoua partidele sunt oameni intere-
sati, tambitiosi, cari nu vad cu ochi buni impacarea si pun toate
betele in roate.
Dar evenimentele merg inainte. Suntem la sfarsitul lunei
Septembrie stil veohiu; italienii au ocupat Tripoilisul, infran-
gerea turcilor desteapta, sperantele tarilor crestine in Peninsula
Balcanica. Peste un an, razboiul bulgaro-sarb-greco-muntene-
grean, contra Turciei va izbucni.
Take Ionescu convoaca marele comitet al partidului si-i
anunta ca tratativele de impacare cu guvernua n'an izbutit
din Cauza a P. Carp n'a voit sa admitä dizolvarea parlamen-
tului.
Liberalii urmareau cu incordare negocierile dintre conser-
vatori si se temeau ca vor izbuti, dar norocul i-a slujit si de
asta data.
Nicolae Fleva era in partidul takist rnarele partizan al im-
pacarei; stia ca, daca irnpacarea se va reailiiza, va fi a doua zi,
ministru, ins& pe el norocul nu 1-a slujit.
Impacarea celor doua partide conservatoare -- Carp
si Take Ionescu, sau Take si Petrache", cum li se spunea po-
pular nu s'a putut face, deci, din cauza unei conditiunl im-
pusä de Take Ionescu, dar respinsa de Carp si de intreg gu-
vernul.
Take Ionescu, cerand dizolvarea parlamentului i alegeri
noui, a prirnit din partea lui Carp propunerea urmatoare:
parlamentul sa nu fie clizolvat, insä un numar de parlamen-
tari conservatori sä demisioneze si in locul lor sä fie alesi ta-
kistl, apoi toate vacantele ce s'ar ivi in cursul legislaturei sä
fie atribuite tot acestora. Dar Take Ionescu a respins corn-
binatia.
Adevarul este ca, ambelor partide le era teama de tragere
pe sfoara si de suprimare inevitabilk
-- Si totus situatia devine zilnic foarte incordata In Bal-
cani, un razboi general in Peninsula pare de neinlaturat.

www.dacoromanica.ro
 25

La noi, insa, pasiunile politice i sfasierile intre partide

contribue ca interesele vitale ale tarei sa fie puse pe un plan
inferior.
In actste vremuri turburi, cand razborul putea izbucni in
apropierea noastra, chiar peste noapte, cea dintai datorie era
sä ne ingrijim de armata; din nenorocire regele Carol, care era
seful ostirii roil-tame, nu mai era la nivelul cunostintelor vre-
mei, imbatranise.
Nicolae Filipescu era patriot din tot sufletul si'si dadea
silinte mari ca arrnata sa fie inzestratã cu toate cele trebuin-
cioase, frisk pe de o parte regele Carol spunea c arinata e
foarte buna, si nu mai are nevoe de nitmic, ia pe de alta, Pe-
tre Carp, in calitate de ministru al finantelor, refuza iredi-
tele, sub cuvant ca nici finantele tarii nu ingadue, nici preten-
tilde lui Filipescu nu sunt reale.
Atat de general& era aceasta orbire, ca insesi ziare de o-
pozitie aiirmau ca armata roman:), este minunata.
Sub titlul Cum a iesit armata noastra din manevre" ziarul
Adevärul", ziar de opozittie, chiar cu simpatii pentru Take
Ionescu i adversar personal al lui Nicu Filipescu, publica la
3 Octombrie un articol din care reproducem randurile urrna-
toare:
Recentele manevre, dupa, cat ni se asigura de catre die-
tinsi ofiteri superthri, au demonstrat ca, daca NIA, mai acum
cativa ani, armata romamd avea oarecari lipsuri, ea astM se
bucurd de o asa bun& stare in cat poate rivaliza cu cele mai
tune qi mai vechi armate streine.
Evident, nu suntern dintre acedia cari dorim razboiul, dar
dacd el ni se va impune, e bine sä se stie ca II primim cu cura-
jul omului care se .simte cu incredere ce i.este gata".
Cele din urrna cuvinte sunt subliniate in ziar.
Cinci ani mai tarziu, adica dupa alti cinci ani de pregatire
si de inzestrare a arrnatei, s'a vazut cat de tari si cat de gata
E ram.
Ceeace face ca situatiunea sa fie grava, iar Romania
sa se simta aproape de o rascruce istorica, e faptul ca Tripla

www.dacoromanica.ro
 26

Aliancta, careia suntem alaturati, incepe insa sã se clatine. Räz-

boiui italo-turc, adica razboiul Intre doi partizani ai triplicei,
este simptomatic.
Pall-Mall spune ca procedarea Italiei este egara cu aceea
a banditilor de strada: Banii sau viata!".
Daily Express : Pe viitor Italia va fi socotita Intre Marne
Puteri, ca un pirat, fiincica astfel trebue calificata procedarea
ei cand crede cä poate jefui in pace pe un aclversar mai
slab".
In acelas timp Berliner Tageblat, avand parca viziunea
zilelor ce aveau sa prmeze, scria un articol inspirat din cercu-
rile conducatoare, prin care cerea distrugerea Triplei-Aliante.
Acest ziar scria:
La ce ne foloseste Italia? Nu cunoastem nici un caz In
care sa ne fi bucurat de sprijinul diplomatic al acestei taxi ;
dimpotriva am vazut Italia in randurile inamicilor.
Stim cä intr'un stadiu periculos nu vom avea niciodata.
ajutorul Italiei, din potriva trebue sa ne asteptam ca Italia
sa fie intotdeauna gata a cadea in spinarea aliatei norastre
Austria".
Patru ani mai tarziu, aceasta proorocire trebuia sa se rea-
lizeze.
Pe cand accste simptome ingrijitoare pentru pacea lu-
mei se produceau in Apus, Rusia Incepea campania ei prega-
titoare pentru marele räzboi ce avea sa izbucneasca peste mai
putin de 3 luni.
Escadra rusa de la Sevastopol face un raid pe Marea Nea-
gra., pe coastele Asiei Minore, viziteaza Varna, Burgas, si Con-
stanit.a. Praful de pusca Ii Imprastie mirosul.
Cu toate acestea la Bucuresti lumea traia intr'o dulce
beatitudine. Eram deputat si ziarist, stam in contact cu oa-
meni politici de frunte, dar odata n'am auzit macar o banulala
cä razboiul ar fi atat de aproape. Politica extern& era a rege-
lui, aceasta era o axioma primita si de toate partidele si de
opinia public& Iar toata preocuparea i toata patima erau con-
centrate asupra politicei interne.

www.dacoromanica.ro
 27

In programul guvernului Carp era si o noua lege a

meseriilor. Fiindca se stia ca acest proect va veni in dezbate-
rea parlarnentului In apropiata sesiune, meseriasii se aduna
intr'un mare congres la circul Sidoli. PrezIdeaza. Ghita sta-
nescu, tapiter.
In acest congres au fost votate desideratele meseriasilor
spre a fi introduse in noua lege a meseriilor.
In Romania, opinia publicä este cu Turcia in contra
Italiei. De altfel i ziarele fac totul spre a intretine acest sen-
timent. Unele din ele, preourn Adevärul", publica zilnic
stiri defavorabile italienilor, in fiecare zi acestia capituleazä,
pierd sute de tunuri si mh de prizonieri, mu i mii de chesoa-
,
ne cu munitii. Cu litere aldine marl se anunta recucerirea
Tripolisului de catre turd., respingerea italienilor i alte stiri
tot atat de neadevarate.
Peste cloud zile aceleasi ziare sunt silite sa retracteze.
In fata marilor evenimente din afara., la noi reincepe
agitatia pe chestia tramvaelor care, de acum va acapara in-
treaga preocupare a lumei politice ca si a pubilcului.
Consiliul de ministri anuleaza statutele societatei comu-
nale de tramvaie i numesta o cornisiune clare alcatueste al-
tele. In acelas timp guvernul se adreseaza la patru mari juris-
consulti francezi spre a le cere parerea asupra controversei;
acestia sunt d-nii: Ch. Lyon Caen, M. Planiol, E. Thal ler si
André Weiss, toti profesori la Facultatea de drept din Pails.
Acestia dan urmatorul aviz
Subseinnatii socotesc
1. Ca legea din 14 Aprilie 1909 (prin care s'a infiintat de
liberali Socaetatea tramvaelor) n'a oreat societatea comunala
de tramvae Bucuresti, day ca, a autorizat numai creatiunea ei;
2. Ca aceasta lege nu a admis de asemenea, nici ca socie-
tatea s'ar putea constitui fara sa observe conditiunile i for-
malitatile prescrise de codul de comert roman pentru cons-
tituirea societ'atilor anonime;
3. Ca, zisele conditiuni i formalitati nefiind observate si
ea statutele transgresand, afara de acestea, in mai mult de-

www.dacoromanica.ro
 28

cat un punct dispozigunile legei speciale din 1909, societatea

comunala de tramvae Bucuresti nu are de loc existenta le-
gala;
4. Ca, pentru a iesi din actuala stare de lucruri, este po-
sibii sä. se recurga, fie la o lege interpretativa, a celei din 14
Aprilie 1909, fire la o lege care ar abroga-o.
Facut la Paris, la 5 Octombrie 1911.
In urma consiliul comunal se intruneste i aproba nouile
statute.
Imediat liberalii incep o mare campanie de agitatie pe
platforma ea abrogarea legii dela 1909 si alcatuirea nouilor sta-
tute sunt: o calcare a Constitutiei.
In ziva de 30 Noembrie, actionarii societatii conumale se
intrunesc sub presedintia lui Constantin Nacu, spre a protesta
impotriva actiunei guvernului care a lichiclat societatea si in-
sarcineaza pe bancherul MauriCiu Blank i pe avocatul takist
Barbu Paltineanu, ca s ceara audienta Regelui i sa-i solicite
protectiunea.
A doua zi liberalii in o intrunire in sala clubului german
din strada Brezoianu. Au Venn delegatiuni din toata taxa si
s'a vorbit despre nevoia reforrnei electorale.
Au vorbit d-nii: I. Bratianu, Mihail Ferichide, Alex. Dju-
vara, V. G. Mortun, Vintila Bratianu si George Marzescu.
Chestia tramvaelor provoa ca o sdruncinare si in partidul
lui Take Ionescu, fiindca Nicolae Fleva nu impartaseste pa-
rerea sefului de a apara pe liberali in aceasta imprejurare ;
din potriva cere ca partidul sa dezaprobe ceeace numeste el:
spolierea cornynei.
Pe la mijlocul lunei Noembrie moare generalul Con-
stantin Budisteanu, fost ministru de rdzboi i fost presedinte
al Senatului sub partidul liberal.
Generalul fusese unul dintre cei mai buni miitari. In raz-
boiul de la 1877 li Meuse probele. In calitate de ministru
al rdzboiului a combatut pusca Manlicher, furnizata armatei
de care generalul Lahovari, adaogand ca soklatul n'are lii-
credere in aceasta arma, care se sparge in mainile oamenilor

www.dacoromanica.ro
 29

§i'i omoara. Cu aceasta pusca in mana, soldatul roman nu are

decal un ciomag, a spus dansul.
De aceia opozitia i-a supranus porecla de general-ciomag
Cateva cazuri mortale de holera sunt constatate in Bu-
curesti, dar boala nu se intinde, ci este repede starpita,.
In fata tribunalului compus dintr'un singur judecator,
d. Ratescu, reincepe judecarea procesului intentat primariei
de catre societatea tramvaelor comunale.
Societatea e reprezentata prin avocatii Comstantin Nacu,
Mihail Ferechide §i Barbu Paltineanu.
Primaria prin: Nicolae Fleva, Em. Antonescu, Gheorghe
Saita si N. Papadat.
Ministerul de interne, care intervine in proces, prim d.
Pere Misir.
Dar judecatorul respinge cererea de interventiune a mini-
sterului.
In cursul pledarei acestui proces, care a durat aproape o
luna de zile, au mai intervenit i a1i avocatd: George Danielo-
pol din partea societätei comunale i d. Rosenthal din partea
vechei societati.
Dar noua societate a ca§tigat procesul.
Acum procesul scandalului bisericesc.
Mu lte incercari s'au facut spre a se ajunge la aplanarea
scandalului provocat prin destainuirile §i acuzarile aduse de
catre episcopul Safirin al Romanului inpotriva Mitropolitului
primat, dar toate incercarile au ramas zadarnice.
Atunci s'a recurs la judecata in fate, Sinodului.
Sedintele Sinodului, prezidate de catre Mitropolitul Pi-
men al Moldovei, pasioneaza, foarte mult. Martorii yin sa a-
firme tot felul de lucruri scandaloase, legaturile Primatului
cu o serie de femei, printre care cu o doamna Olimpia Vasi-
lescu. Aceasta doamna, fosta sotie a unui preot, a nascut un
copil despre care Primatul afirma ca a rnurit in spitalul Fi-
lantropia de ulcer sifilitic.
Scene le furtunoase i scanclalul continua. Prirnatul, foarte
enervat, prelungWe sedintele sau le inmulteste cerand nume-
roase amanari. ceeace indispune pe membrii Sinodului.

www.dacoromanica.ro
 30

La una din sedinte, Primatul cere ca ministerul de instruc-

tie si culte C. ATion sa, nu mai asiste la. sedintele Sinodului, de
mire ce canoanele II oprese
Enisconul Nif on al Dunarii de jos declara Ca fat& cu sis-
temul Mitropolitului Primat de a teroriza pe toata lumea se
retrage din Sinod scarbit de 'Coate ate le aude.
Si Episcopul pärapeste sedinta.
Sinodul respinge cererea Primatului ca ministrul sa nu a-
, siste la sedinte.
Episcopul Nifon revine in Sinod.
Prirnatul are cu dansul un violent incident, acuzandu-1 ca
sta in intelegere cu catolicii i cu alii dusmani at bisericei.
. Minhistriji intervine spre a protesta. Nu admite ca un e-
piscop al tarei sa fie acuzat in Sinod C e in Intelegere cu
dusmanii bisericei.
Bine inteles nu voiu da aci intreaga desfasurare a pro-
cesului caci ar fi prea lung. Voiu spune numat ca opinia publi-
cä este adanc emotionata de toata aceasta afacere care pa-
teaza biserica din cauza faptelor nesocotite, iar unele imorale
ale sefilor ei.
Mitropolitul Primat face o lunga aparare iar Episcopul de
Roman li depune apararea in scris. Sinodul hotaraste apoi
ca amandoi prelatii judecati sa-si dea demisiunea din scau-
nul lor.
Presedintele tribunalului maga pe ministru sä intervina
pe langa blrbatii politici ca sa nu faca nici o agitatie in junil
acestei afaceri.
Dar nici unul din prelata nu voeste sä demisioneze.
In sfarsit Sinodul se pronunta:
Prifnatul este achitat de cele trei acuzatilmi ce i s'au a-
dus de catre Episcopul de Roman: Erezie, plagiat i fapte imo-
rale.
Dupa ascultarea sentintei, Primatul raspunde doua cuvin-
te: Vrt multumesc!". Si paraseste sala.
Episcopul Safirin este depus din scaun i ramane simplu
arhiereu, pentru tomatoarele motive :
1) A adus acuzatiuni calomnioase Mitropolitului Primat.

www.dacoromanica.ro
 31

2) Mind ca s'a rasvratit impotriva Sinodului, declarand

cä nu-i va respecta hotaririle.
3) Fiinda, in petitia adresata regelui, a declarat ca., dacit
Sinodul nu va ptroceda conform parerilor sate, va face apel
catre Sinoadele ortodoxe sträine, ceea ce constituc un act de
tradare.
Si de oare ce a turburat pacea bisericii timp de doi ani
este depus din denmitatea de Episcop.
Aceasta sentinta a fost urmata de o mare agitatie, zia-
rele th opozitie o blameaza, intruniri de protestare sunt or-
ganizate in contra Sentintei-infame" cum o numese unii.
Agitatia ameninta sa ereasca, iar scandalul din biseriea sa nu
fie terminat prin judecata fäcuta.
Episcopwl de Roman declarä cä nu se va supune sentin-
tei, trimite regelui o protestare, cerandu-i dreptate si se duce
in eparhie.
De-abia ajuns, este somat de catre prefectul Anton Anion
ca sä pardseasca palatul episcopal. Safirin ref uza,, i deelara
a nu va ceda de eat fortei.
Prefectul, care era insotit de politai, raspunde :
Ei bine, iata, intrebuintez forta.
Nu voiu ceda cleat in fata procurorului.
La ora 1 si jumatate, dupa ce SafIrin a pranzit, prefectul
a revenit insotit de procuror. Safirin s'a impotrivit din nou,
insa, in cele din urma a capitulat.
A plecat, dup5.1 ce a imnanat prefectului un scurt protest.
Esind, a binecuvantat zidurile palatului cu vorbele :
Dumnezeu sa aibd in sfanta lui paza eparhia mea si
intreaga tar& romaneasea.
Pe cand se petrecea aceasta seen& la Roman, Mitropoli-
-tul Primat demisiona la Bucuresti. Titu Maiorescu, presedinte
de Consilliu ad-interim, duoea Regelui la Sinaia demisia Pri-
matului.
Aceacta demisie era data Inca inainte de sentinta Sino-
dului.
In urma tratativelor urmate se facuse 0 tranzaatie admi-
sa, de Primat. Sinodul sä '1 achite de toate acuzarile ce i s'au

www.dacoromanica.ro
 32

adus, iar d'ansul sa demisioneze din scaunul mitropolitan.

De aceea in ziva in care i s'a citit sentinta de achitare, Ata-
nasie Mirortescu nu a manifestat nici o bucurile, dar a ramas
abatut si a raspuns un scurt
Va multumesc.
Asa s'a incheiat cel mai rusinos scandal ce a bantuit bi-
serica romaneasca.
Totusi in afara% agitatia mai urmeaza catva timp cu vio-
lente articole in ziarele de opozitie, cu intruniri de protestare
etc.
Opinia public& era Inca agitata mai ales din cauza ca
sentinta Sinodala i se parea extraordinar de nedreapta; atat
achitarea Mitropolitului Primat, cat si condatnnarea lui Safirin
erau dezaprobate hotarit de opinie. De aceea, indatã ce sen-
tinta a fost cunoscuta, agitatia in toata tara a inceput, .incu-
rajata., fireste, de opozitie.
Atunci a fost prezentatä i primita demisia Mitropolitului
Primat. Dar in ce conditiuni a fost smulsa dernisia?
Scandalul bisericesc ameninta s5., nu se mai sfarseasca si
o stare primejdioasa coprindea spiritele; guvernul s'a oprit la
solutiunea de a sill pe amandoi prelatii sä demisioneze. Insa
nici unul nu a primit solutda.
Cu Safirin nu era cu putinta sa se ajungd la nici o tran-
zactie, fiincica omul acesta era nestrtunutat in parerile sale,
dar s'a incercat cu Mitropolitul Primat. Acesta, dupa lungi ne-
gocteri, a primit solutia urmatoare
Sa demisioneze, ins& mai inainte. i pe de o parte Sinodul
sal declare nevinovat de toate acuzarile ce i s'au adus, iar
pe de alta Episcopul Safirin sä fie osandit. Tot ca o satisfactie
acordata Primatului. Numai astfel acesta consimtea WO pre-
zinte demisia zece zile in urma achitWrei
Guvernul trebuia sa convinga pe membrii tribunalului
bisericcsc ca sä primeasca i sa confirme printeo sentinta a-
ceastä targuire. A foSt greu fiindca multi dintre inaltii prelati
considerau cä o astfel de judecata inica va revolta opinia pu-
blica pi va arunca o pat& Inca si mai mare asupra bisericei.

www.dacoromanica.ro
 33

Dar, in urma multor staruinte i altor mijloace de convin-

gere (?) guvernul a obtinut adeziunea Sinoclului.
Lisa mai era o chestie. Guvernul se intreba: oare se va tine
Primatul de angajament? Oare, ()data. absolvit, Li va mai pre-
zinta demisiunea ? Intrebarea era gingasa. In. asemenea situa-
tie, fiind si hotarit ca sa curme cu ori ce pret scandalul care
taraganea prea mult. Mitropolitul a fest rugat sa-si prezinte
demisia anticipat.
Aceasta demisie a fost zmulsa cu greu. Dar a fost zmulsa.
Ea a ramas in mainile lui Titu Maiorescu, ministrul de ex-
terne, spre a fi realizata la timp.
Aceastä demisie trebuia prezentata, cum am spus, zece
zile dupd sentinta de achitare, MO, a fost prezentata mai Ina-
inte. A Lost prezentata din cauza fierbftrei produsa in tub.
de sentinta data fara convingere de Sinoci i desaprobata de
toata dumea. In special guvernul se temea de actiunea ce
se pregatea sä intreprinda fostul Episcop Safirin si care ar fi
putut deveni Inca si mai Ora de rasturnari ca afacerea Ghe-
nadie.
Durninica. la 22 Mai s'a facut cu mare solemnitate
inaugurarea Palatului Camerei de Cornert in prezenta Rege-
lui.
Palatul monumental a fest inaugurat fiind de fata i re-
prezentanti ai Camerelor de Cornell din Cluj si Brasov, pre-
cum si din ora,sele bulgare: Burgas, Varna, Filipopoli i Rus-
ciuk; deasemenea a asistat i casierul Canierei de Comert din
Paris.
Au roistit cuvantari d. Hagi Teodoraki presedintele Came-
rei de Comert din Bucuresti, bancherul Mauriciu Blank prese-
diintele Comitetului bursei, D. Nenitescu, ministrul Comertului.
La afarsit regele.
Cu prilejul incorondrei regelui George al Angliei, mi-
rninsterul de externe din Londra a cerut guvernului roman sa
fie delegati la festivitati si 2 ziaristi romani! S'a specificat ca
unul din doi sä fie membru al parlamentului, data se poate.
Conitetul Sindicatului zlaniptilor, singura Societate de pre-
vol. IV. 3

www.dacoromanica.ro
 34

sä pe vremea aceea, m'a delegat in calitate de ziarist si de-

putat, clelegand i pe Gheorghe Ranetti.
Spesele de calatorie si intretinere la Londra au fost oferite
de catre ministerul de externe in suma de 2500 lei de cap.
In ziva. de 30 Mai s'a tanut la Sotseaua Kiseleff lritãiul
concurs hipic in Romania sub presedintia de onoare a Printu-
lui mostenitor Ferdinand.
Principe le 0, Principesa Maria au fost primiti de (.5Are
Petre Carp ministrul presedinte si N. Filipescu ministrul de
razboiu.
Juriufl era compus din generalii I. Popovici it Bogdan,
coloneii C. Iliescu si N. C. Baranga, locotenentii colmei Porto-
calk Praporgescu si N. Drosu.
Ls concursul de dresaj premiul I de 1000 lei 1-a luat Ca-
pitanul Comanescu de la scoala de cavalerie din Targoviste,
pr. II 600 lei locot. Draghiceanu, pr. III 400 lei locot. Scheleti,
iar pr. IV locot. de rezerva M. Pragher.
La sarituri pr. I 1000 lei capitan G. Moruzi, pr. II 500
lei capitan Comanescu de la Targoviste, pr. III 300 lei, cap.
Atanaseseu.
La concurtsul de vanatoare: pr. I. d. Titi Olmazu, pr. II
lecot. Butunoiu, pr. III locot. Dianu.
Premiile nu erau in bani ci In obiecte de arta.
Ca epilog al scandalului bisericesc Miuistrul Cultelor
da in judecata pe profesorul Chiricescu pentru faptul de a fi
denuntat scrisoarea MAropolitului Primat prin care acesta
Ii cerea ea sari aduca oare care meclicamente.
In apararea sa facuta, in fata Sinodului, Mitropolitul Pri-
mat a declarat ca profesorul Chiricescu a procedat in acest
fel neleaa de oare ce nu i s'au satisfacut oare cari cereri de fa-
voruri.
De altfel Chiricescu 11 amenintase de mai multe ori pe
Mitropolit ca. va clivulga scrisoarea daca nu va fi satisfacut.
Dar acest santaj nu l'a intimidat pe Primat.
Comisia de judecata profesorala, este compusa din d. Pan-
grati presedinte, Onciul dela Universitatea din Bucuresti 1 d.

www.dacoromanica.ro
 35

profesor Ralet din partea Universitatii din Iasi. Ac,uzatia a lost

sustinuta de d. profesor I. Peret.
Profesorul Chiricescu a fost exclus definitiv din invata-
mant. Comisia de judecatä adaogase ila sentinta o cerere de
suspendare a pedepsei, dar ministerul s'a opus.
Desi ziarele din opozitie Ii iau apararea toti )amenii cu
sentimentul onoarei osandesc, cu drept cuvant, atacul de f elo-
rile al profesorului.
Pe cand nu se terminase Inca icandalul bisericesc, iz-
bucne*te un alt scandal, un scandal ce va avea mari rezul-
tate politice fiindc a. va agita tara timp de um an si jumatate,
va atrage justitia In luptele politice i va pricinui aderea
guvernului.
E vorba de chestia tramvaelor comunale. Am vorbit de
aceasta chestie. Acum s dau láinuninile cmn a izbucnit he-
stda tramvaelor.
Pe and liberalii erau la putere iar Vintila Bratianu,
primar, comuna a Incheiat cu mi grup de actionari un can-
tract pentru infiintarea, pe principiul cointeresäred, a unei
Societati comunale de tramvae. In virtutea acestui contract
primaria punea la dispozitia Societatei stradele i materialul
ce '1 avea, iar Societatea trebuia sa aseze liniile unul tramvai
electric pe un numar de strade al caror traseu era hotarit.
Peste 5 ani Soaletatea era datoare ca toate iiniile existente
cu tractiune animal& sä le electrizeze.
Nu voi intra in toate amanuntele acestei afaceri care a
zdruncinat guvernul Carp si a agitat Vara ataia timp ca nici
o alta, chestiune poaitica, voiu arata numai liniiie marl.
Scandalul porneste de la o nona subscriptie de 6000 ae-
tiuni noui pe care o anunta Societatea in baza statutelor, ac-
tiuni rezervate vechilor societari.
Ministrul de interne Al. Marghiloman scrie o scrisoare
primarului sustinand ca din Statute nu rezulta acest rrivi-
legiu sri cere s. ia masuri, daea crecle, pentru es drepturile
comunei sa nu fie pagubite. Cere prirnarului sä opuna un 'vett,
la procedura adoptata de Societate.
Impotriva Societatei tramvaelor se mai ridica l acazatia

www.dacoromanica.ro
 36

ca a impus primariei un traseu foarte pdgubitor acaparand

stradele centrale cele mai Inguste i cu un mare trafic de cir-
culatied ceace va provoca numeroase accidente.
Afacerea vine in fata justitdei.
Mai intaiu se judeca, vechea Societate de tramvae cu cea
nouä, in care proces comuna e chemata in garantie. Avocatul
primariei d. N. Papadat se pune pe terenul ca, de oare ce
noua Societate e constituita in contra prevederilor codului de
comert, e nula. Deci cu neantul nimeni nu se poate judeca.
Vechea Societate e aparata de catre Take Ionescu, iar
Barbu Paltineanu unul din aghiotantii sefului partidului con-
servator-democrat, apara tnoua Societate comunalä.
Vechea Societate ehem2se in judecata pe cea noua pen-
tru motivul principal ca, prin asezarea liniilor sale, face con-
curenta liniilor vechi. Apoi ca, din cauza unor incrucisäri, a-
dica a faptului ca liniile cele noui tree, in uncle puncte, peste
liniile vechi, se produc dificultati de circuaatie pentru vagoa-
nele vechei Societätd ceea ce 'i produce pagube.
Tribunalul, prezidat de d. Ratescu, numeste o comisiune
de experti compusa din cMiva ingineri i afacerea se amana
pana ce expertii se vor pronunta.
Lumea asteapta cu nerabdare rezultatul acestui pro3es
in care, de fapt, nu mai lupta cele doua societati de tramvae
1ntre ele i souletatea cea noua cu primaria, ci partidul liberal
cu partidul de la guvern.
Take Ionescu desi avocat al vechei societati, vede
prilejul de a face ram guvernului si in curand ii vom vedea
alaturi de partidul liberal ducand lupta de rästurnare impo-
triva guvernului.
Acest proces, care ar fi prea lung si frä interes ca sa'l
prelungtm aci in amanunte, s'a judecat de care tribunal la
sfarsitul anului.
Expertii au fost I. B. Cantacuzino, Gheorghe Panait i Al.
Perieteanu. Sentinta a lost data in favoarea nouei societati.
Apoi curtea de Casatie, cum se va vedea, In anul 1912
dupa lungi i pasionante dezbateri i asteptari febrile, a con-

www.dacoromanica.ro
 37

firmat sentinta tribunalului, respingand recursul ministerului

de interne.
In culisele partidului conservator s'a ispus atunci ca Petre
Carp a fost protivnic acestei agitatii, insa staruinta lui Mar-
ghilornan 1-a hotarit sä cedeze, far& s vrea. Chestia tram-
vaelor a fost opera exclusiva a lui Marghilornan care era in-
credintat cä. va castiga partida.
Rezultatul a fcst rasturnarea cabinetului Carp. Acesta
plátit numai spre a rarnane solidar cu Marghiloman, pe care
11 Secotea cel mai devotat prieten al sau.
Dar dupa caderea lui Carp, Marghiloman a revenit mi-
riistru in cabinetul Maiorescu. Carp, insa, n'a mai vazut ma-
rirea pe care o cla un loc pe banca ministerialä.
Se va ocupa Istoria de ascmenea mici tragedii?!...
-- La inceputul lunei Decembrie avean o . sarbatoare a
stiinter: D-rul G. Marinescu, savantul nostru profesor si
fiind numit rnembru, corespondent al Acaderniei de me-
dicina din Paris, este särbatorit printr'un banchet la restau-
rantul marelui hotel de Boulevard.
Banchetul a fost prezidat de catre ministrul instructiu-
nei publice, C. C. Arlon, care avea la dreapta pe d. Pangrati,
rectorul Universitatei din Bucuresti, iar la stanga pe d. dr.
profesor Babes. Au asistat 150 medici profesori, oameni de
§tlintä, etc.
Tot la inceputul lunei Decembrie soseste, spre a juca
la Teatrul National, pentru Intâia oar& n Bucuresbi, marele
actor francez Le Bargy. Prima reprezentatie o dä la '7 De-
cembrie u piesa lui Moliere Tartuffe. Le Bargy a mai jucat
L'Ami des femmes, L'Etrangere. Apoi in seria 2-a a jucat: Le
marquis de Priola i Connais toi.
Succes mare, toate biletele vandute mai dinainte. Le
Bargy este silit sa, joace in reprezentatii suplimentare peste
cele 3 reprezentatii anuntate.
Inca. un eveniment artistic. Domnul Pascal Vidrascu,
in intelegere cu Leon Popescu, mare proprietar din judetul
Ialornita, hotarasc sa. puna in film cinematografic razboiul
Indepenclentei de la 1877-78.

www.dacoromanica.ro
 38

Pentru isbanda ideei, se infiinteaza o societate numita

Leon Popescu", compusa. din urmatcarele persoane: Const.
Nottara, Soreanu, Toneanu, Ar. Demetriad, Ion si Grigore Bre-
zeanu, artist ai Teatrului National.
D. Pas Cad Vidrascu fiind ruda cu generalul Asian, secreta-
zul general al ministerului de razboi, obtine i colaborarea
armatei pentru ca fdlmul ã. poata rarnane ca ur document
autentic al razboiului nostru pentru independenta.
Acest film a fost realizat, atat in atelierul rnontat in Bu-
curesti de catre Leon Popescu, cat si la Paris. Dar realizarea
n'a corespuns nici sperantelor, nici entusiasmului, nici mun-
cei depuse, nici cheltuelilor.
Filmul a fost prezentat i in Romania si la Paris, Ina. suc-
cesul a fost mediocru.
Luptele politice devin din zi in zi mai viclente. Ches-
tia tramvaelor i faptul ca IVIarghilornan, in calitate de mi-
nistru de interne, prezinta un proiect de lege care desfiin-
teaza vechea Societate de tramvae i infiinteaza ailta noua.
exaspereaza pe liberaIi cari hotatasc sa impingl lupta cu cea
fliai neinfranta ostilitate.
Intaiul act de razboiu este retragerea opozitiei de la dis-
cutia Mesajului.
Guvernul nu stia nimic, sefii opozitiei convenisera in
toata taina aceasta lovitura, de aceea cand I. Bratianu a citit
In Senat declaratia de retragere, guvernul a ramas uluit.
I. Bratianu a citit urrnatoare declaratie:
In numele opozitiei din Senat aducem Coroanei expresiu-
nea sentimentelor noastre de respect, dubire qi oredintd.
Declardm cu nu vont lua parte la discutiunea rdspunsului
la Mesal.
Traditia parlamentard a fdcut din desbaterile reispunsu-
lui la MeSagiu, nu numai o cercetare a situatiei si a politi-
cei generale a guvernelor, dar i o expunere a principiilor .51
idealunflor partidelor.
0 discutiune de un caracter atdt de obiectiv si de inalt
presupune o stare politicd normald.
Guvernul actual prin intregul stiu mod de a fi i de a

www.dacoromanica.ro
 39

intelege menirea i inclatoririle sale de guvern. a creat o si-

tuatfune cu totul anormcad.
Opozitlunea nu poate, prin participarea ei la o asemenea
dezbatere, sd dea situatiunei politice de azi, nici chiar in, a-
parentd, caracterul unei etuatit normale".
Carp a laspims innediat ca opozitia a fäcut o mare gre-
seald, inveninand relatiile intre partide, !ark nici un motiv,
$i tocmai atunci and evenirnentele din afara se lutes?, eu atata
gravitate.
Take Ionescu a citit aceeas deciaratie la Camera.
In lumea, politica emciia i fierberea sunt foarte marl, se
prevad grave si apropiate evenimente pOlitice. Dar declaratia
opozitdei nu era inea ruptura definitiva. cu guvernul, dovadd e
faptul ca opozitia, nu'si ardea puntile de reintoarcere la dis-
cutia cu guvernul, fiindca. nu se retragea de cat de la discutia
Mesajului. Si, in adevdr, a doua zi, opozitia s'a reintors.
Dar a doua zi a lost la Senat o sedinta violentd, care a
hotarit campania fara, crutare pe care partidul liberal trebuia
so duck impotriva lui Petre Carp.
I. Bratianu a luat cuvantul la inceputul sedintei si a
cerut ca Petre Carp sa, Ii explice cuvintele rostite in ajun la
adresa opozitiei. In adevar, Petre Carp spusese ca adevdratul
motiv al retragerei opozitiei este a nu vola sa fie fata la
uncle destainuiri neplacute pentru ea.
Petre Carp a raspuns, c. aceste destainuiri vor urma, flind-
ca este hotarit sa pun& fierul rosu. pe multe rani.
D. Bratianu a tresarit sub aceasta lovitura i a cleclarat
ca primeste discutia cat de repede i someaza pe Carp sa in-
ceteze cu insinuarile.
Carp a raspuns ca e gata, fiinded) chesthmea la care face
aluzie d. Braitianu (chestla tramvaelor) va veni in fata parla-
mentului fie pe cale de lege, fie pe cale de interpelare, dar pe
aceasta chestie, adaoga Carp, va asigur cd nu ma veti
rasturna".
In timpul acesta la sectia a II-a a tribunalului Ilfov a
inceput sa se judece procesul intentat de Sociteatea de tram-

www.dacoromanica.ro
 40

vaiu miristerului de interne, cerandu-i 50.000 lei despagubiri

fiindca a impiedeeat-o sä exploateze liniile.
Avocatii societatii sunt: C. Nacu, M. Ferekide, Barbu
Paltineanu, G. Daniolopolu, Misu Antonescu, I. G. Saita si Al.
Constantinescu.
Avocatii ministerulizi au fost: Petre Misir si S. Rosenthal.
Primaria, admasa ca parte civila, e aparata de Nicolae
Fleva si Em. Antonescu.
Pe biuroul Camerei a fost depusä urmatoarea propu-
nere:
Propunem ca bustul lui Gh. Panu sä ie asezat in sala
Adunt.rei deputatilor".
Semnati: C. C. Baca lbasa, dr. Herescu, Ern. Antonescu,
M. Vladescu, G. Scortescu, C. Miclescu si E. Me lic.
Mare le artist its han Ermete Novel li dt reprezentatiuni
in sala teatrului Lyric. La ultima reprezentatie a jucat:
Deputatul din Bombignac", in care si-a desväluit inca odatä
genialele lui mijloace de interpretare
Un amanunt, Regele Carol nu se ducea. aproape nici o-
data la teatru, chiar la reprezentatiile celor mai marl actori
francezi, spunand ca nu-i place felul lor de a juca. Dar la
Ermete Novel li, ca o mare exceptiune, Ii placea sä se duca.
La Circul Sidon, mari lupte greco-romane.
De data aceasta s'au pus in scena toate trucurile meste-
sugului. Un om mascat pe care cei mai tari luptatori nu-1 pu-
teau tranti, cat si un luptator roman, cu fata deschisa, care
nu era altul de cat cunoscutul de bucuresteni, Mitica Dona.
Pentru atragerea publicului de naivi s'a anuntat o luptä
caracteristica intre Mite& Dana si luptatorul german Abs
Paul care a declarat ca, daca in seara urmatoare, nu va pu-
tea tranti pe Dona in 30 de minute, se va declara invins i va
pierde si 100 lei.
Aceasta sfidare a adus la arc o lume nesfarsitit, Circul
gemea de public Fla toate locurile. Lupta incepe in atentiunea
incordata a publicului, care Ii inchipue ca lupta e, in ade-
var, serioasa. Dela a 25-a minuta Paul Abs face pe violentul
ei pe enervatul, iar numerosi spectatori stau cu ceasornicele

www.dacoromanica.ro
 41

In man& si numara.: 26..., 27..., 28..., 29...,! In sfarsit arbitrul

Enna clopotelul, Dona nu a putut fi trantit! Ovatiuni furtu-
noase izbucnesc i dureaz& indelung, iar Paul Abs, care e un
tare lupt&tor, se declar& invins. Apoi d lui Dona suta de
lei din prinsoare.
Bine Inteles i aceast& luptä, ca i toate celelalte, ca Si
näscocirea omului mascat, nu erau de cat aranjantente i lo-
vituri destinate sä 1mpresioneze si s& adue& cat mai mult&
lume la casa de bilete a circului.
La Senat, d. Const. Disescu, fruntas takist, interpeleaza
guvernul pe chestia tramvaelor. D. Disescu acuza guvernul
fiinda a desfiintat Societatea, si a prezentat o lege in sen-
sul acesta.
Petre Carp raspunde printr'un viguros si foarte elocvent
disturs, care a f&cut mare irnpresie.
Fiindcä Disescu a afirmat c& nu toti minitrii aproba a-
cest orocedeu, dar 1-au iscalit din spirit cle solidaritate
acesti ministri erau, esa se spunea: Ion Lahovary, Nicu Fi-
lipescu si C. Arlon , Carp a incheat astfel puternica lui
cuvantare:
Dar vã asigur ca chiar dac& asi r&mane singur in ches-
tia aceasta, f5at, partid, fara majoritate, sunt convins c& cola-
stiinta public& imi va da dreptate. Voi fi biruitor cu sau fart.
majoritate".
In ziva de 10 Decembrie inceo la Camera dezbaterile
asupra proiectului de lege al meseriilor, prezentat de catre mi-
nistrul D. Nenitescu.
Acea.st& lege care, cu oarecare modcificari, este legea
azi in vigoare cuprindca trei pArti: 1) creglementarea me-
seriilor, 2) asiguxarile pentru caz de boar& si invaliditate pi
pensionarea pentru batranete, boal& i accidente de munc&,
3) credatuil muncitoresc.
Raportor al legii am fost eu.
Impotriva legii s'a dus o violent& campanie, atat de par-
tidele din opozitie, cat si de partidul socialist; liberalii anuntau
pretutindeni ca, do Indata ce vor veni la putere, vor desfiinta

www.dacoromanica.ro
 42

legea. In mijlocul acestei atmosfere de agitatie 1 nesiguranta

ineepe discutia la Camera.
Take Ionescu declara cal aegea are un caracter politie-
nese si nu o va vota.
V. G. Mortun, fost ministru liberal, sustine acelas punct
de vedere, adaogand ca partidul liberal, card va veni la car-
ma, va desfiinta acele parti din lege care nu-i convin. Intre
altele Mortun spune c. varsta de 65 ani pentru trecerea la
pensie, e prea mare pentru lucrator i meserias. 0 alta obiec-
tiune este aceea cä pentru boala n'ar trebui sa fie läsati a
eontribui numai lucratorti. Apoi urmeaza declaratia ca opozi-
tia nu va lua parte la discutia legii.
Sistemul nenorocit al discreditärei legilor mai inainte chiar
de a fi votate, este In floare. Anarhia se introduce astfel in
eapete, iar legile.nu mai sunt socotite drept lucruri ce trebuese
respectate, de vreme ce caducitatea lor e proclamata de catre
partidele zise de online.
Legea, modificata in parte, este votatk de Camera.
Cu prilejul cliscutiunei, am luat cuvantul la sfarsit, in ca-
litate de raportor. Profitand de faptul c5, cram la tribuna, am
cerut guvernului sä revoace decretul de expulzare al doctoru-
lui Rakowsky, fruntasul socialist expulzat de liberali. Am ce-
rut guvernului sa acorde d-rulut Rakotwsky dreptul de a intra
in tara pentru ca, in fata justitdei, sa poata dovedi daca este
sau nu roman.
In Camera multi deputatd conservatori au fost nernultu-
rnitti. Se va vedea, insa, mai departe, ca guvernului i-a Drills
bine aceasta interventiune a mea.
In timpul acesta moare doctorul Robin, presedirtele
SocietatRi esperantistilor romani.
Doctorul Robin era o personalitate in lumea
Era directorul revistei esperaIitiste lunare a esperantistilor din
Romania si Bulgaria, avand titlul Danubo. Era si cbrectorul
proprietar al laboratoriului de bacteriologic si microscopic ce-i
poarta numele.
Nascut la Alexandria, judetul Teleorman, a murit la varsta
de 40 ani.

www.dacoromanica.ro
 43

0 mare pierclere pentru stiinta romana.

Spiru Haret se retrage din invatamant; profesorii, ami-
cii i admiratorii 11 sarbatoresc printr'un banchet in sala Lie-
dertafel.

In seclinta Camerei de la 15 Decembrie, Marghiloman,

ministrul de interne, depune, in aplauzele lung repetate ale
majoritatei, proiectul de lege al nouei Soeietati a tramvaelor.
Imediat, in urma unor scurte consfatuiri, amandoua par-
tidele de opozitie se retrag definitiv din parlament.
Au demisionat 30 reprezentanti liberali si 23 takisti.
S'au retras senatorii:
Liberalii: Ionel Bratianu, Const Alexiu, M. Demetrian, Al.
Djuvara, Al. Filipescu, Al. Gussi, Spiru Haret, Iosif Igirosanu,
C. Iliescu, Const. Manescu, M. G. Orleanu, M. Ferekide, Al. Ra--
dovici, N. Saveanu, Toma Stelian i Toma Trifonescu. -

Conservatori-democrati : Al. Badarau, Paul Bratasanu, Gr.

Constantinetscu, C. Disescu, N. Economu, T. Emandi, dr. Toma
Ionescu, Gh. Lascar, Emil Teodoru, N. Xenopol.
Deputati liberali: Al. Atanasiu, dr. C. Angelescu, Emil
Costinescu, Ion Duca, Ion Ghica, Gh. Ghitescu, C. 'arca, Alex.
Eliescu, atefan C. Ion, Pompiliu Ioanitescu, Vasile Mortun, C.
Neamtu, N. N. Saveanu, Gr. Vasiliu.
ConseTvatori-demottrati: Take Ionescu, Cantacuzino Pas-
canu, Nestor Cincu, Com4neanu, Teodor Costescu, Victor Fi-
loti, N. Guran, atefan G. Pop, doctor Riegler.
A doua zi, Take Ionescu la Camera si I. Bratianu la Se-
nat au citit o declaratie identica prin care anuntau retrage-
rea definitiva a opozitiei din parlament.
Retragerea era motivata de aducerea legii trarnvaelor care
neSocotea principiul separa.tiunei puterilor t desfiinteaza ne-
atarnarea puterei judecatoresti.
Aceasta fraza facea aluzie la faptul ca opozitia pretindea
cum ca numai tribunalele ar fi putut pronunta disolvarea So-
cietatii de tranwaie.
De indata ce opozitia s'a retras din amancloua Adunarile,
o violenta actiune extraparlamentara incepu.

www.dacoromanica.ro
 44 --

Petre Carp s'a aratat in aceasta imprejurare foarte därz.

El, omul care in totdeauna a fost linitit i acuza pe ceilaltd
earneni politici, ca sunt prea patirnasi Si n'au temperament,
de indata ce a fost pielea lui in joc, a fast tot atat de infla-
carat si putin stapan pe vorbele lui taioase i provocatoare ca
ei ceilalti.
Cand opozitia si-a indeplinit actul vrajmasesc, Carp a ras-
puns imethat, declarand ca nu se astepta ca opozitia sa se
retraga De un motiv atat de josnie.
Campania de rästumare incepu violenta, fulgeratoare, in
presa, prin intruniri publice, ba 1 la palatul de justite.
Cand .s'a retras opozitia din parlament, Maiorescu a spws
ca faptul e neplacut, fiindca opozitdile sunt un rau necesar".
Dar buba situatiei pentru guvern era ostilitatea regelui.
Regelui Carol nu-i pläcea oamenii politici batoo fata de
el, D. placeau oamenii politic! obedienti. Carp insa, n'avea tact
in raporturile cu regele. Ii sustinea parerile in contra rege-
lui, le sustinea cu aere de independenta, nu primea sa lucreze
de cat conform convingerilor sale, cu alte cuvinte, dorea ca
regele sä se plece inaintea lui. in loc ca el sa se plece inain-
tea regelui. Foarte nobil caracter, dar foarta nepotrivit pen-
tru un om de guvern, mai ales cand acest om nu avea in dosul
säu un partid prea mare si prea popular si atunci cand regele
era un om, batran cu cincizeci de ani de domnie i cu o auto-
ritate necontestata de nimeni in tara.
Cand Carp s'a dus la rege cu proiectul de lege al nouei
Societati comunale de tramvaie. regele 1-a sfatuit sa nu pre-
zinte proiectul, dar Petre Car) a mers inainte.
pi, dupa aceea, nu odata Carp esia de la Palat spume-
gand sau amarrat, simtind din ostilitatea hotarita a regelui ca
nu mai are mate zile de stat in capul guvernului.
In timpul acesta nici criza bisericeasca nu este rezol-
vata, cad taxa nu are un Mitropolit Primat.
Dupa consfatuiri lung!, arhiereid se pun de acord ca sä
aleaga Primat pe Gherasie Timus, episcopul de Arges, insa
acesta moare subit la metocul Episcopiei din Curtea bisericei
Antim. Atunci veclerile se intore catre Episcopul Konon Ara-

www.dacoromanica.ro
 45

mescu Donici. Acosta, insa, ref uza scaunul, spun:and ca Mi-

tropolia se cuvine Episcopului Ghenadie, cel care a fost depo-
sedat pe nedrept. In cele din urma, frisk tot Konon a fost ales
Mitropolit Primat.
In urma cererei ce am facut in Camera., de la tribuna,
ca guvernul sa permit& intrarea doctorului Rakowski in tara,
guvernul acorda. aceasta permisiune.
Trebue sa. adaog cum ca mai era si un alt interes ca a-
ceasta libertate sa fie acordata : era situatia politica ce im-
punea guvernului sa opuie maselor takisto-liberale, alte mase
organizate.
Acordand d-rului Rakoski dreptul de a intra In tara, par-
tidul socialist se ridica cu masele lui de lucratori, in Contra
pavtidului liberal.

ANUL 1912

La inceputul lui Ianuarie 1912, dr. Rakowsky inträ in

tara pe la Giurgiu, venind cu o barca, dela Rtisciuk.
In Bucuresti, este primit de mii de muncitori care i fac
o manifestatie grandtioasä. Purtat mai mult pe brave, de abia
poate strabate pana la traisura care-1 duce la hotel Splendid.
Ziarele declara ca a venit spre sustine drepturile ce
i-au fost negate de guvernul liberal. Afirma ca e roman si vo-
ieste sa fie roman. Este ofiter in armata romana, consilier ju-
detean la Constanta, este, prin urmare, cetatean roman. Doc-
toral spline ca a intrat in tara spre a cere just-44ei sa se pro-
nunte.
Pe and socialistii inviorati recapata libertatea lor de
actdune, cele doua particle de opozitie incep campania de ras-
turnare printr'o mare intrunire publica in sala Bailor Efo-
riei. A fost una din cele mai grandioase intruniri pe care le-a
vazut Capita la.
Amandoua partidele, pe langa toti partizanii din Bum-
rest, au adus nurneroase delegatiuni din celelalte judete. Din
ajun strazile erau peste pline de lume venita din afara, toate
trenurile varsau mu i mii de delegati, cari nu mai puteau

www.dacoromanica.ro
 46

Incape prin. hoteluri, case particulare i birturi. S'a evaluat cam

la 12.000 pana la 15.000 oameni, populatia adusä pentru Intru-
nire.
Bine inteles c partidul liberal, cu fondurile lui marl, a
clus greul cheltuelilor. Pentru intaia oara, proprietara de mosii
liberali i takisti au aclus grupuri nuineroase de tarani de pe
mosiile kr.
Intrunirea s'a sfarsit ou un mare scandal de strada.
Manifestantili, adica agentii celor douk particle, purtau
pancarte cu in.scriptiile: Jos guvernuil!", Jos uzurpatorii!",
Jos junimistii!", apoi s'a strigat, dupa vechiul obicelm; La
Palat!".
Jandarmii pedestal au intervenit, s'au tras focuiri de re-
volver, eau facut arestäri, publicul a fo3t fugärit, cateva ore
stracla a fost ocunata de aceasta miscare.
Opozitia dorise ca scandalul sä fie cat mai mare, pentru
ca regele O. fie impres:onart. Fiindca, fruntasii opozitiei stiau
ca iregele Oarol iubea linistea i nu tinea multä vreme la pu-
tere guvernele care nu erau in. stare sa i-o dea.
Inda ta, dupa aceastä intrunire, Take Ienescu gi I. Bra-
tianu solicitä regelui o audientã, spre a protesta in potriva
felului in care guvernul a imprastiat manifestatia, cat i in
contra guvernului insus, care nu reprezinta vointa tarn.
Regele Carol reincepe staruintele sale pentru a reintregi
partidul conservator, sfatuind iaras un cabinet, in care sa in-
tre Take Ionescu i partizanii sM; regele starue pentru aceasta
combinatie, singura dupa Parerea sa, care ar fi putut aduce
Consiliul de ministri se intrunest3 de urgenta. Chestiunea
ministerului de concentrare, sfatuit de rege, este pusa in dis-
cutie. In mod sfios, Maiorescu spune ca ar trebui sa se tie
seaana de parerea regelui, fata, de care nu s'ar putea guverna.
Carp, care intelegea ca un asgmenea guvern nu ar putea
fi Injghebat sub presedintia sa, s'a imnotrivit categoric. Ma-
iorescu, care, la randul sa,U, intelegea ca un astfel de cabinet
nu s'ar putea realiza decat sub presedintia sa, era de parerea
regelui. Dar toti cellalli minitrl, unii din ura sau ostilitate

www.dacoromanica.ro
 47

In contra lul Take Ionescu, ceilalti de teama c. vor fi scasi

din guvern in eazul concentrarei, s'au rostit in unanirnitate
in potriva colabordrei cu Take Ionescu. Iar, spre a se insemna
eä guvernul este unanim de aceasta. Were, Titu Maiorescu
a fost insdrcinat ca s. comunice regelui c guvernul e bloc si
nu admite colaborarea.
Dn cercurile politice s'a aflat ck la audienta pe care au
avut-o sefii opozitiei la rage, fiecare a vorbit in numele par-
tidului sau: acesta, insemna ca, nu se prezentau ca alia41 spre
a revendica guvernul impreund. Pentru luarea puterci numai
Take Ionescu era atunci candddat.
A doua sau a treia zi Carp s'a prezentat regelui care i-a
cerut din nou intelegerea cu Take Ionescu, spre a intari gu-
vernul ; Carp i-a rdspuns cä daca. IVI. S. voeste sä aiha trei.par-
tide in tard, poate sä increclinteze puterea lui Take Ionescu,
ins& trebuie sä stie a naci unul din actualii ministri nu va
intra in guvernul acesta.
Regale a rdspuns cd nu admite cu nici un prat trei par-
tide, ca, rdmãne partizanul numai a cloud. partide, Inski crede
cd unirea cu Take Ionescu se impune.
Evenimentele politce, Lnsd, s'au desfAsurat altfel decdt
au hotärit rninistrii conservatori, cdci n'au trecut prea multe
luni i jumdtate dintre aceia cari declarau cd rärnan bloc au
intrat in guvernul Maiorescu-Take Ionescu, prezidat de cel
dintdiu.
Drept rdspuns la agitatia takisto-liberald, guvernul, in spe-
cial Alexandru Marghiloman, organizeb.a contra-agitatia. De
astddatä conservatori si socialist merg pe sub mand
mama in man&
Doud, mari intruniri sunt organizate in ziva de 15 la-
nuarie.
Cea dintai la sala Dacia" inainte de amiazd de cdtre
particlul muncdtoresc. S'a sdrbätorit reintoarcerea doctoralui
RakOwsky in tard. A fest o intrunire grandioask la care au
vorbit: I. C. Frimu, Canst. Mille, Toma Dragu, l altil.
Pe and se tinea intrunirea, apare in sal& Nicolae Fleva!
Publicul U aclamd 4/-1 care a vorbeasod.

www.dacoromanica.ro
 48

Atunoi aghiotantul lui Take Ionescu vine la tribuna el

spun e:
Domnilor, eu n'am venit aici sä vcrbesc, ci numai
sa ascult. Pentruca, insa, ma aolamati va voiu spune cä am
angajat sala pentru Duminica viitoare, cand voiu da seama ce-
tatenilor de atitudlinea mea.
Acum va pot spune un lucru : doua bunuri are un om ca
al un partid: morala si libertatea: eine n'are aceste bunuri
nu merita BA traiascä!".
Fleva isi desfacea, cu incetul, legaturile care-1 uneau de
Take Ionescu.
Dupa amiaza a fost o alta grandioasa intrunirt tot cu
delegati, din judete, in sala Eforiei. Aceasta era intrunirea or-
ganitata de guvern.
Dar pentru ca lin public nesfarsit de numeros sa. ocupe
sala, a mijlocit intelegerea cu sociaIitii, asa cä vre-o trei sau
patru mii de'muncitori au ocupat lojile i galeriile. In tot Dim-
pul intrunirei, manifeste sociabste erau aruncate in sala din
galerii si din lojile de sus.
Comercian4i de bauturi spirtoase, in nurnar de mai multe
sute, au venit la intrunire in corpore, cu drapelul i pancarte pe
care sta scris :
Traiasca partidul conservator, partidul cinstei i alinato-
rul suferintelor claselor sociale obijduite".
Comerciantii de bauturi spirtoase aveau fagaduinta gayer-
nului cä legea lui Costinescu va fi desfiintata.
Cel mai actlamat dintre ministri a fost Alexandra Marghi-
loman, muilt mai aclamat cleat Nicu Filipescra care totus era
marele elector al Capitalei. Cauza acestei distinctii era faptul
el Alexandru Marghiloman, pe ranga ea era ministru de in-
terne adica cel care dispunea de fondurile secrete dar
era si autorul luptei impotriva tramvaelor
Au vorbit la intrunirea prezidata de generalul Tell, cinci
ministri: N. Filipescu, D. Nenitescu, C. Anion, Al. Marghiloman
si Barba Delavrancea.
Intrunirea S'a sfarsit cu o manifestatde pana la primarie,
uncle a vorbit cl-rul Eraolie Sterian si a raspuns primarul D.

www.dacoromanica.ro
 49

Dobrescu. Apex: manifestantii au trecut pe la locuinta lui Nicu

Filipetscu pe care 1-au aclamat.
Aceasta intrutnire, care se prelungea departe in strada,
avea ca scop principal, pe acela de a arata regelui cum ca
partidul conservator si guvernul sau se reazarna pe mari mase
populare 1 ca nu este atat de usor de a'l arunca ca pe o ma
nusä rupta.
La aceasta intrunire, care, dupa expresia de atunci
Insemna Indeperea ofensivei atrpliiste cuiuLl adica ele-
mentul senzational, l'a constituit atacul lui Nicu Filipescu In
potriva Bancei Nationale.
Nidu Filipetscu, inflacarat, a strigat ca Banca Nationalt4
a Romaniei este cea mai mare escrocherie a secolului, ca este
un tripou ordinax, unde locul crupierilor lii in dIrectorii. iar
judatorul care se ruineaza este publicul".
Aceasta fraza caue in mijlocul Bancei Nationale ea o
bomba.
Guvernatorul Anton Carp convoaca de urgenta Consiliul
directorilor i cenzorilor i obtine delegatia de a merge ata rege
in audienta spre a cere protectia regala pentru Banca.
Dar tot la Eforie Nicu Filipescu a atacat pe liberali pen-
tru rnodul cum au Lost reprimate rascoalele dela 1907, spu-
nand ca omorurile inutile au fost executate in urma ardine-
lor speciele plecate dtin eabinetul ministrului de interne. A-
eest ministru era d. I. Bratianu.
Partidul liberal intrtg si el in actiune, iar d. Mihail Fere-
kidi este delegat in audienta la rege spre a-ti cere ca, daca
in adevar la 1907 s'au savarsit omoruri inutile din ordinul
regele, in virtutea dreptului ce-i acorda Constitutia,
sä trimeata In judecata pe ministrii dela 1907.
Esind dela audienta, Mihail Ferikidi a adus d-lui Bratianu
raspunsul regelui care, textual a fost comunicat ziarelor celor
2 partide de opozitde. Iata textul:
In cursul audientei ce M. S. Regele a binevoit a acorda
d-lui M. Ferikidi, acesta a comunicat M. Sale cd, fata de a-
cuzdrile formulate de d. N. Filipescu, minthtrul de reizboi, la
intrunirea dela Eforie relativ la represiunea din 1907, comite-
vol. IV. 4

www.dacoromanica.ro
 50

tul partidului liberal crede cd este clator sd roage pe rege ca,

uzdnd de prerogativele sale, set trimitd guvernul din 1907 ina-
intea Curtii de casatie, pentru ca lumina sd se facd i sd ince-
teze exploatarea unor acuzatiuni de acest fel.
M. S. Regele a rdspuns cei nu existd nici un cuvdnt ca set
fie trimis inaintea Curtii de casatie fostul guvern, fiindca ; ve-
nit la putere in 1907, in imprejurdri foarte grele, el Ora feicut
datoria pe deplin si atunci qi in cursul guverndrii sale spre
deplina satisfactie a Coroanei.
M. Sa Regele a binevoit sd autorize pe d. Ferikidi ca sd
facd cunoscute aceste cuvinte regale, care se reproduc textual".
Acest comunicat naste o nouä mare valva pOlitica, iar
raporturile intre guvern i rege destul de intinse pana atunoi
se incordeazal si mai mult.
Tot felul de soapte. intrigi i nascoain incep sä circule in
cercurile politice i in public. Nicu Filipescu, in urma -comu-
nicatului publicat de ziarele opozitiei, refuza sa se duel la ba-
lul oficial dela Palat.
Primul ministru cere, insa., timecliat ca sa fie prilnit de
rege. Carp spune regelui ea, spre linistea patimelor politice,
era hotarit ca, Indata dupa votarea bugetelor si a legilor prin-
cipale ee a fagaduit prin program dupa venlirea la putere, sä
se retraga, nu numai dela guvern, dar i de la sefia partidu-
lui. Acurn insa, fat& de evenimente nu mai poate face aceasta.
pune regelui chestiunea de incredere.
Regele rkspunde 0, nu putea refuza partidului liberal re-
cunoasterea serviciilor facute tbzei la 1907, actualul guvern,
Ina, nu are motiv ea a se retraga.
Regele Carol adaoga., insä, Ca parerea sa ramane aceeas:
colaborarea cu Take Ionescu.
Dar ziarele opozitiei atacä acum pe Nicu Filipescu, nu-
mindu-1 asa.stin", fiindca in calitate de ministru de razboi a
dat ordin trupelor sa impra.stie cu forta pe manifestantii che-
mati de opozitie la intrunirea dela 8 Ianuarie. Atunci Filipes-
cu, luand act si de comuniicatul publicat de ziarele opozitici
In urma audientei d-dui Ferikidi la rege, ii inainteaza acestuia
demisiun ea.

www.dacoromanica.ro
 51

Dar regele cu cuvinte magulitoare, respinge demisia i roa-

ga pe Filipescu s 'Amin& in fruntea ministerului de razboi,
spre a umple lijsurile armatei.
Din aceastä parte o oarecare liniste intervine.

Nicolae Fleva tine intrunirea anuntata la sala Da-

cia". Retragerea lui din partidul lui Take Ionescu este aproa-
pe facuta. Fleva isi incepe astfel discursul :
Pentru a treia oar& am ramas singur, fiindca au fost cu
mine adevarul l dreptatea".
Pe cand inaintea tribunalului se judeca mereu proce-
sul intentat vechei societati de tramvaie, celei comunale,
in Parlament se discuta si se voteaza legile fagaduite prin
program. Astfel, vin in desbatere legea pentru reinfiintarea
Contenciosului administrativ, desfiintata de liberali i legea
incurajarei industriei. Legea meseriilor a fost votaa si pro-
mulgatak. Punerea ei in aplicare se va face cu incepere dela 12
-Februarie.
Dar in partid incep oarecare intrigi sa colcae.
Cu toate Ca situatia era foarte grea i guvernul de-abia
putea tine piept adversarilor, partidul dela canna incepe sa
the ros de intrigile interne.
Cei doi corifei militanti, Alexandru Marghiloman i Nico-
lae Filipescu, aveau curtea lor, devotatii lor.
Unii admIratori sinceri i oameni independenti cu sufle-
tul, altii asa cum se intampla intotdeauna, partizani in-
teresati, asteptandu-si cariera i norocul de la guvern.
Partizanii fruntasi ab lui Alexandra Marghiloman erau Ion
Mitilineu, prefectul de politie, D. Dobrescu, primarul Capita lei,
Paul Teodorescu, secretarul general al ministerului de interne,
doctorul Herescu, Barbu Catargi, etc.
Partizanii lui Nicu Fiipescu erau: Misu Des liu deputat,
seful organizatiei electorale a Capita lei, d. Many, secretarul
general la mintisterul de finante, doctoril Giant deputat, d-rul
Mendonidi, seful coloarei de Rosu, N. poimescu, seful coloarei
de Albastru, Constantin Hiotu, deputat etc.

www.dacoromanica.ro
 52

Intre Filipescu si Marghilornan dragostea nu era sincera;

de elle ori era prilej, int,epaturile veneau. Trebuie sa. spun ca.
agresiunea pornea mai intotdeauna dela unii partizani ai luL
Filipescu earl, profitarnd de temperamental, lesne inflamabil
al patronului, 11 asnn4eau si'l porneau impotriva colegului sau
dela interne.
Un Inceput de frecatura, a fost facut pe vara cand, dupä .
alegerea partialla dela colegiul al 2-lea de Ilfov, unde a fost
ales Constantin Biota, partizan al luti Filipescu, Misu Dellu
a pus la cale un banahet In sala dela etajul I-iu a restauran-
tului Capsa. Acest banchet, organizat cu deputatii i senatorii
din Ilfov, In cinstea noului ales, n'a Lost in reallitate de cat
vn prilej pentru sarbaitorirca lui Filipescu i punerea pe pla-
nul al doilea a lui Marghiloman. La acest banchet, lui Mar-
ghiloman i s'a facut atunci o situatie din cele mai rieplacu-
te, din care ministrul de interne a esit, totus, indemn, fiindca
era un om inteligent i cu rnult tact.
La inceputul lui Februarie, sectia II-a a tribunalului.
Ilfov, se pronunta In procesul tramvaielor. Adica, asupra inci-
dentului riclicat de Societatea Comunala, tribunalul a declarat
ea legea prin care se anuleaza Societatea Comunalä infiintata
sub liberali, este neconstitutionala.
Hotarirea e data cu majoritate de 2 contra 1. Presedintele
N. Algiu i judecatorul, d. Bossie, fiind de aceasta parere, iar
d. judecator Ion G. Manu hind de parere ca legea e constitu-
tionala.
Considerentul de neconstitutionalitate este astfel formulat:
Considerand ca, astfel fiind, legiuitorul s'a substituit comi-
siunei tribunalului rezolvand el insusi propunerile facute de
minister in apararea sa;
Considerand ca legiuitorul prin aceasta uzurpare a atri-'
butiunilor tribunalului, a violat clispozitiuntle art. 36 din Con-
stitutiune, dupa care puterea judecatoreasca se exercita de
Curti si tribunale, si art. 14 din Constitutie, dupa, care nitnenea
flu poate fi sustras, in contra vointei sale, dela judecatorii ce-i
db. legea;

www.dacoromanica.ro
 53

Considerand etc.
Considerand ca, din toate acestea, rezulta ca dispozitiile
legei din 1911 sunt contrarii priicipilor l textelor formale
ale Constitutiei i ea, prin urmare, tribunalul trebue S inla-
ture aplie4iunea acestei iegi, ca astfel fiind cererea de ama-
mare este nejustificata;
Pentru aceste motive In majoritate, respinge incidentul
ridicat de d-nii reprezentanti ad ministerului de Interne si
primariei comunei Bucuresti, etc., dispune ea procesul sä fie
urmat In continuare".
D. judecator I. Manu a fast de parere sa se admita in-
eidentul.
Aceasta hotarire produce in toata lumea politica o mare
lierbere. Faptul c tribunalul a declarat neconstitutionala
legea lui Marghidoman, era o mare lovitura data, guvernului,
dar i Parlamentului. Criza politica se complica.
De altfel, sentinta era prevazuta din cauza compozitiei
tribunalului. Preseclintele Nicu Algiu era partizan politic si
mule personal al lui Take Ionescu, d. C. Bossie era liberal, iar
d. Ion Manu era conservator.
De acum agitatia opozitiei va merge tot In crotere, gu-
vernul fiind acuzat ca a calcat Constitutia, pana ce i Curtea
de ca.satie va confirma sentinta tribunalului.
Dealtfel, hotarirea justitiei va face o mare impresie asu-
pra Regelui care, om al linistei, al legalitätel i a ordinei, nu
va mai da sprijinul sau unui.guvern blamat de justitie.
Merele colegiu electoral compus din Senat, Camera si
Sinod alege, in locurile vacante, pe episcopii de Argo si Ro-
man. La Arges este ales Arhiereul Calist Botosaneanu cu 203
voturi din 211. La Roman e ales Arhiereul Teodosie Plooteanu,
eu 162 voturi.
Ziarele partizane lui Safirin, proclama a doua zi ca ma-
Tele colegiu a sãvârsit o nelegiuire, uzurpand local Episco-
pului Safirin.
Sunt Inca oameni cari vor sä prelungeasca, sau sa rein-
vie scandalul bisericesc, rezolvat, de bine de rau, 1 Inchis
pentru linistes tarei.

www.dacoromanica.ro
 54

La 7 Februarde s'a dat in lecalua societatei de sport,

gimnastica si muzic& un banchet, spre a serba impacarea dorn-
nilar Vaida-Voevod cu poetul Octavian Goga.
Din motive politice intre acesti doi ardeleni era de mult
r&cealk
Un actor foarte sirnpatic, un comic cu Inuit talent, N.
Hagiescu, pe care prietenii 11 numeau Hagiu!`, moare.
Hagiescu era o fire neclisciplinatk foarte independent si
putin earn intrigant, de aceea nu s'a putut statornici in nici
o trupd.. A Lost angajat si la Teatrul National, dar n'a putut
sta de cat putine zile.
Ori unde intra Hagiu, peste cel mult o saptamank era
r azmeritä.
Grec de origink stia bine limbs. greaca. Intr'un an se
afla cu o trupa ambulant& la Braila, unde juca i o trup&
greceasck In seara in care trupa greaca trebuia s& joace o
veche si popular& comedie: Le Gamin de Paris, pe rornaneste:
,Strengarul din Paris, iar pe greceste: O Catergarzs ton Pa-
risios", publicul greoesc vede cu mirare cä In aocul actoruhn
titular grec, care se lmbolnavise, apare Hagiescu. i a jucat
in limba greaca atAt de bine, atat de mai bine ca actorul ti-
tular, incat a cules furtunoase tplauze.
De altfel era un vesel carnarad.
Pe la jum&tatea lui Februarie, pe cand opozitia duce
cu violent& campania de rästurnare prin Intruniri publice in
toat& Cara, Petre Carp aduce proiectul de lege al descentralizã-
rei administrative.
Acest proied, scum) inirnei sale", precum a declarat
Carp in programul cu care a venit la carmk arunca tin nou
element inflarnabil In vãltoarea care ardea cu furie de a-
proape un an de ziae.
Iatä principiile legei:
Gestiunea ministerelor de interne. finante, instructie pu-
blic& si lucr&ri publice se descentralizeaza astfel.
La ministerul de interne se descentralizlaz& administra-
'Oa judeteanl l comimalk afar& de comunele Bucuresti, Iai
pi Craiova care rämtmea sub regimul legei din 1094.

www.dacoromanica.ro
 55

La ministerul de finante se descentralizeaza acIministra-

rea irnpozitelor direete i indirecte i serviciile dependinte.
La ministerul de instructle se descentralizeaza invataman-
tul primar i cel profesional elernentar.
La ministerul lucrdrilor publice se descentralizeaza con-
structia i intretinerea tutulor soselelor si a dependintelor lor,
desfiintandu-se actuala directiune de studii i lucrari noui.
Pentru aplicarea principiului descentralizarei I,ara era im-
partita in 6 circumscriptii regionaile:
1) Circumscriptia Do lj cu sediul resedintei la Craiova se
compunea din judetele Mehedinti; Do lj, Gorj, Vaicea i Ro-
manati.
2) Circumscriptia. Ilfov cu rusedinta la Bucuresti, corn-
pus6.1 din judetele Ilfov, Vlasca, Muscel, Arges, Teleorman.
3) Circumscriptia Buzau cu resedinta la Buzau, compusa
din judetele Prahova, Ialomita, Buzau si Dambovita.
4) Circumscrioitia Braila cu resedinta la Braiiia, compusd
din judetele Bräila, Tecuci, Tulcea, Constanta ft..-Sarat si
Putna.
5) Circumscriptia Iai cu resedinta. la Iasi, compusä din
judetele Iai, Vaslui, Tutova, Tecuci, nlciu, Roman si Co-
vurlui.
6) Circumscriptia Botosani, cu resedinta la Botosani,
compusä din judetele Neamt, Suceava, BotosaM, Dorohoi
Bacau.
Cele 4 ministere sunt reprezentate in fiecare reglune prin
cate tin director regional& care lucreaza sub autoritatea si con-
trolul ministerului respectiv.
Acesta este scheletul reformei care va provoca iarãi mari
furtuni, asa ca in cele din urmA, reforma nu va putea fi vo-
tatS.
Mare le colegiu electoral alege, in sfarsit, si pe Mitropo-
litul primat in persoana doetorului Konon Aramescul-Donici,
Episcopul Husior.
Acestui Mitropolit soarta Ii rezerva un trist sfarsit. Ra-
mas in Bucuresti sub ocupgiunea inamicului dela 1916 la
1918, a fost invinuit de purtare anti-romaneasca, rnotiv pen-
tru care a fost silit sä parseasca scaunul.

www.dacoromanica.ro
 56

Ministrul de interne Al. Marghifloman face apel la

Curtea de casatie In contra sentintei sectiei II a tribunalului,
care declara neconstitutionala legea tramvaielor votata de
parlament la 11 Decembrie 1911. Procesul e sorocit sa se ju-
dece la 14 Martie.
Legea reinfiintarei Contenciosului administrativ, vo-
tat& de Camere, este promulgata.
Precum au putut vedea cititorii cu acest nenorocit con-
tencios se joaca cea mai ridicoila farsa: fieeare guvern con-
servator Ii infiinteaza i fiecare guvern liberal il desfiinteaza.
Intrebarea este: uncle se va sfarsi concurenta?
Alta, viata public& nu mai e in Bucurest decat con-
flictul dintre guvern si opozitie pe chestiunea tramvaielor;
deznoclamantul e asteptat in fieeare zi.
Petrache Carp a pierciut siguranta i veselia; in sohimb
e ,agresiv; vechiul zeflemist a dispärut de cand regele ii ma-
nif esta fatis ostilitate.
La ora 4 in fiecare zi, in vremurile cele bune, gaseal in
totdeauna pe Carp in salonasul sau, fie cantand la piano, fie
sorbindu-si ceaiul. La ora 4 daca te duceai sä-1 vezi erai in
totdeauna bine primit. Dupa om si imprejurari, primeai o ze-
flemea si in totdeauna o ceasca cu ceai, pregatit si of erit de
Insäi mana patronului.
Acum un val de tristeta s'a lasat deasupra acestor atat
de placute primiri.
La 1 Martie s'a serbat centenarul lui Nicolae Oretulescu
mort cu vre-o zece ani in urma.
Na4scut la 1 Martie 1812, Nicolae Cretulescu a trait a-
proape 90 ani, c viata plipa de fapte rodnice i folositoare
tarei.
Nicolae Cretulescu a lost cel dintai doctor in medicina
roman dela facultatea de medicina din Paris. Diploma lui
era semnata de Guizot si de Cousin la anul 1839. Tat el este
cel care a inaugurat studiul rnedicinei in Romania, inflin-
tand cursurile de chirurgie la spitalul Coltea in anul 1842. La
1843 a publioat cea dintai carte de medicina In limba roma-
na, tratatul sau de anatomic.

www.dacoromanica.ro
 57

Cretuleseu a infiintat Ateneul roman al earui pre§edinte

-a lost mult timp, a fundat societatea de stiinte si a facut eel
dintaiu regulament pentru infiintarea Academiei Hornane. A
prezidat aceasta institutie dela 1895 la 1898.
A luat parte la revolutia dela 1848, a fost nuniit revizor
asupra Munteniei Mari; a fost exilat cu ceilal4i revolutionari.
Sub domnia lui Cuza-Voda a avut un mare rol politic fiind
de cateva od ministru si prim- ministru.
El a fost unul din factorii cei mai importanti ai seculari-
zärii manastirilor.
Anii al din urma i i-a consacrat studiului.
In locul Episcopului Konon ales Mitropolit Primat, este
ales Episcop de Husi, Arhiereul Nicodem Bacloanul.
Actionarii Bartell Nationale se intrunesc in adunare ge-
nerala ordinara.
Cu acest prilej industriasul Grigore Alexandrescu citeste
o declaratie prin care ia apararea celor cari administreaza
Banca i a politicei ce fac.
Apoi sunt alesi: Ion Bibicescu ca director, iar I. Procopie
Dumitreseu si Al. Djuvara cenzori.
0 sarbätoare intelectuala in Bucuresti: poetul Jean
Richepin si doamna sosesc in Capita la. Poetul tine cateva con-
. ferinte la Ateneu, iar la institutul Pompilian, Cercul Analelor
11 sarbatorese cu o serata artistica i literara.
Oarecare agitatie produce si proiectul de lege prezen-
tat de catre ministrul Ion Lahovari pentru exproprierea de ca-
tre Stat a bunurilor de man.), moarta.
Opozitia cea mai darza vine din partea Epitropiilor i E-
foriilor bisericesti i spitalicesti.
Eforii sustin ca pioii donatori cand si-au lasat bunurile
spitalelor au facut-o pentru ca sä se foloseasca de ele, in mod
larg i gratuit, omenirea suferinda Prin expropriere dorinta do-
natorilor este nesocotita iar spitalele, ne mai avand destule
mijloace, nu vor mai putea atinge scopul pentru care au fost
create.
Legea realiza o insemnata reforma socialä, dar in a-

www.dacoromanica.ro
 58
.r I
colas timp, de odata cu yptai'el.,:gratuitatea in spitale a in-
cetat sa mai fie o reaiitte *A

Poetul Jean Richepit.e-ste'primit la Academia Romand,..

Academia tine sedinta solerniiä. Mare parte a elitei bucurestene
umple, 'Dana la ultimul loc, sala de sedinte.
D. Iacob Negruti, presedintele Academiei, a rostit in limba
franceza o cuirantare, urand bun sosit ilustrului poet si aca-
demician francez.
Poetul a ra,spuns spurtand ca nicaori ca in Romania nu
s'a simtit lase. de bine ca la el acasä, in aceastd Romanie cu a-
tata civilizatie i unde se vorbeste atat de mult si atat de bine
limba franceza.
Ar dori sa contribue la lucrarile Academiei, mai ales pen-
tru facerea dictionalrului neo-latin, insa neclunoscand limba
romana, simte ca nu pokate fi de nici un lobos.
Academicianul se retrage aplaudat calduros de intreaga a-
sistenta.
_ In timpul acesta ministrul de interne prezinta parla-
mentului proectul de lege pentru acordarea drepturilor politi-
ce dobrogenilor.
La Senat raportor este d. Alexandra Catargiu iar la Ca-
mera sunt ales eu de catre Comitetul delega.tilor.
In timpul acesta opozitia, care nu ia parte la dezbaterile
parlamentare, duce o foarte activa campanie extraparlamenta-
ra, till-land in fiecare Duminica nurneroase intruniri publice in
toata tara.
Fata cu opozitia ce intampina in propriul sau partid,
Petre Carp retrage proiectul sdu al descentralizarei administra-
tive.
Presa opozitiei canta aceasta grava infrangere a primului
ministru.
Scumpetea chiriilor incepe sa se simta tot mai mult
in Bucuresti, incat lumea se ingrijeste si rere masuri legisla-
tive. Pe acea vreme, pe langa scumpetea constant& ce se
producea din east in cast, mai era si plaga acaparatorilor de
case; cativa speculanti pusesera mana pe un numar insemnat
de case mari si le inchiriau pe preturi de uzura mai ales la
lucrätori, meseriasi, functionari, etc.

www.dacoromanica.ro
 59

Fata de aceastä primejdie, Oliva deputatd au prezentat

un proiect de lege din initiativ& parlamentara pentru matgi-
nirea speculei.
In seclinta Camerei dela 25 Februarie, in numele propuna-
torilor am luat cuvantul si am spus: Din initiativa parlarnen-
tara s'a depus un proiect de lege menit sa loveasca in toate
acapar&rile. Proiectul intarzie in sectii, este ins& un punct din
acest project care reclarna o solutie urgenta; este vorba de a-
capararea caselor de locuit. S'a instituit in Capital& un cartel
al cumparatorilor cari au pus mama, nu numai pe casele eis-
tente dar i pe cele in constructie; din cauza asta chiriasii au
inceput sa se agite cu putere. Rog, dar, pe d. prtn-ministru
sa admita, ca sa se aduca In desbateri proiectit din initiativ&
parlamentara.
Seful guvernului rfisnunse imediat; d-sa spune ca ches-
tiunea e una din cele mai delicate si nici in strdinatate nu s'a
putut rezolva bine. In America a fost rezolvata inteun fel, in
Anglia In altfel.
La noi, politica se amesteca in toate, in lucruri In care n'ar
trebui sä se amestece. E greu din aceasta cauza sa se mo-
difice articolul respectiv din Codul civil. Chestiunea estr, in
studiu.
Pana la un punct, unele cartele i trusturi sunt necesare ;
in multe cazuri, insa, ele au ajuns mijloace de spoliatiune. Care
e limita intre permis i nepermis, e greu de precizat. Wã de
ce nu ma pot angaja sa va dau o solutie urgenta.
De altfel ar trebui ca solutiile de acest fel sa nu porneas?6,
din initiativa parlamentara.
Pentru a vedea uncle e buba, trebue o ancheta strasnica,
serioasa. Fata, insa, de curentul din tart nu putem sta nepa-
satori. Ca trebuie o sohitdune, e drept i o recunoaste. Cei ne-
rabdatori sa mai astepte, si d-sa va veni cu solutia.
Chestia era, Ina., grava. Samsarii i profitorii, pe langa
aproape toate casele marl pe care le aveau in specula, de in-
data ce vecleau o casa in constructie se duceau la proprietar
si o inchiriau inca de rosu, inca de cand d'abia numai temelia
era zidita. Si, fiindca, dadeau preturi marl, nivelul tuturor chi-

www.dacoromanica.ro
 60

riilor se urca din 6 in 6 luni. Se citau astfel de speculanti earl

posedau in cartel cate 15 si 20 de case.
Origina legei exceptionale de a.qtali este z,tares de lucTuri
de atunci; lumea spaimantata de specula neomenoasa la care
se dedau propriebarii, a eerut guvernului ca sa intervma cu ma-
suri de protectiune a chiriasului.
astfel la 1916 a venit legea de exceptiune care, pe langa
alte dispozitiuni de aparare a chiriasilor, a desfiintat trustul
caselor de locuit.
0 noua agitatiune in lumea profesorilor universitari.
IvIinistrul instructiunei Constantin Arlon prezinta un project
de lege pentru reorganizarea invatamantului universif-ar.
Proiectul prevedea cateva dispozthiuni printre care:
1) Creea 20 catedre noui la ambele universitati, dintre care
10 la facultatea de clrept; 2) Inlesnea trecerea conferentiari-
lor in randurile profesorilor; 3) Reinfiinta concursul desfiintat
de Spiru Haret; 4) Intindea autonomia universitMilor.
Agita-tiunea nu are insa, virulenta celor de mai nainte, in-
dreptate In potriva proiectelor lui C. Dissescu i Spiru Haret,
pentru doua motive: Intaiul, ca multe din dispozthille din noul
proect fusesera cerute chiar de catre profesorii universthari;
al doilea, fiindca, cel mai mare antagonism era intre Univer-
sitatea de Iasi si cea de Bucuresti, iar nu intre UnIversitati si
ministru.
Un caz unic, poate,> in viata publica a Romaniei. Iata-1
La 1912, deputatii i senatorii primeau 91 numai pe tim-
pul sesiunii o diurna de 20 de lei pe zi. Aceasta, diurna era
aproape o gluma, mai ales pentru parlamentarii cari locuiau in
afara, de Bucuresti.
Ori cat de eftina era atunci viata pe langa ceea ee este
astazi, 20 de lei era, totusi, o suma ridicola; de aceea Petre
Cam a venit in comisia bugetara cand s'a discutat bugetul
pe 1912-1913 si a propus urearea diurnei la 30 lei pe zi.
iar presedintelui Camerei sã i se dea o donatiune.
Dar vrernurile erau foarte turburi si opozitia in contra gu-
Tennului nu mai cunostea frau. Opozitia va agita i pe aceasta11
chestiune, de indata ce diurnele ar fi sporite.

www.dacoromanica.ro
 61

Cornisia bugetara a refuzart sporul.

Od care i-ar fi fost origina, Camera dela 1911 a fost una.
din Camera le cele mai cinstite si mai independente. i una din
mandriile mele este ca am facut parte din aceasta Camera
care, atat prin valoarea ei intelectuala cat i prin valoarea, ei
morala, n'a avut nici in trecut nici in viitor, multe care sal
semene.
Moravurile parlamentare de Ora atunci erau. josnice, in-
digenatele se votau cu plata cei caxi vroiau sa fie siguri de suc-
ces treceau mai intai, prin cabinetele celor cativa parlamen-
taxi cunoscuti ca primesc bani pentru ca sä fie pronagandistii
candidatului platitor. Intru cat ma priveste imi amintesc doua
cazuri.
Intr'o zi vine la mine un medic evreu din Piatra Neamt,
recomandat de catre Nicu Albu, fost prefect liberal
Orn in varsta, tan, a patru copii, om sarac, voia sa fie irn-
pamantenit.
Venise la mine ca. sa,-4 sustin dar, foarte sfios, imi spune
ca saracia Ii impiedica Sa gaseasca cine sail ajute. Apoi era i.
liberal, mi-a marturisit. Am inteles despre ce e vorba; am fa-
gaduit ca'l voiu sustine i m'am tinut de cuvant. Peste cateva
saptamani a fost indigenat multumita buna vointei lui Con-
stantin Olänescu., presedintele Camerei, care, cle cate ori ii
ceream o favoare, mi-o acorda fiindcal stia ca e lucru cinstit.
Doctorul, dupa ce a fest impamantenit, s'a dus la clubul li-
beral si a rostit un discurs plin de incantare, spunand ca gratie
mie a fost facut roman MIA sàl coste nici un ban.
Altä data., se prezinta tot un medic evreu, acesta din orasul
Bacau, recomandat de catre prefectul Cantill, (laza nu ma.
insealla memoria.
Domnule Baca lbasa, am familie grea si nu sunt bogat.
Tot ce pot da sunt 2000 de lei.
Nu m'am ofensat, fiindca, din nenorocire, cunosteam mo-
ravurile, dar am raspuns evreului:
Domnule, inainte de a veni la mine, trebuia sa. iei in-
formatii asupra mea. Te voiu vota fiindca esti recomandat de

www.dacoromanica.ro
 62

d. Cant li, insa nici propaganda nu41 voiu face, nici nu voi
starui sa fii pus la ordinea zilei i iata de ce: Propunerea pe care
mi-ai facut-o mie, sunt sigur cã ai mai facut-o si altora. Prin
armare aceia. cand ma vor vedea ca te sustin, o sa-si inchipue
ca m'ai platit.
Nu tin minte dacä acest doctor a trecut.
In privinta acestui doctor, peste vre-o doua zile, imi spu-
ne doctorul P. Herescu, ca 1-a vizitat si pe el si i-a oferit tot
2000 lei. Doctorul Herescu era Un om onest i un suflet distins;
era in Camera colegul meu de pupitru. Herescu, care era foarte
nervos, imi spune cä auzind oferta celor 2000 let, i-a tras e-
vreului un zavraf, facandu-i si o morala.
SN'l fi vazut, adauga Herescu, cum s'a rosit i ce rau
i-a venit cand 1-am bruftuit.
Eu cred ca i-ar fi venit inca si mai ram, Ii ra.spund eu,
daca i-ai fi luat banii
Chestia tramvaiefor, asupra careia va trebui sa se pro-
nunte Curtea de casatie in curand, apropie criza de guvern.
Regele starue mereu ca Petre Carp sa se impace ca Take Io-
nescu i sa faca, guvernul impreund. 0 intrevedere intervine
intre Carp si Take Ionescu, in casa celui dintal, dar nu da
nici un rezultat. Take Ionescu, care avea angaiarnente cu li-
beralii, declara prinutui ministru ca nici o intelegere nu se va
putea face 'Ana ce mai intai nu se va rezolvi chastia trarnva-
ielotr. Take Ionescu cerea ca legea lui Marghiloman 0, fie ab-
rogata, iar litigiul sä fie deferit fie unui tribunal de arbitri, fie
justitiei.
In aceasta chestie, Petre Carp, ca si in multe altele, n'a
fost de loc om politic. Idealist mai mult decal ii era iertat sã
fie, a sacrificat toata situatia si a guvernullui 0 a partidului Fi
a lui, unei chestiuni de o minima importanta, chestiunei tram-
vaielor.
Pentru a nu parasi pe Alexandru Marghiloman, care ar
fi esit micsorat. Carp s'a pus de-acurmezisul 0 al Regelui,
si al partidului liberal, si al partidului takist, 0 al justitiei. Re-
zultatul a fost un dezastru, sfarsitul carierei sale politice i ca-

www.dacoromanica.ro
 63

derea unui regim plin de bune intentiuni, onest, capabil, care

facea onoare Romaniei.
In timpal acesta liberalii, incurajati de sentinta tribuna-
lului si de sprijinal takistilor, prind curajul i tree la ofen-
siva. Convocand numeroase intruniri, pun in circulatie 18 pe-
titiuni acoperite de numeroase semnaturi, prin care cereau
prijnriei sä lase nouilor tramvaie libertatea de circulatiP.
Cetatenii Capita lei cereau aceasta. Liberalii in numar mare
due petitiile la primarie si le depun pe masa primarului.
Tocmai in aced timp soseste si Nicolae Fleva, marele ad-
-versar al tramvaielor si al liberalilor. Bine inteles, a fost bo-
gat huiduit.
0 zi inainte ca Curtea de casatie sa. judece recursul mi-
nisterului de interne, opozitia unitä tine o noua intrunire
publica in sala ,,Amicitia", unde se semneaza o petitie catre
presedintele Camerei. prin care se cerea ca sa nu se admita
rascumpararea vechilor linii de tramvaie. Intrunirea in cor-
pore pleac6., ektre dealal Mitropoliei spre a. duc e. petitda si a ma-
nifesto., ostil.
Pe dealul Mitropoliei incepe scandalul.
Deputatii guvernamentali care tree runt huiduiti. Mini-
strul Marghiloman, care e bestia neagra a liberalilor, soseste
in automobil impreuna cu fratele sau Misu i nepotul säu PiQ
Ferikidi. Aparitia ministrului dezlantueste furtuna. Acura toa-
ta multimea adunata pe deal se misca febril. Maltimea se re-
pede asapra träsurei i o loveste cu numeroase bastoane. Cu
mare greutate lurnea este irrpTastiata i linistea restabilita.
Dar agitatia in spirite este mare, la Camera nixneni nu mai
are iinima la, lueru. caci a sosit ziva in care Curtea de casatie se
va pronunta pi va rezolva conflictul.
Retragerea lui Carp este acuma pusä pe fata la ordinea
zilei.
Petre Carp cere ca un guvern- liberal prezidat de Emil
Costinescu sa'l urrneze, dar liberalii refuza. caci nici nu au au-
toritatea necesara de a rezolva chestiunea tramvaielor, nici tin
pot trece peste Take Ionescu caruia i-au fagacluit ca'l vor ajuta
ca sa vie la putere.

www.dacoromanica.ro
 84

Se vorbeste inca, de un guvern Maioreseu care sa lichi-

deze problema tramvaidlor. La o intrunire tnuta. in casa liii
Maiorescu, Nicu Filipescu a propus ca trei ministri sa, demisio-
neze si el s'a oferit a demisiona cel dintai spre a se pu-
tea forma un minister de tranzactie.
Se mai pune in circulate i un minister Take Ionescu.
Dar un astfel de minister este amenintat cu cea mai violenta
opozitune extraparlamentara de catre ziarul Epoca, organul
lui Nicu Filipescu.
In timpul acesta, Marghiloman face sfortari mat spre a
obtine majoritatea la Curtea de casate uncle se va judeca re-
cursul ministerului de interne; la fiecare ceas se fac prognosti-
curi i pointagiuri, dar parerea celor mai multi este ca majori-
tatea Curtei va fi contra guvernului.
In sfarsit vine 14 Martie.
Procesul tranivaielor vine inaintea' Curtei de casatie.
Curtea e campus& din d-nii Bagdat primul presedinte,_
Corneliu Manolescu-Ranmiceanu presedintele sectiei I. Bosie,
Dobriceanu, Giuvara, Victor Romniceanu, Grigore teiftn es c n ,
Stambulescu si Alexia.
Advocati care pledeaza, din cele della part: Petre Misir,
Rosental, Em. Antonescu si N. Fleva din partea mimsterului de
interne. Apoi Mihai Antonescu, M. Ferechide, C. Nacu, I. G.
Salta, Em. Porumbaru i Barbu Paltineanu din partea Socze-
tatei comunale de tramvaie.
Dupa deschiderea sedintei apar Take Ionescu si C. Di-
sescu tot aparätori ai societatei comunale.
Acest proces a atras o lume imensa de curiosi: magistrati,
avocat, jurist, doamne, lume din elita sociala. Este atata, lume
incat cu greu se mai poate respira.
Procesul a durat 3 zile. Au pledat avocati Rozental, Pe-
tre Misir, Em. Porumboru, Misu Antonescu i Take Ionescu,
iar hotarirea a fost respingerea recursului ministerului de in-
terne si declaratia ca tribunalele pot judeca constitutionalita-
tea legilor.
Aceastä sentintä n'a surprins pe multi fiindca, era cunos--
cut aproape sentimentul majoritatei consilierilor.

www.dacoromanica.ro
 65 -1-

In lagarul guvernamental. consternatie i presnntirea ca-

derei de la putere; in lagarul opozitionist, explozie de bueurie
fdra frau. lard manifestatie cu torte pe sträzile Capita lei si
defilare pe dinaintea casei aui Ionel Brätianu, unde se afla si
Take Ionescu, apoi defilare si pe la domiciliul acestuia. Maha-
lalele Bucurestilor bubuie toatd noaptea de strigdtele de bu-
curie ale agentiler celor cloud partide care petrec pand la ziud.
In toate pärtile se vanturd stirea cd guvernul Carp a de-
misionat i c un guvern Take Ionescu va veni imediat.
Dar in timpua cat se judeca procesul in Casa 4t,ie si mt
inainte chiar, au urmat tratative intre Ion Lahovari, ca de-
legat al conservatorilor si Emil Costinescu, spre a se ajungn
la o intelegere. Lahovari propune liberalilor sd reintre in par-
lament, cu conditia ca sä fie abrogata legea lui Marghiloman.
In cazul acesta, Carp, Marghiloman si Filipescu ar fi esit din
guvern, iar cabinetul s'ar fi reconstituit sub presedintia sa.
Costinescu declard, insd, cd este excluisä intrarea liberalilor in
parlament chiar dacd s'ar lichida chestia trarnvaielor. Liberalii
aveau angajamente cu Take Ionescu si erau hotäriti sä nu
dezarmeze pand ce nu va vent dansul la putere.
Tratativele nu izbutesc.
Take Ionescu era incredintat cã ceasul sdu a sosit.
Dar in partidul dela putere se fac intrigi si se trag sfori.
Partizanii lui Filipescu propaga impotriva lui Marghilornan
fdcandu-1 rdspunzdtor de .situatie; dacd Marghiloman nu ar fi
deschis chestia tramvaielor si nu s'ar fi incdpgt driat sa se
razboiascd cu liberalii, partidul nu ar fi fost amenintat Ca sa
cadd atata de repede deta putere.
A doua zi dupd ca Casatia si-a dat hotdritea, Carp se duce
la Palat i prezinta regelui demisia cabinetului ; el sfdtueste
pe Rege sä cheme la putere fie pe liberali, fie pe Take Ionescu.
Regale a deciarat cd va aviza.
Carp primea sd se retragd, ins& nu voia sa plece dccat
pe chestia tramvaielor pentru ca sä aibd in opozitie o plat-
forma de luptä impotriva liberalilor. Cu partidul intreg si cu
alte elemente, precum Nicolae Fleva i ajutat de socialisti,
Carp era incredintat c va lupta cu mari izbanzi, prezentan-
Vol. IV. 5

www.dacoromanica.ro
 66

du-se ca apa.rator al moralitalei ultragiate. El prevedea o re-

Intoarcere ila carma peste cel mult doi ani. Insä, Intaia pan-
ditie era ca partidul sä ramaie bloc In jurul Am. Din nenoro-
cire pentru Carp, partidul conservator si de data aceasta a
Lost mai prejos de situatie si de Indatorirea moralä. Perspec-
tiva a Inca cateva luni de dulceti ale puterei 1-a mladiat i 1-a
Impins la un act de felonie.
Esind dela Rege, Carp este Intrebat cu ce rezultat ese,
Insa seful guvernului decifaxa, ca situatia e neschimbata. Re-
porterii au conchis cum ca Carp nu .si-a dat demisia. In rea-
Mate demisionase, dar Regele nu lua.se nici o hotärare.
Regele era, in realitate l foart,e obosit l foarte enervat
# bolnav. In ultima luna, opozitia abuzase de dreptul audien-
ce!. Toata lumea, delegati din toate judetele, fruntasii, purtar
torii de matiuni etc., cerea zilnic audiente la Rege l cereau
staruitor inlocuirea guvernului. Pentru toate aceste motive,
Regele nu mai stia In cotro sä dea cu capul. Era o nebunie de
stäruinte care crea o situatiune necunoscuta pana atunci.
In partidul dela guvern erau doua curente : unul cel mai
curat, cel mai mandru, cal mai dernn care sta nedeslipit da
Carp, era pentru retragerea Intregului partid In opozitie. Ce-
lalt, poate cel mai numeros, dar reprezentat prin elementele
mai venale, statuia pentru o noua combinatie minIsteriala care
sa prelungeasca cat mai mult sederea la putere.
Petre Carp, ori care va fi judecata Istoriei asupra atitudinei
sale din timpul marelui razboi, a fost un caracter. Nici ociata,
sub nici un cuvant, sub nici un pretext politic, pentru nimic in
lume nu ar fi savarsit un act de fellonie. Din fruntea guvernu-
lui dela 1910 a cazut In picioare, intreg, cu toata onaarea pen-
tru el.
Acum Incep zilele lui tragice !
Carp simtind i fiind si bine informat ca partidul nu
mai sta Intreg alaturi de el, Incredintat cä mizeria slabiciuni-
lor omenesti a intrat In multe piepturi i Ca unii din cei mai
de aproape prieteni sunt gata s9,-1 parkseascä, convoaca la
ministerul de externe majoritatile paailamentare. Am venit
multi in seara aceea, fiindca; se simtea ca lucruri grave vor fi
spuse.

www.dacoromanica.ro
 67

Printre grupuri se soptea ca viitorul sef de guvern va fi

Titu Maiorescu. Pe Carp 11 durea cu deosebire acea.sta defec-
tiune. Era vechiul prieten de peste 40 de ani de tovarasie li-
terara si politica. Cand se spunea Carp-Maiorescu era precum
se spunea altadata Rosetti-Bratianu. 1, eiudata lege a desti-
nelor, amandoua prieteniile au sfarsit in acelas apus de vraj-
masie.
Caro apare i toti ne adunam in jurul sau. Carp n'a fost
niciodatä tribun, iar glasul sau este far& razunet.
Cand se anima i vrea sa domine prin emisiuni putemice
si sonore de voce, se produce la el un fenomen de strangulare;
accentele guturale stinse tradeaza. paroxismul demadejdei o- .

mului care nu poate exterioriza cu destula putere expresiunea

patimilar care colcaie In sufletul sau.
Cuvantarea lui Carp este un cant al lebedei. El stie ca
pleaca dar pleaca ca Un nobil sacrificat.
Ii aud Inca melancolica elocinta.:
Eu plec, dar partidul sa ramble la putere. Dadi inte-
resele tarei si ale partidului cer acea.sta, nu vä ult.* la, mine,
la cel care a cazut. Treceti peste cadavrul meu i mergeti
inainte.
In multi ochi luceau lacrami.
Atunci tocanai soseste si Maiorescu. Parc& ar fi intrat un
strain intr'o casa in care cativa prieteni isi spun lucruri taini-
ce. Un curent rece trecu de °data in aceasta atmasfera pe care
o incalzise emotiunea nobiluiui invins.
Dar in acest mediu alcatuit din oameni cal* la scoala fa-
tarniciei politice, impresiile de acest fel nu tin mult. Pentru
ca sentimentalismul sä prinda l sad domine, trebuie un auditor
din oameni naivi i lmpli, un auditor din oameni din popor
care shut, cred i reactioneaza in totdeauna sub sbuciumul su-
fletese. Afar& de e.sta, lui Carp ii lipseau doua insusiri intaia
organica, era lipsa talentului de a tart masele dupa cuvantul
In! inflacarat ; a doua, tineretea.
Carp era prea batran Ca sa mai poata desvalui oamenilor
perspective de viitor.
Doua sau trei zile dupa aceasta seara de mistere sufletesti,

www.dacoromanica.ro
 68

pe care atunci cineva a comparat-o cu un alt moment istoric:

Les adieux de Fontainebleau" ale lui Napoleon I. noul minis-
ter conservator este campus sub presedintia lui Titu Maiorescu.
Au iesit din guvern principalii minitri, cei cari caracteri-
zau guvernul si-i dadeau personalitatea, aceia care aveau nu-
merosi partizani i fara) de care nu se putea concepe u guvern
conservator. Acestia erau Carp, Marghiloman si Filipescu. S'a
mai retras atunci i Barbu Delavrancea.
In locul acestora au intrat : generalul Argetoianu, The3dor
Rosetti si Ermil Pangrati.
Ministerul a fast constituit astfel : Titu Maiorescu, prese-
dinte i externele, Theodor Rosetti linantele, C. Anion internele-
si ad-interim instructia, Ion Lahovary domeniile, general Ar-
getoianu razboiul, Mihail Cantacuzino justitia, D Nenitescu
industria, Ermil Pangrati lacrarile publice.
Toata lumea simte ca acesta este un minister de tranzitie.
un simplu minister de vacanta, fiindca nimeni nu-si poate in-
chipui un guvern conservator fara Marghiloman i Filipescu.
Take Ionescu incearca o deceptie, fiindca avea man l. spe-
ronte ca va fi chemat el sa formeze cabinetul. Cand i se a-
nunta formarea cabinetului Maiorescu, raspunde :
Acest minister ma face sa scot un mare hohot de ras.
De indata ce noul minister se prezinta la Carnerk se face
propunerea ca deputtatii sa mearga in corpore ca sa viziteze
pe Carp.
Carp primea, intotdeauna cum am mai sous bine in-
teles afara de timpul sesiunei parlamentare la ora 4 dupa
pranz, ora cand li bea ceaiul. La 4 faiä un sfert ne-am urcat
in trasuri si am plecat catre calea Dorobantilor, unde locuia
seful pa rtidului conservator.
L-am gasit cantând, dupa obiceiu sau, la piano.
CAM deosebire intre Petre Carp cel din 1910 atunci cand
a venit la putere i Petre Carp cel de acum ! Atunci era un om
plin de incredere i usor zeflemist ca in totd'auna, acum un
om abatut care simtea ca, la varsta lui, ii jucase cea din urma
carte.
Acest lucru Ii simteau i partizanii, fiindcd din toat'a acea

www.dacoromanica.ro
 69

numeroasa majoritate parlamentard, d'abia dacd ne-am regl-

sit vre-o 30 sau 35 In casa lui Petre Carp.
Card am esit, dupd o jumätate de ord, am avut impresia
ca es din casa unui om pe care soarta 1-a irwins definitiv.
Numirea rninisterului Maiorescu produce si deceptie
si incla,rjire in partidul conservator-democrat. Take Ionescu
este furios si hotärit sa combatä cu mai mind tárie noul
guvern.
De a doua zi intrigile incep.
Ministerul Maioresau nu s'a constituit usor. Un moment
insd intriglie de culise au jucat cu dibacie 0 au inldturat a-
ceasta combinatie.
Take lonescu, care era aproape sigur c regele Ii va in-
saxcina cu formarea noului minister, Ii convoacd de urgentd
partizanii pentru luptd. Cdnd s'a constituit cabinetul Maio-
rescu, qef al dernoaratilor era la Sinaia, insd afifind evenimen-
till a venit repede in Bucuresti si a trimis organizatiilor din
toara tara urmatoarea telegramd:
Intrunirea de Duminica, va avea loc cu toata schimbarea
de guvern. Cdderea guvernului Carp e un prim. succes al lup-
tei opozitiei-unite pentru dreptate i adevär. Munca noastrd
devotamentul d-voastrd ne sunt incd necesare spre .a desd-
vdrsi pedeapsa vinovatilor, a readuce ordinea in stat si a reda
vietel politice un caracter moral".
Liberalii n'ar fi vrut sa aducd si in contra cabinetului Ma-
iorescu aceeas luptd inddrjitd ca si in contra cabinetului Carp,
insa angajamentele ce-i legau de Take Ionescu 1-au silit sä
clued lupta inainte.
S'ar crede, fir este, Ca o prapastie despartea acum cele
cloud fractiuni ale partidului conservator; adevdrul era, insä,
ea, pe cdnd trdmbitele sunau mai tare a luptd, tratativele de
hnpacare incepeau; dar peste capul lui Petre Carp si al lui
Nicu Filipescu, bineinteles.
Situatia lui Petre Carp devenea, de altfel, destul da gin-
gasä, fiincled rdmasese sef de partid fard guvern adied, Un
sef reprezenbativ, fard putere, fard aqiune asupra guvernu-
lui. Era vddit, c. nici sefia partidului conservator nu o va pu-
tea tine prea multa vreme

www.dacoromanica.ro
 70

Fata de aceasta perspectiva, Take Ionescu Incepe a se

teama, ea Nicu Filipescu, profitancl de imprejurarl, de dispa-
ritia lui Carp si de infraingerea lui Marghiloman, 41 va croi
acum usor 1 repede drumul atre sefia partidulul conserva-
tor; de aceea ordin este dat pe toata, linia preset care il as-
culta Ca a atace pe Fi1ipescA cu cea din urma indarjire.
In culise se spunea cä ministrul de interne in noul cabi-
net fusese desemnat de rege. Filipescu povatuise pe Maiorescu
s. prezinte regelui 3 persoane: pe Theodor Rosettl, Ion Laho-
vary si C. Arlon, cu speranta cä regele nu va alege pe Arion
care era marghilomanist: Ina regele a inselat asteptarile lui
Filipescu.
Acum, pe langa celelalte mizerii ale partidului con-
servator, lupta intre Nicu Filipescu i Alexandru Marghiloman,
pentru pregatirea viitoarei sefii a partidului incepe rnai dar-
a. Trebuie isa spun, pentru respectul adevarulut, ca aceast t
era mai putin preocuparea lui Filipescu de cat a celor din jurul
sau.
Toti acesti membri ai gardei intime se gandeau mai mult
la viitoarele lor situatii personale decat la panasa patro-
nului.
Din culise se Mime ca., sub sugestia staruitoare a irtimi-
lor sai, Filipescu statuise ca In noul cabinet a intre cat mai
multi partizani ai sad ; In randul intaiu reocmandase pe d. C.
Hiotu, mai tarziu ministru al palatului, Insa s'a Impotrivit C.
Anion, sub cuva.nt c drepturi mai marl are fratele au Virgil.
Ca se lucra, Inca de atunci, pentru ea dupa, sefia lui Carp
sa vie sefia dui Filipescu, lucru cert Imi amintesc cä Inteuna
din acele zile am esit dela Camera in trasura lui Misu Desliu.
Desliu, care era unul din aghiotanti lui Filipescu, Imi arata
multa prietenie si-ml cerea parerea de multe ori. i eu tre-
ceam drept filipescan, dar filipescanismul meu se reducea la
o adevarata l sincera afectiune pentru acest Gm de inima.
In intrigile de anticam.era nu m'am amestecat, Insä, nici-
odata, i Intotdeauna am evitat de a Ilia parte da., conspiratiile
si micile lovituri Impotriva lui Marghiloman. Firea mea cam
dintr'o bucata g franca se opunea la aceste intrigi i ambi-

www.dacoromanica.ro
 71

tioase plamacliri, care slabeau partidul si-1 puneau neincetat la

discretia partidului liberal.
Asa dar am esit dela Camera poftit de Misu Desliu. In tra-
sura sa. Din una In alta, imi puse neted intrebarea:
Ce crezi, nu e asa ea nimeni altul nu poate lua sena
partidului dupa. Carp, decat Nicu Filipescu?
Acum, indatä? intreb eu.
Nu vezi pe Carp? este sfarsit. Degeaba, la guvern a do-
vedit ca nu poate fi sef. Apoi nu-I mai vrea nici regele.
Cu francheta mea de intotd'auna, cu toata simpatia a-
danca ce aveam pentru Filipescu Si, in ciucla fägaduelilor ce
mi se trec.use pe sub nas despre un apropiat viitor stralucit,
am raspuns:
Nu cred sa fie acum momentul lui Filipescu. In inte-
resul lui ehiar nu trebue sâ afiseze scum aceastä dorinta. Sunt
altii la rand in partid. Eu ered ea mai intaiu trebue sä vie Ma-
iorescu sau Ion Labovary.
A6ersar din instinct al arivismului, nu mi-au placut ni-
ciodata, dupa cum nu-rni plac nici astazi, oamenil earl vor sa
se inalte ca1cand peste drepturile i peste randul altora.
Bine inteles, Des liu a raportat unde trebuia raspunsul meu;
de aceea, pentru mai mult timp, Filipescu s'a purtat rece fata
de mine.

Comerciantii de bauturi spirtoase jubileaza: guvernul

hotäraste ca negustorii de yin i bere sa poata. vinde i bauturi
spirtoase. Acest clrept le fusese refuzat de catre precedentul
guvern liberal.
Telegrame entusiaste sunt trimise lui Mihail Des liu care,
din interes electoral, luptase mult ca sa obtie acest rezultat.
Noul guvern se prezinta inaintea Camerei. IVIadoresdu ci-
teste decretu1 de numire si face declaratia ca noul guvern
este urmarea celui de pana eri, de oarece a fost constituit cu
aprobarea sefului partidului. In Camera, atmosf era este grea;
noua guvern nu are, nici pe departe, autoritatea celui care a
cazut. Se simte ca este un provizorat de scurta durata.
Asupra unuia dintre minitrii circula o versiune hazlie.

www.dacoromanica.ro
 '12

Se spunea ca genelalul Argetoianu a primit la Cralova tele-

grama care-i anunta intrarea in minister. Neincrezator, a ras-
puns telegrafio: Primit telegrama prin care ma anunta ca
sunt numit ministru de razboi. Raspundeti telegrafie ce cre
zare sä dau".
Un ministru care e ram primit este Erma Pangrati. De si
am de valoare si rector al Universitatei, este o revolta gene-
rala in parlament in potriva numirei sale.
E. Pangrati, suparat ca nu fusese numit ministru in Ca-
binetul Carp, suparat, mai ales, ca-i fusese preferat la depar-
tamentul instructiei C. Anion, care nu era profesor, a votat
negru la toate preiectele de legi, chiar si la cele fara nici o in-
seannatate.
Dupa retragerea opozitiei din parlament se gasea in tot-
d'auna in urna o singura bila neagra.; aceasta era bila lui
Pangrati. Din aceasta cau7a parlamentarii Ii numeau Pan-
grati. bila neagra".
La legea instructiei prezentata de C. Arion a facut o (Iran-
cena opozitie combatand sIstematic toate articolele dela in-f
ceput pana la sfarsit. Aceasta atitudine ii crease in Camera o
atmosfera de categorica antipatie. Camera, de altfel 1-a
primit foarte rece, si s'a semnalat tot timpul aceasta estili-
tate.
0 stire foarte dureroasa pentru lumea artelo: si pen-
tru tara: marele actor Petre Liciu moare la varsta atat de ta-
nara de 41 ani. Lipiu era si vice-presedinte al Ligii culturale.
Cu Liciu a disparut unul din cele mai puternice talente
ale teatrului National din Bucuresti in special.
Miercuri 4 Apri lie s'a facut inmormantarea, care a luat
proportiile unei manifestatduni populare. Un public fo5rte
numeros, compus din reprezentantii intelectualismului bucu-
restean, a fast de fata. Cuvantari au rostit:
Ion Bacalbasa, directorul general al teatrelor; Stefan Lam-
bru, din partea Ligii culturale; E. GArleanu, directorul teatru-
lui din Craiova si I. Livescu, din partea teatrului National.
Telegrame de condoleante au sosit dela fruntasii artisti

www.dacoromanica.ro
 '73

straini, precum : Ermete Novelli. De Sanctis, sculptorul Roma-

nelli, etc.
Evenimentele politice din nauntru lasa loc pentru ca-
teva zile interesului desteptat in opinia publica de dou a. eveni-
mente din afara: intaiul este naufragiul vaporului Titanic, al
doilea bombardarea Dardanelelor de catre flow, italiand
Titanic era cel mai mare vas din lume: lungime 2U0 metri,
latime 28. Pe car& cele mai mari vapoare au trei etaje, Tita-
nic avea 6. Continea preumblari, basinuri de loot, locuri de
tenis, insfarsit eel mai mare confort i toate cele mai man .
inventiuni tehnice. Constructia lui costase 58 miloane marci.
Plecat din Soudiampton cu 1380 de calatori, s'a ciocnit cu
un ghetar aproape de Capul Race la 41 grade longitudine, si
50 datitudine. A semnalat clezaQtrul printr'o scurta telegrama:
in ajutor i-s venit vapolul Virginia, care a putut salva un mare
numar de pasageri, 250 din acestia au murit pa, coverta vasu-
lui Salvator.
Printre morti se aflau si 2 americani cari vizita se Roma-
nia: colonelul Astor, un oaspe al Palatului reaal i scriltorul
Steari, un mare filoroman i apostol al pacei. Un insemnat
numar de miliarclari americani era pe vapor, dar mot unul nu
o scapat. Doamna Astor, tanara sotie a colonelului, a fast
salvata.
Vasul avea 200 marinari dintre cari nici unul n'a salpat,
in cap cu capitanul. Tot echipajul si-a facut cu bravuril da-
toria. Vaporul facea int5ia sa calatorie. Nu s'a scufundat la
locul ciocnirei, ci la 50 kilometri mai departe, acolo unde ma-
rea are 6.000 metri adancime.
De altfel, toate stirile sosite si date presei au venit cu ia-
tarziere si in chip gresit san incomplet. Cu acest prilej Mar-
coni a lost acuzat ct instalatiile sale telegrafice fara rir erau
clef ectuoace.
Bombardarea Dardanelelor produce mare si legitim5,
emotde la Bucuresti. Itallenii blocand stramtoarea amemni:a
si suprima exportul nostru de cereale: apoi razboiul apro-

www.dacoromanica.ro
 74

piindu-se de Peninsula balcanica, ameninta cu izbucnirea u-

nui razboi in care eram ameninjati a fi tarati.
Prefectul de politie, d. I. Mitilineu, voeste s. introduca
la trasurile de pig& taxatoare, dar birjarii intrunitd se impo-
trivesc in unanimitate. In acelas timp, birjarii se agita neince-
tat ca sä li se acorde urcarea taxelor care nu mai erau renta-
bile. In adevar la 1912 era Inca in vigoare o veche taxatie, de
cel putin 30 de ani, care statornicea cursa in oras la 1 leu,
cursa la gar& la 2 lei, ora in oras 2 lei. Traiul scumpindu-se,
aceste taxe nu mai erau remuneratorii pentru birjari.
Am spus mai sus cum ca sub guvernul Carp s'au acor-
dat drepturi politice dobrogenilor. Pentru inscrierea celor in
drept In listele electorale, s'au creat prin lege comisiuni. Co-
misiunea din Constanta a admis inscrierea in liste a docto-
rului Rakovski, recunoscandu-i cu aceasta calitatea de cetd-
tean roman.
Evenimentele exterioare precipitandu-se, tar razboiul
oriental cu toate urmarile lui amenintand, Franta incepe sä
trimita misionari in rlle pe care vrea sa le atraga in sfera
ei de actiune. In Romania trimite pe Paul Deschanel, fost
presedinte al Camerei.
Paul Deschanel si doamna au sosit in Bucuresti prin gara
Filaret la 13 Aprilie, uncle au fost primiti de d. Blondel, mi-
nistrul Frantei la Bucuresti.
D. Deschanel avea o misiune politica discreta, aceasta
se atia.
Evenimentele politice din afarã precipitandu-se, diploma-
tii intelegeau cum ca se pregaJtesc evenimente de mare im-
portanta. Unii din ei erau chiar directorii acestor evenimente.
De aceea cele doua grupari marl, Tripla Alianta dintr'o parte
Si Intelegerea din cealalta, se sileau acuma ca sa dobandeasca
cat mai multi aliati.
Romania era legata de Tripla Atlanta, aceasta se stia. Re-
gele Carol Conducea politica din afara a regatului, iar con-
vingerile Iui filo-germane erau cunoscute; cat timp regele
Carol ar 11 stat pe tronul Romaniei. niciodata Romania nu ar

www.dacoromanica.ro
 75

fi luat arrnele impotriva al1ai1or Austro-Germani. Franta tri-

mitea acum emisari can sa, convinga, pe oamenii politici din
toate partidele ca, in caz de razboi, sa, mentie Romania in neu-
tralitate cel putin.
D. Paul Deschanel n'a venit, insa, cu nici o Insäreinare
oficiald vaizutä, de aceea nu i s'a fäcut nici primire, nici nu I
s'au dat banchete, nici n'a conferentiat; a venit ca simplu
turist, a stat cateva zile in Bucuresti, si-a indeplinit misiunea
faral zgomot si a plecat. Totusi au fost cateva pranzuri titre
care unul la Take Ionescu, apoi o receptie 4a Ion Lahovary.
Peste o saptamana soseste in Buouresti un alt oaspete
francez; acesta este d. Felix Roussel primarul Parisului. A-
cestuia i s'a facut primire oficiala. 0 delegatiune i-a esit Ina-
intre la Giurgiu,apoi in gara de Nord 1-a prirnit Dimitrie
Dobrescu, primarul Bucurestilor, cu intreg consiliul coinunal.
Un program bogat a lost intocmit: receptie la rege, re-
prezentatie de gala la teatrul National, banchete.
La 16 Aprilie, primarul Parisului a fost primit sarbato-
reste In localul Primariei din strada Coital, care mai traia Inca.
0 delegatiune de consilieri a primit pe d. Roussel jos la
usa dela intrare ; sus in capul scarei astepta d. Dobrascu. Cand
d. Roussel aparu, d. Dobrescu anunta:
D. Roussel presedintele consiliului municipal al Pari-
sului !
Intreaga asistenta, eompusa din consiieri, functionari,
ziaristi alte persoane, izbucni in urale.
D. Roussel semnat apoi in Cartea de Aur a Primariei Bu-
curesti. Aceasta a fost intaia senmatura pusa pe filele acestei
Carti infiintata de curand.
D. Dobrescu rosti un scurt cliscurs, lar d. Roussel ii räs-
punse; dupa aceasta toata lumea se aseza in sala sedintelor. D.
Dobrescu comunica d-lui Roussel ca, tocalul in care se aflau
atunci nu va mai sba pe temelii decat o lunä, apoi vs, fi därâ-
mat spre a laza locul unul mare Ospel Comunal denm de Ca-
pitala Romaniei.
Intre altele 1-a impresionat pe ilustrul oaspe tabloul lui
Grigorescu, reprezentand lupta dela Smardan.

www.dacoromanica.ro
 76

Pe langa vizitele facute in Capita la, cl. Roussel a lost .5i

la Sinaia unde a lost primit in audienta de catre regale Carol
pi regina Elisabeta.
Acestea erau thicrurile dela suprafata. insa lucrul impor-
tant se petrecea in culise: presedintele consiliului municipal
al Parisului, intocmai ca si Paul Deschanel, propaga ideea
despartirei Romaniei de alianta Austro-Germ.ana. Pretul aces-
thi atitudini a Romanici erau Ardealul si Bucovina. Despre
Basarabia nici vorbd nu putea fi.
Pe cand in lumea politica se agita o mare problemä,
chestia locuintelor devine zilnic mai arzatoare. Chiriasii incep
sa se agite si sä se intruneasca.
Un ziar anunta astfel una din aceste intraniri:
Considerabila scumpire a chiriilor in Capita la a pus in
sfarsit in miscare pe chiriasii din Bucuresti. Un comitet orga-
nizator compus din mai multi chiriasi a convocat o intrunire
publica a chiriasilor din Capita la lansat urmatorul mani-
fest, intitulat ,,Chiriasii obijduitz".
APEL
Napastuitii si obijduitii Capita lei, loviti de hraparetii si
jefuitorii de antrepremri de case si proprietarii de locuinte
mici, sunt convocati la marea intrunire de protestare care va
avea loc Duminica 15 Apri lie corent, la orele 9 dlmineata, in
sala Aurora" (fost Pomul Verde), pentru a ne consfatui pi
a lua masuri prin intermediul onor. guvern respectiv, contra
numitilor proprietari i antreprenori, cari ne-au Mat sub cerul
liber din cauza urcaxei enirillor.
Intre alti oratori va lua cuvantul Si d. Cristescu.
Comitetul organizator
Acest manifest ca i campania erau opera partidului so-
cialist, lar d. Cristescu, care trebuia sa vorbeasca, era ci. Geor-
ge Cristescu, plapumar de profesie, mai tarziu fruntas al par-
-tidului comunist.
Amintesc cä primejdia urcärii neincetate a chiriilor cat

www.dacoromanica.ro
 77

si aceea a acapararei caselor de locuit, o sernnalasem in Ca-

mera dela tribuna. Atunci, seful guvernului Petre Carpr
raspuns cum ca ethestiunea fiind foarte importanta nu poate
fi rezolvata decat in urma unui studiu serios.
0 alta agitatde, aceasta atatata de partidele din opo-
zitie, o fac unii meseriasi i lucrätori in potriva legei mese-
riilor.
Legea meseriilor intrase in vigoare pe ziva de 12 Februa-
rie prin numirea unui Consiliu de administratie, compus din
12 membri pe termen de 7 ani. Aceste 12 persoaine erau :
C. Krupenski, d-nd N. Tomescu, profesorul universitar G.
Mironescu, Marin Alexandrescu avocat, N. G. Iahovici, D. Ma-
tac, G. Sco4escu, I. Katz, doi meseriasi: Ghita Stanescu si
Georgescu, Mihail Rahtivan i autorul acestor rancturi.
Consiliul, in urma cererei minisli ului de industrie, a nu-
mit presedinte pe Const. Krupenski, iar pe d-rul Tomescu si
G. Mironescu membri in Consiliul executiv de trei prevazut
de lege.
Agitatiile in potriva legei erau conduse si de partidele din
opozitie i de partidul socialist. In unele judet,e precum lit
Buzau si la Braila, legea n:ci nu se putea aplica. Meseriasii
atatati pentru interese politice, erau foarte indarjiti i refu-
zara sa, recunoasca o lege foarte folositoare si facutd exclusiv
in f-Aosul lor.
Agitatia mai era hranita i de oarecare meseriasi cart
pana la votarea legei meseriilor, exploatau pe meseriasi in
toate felurile Acesti oameni, stapani adevarai4 at vechilor con-
poratii, acaparatori ai comitetelor, cheltuiau veniturile aces-
tor celule muncitoresti in folosul lor personal si in petreceri.
Odata pe an, vara, se facea traditionala petrecere la Tei.
Membrii comitetului, gatiti in redingote negre, cu cocarde la
butoniera, presedintele purtand un mare buchet de flail, un
membru al corporatiei ducand drapelul Corporatiei, in urniä
un numär de membre si de membri, in haine de sarbatoare
strabateau stradele Capitalei pe la orele 10 dimineata, prece-
dati de o muzica cu alamuri.
La Tei netrecerea tinea pana tarziu in noapte si acolo

www.dacoromanica.ro
 78

se cheltuia tot ce mai fusese gasit prin sertarele Corporatiei.

Atat de precara era starea acestora Incat .au fost cazuri
inregistrate oficial, In care meseriasii neputand obtine aju-
toarele pentru caz de boalä, ce li se datorau, au nävälit in lo-
calul organizatiei, au inhatat mobilierul i l'au vandut spre a-si
cumpara medicamente.
Printre agitator! erau 1 oarecari corifei ai unora dintre
societatile de ajutor mutual.
Daca erau cateva societati cinstit conduse, in schimb cele
mai mune erau institutii de exploatare sistematica a celor a-
siguratd. In lipsa legei meseriilor care crea asigurarea obliga-
toile pentru cazurile de boala, batranete, invaliditate i lipsa
de lucru, Inflorise institutia societatilor de ajutor mutual con-
duce, fara nici un control, da catre oameni far a. nici o chemare.
Noua lege a meseriior nu desfiinta mutualitatea ci o re-
glernenta adica o läsa sa traiasca pe o baza uniform& pres-
crisä de lege, iar gestiunea era supusa controlului riguros al
Casei Centrale a meserillor.
Unele din aceste Societati aveau mu i mii de membri in-
scrisi, acordau, pentru ochii lumei i pentru ca sä ademeneasca
pe naivi, ajutoare de Inzestrare i altele la fel, dar grosul f on-
durilor mergea In buzunarele presedintelui. casierului si a ce-
lorlalti membri din consiliul de administratie. De aceea, la
multe din aceste Societati precum era mai ales la societatea
Varfului cu Dor" ni cAirei presedinte era un fel de sef al
grajdurilor regale, adunlrile generale se petreceau In mijlocul
celui mai scabros scandal; de multe ori numai politia potolea
si raspandea Intrunirea.
0 drama infioratoare In Bucuresti. Eroul este un ta-
nar, Nicu Filipovici, care In 1924 trebuia sa fie iarasi un erou .
eroul chestiei scandaloase a nasapoartelor.
In strada Popa Rusu nr. 38, locuia familia Filinovici, coin-
pusä din 12 peTsoane. Familia era compusa din bunica, tatal
si mama si 9 copii. Doi dintre baei. Nicu Filipovici i un alt
frate au ramas In viata, ceilalti 10: 3 batrani si 7 copii s'au sr-
nucis Impreuna, In podul easel, asfixiindu-se cu mangal.
Cauza sinuciderei era mizeria.

www.dacoromanica.ro
 79

Nicu Filipovici un maniac, captusit cu UL1 grancloman

un lipsit de sims moral, pusese la cale o afacere, pe care el o
numea grandioasa. dar care, in realitate nu era decat o mis-
tificare. Spre a insela pe naivi si a le sustrage bani in plasa-
ment, inchiriase o ea.sa cu o chirie relativ mare, pentru acea
epoca, Isi mobilase biuroul cu mobile luxoase, luate pe credit si
ii hranea famiha cu sperante.
Nimeni din familie nu rnuncea. Cele doua fete Elvira
Aneta au voit sä lucreze si au cautat- ocupatiuni, dar Filipo-
vici &a impotrivit spunandu-le Ca surorile lui nu se pot scobon
pana la munca, cad el va fi in curand. milionar si le va face
o situatie stralucitä. Dar in timpul acesta, numeroasa famili.
nu ayes, nici macar o bucata de paine cu care sa.-si tie zilele.
Ancheta a gasit trei scaisori lasate de unii dintre copii.

Rog pe cei generasi a nu ne race autopsia, nici a ne lua

giuvaerurile i scurnpele scrisori din san. Las cu limb& de
moarte sa", ni se pue in sicrin, e dorinta de rnoarte.
Moartea e de buna voie, Dumnezeu rasplateasca celor ce au
dorit aa sa-si ia pe constiinta.
2 inimi nenorocite surorile dezolate.
ANETA pI ELVIRA
Va rugam, nu ne faceti autopsie, nu ne profa nag dorinta.
Scrisorile si tot ce avem lasati a.sa".
0 altä scrisoare a copiluhii Alexandru spunea:
Domnilor,
En, ml baiat mic de 12 ani Alexandru Filipovici in clasa
IV-a primara, anul asta warn din scoala si ma duceam la o
meserie san urmam in scoli mai mari, adica la un liceu, dar
fiindca sfantul Dumnezeu a voit ;0, murim ce sa facem? Sat ne
ducem la oameni calici bogati i sa calicim ? Mai bine mu-
rim decat s. faca lumea ras de noi. Murim daca toata lumea
rade de noi.
Asa murim cu totii 7 frati si 2 surori, mama, tatia, bunica
SI o sorb. a tatiei.

www.dacoromanica.ro
 10

Fratii äi mari, badia Nicu i badia Iorgu, se omora aman-

doi la Cismigiu sau la Sosea fiindca nu poate sa vie acasä
fiindca Ii pazeste vardistii.
Asa va las cu bine, domnilor, i cu respect".
Alexandra Filipovici
Pe pieptul feted Aneta, s'a gasit urmatoarea scrisoare:
.;Veniti sus in podul acestei case, veti gasi cadavrele noa-
stre. Adio viata amard, lurae haina, rautacioasa. Luati-va pe
constiinta pacatul, o familie intreaga, din cauza unor rautd-
ciosi.

Anette Si Elvira Filipovici

surorile dezolate
N. B. Fratele care a fost clirectorul unui birou englez si
fratele care e sergent reg. I Cetate Focsani, acum s'a im-
bracat civil. Amandoi ii yeti gasi morti sinucisi in gradina
Cismigiu, s'au sinucis neputand face nimic spre a salva fa-
milia. N'a mai ramas nimeni aici la care sa nu fi aneIat. Toti au
respins rugamintile. Asa Ca murim cu totii cu regret ea hi-
mea ezte rea, perversa, nu mai stie ce e mila. Dumnezen sá le
rasplateasca si sa-i erte precum i ertam pe toti.
Scrisoarea de pe masa rog a fi trimisa la destinatie".
Care era intelesul acesti uri impotriva lumei, vorba co-
pilului ea vardisth pazese casa" cat si motival clramei."
Familia Filipovici era din Piatia-Neamt. Nicu Filipovici a
adus-o intreaga in Bucuresti si, spre a o sustine, a deschis
un birou de comision care a trebuit sä lichideze. Atunci a I-
ma ginat o mare intreprindere de mistificare. A inchiriat pe
3.000 lei anual casa dill Popa-Rusu. proprietatea maiorului
Ionescu zs Pa leata si a luat credit de la Casa Portc.ix si
Fix, rnobila in valoare de 25.000 lei. Apoi atragea in casa a-
matori de afaceri, le recomanda pe tatal sau Ca ar fi casierul
intreprinderei, i cerea fiecaruia un depozit de 5.000 lei. Dar
afacerea n'a reusit. In realitate Nicu Filipovici nu avea nici o
pricepere specialä.

www.dacoromanica.ro
 81

Cand a venit scacienta ratelor la mobila i altele, na pu-

tut plat nimic. Pentru hrana familiei si a sa era dator la car-
ciumar, Mean, macelar, laptar, etc. De multe ori familia se
culca seara fara s fi mama nici macar paine.
Apoi a Inceput sa vanda din mobilele neplatite, iar altele
le-a depus amanet. Creditorul afland s'a adresat Justitiei care
a pus paza la poarta pentru ca restul lucrurilor sa, nu fie in-
:2tr
Toate Incercarile lui Nicu Filipovici de a gäsi parale au
rams fara rezultat, de aceea fetele au vorbe atat de aniare
pentru lurne".
In desoerare de cauza, in ziva care a precedat noaptea
drarnei, toata familia a stat la masa, apoi Nicu i Iorgu s'au
Imbrätisat cu toti membrii familiei, au plans cu totii, iar ei
au plecat. Servitoarea care era de fata., a declarat acestea.
Iata, dar, cum. s'a petrecut drama si cum cei doi frati
Filipovici, Nicu i Iorgu, apar ca niste monstri. La masa s'a
luat hotararea ea toti sä se sinucida. Nicu i Iorgu aprobara
du& nu cumva chiar unul din ei nu a dat ideea. Aceasta. nu
s'a putut sti. Dar pe cand acesti fii denaturati 1i Imping pa-
rintii i fratii la moarte spre a scapa fireste, de grija Intre-
tinerei lor dansii iau hotarirea sa se sustraga sacrificiului.
Pretexteaza ca sunt urmariti de politie, de aceea nu se vor
putea Intoaroe acasa spre a se sinucide, i declara ca se vor
sinucide In gradina Cimigiului. Sarmanii cei de acasa cred
orbeste, dupa cum au crezut in totdeauna spusele lui Nicu.
Ceva mai Inuit, toata familia are un cult pentru acest ta-
nar chipes, in totdeauna, elegant, fanfaron, grandoman, law-
dards, purtand capul sus. De altfel Nicu Filipovici este inteli-
gent, insa incapabil de vreo afacere serioasä i lipsit de shut
moral. Intre alte hartii gasite la el, s'a aflat i copia unei seri-
son trimisä unei doamne batrane, dar bogata, d-na Boranescu
din atr. Campineanu, careia 11 cerea 30.000 lei si o IntMnire.
Nicu Filipovici, ajuns la aman, voia sa-si fructifice avantajele
fizice.
A fost una din cele mai sfasietoare tragedii din cate am
cunoscut.
Vol. VL 6

www.dacoromanica.ro
 82

Filipovici este un exemplar cunoscut dinteo speta lip-

sit& de muna originalitate. Amator de bun trai si de lux, a-
mator de imbogatire fara multa mune& dar numai prin no-
rocul vreunei lovituri fericite, lipsit de echilibru moral i a-
proape un inconstient.
Dar fär a Filipovici care era un degenerat, caracteristic
a fost ca omul acesta i fapta lui monstruoasä au gasit spri-
jin in presa. Unii au gasit cu cale sä justifice toata gama de
escrocherii i gesturi criminale, pant, i partea ce a avut la si-
nuciderea In masa la tutulor membrilor familiei. prin, lipsa de
ncroc a acestui Omar care parea unor ca este o inteligenta et
un talent.
Pe chestia Filipovici au fost polemici in presa.
Aceastä drama n'a putut face ca interesul vizitei prima-
rului Parisului sä. scada.
Desi in mod precis marele public nu putea tl motivul
adevat:at al acestei vizite facuta, oarecum cu aparat, totus
sinztul popular vorbea. Era In aer aCest mare eveniment
mondial care In toanina aceluiasi an trebuia sa izbucneasca,
In Balcani, iar peste 2 ani In intreaga Europa.
Italienii faceau inceputul pentru marea tristeta a Berli-
nullui, iar la Viena crestea in putere nartidul acelora cari ce-
reau ca Austro-Ungaria sä atace Italia spre a o acoate din
lupta. In fruntea acestui curent era arhiducele Ferdinand,
mosteniiorul Coroanei.
0 renrezentatie de gala s'a dat la Teatrul National, in o-
noarea d-lui Felix Roussel.
N'am. putut sti de ce reprezentatia a inceput cu iznnul
regal, executat de ochestra ministerului de instructie si as-
cultat in picioare de asistenta.
Apoi orchestra a executat bucati din Rameau si Berlioz
cat i Doe= roman& de George Enescu.
S'a jucat Scdnteia de Pailfteron cu interpretarea d-nelor
Lucia Sturza si Giurgea i d. Tony Bulandra. La sfarsit un act
din Inqtete, Margdrite.

www.dacoromanica.ro
 83

Camerele conservatoare vor sá faca o manifestatie, de

partid si de idei; ele voteaza un credit pentru ridiearea unei
statui lui Barbu Catargiu. La Camera raportor al propunerei
este Barbu Delavrancea esit de curand din guvern. In rapor-
tul sau el numeste pe Barbu Catargiu: O Agura-energica a
neamului".
Acest vot a ramas doar un simplu deziderat, fiindca Bar-
bu Catargiu n'are nici 'Ana azi statue si e foarte problema-
tic daca o va avea vreodata.

Partizanii lui Take Ionescu se agita cad sirnt ziva lor

apropiindu-se. Unul dintre ei, Victor lonescu, fratele mai mic
al lui Take Ionescu, directorul ziarului Actiunea", infinz-
teaza un centru de agitatie sub numele de Acthmea Patriot-
ca" ale carei sedinte se tin in localul ziarului Actiunea". La
aceste intruniri vorbesc sefii de culori: N. Cosacescu, C. Solo-
monescu, I. Stroescu, etc., cat i unii dintre redactorii
precum i a1'1 oameni de bunavointa.
Dar tratativele de impacare intre guvern si Take Ionescu
urmeaza in culise, fiindcá regele stärue s aiba nfl guvern
tare in locul guvernului fara prestigiu preziclat de Titu Ma-
iorescu.
In partid Gheorghe Cantacuzino urmeaza indicatille rege-
lui i starue pentru reintregirea partidului, insa Petre Carp
pi cu Nicu Filipescu combat relntregirea din , toate puterile.
Carp fiindca Intelege ca aceasta realizare ar insemna sfarsitul
sefiei sale. Filipescu pentru ca intrarea lui Take lonescu in
partid nu s'ar putea face decat asigurandu-si o situatie pre-
ponderenta.
In fata marrilor evenimente ce se petreceau la granitele
tarn i vesteau un viitor plin de incertitudini, oamenii emi-
nenti din fruntea familiei conservatoare nu erau preocupati
decat tot de meschina chestiune a intaietatei si a sefiilor.
Petre Carp, bineinteles, nu admite concentrare conserva-
toare, decat facuta de el si dupa indieaiile lui; de aceea tra-
teaza. cu Take Ionescu fara s. poata4 izbuti. Totus, fiindca re-
gele stärue, negocieri reincep.

www.dacoromanica.ro
 84

Duminica. 6 Mai se inaugureaza Salonul OficiaL Pentra

mernorie clau aci numele pictorilor expunatori in 6 sali ale
Ateneului.
Corvin Petrescu: o panza mare si un portret mic: Mater-
nitate si Sdrutul 0 mama. Camil Ressu: Inmormantare si 2
portrete. D. Biju, D. Harlescu, Serafim Dimitrie, Voinescu,
Teisanu, Timpeanu, D. Teodorescu Sion, Bulgaras Petre, Tro-
teanu P., Weylis Jean, Mihailescu Dumitru.
Apoi d-nele Louise Ragusska, Virginia Tornescu, d-na Pro-
topopescu Maria, d-na Iordanescu Eugenia, d-ra Ade la Jean,
Grigorescu Viorica.
Sculptura o reprezinta d-nii : Fritz Storck, Filip Marin, C.
nimitriu, Tudor Gheorghe, Iordanescu loan, Brancus C.
La sfarsitua vernisajului s'a servit expozantilor sarupa-
nie.

Dupa lungi desbateri, tribunalul de comert cla un nou

castig de cauza Societatii comunale de tranyvaie, condam-
nand primaria sa plateasca. Societatti un milion cinci sute mu
lei si adiel:
Lei 225.000 primul vänsamant cu dobanda legala de 6 la
suta. pe an dela 28 Mai 1911 pana la achitare;
Lei 225.000 cu dobanda dela 10 Iulie 1911 pana Ia achi-
tare;
Lei 300.000 cu dobanda dela 31 Octombrie pana la achi-
tare;
Lei 300.000 cu dobanda dela 28 Aprilie 1912 pan& la achi-
tare;
Lei 450.000 cu dobanda dela ziva ce se va fixa pentru
plata pana, la achitare.
Mai condamna primaria sa. plateasca 250.000 lei cu do-.
banda legal& oa daune-interese pentru refuzal de a plati la
;imp partea ei ca asociata.
Respinge actiunea reconventionala a primariei ca nef on-
data i o cocadamna la 3.000 lei cheltueli de judecata.
Sentinta e semnata de catre d-nii G. Ratescu, presedinte.
C. Antoniade si P. Marrinescu.

www.dacoromanica.ro
 85

Tratativele pentru reintregirea partidului conservator,

urmate din partea partidului conservator de catire Petre Carp,
n'au reusit, fiindca. nici Carp, nici Marghiloman, nici Filipescu
nu o voiau.
In urma acestei neizbanzi, Take Ioneseu publla urma-
torull comunicat esit din intrunirea eomitetului executiv al
partidului:
Comitetul executiv al partidului conservator-democrat
s'a intrunit azi Duminica, 6 Mai, [la ora 3, la d. Take Ionescu.
Comitetul a luat act ca incercarile de a realiza o coope-
rare a fortelor conservatoare nu au reusit.
Comitetul a decis ca lupta opozitiei conservator-demo-
crate fn contra regimului actual O. continue cu aceias ener-
gie i impreuna cu opozitia national-liberala".
Dar acest comunicat nu spunea tot adevarul. Adevarul era
ca reintregirea partidului sau colabararea cu Take Ionescu fu-
sese amanata. pana la taamna. i iata de ce:
Din epoca aceea a inceput rivalitatea dintre Carp si Ma-
iorescu, care trebuia sa due& la cea mai crancenä vrajmasie.
Carp nu intelegea coneentrarea decat facuta de el si sub
sefia sa, insa Maiorescu avea ambitia s'o realizeze dansul. De
aceea Maiorescu a tratat singur peste capul lui Carp, luand
numai avizul regelui.
0 intrunire intima de fruntasi conservatori este convo-
cata, in casa lui Paul Greceanu, deput,at de Prahova, i acolo
Maiorescu anunta ca a facut Impace.rea cu Take Ionescu, eta
s'a inteles cu el asupra tuturor punctelor l ca i-a cedat mini-
sterul de interne ea compcnsatie pentru desfiintarea organiza-
tiilor takiste din judete. A doua zi trebuia O. se publice In
ziarele conservatoare declaratia lui Maiorescu. Insa, Marghilo-
man afland despre aceste declaratii, a telegrafiat lui garp, la
mosia Tibanesti, din judetul Vaslui. Carp a venit itnediat si a
zadarnicit impacarea. Atunci Carp a comunicat regelui ea
impacare-a a fost amanata pana la toamna.
Carp a avut cateva intalniri foarte acre cu Maiorescu, in
cursufl carora eel dintaiu a invinovatit pe cel de-al doilea ca.,
din ambitie personala a lucrat peste capul salt, desi este Inca
seful partidului.

www.dacoromanica.ro
 86

Tin sfarsit, in loc de o intregire a partidului conservator,.

am avut deocomdata i sfärdmarea cordialitatii din gniparea
junimista.
Aceasta, rupere de legaturi Intre cei doi fruntasi ai par-
tidului conservator, rupere de relatiuni politice si de veche
prietenie, era hotaritoare pentru impacarea lui Take Ionescu;
aceasta impacare nu mai putea Intarzia.
Titu Maioraseu nu mai avea acum altä. orientare cleat
dorinta de a complace regelui. Batranul profesor i om politic
prinsese momentul ca sa intre In bunele gratii ale Suveranu-
si nu voia sa-i scape din mama.
Evenimentele Insemnate se pregateau in orientul Europei,
iar Titu Maiorescu avea acum ca nobila ambitie a-si vedea
numele asociat la aceste evenimente.
De glorie nu se satura nici odata omul.
-- In tar& se tin Intrunin de pomenire pentru centenarul
rapirei Basarabiei.
Un fapt care dovedeste inconstienta multona este acela
ca la Bucuresti s'a särbatorit (?) printr'un FESTIVAL (?)
centenarul rapirei.
In loc de un serviciu religios, In loc de o solemnitate pi-
oasa, In loc de o adun are de protestare prin conferinte, peleri-
najuri sau alte mamfestari patriotice, la Ateneu a lost sand-
torire. Iata prograznul:
Doina Prutului, cantata de d. Catanescu.
D-ra Getta Kernbach dela Teatrul National a declarnat
Doina de Eminescu, iar d. Livescu Sentinela de Vasile Ale-
csandri.
D-ra Getta Kernbach a citit apoi un articol al d-lui N.
Iorga publicat in Neamul Romanesc" privitor la anexarea Ba-
sarabiei, d. Livescu a citit Poema Moscovei".
Corul a.zilului Elena Doamna a cantat Peste Muntr,
cantec basarabean i Desteaptei-te romein 6!
D. N. Iorga, conferinta asupra rapirei Basarabiei.
Numerile programului nu sunt In contradictie cu scopul,
dar ceeace a fost cu totul nepotrivit si a dat dovada lipsei bu-
nului simt, a fost titlul de festival" dat intrunirei.

www.dacoromanica.ro
 87

Dar mai multa insemnatate a avut protestaraa partidului

socialist impotriva rapirei Basarabiei.
Socialitii s'au intninit seara la sala Dacia" si dintre
fruntasii socialist au asistat: C. Dobrogeanu-Gherea, Zamfir
Arbore, doctorul Rakovski, Ion Teodorescu, G. Lambru, Toma
Dragu i altii.
Prezicleaza. d. Toma Dragu care O. cuvantul mai intai d-lui
Zamfir Arbore.
Apoi vorbeste doctorul C. Racovski, ale carui cuvinte de
protestare intereseazä mai mult fiindca acest om e unul din-
bre cei cari o. sustinut, ca bolsevic, drepturile Rusiei asupra
pamantului basarabean.
Doctorul Rakovsky spune ca este o onoare pentru partidul
socialist fiindca protesteaza contra rapirei Basarabiei. Pro-
testarea d-rului Rakovsky, ea toate postulatele socialistior,
este asociata ideii cum ca numai proletariatul emancipat va
putea desrobi Basarabia.
In ziva de 19 Mai, Barbu Delavraneea a fost ales rnem-
bru al Academiei Rornane, cu 23 voturi contra S.
Peste douã zile o mare sedinta festiva la care asistä si
regele Carol care ia presedintia sedintei. La aceasta sedinta
s'a fäcut primirea d-lui dr. Gr. Antipa. D-sa a lost ales in lo-
cul lui P. S. Aurelian. A vorbit despre: Cercetatile hidrobiolo-
gice in Rornalnia si importanta lor stiintifica i economica".
I-a raspuns d. prof. I. Mrazec.
In contra sentintei tribunalului Ilfov, sectla II, au fa-
cut apel i ministerul de interne i societatea com.unala de
tramvaie. Curtea agraveaza inca si mai mult situatia mini-
sterului in folosul companiei. Obligä pe minister sa plateasca
societatii suma de 492.600 lei cu titlul de daune, plus una mie
lei cheltueli de judecata. Respinge ca nefondat apelul ministe-
rului de interne.
Sernnati: L E. Dobrescu, St. Urlateanu, Aristid Alexan-
drescu, Al. Negrescu, N. C. Schina.
0 stire dureroasä soseste in Bucuresti, marele autor
dramatic I. L. Caragiale a murit.

www.dacoromanica.ro
 88

Eu am aflat stirea la Paris uncle ma gaseam atunci.

Intfo seara, pe la ora 11, intru In restaurantufl de noapte
din Montmarte numit: Abaye Telem". Inteun colt tin. grup
numeros de roman!, toti dela Teatrul National din Bucuresti,
d-nii Aristid Demetriad, V. Toneanu, Gusti, etc. Cum ma vad.
unul din ei Imi spune:
Nu stii nuvela tristat: a murit Caragiale!
In Bucuresti stirea a fost comunicatä de d-na Caragiale
eu aceastä scurta telegrama, trimisä lui Take Ionescu: Cara-
giale a murit!".
Take Ionescu a raspuns: Nu pot descri jalea mea pentru
moartea scumpului prieten, iubitului d-tale sot si cel mai mare
drarnaturg roman.
In durerea generala fie sa gasesti curajul ca sa suporti o
astfel de pierdere".
Fratele meu, Ion Bacalbasa, directorul general al Teatre-
lor, a plecat de Indata la Beillin, ca sa ia dispozitiuni pentru a-
ducerea In tara a ramasitelor marelui scriitor.
Barbu Delavrancea, prieten intim al defunctului, a ple-
cat si el la Berlin. Tot la fel Dobrogeanu-Gherea l poetul Al.
Vlahuta.
In Bucuresti soseste alta stire dureroasa: Inteun ac-
cident de automobil Intamplat Intre Circea i Pielesti, in Do lj,
au murit Chi lot, un scriitor francez, venit In Romania pentru
ca sa Intretie propaganda In favoarea Frantei, Nae Oroveanu,
frunta§ takist din Craiova 1 avocatul Petroianu din Craiova,
Au fost gray raniti, senatorul George Tarnoveanu i d-na Oro-
veanu.

La 20 Iunie, aviatia romana are intaia ei victima. Lo-

cotenentul Gheorghe Caranda a cazut ou aparatul pe campul
dela Cotroceni si a murit pe loc.
Locutenentul Caranda pilota un aparat Farman. Dar apa-
ratul avea defecte, pe care Caranda nu le-a tinut In seama..
Dupa moarte, locotenentul a fost decorat cu ..Virtutea Mi-
Mara".

www.dacoromanica.ro
 89

Din afar& vin mereu stiri nelinistitoare. Cele trei state

slave din Peninsula balcanicA: Bulgaria, Serbia si Muntene-
grul, grin reprezentantii lor, trateazA In taina si Dun la cale
o Intelegere contra Turciei. Rusia conduce actiunea si im-
pinge la rAzboi contra imperiului turcesc. Grecia se asociazA,
desi nu este stat slay.
Bulgaria face pregAtiri st6zultoare pe lAnga, RomAnia ca
sä rAmAnd. neutrA, ceeace, fireste, regele Carol fIgAdueste.
Cele cAteva luni de van, si de vacantA aduc acalmie
in luptele politice
Sä profitAm de linite spre a arunca ochii Inapoi si a j u-
deca guvernarea lui Petre Carp dela sfärsitul lui 1910 Ora la
Inceputul lui 1912.
Guvernul Carp a fost unul din cele mai capabile pi
mai oneste din ate a avut Romania. 'Jac& nu ar fi ori-
aina dui contestatA, adica alegerile viciate ceeace, dealtfel,
nu-1 deosebea de mai toate celelalte guverne anterioare, a-
proaDe nu an Ii putut fi acuzat
De altfel alegerile fAcute sub guvernul Carp, s'au fAcut
in cea mai deplinA liniste, nicaeri violente, nicaeri atentate
brutale la persoane, nicaeri nevoia de a intrebuinta forta. Au
fost alegeri fAcute sub mari presiuni morale de cAtre im mare
mester elector `precum era Alexandru Marghiloman.
Afar Ai de oarecare invAlmAsealä din timpul perioadei e-
lectorale, petrecutd la Roman, peste tot in colo : ordine.
Dar ceeace a cantribuit mai ales la succesul guvernului a
fost lucru ar pArea paradoxal tocmai cartelul ffiberalo-
tachist.
MA aflam in camera de consiliu, Ia clubul conservator, cu
Nicu Filipescu, Misu Desliu, George Scartescu dela Iasi, si ann.
Era cAteva zile dupA constituirea guvernului Carp. Figurile
erau posomorite, Nicu Filipescu nervos si ingrijorat, cad se
svonise cä liberalii vor lupta in cartel cu tachistii. George Scar-
tescu aduse tocmai stirea ea la Iasi eartelul a fost t incheiat.
Situatia era privitA cu pesimism.
Am intervenit In discutie si am declarat cä nu vad situa-

www.dacoromanica.ro
 90

tia cu aceiasi ochi. Parerea mea e ca cartelul, departe de a fi

o intarire pentru opozitie, va fi o cauza de slabiciune. Am de-
monstrat de ce si am incheiat spunand:
Eram foarte ingrijorat pan& acum fiindca nu vecleam
bine din ce parte sä atac pe takisti, cari reprezinta o adevAirata
forta eloctorala, aoum, insä, am gasit: Ii vom ataca pe
chestia carteaului.
In adevar, in tot timpul celor doi ani din urma vrajma-
sia cea mare fusese, nu intre conservatori i liberali, ci intre
takisti si Iiberali. Ziarele din amandoua partidele erau zilnic
pline de cele mai atroce injurii asa ca se formase o mentali-
tate special& in amandoua taberile: alegatorul takist avea
groaza cand auzea de liberali, dupa cum alergatorul liberal
avea oroare cand auzea de takisti.
Eraan candidat la colegiul ul II-lea de Ilfov si, in tot tim-
pul campaniei electorale, m'am ocupat foarte putin de pro-
gram si de alte lucruri de Eigur mult mai importante dar
Mat actiune asupra dispozitiei alegAtorului dar m'am con-
sacrat temei practice, am exploatat ura de moarte dintre ta-
kisti i liberali.
Daca numirea guvernului Carp era privita ca o sfidare
pentru opozitde i o mare nedreptate pentru partidul lui Ta-
ke Ionescu, in schimb cartelul liberalo-takist n'a surprins mai
putin. In tara in care te astepti la toate si in care dupa
cum a scriis Vasile Alecsandri :
...La noi sa nu te miri...
Cand vei vedea ca pleopii dau flori de trandafiri,
la acest cartel nu prea se asteptau multi.
Sfidare dinteo parte, sfidare din alta parte. Opinia publica
buimAtitä, era acum la discretia presiunei guvernamentale
a celei mai surprinatoare opozitiuni.
Campania electorala a fost o mica poema. Cinci candi-
dati la colegiul al 2-lea de Camera: defunctii doctorul P. He-
rescu, D. Many, thrill G. Giani, d-cnul N. Popovici i autorul
acestor randuri, incaputi inteun automobil tocmai pentru o
lund, am cutreerat in fiecare seara cartierele Capitalei.
Cate odata se asocia un al saselea candidat, acesta era

www.dacoromanica.ro
 91

doctorul Nicolae Tomescu, care candida la colegiul al 2-lea de

Senat.
Cate valuri de e1ocint4 n'au curs, seara dupa seara, valuri
de vorbe goale, spuse de antea on ffi.r. convingere, sport farã
noblete de.stinat ca sa convinga capetele, adica sa smulga votu-
rile.
Numai unul dintre eel 9 candidatd la colegiul al 2-lea de
Camera n'a voit sa apard macar odata la intrunirile publice,
acesta era d. Nicolae Ianovici. Ne era team& ca va cadea. Dar
masina electorala a luarat bine. lanovici a esit cel din urma.
Timp de o luna am vorbit in fiecare seara in cel putin 3,
4 sau 5 intruniri de colori.
Organizatia era aceeasi. Agentii adunau de cu vreme ale-
gator% apoi se postau la u§a si, cand scoboram din automobil,
izbucneau in:
Tradasca clomnul Bacalbasa sau d. doctor Herescu sau
ailt candidat !
In tirnpul discutdunilor, cand vestej earn cartelul liberalo-
takist, agentii stilati trebuiau sa strige invariabil:
Rusine lor! Jos cu ei!... La Morgal... Etc., etc.
Dar nu era tocmai asa de usor sa vorbesti in aceste intru-
niri; mai inainte de a lua cuvantul agentii ne puneau in cu-
rent asupra elementului care popula sala. Daca in sala erau
mai ales takisti adusi aciolo O. fie convertiti (!) de oratori
era imprudent sa ataci pe takisti, acolo toate traznetele
noastre erau destinate liberalilor. Daca din potriva majori-
tatea ascultatorilor era liberala, pe liberali Ii treceam cu ye-
derea, dar dedearn lovituri de maciuci in capul takistilor.
Intfo searA am avut intrunire prin dosul Uzinei de gaz
in coloarea de Albastru; am trecut prin locuri dosnice, prin-
tre vii si am ajuns.
Aci eram In domeniul lui Jean Th. Florescu, seful de co-
loare takist, care Ii canalizase alegatorii.
Doctorul Heresqu vorbi cel dintaiu, caci, fiind foarte ner-
vos, n'avea. rabdare sa-si astepte randul ; de aceea vorbea in
totd'auna primul. Eu in totd'auna vorbeam cel din urma.
Doctorul Herescu perora dupa calapodul obicnuit i im-

www.dacoromanica.ro
 92

prosca cu egal& vigoare l pe liberali l pe takisti: dar sala

ramase de ghiata. Nici un aplaus. Aplausele, celor 4-5 agenti,
fin mijlocul tacerei funebre, sunau fals. Doctorul Herescu ii
perdu cumpatul l sfarsi descurajat.
Doctorul Giani pMi la feL
Many, care nu era de loc orator, avu o primire tot atat de
larnentabila,
Faptul m'a impresionat si am cerut agentilor sä imi dea
deslusirea.
Unul dintre agenti imi spuse:
Aci sunt numai oameni d'ai lui Jeantehas. Sunt nurnai
tdbacari i parlagii, astia e greu de tot.
Eu am inteles
Cand mi-a venit randul am atacat cu violent& numai pe
liberali amintind toate relele i crimele aor (?) Am arnintit
mai ales, cateva bat4 i scandaluri petrecute In culoarea de
Albastru, si am vorbit cu simpatie despre Jean Th. Florescu.
Data% am o parere de rail este ca v.d un om de
valoarea lui Jean Florescu care este 0 podoab& a Capita-
lei alaturi de liberali pe aceeas lista. Locul lui Florescu era
alaturi de noi. Etc.".
Colegii se uitau la mine cu niste ochi bolbosatd, dar sala
rapaia de aplause. Ba se auzi si 0 voce:
Asa e!...
Din cauza aCestei manevre, am avut la sectia dela 'MIA-
earl mai multe voturi decat colegii mei de lista.
Ziva faceam vizitele eilectorale pe jos in tovarasia unui a-
gent. Agentul imi spunea mai dinainte daca alegatorul la care
intram era liberal, takist, conservator sau indiferent.
Takistului Ii spuneam fin totd'auna:
Cum vei putea dumneata sa votezi pe candidatii libe-
ralilor, cari pana( ieri au schingiuit tara. Te stiu om de con-
vingeri si nu caut sa te intorc dela datoria d-tale. Voteaza pe
candidatii partidului dumitale daca vrei, dar in locul liberali-
br voteaza 5 dintre candidatii nostri.
Invers tifneam acelas logos liberalului.
Cu chipul acesta am rupt sute de voturi natal takisto-

www.dacoromanica.ro
 93

liberale. Cad indarjeala era Inca mare intre cele doua tabere,
atat de dusmane Ora ieri. Mai cu seama am Intalnit takisti
fanatici cari declarau :
Pe ai nostri Ii voiu vota In contra or caret presiuni: dar
pe liberali sä mi se usuce mana daca voi vota pe vre-unul".
Unii alegatori erau mai interesati de cat alii. Asa de
exemplu cand am avut o intrunire cu laptarii din. culoarea
de Negru a trebuit ca intrunirea sa fie agapa. Intr'o sala lun-
g& i ingustä erau doua randuri de rnese la care erau asezati
vre-o 80 de laptagii. Pe masa: saiam, cascaval, paine, vin si
sifon.
Moravurile electorale nu erau aceleasi in toata Capitala.
Asa de pildä and am faclut vizite electorale pe calea Grivitei,
agentul mi-a spus c pe la carciumari nu trebuie platit nimic,
caci s'ar ofensa.
Peste cateva zile am Mut vizite eleetorale pe soseaua
Pantelimon, insotit de un agent inteligent numit Serbänescu.
Pe aceasta sosea la dreapta si la stanga nu erau decat carciu-
maxi. Aci obiceiul era din potriva: sä dai mereu.
Dela ora 9 dirnineata pana la ora 1, pe o frumoasa zi de
Ianuarie plinä. de soare, am facut vre-o 25 sau poate 30 de vizite.
Din carciuma In carciuma trecand, am perorat peste tot carciu-
marului cerandu-i votul i peste tot a trebuit sa ciocnesc pa-
harul si sa beau coprinsul. Timp de 4 ore am baut vre-o 30
pahare de toate felurile de posirci: vin alb, yin ros, vin turbure,
yin cu sifon, pelin, profir etc. i cu cat beam si vorbeam cu atat
mi sc usca gatlejul mai tare. Neobicinuit cu acest regim ma
credearn perdut de stomac. Dar nici odata nu rn'am simtit mai
bine ca dupa aceasta propaganda. Aviz facunatei de medicina.
In fiecare carciuma lasam 2 lei, atat pretul consumatiei in
trei : carciumarul, agentul i cu mine, cat si plata bauturei
pentru alti cetateni. Caci mai in tortd'auna se mai gaseau mo-
safiri in carciuma.
La ora 1 jumatate, in tovarasia sefului culoarei de Negru, d.
Mircea Poenaru Bordea, a liii Petre Sfetescu prefectul de Tul-
cea i fost sef al culoarei si a mai multor agenti principali am

www.dacoromanica.ro
 94

dejunat la hotel Solacolu cu un ghiveciu de momite de miel in

care bucdtarul pusese tot ardeiul din Obor.
Pentru aceste cheltueli primisem dela casierul. fondului
electoral, d. Matache Dobrescu, suma. de 600 lei.
Ce timpuri !...
Guvernul Carp a fost unul din cele mai capabile si mai
curate guverne, am spus-o.
Petre Carp era un om de cea mai perfectd probitate, din
toate punctele de privire; om de cuvant, om leal, om cult, om
de omenie.
De pe urma scurtei sale guvernari au rämas fapte insem-
nate.
Legea meseriilor este opera guvernului Carp.
Guvernul Carp a desfiintat funciarul pentru %rani.
Guvernul Carp a dat drepturile politice dobrogenilor.
Guvernul Carp a facut legea pentru incurajarea industriej.
Dacd cariera acestui guvern n'ar fi fost scurtatã prematur,
multe alte legi folositoare ar fi fost inregistrate.
Alexandcru Marghiloman hotarise i multe imbundtatiri e-
dilitare.
Acutalul local al ministerului de interne trebuia refäcut
redat ca o caddire monurnentall. In fatd se deschidea o stnada
care, strdbdtAnd calea Victoriei, sk se uneascd cu strada Pala-
tului, avand in perspectivd dintr'o parte palatul ministerului
de interne, la celalt capät casa Olbrich. Cu acest prilej calea
Victoriei era aliniatd intre piata Teatrului i palatul Regal.
Palatul comunal era in project, de o apropiatd executie ;
pentru acest cuvant d. Matache Dobrescu s'a grdbit sä därfune
vedhiul local.
Palatul Senatului era hotarit si a primit chiar un inceput
de executare. Vechiul palat Brancoveanu, acea clädire galbemd,
uitatä pared pe vechiul mal al Ddmbovitei, a fost ddramat,
fundatiile viitorului palat au Inceput sd fie puse, o frumoasä
perspectivä se deschidea calei Victoriei. Si, in adevdr, Capitala
Romaniei avea nevoie de aceastä noud toaletä.
Nu degeaba poetul Jean Richepin a spus despre Bucurestii
pe care-i vizitase cu cAteva luni mai inainte :

www.dacoromanica.ro
 95

Bucurestii Inn fac impresia unui oras mic intr'un sat

mare !
Caderea cabinetului Carp a pus cal:At visului lui Alexandra
Marghiloman.
La Inceputul lunei Iulie se desahide al 5-lea congres al
partidului social-democrat din Romania cu delegati din toata
tara l delegati din stratnatate.
Lucratorul I. C. Frimu prezideaza deschiderea. Clubul so-.
cialist din Bucurestl e reprezentat prin : C. Dobrogeanu-Ghe-
rea, D. Pop, Toma Dragu, Al. Nicolau i d-soara dr. Ecaterina.
Arbare.
Din strainatate sunt : Gheorghe Grigorovici, deputat in
parlamentul austriac, reprezentand partidul social-democrat
din Austria; D. Tutovici, din Serbia; Gh. Dimitrof i Niculae
Dumitrof, reprezentantii socialistilor stamti" din Bulgaria ;
Emanuel Bucinger din Ungaria; un delegat al socialistilor ro-
mani din Ungaria.
Biroul congresului e astfel campus: presedinte dr. C. Ra-
kovski, vice-presedinti Toma Dragu i Costica Ionescu ; secre-
tari Al. Nicolau si C. C. Petrescu.
Congresul a durat doua zile.
La teatrul Comoedia" joaca o trupa sub directiunea
d-lui Victor Eftimiu. Intre alte piese s'a jucat i Cobzarul" de
d-ra Elena Vacarescu.
Fiind jucata fairä asentimentul autoarei, d-ra Vacarescu
trimite unui avocat din Bucuresti urmatoarea scrisoare, care
face zgomot In lumea intelectualilor.
Va. cer sa interveniti din rasputeri i sä spuneti tuturor
celor din tara cat am fost de indullgenta afland de Indrasneala
neauzita a teatrului Comedia" care a reprezentat o versiune a
Cobzarului", In dispretul tuturor drepturilor literare i res-
pectul ce se cuvine unei femei care a Mout ceva pentru tara ei.
Fara s6. ma previe, nu cu o scrisoare, dar macar cu o te-
legrama d. Victor Eftimiu s'a folosit In mod rusinos de numele
meu punandu-I fara voe pe afise si denaturand o opera care
nu-mi apartine cleat pe jumatate si pe car visam sa o re-

www.dacoromanica.ro
 96

prezint In fata iubitilor mei compatrioti cu o grija demna si de

daln4i1 0 de dragostea cu care intaia scenä din lunie, Opera mare
din Paris. a montat in fata publicului d'aici intaia opera roma-
neasca.
VA, rog ca atat in Rampa cat si in Aclevelrul, sä aratati
surpriza mea dureroasä fata de asemenea proceduri i s auati
toate masurile in numele meu, pentru ca scandalul sa inceteze.
Societatea autorilor dramatici, cari se ocupa de afacerile noas-
tre i casa de editura proprietara livretului, au si facut ac-
tele de darea in judecata a d-lui Eftimiu i comp. si Ii vor face
CS plateasca scump odioasa lor sarlatanie.
Va rog sä repetati Inca ()data ca pana azi cand ne-au sosit
ziarele din Vara, n'am stiut nimic de procedeurile d-lui Eftimiu
si ca nu gasesc destule cuvinte ca sa ant toata micimea unor
asemenea procedeuri.
Mi-am inchipuit intodeauna Ca meritam mai mult dela
compatriotii mei.
Mii de amintiri. etc
Elena Mceirescu
Spre a intoarce vizita d-lui Felix Roussel,d. Matache Do-
brescu, primarul Capita lei, iusotit de o delegatiune s'a dus la
Paris. Acum presedinte al Consiliului comunal nu mai e d.
Roussel ci d. Galli. Renrezentantii orasului Bucuresti s'au bucu-
rat de o foarte frumoasa i cordialä primire.
Reintors la Bucuresti, d. Dobrescu convoaca Consiliul co-
rnunal i relateaza primirea stralucita ce a avut
In aceiasi sedinta se hotaraste darimarea localului prima -

riei. Primarul arata c. planul d-lui architect Antonescu, pentru

noul local, plan care a primit aprobarea, a fost depus.
Barbu Delavrancea citeste comitetului teatral o mica
piesa, comedia .,Hagi Tudose". Interpretit vor fi d-nii: I. Bre-
zeanu, Tony Bulandra, I. Livescu, d-nele Maria Ciucurescu,
Giurgea, Eugenia Ciucurescu i d-ra Macr3.
In Balcani situatia se Inraeste. Italienii reincep bombar-
darea Dardanelelor, turcii Inchid stramtoarea. Popoarele din
Peninsula balcanica incep sä fiarba. ..Agentia Romanr anunta

www.dacoromanica.ro
 97

ca 34.000 muntenegreni au fost concentrati la frontiera ; apoi

ca 60.000 rusi au fost concentrati la granita asiatica a Turciei.
In Macedonia atentatele se succed fära intrerunere.
La 11 August, contele Berchtold, cancelarul Austro-Un-
gariei, vine la Sinaia, unde are o lunga, intrevedere cu Regele
Carol.
Contele Berchtold a facut o propunere fata de framanita-
rile din Peninsula.. Dansul a propus ca Marile Puteri sa inter-
vina in Turcia spre a pacifica Albania si Macedonia. Presa aus-
triaca spune ca. nu ar fi vorba de o interventie lithara.. ci nu-
mai de una diplomatica..
Propunerea contelui Berchtold e viu discutata pretutin-
deni, insa Franca i Rusia, ca i Turcia, de altfel, nu. o primesc
favorabil.
Diplomatda europeana, simte Ca. un ceas gray se apropie.
Italia, cu agresiunea ei in contra Turciei, a pus focal la pulbe-
re si acum toate statele balcanice incep sa se miste. De altfel,
toate aceste state se pregateau de ani de zile spre a sari asu-
pra Turciei. Rusia era la alatele bor.
Razboiul balcanic incene
Mai intai dd. semnalul Muntenegrul. Familia regala a Mun-
tenegrului fiind inrudita cu familia regala italiana Lce o de-
monstratie impotriva Turciei, mobilizand putinele ei orte
ameninta sa intervie in Albania.
Apoi este Bulgaria. In Bulgaria fierberea incepe sa, creascal.
Guvernul bullgarsub cuvant ca face manevre de toanma. con-
ccntreaza dela incenutul lui Septembrie, 50.000 oameni langa
Sumla. Aceasta concentrare de forte provoaca, mare neliniste
pretutindeni. dar mai cu seama in Romania. 0 parte a nresei
incepe sa semnaleze pericolul bulgar; unele ziare vorbesc chiar
de posibilitatea unei interventii militare a Romaniei in conflict.
Regele Carol, presimtind Ca situatia poate deveni grava, din
ceas in ceas i inarmat cu informatiile pe care le are din stra-
inatate, chiama pe Maiorescu, i repeta dorinta ca partidul
conservator O. fie reintregit. Maiorescu ajunsese aproape la
intelegere cu Take Ionesscu; toata grija o avea nurnai din
partea lui Carp si a lui Filipescu, cari se impotriveau. Grija cea
VoL IV. 7

www.dacoromanica.ro
 98

mare era ca Take Ionescu sa nu incalece partidul conservator.

Regele exprima dorinta s& vada pe Filipescu. Filipescu are
audienta ala Sinaia 1 acolo Carol I face apel la patriotismul sau,
de rtoti recunoscut, spunandu-i ca, In fata gravelor imprejurari
in care s'ar putea gasi taxa cat de curand, fiecare trebue s5.
faca jertfe Si abnegatie. Fata de staruinta regelui, Filipescu ce-
deaza.

Manevrele bulgare, destinate a se desfasura in regiunea

Sumlei, nelinistesc cercurile noastre politice. Cum e usor de
inteles ca aceste manevre sunt numai un pretext, dar sunt in
realitate o amenintare in contra Turciei, guvernul roman, dupa
cererea regelui, hotaraste manevre in Dobrogea.
De indata ce trupele bulgare s'au concentra langa. cetatea
Sunda in numar de vreo 50.000 oameni, regimentele romanesti
incep sa fie trimise din toate partile catre Dobrogea.
I.ai. timpul acesta procesul intre primaria Capitalei si
noua societate a tramvaielor comunale continua. Avocatul pri-
mariei, Nicolae Fleva, cere Curt.ei de casatie sä stramute, pentru
rnotiv de suspiciune, procesul, dela Curtea de apel din Bucu-
rest, la o alta, Curte. In ziva judecatei apare in instanta primul
presedinte Bagdat pentru csa sa prezideze el insusi. Avocatul
primäriei cere ca Bagdat sa fie recuzat, deoarece s'a rostit in
acest proces dand drerrtate Societatii tramvaelar. Curtea, cu 5
voturi contra 4, respinge acuzarea. Cu aceiasi majoritate res-
pinge i stramutarea procesului.
Cand s'a judecat recuzarea, unul clintre consilieri a spus
primului presedinte :
Rau ia facut Fleva cä te-a recuzat, dar rau ai facut
d-ta ca ai intrat sä judeci. Eu am respins recuzarea. numai din
deferent& pentru primul presedinte.
Consilierul F1ai1ain s'a recuzat singur numai fiindca po-
seda o singura actiune a societatii tramvaelor.
Situatia extern& devine grava.
Manevrele armatei romane, care trebuiau sa se faca in Do-
brogea, sunt deodata contramandate. Bulgaria, care vede in a-

www.dacoromanica.ro
 99

ceste manevre o amenintare directa, face urgente demersuri la

Bu.curesti. liii acela..s timp intervine 1 Rusia, care nu vede cu
ochi buni gestul RonLaniei.
Fga de aceste interventi i presiuni, In ziva de 15 Septerrt-
brie manevrele dobrogene sunt contramandate sub cuvant ca
apele Dunarei venind prea marl nu s'ar mai putea executa tema
trecerei Dunarei. Manevrele se vor executa totus intre Bucuresti
si Predeal.
In legatura cu aceste manevre un incident duireros aruna
jalea In tara si In special in lagärul trupelor concentrate. Sa-
lupa Trotus" se scufunda. pe Dunäre, In noaptea de 16 Septem-
brie, fiind lovita de atre vaporul unguresc de pasageri Sze-
cheny Istvan".
Salupa mergea cu luminile stinse, and deodata. a fost lo-
vita la mijloc de atre vaporul unguresc. salupa se intorcea de
la Harsova cu aprovizionare i ofiterii batalionului de pioneri.
Au pierit In valuri unii din cei mai buni ofiteri specialist ai
nostri, anume : colonelul Stoenescu Lascar, maiorul Grigoratie
Gheorghe, capitanii Bancila Stefan, Popescu Anastase, Nicu-
aescu P. Ioan, medicul locotenent Zlatescu, subloct. chemat
temporal, Calinescu loan i sub-locot. In rezerva, Vartan I. in-
giner, medicul sub-locot. Paianu si 8 soldati. Au fost salvati :
locc,t. Petrescu Anastase, sub-locot. Iacovache N.. plutonierii
Sava Gh. i Gaicu Nicolae, plutonierul pilot Simon Ef timie pi
sergentul Herescu Nicolae.
Pierderea pentru armata roman& a fost foarte simtitoare.
Deodata, ifa 17 Septembrie, isbucneste bomba : Bulgaria
a demetat mobilizarea generall, iar la Sofia a fost proclamata
starea de asediu.
Cercurile politice In Bucuresti sunst dezorientate. Desi se
curiostea cä situartia e plina de Ingrijorari, totusi nimeni nu se
astepta la o atat de repede isbucnire a focului. Telegramele so-
site In Bucuresti in cursul noptei anunta ca Bulgaria, Serbia,
Grecia si Muntenegrul vor adresa, in acelas timp, un ultimatum
Turciei. UItimatum-ul impune reformele i conditile de impa-
care a Macedemiel.

www.dacoromanica.ro
 100

Legatiunea bulgara din Bucuresti public& urm&torul comu-

nicat : Mobilizarea general& a armatei bulgare fiind decretat&
supusii bulgari din rezerva armatei bulgare precum i tinerii de
19 ani impliniti, aunt invitald a pleca imediat in Bulgaria".
Legaitiunea Serbiei chiamä de asemenea pe toti supusii
sarbi s& piece de indata in patrie i s& se prezinte la garnizoa-
nele respective.
La Turtucaia, unde locuesc multi supusi ai Bulgariei, ordi-
nul de mobilizare e primit cu entuziasm iar cartierul turcese e
devastat.
Mobilizarea este decretata, si in Serbia. 0 telegram& din
eursul noptei anunt& ca si la Atena s'a declarat mobilizarea.
In ziva de 18 Septembrie, la ora 8 dimineata, consiiul de
ministri al Turciei se intruneste si, fata de mobilizarea general&
a statelor crestine din Balcani, ordona, la randul sau, mobiliza-
rea general& a armatei turcesti.
Toate aceste stiri sosese una dupa alta in Bucuresti, uncle
manse agitatia. Telegramele anuntä ca Rusia a concentrat la
granit& 2 corpuri de armata, apoi Austria a mobilizat corpu-
rile 12 si 17 trimitandu-le la granita Serbiei.
La 20 Septembrie ziarele bucurestene public& telegrama
care spune cä intaia cioenire s'a produs intre Turd i Sarbi.
La miezul noptei 300 soldati tune au trecut granita Serbiei in-
tre Bocsa j Frania; o lupta crancenä s'a incins cu soadatii
sarbi. Turcii, spunea o telegnama, din Viena, au avut 30 morti
si un numär de raniti, iar &Arbil 8 morti si 18 raniti.
Desi diplomatii fac inca sfortari disperate ca s& mentie pa-
cea, totus in uncle cercuri politice bine informate, se asigura cä
r&zboiul va izbucni cat de curand.
Fierberea creste la Bucuresti din cauza numeroaselor tele-
grame de senzatie smite din Berlin. Una din aCeste telegrame
anunta ca la bursa berlineza. s'a svonit cä Romania a primi
un mandat de intervenire in conflictul din Balcani spre a inlla-
tura r&zboiul. Alta telegram& vesteste ca ziarul Lokal-Anzei-
ger" scrie cum ca Romania a promis Turciei sl-i vie in ajutor
cu armele in caz cand va fi atacatt.
La 22 Septembrie o telegram& din Paris anunta. c& trupele,
bulgare au trecut granita si au navalit pe teritoriul turcesc.

www.dacoromanica.ro
 101

Fa45, cu aceastä stire i cu toate informatiile grave venite

din afar& in ultimile 24 de ore, consiliul de ministri este con-
vocat la Sinaia sub presedintia Regelui. Regele Carol I spune ca
razboiul poate fi privit ca i inceput, de aceea cere lui Maiorescu
sa realizeze cat de repede concentrarea conservatoare cu Take
Ionescu.
Ziarele publica cum ca concentrarea conservatoare este un
fapt ea si indeplinit, unele din ele -- in special cele in flegatura
ru Take Ionescu, afirma Ca noul guvern va fi prezidat de
catre Petre Carp cu Take Ionescu la ministerul de interne.
Toate stirile din cele mai autorizate izvoare, spun ca concentra-
rea se va face sub presedintia lui Carp.
Pe cand tratativele urmeaza. si se asteapta constituirea nou-
lui guvern, Muntenegrul este primul Stat balcanic care deolara
razboi Turciei.
Fapt dernn de notat pentru filozofia Istoriei: Muntenegrul
este intaiul Stat care declara razboiul 1 aprinde focul in Bal-
cani, dar dintre statele balcanice tot Muntenegrul este acela
care, la sfarsitufl marei conflagratiuni europene, Ii pierde inde-
pendenta.
La 25 Septembrie, Muntenegrul declara razboiul, iar trupele
muntenegrene tree imediat granita. La Berana se d5, Intáia
luptä : telegramele din Constantinopol anunta cá muntenegre-
nii au fost respinsi cu pierderi mari.
Pe cand Capita la e in fierbere din cauza editiilor ziare-
lor ce apar neincetat cu stiri Iin cele mai nelinistitoare, Main-
tea Curtei de Apel, sectia II-a, se infatiseaza procesul comunei
Bucuresti cu Societatea tramvaelor. Un nou advocat al comunei
este Matei Cantacuzino, profesor la facultatea de dreg& din
Iasi i unul dintre cei mai apreciati juristi.
Dupa deschiderea sedintei, svocatii Comunei recuza pe doi
dintre judecatori, pe d-nii D. Dobrescu i Stefan Urlateanu, dar
Curtea respinge recuzarea. Atunci Matet Cantacuzino, in nu-
mele sau si al celorlalti avocati ai Comunei: d-nii Nicolae neva,
Petre Missir i Rosenthal, depune declaratia c5 de oarece recu-

www.dacoromanica.ro
 102

zarea a fost respinsa, ei se retrag din instant i refuza sa, mai

apere comma.
Curtea respinge opozitia Comunei i o condamna .la 200 lei
cheltueli de judecata catre Societatea tramvaelor. Cu acest act
s'a incheiat chestia tramvaelor.
Face senzatie o telegrama a Reginei Elisabeta trimisa se-
natoruflui francez d'Estovrnelles de Constant. Cand Muntene-
grul a declarat razboi Turciei, d'Estournelles de Constant, un
mare apostol al pacei, a trimis regelui Nikita al Muntenegrului
o scrisoare prin care protesta impotriva declardrii razboiului.
Regina Elisabeta, care cunostea bine pe senatorul francez, i-a
trimis atunci urmatoarea telegrama:
Intreaga lume moral& i just& va va invidia pentru curajul
barbatesc despre care dati o dovada stralucita In scrisoarea
d-voastra., conceputa in termeni atat de potriviti.
Va felicit pentru aceastä dovada despre marinimia d-voas-
tiiä sufleteasca".
CARMEN SYLVA

tirile nelinistitoare se succed din ora in ora. Cu titluri

mari cari anunta ca Bulgaria ne provoaca, ziarele spun ca va-
porul romanesc Principesa Maria" a fost perchezitionat si re-
tinut de Bulgari in portul Varna. Emotia e mare la Bucuresti
In toatä taxa. Fata cu fierberea care creste i temandu-se de o
explozie publica, ministrul nostru de externe trimite la Sofia
urmatoarea nota. :
Guvernul a fost in4iintat de serviCiul maritim, ca vapo-
rul Principesa Maria" a fost oprit de a parasi Varna de catre
autoritatile bulgare.
Guvernul a dat hnediat instructiuni legatiunei romane la
Sofia sa ceaca, absoluta libertate a vaselor, protestand contra a-
cestui fapt contra tuturor regulelor internationale".
Ziarele oficioase din Bucuresti scriu ca bulgarii, afland ca
pe vaporul romanesc s'ar fi refugiat un numär de turd din Var-
na, oprise vasul care, Irma, in urma interventiei guvernului ro-
man. a fost liberat sa plece.

www.dacoromanica.ro
 103

In tiara sentimentul public creste lmpotriva Bulgariei, asa

ca mare parte a opiniei publice incepe sal ceara o interventie
militara in Bulgaria.
La 4 Octombrie toate State le balcanice declara razboi
Turciei.
Tarul Ferdinand al Bulgariei adreseaza, un manifest po-
porului bulgar in care aminteste cum ca Bulgaria a fost odata
sub protectia Rusilor. DA& fraza din manifest :
Tari pe aceste simpatii, valorosii soldati bulgari sa-si aduca
aminte de actele eroice ale parintilor l stramosilor lor si de
vitejia protectorilor lot, liberatorii rusi, i sà zboare din victorie
In victorie".
La Bucuresti face o foarte urita impresie actul de ingratitu-
dine al tarului bulgar. Pomenind de protectoratul rusesc si de
luptele rusilor pentru liberarea Bulgariei, nu are nici un cuvant
pentru armata roman& care la Plevna 31-a varsat sangeie pen-
tru liberarea Bulgariei cat si pentru salvarea prestigiului arma-
tei rusesti.
Aceasta dovada de neprietenie mareste, Inca, sentimentul
ostil al Romanilor cari simt ce i-ar astepta din partea unei Bul-
garii mai puternice.
Izbucnirea räzboiului general In Balcani grabeste con-
centrarea conservatoare.
Take Ionescu, Intre alte conditiuni puse, prezinta I pe
aceea ca Petre Carp sa faca declaratii care A. permit& reluarea
bunelor raporturi cu partidul liberal. Se cerea deci lui Carp re-
tractari care at fi fost egale cu scuzele, dar Carp n'a putut
primi aceasta umilinta. Din aceasta cauza concentrarea a in-
tampinat mari greutati.
Daca concentrarea ar fi reusit dupa conditia pusa de Take
Ionescu, noul minister trebuia sa fie prezidat de Carp, dar fiind
ca Petre Carp a refuzat sa se retracteze, In cele din urma tot
Titu Maiorescu a luat preseclintia.
Conservatorii i junimistii fac marl staruinte pe langa
Carp, ca sa mai lase din intransigentd, dar Carp rarnane ne-
zguduit i pierde astfel situatia din mama. In curand va trebui
sã piarda 1 sefia partidului. In adevär, vazand ea parerile tale

www.dacoromanica.ro
 104

nu pot triumf a, Petre Carp se demite dela sefia partidului con-

servator si trimite ziarelor partidului textul demisiei sale.
Zän&ceala este general& ir4 partid.
Theodor Rosetti, ministrul de finante. spre a gräbi solutio-
narea crizei, demisioneaz& din guvern ; pe de alta parte Nicu
Filipeseu se declard ostil concentrarei f&r& Petre Carp.
Criza sefiei din partidul conservator compile& situatia. Va-
zand ca, nu sa poate realiza concentrarea, se ventileaza. ideea u-
nui cabinet liberal, zvon care pune exasperare in fandurile con-
servatoare.
Intransigenta. lui Carp si faptul c& niajoritatea partidului e
solidar& cu el, contribue ca sortii concentrarei s& seada. Situa-
tia se aratä inc& si mai turbure cand ziarul J.4a Roumanie",
organ al lui Take Ionescu, public& urmatorul comunicat :
Publieul, primind cu prea mult& usurint& toaite tirile ce
i se dau, ne vedem nevoiti a-a preveni, cu privire la cele relative
la incerearile unei intelegeri intre partidud conservator-demo-
crat si partidul conservator.
Dificultatile pe care le intampina aceste incercAri sunt ast-
fel ea, in acest moment, e mai probabil ca nimic nu va putea
izbuti".
Ziarele lui Take Ionescu anuntau, in acelas thnp, c& regi-
mul conservator va trebui s& plece si c& Ionel Bratianu va fi
chemat sà formeze auvernul.
Dar in partidul conservator fierberea e mare. Se anunt& Oa,
daca regele va acorda lui Bratianu misiunea de a forma cabi-
netul, conservatorii se vor deda la mari agitatiuni, nu vor in-
tra in parlament si vor stobori in stracia. La extremitate vor
putea admite un minister sub nresedintia lui Emil Costinescu.
Insä un minister Braitianu niciodat&.
Concentrarea conservatoare e p&rasita definitiv. Refuzul
lui Petre Carp de a o patrona si demisia sa dela sefia partidului
conservator, au omorit reintregirea partidului. Acum e prezen-
tat& alta formula care sä zadarniceasea venirea unui guvern
liberal. Se propune un guvern de colaborare intre conservatori
si conservatorii democrati sub presedintia lui Titu Maiorescu.
Colaborarea reuseste. Ministerul este astf el compus : Titu

www.dacoromanica.ro
 105

Maiorescu, presedinte i externe; Take Ionescu, interne; Al.

Marghiloman, finante; Nicu Filipescu, domeniile; C. Disescu.
instructia; Al. Baclarau, lucrarile publice; M. Cantacuzino, jus-
titia; N. Xenopol, industria; generaluIl Hdrjeu, razboiul.
Conclitiile colaborarei sunt :
Cele doua particle vor desenma un numar egal de candidati
pentru CameM i Senat i un nu/liar egal de prefecti.
Gheorghe Cantacuzino va fi presedinte al Senatului si C.
Cantacuzino-Pascanu presedinte al Camerei.
Prefect al politiei kneazul D. Moruzi. La primarie, pana la
rezolvarea definitiva a chestiei tramvaelor, va veni doctorul C.
Istrati, dupa. aceea va fi primar Grigore Cantacuzino.
Parlarnentul va fi imediat dizolvat, pentru ca alegerile sa
se poata, face in termenul cel mai scurt prevazat de Constitutie,
adica trei saptämani.
Dar si asupra acestei combinatii au Lost dificultatd deoarece
Nicu Filipescu cerea ca sä aiba ministerul de razboi dar s'a im-
potrivit Take Ioneseu care a cerut ca ministru de razboi A. fie
un general in activitate clesemnat de rege.
Aceasta combinatie consfintea, prin urmare, existenta celui
d'al treilea partid pe care regele Carol I 1-a admis cu cea mai
mare parere de rail.
Imediat dupa, constituirea noului guvern, regele invitä In
Sinaia pe Petre Carp. Voind sä vorbeasca despre politica in-
ferna, Petre Carp a raspuns regelui cä aceasta politica nu-1 mai
intereseaza de loc si este cu totul hotarit sa nu se mai ocupe
de ea.
Carp e cu totul ostil noului minister. Ceea ce-1 amaraste
mai ales e faptul ea, Alexandru Marghiloman. pe care-1 3ocotea
devotat lui, pe care-1 pregatea ca sa-i fie mostenitor politic, 1-a
pa,räsit si a intrat in guvern impotriva dorintei sale.
Marghiloman, care starnise chestia trarnvaelor, Marghilo-
man, care pricinuise caderea cabinetului Carp, Marghiloman,
pe care Carp nu a voit sa-1 dezaprobe Si sO-1 debarce, ea toate
stäruintele facute pe langa, i, Marghilornan pentru care Carp
a pierdut i guvernul i situatia, revenea la putere, far& a tine

www.dacoromanica.ro
 106

seam& ca seful sau ramanea pe dinafara. Pe Carp aceastä de-

ceptie 1-a durut mai mult decat celelalte infrangeri politico.
Camerele sunt dizolvate irnediat. Alegerile sunt fixate
dela 8 la 18 Noembrie. Noul parlament se va deschide la 26
Noembrie.
Alexandru Davila este numit director general al Teatrelor,
Nicolae Gosacescu este numit director general al Postelor i Te-
Iegrafelor, dr. Mina Minovici e numit director general al Servi-
ciului sanitan Comisiunea interimara a Comunei Bucuresti e
compusa din: dr. C. Istrati presedinte, iar membri Mircea Poe-
naru-Bordea, N. Lahovari, Virgil Voreas, dr. Mendonide.
Colaborarea s'a facut in cele mai triste conditduni. Petre
Carp, seful partidului, nu si-a dat agrementul, a ramas cu ho-
tarire potrivnic, n'a recunoscut actul indeplinit i nici n'a voit
sä calce nici o singura, data in noul parlament.
Nicu Filipescu, silit de prieteni, de rege si de, Malorescu, a
primit sa intre in minister Ins& in sufletul sau a ramas dus-
man lui Take Ionescu, pe care la o intrunire publica din Cra-
iova Iii poreclise : Sloim cu aere de Cesar".
L-am vazut in ziva cand a depus juramantul si era furios
in contra lui insusi fiindca primise un portofoliu.
L-am asteptat in redactia ziarului Epoca" din str. Acade-
miei sä se intoarca. dela Palat. Pe la orele 7 intra ca o furtuna
pe usa, imbracat in frac si cu decoratii pe piept. Jurase.
Cum 1-am vazut am Inceput sä-1 zeflemisesc.
Asa da, inteleg si eu. La Camera are sa-ti stea de mi-
mine intre BWarau i Xenopol !
Vorbele acestea aveau rostul lor. Daca cititorii Is1 mai
aduc aminte ce au citit mai de mult, n'au uitat, fireste, cä cu
multi ani mai inainte, Filipescu, dimpreuna cu prietenul sau
Alecu Bals, au intrat In casa lui Xenopol, 1-au insultat l lo-
vit. Mai tarziu In Camera, A. Badarau hind ministru de jus-
titie In cabinetul Caniacuzino, Filipescu 1-a insultat In sedinta
Camerei, numindu-1 : bandit.
La vorbele mele, Fiipescu se face rosu ca racui, ochii i se
bolboseaza i 'mi raspunde :

www.dacoromanica.ro
 107

Maid ne vom prezenta in fata Camerei, te rog s. ma

interpelezi i sä nitt intrebi pentru ce stau intre Badarau si
Xenopol, iar eu am. sa-li rUpund ca ceeace am. facut e o por-
carie.
Filipescu nu spunea o vorba goala, nu era o bravada, Fi-
lipescu era in stare sa raspunda astfel.
In realitate trei sferturi din partidul conservator erau ne-
multumite de colaborare.
Costa Arian, panA ieri ministru al instrucCiei, era ne:
mangdiat ca a ramas pe dinafara. L-am vazut a doua zi dupa
constituirea cabinetului de colaborare ; era cu totul ostil corn-
binatiet Ultimul sail act ca ministru fusese inaugurarea pa-
latului Sinodal in curtea bisericei Antim.
De cum a intrat in guvern la 1910 avusese pe brace scan-
dafful bisericesc Safirin-Atanase. Vazandu-1 asa de amarit ii
spui
Domnule Arlon, popii 64tia nu Ci-au purtat noroc. De
altfel esti In regula cu religia crestina.
Da de ce'mi spui asta ?
Negresit, ne nastem cu popa la botez si murim cu popa
la cap.
Cu o singura deosebire, imi spune el : eu n'am murit
Inca.
Pentru nenorocul lui, Costica Arlon a mai fost odata
ministru in cabinetul Marghiloman, sub ocupacia germana.
0 telegrama din New-York anung cä dupa o lupta, e-
lectorala crancena, a fost ales presedinte al Stateilor-Unite Wo-
odrow Wilson. Acest om, reales presedinte a doua, oara in 1915,
trebuia sä joace un rol de frunte in marele razboiu mondial,
sa alerge cu toate forCele tb.irei sale in contra Germaniei i sa
lase In istorie un nume nepieritor. Liga NaCiunilor este opera
conceptiei sale.
La teatrul National o premiera din literatura roma-
neasca.
La 1912, piesele originate romknesti nu prea aveau trecere

www.dacoromanica.ro
 108

la Teatrul National. Repertoriul era compus in mare majori-

tate din piese traduse din toate literaturile straine ; rare ori
Ole o pies& romaneasca aparea pe scena, de cele mai multe
ori cu un succes mediocru.
Un numar de scriitori incep lupta. Pe de o parte piesele
originale se inmultnisc, pe de altä parte o campanie hotarata
se face pentru ca, Teatrul National, cel putin, sa fie o scena
nationala, in tot intelesul cuvantului. Irina clintre acei, cari
au luptat mai hotarat pentru aceasta cucerire a fost fratele
meu Ion Bacalbasa, fost pana in luna din urma director ge-
neral al Teatrului National din Bucurasti.
Pe la sfärsitul lui Octombrie se joaca o premiera origi-
nald Visul lui Ali", poema fantastica in 8 icoane i in yen-
suri de Mimes, Demetriad.
Aceasta piesä, o feerie, n'a avut un prea mare suc-
ces. Luat din lumea orientala si a basmelor din O mie
una de nopti", subiectul n'a interesat, desi piesa era frumos
versificata i cu oarecare fast push In scena.
Mircea Demetriad era fiul unui bun actor Costache De-
metriad. In colaborare cu fratele meu Ion mai scrisese o piesa,
luata tot din lumea orientului mai apropiat : Fratii Asan".
Teatrul National se gasea atunci in epoca incercarilor sfi-
icioase, spre a pasi dela regimul pieselor traduse la epoca Die-
selor originale.
In timpul acesta rezuItatul razboiului balcanic incepe
sa se afirme. Turcii, batuti pretutindeni, batuti de bulgari in-
tr'o serie de batalii i definitiv in marea Mane dela Lule Bur-
gas, batuti de sarbi in marea batälie dela Curnanova, batuti
de muntenegreni si de greci, cari ocupa. Salonicul, se retrag in
dosul liniilor dela Ceatalgea, dupa ce au pierdut Adrianopolul.
In Bucuresti atat lumea politica cat i marele public, in-
cep A, fie nelinistiti, marile izbanzi ale bulgarilor, rnai ales,
provoaca ingrijorari, asa ca in presä apar semnele acestei stari
de spirit.
Temerea generala este ca o Bulgarie mare va .:evendica
Dobrogea, iar Dobrogea, lipsita cu totul de o granita strate-
gica va fi cu usurinta invadata i cucerith de bulgari.

www.dacoromanica.ro
 109

0 noua catastrola pe Dunare emptioneaza cu drept cu-

vant publicul din Bucuresti. Salupa Teleorman" a trupei de
graniceri s'a seufundat pornind spre Ostrov cu 40 graniceri,
spre a schimba garnizoana din acel punct. S'au inecat 45 °la-
ment Vasul G'a inecat la 150 metri de mal si la distanta de
300 metri de podul dela Cernavoda. Apa era acolo adanca de
8 metri.
In tart si in BucuKesti sunt clouä preocupari man :
razboiul balcanic i alegerile. Suntem in plina perioadä elec-
toralä.
Trupele bulgare victorioase au ajuns la Ceatalgea, insa aci
sunt oprite, nu atat de armata turca, cat de diplornatie. Ma-
rile Puteri intervin.
Visul tarului bulgar Ferdinand este a intre vietorios in
Constantinopol i sä fie uns tar al Bulgariei niari in catedrala
Sfintei Sofil, dar Rusia nu poate primi acest deznodamant. De-
si a ineurajat si a ajutat .statele baleanice ea s& infranga Tur-
cia, Marea Rusie nu. poate admite, ca eel dintai suveran crestin
care sa puma piciorul in Constantinopolul cucerit dela turci
dupa patni secole i jumatate, A. fie un mic print bulgar.
Si Rusia avea visul ei, Rusia, care de douä secole lupta
pentru dezrobirea popoarelor crestine, n'a facut toate aeeste
jertfe decat spre a se apropia de Constantinopol. Un Tar al
Rusiei trebuia sa intre cel dintai In capitala fostului Bizant
sa primeasca unsoarea in biserica Sfintei Sofii. De aceea cli-
plomatia rusa pune piciorul in prag i interzice lui Ferdinand
de a trece mai departe de Ceataigea,
De acum in colp va incepe, pe de-o parte jocul nesfarsit
al diplomatilor, pe de alta parte curtea neineetata De care o va
face Rusia Romaniei.
Intaiul aet sernnificativ este bastonul de maresal pe care
Tarul 11 trirnite Regelui Carol. Faptul cä acest baston a fost
adus de care Marele Duce Nicolae, unchiul Tarului, adaoga
la importanta i semnificatia actului. Vazand aerele de gran-
doare ale Regelui bulgar, Rusia vrea sa-1 micsoreze l sa-1 in-
,

timideze prin toate manilestarile de simpatie faeute Romaniei.

www.dacoromanica.ro
 110

Perfidia diplomatiei rusesti nu are, Ina., influent& asupra Re-

gelui Carol, ai carei ochi 0 al caruia suflet sunt atintiti asu-
pra Berlinului.
Pe cand Europa fierbe de griji si de nedumeriri, pe cand
in unele ziare apar articole care poarta titlul. : Pericolul unui
razboi european", in Bucuresti campania electoral& este in toi.
Ministerul de colaborare merge foaxte greu, intre conser-
vatori Si takisti nu este hici o simpatie, cele doua partide in
colaborare stau alatun ca doi caini dusmani cari isi arata tot
timpul coltii.
Petre Carp, Tarna.s pe din afara, nici nu vrea sa auda de
candidatura i sta retras sub cortul s&u. De fapt el nu mai
e seful partidului, fiindca nu mai are nici o actiune asupra
lui. Acea.sta situatie 11 umileste i II indarjeste impotriva ace-
lor partizani cari i-au creat aceasta umilinta.
Campania electoral& e far& violente, dar dusmanoasa. In-
tre liberal! i takisti e duke, ostilitatea e mai mare intre con-
servatori i takisti cari in multe judete se sapa.
Candidaturile au fost 1mpartite pe din doua : Liberalior,
dupa staruintele lui Take Ionescu, ii s'au acordat an numar
de locuri in Camera, si &mat, ceeace nu i-a impiedecat sa can-
dideze deosebit in toat& tara. In unele judete unii takisti au
votat pentru candidatii liberali in contra conservatorilor, ast-
fel cä la urma au intrat in Camera mai multi partizani ai lui
Take Ionescu decat comervatori.
Filipescu, care este tinut in curent cu tot ce se petrece,
spumega.
Ziaxul Adevärul", care se inspira dela Take Ionescu, a-
nunta ca Filipescu e cu totul nernultumit de situatie i cä va
iesi in curand din minister spre a laza locul lui C. C. Arlon.
A doua zi Epoca", organul liii Filipescu, releva stirea Si
nu contesta. Epoca" spune, ca Filipescu a intrat numai pro-
vizoriu in guvern, a a intrat spre a face hatarul lui Maio-
rescu i ca nu va Tamane cleat atat tirnp cat Maiorescu 11 vs.
sili sä stea.
Binednteles frecaturile dintre cele douä fractiuni cresc.

www.dacoromanica.ro
 111

Intr'o zi, intru in cabinetul de lucru acasa. la Filipescu. n

gasesc rosu la fata, surescitat. In camera mai era si doctorul
Giani. Filipescu cum ma vede imi intinde un petec de hartie
si-mi spune :
Citeste !
Era o telegrama pe care o trbnetea la Tg.-Jiu unui domn
Stolojan, daca nu ma insel, care rasturnase comitetul parti-
dului conservator din Gorj, prezidat de Grigore Saftoiu, luase
cu asalt localul clubului si se instalase in locul sau cu alt co-
mitet. In urnia noul comitet a trimis lui Filipescu o telegrama
prin care Ii anunta evenimentul si-1 asigura de tot devotamen-
tul membrilor care-I cornpuneau.
Fiipescu a sarit in sus. Pe de-o parte Saftoiu era agrea-
tul sau, pe de alta parte era informat cä oamenii din noul co-
mitet lucrau in contra candidatului sustinut de el la colegiul
al treilea,, d. Hortopan. Irnediat, far& multa gandire, a scris
telegrama pe peticul de hartie pe care rni 1-a pus in mana.
Telegrama suna cam astfel. Randul intai insa, este au-
tentic :
Domnului Stolojan (?)
Suntefi niste caraghiosi ! Nu va dau voie sä inlocuiti co-
mitetul prezidat de Grigore Saftoiu, etc.
Semnat : Nicolae Filipescu
Am citit si am ras.
De ce razi, ma Intreba.
Bineinteles n'ai sa tnimit4 aceasta telegraraa desohis !
Da de ce nu ? Da de ce nu ?... Si se uita furios i vanat
la mine.
Am Inteles ca e de prisos sä mai stand. Cine putea con-
cepe ca un ministru sa trimeata o telegrama deschisAJ conce-
put& in acei termeni injuriosi ?
Dar Nicu Filipescu era unic In felul sari.
Alegerile colegiului I pentru Camera dau urmatorul re-
zultat : 32 conservatocri, 25 dernocrati si 17 liberali.
In multe judete trageri pe sfoara i conservatorii batuti
de liberali. La Bucuresti sunt alesi d-nii M. Antonescu §1 Bar-

www.dacoromanica.ro
 112

bu Paltineanu, takisti ; I. Mittlineu si Virgil Anion, conserva-

tori. lar d. C. Hiotu, al 3-lea candidat conservator, cade in ba-
lotaj cu candidatul independent Ionel Fake Protopopescu, pen-
tru ca la al doilea scrutin sa cad& definitiv.
La colegiul al 2-lea sunt alesi 38 democrat& 13 conserva-
tori si 12 liberali.
In Capitala sunt alesi N. Fleva, independent, apoi I. Th.
Florescu, Victor Ionescu, D. Comsa, Emil Socee si G. Stroeseu
takisti, Constantin Bacalbasa, N. Lahovari i Gheorghe Desliu,
conservatori.
In aceste alegeri Nicolae Iorga a fost ales ca nationalist
la Prahova, iar A. C. Cuza a cazut la Iasi.
La colegiul al 3-lea, au Lost alesi 20 democrati-taki_sti, 16
conservatori a 3 liberali. La acest colegiu in Covurlui a fost
ales si un ziarist, Timoleon Pizani, directorul Epocei", care a
batut pe Nicolae Iorga cu 880 voturi contra 465.
Afara de balotagii, noua Camera cuprindea 84 takisti, 62
conservatori si 35 liberali.
La colegiul I de Senat alesi 24 takisti, 22 conservatori
17 liberali. La Bucuresti sunt alesi Titu Maiorescu si dr. C. Is-
trati.
La colegiul al 2-lea de Senat : 26 conservatori, 16 demo-
crati si 7 liberali : In total in Senat : 45 conservatori, 40 de-
mocrati si 24 liberali.
Emotiunea creste in Bucuresti fiindca se anunta doua
vizite : de o parte generalul de Hotzendorf, seful sbatului ma-
jor al armatel austriace, de alta parte d. Danef, presedintele
Carnerei bulgare.
Generalul austriac este primit de regele Carol intr'o au-
dienta care dureaza 2 ore. Cu acest prilej remite Regelui o
scrisoare autografa a imparatului Frantz Iosef.
Generalul a depus carti de vizità la toti ministrii, la seful
statului major, general Averescu, si la comandantul corpului
2 de arinata general Crainiceanu. Seara i s'a dat un pranz
intim in casa primului ministru Titu Maiorescu.
Bineinteles toate zvonurile de senzabie sunt puse in cir-
culatde ; se vorbeste despre intrarea Austriei in lupta, se Vor-

www.dacoromanica.ro
 113

beste despre cooperarea Romaniei cu armele. Ceeace este ins&

sigur e ca Romania a ajuns acum arbitrul situatiei i ca In
curand Ii va spune ,:,uvantul.
Cercurile politice care inteleg situatia, imping la agitatie.
Un mare meeting este tinut la 18 Noembrie in sala Bailor E-
foriei, organizat de Liga Cultural& si de Societatea macedo-
romana.
Dar, sub presiunea Marilor Puteri, un armistitiu se in-
cheie intre beligeranti. In conditiile armistitiului se spune Ca
tratativele de pace var incepe la Londra in ziva de 29 No-
embrie.
Carpul lui I. L. Caragiale este adus in ar i depus in
biserica Sf. Gheorghe Nou. Funeraliile au fost foart,e impunä-
taare, teat& intelectualitatea bucuresteanä era de fal-ea.
Au vorbit in ordinea urmatoare :
Take Ionescu din partea guvernului, Barbu Delavrancea
din partea generatiei de scriitoii a lui Caragialc ; Sadoveanu
din partea Societatii scriitarilor romani, Mihail Dragomirescu
din partea Universitatei, Procopiu, in numele Sindicatului zia-
ristilor si din partea comitetului Teatrului National din Bu-
curesti i. Alexanclru Davila, directorul Teatrului National. Pan-
glicele au fast tinute de Take Ionescu, Barbu Delavrancea.
Procopiu si A. Davila.
Presedintele Camerei bulgare, cl. Daneff, soseste in Bu-
curesti. La gara de Nord este prirnit de catre personalul legatiei
bulgare.
Am sous ca Romania e, pentru moment, arbitrul situatiu-
nei. Pe eland toate statele balcanice sunt cu fortele militare
sleite in unna crancenului razboi care a condus deocarndata
la armistitiu, Romania sta cu anna la picior i asteapta. D.
Daneff este delegatul Bulgariei la canferinta de pace dela Lon-
dra i, inainte de a se duce In Anglia, a venit la Bucuresti spre
a cunoaste vederile Romaniei. Fiindca Romania a declarat
cum ca, daca nu a intervenit cu armele in razboi, asta nu in-
sem.neaz& c& va ramane neplsatoare la incheerea pacei. Ro-
mania a facut chiar Cunoscute pretentiile sale, ea cere crecti-
Vol. IV.

www.dacoromanica.ro
 114

ficarea granitei dobrogene in asa tel ca Dobrogea sP... nu mai

fie, precum era atunci, la discretia incursiunilor militare
ale Bulgariei.
Tocmai in ziva sosirei d-lui Daneff, ziarele public& inter-
view-ul ce d-sa a acordat corespondentului la Sofia al gazetei
parisiane Le Journal". In ce priveste Romania, d-sa a spus :
Plec inainte de toate, la Bucuresti, uncle sper sa rezolv
divergentele dintre Romania si Bulgaria intr'un tel care s& sa-
tisfaca pe vecinii nostri i s& nu pagubeasc& nici interesele Bul-
gariei".
Vrea s& zic, erau diverginte, iar d. Daneff le marturisea.
Care erau aceste diverginte.
Bulgaria, cu multi ani inainte de izbucnirea räzboiului bal-
canic, revendica Dobrogea. In Bulgaria se constituise chiar o
sociertate munit& Dobrogea" care agita in sensul acesta. In
Dobrogea societatea avea ramificatiuni si f&cand propaganda
vie printre bulgari, anunta apropiata ziva cand Bulgaria, en a-
jutorul Rusiei, va lua Romaniei Dobrogea. In c&rtile de istorie
si de geografie, care erau manualele oficiale in scoli, Dobrogea
figura in limitele statului bulgar.
Dug. Bulgaria. lipsita de prestigiul unor marl victorii mi-
litare i mult mai redusa ca teritorii, era atat de agresiva fat&
de Romania, ce va fi dup& incheierea pdcei care o va inalta
si o va mari ? fat& intrebarea ce-si punea opinia public& la
Bucuresti. i asa lumea, in mod unanim, cerea rectificarea gra-
nitei dobrogene prin alipirea unui teritoriu bulgar, care A, dea
Romaniei o frontier& strategica. Prin urmare, d. Daneff venea
la Bucuresti spre a trata cu guvernul roman asupra acestui
punct. Flinda Bulgaria, care era dispusa sä acorde satisfactii
morale si fagadueli, attic& vorbe", era cu totul impotriva ce-
siunilor teritoriale.
D. Daneff este, de altfel, primit särbätoreste, un dejun ii
este imediat oferit in casa ministrului de externe, iar regele
Carol 11 primeste in audientä.

Petre Carp anuntand cu hortarare intentiunea sa de a

se retrage dela sefia partidului conservator, un numär de ti-

www.dacoromanica.ro
 1/5

neri din partid i a1i intelectuali Ii trimit o adresa de omagiu

prin care se cere batranului barbat de stat ca sä. renuate la
hotararea sa. Inteo zi, o delegatiune a tineretului acastuia se
prezinta acasb. la Carp spre a i-o citi. Delegatiunea e compusä
din urmatoarrele persoane : Victor Baranga, I. Baiulescu, I. F.
Durnitrescu, Rudolf Gheorghiu, P. V. Hanes, Gonzalv Ionescu,
Gr. Ivanceanu, C. Moroianu, Scarlat Marcu (Pioesti), 0. Sta-
nescu-Delar, ing. Urlateanu, Gr. Zisu, Radu Smeureanu.
Dupa citirea adresei Carp a raspuns :
vä multurnesc din suflet pentru magulitoarea manifes-
tatie ce-mi faceti, poate prea magulitoare. Am fost cu con-
stiinta impacata ea in totdeauna mi-am facut datoria si a-ai
dori ca sarnanta aruncatä. de mine, mai de vreme sau mai tar-
ziu, sa prinda i s. produca roade. Doren ca i d-voastra sä
cautati sa Va faceti datoria asa cum am cautat sal mi-o fac
eu. Aceasta ar fi o rasplata pentru mine".
Asa dar nici un cuvant asupra chestiunilor la ordinea zilei,
nici un cuva.nt asupra hotararei sale de a demisiona din frun-
tea partidului conservator:
La sfarsitul lunei Noembrie soseste in Bucuresti Marele
Duce Nicolae Miohailovici, unchiul Tarului, care aduce regelui
Carol bastonul de maresal. Dimpreuna cu ducele sosste i o
delegatie a regimentului Vologda, al carui sef este regele Carol.
In tart, s'a facut Marelui Duce o primire regeasea dar
strict militara ; nici un ministru n'a asistat. Regele Carol, im-
bracat in uniforma de colonel rus, principele Ferdinand si prin-
cipele Carol ianbracati la fel, primesc pe Marele Duce. 0 rnul-
time de generali i a1i militari.
Dupa receptie i prezentari, s'a format cortegiul care a
strabktut 'Drawl pana la palatul regal.
Ln prima trasura, regele i Marele Duce.
In a doua, principii Ferdinand si Carol.
In a treia, baronul de Meyendorf si Ion Kalinderu.
Apoi generalul maior principele Bagratin Mulibransky cu
general Presan ; cäpitan conte Totleben l adjutant principe
Trubetkoi.

www.dacoromanica.ro
 116

' Mare le Duce a fost azduit in aripa dreapt5, a palatului

Uncle fusese gazduit i ImpAratul Frantz Iosef.
Miercuri 25 Noembrie, ziu.a caderei Plevnei la 1877, aleas5.
"special pentru ceremonie, la ora 10 dimineata s'a fIcut la
paIatul regal solemnitatea predArei bastcnului de maresal. De
fata pe langa ofiterii romani i rusi erau i doi generali bul-
gari, Agura si Draganoff, delegati ca reprezentanti ai armatei
bulgare.
Solemnitatea a fost in sala Tronului.
Mare le DuCe a rostit o cuvAntare prin care a amintit ca.
regele Carol a fost la Plevna comandantul suprem al armate-
lor rusoiromAne care au Invins.
Regele a r5.spuns multumind.
Sarb5.toarea a fost strict militara.; dintre civili n'a asistat
decat Titu Maiorescu, presedintele ccnsiliului de rninistri.
La ora 11 s'a oficiat la Mitropolie un serviciu divin de
catre Iviltropolitul Primat, asistat de episcopii Nifon al Duniirei
de jos, Teodosie al Rornanului i Dionisie al Buzdului. Slujba a
fost facut5, In limbile roman& i rusä.
Apoi a fost defilarea trupelor i In urmä receptia in pa-
latul Mitropolitan.
Mare le Duce a spus :
Ingaduiti-mi, Sire, In numele augustului meu stapan,
s6. Va InmAnez acest baston de maresal In ziva neuitatei sar-
batori a luarii Plevnei, când armatele noastre au mers frMeste
pe campul de izbanda".
Regele Carol a r5spuns : Sunt adanc miscat de graticasa
atentiune a M. S. Imparatului, care a. binevoit a insa.rcina pe
Alteta Voastr4 1mperial4 de a-mi remite bastonul de feldma-
resal al vizitei sale armate, cu prilejul anivera.rei a 35-a dela
caderea Plevnei.
Insemnätatea acestei Inane distinctiuni este si mai inal-
tat5, prin prezenta Altetei Voastre imperiale insotit5, de o nu-
.
`ineroasa delegatie de ofiteri, al azor nume imi desteapta.
, .

scumpe amintiri dela razboiul din 1877, la care prea iubituI

Vostru tat5, a luat o parte atat-de strälucit5,.
Desi au trecut multi ani de atunci, n'am uitat uralele eu

www.dacoromanica.ro
 117

care trupele ruse 0 romane, m.'au aclamat liii momentul in-

talnirei mele cu Osrnan Pa 4a, lAnga podul dela. Vid.
Amintind acest trecut glorios, care a pecetluit confrater,
nitatea noastra de anne, simt o mare multumire sufleteasca
de a putea marturisi sentimentele mele de vie dragoste cafre
Augustul Vostru suveran caruia Alteta Voastra imperiala va
binevoi a-i transimte expresiunea adancei mele recunostinte
pentru numirea mea ca feldmare§al al annatei sale, asiguran.-
du-I cat sunt de mandru de aceasta inalta distinctiune, la care
armata mea are 0 ea partea sa insemnata.".
Inainte de aceasta solemnitate, marele duce a, ie0t pe jos
pe calea Victoriei i s'a preumblat singur urmat la distant6i
de agenti de politie, bineinteles, a mers pe bulevard pana
la Universitate, apoi s'a inapoiat si a parcurs calea Victoriei
pana la Ateneu. A intrat in libraria Cartea de Aur" 0 a cum-
parat doub, carti franeeze : Roustan Mamelouk de Napoleon"
de Hector Flecschman §i Le drame de Varenne" de Gustave
Lenotre.
Seara, s'a dat un mare pranz de gala la palatul regal, in
anoairea marelui duce.
Marele-duce a adus regelui Carol, din partea anUui Ni-
colae Michailovici, de a va transmite, in numele meu, bastonul
Domnule i Frate,
Dorind sä aduc omagiu inaltator virtutei militare a Ma-
jestätei Voastre, precum i sa intaresc memoria glorioasei con-
fraternitati de arme a tarilor noastre, atunci cand armata ro-
mana sub inalta conducere a Majestatei Voastre, s'a acope-
nit de stralucire in neuitatul an 1877, v'aan numit, la 17 Sep-
tembrie a. c., Marep,1 al armatei mele.
Insa'rcinAnd pe prea iubitul meu unchiu, marele-duce Ni7
colae Michailovici, de a va transmite, in nurnele meu bastonul
de maresa1, in chiar ziva aniversarii memorabile a luarii Plev-
nei, Imi place sa. nädajduesc cä Majestatea Voastrb, va bi-
nevoi sa vada in acest act o noua dovada a simtemintelar mele
neschimbatoare pentru Majestatea Voastra.

www.dacoromanica.ro
 118

Sunt incredintat, ca4 prietenia care ne uneste va contribui

sa, strangd legaturile de fraternitate, intre popoarele noa-
stre.
Facand urari pentru prosperitatea Si succesul Romaniei,
sub inteleapta guvernare a Majestatii Voastre, o rog sã pri-
measca asigurarea Inaltei stime si neschimbatei afectiuni en
care sunt, Dominule Si frate, al Majestatei Voastre
Bun frate,
NICOLAE
Tarskoe-Selo, 23 Noembrie 1912".

A treia zi marele-duce a parasit capitala..

De pe urma acestei vizite au ramas cateva stiri hazlii:
Lacheul marelui-duce fusese decorat cu Serviciul credincios"
cl. II-a, dar lacheul s'a simtit jignit.
Regele afland, 1-a decorat cu el. I-a.
Tot la fel, capitanul Ermacoff, care primise in dar un
ceasornic, s'a simtit jicnit. Regele afland, i-a lasat ceasornicul.
dar 1-a inaintat in gradul decoratiunii pe care o avea.
Din citirea scrisorii tarului si din cuvantarile rostite, de
regele Carol si de marele-duce, se pot observa cateva lucrurt
interesante. Asa, pe cand marele-duce a recunoscut regelui Ca-
rol, ca la Plevna a fost comandantul suprem al arrnatelor-
aliate", tarul scrise regelui Carol, ea a fost numai inaltul co-
mandant al armatei romane.
Apoi atat tarul cat i marele-duce spun regelui, ea a fait
numit maresal in arrnata rusa, dar regele Carol repeta, de mai
multe ori, el a fost numit feldmarepl. Aceasta denumire ger-
mania o repeta cu intentiune sau involuntar, dar nu-i mai
putin adevarat ca. staruinta de-a invedera ca. a fost numit fed-
maresal nu se poate explica altfel decat ca regele a crezut ca,
printre toate cuvintele ama.bile spuse pentru tarul Rusiei, era
un mijloc subtire de a-1 instiinta ca este si a ramas german.
Rusia facea atunci curte Romaniei, fiindca avea nevoie de
ea pentru apropiatele planuri ale sale, dar regele Carol n'a
cazut niciodata In cursa. Desi foarte vanitos i simtitor la
astfel de onoruri, in ce privea politica, sufletul lui era orien-
tat numai de Berlin.

www.dacoromanica.ro
 119

Petre Carp, care a ramas cu totul ostil colaboräirii si

care n'a luat parte la campania electorala a trimis prese-
dintelui Camerei demishmea sa dizi reprezentant al colegiului
I de Vaslui.
Camera in urma discursurilor rostite de catre Titu Maio-
rescu, Take Ionescu si Jean Miclescu, cumnatul lui Petre Carp,
respinge demisia cu unanimitate mai putin votul lui Miclescu.
_ La 6 Decembrie a murit Ion Mincu, care a fast un mare
arhitect.
Era un artist de originala conceptie.
De pe urma lui au ramas, pe langa mai multe cavouri fu-
nerare la cimitirul BeLlu. i urmätoarele edificii: casa Laho-
vary, Palatul administrativ din Galati, Banca Comertului din
Craiova, et.
El visa sa reinvie stilul romanesc in realizari de actualitate;
el a compus planul noului Palat comunal din Bucuresti. care,
insä, nu a putut fi aplicat.
Ion Mincu a fost unul dintre cei mai distinsi elevi az scoa-
lei de Bele Arte din Faris, a fost presedintele Societal-Ai Arhi-
tectilor. Era, de mult foarte bolnav si s'a stins cu incetul.
La 17 Decembrie a murit alt fruntas al tarn : Spiru Ha-
ret, Lost ministru de instructie In cabinetul liberal si profesor
de maternatici la facultatea de stiinte din Bucuresti.
Opera lui Haret a fost insemnata in domeniul invataman -
tului: el a fast inniatorul activitatei extrascolare a invatato-
hilor, impingand catre desvortarea Bancilor populare in fruntea
careia s. stea invatatorii si preotii.
Spiru Haret a murit de cancer al intestinelor, boala case
s'a declarat numai cu 10 zile inainte de moarte. Spiru Haret
se nascuse la Iasi in 1851, era doctor in matematici si stzintele
fizico-chimice dela Paris, a fost inspector al invatamantului,
profesor la scoala de poduri gi osele, etc. A avut o insemnata
activitatte stiintifica si a scris opere insemnate imprirnate in
limba franceza.
La inmorznantare, care a fost foarte hnpunatoare, au vor-
bit Ionel Bratianu, dr. Istrati, I. G. Duca, G. Adamescu, Saba
Stefanescu. Principele Ferdinand a Lost Ia inmormantare Si

www.dacoromanica.ro
 120

a stat de fat& pana la terminarea serviciului religios, care s'a

oficiat de catre Mitropolitul Pimen al Moldovei. Cordoanele au
fost tinute de catre Ionel Bratianu, V. G. Mortun, dr. C. Lstrati
si M. Ferekide.
Funeraliile au fost in.adevar nationale prin numerosul pu-
blic, care a fost de fata.
0 Tina moarte care emortioneaza cercurile bucurestene,
este aceea a lui Kiderlen-Waechter, ministru de externe al
Germaniei, fost ministru la Bucuresti. El a murit subit.
Desi regele Carol se aflã in culmea autoritatii sale,
desi el conduce, aproape in mcd absolut, politica din afara,
desi sträinatatea Ii crede ea e singurul care dispune de soarta
tärii, cad toate partidele i toti oamenii politici i se apleaca
fait. sä carteasca, totusi un vant de nemultumire incepe sa
sufle in contra regelui.
Petre Carp, vázand cat de serioasä este situatia interna-
tionalai, se hotarise sa iasa din pasivitate i sa ia parte la viata
parlamentara; insa o stire urata se raspandeste: regele Carol,
pentru o misiune politica in strdinatate, a ales pe un om in
afara de lumea politicä, pe un strain, pe Seculitz, directorul
Bancei de asigurare Dacia-Romania.
Cand Petre Carp afla, se revolt& si-i trirnite demisia din
parlament presedintelui Camerei. Faptul acesta a fost deter-
minantul din ultima era al retragerei sale din Camera.
Nicu Filipescu e revoltat si el; cu mare greutate Titu Ma-
iorescu izbuteste sa-1 retie in minister; cazul Seculitz 11 scoate
din rabdari si.-1 impinge tot mai mult catre Petre Carp.
Titu Maiorescu, din potriva, face tot ce place regelui i are
drept calauza politica: sa-1 rnultumeasca i s. nu-i iasä din
voie.
Pe vrernea aceea, conduceara organul oficios al parti-
dului, Conservatorul. Intr'o zi ma aflam in cabinetul de hicu
al primului ministru, din str. Dimitrie Sturm. Venind vorba
despre rege, Maiorescu imi spuse:
Vezi dumneata, Sturza a fost favoritul regelui fiindca
a stiut sa i-se faca placut. Nu infrunta pe rege, cum a facut

www.dacoromanica.ro
 121

Calm, ii arata respectul quvenit, i asculta sugestiile, tinea

seama de toate fanteziile lui. .Ce vrei, daca suntem in ma-1
narhie i vrem sä ramanem in rnonarhie, trebuie sak ne pun-
tam bine cu regele; daca nu ne place aceasta conduita., sa fa-
oem republica.
Eu urmez acum ce facea Sturza, in interesul partidului
conservator. Cred c. a venit momentul sä avem i noi situa-
tda privilegiata a partidului liberal i sä guvennam ei noi atat
timp cat au guvernat liberalii.
Aceasta era situatia.
In parlament se simte raceala intre cele doua fractiuni
guvernamentale. Conservatorii ocupa bancile din clreapta. Ta-
kistii, mai numerosi, ocupa centrul. Liberalii ocupa bancile din
stanga. Intre takisti i liberali relatdunile sunt mult mai dulci
deeat intre conservatori i takisti.
Liberalii, nevoind sa ia pozitiune in contra guvernului din
care facea parte Take Ionescu, nevoind, pe de alta parte, sa fie
binevoitori guvernului, se abtin dela discutiunea Mesagiului.
De altefel, discutia Mesagiului nu are prea mare interes,
de oarece lipseste elementul pasionant al luptei cu opozitia.
Dar si in partidul conservator, chiar, este dihonie. Din
cauza ostilitatei lui Carp, o parte din parlamentarii conserva-
tori sunt nemultumiti de guvern si nu se pot impaca cu Take
Ionescu; alta parte sustine guvernul si se arata ostila lui
Carp.
Fapt dernn de notat, care subliniaza psihologia unora din-
tre politicianii conservatori, este urmatorul :
Dela anul 1888, Alexandru Marghiloman era ornul politic
favorit al lui Petre Carp. Pe Alexandru Marghiloman ii prega-
tea Carp pentru sefie, pe Alexandru Marghiloman ii socotea
ei capul cel mai bine echilibrat, i cel mai bun prieten al sau.
Din cauza acestei preferinte, devenita publica, in particlul
conservator nu mai era armonie. Daca sefia lui Carp nu o mai
contesta nimeni, in schimb viitearea sefie a lui Marghileman
starnea furtuni. Nici Take Ionescu nici Filipescu nu puteau
concepe intaietatea lui Marghiloman asupra bor. De aceea,
daca. chiar sefia lui Carp intampina adversari, acestia nu eraa
adversarii sefiei actuale, ci adversarii sefiei viitoare.

www.dacoromanica.ro
 122

Despre Filipescu, Carp avea o uritä pärere, cati 11 socotea

impulsiv i MIA temperramentul barbatului de Stat. Despre
Take Ionescu avea si mai rea pärere. Odatd a spus:
Spar sb. nu mor pänd ce nu voiu dovedi cd Take Ionescu
nu e Gm politic.
Filipescu, despre Marghiloman avea, nu numai opinie rea,
dispret.
Marghilornan era foarte elegant, se imbrdca numai la Pa-
ris si la Londra, unde avea croitorii lui, albiturile Ii erau spa- .

late tot in aceste orase de unde Ii soseau odatä pe lund; pan-

talonul ii era Intotdeauna calcat i cu dunga, la spate pdiru-i era
pieptanat cu cdrare. La o intrunire publick din Craiova, pe
cand partidul junimist era in opozitde, Filipescu a biciuit pe
Marghilornan cu aceste vorbe:
Pretuiesc mai mult cdciula turcdneascd a unui cioban
din munW. Muscelului, deca,t dunga dela pantalonii lui Mar-
ghiloman si cdrarea lui dela ceafd".
Marghiloman era urn si dusmänit in felul acesta, nu pen-
tru dunga dela pantaloni si cdrarea dela eeafd, ci pentru cd
prietenia lui Carp fdcea din el pe viitorul sef al partidului con-
servator.
Ei bine. cdnd Marghiloman s'a aflat la rdspantie, cAnd
a trebuit sä aleaga intre Carp si un portofoliu ministerial in
cabinetul Maiorescu, Marghilornan nici nu s'a uitat la Carp.
Carp Cazuse dela putere din cauza afacerei tramvaielor,
opera lui Marghiloman, dar dupd trei luni Marghilornan re-
vine in guvern aldturi de Take Ionescu. Carp ramâne frisk nu
numai pe din afara, dar i f aid nici o autoritate asupra
partiduiui. Iar când Carp se declard potrivnic cabinetului de
concentrare cu Take Ionescu si sub presedintia lui Maiores-
cu, Marghiloman intrd in acest cabinet si rämãne In acest
cabinet.
Carp a pierdut atunci doi veohi prieteni si a suferit cloud
dureroase deceptiuni.
Puterea fiind intotdeauna dulce, mare parte din parla-
mentarii conservatori tree alaturi de Marghiloman; in acelas
thnp ironie a luorurilor Nitu Fiipescu i amid! Sãi con-

www.dacoromanica.ro
 123

vergeaza catre Carp. In curand ruptura va fi definitiva intre

Carp-Maiorescu i lntre Carp-Marghiloman.
La Londra, s'au intrunit diplomatii spre a trata pacea
balcanicä. In acelas timp, guvernul roman a trimis la Londra,
pe Take Ionescu dar far& Insarcinare oliciala. Take Ionescu
trecea drept un om cu numeroase legauri in lumea politica
engleza; era, prin urmare, eel mai indicat ca s poata obtine
coneursul guvernului englez pentru ca cerintele Rornaniei, sa
fie tinute In seama.
Take Ionescu are, la Londra, mai multe intrevederi cu d.
Danef, delegatul Bulgariei, dar ärä izbanda. Pe cand Take
Ionescu pledeaza pentru obtinerea rectificaxei granitei dobro-
gene, in sens strategic favorabil Romaniei, Danef opune un re-
fuz categoric favorabil Romaniei, Danef opune un refuz cate-
gorie oricarei cesiuni teritoriale. Dupa lungi negocieri, Danef
acorda o rectificare fara nici o importanta ; primeste s5, se dea
Romaniei o fasie de pamant dela Dunate la Mare, care sa in-
drepte linia de granitä, dar despre cedarea vreunui punct stra-
tegic, a vreunui sat sau oras, nici vorba.
Dupa cateva zile incep sä circule, la Bueuresti, stiri nefa-
vorabile lui Take Ionescu; din cetcurile carpiste se raspan-
deste zvonul ca ministrul de interne nu face politica ministru-
lui de externe, care este politica regelui Carol, dar ca face o
politica personalä, care ar fi politica Antantei anglo-fran-
ceza.
Se spune ca guvernul german, foatte nemultumit de pur-
tarea lui Take Ionescu, ar fi comunicat faptul regelui Carol;
acesta chiama pe Maiorescu si-i cere sa recherne pe Take Io-
rescu in tail.
Maiorescu s'a aflat, atunci, Inteo foarte gingasä pozitie.
A rechenn bruse pe Take Ionescu, Insemna a-1 supara si
a desface colaborarea. Colaborarea desfacutä. era triumful ye-
derilor lui Carp si caderea guvernului.
Oricare alta consideratitme cadea in fata obiectivului prin-
cipal ad lui Maiorescu, care dorea sa ramaie in fruntea guver-
nului.
Maiorescu, care qunostea dedesubturile diplomatice ale

www.dacoromanica.ro
 124

momentului, stia ca la Incheierea pacii va avea si Romania

de spus un cuvant. De aceoa, mai ales, dorea sa ramaie In
capul guvernului pentru ca numele lui sa ramaie legat de ho-
thririle ce se vor lua. I-a trebuit, dar, mult tact ca sa aduca
la cumostinta lui Take Ionescu dorinta regelui.
Take Ionescu a simtit lovitum i n'a uitat s'o spue re-
gelui Carol. Un fapt, de care vom vorbi mai departe, va arata
ca sef Ui conservatorilor-democrati a plecat dela Londra foarte
nemultumit.
Constituirea birourilor celor doua Camere a provocat
multe suparari In partidul lui Take Ionascu. De altfel acest
guvern de colaborare, In care Take Ionescu n'a putut sa aiba
cleat jumatate influenta, deci jumatate locurile retribuite
sau de onoare, a lost Inceputul dezagregarei partiduqui con-
servator-dernocrat. Un partid care crescuse atat sde mult, mai
ales prin fagaduelile date si sperantele Intretinute, trebuia, fi-
reste, sa, se destrame de indata ce fagaduelile nu au putut fi
respec(tate.
Pentru alegerea birourilor se hotarlise ca presedintii sä
apartie : cel dela Camera, takistilor, iar cel dela Senat, con-
servatorilor; apoi vice-presedintiile, ca i toate celelalte locuri,
pe din dou51. Lista a fost fixata In consiliul de ministri, cad
acesta este regimul nostru parlamentar. Dar numarul nemul-
tumitilor, mai ales in partidul takist, n'a fost mic. Unul din-
tre acestia era Victor Ionescu, fratele lui Take.
Victor Ionescu n'avea valoarea politica a fratelui sdu,
insa avea o foarte mare parere despre el; de aceea a impus
lui Take ca oa-1 Insorie pe lista vice-presedintilor. Bine Inte-
les, fratele säu, care-1 cunostea, nu i-a dat satisfactie.
Dar Victor Ionescu si-a pus candidatura peste vointa con-
siliului de ministri. Faptul, destul de interesant, este ca depu-
tatilor conservatori, pe care-i cunostea cä sunt ostill lui Take
Ionescu, le-a cerut votul spunandu-le el reusita lui va insemna
o lovitura data fratelui Eau.
Bine Inteles, Victor Ionescu n'a Intrunit decat vreo 40 de
voturi, f apt ce l'a surprins de moarte!
In timpul acesta noul consiliu comunal se constitue. Doc-

www.dacoromanica.ro
 125

torul 'strati, takist, este ales primar pana se va rezolva defini-

ttiV procesul tramvaielor cornunale; mai taxziu va fi primar
Grigore Cantacuzino, impus de tatál salt, presedintele Sena-
tului.
Anul 1912 se Inchele asupra unei mari nedumeriri : con-
ferinta dela Londra, intrunita pentru incheierea pacei in Pe-
ninsula Balcanica, nu facea nici un pas inainte; la Ceatal-
gea armatele turco-bulgare stateau fata in fata asteptand pa-
cea sau razboiul; cererile Romamei privitoare la rectificarea
granitei Rornaniei nu aveau multi sorti sa fie satisfacute; la
Bucuresti, In lumea dela guvern, era habsul.
Petre Carp ia pozitie in chestia rectificarei granitei, ce-
rand ca guvernul sä sustie cu tarie revendicarile integrale, car3
cuprindeau i cesinnea cetatii Siiistra. Aceasta va fi platforma
pe care Carp va declara razboi guvernului; pe aceasta platf or-
ma Nicu Filipescu va sparge bomba cu care ameninta baraca
guvernamentala", adica va demisiona zgomotos din cabinet.
In acel moment Filipescu era nedumerit. Pus Intre ostili-
tate fatti de Marghiloman i ostilitate pentru Take Ioneocu,
trebuia sa aleaga; dar Marghiloman parasind pe Carp, iar Carp
ne mai fiind de f apt sef al partidului conservator, nu mai era
un pericol imediat. Omul primejdios devenise acurn Take Io-
nescu. Tot ce se va petrece de aci Inainte in sanul partidului si
sanul guvernului, va fi provocat de doua mari rivalitati: rivali-
tatca Carp-Maiorescu i rivalitatea Take Ionescu-Filipescu.
Acas6. la Nicu Filipescu se tineau conciliabule. Intimii lui
cari latelegeau ca intarirea hid Take Ionescu ar insemna pra-
busirea multor sperante i ridicarea la onoruri si la situatiuni
a gard.ei lui Take Ionescu, Impingeau neincetat pe Filipcscu
ca s6i iasa din guvern i sa dea cu piciorul baracei. Convinge-
rea acestora era ca., In ziva in care Filinescu ar esi din guvern,
acesta n'ar mai putea trai nici 24 de ore.
Rivalitatea i dusmania cresteau astfel, zilinic, intre fac-
torii guvernamentali.
Chiar In timpul campaniei electorale dusmania se manifes-
tase. Tot felul de incidente hazlii au presarat campania.

www.dacoromanica.ro
 126

Agentii filipescani urmareau pretutindeni pe agentii ta-

kisti si le spionau intrunirile. Intr'o seara tarziu, pe cand
takistii aveau o ingunire cu alegatorii colegiului al II-lea
de Camera, in culcarea de Negru, doctorul Giani filipescan,
insotit de cativa agenti, s'au postat in vecinatatea casei si
au notat pe toti alegatorii cari intrau. Cei dinauntru au prins
de .veste ca sunt spionati dar nu stiau de eine.
Cativa agenti takisti plecand in explorare, filipescanii au
fost surprinsi. Acest'a au rupt-o la fuga catre automobilul
care astepta in apropiere. Cu acel prllej s'a putut dovedi ca
doctorul Giani conducea expeclitia.
Ca concluzie, in cauza chestiei tramvaielor comunale, s'a
prabusit armonia calria i simpatica, care caracteriza grupa-
rea junimista.
Fara mare aport electoral, fait legaturi prea stranse cu
corpul alegator, gruparea jurnmista se hnpusese atengunei,
stimei i increderei publicului numai multumita valoarei in-
telectuale si morale a fruntasilor. Acei fruntasi cari la Iasi
s'au legat printr'o calda prietenie, toti oameni culti i oameni
de talent. cari aduceau in viata publica un element nou de
progres j civilizage a moravurilor. acum se dezbinau pe mo-
tive inferioare.
Junimistii s'au impus fiinda un lung sir de ani s'au dis-
tins i pain o cultura superioara, dar i prin lipsa aicelor mici
patimi personale, care sunt apanagiul sufletelor mici. i acum
se prabusea totul.
Grupul junimist inceta de a mai fi blocul superior prin
temperamentul sau: acurn Maiorescu se despartise de Carp,
iar Carp fusese cuprins de o patimä dusmanoasa, streina, pAril
atunci sufletului sau. In acelas thnp Carp pierduse si pe ur-
.masul salt politic, care era Alexandru Marghiloman.
Dintr'un nimic si .fara sä. ne dam seama, Carp pierduse sI
trecutul si viitorul.
Natura omeneasca nu-si pierde nici odata drepturile ei.

www.dacoromanica.ro
 127

ANUL 1913
Tot interesul este acordat in Bucuresti conferintei dela
Londra, uncle se discuta, de eatre puternicii lumei, coneluzia
razboiului balcanic. Romania staruie in revendicarile ei, Bul-
garia persist& in refuz. De aci situatie intuneeata i plina de
primejdii apropiate.
Petre Carp, interviewat de catre un redactor al lui Neue
Freie Presse", declara ca de politica intern& nu se mai ocupa,
dar politica externa o ca1ific. drept foarte neclara. Numai cu
sabia va putea fi descurcata.
Vacanta Craciunului aduce stiri de senzatie. Nicu Fili-
pascu, ministra domenlilor, este im mare amator de covoare
orientale; inteunul din saloanele lui, mobilat in stil oriental,
e o colectie rarAl de covoare de Smirna, afgane, belucis-
tane, de dimensiuni irnpunatoare, sirasuri i buchare de pret.
Profita,nd de vacanta Craciunului, Fiipescu se repede 'Ana
la Constaritinopole, raid caruia presa i unele cercuri politice
Ii atribuie o misiune politica.
Dar Filipeseu, interviewat Ia Constantinocale, declara ea
a venit in capthala Turciei numai pentru ca s cumpere co-
ware. Atata a Lost destul pentru ca vizita O. fie exploatata de
adversari, atat cei din taxa cat i cei din Bulgaria.
In- timpul acesta la Londra urmeaza negoeierile 1ntre doc-
tarul Daneff, reprezentantul Bulgariei si Take Ionescu, cu pri-
vire la revendicarile Romaniei.
Dar intelegerea nu se poate face, iar Take Ionescu, a cami
atitudine nu mai convenea regelui, deci nici lui Maiorescu, este
rechemat in tara.
Tocmai in acele zile, la 4 Ianuarie, se face la Versailles,
alegerea noului presedinte al Republicei. Cei doi eandidati de
frunte sunt Raymond Poinearé, care intruneste la intaiul seru-
tin 249 voturi i Pams, care intruneste 327. La al doilea scru-
tin, Poincaré e ales cu 485 glasuri contra Pams care a intrunit
296.
Georges Clemenceau a combatut foarte vehement candi-
datura lui Poincar(!.

www.dacoromanica.ro
 128

Take Iornescu e foarte'nemultUmit pentru rechemarea sa

dela Londra, el stie cä autorul rechemärii este regele, el mai
stie ca regele a Lost solicitat de catre suveranul din Berlin ea
sä retraga lui Take Ionescu delegaga.
Take Ionescu. in urma rechemarii sale de urgentd la Bu-
curesti, ref aza sä raspunda inviitatiunei contelui Berchtolcl,
rninistru de externe al Austro-Ungariei, care-1 poftise, pen-
tru o convorbire importanta, la Viena. un sehimb el face o zgo-
motoasa demonstratiune franco-fila.
De indatä ce a fost ales presedinte Poincare, Take Ionescu
Ii trimite o oalduroasa telegramd de felicitare prin care Ii
declara ca Franta este a doua sa patrie". Raymond Poineara
Ii rasnunde:
..Sunt foarte sincer miscat de telegrama d-voastra atat de
cerdiala ; va multumesc pentru ea foarte mult. Fig sigur Ca
regTet, ea i D-voastra, ca nu v'ag putut opri la saris.
Poincard".

Pe cand la Londra delegagi discuta fara spor, la Constan-

tinopole isbucneste revolutia i guvernul e rasturnat de gru-
pul Junilor Turci. Sef al guvernului e numit generalul Mahmud
efket Pasa, comandantul diviziei dela Saionic. Fierberea se
comunic i armatei tamest de pe front, iar la Ceatalgea Na-
zim-Pasa, cornandantul suprem al armatei, este Impuscat de
catre un ofiter partizan al lui Enver bey.
Lovitura a lost organizata de catre Talaat bey si Enver
bey; cel dintaiu fu numit ministru de interne 0 cel de al doilea
sef al statului major.
La Bucuresti chestiunea tratativelor cu Bulgaria intra,
Intr'o faza de mare agitage; pe deoparte Petre Carp anunta
o campanie vehementa pe aceasta chestie, pe de alta, parte
Nicolae Filipescu ameninta cu retragerea din guvern. Aman-
doi reclama o politica energica, fao, de Bulgaria neputandu-se
Invoi cu tergiversarile cabinetului Maiorescu.
Fata de aceasta fierbere in crestere, regele convoaca la
Palat un consihu de ministri la care participa i printul de
Coroana Ferdinand. Chestiunea arzatoare la ordine e discu-

www.dacoromanica.ro
 129

Acest comunicat voia sä spuna ca intelegerea era depli-

na in consiliul de ministri, dar adevarul era cu totul con-
trariu.
La 16 Ianuarie Ion Gradisteanu i Nicolae Iorga interpe-
leaza guvernul, osandind taraganirea tratativelor cu Bulgaria,
iar Virgil Arlon prezinta o motdune in acelas sens.
In discursul sau de raspuns, primul ministru Titu Maio-
rescu declarä Ca guvernul ii ia toata raspunderea.
La Indeputul lunei Februarie a murit Alexandru Dju-
vara, frunta ai partidului liberal, fost ministru de industrie
si de externe. Alexandru Djuvara era un distins orator, om
de talent si de o find inteligenta. Nascut la 1853, a murit la
varsta de 55 ani.
Pe cand toate intamplarile politice din afard si dina-
untru marasc agitatia in tara. sazboiul reincepe in Balcani;
atat la Ceatalgea cat si la Bu lair se dau batalii crancene.
Dar iata, ca o stire senzationala atrage acum toate aten-
tiunile: un capitan din artilerie, anume Rodrig Goliescu, este
arestat sub invinuirea de spionaj.
Originar polonez, numele sau adevarat fiind Dobynsky,
canitanul Goliescu, fiind de mai mult timp banuit si urmarit,
a fost arestat tocmai cand vrea sa comunice agentilor unei
Puteri straine oarecare planuri furate dela statul-major. Pla-
nurile, insä. ar fi fost false. Pretul tradarei era 1 milion lei rsa
a circulat atunci vestea.
Arestarea s'a facut pe strada Stirbey Voda. Cand agentii
de politde 1-au invitat sa-i urmeze, Goliesdu a tras sabia impo-
trivindu-se. dar sub tevile revolverelor s'a supus.
Atacerea a facut mult zgomot atunci. Prins asunra fantu-
hdi, Goliescu n'a putut tägadui. el a marturisit. Insä a de.21a-
rat ca tradarea a savarsit-o din sentiment patriotic.
Fiind adversar al aliamtei cu Austria, el voia sa, ajute Vic-
toada panslavismului. Desi a refuzat sa marturiseasca cui tre-
buia sá vanda planurile, din acest raspuns aI sau, se Intelegea
cá era agentul Rusiei.

Vol. IV. 9

www.dacoromanica.ro
 130

Dar evenimentele politice nu impiedeca cursul normal

al vletei intelectuale sfiicioasele inceputuri ale literaturii ori-
ginale in teatru incep sa prind& mai multa indraneala, (Alva
tineri de talent care nu vor insela in viltor fagaduelile date,
incen sa se manifeste. Cei cari tin randul intaiu al sperante-
lor nationale sant: Caton Teodorian, Victor Eftimiu. A. de
Herz.
La 9 ilanuarie se joaca la Teatrul National Pelianjenul,
comedie original& de Herz. Succesul a fost remarcabil lar a-
ceasta piesa a insemnat un nunct de etapa In dezvoltarea ii-
temturil originale.
Rolurile de capetenie au fost interpretate de Tony Bulan-
dra, Maria Giurgea. M. Soreanu; in rolurile mai mici, I. Ianco-
vescu i Elvira Popescu, debutanti atunci.
Piesa s'a jucat de 20 de ori in sir cu casa inchisä si a fost
singura, care, pe atunci, a. putut atinge 100 de reprezentatii.
Intre Romania si Bulgaria nu poate interveni intelegere.
Romania reclama o rectificare de granitä care sa cuprinda ce-
tatea Silistra, bulgarii nu acord& decal o fasie de pamant in-
tre Dunare i Mare, lipsit& de orice importanta. In aceste con-
clitii controversa nu poate face niciun pas care deslegare.
Ministrul de externe al Angliei, sir Edward Grey propune
atunci o mediatiune a Marilor Puteri. Stirea produce fierbe-
re in tara; Carp combate mediatiunea, Filipescu o combate, li-
beralii nu se pronuntb rezervandu-si actiunea.
Guvernul, desi Filipescu este Cu totul potrivnic, primeste
mediatiunea l comunica, puterilor hotärarea sa.
Cava timp se discuta, dacal va fi mediatiune sau arbitraj.
Formula admis& este numai mediatiunea iar orasul ales pen-
tru tinerea sedintelor e Petersburgul.
La 24 Februarie s'a 1nfiintat Asociatiunea general& a
presei". Pentru cercetarea titlurilor celor cari vor cere inscrie-
rea In Asociatie, s'a ales o comisiune, compusä din urmatorii
ziaristi: Al. Ciurcu, Constantin Bacalbasa, C. C. Costaforu, Vic-
tor Ionescu, T. Pisani. C. Mille, B. Br&nisteanu, D. Karnabatt,
Scarlet Lahovaxy, H. Streitmann. Gh. Radulescu si I. Hussar.

www.dacoromanica.ro
 131

Pe la sfarsitul lunei Martie a murit Gheorghe Canta-

cuzino, lost sef al partidului conservator, presedintele Sena-
tului.
Gheorghe Cantacuzino, unul clintre cei mai mari pro-
prietari rurali, atat de bogat !neat era supranumit Na-
babul", se nascuse In Bucuresti la anul 1837; a murit, deci. la
varsta de 76 ani.
Om cu constitutie viguroasa, Cantacuzino ar mai fi pu-
tut trai daca nu ar fi contractat 0 pneumonia consecutiva u-
nei raceli.
In timpul agoniei a pronuntat foarte des cuvantul Si-
listra", ceeace arata, care era preocuparea principaiä a omului
care dovedise i In alte imprejurari, ca e bun roman.
Gheorghe Cantacuzino, intors in tara, dupa studiile fa-
cute la Paris, a intrat in magistratura, MO., in urma loviturei
de Stat dela 2 Mai 1864, a clemisionat motivat.
Funeraliile i-au fost foarte impunatoare, jar afluenta pu-
blicului, atat in urma carului mortuar, cat i pe trotuare, Nina
la cimitir, a fost enorma.
Cu Gheorghe Cantacuzino a disparut eel mai aratos re-
prezentant al vechei clase boeresti.
Cuvantari au rostit Titu Maiorescu in numele guvernu-
lui, loan Lahovary, Barbu Delavrancea, Dimitrie Greceanu si
C. Cantacuzino-Pascanu.
La Camera, deputatul C. Arlon, fost ministru, depune
un proiect de lege spre a se acorda printului Carol, care impli-
nea 19 ani, o dotatie de 100.000 lei anual. Proiectul a intampi-
nat impotriviri.
In sedintä publica au votat, pe fata, contra proiectului:
Liberalii: Burileanu, C. Iarca, Pompiliu Ioanitescu, Ionescu-
Chintus, C. Nicolaescu, Perieteanu i Sassu. Democratii-takisti :
Vasile Dumitropolu i loan Pancescu. Conservatorli: Jean Mic-
lescu, cumnatul lui Petre Carp si Misu Pop. Independenitii:
Nicolae Fleva si I. Protopopescu-Pake.
S'au abtinut: Ion Gradisteanu, conservator-independent si
Const. Dimitriu, liberal.

www.dacoromanica.ro
 132

In sfarsit, telegraful aduce stirea ca diplomatii intru-

niti la Petersburg au dat satisfactie Romanici acordandu-i Si-
listra cu o rectificare de teritoriu pe intreaga granita.
Lupta n'a fost usoara.
Din capul locului si mai multe zile in sir, Germania, Au-
stria si Italia au sustinut punctul de vedere romanesc, pe cand.
Rusia, Anglia si Franta nu ne acordau decal o rectificare de
granita cu Medgidia Tabia i o fasie de namant, de la Dundre
la Mare.
Pe de alta parte, Bulgaria nu voia sa auda de pierderea
Siistrei, iar in cazul cel mai rat', daca ar fi fost s'o cedeze,
pretindea ca compensatie Salcnicul i alte ca.stiguri teritoriale
in paguba. celorlalti anat.!.
Cand a fost cunoscat la Bucuresti rezultatul, sub numele
de Protocolul dela Petersburg", adversarii guvernului, mai
ales Petre Carp si Nicu Filipescu, au inceput agitatia declaramd,.
ca Romania n'a dobandit o satisfactie reala
Care era punctul de vedere al opozitiei? Opozitia sustinea
ca Silistra, faxa un insemnat hinterland, nu avea valoare mi-
litarã. Pentru ca cetatea sa-si poata indeplini misiunea, ar fi
trebuit sa i se acorde Romaniei i o insemnata intindere de
pamant, asa ca dela granita cea noua tunul bulgar sä nu poatä
atinge cetatea.
Militarii de valoare sustineau. ca cesiunea Silistrei nu im-
bunatatea granita. Natura tarenului in amfiteatru ascendent
in spre Bulgaria, facea ca teritoriul dobrogean sä fie pand la a-
proape de linia Rusciuk-Varn% neincetat dominat de tunul
bulgar. Spre a poseda o granita strategica. Romaniei ar fi tre-
buit sä i se acorde, in afara de Silistra, o larga fasie de
pamant acolo unde amfiteatrul dominator ia sfarsit, pentru ea
terenul sä davie plan.
Pe aceasta baza incepe agitatia.
Bine inteles, guvernul era atacat nu numai pentra moti-
vul märturisit, dar i pentru ca adversarii sai nu intelegeau al
se Intareasca pe un succes diplomatic.
Filipescu, care fusese ostil colaborarii cu Take Ionescu, ye-

www.dacoromanica.ro
 133

dea ca o victorie pe o chestiune atat de insemnata, ar fi consoli-

dat situatia lui Take Ionescu in guvern, asa c partidul con.-
servator ar fi fost in curand dominat de seful partidului de-
mocrat. Ministerul Maiorescu trebuia, prin urmare. discredi-
tat mai inainte de a-si fi adjudecat o mare izbanda politica.
Dar in Filinescu vorbea i marele säu suflet roma/lase.
Petre Carp nu se putea invoi Cu punerea sa pe un plan
obscur. Mari le evenimente dela ordinea zilei, care trebuiau
sá pund in marea lumina a politicii mondiale, pe cei din frun-
tea guvernului Romaniei, ar fi pus In evidenta pe Titu Maio-
rescu i pe Take Ionescu, iar persoana sa ar fi ramas cu totul
necunoscuta.
Cum putea, oare, Petre Carp. sa consimta la anibilarea sa
si la glorificarea celor can Ii pusesera, in umbra?
De aci atacurile impotriva guvernului care nu avea nici o
yin& daca diplomatii dela conferinta din Petersburg nu au dat
Romaniei tot ceeace reclaana, tocmai acum, opozitia din tara.
Nicu Filipescu ameninta cu esirea din guvern, iar in par-
tidul conservator sciziunea sufleteasca era facuta. Deaceea
ziarele aduceau, zilnic, .versiuni asupra unei probabile schim-
bari de guvern.
Mai Intaiu s'a vorbit de un cabinet Carp, care ar fi res-
pins protocolul dela Petersburg. ATKA s'a ventilat stirea unui
minister liberal, pus sub presedintia lui Bratianu, sau sub pre-
sedintia lui Emil Costinescu
Apoi emisarii carpisti i filipescani incepura s intruneasca
pe parlamentarii conservatori la agape, organizate in restau-
rantul Enescu. Aci se sana cu incetul guvernul.
La inceputul lunei lui Aprilie, Nicu Fiipescu 1i O. de-
misia din guvern. Aceasta era bombe cu care partizanii lui
Filipescu amenintau de cateva saptämani.
Aceasta, demisiune, venita dupa moartea lui Gheorghe
Cantacuzino, a adus noui curente de dezordine In sanul par-
tidului conservator. Era vazut c criza care fierbea, nu putea
lasa cabinetului Maiorescu-Take Ionescu decat putin timp
de viata.

www.dacoromanica.ro
 134

Presedinte al clubului conservator in locul lui Gheorghe

Cantacuzino a fost ales Ion Lahovary, iar vice-presedinte in
locul lui Ion Lahovary, Misu Cantacuzino, fiul defunctului
ministru al justitiei. Dupä cum se vede toate aceste afaceri se
regulau in familie, in cercul catorva fruntasi cari de f apt erau
stapanii partidului.
De altfel acea.sta sedinta a clubului a fast foarte furtu-
noasa, toti agentii electorali ai partidului, de si nu membri ai
clubului, erau de fata.
Partidul canservator este in perioada febrei. Vice-prese-
dintii conservatori al Camerei, M. Sauleseu si M. Vladescu.
demisioneaza, spre a ramane solidari eu Nicu Filipescu.
Camera le respinge demisiunea dar armonia partidului e sfar-
sitä.
A clou.a zi dupa esirea sa din guvern Filipescu incepe sa
atace guvernul.
Mai multi ziaristi ii interviewieaza iar el raspunde atacand
guvernul pentru politica din afara, si Camera pentru afa-
cerile" care. spunea el, s'ar fi facand de catre unii membri ai
majoritatei. Intr'un interview acordat ziarului Evenimentul"
din Iasi spune:
Cine asista la o sedinta a. Camerelor are impresiunea
de a fi fost Intr'un stabiliment de cleptomani".
Constantin Arlon inlocueste pe Nicu Filipescu la depar-
tamentul domeniior.
Guvernul merge dar inainte, caci demisia lui Filinescu,
despre care se credea cä va provoca o criza de guvern, n'a
adus nici o schimbare. Conservatorii erau prea dornici de pu-
tere pentru ca sa dea cu piciorul baracei.
Pe cand Take Ionescu, ministru de interne, raspundea
unei interpelati a lui .Nicolae Fleva, un foc de pistol rasuna
din tribuna publica. Emotie mare, fireste.
Eram la cativa pasi de Take Ionescu, caci local meu in
Camera nu era departe de banca. ministeriala. Urmaream dis-
cursul i priveam pe ministru. Cand a pleznit lovitura, ins-
tantaneu Take Ionescu a cazut pe fotoliul sau palid ca de
ceara.

www.dacoromanica.ro
 135

In prirnul moment s'a crezut ca un atentat fusese indrep-

tat Impotriva sa, dar Tau peste mult s'a lamurit Intamplarea.
Un 'Omar roman macedonean de 23 ani anume Hinciu NA-
stase a voit sä faca o demonstratie, spre a atrage atentiu-
nea lumei politice asupra chestiunei macedenene. Dupa ce a
tras focul orb din revolverul säu far& gloante, Hinciu a strigat:
Voim sa se aucI i glasul macedonenilor".
Apoi arunca in Camera un plic avand ca adresa cuvintele:
Singurei i adevaratei suveranitati nationale".
Afacerea n'a avut nici o =are.
Dar situatia externa este din zi In zi mai turbure si a-
meninta pacea Europei.
Ceeace s'a produs la 1914 ameninta sä izbucneasca cu un
an mai inainte.
pi iata de ce : Conferinta ambasadorilor dela Londra ho-
tarase ea orasul Scutari sa, 'Imam& Albaniei, insä Muntenegrul
tinea. cn orice oret, sa 31-1 adjudece.
Scutari este asediat de muntenegreni cari refuza sä-1 des:
presoare cu toate somatiunile Puterilor. Bine inteles Rusia era
Ea spate si menaja piezis rezistenta Muntenegrului.
In sfarsit, pe la jumatatea lui Aprilie, muntenegrenii iau
eetatea cu asalt si nu vor sä anal iasä. Conflictul este gray
si ameninta pacea Europei. Austria nu admite cu nici un pret
ca Scutari sa ramaie Muntenegrului, Italia nici atat. Munte-
negrul flind darz, 40.000 bersaglieri italieni si 40.000 austro-
ungari stau gata sa intre pe teritoriul muntenegrean.
Razboiul general e la doua degete.
Dar Rusia, nefiind pregatita Inca, Muntenegru cedea-
za i evacuiaza Scutari.
Situatia externa se destinde putin, dar cea interna se
complica. Petre Carp convoaca pentru ziva de 23 Aprilie toate
cluburile din tar& Inteun congres in Bucuresti. Congresul avea
misiunea sa hotarasca daca. Romania trebuie sau nu sa pri-
measca hotärlrea conferintei dela Petersburg cu privire la Si-
listra.

www.dacoromanica.ro
 136

In fata acestei convoc5tri, guvernul publica in ziarele Con-

servatorta" i La Politique" un comunicat in care se spune ca
cei 4 ministri conservatori din cabinet : Titu Maiorescu, Al.
Marghiloman, M. Cantacuzino si C. Arlon nu vor asista la con-
gres, de oarece convocarea a fost facuta fara stirea lor iar
chestiunea Protocolului dela Petersburg va trebui discutata si
rezolvata mai intai in parlament, iar nu in intruniri publice
si cluburi.
Congresul s'a tinut in saloanele clubului conservator ; din-
tre fruntasi au participat Constantin Olanescu, Nicu Filipescu,
Dimitrie Greceanu, M. Seulescu, M. Vladescu, etc.
Petre Carp a fault un aspru rechizitoriu guvernului. Apoi
a declarat cã va ramane In capul partidului conservator daca :
1. Se va respinge Protocolul de la Petersburg care da Ro-
maniei Silistra nurnai cu o fasie de 3 lcilometri egala eu a
treia parte din mosia sa Tibanesti.
2. Daca se desface colaborarea cu Take Ionescu.
0 matiune de incredere e votatä lui Carp cu asigurarea ca
partidul Ii va urina politica.
In aceiasi zi sla ora 11 dimineata o consfatuire s'a tinut
la Alexandru Marghiloman. La "aceast4 consfatuire, in afar&
de ministri, au asistat si Theodor Rosetti presediutele Sena-
tului i Barbu Ddlavrancea, amic al lui Nicu Filipescu.
Toti cei cari au vorbit au declarat ca nu pot urrna pe Carp
et Fiipescu.
In sfarsit o telegram& din Petersburg anunta oficia,1 cum
ea acordul asupra litigiului rornano-bulgar a lost facut. El
cuprindea 4 puncte :
1. Silistra e cedata Romaniei cu 3 kilometri teren im-
prejur.
2. Romania va despagubi pe locuitorii bulgari din Silistra
'earl vor don sä paraseasca orasul.
3. Amandoua statele se indatoreaza sa nu faca fortifica-
tiuni Imprejurul Siistrei.
4. Aromanii cari locuese teritoriile din Macedonia ce vor
reveni Bulgariei, capatä asigurari pentru libertatea tor cultu-
rala si religioas&

www.dacoromanica.ro
 137

Protocolul final va fi publicat la incheierea pacei dintre

turci Si aliati.
Cami protocolul a fost cunoscut la Bucuresti, agitatia o-
pozitiei a devenit foarte a ctivá.
In sedinta Camerei dela 29 Aprilie o lovitura e pusa la cale
in tabara guvernului.
Am spus mai sus ca Petre Carp a declarat cã prirneste sa
reia sefia partidului conservator cu doua conditduni.
Cand aceasta declaratiune a fost eunoscuta, ea a produs
o mare deceptiune in randurile acelor conservatori mai tineri
cari socoteau retragerea lui Carp si a prietenilor sl ca un lu-
cru definitiv, spre a le ocupa locurile de frunte.
Teama Ca Carp s'ar rasgandi i s'ar reintoarce la sefie a
povatuit pe corifeii guvernamentali s grabeasca o lovitura ne-
leala i absurda.
Astfel in sedinta Camerei dela 29 Aprilie deputatul conser-
vator Paul Greceanu a interpelat guvernul asunr2 declaratii-
lor facute de Petre Carp, la congresul deaa clubul conservator.
Dupa raspunsul lui Maiorescu, Paul Greceanu a prezentat o
motiune de Incredere in guvern ; lnsá motiunea nu se margi-
nea aci, dar acorda i un vot de blam lui petre Carp, ca sef
al partidului conservator.
Camera a votat motiunea atat de ridicolk cu 85 voturi
contra 15 si 17 abtineri, iar 79 deputati aproape jumatatea
Camerei, au lipsit dela vot.
Au votat contra deputatii liberali si independentii N. Fleva
si Ion Gradisteanu. S'au abtinut 17 conservatori anume : Vic-
tor Baranga, Blaridu, Desliu, dr. Giani, Emil Juvara, Emil Mi-
clescu, Timoleon Pizani, Aurel Solacolu, autorul acestor ran-
duri, etc.
In aceeasi zi a incetat subit din viata Horia C. A. Rosetti,
fiul marelui ziarist i om politic.
Horia Rosetti ocupa locul de director al cancelariei Ca-
merei.
Protocolul vine in discutia parlarnentului.
Dar mai inainte de a incepe discutia in Senat si Camera,
Petre Carp convoaca cornitetul executiv al partidului conser-
.

www.dacoromanica.ro
 138

vator i pe pariamentarii din pallid la o consfatuire In casa

lui Constantin Olanescu din parcul Ioanid.
A fost o zi aproape istoriica, bogata. In impresiuni 0. in-
vataminte politice. In calitate de deputat am fost de fata. Au
participat trei ministri conservatori : Al. Marghiioman, C. A-
rion i Misu Cantacuzino, a lipsit primul ministru, a lipsit si
Ion Lahovari prwdintele clubului.
Petre Carp a cerut parlamentarilor sa vateze in contra ra-
tificarii protocolului. Apoi a apostrofat vehement p3 Alexandru
Marghiloman, pentru atitudinea lui lipsita de lealitate. Atunci
Marghiloman, emotionat i congestionat, a raspuns ceva cu
vocea inecata de lacrimi. Iar Petre Carp a ripostat :
Lacrimi de crocodil !...
Dupa aceea au vorbit i ali oratori : Nicu Filipescu, Mi-
hail Cantacuzino, Virgil Arlon, C. Arlon, Theodor Rosetti, Al.
Marghiloman.
Dupa terminarea cuvantarilor, Petre Carp a prezentat un
registru, cerancl ca toti parlamentarii de fata, earl sunt de
parerea sa, sä semneze in acel registru.
La auzul acestei propuneri, parlamentarii au inceput sã
plece unul cate unul. Ceeace observand, Petre Carp a strigat :
Eu *tin pe toti cati au venit §i cati vor pleca fara sa
semneze. Dar sa stiti c4 cei cari nu vor semna In registru vor
fi considerati de mine ca. au votat contra mea.
0 mare agitatie s'a prcdus atunci. Multi parlarnentari au
cerut lui Filipescu sa sfatuiasca pe Carp so. atnae votul, caci
intealtfel partidul conservator se va taia in doul.
Carp, vazand a nu se poate bizui pe un prea mare nu-
mar de semnaturi, a amanat dupa cerere.
Aceasta §edinta a fost o trista zi de rafuiala intre mem-
brii partidului conservator. Mai ales Marghiloman a avut sat
indure sarcasmul sangeros al lui Carp, pentru felul in care
1-a parasit §i i-a raspuns cu ingratitudine.
Dar acum vine lupta In parlament, unde Carp nu pune pi-
ciorul.
Petre Carp a Inteles situatia. Canci a constatat ca parla-
mentarii conservatori refuza sä. semneze a si tras concluzia.

www.dacoromanica.ro
 139

A trecut in biroul lui Olanescu si a semnat urmatoarea de-

misiune dela sefia partidului conservator cu care s'a dus di-
rect la locuinta lui Ion Lahovari, presedintele clubului conser-
vator, unde a depus-o.
lath documentul :
Domnule Presedinte,
Din diferite consfatuirice am avut cu reprezentantii par-
tidului conservator din Came A. si din Senat, am constatat in-
tre dansii si mine o adanea. deosebire de vederi atat in po-
litica interna cat si in cea externa.
In asemenea conditiuni actiunea unui partid politic pierole
orice coheziuue i e o datorie patriotica de a sfabili o uni-
tate de vederi intre sef i partid. Aceasta. datorie o indeplinesc
astrui reinoind demisiunea mea data, acum opt luni i va rog
sa binevoiti a convoca comitetul partidului pentru a proceda
la alegerea unui nou sef.
Primiti etc.
P. CARP

Dezbaterile parlarnentare asupra protocolului dela Pe-

tersburg Meer/ la Senat unde, conform Constitutiei, sedintele
sunt secrete. Cel dintaiu ia cuvantul Titu Maiorescu, care face
intreaga expunere a chestiunei intr'un lung discurs.
Dupa. primul ministiru, a vorbit Take Ionescu asupra trata-
tivelor dela Londra la care a luat parte.
Al trcilea a vorbit Ionel Bratianu, seful partidulai liberal.
D-sa, dupa ce a criticat actiunea guvernului i metodele
lui, a cledlarat ca nu e bine ca parlamentul sa refuze aproba-
rea ceruta de guvern. Bine inteles aceasta nu insemneaza ca
Romania trebuie O. se multameasca numai cu Si listra. Roma-
nia nu trebuie sa se aleaga numai cu atat pentru siguranta
ei din conflictul balcanic.
In sfarsit Senatul voteaza urmatoarea motiune in sedinta
public& :
,,Senatul luand cunostinta de protocolul seirmat la St. Pe-
tersburg. de reprezentantii celor sase mari puteri, autoriza gu-

www.dacoromanica.ro
 140

vernul de a lua mäsurile necesare pentru punerea sa in exe-

cutiune".
Br&tianu, in numele partidului liberal, declara el va vota
motiunea care nu imnlica incredeTea in guvern sau aprobarea
rezulltatului la care s'a ajuns, ci numai autorizarea de a lua
Silistra in primixe.
Motiunea a fost votata, cu 77 voturi contra 9.
Au votat contra : G. Neguleseu, C. Pariano, Dimitrie Soi-
mescu, G. Stolojan, G. Stroici, loan Suditu. Doctor N. Tome-
scu, G. Volenti si Victor Mielescv
Carp Tamasese, prin urmare, izolat fata de toate celelalte
partide care primeau protocolul.
Spre a se putea ajunge la aceasta quasi-unanimitate, ea a-
dontat formula care nu afirma cum ca protocolul e aprobat
satisface Romania, dar numai ca guvernua e autorizat sä ocune
Siistra.
De altfel, la gasirea acestei formule, care nu prejudeca vi-
itoarele revendicari ale Romaniel, au contribuit doi factori :
intai. asigurarea data Romaniei cum ca,, in eurand, aliatii bal-
canici se vor incaera, deci Romania va avea sa-si spue cu-
vantul ; al doilea factor : indarjita opozitie a lui Carp-Fili-
Deseu.
Protocolua vine in discutia Camerei si tot in sedinta se-
cret& Intaiul vorbeste primul ministru, apoi un insemnat nu-
mar de deputati, pro si contra.
D-1 N. Iorga, nou intrat in parlament, a conlbatut proto-
colul dar nu pentru a se acorda prea putin dar pentru ca. se
acorda. prea mult, d-sa este potrivnic luarii de pamant care nu
este al nostru, caei asa facand, ne vom crea un dusinhn ireduc-
tibil peste Dunare. D-sa declara ca nu face aceastä declaratie
din dragoste pentru bulgari.
In ajunul votului dat de Camera asupra protocolului, am
fost chemat de Maioreseu, caci aveam indoita calitate de de-
putat si redactor la ziarele Conservatorul" si. Epoca". Maio-
rescu m'a chemat spre a ma ruga sa votez protocolul.
Atunci i-am spus :
Inteleg ca Romania sa primeasca o parte din terito-

www.dacoromanica.ro
 141

riul bulgar, insa numai pentru ca sa ne putem apara granita

dobrcgeanä : bulgarii revendica intreaga Dobroge iar noi tre-
bue sä ne-o aparam. Ins& cu cat ne acorda protocolul dela Pe-
tersburg nu vom putea face apararea necesara. Aceasta este
parerea tuturor militarilor nostri competenti.
Maiore.scu mi-a raspuns :
Ai dreptate, dar ultimul cuvant nu este spus in acea-
sta. chestiune. Am stiri precise ca, intre cei 3 aliati balcanici,
va izbucni foarte curand cearta pentru prada i atunci trenul
Romaniei va sosi.
Aceasta expresie a ramo.s si a lost rostitä de mai multe ori
pe a cele vremuri.
Cu acel prilej Maiorescu mi-a vorbit si de regele Carol, pe
care se silea sa-1 faca simpatic partidullui conservator. Maioro-
scu mi-a spus :
Fac i eu ce facea Dimitrie Sturza, Ii tai notite inte-
resante din ziarele streine pe care i le aciuc a doua zi, ii dau
informatiuni i Ii cer intotdeaima sfatul I Regele e foarte sim-
titor la asemenea atentiunr ; pe urma pe mine nu ma costa
nimic. Lui ii face placere i partidul castiga".
Isi sfarsit Protocolul este votat si de Camera. Impotriva au
votat numai 12 deputati.
In ziva votarei s'au petrecut In mcinta mai multe scan-
daluri, intre altele un violent schimb de vorbe intre deputatii
Virgil Arlon deputat carpist i Stelian Popescu deputat takist.
Apoi, imediat dupá votarea protocolului, Theodor Rosetti
a demisionat dela presicientia Senatului, iar Nicolae Filipescu
si Virgil Anion au demisionat din Camera.
Duelul Stelian Popescu-Arion are (loc. S'au batut cu. pisto-
lul ; martorii d-lui Stelian Popescu au fost d-nii Mihail Sip-
somo i I. Gr. Pancescu, martorii &Jul Arlon, d-nii capitan Le-
atris si Dinu Anion.
Pe la sfarsitul lunei Mai, Barbu Delavrancea a fost pri-
mit la Academia Romana; sedinta a fost prezidata de printul
Ferdinand asistat de printul Carol.
Ziarele publica textul Protocolulul votat de parlament.
Documentul este sem.nat de reprezentantii celor 6 mari Puteri

www.dacoromanica.ro
 142

in ordinea tuniat/oare : Sasonov-Rusia, Pourtales-Germarna,

George N. Buchanan-Anglia, D. Tharn-Austro-Ungaria, N. Car-
lotti-Italia, Delcassé-Franta...
Data documentului facut in 8 exemplare era : 26 Aprllie
1913.
Dar trenul Romaniei de care mi-a vorbit Maiorescu in-
cepe sa se miste. Aliali balcanici, neputandu-se intelege la
impartirea ca§ltigului, se incaera, de oarece Bulgaria vrea sa
ia parte cea mai mare. Lupta nu mai putea fi inlaturata.
Serbia merge alaturi de Grecia. La Salonic se dau lupte
indarjite intre greci i bulgari, apoi lupte tot atat de sange-
roase intre bulgari i sarbi. Aceasta este opera diplomatiei au-
stro-ungare care nu poate tolera o mare putere militara slava
la granitele sale.
De indata ce tunul a inceput s bubue peste Dunare, agi-
tatia incepe si la noi in tara ; pe de o parte partidul Carp-Fi-
lipescu, pe de alta parte liberalii rtdici tonul si car mobiliza-
rea armatei spre a trece Dunarea.
In Bucuresti, agitatia, ajutata de guvern, trece in strada,
cu concursul partidului liberal. 0 mare manifestatie se face
in fata palatului regal 1, sub presiunea stradei, regale Carol
semneaza decretul de mobilizare
Dar care era situatia ?
Austro-Ungaria. deci i Germnaia, doreau ca, in conflictul
din Balcani, sä triumfe Bulgaria si O. fie invinsa i micsorata
Serbia. Romania, dar, nu trebuia sa intervie impotriva Bulga-
riei. Dar Take Ionescu lucra sub inspiratiunea Frantei si a Ru-
siei i cerea tocmai contrariul.
De aceea Take Ionescu care era inteles cu liberalii -- a
cerut mobilizarea generalä i trecerea in Bulgaria.
Maiorescu care urma sfaturile regelui s'a impotrivit,
si alaturi de el Marghiloman 1 Misu Cantacu.zino. Take Ione-
scu Irma, a declarat formal a, daca nu se decreteaza de urgen-
ta, mobilizarea si nu se realizeaz a. un minister national cu par-
ticiparea liberalilor, se retrage a doua zi din guvern. LiberalLil
cari trebuiau sa intre in cabinet erau Ionel Bratianu la razboi,
Emil Costinescu si Al. Constantinescu.

www.dacoromanica.ro
 143

Pe cand frictiunile urmau Inca intre ministri, Take lones-

cu, cu cancursul liberalilor si al filipescanilor, organizeaz& o
demonstratie populara de stradä, care ajunge sub ferestrele
palatului regal.
Multimea era enorrna. Numeroase pancarte purtau inscrip-
tiuni razboinice i strigatele : Mobilizare !" esiau din mii de
piepturi.
Regele, impresionat, chfama pe Maiorescu la palat, iar Ma-
iorescu, de teama defectiunei lui Take Ionescu, primeste sã
prezinte regelui decretul de mobilizare, dar nu prirneste cabi-
netul de concentrare nationala. Cad data, ar fi intrat in cabi-
net cei trei ministri flberali, egalitattea numeric& intre takisti
Si conservatori ar fi disparut ; in acest caz mini trii liberali u-
cu cei takisti ar fi pus in minoritate pe conservatori.
S'a spus, car regele Carol cand s'a vazut slit sa semneze
deeretul de mobilizare ar fi avut lacrimi in voce si-ar fi ex-
clamat :
Arme land. (Sarrnana tart, !).
Consecutiv decret&rii mobilizarii, princinele mostenitor
Ferdinand a foist numit generalisim al armatei romane i ge-
neralul Averescu sef al marelui stat major. Generalii coman-
danti ai celor 5 corpuri de armatä erau : general Cotescu
corpul 1, general Cr&iniceanu corpul al 2-lea, general Iarca
corpul al 3-lea, general Lambrino corpul al 4-lea general Cul-
cer corpul al 5-lea.
Decretul mobilizärii starneste o furtun& de entuziasm. Re-
zervistii alearga la Bucuresti din centrelle cele mai dep&rtate,
trenurile sunt peste pline, oamenii urcatd pe coperisurile va-
goanelor cant& j sunt plini de inviorare. Ce departe suntem
Inca de marele razboiu!
Generalul Culcer, in fruntea rtrupelor din corpul 5, trece
din Dobrogea l °cup& Silistra. Celelalte trupe mobilizate as-
teaptä rezultatul actiunei diplomatice, intreprinsä la Sofia.
Guvernul roman, prin ministrul Romaniei la Sofia, d. Ghi-
ca., a inananat guvernului bulgar o not& in care spune c& de
oarece Bulgaria, impotriva tuturor sfaturilor ce i s'au dat, a
reaprins din nou razboiul in Balcani, Romania nu mai poate

www.dacoromanica.ro
 144

ramane nepf4satoare. Ordine au fost date armatei romane ca

sä treaca &i Bulgaria. In acelas timp, d. Ghica a primit or-
dinul de a parasi Sofia.
Trecerea trupelor romane in Bulgaria contribuie, fireste,
ca luptele interne de paztid sa inceteze, adica sa fie suspen-
date. Nicolae Filipescu, capitan de rezervä in cavalerie, se in-
roleaza imediat i intra, unul clintre cei dintai, in Silistra.
Petre Carp se resernneaza i asteapta sfarsitul actiunei roma-
nesti.
La Bucuresti, viata incepe s devie aspra de si nu suntern.
in fata unui razboi serios. Circulatia trasurilor aproape a in-
cetat, rechizitiile militare au acaparat cai, automobile, träsuri.
La gara, au disparut trasurile ce asteptau altä data tre-
nurile ; in oras este aceeas penurie de trasuri.
Imi amintesc ca, pe la sfarsitul lui Iunie, in'am intors din
sträinatate, cu Expres-Orientul. Cancl am ajuns in gara Plo-
esti, am gasit aci pe cl. Timoleon Pizani, director al Epocei",
insotit de un domn Dragornirescu. Acesti domni rni-au spus ea
in gara de Nord nu voiu gasi nici o trasura pentru transgOrtul
bagajului. Fiind noapte si cum confratele Pizani se afla in
Ploesti cu automobilul sau, am parasit trenul si am intrat in
Bucuresti cu. automobilul.
Bine inteles entuziaismul incepe sa scada. Bulgarii, obositi
de lupta Si atacati din toate partile, renunta la lupta. 0 intrea-
ga brigada de infanterie care se intorcea depe frontul sarbesc
sä acopere Sofia, este ajunsä la Ferdinandovo de o divizie de
cavalerie romana. Bulgarii erau indoit mai numerosi cleat ro-
mann i ar fi putut usor pune pe fuga cavaleria romaneasca,
dar comanclantul roman a comunicat ca este insotit de 0 pu-
ternica artilerie care va intra de indata in actiune, daca bul-
garii nu capituleaza.
Intimidati, obesiti, deprimati, nestiind exact ce forte au in
fata lor, bulgarii au depus armele.
Vestea acestei capitulari a provocat la Bucuresti o mare
insufletire ; aci se vorbea de o mare victorie romana, ceeace nu
era adevarat.

www.dacoromanica.ro
 145

Armata romana. mobilizatä in pripa, sub cateva gesturi im-

pulsive si mai inult pentru motive de politica, internal, nu avea
pregatirea necesara pentru o astfel de campanie in stil mare.
ACtele de indisciplina i greutatea functionärii ruajelor au con-
tribuit ca trupele romanesti sä alba., peste putin, o situateie
destul de trista. Alimentarea. se facea greu, ajutoarele .anitare
d'abia soseau i tarziu, serviciile auxiliare, in general funciio-
nau foarte defectuos. Apoi se declara holera.
La Bucuresti situatia adevarata. n'a fost cunoscuta, nicio-
data ; adevarul era, insa, ca., dad. de glont si de sabie aproape
n'a murit roman in Bulgaria, in schimb de boale au murit cu
miile.
Din aceasta cauza, generalul Averescu a fost t.inta a nume-
roase invinuiri.
Bucurestii nu mai au alta, preocupare decat campania din
Bulgaria.
Opiniei publice i se da marea satisfactie : armata romana
a trecut Dunarea in aclamatiile generalle.
Trupele romane inainteaza, pe trei linii. Cele concentrate in
Dobrogea inaineaza, pe linia TurtucaiaDobriciBalcic.
Intaiul comunicat al guvernului roman anunta ca in ziva
de 28 Iunie au irriceput operatiunile in zona DobrogeaCadri-
later.
In ziva de 27 grupul dela Oatrov a patruns in Silistra, unde
a gasit vre-o 3-400 de soldati bulgari din depozit i trupe de
graniceri, cu cativa ofiteri, cari s'au predat si au fost evacuati
la Calarasi.
A doua zi, trupele de infanterie si artilerie au trecut dela
Calarasi la Ostrov i Silistra. Aci s'au gasit arme, munitiuni si
un numar de carabine noui.
In timpul acesta presa engleza ataca cu violenta Romania
pentru actul sS.0 talharesc". Totdeodata guvernul bulgar pro-
testeaza, catre Puteri impotriva invaziunei annatei romane.
In ziva de 2 Iunie in curtea cazármei Malmaison s'a pe-
trecut o drama. Cdpitanul Rocing Goliescu din artilerie, osan-
dit pentru tradare la 20 ani munca silinica, a suferit degradarea
la orele 8 dhnineata.
to
vol. Iv.

www.dacoromanica.ro
 146

In mijlocul unui careu compus din detasamente de toate

armele, Goliescu a lost adus 1mbracat in uniforrna de mare
tinuta.
Dupa, ce i s'a citit sentinta, un soldat din trupa de escorta a
indepErnit formalitMile degradärei. A rupt esarfa osanditului,
i-a Mat galoanele, i-a rupt epo1eii, i-a scos tresele dela chipiu,
pe cand trambitele sunau aria funebra.
Golliescu, irnpasibil i cu privirea provocatoare, strangea
ptunnii si dintii. Mama lui, care a asistat la proces, a fost ds.
feta. si la acest sfasietor spectacol. pi a stat nemiscata.
Cand duba Vacarestilor porni, ducand la penitenciar pe de-
gradat, soldatii si rezervistii, izbucnira in puternice huidueli.
Treaerea arrnatei romane in Bulgaria fiind f apt indeplinit,
regale Ferdinand trebui sa concedieze guvernul Danef Si chemä
du-i sä retraga, trupele roznane In stânga Dunarii, fägaduind ca
roate cererile Romaniei vor fi examinate cu buna-vointa. Re-
gale Carol Ii raspunse dela Corabia cum ca cererile Romaniei
sunt acum cunoscute de toate Puterile care se OCU.135, cu exami-
narea lor.
Si lit de Imprejurari i amenintat cu infrangerea militara,
regale Ferdinand trebui sä concedieze guvernul Danef si chema
la putere pe Rados layoff.
Sambata, 6 Iu lie, Bucurestii sunt In paroxismul veseliei, e-
diiile speciale ale ziarelor publicau comunicatele oficiale care
vestesc cum ca, divizia I-a de cavalerie romana a facut prizo-
niera o brigada de infanterie bulgara din a 9-a divizie, de ase-
menea a capturat si 12 tunuri.
Aceasta a fost predarea dela Ferclinandovo.
Bine-inteles, la Bucuresti s'a dat acestui f apt de arme o
importanta exagerata, fiindca de fapt nu a fost lupta. Obositi
de un atat de lung razbol si obligati acum sa, se bat& si contra
fostilor allati, soldatii bulgari au refuzat sa se mai bata si s'au
predat fart lupte.
Dar soarta armelar este acum schirnbatoare ca totdeauna.
Bulgarii, cari luptau darz contra greoilor i sarbilor le tineau
piept, de indata ce armata romana a trecut Dunarea, au
pierdut curajul.

www.dacoromanica.ro
 147

Intelegand ca nu mai pot infrunta trei armate, printre

care cei 300.000 oameni de trupe proaspete aruncati in balanta
de Romania, regele Bulgariei i guvernul sau iau hotarirea e-
roica de a inceta lupta. Trei telegrarne foarte grabite trrmite
regele Ferdinand dela Sofia regelui Carol si-i implora ajutorul,
propunand pacea.
Dar turcii si grecii acurn cami interventia armata. a Ro-
maniei a hotarit soarta fazboiului fac greutati si vor sa, dic-
teze pacea la Sofia. Staruintele diploma:War, insa., reformeaza
aceste pretentii i contribue ca razboiul european sa se amane
pe Un an.
Tati beligerantii se inteleg ca o conferinta a armistitiului
si a pacei sa e intruneasca la, Bucuresti. Romania domina a-
cum Orientul apropiat i apare ca statul cel mai puternic Si cel
cu mai multa, autoritate dintre thole micile Puteri.
Pe la mijlocul lui Iu lie delegatii beligerantilor ince]) sa, so-
seasca in capitala Romaniet
Pe cand cercurile politice fierb de intrevederi i conci-
liabule intre delegatii pentru Conferinta pacei, d'abia se da ba-
gare de seam& disparitiei nnuia dintre cei mai marl juriscon-
sulti ai Romaniei : la 10 Iulie a murit in varsta de 76 ani, Gh.
Danielonolu, marele avocat i marele profesor de drept roman
la facultatea juridica din Bucuresti.
Butadede, vorbele lui de dull i apostroafele ca i atitudinile
originale, 11 distingeau la fel ca marea lui eruditiune. La vre-
rnea lui cate vorbe de spirit nu au facut deliciul bucurestenilcr!
Inteun proces odata avea ea adversari pe batranul Sip-
somo i pe flul sau. Cand veni randul lui Danielopolu sá ple-
deze, el incepu astfel
Domnule presedinte, Mi ascultat pe Tatal i pe Fiul, a-
cum va rog ascultati i pe sfantul Duh care i-a invatat carte
pe amandoi.
Inteun alt proces avea de adversar pe un tanar avocat
care luase licenta numai cu cateva luni mai inainte. Se intam-
plase chiar cã Danielopdlu a fost preqedintele juriului exa-
minator.

www.dacoromanica.ro
 148

Tanarul avocat vorbi dupa magistru i. prezumtios fiind,

10 permise chiar sa-i dea i lectiuni de drent. Atat i-a trebuit
lui Coriu Gut& i in replica incepu astfel, cantandu-si ironia:
Domnilor judecatori, ascultand pledoaria tanarului
meu aclversar, mi-am adus aminte de o anecdota.
Se spune c.. odata un turc s'a dus s. se scalde in mare
s'acolo fu apucat de o neputinta. Peste un minut un val i se
urea panä deasupra capului iar i varful valuilui vazu mirat...
obiectul usurarei sale. i atunci turcul exclama :
Bre, bre, ce mare minune : d'abia 1-am facut i mi
s'a i urcat in cap.
Bine inteles, cateva minute 0 dupa aceea cateva ore in
sir salile i toate culuarele palatului de justitie erau zguduite
cle rasetele obstesti.
Gheorghe Danielopollu (Conul Guta), caruia cativa
ani i se spunea Danieleanu", a lost cea mai originala figura
a baroului bucuresteans
In ziva de 17 'Arlie s'a intru nit Conferinta pentru pace.
In urma Titu Maiorescu, primul ministru al Romaniei i mi-
nistru de externe, a deschis conferinta in calitate de prese-
dinte. Dansul a propus tuturor beligerantilor o suspensiune
de arme pe termen de 5 zile.
A luat cuvantul apoi Venizelos, delegatul Greciei, care
a multumit lui Maiorescu, in numele aliailor, pentru pri-
mirea ce ii s'a facut la Bucuresti. A declarat, totodata, cá se
asociazä la suspendarea ostilitatilor propuse de Maiorescu.
Delegatul bulgar, Toncef, a cleclarat ca este partizanul
incheierei cat mai repede a pacei intr'un oras cum e Bucu-
restii, uncle a domnit totdeauna un spirit europenesc pe care
va trebui sa-1 faca cu tatii a birui in dezbaterile ce vor urma.
Delegatii militari au fost insarcinati apoi ca sa comu-
nice tuturor cartierelor generale armistitiul general de 5 zile,
cu incepere dela 18 Iulie.
La aceasta sedinta au participat urmatorii delegati :
Din partea Romaniei : Titu Maiorescu, Take Ionescu,
Alexandru Marghiloman i Const. Disescu. Delegati militari
generalul Coanda 1 colonelul Cristescu.

www.dacoromanica.ro
 149

Din partea Serbiei : primul ministru Nicolae Pa.sici,

Ristici, Spalaicovici, colonel Smiliamovici i It-colonel Cala-
fatovici.
Din partea Greciei : d. Venizelos, orim-ministru, Panas,
Politis, capitan Pallis i capitan Exadactylos.
Din partea Bulgariei d. Tonceff, ministru de finante
bulgar, generalul Fitcef, colonel Stanciof, Ivanceff 1 Randeff.
Din partea Muntenegrului : general Vucotici, primul
ministru i Malanovici.
Sedintele conferintei au urmat pan& la 26 Iulie cu.
alternative de sperante i Incloeli. Pretentiunile dinteo parte
si din alta erau atat de mari Meat de mai multe ori prabu-
. sirea conferintei Tara sigurd.
In cele din urma, greutatea cea mai mare veni dela
neIntelegerile clintre greci l bulgari; i unii 1 deilalati sta-
luiau sl obtie Cavala cu Intreaga regiune a culturii tutu-
nului. Atat de craxncen& era neintelegerea, hien la 25 Iulie
neisbanda conferintei paru cern,.
Guvernul roman i regele Carol f&ceau sfortaxi disparate
pentru ea sä Impace spiritele i interesele. In cele din urm&
regel Carol ceru mijlocirea Imparatului Germaniel. Si inter-
ventia se fäcu atunci tocmai cand tatul p&rea compromis.
Regele Carol solicit& pe Kaiser sä aduc& bundle lui oficii
la Atena, ceeace fu fácut. Kaiserul rua pe regele Greciei sä
consimtA ca regiunea tutunului s& fie Impartit& Intre bulgari
si greci.
Cand In conferint4 delegatul sarb Spalaicovici anunta
Intelegarea definitiv& intre bulgari i sarbi, toti delegatii au
isbucnit In aclamathmi.
In aceeasi sedint5, delegatul Muntenegrului a aratat el
micul principat a avut in acest räzboi 14.000 de morti ceeace
e un foarte mare sacrificiu pentru o tärisoar& atat de mica.
Nu pretinde nimic precis; cere, Irma, s& se acorde Muntenegru-
lui o bucat& de parnant cultivabil.
Delegatul Bulgariei generalul Fitcef a avut Un cuvant de
melancoliea resemnare :
Ni se prezint4 Nota, trebue sä platIm.

www.dacoromanica.ro
 150

In seainta urmatoare s'a ales Comisiunea pentru redacta-

rea tratatului de pace. Comisiunea a fast compusa din : Titu
Maiorescu, Spalaicovici, Politis, Radeff i Malanovici.
Apoi d. Venizelos, spre a onora Romania odata mai mult,
a propus ca generalul Coanda sa, fie imputernicit de intreaga
conferinta, sa redacteze partea tehnicei militare din tratat.
Maiorescu a multmmit pentru aceasta onoare facuta Ro-
maniei si a propus totodata votarea unui armistitiu rä
termen pan& la incheera definitiva a pacei. i propunerea a
fest primiti in unanimitate.
In sfarsit, Duminica 28 Iulie 1913 zi istorica de acuni
s'a semnat tratatul de pace purtand numele ae Tratatul
dela Bucuresti".
La ora 10 dimineata, 21 lovituri de tun anunta, bucures-
tenilor ca tratatul de pace va fi semnat. Totd delegatii sosesc
pe rand aa ministerul de externe imbracati in ha:ne de cere-
monie iar ofiterii in mare tinuta.
Dupa discursurile de rigoare rostite de catre delegat1,
acestia s'au dus in corpore la Mitropolie uncle s'a of iciat un
Te-Deum.
Este de observat ea., afara de Romania, ale carei preten-
tiuni n'au fost exagerate fiindca nu aveau caracterul cucerirei,
toate celelalte clelegatiuni erau numai pe jurnatate satisfacute.
Cauza era fireasca.: fiecare tar& nadajduia sa. se ma-
rea.sca. considerabil in paguba celorlalte, ceeace ar fi fost cu
totul imposibil.
Bulgaria, fireste, iesea cea mai sfasiata din tratative. Ea
care clusese greul razboiului impotriva Turciei, ea care avusese
cele mai mari si mai decisive victorii militare, ea care, fail
interventia armata. a Romaniei, ar fi iesit a doua oara victo-
rioasa i iinpotriva sarbilor i grecilor, era acum redusa ca
sa sufere legea coalitiei ce se incheia impotriva sa. Virtutile
miitare ale poporului bulgar daduse de gandit tuturor veci-
nilor care nu mai puteau tolera acum o Bulgarie mare.
De altfel nici in Romania nu era multumita toata lumea.
Asa, o parte a conservatorilor cerea continuarea raz-
boiului pentru ca Romania sa iasa cu un mai mare castig din

www.dacoromanica.ro
 151

razboi, iar partidul liberal a cerut anexarea Vidinului. Dar

impotriva acestei Dretentiuni s'au ridicat nu numai bulgarii,
dar i sarbii.
Adevarul este ca atitudinea cea mai moderata a avut-o
Romania, de aceea Romania a putut juca rolul de quasi-ar-
bitru si a putut prezida, cu nepartinirea recunoscuta de toti,
conferinta.
Pentru pastrarea acestei atitudaii trebue sä recunosc
cum ca meritul a fost, mai ales, al regelui Carol.
Daca a sernnat cu mare parere de rail, decretul mobiliza-
rei, in schimb si-a impus vederile cand Romania si-a prezen-
tat revendicarile.
Nu prezinta vreun interes istoric, ca S reproduc aci in-
tregul tratat de pace. Acest tratat n'a avut decal o viata efe-
melt. Peste un an exact, a izbucnit razboiul mondial, iar sta- .
rea de lucruri infaptuita prin acest tratat a lost in cea mai
mare parte modificata prin tratatele incheiate de pe urma
marelui razboi.
Voi aminti numai cá tratatul are 10 articole. Cat priveste
Romania, art. II glasueste astleff :
Intre Regatul Bulgariei i Regatul Romaniei fosta fron-
tiera intre Dunare i Marea Neagra' este, conform procesului-
verbal incheiat de catre delegatii militari respectivi i ane-
xat la Protocolul nr. 5. 22 Iu lie (4 August) 1913 al Conferintei
din Bucuresti, rectificata, in chipul urmator :
Noua frontiera va pleca dela Dunare inainte de Turtu-
caia spre a sfarsi la Marea Neagra la sud de Ekkrene.
Intre aceste doua puncte extreme linia de frontiera va
urma traseul indicat pe härti 1/100.000 si 1/200.000 ale sta-
tului major roman si dup5, descrierea exacta la prezentul ar-
ticol.
Este formal inOles ca, Bulgaria va rade, cel mai tarziu
thtr'un termen de doi ani, lucrarile de fortificatiuni existente
si nu va construi altele la Rusciuk, la. iarnla, in tinuturile in-
termediare si inteo zona. de 20 kilometri in jurul BaIcicului".
In sfarsit un ultim aliniat stipuleaza c. o comisiune
mixt5, cu delegati din ambele narti va hotari in 15 zile tra-

www.dacoromanica.ro
 152

seul nouei frontierre, va impArti proprietati1e 1 celelalte bu-

nuri etc. In caz de dezacord, un arbitru luat dintr'o tara
arnica va decide".
Am vorbit de staruinta regelui Carol pentru Incheierea
pacei si de interventia la momentul oportun a imparatului
Germaniei. Iata textele ambelor telegrame :
Textul regelui Carol:
Third multe dificultati Incheerea pacei e asiguratA si,
slava tie, va fi-definitivA. In momentul de fata gandul meu se
opreste la tine si Iti multumesc din toata inima pentru ami-
citia i simpatia ta, mai ales In zilele acestea atat de grave !
Cairol"

Din Livinemunde pe bordul vasului Hohenzollern, kaizerul

a raspuns :
Depesa ta sositA azi noapte a fost o mare bucurie pentru
mine. Te felicit In mod sincer si cordial pentru frumosull suc-
ces pe care poporul tau i toate statele beligerante, precum Pi
Intreaga Europa 11 datoresc politicei tale de adevarat barbat
de stat. In acelas timp e o mare satisfactie pentru mine ea
mi-ai spus cA am putut contribui l eu la scopul anus. SA dea
Dunmezeu sa-ti pastreze o viata lung& pentru fericirea Wei
tale. Cu amicitie l admiratie ma bucur pentru cooperarea
noastra comuna Inteun scop de pace.
Wilhelm"
A doua zi un banchet oficial fu dat la mirdsterul de ex-
terne. Au asistat toti delegatii, inclusiv cei bulgari, exceptie
fAcand d. Venizelos retinut In cuä de o indispozitie.
Dau, pentru memorie, numele asistentilor.
In partea despre stanga, In frunte la locul de onoare se
afla asezat Titu Maiorescu avAnd la dreapta pe d-na Take
Ionescu, d. Toncef, d-na Grigore Cantacuzino, Panas, d-na
Träznea-Greceanu, C. Disescu, colonel bulgar Standoff, N.
Xenopol, Chainovitz, Tzamados 0. N. Em. Lahovary.
La stanga lui Maiorescu : cl-na Disescu, Ioa Lahovary,
d-na Coanda, general Fitceff, Take Ionescu, Polirtis, Grigore
Cantacuzino primarul Capitalei, colonel Cristescu, capitan Pall,
Bilciurescu Si Filitis.

www.dacoromanica.ro
 153

In partea din dreapta locul de onoare era ocupat de catre

sotia ministrului de externe, d-na Maiorescu.
La dreanta d-sale erau asezati Nicola Pasici, &Ina C. Arlon,
Ristici, d-na Filitis, Al. Marghilcman, Radeff, M. Cantacuzino.
general Coanda, Burghele, Pisoschi, Gavrilovici si Constanti-
nidL
La stanga: Vukortici, d-na Xenopol, Spalaikovici, Ivanceff,
C. Arlon, colonel Smiliantici, Al. Badarau, colonel Kalafatovici,
colonel D. Moruzi prefectul politiei Capita lei, Svilocosici si Pa-
pazoff.
In cele doll& extremitäti ale mesei G. Creteanu i Tras-
nea-Greceanu.
Din cauza ca armata nu era inca demobilizata. aa masa
nu a fost muz'Jca"..
Fieoare comesean a plecat cu menu-ul purtand toate
semnaturile celorlalti. Iar unele din doamne au primit pe cu-
tele evantaiurilor autografele delegatilor.
Toata lumea a fost foarte vesela in tot timpul pranzuflui,
afara. bine inteles, de delegatii bulgari.
Chiar unul dintre delegatii militari ai Bulgariei a spus
unui vecin de masa:
S. n'aveti teama, clupa 2 ani vorn lua inapoi ceeace
ni s'a luat astazi cu forta.
Discursuri au fost doul: al lui Titu "maiorescu i all lui
Nicola Pasici.
Foarte semnificativ a lost discursul delegatului sarb care
a incheiat astfel:
Exprim urarea ca Romdnia sd rcimánd intotcleauna in
fruntea natiunilor ce reprezentdm ardtânclu-le calea ordin.ei,
a pdcei $i a progresului".
La acea epoca situatia morala a Romaniei era demnä de
invidiat. Ea stralucea printre toate natiunile mici dela portile
Orientului, iar puterea ei militara socotita atunci de prima
ordine, impunea i temerea si respectul. Cand reprezentantul
Serbiei spunea Romaniei, ca-i ureaza sä. stea intotdeauna in
fruntea natiunilor din Penimula balcanicA, dand-o drept mo-
del al ordinei, al spiritului pacific si al progresului, lava. mai
mare nu-i putea aduce.

www.dacoromanica.ro
 154

Totusi mobilizarea dela 1913 nu s'a facut in cele mai

bune canditiuni, iar ingrijirea sanitara, a lasat de dorit. De
abia intrati in Bulgaria, epidemia holerei s'a abatut asupra
trupelor noastre. Tot asernenea febra tifoicla a facut destule
victime.
Au urmat Inca cloud banchete oficiale: unul la Palatul
regal, unde unicul toast a fost rostit de catre regele Carol,
celalt banchet in sala Liedertafel oferit de primaria Capita lei_
Au vorbit: Gr. Cantacuzino primarul. Si d-nii Vanizelos si Ton-
eel delegatii Greciei i Bulgariei.
Dupa, toate acestea, ziarele au publicat i schimbul de
telegrame intre irnparatul Austro-Ungariei i regele Romaniei.
Imparatul Austro-Ungariei a telegrafiat:
Te rog sa primesti felicitäriie mele cele mai cordiale cu
prilejul operei de pacificare desavarsital sub conducerea ta.
care a pus capät vaisarei de sange in Balcani si a asigurat
pacea tarei tale.
Ca si in trecut voiu purta si in viitar cel mai viu interes
la toate cele ce vor contribui la binele tau :A al Wei tale.
Frantz Iosef"
Regele Carol a raspuns:
Felicitärile tale atat de cordiale i calduroase, partea ce
iei la incheierea pacei in Capita la mea, m'au bucurat foarte
mult si multumesc din toata inirna pentru aceasta, noua do-
vada de credincioasa prietenie ce mi-ai arätat totdeauna in
deosebi in momente grele.
Faca cerul ca pacea incheiata acum sa fie durabila i sa
aduca in sfaxsit, pentru binele statelor noastre, linistea in Pe-
ninsula Balcanica'atat de crud incercata in ultimii ani.
Caro".
Cuvintele regelui Carol: faca cerul ca pacea incheiata
sä fie durabila", aveau intelesul bor.
D'abia se iscalise tratatul pacei dela Bucuresti, i Rusia
incepu jocul salt de eterna duplicitate las.and a se intelege ca
va lucra pentru revizuirea acestui tratat care nu-i satisfacea
pe deplin interesele.

www.dacoromanica.ro
 155

Am spus Ca Romania, prin atitudinea si politica sa. >,e

ridicase foarte sus in ochii lumei intregi. Georges Clemenceau
scria in L'Homme Libre" un articol intitulat Tu quoque"
care sfarsea cu vorbele:
Din acest moment Romania se impune Europei ca pu-
tere morala, tot asa cum se impune ca putere rnilitara".
Dar si englezii au lost siliti sä aduca laude Romaniei.
Corespondentul ziarului D ailly Telegraph", capitan
Batinne, un specialist, a scris: Factorul decisiv in pacificarea
Balcanului a fost interventia Rornaniei, caki ei i se datoreste
de fapt ca Bulgaria s'a vazut silitä s depue armele. Planul
intrarei in Bulgaria a fOst pregatit cu multa sagacitate si exe-
cutat cu repeziciune i preciziune".
Ca dovada de viitejia romaneasca, capitanul Batinne po-
vesteste cum numai 2 ofiteri urmati de 8 calärasi au patruns
in statia Vrata care era plina de bulgari si unde se aflau si
50 infanteristi gala sä plece la Sofia.
Corespondentul aceluiasi ziar pe langa armata sank a
scris ziarului sau ea este inexactat afirrnatia ca bulgarii erau
deja batuti de greci i sarbi cand au trecut romanii Duna-
rea. Acest corespondent, Ashmead-Bartlett, spune Ca vizi-
tand pozitiile bulgarilor din fata grecilor, poate afirma ca
daca razboiul ar fi continuat, grecii ar fi fost zelrobiti.
Cat despre sarbi acelasi corespondent afirma ca statul-
major sarb savarsise in ultirnul timp greseli peste greseli. In-
terventia armatei romane a venit tucmai la timp ca sä impe-
dice catastrof a.
Dar, or cate laude ne-au adus sträinii nu e mai putin
adevarat cä organizatia noastra sanitara a lasat de dorit; ho-
lera a trecut Dunarea, dupa ce a contaminat armata si a
coprins un insemnat numar de judete.
Opozitda profita de prilej, i acuza, cu drept cuvant pe
cei insärcinati cu paza sanatatei oamenilor.
Pe cand conservatorii guvernamentali i dernocratii lui
Take Ionescu jubilau pentru marea victorie politica doban-
clita, seful partidului liberal, Ionel Bratianu, dä o lovitura

www.dacoromanica.ro
 156

menita, sä 1ntunece gloria partidului advers i sa urce actiu-

nile partidului liberal.
Ionel Bratianu, capitan de reZerva, era mobilizat si
avea peste Dunare functia de aghiotant al generalului Crai-
niceanu. D'abia pacea dela Bucuresti a fost incheiat4 si de
peste Dunare d-sa a lansat catre tara o proclamatie prin care
cerea exproprierea marilor moii, improprietärirea pe ele a
taranilor i acordarea votului univemai.
Manifestul sefului partidului liberal a nrodus impresie
adanca in tar& si din ceasul acela zilele guvennului Maiores-
cu-Take Ionescu au fost numarate.
Bineinteles publicitii evrei profita de prilej spre a pune
la ordinea zilei i chestia evreiasa.
Negresit, unii evrei aveau tot dreptul la impamantenire,
in special aceia cari au fost mobilizati; oameni cari au platit
tributul sangelui nu mai puteau fi lipsiti de cetatenia roma-
na. Erea un act de mare dreptate. Dar ziarele filo-evreie au
pus chestia Intreaga, ceeace nu intra in vederile opiniei pu-
blice romanesti.
Venirea fliberalilor la putere trebuia sa mai fie inlesnita
si de dihonia dintre conservatori. De indata ce tratatul de
pace de la Bucuresti a fost iscalit, deci chestiunea exterioara
rezolvatd, armistitiul intre partide, impus prin intrarea Ro-
maniei in Bulgaria, incetä. i opozitia incepu atacurile im-
potriva guvernalui.
Liberalii atacau pe tema celor doua, mari reforme anun-
tate, iar Petre Carp si Nicu Filipescu pe tema colaborarii din-
tre conservatori 1 takisti.
Petre Carp anunta chiar ca va incepe campania ae ras-
turnare, cerOnd conservatorilor sä desfaca colaborarea. Nicu
Filipescu isi manifesta hotarirea de a urma pe Carp. i astfel,
departe ca marea victorie repurtata de guvenn in chestiunea
tratatului de pace sä-1 Intareasca, slabiciunea lui aparu evi-
denta.
Take Ionescu pierduse multi partizani din cauza cola ba-
rarii. Foarte puternic in corpul electoral inainte de a intra
in cabinetul Maiorescu, acum nu Mai reprezenta aceeasi for-

www.dacoromanica.ro
 157

0, de. temut. Eata de partizanii nesatisfacuti, victoria diplo-

rnatica l puterea -moral& castigatä de seful lor nu reprezen-
tau o mare valoare. Conservatorii card cunosteau deperditia
de forte electorale ale partidului democrat, proclamau acum
nevoia de a desface coilaborarea.
Acei conservatori cari impingeau la ruptura se magu-
leau, insa., cu speranta Ca, dupd desfacerea casniciei cu ta-
klatii, regele va insarcina tot pe un conservator cu formarea
guvernalui. Intniganli, cari aveau interes ca familia comer-
vatoare sa plece dela putere, sopteau la urechile conserva-
toare cum ea regele nu asteapta de cat desfacerea colabord-
rii, spre a inlnura pe Take Ionescp, care la Londra Meuse
por_itica franca-lila, si spre a putea avea un minister conser-
vator omogen.
Argumentul era bine gasit, iar multi conservatori au ore-
zut povestea Adevarul era, frisk ca regele Carol voia sa a-
due& pe liberali, dar nu avea motivul. Un guvern care avu-
sese un atat de mare succes cu rasunet in toata.lumea nu pu-
tea fi concediat a doua zi, fara un motiv serios. Desfacerea
colaboträrii ar fi fost motivul, iar regele Carol 11 astepta cu
nerabdare ; unii afirrnau chiar ca regele insusi incurajase
raspandirea zvonului i ca singura lui dorinta este sa alunge
pe Take Ionescu din guvern, spre a insela pe conservatori
a-i ispiti sa denunte colaborarea.
Peste putin farsa va fi fost jueata,
Pe cand la Bucuresti se trageau aceste sfori, un zvon
sinistru se raspandesta: marele aviator roman Aurel Vlaicu,
incercand sä treaca, Carpatii in zbor cu aeroplanul, care era
inventia sa, s'a prabusit.
Aurel Vlaicu a plecat un ziva de Sambäta 31 August spre
a trece Carpatii cu aeroplanul. La ora 4 a fost vagut deasupra
Ploestilor, la o inaltime de 400 sau 450 rnetri, unde a executat
mai multe virajuri de cea mai mare indrazneala
Intre Cãmpina i satul Banesti, cativa. tarani 1-au vazut
executand numeroase Virajuri apoi aparatul a pornit in jos
cu o iuteala ametitoare; la 50-60 metri s'a oprit i s'a mai
urcat putin, apoi a cazut era 0 sageata la pamânt.

www.dacoromanica.ro
 158

Corral aviatorului a lost gasit sub motor. La cap avea o

ranã cam de 10 centimetri i amandoua picioarele i-au fost
fracturate.
Caderea nu a fost datorita defectuozitatii motorului, ga-
sit in stare normala, ci numai virajurilor exagerate, fiindca
Vlaicu era un virtuos au virajului primejdios i abuza de cu-
rajul i competenta lui.
Deasupra Baicoiului a voit sa atenizeze, caci a simtit ne-
siguranta aripilor, dar, spre nenorocirea lui, se afla tocmai
deasupra unei livezi de pruni. A fost nevoit sa, mearga mai
departe. Dar una din aripi s'a desprins si a cazut la pamant,
apoi aparatul s'a aplecat pe theapta i s'a prabusit.
Vlaicu era näscut in satul Bintinti, de Lang& Orastie, co-
mitatul Hunedoazrei. A murit la varsta de 33 ant
Primul zbor 1-a facut la anul 1910. Apoi in 1911, in drum
spre Viena. a batut pe cei mai reputati piloti francezi, iar
asupra reputatului pilot spaniol Garros a reuurtat doua in-
semnate victorii.
Caind a murit, luera la savarsirea a patru aparate: doua
ale Companiei Marconi din Londra, unul pentru ministerul
de razboi i unul pentru sine, din donatiunile ce i-au Meat
ardelenii.
Un moment a lost vorba ca marele aviator sa tie inrnor-
mantat in Ardeal, ins& tatal sau, Neica Dumitru", Wan din
Bintinti, a cerut sa fie ingropat la Bucuresti. in Capita la ta.-
rii pe care a sluiit-o.
Corpul lui Aurel Vlaicu a lost denus in biserica Sf. Gheor-
ghe, anoi inmormantat la cimitirul Serban-Voda.
Vlaicu a fost o glorie nationalã
Consiliul comunal s'a intrunit chiar a doua zi si a hota-
rit ca stnada Taranilor sa poarte pe viitor numele de Aurel
Vlaicu".
Intrand in luna Octombrie, activitatea politica re-
incene.
In nartidul liberal erau framantari. Ionel Bratianu,
seful nartidului, era acuzat curn ca a refuzat sa participe in
guvernul national pe care II propusese regele Carol In ajunul

www.dacoromanica.ro
 159

intrarii Romaniei in campanie. Adversarii lui Bratianu II

acuzau cum cã a savarsit o mare greseala, de tactic& pentruca
a lasat partidului conservator intreaga glorie a razboiului si
a incheierei pacei si a tratatului dela Bucuresti.
La fnceputul lui Octombrie, comitetua executiv al parti-
dului liberal s'a Intrunit. In fata comitetului, Ionel Bra-
tianu, pe de o parte a sustinut nevoia exproprierii si a modi-
ficaSi legii electorale, pe de alta parte s'a aparat de acuzatia
ce i s'a adus.
Despre reforme a spus cum ca exproprierea se va face si-
lita numai daca, va ti nevoe; apoi a precizat ca nu trebue sa
se exproprieze de cat proprietatile peste 1000 de hectare. 0
mie de hectare sa fie respectat oricarui proprietar.
Pentru reforma electorala a propus colegiul unic, in care
sa voteze torti stiutorii de carte, iar nestiutorii sa voteze prin
delegatiune ca si pana acum.
Vorbind despre politica sa exterioara s'a apärat impotri-
va acuzatiunilor ce i s'au adns spunand ca intrarea in campanie
si tot ce a urmat s'a facut dupa indicaiile partidului liberal.
Dar dacaj partidul nu e multiunit de conducerea sa, a decla-
rat ca nu-i ramane decat sä reintre in randuri ca simplu sol-
dat si sa lase altora carmuirea.
Era demisia. Ina, in urma cuvantaxilor lui Emil Cost-
nescu si a lui Mihail Ferikidi, comitetul si-a mentinut incre-
clerea in sef.
Vorbind de expropriere, I. Bratianu a spus: Daca nu o
vom face noi, ne vor sili altii s'o facem".
o voce a strigat: Un nou 1907!"
Duminica 20 Octombrie, s'a tinut in sala Liedertafel con-
gresul partidului liberal.
Au vorbit Ionel Bratianu, seful partidului, Neron
Lupascu dela Vaslui, Emit Costinescu, Toma Stelian, Plesea
dela Craiova, N. P. Romanescu, Alesiu din Braila, Mavrocor-
dat, Al. Iliescu dela Olt, Krupensky din Iasi, Mihai Ferikidi.
In urma s'a votat o m.otiune prin care Congresul aproba
reformele prezentate de Bratianu.
La 8 Noembrie, s'a pus, cu solemnitate, piatra funda-

www.dacoromanica.ro
 160

mental& a palatului Vama-Postei. Arhitectul acestui local,

care d'abia in 1926, ea, terzninat, adlcá dup6, trecere de 13
ani, este Claytan.
Pe la jumItatea lui Noeznbrie, comitetul executiv cen-
tral al partidului conservator s'a intrunit, sub presedintia lui
Ion Lahovary, pentru alegerea sefului partidului, in urma de-
misiunei lui Petre Carp.
Titu Maiorescu a fost ales cu unanimitatea voturilor. Ni-
colae Filipescu a lipsit dela sedinta.
Se discuta mult, atat pentru motive economice cat si
pentru motive strategice, construirea unui nou pod peste Du-
nare, pod de legatura cu Serbia.
Consiliul de ministri, discutand chestiunea, a ramas la
parerea ca podul sa fie asezat In apropiere de Gruia cu pre-
lungirea liniei pana la Craiova.
Aceasta chestiune era, la 1913, de mare actualitate, caci
s'au numit, atat din partea Serbiei, *cat si din partea Roma-
niei, delegatii cari sa studieze i sa hotarascd toate ama-
nuntele.
Din partea Serbiei au fast numiti 2 ingineri, iar din par-
tea Romaniei, Gheorghe Panait, secretarul general al minis-
terultd de lucrari publice si Al. Cotescu, directorui general al
cailor f crate.
Dir partea ministerului de razboi au lost nurniti: gene-
ral Valeanu, secretarul general al ministerului de razboiu, co-
lonelul Cristescu, subseful marelui stat-major, i colanelul
Ref erendaru.
Odata cu deschiderea parlamentului, criza din gu-
vern izbucneste. Atat conservatorii cat i takistii ajung la
convingerea cum ca desfacerea colaborarii se impune
Mai sunt unii cari Incearca evitarea desnodamantului,
luptand pentru fuziunea celor doua partide din guvern. In
fruntea acestora sta Theodor Rosetti, presedintele Senatului.
Zadarnica Incercare. Caderea conservatorilor i ridicarea la
guvenn a liberalilor este lucru hotärit Intre rege, Take Iones-
cu si Ionel Bratianu.
Cele douä partide din guvern Incep s. laca pregatire de
plecare.

www.dacoromanica.ro
 161

Parlamentarii conservatori se adunai in casa lui Ion La-

hovary spre a discuta a.supra situatiei. Cu acest prilej, se ocu-
na de programul libeirail i voteaza cu totii impotriva expro-
prierii. In acelas timp, parlamentarii takisti se intrunesc in
casa lui Take Ionescu, unde voteaza, iaras, unanim, pentru
programul liberal.
In aceste doua intruniri, soarta cabinetului Maioreszu
fost hotarita; retragerea guvernului pusa dupa särbatorile
Craciunului, iar venirea la cannä a liberalilor, chestie de
cateva zile
Partidul conservator a avut ultimul säu guvern in Ro-
mania.
La sfarsitul lunei Decembrie, a murit unul dintre oa-
menii de frimte ai Romaniei, jurist de valoare, fost consilier
la Curtea de casatie, administratorul domeniilor Coroanei:
Ion Kalinderu.
Ion Kalinderu a rasat In, casa lui din strada Renasterei,
muzeul pe care ii administreaza acum pictorul Steriadi.
La sfarsitul anului a dispärut una din cele mai ori-
ginale si mai populare figuri bucurestene, avocatul Iancu
Bratescu. Bucurestenii 11 cunosteau mai bine sub numele de
Nenea Iancu".-
Iancu BrAtescu era un intemperant, mare adorater al
zeului Bachus, chefurile sale fenomenale erau de pomina,
nopti si zile in sir petrecea cu läutari. cu femei. cu prietenii
lui cei mai de aproape pe care-i poreclise damblagii". Dam-
blagiul era omul atins de infirmitatea adoratiunei pentru
bautura si de care nu se putea dezbara.
Pe de alta parte Iancu Bratescu era un om foarte bun si
darnic; fiind avocat pleda adesea gratuit pentru oamenii tick
avere, de uncle i marea lui popularitate.
Fireste, fiind pasionat i pentru politic., i avand apoi sl
functiunea de sef al culoarei de verde In partidul aui Take To-
nescu, darniciile lui aveau si un substrat de interes electoral.
Cariera politica si-a Inceput-o ca liberal, sediul ei-I avea
In culoarea de verde, strada Popa Tatu, iar seful sau direct
si imediat era Grigore Serurie.
vol. Iv. 11

www.dacoromanica.ro
 162

Cand partidul liberal a mijlocit ruptura intre Ion

Bratianu de o parte, C. A. Rosetti i Dumitru Bratianu de
alta, Serurie a fost arunoat peste bord: Nenea Iancu a urmat
pe Serurie si a trecut in disidenta liberala sub sefia lui Durni-
tru Bratianu.
Dupa caderea lui Ion Bratianu, Iancu Bratescu a para.-
sit pe Dumitru Bratianu pentru Vernescani, mai bine zis
pentru Emanoil Puke Protopopescu, ajuns primar al Capita lei.
Cand s'a format marele minister Lascar Catargiu-Carp,
Pake Protopopescu a ramas in opozitde, dar Nenea Iancu a
esit din partidul conservator. In sfarsit Take Ionescu a vernt
din partidul conservator spre a forma partidul conserva-
tor-democrat; atunci a esit din partidul conservator si Nenea
Iancu si a de venit democrat.
De cinci ori a schimbat lancu Bratescu sef I si partidele,
insa nici odata opinia public& nu 0.'a categorist de tradator.
Din potriva l'a onorat cu cea mai fireasca. popularitate. Asa
erau vremurile.
Astäzi de numele lui Iancu Braltescu eine mai pomenes-
te? Nici cel mai neinsemnat senm de aducere aminte nu ara-
ta undeva ca omul acesta a fost °data, unul dintre cei mai
populari politiciani.
Popularitatea ca i prieteniile intretinute cu paharul in
man& in jurul meselor de petreceri, sunt efemere.
ANUL 1914
A doua zi dupa sarbatoarea anului nou, Titu Maio-
rescu a prezentat regelui demisia cabinetului.
Criza era virtual deschisa, Inca dela deschiderea pad a-
mentului ; unii credeau chiar cä rninistrul va pleca inainte de
saxbatori.
Obiceiul la noi era ca, duä criza de guvern se declara, in
primavara, lumea sä intrebe care partid va manca ouale rosii;
de data aceasta criza izbucnind inainte de Craciun, lumea era
nedumerita i intreba: eine va manca purcelul?
Purcelul 1-au mancat, asa dar, conservatori-takistii,
dimpreunä eu placinta cu ravase, iar Titu Maiorescu
,
a demi-
sionat la inceputul 1111 Ianuarie 1914.

www.dacoromanica.ro
 163

Demisia a fost motivata.

In demisie sa spus ca ministerul de colaborare fiind
constituit in vederea conflictului balcanic, deci fusese al-
catuit cu o misiurne special& trebuia sit plece acum cand
pacea balcanical a fost doba'ndita.
Motivul era §i absurd i mincinos. Absurd fiindca un gu-
vern nu este 41it sä plece a doua zi dupa o mare izbanda,
mincrinos fiindca adevaratele motive ale caderei guvernului
erau. pe de o parte neintelegerile cu fractiunea conservatoare,
pe de alta parte intelegerea cu regele ca partidul liberal sa
ia carma.
Indata dupa prczintarea demisiei cele doua particle co-
n
laborate panä atunci, s'au retras fiecare sub cortul sau si au
devenit rivale, iar regele a insarcinat pe I. Bratianu cu for-
marea cabinetului.
Cabinetul liberal era gata mai dinainte, de aceaa dupa
24 ore numctle nouilor ministri au fost publicate: Ionel Bra-
tianu preseclintia i razboiul, Emanoil Porumbaru externele,
V. Gh. Mortun internele, Emil Costinescu finantele, Al. Con-
stantinescu domeniile, I. G. Duca instructis publica, Victor
Antonescu justitia, Doctor C. Anghelescu ducrarile publice,
Al. Radovici industria.
Noul guvern hotaraste facerea alegerilor generale in ter-
menul cel mai scurt, alegerile delegatilor la 28 Ianuarie, ce-
lelalte dela 2 la 12 Februarie.
Si acum campania electoral& incepe.
Liberalii au munca grea, mai ales in Bucuresti unde con-
servatorii sunt acurn. foarte tari.
Take Ionescu a pierdut mult din forts, lui electoral& in-
trarea in cabinetul de colaborare a fost fatala partidului sau.
cel mai puternic electoraliceste panä anul trecut.
Titu Maiorescu i Marghiloman lupta acum sa aduca pe
Filipescu la math& fiindca, fara el partidul nu putea avea
multi sorti de izbancla in Bucuresti. Dar Filipescu atarna.
Celor cari merg sa-1 solicite, declara ca nu mai face politica,
intentia lui este sa se inchida In biblioteca spre a-si scrie me-
Morn Ie.

www.dacoromanica.ro
 164

Filipescu, insa, foarte darz, and era vorba de lovituri",

era fara putere de rezistenta intr'o hotarire luata. N'au tre-
cut multe zile i ne-am intalnit cu dansul in salonul lui A-
lexandru Marghilcman, strada Dimitrie Sturza, pe atunci
strada Mercur.
Erau de fata toti fosti deputati i senatori de Bucuresti,
fostul primar al Capita lei, fostul prefect de politde, fostii mi-
nistri. Petre Carp nu era. Dupa, cateva obiectiuni Filipescu
cedeaza, se fixeaza lista candidatilor si se hotaraste inceperea
imediata a campaniei electorale.
Alegerile dau o insemnata majeritate guvernului. La co-
legiul I de Ilfov guvernul nu poate aua de cat 2 locuri din 5
fiind. 3 balotagii. La colegiul 2 nu poate lua de cat 2 locuri
din 9 fiind 7 balotagii.
Partidul conservator unit se releva, ca eel mai tare caci,
fiind in opozitie, se apropie de candidatii guvernului, iar
democratii-conservatori afard de personalitatea superioa-
ra a lui Take Ionescu, au pierdut terenua. 0 pierdere mare
pentru partidul lor a fost trecerea eleetorului I. Th. Florescu,
seful culoarei de Albastru, in partidul liberal.
Iata o comparatie intre primii 3 candidati ai celor 3 par-
tide in lupta cu colegiile 1 si 2 din Efov.
La colegiul I liberalii, I. G. Saita 988 v., Emil Petires3u
921, M. rerekide 799.
Conservatorii: N. Filipescu 749. Al. Marghiloman 731, C.
C. Arlon 632.
Takistii: Take Ionescu 622, C. Disescu 293, D. Moru-
zi 261.
La colegiul al 2-lea: Liberalii dr. Botescu 2459, I. Th.
Florescu 2403, V. Ulvineanu 2162.
Conservatorii: M. Des liu 1717, C. Bacalbasa 1531, Ion
Mitilineu 1436.
Takistii: Emil Socec .814, Scarlat Lahovari 766, C. Do-
brescu 744.
La balotagii, in urma intelegerei pe de o parte cu unii
guvernamentali, pe de alta cu lon.servatorii, a cazut unul
din candidatii guvernamentali la colegiul al 2-lea si a fost
ales independentul Nicolae Fleva.

www.dacoromanica.ro
 165

Un llucru ce face senzatie in unele cercuri, este lupta

d-soarei Ella Negruti din Iasi, care avand titlul academic in
drept, fusesp respinsa, de baroul din localitate. Trecand in
fata justitiei. Curtea de apel din Iasi Ii respinge de asemenea
cererea, iar in Ianuarie Curtea de casatie confirma sentinta
Curtei iesene.
D-soara Ella Negrurti nu va putea, dar, ä profeseze.
Alegerile generale Calf savarsit in conditiunile obici-
nuite de presiune administrativa; guvernul a läsat, insa, ca
sà intre in Camera si Sen at unii dintre fruntasii opozitiei,
intre altii: Titu Maiorescu si Take Ionescu. De altfel, intre
liberali i conservatorii-democrati, rivalitatea n'a fost prea
mare.
Dar in preajma alegerilor, partidul conservator sufera
o lovitura. Cativa profesori universitari, nemultumiti i ne-
putand admite respingerea revizuirii Constftutiei si a refor-
melor propuse de liberali, s'au retras motivat i cu scrisoare
colectiva din partidull conservator. Acestia au lost d-nii E.
Pangrati, Em. A. Antonescu, Stavri Predescu, dr. Proca, P.
P. Negulescu, L. G. Longinescu si C. Utica.
Pe la mijlocul lui Februarie, un atentat cu o masina
infernalä s'a savarsit la Hajdudorog in Ungaria, la locuinta
mitropolitului ungur.
Afacerea face senzatie si tine afisul in presa timp inde-
lungat, de oarece s'a dovedit cä atentatorul a fost un oare-
care roman basarabean, numit Catarau, avand complice
pe um alt roman sau rus basarabean Timotei Chin lov.
Acest Chirilov, avand un fizic foarte frumos, a pozat in
atelierele catorva pictord. Cele doua statui din fundul parcu-
lui Carol, lucrate de sculptorii Storck i Paciurea, sunt mo-
delate dupa, puternica structura muschiulara, a lui Chirilov.
Chestia Cdtarau este exploatata multa vreme, de catre
unele ziare 'de tiraj.
De-abia intrunite, Camerele se ocupä cu revizuirea
Constitutiei, spre a se procecia la modificarea legil electorale
si la expropriore. Conservatorii combat cu putere amandoua
reformele, dar mai ales exproprierea.

www.dacoromanica.ro
 166

Petre Carp a reintrat In Camera si acum ia parte la lup-

tele politice.
Intr'o zi, un oarecare liberal acuza pe Carp cuin ca pe
vremuri ar fi fägaduit lui Lascar Catargiu o inmormantare
de clasa I. Carp tagadueste ca ar fi spus aceste vorbe, fiindca
pentru Catargiu avea multa stima. Dar recunostinta nu i-a
datorit niciodata.
Aceste vorbe, aclaoga Carp, au fost spuse de Titu Maio-
rescu lui Nicu Filipescu, Inteo lojä la Rasca. Dack Maiorescu
rostindu-le, a comis o ingratitudine fata. de Catargiu, aceas-
ta Insemneaza ca fat& de mine a comis pe a doua.
Carp raspunde i unei afirmatiuni a ministrului Alecu
Constantinescu, care a afirmat, ca legea improprietaririi vo-
tat& sub conservatori, a fost red.actata de Alexandru Laho-
vary, pe atunci ministru al domeniilor. Legea, spune Carp.
a prezentat-o fiindca era ministru de resort.
La inceputul lunii Martie a lost in Bucuresti, primul
redactor al ziarului parizian Le Matin", d. Stephane Lau-
sanne. I s'a dat un banchet la hotel Bulevard, la care a par-
ticipat d. Blondel, ministrul Frantei, i un numar de ziaristi.
Mai multi ziaristi au rostit toasturi, carora le-a raspuuns
cl. Lausanne.
La 2C.; Martie, Sindicatul ziaristilor l Asociatia ge-
neralä a presei au dat un mare banchet d-lui dr. C. Ange-
lescu, ministrul de lucrari publice, pentru felul larg in care
a rezoavat chestiunea biletelor de liber parcurs pe cane fe-
rate, ale ziaristilor.
Banchetul a fost dat in sala hotelului Bulevard.
La dreapta si la stanga ministrului a stat Al. Ciurcu, pre-
sedintele Asociatiei generale a presei si Ion Procopiu, pre.sedin-
tele Sinclicatului ziaristilor, in fata ministrului, autorul acestor
randuri, care a prezidat banchetul.
Au participat la banchet ziaristii : Rubin, Em. Fagure. Ion
Nadejde, Al. Mavrodi, Scarlat Lahovary, Dumitrescu Campina,
Ion Popescu, T Pizani, Jonsohn, Demetreveu, Rosenthal, Popes-
cu-Dutu, M. Mora, V.Mora.,I. Nicolau, Al. Tisescu, Durand, Bar-
bu Voinescu, N. Georgescu, A. Ranetti, Oristodorescu, Botan,

www.dacoromanica.ro
 167

Burileanu, N. Tine, I. Fermo, Leontin Iliescu, Gr. Tapsanu, F.

Genazini, Compoteca, Simionescu, Asian, Ciocardia, etc. A par-
ticipat la banchet i Barbu Delavrancea, fost ziarist i lost mi-
nistru de ducat publice.
Bine Inteles, seria discursurilor a fost fao, sfarsit.
La sfarsitul lunii Mat-tie, s'a fãcut In grädina Cismigiului
inaugurarea monumentului lui Gheorghe Panu. Foarte putina
lume i putin interes din partea publicului; din partea autori-
tatilor uin singur ajutor de primar, nimenea din partea parti-
dului liberal, in care figura Panu, cand a murit.
Au vorbit : Constantin Mille, Al. Ciurcu, inginerul Hala-
coanu, Marin Dumitrescu, D. Longinescu, ziaristul Iancu Popes-
cu, inginer Dragos.
Monumentul 11 vedem 6i astazi, ascuns sub movila gradinit
Durninica 9 Mai, la ora 11 seara, a lost inaugurat noul
palat (vechinl palat renovat i marit) al fundatiunii universi-
tare Carol I.
Solemnitatea a fost prezidata de rege, regina i principli
mostenitori.
Au rostit cuvantari: regele Carol, ministrul instructiunii
-an student.
Camera si Senatul au votat revizuirea Constitutiei, 6i
acum 1ncepe campania electorala pentru alegerea Camerelor
constituante.
Conservatorii au mari sorti de izbanda la colegiul I, de
oarece In joc este exproprierea, dar liberalii se bizue pe colegiile
2 0. 3, care dan cel mai mare numar de deputati.
Intrunirile pregMitoare pentru fixarea candidaturilor se
tin lant, de catre conservatori, in casa lui Al. Marghiloman, a
lui N. Filipescu si mai ales la Desliu, seful Capitalei conserva-
toare. In Capitala., cea mai buna situatie electoraIa o au con-
servatorii. Takistii au incheiat unele carteduri electorale cu gu-
vernul si nu mai figureaza In lupta deckt partial. In Bucuresti
n'au lista la niciun colegiu.
Conservatorii, cu toata taria lor, stiind irnsä, a guvernul se
va apara cu toate mijloacele, cauta aliati. In conciliabulele
tinute, se hotäräste Ca, pe sub mana, sa se sustina la codegiul II

www.dacoromanica.ro
 168

de Camerk candidaturile independente ale lui Nicolae Fleva

si Constantin Mille, directorul Adeltxului".
Constantin Mine combatea, cu cea din urma violenta pe li-
berali i, mai ales, pe fratii Bratianu; pe baza acestei animo-
zitati, o intellegere nemarturisita mijloci intre partidul con-
servator i ziarul Adevaxul". i, fiindca, partidul lui Take Io-
nescu, pentru care Male avea simpatii, nu figura in lupta. buna
dispozitie pentru opozitia conservatoare ii fu permisa.
Nicolae Fleva, care se bucura de un numar de voturi per-
sonale in Bucuresti, Metz intelegerea cu conservatorii, pe baza
revizuirii Constitutiei. Fleva se declara antireviziomist, deci
puntea de trecere in apele conservatoare, era gasitä.
Si astfel, partidul conservator se afla, in aceasta situatie
sa-i zicem numai delicatã" ca ä sustie i pe liberalul Fle-
va, fiindca era mai putin inaintat decat guvernamentalii, sa
sustie i pe socialistul Mille, care era cu mult mai inaintat.
. Pentru ca sa inlesneasca alegerea lui Fleva si Mille, parti-
dul conserVator sacrifica pe unii dintre candidatii lui.
Cand, in casa lui Alexandru Marghiloman s'a aclus in dis-
cutie sprijinirea candidaturii lui Constantin Mille, unii frun-
tasi s'au impotrivit. Dar Marghiloman i Filipescu au sprijinit
combinatia pe motivul, foarte puternic, cum ca, in timpul cam-
paniei electorale concursul ziarului Adevärul" va fi de cel mai
mare folos.
S'a discutat, apoi, (laza sa se sustina f atis aceste doua can-
didaturi chiax dela intaiul scrutin, partidul nepropunand cleat
'7 candidati la colegiul al 2-lea, pentru ea la celelalte 2 locuri sä
figureze, ca independente, candidaturile Fleva-Mille; majori-
tatea a hotgalt, insa, ca sprijinul f4i§ sa fie dat, la balotagiu,
iar lista partidului sa fie de 9 candidati.
Alegerile s'au facut in aceste conditiuni.
Mihail Des liu, care era seful elector al Capita lei din paxtea
conservatorilor, candida la collegiul II de Elov si la colegiul I
de Dambovita pentxu Camera.
La colegiul I de Illov sunt alesi de la intaiul scrutin Ni-
colae Filipesct i Alexandru Marglhiloman, un singur liberal
Emil Petrescu, iar pentru 2 locuri se decilara balotaj.

www.dacoromanica.ro
 169

La colegiul al 2-lea, sore a se asigura alegerea lui Barbu

Delavrancea. conservatorii incheie cartel electoral cu liberalii:
la toate sectiile agentii liberali trebuiau sa dea cate un numar
de voturi lui Delavrancea, cu conditia ea si agentii conservatori
sa treaca un numar de voturi doctorului Botescu.
Doctorul Botescu era foarte urat de carciumari, deci ame-
nintat sa cada, fiindca acestia reprezentau vre-o 900 voturi in
colegiul al 2-lea, iar d. Vintila Brätianu dorea imperios ca
doctorul sa intre in Camera.
Rezultatul acestui cartel fu alegerea de ila intaiul scrutin
numai a doctorului Botescu, a d-lui Hagi Teodoraki de pe lista
guvernarnentala si a lui Barbu Delavrancea de pe lista conser-
vatoare. Numarul de voturi obtinut de cei alesi fata de colegii
lor de pe ambele liste, este dovada cea mai larnuritä a cartelu-
lui. Iatä cifrele :
Doctorul Botescu, pe care aproape nici un carciumar nu
1-a votat, ese in eapul listei liberale cu 2559 voturi, pe cand d.
I. Th. Florescu, pe care toti carciuniarii 11 votau, cade in bale-
tagiu cu 2525. Ceilalti candidati liberali, afar& de Hagi Teo-
doraki, pe care il vota intreg comertul, nu ajunge nici unul nici
macar la 2200.
La conservatori, Barbu Delavcancea e ales al cloilea pe Ca-
pital& cu 2550 voturi, pe and seful Capitalei i marele elector
Desna. atinge d'abia 2216, iar eu al 3-lea pe lista conservatoare,
am 2067. Electorii conservatori i efi de colori, N. Lahovary,
Misu Poenaru-Bordea, dr. Mendonidi nu tree de 1800, 1846,
1600, etc.
La balotagiu. partidul conservator nu mai sustine de cat
candidaturile independente ale lui N. Fleva si C. Mille; noi,
candidatii partidului suntem saerificati.
In urma alegerei lui Barbu Delavrancea la intaiul scrutin si
a lui M. Desliu la Dambovita, eu ramasesem cap de lista pe lista
opozitiei pentru balotagiu, dar invidille din partid si necazul Ca
altii erau rarnasi in Lima, au contribuit ca partidul conservator
sa nu mai poata obtine nici un succes la balotagiu. Singurii
alesi ai opozitiei that Constantin Mille si Nicolae Fleva.
La una din sectii, la Tabacari, din Albastru, unde am

www.dacoromanica.ro
 170

stationat toata ziva, nici chiar agentii electorali, cari votau la

aceastä sectie, n'au voit sä villa la vot cu toate stamintele
mele. Pretextu1 lor era teama ca vor fi batuti de agentii guver-
nului; adevärul era ca nu mai exista interes de partid in lupta.
Alegerea lui Constantin Mille s'a datorit i simpatillor pe
care le avea atunci in sanul corpului electoral din Capita la. Cu
alegeri absolut libere ar fi foist ales poate fara ajutorul unui
alt partid; dar cu alegerile influentate de puterea guverna-
mentaia, sprijinul partidului conservator era necesar.
Pe cand ta,ra este in asteptarea insemnatelor discutiuni
si realizarea reformelor anuntate i propuse de liberali, o
stire de mare senzatie se raspandeste : Tarul Rusiei va vizita
Romania oprindu-se in portul Constanta.
Razboiul cel mare batea la usai.
0 escadrila franceza vizitase portul Cronstadt, iar presa
franceza jubila. Un recent imprurnut de 800 milioane franci
acordat Rusiei era menit ca sa completeze reteaua de cM ferate
strategice, iar peste 6 luni armata rusa, pe picior de pace tre-
buia 0, se ridice la 1 /ninon trei sute mil oameni.
Rusia cauta i aliati noui.
Suparata, pe Tarul Ferdinand al Bulgariei, din cauza pur-
tarei sale in timpul razboiului balcanic, isi indreptase ochii
asupra Romaniei.
Intaiul act de curtenire fu trimiterea bastonului de mare-
sal regelui Carol; aft doilea, aceastä
Interventia Romaniei in Bulgaria si dovada facuta a pute-
rei sale militare impresionase pe rusi. In ziva de 1 Iunie Tarul
intra In portul Constanta pe iahtul sail Standard", pilotat cie
comandorul Margineanu.
Erau orele 10 a. m.
Dela orele 8, comandantul Margineanu pomise in ilarg pe
alupa Ovidiu", spre a intampina iahtul imperial urmat de
flota rusa.
Regina Elisabeta, din pavilionul sau, urmarea cu un telescop
inaintarea flotei ruse. Iahtul Standard" apare, urmat de
crucisatoarele Cahul" i Alm_az", plus 4 contratorpiloare,
toate conduse de piloti romani.

www.dacoromanica.ro
 171

Regele Carol e imbracat cu uniforma de maresal rus ji

poarta bastonul de maresal; principele .mostenitor Ferdinand
poarta uniforma de colonel rus, caci este comandantul unui re-
giment, iar principele Carol, aghiotant a la suite", este iarasi
Saa ofiter rus.
Tamil este insotit de Tarina, Tareviciul 1 doua marl clu-
cese, fiicele sale.
La debarcader, primarul Constantei prezinta Tarului pai-
nea cu sarea traditionala pe o tavä de aur daruita Constantei
de rege. Tava poarta inscriptia : Romania-Constanta 1
Iunie 1914".
Dupa, intrarea In pavilionul regal Regele prezinta Tarului
pe ministri, apoi pe Alexandra Marghilornan, Take Ionescu, Ion
Lahovary, C. Istrati si Constantin Stere.
C. Stere, fostul revolutionar rus, prezentat Tarului a facut
valva.
Dar Stere era adus acolo ca un simbol al capitularei fata
de tarismul rus impotriva caruia se revoltase candva..
Cand Regele a facut prezentarile, Tarul s'a oprit in fata
fiecaruia si a schimbat cu fiecare cateva cuvinte. Dar cand a
ajuns in fata lui Stere, Regele Carol a pronuntat numai numele
nrezentatului si a trecut mai departe fara a se opri.
Doamnele au fost prezentate Tarinei.
In timpul cat flota rusa inainta spre port, 6 aeroplane au
evoluat neincetat printre vase. Au facut mare irnpresie foarte
indraznetele evolutiuni ale locotenentului Capsa, care se
strecura cu mare maesfrie printre crucisatoare i iahtul im-
perial.
Tareviciul nefericitul era foarte sfiicios. Dar mica
noastra, principesa, Hearn, s'a dus indrazneata, drept la clansul,
1-a luat de mama, si 1-a pus in mai buna, dispozitie.
Au fost, bine intelles, banchete i ceaiuri. Tarul a oferit un
ceaiu pe borclul lui Standard" servit de cele 2 fiice ale sale.
Dintre toate trupele, tarul a distins regimentul 5 rosiori co-
mandat de colonelul Herescu. Regele i-a oferit proprietatea re-
gimentului.
Pe cand se duceau la Catedrala, suveranii s'au oprit in fa.ya

www.dacoromanica.ro
 172

acestui regiment care tinea garnizoana la Dobrici in Dobrogea

noua. Regele Carol a spus :
De pare ce acest regiment a intrat cel dintai in Silistra.
va avea de azi inainte de patron si proprietar pe tarul Nicolae.
Sa strigam, deci : Traiasca Tarul ! traiasca Tarina !".
Trupa a strigat ura ! iar cei doi suverani s'au sarutat in
fata regimentului.
La ora 3, tarul a primit pe Standard" vizita lui Ionel
Bratianu si la 3 jum. vizita ministrului mostru de externe Dr.
Porumbaru.
A urmat decernarea decoratiilor si a darurilor. Lui Ion La-
hovary, Al. Marghiloman 0. Take Ionescu. cari aveau Sf. Ana"
in gradul cel mai mare, tarul le-a oferit ate o tabachera de
altr incrustata cu briliante i Steaua imperiala rusa.
La defilarea trupelor, tarina n'a asistat, fiindca nu putea
indura oboseala.
Tarul ai-a exprimat surperinderea v5zand solciati dobrogeni
cu fesuri.
Regele Carol a esit calare in fata trupelor, s'a pus in capul
lor, a salutat cu sabia pe tar, apoi s'a asezat langa el.
Pranzul de gala a fost servit la palatul regal, intr'un pavi-
lion construit de arhitectul Petre Antonescu, Regele Carol si
tarul Nicolae au rostit toasturi.
Amkndoua toasturile, tot atat de sincere ca i särutatul
dinaintea regimentului 5 de rosiori, au fost numai hirnnuri de
pace, iar peste 2 luni izbucnea marele razboi mondial.
De si faptele petrecute la Constanta n'ar intra in cadrul
Bucurestilor de altä data", totusi covarsitoarea lor impor-
tanta, impunea povestirea lor. Fiindca de aceasta vizita impe-
rial& au fost legate uncle din faptele ulterioare in care Roma-
nia a fost actor activ.
Tarul si familia imneriala au plecat din Constanta in ace-
eas sear& la ora 10 jum., iar ministrul de externe al Rusiel, Sa-
sonov, a venit la Bucuresti.
Rusia incepuse, chiar inainte de izbucnirea rdzboiului celui
mare, sa starue pentru ca Romania s& treaca in tabara lute-
legerii. Zilele in care d. Sasonov a stat in Bucuresti pot fi nu-

www.dacoromanica.ro
 173

mite zile istorice. Asupra lor Ionel Bratianu, seful guvernului

de atunci, ar.fi putut spune multe lucruri interesante.
S'a observat ca la Constanta seful particlului conservator
Titu Maionescu a lipsit, partidul conservator fiind reprezentat
acolo prin AL Marghiloman. Cauza a fost ca in acele clipe Titu
Maiorescu era demisionar
Nemultumirile provocate in partid prin publicarea noului
program, defectiunea profesorilor universitari, cat i ostilitatea
crancena a lui Petre Carp impotriva sa au hotärit pe Maiorescu
sa cedeze sefia lui Marghiloman.
Si, In adevar, in ziva de 5 Iunie, comitctul executiv al
partidului s'a intrunit la club. loan Lahovary citeste textul de-
miisei lui Maiorescu.
Intelegerea fusese fault& mai dthainte ca sefia sa fie data
lui A.1?.xanclru Marghiloman
Pentru ca alegerea sa aibã infatisarea unui act esit din ar-
monie si intelegerea tuturor. acela care a propus alegerea lui
Marghiloman a fest Mihail Desliu, aghiotantul cel mai devotat
al lui Filinescu.
Apoi au vorbit pe rand: Dimitrie Greceanu din partea Ia-
silor, Gheorghe Stirbey in numele Craiovei, Constantin Anion
si chiar Nicu Filipescu, toti recomandand sena lui Marghilo-
man.
Marghiloman a lost ales sef cu unanimitate, dan natimlie
cari au distrus partidul conservator ardeau acoperite de cenusa
fatarniciel.
In acelas timp se deschid Camerele constituante prin-
tr'un Mesagiu regal.
1Discutia asupra revizuirii constitutiei este patirnasa, dar
ceea ce Intampina, cea mai mare impotnivire nu este reforma
electorald, ci exproprierea. Proprietarii cei marl nu primesc
principile legii de si exproprierea e propusa In termeni destul
de moderatl.
In partidul de la guvern sunt doua, curente cu privire la re-
formele constitutionale : curentul extermist, care cere o expro-
priere foarte larga Si votul obstesc, i curentul ccil mai moae-
rat reprezentat prin Emil Costinescu, ministrul flnantelor si

www.dacoromanica.ro
 174

Alexandra Constantinescu, ministrul doinenillor. eful guver-

nului, Ion Bratianu, trece mai malt catre curentul cel d'al
doilea. Parerile sale triumfa pana in cele din urnia.
Pe and taxa era preocupata de discutia constitutionalk
in Albania, pe tronul careia se afla principele de Wied, ruda re-
ginei Elisabeta a Romaniei, isbucneste revolutia. Dupa lupte
crancene, revolutia birue i principele de Wied este silit sa
fuga.
Dar regina Elisabeta, care de obicei nu se amesteca in
politica dinauntru sau din afara, de astädata intra in actiune
stärue ca Romania sa inter vie pentru ralvarea tronului rudei
sale. La un moment Puterile discuta foarte serios ca O. se dea
Romaniei mandatul de a pacifica Albania cu armele.
Sunt oameni politici romani carora acest mandat le su-
rade. Take Ionescu, interviewat, declara ca aceasta insarcinare
data tarii sale nu i-ar displace. In cele din urma aceasta aven-
tura este respinsa definitiv. De altfel nici Italia si nici Austro-
Ungaria nu primeau amestecul Romaniei acolo uncle interesele
italiene i austro-ungare erau in joc
Neputand isbuti sä intereseze Romania pentru soarta ru-
dei sale, Regina Elisabeta izbuteste sk se organizeze in Roma-
nia un corp de voluntari romani care sa plece In Albania spre a
lupta cu armele pentru cauza principelui de Wied.
Cu banii din caseta regala 1 cu alte fonduri anonime sunt
recrutati un numar de voluntari, cari, dupa ce sunt inarmati,
echipati si uniformati cu o bizara uniformk pleaca catre cam-
pul de lupta.
Romanul n'a lost nicio data aventurier ; de aceea cu mare
greutate s'au putut ga.si vreo suta de oameni hotarlti sa fie
mercenari i sa-si jertfeasca viata pentru o cauza care nu era
nici a lor, nici a tarii lor.
Din Budapesta se telegrafiaza ca 80 din acesti voluntari a-
junsi in acel oras n'au putut gasi adapost in nici un hotel caci
nu inspirau incredere"; de aceia au lost silii sa doarmk noap-
tea petrecutä acolo, pe strada. Imprejurul lor se adunase o mare
multime de curiosi atrasi de originalitatea uniformei.

www.dacoromanica.ro
 175

Dupa un sir de lupte, mai mult sau mai putin serioase In

Albania, voluntarii roanani s'au reintors in tara. Cauza printu-
lui de Wied era pierduta.
La aceasta. epoca sfarsit de Iunie moare Ion Saita,
avocat de mama Intãia, deputat liberal, fostud prefect de politie
al ministrului de interne liberal Vasile Lascar.
Ion Saita a fost unul din oei mai buni prefecti de pantie ai
Bucurestilor. Lui i se datoreaza multe reforme, el a pus ordine
In multe servicii, sub el politia incepuse sa se modernizeze.
Europa fierbea. Se simtea ea in aer este electricitate i ca
descarcarea va trebui Ls.ä. fie apropiata i spaimantätoare.
Inarmarile tutulor Statelor luau proportii uriase. Artnata
germana se Inmultise, de ourand, cu 4 corpuri de armata; in
Franta marele orator socialist Jean Jaures lupta din rasputeri
ca sä reduca serviciul militar de la 3 la 2 ani, dar nu izbutea;
Rusia ii ,Inmultise cu banii francezi, cane ferate strategice
crestea armata Tie picior de pace 'Ana la 1 milion 300.000 oa-
meni; in sfarsit Austro-Ungaria, care vedea prirnejdia venind
pentru ea, tindea sa declare razboi Italiei.
In fruntea paitidului razboinic austriac stetea motenito-
nil tronului arhiducele Ferdinana, cat 0 seful statului major al
armatei. Razboiul austro-italian plutea Sal aer.
Diplomatii unora din tarile marl dedeau aparenta ca lupta
din greu dar convinsi ca sa inlature catastrofa,In realitate cele
doua tabere: tripla-alianta i dubla-alianta, alaturi avand
Anglia, se masurau i asteptau momentul.
Acest moment sosi mai repede de cat se credea: Arhidu-
cele Front Ferdinand, mostenitorul tronului Asstro-Ungariei, e
asasinat, dimpreuna cu sotia, pe cand vizita Seraievo, capitala
Bosniei.
De acum evenimentele se vor desfasura cu iuteala de ful-
ger 0 marea conflagratie nu va Intarzia mai mult de o luna.
La sfarsitul lunei Iunie un numar de conservatori au
plecat la Tibanesti, mosia dui Petre Carp din judetul Vaslui,
spre a-i duce urriri de viata lung& i omagiu de atImiratie, cu
prilejul aniversarei sale de 17 ani.

www.dacoromanica.ro
 176

Au plecat la Tibanesti: Al. Marghiloman seful partidului

conservator, N. Filipescu, colonel Garlesteanu, D. Nenitescu, C.
Mavrodin, Ion Baoalbasa Dinu Stoianovici si C. Hanes prole-
sorul. Petre Carp se afla in cele mai bune dispozitiuni. A pri-
mit felicitarile celor veniti i i'a poftit la ceai si cafea, cu
la pte.
Unul dintre cei de fata facand oare care zeflemele pe so-
coteala ziaristilar de fata, Carp a vorbit.
Ce,'nu ti plac ? Se vede ca nu stii despre dansii
ceea ce e scris prin carti, ca sunt a patra putere in Stat. Aflä,
insa, ca unui ziarist i se cere: minte, inima, talent si cultura.
Cam mult, intrerupse cel'lalt.
Iar Carp ii rdspunde
Vezi, dar, ce greu ti-ar fi s fii gazetar.
La ora 11 dejunul. Unii propun sa se mänance in picioare,
Carp este pentru aceasta idee spre a dovedi c. e inca viguros;
dar tinerii protesteaza i cer scaune. Carp se snpuse.
Cel dintaiu tomt, il tine Niculae Filipescu. Este foarte in-
structiv, de aceea 11 dau ad intreg.
Domnule Carp. Am magulitoarea insarcinare de a-id
marturisi sentimentele noastre de admiratie. Te rog s primesti
acest omagiu ca unul ce nu poate adaoga nimic la munele
d-tale pentru d-ta nimic pentru noi, insa. mult.
E cazul de a zice: nirnic nu lipseste gloriei tale, numai tu
lipsesti gloriei noastre.
Intrat de viu in nemurire dupa ce ai gustat farmecul
toata amaraciunea gloriei, ne mai avand nimic de invidiat nu
pot de cat sa 11 urez sa traesti ca pilda i ca 1ecie ani inde-
lungati".
Cata zadalrnicie sl cätä ironie In toate aceste fraze si pa--
tinie politice. Cate-va duni mai tarziu Carp si Fiipescu se aflau
In cloul tabere dusmane fat& de razboiul mondial si chestia na-
tionala romana. Iar omul care la 1914 era decretat de Filipi!scu
drept un intrat de viu in nemurire, intra peste patru ant in
cea mai inturnecata retragere.
La aceastä masa au mai vorbit l altii: Al. Marghiloman,
Dimitrie Grecearnu, doctor Peride, colonel Garlesteanu.

www.dacoromanica.ro
 177

Carp a raspuns cu un toast de protocol f&r& nimic insem-

nat, nici ca stil nici ca gandire. Era toastul omului sfartit
caruia i se aduceau laudele obicinuite pentru cei disparuti.
Astfel de sbzbatori, or cat de magulitoare ar fi pentru cei
carom se adireseaza, seaman& cu Inmormantarile.
In urma atentatului de la Serajevo o mare agitatie in-
cepe In Serbia, ziarele unguresti anunt& ca. Serbia a mobilizat
70.000 soldati la granita Austro-Ungariei.
Intre Romania si Bulgaria relatiunile sunt cat se poate de
dusmanoase. Granicerii bulgari Impusc& Inteo zi pe un grani-
cer roman, peste cateva zile granicerii romani ucid 5 graniceri
bulgari, adic& pe toti oamenii pichetului.
Pe toata frontiera dobrogeana urmeaz& atacuri i focuri de
pusc& schimbate. La pichetul 25 alti 2 soldati bulgari sunt ucisi
pe cand asaltau pichetul romanesc. Aceste frictiuni produc
mari agitatii In Bulgaria si nu mai putina enervare la Bucu-
rest.
Ziarele public& o telegram& din Constanta care anunta ca
bulgarii au concentrat forte numeroase spre Dobrici si main-
teazä; din Constanta este trimis care acel punct, reghnentul
18 de artilerie. Se pregateste de plecare regimuntul de obuzerie
si regimentul 34 de infanterie. Enervarea creste la Bucuresti
ceas cu ceas.
La Belgrad se fac manifestatiuini repetate i violente in
potriva Austro-Ungariei, telegramele aduc stiri din cele mai In-
grijoratoare. fiindca presa austro-ungara vorbeste hotarit
despre o interventie militara in Serbia.
Deocamdata se anunta c& Viena va trimite la Belgrad un
ultimat care va complica fireste situatia.
Toate valorile sunt in mare scadere la Bursa.
La 10 Iu lie Austro-Ungaria trimite la Belgrad ultimatul,
punand Serbiei conditiuni foarte grele i cerand raspunsul In
48 de ore.
Nota, acuza Serbia cä a patronat atentatul de la Serajevo,
apoi cere Serbiei s& declare ca renunta la Bosnia, in.sfarsit im-
pune o serie de masuri precum: suprimarea publicatiilor 41-
tatoare, dizolvarea Societatilor anti austriace, va elimina din
Vol. IV. 12

www.dacoromanica.ro
 178

armata g din celelalte servicii ale Statului pe cei eari fac pro-
paganda contra monarhiei, va primi ca agenti ai acestei mo-
narhii sä intre in Serbia spre a indeplini toate aceste indate-
xiri etc., etc. In sfarsit pentru ca umilinta ea fie deplina, s'a im-
pus Serbiei ca, pe ziva de 26 Iunie, Serbia sä raspunda printr'o
Nota al careea continut era redactat de ministerul de externe
la Viena si inserat In Nota trimisa Serbiei.
Aceasta Notä este privita pretutindeni ca o declaratie de
razboi, la Bucuresti paxerrea cercurilor politice este el Rusia
cnu va putea tolera executarea Notei i va interveni cu armele.
Evenimentele se precipita. Telegramele anunta ca artileria
si cavaleria sax135. Mainteaza catre frontiera.
In acelasi timp telegramele din Durazzo vestesc cum ca
detasamentul voluntarilor romani. comandat d locotenenitul
Burki, a intrat cu succes in lupta. Esind din transee a dat asal-
tul si a pus pe fug5 pe insurgenti. Detasamentul era tare de
120 de oameni.
Serbia raspunde In termen ultimatului austriac, insA cu
o Notä care, parand neindestulatoarre la Viena, relatiile diplo-
matice intre Austro-Ungaria si Serbia se declara. rupte.
Razboiul este acum de neinlaturat.
Rusia intervine in conflict si trimite Vienei o Nota in care
II cere sa prelungeasca termenul dat Serbiei spre a raspunde.
Aceasta Nota e comunicata i Romaniei. -
In ofarsit Austro-Ungaria trimite Serbiei declaratia de raz-
boi oficiala. .

Luptele incep nrintr'un duel de artilerie ce se prelungeste,

iar sarbii incercara sa arunce in aer podul peste riul Sava, dar
nu izbutesc.
In Rusia mobilizarea partial& este decretata; bursa e in-
chisa pe cand in Germania e decretata starea de razbal.
La Paris spiritele incep sti fie foarte agitate, Planta simte
cä momentul eel mare se apropie.
In ziva de 19 Iu lie marele orator socialist Jean Jaures, acela
care lupta ca sä scada puterile militare ale Frantei, este asa-
sinat.

www.dacoromanica.ro
 179

Pe cand se afla in cafeneaua-restaurant: Au Croisant", din

Rue Montmartre, a fost impuscat din strada de catre un tanar.
Lovit la cap de mai multe gloante, Jaures a murit curand.
Razboiul Intre Serbia si Austro-Ungaria urmeaza räzboiul
cu Rusia. Rusia ataca Austria, apoi Germania declaral razboiul
de-odata si Rusiei l Frantei.
Situatia Romaniel devine gingasa.
Pe de-oparte Austro-Ungaria si Germania cer Romaniei co
sa intro In actiune Cu toate fortele sale, pe de alta parte Rusia
si Franta cer Romaniei sä nu se angajeze.
Apoi In tar& rdzboiul adaturi de Austro-Ungaria este foarie
nepopular.
Partklul socialist condus de doctorul Cristian Rakovsky se
deda la mari agitatiuni cerand ca Romania a nu intre In
razboi.
Fata cu agitatia ce creste si sub presiunile din afara, regele
Carol convoaca la Sinala consiliul de coroana compus din Prin-
tul Mastenitor, Minitril, Presedintii Corpurilor legiuitoare, se-
fil celorlalte partide i oare cari fruntasi politici. Nicolae Fi-
lipescu era In streinatate pentru ca sa-si Ingrijeasca sana-
tatea.
Regele era de parere ca Romania sa stea alaturi de Pute-
rile Centrale i s& intre imediat in razboi.
Seful guvernului, insa, cat si Take Ionescu nu erau de a-
ceast& parere. Ramanea Marghiloman seful partidului Conser-
vator.
Ca Romania sä intre In razboi alaturi de Franta si de
Rusia, nu era cu putinta, Intai fiindca germanii se aratau a fi
cei mai tari, intraser& in Belgia I in Franta unde Inaintau vic-
toriasi, al doilea fiindca, regele Caral n'ar fi mers nici °data in
contra Germaniei. Atunci oamenii politici cazura de acord ca sa
sustina ramanerea Romaniei In neutralitate.
Inainte de intrunirea consiliului de coroan& la Sinaia ce trei
sefi de partide: Ion Bratianu, Take Ionescu l Marghiloman se
pusera de acord ca sa susting, neutralitatea.
Sinaia se vmplu repede de vizitatori, oameni politici, cores-

www.dacoromanica.ro
 180

pondenti ai ziarelor streine i ziaristii din Bucuresti. Tot ce era

on-i politic in Bucuresti alerga la Sinaia, acolo unde se juca una
din cele mai vitale partide politice. De altfel in cercurile ini-
tiate rezultatul erea cunoscut dinainte, numai marele public
nu era in curent cu dispoziga factorilor politici hotaritori.
Consi liul de coroana se intruneste sub presedintia regelui.
Din partea liberalilor can erau la guvern, vorbira primul mi-
nistru Ion Bratianu presedintele Camerei 1VIihail Ferikide si
Emil Costinescu ministru de finante. Toti se pronuntara pentru
expectativa si aceasta pentru mai multe motive. Principalul
motiv invocat fu cã armata nu era pregatita. Apoi un motiv pu-
ternic fu acela ca Romania nu s'a 1iat nici o data cu Germa-
nia i cu Austro-Unciaria ci cu Tripla-aliantä. Cat timp nu se
va cunoaste atitudinea Italiei, Romania trebuie sä astepte.
Regele Carol vorbi stäruind ca Romania trebue sa intre in
iazboi alaturi de Puterile Centrale pentru ca sã reia Basara-
bia care i'a fost rapitä.
Facu lauda arm atei germane spunand ca este o armata de
elita careea nimic nu-i va putea rezista.
Cat priveste Italia regele afirma ca are informatiuni te...
meinice cum ca Italia va intra negresit in. razboi alaturi de
Germania pentru ca sä reia Nizza, Savoia i Corsica.
Petre Carp vorbi sprijinind parerea regelui. Ceru ca Ro-
mania sa intre imediat In upta alaturi de Puterile Centrale,
Iiindca primejdia cea mare va fi in totdeauna pentru Romania
imperiul rusesc. '
Take Ionescu vocrbi apoi sprijinind neutralitatea absoluta
fat:a de amandoua taberele. Alexandru Marghiloman si Ion
Lahovary fur& de aceiasi parere.
Regele Carol ramanea tot la varerea lui. Dar tocmai atunci
veni stirea cum ca Italia si-a declarat neutralitatea.
Aceasta veste fu decisivA. Regele declara atunci ca se aso-
ciaza la parerea celor can au sprijinit neptralitatpa. De si a-
ceasta nu e parerea sa, de si crede cu convingere cum ca inte-
resul Romaniei este 0, intre in lupta alaturi de Puterile Cen-
trale, fiind rege constitutional se plead. In fata vointei tarei.

www.dacoromanica.ro
 181

Consiliul de coroana hotari, dar, neutralitatea leala. fatä de

tati i, in timpul acesta, pregatirea intensiva a arrnatei.
A doua zi adversarii parerei regelui i ai lui Petre Cazp a-
vura un nou triumf : telegraful aduse stirea cum ca Anglia a
declarat razboi Germaniei. Regele Carol vazu atunci ea 3ituatla
incepe sa se arate ingrijoratoare pentru Germania.
Take Ionescu se afla in Anglia cand ratzboiul eel mare fu
dezlantuit. Acolo i se spune ca daca Romania va intra in lupta
alaturi de Germania soarta ei va fi trista, la ineheierea pacei
va fi desfiintata i impartitä intre Rusia si Bulgaria.
Fiincica Bulgaria sta la panda si nu se nronuntd. hotarirea
ei era sa ia pozitia contrarie pe care o va lua Romania, daca
Romania va merge cu Puterile Centrale, ea sa mearga. cu Rusia,
iar daca Romania va merge cu Intelegerea ea sa treaca, in ta-
bara Centralilar.
Take Icxnescu lua trenul imediat i alerga alarmat in tara;
el vernea cu hotarirea de a optri cu or ce pret intrarea Romaniei
in razboi alaturi de Austria si de Germania.
Pe cand un om politic roman d. Gheorghe Mironescu venea
cu trenul de la Craiova la Bucureqti se intalni cu Take Ionescu
care venea din Anglia. Cum Ii vazu Take Ionescu foarte alarmat
Si stria :
Mironescu, finis Romaniae !".
Cateva zile mai tarziu, dupa ce Namurul belgian cazuse si
germanii castigara batalia dela Charleroi, intalnii pe calea Vic-
toriei in dreptul Teatrului National pe fiul unui om politic
foarte francofil, care venise in ajun de la Sinaia. L'am Intre-
bat care va fi atitudinea Romaniai cand va esi din neutralitate,
el mi-a raspuns :
-- 0 sa mergein cu germanii fiindca ei sunt invingatori.
Nicolae Filipescu isi patrasi cura din strainatate unde se
afla i veni cat mai repede in Bucuresti.
A doua zi erau la el cativa prieteni i cunoscuti de aproape.
Se aflau, repauzati astazi : Nicolae Fleva, Barbu Delavrancea, D.
Mani si d-rul Giani, precum pi d-nil Ionas Gradisteanu, Pas-
cal Toncescu si cu mine.
Pascal Toncescu venea dela Paris si venea plin de entu-

www.dacoromanica.ro
 182

ziasm. El spunea cä a vazut minuni, o armata franceza nume-

roask bine echipata 1 plinA. de insufletire pentru lupta, Pas-
caa Toncescu striga el Romania trebue sä intre imediat in lupta
sisa treacA muntii.
Fiipescu nu spunca nimic, tacea i asculta fará sa fie con-
vins. Entuziasmul juvenil al lui Toncescu nu'l incalzea de loc.
In timpul convorbirei intreb :
Dar Bulgaria ce va face claca vom Intra in Transilvania?
Atunci Filipeseu paraseste, pentru intaia card., tacerea si
spune textual.
Da, de asta ma tem i eu!
In ceasurile acelea Filipescu nu era Inca convins ca Ro-
mania trebuie sa intre in luptã alaturi de Franta, de Rusia
de Anglia.
Anglia a. declarat razboi Germaniei. tirea strabate ca
fulgerul, in cercurile germane si germanofile ingrijorarea se
arata, in cercurile francofile este incredere in victorie si en-
tuziasm.
Wä cum a procedat Anglia.
Ambasadorul englez Sir Edward Goschen s'a dus la par-
lamentul german si a cerut secretarului de Stat von Iagov,
ca Germania sa dea asigmari cum ca neutralitatea Belgiei nu
va fi violata. Ministr al german a raspuns cit aceasta nu se
poate de oarece in acest caz Franta va invada Germania tcre-
cand prin Belgia. In urma acestui raspuns ambasadorul An-
gliei a adus declaratia de razbol i si-a cerut scrisorile de re-.
chemare.
Incep sa razbeasca unele incidente de la Consiliul de
CoroanAl.
Se stie cit Petre Carp, in urma caderei sale de la guvern,
era in mare raceala cu regele care nu'l sustinea. Aparand in
consiliul de Coroana parerea capului Statului, Carp Ii lua o
abilt revansa.
Dupa terminarea consiliului, regcle s'a apropiat de Carp si
i-a spus, strangandu-i calduros mama:
Sunteti un om de inirna 1 um adevarat barbat de Stat.

www.dacoromanica.ro
 183

Cei1ali oameni politici de fata au !rite les ca vorba era, nu

numai o laud& pentru Carp dar i o dezaprobare a purtarei
lor.
Regina Elisabeta, afland desre rezultatul
exclamat in limba franceza: un calambur.
consiliului .
C'est une decision des... orientale.
Intre Emil Costinescu i Petre Carp a fost o ciocnire cam
violenta.
Cand Carp a. sustinut cu caldurä ca Romania, sä intre in
razboi aläturi de Austro-Ungana, Costinescu i-a spus :
Vad, domnule Carp, cà tot nu intelegi sufletul poporu-
lui roman. De aceea n'ai putut ajunge la ceva. Poti dumneata
sa-ti iei rasnuncterea unei astfel de politici?
Carp raspunde hotarit:
Da.
Ion Lahovary intervine atunci:
Dar ai 9 oameni can s. te secondeze?
Germanii i austtro-ungurii nävalesc in Bucuresti
la Sinaia, venind din Bulgaria si din Turcia. In gara din Si-
naia trenul e luat cu asalt de mobilizatii Puterilor Centrale.
Toti pleaca la corpurile care opereaza pe frontul oriental.
Batistele flutura pe peron, cei din vagoane raspund.
La revedere la Varsovia!
La revedere la Moscova!
Toti germanii acestia sunt siguri cã nu vor face de cat un
mars de parada pan& In inima Rusiei.
In tar& nimenea nu mai O., atentiune ref ormelor con-
stitutionale cad razboiul acapara toate gandurile.
Mai multe aaegeri partiale pentru camera si senat, dau 3
conservatori, 2 takisti, 1 liberal si 1 balotaj.
La Colegiul I de Camera din Illov sunt alesi Doctorul C.
Istrati si Petre Carp.
D'abia inceput rãzboiul cel mare si Papa Pius al X-lea
moare. Era al 258-lea Papa al catoaicior.
_ De si Romania este neutra, germanii fac sfortari pen-
tru ca sa se foloseasca de ttritoriul Romaniei pentru. scopu-
rile lor militare. Intr'o zi se räspandeste zvonul ca un tren

www.dacoromanica.ro
 184

german plin cu marinari germani a trecut prin tar4 cu desti-

natie pentru marina militarä a Turciei.
Fat& cu alarmarea opiniei publice si interventla repre-
zentantilor Angliei, Frantei i Rusiei guvernul a clat un co-
municat in care se spunea a in adevär au trecut prin taxa
un numar de 257 meseriasi de diferite nationalitati, in majc-
ritate germani, Ins& toti erau cu pasapoarte in regulk fara ar-
me i cu certificate. Ca merg pentru lucrarile liniei ferate de
la Bagdad. Guvernul, insa, a luat masuri ca pe viitor, aseme-
nea treceri O. nu se mai faca' de cat in grupuri de eel mult
20 oameni.
Nu voi urma peripetiile luptelor pe frontul francez
pe frontul rus, voi spune nurnai cä la mijlocul lui August
stil vechi rusii inaintau contra anstro-ungurilor si luau Lem-
bergul iar pe frontul francez germanii bateau pe francezi In
Alsacia, ii bateau In marea batalie de la Charleroi si cucereau
In Belgia Liege si Namur. Iar in Rusia orientala, germanii ne-
avand de cat trupe putine si de calitate inferioara, rusii
respingeau pe germani i inaintau pana la KOnigsberg.
Cat timp dupta era nehotarata iar victoria germanilor
probabila, sefii de partide erau partizanii neutralitatei. Insa
victoriile rusilor impotriva austriacilor incep sa provoace alt
curent in taxa. Dupa caderea Lembergului Take Ionescu si
Nicu Filipescu incep o puternica campanie cerand ca Romania
s. intre in lupta impotriva Austro-Ungariei.
Atunci intervine si bat-Alia dela Marna.
Cand s'a fäcut dovada cum ca formidabila armata Ger-
mana nu este invincibilä, cand ostirile germane care pana, a-
tunci mergeau din victorie In victorie, sunt oprite in loc, bä-
tute Si respinse peste raul Marna, cei cari erau neutrali 'Ana
atunci incep sa ceara cu glas tare intrarea Romaniei in ac-
tiune.
Dar regele Carol se Impotriveste.
Ziarele lui Take Ionescu si ale lui Nicu Filipescu ataca pe
rege i cer ea Romania sä intre In razboi ehiar i impotriva
vointei regelui; toata lumea aceasta spune cal ora Romaniei a
sunat acum, ora aceasta nu trebue pierdutä.

www.dacoromanica.ro
 185

Presiunile asupra Romaniei sunt mari din doua päii, im-

paratul Austriei face apeluri desperate la vechiul sau arnic
regale Carol ca sa-i vie in ajutor, regele Carol cere, la randul
sau, ca sa-si respecte angajamentele luate fata de imparat.
Insa aceleasi staruinte le fac acum si reprezentantii Intele-
gerei.
Calvarul regelui incepe, de suparare cade la pat.
Regele Carol, care, tinuse in mama taxa timp de 45 de ani,
regele Carol care dictase tutulor guvernelor politica din afara,
regele Carol care fusese stapanul in toata puterea cuvantului,
se vede, deodata, neputincios la ora cea mai hotaritoare. Pus
in situatia de a nu'si putea tine fagaduelile fata de patria sa
de nastere i fat& de impäratul Austriei, Ii manifests& inten-
t% ca sä abdice. Zvonul abdicarei sale, circula in cercurile poli-
tice.
Fata de dispozitia. opiniei publice, a lumei politice §i ar-
matei, acuma Germania cere Romaniei ca sa, ramaie neutra.
Fiindca Germania s'a incredintat cum ca pe cooperarea activa
a Romaniei 'nu se mai poate bizui, cere de acum ca, cel putin,
Romania sä ramaie in neutralitate.
Un nou ministru german la Bucuresti, d. Von den Busche
este trimis in Romania.
Regele, intelegand si el ca arrnata romana nu va mai pu-
tea lupta alaturi de unguri. devine partizanul neutralitatei.
Dar si in partidele politice a intrat neintelegerea. La li-
berali Emil Costinescu este partizanul intrarei in razboi si cat
mai curand ; dar Ion Bratianu se impotriveste, pe de o parte
fiindca armata este nepregatita, pe de alta parte fiindca pro-
punerile rusesti nu-1 multumesc. In adevar rusii fiind acum
singuri biruitori pe frontul austro-ungar tin tonul sus si au
pretent.ii marl. Pe langa presiunile facute asupra anglo-fran-
cezilor ca sa le asigure Constantmopolul, nici romanilor nu vor
sä le asigure intreaga Bucovina; Cernautii l cu o parte a
Bucovinei, II cer peritru amen.
La conservatori dihonia e mare, Nicu Filipescu, cere con-
vocarea comitetului executiv al partidului si acolo propune o
motiune prin care partidul reclamä intrarea imediata In razboi.

www.dacoromanica.ro
 186

Intr'una din sedintele furtunoase, Barbu Delavrancea,

partizan entusiast ar inträrei in actiune a rostit discursul sam
de care s'a vorbit atat atunci.
Delavrancea a spus ca Romania a intre in razboi l sk
alerge in ajutorul Frantei chiar dacä ar trebui sa fie zdro-
bitä: Atunci a rostit faimoasa lui fraza:
Fiindca nu concep lumea fara Franta, Franta fara Pa-
ris, Parisul fara Luvru i far& Gioconda".
Dar motiunea lui Filipescu nu a fost pus& la vot, fiindca.
tocmai atunci veni vestea cä regele va conveca Consiliul de
Coroana.
Alexandru Marghiloman seful partidului conservator fu-
sese cAstigat de rege pentru ideea neutralitatei.
Intr'o zi aflandu-ma in salonul sau a venit tocmai de la
palatul regal. Atunci 1-am vazut partizan convins al noliticei
regelui i adversar tot atat de hotarat al intrarei in razboi.
Eram vreo 3-4 insi de fat& i Marghiloman ne-a spus
textual:
Regele, intelege ca Romania nu mai poate trai in Ii-
mitele sale actuate insa; nu e astazi momentul expansiunet
sale catre Apus, astazi trebuie sa luam Basarabia, fiindca pri-
mejdia cea mare pentru Europa ca i pentru Romania e
Rusia.
Dupa ce Rusia va fi invinsa. ceasul Romaniei va veni. In
ziva in care va suna ora lichidarei Austro-Ungariei, ora care
nu poate intazzia mai mult de 20 de ani, Romania va lua atunci
Ardealul si Bucovina.
Marghiloman adaoga:
Eu cred ca regele are dreptate.
Regele Carol era acum, tinta multor atacuri, in anele
ziare articolele treceau de marginele violentei si ale injuriei
chiar. Regele era foarte amarit 1 precum am spus, cazu
bolnav.
In zilele acestea Take Ionescu mergand in audienta spre
a cere iarasi intrarea Romaniei in razboi, regele Carol Ii spuse :
spuse:

www.dacoromanica.ro
 187

Data regret ceva este ca; n'am murit inainte de ince-

perea acestui razboi.
Aceste cuvinte spun indestul si cu o tragic& elocinta cat
I-a costat pe Carol I pierderea autoritatei sale cat si neputinta
de a-si tine fägaduiala data imparatilor Austriei i Germaniei
de a le veni in ajutor la ceasul primejdiei.
Regele Carol era atins mortal In inim& si nu se mai pu-.
tea reculege. De altfel, intocmai ca in tragediile teatrale nu-
mai moartea mai putea dezlega o situatie incoltita din toate
pantile.
Si moartea, nu intärzie ca sa-si faca datoria.
Sambata 27 Septembrie o stire jalnicä se raspandeste in
Bucuresti: Regele Carol a murit.
in adevar regele Carol murise.
In dimineata acelei zile regale s'a sculat inclispus, s'a plans
de slabiciune general& si de ameteli, a primit pe primul mi-
nistru cu care a lucrat sl pe care I-a retinut la dejun. Dupä
plecarea primului sau sfetnic n'a mai trecut mult i s'a pra-
busit. Regele Carol a murit prin incetarea inimei.
Ca in tot deauna, si de astadat& lumea n'a voit ä accepte
cu usurinta c& moartea a fost naturala. A tot stiutorii au vor-
bit de un asasinat: regele Carol fusese otravit fiindca, atat
timp cat ar fi trait, Romania n'ar fi intrat nici o data. In lupta
alaturi de Puterile IntelegereL
Adevarul este ca, moartea acestui rege a fost regretata de
public.
Or care i-ar fi fost tendintele i preferintele in clipele In
care si-a dat sfarsitul, nu este, insä, un neadevar ca, era un
om bland. impaciuitor si moderat. Autoritatea exercitat-o
färä sa., cad& in excese dictatoriale, a ajutat la inaltarea Ro-
maniei i o lasa stimat& in afar& si organizata Inauntru.
Chiar murind regele Carol facea o mare slujba tarei sale
de adoptiune: moartea lui dezlega mainile regelui Romaniei
fat& de Austria si de Germania, Romania putea acum sa. ra-
sufle.
Regele Carol urmarea de la 18'78 un plan patriotic, daca
voiti, plan pe care Il impartasise pan& atunci toate partidele
politice.

www.dacoromanica.ro
 188

Cand, la 1878 rush ne-au luat cele trei judete basarabene

desi Romania ii scapase dela catastrofa In urma infrangerei
lor dezastroase la Plevna, regele Carol a rämas adanc reval-
tat. Din ziva aceea a hoLtrit ca sa-si ia reviansa.
Treizeci i ase de ani a asteptat ora cand, in alianta pu-
terilor germanice, sa atace Rusia si sa-i ia inapoi obiectul rap-
tului. Acesta era visul sau, vis mangaietor al mandriei sale o-
fensata si ad inältarei Roman lei in acelas timp. Caci astfel
intelegea el inaltarea României.
Hohenzollernul traise destept in el.
Romania pierduse judetele basarabene sub domnia sa,
mandria lui era ea tot sub a sa domnie judetele basarabene sa
fie redate Romaniei.
Dar in calculele soartei concluzia a fost alta
Regele Carol murea tocmai atunci cand, in fata situatiei
cu totul intunecata, seful guvernului punea la cale formarea
unui minister national sub presedintia sa.
Cat drum facuse regele Carol!
La inceputul domniei sale a fost primit cu bunavointa de
toate partidele afara, bineinteles, de fostii cuzisti ireductibili,
acei earl nu uitau pe fostul Domnitor si mai ales binefacerile
regimului sari pe care le pierduse spre a nu le mai rega4. Dar
nu trecu mult i patimile de partid 11 acoperi cu cele mai vio-
dente atacuri care erau pure injurii.
Ziarele umoristice ale epocei erau Mira nici o sfiala. As-
tazi la 1932 Decembrie nici banuiala ce era presa aceasta cu
60 de ani in urma.
Pe langa Ghimpele, Daracul, Nechipercea etc., rásareau zil-
nic foi sporadice care ofensau pe Domnitor pana la sange.
Iata un exemplu:
Ziarul Coprita dela 28 Ianuarie 1871, scria:
Pleci, te duel cu gusa plina
Neamt calic, lifta streina,
Dupä ce te-am ghiftuit
Ca pe-un trantor hamasit.

www.dacoromanica.ro
 198
Dupa cum am aratat pe vremea lui Manolache Costa che
Epureanu (22 Dec. 1870 11 Maertie 1871) a aparut intr'un ziar
din strainatate o scrisoare pe care Domnitorul b scrisese unui
prieten al sau din Geimania numit Ambron, scrisoare care a
facut mult zgomot la epoca aceea.
Scrisoarea Domnitorului catre Arnbron fusese publicata
In mai multe ziare streine dar in ziarele din tard nu fusese
publicata. Numai dupa ce lumea liberala agitä pe aceasta
chestie, i denunta pe Domnitor Ca a insultat tara i numai
dupace ministrul Ion Ghica, seful guvernului, fu interpelat in
Ianuarie 1871, scrisoarea aparu si in ziarele din tara.
Aceasta scrisoare am publicat-o in volumul I al Bucu-
restilor de altadata!".
Domnitorul, in aceasta scrisoare, Ii exprima dorinta de a
abdica. Atacurile se repetau zilnic aproape, atmosfera in tara
era hotarit impotriva Domnitorului.
Pe de o parte amintirea lui Cuza se destepta, pe de alta
simpatiile pentru Pi/T..14a hraneau antipatia. Carol I petrecea
zile urate.
In fata acestei hotariri ferme, cabinetele europene si in
special principele de Bimark sfätui cu energie pe principe ca
s'a nu lase tronul Romaniei. Fiindca Bismark isi dedea seama
ce insemneaza un print german la portile Orientului, in frun-
tea unui 'stat latin in mijlocul statelor slave.
Cand scrisoarea fu cunoscutä un deputat liberal interpola
guvernul, doua sedinte secrete ale Camerei furl tinute, dez-
baterile fur& furtunoase apoi discutia se prelungi in sedinta
publica.
Rezultatul fu cä o motiune de devotament pentru prin-
cipe fu votata. Cu toate voturile mai putin 6 deputati cari au
votat contra.
Afara de putini conservatori toata opiinia publica era pro-
tivnica Domnitorului, ins& Germania biruise.
Daca victoria ar fi fost a Frantei principele Carol ar fi
fost detronat in cele dintaiu 24 de ore, ins& marea izbanda a
Germaniei povatui prudenta.
Cand ziarul satiric COnita scria:Pleci, te duci cu guo,

www.dacoromanica.ro
 190

plink" raspundea hotararei luatl de tDomnitor de a se rein-

toarce In patria
Astfel regele Carol si-a inaugurat Domnia cu mari de-
ceptii si a sfarsit la fel. Dupa patru ani de carmuire agitata.
scria ca regret& cum a nu este Inteles de partide, dupa 48 de
ani a spus lui Take Ionescu, cum cä rggreta ca n'a murit mai
Inainte de a se vedea silit sa stea cu mainile la piept atunci
cand Germania se afla in primejdie.
$i la 1871 si la 1914, Carol de Hohenzollern s'a aflat in
conflict cu opinia public& romaneasca, dar aceasta numai din
cauza, Ca dragostea lui pentru patria germana a rämas nes-
tinsa.
Negresit regele Carol a iubit Romania dar a avut intot-
deauna doul natrii. Cat timp interesele Romaniei n'au fost In
dezacord cu interesele Germaniei toate au mers de minune,
cand, Insä, Intre interesele României s interesele Germaniei
s'a ivit diverginta, regele n'a avut taria de suflet ca sa, a-
leaga.
a plait cu viata neputinta hti de a sluji Romania ui-
tand cauza Germaniei.
Testamentul regelui facut la 14/26 Februarie 1899 fu cu-
noscut i publicat imediat dupa moarte
Prin acest testament regel Ii exprima dorinta ca, in si-
criu sa fie imbracat In uniforma de general, uniforma, de mi-
ca itinuta, cu decoratille de rdzboi i numai Steaua Romdniei"
si Crucea de Hohenzollern pe piept. Coroana de otel sa fie pusa
alaturi 1 dust pana la ultimul locas apot readusa in Pa lat.
Corrul sa fie inconjurat numni de lion i verdeata fara cu-
nuni. Sicriul, tras de 6 cai din grajdurile palatului fara voaluri
negre, corpul pus pe un afet de tim luat la Plevna daca se poate,
toate steagurile care au falfait pe campurile de bataie, O. fie
purtate inaintea i inapoia carului funebru. Tunurile s bubuie
In toate farturile din Bucuresti, Galati si Focsani. Apoi a-
daoga:
..Doresc ca corpul meu sa fie Ingropat langa manastirea
Curtea de Arges reclädita de mine si care poate deveni mor-
mantul dinastiei romane, Insa cand Capita la regatului va

www.dacoromanica.ro
 191 7
cere ca cenusele mele sa; ramana in mijlocul iubitilor mei bu-
curesteni, atunCi inmormantarea la Curtea de Arges va fi pro-
vizorie Dana ce se va, cladi un Mausoleu pe o inaltime impre-
jurul orasului uncle se poate deschide un bulevard. Ma gar-
desc la inaltimea uncle se gaseste astazi un pavilion al Insti-'
tutului Geografic militar".
Urmeaza grija pentru regina Elisabeta, sotia, careia II flasa,
venitul mosiilor Brosteni, Sinaia, Predeal i Manastirea, ve-
nituri ce se ridicau, atunci, la aproape 400.000 lei. Si'i mai lasä,
ca resedinta de vara, Castelul Poles.
Isi exprima speranta ca anartamentele palatului din Ca-
lea Victoriei, unde locuia regina Elisabeta, ii vor fi lasate mai
departe.
Restul averei 11 täs mastenitorului sau la tron, i nepoti-
bor. Plus un numar de legate.
Regele Carol a murit la Sinaia In Castelul Pe les In ziva
de 27 Septembrie. Carpul a fost transportat In Bucuresti. Joi 2
Octombrie s'au facut funerariile care au fost grandioase.
La orele 10 dimineata cortegiul a pornit dela palatul din
Ca lea Victoriei, unde fusese depus corpul, luand directia gä-
rei de Nord pentru Curtea de Arges.
Cortegiul a trecut prin rnijlocul unei multimi nenumara-
te. S'a evaluat la cel putin 50.000 cameni numarul celor cari
au acupat strazile, dela palat i pana la garb.. Mu it& lume
plangea, mai ales femeile.
Regele Carol a domnit 48 de ani si aproape 6 luni. Intaiul
sau minister a fost compus din Laiscair Catargiu, Ion Bratianu,
C. A. Rosetti, Petre Mavrogheni, Ion Cantacuzino, general Ion
Ghica si Dimitrie Sturza.
Duminica 28 Septembrie noul rege Ferdinand I a depus ju-
ramantul in fata reprezentantilor natiunei, dupa aceea pe-
rechea regal& a trecut la Mitropolie unde Mitropolitul Primat
a oficiat un Te-Deum. Apoi relntoarcerea la Palatul Regal.
In ziva funerariilor regelui Carol un 'Omar turc In vars-
ta de 22 ani, anume Redgeb, a tras cateva focuri de revolver
asupra a doi englezi fratii 13oxton.
Acestia erau emisari ai guvernului englez, ei au lucrat

www.dacoromanica.ro
 192

mult pentru infaptuirea blocului balcanic inainte de razboiul

din 1912, iar acum lucrau sä atraga Romania si chiar Bulga-
ria in alianta Int,elegerei" franco-angio-rusa.
Intrebat de ce a voit sa omoare. turcul a raspuns: Mo-
tiv politic".
Pe cand aceste mari evenimente se petreceau in Bueu-
rest germanii anuntau victorii pe amandoua fronturile.
Pe frontul occidental Anversul. dupa o aparare eroica,
cadea. Pe frontul oriental rust erau batuti in marile btälii
de la laeurile Mazuriene. Apoi chiar de pe frontal austriac e-
rau vesti ca rusii erau respinsi, perdeau Lembergul, pe care-1
cucerisera, i erau si1ii sä evacueze Galitia.
Cateva zile dupal moartea regelui Carol, a incetat din
viata la locuinta sa din strada Mercur. azi Dimitrie Sturza,
fostul sef al partiduilui liberal Dimitrie A. Sturza. I s'au fãcut
funeralii nationale.
Dirgitrie Sturza a fost dintre oamenii nostri po1iici, u-
nul din cei mai culti. A fost de mai multe ori ministru si prim-
ministru; era si secretar perpetuu al Academiei Romane.
Presa care Impinge la intrarea in razboi, lucre aza ca
sa predispuna opinia publica pentru aceasta idee. Pe de o
parte ageartii germane subventionau ziaristi cari sa le sustinä
cauza, pe de alta parte, asa zii franco-fili Isi dedeau mari
sUine ca sä hotarasca guvernul Ia o actiune activL Dar Ro-
mania nu era pregatita.
Un fapt senzational in Bucuresti. 0 doamna din inalta
societate bucuresteanN doamna Cretulescu, proprietara unui
frumos palat in strada Stirbey-Voda, a fost victima unui furt,
in bani i bijuterii i s'au furat lucruri in valoare de 700.000.
Pentru acea epoca o mare avere.
Ancheta a dovedit ca autorul furtului era un arhitect nu-
mit Sotiriu, un intim al Casei.
Acest furt a facut mare senzatie in Bucuresti cat i feri-
cirea catorva autori de reviste teatrale.
-- De o data cu urcarea pe tron a Regelui Ferdinand, In-
cepe in toata tara o foarte activa propaganda pentru intrarea
Romaniei in razbai. Vorba : Intram or nu intram ?" era a-
cum la ordinea zilei i ajunsese chiar motiv de zeflemea.

www.dacoromanica.ro
 . 193

Pe cAnd francofilii cereau cu staruinta sa intram in luptä

spre a cuceri Ardealul, germanofilii faceau propaganda co
trarie pentru ca sa. reluAm. Basarabia.
0 Agentie germana era deschisA in Bucuresti, iar un oare
care Rozelius, faimos agent al Germaniei, cumpara, subven-
tiona ziare i Intretinea, cu un mare lux de cheltueli, propa-
ganda. Un oarecare dosar In care figurau multe nume de in-
divizi cu bune situatii cumparati de Agentura germana a f a-
cut, multa vreme, dupa razboiu, obiectul polemicior véhe-
mente. Fiindca se spunea di mai multi ziaristi membrii ai Sin-
dicatului ziaristilor figureaza In -celebrul dosar al lui Rozelius,
comitetul Sindicatului m'a insarcinat fiindca eram prese-
dintele acestei Asociatiuni, sä cer Guvernului, fie dosarul
spre a-1 consulta, fie sa-mi comunice numele ziaristilor care
ar figura in el. Dar cu toate silintele depuse, n'am putut obtine
nici una nici alta.
Spionagiul german era in floare.
In timpul acesta In partidul conservator intra iarasi
dihonia. Nicu Filipescu ceru lui IVIarghiloman, sa se declare
partizan al intrarei in razboiu alAturi de Intelegere; Insa Mar-
ghiloman atarna mai mult catre alianta Germano-austriaca.
Take Ionescu 1 Fiipescu Incepura agitatia intensa pentru
intrarea In razboiu. In acest scop Irtfiinteaza Actiunea Natio-
nail", organizatie de agitatiune razboinica. Apoi Intrunirile
bleep In sala Dacia".
Duminica 9 Noembrie se tine la Dacia" intaiul mare
meeting razboinic. Intrunirea a fost deschisa de doctorial Is-
trati i au vorbit Doctorul Cantacuzino, Simeon Mandrescu,
Nicolae Xenbpolu, Constantin Mille, Barbu Delavrancea l Ni-
colae Filipescu.
La 11/24 ale lunei Noembrie vine vestea ca marele ar-
hitect francez Andre Lecomte du Nouy, restauratorul monu-
mentelor istorice ale Rornaniei, elevul l discipohil marelui
Violet-le-Duc, a murit.

VoI. IV. 13

www.dacoromanica.ro
 194

Peste dou a. zile moare la Iasi poetul Dimitrie Anghel. Cu

cateva zile mai Inainte Anghel incercase sa se sinucida.
Peste alte cinci zile moare subit un simpatie 1 distins me-
dic din Bucuresti chirurgul H. Leonte.
In partidul conservator fierberea e mare. Si lit de Filipescu,
Marghiloman convoaca comitetul executiv 0, strans cu usa, e
silit sä declare :
1) Declar cä sunt pentru esirea din neutralitate i nentru
realizarea unitatei nationale.
2) Inteo singura directiune.
3) Aceasta directiune nu e aceea a Germaniei i Austro-
Ungariei.
Apoi Comitetul voteaza, In unanimitate, urmatoarea Mo-
tiune :
Comitetul executiv al partidului conservator, ascultand
expunerea facuta de presedinte, expunere care corespunde cu
totul nazuintelor partidului i sentimentului t.rei, arata depli-
na; Incredere In directiunea data de seful sau".
Agitatia se Intinde pe toate cane.
Pentru a da si mai multä Insemnatate luptei pentru ac-
tiunea razboinica, cercurile nationaliste hotaräse sä aleagit
presedinte al Ligei Culturale pe parintele Vasile Lucaci.
In luna Decembrie rnembri din Bucuresti ai Ligei, se in-
trunesc 0-0 aleg Comitetul compus din : Parintele Vasile
Lucaci, N. Filipescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, dr. C. Istrati,
Ioan Gradisteanu, Earbu Delavrancea, Simeon Mandrescu,
Octavian Goga.
Acesta era un comitet de actiune politica mai mult de cat
de actiune culturald, apoi personalitatea lui Vasile Lucaci de-
semnat sä ia presedintia Ligei, era hotarita, pentru ca sa atra-
ga simpatiile Transilvaniei pentru cauza national& cea mare.
In Ardeal, Insa, comitetul national, prezidat de catre Geor-
ge Pop de Basest, nu vrea sã miwe, team.a de vrajmasia ungu-
reasca povatui pe membrli acestui comitet sa nu dea semne
de viata. Atunci parintele Lucaci si poetul Octavian Goga
Isi detera demisiunile din comitetul national.

www.dacoromanica.ro
 195

Sfarsitul anului 1914 vazu declaratia de razboi a Rusiei

catre Turcia, fiindca acum Turcia era beligeranta, sub mina,
Germaniei. Generalul german Von der Goltz era instructorul
armatei turcesti i comanda in Asia impotriva englezilor.

INCHEIERE

Cu moartea Regelui Carol I se incheie perioada istorica,

ce poate purta numele : Bucurestii de alta data".
La inceputul anului 1915 toti oamenii insemnati, toti cei
in varstä care au ilustrat domnia lui, au di.sparut din toata
vechea garda a oamenilor politici earl au tinut tribuna si au
carmuit tara, d'abia daca, mai regasim pe cate iinul din cei de
mama a doua.
Dela conservatori : Lascar Catargiu, general Ion Em. Flo-
r escu, Manolache Costache Epureanu, Petre Mavrogheni,
Gheorghe Costaforu, genenalul Tell, Alexandru Lahovary, ge-
neralul Gheorghe Manu.
De la liberali: Ion si Dumitru Bratianu, C. A. Rosetti, Mi-
hail Cogalniceanu, generalul Magheru, Ion Gbica, Nicolae
Ionescu, Gheorghe Chitu, Eugen Statescu, Anastase Stolojan,
Ion Canipineanu, Dimitrie Sturza, fratii Golesti, colonelul Ha-.
ralambie.
Intermediari ca : Printall Dumitrie Ghica (Beizade 1Vlitica),
Vasile Boerescu, Constantin Bosianu.
Toti, unul Cate unul, au parasit scena vietei si au dus, in
mormant, nu numai oasele lor, dar intreaga epoca.
Cu regele Ferdinand I si cu anul 1915, incepe o epocä noua
in care rolurile d'intai vor fi tinute in politieä, pe langa del
ca.tiva incaruntiti: Petre Carp, Titu Maiorescu, Mihail Fe-
rikidi, generalul Averescu,, si barbatii generatiunei ce a urmat.
Acestia sunt Alexandru Marghiloman Take lonescu, Nicolae
Filipescu, Ion I. C. Bratianu, Vintilk Bratianu, etc. Nici unul.
din tati acestia, nu apartine Bucurestilor de altit data.
Afara de acest cuvant de fundament, mai este si un altul
tot atat de puternic : Istoria nu 0 poate scri, exact si impar-

www.dacoromanica.ro
 196

tial, nici o data un contemporan care a jucat un rol militant

In scurgerea evenimentelor pe care le descrie. Istoria traita de
unii trebue sa fie scrisa de altii. Fiindca istoria nu este nmnai
o povestire de fapte dar, 1, mai ales, o interpretare adica o la.-
murire a faptelor. Dar acea.sta insarcinare nu o poate indeplini
omul care, punand patima in viata., o va pune l In varful
condeiului.
Anoi mai sunt Inca muati care traesc. din aceia can au ju-
cat roluri de mana intái sau de mama a doua In cursul anilor
dela 1915 si pan.1 In anul 1932 and scriu aceste randuri.
Descrierea nepartinitoare a unei epoci de mari zbuciumuri po-
litice, j povestirea unor evenimente care au Inca ascunzisuri,
nu ar putea fi facuta cu toata nepartinirea.
SI las, dar. altora de a povesti mai tarziu, evenimentele
incepand cu anul 1915 care, numai dupa trecere de mult mai
multi ani, vor putea purta titlul Bucurestii de alto. data".
Evemimentele, Incepand cu anul 1915 trebuie sa poarte,
pentru cei caxi traesc Inca, numele Bucurestii de astazi".
Anul 1915 si anul 1916 pant la intrarea Romaniei in raz-
boiu 15 August, au fost anii fraanantarilor pentru intra-
rea In razboiu, ni tratärilor diplomattice, ai furniturilor, ai con-
trabandelor de vite, ai silintelor Germaniei ca sa ne atra.ga in
partida ei, ai interventiilor repetate ale Intelegeri de a ne a-
runca In foc impotriva puterilor centrale.
Nicu Filipescu era neobosit in lupta dar era bolnav, sä-
natatea 11 parasea vazand cu ochii 1 boala Ii tara, zi cu zi,
spre mormant.
Imi reamintesc cum la o Intrunire publica tinuta in sala
Dacia. a vorbit pentru intrarea in razbolu cat mai repede.
L-am auzit: .
Daca domnul Bratianu o sa-mi spuie in Camera ca nu
vrea sä intre acum, am sa-1 iau de fundul pantalontlor si am
sa dau cu el de pamant".
Cu inima ar fi putut-o face, dar cu bratele lui, slabite de
boala, nici odata.
Dar In partidul conservator annonia nu mai poate dainui,
Intrunirile de comitet se succed, si, In toate, Filipescu l cu ai

www.dacoromanica.ro
 197

sal partizani, cer intotdeauna ca partidul A, se declare parti-

zanul intrarei In razboiu contra Austro-Ungariei.
Si lit de Filipescu, si de prietenii sat Marghtloman este so-
mat sa convoace pe reprezentantii tutulor organizatiilor con-
servatoare din tarä pentru ca O. se rosteasa pentru sau contra
politicei sefului care era Marghiloman.
Acesta face convocIrile. Dar, bine inteles, majoritatea si-o
asigurase. Congresul se tine in sala Liedertafel i d deplinrt
aprobare sefului.
Ruptura In partidul conservator urmeazä imediat.
Trebuia, lnsä, zmuls de (langai Marghiloman fruntasul Ion
Lahovary. Filipescu, care ar fi trebuit ales sef, propune sa se
acorde, sefia lui Lahovary. Acesta primeste i ruptura e pro-
clamatä sub sefia lui Ion Lahovary.
Dar peste foarte putin acesta, care suferea de o boalt. a
inimei, moare subit pe cand, acasa la el, cu bricul in mana, se
barbierea.
Atunci sef fu proclarnat Nicolae Filipescu.
Si astfel tara avea acum trei partide conservatoare :
1) Partidul conservator sub sefia lui Ail. Marghiloman.
2) Partidul conservator sub sefia lui Filipescu.
3) Partidul conservator-democrat sub sefia lui Take Io-
nescu.
Anul 1916 este eel hotäritor pentru politica României.
In cercurile politica restränse se stia sau se spunea ca Ru-
sia, in a clreea sf era de actiune ne aflam, din rnenorocire,
ne acorda acmn. cand armatele ei suferiser& mari infrangeri
pe fronturile amandoua, oare cari conditiuni mai bune. Aceste
conclitiuni erau :
Ni se acorda intreg Ardealul, o mica parte a Banatului, o
mica parte a Bucovinei far& Cenituti. Apoi, pentru rectificare
de granitä asa spunea Rusia, ni se lua o parte a judetului
Dorohoiu.
lax despre Basarabia nici o vorba, bine inteles.
Opozitia calor cari nu voiau ä intram in razboiu aläturi
de Rusia, era mai putin din mare simpatie pentru Germania,

www.dacoromanica.ro
 198

cat din marea teama de Rusia. 0 Rusie vietorioasä, intinsa

pana, la Constantinopole, inspira groaza.
De aceea Petre Carp, and in ajunul intrarei noastre in
ra2boiu,, in luna August, regele Ferdinand a convocat consiliul
de Coroana la Sinaia, a spus regelui:
Sire, am trei bäei, ti-i dau pe toti trei, dar urez ca
Romania sa fie invinsä.
Unii au blamat aspru atunci, aceste vorbe ale lui Carp, so-
cotite sacrilege, dar ele erau rostite cu alt inteles. Petre Carp,
care se ternea de o Rusie stapana, pe orientul Europei, era in-
credintat ca Romania va avea Inuit mai mult de castigat de
pe urma victoriei germane.
In timpul neutralitätei, in Aprilie 1916 s'a jucat o Re-
vista teatralä scrisa de un ziarist care se ascundea sub nseu-
donimul Radu Tanddrd.
Revista purta titlul : Cum se scrie o revista". Aceasta
Revista a fost jucatä de amatoare i amatori din societatea de
sus a Bucurestilor, si a avut un succes foarte mare. Prime de
patru reprezentatii au fost date in beneficiul Societatii Fa-
milia Luptatorilor". Caci se apropia ceasul cand aceste familii
trebuiau sa fie numeroase.
Din aceastal Revista reproduc aci cupletul intitulat : Ga-
zeta Rimata"' in care, pe de o parte se oglindeste; in oare
care masura, situatia momentului, iar pe de alta se face o
profetie Ce va fi, oare, in Romania Mare"?

GAZETA RIMATA
(Aria Stele 'n sus si verde 'n jos")
Capitala noastra este
0 minune din poveste.
Primaria 'I oarba, surda,
Nici nu matura nici uda,
Nici baltoacelle nu seaca,
Nici pe speculanti nu-i freaca.
Pe la margini este bezne
Si noroiul pan 'la glezne.

www.dacoromanica.ro
 199

Iarna deger6, iznaful,

Vara 11 1neac6. praful,
Lemne nu sunt, nici arbuni
Poart& lumea cu minciuni
Toate sunt pe o moda. nouä,
Jumb.rile fait ota.
Lamaile fär6, tine&
Pilaful f6,ra orez.
Birjile sunt f Ara. cai,
Platesti mult i nimic n'ai.
Painea e f6ra, Mina.,
Zece lei e o gaina.
Un curcan e un sutar
Cost ? at un annäsar
Carnea e trei lei un chil
De and e primar Emil,
La Stat nu mai este peste
Un pol chilu pretueste.
Pestele e lucru rar
Ii vezi doar pe trotuar.
Lignitul te ameteste.
Untdeletnnul te trAsneste.
Ceapä nu mai e fin piata.
Tara este fax& ata,
Ca 0, plätesti o chine,
Trebue sA. vinzi o mosie.
Luxul, lnsä, e in floare.
Vindem gra.ul din ogoare,
Si cu pumnul dam bancnote
Ca scl, 1ntolim cocote.
Numai pentru-o plänie
Plätim ghiap, (lei o mie
Pentru 0 pereche ghete
Plätim zece poli la fete,
Tat& viata sus si jos
E intosrat acum pe dos

www.dacoromanica.ro
 200

Tu muncesti pe nemancate,
Sluga vrea cafea cu lapte,
Rochiile stint scurtate,
Ghetele se 'nehid la spate.
Doamnele port cisme vara.
lama lasä pulpa-afarA.
Dar politica 'n ce hal ?...
Balamucu-i general.
Pe la graniti e viA.sie
Tara a ramas pustie
Vitele au luat in bandA
Pasaport de contrabandl.
Liberalii tac din gurä
Dar din vite, din unturA,
Din export si din vagoaaie,
IncaseazA milioane.
Ai lui Take stau de-o parte,
Toti cu buzele umfiate
Dar cu ghetele crapate
cu pimgile useate.
Apoi vin coaiservatorii,
Patriotii, trAdAtorii.
Se lucreazii Intre ei
Fiind tovarlsi de idei.
Carp se duce la Viena,
Nicu-ar vrea sa vadA Sena ;
Carp Melina atre Tisa,
Take trage spre Tamisa.
BrAtianu nu varbeste,
Porumbaru flu cracneste,
Ferekide se tocmeste
lar VintilA o sfecleste.
'astea toate, vrea s. ziat,
Intr'o Romanie mica.
Doamne, ce-o sA fie; oare,
Intr'o RomAnie mare ?

www.dacoromanica.ro
 201

Intram In razboiu dar razboiul Incepe nenorocit pentru

mi. Din Ardeal suntem aruncati Mapoi iar la Turtucaia suf e-
rim o grea Infrangere In fata trupelor bulgaro-turco-austro-
germane.
Aci o pawl al doll& cuvinte. Bulgarii se mandresc cä ne-au
batut la Turtucaia, insa mandria bulgara este exagerata.
In adevar la Turtucaia am dat piept cu trupele bulgare,
dar nu numai cu ele. Bulgaria, singuri, or cat ar fi fost de greaita
fortificarea Turtucaei, nu ne-ar fi putut invinge nici odata.
La Turtucaia s'au asociat Bulgarilor l contingentele turco-
austro-germane. Comanda a avut-o marele ofiter german,
mareaalul Makensen.
Sa nu uitam, iarasi cad este foarte important, germanii
au adus impotriva noastra la Turtucaia aeroplane, baloane de
observatie, iar Austriacii puternicile lor tunuri, de mare call-
bru, superioare chiar tunurilor germane. Fara acest arma-
ment, fara comandamentul german, Ora contingentele turco-
austro-germane, bulgarii reduai la comandamentul, numarul
lor de trupe i cu armele lor, egale cu ale noastre, nü ne-ar
fi scos nici odata din Turtucaia.
Dar Nicolae Filipescu, care stätea incovoiat pe o canapea
In biroul sau de lucru, doborit de o boala care nu iarta, a-
fland despre Infrangerea de la Turtucaia, a of tat cu ochii plini
de lacrimi :
Ce ruaine ! Ce ruaine !... Sa. ne bat& Bulgarii !...

Cand tg Intorci ochi lnapoi, dupa ce ai trait o lung&

viata, cand vezi golul din prejuru-ti, fiindca aproape toti tova-
raaii vietei tale cat al acei cari traiau cand ai deschis ochi In
lume, au disparult, atunci nu mai Iti dai seama cat de dureroasa
este moartea.
Unde sunt toti fruntaaii tarei pe care i-am apucat la car-
muire atunci cand am intrat In viata publica, unde sunt cei
cari mi-au fost rtovaraai de generatie, unii chiar mai tineri de
varsta ?
Marti de batranii de care am pomenit mai sus, au pierit

www.dacoromanica.ro
 202

si aproape toti fruntasii generatiei mele sau ai generatiei din

imediata dinainte. Au murit: Petre Carp, Titu Maiorescu, Emil
Costinescu, Alexandru Marghiloman, Nicolae Filipescu, Take
Ionescu, Barbu Delavrancea, Vasile Mortun, Alexandru Rado-
vici, Constantin Mille, I. L. Caragiale, Alexandru Vlahutä, Ion
I. C. Bratianu, Constantin Disescu.
Melancolia pune emotde In cuvintele rostite pentru ca sä
exprime amintirile apropiate.
pi atunci apare si se. impune, din nou, adevarul celor spuse
mai Inainte:
Istoria cea senind, nu o pot seri nici odata. contimporanii!

www.dacoromanica.ro
 OPT OAMENI
Inainte de a inchide acest volum, cel din urma al lucrarei
mele atat de modeste Bucurestii de alta data", am avut Un
gand : sa prezint cititorilor i sa las viitorului parerea mea
despre cativa oameni pe care i-am intainit in viata si au dat
lustru epocei in care au trait. Aceasta este, in parte, epoca pe
care am pus'o pe hartie in lucrarea mea.
Bine inteles nu numai acesti opt" au insemnat in epoca
aceasta, mult mai mult cleat ceilalti, aa mai foot si altii,
eu am facut numai o alegere printre mai multi. Parerea mea
este ca acesti opt" s'au desprins mai viguros din multime,
fait sa se fi desprins numai ei. Adaug ca am läsat altora sa
vorbeasca despre cei mai batrani, despre oamenii generatiei de
la 1848 pe cand i-am intalnit In viata and eu am intrat, iar
ei ereau aproape de a iesi. A fost cu acestia, asi putea spune.
o Incrucisare in pragul usei.
Cand Itj pierzi vremea ca sa. te adancesti in problema mor-
tei s and te gandesti la acest fenomen care insenmeaza des-
fiintarea i peirea intreaga i pentru totdeauna a unui chip, a
unui sufqet, a unei inteligente, d'abia atunci ii dai seaina
despra zadarnicia tutulor silintelor noastre de a realiza opere
neperitoare.
Daca creatorul, adica (lac& omul este atat de vremelnic
si de peritor, curn vor putea fi neperitoare operile lui ? A
crede i aceasta absurditate Insemneaza a fi in dezacord chiar
cu conceptia teista care, cel putin este cu mult mai into-
leapta. Teoria teista inchipuie un Dumnezeu-Creator dar
neperitor In timp, etern in viata, si autor de opere toate pe-
ritoare. Teizmul proclama, pe creator nemuritor iar operele lui

www.dacoromanica.ro
 204

muritoare. Noi oamenii suntem siIii sa recunoastem Ca oa-

menii sunt muritori, dar pretindem Ca nascocirile lor pot fi
neperitoare. Iata antiteza.
Adevarut este, insa, Ca totul este peritor in universul nos-
tru: creatori, oameni l opere. Dumnezeii chiar sunt pentru
unii tot atat de vremelnici ea si cel din urma dintre insufletiti,
atat numai cA prineipiul relativitatei in timp domina, vastul
domeniu al vietii si al trainlciei. Unii traim mai mult si altai mai
putin. Dupa cum in ordinea zoologica, un peste traeste mai
mult decat un mamifer, un om mai mult decat un caine, etc
etc., tot astfel Dumnezeu traeste, de obicei, cu mult mai mult
decat omult. Trebue sa facem o exceptie pentru domeniul politi-
eel. domeniul in care Zeii si Semizeii traesc, ate o data, mai
putin decat chiar cei rnai umili agenti electorali :
Cugetand la acest sfarsit etern al omului, care este cea
mai dureroasa i tragic& sentinta a naturei, mi-am reamintit
de un numar de oameni pe oar! i-am incrucipt in viata, cu
earl m'am intalnit din cea mai frageda tinerete, cu care am
petrecut, am gandit, am lucrat, am iubit, am urit, am dezlasi-
'tun patimi comune, am fost in. acord sau in dezaeord, in sfarsit
am trait.
Am ales dintre toate figurile fugare care mi-au trecut pe
dinainte, pe care le vad inca alergand in goana nebuna catre
moarte, opt oarneni. I-am ales pe aceia cari se desprind In ju-
decata mea, cu figurile cele mai originate, cele mai deosebite de
celelalte fapturi la fel, pe cei mai hotariti in credinti proprii, pe
cei cu personalitatea mai puternica, pe cei earl au fost sefi de
curente 1 creatori de opere. Acesti opt sunt urmatorii: ,Ion I.
C. Bratianu, I. L. Caragiali, Barbu Delavrancea, Nicolae Fili-
pescu, Nicolae Fleva, Take Ionascu. Titu Maiorescu, Gheorghe
Panu.
N'am. ales numai oameni politici sau oameni cari ati pro-
f esat politica, am ales si un om care n'a facut decat literatura
Printre oamenii cari figureaza in falanga politicianilor sunt
unii mai ales au fost unii cari numai darul politicianu-
lui nu l'au avut. Dar tara noasträ fiind la inceputul vietei poli-
tice moderne, Rpm de personal politic a fost simtita.

www.dacoromanica.ro
 205

0 lege economica spune ca acolo unde este ofert& putAnk

pi cerere multk pretul ofertei creste ; legea aceasta a gasit
aplicare si In politica.; din lipal de personal politicianismul a
imprumutat elemente l n alte campuri. De aceea oameni cari
ar fi putut fi ilustratiuni In alte domenii, dar cu rendement
mai methocru, au preferit sa. fie In politics., figuri mai mediocre
dar cu rendement mai mare.
Vorbind despre acesti opt" care vor urma trebue sa-
spun ca viitorul nu-i va Insemna, poate, pe toti in registrul sau.
Fiindca nu toti oamenii care ilustreazI epoca lor sau au fost
favoritii epocei In care au trait, pot strkbate mai departe.
aiurea i In tara noastr& cei mai uitati dintre prepon-
derenti sunt, de multe ori cei mai populari. Caci popularitatea
nu rasplateste in politica de cele mai multe ori, de cat pe
aceia cari stiu sa, se aseze la nivelul celor mai multi.
Popularitatea nu vine nici la cei cari nu se pot ridica pan&
la Inaltimea maselor, fiindca masele nu-i vad, nu vine nici la
cei cari se ridic& mult mai sus de mase, fiindca acestea nu-i
mai pot vedea.
0 justa luare de pozitie care s& atraga toate privirile, in-
sotind o infAtisare simpatica, talent si multk miscare fac pe
omul popular.
Astfel se lamureste de ce cum am mai spus odat& am
avut In tar& oameni foarte populari pe care, nu numai istoria,
dar Inll contimporanii i-au uitat de cand au fost scoboriti
In päinant.
Apoi este varsta: spre a Insemna mult In istoria unui
popor omufl politic nu trebuie s. traiascO nici prea putin nici
prea mult. In politic& eine traeste prea putin nu se poate folosi
de binefacerile experientei. lar experienta nu este numai, cum
pot crede unii, o folosint& a faptelor altora, dar m.ai ales,
este o ImbogOtire a mintei cu un element de prefacere. Prin
urmare experienta nu este numai o mai mare inmagazinare de
cunostinte, dar este o renovare.
La fiecare popas al varstei aceiasi minte are o prezentare
deosebita; de aceia multi oameni foarte 1nteligeni, deloc ye-
nali i foarte onesti ganditori, Ii schimba, parerile asupra fap-

www.dacoromanica.ro
 206

telor pe care de-au masurat alt& data cu alt& masura,. Pentru

acelas cuvant atati poeti i prozatori ll impart, in colectii, o-
rerele lor in: opere de tinerete SI opere ale maturitatei. Dac&
in literatur& si in arta evolutia, care mai intotdeauna este pa,-
räsirea erorilor trecute, e un semn de proplsire. de ce n'ar fi
tat la fel si in politica? Mare le Gladstone care a avut o lung&
carier& in partidul liberal englez si a murit sef al partidului
liberal, si-a inceput cariera politic& in partidul conservator.
Bine inteles aceasta nu insemneaza, ca peripateticianismul
politic, care pateaza, astazi viata noastra, politica, trebue pro-
clamat virtute.
Dar mai este un viciu domestic care in politic& este o ne-
cesitate inteligenta: este nevoia de a minti.
Un om politic conducator trebuie .sa aib& intotdeauna o
rezerva, mintala de adevaxuri pe care sa, nu le exteriorizeze.
Nici odata, sa, nu spui tot ce stii dun& cum in viata privata nu
e prudent sa cheltuesti tot ce ai. 0 pusa inc&reat& este o
primejdie mai mare cleat o pusca descarcat& chiar cand des-
c&rearea a ann.
Am avut oameni politici cari purtau numele de domnul
minciuna". Am cunoscut i eu pe unul destul de su.s pus. Min-
tea atat de grosolan in cat toata lumea vedea c& minte. Un
astfel de mincinos este mai mult, un oni. sincer; Ii marturi-
seste minciuna. Dar ornul de stat, care este dator sä nu-si vul-
garizeze intimitatea, are datoria de a domina mai ales prin
superiaritatea discretiunei, c&ci discretiunea nu este numai un
imperativ de bun& crestetre, dar este si o virtute politica.
Apoi in politica nu trebuie sä tra,esti nici prea mult. Pe
Fang& slabirea facult&tilor fizice, b&tranetea este gadele spe-
rantei. Cand oamenii mu mai spelt, in tine i, mai ales. de la
tine, cariera ta e la apus.
Aceste cateva cuvinte le-am sous pentru cä 1i vor gäsi
aplicatia mtai departe in tra.saturile portretelor ce urmeaza.
Cele opt", creioane sunt oranduite in ordine alfabetica.
S'a nu uit s& spun ca. In aceste portrete nartea anecdotica
are un loc de frunte.

www.dacoromanica.ro
ION I. C.. ORATIANU

www.dacoromanica.ro
 IONEL I. C. BRATIANU
Sunt oameni care se impun evenimentelor, sunt alii pe
care evenimentele Ii imnun. Ionel Bratianu a fost dintre
acestia din urma.
El n'a fost dintre acei cari, din multimea anonima, rasar
deodata si se disting prin calitäti extraordinare. Nici mare
scriitor, nici mare orator, nici om de stiinta considerabil; nici
unul din aceste daruri nu l'a ridicat pana acolo unde a ajuns.
Eg cu toate acestea, in mediul In care s'a aflat i In mijlocul
evenimentelor in care s'a gasit, a fost cel d'intaiu.
In partidul liberal a fost Inteun moment o främantare si
o scurta epoca- de Indoiala, asupra viitoarei sefii a partidu-
lui liberal. Care dintre tineri era omul sortit ca s& ia mosteni-
rea lui Dumitru Sturza, dupa glorioasa sefie a Rui Ion C.
Brätianu ? A fost catva timp vorba despre Vasile Lascar, care
era o inteligentä i, mai ales, o vaxsta; dar indoiala a fost de
scurta trMre.
Inter-regnul n'a durat mult. La o Intrunire a partidului
tinuta in sala Senatului. un fruntas liberal, fost ministru sl
prim ministru, P. S. Aurelian, a raspuns, vorbind despre a-
ceast& problema a viitoarei sefii Deocamdat& lucrurile
raman asa cum sunt fiindc& chestia nu este inca coapta".
privirile 1-au men la Ionel Bratianu care era de fata. Aceste
vorbe spuneau c, acum, toata lumea In partid era de acord
cu ideea ea Ionel Bratianu va fi seful, insa atunci era prea
tanär.
Care anume calitati Il impuneau pe Ionel Bratianu?
Daca pe Take Ionescu 11 impuneau calitati intelectuale cc

www.dacoromanica.ro
 208

izbucneau I impuneau pe om, data Nicu Fiipescu atragea

asupra lui privirile prin puternica lui combativitate l barba,tie
onesta, pe Ionel Bratianu 11 distingea, pe de o parte faptul cO
era fiul cel mai mare al lui Ion Bratianu, care a fast eel mai
mare om de Stat al Romaniel moderne, pe de alt a. parte o dis-
tinctie particular& datorit i naturei sale alese i unei educa-
tiuni impecabile. Era un om si bine n&seut l foarte bine cres-
cut. Apoi era si foarte simpatic.
Dar mai era ceva care a completat celelalte doua call-
tati: avea un puternic bun simt care-i lumina cotiturile si
intunecimile vietei si-I apara de rataciri.
Mai ales aceast& din urma Insusire l'a impus definitiv.
tin scriitor american, al carui nume nu-I am acum, a
spus ca exist& oameni poithici cari, nefiind nici oratori, nici
seriitori, nici savanti recunoscuti, se impun totusi, multirnilor
printr'un fel de putere activa nedeslusita; acesti oameni pot
fi numiti: oameni-magnetici. Dintre acestia au fast si Lincoln
si Washington. Ionel Bratianu trebuie sa fi fost un orn mag-
netic.
Eram presedintele Sindicatului ziaristilor cand s'a In-
trunit conferinta dela Genova prezidat& de Lloyd George. Io-
nel Bratianu m'a numit In comisia ziaristilor compusa. din d.
Berkoyitz de la L'Independance Roumaine", Olimp loan de la
Viitorul" i, fireste subsemnatul, dar personal nu-I cunos-
team. Care a fost motivul acestei numiri?
Cu un an sau dot mai Inainte, un prieten, actualul con-
sul general de la Salonic, Constantin Cretu, mi-a adus o in-
vitatie la dejun din partea maestruaui Constantin Disescu.
Ne-am Intalnit Intr'un restaurant si acolo Disescu, Imi pre-
puse din partea lui Ionel Brätianu, sa intru In nartidul libe-
ral. Partidul liberal trebuia sa vie peste putin la putere, si a
venit peste patru luni. Disescu, din partea lui Ionel Bratianu,
Imi oferea un loc in parlament si Inca altceva. Atunci eram
redactor la Adevdrul".
Am refuzat propunerea spunand lui Disescu:
Spune-i, te rog, d-lui Bratianu ca ma simt foarte ono-
rat de propunerea d-sale, Ina, am fost membru al partidului

www.dacoromanica.ro
 209

radical, am fost membru al partidului conservator, am esit

din amAndou& nu din venalitate dar fiindc& au dispärut am&n-
doll& partidele; acum, mi se pare nedemn sä intru in al treilea
fiindc& mi se of era situatiuni.
Disescu a raportat lui BrAtianu raspunsul meu; iar acesta
a pastrat despre mine o mai bun& opinie fiindc& am refuzat
de cat dac& asi fi primit of erta cu foloasele.
Ionel Brätianu avea un mod sufletese de om cinstit.
Dup& ce l'am cunoscut la Genova, am regratat a am fost
silit s& nu primesc propunerea de a lucra pentru tar& sub sefia
acestui om de o Mit delicatet& sufleteasca..
La Genova el mi-a dat cateva probe ale simpatiei sale.
Intr'o zi, reprezentantii presei italiene fur& convocati inteunul
din saloanele teatrului Carlo-Feliee, pentru ca Brätianu O. le
facä cAteva declaratiuni. Convocarea era pentru ora 4. Dar,
pe neasteptate comisiunea politic& a conferintei fu convocatä
de catre Lloyd George la aceiasi ora. Atunci Brätianu mi-a
trimis vorba s& vorbesc presei italiene In locul sam.
Bine inteles l'am reprezentat foarte neindestulätor, dar
n'am putut ramane nesimtitor amabilei sale bun& vointe.
Omul-magnetic care era Ionel Bratianu avea marele tem-
perament al barbatului de Stat, cum nici un altul al vremei
lui nu-I avea.
Ii lipseau, fireste, darurile pe care le-a avut Take Ionescu,
Ii lipsea inteligenta facutä din sclipiri i actiunea räscolitoare
a temperamentelor intotd'auna in fierbere, trecea chiar drept
un 1ene l un om far& putintä de muna, dar avea ceva rnai
mult si mai bun: un ganditor. Pe cand altii vorbeau mult
si mereu, el, retras in ainistea lui obicinuita, cugeta neincetat
la trebile Statului.
Cu acest temperament §i cu aceasta inteligenta a tinut
canna Statului in timpul foarte grelelor evenimente care au
premers intrarea României In razboiu, cat si in timpul räzbo-
iului. Si a vazut bine.
Dug taxa sr fi urmat sugestiile regelui Carol I, dacä s'ar
fi flcut politica preconizat& de Petre Carp sau de Alexandru
Vol. IV. 14

www.dacoromanica.ro
 210

Marghiloman, daca Romania ar fi ivat armele alaturi de

Austro-Germani, care roman nu intelege uncle ne-am fi aflat
astazi. Dar Ionel Bratianu a carmuit printre nenumaratele
stanci cu mare dibacie, fara sä se avante in necunoscut, fiind-
ca avea marele dar de a se stapani pe sine. Darul imperativ
spre a putea stapani pe altii.
In timpul neutralitatei, a avut marele dar al maresalului
francez Joffre, a fost Brätianu-taciturnul. i astfel a stiut
tine frana i cumpana intre cele dona curente care-I trageau,
unul la dreapta altul la stanga, unul cel germanofil, altuf
cel francofil.
Istoria va spune daca Bratianu a stiut alege cel mai bun
moment pentru intrarea in razboiu i daca a stiut pregati tara
pentru marea incercare, dar un.fapt este sigur: acela ca a stiut
alege calm cea buna.
In politica dinauntru, cea de dupa razboiu, a vazut insa
mai putin bine, a vazut gresit atunci cand a. tinut prea mult
timp In opozitie partidul national din Ardeal. Multe lucruri
ar fi Lost schimbate in Romania daca partidul national-aale-
lenesc ar fi venit la carma mai repede dupa Unire.
Moartea a pus prea de vreme degetul ei race pe aceasta
frunte unde clocoteau atatea ganduri patriotice. tot la fel
dupa cum prea de vreme a rapus pe Take Ionescu i pe Ni-
colae Filipescu.
Istoria va trebui sa tina seam& de omul care a tarmuit
Romania in vremea marelui razboiu. $1 ori care ar fi pati-
mile vremei de astazi, el va strabate printre patimi iar amin-
tirea 11 va Malta pe un piedestal de marmura.
Acel care scrie aceste randuri nu i-a fost niciodata par-
tizan politic. De aceea poate spune Intregul adevar despre el.

www.dacoromanica.ro
L L. CARAGIALE

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE
Prietenii Ii spuneau Grecu". Ii mai spuneau i Luce,
desi numele sau era Ion. Luca era numele tatalui sau.
Acest scriitor de foarte mare talent a avut inceputurile
cele mai modeste, aproape obscure. Dinteun nem" de actori,
a crescut in culisele teatrului, a intrat in viata prin cusca
sufleorului; a fost sufleor, a fost un mic slujbas la Regia Mo-
nopolurilor Statului a lost directorul unei mici berarii. Sin-
gura slujba mai rasaritN pe care a avut-o a fost aceea, foarte
vremelnica, de director general al teatrelor.
Caragiaile a trait vremurile in care statul roman era mo-
dest, guvernele §i m.thitrii aveau pudoare, risipa banului public
nu era tolerata, iar favoripi primeau, cu mare greutate, oare-
care favoruri.
Viitorul autor al Noptei furtunoase" incepe sa fie cu-
noscut in unele cercuri prin anul 1877, in timpul razbolului
ruso-turco-roman. Atunci a facut sa apara o mica brosura u-
moristica, ce n's putut trai decat foarte putin, din cauza pu-
tinilor cititori ai vremurilor.
Dar, Caragiale se Vise in vaza marelui public §i este con-
sacrat scriitor de talent, cativa ani mai tarziu cand Teatrul
Nationaa i-a reprezentat intaia Diesä Noaptea furtunoasa,".
A fost o revelatie si. o revolutde in lumea literara.
Pe vremea aceia era o opinie serioasa in Bucuresti si la
Iasi, despre teatru si despre literaturä se discuta si se polemi-
za cu patima, oameni de frunte ai tarei, oameni culti §1 cu in-
semnate situatiuni sociale, polemizau, In spuneau cuvantul,
se interesau.

www.dacoromanica.ro
 212

Cat de superioara era mica Romanie de atunci fata de

Marea Romanie de astazi, din acest punct de privire, Ii poate
orice face judecata cand. voi spune ca lin arena, figurau ca
luptatori orl ca arbitri oameni al caror nurne erau: B. P.
Hasdeu, Vasile Alexandri, Ion Ghica, Mihail Cogalniceanu,
Alexandru Odobescu, Titu Maioreseu, doctor Obedenaru, Ia-
cob Negruti, Olanescu-Ascanio, Petre Gradisteanu, V. A. Ure-
che, Nicu Gane, Bengescu-Dabija, Lazarescu-Laertiu, poetul
Zamfirescu, Pantazi Ghica, V. D. nun, Misail, Meitani, Gr.
Grandea, etc., si alti mai noui cari incepeau: Lambrior, Conta,
Panu, Eminescu, D. A. Laurian, Stefan Mihailescu, Ionescu
Gion, Macedonski, Ghedem Teodorescu, Delavrancea., Duiliu
Zamfirescu, etc.
Caragiale. era afiliat Junimei" din Iasi, deci era un juni-
mist literar. Piesa lui Scrisoarea pierduta" a scris'o inspirat
de viata din Iasi, in urma noptior petrecute la vestita Bolta-
Rece-. Panu pretindea chiar ca multe din cuvintele de spirit
din piesä, precum: Sa avem falitii nostri", La orele 12 tre-
cute fix", Daca e anonim iscalesc Si eu", etc., erau culese din
gura veselilor tovarási
Director al teatrelor era atunci un om cult si superior,
Ion Ghica, in comitetul teatrului era un Vasile Alexandri,
prin urmare indrazneala lui Caragiale fiindca era o mare
indrazneala. putu sä vada lumina rampei.
Toti oamenii cu spirit novator, tc4i democratii cari apa-
reau, au primit cu apaause piesa atat de mult in conflict cu
traditia i cu rutina teatrului, dar toti ceila1i s'au zbarlit.
Aceastä piesa era considerata, de toat, opinia ponderatilor,
drept o trivializare a primed noastre scene, Titu Maiorescu a-
paru In publicitate 1, sub semnatura sa, lua apararea piesei
si a noului gen realist care-si facea aparitia.
Dar Caragiale a venit la timp cu literatuira sa teatrala pi
din alt punct de vedere: la National se aflau atunci tocmai in-
terpretii eminenti earl II trebuiau: Stefan Iulian, Daneasca,
Mateescu, Panu, ale caror creatiuni n'au fost nici o data in-
trecute, unele roluri n'au putut fi Mei macar egalate.

www.dacoromanica.ro
 213

Cu Noaptea furtunoasa" Caragiale era lansat.

Dar boemul a Minas boem.
A doua pies& Scrisoarea pierciutV, a avut un succes foax-
te mare. A fost o izbanda fara contestatie. Norocul era Intreg;
anul acela se facuse mare vad la teatrul National, cu trei piese.
Cu Hamlet", In care excela Grigore Manolescu, cu Bocacio"
In care scanteiau Iu lian i Mateescu i cu Scrisoarea.pierduta"
s'a petrecut aproape intreaga scurta stagiune de pe vremuri.
A treia lucrare scenica a lui Caragiale, lucrare premiata
de comitetul teatrului cu 2000 lei, De-ale Carnavalului", era
cu mult inferioara celorlalte cloud. La Intaia reprezentatie, pu-
blicul Cunoscator care asista, a ramas foarte nemulturnit; s'au
auzit chiar cateva flueraturi. Manifestatia era datorita oriti-
culul teatral dela Romania libera", D. Racovita. Sfinx".
Dup a. trei reprezentatii piesa a fost scoasa de pe afis.
Dupa caderea guvernului liberal al lui Ion Bratianu, a
luat carma un guvern de tranzitie, sub presidentia lui Theodor
Rosetti. Sub acest guvern Caragiale fu numit director gene-
ral al teatrelor. Dar directie scurta si fan. strMucire. De la
1873 nu s'au vazut sali mai goale la teatrul National.
Una din urmarile directoratului sau a fost plecarea din tea-
tru a celor mai Insemnati actori de drama: Gr. Manolescu,
Nottara 1 Aristita Romanescu. Intreaga nadejde Ii ramasese
In comicii Iu lian, Mateescu, Iancu Niculescu, Catopolu si In
Iancu Petrescu, cdruia i-a incredintat rolul Regelui Lear".
Boicotat In teatru i avand o foarte urita presa, Caragiali
a fost silit s plece repede dela aceasta directie.
Caragiale era un om al vremii lui: boem, chefliu, greoi la
munca, spirit pornit Intotdeauna la critica, niciodata multumit.
Ce deosebire Intre el i Delavrancea !
Cu cat era de roman Delavrancea, cu atat nu era Cara-
giale. Adica: nu era entuziast de nimic din ceea ce era roma-
nese. El era un mare admirator a tot ce era strain, vorbesc de
straini culti si civilizati.
Ori cand 11 auzeai exclamandu-si vorba lui favorita.
Tara e asta, ma ?...

www.dacoromanica.ro
 214

Era un spirit foarte nestabil, foarte impresionabil si o fire

cam egoista.
Tot ce era putere" II domina Si II convingea. Niciodata,
nu avea miscari de independenta sau de revolta in fata unei
puteri covarsitoare ori cat ar fi fost de arbitrara aceasta. Pri-
yea fatalitatea cu resemnare si i se supunea docil. Nemultumit
pi supus.
Impresionat de autoritatea si de prestigiul literar l corifei-
lor Junimei" a devenit junimist. Mai tarziu, sup/rat pe juni-
mist pentru tot felul de motive, a devenit un mare admirator
al lui Ion Bratianu. E de notat c devenise bratienist tocmai
atunci cand cregimul lui Bratianu degenerase. Caragiale admi-
ra In Bratianu puterea, ori cat de nedreapta si de arbitrara
era, dupa cum cornbatuse pe Bratianu i pe liberali in epoca
br cea mai frumoasä si mai generoasa.
Cand Pam cunoscut pe Caragiale un sentiment de ostili-
tate reciproca ne despartea. De si novator in literatura auto-
rul Noptei furtunoase" era un adversar hotarit al tuturor idei-
lor noui. Adept al Junimei" zeflemisea intreaga frazeologie
democratica ce i se 'Area ridicola.
Mai tarziu, catre sfarsitul carierei sale, se schimbase din
acest punct de vedere. Ne avand convingeri filozofice i po-
',Wee bine hotarite. a facut saltul. A murit ca un intim al lui
Dobrogeanu-Gherea.
Miscarea socialista teoretica toctnai incepuse in. Bucuresti
pi eu eram Intre cei patru cinci studenti cari reprezentau ince-
putul. Afla.sena ca Grecu", care ma intalnea foarte des prin
localurile publice, ma zeflemisea pentru ideile ce profesasem pi
pentru ca purtam pärul mare. De aci un fel de antipatie. Cara-
giale era pentru mine un reactionar.
Intfo seara de iarna ma aflain la beraria Osvald in tova-
/*Asia lui Paul Scorteanu, cand lel& a intra. Caragiale cu teno-
rul Costache Barcanescu. S'au asezat la o masa de alalturi, pi
vorbäria Incepu cam la a treia persoana. Costache Barcanes-
cn, care era foarte prietenos si bun, 15leu prezentarile. Dar
Caragiali era tot ostil i deveni agresiv; la un moment se ani-
ma si Incepu sh peroreze :

www.dacoromanica.ro
 215

Dumneavoastra socialistii romani sunteti numai niste

frazeologi. Numai cand yeti suferi ca Christos i veti rabda sa
vi se vire cue in paling, am O. cred ca sunteti sinceri.
Acestea sunt ideile noui ale vremei, raspunse Scorteanu.
Idei noui ? ! racni Caragiale, idei nedigerate ! Mie nu-mi
plac lucrurile nedigerate.
Eu prind imprudenta lui Caragiale:
Daca dumitale ii plac numai lucrunle digarate, pofta
bung,. Mie nu'mi plac.
Caragiale, care nu era obisnuit cu ripostele, fiind un copil
rgsfatat al Bucurestilor, se face stacojiu.
Dar tata" Costache Barc.änescu, care era bunatatea perso-
nificata, vazand ca lucrurile se stria,. intervine repede.
Bine, fratilor. se poate ca sa va certatd dela nimicuri !
Las'o mai do/11cl, Irate Costache, mai laso i tu, frate Tancule!
Hai mai bine sa ne cinstlin In lege !
pi pacea s'a facut.
DUO, aceea am Lost buni prieteni cat a trait.
Intr'o zi norocul batu la usa boerului i nevoiasului Cara-
giale. 0 mostenire neasteptata de mai multe sute de mii de lei
ii cazu plocon. Din ziva aceea omul se schimba. l egoismul lui
iesi la ivealä.
0 viatg, antreaga impärtise cu mai multi prieteni i ce
aveau i ce n'aveau. Intre a1ii avea, prieten aproape nedespar-
tit pe Dragoescu in intimitate Dragoiu viorist in orchestra
teatrului National. Catva timp dup g. primirea mostenirei, Dra-
goescu vine intfo dimineata la Caragiale ei-i cere un imprumut
de 300 de lei. Dar Caragiale care cheltula bucuros pentru pe-
treceri, era un zgarcit si nu imprumuta pe nimeni. De aceea Ii
lug. un aer gray si tinu dui DraLgoiu urmatorul discus :
Bine, mg, Dragoiu, eu te credeam ca'mi esti prieten ade-
Ararat. Apoi ce fel de prieten 'ml esti tu, daca, cum ai vazut ca
am scapat de saracie. vii sa-mi ceri bani cu imprumut ? Tu
nu intelegi ca daca oiu imprumuta pe toti prietenii care-i am,
in vase luni raman iar calic.
Bietul Dragoiu se astelita la toate, dar la asta nu. Cum.,
insa, avea mare nevoie de bani, statu putin pe ganduri, apoi
spuse

www.dacoromanica.ro
 216

Tu al mare dreptate, ma lancule, dar uite cum e ches-

tia. Sá zicem ca amandoi trecem pe podul Mogosoaiei l ca de
sus de la otelul Capsa 1i aruncä o chelnarita un vas cu
murdarie in cap ! Oare pe mine, care sunt alaturi de tine, nu
o sa ma umple cativa stropi ? Eu atat iti cer, vre-o cativa
stropi din mastenire.
Caragiale a facut haz de parabola dar istoria nu ne spune
claca Dragoiu s'a ales cu stropii solicitati.
Rare ori am vazut un om mai fricos de moarte. Era prin
vara anului 1890 si ceva, cand holera incepuse sa bantue. Ma
aflam cu el in grädina birtului Enache de pe .strada Acade-
midi si tot timpul se liana el va muri de holera. Cand am iesit,
pe la ceasurile 1 din noante, o intamplare tragic& cazu par'ca
sure a'il deprima cu totul. Un pasager murise la otel Union si
In acel moment autoritatile 41 evacuau.
Atat i-a trebuit lui Caragiale. A inceput sä planga cu la-
crhni ca un copil. M'a rugat sä nu-1 las singur, l'am urcat in-
teo birja i l'am dus acasa. Alcoolul i tabagismul exasperau
nervii acestui impresionabil.
Simpatia dui pentru germani i admiratia pentru prusieni
l'au indemnat sa se stabileasca la Berlin unde a si murit. Mos-
tenirea primita l'a ajutat in aceasta imprejurare. De altmin-
teri daca n'ar fi mostenit, ml) intreb cum ar fi trait omul
acesta care n'avea nici puterea de munca i nici consecuenta in
lucrare.
Inteo zi mi-a aratat caetul in care era ciorna Scrisoarei
Pierdute" si mi-a adlogat:
Fericit om esti tu ca poti scri repede; pentru mine seri-
Cul e o tortura.
Si in adevar, caetul lui era ceva neinchipuit ca adaogiri,
stersaturi i corectari.
Dar muncea mult 1 pentru a nu da La lumina de cat ran-
duri definitiv ciselate. Chiar I scrisorile trimise, prietenilor
erau revazute, citite i recitite 1 scrise frumos, caligrafie, fait,
vre-o data, o stersatura.
Din acest punct de privire Delavrancea era inca si mai
tare. Delavrancea nu-si scria manuscrisele pentru ziare sau

www.dacoromanica.ro
 217

pentru volume de cat pe mici patrate de hartie de eel mai

superior velin, intrebuintand, cat mai des penite noui l ne ad-
mitand niciodatä pete de cernealä on tersaturi. Cand facea o
gre§a11 nu indrepta, arunca hartiuta i 1ncepea alta. De alt-
fel acesta era §i motivul pentru care scria numai pe mici peti-
cele de 6 centhnetri patrati. I'ar fi fost greu s arunce sfer-
tun de coal& odata scrise aproape In Intregime.
In cariera literara a lui Caragiale s'a operat o fundamen-
tala prefacere catre sfar§it : umoriatul a disparut cu desavar-
sire §i In locu-i a ap&rut psihologul posomorat, influentat de
pesimisanul german ca §1. de tragicul rusese. Multi dau mai mult
pret autorului Noptei Sfantului Andrei", eu prefer pe auto-
nil Noptei Furtunoase".
Dar ad nu fac critic& literara, de aceea nu spun mai mult.
L'a.m vazut pentru ultima oar& pe Caragiale la 1911 and a
venit In Bucure4ti. Am dejunat cu el Si cu Delavrancea la bar-
dache. Mi s'a parut istovit, släbit, lipsit de verva si voiciunea
pe care i le cunoscusem.
La un moment veni vorba de politica international& §1. de
puterea germanilor. Delavrancea rise& sa spun& cO. 1ntr'un
viitor räzboiu. Anglia va sta al&turrea de Franta, dar Caragiale,
care avea o admiratie superstitioaa pentru germani, izbucni:
Englezii?!... Armata Engleza?! SA, debarce Englezii In
Germania ? !... Cu politia, ii dau Prusienii afara. Nici n'au ne-
voie sa trimitä armata; numai cu poliia Ii iau la goan&!...
Putini camarazi atat de placuti In jurul unei mese ca
dansul. Oameni ca Panu, Delavrancea, Caragiale, Iancovescu
n'am intalnit multi.
Cateodata 11 lua apa i gura pe dinainte flinde& avea des-
pre dansul o idee foarte mare. Mai ales cand 11 atatain nu se
mai staipanea. Odata l'am luat In zeflemea cu privire la una
din teoriile lui extravagante; dar s'a aprins.
Eu sunt un geniu, m&. Dupa ce am sa mor o sä vedeti !
Si era pun de dnh !
Inteo sear& la Enache apare Costica Cantacuzino, zis
Kneazu, care Intotdeauna era ametit de bautura. Cantacuzino

www.dacoromanica.ro
 218

se falea ca este nearn mare de boer si ruda, de aproape cu

loan Ghica fostul Beiu de Samos. Iar Caragiale ii raspunde.
Vezi bine ca esti ruda cu Ion Chica : el Beiu, tu bei !...
In scurta lui cariera, literarai Caragiale ne-a läsat multe
margaTitare. Ce pacat ca lucra cu atata greutate !
Dar a fost un om genial de o incomparabila originalitate.

www.dacoromanica.ro
BARBU DELAVRANCEA

www.dacoromanica.ro
 BARBU DELAVRANCEA
L-am cuncscut intaia oara, pe cand eram incal student,
in casa lui Gheorghe Ionescu, mai tarziu Ionescu-Gion, din
strada Lucaci. Pe vremea aceea se numea numai Barbu Ste-
fänescu.
Acel trecut a intrat pe jumatate in penumbra. Cu greu imi
reamintesc toate amanuntele. Din intregul tablou nu mai
am inaintea ochilor cleat pe Barbu Delavrancea.
Erau de fatä, pe cat imi aduc aminte, Gion, Dimitrie
Petrescu, un student simpatic si eminent, mort de o compli-
catie Wick Petrica Economu fratele lui Ciru Economu, fast
inalt magistrat, Grigore Sanduflescu, mai tarziu prefect de po-
litie la Iasi, i.. nu mai stiu eine. Toti au murit.
Era o dupa pranz. In ziva aceea chiar se judecase procesul
lui Stan Popescu, fost camara i vestit elector liberal. din
Ploesti, acuzat nu mai stiu de ce fapta. Delavrancea asistase la
proces i acum povestea cele auzite i povestea cu insufle-
tirea neastamparata a firei lui si a tineretei.
Ii auziam pentru intaia oara i intelegeam ca aud un om
deosebit de toti ceila1i, deosebit in vorba, in gesturi, in im-
bracaminte, in portul parului, in intanatie, in verva.
Delavrancea era antiliberal l deci, contra lui Stan Po-
pescu.
Parcä Ii vad perorand, parca 11 autl, Inca, cum adauga, la
gesturile lui sacadate, un potop de adjective brutale pentru a
zugravi pe omul antipatic. Eu, tanär cu simpatii liberale, --
ca mai toata tinerimea de pe vremea aceea, eram indispus
impotriva lui Delavrancea. .

www.dacoromanica.ro
 220

De altfel Delavrancea nu avea darul de a convinge ; el pe-

rora, nu argumenta.
Spre a crede In spusele lui trebuia sd-i fii admirator, tre-
buia s crezi in convingerea lui, trebuia sä spui : Trebue sä
fie asa fiindcd spune Delavrancea". Delavrancea n'avea clarul
de a demonstra afirmdrile lui.
In ziva când 1-am intalnit bentru intdia oard, a vorbit a-
proape numai el. Si vdd Mc& degetele zgarcite spre a imita
gesturile pe care le-ar fi fdtut inculpatul in fata justitiei, Ii
vdd Inc& insufletit, rosu, convulsiv i vorbind ascultändu-se,
imbdtandu-se de frazele care Inca de pe atunci Ii erau fru-
moase. Rua un artist care facea politice.
Dupa. ce a plecat, fiindcd, Delavrancea a plecat cel din-
tat - cei cari am rämas ne-am ocupat de el. Tandrul student
era cineva ; told simteam cd, era cineva....
Vorbesrte bine, are sa, fie orator, a spus unul.
Are o fire de artist, a spus un altul.
Are mult talent a addugat un al treilea.
Dar nirnenea n'a spus cd avusese dreptate.
Inainte de a pleCa la Paris s'a avantat in presd. i funded
intelectualitatea tandra se indrepta atunci spre ziarul lui
Laurian si Stefan Milfailescu, Romdnia Liberd. Delavrancea
pi-a fäcut debuturile in coloanele Romdniei Libere.
In acest ziar au scris cei mai de seam& Incepatori ai vre-
mei: Delavrancea, Vlahuta, Duiliu Zamfirescu. etc.
Delavrancea s'a Intors dela Paris advocat i literat. In
advocaturd n'a strdlucit niciodatd. i n'a strdaucit, cu tot ma-
rele sail talent oratoric, fiindcd-i lipsea aceea ce am semnalat
mai sus, Ii lipsea darul de a demonstra. Capul au nu era un
cap logic.
Dar era un mare artist.
Dela intâile lui pagini s'a relevat un scriitor cu marl ca-
lität1 de stil, cu originalitate, cu temperament, cu patimä.
Delavrancea a lnteles si a practicat frumosul In operele
lui. Chiar i In acele rdnauri, cari pentru min11e absolut 10-
glee, ar putea trece drept divagatiuni, el a pus intotdeauna o
mare insufletire, o bogatie mare de colori.

www.dacoromanica.ro
 221

Delavrancea a fost literatul artist, artist in mentalitatea

lui, artist 5i boem In apucaturi, artist In opera, artist In ab-
senta logicei i argumentarei. Era un capricios care, in locul
unui argument, punea o arabesel.
Dar saracia de oameni alesi i, mai cuseama, putinta cau-
tare a cartilor literare, pe vremea aceea, a 1mpins pe Delavran-
cea atre alte taraznuri mai lucrative.
La 1899, cand a cazut partidul liberal, conservatorii au
pornit o campanie de recrutari in randurile tineretului liberal.
Delavrancea, care fusese membru al gartidului liberal si re-
dactor la Vointa Nationald, oficiosul partidului. fu numit pri-
mar al Capita lei.
In oricare alta ieara cultä, un om cu marele talent al lui
Delavrancea ar fi fast un mare literat care s'ar fi consacrat
exclusiv diteraturei pe care ar fi ilustrat-o pana la sfarsitul zi-
lelor. Dar In mica noastra tarisoara, Delavrancea a fost nevoit
:A se faca de toate: scriitor, advocat. membru prin consiliile
de administratie ale bancilar, primar, ministru.
In calitate de primar al Capita lei, functie pentru care
nu se pregatise niciodata n'a putut face nici un serviciu
orasului. Tot ce a lamas de pe urma prirnariatului Om este
portretul care a sporit cu unul colectia de fotografii ale fosti-
lor primari, agatate in sala consiliului comunal.
Dupal cativa ani de disparitie de pe arena scriitorilor. a
dat la lumina opera care a culminat cariera lui literarä: Ce-
le trei drama istorice din repertoriul Teatrului National.
13arbu Delavrancea era un modest. Nici inflatiune vani-
toasa, nici reclarna, comerciala, nici caz mare de persoana lui.
Volume le lui cuprinzatoare de margaritare: Sultdnica, Liniste,
Luceafdrul, Apus de Scare, Viforul etc., s'au strecurat tacute
in vitrinele librariilor. Iubitorii de literatura buna, prietenii si
admiratorii lui Delavrancea. le cumparau si le sorbeau : Un
mare si puternic talent original trecea grin lume Imbracat
intr'o haina simpla de... trubadur" romanesc.
Fiindcat, ceeace distingea mai ales pe Delavrancea, alaturi
de originalitatea talentului sau, era adancul säu romanism.
Era roman si era mandru ca era roman. Iubea tara, iubea
campia romaneasca, iubea munta romanesti, iubea pe taran.

www.dacoromanica.ro
 222

iubea sipotul izvoarelor, iubea tainele naturei románestd, iu-

bea viata naturalä i nationalä cu toata poezia, cu tot farme-
cul, cu toate lipsurile i neajunsurile ei.
Inteo zi de Paste treceam cu el, lra t la brat, pe Bulevar-
dul Carol I-iu i intalnim un grup de tarani transilvaneni
imbracati de sarbatoare In panzeturi albe ca zapada, cu flori
la palarii Si chiuind a veselie. Deodatd Barbu Delavrancea se
ridica. I-am simtit smucitura, 1-am vazut inaltãndu-se pe pi-
cioare 1 cu glasul tare striga: Bravo baeti! Petreceti roma-
neste cu voe buna !" i apoi mie : Uite, md., ce frumosi i ce
voiuici sunt romänasii nostri!".
M'am uitat in ochii lui umezi i 1-am vazut transfigurat.
Tot ce era national 11 atragea i U fermeca. Iubea pan-
zele lui Grigorescu fiindca marele pictor zugravea natura
pe Oran. lubea scoartele, cusaturile Si olaria romaneasca.
lubea Istoria neamului, dovada ultima lui trilogie dramatica.
*i ce bun camarad, si cat erau de senine, de dulci si de
regretate ceasurile petrecute in tovarasia lui.
Fire de artist, cu toate släbiciunile cmenesti, dar toate
poetizate; din gura acestui plebeian niciodata o trivilitate,

-
vesel, cu inult humor, aruncand cu usurinta vorbele de duh!
Inteo zi, e de mult acum cram pe terasa cazinoului
de la Constanta. Barbu juca obicinuita partida de table eu
generalua Cantili. Generalul era alb coliliu, Barbu incepea sä
carunteasca. La sfarsit, generalul, care pierduse partida, vede
pe cutia tablelor un fir de par alb, care flutura si-i spune lui
Delavrancea:
Uite amice, ai inceput sa-ti pierzi parul.
Dar Delavrancea II raspunde:
Eu cred ca e al dumitale, fiindca dumneata ai fost j u-
mulit.
Din cand In cand juca i cartile pentru ca sa-i treqca
vremea. i, fiindca juca prost toate jocurlle, pierdea In tot-
deauna dar cu o nepasare de admirat. Cheful nui cel mare era
sal joace in partida cu Vlahuta si cu fratele sau Costache
ptefaneseu-Suhateanu, care, cand pierdea era foarte supd-
racios.

www.dacoromanica.ro
 223

Barbu a urcat toate =Arne ierarhiei sociale si politice si

a ajuns tot ce se poate ajunge in tara noastra. A fost ziarist
apreciat, literat frunta§ intre fruntasi, primar al Capita lei,
deputat, senator, ministru, academician.
In politica, bineinteles, n'a avut stralucirea cu care s'a
distins in campul literilor; cu tot marele sau talent de vorba,
mari succese parlamentare n'a avut nici odata.
Acest mare scriitor cu suflet de artist nu era un om po-
litic.
Pentru a fi un mare om politic ii lipseau eateva in-
susiri neaparate: n'avea sufletul input. Era un orn de perfecta
lealitate, un carnarad de o perfecta 'fauna credinta si un naiv.
Sufletul iui era prea senin.
Dupa cum trilogia dramatic& i-a incheiat cariera literara,
tot asemenea cariera. politica. a culminat-o in campania. pentru
intrarea in razboi.
De astädata si-a pus tot sufletul in miscare. Dar si cand
facea politica poetul si omul fanteziei artistica isi reclamau
drepturile.
La o adimare a comitetului intregit al partidului conserva-
tor, pe cand se discuta, sub sefia lui Marghiloman, daca Ro-
mania trebue ori nu trebue sa intre in razboi aläturi de aliati,
Delavrancea a vorbit. El era un mare roman si un tot atat
de mare admirator al Frantei.
Donmilor, discutati claca trebue O. alergam in ajutorul
Frantei amenintata?! Dar eu Inu soya', nici o clipa: Fiindca
eu nu-mi inchipui lumea -fara. Franta, dupä cum nu-mi
inchipui Franta fara Paris, Parisul fall Luvru si Luvru fara
Giocondal...
Soarta a voit ea acest mare suflet de roman si de artist
sa moara la Iasi, in mijlocul celor mai marl ingrijorari ale i-
nimel. atunci cand patria, cazuta pe urr ghenunchiu, avea dea-
supra capului ridicata securea dusmanului. Intocmai ca §i Ni-
colae Filipescu a murit fara sa cunoasca izbanda si triun-fful,
a murit atunci cand, si unul sicelala It, vecleau prabusirea idea-
lului national.

www.dacoromanica.ro
 224

Ramânea-va opera literara a lui Barbu Delavrancea? Pu-

tea-vor foile scrise de el, sa strabata in desisurile viitorului
sa-1 nemureasca j sä cinsteasca epoca in care a trait? Tata
intrebari carora numai viitorul le va putea raspunde.
Ceeace este, insa, i in consi-dinta mea si a tutulor con-
temparanilor cari au citit si au inteles pe Delavrancea, e Ca
paginile lui sunt unele dintre cele mai maestre din cate s'au
scris in epoca noastra.

www.dacoromanica.ro
8
!
P

k,

www.dacoromanica.ro
 NICOLAE FILIPESCU
In vara anului 1884 ma intAlnesc pe calea Victoriel, prin
dreptul coletAriel Riegler cu repauzatul Grigore Alexandrescu
Cafegi-basa insotit de un tAnär blond, cu ochi albastri, frumos
cu irnfAisarea foarte simpaticA.
Grigore Alexandrescu imi spuse:
SA vä prezint unul altuia. Sunteti doi oameni de inimA
ei cu temperament de luptatori. E bine sA VA cunoasteti fiind-
o sa va intAlniti de multe ori in viata.
Tânärul acesta era Nicu Filipescu.
In toanma anului 1884, grill:nil intellectualilor socialisti din
Bucuresti: Paul Scorteanu, dr. Spiroiu, A. Radovici, V. G. Mor-
tun, C. A. Filitis, Const. Mille, Emil Frunzescu 8i cu mine, am
fAcut sa apara ziarul Drepturile omului". In toamna lui 1885
apAru ziarul Epoca" i Nicu Filipescu veni sa, ma gaseasck:
El Imi propuse colaborarea la noul ziar conservator fiindca
tocmai atunci Drepturile omului" dispareau din lipsA de
fonduri.
Dar cu toate stAruintele lui Filipescu ma hotäram greu sä
oarticip la redactarea unui ziar conservator. Filipescu imi pro-
puse ca cel putin sa-i dau de trei on p saptamanA ,,Cronica
glumeata". Cu acest prilej atacai genul umoristic i luai pseu-
donimul Radu Tandard.
Pe vremea aceea era o mare IndrAzneala ca cineva sä se
afiseze conservator. Guvernul lui Ion Brätianu avea multi ad-
versari, ins& toti acestia aphreau In fata *Wei ca cei mai ade-
värati liberali, opinia publiel 1ncepea sä se ridice Impotriva
guvernului brAtienist, dar oamenii poporului nu erau in part-
dul conservatorilor.
Vol. IV. 15

www.dacoromanica.ro
 226

De aceea Nicolae Filipescu nu prezinta Epoca" ca pe un

Mar coaservator ci numai ea pe un ziar independent de opo-
zitie.
La acest ziar au colaborat, rand pe rand, toti tinerii de
valoare cu idei conservatoare care incepeau, nrecum si alçl
conservatori mai vechi l multi ziaristi cunoscuti.
La ,,Epoca' au scris: Alexandru Bals un tãnär foarte in-
teligent i cu multa lectura diterara, Nicolae Kiri lov profesor
de matematici, Constantin Hiotu, D. R. Rosetti (Max), Grigore
Ventura, fiul ziaristului Grigore Ventura, Barbu Delavrancea,
Grigore Paucescu, 1VIilone Lugomirescu (Baba Novae), Jean
Miclescu de la Botosani, I. Gradisteanu, etc., dar sufletul
ziarului era Nicu Filipescu.
In scurta vreme, gratie temperamentulm combativ al lui
Filipescu Epoca" deveni organul cel mai citit si cel mai vioi.
Organul de lupta, in jurul caruia Incepeau sa se grupeze multi
clintre aciversarii regimului.
Sa nu se creada cum ca Nicu Filipescu era vre-un conser-
vator fanatic si habotnic; de loc. Educatia lui si-o facute pe
maini liberale i in Elvetia. Total sau era un spirit liberal M-1
Incredintase, pentru educatiunea politica, lui Ion Campinea-
nu si Nlcolae Blaremberg; dar tanarul reintors in tara, se a-
seza In mediul conservator unde 11 atrageau, ant colegii de
stuclii cat M legaturile de familie. Afar& de asta, reghnul libe-
ral fiind atunci In declin In Romania, nu mai putea exercita
nici o atractie asupra firei sale nedisciplinate si combative.
Filipescu era, mai presus de orice, un pugilist politic. Ceea
ce-1 pasiona era lupta, iar a,sezarea lui in partidul conservator
a fost numai o Intamplare.
Epoca" condusa, de Filipescu, deveni un organ de agita-
tie. Cand, mai tarziu, un oarecare Alexandrescu, atenta la via-
ta lui Ion Bratianu In strada Vänei, o ceata de batauM su-
pranurniti pe atunci cetateni indignati" venira la Epoca"
si devastara localul redactiei spargand toate geamurile.
Cu acest atentat popularitatea ziarului crescu.
Dupa cateva duni, vanzatorii de ziare instigati de politie,
refuza sa mai debiteze Epoca". Atunci Nicu Filipescu, dim-

www.dacoromanica.ro
 227

preuna cu un grup de tineri conservator!, luar5, pachetele cu

ziare la subtioara i, transformati in vanzatori ambulanti se
rgspandirä pe sträzi, prin cafenele i prin celelalte localuri
publice.
Nicu Filipescu era neobosit i plin de pasiune
multumita. activitNtei, staruintei sale Intelligente i ziarului
Epoca", partidul conservator incepu sa se pue In vaz 1 sa. se
arate ca o fort& politica de care trebuia sa se tina seama.
Ion Bra'tianu, in rata puternicei agitatiuni a opozitiei coa-
lizate se hotara sa dizolve Camera inainte de termen i sä faca
apel la tara. Alegerile din iarna anului 1888 dadura Intaiul
succes politic al lui Nicu Filipescu.
El canclida 11.a colegiul al 3-lea din Braila.
In Braila opozitia 10- toate locurile. La colegiul I-iu fura
alesi Nicolae Blaremberg i Nicolae Fleva, la colegiul al II-lea
Alexandru Djuvara, Ion Suditu si Ion Movilä, Ià colegiul al
371ea Nicu Filipescu.
Lupta impotriva guvernului se inteti, mai ales din cauza
opozitia izbutise sä aleaga 54 deputati ai sai, intreaga frunte
a tuturor partidelor anti-guvernamentale.
In ziva de 14 Martie 1888 toti deputatii din opozitie ple-
cara pe jos si cu capetele goale, in procesie dela BM le Eforiei,
uncle era sediul Ligei de rezistanta", pana la Camera. In cap
mergea Lascar Catargiu cu capul descoperit, eu ma aflam in
coada alaturi de George Panu, deputat si el. Pe ambele dea-
luri ale Mitropoliei si jos pe stradele Bibescu-Vodd lume cu
miile Sub clopotnita un pluton de vanatori pazea intrarea.
S'a facut o impinsätura i m'ain pomenit in curte. Cand
ma intorc vac' pe Nicu Filipescu, care prinsese pusca unui sol-
dat din vanatori si se lupta cu el.
Agitatia era la culme. Peste cateva minute un foc de pusca
rasuna. Alerg sã vad ce este. In vestibulul camerei zacea
mort un usier lovit din clopotnita de un glonte tras de sergen-
tul major de sergenti din strada anume Silaghi, Mont ce fusese
rezervat, asa s'a spus lui Nicolae Fleva.
In ziva aceea fura arestati si dust la V5lcaresti Nicolae Fle-
va, Nicolae Filipescu i altii.

www.dacoromanica.ro
 228

0 manifestatie se fatuse cu doll& zile mai Mainte in curtea

Palatului regal, unde poporul nasalise i sparsese chiar un geam
de la intrare. Jandarmii calari ai maiorului Fanuta intervenira
sari and. Atunci Nicu Filipescu, scoase revolverul i voi sa, traga..
Dar Kneazul Dimitrie Moruzi, prefectul de politie, care era
aläturi, Si apuca bratul strigandu-i:
Esi nebun, Nicule, ce vrei s faci ?
Cu plecarea liberalilow de la calm& incepe adevarata ca-
rierä politica, a lui Filipescu. Acum incepe sa-si exereite talen-
tele lui de agitator, de framantator al partidului, de ademeni-
tor i de intrigant.
Multa vreme n'a stiut sa ia o pozitie hotarata intre cele
doua fractiuni ale partidului. intre batranii conservatori i ju-
si aceasta nehotarire 1-a caracterizat pana, la sfarsitul
zilelor.
Fiind Inca prea tanar i IAA destulä autoritate n'a putut
avea nici o situatie pana sub marele guvern al lui Lascar Ca-
targiu. In tot timpul acesta a agitat atat de mult si a framan-
tat partidul in cat Lascar Catargiu, exasperat intr'o zi, a ex-
clamat :
Copchilu -aista, are sã ne faca Inca multe boclucuri.
Sub ministerul de patru ani al lui Lascar Catargiu a fost
nunnt primar al capitalei, functie in care a desvoltat o foarte
mare activitate. Lui ii datoreste capitala i b-dul Coltea i b-dul
Maria. Dar firea lui neastamparata 1-a impins si in aceasta
functie la multe nazbatii.
0 data, primaria hind In conflict cu un regiment de artile-
rie pentru un teren care era revendicat din amandoua partile,
Nicu Filipescu dadu ordin ea terenul sa fie ocupat cu forta de
catre guarzii comunali cari existau pe vremea aceea. Dar a
doua zi i se raporta cum ca, artileristii i-au pus guarzii pe goa-
na. Infuriat puse la cale o actiune in stil mare pentru a doua zi:
Isi concentra toti guarzii plus vre-o 150 maturatori si in frun-
tea acestei armate se duse i ocupa terenul in litigiu. Dar colo-
nelul Baranga, esi, la randul sau, In fruntea unei numeroase
trupe lnarmate, inconjura pe comunali i aresta, pe primar care
fu silit sa capituleze.

www.dacoromanica.ro
 229

Acest incident zugraveste temperamentul omului.

Catre sfarsitul regirnului conservator, Nicu Filipescu incepu
actiunea politic impotriva junimistilor i in special impotriva
ministrului de justitie Alexandru Marghilom.an.
Alexandru Marghiloman, profitand de o oarecare afacere
numit a. pe atunci: Resu-Robescu, voi s desfiinteze pe acesti
doi fruntasi vechi conservatori spre a trece preponderenta in
localitate, sefilor junimisti. Dar Filipescu e arum& in lupta cu
toatal vehementa de care era capabil i cu toate ca era primar
al Capitalei, iar Marghiloman ministru de justitie, 11 ataca fatis
in termenii cei mai violenti. La manevrele din 1895 se repezi
calare asupra adversarului sau i voi sa.-1 cravaseze.
Dar guvernul Catargiu se retrase i astfel conflictul se
opri ad.
De indata ce cazu cabinetul Lascar Catargiu, junimistii se
retrasera sub cortul lor i formard partid separat In casele bi-
sericei Kretulescu. Atunci a fost fondat Partidul Constitutional.
Nicolae Filipescu, neastamparat cum era, ia o parte ac-
tiva, impingand In totdeauna la actiuni violente, la campania
in contra guvernului liberal pe chastia Ghenadie.
In alegerile comunale lupta cu toata energia 0-0 puse in
evidenta marile lui callitati de organizator i da elector de intaia
putere. Apoi se pune in fruntea actiunei de rasturnare 0, dim-
preuna. cu Nicolae Fleva, arganizeaza manifestatia din strada
Enei, care aduce prabusirea cabinetului Sturza.
Cabinetul Cantacuzino este compus, dar Filipescu nu mtra
in guvern. Rämäne pe dinafara, spre a juca rolul de leader al
majoritätei, frisk in aceasta, calitate se loveste de o infraingere.
Trebuie sa reamintesc c, dupa, moartea lui Lascar Catar-
giu care se intamplase chiar atunci, veni la crdinea zilei alege-
rea sefului. Erau In fat& doi candidag. Partizanii intregirei
particlului conservator sprijineau candidatura lul Petre Carp, in
tara Incenura manifestatluni In acest sens. Clubul din Craiova,
al cazui presedinte era Take Ionescu, proclarna. chiar sena iui
Carp. Mare ematie la Bucuresti in randurile batranilor. Take
Ionescu se repede la Craiova i obtine un razvot. Nicu Filipescu,
care era rudA cu Iorgu Cantacuzino, sustine cu itärie, canclida-

www.dacoromanica.ro
 230

tura acestuia. i Cantacuzino este ales. Unii au pretins ca Nicu

Filipescu a sprijinit aceasta candidatura, spre a uvea un sef
asupra caruia s. aiba influent& personala. Cu chipul acesta in-
latura, de la viitoarea sefie i pe Marghiloman, mostenitorul lui
Carp, si pe Take Ionescu.
In curand un fapt arunca dezbinarea in partid. Era la or-
dinea zilei alegerea unui episcop. Filipescu avea un candidat iar
Take Ionescu, ministrul cultelor, altul. Filipescu, care se credea
sprijinit de seful guvernului era sigur c in Camera conser-
vatoare, majoritatea Ii va urma negresit, dar candidatul 11u.
Take Ionescu s'a ales cu o mare majoritate. Din ziva aceea ri-
valitatea dintre cei doi buni tovarasi politici de pana atunci se
declara.
Filipescu luptä din toate puterile pentru rasturnarea cabi-
netului Cantacuzino i alcatuirea cabinetului Carp in care in-
tra, alaturi de Al. Marghiloman in calitate de ministru al Do-
meniilor
Caderea acestui cabinet, in urma votului de blam dat de
Camera, la 11 Februarie 1900, exaspera pe Filipescu.
Dupa ce a luptat cu cea mai mare straduinta ca sa faca
guvernului o majoritate, lua cuvantul in memorabila sedinta.
Niciodata. nu 1-am vazut mai incoherent, mai furibund, mai plin
de patima, cad avea presimtirea concluziei. Dupa proclam area
votului care punea cabinetul in minoritate cu un vot, a cazut
zdrobit. Filipescu era descompus.
Timp de zece ani, de la 1900 la 1910, a ramas in opozitie, si
in contra guvernelor conservatoare i in contra guvernelor li-
berale.
In timpul guvernarei liberale de la 1907 la 1910, a organizat
li-a condus alaturi de Mihail Desliu, trei celebre campanii elec-
torale din Bucuresti.
Dupa retragerea lui Take Ionescu din partid i formarea
particlului democrat, partidul de sub sena lui Carp, ramasese
aproape fara aderenti In Bucuresti, numai gratie lui Filipescu,
bine secundat de Des liu, i prin .sfortari supra amenesti, can-*
didaii partidului conservator au putut veni aproape alatturi si
de candidatii takisti si de candidatii liberali. La o alegere se-

www.dacoromanica.ro
 231

natoriall candidatul conservator Theodor Rosetti este ales in

potriva d-rului Istrati si a lui I. G. Bibicescu, candidatii Dart-
dului takist si al partidului liberal de la putere.
Ca luptator Filipescu era formidabil.
Munca lui era fait ragaz. Avea iinaginaie, avea resurse,
avea finete i siretenii nenumarate. Conferintele partidului ti-
nute la sala Dacia erau opera lui. Ziarele electorale din Capi-
tala, pe care in totdeauna le-am redactat, erau inchipuite de el.
Se scula cu noaptea in cap dar se culca de vreme. Era neo-
bosit. Facea propaganda eloctorala prin toate cartierele cele
mai infundate, intra prin carciumi, da mana eu toata lumea,
una din placerile lui era ca, inconjurat de agenti, sa manance
fripturi i carnati prin carciumile din mahalale.
De multe on, spre a rataci poliçia liberalä, atat in Bucu-
resit cat si cand pleca in campania electoral& in orasele cele-
lalte, se travestea, li punea peruci i barbi. Acest cap aprins,
dar foarte poetic, era ate odata fantastic; avea o garderoba de
detectiv privat i o intrebuinta, cu mare placere, la ocazii.
Ministru de razboi in cabinetul Carp de la 1910 a fost unul
dintre cei mai buni ministri de resort. Era mare patriot si
avea patima ca Romania sa alba o armata cat mai puternica.
Afacerea tramvaelor comunale nu 1-a pasionat indestul in
cat sa apere guvernul cu toata täria. Ascendentul tot mai mare
al liii Marghiloman nu-i placea. -

In rninisterul Maiorescu a intrat cu mare regret.

Ministeriatul sau a fost de asta data o torturd, caici era In
vecinica lupta i rivalitate cu Take Ionescu.
Din cabinetul Maiorescu s'a retras repede protestand in po-
triva Protocolului de la St. Petersburg care ne da Silistra sin-.
gura.
Dar vine räzboiul mondial !
Child s'a tinut consiliul de Coroaina de la Sinaia nu era in
tar&. Cand s'a intors in'am dus sa-1 \Tad chiar a doua zi; erau
de fata Nicolae Fleva, Barbu Delavrancea, I. GrAdisteanu, d-rul
Giani, D. Many, Pascal Toncescu. Toti asteptau parerea lui Fi-
lipescu. Am mai povestit aceasta scena.
Pascal Toncescu, care sosise de la Paris vorbea mereu si

www.dacoromanica.ro
 232

staruia ca sä intram imediat in actiune. Dansul spunea ca ce

vazuse in Franta era o minune: armata multa, armament, en-
tuziasin!
Am vorbit i eu doua vorbe .
Dar Bulgaria Ce face ?...
Filipescu, care nu scosese o vorba pana atunci, se anima 4
raspunse :
Vezi, de asta ma tern i eu!
Ne-am despartit far& A-4 fi spus parerea.
Fiindca Filipescu, or cat de impulsiv si de repezit era, to-
tal.% era si bun roman si om de Stat. El intelegea ca tara nu
trebue impinsa, fr pregatire i fara socotealä intr'un razboiu
atat de greu !
Intr'o zi 1-am vazut in capul actiunei razboinice i din
ziva aceea n'a mai dezarmat pana child Romania a intrat in
actiune.
Fost-a Filipescu un mare om de Stat ? Fost-a un mare pa-
triot ? Fost-a un mare conservator ? Iatä ceea ce Istoria va
lämuri. Dar ceea ce este sigur e ea a fost un mare luptator.
Era luptätor mai inainte de orce.
In natura lui fantastica intra mai ales patriotism 0. ca-
valerism. Cand romanii la 1913 au intrat in Silistra, el a fost
cel d'intaiu care a intrat Ware in calitate de capitan de cava-
lerie in rezervã.
De altfel a fost un orn fait noroc.
In duelul cu George Lahovary norocul a voit ca sa-si
omoare adversarul p1 sat-i ramana remuscarea. In politica a
trebuit sä stea 10 ani in opozitie departe de trebile guverna-
mentale. In 1916 a murit in toiul dezastrelor noastre 4 nu a
putut vedea ziva triumfului.
Din toata, activitatea lui politic, ce a ramas Istoriei?
A fost omul care a redat partidului conservator prestigiul
pi puterea, insa tot spiritul sau neastamparat a contribuit la
multe infrangeri. Cand a murit era numai seful unei fractiuni.
Dupa urma lui nu a ramas mult. i cu toate acestea omul
asta a lost sufletul unei continue actiuni timp de eel putin 20
de ani. Avea o mare putere de conducere, domina, aduna in

www.dacoromanica.ro
 233

jurul sail, avea prestigiul unei mari onestitati publice si private.

Si. incontestabil, a a fost un mare roman. Isi iubea neamul ca
si Delavrancea.
In timpul luptelor dela Turtucaia intaiele vesti ce i s'au
aclus spuneau a toate atacurile bulgaresti au fost respinse cu
mari pierderi. Cineva care 1-a vizitat atunci, i-a spus :
Tunurile noastre au Mut minuni. Bulgarii au fost se-
cerati g au ramas acktati ea ciorchinii pe sarmele ghimpate.
Dar and i s'a adus stirea dezastrului a izbucnit in la-
crimi si a exelamat
S'a dus idealul nostru national !Ce rusine ? O. ne bata
Bulgarii !...
Un mare suflet romanese, un mare luptator si o viteaza
fire s'a dus de o data cu el.

www.dacoromanica.ro
 NICOLAE FLEVA

www.dacoromanica.ro
 NICOLAE FLEVA
In primavara anului 1875 in Apri lie se faceau ale-
guile generale pentru Camera,. La guvern era ministerul Lascar
Catargiu care dainuia de la Martie 1871.
Campania electorald fu deschisa, printr'o intrwnire publica
tinirta la sala Bossel. Aceastä. intrunire public& a lost mai mult
o conferinta, fiindca in seara aceea n'a,vorbit decat un singur
orator : Nicolae Fleva.
Inalt, /rums, impunator, obrazul incadrat de o bogata.
barb& neagra, ochiul viu, zambetul simpatic, infatiparea bar -
bateasca, plin de caldura si vioiciune, acesta era Nicolae Fleva,
oratorul liberal pe care-1 auzeam atunci pentru intaia oara.
Desi membru al partidului de sub conducerea lui C. A. Ro-
setti i Ion Bratianu. Fleva. cu firea lui independenta, incepuse
actiunea mai inainte de a primi autorizarea partidului si facea
intrunirea pe seama lui.
Sala, populata mai mult de tineret din scoli a facut tri-
bunului o primire din cele mai entusiaste. Am iesit de acolo
incamtat de verva colorata, i energick a oratorului.
Nicolae Fleva ii Meuse debuturile ca advocat la Focsani.
Intors din Italia. unde studiase dreptul, a pledat intaiul sau
proces, nu pentru bani, ci in schimbul unui cal alb pe care 1-a
pastrat multi ani, pana ce calul a ajuns la adanci batranete si
a murit in grajd. Tribunul, care era un pasionat al cailor avea
o deosebita dragoste pentru calul acesta care II reamintea in
totcleauna anii tiineretei si cel d'intai proces pledat.
In pollitick Fleva s'a afirmat atunci, cand s'a judecat Ina-
intea Curtii cu jurati din Targoviste, procesul revolutionarilor

www.dacoromanica.ro
 236

din Ploesti cari proclamarä republica in 1870. In calitate de a-

parator al acuzatilor s'a afirmat ca orator popular si ca un li-
beral hotarat.
Incepand cu intruinirea de la gala Bossel numele lui Fleva
ajunge la suprafata, el este oratorul cel mai iubit al intru-
nirilor populare, el este räsatatul intrunirilor publice, el tri-
bunua i agitatorul.
Desi opozitdunea coalizata hnpotriva lui Lascar Catargiu
numa,ra, multi oameni de valoare, desi partidul liberal avea in
raindualle sale multi tineri de talent 0 culti, totusi nici unul
nu-si putea face un nume popular. Tinerele valori ale partidu-
WI liberal: Eugen Statescu, Ion Campineanu, Mihail Ferekidi
altii ramaneau cunoscuti numai in cercuri restranse. Singur
nurnele lui Em. Protopopescu-Pake ii sta oarecum alaturi.
Fleva devine marele agitator.
In alegerile din primavara anului 1875 s'au intamplat marl
agitatiuni in Bucuresti. La alegerile colegiului al 3-lea pe
vremea aceea se vota pe 4 colegii vestitii pe atunci batusi
ai guvernului Ilie Geambasul i Temelie Tram& Ii fac aparitia
la o carciumas din strada Serban-Voda in apropierea vechiu-
lui local al Primariei. 0 //Aware se produce in imensa multi-
me care era adunata in jurul localului de vot. Multimea nava-
leste In carciuzna si ambii batausi sunt stalciti. Ilie Geambasul
este omorat ye loc iar Temelie Tranca care era un colos, a
zacut Inca o luna, In spitalu1 Co ltka inainte de a muri.
Acest omor a provocat arestacrea lui Fleva acuzat de atatare
la rascoala.
Popularitatea lui Fleva creste irnens. tirile cele mai fan-
tastice circula. Intr'o seara, imi amintesc, ne-am adunat vre-o
50 de tineri toti militantii de atunci, in saloanele redactiei
Alegdtorului Liber instalat in Casa Slätineanu actualul hotel
Capsa. Venisem toti inarmati cu revolvere, pumnale sau boxuri.
Eu, care n'aveam alta arm& cumparasem un box.
Din cinci in cinci minute veneau stafete Cu tot felul de
stiri alarmante.
Scopul intrunirii noastre era sa mergem in aceeasi noapte
la Vacaresti spre a libera pe Fleva. Fleva trebuia liberat pentru
ea, se stia sigur (?) cä va fi asasinat in tem.nita.

www.dacoromanica.ro
 237

Stafetele, in tot timpul acesta, intretineau agitatia i o

maireau.
Unul spunea c mahalalele au inceput sa se miste i ne vor
veni in ajutor. Altul declara ca vine din Dealul Spirei, unde a
vazut multimea adunata, pornind la vale. i asa mai departe.
Guvernul pregatea o lovitura de Stat, armata era consem-
nata prin cazarmi, patrulele de cavalerie incrucisau in fata
silei, Slatineanu etc., etc. In sfarsit batranul Grigore Serurie
care era administratorul ziarului, vázand efervescenta i sim-
tind ea au pätruns i spioni inauntru, a sfatuit pe cei de fa:0
sä depuna armele, fiindca complotul a fost descoperit iar poll-
tia va navali inauntru din minut in minut. Eu eram un naiv
pe vremea aceea, dar erau i increduli cari protestau. In sfarsit
ne-am depus toti puscoacele in cosul sobelor i ne-am. retras,
Meet Meet, pe din dos.
Dupa caderea conservatorilor i venirea regirnului liberal
steaua lui Fleva paleste. Bratianu nu i-a of erit nici o situatie.
Au fast, rand pe rand, ministrii : Eugen Stätescu, Gheorghe
Chita, Anastase Stolojan, Mihail FereMdi, loan Campineanu,
Dimitrie Sturza, dar Fleva. marele tribun din opozitie, nu pri-
meste nici o atentie.
Tribunul are veleitati de indisciplina. Mai tarziu, dupa
razboi combate in Camera proectul de rascumparare a Mono-
polului tutunurilor i infiintarea Regiei de Stat.
Dupa, opt ani de regirn liberal, tocmai la 1884, i se da in
sfarsit postul de primar al Capitalei. Fleva era acrit i ince-
puse sa-si arate dintii. i, fiindca tocmai pe atunci opozitia
incepuse sa, se agite mai tare, seful guvernului si-a inchipuit c.
glasul fostului orator popular ar putea fi iarasi de folos.
In calitate de primar all Capitalei Fleva n'a insemnat prea
mult. Pe deoparte avand o puternica opozitie in consiliu, opo-
zitie compusä din liberali de vaza, precum d-rul Sergiu, seful
politic al coloarei de Negru i candidat de primar, care-I para-
liza, pe de alta parte find un caracter banuitor i cicalitor pen-
tru toate lucrurile marunte, n'a putut dura.
Intre altele, CUM pe vremea aceea eram sef de birou la
accizele primariei, imi amintese de un fapt. Fleva avea cre-

www.dacoromanica.ro
 238

dinta cä tot functionarii fura; de aceea a instalat, jos la in-

trare, o cutie pe care pusese sa se lipeasca, o fa.sie de hartie cu
urmatoarea inscriptie : Cute in dare se vor pune denuntarile
impotriva functionarilor necinstiti".
Fiindca pe s1i1e i in curtea primariei stationau zecimi de
postulant, a doua zi primarul a gasit in cutie peste 200 de-
nunturi. Fieeare postulant denunta pe slujbasul pe a cbzui
functie pusese ochiul. i astf el mai tot slujbasii erau denuntati
de mai multe ori.
Fleva nu era un bun administrator. Era vecinic banuitor, de
o severitate absurd i, prin urmare nedrept.
In vara anului 1884 opozitia incepuse agitatia; unul dintre
conducaorli miscarei pornitä. de la clubul conservator, era
printul Gheorghe Bibescu. Intr'o seal% studentimea agitata din
cauza chestiei numitä : Chestia d-rului Ronmiceanu", face o
manifestatie zgomothasa, pe piata Teatrului. Erau orele 11.
Politia alerga i prefectul de polite generaJlul Radu Mihai vrea
sa aduca jandarmii cäläri ca sa sarjeze, dar Fleva impiedica
actul. El aduce un mare numar de maturätori pune sä ma-
ture piata. Norii de praf se inaltk ne inabuse i risipesc mul-
timea. Apoi apare tribunui surazand. In mijlocul grupurilor
Incepe sä peroreze i sä sfatuiasca pe student la liniste.
Cateva zile s'a facut muit haz de acest mod al tribunului
de a imprastia o manifestatie.
Numele lui Fleva traia Inca viu in mase, dar primariatul
lui Incepea sa-i roada popularitatea. In partidul liberal avea
multi adversari, la primate multe piedici, pana ce inteo zi fu
silit sa demisioneze.
Acum incepe a doua faza a carierei lui Fleva, faza Inca si
mai plina de fapte decat cea dintai.
Cu temperamentul sau arzator tribunul se arunca In lupta
cu toata patima
Lupta o incepe in Camera deputatilor cu o interpelare in
care ataca cu vehement& pe Emil Costinescu.
In välmasagul luptei Ii atrage un duel cu Mihail Ferekidi
de pe urma casuia se alege cu un glont in mama dreapta ale
cAruia urme le-a purtai that& viata.

www.dacoromanica.ro
 239

In ziva agitata de 15 Martie 1888 era sa fie ucis la, Camera.

S'a spus atunci ca sergentul major de gardisti Silaghi, postat
in clopotrnta Mitropoliei spre a-I rapune, a ucis din greseala pe
un usier. Adevarata ori neadevarata aceastä banuiala, ea arata
cat de mult era tem.ut Fleva si ce puternic agitator de spi-
rite era.
Arestat dimpreuna cu Nicu Filipescu fu liberat a doua zi
dupa constituirea cabinetului Theodor Rosetti. Nieiodata Ca-
pitala n'a vazut o manifestatie de strada mai impunatoare.
Cel putin 30.000 oameni l'au insotit si i-au facut cortegiu de la
inchisoarea Vacaresti si pana acasa.
Dela 1888 la 1900 a fost mereu agitator, cand liberal clisi-
dent, cand alaturi de conservatori.
Conservatorii, temandu-se de influenta lui asupra maselor,
i-au of erit portofoliul domeniilor in cabinetul Gheorghe Can-
tacuzino la 1899. Nici in aceasta inalta functiune nu s'a deo-
sebit. De altfel ministru a fost de scurta durata iar epoca in
care a tinut portofoliul a fost o epoca) dezolata, epoca marei
secete aproape catastrofale din anul 1899-900.
Reintrat in partidul liberal i se incxedinteazä portofoliul
internelor In cabinetul Sturza de la 1901, dar la acest depar-
tament nu sta cleat trei lurn. In timpul alegerilor prirnind
o plangere dinteun judet, cum ca a chninistratia face inge-
rinte, s'a dus in persoana sa faca ancheta. Bine inteles a con-
statat vinovatla administratiei. Partidul s'a sculat impotriva lui
si a trebuit sa place din guvern.
Dar vine chestia mitropolitului Ghenadie si se arunca in
lupta. Acesta este punctul culminant al carierei sale politica.
Campania a dus-o el. El orgarniza intrunirile monstre in
care vorbea, el a pus La cale comitetul de 300, comitetul numit
al lui Papurica, fiindca in el figura un ofiter din rezerva cu
acest nume dar care comitet in realitate nu era compus cle-
at de vreo 10 ing, el a provocat marea agitatie care a rastur-
nat pe Dimitrie Sturza si a adus cabinetul P. S. Aurelian cu
drapelistii.
Obosit, dezarientat, stricat cu partidul liberal, neputand
face casa cu partidul conservator, este snit sa renunte la poli-

www.dacoromanica.ro
 240

tica activa i primeste postul de ministru la Roma. Dar dorinta,

de activitate 11 rodea.
Take Ionescu formand partidul democrat Intelese de ce
mare folos i-ar fi tribunul, caci numele sau exercita inca un
farmec puternic asupra mahalalelor. Fleva demisioneaza si vine
la Bucuresti uncle i se face una din cele mai grandiease pri-
miri. Erau In Bueuresti 3 locuri vacante la cdlegiul al doiléa
de Camera. Candidatdi partidului democrat erau Nicolae Fleva,
Barbu Paltineanu si J. Th. Florescu, candidatii partidului li-
beral Hagi Tudorachi, Cesarescu i d-rul Buicliu, candidatii
partidului conservator M. Desliu, D. Dobrescu i doetorul Leon-
te. La serutinul de balotaj cei trei candidati democrati furd
alesi cu Nicolae Fleva in cap.
Dar nici in acest partid nu statu prea mult. Cand Take
Ionescu intl. In cabinetul Maiorescu la 1912, Fleva era afar&
din partid si in opozitie.
Ultimii lui ani n'au lost de We ferieiti politieeste.
Pentru cea din urma. mit a fost ales deputat al Capi-
talei in Camerele de revizuire, de forma ca indepmdent dar de
fapt sustinut de partidul conservator, in special de Nicolae Fi-
lipescu, care intotdeauna a avut o mare slabiciune pentru tri-
bun. Rau inspirat a primit direetiunea unui ziar germanofil
si sustinut din fondurile propagandei germane. Aceasta a fost
atituclinea lui In timpul perioadei agitate de la 1914 la 1916.
Intamplarea a voit ea acest om care a trait prm mase
si pentru mase, sat moara la mosia sa, departe de lumea pe
care a framantat-o timp de patruzeci de ani, läsand in urma-i
deceptia, i sfarsind in cea mai uimitoare uitare. Parcä n'ar fi
fost niciodata.
Acest temperament extraordinar, exemplar original la e-
poca lui, plin de activitate politica n'a läsat urme despre tre-
cerea lui pe pamant. Totusi nu se poate tagadui ca emancipa-
rea poLlitica, a maselor bueurestene se datoreste, In foarte mare
parte, lui Nicolae Fleva.
Fara prea multa culturd, fär idei hotaxite, fara putere
de organizare Fleva agita numai prin farmecul persoanei sale,
prin caldura vervei, prin comunicarea acelui fluid neinteles

www.dacoromanica.ro
 241

pe care-I inocula auclitorului. Avea volubilitate, inclräzneala

de a formula tot felul de afirmari, vorbea, fait preocupare de
argumente si logica, dar spunea mereu inainte fraze cari nici
macar nu erau gramaticale. Insä cancl accentua cu energie
unele perioade care, mai la urma, nu spuneau nimic, ropotele
de aplauze i aclamatiunile izbucneau. Au Nai prin prejurul
tau.
De geaba, tot Fleva e 1 mai al thacului. Bine vor-
beste!
Cu acest prestigiu a dus masele de nas aproape o juma-
tate de veac.
De pe urma lui au rarnas tot felul de fraze lard sens sea.-
pate in focul improvizatiunei. Asa la o intrunire publicd a
spus:
Domnilor, eu ma aflu astäzi in rnijlocul dumneavoastra
asa dupa cum un calator ratacit pe mare gäseste un adapost
numit oasis!
Alta. data.:
Acest guvern ii voi diseca cu scalpelul chimistului.
Sf atuit in nartidul sdu ca sd nu inceapd prea repede lunta
de rasturnare a unui guvern a raspuns :
D-voastrd putetd astepta cdci sunteti tineri, eu nu mai
pot astepta.
Dar tribunul avea si spirit si multä ironie find.
Odata primeste din partea liberalilor o propunere de im-
pacare. Delegastia care-i aducea propunerea avea in cap pe
un fruntas al partidului care i-a spus.
Iatd, iti aducem ramura de maslin.
Da, vdd mmura, dar mdslinele le-ati oprit dumnea-
voastrd.
Ion Brdtianu, atunci cand F1ea il combated mai inversu-
nat, l'a acuzat cä l'a umplut de favoruri si tot nu e multumit.
Atunci l'a numit Butoi fära. fund!".
Delavrancea pc cand era liberal si redactor la Voinfa
Nationald", l'a atacat cu vio1enta Si l'a poreclit: Cleone ccl
faM de rusine!".

Vol. IV. 16

www.dacoromanica.ro
 242

Daca Fleva, cu toate lipsurile sale culturale si in ciuda

unei convingeri stiintifice, a putut totwi.exercita o atat de
mare inraurire asupra mazelor, este tacmai fiindca era la ni-
velul lor. Cu o superioara cultura, ar fi fost neinteles.
neva cu mai multä cultura ar fi. Lost un mare om po-
litic al Wei. Dar asa cum l'am cunascut el totusi a fost un
exemplar extraordinar, caruia uopulatia Capita lei. de la 1875
la 1900. ii datoreste educatia politica.
Ce a ramas ae pe urma acestei mari popularitäti care a
fost zgomotoasa aproape o jumatate de veac? Nimic. Mai pu-
tin decat nimic.
Nicaeri vre-o urina. Iti plimbi privirile pretutindeni in
Bucuresti dar nici opera nici numele lui Fleva nu existä. A
murit trunul, a mutt i amintirea omulul. Popularitate, za-
darnica manifestare de dragoste a multimilor, esti ea fumul :
te inalti mai sus decal oamenii si de cat toate cele care sunt
asezate pe pamant, dar te risibesti si mai repede. De atatea
ori pe uncle a trecut popularitatea este ca pe unde a trecut
fumul: n'a ram:as nici o urma.
Aceasta fu soarta tribunului Nicolae Fleva.

www.dacoromanica.ro
 TARE IONESCU

www.dacoromanica.ro
 TAKE IONESCU
Fiecare om are personalitatea lui deosebita.
De si natura ne-a facut pe toti la fel nu exista asema-
mare intre om i om. Ce minmata este aceasta maestrie a
naturei, care printre atatea milioane de oameni n'a facut doua
figuri la fel!
Take Ionescu, om. ca toti oamenii, a fost, o fiinta excep-
tionala pe care au desprins-o toti aceia cari au fest in atingere
cu dansul.
Inca de pe bancile scoalei a dat dovada marei sale origi-
nalitati i puterii de stapanire asupra celorlalti. Geniul sau
era atat de mare incat, multi dintre adversarii sai, ii erau
potrivnici. nu atat pentru ca nu'i impartaseau vederile, dar
pentru ca se temeau de .covarsirea lui.
Intrat in viata politica dupa intoarcerea de la Paris unde
luase doctoratul in drept, Take Ionescu veni cu idei demo-
cratice inaintate. Locul sau era alaturi de C. A. Rosetti, re-
prezentantul de atunci al democratiei romane.
Talentul sau verbal se desvaluise Inca( de pe bancile sco-
lelor. In barou face, din primele zile, nota deosebita i pune
irnpotriva lui aproape pe toti fruntasii barei; in presa incepe
sa scrie la ,..Romdnul"; in politica se inscrie in partidul liberal.
partidul care era atunci atot puternic si, prin care se nutea a-
junge repede.
Dar de la inceputuri s'a vazut ca omul vrea sã se deose-
beasca. Fiindca la inceput caracteristica oamenilor superiori
sta. nu atat in operele pe care nu le-au putut Inca realiza. cat

www.dacoromanica.ro
 244

in dorinta, fie de a esi din randuri, fie chiar daca raman in

randuri sa se deosebeasca de tcti cei din prejur.
Astfel Take Ionescu, intrand in familia unui partici politic
ii alege, dela debut, o pozitie deosebita de a celorlalti tovarasi
de viatb, publica.
Mai intaiu talentul sail de vorba.
Arta de a vorbi a fost intotd'auna cuceritoare; ee aseama-
na cu arta cantecului. Care mare tenor nu a fost intotd'auna
popular?
Take Ionescu incepe sa vorbeasca prin intrunirile publice
iar eamenii din popor Ii poreclesc gura de aur!". $i, de odath
se nasc pentru clansul cele doua puteri nedespartite: admi-
ratia si invidia.
Fiindca un om admirat care nu are alaturi sl invidiosi
nu Este un om superior. In partidul uncle se inscrisese devine,
mai putin o fala de cat o amenintare. Fa la era impersonala pe
and amenintarea incepea sa se ridice peste capul acellora cari
erau vechii candidati la intaietate.
Pentru ca s. te supui unui stapa.n nu e destul ea sa-ti or-
done, trebuie mai intai sä te biruie.
In partidul liberal Take Ionescu sta putina vreme. Apoi
flutura liber intre partide, dar scurta vreme. Apoi intra in par-
tidul conservator. Oferta de inscriere in acest partid i s'a facut
de lclata cu prezentarea unui portofollu ministerial.
In partidul conservator, straluceste, dar dusmaniile il in-
conioara deodata cu admiratia. Metodele lui de a-si inmuiti
partizanii, pun impotriva'i, nu numai pe invidioi, dar si pe alti
oameni call nu se pot invoi cu metodele. De aci incepe niarea
lupta inauntrul partidului.
Take Ionescu ese iar din randuri si isi oreaza un oartid.
Era fatal. Simi-ise in el puterea de a fi cel dinthiu si nu mai
putea fi cel d'al doilea, dar in partidul conservator nici chiar
locul al doilea nu-i mai era ertat.
$ef al partidului conservator-democrat se Inalt pe ari-
pile acatei nopularitati care a fost pentru toti efemera. Timp
de trei-patru ani este dictatorul in colegiile electorale. dar dapa
un an de minister in cabinetul Titu Maiorescu. oade sub pu-

www.dacoromanica.ro
 245

terea numerica a tutulor celorlalte partide. Fumul care or-

bise i se inaltase, acum se risipise.
Adevarata glorie a lui Take Ionescu, a inceput si a ramas
trainica, inumai atunci cand ramanand fara popularitate, dar
numai cu cativa prieteni, a clevenit un factor de mare pret,
in cursul evenimentelor care au dus Romania la inaltarea ei
de astazi.
Glasul sau era ascultat in marile cercuri ale conducato-
rilor omenirei, In randul marilor barbati de stat ai Puterilor
aliate era apreciat la valoarea lui adevarata.. Imi amintese cä
la Londra fiind, in timpul expozitiunei de la Wembley, un dis-
tins om politic, Irlandezul O'Conoor, presedintele de vanta al
Camerei comunelor i presedinte al Asociatiuni ziaristilor en-
glezi, mi-a spus :
Pazerea mea este ca Take Ionescu a fost cel mai mare
om politic al Europei de astazi.
Ca toti oamenii de mare geniu, nurnele sau ramane legat
de fapte : el a contribuit puternic la fapta cea mare roma.-
nea sea...
Vrbul lui ori cat de ispititor. si or cat popularul l'a bo-
tezat gurä de aur" nu-i puteau crea nemurirea. Fiindea,
telul de a vorbi poate crea popularitatea. Numai ceea ce spune
oratorul, ramane, iar nu felul cum spune. Data, marii orator!
Demostene si Cicerone au ramas, nu glasul lor sirenic i-a tre -
cut Istoriei, dar antelepciunea celor spuse
. Imi amintesc ca am fost coleg de generatie cu omul a-
cesta, bacalaureatul l'am luat in aceiasi sesiune in luna Mai
1876. Dar anii au trecut si a trecut i omul.
5.
0 mareata sii;u a.oe i-a fost inaltata pe un bulevard ad Bu-
curestilor ; el este intaiul om al generatiei mele care a fost
astf el rasplatit.
Gloria vietei eterne s'a grabit sa.-1 atinga mai repede cleat
favorurile vietei traite.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU
Titu Maiorescu este unul dintre aceia pe cari i-am cunoscut
de departe, numai din viata publica. D'abia catre sfarsitul ca-
rierei sale, hind prim-ministru, am avut raporturi mai de a-
proape. Insa despre Maiorescu se poate scrie mult chiar faza
sa-1 fi cimoscut personal.
Maiocrescu intra in viata publica a Romaniei ca un intrus.
Cad prin nimic nu era in intelegere cu curentele politie sau
culturale din tara. De aceea manifestarile lui politica sunt pri-
mite cu aproape unanime 03tdlitati.
Maiarescu era in contradictle cu tot ceeace stia, credea,
vorbea i scria romanul din clasa culta de pe atunsci. Opti-
mismului filozofic el opunea pesimismul sopenhaurian ; libe-
ralismului politic el opunea un conservatorism autaritar ; in
Invatarnant opunea clasicismului i umanismului, scoala reala;
in literaturai combatea romantismul si se apropia de clasici;
spiritualismului opunea materialismul, spiritului francez opu-
nea spiritul german ; limba o purifica ca i ortografia, opunand
fonetismul la toate destrabalarile etimologice care mergeau
pana la latinismul exagerat al lui Eliade, al lui Barnutiu si al
profesorului Maxim. Frazelor opunea spiritul critic si declama-
tiei logica.
Un asemenea om foarte cult. foarte talentat Si foarte con-
vins de toate ceeace sustdnea, era menit sä intampine cea mai
dusmanoasä primire.
.De aceea, Maiorescu, a pus in contra lui, Inca dela intaiele
manifestari publice, aproape pe toata lumea. Fractiunea
si independenta din Moldova, in frunte cu Nicolae

www.dacoromanica.ro
 248

Ionescu si cu aproape intreaga belferinie moldoveneasca, par-

tidul liberal din Muntenia, clanul literar din Bucuresti cu B.
P. Hasdeu, Petre Gradisteanu, poetul Zamfirescu l toti cei
dimprejur ; tot liberalismul politic, si Mosofic i-au sarit In cap.
Maiorescu a lost acuzat multe decenii de toate crimele.
I s'a facut o mare Irina, fiindca este sopenhaurian. Gazetari
earl nici macar nu vazusera o carte de oppenhauer, scriau ar-
ticole in cari combateau pesimismul i ateismul (?) acestuia.
Maiorescu era germanofil. Maiorescu era un instrainat, Maio-
rescu era un ateu, Maiorescu era un reacticnar.
Lupta impotriva societatii Junimea" din Iasi era lupta
impotriva lui Maiorescu. Mai ales Hasdeu nu pierdea un singur
prilej spre a lovi in adversarul literar dela Iasi. iar Maiprescu
raspundea cu articole sareastice si intepatoare.-
Lupta era interesanta fiindca amandoi antagonistii erau
oameni geniali; epoca noastra nu mai are doi oameni cu per-
sonalitatea covarsitoare si eminenta a dui Hasdeu si Maio-
rescu.
Dar Maiorescu nu era numai un polemist de mana intaia,
ci era si un creator ; poporul roman lui ii datoreaza. purifi-
carea limbei si a ortografiei, fonetismul este opera lui Ma-
lorescu.
In Criticile lui a spus numai adevaxuri. Limba in care se
scriau atunci ziarele, discursurile din parlament. dar mai ales
frazeologia inf1onit i ametitoare a lui Nicolae Ionescu, poe-
zismul epocei, literatura epocei, au suferit sfarcuiada biciului
sail de foc. Daca literele romanesti aveau cativa prozatori de
mare valoare precum Cogalniceanu, Ion Ghica, Odobescu, Has-
deu si Inca cativo., in schimb ce pusderie de nechemati si de
neispraviti.
Lui Maiorescu Ii datorim cä s'a pus capa2 abuzului mare ce
se faced pe atunci, optimism si incredere oarba in perfectiunea
tuturor lucrurilor din Romania.
Negresit, fiindel orice exagerare este vatamatoare, asa Si
de astadata, exageraxea disciplinilor a depasit masura caci cri-
ticismul i scepticismul junimist a provocat de multe ori, des-
curajarea i pierderea increderei in fortele proprii. -

www.dacoromanica.ro
 249

Titu Maiorescu. acest om extraordinar, care a venit la timp

spre a pune ordine in domeniul cultural al Romaniei, n'a putut
avea lnraurirea pe care o merita in viata publica; intai fiind -
ca s'a alaturat de un partid care era foarte nepopular pe
atunci, partidul german cit totul necunoscut in Romania. Apoi
si firea lui rece, cam bdtoasä, cam. necomunicativd, rezerva ce
o punea intotdeauna in raporturile cu ceilalti, nu-1 prezentau
ca pe un om simpatic. Pe Maiorescu trebuia sä-1 admiri dar II
inbeai mai greu.
Intrat In politica, in ranclurile partidului conservator, fu
nurnit ministru de instructie in cabinetul Lascar Catargiu dela
1871. In aceasta, calitate a fost primul ministru care s'a pus cu
hotdrire la treabd spre a reforrna invdtamantul. Dar s'n lovit
de opozitia indarjita. a membrilor corpului didactic, in ale cdror
privilegii lovea. Pãnä i profesorii conservatori s'au revoltat
impotriva lui 1 l'au rästurnat. In Senat, Alexandru Ordscu,
senator conservator influent, se pune in fruntea nemultumi-
tilor cari tarand cu ei majoritatea Ii dau un vot de blam.
Lascar Catargiu dizolvd Senatul si face apel la tard. insä ea-
legiile senatoriale trimit o majoritate opazitionistd.
Conferentiar eminent, scriitor strälucit. literator cult si cu
mare autoritate, Maiorescu ia o parte activä la data politica.
Sub ministerul de 12 ani ai lui Ion Bratianu, izbuteste s se
aleagd deputat la colegiul I de Iai, cu toatä omnipotenta pri-
mului ministru. Apoi el e acela care a scris un faimos articol
in pRomdnia Liberd", prin care cerea aldturarea Rornaniei de
tripla alianta. Cateva luni mai tarziu Romania urmd aceasta
indicatiune.
Odatã cu actul acesta se produce o spartura in partidul
conservator. Batranii conservatori, cari erau mai mutt ruso-
fill, nu au primit politica dualitatei Carp-Maiorescu. Si astfel
junimistii au evoluat catre partidul liberal.
Mai inainte junimistii au incercat sä acapareze partidul
conservator, alegand un sef pldcut bor. In scopul acesta, wo-
fitand de un bun moment, dau a loviturd la clubul conservator
si izbutesc sä aleagd sef pe Alexanctu Stirbey.
efia ltd Stirbey a fosI de sourtã durata; junimistii -aufast
infranti f ar acestia au evoluat catre liberali.

www.dacoromanica.ro
 250

,La alegerile generale din 18M, Ion Bratianu alege in par-

lament 15 juninlisti, printre earl : Petre Carp, Titu Maiorescu,
Teodor Rosetti, Vasile Pogo:, D. A. Laurian, Jack Negruti,
Alexandru Marghiloman, I. V. Me lic, Krupenski, Vasile Alecmn-
dri, etc.
Titu Maiorescu, care era sufletul Junirnei literare" lasa
pasul fatai in politica, lui Petre Carp, dar In Camera discursu-
rile lui Maiorescu faceau din sedinta o adevarata sarbatoare.
Incetul cu incetul, Maiorescu se pune In planul al doilea
si las& lui Carp toata intaietatea poaitica i conducerea gra-
parei junirniste. Cine stie uncle ar fi mers acest grup politic
daca in locul lui Carp atat de intransigent in toate, ar fi fost
sef Maiorescu, omul cumpatat, cumpanit, una din mintile
cele mai ordon ate si un temperament foarte conciliant, Dar
Maiorescu, eclipsandu-se de buna voie, pierduse, prin urmare,
si prestigiul autoritatei conducatoare i ramäsese numai ilustrul
filosof, literat si orator, care traia acum din gloria operei sa-
varsite.
Para la 1912, Maiorescu s'a ocupat putin cu politica. A
falcut avocatura si se indeletnicea asa, spuneau intirnii cu
scrierea unei opere pe care o asteptam inca
Dar yin evenimentele dela 1912. Cabinetul Carp, sub puter-
pica Impingatura a liberalilor uiniti cu takitii, earl pe vremea
aceea formau un partid foarte tare, numerizeste cel mai tare,
este silit sa paraseasca puterea. Bine inteles Carp si CU ai sat.
ba. si Filipescu, erau de parere ca. partidul s treaca in opo-
zitl.e. Insa altii, cu Maiorescu In frunte, spuneau cã partidul sa
ramaie 119a. Car1111 si sub alta formatie rninisteriala. Maiorescu
s'ustinea.cu trie, aceasta teza fiindca, spunea el, evenimente
Insemnate au sa se produca In Balcani si nu trebue ca. gloria
iaptelor ce se vor indeplini, O. fie lasate iari partidului libe -
ral. Daca liberalii ait facut razboiul dela 1877, e bine ea partidul
conservator sa mareasca teritoriul Orel acum.
Pe tema aceasta s'a produs discordia definitiva intre Maio-
reSeti si Carp.
De altfel unele simptome aratau ea, mai de mult gentenul
rivalitatei intrase in sufletul lui Maioresen. Se stie ea Petre

www.dacoromanica.ro
 251

Carp pregatea pentru sefia partidului pe Alexandru Marghilo-

man, dar Maiorescu ii intoarse privirea cdtre Nicolae Filipescu
Raporturile intre Maiorescu i Filipescu deveniseta. foarte
dulci. Inteo zi mai multi partizani au venit sd-1 viziteze si
aceist prilej Maiorescu souse celor cari ii cereau sfaturi l in-
dicatiuni
Grupati-vd in jurul lui Filipescu, acolo e viitorul.
Maiorescu si-a indeplinit cu succes insärcinarea de prim
ministru. De altfel facea tot ce putea ca 0, fie plIcut regelui
Cu prilejul discutdrei in parlament a Protocolului de la Peter-
sburg, a rostit in Camera si in Senat cateva discursuri magis-
trale; toat5, lumea, prieteni i advers.ari, au ramas incantati
atunci de elocventa, verva, puterea de argumentare si tineretea
acestui om care trecuse de 70 de ani.
Dacd Maiorescu ar fi mutit atunci ce bine ar fi fost pentru
el. Ar fi murit incarcat de glorie; dar soarta a voit altfel.
Ales sef al partidului in lecul lui Carp n'a putut tine acest
post onorific decat putine luni, i l'a cedat lui Marghiloman
A venit rdzboiul mondial si nroblema pusd Romaniei; de
astadatä mintea limpede a lui Maiorescu n'a mai vazut lim-
pecte.
Cu cateva zile inainte de declararea rdzboiului, Maiorescu
a fast in audienta la Rege 0. de acolo a esit cu impresia,
se spunea chiar cu fagdduiala, cd va fi chemat s. formeze un
guvern neutru, dar simpatic Germaniei, poate chiar un gu-
vern care sd ducd Romania in rdzboi aldturi de Germania
Este sigur cd, Maiorescu era in,contra intrarei Romaniel in
rdzboi aldturi de Intelegere. Ceva mai mult, fdcea propaganda
impotriva acestei idei. si nu odata a spus-o de altfel, c de
geaba ne inceram sa ludm Transilvania fiindca transilvänemi
nu ne iubesc.
Un-asemenea limbagiu nu se cuvenea sd., fie acela al min
frimtas de talia lui Maiorescu, mai ales sä fie al transilvänea,
nului Maierescu.
Aceastä atitudine l'a pus in umbra unei eclipse.
In timnul ocupatiunei inamice a stat in Bucuresti. L'am
vazut nentru cca din urml oara in alunul intrarei trupelor

www.dacoromanica.ro
 252

straine, venind la cofetaria Causa sore a vorbi cu general Mus-

tafa, prefectul de pantie.
Era flume multa i deprimata, inauntru i iatä ca. apare Titu
Maiorescu cu pälaria in mama, venind din spre restaurant.
Bine inteles senzatie. Imediat versiunea ca Malorescu. a
format guvernul. In realitate venise numai sa roage pe prefec-
tul de politie sa-i ingadue a nu preda oarecari arme de pret,
proprietatea unui domn Racota, unde sedea in gazdä.
I tot timpul cat a mai trait a luat parte la conciliabulele
partidulur lui Marghiloman povatuind pont:ea de expectativa
Si combatand politica lui Petre Carp, care cerea detronarea di-
nastiei.
Intfo dimineata a fost gasit mort in pat; fusese räpus de
boala de inima care-i punea, Inca de mai multi ani viata in
prim ej die.
Petre Carp nu l'a iertat niciodata; se spune ea, in ziva
camel a murit fostul säu prieten s'a dus in biroul unui girant
de minister si i-a anuntat astfel moartea
Stu, a murit Alla!
Multa lume a crezut cum ca pe Titu Maiorescu II cheama
'Titu Liviu. In articole foarte sericase numele sail se scria
astfel. In realitate el se numea numai Titu pur i simplu,
Adaosul Liviu" i-a fost decernat in, zeflemea de catre un ad-
versar care a voit sa-1 ridicUizz Alpoi porecla a ramas si mai
tirziu a fost luata in serias.' .

Daca Maiarescu a gresit politiceste in ultimii ani ai vie-

ei sale, istoria nu-i va tine seama aceasta. Mai ales fiindca ac-
tiunea lui a fost aproape neinsemnatA i n'a exercitat niel o in-
raurire asupra evenhnentelor.
Va rarnane, Salsa, opera sa culturall care a fost covarsi-
toare.
Titu Maiorescu a fast unul din oamenii exceptionali ai e-
pocei lui, iar spiritul sau critic, ajutat de a foarte teminica cul-
tura.. facea din el o podoaba a neamului

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 CHEORGHE PANU
Prin anul 1884 un nume incepe sa circule prin randurile
tineretului democrat din Bucuresti, era numele lui Gheorghe
Panu.
Gheorghe Panu incepca sa se afirme ca radical socialist,
Gheorghe Panu fusese seful de cabinet al lui C. A. Rosetti, in
cele cateva luni cat acesta a fost ministru de interne. Gneor-
ghe Panu, care dirija Liberalul", organul liberal din Ia.si.
intrase in Camera de revizuire 0. se asezase in randurile rose-
tistilor ean l. sustineau reforma electorala pe baza colegiului
unic.
In Camera. Panu s'a pus in vedere reuede ca un om cu idei
inaintate si a fost definitiv clasat. Cand ruptura intre C. A_
Rosseti si Ion Brätianu s'a declarat, Panu, fireste, a ramas in
partida lui Rosetti. Dar n'a stat mult in aceastä formatiune_
De altfel C. A. Rost Itti a murit cateva luni mai tftrzin.
La Iasi Panu intra cu totul in curentul opozitionist si face
sa apara ziarui Lupta" in format mic No. 6. Foarte repede
ziarul sail, la care colaborau si cei doi frati Grigoriu, kiavas si
Buduscä, este ziarul cel mai gustat in cercul intelectualilor
Iai ca si din Bucuresti
Numarul Luptef" era asteptat cu nerabdare la Bucuresti,
articolele lui Panu erau sorbite si provocau entuziasmul. Acest
ziarist a facut mult rau regimului Ion Bratianu. iiindca a ca-
nalizat impotriva guvernului toate inteligenteie tin ere cu nor-
niri spre democratie.
Dar scena ieseanä. era prea mica pentru Panu si pentru
ambitiunea, lui; dP aceea se hota*"Aste A. Villa la Bucuresti 41.
sa aduca Lupta".

www.dacoromanica.ro
 254

Din articolele pe cari le publicasem in Drepturile Omului",

Panu dobandise o idee buna, despre mine; cand vine in Bucu-
resti cere lui Caragiale sa-mi faca eunostinta: intaia intklnire
o avem la birtul Frascati", unde pranziani intr'un cabinet
separat. Panu imi ()felä locul de prim-redactor al Luptei".
Gazeta apare cu urmatarul personal : Panu director, eu
prim redactor, Emil Frunzescu corector, frate-meu Iancu re-
porter i Alexandru Lefteriu, unul dintre oamenii cei mai de
treaba ce i-am cunoscut, administrator.
Lunta" dobandeste repede un mare ascendent. Organul
lui Panu pune repede o umbra asupra Epocei", care totusi rä-
nne Un ziar raspandit.
Panu era un cap deosebit, o inteligenta patrunzatoare, avea
o extraordinara putere de analizk posecla numeroase cunos-
tinte. Un om superior din toate punctele de privire, insa slab
in fata ispitelor camel, Panu, acest mare om, avea doua sla-
biciuni: era cel mai naiv in fata lingusitoriei si nu se putea
hotari la nici o jertfa fizica.
Dela venirea in Bucuresti i pana cand a parasit tara spre
a fugi de incarcerare, am fast doi prieteni nedespartiti, deju-
nam impreunk petrecearn toate serile i toate noptile impre-
una. Dar plecarea lui din tara a pus o raceala intre noi, raceala.
al carei fiori i-am resimtit in toatk viata dupa aceea.
Panu, care pa vremea aceea era un censor implacabil .51
rovea cu. aceiasi independent:a in toti oamenii politici si in
toate partidele, incepu eamnania in contra regelui. Era su-
gestionat de Care unii conservatori cari ii impingeau spre a-I
vompromite.
Panu, care, era, dupä cum spuseiu, foarte shntitor fata de
lauda, se lasa a fi tarn pe on teren neprielnic lui, de care
politicianii mai dibaci si mai intriganti cleat el, care nu era
mtrigant de loc. In aceasta dispozit,ie scrie articolul Omul Pe-
riculos, in care ataca violent pe regele Carol.
Guvernul liberal Mut atunci lui Panu un serviciu imens
de care, insk dansul nu stiu sa profite.
Dat in judecata si osandit la 1 an si jumatate inchisqn,re,
nedumerirea int% in sufletul lui. Ambitiunea ca l inteligenta

www.dacoromanica.ro
 255

lui pätrunzdtoare 11 povdtuiau sä ramand in ar i sa facd

pecleapsa. Dar slabiciunea lui suf1eteasc i refuzul de a se
supune cricdrei constrangeri, 1-au hotärit 36, plece. De altfel
dansul a .-fcQt impins la aceastd extremitate si cle sfatuitori in-
teresatl din partidul liberal.
Infr'e zi pranzeam ea el si cu Mihdescu-Porumbaru, frun
tas liberal in gradina restaurantului Broft. Veni vorba despTe
eondarnnarea lui Panu i intemnitarea lui. Porurtharu ii spuse:
Sa, nu fali, Panule, copildria de a rämãne la Vdcdresti.
Nu intelegi cd tu, cu .,nteligenta ta vie si imnresionabild, ai
sä ei. dupd. cateva luni de incarcerare, cu desavarsire depri-
mat si schimbat. N'ai idee cat consumd inchisoarea si cat slä-
beste intelligenta.
Peste cateva zile dejunam acasd la Panu, in strada Cam-
pineanu. La un moment ma intreabd :
Te rog spune-mi prieteneste, ce sä fac: sa plec eft sa
primese inchisoarea 2
I-am rdsDuns, ff,r5, sä ezit :
Mai stai la indoiala ? Fireste ca trebue sa rdmai. Dacä
vrei sä joci un rol in politica tarei, esti dator s6, te sacrifici".
Panu a tacut, dup6, cum n'a raspuns nimic nici lui Forum-
baru. Dar hotaxirea lui era luatd. Slabiciunea camel. 11 biruise.
Era in ziva de 1 Mai. ne-am dus impreund s6, facem Maiul
la Vila Regara. A mai venit Costache Oprescu, lost. perceptor
al teloarei de Galben i o altN persoana. Am star la masa tar-
ziu i ne-am inters in oras pe la orele 7, fiindcd la 9 Panu
trebuia sa piece la Iasi. Burnita. La era 8 a venit in camera
pe care o ocuparn in strada Academiei i si-a luat ramas bun,
aDoi a plecat la gard cu Lefteriu.
A doua zi de dimineatä lucram in camera redactiei, care
era instalatd in strada Nou6 astäzi Edgax-Quinet. cand iata cá
intra, ca doud bombe Gheorghe Paladi si N. Nicorescu, arnan-
doi liberali dizidenti din gruparea lui Dumitru Brdtianu.
Arnandoi izbucnesc :
Cum este cu putintá ea Panu sä fugd ? Cum este cu pu-
tint& sa, nu ramand ca sa-si facd osanda ? Cum este cu put1nt6.
ea si-si compromitd astfel viitorul politic ?

www.dacoromanica.ro
 256

Am ramas traznit si mahnit. Ghiata s'a pus deodata intre

noi. lar prietenia calda care ma legase de el timp de un an
si jumatate, nu trebuia sa mai traiasca.
Am ramas, negresit, adminatorul ornului deosebit, al zia-
ristului mare, al intelectualului färã pereche. dar tot ce mai
simteam de acum inainte pentru Panu nornea numai dela, ereer
si nimic dela inima.
Atata 1ips1 de incredere ma jicnise adanc. Dar niciodata
nu i-am pomenit macar o vorba de imputare, nici in cele
Ateva scrisori in stil oficial ce i-am trimis la Paris, nici dupa
ce s'a reintors in tart,. Lefteriu pretindea ca din calua sfa-
tului ce-i dadusem ca s. ramanä in tara, se sfiise ea sa-mi
marturisea.sca hotarirea lui de a fugi. Afar% de asta se temea
O. nu fac totul s.pre a-1 intoarce din hotarire.
Plecarea lui Panu din tura i revolta impotriva legilor Wei,
au fost hotariteare pentru cariera lui politica. De altfel. sla-
biciunea lui i-a pricinuit i alte neajunsuri.
Dela Paris a scris regulat. dar mai ales studii de idei. Ne-
putand fi in curentul faptelor zilei si neavand putinta de a Ii
la zi cu articolele, a inaugurat in presa roman& cilul artien-
lelor de doctrina, neglijand partea polemicei, pentru care nu
mai era in destul de inarmat.
Alegerile din 1888, cari au lost ultimele ale lui Ion Bra-
tianu, 1-au trimis in parlament. Opozitia unita a cucerit atunci
aproane 55 locuri in Camera. ceeace era enorm nentru vre-
murile acelea iar Panu. aCaturi de Miltiadi Toni, wn liberal
dizident nuanta Marzescu, fu ales la colegiul al dolea de Iasi.
Rezultatul acestor alegeri. cari au determinat caderea re-
gimului de 12 ani al liberalilor, fu datorit in mare parte nole-
micei extraordinare a omului care nu trebuia sa se folmeasca
In nici un fel de victoria la care contribuise atat d intensh.
Daca ziarul Epuca a dat serninalul luptei energice imuo-
triva guvernului liberal, Panu cu Lupta lui a dat luptei carac-
terul sfortarei tuturor pentru razturnare Fiindca Panu nefiind
inregimentat in nici un partid nu avea impotrivVri preven
tiunile acelora carom nu le placea ascendentul pe care il do
bandea, din zi in zi Epoca conservatoare.

www.dacoromanica.ro
 257

Panu era un nervos; scria reDede i aproape necitet ; cand

151punea articolele De hartie nu trebuia O. se auda nici musca,
daca cineva ii intrerupea, se scula enervat, arunca. condeiul,
dadea afara pe inoportun i protesta in. fraze sacadate.
Era un impresionabil, un receptor instantaneu de impresii,
un nedisciplinat, un mu cu totul incapabil de a se supune dis
ciplinei sau parerei altora.
De altfel nici nu-i placea societatea egalilor sau a celor
oari, prin situatia lor politic., ii erau mai sus; Panu se corn-
placea numai in mijlocul celor mai mici, a redactorior, a per-
sonalului administratiei, a tutor oameni cari II respectau 0 ii
recunosteau autoritatea.
Lalasi avea un alt cere, cerc,.11 compus din profesori
iiindca el insusi fusese profesor de limba franceza. La un ii-
ceu si cercu1 intailor radicali, printre cart Manolache Buz-
nea, Costica Chirild, D. Hogoas, C. M. Miclescu, tefan Vargo-
lid, etc.
Ceasurile petrecute dupa masa de seara la o berarie in
fata unui pahar Cu bere sau a unui pahar cu vin, erau ackle
pe cari le ca).ita mai mult. Acolo era far& sfarsit, spiritul lui
caustic, glumele lui nestarsite, intepaturile lui contribuiau ca
toate aceste sedirnte s6, fie tot ce se poate inchipui mai agreabil.
Una din marile voluptati ale lui Panu era sa bage intrigi ino-
cente" intre prieteni, sä azmute pe unii contra altora, iar
el sa, faca mare haz pe socoteala tuturor. De altfel rar om mai
simpatic in intimitate, dupa cum laräsi om mai dezagreabil in
aceiasi intimitate, and II apucau crizele nervoaise.
Dupl intoarcerea. de la Paris, a infiintat partidul radical
care, insa, nu i-a aegitimat sperantele.
Repede deziluzionat 1i sacrifica partidul si se inscrise in
partidul conservator. Dar nici ad nu era ceea ce i se fitgaduise.
Cand partidul conservator vine la putere Panu nu este numit
ministru. Atunci s'a spus ea regele Carol 1-a refuzat spunand.
Cine nu s'a supus legilor tarei nu poate fi ministru.
Ciudata framantare a unui orn eare cu mintea, cu. talentul
si ou cultura se ridica atat de sus asupra tuturor celorlalti.
Gheorghe Panu face mai tarziu act de impacare fat& de rege.
VoI. IV. 17

www.dacoromanica.ro
 258

Jicnit de felul cum l'au tratat conservatorii Pauli reintra.

ln partidul liberal unde i se of era un loc de m&na a doua: uin
mandat de deputat i o vice presedintie a Camerei. Cariera lui
politic& era sfaxsita.
De-acum inaAnte vegeteaza.
Pentru ca s poat& trai redacteaza o Revistk saptd-
mdna, dar omul ideilor, al indráznelilor, novatorul disp&-
ruse. Apoi era bolnav, canceru Ii sapa viata zi cu zL
§i a,stfel acest mare ziarist, acest creer cum nu rini 'era
un altul ca al s&u, a intrat in edipsa mai inainte de a. muri
fiziceste.
De altfel ce suflet bun, cp camaxad fara päreche.
Mare inteligenta, puternic. - talent, actiune creatoare,
treer de o rar& originalitate seIrtita, fie unul dintre cei dint&i
fruntasi ai neamului, a ramas In.-ambra pe care o raspAndeau
in jutrul s&u atAtea mediocaltMi care se inaltau in luminA.
Saracia i nedreptatea 1-au strâns in bratele lor uciga,se.
Mai ales nedreptatea sau mai ales saracia. Nu stiu.
0 mare mahnire te cuprinde, cand ai cunoscut de aproape
pe Gheorghe Panu, gandindu-te la aceastä caller& inceputa
Cu atata zgomot i apusb., in atata t&cere.

Peste mormintele acestor opt care au lost in viatd flacart,

iar acum sunt, in pamant, cenusd, sd punem urmatOrul vers
al lui Alfred de Musset, serfs la moartea tineref dintdrete
Malibran :
line croix et l'oubli, la nuit et le silence...

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
PAG.
ANUL 1910. Aurel Vlaicu si aeraplanut sam. Moartea lui
Gheorghe Panu. Mama Cabinetului Ionel Bratianu
si venirea guvernului Petra Carp
-
ANUL 1911. Alegerile parlamentare ale guvernului Carp.
N. Iorga candideazi pentru intAia oarä in Bucuresti,
Rochia-pantaloni la Bucuresti. Chanteclair" la mo-
dit. Debutul meu la tribuna Camerei. Ziaristii oferk
un banchet, mie si fratelui meu Ion, ziarist si el, numit
director general al teatrulul. Moartea inginerului
Ion Cantacuzino, tatal generalului Zizi Cantacuzino-
Griinicerul. Moartea lui Constantin Stoicescu fost
ministrI liberal. Moartea generalului Gheorghe Manu,
fruntas al partidului conservator, fost sef de guvern.
Scandalul bisericesc reincepe, Maresalul Nagi, eroul
dela Port-Artur, in Bucuresti. Moartea lui Take Pro-
topopescu. Rata" d-lui Valentin Bibescu. Razboiul
turco-italian. Primejdia de Lizboiu in Balcani. Fier-
berea la noi in tara, Procesul tramvaelor comunale.
Procesul scandalului bisericese. Moartea generalului
C. Budisteanu. Retragerea opozitiei liberalo-takista
din Parlament - .

ANUL 1912. Intoarcerea in tar& a doctorului Rakovski. Ma-

rea manifestatie liberalo-takista pe chestia tramvaelor
comunale. Mari manifestatii socialiste si guverna-
mentale. Manifestatia filo-liberala a Regelui .Carol.

www.dacoromanica.ro
 260
PAG.

Intrigi i framantari la conservatori. Sentinta

tribunalului in chestia tramvaelor comunale. Proiectul
descentrahzfirei administrative, al lui Petre Carp.
Ostilitatea Regelui fata de Petre Carp. Legea ex-
proprierilor bunurilor de mama moarta. Chiriile se
scumpesc. Acordarea drepturilor politice dobroge-
nilor. Coruptie parlamentara. Regele starue pen-
tru impacarea lui Carp cu Take Ionescu, Sentinta
Casatiei in chestia tramvaelor. Carp demisioneaza.
0 intrunire a parlamentarilor la ministerul de externe.
Un mare discurs al lui Petre Carp. Caderea Cabi-
netului Carp. Cabinetul Maiorescu Ufa Carp, Marghi-
loman, Filipescu g Delavrancea. Mari framantari
politice. Paul Dechanel, misionar francez la Bucu-
resti. Apoi vizita primarului Parisului, d-1 Roussel.
Agitatia chiriai1or. Legea meseriilor in aplicare.
Drama Filtpovici. lnaugurarea Salonului oficial.
Impdcarea Maiorescu-Take Ionescu. Manifestatii pen-
tru centenarul rapirei BasarabieL Moartea lui I. L.
Caragiale. Intaiul aviator roman mort. Priviri poli-
tice retrospective. D-soara Vacarescu in polemicä.
Italienii bombardeaza Dardanelele.c-- Razboiul balcanic
incepe. Drama salupei Trotus". lards procesul
cu Societatea tramvaelor comunale. 0 telegrama a
.,Carmen Sylvei.". Ministerul Maiorescu-Take Ionescu.
Turcii bdtuti pretutindeni. Nicu Filipescu, deg
ministru. se agita. Alegerile parlamentare. Fune-
raliile lui Caragiale. eful statului-major austriac
in Bucuresti. Vizita presedintelui Camerei bulgare,
Daneff. Vizita Marelui Duce Nicolae Mihailovici.
Regele Carol Feld-maresal al armatei ruse. 0 seri-
soare a Imparatului Nicolae. Manifestatii pentru Petre
Carp. Carp demisioneaza din nou a Camera. Moartea
arhitectului I. Mincu g a lui Spiru Haret. Curente
contra Regelui Carol. Framantari in tabara guverna-
mentala. Conferinta dela Londra 45

ANUL 1913. Take lonescu la Londra. Rechemarea lui urgenta.

Schimb de telegratne Imre Take Ionescu g Raymond
Poincaré, ales presedinte al Republicei franceze. Moar-
tea lui Alexandru Djuvara. Spionul cdpitanul Rodrig
Goliescu. Moartea lui Gheorghe Cantacuzino, zis
,,Nababul". Infiintarea Asociatiei generale a presei.

www.dacoromanica.ro
 261
PAG.
o dotatie de 100.000 lei printului Carol. Protocolul
dela Petersburg. Guvernul atacat cu vehement&
Demisia lui Nicu Filipescu din guvern. Tin foc de
revolver in Camera. Agitatia lui Petre Carp. In-
trunirea dela clubul conservator. Intrunirea dela
Al. Marghiloman. Protocolul dela St. Petersburg cu-
noscut in Bucuresti. Discutia Protocolului in Parla- .

ment. Sfaramarea aliantei balcanice. Consfatuirea

convocata de Carp in casele lui Constantin Olanescu.
Agitatia din Bucuresti pentru intrarea in rdsboi a
Romaniei. Decretarea mobilizarei. Armata romana
in Bulgaria. Moartea marelui jurisconsult Gheorghe
Danielopolu. Conferinta l Tratatul dela Bucuresti.
Moartea lui Aurel Vlaicu. Ionel Bratianu proclama
intr'un manifest, necesitatea improprietarirei taranilor
si reforma electorald. Titu Maiorescu ales sef al
partidul conservator. Moartea lui Ion Kalinderu.
Moartea lui Iancn Bratescu 127

ANUL 1914. Retragerea miniSterului Maiorescu i venirea Ca-

binetului liberal sub I. I. C. Bratianu. Un banchet
al presei pentru doctorul Angelescu, ministrul lucrarilor
publice. Camera voteaza revizuirea Constitutiei.
Candidatura lui Const. Mille in Bucuresti. Meschina-
riile conservatorilor in alegerile pentru Constituanta.
Vizita Tarului Nicolae la Constanta. Alex. Marghi-
loman ales sef al partidului conservator. 0 aventurb.'
romaneasca in Albania. 0 vizita. a fruntasilor con-
servatori la Tibanesti. Un discurs al lui Nicolae Fi-
lipescu. Atentatul dela Serajevo. Nota ultimatum
a Austro-Ungariei catre Serbia. 0 actiune romaneasca,
in Albania. Austro-Ungaria declara. rasboiu Serbiei.
Germania declare', rasboiu Rusiei i Frantei. Rasboiul
eel mare a inceput. Consiliul de Coroana dela Sinaia.
Declararea neutralitätei, Italia se declara neutra.
Anglia declari rasbolu Germaniei. 0 mica intru-
nire la Nicu Filipescu. Amanunte dela Consiliul de
Coroana. Un calambur al reginei Elisabeta. Take
Ionescu si N. Filipescu cer esirea din neutralitate
intrarea in lupta contra Austro-Ungariei. Ziarele lor
ataca pe rege, care se opune.Un discurs al lui Dela-
vrancea. Mare agitatie in tara. Moartea regelui
Carol I. Printul Ferdinand proclamat rege. In-
cheere 162

www.dacoromanica.ro
 262
PAG.
OPT OAMENI gos
Ionel I. C. Brätianu 207
I. L. Caragiale 211
Barbu Delavrancea 219
Nicolae Filipescu 225
Nicolae Fleva 235
Take Ionescu 243
Titu Maiorescu 247
Gheorghe Panu 253

www.dacoromanica.ro
 BUCURESTI
EDITURA ZIARULUI UNIVERSUL" S. A.
Str. Brezoianu Nr. 23-25

4362, C. 1936.
www.dacoromanica.ro
%04,