Gh. Bratianu - O Enigma Si Un Miracol. Poporul Roman - K2opt - Optimizat Blackberry

MICA LO EDE
4,
OR ,6,76 IBRATIANU
04t,
i(1i1.
=
4
MIRACOL ISTORIC:
I, -t14 nm
ALL JILL 34
A
FUNDATIA PENTRU LTERAPURA

$1 AtiTA REGELE CAROL II"
www.dacoromanica.ro
E NOCIL,C5 L\[) IE
voice
unel
molt
de vulgesitave
pubVi
e sloAea
de
ar0 nevok1ov ea
cc cleat
blOotecl adaptata P tin
st:iinfticicbq eneketoped1ce,
it
tornanesc.
cultil bibIloteaViteratutb. 'Ode-
la
prezentel penttu
11,
pune ilo-
c6st:i
fundat:ia Cato%
cettofilor ga
.fegele peon tedus.ublIcul
pte% ce
rilanb. pe un va vab:
pOrnirea
sltoace, On
blbIlotec%,
cetIto, acestel cuno
inte4e.Cetltoni
tezerra noastea cedeeb.la cu
buna s6.
ne %e0.tuca
ilea
rugaid loc,in a pcogra-
sunt
sugesifie In %Par
tknO, noastre,
desa.uatea
bOlotecel
coutui
FUNDATIA PENTRUwww.dacoromanica.ro
LITERATURA $1 ARTA REGELE CAROL II*
39, BULEVARDUJ. LASCAR CATARGI. BUCUREPTI, III
O ENIGMA SI UN MIRACOL
ISTORIC:
POPORUL ROMAN
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE

HARTIE VIDALON VARGATA, DOUAZECI
$1 $ASE DE EXEMPLARE NEPUSE IN
CONVERT, NUMEROTATE DELA 1LA 26.
TOATE DREPTUIIILE REZERVATE

www.dacoromanica.ro
GHEORGHE I. BRATIANU
Profesor la Universitatea Mihitileand din Iasi
O ENIGMA SI
UN
MIRACOL
ISTORIC:
POPORUL
ROMAN
Cu 5 plan§e §i 2 harti afarii din text
BUCURESTI
FUNDATIA PENTRU LITERATURA $1 ARTA
REGELE CAROL II"
39, Bulevardul I.ascar Catargi, 39
19 4 0
www.dacoromanica.ro
Gh. I. Bratianu: Poporul Roman
Pl. I
Romanii §i Dacii, dupA Columna Traianti
www.dacoromanica.ro
AMINTIRII
LUI
ALEXANDRU XENOPOL
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI
A CARUI CARTE
UNE ENIGNIE HISTORIQUE : LES ROUMAINS AU MO
YEN AGE" STA. DE JUMATATE DE VEAC LA TEMELIA
ACESTOR CERCETARI
www.dacoromanica.ro
CUVANT INAINTE
ce a aparut cartea asupra
,,
Indata d-lui Ferdinand Lot navali-
rilor barbare, din care un capito lprivea originile poporului
roman, enigma s iminune istoric a in dezvoltarea
natiunilor am socotit ca fost elev al eminentului
medievist al Sorbonei, ca imi revenea sarcina de a-i
rdspunde inainte chia r ca altii, mai apropiati de acest
subiect prin studiile gi specialitatea lor, sa-si fi spus
cuvantul. Darea de seams ce o pregateam a luat insa repede
proportiile unui mic volum, care a si aparut, in limba
franceza, in vara anului 1937.
Primirea atat de binevoitoare ce s'a facut
acestei lucrari, atat la not cat §i peste hotare recunosc
pipi,
ca
profesor
Lavisse
studentii
,
m'au miscat in deosebi randurile
imi cerea un alt exemplar
spr e a raspand imai mult
sai ca ,,
prin care
pentru
critica mea printre
desigur semnalare a unora din
eroril e comis e de mine insumi, m'au indemnat sa
fostul meu
biblioteca
regatesc aceasta editie romaneasca in nadejde a ca va

putea interesa un cerc mai larg de cititori.
,
N'am inteles insa sa dau numai o versiune in
limba noastra a textului francez traducer e la care m'a
,,
ajutat d. Al. Iordan de la biblioteca Academie iRomane
Am adauga t un capitol asupra datelo r arheologic e, care
aparu t s ieldeosebi t intro brosura in limba franceza s
recenta .
am modificat cu totul unele pasaje, punan- du-le pe cat
mi-a fost cu putinta, la curent at bibliografia mai
Astfe lam adaoga t la capitolul II unele
onsideratiuni asupra tezei d-lui Keramopulos atat de
mult discutata In presa noastra ; la capitolul IV, preciziuni
,
relative la numele Romaniei Si la rezultatele anchetei
intreprinse pentru alcatuirea Atlasului lin-guistic al
Romaniei ; la capitolul V, contributiuni la intelesul social at
numelui de a Vlah * gi t Ruman 1#, gi o rectificare,
necesara, a
www.dacoromanica.ro
8 CUVANT INAINTE
interpretAri ice
musulmani
,
o incercasem,
din veacul al X-lea si al XI-lea
a
Imi dau bine
seam a ca ar mai fi Inca foarte multe de Adaoga t s id
relatiunilor
. geografilor
probleme atat de vaste si de grele Ea

aduce o lamurire
Nu e
§i un raspuns.
.
indreptat dar, din capul locului, lucrarea nu a fost §i nici
nu trebue privita ca o examinare corn-pleta a unei
insa mai putir r adevara t ca pe taramul

a avut doar rostul de-a
§tiintific,
beat!
ca
possidentes.
Si pe
Noi
,
altele, nu putem ramanea in linistea unor
am considerat chestiunea
romaneasca inchisa o data ce ne-am statornici t granitel
d e astaz i. Da r istoria nu se opreste in loc. In jurul
nostru fierb tot mai sprig energiile altor popoare, nazu-
inte de expansiune,
asupra
pofte de razbunare.
Prea multa vreme pe cand
lumii civili-zate sute de brosuri
propaganda, sau
,
rascoleau izvoa-rele istorice
altii
si de
revarsau
carti
spre a afla un
de
nou temei al drepturilor lor, noi n'am stiut sa opunem

acestei
pregdtest
ndiferenta
batalii de argumente
. §i dovezi,
e alt a mai aspra si mai sangeroasa, decat
sau dispret Rezultatu laceste iatitudin iest
carte a unu iom de competenta
stiintifica a lui Ferdinand Lot.
§i obiectivitate
care uneori
$i doar adevaru la fost, este si va fi de
pamantul
romanesti ,
partea noastra, iar dovezil e s e afla la tot pasul in
insusi
asteptand
al tarii,
de
lumina. SA ' o facem cat mai devreme,
destul.
in
atatea
graiul
veacur
si
isa
in obiceiurile
fie
caci timp s'a pierdut
date la
Evenimente le c e se desfasoar a in juru lnostru

in ceasul in care inchei aceste pagini, ma determine sa
nu mai intarziu publicarea versiunii romanesti, pe care
mi-o asigura binevoitorul sprijin al Fundatiei
pentru literature si arta 6 Regele Carol II* 4 La ase-menea
lucru, scria odinioara cronicarul, gand slobod §i fare
valuri trebueste
cumpana mare
;c
pamantului
ino itraim
,
cumplite vremi,
nostru §i noua *. A,s fideplin
multumi t dace in ju-decata viitorului carticica aceasta va
aduce o marturie a linistii si a seninatatii cu care neamul
nostru, de atatea on incercat, poate Inca o data sa infrunte
de
vremurile, increzator in dreptul si in desti-nul sau.

3 Septemvrie 1939.
G. I. B.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Une ernigme et un miracle historique: Le peuple

roumain este titlul unui capitol din lucrarea pe care d.
Ferdinand Lot, Indru- matorul studiilor medievale, a
carui elev am fost, a consacrat-o navalirilor barbare si
pnpularii Europei, considerandu-le ca o introducere la
intelegerea ultimelor tratate de pace '). Nu ne putem bucura
indeajuns de initiativa invatatului autor. al Sflirfitului
Lumii Antice ,si Inceputurilor Eyului Mediu; nimeni n
era mai indreptatit, prin studlile sale anterioare, sa
umineze problema originilor istorice ale noii Europ
contestata de cativa ani in partite noastre, de o
propaganda indemanatica si statornica, careia ii place sa
aduca, in spirijinul tezelor sustinute, argumente stiintifice pe
care Incearca sa le infatisezecu aparenta unei perfecte
obiecti-vitati. Nimeni nu era de asemenea mai bine pregati
pentru a inte-lege importanta unei evolutii, de care putini
dintre contemporani au tinut seams, spre a arata astfel
opiniei publice ratacite de traditii istorice gresit intelese, ca
tratatele de pace din secolul al XX-lea au restabilit, in
fapt, o randuiala nationala si politica care i i are originile
in Evul Mediu si ca ele au desavarsit inchiderea paran-
tezei imperialismelor erei moderne, in Europa Centrals si
Orien-tals, asa cum prabusirea Imperiului Otoman a
fost pentru po-poarele balcanice fara a excepta pe insusi
poporul turc cauza, nu a unei creatii artificiale de state
noi, ci a unei adevarate renasteri rationale. Surparea
dublei monarhii a Habsburgilor si caderea
1) Les Invasions barbares, Paris, Payot, 1937, I, Partea a III-a,

seclia a tteia, p. 278 -300.
www.dacoromanica.ro
10 INTRODUCERE
imperiulu itarilor
rena§terea Poloniei ,,
au
fost conditiunile necesare pentru
pentru unitatea romans §i iugoslava
In conceptia autorului a arata ca tratatele din 1919 §i
1920 n'au fost, in aceasta parte a Europei, rezultatu
,
n'au distrus fara rost traditii monarhice de mai multe
on seculare § ica au restabilit dimpotriva cu grerli de
arnanunt de neinlaturat echilibru lnatiunilo r p e car
arzarea popoarelor in Evul Mediu a creat-o odinioara
,
nedrep t a lune ivoint e arbitrar e a in-vingatorilo r, c a ele
in aceste regiuni, inseamn a a contribu inu numai la

ntelegerea pactelor
noua arzare europeana ,
intema-tionale
dar a face
care au statornici
o opera de dreptate
,
§i de adevar. Desigur, evenimentele ce se desfa§oar a su
,
ochi ino§tr iau dat iara§i intaietate altor factori qi altor
forte ce deparsc cadrul national. Dar c hia. r ace4ti
factor inu vor pute a sa nu tie seama in a§ezaril e ce
se vor
etnic,
spun
statornici in cele din
de nestatomicia
totu§ isa se
urma,
lu-crurilor omene§ti e necesar

tie qisa se repete ca e sunt lumini care nu
,
de principiul national §i
ce a stat la temelia dezvoltar ii lo r. Oric e s'a
germane, intregind
,
se sting, o data ce au fost aprinse » 1).
Nu am intentia sa analizez in intregimea ei aceasta
ucrare, care este urmarea daca am inteles bine intentia
autorului, a fru-moasei sale cArti asupra invaziunilor
volumul consacrat de colectia Glotz «
destinelor imperiului in Occident ».ce imi propun sa
Ceea
examinez aci sent cele cloud capitole consacrate im t
miracolului istoric e al poporului roman, intregite prin

cateva pagini asupra a Vlahilor » din Balcani §ia relatiilor
for cu Slavo- Bulgari i2 ). Din pricin a bogatie imaterialulu
am
ale
fost nevoit
unele din parerile
c.atorva
filologilo r din
sa
lucrari
Europa
deparsc
Centrals
,
limitele unei dart de
d-lui Lot trebuesc
recente
apropiate
datorite istoricilor
gi Orientals, de
seama ;
de acele
care
§
el
insu§ in'a putut lua cuno§tinta
sale;
priveste
cu
ma grabesc sa
decat concluziile
total diferite. Am fost
,
adaog
inainte de tiparirea
ca aceasta apropiere nu
tar nu tendintele § imetodel
cartii
1) Op. dt., II, p. 292.

') Ibid., I, pp. 229, 233-34, 270-72. Capitolul despre Romani
din vol. II (p. 173-182) priveste vremea contemporan8. V. m
depart; p. 118.
www.dacoromanica.ro
1NTRODU CERE li
astfe ladus sa examinez din nou cele. doua

rgumente esentiale ale profesorului meu, problemel
atil t de discutate ale pa-rasirii Daciei si ale unitatii
consider ,
primitiv e a principalelor dialecte romanesti
,
si sa
in lumina noilor cercetari, observa- tiile pe
care le-am facut acum cativa ani, asupra intelesului
,.
geografic al denumirilor etnice in cea ma imar e part e a
,
izvoarelor istorice din Sud-Estu lEurope iin EvulMediu
Spe r ca aceste contributi inu vor fi fara folds De cativa
ani uniiistorki, care nu sunt Romani au deschis din
nou in fata opiniei europene o a problems romaneasc a
pe care not am crezut-o rezolvata.
Este deci timpul de a face cunoscut punctul nostru
de vedere in acest proces, pe care altii 1-au inceput, si cel
mai frumos oma-giu pe care pot sa-1 aduc indrumarii
profesorilo r mei dela Sorbona, e de-a lua parte la
aceasta dezbatere intr'un spirit de o-biectivitate stiintifica
care este de sigu r al lor, deli nu este acel al adversarilor
nostri.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL 1
PAREREA D-LUI LOT ASUPRA ORIGINILOR
, .,,
POPORULUI
ROMAN
In examinarea problemei d e atatea on dezbatute, a

originilor poporulu iroman d Lot s'a vazut obliga t sa
ai .
is parte la marea controversa car e d e ma ibine de un
secol opune pe partizanii continuitati idaco-roman celor
,
imigrarii Principalele argumente ale uneia §i ale
celeilalte teze sunt repede trecute in revista, dar dela
,
Inceput acele in favoarea teorie iimigrari ipar a cantari
mai mult in judecata istoricului: slabs colonizare
Daciei dupa cucerire a lu iTraian marturi e formas a
biografiei lui Aurelian scrisa de Vopiscus § ia rezumatului
lui Eutropius, despre parasirea totals a Daciei in a doua
a
a romanizarii
.
umatate a secolului al III-lea, des-fiintarea desavarOta
,
la Nordul Dunarii, dupa aceasta epoch .' § ima
ale s in Transilvania *Niciodata, intre sfar§itul
al IV-lea §i al XIII-lea secol nu este
opulatie romans tedind in vechea Dade.
celui
vorba de
de
o
Aceasta tacere de zece veacuri este impresionant.1 *
1).
, ,
E adevarat ca o rnarturie formala nu e neaparat
recuzabila §i ca tacerea scriitorilor bizantini, r singurii de
care trebue sa tinem seama * poate fi datorita lipsei for de
gandul politic ascuns

care, dupa Hunfalvy
.
interes pentru o plebe saraca § itacuta ei rezervanduli
toata atentia cuceritorilor barbari, care ocupa
,
acest e tinuturi Spiri t cu totul obiectiv, autorul
succesi
a
inteles
al istoricilor unguri §i austriaci,
§ iRoessler au sustinu t ca Valahi
nu sunt autohtoni in Transilvania § ica ei au imigrat in
masa compacts
1) Op. cit., p. 282.
www.dacoromanica.ro
14 0 ENIGMA SI UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL
ROMAN
dupa cucerirea maghiara, care a colonizat o Tara pustie:
4 Trebue sa lasam la o parte ceea ce poate fi tendentios
in aceasta teorie. Chiar intemeiata din punct de vedere
istoric, ea nu ar fi mai puffin nejustificata din punct de
,, , .
vedere politic.
Nici un popor din Europ a n'a fost arza.t, de cand
lumea, pe pAmantu lpe care it ocupa in prezent Romanii
nu trebue sa cedeze Transilvania mai mutt cleat Englezii
Argumente le trebu e s a le cantarim

consideratie
Problema
de politica contemporand
,
Marea Britanie sau Ungurii valea Tisei pentru a se
eintoarce cei dintai in Germania sau ceilalt iin Siberia
fara nici o
n 2).
ffind astfel pusd §i bine chibzuita, istoricul
constata ca indicatiile argumentelo r de ordin linguisti
sunt hotarit con- trarii teoriei continuitatii. Vocabular
slay bogat in termeni bise-rice§ti § ide organizare de Stat,
roman c u metropola dela
relatiuni foarte vechi ale bisericii
Ohrida 2), prezenta cuvintelor albaneze in limba romans,
totul pare sa atarne in cumpana, in favoarea ipotezei
formarii poporului roman la Sudul Dundrii, intr'un mediu
,
balcanic. Acest mediu ar fi fost de asemenea mai favorabil
latinizarii cleat Dacia, nu indestul de romanizata § ifad
indoiala golita de populatia ei, dupd marea criza a
navalirilor
lirnb ii roman,
indepartate
poate explica
celor doud
,
barbare din secolul al 111-lea. Insa§ iunitate
care se afirma pans §i
ca macedo-roman a din
deca lprintr'o
gra-iuri, a
in dialecte a§a de
miaza-zi
poate catre secolul al X-lea *3).

nu se
despartire relativ recenta a
,
Trebue sa presupunem deci existenta a cloud ' migratiuni
una determinate de pardsirea Dacie i§ id e retragere
ultimilo r coloniti romani dincolo de Dunare, in cele
doua Dacii constituite de Au-relian in Moesia, dupa anul
271 ; cealaltd, in sens invers, efec-tuata de Valahli
ransdunAreni ca'tre miaza-noapte, fat% indoiala inainte
de secolul al X-lea, migratiune inceata §i progresiva, care
ar fi avut ca efect repopularea Transilvanie i, da r fara a
strabate Bulgaria dundreana §i Muntenia, lasata in
stapanirea ocupatiei slave
i)lbid., p. 283.
2) V. pentru aceasta mai departe, pp. 106 fi urm.
') Ia.., 287.
www.dacoromanica.ro
PAREREA ELLUI LOT ASUPRA ORIGINILOR POPORULU

ROMAN 15
si a navalirii Cumanilor. « A§ezarea « Valahilor n'a

putut sa inceapa cu Valahia moderns. Muntenia a fost
repopulata de catre Valahii coboriti din Carpati. Ceea ce
ne aduce Ia concluzia ca Valahii au trebuit sa ocupe
mai intai Transilvania, iar dace in aceasta regiune ei sunt
imigrati veniti din spre miaza-zi, au trecut neaparat marel
fluvin la vest de Portile de Fier. Data poate fi in mod
aproximativ determinate prin diferite consideratiuni. Daco-
romana era despartita de aromana, vorbita de catre
liro-romanii din Serbia si Croatia, incepand cu secolul
al X-lea, astfel incat concordantele linguistice existente
intre albaneza i daco-romans nu se gasesc in aromana.
Aceasta constatare ne duce la concluzia ca viitorii

Romani se despartisera de viitorii Morlahi Ia aceasta
«
epoca 1). De alts parte, rezulta 'impede, din marturiile
hrisoavelor regilor Ungariei si din cronica ruseasca zisa a
ui Nestor, ca. « Romanii erau in Transilvania Inca din
secolul al XI-lea, al X-lea sau chiar al IX -lea n.
Intr'un cuvant, d. Lot a adoptat in liniile sale
esentiale, dar cu o deosebire de trei sau patru secole, teoria
sustinuta mai recent de Alexandru Philippide in
voluminoasa sa lucrare asupra ori- girth' Romanilo
carte care este mai mult opera unui filolog decat a
unui istoric.
Nu to poti impiedica de a nu releva deosebirea dintre
cele doua migratiuni: una sprijinita pe un text precis
rezumatul lui Eu-tropius, privind regiuni delimitate de
geografia politica a impe-riului roman ; cealalta intemeiata
dimpotriva pe tacerea izvoarelor istorice, pe fapte de
ordin linguistic si urmand totusi un itinerar mai
complicat decat acel aratat de texte. E vorba inteadevar
de o adevarata calatorie in zig-zag a stramosilor
poporului roman. « Daco-ilirienii n ar fi strabatut inta
Banatul, ar fi ajuns in Transil- vania ii s'ar fi raspandit
de acolo, printr'o noua expansiune dela nord spre sud s
est, in Muntenia si in Moldova. Dintre toate natiunile
deprinse a calatori, Romanii, enigma si miracolul Evului
Mediu, ar detine astfel cu siguranta recordul
nestabilitatii teritoriale !
Pp. 288-89.
www.dacoromanica.ro
ROMAN
acestui
Dar
stu-
ar
eminentului autor al
insemna
diu,
sa
comenand
a
anticipam
de
inva- ziunilo r barbare e .
asupra concluziilor
pe acum pe cele ale
Problem a
fos t ata t de des discutata ,
ca ar fi de prisos sa Insiram
din nou o
parerile
imigrarii . bibliografie
contradictorii
Ceea ce
prea cunoscuta, sau sa rezumam
ale partizanilor
trebue
continuitatii
e ca aceasta a doua
retinu t
eorie, cu variante asupra carora ne propunem
evenim, ciastiga de cativa ani tot mai mult teren: ea a
sa
si ai
ost admisa In parte de 1nvdtati roman ca Philippide 1-a
,
atras pe un medievist de talia lui Fer- dinand Lot.
A aflat de sigur un rAsunet mai puternic in tarile
vecine Ro- manie ide astazi care n'au 1ncetat dela r'azbo
sa ridice reven-dicari tot mai vehemente Impotriva
tipulatiunilor teritoriale ale ultimelor tratate de pace si au
acut sa premearga revizionismului politic o adevarata
fensiva tinzand sa dovedeasca temeinicia
pretentiunilor for at sa denunte pe Romani ca pe ade-
varati uzurpatori ai unei situatii nemeritate gi
nedrepte, daca nu din punct de vedere strict ethic, cel
putin din acela al traditiei si al istoriei. Ceea ce trebue sa
demonstreze e ca poporul roman, singuru ldintre
popoarele europen e car e nu are istorie proprie pans la
sParsitu lEvulu iMediu
stabileasc
nu le-a ocupat
decat dela o
a
,
stapanire
in mersul
a
a ), nu
I
politic
era deloc indreptatit sa-si
a asupr a teritoriilo r pe care
1ntamplato r al pribegiilo r sale
data recent&
razboiului,
printr'o
cele mai
pace
marl drepturi
§ ica natiunile
nedreapta,
din lume
care au
sA-i cedeze
sa le reclame
fost silite la sfarsitul
aceste provincii
si sa le reia. De
, au
aceea, inainte de a analiza argumentele cartii recente a

d-lui Lot, cu totul strain
dupa cum o afirma de altfel el Insusi de aces
gen
,
de
pteocupari, trebue sa rezumam pe scurt diferitele puncte
de vedere
ale istoricilo r di n tarile vecine ca re sun t tot ide
acord in a
sustine teoria imigratie i, in cee a ce priveste originile
poporului
roman, pe teritoriul ce-1 ocupA asta'zi.
Ar insemna
analiza
aci lucrari mai vechi
nou; ma
sa
,
lungim fara folds acest studiu, daca
a cAror insirare nu ar aduce nimic

am
1) P. Mutafciev, Bulgares et Roumains dans l'histotre des pays

danublens, Sofia
1932, p. 279.
www.dacoromanica.ro PAREREA
D-LUI LOT ASUPRA ORIGINILOR POPORULUI ROMAN 17
voi multurn idec ic u marturi a lucrarilo r ma irecente

care pot fi considerate in acela§ itimp ca cel e ma
reprezentativ e ale pa-rerilor amintite mai sus §i care au
§i al problemelor . ,
totdeodata avantaju lde a ne arata punctul la care au a
uns cuno§tintele noastre §i stadiul actual at cercetarilor
Spr e a fi Tulsa in afara oricare
banuiel id e pared preconcepute fie chiar legitime voi
provoca desigur mirarea eventualilor mei preopinenti,
,
declarand ca iau deocamdata de bune aceste teorii,
ocotindu-le cu totul justificate prin examenul obiectiv
al izvoarelor §i verificate in intregim e prin studiu latent
al faptelor
argumentele
riguros
§i al conditiunilor isto-rice; dar totdeodata,
egala .,
pentru a nu arata vre-o preferinta, trebue sa consider
§i concluziile
for deosebite de o valoare
necesar, inainte de a incepe
Va fi chiar
orice alts cercetare sa comparam aceste rezultate, si sa
,
coordonam ideile mai mult sau mai putin convergente.
Intreprind aceasta lucrar e cu atat mai mutt interes
cu cat
,
aceasta forma
1)
imi pare ca acest
§i nu
.
lucru n'a fost Inca facut
fara mQtiv
carora nu le-a convenit sa intruneasca intr'un singur
manunch iargument e patrunse de un spirit du§manos
natiuni ilor, spre a ajunge la
de catre istorici iroman
concluzii in-totdeauna
sub
defavorabile §i uneori injurioase, dupa mentalitatea §i
temperamentu ldiferitilo r autor i. Imipar e totu§ ic a est

o pre-gatire indispensabila a oricarui studiu obiectiv §i serios
al chestiunii atat de intunecoase 5i controversate a
originilor §i a alcatuirii istorice a poporului roman.
') V. pentru o revistA generalA a diferitelor ptreri A. S
cerdo ;eanu, Coast- deraiiuni asupra isioriei Romanilor In Evul Mediu,
Bucuresti, 1936, pp. 14 si urm. Lucarile analizate aci nu sunt
mentionate, afarA de acea a d-lui Mutafciev.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
TEORIA IMIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI
RECENTE
A tout seigneur
storici- lor
i romanesti
care se opun
,tout honneur; in primele randurl ale
ideii continuitatii
Dunarii si in Carpati, se afla
la Nordul
daco-romane
bine inteles Ungurii. Sunt desigur cei mai interesati sa

combats aceasta teza si n'au lipsit dela aceasta datorie.
Printr'o fericita Intamplare, vederile
maghiar e asupra aceste ichestiun iau fost
peal istorice
de curand
rezumate intr'un studiu de inteles general datorit d-lu iL ,
Tames'). Autoru la avut grija de a indica
hiar in introducere, nelasand
ndoiala asupra spiritului
sA
si scopulu iacestei
D. Tames a grupat elementele a ceeace ii place sa
enumeasca o a sinteza
planul
se strecoare nici o
lucrari
critics w in cinci capitole :

.
primu lconfine lamuriri celo r patru
generale asupra
..
amuri principale ale poporulu iroman, intre altele o
scurta privire asupra istoriei sale politice, urmarit
pans in zile]e noastre. Denumirile etnice indigen e ale
Romanilo r sunt puse inadins in vederea concluziunilor
referitoare la trecutul acestui popor
, . s et s
,
dan s l'histoir e d e la
,, . .
1) Romains Roman Roumain Dade Trajane
, ,
Archivum Europae Centro-Orientalis,
48-83 si 245-374. V si ca post-scriptum,
Hongrie Nouvelle Revue de Hongrie
de
I,
,
1935 pp. 1-96 si II, 1936, pp.
acelasi, Roumanie
XXXII, Iulie 1939 pp 22-28
D e lucdrile
Domanovszky
meu
du Sinai en
unu ial t exponen t al tezei maghiare Prof Al
ne vom ocupa cu alt prilej. V. deocamdat8 studiul
Les Venttien s dan s la me r Noir e a u XIV- e
1332-3 3 et la notion de latinitE,
et Recher- ches, XI, 1939, pp. 19-22.
slick
Acad. Roumaine,
.La politique
Etudes
www.dacoromanica.ro
TEORIA IMIGRATIUNII IN CATEVA lUCRARI RECENTE .
., ,.
19
Al doilea capitol ne spun e autoru l, est e unu ldi n cel

ma iim-portante ar tr ebui g asite c ontra-argumente
cceptabile.
Ace icare pentru a nu se obosi, vor renunta a le
balcanice ,
ombate § ivor continua sa creada in dezvoltarea limbi
roman primitive pe un teritoriu care, in afara de unele p
rovincii ale p eninsulei ar fi inglobat de
asemenea vechea Dacie Traiana, vor arata printr'o
asemenea atitudine dispretul for pentru once argu- mentare
§tiintifica. * Esentialul celui de al treilea capitol e ca 41 tre-
bue sublinia t de acum ca traditia savants care face pe
Romanii
,
din Transilvania coboritor idin coloni§ti ilui
Traian, adu§i in Dacia la inceputul celui de al doilea secol
al ere inoastre nu apare deck in secolul al XV -Iea §ia
n timpul Evului Mediu mai multi autori au considerat
.
cautate
.
pe Romani drept un popor venit din Orient * Autoru
ma iar e grij a s a ne anunt e a in al patrulea ca-pitol se
ocupa de argumentele pozitiv e § inegativ e car e tin d a
probeze a originea poporului §i
in tinuturile sud-dundrene
a
.
limbii
a
romane
A lcincilea
trebuesc
capito l§
ultimul este
singurul
con-sacrat
izvor medieval
notarului anonim al Regelui Bela,
care
cunoWe pe Romani in
Transilvania, in epoca cuceririi ma-ghiare * iar problema
intaietatii
intelege
elementulu iromanesc
intaietatea
in Tran-silvania
la navalirea
se
maghiara,
, ,
este expe- diata
«
in cateva pagini finale, scurte dar decisive 2).

Nu e vorba de a face aici analiza critics a
argumentelor filo-logulu iungur :ar insemna sa lungim la
nfinit aceste observatii. S'ar putea, de exemplu, sa
relevam contrazicerea intre primul ca-pitol, care afirma
ca in secolul al X-lea al erei noastre stramo0i Romanilor
traiau Inca in peninsula
vietii for pastore§ti
cardi-nale §i ea * e
balcanied
i-au impra§tia t
inteadevar
,
* dar ca migratiunile
spre toate punctele
de mirare sa-i vedem ocolind
Dacia
banuind
Dunarii au
,
Tra-
fost
iana,
regiunile
unde
teatrul
le ofereau toate
Carpatii
onditiunile cerute de viata for pastoreasca * 2 ), qi
treilea und e s e spun e n u ma iputin 'impede : chiar
ca muntoase situate
unei vieti pastore§ti
la
.
Nordul
neintrerupte
dela epoca
') Op. cit., I, p. 2-3.
s) Ibid., p. 5.
2*
www.dacoromanica.ro
20 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL
ROMAN
romara Vara la imigrarea Romani lor, continuitatea

eventuala a exercitarii acestei ocupatii nu ar implica')
numaidecat prezenta constants a pastorilor roman in
egiunile indicate *. Ceea ce era deci atat de uimitor la
inceputul lucrarii nu e decal firesc la capitolul al treilea,
evenindu-se totusi, ca o suprerna concesiune, la prima
Parere in cel urmator. S'ar putea de asemenea examina cu
mai multa atentie statisticele, pe baza carora autorul
considers ca a dovedit ca Romanii erau foarte putin
umerosi In Transil- vania in secolul al Mil-lea ca
populatia romaneasca nu s'a marit « prin salturi n decat
incepand din secolul al XVII-lea, in urma masi-velor imigrar
din Valahia. Ne e sa amintim relatiunea unui
de ajuns
martor obiectiv, calatorul german Conrad Jacob
Hildebrandt, din 1656-58, care socoteste pe « Valahi * nu
numai ca pe poporul cel mai numeros in tinuturile Oltului
si ale Muresului, dar si cel mai vechi, coboritor al
granicerilor romani ce-i drept dupa Germani, pe care
ii confuncla cu Dacii lui Decebal. Lata deci ca Inca din
veacul al XVII -Iea, vechimea Romanilor din Ardeal era
un fapt recunoscut 2). S'ar vedea de asemenea ca
faimosul hrisov din 1293 al Regelui Andrei al III-lea,
ultimul dintre Arpadieni, adresat capitolului din
Alba- lulia, care hotara sa se aseze la Szekes (Secareni)
toti Olahii care se gasesc pe mosiile senio-rilor, nu
este indestulator pentru a stabili intr'un mod atat de
categoric e vorba cel mult de cateva mii de
(,
uflete, pentru asezarea carora intinderea unei singure

proprietati era suficienta s. Ar fi usor de demonstrat ca
nu e vorba cu siguranta in acest document a ignorat de
stiinta romaneasca *, deck de Valahii dintr'o anumita
Ca e vorba intre altele de saizeci
.
regiune din Transilvania,
care au dreptul la scutirea de impozite asupra
de familii
unei pro-prietati a capitolului 9 Ca, mai mult, in aceeasi
epoca erau, in alte parti din Transilvania nobili valahi, d
care nu putea fi desigur
') 11, p. 69.
') V. Conr. J. Hildebrandt's Dreifache Schwedische G
esandtschaftsreise nach Siebenbiirgen, der Ukraine u. Constantinopel
,
ed. F. Babinger, Leiden, 1937, pp. 70-71.
Pasajul In alten Morosch s'ar putea citi mai degrabli In
Alt and Md-rosch In Olt si Mures.
www.dacoromanica.ro
TEORIA IMIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE
21
.
vorba sa fie scosi de pe p amanturile lor, spre a fi
ngraditi in hotarele stramte ale domeniului regal din
Szekes (Secareni) S'ar [Area de altfel ca nici textul exact
.
ce priveste
.
at diplomei nu indreptateste aceasta interpretare 3) Iar in
anacronismele Notarului Anonim, e
* fun d pentr u d Tama s tot atat de never°. simili ca si a
Vlah ii
Cumanii ,), in vremea asezarii Maghiarilo r la mar-ginile

Transilvanie i, s e poate usor intelege ca ambele
denumiri, deli apartin unei epoci mai recente se aplica
unor popoare de acelas inean idin timpurile mai vechi,
,
adica Dacoromanilor si Pecenegilo r 2 ). Da r toat e aceste
consideratiun ine-a r duce prea departe si ar constitui o
igresiune prea lunga 3),
Ne va fi de ajuns sa amintim aic idatele esentiale ale
tezei d-lui Tamas, care nu face de altfel decat sa rezume
sa.
sa
Dupa metoda . ,
lucrarile unei intregi seriide istoric iside filolog idin tara
pe care imi propun A o urmez trebu
admi t deocamdat a a are in totul dreptate si ca
concluziile sale sunt in intregime si ale noastre,
omanizarea , Daciei
de altfel superficiala ,
Sa presupunem deci ca ar fi demonstrat :
.1. Ca parasirea a fost integrala, ca
a aceste iprovinc
departat e a fos t cu totul nimicita de cane navalirile
,,
barbare din secolul al III-lea, ca ipoteza continuitat
roman in Dacia e cu totul fara temei.
2. Ca numele de Romanus pastrat de poporul roman
ca de-numire etnica, reprezinta intelesul Romaniei
carpatice.
unei romanitati bal-canice
3. Ca teoria continuitatii poporului

,
provinciale din secolul al IV-lea inteles pe care nu putea
sa-1 aiba in timpul lui Aurelian si care arata deci si mai
impede formarea iar nu
roman in
vechea Dacie Traiana e opera eruditilor Renasterii si ca.
in Evul Mediu misio-narii franciscan isi dominican
credeau pe Valahi coboriti din
,,
1) N. DrAganu L'anciennet e
d'apre s la toponymie l'onomastiqu , ,,
e t !'expansio n d u Peupl e Roumai
e et la langue Balcania I (1938 ), p
26 in rt,
urm.
') L. Tamas,
Despre
Archlyum Europae
. ,.
Centro-Orientalis,
Intelesu lnumelu id e Vlah l, v
II, p. 355
ma ideparte pp 62
si
si
urm.
') V. darea de seam& criticA
CLXXIX, pp. ,,
a d -Iu iP. Henry, Rev. historique, t.
226-27 si CLXXX (1937) pp 406 si urtn, reprodusa In
Revue de Transyl- vania, IV (1938), pp. 347-53,
www.dacoromanica.ro 22 o E
NIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN
, ,
unele tinuturi departate ale Asiei Centrale (confuzie de
altfel destul de evident:a cu Pecenegii §i Cumanii).
4. CA Romani ibalcanici amestecali cu Slavii, au
emigrat pro-gresiv urmanduli turmele nomade, in regiuni
ocupate altddata de imperiul roman, dar parasite cu
desavar§ire dupa secolul al III -lea § ica aceastA imigrar ea
avut loc cel mai devreme dupA secolul al X-lea, spre a
lasa Maghiarilor,care treceau Carpatii la sfar§itul secolulu
al DC-lea , prilej ul d e
vania regiun iin totul pustii §i de
a ocupa in Panonia
a
§i in Transil-
exercita astfel, Med
posibili-tate de contestare, jus primi occupantis.
decdt
5. Ca
un
generoasa
ca numai
nu erau in Transilvania,
num:d r neinsemna t de
dar im-prudenta initiativa
Valahi
a
,
in secolul al XIII-lea,
colonizat iprin
regilor arpadieni §
incepand din secolul al XVI-lea § ial XVII-lea l)
numarul for a crescut cu iuteald in urma imigrarilor
constante dela est §i sud, din regiunile dundrene, populate
de urmalii pastorilor balcanici, care se stabiliserd acolo
§i se inmuitiserd cu o repeziciune uimitoare.
Aceste ao data admise, nu ne rdmane decat sa
aflam aiurea patria adevArata a acestor neobositi cAlator
ai Evului Mediu §i sa delimitdm teritoriu lp e care s'a
format poporul roman, §tiut ffind ca nu trebue sa -i mai
AutAm originile in vechea Dacie Traiand.
De unde au venit Romanii, daca Transilvania le
este inter-zisa inainte de secolul al XI-lea §i al XII-lea ? Sunt
ei originari, cum i§i inchipuiau Wilhelm de Rubruck §i
Roger Bacon, din Asia sau mAca r din stepele Rusie
meridional
a cercetam
e ? Di n
carti mai vechi §i indeosebi

asupra regiunilor
aces t punt
Marii
.
de vedere
parerile istoricilor ru§i Ar trebui
scrierile
Negre, dna
unei
nu e decat logic
lui
sa citez aici
intamplarea
Filip Bruun
orespon- dente nu m'ar fi facut sa iau cuno§tinta de

planul unei lucrari privind tocmai aceste probleme §
datorita de altminteri unui cititor atent at lucrarilor lui
Bruun §i al izvoarelor sale. Spiritul acestui studiu este
a§a de asemandtor aceluia care inspira pe filologul
ungur, concluziil e sale prezinta un paralelism atat de
remarcabil
, , ., , .,
1 ) Un rezuma t al acestei teorii, In articolele lui E. Szasz,
Transylvania, Hun- garian Quarterly, II, 1936-37 pp 305-6 $ iL
Ottlik National peace In Tran-4ylvania ibid III (1937) pp. 296 $i

urm
www.dacoromanica.ro TEORIA
IMIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE 23
cu cele ale
Centro- Orientalis
propia
impatia for
pe
,
colaboratorilor
ace§ti
comuna
ca n'am
lui Archivum Europae
putut sa rezist ispitei de a
autori, atat de strans uniti prin
pentru poporul roman §i istoria
acestuia.
Cu prilejul
New-York,
,care
publicarii
Vicinei §i Cetatii Albe *1
Bromberg emi-grat
de atunci
unei lucrari recente
) am auzi t intaia data de d. Jacob
basarabean locuind
asupra
in apropiere
s'a facut cunoscut
note polemice la adresa Romaniei, in ziarele americane
prin cateva
«
de
In cele doud scrisor ifoarte lung ipe care a crezut

necesar sa mi le trimita, cu privire la aceasta carte, scrisori
pline de o eruditie cam dezordonata dar totu0
abundenta, imi facea cunoscu t un projec t, pe care de altfe
de atunci 1-a realizat; la data la care imi scria, lucrarea
,
era Inca in pregatire §i titlul sau provizoriu era
-Wallachi
,
Historical and toponymical notes on Dobrudja, Moldo
a an d Bessarabi a. Judecan d dupa o scrisoare de
18 pagini cu un scris marunt, era locul sa credem ca
onciziu-nea nu-i insuOrea caracteristica a acestu ierudit §
ca care va intreprinde publicarea studiulu isau va
revista
trebui rezerve un spatiu considerabil. De altfe lnu
sa-i
ne-am in§elat publicarea in doua numere ale reviste
Byzantio n a studiulu imentiona t ne-a indreptatit in totul
revederile 2).
1935
Dunarii
,De cativa
cu
ani, scria d. Bromberg
stu-diez documentele
inten- tiunea precisa,
istorice
o
la 3 Septemvrie
ale tarilor din campia
marturisesc, de a spulbera
pretentiunile
ecolul al XIX -le a 4
sub
accidental
pre-gatesc
stapanirea
e de
istorice
sa
ale
in
imprejurar i, unic
publicare
,
care se numqte
natiunii
roman sa asupra unui teritoriu
1918 datoritd
e in istorie
unei
a un ei lucra ri asup ra wzar ii Slavil

.
din
cazut
inlan- mini
In prezent
ate anul 550 dupa Is. Hr., dupd Iordanes §i Procopius, cu

divagatiuni nume-roase despre alte epoci §i alte izvoare
Voi arata ca tocmai Ba-sarabia e leaganul istoric al
Slavonitatii, adicd sala§ul ei in epoca care aceasta rasa
in
a fost numita pentru India oars cu numele
') Bucuresti, 1935, Universitatea din Iasi, Studil de istorle

generald, I.
') I. Bromberg, Toponymical and historical Miscellanies on medieval
Dobrudja, Bessarabia and Moldo- Wallachia, Bysantion XII, pp.
51-207 si XIII, pp. 9-72.
www.dacoromanica.ro 24 0
,
ENIGMA SI UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN
de Slavi care dupa aceea s'a inradacinat. Teza mea nu-i

cu totul noua, fiind atinsa de multi cercetarori, incepand cu
P. J. 8afaiik... *
La 17 Februarie 1936, d. Bromberg precizeaza

Principatul lui Drago§ era slay si chiar rusesc si deloc
romanesc (termenul * La Russie moldav e a e intrebuinta
de savantul meu
prieten, d. G. V. Vernadsky). E
mposibil de dovedit ca
Stefan cel Mare vorbea romanest
Dar e in afara de orice indoiala ca vorbea ruse§te a 1).
Cum toate aceste consideratii erau intovara§ite de
uncle co-mentari
iasupra unor chestiuni de istorie si
olitica contemporani, se va intelege lesne de ce nu am
rmat raporturile
Ma
,
mete epistolare
vo iros ti c u alt prile j asupra
. cu d Iacob Bromberg
valori iizvoarelo r s ima
ale s asupr a interpretar ii lor in
Dar daca trebue sa
, lucrarea
primim dinainte concluziile
.
facut-o pentru eminentul sau coleg dela Budapesta nu
catre rasarit trebue cautate originea poporului roman §i
leaganul migratiunilo r sale Daca Transilvani a a fost
d-lui Bromberg.
sale, cum am
ocupata de Unguri cu mult inaintea sosirii Valahilor, iar

sunt rezervate Slavilo r, nu ne
Basarabia §i chiar Moldova
ramane decat sa trecem Dunarea 5i sa ne indreptam
cercetarile
mperiu
inaintea
aceasta
. spre
balcanic
peninsula balcanica. De altfel
al Vlahilor
intemeieri iprincipatelo
trebue
si al Bulgarilor,
nu a
r dunaren e ? Dar pentru

sa recurgem la istorici ibulgar i, s iin
fost
cu
un
mult
primul rand
Se stie
,, la eru-ditia d-lui P. Mutafciev 2).
ca istoricu lbulgar cu acest nume a
intreprins intr'o lucrare publicata acum zece an iin limba s
parinteasca iar mai tar-ziu intr'o redactare franceza
revazuta, indreptata §i, mi se spune, mult indulcita o ,
critics vehementa a lucrarilor d-lui lorga asupra istorie
Evulu iMediu bizantin si balcanic. Nu
urmarim in toate detaliile acestei polemic i;aceasta
ne-ar duce de asemenea prea departe Scopul lucrari .
avem intentia sa-1
.
este de altfel absolut
1) Regasim aceste tendinte, intr'o forma nu mai putin agresiva, in
.
studiul publi-cat in Byzantion. Cf XII, pp. 18485 in n., p. 205 si mai ales
finalul, XIII, pp. 68-69.
Adaug ci Id G. Vernadsky nu admite deloc aceast 6 SOlikrizare

dupl cum mi-a comunicat
') Bulgares et Rournains .
la timp.
Sofia, 1932,
www.dacoromanica.ro TEORIA
IMIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE 25
identic cu acela al studiilor pe care le-am examina t ma

sus; Ro-mani in'au locuit niciodata, la inceputul Evului
Mediu, regiunile pe care le ocupd in prezent, §i ma iale
n'au stat niciodata in pro-vinciile care ar putea se fie un
obiect de litigiu din punct de vedere bulgar.
a Numele romanesc al Dunarii este desigu r ce
ma ibund dovad d ca poporu lroman s'a format in
inuturi departate de marele fluviu :Romftni in'au aparut
in vecinatatea sa decftt atunci cand cele cloud malur iC
chia r regiun ima idepartate in interior erau locuite de
.,
Slavi, dela care ei i-au invatat numele
populatie romanizata
Vechea
a Muntenie ioccidentale actuale
(am vazut ca in Munteni a oriental d n'a exista t niciodata)
a Transilvaniei a Moesie i§ ia Scitiei Minore a fost
mprAViata ai nimicita in vre-mea migratiunilor Urmele .
sale neinsemnat e s'au contopit §i au disparut in mijlocu
barbarilor care le-au urmat in tarile dunarene; acest proces
de asimilare ii exterminar e a fost incheiat de Slavi. In
epoca slavo-bulgard primitiva. se poate afirma cu
ertitu-dine nu *s e of la populati e roman s in regiunile
limitrofe ale Dundrii 4 1).
in
Nu
,,
e
special
protobulgare
Dar mai mult
vorba, in nici
de
car e au
Dobrogea ,
un caz,
unde
de Bulgaria Dunareand
se amintesc
fost regasite nand la malu lDundrii
Inca, nu sunt Va-lahi nici
ceta(ile
in Bulgaria
occidental's in aceea a regatului lui Samuil § ia fiilor
locuia
noastre
in regiunile unde ii gasim §i in
,
sai: a In secolu lal XI-lea grosul Valahilor balcanici
zilele
Tesalia §i munti ivecini catr e Epi r § ihotarul
,
Macedoniei de Sud-Vest.
.
In Macedonia chiar atunc
ca ¢i acum nu se gaseau cleat sate valahe risipite sau
chiar caravane nomade 2) Nu se and sau prea
putin in at doilea
sane§tilor, unde totu§i
Imperiu bulgar, acela
cunoteau decftt pe li Blac et It Commain A cauta in

aceste regiuni urmele istorice ale Valahilor
noud nesocotinta a imperialismului
., ,
cronicari icruciate i a patra nu
al
nu-i decat
ro-manesc care
o
dupe
ce 'i -a isprAvi t cuceririle spre miazd-noapte,
') Op. cit., pp. 135-36.

') Ibid., p. 209.
www.dacoromanica.ro
ROMAN
pregate§t e o noua
catre sud. D. Mutafciev
chipul cel mai categoric
expansiune ,nu mai putin nedreapta
o afirma cu tot dinadinsul in
1).
,
, ,
A urma o discutie inceputa in acest spirit ar insemna
sa ajungem la violente de limbaj. Nu acesta este scopul
nostru, si daca am citat parerile d -Iui Mutafciev am
facut-o
. pentruca ele reprezinta cu siguranta,

expresiunea cea mai categoric& § icea mai vehement a
until punc t do veder e p e care- Iimpart4esc
ipoteza formarii poporului roman in Muntenia

§i alti
istorici bulgari. Desigur ca §i ei inlatura cu aceea§i energie
§i in
Bulgaria, ca §i Un- gurii pe aceea a continuitatii
daco-romane in Transilvania sau unii Ru§ ipe aceea a
prezentei Romani lor in Moldova §i in Basarabia, in Evul
Mediu. Unde se gase5te atunci aceasta regiune misterioasa
a noastre ? De unde s'a ivit acest popor, devenit pe
obar§iei
nea§teptate a§a de numeros, incat a cotropit locurile
uturor vecinilor sai, Para sa tin& seams de titlurile lor
egitime de proprietate si de prioritate ? Intrebare a a fos
puss chiar d-lui Muftaciev de catre d. P. P. Panaitescu 2
intr'un studiu critic aparu t acum cativa ani, iar istoricul
bulgar i-a raspuns in editia franceza a lucrarii sale.
Sunt gata,
cuvinte, socotind
spune el, sa-i satisfac
sa-m idezvol t parere a pe
curiozitatea
altadat larg ,
in cateva
.
§iin alts parte. Consider Ca leagan primitiv alRomanilor
regiunile partii de Vest a peninsule iBalcanic e, m ai exa
ce le situat e dincol o de Kota- rel e de nord-ves t al
Macedonie i, catr e Serbi a de sud, Herze- govina
parte din Muntenegru §i Bosnia de sud. Impra§tiate in
o ,
aceasta vasta regiune muntoasa, elementele romane au
supravietui t epoci iincursiunilo r barbar e § iau gasit
,,
aici un refugiu. De acolo o parte din Romani s'au
raspandit catre sud, unde au ajuns la Pind § iin Tesalia
alti icatre nord de-a-curmezipl zonelor muntoase dintre
Bulgaria actuala §i Serbia §i de acolo catre Tran- silvania
Pentru aces t motiv in regiunile mentionate mai mult ,
cleat in oricare alts parte ap eninsulei, urmele
nomenclaturii topo-
') Ibid., p. 281.

') Les relations bulgaro-roumaines au Moyen Age, Revista
Aromdneasca, I, 1929, pp. 9 §i urm.
www.dacoromanica.ro
TEORIA IMIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE
27
grafice romane§ ti (§ in u roman) au fost pastrate. In

aceasta re-giune Valahii erau vecini apropiati ai
Albanezilor, ceea ce
ale celor doua limbi
pe
explica
1).
.
numeroasel
Iata o afirmatie limpede Daca aruncam o privire

harts putem sa constatam ca regiunea care e harazita
e element e comun
aproape teritoriului
.
ca patrie de ori-gine poporulu iroman corespunde
Iugosla-viei actuate, exceptand
Croatia §i Slovenia Nu am avut posibilitatea sa cunosc
In aceasta privinta parerea istoricilor iugoslavi 0 nu a§
.
utea spune d aca a ceasta teorie, de altfel interesanta, a
d-lui Mutafciev a fost comentata la Belgrad sau la
Zagreb Dar in lipsa de dari de seams sau de lucrari mai
,
ecente, i-am putea
categorica a acelui
fost Constantin Jireek:
Tinuturil e situate
opune aceasta declarati e nu mai putin
maestru al studiilor balcanice care a
intre muntii stanco§i ai

,
Muntenegrului, regiunile invecinate §i afluentii
,
Moravei
sunt patria cea mai veche § ima iconstants a poporului
sorb. E o regiune muntoasa, racoroasa §isaraca la ves t o
regiune carstica l a est munti im-paduri0 cu pa§uni
lpestre, proprii pentru cre§terea vitelor, care nu puteau
,
atrage mut t pe cuceritor i. Da r e a infati§ a de cand
lumea toate conditiunile necesare vietii pastore§ti.
Pozitiunea tarii era prielnica dezvoltarii unui popor
viguros, expansiv §i razboinic, care putea sa se apere in
ontra atacurilor popoarelor straine, in muntii sai §i voile
sale intarite de natura, dar
sa
spre
is ofensiva
voile dela
spre
sud § idela
care avea
campiile
est . de ase-menea
de-a-lungul
Conditiunile
obiceiu
Adria-ticei
naturale
si
au
deter-minat
egiuni
campiei , aici
muntoase
despopulat
un plus
puteau
e de
de populatie,
sa-1 reverse
pe care aceste
in
lid-valirile istorice
tinuturile
n 2).
R Centrul tarii ,
sarbe§ti adaoga Stoian Novakovi6 a ,
fost format de valea Limei, unul din principalii afluent
meridional iai Drinei. Trebue adaogata aici valea Iba-
.,
rului §i cursul superior at Moravei occidentale Tara putin ..
.
intinsa,
,
1) Op cit. pp. 326-27. AceastS teorie nu e nouA 0 regAsim In
oarecare mAsur A in Histolr e d e la longu e roumain ea lui0 Densusianu
ca si In lucrdrile unor slavisti Ina de la Miklosich. V. I. Blrbulescu,
'Individuallte de la longue roumaine et ses elements slaves anclens
Arhiva, XLIV, 1937, pp. 26-27.
') C. Jiretek, Geschlchte der Serben, I, p. 9.
www.dacoromanica.ro
28 0 ENIGMA g UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL
ROMAN
formats din poalele §i cele mai Matte podiwri ale unui

masiv, care e socotit printre cele mai inalte ale
eninsulei. Ape le acestei re-giuni coboara catre Sava,
Dunare
Insa§i,
. ..
§i Adriatica
spre a
E un tinut hotarit de natura
deven ilocu lde na§ter e al unei rase a 9.
Daca se admite, de alta parte, impreuna cu acela0. Jireeek
,ca a§ezarea Iugoslavilo r in aceste regiun iera cu

desavaqire in-cheiata catre jumAtate a secolulu ia lVII-le a 2
e § ima igreu de-a impaca acest e clou d tez e, ma iale
dat a Romani in'au patruns la nordul Dunarii, inaintea
secolului al X-lea sau al XI-lea. Aceea0 regiun e n' a putu
fi in acel* timp leaganul istoric a doua natiun i§ia
doua limbi diferite, una slava §i alta latina.
In fine, sA mai adaogam la toate aceste ipoteze
,
privitoare Ia originile Romanilor §i
,
a§ezaril e for la
nordul Dunarii, teoria recenta a unui invatat grec, ' d.
,.
Keramopulos cu specials privire la Aromani sau
Cutovalahi cum iinumqte in titlul insu§i al co- municarii
sale 3) Spre deosebire insa de cercetatorii amintiti mai
sus d. Keramopulo s nu numa ica nu admite nici o
,
emigrate a Romanilor din Dacia in provinciile balcanice,
dar socote§te ca nu poate fi nici o legatura de sange sau
de origine etnica intre Dacii romanizali de pe teritoriul
peninsulei
., ,
Romaniei de astazi, § ielementele romanizat e din sudul
rezulta t a lunui proces istoric cu totul
deosebit Cu alte cuvinte n'ar exista intre limba romans
§i dialectu laroman o apropiere mare
, ,
mai decat intre
limbile romanice
deosebite ale Europei apusene:
franceza, italiana, spaniola, Romanii din nordul Dunarii
hind Daci care §j-au insuOt vorbirea latina iar Aromanii:
Greci i-au pierdu t limba ap cum 0-0 pierduser
care
in vremurile modern e unele ramuri ale elenis- mulu idin
Asia Mica. La aceasta se mai adaoga unele conside-
ratiuni ciudate
cuvantul
asupra numelui de a Vlah a ,
apropiat de
') S. Novakovi6, Les p robMmes serbes, Arch. f. slay. Philologie,

XXXIII (1911) p. 441.
' ) Ibid.,p. 100 ;cf. S. Novakovi6, op. cit., p. 440: 41 La fin du VIII-e
et le com- mencemen t du IX-e siecle peuven t etre déjà consideres
comme l'epoque de Ia cristallisation I.
') Que sons ' les Koutgovalague s? Un probleme ethnologigue
communication faite A l'AcaciAmie d'AthAnes, I, Message r d'iltkengs,
no. 5193-5200, Ian. 1939.
www.dacoromanica.ro
,, ,
TEORIA /MIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE
29
arabo-semi t fellah
Oran,
Aromani
mun-citor
,care
al pamantului,
inseamna
dupa
si astazi
cum
in Egipe
denumirea
pe care si-n dau Vlahii balcanici, n'ar avea un
de »
inteles etnic, ci ar reprezenta doar amintirea cetatenie
imperiulu iroman din care au facut parte 1). Pe cand
deci istoricii maghiari si bulgari ne contesta teritoriul
colegu lfor grec ne anexeaza populatia, lipsind poporul
roman de intreaga sa ramura meridionala,
ransdunareana.
Nu
rgumentari,
convingatoare
Iorga
voi
nu e o
. reveni
care,
asupra
precum se vede ,
amanuntelor
nu e
0 citatie din lucrarea mai veche a d-lui
dovada hotaritoare a deosebirii radicale
acestei
prea
intre limba Aromanilor si aceea a Dacoromanilor, pe care

dimpotriv a toti specialisti ifilologie isi linguistice ile
considers ca ramuri apropiate ale aceleias ilimb i. D
Keramopulo s are de altfel grija de-a recunoaste lipsa sa de
competenta in aceasta materie, pe care o vadeste in
de-ajuns
staruinta ,
necunoasterea termenilor pastoresti, insirat ila
sfarsitu lcomunicari i. $icum s'ar putea socoti admi-sibila
inteadeva r ma imult decat miraculoasa ,a
sta.-jerilor asezat ide Romani in secolu lal II-lea in. de
,
Hr., dupa cu-cerirea Macedonie i, di n car e ar cobori, in
aceleasi localitati si in aceleasi regiuni Vlahi ide astaz i
In peninsula balcanica stra-batuta in decursul veacurilor
de nenumarate miscar ide popu-latii, o asemenea dainuire
,
e de necrezut 2).
De altfel, fara a mai aminti de izvoarele bizantine
a
pe
Vlahilor ,
cunoscute, Kekaumenes sau Kinnamos, care pomenesc din
secolul at XI-lea si at XII-lea obarsia dinspre miaza-noapt
ma voi mar-gini sa
Romanii din Balcani, doua texte medievale
amintesc aci in,, ce
din
priveste
care ce
puti n
Cel dintai
dela 1308
at
,
doile a nu a fost Inca folosit de istoricii nostri.
e cunoscuta descriere a dominicanului francez
care ne arata a intre Machedonia, Achaia si
Tesalia
parasit
Maghiarilor
» poporu lfoart e numeros
pasunile Romanilor
3). Al doilea este Libellu
, , numi t Blazi
din Ungaria, dupa navalirea
s d e Notiti a
care a
Orbi s a
altui dominican, arhie-
1) Idem.
') V. in aceastit privinti ritspunsul d -Iui Th. Capidan, L'origine

des Machin- Roumains, Bucarest, 1939, p. 26.
') V. mai jos, p. 46.
www.dacoromanica.ro
10 O ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL
, , ,, .
ROMAN
piscopu lloan de Sultanyeh in Persia trimi s in apus

de Timur Lenk invingatoru llu iBaiazid in 1405 In
peninsula balcanica, in afara de Sarbi, el nu cunoaVe in
Macedonia decat pe Vulgar!, care insa sunt coboritorii
colonistilor roman i$ iic itrag numele din «limba vulgar
etimologi e e fantezista
de-a vedea
Aromanilor,
confuzia
desigur mult
,
roman s. Eise laud' s a fi Roman isi arata prin limba ce o
vorbesc a fi ca gi Romanii * 1). Este evident ca aceasta
da r nu e mai putin interesant
intre numele
Bulgarilor
mai numeros is imai
si limba
, ,
raspanditi in aceste regiuni cleat in zilele noastre 2).
Facand insa abstractie de aceasta ipoteza a fostului
presedinte al Academie idin Atena care e inca ma igreu
de admis cleat de combatut enigm a amine intreaga, ca
§i intrebare a pe care o ridica in mod firesc: de unde
au venit atunci Romanii ? Sa fie un caz de generatie
spontana in zorii timpurilor moderne ? Enigma ramane
intreaga §i concordanta tuturor acestor pareri autorizate,
care ne obliga sa cautam originea Romanilor din Evul
Mediu
aceasta
pretutindeni,
concluzie
in )afara
para-doxala
de Romania,
dar evident:a ,
ajunge
c a aces
popo r care n'are istorie, nu are nici origin, nici patrie.
Ar fi intr'adevar de desnadajduit, daca n'ar fi mai
la
degrabd de ras. Ori trebue sa revenim, dupa un secol, la

cele
popor
ce spunea
Iasi, Mihail
dusman
necunoscuta,
in lectia
Kogalniceanu
ne-ar putea
numele
sa de deschidere
:
zice:
«
tau nu-ti apartine
Neavan d istorie
« Originea to este
mai putin
,
la Academia
,
din
fiecare
pamantul pe
, ,
care locuesti *. Si intr'adevar toate aceste
cuvinte ni s'au spus de catre strain, au negat originea
noastra pamantu ln is'a sfasiat drepturil e n is'au
calca t in pi-cioare, numai pentruca n'am avut constiinta
nationalitatii noastre, numai pentruca n'am avut pe ce sa
ne intemeiem s isa ne aparam drepturile. a Aceasta
protestare dramatic s din 184 3 sa fie oare indreptatita
si in 1939 ?
') Dr. Anton Kern, Der MMus d e Notitia Orbis Johannes III
de Galoni- jontlbus 7) 0. P. Erzbischofs von Sultanyeh, Archivum FF
Praedicatorum, VIII (1938), pp. 102-103.
9 V. G. Murnu, L es R oumains d e la Buigarle medlevale, Balcania, I
(1938), p.11.
www.dacoromanica.ro
TEORIA IMIGRATJUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE
31
In once caz,
tuturor autorilor
trebue constatat ,
ca daci se da dreptate
care contests continuitate a poporulu
roman pe teritoriul sau, fara a vddi vre-o preferinta
pentru unul sau altul, se ajunge cu toata buna credinta la
ea mai absurd& din concluzii. Daca am incercat sa
tabilim aceste apropieri $i concordante,
, ,
este pentru a
arata, o data mai mutt, ca n'am putea adopta aceste teorii
fard un examen critic, cu atat mai necesar cu cat sunt
inspirate de sentiment e dusmdnoas e natiun ii roman s
spititi
,,
ca autorii for nu se feresc de a le da pe fata. Dacd am fi
sa acuzam scoala istorica romaneasc a de
interpretari tendentioase pentru a sluji scopuri patriotice,
chestiuni ,. , ,
ar trebui sa facem cel putin aceleasi rezerve pen-tru istoricii
gi filologii %arilo r vecine care urmaresc studiul acestor
intr'un spiri t cu totul altul decat acel
tiintific 1) Ei acorda inteadevdr cea ma imare
importanti litere iunor anumite documente si unor
anumite
dovadd
opune texte
vietii si
,,
e
relatii,
rezultatul
fard
fara
a
sa vada totusi
final al cercetarilor
seama de conditiile generale ale
tine
de dezvoltare a istorica ne departeaz a de
realitate aproape tot atat, dna nu mai mult, ca o citire
,.
ai cea mai buna
lor ca a ne
gresita sau o interpretare im-perfecta Vom incerca sa

aplicam aici studiului acestei probleme, o metoda diferita.
') Se
,
va
crArile recente
vedea, din p asajele
ale d-lor E. Gamillscheg ,.
ce l e r eproducem
C Patsch s iW von
Wartburg ca t de mult se depar- teazA vederile gimetodele istoricilor gi
filologilor germani de asemenea procedee.
mai j
.
os, d in l
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
ORIGINILE POPORULUI ROMAN.
Evacuarea Daciei
Punctul de plecare al marii controverse despre originea

Roma,nilor este, desigur , chestiunea cuceriri iromane a
Daciei §i
Se tie
a eva-cuarii
ca dupa
nimicirea regatului dac,
timp relatii comerciale
,
sale in 271, din ofdinul lui Aurelian.
raz-boiul victorios al lui Traian §i
noua provincie care avea de mult
destul de intinse cu imperiul,
deveni o regiune de colonizare ex tow orbe Romano. A
fost desigur,
Transilvania,
monetar 1),
In urma exploatArii minelor din
care au adus imperiului un insemnat spor
un adevarat gold rush catre noile cetali o ,
migratie a§a de numeroasa, Inca Adrian, care se &idea
,, ,
u n m oment d at s A evacueze acest post inaintat al
tapanirii romane, pentru motive strategice a trebui t sa
renunte la acest proiect spr e a nu rasa in voia barba-
rilor marele numA r de coloniV icar e se stabiliser
,
acolo din timpul domnie ipredecesorulu isau 2). Abia cu
un veac §i jumaa tate mai tarziu, dupd marea criza a
secolului al III-lea, Aurelian a fost nevoit sa procedeze la
aceastd mic§orare a frontului ame-nintat de cAtre navalitori
§i sa a§eze linia de apArare a imperiului la Dunare.
Daca povestirea lui Vopiscus, biograful a istoriei
Auguste
Eutropius
d. Lot, a
,,
a inspira putina incredere rezumatu
care e probabil izvorul, este categoric §i
deasupra ori-
, , llu
dupd
vue sot
,
') J. Carcopino, Points de l'imperiatisme romain, Paris,
.. . , ,
1934, p. 72.
') C. Patsch, Beitrdge zur Vtilkerkunde von Slidosteuropa II,
Sitzungsber. d. Akad d Wiss Wien XXVII, 1925 pp. 208 si urm.

Pentru discutii mai recente, cf. 'Jamas, op. cit., I, pp. 72 si urm.
www.dacoromanica.ro
ORIGINILE POPORGLUI ROMAN: EVACUAREA DACIEI
33
carei banuieli *. Se poate city acolo :

pustiite, (Aurelian )a
evacuat provincia Daciei
desnadajduind de a o mai putea pastra si a stabilit in
Moesia Mijlocie pe Rornanii pe care ii aduse din orase si
,
Iliria si Moesia fiind
din sate si numi aceasta Moesie Mijlocie, Dacia; ea
desparte
manos
sublato
astazi cele doua M oesii *
,. .1). Abductosque
ex urbibus et agris Daciae, spune Eutropius ;
exer- citu et provincialibus scrie Vopiscus Aceste
texte sunt desigur categorice. Inscriptiile romane aflate
in Dacia nu tree peste anii 255-258 Dup a 256 e lamuri
Ro-
a nu s'a mai batut aci moneta 2). In adevar, dupa

dezastrul suferit de catre armatele imperiale, In lupta cu
.
Go(ii, la Abrittus in Moesia, unde imparatul Decius
si-a gasit moartea in 251, Dacia nu mai putea fi pastrata
din punct de vedere militar Chiar daca n'ar fi fost asa de
mperioasa, dupa cum afirrna unii istorici, actiunea
imparatulu iAurelian n'a fost mai putin necesard 8) Cele . .,
clou d legiun icantonate in Transilvania dupa cucerire a
XIII-a Gemina si a V-a Macedonica, riscau in fiecare
clips sa se gaseasca parasite in mijlocul barbarilor, care
pustiau in lung si in Iat peninsula bakanica
desigur mult mai greu sa apreciezi numarul exact al
ocuitorilor provinciei care au urmat plecarea armatelor
Este .
qi a functionarilor.
Pentru d. Homo, biograful atat de constiincio s a
Rufus ,
lui Aure- lian, a expresiunile provinciale s (vit a Aureliani
spre deosebire de annata, populi (ibid.) Roman
(Eutropius Festus), avOecg mai yvvalkeg
(Synkellos ) se aplica intreg ii popula( ii urban e s iru- rale *
(abduct iex urbibu s e t agris populi ) 4 ). Da r cum poi
sa-i stabilest inumarul ? Parva n socote a in jurul unui
milion popula(ia Daciei in momentul evacuarii luand o
medie de zece locuitori pe kilometru
conchidea ca deplasarea unei mace
patrat, ti
,
,
') Op. cit., p. 281
') V. si V. Christescu, Istoria militard a Daciei romane, Bucuresti
,. .
1937 p. 96 gi urm. E de notat cA aces t fapt nu a fost Intotdeauna
socotit, pentru alte pro - vincii, ca o dovacil absolutA a evacuAri ifor de

cAtr e Romani V pentru Britania la inceputul secolului al V-lea, R. G.
Collingwood Roman Britain, An economic survey of ancient Rome,
Baltimore, 1937, III, p. 63.

1) V. si lucrarea d-lui V. Motogna, Navalirea Gofilor In imperlul
roman $i pardsirea Daciei, extras din Anuarul Liceulul A. Muresanu
din DeJ, 1936-37.

') L. Homo, Essai sur le regne de l'empereur Aurelian, p. 316 in n.
www.dacoromanica.ro 34 0 ENIGMA $1 UN
MIRACOL INEORICi POPORUL ROMAN
ark de considerabile trebue sa fi fost anevoioasa, claci

nu impo-
sibila 1). Istoric ii ungur isun t de parere ca pustiirile
suferite de
Dacia in urma invaziunilor
aceasta cifra
barbare rind sa reduca
,
la doul sau trei sute de mii 5) ceea ce ar fi ma iupr de
proportie
de dose 3) .
inchipuit intr'o regiune in care migratiunile
erau destul
Trebue sa
in aceasta
marturisim ca aceste ipoteze ne

par lipsite
,,
deopotrivi de once certitudine.
Multi istorici printre care § id Homo, au fost ispititi
sa inter-
preteze aceste texte sau dupa expresia lui Renan, sa le s
.
olicite :
Intreaga .populatie care trlia in apropierea taberelor
:
.
egionare
familiile de soldati, veterani retra§i din serviciu,
negustori, etc.,
au urmat armata pe malul drept al Dunarii Dar au
trebuit sa ramana prin sate un Insemnat num'ar de
echi locuitori, care tealau in buns intelegere cu Gotii §i
nu aveau nici un interes sa parasease a provinci a. D
altfe lo evacuar e complet a ar fi fost desigu r imposibir
d e inraptui t, far a u n nou razboi; Gotii nu s'ar fi
inpacat cu p lecarea Intregii populatii civile. Daca"
aceasta se impaca cu noul regim, Aurelian nu
populatie
avea nici un motiv sa se arite mai intransigent cleat ea g
4). Acest argument are va-. loarea sa; s'a recunoscut mai
pe urma ca aceasta populatie nu avea nic iun intere s sa
treaca Dun'area, pentru a se a§eza pe malul drept, In
regiuni nu mai putin pustiite de trecerea Gotilor si a
Sarmatilor ca acele pe care trebuia sa le paraseasca
,
qi
unde ,ar fi gasit, in afar% de aceste primejdii pe perceptorul
roman, executor nemilos al unei fiscalitat ito t ma
apasatoare 5 ). N u a r fi nici pri-mul, nici singuru lcaz a
unei inteleger iintre provincialii romani, ruinati de
cheltuielile militare ale imperiului, §i cuceritorii barbari
1) Ince; uturile vietli romane

la gurile Dundril, p. 8.
' ) L. Tamils, op. p. 81 §i urm.
cit., I,
') Ar fi d e a steptat s a s e g aseasci u rme m ai n umeroase ale
opulatiei ro-mane din Dacia trecute dincolo de Dunare. Avem, ce-i
drept, originea s trans- dunareana a mamei Imparatului Galeriu (v
mai departs, p. 91), sau o diploma militant din Dacia aflata la
Palatovo, Ulna. Dupnica, In Bulgaria (D. Detschew, Ein neues
Militardiplom aus Dacia Porolissensis, KIM, XXX (1937), pp. 185-99),
dar, cel putin deocamdata, nu a mull.
') L. Homo, op. cit., pp. 316-17.
') Const. C. Giurescu, Istoria Romeinilor, I, ed. a 2-a, p. 166.
www.dacoromanica.ro
ORIGINILE POPORULUI ROMAN: EVACUAREA DACIEI
35
fericiti de a exploata mai usor, in folosul lor, veniturile
muncii bastinasilor.
Dintr'o vreme putin mai tarzie, sunt In aceasta
privinta doua marturii categorice: una din apus, sfatul dat
de Avidius lui Clovis, regele Francilor, sub zidurile
orasului Avignon, pe care-I asedia: a De ce sa stai cu o
armata in fata locului intarit, ocupat de vraj-mas ?
Pustiesti ogoarele, pasunile, tii \dile si maslinii,
distrugi toate roadele pamantului si totusi h faci prea
putin tau. Trimite-i mai degraba solie si impune-i sa-ti
plateasca tribut in fiecare an, pentru ca astfel Sara to sa
fie la adapost si sa stapanesti in veci pe acei ce-1 platesc
*1).
Iar cealalta, dela sfarsitul secolului al VI-lea, din
regiunea bakanica si dunareand: r Romanii au fost din
nou atacati de popoarele afurisitilor barbari cu parul
despletit, ce se numesc Avari, care s'au pus in miscare
si au inaintat dinspre rasarit, $i de poporul apusean al
Sclavonilor si de altii numiti Longobarzi. Acestia erau
sub stapanirea Khaganului, regele Avarilor. Ei au mers
sa asedieze doua orase ale Romanilor si alte cetati. E
au spus locuitorilor: r Ie§iti, semanati si secera(i; nu
vom lua dela voi decat jumatate din bir *2).
Se cunoaste din via(a Sf. Severin, scrisa de Eugippius
ordinul dat in 488 r tuturor Romanilor * de a parasi
Noiicul (adica Ba-varia din Sudul Dunarii) pentru a se
refugia in Italia; el n'a irn- piedicat totusi pe aceeasi
Romani de a ramanea in Nordul Alpilor a pand catre
secolul al IX-lea, cel putin *8). Si era vorba acolo, in
plina regiune germanica, de o cu siguranta mai
popula(ie
putin numeroasa, la fel de sdraca cu
si fara indoiala
aceea a Daciei. La acest exemplu, pe care I-a invoca
intr'o comunicare la Insti- tutul Frantei, d. Iorga a
daogat de curand exemplul Britaniei, unde dupa parerea
unui istoric englez, civiliza(ia a disparut dupa
1) Greg
L. II, 52,
') Mich.
p.
. , ,. . .
de Tours
95.
Syrianul,
Opera Mon Germ His t. SS Rer. Merovin
X, 21. Cf. L. Hauptmann, Les rapports

g.
des
Byzantins avec les Slaves et les Avares pendant la seconde mould du V!-e
slecle, Byzantlon, IV, p. 157.
') F. Lot, op. cit., ibid.
3*
ENIGMA SI UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL
retragerea legiunilo r, da r rasa a ramas 1) Nu e poate

inutil de a reaminti a nu s 'ar p utea c ompara c
olonizarea romana §i influenta ei in aceasta provincie
. ROMAN
insulara din extremu lnord, cu aceea a Daciei, atat de

nfloritoare, dupa Eutropius, Inca din vremea lui Adrian.
Popula(i a rural d par e sa fi lost mai putin atinsa
de aceste evenimente,
., ..
din mai multe pricini.
apropierea primejdiei, ea avea obiceiu lde a fugi, cu
vitele sale, etc. in refugii pe care §i le crease adeseori
din epoca preromana prin paduri sau prin mla§tini dar
La
,,
,
mai ales pe varful muntilor cu ajutorul stalpilor sau
al unor ingradituri construite in forma de metereze,
ziduri, §anturi garduri, baricade §i obstacole de toate
noii , ,,
felurile. Populatia rurala
stapani Germanii
constituia ce lputin pentru
un importan t veni t §
.
intr'adevar ea n'a fost nevoita sa munceasca mai greu
pentru ei, deck mai Inainte pentru cdpeteniile ei romane.
,,, ,
Ei nu aveau nici un folds sä se lipseasca de meseria§i
,.
care in targu§oar e § ima iale s in orate se pricepeau sa
ucreze a§a de bine bronzul fierul aurul §i argintul,
argintarii turnatori iin bronz caldararii fierari i§
rotarii *2).
,
Oare aceste randuri au fost scrise de vre-un
partizan indarjit al continuitatii daco-romane
refuza sa se piece
care ar
in fata marturiilor categorice ale
izvoarelor ? Deloc ; ele privesc Alsacia dupa plecarea
legiunilo r § iinstalarea definitiv e a triburilor germanice
pe malul drept al Rinului, care au cotropit din nou Galia,
mai mult
,
pentru a nu o mai p arasi, in p rimii a niai secolului al V-lea.
Ceea ce pare a dovedi ca ipoteza
cu cat ea este dovedita

unei retrageri a
populatiei rurale in pa-durile §iin muntii Daciei in primi
ani ai ocupatiei barbare, nu ar fi a§a de absurda, cu atat
chiar pentru unii
cuceritori;
,
regele go t Atanaric
ai sai in Caucaland, locum altitudine
,
in 376, s'a retras
silvarum inaccessum
cu toti
et montium
e
pe care
identi-ficat azicu
Gotii se refugiau in Monies
inaintarii amenintatoare a
,
Sarmatii tocmai 11 parasiserA
unii munti din Banat. Inca din 367,
Serrorum
§icare
Carpati i, in fata
`) N. Iorga, Istoria Romemilar, I, 2, p. 347.
') R. Forrer, L'Alsace romaine, Paris, 1936, pp. 200-201.
www.dacoromanica.ro
. ,
37
legiunilor imparatulu iValens Mai Inainte Inca in 323

imparatul Constantin a surprins dincolo de Dunare pe o
naltime impadu- rita, in Muntenia, bandele lui
Rausimod caretocmai pustiisera Moesia superioara si
Tracia §i le-a silit sa inapoieze locuitorii pe care- iluasera
cu sine 1). De alts parte, daca populatia civila ri-masa in
Dacia n'a lasat urme epigrafice ale persistentei sale de a
Iocui
Dunare, in
August
Rinului 2) ,
tinuturile
noua a
stabilise
nu au
cotropite,
, emigratii instalati
.
Dacie * creata de Aurelian, dupa
odinioara Germani ipe malul drept
ma imulte Ceea ce ar face
lasat nici ei
dincolo
cum
de
al
sa se creada ca numarul for nu a fost asa de mare,

dupa cum s'ar presupune in urma parasirii totale a unei
provincii de populatia ei civila §i militara.
In sfarsit,
a pentru
ragmente
secolului
concluziile
Banat
romani-
al
istoricii maghiar iei insis isuet de acord
s'ar putea
V-lea
d-lui
. admite
zate, cel mai tarziu
*3)
Patsch,
Ei adopts in aceasta
privinta
care, studiind mis-carile
. ca
s upravietuirea c atorva
pang la inceputul
Sarmatilor in secolu lal IV-lea de la un mal la altul al
sapaturilor arheologic continuitat

economic s in aceasta provincie care nu se poate
explica decat prin prezenta locuitorilor
, ,
Du-narii, a ajuns sa deduct, din examinarea textelor si a
i, o e d e viat
ei ram* c
redinciosi, nu imperiului, ci proprietatilor lor ; el a
tras concluzia ca « in Banat, precum de aitfe ls iin Dacia
o parte din locuitorli romani au ramas la locurile for *4).
.
Dar oricat de adevarata ar putea sa apart a ceasta i
poteza.' si oricat de izbitoare ar fi analogiile cu alte
provinci ima ibine cunoscute ale imperiului roman s'ar
putea discuta la infinit despre valoarea textelor care
mentioneaza evacuarea, despre tacerea epi-grafiei §i saracia
,
comorilo r monetar e in centru lsiin nordu lDa- ciei, ca 1i
despre conditiunile generale economice §i demografice
scare le contrazic.
O Patsch, Beitriige z. Volkerkunde v. Sildosteuropa, III, ibid.

208 (1928), pp.
18,45, 64.
' ) E. Albertini, L'empire romain, p. 298.
') L. Timis, op. cit., I, p. 88.
4) C. Patsch, Bei:rage, Sitzungsber. d. Akad. d. Wiss. Wien, 1925, p.
215. Cf. M, Bonier, Hist. romaine, (col. Glotz) IV, p. 244,
www.dacoromanica.ro
38 o ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL
ROMAN
Aceste argumente nu aduc nimic nou, nic

inteun sens nici in altul. Ceea ce trebue sa stabilim aici,
nu-i nici gradul de autenticitate at lui Eutropius sau al
ui Vopiscus 1), nici concordanta for cu marturiile
epigrafice sau monetare, ci valoarea practice a actiunii
lui Aurelian si a consecintelor ei pentru viitorul pro-
vinciilor dunarene si al romanitatii orientale. Aceastd
transferare brusca de populatii din Dacia in Moesia este
un fapt unic, fara precedent si fara urrnare ? Parasirea
Daciei este intr'adevar o 4 cezura definitive s in
romanizarea acestei provincii, romanizare care, ni se
spune, nu inaintase mult intr'un secol si jumatate de
coloni7are, cu elemente, dintre care foarte putine erau
originare din Italia, iar un mare numar, de ar fi sa credem
nscriptiile, veneau din regiunile orientale ale imperiului
Sa fie adevarat ca dupe retragerea legiunilor $i
colonistilor care le-au urmat, s'a pus capat oricarui
contact posibil dela un mal la celalalt al Dunarii,
amintirii Romei, a civilizatiei si a limbii sale ? Ar fi
oare prea indraznet de a pretinde ce a pune astfel
roblema, inseamna in bung parte a o si rezolva ?
Inteadevar, pentru vremea anterioara nu ar fi greu
de gasit Inca inainte de cucerirea roman& a Daciei,
exemple de migra-tiuni sau de invaziuni in masa,
incoace si dincolo de Dunare. E de ajuns de a trimite
a studiul atat de constiincios al d-lui Patsch: sub
domnia lui August, 50.000 Geti sau Daci au trecut
Dunarea si Strabon regasea pe urmasii for in Tracia 2).
Sub aceea a lui Vespasian 100.000 de Transdanubieni au fos
stabiliti pe malul drept al fluviului, prin grija
uvernatorului Moesiei, energicul Tiberius Plautius
ilvanus 3). Cuceririle lui Traian trebuiau sa provoace
dimpotriva un reflux catre nord.
In ce priveste romanizarea, s'au putut naste
indoieli in pri-vinta eficacitatii ei, kite° regiune atilt de
xpusa razboaielor si invaziunilor, pe care chia
urmasul lui Traian s'a putut gandi
1) V. bibliografia la Iorga, Istorla Romantlor, I, 2, pp. 333-35 In

n.
') C. Patsch, ibid., V, Sitzungsber., 214, 1932, p. 113.
') C. Patsch, Ibid., V, p. 165; cf. V. Parvan, Dada, ed. r
rnaneascA, Bu- curesti, 1937, p. 173.
www.dacoromanica.ro
Gh. I. BrAtianu: Poporul Rom 6n
Pl. II
,
.
-
.
vicv
\ 4-
VS
jam-
--,
Soldat roman si barbari prinsi in rAzboiu, dupA monumentul

Adam Klisi
dela
www.dacoromanica.ro
ORIGIMLE POPORULUI ROMAN: EVACUAREA DACIEI
.
39
sa o paritseasca Ea ar fi fost mai de,savarsitd intr'o tars

mai linis-tita, sub
esnicelor razboaie de
un
granita,
independent is ia Sannatilor ,
regim mai calm decat
impotriva
acela al
Dacilor
sau cu primele valuri ale
navalirilor germane. Dar tocmai exemplul altor provincii
de hotar ar dovedi mai degraba contrariul : a Exists in
Franta un mare numar de departamente, care prezinta o
,
ma-gine foarte diferita un aspec t cu mult mai linistit,
aproape
civile
bine
.
unde rolul soldatilor si al cetatilor intarite dispare
De
in intregime, in comparatie
caracterul
aceea aceste
for
regiuni
galic decat
cu acela al
an pastrat uneori
Alsacia,
populatiei
mult mai
unde pasul
legiunilo r a grabit si a intensificat
,
aceasta romanizare se
romanizarea. Ca-
racalla, in anul 212, a dat acestei romanizari consacrarea
oficiala, declarand pe toll cei din cuprinsu lhotarelor fie
in Italia fie in provincii,
efectua
ceta(eni
cu Mat
romani.
mai repede
,
In Alsacia,
cu cat
viata populatiei civile era strans legato de viata militara *
1).
Nu a fost oare asemanator cazul Daciei ? E cu atat mai
probabil,
greu de
cu cat romanizarea nu este un
presupus ca, prin colonistii din
mperiului, adev'arat mozaic de rase
putu t modific a in sensu llatinitatii san-gele dac al
.
si nationalitati
locuitorilor mai vechi ai provinciei Ceea ce s'a pe-trecut

,
fapt etnic §i e
toate regiunile
sa se f
in noile provincii ale imperiului la inceputul secolului

al II-lea e mai ales un fapt l inguistic, influenta
crescanda a
carei yatrundere
abard gi
s'a facut
activitatii
mai repede
furnizorilor §i
,
limbii latine, limba civilizatie isia sta'panirii
datorita
negustorilor,
vieti ide
care erau
, a
in relatiuni constante cu armata §i admi-nistratia militara

De altfel, chiar intre oameni de origine diferita $i din
parti departate ale Imperiului, limba latina era
lementul necesar de legatura 2).
Jire6ek a incercat odinioara sa delimiteze in
peninsula balcanica zonel e influente ilatin e s iale
influentei grecesti. Linia sa
1) R. Forrer, L'Alsace romaine, p. 107.

') L. Hahn, Rom and Romanismus im griechisch-romischen Osten,
Leipzig, 1906, p.
216, Si A. Graur, Romanizarea Dade! prin colonist'
strain', Rev, Fun- datinor Regale, III, pp. 669 qi urns,
www.dacoromanica.ro
,
ROMAN
de demarcatie verificat a pe urma de Philippide §i

corectata de Skok, merge dela Alessio pe Adriatica la
Prisrend §i Skop lje, pen-tru a urca apo ila nord § ila
nord-es t, pan s la punctul situat intre Pirot §i Bela
Palanka, §i a ajunge la hotarele cetatilor gre-ce§t ide pe
itoralul pontic. Noi cercetari
,
asupra romanizarii
peninsule ibalcanic e pa r a fi dovedi t acum ca aceastg
linie de Impartir e e putin cam artificiala ca Macedoni
§ io buns parte din regiunile meridionale ale peninsule
scrisa aic inu mai putin deck. greaca 1) Hinterlandu
o
.
erau latinizate sau macar bilingue, latina fiind vorbita §i
balcani c prezint a dec iin al II-lea §i chiar al III-lea secol

baza mult mai serioasa pentru patrunderea latine
dincol o de Dunare §i pentru romanizarea linguistics
a Daciei, cleat se putea banui pang acum.
Sa trecem in fine la examinarea urmarilor parasirii
ordonate de Aurelian
in timpul
., .
Inca sub succesori isai imediat i§
tetrar- hiei paza Dunari ia fost cu totul
eorganizata de Galerius §i Diocletian Sub domnia lui
Constantin, ora§ul Tropaeum Traiani a fost ridicat din
uinele sale, cetatile restaurate §i puse in buns
Dunarii
tare, capetele de pod reasezate pe malu lstag 2). Fata
de Transmarisca,
Constantiana
redus pe
actuala Turtucaie,
Daph-ne, de cealalta parte a
pe Sarmati icare ocupau atunci Banatul,

Gotii §i
Oltenia §i Mun-tenia actuala la un asemenea grad de
s'
Dunarii.
romans, intarita prin victoriile Imparatului a
Influenta
a ridicat
,
, .
upunere, incat intemeietorul Constantinopolului putea sa se
mandreasca ca a cuceri t a doua oars Dacia §i ca a reinnoit
spravile lui Traian 3) Sa credem in mar-turia nepotulu
sau lulian care era cu siguranta departe de a-i fi
favorabil. Din punct de vedere geografic, regiunile malulu
sang al Dundrii se numeau in secolul al IV-lea §i chiar in al
V-lea Gotia, nume care va trece pe urma asupra
Crimeii, ultimul refugiu al Gotilor pontici ; malul drept,
acela al apararii romane era in aceasta
') Patsch, Beitrage, V, p. 154 si urm.
') C. Diculescu, Die Wandalen and die Golan in Ungarn and
Rumanten, Leipzig, 1923, Pp. 22 si urns.
') Patsch, Md., III, p. 23,
www.dacoromanica.ro
41
epoca o Ripa Gotica. Dar relatiunile cu imperiul erau dese §i

stranse; patrunderea cre§tinismului o dovedeVe u§or 1).
episcopii
moa§tele
pe malul
episcopu
Se cunosc
stabiliti
lor,
martini
,
in Scitia
noii
minors,
credinte,
Buzaului au fost cerute de Vasile ee lMare

;
actuala
cum sunt acele ale Sf. Sava omori t in 372
lCezare ii in Capadochi a, cel e ale Sf. Nicetas

, incurajati
Dobroge
de
au fost aduse la Mopsueste in Cilicia. Doudzeci §i §ase de

Goti cre§tini, au fost al* intr'o bisericd, din ordinul unui
locotenent al lui Atanaric ; ram4itele lor au fost culese
cu evlavie de catre princesa Gaata §i fiica ei, care purta
numele latin de Dulcilla; ele le-au trimis la Cyzicos pe
Marea de Marmara 2).
Migratiuni le n u au incetat ;in 334, in urma
unei revolutii sociale in Cara sarmati, Argaragantii invinO,
in numar de 300.000, au trecut Dundrea § iau primi t din
ordinul imparatului Constantin posesiuni in Macedonia, in
Tracia §1 in Dobrogea. In 358, impd- ratul Constantiu
lupta in Banat in contra Sarmatilor Limiganti §i
distrugea cloud din triburile lor. In amintirea acestei
expeditii, cetatea romans Constantia se ridica Inca in secolul
al V-lea, pe malul sting, in fata revarsdrii gurii Moravei 3)
A afirma ca dupa 271 once contact a fost intrerupt
istorice
fugind
imperiului.
,
ntre Dacia Traiand ldsata in std-panirea Gotilor §i Dacia
Aurelian d din Balcan i, e
c u mul t
in fata
inainte
noilor
cu totul pro- tivnic
a treceri iin masa a
navalitori, pe
realitdti
Go-tilor,
teritoriul
Aceste legatur itransdundren e n'au incetat nici
dupd invazia Hunilor. Ace0 groaznici cuceritori
s'au, umanizat destul de repede. Este intre descrierea
clasica
imbracati
a lui Ammian Marcellin
in piei de animale
§i aceea a
si
lu iPriscus
mancand
,
caldre(.ii cu
prim it
nasul earn,
carne crudd,
o jumatate
.
tinutd7sub §ea
,
de seco lmai tarziu la curtea lui Atila, toata deosebirea
dintre pri-mele valur iale navaliri i§ icarmuire a unu
imperiu car e nu po-runcea numai Barbarilor 4) Toate
aceste imparatii nomade se
1) Cf. V. Motogna, Un secol din istoria Daciei In timpul navalirilor

barbare. Epoca Incregindril poporului ronuinesc, Cluj, 1937.
') Patsch, ibid., III, pp. 57-59.
') Ibid., II, pp. 182 ji urm., 190-91.
4) L. Halphen, Les Barbares, ed, a 2-a, pp. 28 qi urm.
www.dacoromanica.ro

ROMAN
aseamand
sale exi-
.
stente, e destul de asemanatoare
,
Evoluti a cel ei a Hunilor in timpu lscurte
aceleia a
mperiului aver care i-e urmat, sau chiar cu s oarta m
sunt pentru autorul lui Carmen Miserabile ceea ce erau

Hunii din secolul al IV-lea pentru ofiteru lroman, iar
primirea fratelui Wilhelm de Rubruck de catre locotenenti
,
arelui imperiu mongol din s ecolul al XI II-lea, cdruia i-a
fost un fel de precursor. Navalitorii tAtari din Ungaria
Hanulu iamin- teste destul de bine relatiunea

ambasadorului
Administratorii
ploatarea
dezordonate
bizantin
regulata
la
a
curtea
.
regelui
au urmat repede razboinicilor, si ex-
popoarelor
hun.
Invinse
ale cuceririi Totdeauna s'au facut schimburi
ntre Barbaricum supus Hunilor 1i imperiu ;and Priscus
,jafurilo
s'a dus
erut
roman
numar
cu
o lungs
ambasada
, .
sa la rese- dinta lui Atila, i s'a
li sta d e d ezertori r efugiati pe teritoriul
si el a regasit de altA parte la Huni, un mare
de Romani
instalasera $i
care de buns voie
exercitau acolo meseriil
sau de nevoie, se
e lor La curtea
,
regelui se vorbea si se glumea in mod obisnuit in limba ,
alta decat
care nu incetasera
secolul al V-lea
,
hung in cea gota 5i in limba Ausoniei *, care nu este
latina.
,
elatiunile comerciale
de a
Desigur, trebue
dar
nu ma iputin
erau
sa tinem seama de
Inca Romani in Panonia,
vorbi limba lor. Du- narea in
cleat in vremurile anterioare,
nu constituia o nu putea s a Impiedice
bariera si
nfluenta civilizatie isuperioar e a lumi iroman e :alatur
de palatul de lemn al lui Atila se ridicau termele de
marmora, construite pentru con- silieru lsau Onesigisiu
, ,
de un arhitect roman din Sirmium.
Incepea insd a se face sim(.ita presiunea Slavilor
Nu vom reface aic iistoria navalirilo r lor care se va gasi
dupa atatea alte lucrari si in cartea d-lui Lot, ce
constitue punctul de plecare al acestui studiu 1). In
secolul al VI-lea, Iordanes ii arata impartiti in doud grupe
principale: Sclaveni i§ iAn(i i. Primi ise intind dela
Nistru si la Vistula, ceilalti,

,
civita s Novietunen sis si de la lac ul Murs a, pan s l
cei mai puternici dintre toti
5, de-a-lungul Marii Negre intre Nistru si Nipru. Daca
acul Mursa inseamna mlas-
1) Les invasions barbares, I, pp. 219 yi urm, V. Jordanes, Getica, 3

M.G.H A.ant., V.
www.dacoromanica.ro
ORIG1NILE POPORULUI ROMAN: EVACUAREA DACIEI
43
tinile la confluenta Savei si a Dunarii, ar fi poate mai

potrivit de a identifica Novietunum cu Neviodunum
municipiul roman al Panoniei superioare, Novtd5ovvor la
Ptolomeu, mai apropiat de Sava 1) decAt departatu
Noviodunum, Isaccea, la gurile Dunarii. Textul din
Getica ar fi astfel mai usor de inteles §i ordinea de-
scrierii sale mai logical. Aceasta veche ipoteza a lui Fessler,
reluata mai pe urma de Chalupka, e oarecum intarita de
faptul ca cronica lui Mihail Sirianul un izvor mai tarziu
dar nu mai putin important vorbeste de e poporul
apusean al Sclavonilor a 2). De alts parte, cercetAri ma
noi, identified. pe Anti, ramura orientalA, cu An-Tsai ai
izvoarelor chineze din secolul al II-lea d. Hr., care sunt
Alanii. Ar fi deci vorba de triburi slave, sub stapanirea
unei aristocratii iraniene (alane) 3), cum s'a intampla
mai tdrziu cu Bulgarii in peninsula balcanica §i cu Varegi
in Rusia. E un motiv mai mult sal dam textului lui
ordanes aceastA interpretare.
Oricum, in ultimii ani ai lui Justin I, triburile slave
navalisera in peninsula bakanica. Cand supuse Avarilor,
cand razvrAtite in contra noilor stapani ai stepei, ele
naintau in masa compacts. Sub urmasii lui Justinian
intreaga regiune la est de Carpati pdna la Dunare
evenise o Slavinie, cum fusese odinioara o Gotie.
Toponimia dovedeste ca Slavii strabatusera arcul
Carpatilor §i ca ei patrunsesera de asemenea in
Transilvania. In curand avan-gardele for au asediat
Tesalonicul si au patruns pans in Moreea, care va deveni
timp de cateva secole, o tarA slava. Se pare a acest val, a
carui revdtsare s'a intins in toata peninsula Balcanilor
din secolul al VII-lea t cu o
putere de neinvins »4), a stars totul si nu lass
1) P. acest orag, v. Parvan, Dacia, pp. 163, 166 si B. Soria In

Pauly-Wissowa, R. E., Sv. Neviodunum. E InteadevAr mai logic de-a
arSta Intai marginile apusene ale lumii slave si de-a trace pe urmA la
Nistru si la Vistula, decAt de a sAri din Dobrogea la Sava si de-a se
Intoarce pe urmil la (inuturile rAsAritene ale Antilor. Slavii sunt de altfel
cunoscuti la hotarele Istriei cAtre sfarsitul secolului al VI-lea.
') V. mai sus, p. 35 Cf. L. Hauptmann, Byzantion, IV, pp.

38-40.
') Cf. G. Vernadsky, On the origins of the Antae, Journal of the
American Oriental Society, 59, pp. 96 si urm.; The Spali of Jordanes
and the Sport of Pro- coplus, Byzantion, XIII (1938), pp. 263-66;
Gofers and Anten in Sadrusslana Sildostdeutsche Forschungen, III, 2
1938).
') Lot, ibid., p. 221. L. V. Niederle, Manuel de l'Antiquiie slave, I,
p. 47.
www.dacoromanica.ro 44 0 E
NIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN
sd mai subsiste nici o urma a romanitatii dincoace si

dincolo de Dunare.
Si totusi, chiar §i vreme, care mai mult decdt
in aceasta
aceea a sa insemne o cezura n
lui Aurelian trebuia
elementele romane sau romanizate nu au incetat sa treacd
Dunarea §i sd se amestece cu noii navdlitori. and in 578
anul Avarilor, aliat cu Romanii din Constantinopol,
patruns in Muntenia, pentru a ataca pe Slavi in
propriile for locuin(e, el a gdsit aici, dupd cum spune Me-
nandru, o provincie bogata nu numai in alimente §i
prAzit de tot felul, dar de asemenea in prizonieri romani,
Slavi in cursul expeditiilor
ridicati de cdtre aceiasi in
Balcani i). In secolul al WI-lea, sub domnia lui
Heraclius, Actele Sf. Dimitrie din Tesalonic mentioneaza
stabilirea in Panonia a unei intregi populatii, ridicata
de Avari din provinciile balcanice. a Acesti captivi, dela
aceasta epoca s'au amestecat cu Bulgarii, Avarii gi alte
popoare si avftnd prunci din alianta for mutuald, au
alcdtuit un popor numeros §i mare. Fiecare copil primi
dela tatal sau traditiunile §i istoria rasei sale, dupd
obiceiurile romane (Urmasii) iii impartaseau unii
altora amintirea vechii patrii a parintilor for
aprindeau astfel unii altora in inimi dorinta intoarcerii, caci
mai bine de saizeci ani se scursesera, de and parin(ii for
suferisera pustiirea barbarilor 2). Sfarsira prin a convinge
pe Cuber sau Cubrat, seful pe careli-1 &Muse hanu
Avarilor, ca unui popor deosebit ; dupa ce s'au
rdsculat contra acestuia din urmd, au trecut Dundrea
stabilindu-se in 4. orasele parintilor for n, pand in campia
Ceramesica, aproape de Tesalonic. Once s'ar putea g
andi despre amploarea acestei indoite migra(iuni, nu e
mai putin evident ca acest du-te-vino al prinsilor si a
emigratilor de pe un mal pe celalt al Dundrii n'a
incetat, cu toata navalirea slava, ci chiar fdrd indoiald din
pricina ei. Stabilirea stdpanirii bulgare asupra triburilor
lave, balcanice §i dundrene, nu trebuia nici ea sa o
intrerupd; la inceputul secolului al IX-lea, dacd ar fi sa-1
credem pe Simion Logotetul, Krum tre-buia sa constitu
un fel de Macedonie a in Muntenia dund-
4.
1) C. Jirelek, Gesch. der Serben, I, p. 87.

') 0. Tafrali, Thessalonique des origines au XIY-e stecle, Paris,
919, pp. 127 qi urm, Intoarcerea for ar fi avut loc pe la 678, Lot, op.
cit., I, p. 270,
www.dacoromanica.ro

45
reana, cu
alconied'.
aventuri
catre 837-838
,, populatia pe care
Ace§t ipribeg i, trecan d pri
trebuia
el o
u sa se Intoarca pe teritoriul
sub domnia lui Teofil 2) Sa nu
adusese
.
din p eninsula
n tot felu lde
bizantin
uitam in
fine ca aceste deplasari masive de populatii constituiau
pentru imperiul bizantin o traditie politica, dar §i un
factor
IX-lea
de securitate. Inca dela
imparatu lNicefor I poruncis e sa fie adunat
cmtini idin toate provinciile imperiului sa se lichideze in,,
inceputul
termenul cel mai scurt po-sesiunile for imobiliare § is a fie

stabilit iIn eSlavinia », Ia e granitele militare
secolului
» pe care
al
voia
sa le intemeieze pe frontiera bulgara. Isau-rienii aplicasera
pe o scars intinsa aceasta politica de colonizare, de care
Roma daduse odinioara mai multe pilde. In Balcani, mi-
gratiunile ne-au 1nfati§a t intotdeaun a aces t dublu aspect :
al ini-tiative iprivat e § ial actului de autoritate, care
s'au completat on s'au opus, dupa imprejuari.
Jiredek observase ca pe masura ce peninsula se umplea
cu Slavi, care inaintau catre Egee §i Adriatica, Dacia se golea
de triburile care o ocupau de prin secolul al VI-lea, aproape
n intregime, §i ca ele-mentele ramase la Nordu lDunari
erau sa fie absorbite de popu-latia romaneasca 2). Aceasta
presupunere e cu atilt mai verosimila, cu cat populatia
omans ramasa in Dacia primise aproape fard 1ntreruper
ajutoare
Avari,
retrasa spre
,
constituit
fie prin emigratia
nord, In
e fi e d e prin§
urma
populatiei
ii luat ide Slavi §i de
romane
stabilirii triburilor
din Balcani,
slave dincolo
de Dunare. Istoricul
romanizata
balcanica .. , rapita
3) Aceasta
roman
ipoteza
Radu Rosetti
xplica alcatuirea poporului roman numai prin amestecul
Slavilor, care ocupau regiunile du-narene cu populatia
pe care o aduceau
a parut cu , , cu
a mers pans a
ei din peninsula
drept cuvant, prea
simpla E vorba in realitate de trei paturi etnice
uccesive:
1.
,
Coloni§ti iromanizat i, rama§ iin Dacia,
a lcaror numar e
dupa
cu
, .
etragerea legiunilor fara 1ndoiala
neputinta de precizat. ') N. Adontz, L'age et /'origin d eB
asile I-er, Byzantion, VIII (1933) pp. 478-79 Cf. H. Schonemann,
Die Kenntnis der byz. Geschichtschreibe r von der altesten Geschichte
der Ungarn, Berlin - Leipzig, 1922, pp. 4, 5. V. pentru aceastS populatie
si mai departe, Cap. V, p. 77-78.
') Jirdek, op. cit., I, p. 101.
') R. Rosetti, Pan:ant:4 satenii pi stapanil In Moldova, I, Bucuresti,
1907, p. 21.
www.dacoromanica.ro
ROMAN
2.
uceritori:
cu
sa
Robii, tariti dincolo
Ger-mani, Huni, Avari
, ,
Slavi.
,
dede orate
on
3. Populatia romanizati din regiunea balcanica
treaca din nou Dundrea pentru a fugi de indoita

Dundre
mai
seams din cele cloud Daci iaureliane car e a trebui
presiune a Slavilor, care se arzau pe de o parte in
.
Bulgaria, impingand in Tesalia $i in Epir pe viitorii Vlahi
ai Pindului, 31 ocupau pe de alta regiunile Iugo-slavie
actuale Traditia istorica a Slavilor a pastrat amintirea
aceste iinvaziun isa u ma ibine zis
Cronica zisa a lui Nestor, s crisa
a acestei intoarceri.
la Kiev, catre anul 1100,
afirma lamurit ca inaintea invaziunii Ungurilor, in ultimii
ani ai secolului at IX-lea, Vlahii cucerisera pe Slavii din
Panonia $i din regiunile invecinate 1).
Aceasta
populatii
trebuit
101531.
nu
sa se pro-
trebuia
in aceste regiuni
Geografu lanonim
sa
.
fie de altfel ultimul schimb de
duca lin
care
0 migratiune
urma
in
invaziunii
sens invers
ungure$ti
facea la inceputul secolului
a
al XIV-lea o descriere a Europei orientale, pentru a servi

de calauza regilor angevini ai Siciliei $i pro-iectelo r de
cruciata ale lui Carol de Valois, mentioneaza in pe-
ninsula balcanica « intre Macedonia, Achaia pi Tesalonic,
marele popor care fusesera altadata pastori
al Vlahilor,
, ,, ,
ai Romanilor pi pe care Ungurii ii alungasera din
pa$unile fora 2). Nu ar fi in-teadevdr de mirare ca sosirea
Maghiarilor ,Si navaliril e lor in prima jumatate a
secolulu ial X-lea sa fi determinat un reflux al
Romanilor din Panonia $ idin Dacia altre sud ceea ce
a
in
Mediu .
ar explica numaru lata t de considerabi lat « Vlahilor a
peninsula
Acest
constitui
Studiindu-s
balcanica
e ma n mirari
un fenomen
in ultimele veacur
de populatie sunt departe de
specific al istorie iromine$ti
e evoluti a limb ii sarbo-croat e, s'a ajuns la
ial e Evulu
concluzia ca s'a produs o indoita deplasare, in sens con-

trar, a
dialectale
elementelor etnice
ale vorbiri iiugoslave .
care reprezinta
Expansiuni ibalcanic
nuantele
ea
,
triburilor slave dela
.
Chronique dire de Nestor, ed. Leger XIX, p. 19. D. V
ernadsky, By-zandon XIV (1939), p. 182-83, vede Inca. In eV alah i
pa Franci, identificare putin probabilA Franci iIn Panonia au luptat
cu Avarii.
') 0. GOrka, Anonym' deseriptio Europae Ortentalis, Cracovia,
1916, p. 13. V. si mai sus, p. 29.
www.dacoromanica.ro
OPAGINILE POPORULUI ROMAN: EVACUAREA
,
CACItI 47
Inceput i-a urmat, sub presiunea invaziuni iturcesti

un reflux
mereu mai accentuat
dela sud
spre nord nord-vest
,,
incepan d cu secolu lal XV-lea
care a lasa t urme evidente in

evolutia lin-
guistics. 0
metana-
stasice v
ntotdeauna
demografia
, oarecare
on
nestabilitate
schimbari
medieval& a
de
teritoriala
locuinta,
acestei pail a
au
a
Europei 1).
miscarilor
caracterizat
4
Ce ar trebui sa retinem din aceste nesParsite serii de

migra-
tiuni, care trec Dunarea aproape in fiecare secol, dupa
farsitul
stapaniri iromane dincolo
uvera- nitatii imperiului
victorioase
nu a fost
de fluviu,
bizantin
ale Impa-ratilor din dinastia macedoneana
niciodata o des-partire
,
pans
dupa
totals,
la restabilirea
razboaiele
o e cezura
? Ca
definitive
neindoios,
exatnineaza
o intre cele
aceasta
argumentele
se
cloud
inteleg
maluri
e s imai
de ordin filologic
ale fluviului.
bine
si linguistic
dace
,se
ca
E
peninsulei
.
poporul roman nu s'a format numai in Dacia prin
singurul fapt al colo-nistilor parasit ide Aurelian si
amestecat icu Slavii E vadit ca ei au trebuit sa
rirneasca ramdsitele elementelor
balcanice,
romanizate
care au putut sa s e
ale
d ezvolte
aici, mai inainte, intr'un mediu mai prielnic conservarii
atinitatii.
Dar e cu totul neexact de a presupune ca
eritoriul ocupat acum de Roman ia fost cu totul parasit
neindoios:
. ,
de catre stramosii for si ca n'a mai fost nici un contact
ntre provinciile napadite de Barbari gi cele aparate de
imperiu lroman Istoriceste
in secolul
aces t fap t e stabilit in mod
al IV-lea,
VII-lea si al IX-lea, populatiuni
al V-lea, al VI-lea, al
intreg iau trecut Dunarea
dela sud la nord si dela nord la sud. Din acest contact
ermanent, din acest schimb continuu in care evacuarea
, .
lui Aurelian nu e decat un episod, a iesit unitatea
poporului roman si a limbii sale, ca ci asezarea sa
geografica actuala Ne ramane sa examinam problema
linguistics astfe lcum au definit-o lucrarile recente, si a
amuri tacerea izvoarelor
moderni. Nadajdues c ca
onsideratiuni, confirmarea
marturie am invocat-o.
care a
se va
izbit pe istoricii
gasi in aceste c
faptelor istorice a caror ,
') A. Belie,
Monde Slave, II (1925)
Le
,
caractere
pp.
de Pdvolution du
34-35. Cf. I. Cviji6, Des migrations

serbo-croate ,
dam les
Le
pays yougoslaves, Revue des Et. Slaves, III (1923), p. 5 §i urm. gi La
peninsuk balkanique, p. 112 §i urm.
www.dacoromanica.ro
CAPITOL UL IV
ORIGINILE POPORULUI ROMAN
,
Unitatea linguistial1)
Argumentel e de ordin linguistic vin a intareasca

eza imi-gra(iei adoptata de d. Lot. Dupd
dansul,
recerea unui oarecare numar de cuvinte albanez e in
limb a roman s ar indica in mod limpede vecinatatea
refugiatilo
Prevalitania ,
r din
argument pretueste
salas
Dacia Aureliana cu
primitiv al Albanezilor .
Dardania
Dar acest
si mai mult pentru latina insasi. «
In
si
Dacia sud-dunareana,
..
Daco-Romani is e gasea u intr'o
lard unde limba obisnuita era latina, atunci cand in
Moesia inferioara era greaca Lati-nizarea Daciei s'ar
explica si mai bine, daca. viitorii a Romani * coboara din
refugiatii asezat ila Sudul Dunarii in 271 si cufun-dati
intr'un mediu iliro-roman * 2). Stim azi ca linia de
demarcatie intre regiunile limbi ilatin e siale limbi igreces
era cu mult mai putin precisa in provinciile balcanice
deck se admitea pana acum. Dar iata Ca o alts consideratie
ne aduce la aceeasi concluzie : 6 Linguisti iau remarcat ca
.
limba romans vorbita in Transilvania,
Moldova nu ofera particularitati
in Muntenia, in
dialectale, cel putin
accentuate E un indiciu ca ocuparea acestor tinuturi
de catre oameni vorbind limba 0 romand » nu se /idled la
o indepartata antichitate (al II-lea-IV-lea setol, de
xemplu).
1) Datoresc
d-lui Al. Rosetti
lucrarea sa
, profeso
Istoria Limbi iRomdne ,,
cele mai multe referinte ale acestui capitol bun8vointi
r la Universitate a din Bucumti ..
V de aide]
I Limba Wing, Bucurelti, 1938;
Limbile balcanice, Bucu-reSt1, 1939.
1) Les invasions barbares, I, p. 286.
www.dacoromanica.ro
ORIGINILE POPORULUI ROMAN: UNITATEA LINGUISTICA
49
,.
Mai mutt: intre daco-roman a vorbit a az ila nordu
Dundrii §i macedo-rornan a vorbit a la sud in Macedonia
in Tesalia in Epir, in Grecia, de catre « Aromani «, nu
exists mare deosebire. E vorba de cloud aspecte ale aceleiasi
,
limbi * 1) Un motiv mai mutt pentru a crede intr'o
despdrtire relativ recenta a celor cloud gra-iuri §i pentru a
presupune ca unitatea linguisticd atat de remar-cabild a
poporulu iroma n s e datorest e une iimigrdr ia Daco- «
Ilirienilor », dela sudul la nordul Dundrii.
Aceste considerat ii au desigur valoarea for §i ne
°Nigh ' sa precizam o chestiune de metoda . De ar fi sa
credem
istoriei
pretios, dar
singurd
.
pe
Sextil Puscariu,
unul dintre principalii lingui tiroman actuali, d,
Linguistic
a solutiunea probleme iRomaniloK
a poate sa ofere istoricului un material
nu trebue sa pretindd sal rezolve problema, ea
istoricu ltrebue mai intai sa intreprinda prin
apartin
propriile sale mijloace reconstituirea perioadei vechi

roma-nesti ; linguistu lva avea sa data e
controleze, §i
posibil sa o in-tregeasc d cu materialu lsau a ). Dar »

studiul faptelor istorice, in sensul strict at acestui termen,
cuceritori
supun
,
ne dd prea putin ; textele, pen-tru motive pe car e vom
avea ocazia sa le dezvoltam mai jos, tin seama de
ma imul ldeck
stapanirii lor. Singura
acestia o
de populatia
care se poate
concluzie
trage cu certitudin e e aceast a trecer e continu a, del a u
pe care
ma lla celal t at Dundrii, a convoaielor de prinsi sau de «

bejenari * dela sfarsitul secolulu ial III-lea la inceputul
celu ide
consecinte
evidenta . at IX-lea,
politice, dar
Pentru aceasta trebue
schimburi
a caror
dese,
influenta
sa
poate fdth
linguistica
inversam problema
marl
este
§
ss considerdm c a e dat mai degraba istoricului sa
ontroleze, cu mijloacel e destu lde slabe de care dispune,
datele pe care cerce-tarile linguistice i i le pot procura
Aceast a nu e, de altfel, una dintre cele mai neinsemnate
greutati ale sarcinii noastre.
Sa reludm deci argumentele linguistic e in ordinea in
care au fost expuse ; cercetaril e d-lu iK Sandfeld
asupra limbilor bal-
.
') lhid, p. 287.
') S. Pocariu, Etudes de linguistique roumatne, Cluj - Bucuroti 1937
p. 110.
4
MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN
canice § ia inrudiri ifor 1), pa r sa dea mai multa

greutate teoriei care vrea sa explice prezenta cuvintelor
albaneze in romans, printr'un contact Intre cele doua
opoare §i imprumuturi reciproce intre cele doua limbi.
Dar tocmai aceasta ultima conditie lipse§te in acest caz:
e bine stabilit acum ne spune un linguist, care a
facut
. .
recente
mprumuturile
social
celuilalt
cercetari
de vocabular
cuvintele
in acest domeniu
presupun un prestigiu
on cultural, pentru poporul care imprumuta
In ce epoca s'ar putea
ca
crede ca
,.,
Albanezi iau fost atat de superiori Romanilor, pentru ca
ace§tia din urma sa fi imprumutat dela cei dintai
termeni de civilizatie ca r vatra x, a batran s etc $i chiar
admitand aceasta superioritat e a Albanezilor ace§ti a a
fi trebuit
Roman ii le
sa imprumute
putin cateva cuvinte, privind
erau
Romani isa fi imprumutat
totu0 superiori .
la randul for dela Romani, cel
genu- rile
Nu
totul dela Albanezi, iar
Albanezii aproape nimic din romans. Este eviden t ca
de activitate
se poate
in
admite
car
ca
limbile balcanice au pastrat un numar de cuvinte

apartinand substratului. Pretutinden iunde faptele sunt
adeverite, constatam ca vocabularul limbilor a fost
influentat de acel al substratului. Nimic nu ne impiedica
sa credem
limbile balcanice . ,
ca aceasta afirmatie
Bine inteles
are aceea§i valoare pentru
substratu lar
, putea fi
, ,
diferit pentru fiecare din aceste limbi. Dar din moment ce
gasim
fond
,
un fond inexplicabil prin datele istorice
e aproape comun limbilor vorbite in Balcani s
poat e admite fara teams de a ne in§ela ca suntem pe
urmele elementelor
Care
apartinand substratului comun * 2).
cel trac, cel ilirian sau
este acest substrat:
§ iaces
,
imbilor balcanice §i chiar
,
ltul ? Tata ceea ce e greu de precizat, in starea actuala a
cuno§tintelor noa-stre. Dar e sigur cA elemente nu numai
preslave dar chiar preromane au staruit in vocabularul
In denumirile de localitati
ale peninsulei. In epoca navalirilor slave,
Linguistique balkanique, problemes et resultats, Paris, 1930 (Coll.
linguistique publ. par la Soc. ling. de Paris, XXXI).
2) A. Graur, Coup d'oeil sur la linguistique balkanique, Bulletin
inguistique de la Fac. des Lettres de Bucarest, IV (1936), pp. 34-39.
Cf. Al. Rosetti, 1st. Limbil Romane, II, pp. 26 si urm.
www.dacoromanica.ro
51
la sfarsitul secolului al VI-lea, ele se mai Intalneau Inca

In toponimie, de ar fi sa ,credem marturia cronicilor
bizantine; iatd un exemplu pe langd altele : L'aflovAiv 6a
Mavoillov 6 Td7rog cbidgam,at istlxcoetcp sceoanyoela acv
scria Teofylact Simokatta, descriind mar-sul unei armate
imperiale dela Marcianopolis spre Hemus Chiar pentru
profani e limpede ca numele acestei localitAti nu are
nimic slay, nici latin; de altfel Sabulus est
cunoscut ca un nume iliric caracteristic, iar Manali
ar putea fi apropiat de Man-dylos sau. Mandyrion, a
cdrui origine ilira e de asemenea bine sta- bilita 2). El face
parte astfel din acest substrat care explica, dupa unii,
rasdturile comune ale limbilor balcanice, intr'un mo-ment
in care nu se mai puteau influenta. kVA de asemenea
ele
pentru ce nu e nevoie, spre a Idmuri inrudirea limbii
albaneze cu romAna, de a cAuta un contact teritorial,
care e atAt de greu de stabilit istoriceste. S'ar putea
deci renunta la ipoteza lui PArvan, care stramuta pe
strAmosii Albanezilor In Carpati, farA a avea nevoie de a
recurge, in aceasta Imprejurare, nici la aceea a lui
Densusianu, care cobora pe Romanii primitivi papa pe t
Armurile Adriaticei 8).
In ce prive§te vorbirea romanicA, din care ar trebui
sd derive unitatea linguisticd a
limbii roman, datele
storice nu confirms deloc ipoteza, care ii restrange
lcAtuirea la mediul iliro-roman §i la regiunile
occidentale ale peninsulei balcanice. E adevarat ca in
secolul al VI-lea, o inscriptie dela Sirmium, care poate
fi datatd din jurul anului 580, sapata in limba greacd de
catre un soldat sau un lucrator, cunoscand imperfect
aceasta limbs, cere ajutorul lui Dumnezeu, pentru a pdzi
Romania de ndvalirea Ava- rilor. Fara indoiald ca e
vorba aici de acea notiune de Ro-mania, opusa
teritoriului ocupat de Barbari, notiune ce apare in
1) Ed. Bonn, II, 11, p. 89.

') Cf. H. Krahe, Die Illyrier in litres sprachlichen Beziehunge n zu
Italikern
Geschlchte,
Dacoromana,
u.
III, 4, 1937
VIII, 1938,
., . . .
Griechen 2 Die Illyrier in der Balkanhalbinsel,
p
p. 215 : .Edfltulog
Die Welt als
288 Cf I. L Russu, Macedonka, Ephemeris
esoota6g. Faptul a in
teresant si pentru alezarea geo- graficA a Ilirilor.
') Cf. Sandfeld, op. cit., p. 143; Densusianu, Hist. de la langue
oumaine, Lp. 349. V. si T. Capidan, La romantics ' balkanique
Balcanla, I, pp. 52-53.
www.dacoromanica.ro 52
0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN
singurul
unu iStat
pentru
care mentinea
§i a
,.
toata lumea romans in secolu lal IV-lea §i care a
ainuit dupa toata evidenta ma imul t in imperiu lde rasarit,
dup a prab4rea Apusului, idee
unei granite Am arata t in alts parte
ce acest termen nu implica in mod necesar
existenta unei autonomii politice ; ramane
intrebarea daca
el cuprinde notiunea etnica romanitati. a unei
In
general, interpretarea ce se da in ultimul timp acestui
cuvant e in legatura cu stapanirea politico a Romei, a
mperiului. Astfel Romagna italiana nu ne arata un caracter
romanic mai pronuntat decat alte regiuni ale peninsulei,
ci dainuirea mai indelungata a posesiunilor imperiale
dela Ravena ; iar Turcii au inteles prin Rum, ba Asia
Mica, ba Rumelia, pang §i intreaga intindere a im-
,.
periului otoman 1).
,
Nu se poate totu0 tagadui, fata de barbari, notiunea
de a cultura latina * a-cuvantului in apus 2) Poate ca fora
a exagera cum par a crede unii cercetatori putem atribu io
nuanta asemanatoare §i intelesulu ip e care numel e 1-
capata t in acel e regiun iale imperiului de rasarit, unde
se mai vorbea Inca, in veacul al VI-lea, o limbs izvorita
din cea latina §i ferita pans atunci de influenta slava
Regiune a in care era vorbita s'a dovedi t a fi mai
ntinsa decat aceea ale carei limite le determinase
odinioara
bizantini
Commentiolus
Jirdek
amintesc
, 3).
ca
care
Inteadevar,
trupele
luptau
trecatorile muntilor Bulgarie iorientale
gene-
in
in 587
,qi
cronicarii
ralilor Martin
contra Avarilor
in
s'au risipit in
puterea noptii, in urma unei panici provocate de strigatul
de retorna sau torna fratre, scos de un soldat care vazuse
alunecand sarcina unui anima lde povara S'a discutat
mult in privinta acestor cuvinte, in care s'a vazut mult
timp un termen de comanda latina, intrebuintat Inca in
.
rmatele bizantine, dar expresiunea frater sau fratre
,
este prea familiars, iar textele mentioneaza in mod
xpres
1) P. Wittek Le Sultan de Ram, Annuaire de l'Inst. de Philologie
,
et d'Hist. orientates et slaves, VI, Bruxelles 1938, p. 1a extrasului.
' ) V. darea de seams a cirtii m ele: P rivileges et f ranchises
.
municipales dans !'empire byzantin de W. Ensslin, Byz. Zeitschr.,
XXXIX, 1939, pp. 206-7.
') V In afari de studiile lui Patsch §i Skok, amintite aiurea, gi N.
DrSganu, L'anclennete et !'expansion du peuple roumain, Balcania, I, p
28.
www.dacoromanica.ro ORIGINILE
POPORULUI ROMAN: UNITATEA LINGUISTICA 53
ca aceste cuvinte apartineau limbii tarii: incxcoeicp an y

Adyrrn, ap nareckt Tawij, ceea ce ar trebui sa nu lase
.
,,
nici o indoiala asupra acestui subject 1) Inca in 545,
Procopius aminte§te unui oarecare
in§e- latoria Ant
transdunarean dec ia unui Alan sau Slav din Moldova
de astazi care putea fi luat drept un general bizantin
pentruc a vorbe a in mod curent latina, astfel cum o
putuse invata in aceste tinutur i2 ). A r f idesigu
indrazne t de a deduce din aceste marturii existenta unei
limbi romane§ti in aceasta epoca, dar trebue sa ajungem la
concluzia ca limba r omanicci, deri-vata din latina vulgara
era Inca vorbita dela un capat la celalt
.
al peninsulei
balcanice §i chiar dincolo de Dunare.
Nu mai e nevoie sa subliniem azi rolul fundamental
limbi iromane S'a putut spune
al latinei in formarea
desemneaza
gasesc
monument
imparatul
acolo monumente
, ,
de Anglia, unde prima cucerir e a Rome in'a lasat alte
urme in vocabularul bri-tanic, decat termeni icare
romane
roman 3 );cum poate
drumul §i zidul,
dar
ca nu numai se
ca ea Insa§i este un
fi insa calificata o limba,
care se servqte de termeni latini pentru exprima
ideile esen-tiale, de o Intrebuintare zilnjca §i imprumuta
,
dela cele straine termeni ispecial i, spre a desemna unele
ocupatiuni §i anumite profesiuni sau clase sociale ?
Desigur termeni icar e indic a o civilizati e superioar
o viata nu numai pastorale, ci agricold, notiuni religioase
care o apropie de Biseric a imperiulu i, di n ultimel e sal
veacur i, n'a u putu t sa se pastreze §i sa se dezvolte deca
in preajma cetatilor de pe malul drept al Dunarii. Acolo se
gaseau in primii secoli ai Evului Mediu, dupd distrugere
orarlor Daciei, cetatile episcopale, capitalele
administrative § imilitare ale provinciilor, care favorizau
schirn- barite comercial e § iviata cjviljzata, unde putea sa se
'lased limba romans primitive, cu evolutia e iatat de
repede. Este iara§i sigur
1) V. Philippide, Originea Romcinilor, I, p. 506 §i urm. Cf. H.

Zilliacus, Zum Kampf der Weltsprachen im Ostromischen Reich,
Helsingfors, 1935, p. 129; v. ai pp. 30-31 p. intinderea vorbirii latine
in Balcani.
' ) De bello Gothico, III, c. 14; cf. Jiretek, Die Romanen in de
Staten Dal- matiens wiihrend des Mittelalters, p. 18.
' ) A. Maurois, Histoire d'Angleterre, p. 39.
ENIGMA g UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN
ca cele patru dialecte

aroman, megleno-roman
. ,. .,
ale acestei limbi, daco-roman,
si istro-roman
apropiate prin legile for fonologice
sunt atat de
concordantel e fo
sun t atat de izbitoare ca 4 ( nu e posibil de a nu
recunoaste o singura si aceeasi limbd
,
suntem obligat
sa admitem ca inaintea diviziuni iin patru dialecte Ro-
manii au avut o locuintd
inguistice puteau sa se rdspandeascd
.
comund, unde inovatiile
in toate pdrtile
prin comunicarea lor direct s dela om la om 1) Dar e
omund,
comunicatie
aceasta
linguistics ,
oare necesar sa presupunem pentru aceasta patrie
regiune
un
primitivd
leagon
de
delimitat
consideratiuni eviden t arbitrare ? Nu s'ar putea nega ca
exists exemple a unor extensiuni asemAndtoar e ;sun
mare
de
limb ia lcdror punct de plecare e un domeniu cu totul

restrans, mai putin decat o provincie, un judet, si a cdror s
uprafata
latina Insasi a cunoscut asemenea soartd Dar acest .
de d ezvoltare intrece limitele unui continen t
destin linguisti c e acela al
.
popoarelor cuceritoare,
a cdror misiune e aceea pe care poporul roman si-a
dat-o: regere imperio populos S'ar putea vorbi la fel de
utmasii sal, ai romanitatii balcanice si dundrene ? A r fi
in contrazicere cu tot ce ne invata izvoarele istorice.
Istoria ne invatit ca in Orientul european al
Imperiului roman, in primele veacuri ale erei noastre,
imensul spatiu care se intinde intre Adriatica si Marea
Neagra pe cele cloud maluri ale Savei si ale Dundrii, cu
zone indreptandu-se incoace ,ci Incolo foarte departe,
spre nord si sud, era locuit de o populatie de limbs ro-
manicd. Astazi facand exceptie cu coasta dalmata in
tot Ori- enthl Europei, singur iRomanf ima ivorbes c limb
romanica atat de raspandita odinioard, si not stim ca
acesti Romani nu se intin- deau spre rdsdrit asa de mult
ca astazi. Romana apare deci, con- trar vechi ilimb
roman e di n Orien t, ca o limb a car e a pierdut din
extensiunea ei la sudul Dundrii ; e de altfel foarte
natural
mentiona
dacd ne gandim ca acesti Latin idin Orient nu
erau un popor cuceritor, ci unul cucerit a 2) Nu vom
aici decd t spre
.
1) S. Pu§cariu, op, oft,, p, 68,
2) /61 p. 75,
www.dacoromanica.ro
55
amintir e elemente le roman regasit e in Panonia §i in

Carpatii de nord §i de nord-est ;va fi deajuns in aceasta
.
privinta de a trimite la lucrarea d-lu iN Dragan u ') .
,,
care a provocat, dupa cum era de a§teptat, critici
ungure§ti 2) Da r trebue sa ne intoarcem mai ales la
lucrarile d-lu iSexti lPuFariu pentru a ne da seama de
.
starea exacta a chestiuni i§ ia teoriilo r in prezenta El a pus
problema foarte limpede in ultima parte a studiului sau
asupra recon-stituiri ilimbi iroman primitive. e Nu ma
raman deci, spune el, decat trei posibilitati, care au fost
de alttninteri sustinute toate trei:se poate admite ca aceasta
dezvoltare comuna a vechi iroman a avut loc: a) numai
.
n Dacia;. b) on numai in p eninsula Bal- canilor; c) on
n Dada § iin peninsula Balcanilor, caci erau co-municati
.
intre aceste tinuturi Primu ldintre aceste puncte de
vedere pare astazi cu totul parasit; nici istoricii, nici l
ngui§tii nu inclina sa-1 ma isustina Al doilea punct de
vedere, anume ca nationalitatea § ilimb a roman s s'ar fi
nascut la sudul Dunarii §i ca Daco-Romani iactual iar fi
imigrat in tinuturile for prezente ate s falitul E vului M
ediu, a fla m ai m ulti partizani printre lingui§t idecat
printre istorici a 3).
Daca e vorba de a coordona datele linguistice cu cele
istorice, e imposibil de a nu ajunge in mod logic la al
treilea punct de vedere: acela al alcatuirii limbii roman
.
primitive in intreaga regiune care se intinde din vechea
Dade Traiana pans dincolo de Dunire, in provinciile trace
§ iiliric e al e peninsule ibalcanice Fara indoiala au fost
doua perioade distincte in evolutia acestei limbi :prima,
care se incheie cu invaziunea
centrul de greutate al romanitatii
Slavilo r in
orientate
care
Balcani
se
,
in
in formatie
prima
,
gase§te desigur la sudul Dunarii, acolo uncle imperiul a
putut sa-§i pastreze cetatile, targurile, episcopatele ;celalt
al doilea care ne arata o limba noua, patrunsa acum de
elemente slave, in dialectele
despartire a
sale dinspre miaza-noapte
vorbirilor romanice din
§i
aceasta
o
+) Roman In reacurile a! 1X-XIV-lea pe baza toponimiel 01 a

nomasticel, pp. 41, 326 si urm.
') L. Tamas, op. cit., si mai ales I. Kniesza, Psetakrameinen I
Poor:len u. In den Nordkarpathen, ibid., pp. 97 si urn'.
') S. PuFariu, op. deg p. Ill.
www.dacoromanica.ro
56 0 ENIGMA $I UN MIRACOL 1STORIC: POPORUL
ROMAN
parte
si nord
a Europei, impinse in acelas itimp catre sud est
de presiunea triburilor slave, Inaintand catre
,
Adriatica si Egee. Dupe slavistu lolandez Van Wijk linia ,
romanice ,,
de despartire a limbilor slave din Balcani pastreaza
rmele neindoielnice ale
cerceteaza de astfel diferentele

vorbirii
dialectale
unei
ale
populatii
ceea c e intareste aceasta ipoteza. Dace se
romane
pri-mitive n e izbest e constatar ea c a adevarat a limit
intre parti-cularitatil e nordulu i si al e sudulu i, hotaru
car e par e sa inde-parteze posibilitate a unei patrunderi
reciproce si sa determine separarea domeniilo r linguistic
est e ma icurand Muresu lcleat Dunarea 1). Iat a ce ar
confirma net presupunerea pe care am putea-o deduce
si din exarninarea faptelor istorice: ca. Dunarea n'a fost
niciodata o bariera si ca contactul intre populatia de
limba romans, dela un mal la celalt, n'a incetat niciodata.
In fine nu trebue sa nesocotim factorul invaziunii
maghiare si influentasa asupra populatiei din Europa
dunareana, in prima jumatate a veacului al X-lea :unele
deosebiri linguistice pot sail gaseasca aici originea. Astfel
se crede astazi ca Aromanii au fost despartiti de masa
principals a poporului roman mai curand decat celelalte
ramificati iale sale
megleno- daco-roman
nu
este de
mai sunt
asemenea
; « exist s
e simai ales
cunoscute
inteadevar
de Aromani. Vechea
concordante
istro-daco-romane
urma
mai putin accentuate in limba lor, decat i
car ,
slava
,
celelalte dialecte 2).
De ar fi sa reducem totul la migratiunile pastoresti si
la rezul-tatele transhumantei, nu e nici un motiv pentru care
Romani astfel emigrat ila Nordu lDunarii sa nu fi
dispatut, ca toti pastorii din Istria, din Galitia sau din
Moravia care au sfarsit prin a se pierde in masa
opulatiei
credem,
mpinse
regiunile
slave
dace
inconjuratoare.
Slavilor
pe care
gasit aici ramasitele unei populatii
Suntem
, nevoiti
in lipsa de orice alt argument, ca elementele
de trecerea la nordu lDunarii
acestia tocmai
sa
in
be parasisera ,, au
1) Ibid., pp. 115-116.

') Ibid., p. 119. V. totusi pentru istro-rominA pArerea diferitA a
lui Densu-sianu si mai recent Al. Rosetti, Asupra repartizarli
dialeclale a istroromanei, Grai Saila, V, pp. 1 §i urm.
,
POPORULU1 ROMAN: UNITATEA LINGUISTICA 57
romane care
imigratiunile
staruise dupd cucerirea
succesive ale prin§ilo
barbara 1)
r de rdzboi , si
sau
careia
ale
meseria§ilor
raditia
primordiali
adu§i
latinitatii
ai vietii
din peninsula
vulgare.
balcanied
Altfel
de familie,
termenii
ai vietii
ii pastrasera
esentiali
religioase , §i
de
economie
., ,
agricola § inu numai pastorald nu ar fi
avut forma latind pe care au pastrat-o pand in zilele noastre
in limba romans Din acest punct de vedere, rezultatele
,, . ,
anchetei sistematice intreprinse cu prilejul alcdtuirii
Atlasului linguistic al limbi iromane sun t ca t se poate
de lamuritoare Ele ne arata cu o neindoielnied
preciziune pastrarea termenilo r de cea mai veche origin
latind nu in regiunea Dunarii unde le-ar fi adus in
mod logic
. migratiune a din peninsula Balcanied

tocmai in 0i-tile de vest ale Banatului
Transilvaniei
§i ale
Ne va fi de ajuns sa amintim cuvinte ca
dar ,
nea
(varza)
,,
(zdpada),
moare
pacurar
(zeamd) ,
(cioban), June
pedestru in intelesul
(flacau) ,curechiu
francezulu
pietre
gine,
miaza-zi
in locu ltermenilo
raspanditi
sau dela
in
.
celelalte
rdsdrit
r corespunzator
tinuturi
Dainuirea
i, de alts
romane§ti,
acestor
ori-
dela
cuvinte
, ,
n'are nimic artificial, limba noastrd fiind, din toate
imbile romanice, cea mai populard si mai putin
influentatd de latina clasica
nici in
dezvoltandu-se
vddqte
bisericd nici
sub inrAurirea
in
pe care n'a mai intalnit-o
administratie,
greco-slavd
conservatism ul roma n a lacelo
in acela§i timp
a
acestea
Bizantului .Ea
astazi, in afara de Dobrogea,

impunatoare.
,
part iale Daciei Traiane, unde colonizare a Rome ia fost
mai intense § imai indelungatd :ac iau fost a§ezaril e ma
numeroas e § ima iinfloritoare ac ise mai pa- streala §i
urmele romane cele mai
In acela0 timp putem constata din nou u§tirinta de

circulatie a termenilor de dincolo de Dunare §i aceea a
uziunii ce s'a efectuat intre vorbirea dela miaza-zi §i cea
dela miazd-noapte. In orice
, , ,
1) W. von Wartburg, Die Ausgllederung der romanischen Sprachriiume,
Zeiischr. fur romanische Philologie LVI (1936) p. 17 : Es kann wohl
heute als erwiesen gelten das s zahlreich e Romanen auch nach 257 in
und mit d en w echselnden g
,
Dazien verblieben sind, dass sie unter
ermanischen, slavischen, mongolischen Herrenvolkern gelebt und
diese Oberdauer t haben und dass sie zum Grundstock der heutigen
Rumiinen geworden sind
www.dacoromanica.ro
58 0 ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL
ROMAN
alts limba, particularitati atat de accentuate ca acele ale

vestului romanes c ar fi dus la alcatuirea unui dialect
profund deosebit
. de al celorlalte tinuturi : cazul limhii

italiene si al diviziunilor ei dialectale e indeajuns de
cunoscut La not insd a stapanit, cum s'a observat cu
multd dreptate, unitatea organics a graiului rural 1),
lipsit de influenta centrelor orasenesti care statornicesc
,,
particularismele si despart dialectele .
0 stare de
egresiune cul- turalA a pAstra t astfe lunitate a limbi i. De
aceea dintre toate teoriile care s'au perindat de un
ecol asupra acestei chestiuni atat de controversate trebue
sd retinem in urma examindrii faptelor linguistice si a
ucrar. ilor specialistilo r in materie, concluziile lu-crarii lui
,
, .
Onciul, din punct de vedere istoric, si ale lui Philippide,
din punct de vedere linguistic, pe care le intruneste si le
corecteazd sinteza d-lui $ exti lPuscariu E ceea ce
ncercasem sA arat acumcativa ani intr'o schitd sumard
.procesulu ide
Europei. Patrunderea
romani7are ,
a originilo r s ia alcdtuirii isto-rice a poporului roman
2). Formarea poporulu iroman, spu-neam atunci, este
pilogul din sud-estul
latina In Balcani si in valea
Dundrii din secolul al III-lea inainte de Hristos, pand in
secolul al III-lea al erei noastre, Inseamnd mai curand
progresu lune ilimb isi a unei civilizatii deca t o ,
modificare etnicd esentiald a regiunilor trace si ilirice
Imigrati a italiand n'a fos t destu lde intend, pentru a
modifica radical pdturile adanci si sangel e rasei dar ,
geniul Rome ia impus populatiei din aceste tinuturi
egile sale si, mai ales, asi addoga astazi, esentialul
vocabularului sau. Hotarele politice ale lumii romane
au suferit in aceastA parte variatiuni considerabil e
cucerirea lui Traian le-a dus dincolo de regatul
1) V . , ,,
In aceasti privinta Sextil Puscariu, Les renseignements de
r
, .
Atlas
et revolution
-
roumain Revu e d e Transylvani e, III(1936 ), pp
linguistique
13-22 ;Ost and West. romanisc h im Licht e de r Sprache Die Tatwel
13 193 7, pp 161-68 ;Le role de la Transylvanie dans la formation
de la langue roumaine, In La Transylvanie Bucurest
1938, pp. 37-69.
,
') In limba germani: G eschichtliche Herkunft and Entwicklung
des Rum&nischen Volkes, Volkermagazin, IV (1929 ) ;In francezi In
ziarul L'Independance Roumaine din 20 fi 21 Twills 1929; in englerli,
In Chicago Tribune, Roma. Man Supplement, Dec. 1931, p.
,
7-8, 17.
www.dacoromanica.ro

59
dac al lui Boerebista §i Decebal §i retragerea strategics a

lui Au- relian le-a readus in 271, la linia Dundrii. Dar
urma nestearsa a Romei in Dacia n'a fost numai opera
anexarii si ea n'a putut fi inlaturata de evacuarea militara
; prin obisnuinta limbii latine, mai mult Inca cleat prin
oloniile veteranilor §i cives Romani negotiandi causa In
Dacia consistentes, ea a putut sa supravietu- iasca
stapanirli politice a imperiului. In secolul al IV-lea,
Romania orientala depasea Ia nord limitele imperiului
de rasarit, dar centrul sau era pe malul drept al Dunarii
§i atingea prin valea Mo- ravei, regiunile romanizate
de-a-lungul caii transversale din Bal- cani: via Egnatia.
Dupa patrunderea Slavilor in cursul veacului al
VI-lea si al VII -lea, in toata peninsula balcanica, situatia
a fost profund modificata. Fara indoiala, viitorii
Aromani au trebuit sa fie impinsi catre Pind §i Tesalia
stramosii Megleno-romanilor sa se amestece putin cate
putin cu Bulgarii §i centrul romanitatii orientale, din care
a iesit poporul roman modern, a trebuit sa se gaseasca
impins inapoi catre nord, In regiunea Daciei Traiane pe
care Slavii o pe care a trebuit, dupa cum ne
parasisera §i
arata cronica lui Nestor, sa o cucereasca dela cele cateva

triburi care o mai ocupau Inca. Unitatea linguistics
poporului roman nu e numaidecat un argument pentru
a dovedi data recenta a stabilirii sale in tinuturile pe
care le ocupa acum. Nici unitatea limbii ruse, aproape
lipsita de dialecte in imensul spatiu pe care-1 ocupa in
zilele noastre, nici aceea a limbii roman nu ar putea fi
considerate altfel decat ca o particularitate caracteristica
1), cu totul ex- plicabila de altfel, din punct de vedere
istoric, prin schimbul continuu de populatii de Ia un

mal la celalt al Dunarii §i patrunderea reciproca a
dialectelor lor.
$tiu ca se face mult caz de toponimia slava a
echii Dacii Traiane, unde nu s'a pastrat nici un nume de
oral din epoca romana si cea mai mare parte din
cursurile de apa au nume cu totul slave. Poate ar trebui sa
se tina seams, mai mult decat s'a facut pang acum, de
traducerea ntunirilor de localitali: sunt astfel In
') Pu§cariu, op, cfl,, p, 112,
www.dacoromanica.ro
60 o ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL
ROMAN
Dobrogea §i la gurile Dundrii cateva exemple cu

deosebire izbi-toare. Satul Petra din epoca romans a
evenit Camena, ceea ce inseamna acela§ ilucr u in limba
slava, iar Lykastomo, vechiul nume grecesc al
imbucAturi ibratului
Va 'coy, in
,
care se
Chilia,
regase§te
ne-a
. ,
dat numele
slavul vlk,
exact lui Atixo s, lupu lin limba greaca S e crede acum ca
§i Ozo-limna numele medieva lal laculu iRaze 1m nu
care
mo-dern
corespunde
de
., ,
deck traducerea slavA a grecului Halmyris, Soli in limbs
lava reprezintand rklacina greac a as, adica Sare 1). De
semenea vechiul nume al Bistritei Repedea se
regase§t e intr'un afluent al ei 2) E in-contestabil ca
influenta
regiune
romanice
pastrat
slava
nu
a fost
mai putemica
in actuala Iugoslavie
foarte
,
puternica
totu0
in toata
ca aceea a
a carei toponimie i-a
deopotriva amintirea, mai ales in regiunile de
pa§unat, dar care nu a devenit mai putin o regiune
aceasta
populatiei
lava, prin acela§i proces de infiltratie §i de emigrare

nesimtita a populatiei primitive 3).
Ceea ce s'ar putea conceda partizanilor teoriei
.
migratie ie ca regiunea dela est de Carpati, Moldova §i
Basarabi a, a fost desigu r ultima etapa a expansiunii
romane in Evul Mediu Dar aceasta nu indreptate§te
deloc teoriile unor slavi§ti, caci in urma Slavilor, dupa
afirmatiunile lui Iordanes §i Procopius, aceste tinuturi au
ost ocupate succesiv de popoarele stepei, Iranieni ca ,
,
Alanii, sou Turci, ca Pecenegii §i Cumanii. Asupra acestor
nomazi, care au lasat urme nu mai putin evidente ale
stapaniri ilor in toponomi a acesto r provinci iorientat
,
4 ), ma imul t Inc a deck asupra rarna§itelor triburilor
slave, au cucerit elementele inaintate ale populatiuni
romane tinuturile care au alcatuit in secolul al XIV-lea
principatu lMoldovei , deslipi t de influenta
stolic al Ungariei. Dar Inca din ultimii ani ai veacului al
XIII-lea,
regatului apo-
1) P. Dobrogea v. T. Sauciuc-SAveanu,
satul Petra, Camena de azi, Analele Dobrogel, XV (1934), p.3
0 inscriplie latind
si urm. si V. Bogrea In Revista !storied, XII (1926), p. 8 in n. V. si

..
a
din
extrasului
Gr. Nandris, The earliest con- tacts between Slays and Roumanians,
Slavonic Review, XVIII (1939) p. 144.
') S. Puscariu, in La Transylvanie, p. 41.
') P. Balcani v. S. Novakovid, Les probMmes serbes, ibid., pp.
56-57.
4) Philippide, op. cit., II, pp. 362 $i urm.
www.dacoromanica.ro
ORIGINILE POPORULUI ROMAN: LINITATEA LINGUISTIC/1.
61
cum o dovedesc actele notarilor genovez idela Caffa,

Romanii se aflau stabilit iin mediu lcosmopoli t a
targurilor de negot din Crimeea 1) E si aceasta o dovada .
destu lde evidenta a patrunderii for in vaile dela est de
Carpati, mai curand decat vor sa o admits protagonistii
imigratiei recente.
Exists
nelamurit :
,
populati iromanice ,
totusi in aceste ipoteze
tacerea
a
izvoarelor
carei existent
un
istorice
a siale
arata in acelasi timp cercetarile linguistice E argumentu
ex silentio car e a fos t atat de des folosit pentru a
fapt
.
care ramane
asupra aceste
carei miscar ile
contesta Romani lor orice continuitate si once asezare

statornica pe teritoriul lor. E locul sa examinam aceasta
chestiune deosebi t si vom fi nevoiti sa punem problema
ntelesului exact al numelor, pe care relatiunile si diferitele
texte ale Evului Mediu le atribue populatiunilor tarilor
balcanice si dunarene: este el etnic § itrebue sa intelegem
a sub cutare rubrics, se ascunde cutare popor bine
determinat, cu limba si trasaturile sale caracteristice, sau
numai geografic §i se confunda in aceeasi regiune,
natiu-nile diverse care au parcurs-o si au locuit-o ? Tata
ceea ce vom incerca sa precizam.
') Cf. G. I. Bratianu, Actes des notaires de Pent et de Gaffe, p. 267
{ti Vicine et Cetatea Affid, pp. 134-35,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
ORIGINILE POPORULUI ROMAN:
Etnografie ft geografie
Cele dintai mentiuni despre Vlahi sau Valahi,

numele care este atribui t poporulu iroman in izvoarel
,, .
cele mai vechi ale istoriei sale, ii arata imprastiati pe
ntreaga intindere ocupati odinioara de catre
.
romanitatea orientala S'ar putea incepe cu misterios
Riapenxivot care ar fiVlahi ide langa raul Rihios, din
Halchidica, in veacul al VII -lea 1) Numel e fo r fiind
Inca in discutie nu- ivom aminti decat in treacat ; dar in
976, scriitorul bizantin Kedreno s arata ca fratel e regelu
bulgar Samuil ar fi fost omorit Intre Castoria @i Prespa, in
Macedonia, de catre Vlahii ca- rausi (Hmea Tocov BAcizaw
dor Co 5v) 2). Cqti
Bulgaroctonul,
stapanirea
Tesaliei .In
asupra
timpul
va an ima
confers
Vlahilor
itarziu,
unui
din tinutul
luptelor
insusi
oarecare
impotriva
Vasile
Heladei , at II-lea
NocovAnCtic
adica
Bulgarilor,
al
in
1014, cea
ost infranta,
KtisflaByyov
aspect
Muntenia
din
romanesc
si
, ,
urma
Intre
al
Moldova
rezistenta
Serres
care inum e are
@i
a
aminteste
armatelor
si Melnik,
primu lfiind
lui Samuil
in trecatoarea
in mod neindoios,
Campulungu
amintit de
a
un
ldin
o
nscriptie Latina din 1300. In secolul al XLI-lea,aceste
mentiuni devin tot mai numeroase, panel a pomeni in 1166,
in armatele lui Manuil Comnen, care trebuiau
Cf. T. Capidan, Aromdnii, p. 26 si urm.; S. Puscariu,

Anciennete des eta-blissements macddo- roumains, Balcania, 1, p. 22.
') Asupra interpretarii acestui text, v. Bogrea In Bulletin de l'Institu
p. Murk de !'Europe Sud- orieniale, VII, p. 50.
POPORULUI ROMAN: ETNOGRAFIE $1 GEOGRAFIE 63
a lupte impotriva
nvecinate
spun a
Marii Negre,
fi coloni5ti
cronic a luiKinnamo
cuvant este
Ungurilor, adunandu-se
un mare numar
Italieni de odinioara .
de Vlahi i
o
in regiunile
care se
Aces t tex t di
s a dat loc unor vii discutii, ti cu drept
greu sa se deosebeasca :aces t mare numar de
, , ,
Vlahi erau ba5tina5i din regiunea gurilor Dundri ion
erau pur si simplu recrutati din provinciile balcanice ale
imperiulu i1). Oricum c u o jumatat e de seco lmai
inainte In 1114 Ana Comnena amintea pe Vlahii care
,, ,,
calauzeau la trecerea Dunarii pe navalitorii Cumani gi pe
unul dintre conducatori ilor, cu numele slay de llovSlAog
sau Budila care alerga sa - idea de tire impAratului
Alexis
Chanson
Bal- cani
in tabara
de Roland
: dupad.
sa
Gregoire
din Anchialos.
Blos prive5t
, e
pe ace idin Epir sau
Mentiunea
desigu
poate chiar din Albania '). Dar se 5tie precis a in 1164,

inainte ca unitatile valahe ale armatelor bizantine sa se
r pe
din vestita
Vlahii din
adune in campia Dunarii, Andronic Comnen a fost prins

de catre pastori valahi la hotarele Galitiei.
arninte5te
Rothfos
spre
siguranta
,
0 inscriptie
omorirea
runicA
unui'
de catre Bla-kumen
Marea Neagra
undeva
dela sfa'r5itul
calator
5i Con-stantinopol,
la hotarul dintre
secolului
deci
Mol- dova
,
din Scandinavia,
al XI-lea
care 1-au intalnit in drumul

cu toata
5i Galitia.
Amintim
XII-lea, vestita
ca
in sfar5it
cronica
ca un
a
izvor
notarului
,
unguresc
,. , ,
Ungurii, in timpul cuceririlor arpadiene au gasit in
Panonia * Vlahi ti pastori romani n care sunt neindoios
ramuri ale ace- Int* popor 3) 5ica Cruciati iluiFrideric
din se-colul
anonim mentioneaza
al
capeteniilor
,
Barbarosa trebuiau sa intalneasca in regiunea Ni5ului la
granitele actuale ale Bulgariei 5i ale
lor, Petru
imperiului grec.
Serbiei rezistent
altor Vlahi care tocmai se rAscula- sera, sub conducerea
Asan, impotriva stapanirii
E limpede ca toate aceste indicatiun ise refers la

diferitele ra-muri ale poporului roman, cu toate ca la Ana
Comnena, ca 5i in unele texte sarbe5ti este o tendinta de a
confunda sub acest nume
1) L. Tamas, op. cit., II, p. 51.
,
et R. De Keyser,
,
') H. Gregoire La chanson de Roland et
Byzance, By- zantlon, XIV, (1939), p. 290-91.
)) Ed. JuhAsz, Bibliotheca Script. Medii Recentisque Aevorum p.
8.
www.dacoromanica.ro
ROMAN
de a Vlah i n pe toti pastorii din Balcani 1) s ica mai
.
tarziu acest flum e etni c a avut si un inteles social bine
eterminat, asupra caruia
mai amanuntit Dar acest
vom avea
prileju lsa revenim
nume de a
Vlah n este departe
de a fi singurul prin care izvoarele medieval e, greces ti o
latinest i, ne arata in aceasta vreme po-porul roman, in
,
egiunile diverse locuite de el.
Este de observat mai intai mania arhaizarii la
scriitorii bi-zantini carora le place sa-si desfasoare cu
once prilej eruditia lor clasica.
Asa se explica de ce pentru Choniates, Vlahii din
Hemus
provinciei ,, ,
sunt Inca
dupa
Moesieni
cum pentru ,
dupa vechiu lflum e a
alti cronicari toti ce ice
locues c la
, nordu lDunari isau

a lMarii Negre sun
denumit iSci(i indiferen t dac a aces t nume se aplica
de-a-lungu lvremurilor Gotilo r sau Hunilor din primele
veacuri ale Evului Mediu, Pecenegilo r sau Cumanilor on
chiar Tatarilor din epoca mai noua 2).
,
Dar este in acest obicei, pe care am avut prilejul sa-1
semnalam, mai mult cleat o chestiune de mods, sau o

grijede eruditie :
, ,
este intelesu llimped e, teritoria l,
numelor etnice din Evul Mediu balcanic si dunarean.
Trebue adaogat a o nuanta a care iimportant a n u e
de nesocotit pentru interpretarea lor : aceste flume
etnic e nu an numai un inteles geografic car e se refers
la teritoriu mai mult decat la populatie, ele privesc
zinta
,
elementu lcuceritor sau clasa stapani- toare care exercita
asupra acestu iteritoriu o dominati e on o in-fluents
politica pe baza unui drept oarecare. Acest fapt repre-
o trasatura caracteristica pentru toata istoria
alcanied :
sale.
Poporul de rand
Stegarii erau nobilii

regelu isau a imparatului
nu era
, tinut in seams,
situatie infe-rioara hotara in acelasi timp si de soarta limbii
care mergea u sub banier
lor. Nu trebue sa uitam
nieiodata starea de pasivitate supusa, in care se afla in
si aceasta
aceasta vreme sentimentul national. Puterea si organi-
1) S. Novakovi6, Les prablemes serbes, ibid., p. 457, starea

nomads opus3 genului de viati al cultivatarilar.
') V. in aceasta privintA Vasmer, Die Iranier in Sadrussland, p. 8.
www.dacoromanica.ro
ORIGINILE POPORGLUI ROMAN: ETNOGRAFIE 91
GEOGRAFIE 65
zarea seniorial a erau trasatura caracteristic a a Evului
,
Mediu. Daca cutare suveran ajungea destu lde puternic
pentru a cotropi toata peninsula balcanic a s ia stapan
intreaga nobilime a r fi avut dreptul de a-i da semnele
alese de el, atata timp cat puterea sa ajungea sa-i spirijine
azuintele n 2).
Iata de ce documentele italiene dela sfarsitul Evului
Mediu numesc pe Romani icare ajung in aceasta vreme
in targurile de negot din Crimeea, o Unguri u. Este
vorba inteadevar de Ro- manii din provinciile dunarene
asupra carora regatul Ungariei iii afirma drepturi sau
pretentiuni de suzeranitate. Nu exists cea mai mica
indoiala asupra
amintiti in 1469
si care
Stoicha
sau
se numesc
Cateodata
, ,
nationalitatii
din 1290 ;ea este tot atat de unguroaica
.
o Unguroaicei
ca
1470 in registrele de socotel idin Cafa
Stanchus
actul
Demetriu
men-tioneaza ambele
»
o
Marioara
Ungurii
s, Radu s sau
calitati:
»
Velachus sive Ungarus, Valah sgu Ungur. Se spune de

asemenea
Pollanus
Pol-lanus e
fara deosebire,
t Teodor Romanul
Matei Ungurul Polon
tot in 1470: Teodorus
Polon
u .*. Matias
2) Ambi itermen isunt
Vela-chus
Ungarus
,
deci intre- buintati unul in locul celuilalt,,fara
deosebire.
Intelesu lgeograf ic es te a ci c u totu levident :est
vorba de Valahi « din partile Ungarie i » din aceasta
regiune pe care can-celaria patriarhatulu ide
Constantinopo lo denumeste « din cauza
Ungro-Vlahia »
vecinatatii .cu regatul Sf. Stefan 2), deoarece suprematia
politica a acestuia din urma se intindea pe ambele parti ale
Carpatilor si cele dinta imonete
ale principilor Tari
Ro-manesti ii ai Moldovei ale acestora din urma
pans la sfarsitul veacului al XV-lea poarta Inca scutul
fasciat
Moldov
Rusovlahia,
cu armele maghiare.
a va
Valahia
moment dat influent's
Este foarte posibil ca
fi de
vecind
asemenea
Rusiei
principatulu iruses
Ongari
, pentru
car e a
patriarhat
suferi t la
c a lGalitiei
un
') Novakovi6, ibid., p. 464.

') V. Vicina et Cetatea Albd, pp. 132 Si urm.
') V. Bogrea, Ungro-Vlahia, Univ. din Cluj, Anuarul Inst. de 1st.
Nationald, II, pp. 366-68.
www.dacoromanica.ro 66 la ENIGMA SI UN
infidel idin cronica lui Stefano Magno, care se gasesc in
primele randuri ale armatei bizantine
spre 25 Julie 1261, in timpu lreludri iConstantinopolu
ui de cat re Grec i, s a nu fie ajutoare cumane d e car
in noaptea
, de 24
razboiului impotriva
Bulgarilor,
indoiala
care o
lui Otokar de Bohemia
,
regel e Ungari ei s'a r fi putut cu greu lips iin timpul
§i a
ci Romani dela. Dunare care intalneau fara
la portile capitale io populatie aromaneasca
mentioneaza Pachimere.
pe ,
,
Vlahi idundren iaveau de altfel in acea epoca
aceea§i tactics §i acela§ iechipamen t d e lupta ca §i
Cumanii care le erau adesea aliati sau conducatori.
Aceasta cucerire
care
parte trupe
a Constantinopolului de catre auxiliarii
ora., printr'un canal s ubteran, §i deschid
patrund in
poarta Selimbriei armatelor lui Alexis Strategopulos ar fi
deci ee ldinta ifap t d e arm e cunoscu t, la car e a r f ilua
valahe i din partile Ungariei a
,
1).
Avem toate motivele sa credem ca aceasta regula,

de ade- semna poporu lprin teritoriu lsau fi pe supu§i
prin stapanitorii sau suzeranii lor, a fost observata atat
de izvoarele bizantine cat §i de actele italiene.
fapt unele
,
S'a incercat sa se stabileasca in legatura cu acest
precizAr i, car e sun t gre u d e admis in
ntregime. Astfel, Dicu- lescu ,car e voia sa atribue
Gepizilor
putut-o
,
o importanta mai mare decat aceea pe care au
avea in realitate in alcatuirea poporului
daco-roman a descoperi t inteun text al lui Teofanes o
distinctie ciudata, pe care el socotea ca trebue s'o aplice
tramo§ilor
,
acestui popor 2).
In timpul expeditiei intreprinse
Dunare
de generalul bizantin
Priscus in anul 601, impotriva Avarilor dincoac e de
se vor- beVe de un numar oarecare de
prizonieri luati de catre trupele imperiale dintre care
,,
3000 Avari, 800 Slavi, 3200 Gepizi §i 2000 e Barbari
(xal Baefideovg Staxatov0.
Ace§t ia Barbari a fara alt calificativ, deosebit ide
Gepizi, de Avari §i de Slavi, erau Daco-romani, pe care
un cronicar bizantin
') Mina et Cetatea Alba, pp. 136-37.

2) Diculescu, Dle Gepidett, I, p. 224.
POPQRULUI ROMAN: ETNOGRAFIE $1 GEOGRAFIE 67
nu putea
nume era
insi§i . sa-i numeasca «
Romani *, deoarec e aces
,
rezervat Romeilor, `Pcoactiot adica Bizantinilor
Deli aceasta ipoteza a fost contestata '), ea nu este
, ,
mai putin ingenioasa ; ea de pasajul cu
poate fi apropiat a
mult mai recent, din cronica lui Choniates, pentru care
Baefideovc .
Vlahii numit ialts data Moesieni sunt 4 ;bar-barii care
locuiesc muntii Hemus a 2) zoos xara zdy 'Army TO 5eoc
Dar este si mai probabil ca scriitorii
bizantin isa fi pus populatia de limbs romans din
ceste regiuni In randul «
Hunilo r v on a e Scitilo r as » ,
cum numeau ei pe stapanii vre-melnici ai tarilor dunarene.
Se. observa ca Incepand din secolul at X-lea, numele de a
Vlahi » a
intrebuintare
textele italiene ,
castigat
curenta.
care
tot mai mult teren si
Ceea
confunda
ce este mai
pe Romanii
a devenit
curios,
dela Dunare
este
de
ca
cu
o
Ungurii , deosebes c pe
lor de Vlahi. Am gasit exemple
ca si in actele notarilor
Aromani idin Bal-cani prin numel
venetieni
in Analele
3). Acest
genoveze
obice inu
face deca t sa confirme regula pe care ne-am propu s s
o sta-bilim : in Balcan i, Vlah ii su nt d in pun ct d e vede
polit ic o nationalitate distinct a § iun popor
ndependent, chiar inainte de alcatuirea statelor dunarene
; pentru cronicarii si geografii arabi, imperiu lAsanestilo
s iBulgari a sun t Inca la inceputul veacului at XIV-lea
a taro Valahilor s 4).
Vlahi inu au fost confundati cu numele vre-unui
alt popor care i-ar fi supds stapanirii lui, deoarece ei insisi
au fost, cel putin la inceputul celui de al doilea imperiu
bulgar, un element domi-nant si poate chiar clasa
conducatoare a noului Stat.
De aici, pand la a presupune ca termenul de a Vlah e one
Valah este de asemenea de origin balcanica si ca
Bizantinii 1-au primit dela Slavii din peninsula 3), care ei
insisi 1-a u mosteni t poate dela Germani, nu este decat un
pas si Inca nu prea greu de facut. Numa ic a aceast
constatare ne poate duce la o alts con-
1) L. Tamas, op. cit., pp. 30 1i urns.
') Ed. Bonn, p. 482.
') Cf. Vicina et Cetatea Albd, pp. 137-38.
4) V. p. izvoare, ibid., pp. 39, 131.
') Diculescu, op. cit., p. 225.
5
,
ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN
cluzie mai riscata, care, de ar fi acceptabila, ar confirma

existenta a cloud elemente in populatia daco-romans :
Romanii autohtoni §iemigrantii din regiunile balcanice
notarul regel ui Bela men-tioneaza pe Blachi ac pastores
Romanorum §i geograful anonim din veacul al XIV-lea pe
Blazi
aceasta
care au
teritoriald
popor, m
,
manta
pardsit
o
pascua
deosebire,
Romanorum.
,
care ar
opunand cele cloud ramuri ale aceluia§i
pastoriiRomanilor u ba§tina§ ia iregiunilo
Nu este
preciza o
oare in
ori-gine
carpatic
balcanica ?
domeniul
e§ iduna-rene,
De§ iindrazneatd
posi- bilitdtilor
,.
Blahilor,
aceast
Este
a
a Vlahii * de origine
ipotez d est e totu0 in

adevara t ca cercetatori
recenti
,
au admis identi- tatea celor doi termeni: Blachi ac
astores Romanorum, precum ne intampind aiurea Sclav
ac Boemi popoare de acela0 gen, gleichartig e Volke r
a c avand aci intelesul lui « adica u Dar aceasta nu .
exclude posibilitatea
aceluia0 popor,
este de aitfel admis
insa in
Panonia,
pa-storii
la venirea
a
a
vorbind dialecte
Romanilo
Maghiarilor , ,
cloud ramuri foarte apropiate
ale aceleia§i
in parte qi de d. Tamds care vede
r u aminti ti d e Anonim in
o populatie romanica
limbi. Ea
ale
asemanatoareLadinilor din Retia, care bine inteles n'are

nimic comun cu Vlahii § iar fi dis-parut lard urme dupd
ucerire. 0 data ce am admite existenta celor clou
ramur iale romanitatii orientale: una a Dacoromanilor
famgi la nordul D undrii, cealaltd a Vlahilor din
Balcani, §i am tine seams de curentul neintrerupt de
migratiuni, fie periodice transhumanta pastoreasca
fie de transplantare in
imposibi lsa nu ajungem la concluzia unei fu-ziuni din
not a§e-zari, este aproape
,
care rezulta de aitfel unitatea limbii roman de astazi 1).
Exists
timp
un
teritoriald
alt fapt
§ ipolitica
poporului roman in izvoarele
care confirma
, a
interpretarea,
numelor
medieval e :este
In acela0
etnice
valoarea
ale
social's
care
care se
§i-o da singur. Este
adevarat national, rumein
adaogd,
,
foarte de timpuriu,
caracteristic
a avut
numirii pe
ca numele cu
un sens pejorativ din
,.
,,
') P. intreaga bibliografie v. N. DrAganu op cit., pp. 14 si urm. gi
L'iinciennetd et l'expansion du peuple roumain d'apres la toponymie,
l'onomastique et la langue, Balcania I p. 40. L. Tamas, Arch. Eur.
Centro-Orientalis, II, p. 360 si urm. V. si mai sus, Cap. IV, p. 57.
www.dacoromanica.ro
ORIGINILE POPORULUI ROMAN: ETNOGRAFIE $1
GEOGRAFIE 69
punct de vedere social; rumanii din documentele

romanesti dela sfdrsitu lveaculu ial XVI-lea si al
XVII-lea sunt taranii legati de robia ogorului, coloni et
obagiones ale actelor latine din Transilva- nia 1) Inainte de .
aceasta
locul
epoca,
aceluia
in documentele
nord de Dundre, in veacul al XV-lea, cuvantul
de « ruman N . ,
redactate
Dou d text
in slavo-neste, la
« vlah * tine
e sun t ma iales
caracteristice
intr'un
tinuturile
: domnitorul
fel de proclamatie,
Brailei, Buzdului
Moldovei
,
adresandu-se
Stefan
pentru a
si Ram- nicului &drat
cel
locuitorilor
Mare,
din
le aduce
Munteniei
boieri
numele
, , ,
pe
la cunostinta ca sustine drepturile la tronul
ale unui pretendent, numeste deosebit pe
cneji giww
boierilor
waraci
pe «s .dac o romani
cnejilor si
».
Muntenii ca
ii.ro
raspund in
vlahilor. Este !impede ca
cele dintai cloud' categorii
reprezinta
ultima,
aristocratia
aceea a
si
0 saracilor
pe
ale cdror denumiri sunt slave,
proprietarii
» sau a ,
liberi, in timp
»
ce
,
«Vlahilor reprezinta
populatia sateasca neliberd, legatd de ogor 2).
S'a putut presupune, cu oarecare aparente de
adevar ca in aceasta epoca tarzie, intelesul pejorativ al
unui nume etnic repre-zinta amintirea unei stari sociale §i
politice anterioare §i in special a unei stapiniri a Slavilor,
la nordul Dundrii, peste populatia de limbd romans pe
care si-o facuserd tributary si care era supusd &aril §i
castiului datorat invingatorilor 3).

Nu s'a facut indeajuns legdtura intre aceasta ipoteld
gi dis-cutia inceputd ma ide mutt, In literatura istorica
apuseand, in j urul intelesului social al termenilor Francus
§i Romanus,
merovingiene
deosebise
in
§i
textele juridice
carolingiene .
ale perioadelor
Fuste lde Coulanges
tre iintelesur iale fiecarei denumiri : Francus
om
Francia
populatiei
Romaniei,
de
,
neam franc, In inteles etnic ;
; om liber, homo ingenuus. Iar
in regatele barbare ; locuitor al
indi-gene
din rasdrit sau de miazd-z i(Italia sa u Gali
meridionald); eliberat din servitutea
locuitor
Romanus
al regiunii
om al
1) C. C. Giurescu, 1st. Ronuinilor, I, pp. 238 $1 urm.

') I. Bogdan, Doc. privitoare la rela(iile Tarii Roma nevi cu
cu Tara ungureascd, I, pp. 282 urm.
,
Brasovul si gi
') Giurescu, op. cit., p. 243 qi urm. V. $i R. Rosetti, Despre
originea si trans- formarea clasei stapeinitoar e in Moldova An, A. R.

seria a 2-a, XXV (1906) pp. 147 qi urm.
,
ROMAN
personals (sclavie) dar lega t de pamant : liberti, colliberti

colon '). fat in concluzie, aceasta constatare: a ce lputin
un lucru e sigur, e ca exista in statul merovingian o
class de oameni denumita, far' consideratiuni de origine,
homines romani § icare erau man-duiti printre eliberatii a
tabulari 8 2).
Aceasta parere a ilustrului istoric al a Cetati
Antice * si
a Institutiilo
combatuta
a
nvaziilor germanice *, d. Lot

.
r Politic e al e vech ii Frante 8 a fos
cu inversunare In cartea sa asupra a I
o considers cu desavarsire
inlaturata. ,
a Fuste lde Coulanges ne spune d-sa a pus ,
a
sa
, ,
contributie comori de ingeniozitate pentru a incerca
demonstreze ca, in aceste legi, cuvantul Romanus
inseamna
carpi
nu proprietarul roman liber, ci eliberatul a
con-ditie
mult inferioard
socials la Roman ica si la Germani, era
cele ia omului liber din nastere,
,
ngenuus. Aceasta teza subtila si fragila a fost inlaturata
. ,
lard crutare de Julien Havet in Franta, Theunisse n i
Belgi a, Wai tz in Germani a. Nimen inu o mai ac-cepts *
8) De asemenea cu toata autoritatea invatatilor ce Il
,
us-tin Inca, intelesul de a liber * a lcuvantulu ifrancus i se
pare con-testabil; cel mult poate fi vorba de oarecare
confuzii in jurul unui radical germani c frech car e a putut
fi apropiat pe urma de intelesul libertatii.
Fara a relua aci discutia in amanuntele ei, trebue sa
excesiv rumalei), ajunge la

,
constatam totusi ca lin ultimu ltimp ea a inceput din
nou. Intr'un articol recent, d. S. Stein, dupa ce atninte4te
ca a in una din limbile ro-manice cea romans, cuvantul
roman avea intelesul de a taran 4 (simplificar e poate
a a incheierea ca ambii
termeni, Romanus-Francus a trebuesc inteles iin sens
social si de breasla, nu in cel national, deoarece
ontrastul national nu e dovedit nicaieri, fund putin
robabil pentru vremea mai veche si cu totul exclus
pentru cea carolingiana * 4). Iata-ne deci
Fustel de Coulanges, Nouvelles recherches sur quelques

roblemeas d'his- mire, pp. 370 si urm.
') Ibid., p. 365.
, ,. ,
9 Les invasions germaniques, p. 196.
') S. Stein, Der a Romanus * in den frlinkischen Rechtsquellen,
Mist. Viertel- Jahrschrift, XXXI 1937 pp 244 249-5 0. Cf. Mitt. de s Ins
f. °stem Geschlchts- forschung, 1929,
www.dacoromanica.ro
ORIGINILE POPORLILGI ROMAN: ETNOGRAFIE $1
GEOGRAFIE 71
intorsi
Coulanges
,. in ,
carecare masura la teza lui Fustel de
Ne gra'bim Insa sa adaogam ca ¢i acum
,
aceasta teorie intampina hotarite impotriviti 1).
.. . ,
Desigur problema e mult mai c omplex:a in textele
egislative ale Regatulu iFrancilor decal in diplomatica
romaneasca din secolu lal XVII-lea La noi, intelesu
socia leste limpede In pri-vinta originilor chestiunea
famine insa deschisa S'ar putea presupune ca pentru a
exploata mai usor regiunile cucerite, stapanii barbari din
imperiul de rasarit
pamantul ,
primele veacur iale navalirilo r au imprumutat
,
pe care 11lucrau in folosu llor pe o Romani i
bastinas isau adusi de peste Dunare. Poate au pus capat,
prin astfel de masuri, nestabilitatii periodice
dela
legatura colonatului si au « fixat * de
a
pastoritului. De altfel insasi legislatiunea imperials, in
secolul al IV-lea, oprea pe pastori de a calari 2). Aceasta
dispozitiun e a Codulu iTeodosia n v a f ifos t desigur
aplicabild, nu numai in Italia, unde mai de mult pastorii
Apuliei tulburau asezaril e orasenilo r din tinuturile de
miaza-zi
Balcani
o
, , ,
ale
casul Dardanic
grafie economic
in
peninsulei,
care
* de
sa
e sa
dar
produsul
Imperiului
dam
si in acele
principa
provincii din
lera
crezare tratatului
scri s pe la anul
350 si
branza,
de geo-
cunoscut sub numele de Expositio totius mund i3 ). Far a a

avea acelasi interes ca fiscul imperial, constran s sa aseze
de veci pe oricine, in categoria sa ¢i la local sau, Barbarii
puteau ¢i ei sa afle un folds in restrangerea libertatii de
miscare a supusilor for o r omani *. Ajunge de altfel sa
amintim sfatul pe care cronicarul sirian 11 atribue
Avarilor, dupa navalirea
Iesiti, semanati ¢i secerati ;nu
bir * usurand sarcinile locuitorilor
Chiar
for in peninsula
vom
asa cum ,
balcanica
lua decat jumatate din
faceau ¢i regii barbari din apus, ei Inca preferau sa-i

tie statornici
turmele
1) Cf .
pe anumite locuri, decat urmandu-s
in vaile necercetate
replica in
ale
Rev .
muntilor
Beig e
Dupa
de Philologi eet d'Illst.,

. XVIII
(1938).
') H. Dessau, Gesch .der ramischen Kaiseszett, U, 1 ,p. 415. Cf.
Cod. Theod., 9, 30, 2, 5.
') V. A. Vasiliev, Expositio Tottus Mundt, Seminarium
Kondakovianum, VIII, 1936, pp. 15 si 25.

4) V. mai sus, p. 35.
,
cum Longobarzi i, pri n stapanire a fo r in Italia au

contribuit la unificare a linguistic s a peninsulei
micsorand contrastu lintre vorbirea dela miaza-noapte si
cea dela miaza-zi 1), s'ar putea spune ca Avarii §i urmasii
for de aceeasi origine, in stapanirea tinuturilor dunarene
. ,
mai mult deck Slavii, cele-au fost si ei supusi au dat
un insemnat ajutor procesului de statornicire a
populatiei romanice §i romanizate impunandu -i sa
lucrez e pamantu lin folosu llor In once caz, chiar daca
n'au putut aplica in intregime institutia, au contribuit sa
inradacineze pe malul stang al Dunarii, notiuni
imprumutat e vieti iprovincial e de pe malul drept ; insa
trebue remarcat
insemna
Dunarii,
ca, in Balcani,
si mai tarziu pastoru lliber
trebue subliniat
a
,
vlah n
pe
in inteles social
and Ia nordul
un alt inteles al acestei
denumiri gi o concluzie care se desprinde din ea. Este
evident ca daca rumen era Inca in vremu-rile moderne
taranul legat de ogor, e pentruca Romanus repre-zinta
pentru navalitorii Germani, Slavi sau Avari, din
.
migratiune ; de subjugare agricold ,
ndepar-tatul Evul Mediu, pe colonistul fixat de movie.
Acest termen are asa dar aci un sens de stabilitate, iar nu de
ia r nu de libertate
pastoreasca 2) Elconstitu e pans Ia un oarecare punct, un
argument in faVoarea continuitatii romane si a influente
in aceste .
institutiilo r imperiu lui d e rasar it la nordul Du-narii,
chiar §i dupe sfarsitul stapanirii sale politice
tintituri El poate fi interpretat
§i
§i
militare
ca o
confirmar
intre
Vlahii
ea deosebirii
ramura autohtona a Romanilor din Dacia si u
.
ce am incercat sa o stabilim,
n imigrati din regiunile bal7canice Bine intele s ca

in curand aceste notiuni s'au confundat.
Aceasta particularitate confirms §i regula pe care
ne-am sta.-duit sä o
voarele
conducatori
istorice
precizam
se ocupa
.
de
Intr'o
stapanitorii
epoca
si de clasele conducatoare, este foarte natura

in
tarii,
care
de
ca ele sa fi nesocotit populatia supusa. Ea trebue sa fi
ex-ploatau
cronicarilor
.
fost mai numeroasa
Ea nu
si in
§i fare indoiala mai cultivate, cel
putin in unele regiuni, deck nomazii care navaleau §i o
va avea valoare insa in ochii
') W. von Wartburg, Die Entstehung der romanischen Volker, p. 1

50. ') E. Gamillscheg, Romania Germanica, II, pp. 241 si urm.
limbajul
va putea
cancelariilor,
decat
.
in ziva in care ea insas
incheg e un stat, sau sa constitue
sa-1i
lementele sale conducatoare Dar Romanii au inceput
sa joace un rol istoric bine de-finit ca popor liber, in
Balcani catre sfarsitul secolului at X-lea si in ladle
dunarene in cel de al XIII-lea. Faptul ca ei nu sunt
, ,
amintit iin mod lamurit in textele
,
contemporan e nu
mplica neexistent a lo r 9 : el inseamna doar supunere
lo r unor puteri straine care le impun fie numel e lor
etnic fie pe acela at teri-toriului pe care 0-1 supusesera
stapanirii lor.
Imi pare ca aceasta este singura interpretare a
§i deosebitelor
Dundri iau avut aceasta parti-cularitate ,
acerii izvoa-relor, care sa nu fie protivnica logicei faptelor
date ale linguisticii :Tari l e del a guril
ca au fost
intotdeauna
,
un drum de trecere, mai mutt deca t un
centru politic s imilitar :atunc iand campia Tisei si a
Dunarii de mijloc, pusta Europei Centrale era o rezerva
naturals de pasune, care atragea pe nomazi §i cavaleria
,
lor, iar Balcanii opreau pe navalitori §i constituiau o
cetate natural& in lupta lor impotriv a imperiulu
bizantin drumu ldela Carpat ila Dunare si la Nistru nu
era deca t o etapa in inaintarea navalitorilor §i nu
retina multa vreme cetele lor, pe care le alunga
resiunea altor popoare din stepa. Iata de ce numele-
etnice
tinuturi
,,
care ne arata pe stapanitorii succesiv ia iacesto
au variat astfel, incat Bizantin ii gasea u ma iuno
de a- iconfund a su b o rubrics artificiala, imprumutata
dela autorii clasici.
Au fost astfel
al XI-lea
numel e
musulmane
.
, , ,
e
si al XII-lea
SCiti
etnic inca nelamurit

car e au
» §i
S e poat
fost cercetate
a Sarmati
e
pe care
» pans
interpret
§i
in secolul
a in acelas
ni-1 redau izvoare
traduse de curand.
ife
Este vorba de geografia univer- said intitulata e

Hudud-al-Alam », a granitel e lumi ie alcatuita in 982 la
Gozgan in Afganistanul septentrional, si de lucrarea per-
') V. nota recentli , ,

a d-lui H. GVigoire Byzantion XIV (1939),
p.
alaques balkaniques avant Pannee 1
,
303 : C'est un pur hasard qui n ous re vele !' existence des
145. Si nous n'a vions pas une
gne de Cadrenus et le Strafe- gikon nous n'en saurions rien; done
pour les Valaques du Nord, le silence des sources n'est pas
pposable a !'evidence historique. *
www.dacoromanica.ro
,,
OMAN
sianA a lui Gardizi,
Ambele texte ,
s podoaba istoriilor s scrisd
secol mai tarziu in nord-estul Persiei, la 1094 1).
descriind popoarele turcesti
un
printre
care
,
1nsira pe Maghiari, mentioneazA
..
cloud
crestine care sunt vecine cu acestia din urma si care se n
umesc, dupd s hotarele lumii o, V. n. nd r si Mirvat,
popoare
,
sau dupd Gardizi, N. dr. r. si M. rdat. laid de altfel,
ce spun ele: dupd anonimul afgan, tara Madjgha- rilor
atinge in est muntii la vest si la nord tinuturile Rus,
. ..
la sud tribul crestin at V. n. nd. r. care sunt oameni slabi si
saraci a), care poseda putine bogatii :Mirvat sunt vecini
cu muntii apar-tinand V. n nd r si se intind de acolo
pand la tara Pecenegilor si la Marea Neagra.
Geografu lpersan dela sfarsitu lsecolulu ia lXI-le
este mai explicit. s Tara lor, scrie el vorbind de
Madjghari, este invecinata math Rumului catre care curg
douA mar lfluvi isi Madjghari itra-iesc Intre aceste doug
revin in apropierea luisi petrec iarna Ei sunt pescari si
se hranesc cu peste. (In ceea ce priveste) fluviul care e la
stanga for (trebue sa spunem CA) in directiunea Slavilor,
.
fluvi isi cand vine iarna, cei care se depar-tasera de fluviu
este un trib din Ram, (ai carui membri) sunt toti crestini.
Se numesc N. nd. r. Ei sunt mai numerosi, dar mai slabi
ca Madjghari. Din cele cloud fluvi imai sus pomenite, unul
se numeste Atil si celalalt Dna si cand Madjgharii sunt
pe malul fluviului, ei vad pe N. nd. rieni. Deasupra
(sau dedesubtul) acestora din urma, pe malul fluviului, e un
munte mare si o apa tAsneste din el s icurge pe coasta lui.
.
Dupa acest munte se gaseste o natiune de crestini care
. ,
se numesc M.rdat o
Aceste relatiun iau fost de curand analizate de
savantul orien-talist, d, V Minorsky car e a s ida t o editie
engleza a lui Hudud-
b Asupra
pang acum, v.
acestor izvoare
London 1937 si Une

Minorsky,
nouvelle
putin cunoscute
Hudud al Alam ,
source persane sur
Gibb
sau rau interpretate
Memorial
les Hongrois
Series
au X-e
siecle, Nouv. Revue de Hongrie, LVI (1937), pp. 305 si urm.;
.
A. Decei,
,
Asupra anal pasagiu din geograful person Gardizi, Omagiu Al 01
Lapedaiu, Bucuresti, 1936, pp. 877 si urm.
' ) Sunt denumiti bad-dil (fricosi) cee a ce ar insemna mai
degmba crestini, v. Minorsky, Nouv. Rev. de Hongrie, LVI, p. 312.
') Ibid., p. 308,
,,.
POPORULUI ROMAN: ETNOGRAFIE 81 GEOGRAFIE 75
al-Alam in seri a Gibb Memoria l 0 de care fostul sau
asemanatoare ,,
auditor roman d. A. Decei, care s'a ocupat exclusi v d
textu llu iGar-dizi Concluzii le fo r sun t destu lde
anum e ca sunt de comun acord sa
ndeparteze orice identificare caucaziana a acestor regiuni
necunoscute identificare la care Marquart insu0 a sfar0t
prin a renun(a 1). In acest caz, dupd cum credea Barthold,
Dad, until din fluvii nu-i altul decat Llano Dunarea;
Mirvat sau Msdat, despre care se credea ca pot fi
dentificati cu Croatii, ar fi mai degraba Iocuitorii din
,
Sviatopluk ,
Morava (Morvak in ungure0e) ai marii Moravii a lui
cucerita de Ungur idupa insta-larea for in
N. nd.
Unguri ,
Europa Centrals. Raman atunci acest
r. sau V. n.
afluen(i de pe malul stang.

nd.
de-a-lungu lDunar ii o
r. care se
popor
intercaleaza
na
misterios al
intre Slavi §i
lprincipalilo r sa
, , ,
Aci interpretdrile stint foarte variate. Istoricii lsi
au vazut in acest nume misterios o aluzie
filologii unguri
la numele unguresc al Belgradului Nandorfejervar q ii
poporu lastfe lnumit fie o de- formar e a numelu
Grecilo r, fi e a aceluia al Bulgarilor 2). D. Minorsky
aminte0e
, ,
nimic
,
dup a ce a inclina t mai intai sa-I interpretez e ca o 4
oarecar e popula(i e romaneaka din Moldova sau chiar din
Mun-tenia u s'a hotarit sa apropie acest nume care nu
precis de acela al triburilor turce0i
identifice
trecut la cre0inism,
aceasta vreme asupra
,
mentionate de Masadi, V. I. nd. r. care cotropeau
34 teritoriul bizantin, sa-1 restituie ca Vi nundu r
astfe lpe Onoghundur
a
populatiei
sau Onoguri, trib bulgar
carui stapanire se intindea in
sedentare din aceasta
in
q isa
egiune
nterpretarea
3). Decei a ajuns la randul sau l a i
D.
romaneasca, la care se oprise intai
orientalistu lsu s ;el o justified totu0 prin argumente a
caror putere trebue recunoscut a :un popo r cretin, mai
,
') Ibid., p. 110.
') Minorsky
asemenea un
, ,, . ,
') A. Decei, op. cll.,
ibid.
oral
pp.
p.
896-97.
310 La Masudi
bizantin. V. Marquart,
(934) Walanda
Osteuropiitsche
r e de
u.
ostasiatische
intre acest
nAvillire a Bulgarilo
Geschichtsschreiber
. ,
Streilzage
nume 1i
pp.
acel
61, 449 Siurm., uncl e
al Onogurilor,
r ;v H. Schdnemann Die Kenntnis
care
se
dispar
v, der Ciltesten Gesch. der Ungarn. p. 9.

fac e o apropiere
totu.s idupt
der byz.
numeros, dar mai slab decat Maghiarii, deci nu un

element s stapanitor *, ci dimpotriva ca putere
inferior
militara, traind aproape de Dundre, sub marele munte car
nu poate fi cleat lantul Carpa- tilor ; in fine pentru a ne
convinge cu totul, lard a mai tineseams de factorul
religios, originea ]impede indicata: un trib az Rum, din
Rum sau din imperiul roman'). Nu e aici o aluzie
evidenta, daca nu la teritoriul imperiului bizantin, dar
la romanitate, la originea romans, latina a poporulu
roman, origine care a izbit pe cronicarii bizantini chia
dela inceput, cand au trebuit sa se ocupe de el ? 2)
In acest caz, daca se admite ca toate aceste elemente
concord's §i a se potrivesc numai poporului roman,
ele
numele de N. nd. r. care nu seamana cu nimic din ceea ce
privete acest popor, nici cu Vlahii, nici cu ii Rumanii
trebue sa fie dupa obiceiul turc, numele vre-une
capetenii necunoscute, ce s'a dat natiunii pe care o
comanda ; e cazul Osmanliilor sau acel al Selgiukizilo
Ar fi singura explicatie care s'ar potrivi acestei ciudate
alaturari de consoane 3).
Ipoteza e fara indoiala din cele mai ingenioase, da
ea pare §i mai verosimila, daca se aplica aceea0 metod
nu numai la numele unui stapanitor, care in mod practic
e imposibil de recunoscut in starea actuala a
cuno§tintelor noastre, dar la acela al unei clase
conducatoare, at unui element dominant, suprapus
poporului roman.
Am incercat ?nal, in aceasta privinta, o apropiere a
numelui redat de izvoarele arabe de acela Inca
elamurit, care apare in izvoare mai tarzii, din veacul al
XII-lea §i al XIII -Iea, al Brod-nicilor. Ace§tia, pomeniti in
regiuni foarte departate, de cronicele ruse§ti dincolo de
Nistru, de diplomele regilor unguri In Tran- silvania §i in
Moldova, fusesera identificati de Onciul, dupa Us=penski,
cu oamenii veniti dela miaza-noapte, of isc, BoedOvng, in
ajutorul rascoalei Asane§tilor. Cunoscandu-se
transcrierea fante-
') Decei, op. cit., p. 898.

' ) V. L. Tamtis, op. cit., II, pp. 51 §i urm,
' ) Decei, ibid,
zista a
grecesti,
aceeasi
numelor
.. . ..
slave, trecute prin deformarea
de catre scriitorii si geografii arabi, imi
,
intrebarea daca acest iN. nd r sau V. n nd r
ca Vordoni sau Brodon iai cronicarilo r bizantin
s idaca sub acest nume, nu s'ar ascunde un neam de
pronuntarii
pusesem
nu ar fi
azboinici slavi, sau slavizati, stapani ai a numerosulu

popor crestin o care ar fi Romanii din stanga Dunarii 1).
D. Popa Lisseanu, adunand intr'un volum al
olectiei sale de izvoare textele privitoar e la Brodnic i, a
mers mai departe si a vazut in acest popor, adesea
confundat
documente:
confundati
o
cu Vlahii, pe Brutenii mentionati in alte
de unde Pruteni, Romani din valea
cu a Moldovenii o dupa descalecare
locul de-a discuta aci aceasta ipoteza; apropierea
casem nu a fost insa primal de alti cercetatori,
incer-
.
Prutului,
2) Nu e
pe care
ar consoanele numelu i, transm is d e geograf ii arab i, a

dat loc la alte inter-pretari, desigur ingenioase 3).
D. Henri Gregoire,
eintrecuta bogatie de lamuriri si etimologii ,
care ne-a aratat adesea o
a dat chiar in
acelasi
Minorsky
V.
limbs
ca
n.
an,
aceluias inume
nd.
slava,
.
, , ,
in cloud reviste
intregita
r. pe
exami-narea amanuntita
n'a intam- pinat aprobarea
numelu isi originii
(fara
Adrianopol
au ramas
batand
1938.
pe
femei
Intr'o
Bciyxap
deck
Ungurilor,
pe urma
dare
v ersiune deosebita. Vorbin d de aceiasi vecin iai
Bulgari si pe Ma-
') Line enigma el
') lzvoarele
') Cf. H. Gregoire,

un
Istoriei
de
°
doua interpretari
seams a
de alte note,
invatatilor
aratat favorabi li ). Da r intr'u n artico
slavist i i s'au
aparu t in acelas itimp intr'o revista germand asupra
, , tot d. Gregoire ne da
Maghiarilor ne spun: «sunt evident cei 12.000 de cres- urn
.
si copii) pe care Krum i-a luat la
in 813 i-a aseza t dincol o de Dunare si care
acolo pana la 836 Se stie doar ca in acest an,
miracle historique,
Romanilor,
Byzantion, XIII (1937),

pp.
vol. XII,
., ,
Vangar i, care n'ar fi altceva, intr'o
Otlynot,
a
,
-Ungurii
acestei identificari
Nu
deosebite
editiei
d-sa vede in
maghiari
98-101.
p.
intram
care se pare
Brodnicii,
,
ale
d -Iu
in
del iuni
Bucure§ti
689; F. Dolger, Byz.

Zeltschr.,
IV (1938),
XXXVIII (1938)
p. 451.
, p. 258. A. Decei, Revue de Transylvania,
1) Byzantion, XIII, pp. 645-50, 736-38.
www.dacoromanica.ro
ROMAN
ghiari, acesti
(Nandar,
Macedoneni,
,
Nandarin ) s'au imbarca t pe flota trimisa la
gurile Dundrii de imparatu lTeofil Erau atat de lamurit
Adrianit iincat in lupta impotriva Maghiarilor au
invocat patronajul Sf. Adrian! Izvorul lui Gardizi sau
.
Adrianopolitani sau Adrianiti
,,
mai de grabs aceasta informatie privitoare la Nandarin
este astfel minunat datata o 1).
Nu am intentia sa discut e lementele unei explica(ii
ilologice, deli chiar pentru profani forma
Nandar-Nandarin pare mult mai apropiata de N. nd. r.,
cleat Vangari Otlyveot.
,
Ma voi margini la elementul istoric propriu-zis.
extele analizate poporu lastfe lnumi t nu se confunda
cu Maghiarii, cum ar trebui sa fie cazul, dad. numele
sau ar indica triburi de aceeas iorigin e cu ei E vorba de
In
. ,
crastini, mai numerosi si mai saraci decat cuceritorii §
avut prilejul
Macedoneni ,
care se trag din Rum, din impara(ia romans. Am mai
sa amintim aceasta colonizare cu
la inceputu lveaculu ial DC-lea , a lmalulu
stang al Dundrii 2):
plauzibild.
face decat
Dar e
cu un alt aspect
originea for din Adrianopol
mai mult decat probabil a nu
al aceluiasi , e foarte
avem a
fenomen un alt
exemplu
Nandarin,
ducator
in stare
, al aceleiasi
reprezinta
reguli.
in acest
al finigratilor transdundreni
sa poarte armele, sa lupte §i
numeros nu sunt
Numele
caz
,
grupul
sa
de
activ,
care se
invinga
insa ei, oricate femei §i oricati copii
Nandar,
con-
dovedes
; poporul
am
alatura celor 12.000 de razboinic i, c ipopulati a romanica
de aceeas iorigin e ca a lor, pe care o afla stability la
poalele muntilor §i in valea Dunarii. Parasind deci, in
favoarea acestei a doua ipoteze a d-lui Gregoire, incercarea
inteadevar prea riscata, de-a regasi pe Brodnici intr'un
text arab din veacul al X-lea, vedem dimpotriva in
aceasta identificare o noua Intarire a ideii de
nterpenetratiune a elementelor dunarene §i balcanic e al
romanismulu i, chia r in vreme a ce a urmat navalirii
maghiare, in acelasi timp o confirmare a presu- punerii
d-lui Decei. Ea este de astfel conforms obiceiului de a de-
1) Le nom et l'origine des Hongrois, Zeltschr. der morgenliind.

Gesellschaft, t. 91, 1937, pp. 630-42.
') V. mai sus, p. 45.
www.dacoromanica.ro
ORIGINILE POPORULUI ROMAN: ETNOGRAFIE $1
GEOGRAFIE 79
semna popoarele prin numele cuceritorilor sau al

conducatorilor, chiar cand acestia din urma sunt mai
putin numerosi si sfarsesc prin a fi cu totul asimilati de
catre supusii lor.
Sa
supusii
, ,
nu
for
uitam
slavi
ca Protobulgarii
iar Normanzi iorientali
turci
Rusii de triburile slave din Rusia Ideviand. *i acolo

au
cuceritori iau sfarsi t prin a adopta obiceiurile credinta

,,
fost asimilati de
Varegi isau
gi limba
numele
amestec , .
noii
populatiilor
comunitati
cucerite;
,
nationale,
ce-i drept, si-au lasat
s ia rezulta t de aci un popor bulgar 0 o

nascute din acest
natiune ruseasca
,
Daca un proces asemanato r nu s'a
dezvoltat in istoria poporului roman si daca numele sau,
, .
de o valoare socials inferioard a staruit totusi in
mintirea urmasilor, e poate pentruca a schimbat prea
adesea stapanitori isal ca numele unuia din e isa i se
alipeasca
,,
diferitilor
si sa-i ramana
, ,
deapururi Totusi numele
navalitor iau putut fi folosite pentru a-1
desemna in cursul veacurilor pastrandu-s e insa ca pn
ubstrat permanent, notiunea unui popor numeros
necajit lega t prin limbs si prin lege de amintirea
si
acele
imparati ia Ramului, pe care o vor regasi, peste multe
veacuri, letopisetele tarilor romanesti.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
ORIGINILE POPORULUI ROMAN
Date le arheologice
Originile poporului roman §i arzarile sale primitive

constitue astfel una din principalele enigme, daca nu cea
mai greu de re- zolvat, din istoria Europei in Evul
Mediu. Dupa cum s'a vazut, sustinatorii teoriei
continuitatii §i aceia ai imigrarii o mai discuta Inca
interpretand, dupa vederile lor, marturiile izvoarelor
istorice. Astfel asupra catorva puncte §i in jurul unor
anumite texte, oarecum clasice Eutropius on Vopiscus
Nestor sau notarul anonim acelea§i argumente se opun
de un secol, in numeroase lucrari care se straduesc de a
nu se asemana prea mult, ceea ce nu le reu§e§te
intotdeauna. Progresele cele mai insemnate au fost
savar§ite, in ultimii ani, in domeniul filologiei §i al
inguisticei; va fi deajuns de a trimite, in aceasta privinta,
la darile de seams cele mai complete care au fost
publicate 1). Dar mai sunt o serie de lucrari, ale caror
concluzii au fost utilizate aiurea, cu rezultate foarte
valoroase: este vorba de cercetarile arheologice
privind epoca sfar§itului imperiului §i aceea a invaziilo
barbare. Numai datorita arheologiei, s'a intemeia
marea opera de restaurare a limesului §i a istorie
hotarefor lumii romane, care erau tot atat de mult
insemnate, prin semne de hotar §i intarituri, ca §i
a nevazute »
1) Cf
Rumlinen
641-715.
. 2).
Dr. M. Friedwagner,
in ihrer Frilhzeit,
Ober
Zeitschr.
die Sprache
f. Rom. Phil.,
and Heimat
LIV (1934),
der
pp.
Pentru limes, vezi seria de publicatii ale Inst. di Studi Romani;

cfr. si E. Kornemann, Die unsichtbaren Grenzen des romischen
Kaiserreiches, Budapest, 1934.
www.dacoromanica.ro
GRIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICE
,
gt
Numai folosind rezultatele sapaturilor facute in

mormintele epoci ibarbare, lucrarile -unu iDopsch on
ale unui Rostovtzev au putut lamuri istoria acestor av
eacuri intunecate n.
Aceasta nu inseamn a a nu s'ar fi dezvoltat in
Romania, ca si in tarile invecinat e, o activitat e bogat
intr'un domeniu ieri Inca neexplorat ; initiative fericite
s'au manifestat aproape pretutindeni, de cativa ani I).
,
Se cuvine insa de a integra, mai deplin cleat s'a facut
ans a cum, datele arheologice in studiul originilor
, ,
poporulu iroman cu scopu lde a desprinde elementel
no t pe care ele le-ar putea aduce solutionari iunei
,
chestiuni p e ca t de vechi pe atat de controversate.
In stadiul actual at cunostintelo r noastre nu trebue

desigur sa ne lasam stapanit ide iluzii:cercetaril e care au
avut loc dela un capat la cellalt at pamantulu iromanes
n'au scos Inca la iveala pentru aceasta epoca nici o
descoperire
infirma
desprind
pe
senzationald
deplin
totusi,
marturia
,
care ar
din cercetarea
celorlaltor
putea confirma
izvoare
acestor lucrari, unele tea-
istorice.
sau
Se
saturi care nu pot fi nesocotite, de n'ar fi decat pentru a

dezvalui o fats noui a problemei.
,,
Punctul de plecare at acestor studii trebue sa fie
neaparat ace- ott ca 1i ace lal celorlalte lucrari, istoric
on filologice care au tratat despre originil e Romartilor
, ,
In aceasta privinta trebue
chestiun e d e metoda
credem, pe buns
S'a .
Dacia romana sau mai degraba Romania orientala; 1i
dreptate
sa pre-
caracterul
cizam
accentua t tot
dela inceput
mai mult
imperial at istoriei
romane :trebuesc
aceeasi largime
considerate
de vedere,
care o Intrevedem in spiritul imparatilor
pe cat se poate, cu
1
lucrurile,
o
egala, acpleia pe
marire
care s'au ,
vietii romane
rovinciile care
.
succedat dela Vespasian la Con- stantin, ne spun un s
pecialist al arheologiei 1i istoriei artelor a epoci itarzii a
imperiulu i9 Incepand din secolul al III-lea, centrul
nu mai este la Roma :el
guverneaz a de acum Inainte , este
la randu
in
lor, cu Imparatii for
') Cf. R. Vulpe, L'activitd archeologique en Roumanie :historiqu
et Mho- graphie, Bucarest, 1938. Extras din l'Archeologie en
Roumanle (Acad. Rou- maine: Connaissanc e d e la Terre et de la
pens& roumaine, IX).
') S. Ferri, Arte romana sul Danublo, Milano, 1933, p. 34.
www.dacoromanica.ro 82 op ENIGMA
$1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN
africani, sirieni, panonieni, iliri, care refac unitatea

imperiului pe baze not 1).
Dar ar fi cu totul gresit de a desparti istoria unei
provincii de a celorlalte, de a nu tine seams, in
manifestarile diverse ale vietii locale, pe care
administratorii imperiului stiau sa le respecte, de aceasta
mare unitate imperiald care se intindea dela marea
Britaniei la marginile golfului Persic. E cazul Daciei
romane, ca si al celorlalte provincii ale imperiului ; ea nu
constitue o exceptie nici pe taramul politic si administrativ,
propriu-zis, nici din punctul de vedere al vietii
economice si sociale, cu atat mai puffin in ceea ce priveste
manifestarile vietii religioase si artistice 2) ; cel mult, asa
precum se va vedea mai departe, unele trasaturi ale
acesteia sunt mai accentuate deck aiurea. S'ar putea
une intrebarea, de ce cred necesar de a stdrui asupra
nor consideratiuni atat de generale si care par evidente. p
fac tocmai pentrucd s'a incercat de a se sustine teza opusd,
sianume ca destinele acestei provincii dundrene, care a
fost cea din urma anexata imperiului si a fost despartita
de et cu mult inaintea vecinelor sale, au fost cu totul
diferite de cele ale altor regiuni ale lumii romane.
Aceste argumente au fost invocate mai ales de catre ace
care au cercetat sfarsitul stdpanirii romane in aceste parti.
Astfel eminentul istoric al provinciilor romane del
Dundre, d. Alfoldi, care s'a straduit sa demonstrez
ddinuirea elementului roman in Panonia ',and la o
poca mult mai inaintata si conlocuirea sa pasnica cu s
d."-panitorii barbari din veacul al V-lea si al VI-lea 3),
respinge cu totul continuitatea lui in Dacia Traiand,
dupd invaziile Gotilor si pardsirea oficiald a Daciei, in
a doua jumatate a veacului
1) A. Alfoldi, La grande crise du monde romain au III - -e siecle
L'antiquite clas-sique, VII (1938), pp. 10-11.
') Cf. E. Panaitescu, Pro yincia Imperiul. Omagiu AI. si I.
apedatu, Bucu-Testi, 1936, si Le grand islrade romane in Romania. Inst. di
Studi Romani, 1938, p. 4.

') Der Unlergang der Ramerherrschaft in Pannonien, I, p. 19. Cf. de
asemenea Pursue aus der Hunnenzeit, Archaeologica Hungarica, IX, p. 58
Die Verbindung der in Rede stehenden Keramik mit der
patromischen in Leanyfalu ergibt uns einen erwimschten Beleg fiir da
Leben des Romanentums dieser Gegenden am Attfang des 5-ten Jrh.
Wer die vita suited Severini des Eugippius gelesen hat, wird diese
Verhiiltnisse gut begreifen kiinnen.
www.dacoromanica.ro
ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELlE ARHEOLOGIGE
83
al III-lea 2). Asa precum o afirma unul dintre

iscipolii
maghiari
luzii
sa
,
sai
confundam
n nu trebue,
conditiunile
fara a vroi sa ne leganam in
istorice ale secolului al treilea,

contem-
porane cu evacuarea Daciei, cu imprejurarile care,
doua veacuri
mai tarziu, au pricinuit caderea imperiului occidental
Cea dintai
intalnire
valorile
sub
nul
sem-
pustiirii
a
civilizatie iromane
Germanilor
lipsite
, care
de
barbari ai veacului al III-lea
li se
-mice
descopere,
restrangere
se dezvolta
;
cu
Inca
navalitorii,
ignorand Inca
cu totul
un sistem
monetar
ivilizatie,
o data
,
foloasele
cu
au distrus
centrele
unei vieti economice,
si incendiat
provinciale
orasele
ale vietii
intemeiate
si focarele
c omerciale
pe
de
* 2).
Dacia,
rasita
domniei lui
Gallienus
pa-
,
, ,
de Aurelian,
nu poate
dar pierduta
fi redusa la
de fapt, din timpul
masura comuna a
celorlalte pro-
vinci iale imperiului cazute in mainile Barbarilor de
abia la sfar-
situl secolului al IV-lea sau al V-lea. Ceea ce ne spun
Salvianus
si altii
si
for
noii
stapanitori
impul celor
, ,
despre relatiile dintre provincialii
Germanii
dintai navaliri ale secolulu ia lIII-lea

nu poate privi
acestei epoci
Dacia din
: Goti ilu iAthaulf
, ,
care s'au aseza t in apus, dupd cum ne spune Orosius
ca restauratori ai
Rome ipe care nu o putusera Inlocui nu au nimic
comun cu predecesor ii lor al caror scop era jefuirea si
arderea cetatilor din Dacia, Moesia on Asia Mica. Sunt
asa dar cloud teze cate-goric opuse :aceea a unei situatii
xceptionale a Daciei, unde
navalirea
urind a
colonizari iromane
s'a petre-
din secolul
,si
cut in celelalte provincii ale imperiului in

al III-le
aceea care
a n'a ma ilasat
consider
nic io
s c a cee a c
aceeas ivreme e ,
o baza
suficienta pentru a formula asupra evenimentelor din
Dacia o
judecata asemanatoare. De altfel este greu de a admite
pentru Bar-
pontice
mpotrivire
,
barii din secolul al III-lea, si
regiunile
o atare izolare
cu
de lumea
deosebire pentru aceia din
greco-romans si o
autori in-
trezaresc Inc
noastra, primul
,
atat de totals, oricarei adaptari la viata civilizata.
a din secolu lal II-lea inainte de

Unii
era
') A got mozgalom ds Dacia jeladasa, extr. din Egytemes Philologia
Kozlony,
1929 §i 1930.
') L. Minas,
Centro-Orien-
Romains ,
Romans et Roumains , Archlrum Europae
tails, I, pp. 68-70.
www.dacoromanica.ro 84 clo
,
ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN
arunca
mediteraneand
armur
mai
,
contact intre popoarele iraniene §i germanice
tarziu
peste putin
asupra Europei,
lumea
cucerit A d e Rom a
timp
au patruns astfe lin Italia,
ide origine sarmata
nca inainte de imperiu 1). Negustori iromani §i elen iI§
§i
care se vor
duceau marfurile §i monezil e for foarte departe spre

nord; ele nu e rau n ecunoscute natiunilor care erau sa
se adune mai tarziu dealungul limesului §i sa atace
eratile care-1 aparau. Dar a discuta aceastd chestiun e a
insemn a sa ne %am anti in lung idigresiuni ;ne ajung
sa comparam aci situatia generals a provinciilo
imperiulu iin secolul al III-lea,
exarninam
cu-noa§teri
apo iceea ce datele arheologice
i§ iinterpretari icelorlalt
mai u§or de incheiat.
e izvoare .
cu aceea a Daciei, §i sa
pot addog
Va fi atunci
, ,,
* *
Imperiul a trecut, dela sfar§itul Severilo r pand la

domnia ma-rilor Imparati iliri, restitutore. Orbis printr'o
criza- grozava de razboaie extern e §icivile in care a fos
aproape gata sä se pra-bu§easa Intreaga s a s tructura e
conomic& §i social& a fost adanc zguduita insa§
,.
concepti a d e sta t § ide guvernaman t a suferit, dupd
atati ani de monarhie, apoi de anarhie militara, una
din cele mai marl transformar iale istoriei De ar trebui
,,
sa staruim asupra trasaturilor esentiale care fac din
acest secol de crizA o adevarata prefigurare a Evulu
Mediu sunt doua care se mani-fests cu mai multa
ntensitate, dela un cal:oa t la celalt al lumii roman:
rientalismul car e triumf a to t mai mult nu numai in,
sincretismu lreligio s a lvremi i§ iin formel e no t ale vietii
artistice,
particularismul
eactiune
dar §i
victorioasa
,care
in noul
a
in
regim
tinuturile
vechilor
politic §i
orientale
economic;
Givili-zatii, §i in lumea
este o
nous&
bogate
a
,
Secolul Antoninilor
lumea
Occidentulu i, o renaVere
inlauntrul
§i har-nice
intiparise, din Galii pans
limesului
; civilizatia
,
fusese secolul pacii
era
uniforms
a traditiunilor
acoperita de
greco-romans
locale
si al prosperitatii
cetati
le
') F. Altheim,
M., 1935, II,
der
314
grosser,
ai urm.
p. 201
Epochen
al urm.
Volker-wanderung ,
der romischen Geschichte,
F. Altheim §i A. Szabo,
Die Welt als Geschichte,
Frankfurt
Eine Vorlanferin
II (1936),
a.
p.
www.dacoromanica.ro
ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICE

85
in Dacia si dela coloanele lui Hercule la portile Asiei,

caracterul monoton at urbanismului sau de serie si at
mitologiei
provinciile
sale factice.
europene si africane , , ,
Progresele romanizarii
atin-sesera ba
in
chiar
depasisera,
sa
,
pe acele ale elenizarii in
dea Inapoi in fata vechilor
Sate le totusi ma imul t
Orient,
zei ai Nilului
cleat orasele,
care
Si
incepuse
Orontelui.
scapasera In parte
de inraurirea
latina Si greaca,
al strabunilor lor
sa ;administratia gi
dar taranii intrebuintau

celtic sau tracic arameic sau
: iberic,
punic. Locuitori icetatilor isi im-podobeau locuintele cu
,
clasel e culte vorbeau
Inca vechiu lgra
satenii
.
chipurile zeilor
pastrau
i eroilor din Olimp si din Capitol, dar
Inca olaria rustic& a timpurilor
preromane Criza secolulu ia lIII-lea a readus deodata la
suprafata aceasta vials ascunsa a satelor, intunecata
atata timp de stralucirea oraselor si a frumoaselor
resedinte senatoriale.
,
Parti-cularismu lfiecare iprovinc
razbat e sub patura uniform s a stan-dardizari iimperial e:cu
cat aces t strat se subtia cu atat se afirma mai deplin
revansa neprevazuta a elementelor traditionale si locale. Se
poate urmari aceasta evolutie, in manifestarile ei
similare, in toate provincille imperiulu i. Isido r de
Sevill a va putea
nationalitate distincta
in
, curand sa
pe
mentioneze ca o
Hispani alaturi de Romani si
,
de Goti 1).
nu
In Africa, predicile
.,
i epistolel e sfantulu
,iAugustin
sa se
,,
mai putin decat marturiile lu iProcopius lash
intrevada folosirea limbii punice a In ciuda unei oarecare
Impotriviri
admitem
a arabizantilor,
,
se pare ca trebue sa
impreun a cu Gsell ca limba punica si urmel
Cartagine is'au pastra t sub cenuse in tot timpul imperiulu
roman a
Cartagina
nesecat
episodului
a ajuns
de orientalism,
vandal
astfel
gata a
si
timpurilegermene
n 2) De foarte
a
reinflori
departe, paenula carta- gineza prevestest e burnusu larab
indepartand toga ; amuleta car- tagineza mana lui Fatma
.
stapanirii
Islamului,
,
bizantine.
musulmanilor din Maghreb. Casa- toria siriana a lui

Septimiu Sever, Africanul, apare ca un simbol
1) E. Patzelt, Die frankische ICuliur and der Islam, p. 38. ') E. F.

Gautier, Le passé d4 l'Afrique du Nord, p. 146.
www.dacoromanica.ro 86 c:
al acestei indoite revan§e a Cartaginei §i a Orientului 1),

al expansiuni iorientale § ia reactiunii spiritului local,
invinse amandoua de Roma, in vremea cuceririi, reinviate
amandoua in timpul deca- derii imperiului.
In Siria trecusera vremuril e and legionaru lsapa cu
mandrie pe stanca
muntelui Sinai: cessent Syri ante
atinos Romanos 2), Sirieni isa se dea in laturi lnaintea
Latinilor din Roma. Vechiul fond aramean razbate sub
oleiul greco-roman, vechile nume reapar §i se mentin
uneor inand la noile cuceriri ale Islamului. Vechiu
Chalab reapare §i inlocue§te elenicul Beroe, vestind
Alepul modern ; Hamathul biblic face sa lse uite Epifania
greaca §i reinvie in siriacul Hama 3). Cultele siriene se
raspa'ndesc, stra- batand imperiul, negustorii orientali i§i
ntemeiaza pretutindeni coloniil e lor ; Orientu lreca§tig
incetu lcu incetul cuceririle lui Alexandru
Imperiu lvremelni c al Palmyrei, atinge
secolul al III-lea, limitele aceluia at Bizantului.
§i Pompei 4)
aproape ,
in
Tot astfel
acestei epoci tulburi,
cursul Rinului §i tine
nu era un
Occidentul
un
vede
imperiu al Galiilor
piept navalirilor
imperiu galic 5). In- fluenta Romei patrunsese
adanc spiritul provincialilor ;elnu se va gandi sa se mai
.
rasarind in
care
razboaiele
Este adevarat
paze§te
ca
desparta de ea. TotuO, chiar in Galia, unde se pregateau

sa reinfloreasca marile §col ilatine dela Autun, Bor- deaux
§i Toulouse,
traiasca,
«
insinuanta
stapanitorului,
aceasta
si
nu
indarataica
taranul nu uita niciodata
impiedica
pe aceea a
. limba galica
Invatand limba
sa
iramo§ilor sat, §i in aceasta Galie unde viata ogoarelor

edevenea stapana, taranul, cu toata starea sa de servitute,
i§ ipregatea lege a d e main
forme indigene
biserica insa0
in toate aceste
a
au
trebuit
Numeroase cuvinte sau
supravietuit
sa
infrangerii
adopte termeni celtici
aparente,
a .
5) Sunt
§i
1) Ibid., p. 131 si urm.
') F. Cumont, in Cambridge Ancient His!., XI, p. 625 ; cf. C.I.L,,
III, 86.
') H. Dessau, Gesch. der romischen Kaiserzeit, II, p. 623.
') Vezi in aceastA privintA G. I. BrAtianu, Une nouvelle histoire
de ['Europe au Moyen Age: la f in d u monde a ntique e t le t riomphe de
'Orient, Rev. beige de Philologie et d'Hist., XVIII (1939), pp. 252-66.

') M. Besnier, Hist. Romaine 10, 1(col. Glotz, pp. 207-208.
') C. Jullian, Hist. de la Gaule, VIII pp. 267-268.
www.dacoromanica.ro
87
imprejurari care scapa criticei textelor. a

imponderabile
Legea pa-
, . a spus un maestru al acestor studii,

mantului,
presiunea trecutului, se facea mereu simtita asupra fiintei
omenesti in ciuda legilor sta- tului roman si a obsesiunii
istoriei imperiale a ') Este desigur greu de a defini ratiunea
acestei dainuiri
car e le pot destepta
face sa intrezarim
asemanatoare,
a
.,
fortelor
Iata insa
in
locale si de
ceva
Galia, o
desi mult mai atenuata,
a analiza
mai precis,
reactiune
a
elementel
care ne
in
spiritului
totul
local
care se manifests atat de puternic in alte provincii. S'a
accentuat,
artei
traditii
n'a
,,
antice,
care
reusit
cu
reproducea la infinit
drept
povara
dupa
sa se
cuvant, mo- notonia si uniformitatea
zdrobitoare
ce a
a
a unei
produs capo-d'operele
desprinda
clisee
din temele
prea indelungate
cunos-
obisnuite,
a d e o calitate si inspiratie
cute,
si
nferioara. 2). Inca din acest timp, se vestise reactiunea, in

triumful
eintoarcerea
decoratiunii
tapanirea formulei clasice.

poli-
la formele locale, atata
crome venite din Orient, s ir
vreme
a Se revenea, pe alocurea la
stilul liniar, la acele combinatii de cercur ion spi- rale
care produsesera atat de ciudate motive in bijuteriile
inlaturate
,de
vechilor Gali Reamintim in aceasta privinta, adaoga

Camille Jullian, noua dezvoltare a simbolismulu ifigurat
fard indoiala sub influ- entele orientale si crestine. Este
posibil ca renasterea svasticei, foarte sensibil a ma iale s in
Galia de rasarit ,
sa se
. .
datoreze altor influente, fie
germanice, fie mai degraba
,,
s ia societati iromane un vechi fond, nu numai
pregalice
tulburi, care zdruncina puternica armatura a imperiulu
preroifian, dar chiar preistoric apare adese a la suprafata

si patrunde brusc in limbajul si in arta timpurilor
a 3). In acesti ani
oi 4).
care
Daca
fusese
acest
fara indoiala
fenomen
,este sensibi lchiar
dintre toate provinciil e noi
cu Spania, cea mai deplin si mai adanc
in Galia,
,
impreuna
romanizata, cu atat mai mult el se
1) Cf. F. Lot, La fin du monde antique et le debu t du Moyen Age pp.
, ,, .
168-169.
8) Op. cit., p. 366.
') Hist. de la Gaule VIII 2 p. 291; cf t. II, p. 138 si t. VI, p.
, , ,,
88.
') Cf. A. Grenier, L a G aule R omaine, An economic survey of
ancient Rome, ed. Tenney Frank Baltimore 1937 III p. 635 :
Printeun fel de intoarcere a starilor anterioare cuceririi romane,
aristocratia a devenit mai ales ruralli D.
www.dacoromanica.ro
88 ID ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL
ROMAN
poate deslusi intr'o regiune indepartata de marile cai

decomu- nicatie si de curand supusa imperiului,
cum era Britania. Este deajuns, pentru a nu lungi prea
mult aceasta expunere, de a aminti descrierea patrunzatoare
pe care a facut-o Haverfield, is sfarsitul capitolului pe
care it consacra Britaniei romane in timpul invaziei
anglo-saxone, in Cambridge Medieval History: a Limba
romans disparuse ; vechea civilizatie material
romano-britona, cu pla-nurile locuintelor sale si mobilele
lor, hipocaustele si mozaicurile, pand si infatisarea
broselor si a olariei ei, au disparut o data cu ea. Doar
ggere-le solide ale drumurilor au famas in intrebu-
intare, dar si acelea cu numeroase gauri si locuri goale
Nu mai rarnaneau decat franturi razletite ale uriei lumi
ruinate.
far Britonii romanizati, pierz2and tara de jos, si-au
pierdut orasele si tot aparatul for de vials urband. Ei se
etrag in mijlocul dealurilor, in tara Galilor si la nord
care se ya num- i mai tarziu Strathclyde si acolo, intr'o
egiune unde formele cele mai inalte ale civilizatiei roman
nu prinsesera niciodata radacini, au suferit o schimbare
usoara de inteles.
Elementul celt, niciodata stins in aceasta regiune si
intarit poate prin irnigrari venite din Irlanda, se afirma din
nou. Treptat, rilmasitele civilizatiei romane au disparu
la randul lor : graiul celtic a reaparut, si ca urmare, arta
cella a epocii vechi a fost indeajuns de puternica pentru
transmite mostenirea Evului Mediu t 1).
De fapt, cu mult inainte de cucertrea germanica,
apare renas-terea elementului local, pe care romanizarea
atat de superficiala n'a putut s'o inabuse complet :
trebue datata chiar din veacul al II-lea renasterea artei
celtice preromane, care se refugiaza, in fata ultimului
efort al legiunilor, in partile cele mai indepartate ale
insulei, pentru a se afirma, cu si mai multa putere, in
monumen- tele crestine din Scotia a). Este, cu un caracter ma
pronuntat, dato-
1) Cambridg e Medieva lHist .,. , .. .. . , . ,

I p 381 Cf R. G. Collingwood,
Roman Bri- tain, pp. 145 g iurm s iR G Collingwoo d s iI N. L.
Myres, Roman Britain and the English settlement s, Oxford 1936 pp
250 si
Romani
urm-
, ,.
heldnischer
1938 p 4-6. W. A. Jenny,
., , .
') CE C. A. Raleigh Radford, R oma e P arte d ei C elt(
Anglo- Sassoni v. dal V al VIII secol o d C. Roma Inst
Keltische
and christ licher Zeit, Berlin, 1935.
e
Metallarbeiten
d egli A
di Studi
aus
www.dacoromanica.ro
89
rita circumstantelor cu
la limi-tele extremulu iOccident ,
totul speciale ale stapanirii
aceea§ ievoluti
poate observa in celelalte provincii ale imperiului.
Contactu lcu Barbarii era sd o accentueze §i mai
romane
e car e se
mult. Ceea ce se obi§nuqte astaz ia se numi arta epocii

navalirilor sau arta irano-gotica 1 ), nu est e altcev a cleat o
fuziune a preistoriei euro-pene cu orientalismul a) ,. care s'au
intalnit
germanicd
a
, ,
dincolo
civilizatie isale
de limes, dupd
fectul marii crize, inlauntrul
care
cum se vor
granitelor
n'a fost supusd stdpanirii
suferit cleat de foarte departe superioritatea
Evul Mediu se cufunda
sale
regasi, sub
romane,
In lumea
influentei
de-a-dreptu lin
§i n'a
§
preistorie.
Precum in Wanda on in Anglia, ornamentatia
epocii La Tene celtice reapare in miniaturile din secolu
alVII-lea on al
al X-lea o piatra
chipul rudimenta
din varsta.fierului.
VW-lea, in Danemarca
cioplitd
r al lui Hristos ,
cu
la sraqitul veacului
acea din Jelling e inconjurd
Motive decorativ
In Norvegia, straniile chi-puri ale unui
stil animal
bisericilor
foarte
cordbie idela Oseberg
vechi se
.
incalcesc
§ ipand sub portalul
din secolul al XI-lea 5) S'ar mai' putea aminti
in sculpturile
de lemn al
nca numeroase
bine
Stiu
intrebuintat
,
exemple.
ca datele arheologice
e cu pru-dentd Incontestabil .
adese a curse care sun t greu de ocolit. i Din
, trebuesc
ele ascund
mormintele
dezgropate ,. ,
observa nu fard ironie, d. Ferdinand Lot, se
ridicd
cercetatorilor
pretioase ,
uneori
dacd
fumuri
se cere
vdtdmatoare
Totu0 aceste descoperiri
arheologie ito t
care turburd
cuprind
ceea ce poate
spiritul
marturii
da
§i nimic
cAndva
mai mult n 4).
. Si la noi, Odobescu
de 0 fumurile arheologic e din lulele preistoric e
Metod a cea mai bung este de a alAtura aceste marturii
acelora, pe care le aduc celelalte iz-
pomenise
') C. Dawson, Les origins de l'Europe, trad. fr. p. 108.

') P. Paulsen, Der S tand der Forschung ither die Kultur der
Wikingerzeit, XXII-ter Berkht der Rom. Germ. Kommission 1932 p. ,,
193.
') F. A. von Scheltema, Die Kunst unserer Vorzeit, Leipzig, 1936
p. 176 si urm. Cf. asemenea H. Shetelig, Prdhistoire de la NorvOge Oslo
1926, pp.
') Bretons
237-255.
et Anglais au Ve e t au
,
Vie deck. The S ir J ohn R hys
Memorial Lec- ture, Brit. Academy, XVI, 1930, pp. 14-15.
www.dacoromanica.ro

ROMAN
voare
trasaturile
mai multa
istorice , .
for generale
amploare
si de a ne sil isa desprindem
Daca aceasta metoda
decat o poate ingadui o
se
din ele
aplica
schita prea
,cu
scurta,
generala
,
va
a
fisa observa'm, ca o caracteristica
necesar
care Dacia a fost parasita de catre
vremi iin
egiuni, particularismu lcare dainueste in fiecare pro-
vincie sub marile principi ide unitate ale ordini iromane
De nu era biserica care va relua pe seama ei ideea
,
cumenica, nationalismu lpoat e ca s'ar fi nascut cu
mult inainte de rasaritul timpurilor moderne ; dar
energia de fier a imparatilor care, dela Au-relian la
Constantin,
format,
mplinirea
au
a putut
restabilit
desti- nulu isau

sa mai
.
puterea imperiului
intarzie
E limpede ca arta si graiul
§i
cu cateva
1-au trans-
secole
,
remurilor protoistorice au reaparut la suprafata, ridicate
de talazu ldin adancur ial raz- boaielo r barbare s ial
anarhiei militare care distruge impreuna cu orasele, cel
mai puternic meterez al civilizatiei greco-romane ;procesu
,
aceste itransformar ieste desigur mai deplin realizat, in
regiunile care oper a de romanizare era mai putin
in
veche, §idec ima iputi n inaintat a. $ idac a secolu la
rascoala , ,
III-lea este in mare parte o razbunare
datorim
arheologie i, o cunoastere mai deplina
a satelor
mpotriva oraselor, razbunare care a degenerat adesea in
desigu r, pentr u o buna parte,
si mai exacta a
acestui aspect nou al sfarsitului Iumii antice.
. ,,,
Ramane sa examinam acum datel e c e le aflam in
Dacia 0 chestiun e trebu e puss dela inceput: se poate
constata existenta uhui particularism dac in acelas
timp cu desteptarea fortelor locale din Africa Galia sau
Britania ? Un prim raspuns, foarte categoric ne este dat
de un text bine cunoscut, dar omis in chip destu lde
,, ,
ciudat de cea mai mare parte a istoricilor roman 1):
este vorba de un capitol din Lactantius, De m ortibus
ersecu- forum 23 in care se descriu cu numeroase
s iin
,
amanunte chip foarte viu, operatiunile censului §i
excesele fiscului, in timpul

') Observatia d-lui Gregoire, Notes epigraphiques, Byzantion VIII
pp. 54-55.
www.dacoromanica.ro
91
marii
imperiali
ransdunarene,
muntelui
.,
persecuti ia lui Diocletian
Este vorba de Galerius,
superstitioasa,
* I) care §i-
§ ia colegilo r sa
fiul unei dace
a adoratoare a zeitatilor
a atftta t fiu lsa lupte impotriva
cre§tinilor
stramo§ii
indraznit
elor de s
: a
noWi
sa o
upu§enie
au
,, , ,.
Pretutinden inu- ideca t doliu §i jale. Ceea
facut
savar§easca
adesea impotriva
impotriva Romanilor §i a
romans pentruca parinti isa iau fost
invin§ilor,
ce
a
supu.0 censului
pedeapsa
inseamna de
Dacilor
pe care Traian invingator 1-a impu s ca
asemenea
indaratnic iin rascoala
in sarcina lui Ga-lerius ,
* 2). Tratatul
violentel
, .,
care au caracterizat expeditia sa nenorocita in Italia si
dorinta lui de a §terge amintirea Romei si de a schimba
numele imperiulu iroman in imperiu dac Este greu de «
crezut, spune in aceasta privinta d. Gregoire ca aceasta
acuzatie a lui Lactantiu s sa fie numai o calomnie.
,Jeairile acestui a armentarius * i-au oferit cel putin
rilejul 0 3).
unui
Gasim
, . ,
ac iin orice caz indicati a destu lde evident a a
a na-tionalism a dacic deosebi t de agresiv car e se
manifests in insa§i epoca in care am constatat rena§terea
spiritului local in celelalte provincii Este adevara t ca i
s'a contestat
diferite
lui Lactantius
elemente
presupunere :
care vin sa confirme aceasta
chiar nepotu lsau
.
pater-nitatea scrierii De
mortibus persecutorum 4) §ica origine a data a luiGaleriu
n'a paru t unora vrednic a de incredere
, ,
Da r sunt
Maximin al carui
nume barbar a Daia * spune atat de mult a. Exists
nscriptia contemporana dirt Frigia, dedi-
') L. 9. maser eius Transdanuviana infestantibus Carpis in Daciam

novam Iran-siecto amne confugerat.
I) De mort. pers., 23: Quae veteres adversus victos lure beM
fecerant, et ille adversus Romanos Romanisque subiectos facere ausus est,
quia parentes eius censul subiugati fuerant, quem Traianus Dacils assidue
rebellantibus poenae gratin victor imposuit. Cf. si F. Lot :
L'impM foncier et la capitation personnelle sous le Bar Empire et a
epoque franque. Paris, 1928, p. 22.
') H. Gregoire, Byzantion, VIII, ibid.
') V. Pauly-Wissowa, R. E. s. v. Cf. de asemenea, J. Zeiller, Histoire

de I'Eglise coll. A. Fliche si V. Martin, 2 p. 457 si urm. si A. Piganiol,
L'empereur Constantin, Paris, 1932, p. 54; J. Maurice, La veracitd
historique de Lactance, C. r. de l'Acad. des Inscriptions, 1908, p. 146 si
urm. a Intrunit mArturiile care confirmA pe aceca a lui Lactantius, ca
icunoltinta sa a arhivelor imperiale.
www.dacoromanica.ro
ROMAN
cats lui Manes Daos, zeu pagan, frigian §i dac.

Paganismul
nu e oare cu
populatii pe
din Asia Mica, la stramtoare,
in acel din Dacia, amin-
comune trace. Mai e
adevarat
jumatate
tire indepartata a unei
,
ar cauta
de altminteri armentarius pastorul :

o stare caracteristica a acestor
romanizate, manate de
sprijin
origini
voia
razboaielor §i a migratiunilor, din vechea Dacie Carpatica
in noua Dacie Balcanica ? De ar fi sa-1 credem pe
Lactantius, Maximin nepotul nu era cu nimic mai. prejos
de unchiu : 9i el de asemenea ' luat de la turma §i din
paduri u, arata mai degraba a 4 pastor, nu de turme, ci
osta§i o 1).
Mai este insa ceva. Problema originilor cre§tinei in
Dacia, nu se discuta de ieri. S'a discutat multa vreme
data la care misionarii cre§tin i§i-a u facu t ce a dinta
. . ,
apariti e a for, la Nordul Dunarii. Textel e sun t vagi :o
aluzie a lui Tertulian pare a fi contrazisa, once s'ar
spune, de Origen 2) S'a recurs atunci la marturia epi-
grafiei Trebue insa recunoscut ca tot ceea ce este
anterior secolului al IV-lea este cel putin contestabil.
Studiul recent al d-lui Daicovici u a pu s lucruril e l
punct : nu e nimi c cretin in piatra dela Turda, nici in
nelul
ndoiala
monograms
Op to,
dela
mitriace
sit tibi
.
Sarmizegetusa.
Inscriptia
terra
din Napoca,
trecea drept crqtina,
Levis, a
Cele
basoreliefulu idi n aces t oral sunt semne planetare, lard
a carei
se
§apte stele
reduce la formula:
traditie ipagan. Crucile
ale
sapat e pe lampil e de teracota sau pe vasele descoperite

in Olteni a po t fi sau ornamentatii fara vre-o semnificatie
religioasa, sau o marca oarecare a proprietarului.
, ,
a Faptul este ca pans acum, nu exists nici o indicatie
Aurelian * .
igura, cu caracter istoric, arheologic on epigrafic a e
xistentei cre§tinismului in provincia lui Traian pans la
s) Se poate presupune cu Parvan, prezenta
catorva cre§tini razleti, in ora§ele dace ; dar nimic nu
dovede§te, pans la sfaqitul secolului al III-lea
1) Ibid. 19. Data
pecorum
vero,
sed mililum pastor.
sublatus nupe r a pecoribu s et silvis ..non
') V. p. aceasta Const. C. Giurescu, Ist. Ronuinilor, I, pp. 193 si

urm., a cArui interpretare a textului lui Origen nu e ste c
nvingAtoare.
') Existd monument e cregine In Dacia Traiand din sec. 11-111,
Anuarul Inst. de studii clasice, Cluj, II, p. 192 si unn., p. 203.
www.dacoromanica.ro
ORIGINILE POPORULUI ROMAN: nATELE ARHEOLOGICE
93
si la parasirea provinciei, existenta unor comunitati

crestine, aflate in mare numar in atatea alte parti ale i
mperiului, O. mai ales in Orient.
Nu e nimic mai izbitor decat de a releva urme
epigrafice indis- cutabile ale crestinismului, incepand di
veacul al IV-lea, atat in orasele de pe malut stang al
Dunarii (Drubeta), cat si in Tran-silvania, unde cippel
pagan din secolul al III-lea au fost incorpo- rate in
aceasta vreme, la sarcofage crestine 2). Termenii
foarte numerosi, de origine latina care se intalnesc Inca si
astazi in limba romans poarta de asemenea pecete
secolului al IV-lea, a imperiului de thsarit dunarean si
Dunarea, impreuna cu
balcanic. Au trecut fara indoiala
Constantin, invingatorul Gotilor si Sar-matilor, si, de ar
sa credem pe unnasii acestuia, stapan din nou in
Dacia, sau in timpul Gotilor 2) mai accesibili propagandei
crestine, si in buns parte convertiti la arianism, pe care 11
predica Vulfila. A trebuit ca religia cresting sa patrunda
in Dacia sub egida imperiului, devenit el insusi crestin
din vremea in care im-paratul prezida conciliile, sau a une
not stapaniri barbare, aceea a Gotilor: Este aici un fapt
de o foarte mare importanta, care confirms si explica
in acelasi timp, credem, tacerea izvoarelor istorice si
epigrafice ale secolului al II-lea si al III-lea si sentimentele
atribuite lui Galerius de catre autorul oricare ar fi el
al tra-tatului De mortibus persecutorum. A fost in Dada
ca si in Galia, Africa on Britania, o renastere a
articularismului provincial, a vechiului spirit dac, local
care a luat forma ciudata a a paganismulu
unei invieri
Stiu ca ni se opune poate o alts teorie, al card
protagonist este tot d. Alfoldi: aceea a disparitiei
totale a
ele-mentului dac autohton, dupa cucerirea romans
Invinsii ar fi fost nimiciti cu desavarsire, sau ramasitel
populatiei for n'ar fi fost asimilate de care noua
culturd latind a provinciei'). Nu este imposibil ca
dainuirea elementului dac, dupa cucerirea si romanizarea
foarte repede a primei jumatati a sec. al II-lea, sa fie un
') Ibid., p. 204.

') V. Motogna, Un secol din Istoria Daciei, Cluj 1937, pp, 14-16. ')
Cf. Cambridge Ancient Hist., XI, pp. 553-554.
www.dacoromanica.ro
.
ROMAN
fapt exclusiv rural Dar secolu la lIII-lea nu este oare acela
roman
liberi
al
la
ce-tatii
hotarele
? $i
. ,
al sate-lor si al ogoarelor, adesea foarte departate de spiritul
sa nu uitam nici prezenta Dacilor
pro-vinciei Desigur nu s'au gasit
marturii scrise ale unui grai dac din aceasta vreme, cum
s'au
mentionata
gasit
,
aiurea ale
totusi reaparitia
de .locur ipreromane
acelui celtic
a catorva nume
nediscutabila
care inlatura acelea pe care
sau punic. Trebue
Tracia
Pulpudevei ,
dministratia romans a voit sa le impuna. Dupa cum in
elenicul Phili- popoli s dispar e pentru a face loc
de unde se trage in linie dreapta bulgarul
,
Plovdiv 1), jar nume ilirice reapar in topo-nimia balcanica a
unui autor bizantin din secolul al VII-lea, Argesul romanes
reproduc e numel e antic Ordesso s § inu pe Mariscur al
stapaniri iromane, catre srarsitul ei 2) E cu atat mai .,
inte-
a
Numel
resan t
originii
de
germanic e a acestu inume (marsk mlastine)
e antic ar fi supravietui t asa dar nu numai
,
cuceririi romane, dar chiar si in-vazie iGotilo r 3). Nu est
oare ciudat ca numele acestu irau ca de altfel acel al
,
a a minti ipoteza, care pare v erosimila,
rutului moldovenesc (Pyretos), jsi adanceste radacina

in vechiul vocabular getic on scitic, care trebue sa fi cunos-cut
macar in parte, in epoca navalirilor, o r enastere
asernanatoare aceleia a altor vorbiri indigene ?
.
* * *
Dar trebue sa asa cum am facut-o

consideram,
iurea, datele arheologiei a reface aici
Nu este vorba de
catalogul obiectelor si inscriptiunilor, care pot doved ica o
populatie de origine romans a continuat sa locuiasca, in
unele regiuni ale Daciei, multa vreme dupa parasirea
oranduita de Aurelian, imparatul a carui mama
')
Oxford,
VIII (1931),
1937, p. 556.
rakisch-illyrischen
FiindcA
p.
Cf. P. Skok,
Ortsnamenforschung,
43.
avem Transmarisca pe
Beitriige zur t
.
A. H. M. Jones, The cities of the e astern r oman provinces,
Zeitschr f. Ortsnamenforsch
locul actualei Turtucaia. Cf. N. I.

Antonovici, Codrii ii numele de Prat si Arge,s, Bulet. Soc. R. Rom. de
Geografie, LVI (1938).
') P. Skok, Zum B alkanlatein, 111, Zeitschr. fit, romanisch e
Philologie. L
1930), p. 532.
POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICE 95
era si
prezenta
,
ea o emigrate transdundreana.
ne spune un memoriu recent
« I se
in Oltenia
(Drubeta Romula si in alte parti) si intr'o mica masurd
verified
,
enigmei statuii de imparateasd,
(Alba-Iulia),
.
n Dacia Superioard, in Tran- silvania (partial cu
caracter e crestin e) in to t timpu lsecolulu ial IV-le a s
foart e probabi l, in a t V-lea »1) N u ma iinsis t asupra
pastrata langa Apulum
d. Ferri o socoteste din a doua jumatate a
ecolului at III-lea (in orice caz nu dupd 270 !), dar a
carei infatisare seamand in chip straniu cu Victoriil e de p
arcu lluiConstanti n dela Roma, care sunt mai tarzii cu
aproape un veac 2). Nu aceasta este insd problema.
Ceea
aceeasi
ce trebue
intoarcere
sa aftdm, este dad. arheologia
Dacie idin timpu lnavalirilo r lasd sa se intrezareased
la
, formele preromane care

caracterizeaz a arta altor regiuni ale imperiului ;dacd
particularismu ldacic despr e care am gasit urme evidente
,
in izvoarele istorice propriu zise, a influentat spiritul
local al satelor in manifestaril e primitiv e ale art ei to r; dna
intr'un cuvant, Dacia se lasd integrate din acest punct de
vedere, in evolutia general & a lumii roman, on dacd ea
constitue cu adevarat o exceptie care iese din regula
parcurgand
regiunea dundreand .,
comund. Impresia unei intoarceri la forme arhaice o ai,
galeriile de sculpture din epoca romans din
In orice clips se impun corn-
paratii, fie cu arta g reacd primitive on arta etrused, sau
cu iliricul La Tene fie chiar cu Evul Mediu oriental, pe
care it vesteste
Adam-Clisi 3). Dar acestea
au
, rigiditatea asiatica
nu sunt decat impresii.
Sapaturile car e nu sun t Inca deca t la inceputu ltor
dat la iveald pans acum un numar oarecare de obiecte,
a basoreliefurilor dela
,
care ingadue
,
') C. Daicoviciu, La Transylvanie dans l'Antiquite, Bucuresti,
1938 p. 81. Pentru Drubeta, vezi AL BAracilii, Une vide
daco-romaine : Drubeta, L'Archdo- logie en Roumanie Bucurest i, 193
pp. 7 si urm.
') Arte roman sul Danubio, pp. 303-304.
') S. Ferri, op. cit., pp. 122, 143, 360, 377 si urm. Cf. St.
Paulovics,
Hungarica ,
Die rir-mische Ansiedlun
Maros-Lekincza
II, 9. 97 ;Ed. Beninger
(Siebenbiirgen),
,
g von Dunapentel
Ein westgotisches
Manus, XXX
e (Intercisa),
Brandgrab
(1938), p.
Arch.
von
127
mentioneari t in mod deosebit o oRenaissance des La Tene i pentru
aceasta epoca.
www.dacoromanica.ro
. ,
OMAN
o indoitA clasificare Sun t acele a car e se atribue obisnuit

navali-torilor germanici ai Daciei din secolul al IV-lea pan&
in al VI-lea.
0 harts a f ibulelor a fost alcatuita acum cativa ani
., ,
1): ea cu-prinde numele catorva localitati ardelene:
Alba-Iulia, Oradea, Arad, Pecica, Timisoara Periam ;
SAnt-An a de Mures care a dat la iveala un intreg cimitir
,
germani c local I se mai pot adaoga, in Transilvania 2):
Simleul-Silvaniei at carui tezaur confine obiecte de o
valoare remarcabila; Apahida, in judetuI Cluj unde s'a ,
des-coperit o data cu vasele de argint si bijuterii de aur, o
fibula 3) si inelu lcu inscriptia Omharus ;Turda unde-s
fac aparitia carac- terele runice;
fArsit, si Apa, in judetul
Valea-lui-Mihai,
Sat-mar, fara a u ita
in
,
echinta-de-Mures.
In Moldova, aproape de Roman, fibule de un tip
caracteristic, derivate dela acel din Kertch, pot fi trecute in
ceeasi categoric 4). SA nu uitain nici obiectele gasite la
Concerti, la inceputul acestui secol si pastrate astaz ila
,,
Muzeul Ermitajului din Leningrad. Este acolo un
mestec caracteristic de elemente care pastreaza urme
clasice o mare amfora de argint cu reliefuri
itologice, si de ornamente de o inspiratie barbard
,
econtestabila cum este pestele cu cap de pasare, care
minteste mult unele agrafe ale muzeului din Zurich 5)
Amintim de asemenea in Muntenia, descoperirea a cloud
tezaure de epoca diferita gasite la Cosovenii- de-Jos dintre
care cel de at doilea dovedeste existenta ramasi-
,
Leipzig, 1931 ,. . .
9 Ed. Beninger, Der westgotisch-alanische
p 11 Cf asemenea
Zug nach Mitteleuropa,
articolu lamintit mai sus, Mannus,
,
XXX, p. 128 si hilr-lile care insotesc articolul lui Tiirok Gyula, Das g
ermanische Griiberfeld von Kiszombo r and unsere Denkmdler der V
olkerwanderungszeit,
151, 177. Datoresc
amabilititi id-lu iI Nestor . ,Dolgozatok-Tra- vaux XII, pp. 1936, pp. 145,
o mare parte din indicatiunile ce urmeaza
dela Muzeu lde Antichitil idin Bu-
. . .
curelti, care a avut de asemenea gi grija planselor III si IV.
') Am reprodus lista lui Const. C. Giurescu, Mormantul g ermanic
dela Chiojdu, Rev Is:. Rom., V-VI (1935-36 ), p 336 s iurm careia
trebue a6 i se adauge. E. Beninger, Ein westgotische s Brandgrab
Mannus, XXX, p. 122 si urm
.
2) Despre caracterul spiitromisch s al acestui obiect, cf. A.
iegl, SpeitrP- mische Kunstindustrie, pp. 274, 286.
) Cf. V Dumitrescu, Une to mbe de repoque d es migrations, Rev. 1st.
Romand, IV (1934), p. 76 si Mnr.
2) Cf. L. Matzulewitsch, Byzantinische Antike, Berlin-Leipzig, 1929,
pp. 123-127.
www.dacoromanica.ro
Gh. I. BrAtianu: Poporul Roman

I
5
1...00.1
1
Pl. III
2
I.
1-2: Oglinzi pontices aflate in mormintele dela Vartiscoi, jud. Putna.
Muzeul de AntichitAli din Iasi.
3. OglindA din Maya, jud. Ilfov, Col. Istrati-Capsa Turnu-Severin.
4-9: Vase gAsite la Vartiscoi. Muzeul de AntichitAli din Iasi.
Sec. III-IV d. Hr.
www.dacoromanica.ro
97
telor unui popor germanic

epoca
9i . fara indoiala Gotii
tarzie a luptelor lui Mauriciu impotriva Avarilor
Slavilor la Dunare 1) Adaogam in sfarsit maretul
din
.
tezaur dela Pietroasa si mormantul mai modest dela
Chiojdu, din judetul BuzAu, datate catre sfarsitul secolului
al IV-lea 2) si fara indoiala contemporane
,,
retragerii
Vizigotilo r in fata Hunilor Est e deajun s pentr u a
doved iintinderea ocuparii Dacie isi a regiunilor
nvecinate de catre Goti, Vandali si Gepizi pans la
navalirea Avarilor si a imigrari imasiv e a triburilor slave
.,
Dar aci este vorba de obiecte apartinand navalitorilor de
un stil strain, de origine compozita, venit cu Gotii, Alanii
si popoarele barbare care le-au urmat de pe tarmurile
Marii Negre si dela hotarele Iranului Nu e nimic local,
specific Daciei : fibule de acelasi tip se regasesc
pretutindeni, cu ei.
in Europa, unde navalitorii le-au dus
Dupacum a spus-o arheologul austriac Riegl, « am
pastrat din epoca ce se intinde dela domnia lui
Longobarzi ,
Constantin la aceea a lui Carol cel Mare o foarte
bogata mostenire
Vizigot isa
dela Franci,
u alt iGerman
Ala-mani,
ide la
Burgunzi
nord si
dimpotriva
dela
pripita,
avut,
Romanii
ca
dupa
nu ne-a ramas aproape nimic
din Orient. S'a
Roma-nii occidental i, c u ata t
caderea
ca
impe-riului,
tras
nic
dela Romani
concluzia
ma iputin
iun fe lde
-au
putin
,n'au
on
cam
arta
,
industrials cuceritorii barbari $i insusit creatia
artistica in acelasi timp cu stapanirea politica a 3). De
altfel, cu toate ca e o tendinta de a atribui toate obiectele
ace-stui stil cuceritorilor, Alani German i, Hun isau
Avari, s'ar putea foarte bine sä fie si altfel.
Moda a fost intotdeauna o chestiune de influenta :
la Con-stantinopol, in timpul lui Justinian, tinerimea
eleganta a factiunii albastre imbrac a costumu lHunilo
La fel in Galia, in epoca
. , , er v
.
') I. Nestor si C N icolaescu-Plopsor, D
lkerwanderungszeitliche Schatz Negrescu Germania XXII (1938),
p. 41 Cf. C. Nicolaescu-Plopsor, Ein Schatz- fund der Gruppe
Untersiebenbrunn von Cosoveni, ibid., XVII (1933), p. 272 si urm.

p.
, ,,
') Const. C. Giurescu, art. cit., 346. Trebue desigur amintite
ucrArile lui C. Diculescu, Die Gepiden, Leipzig, 1922, si Die Goren und
Wandalen in Un- garn und Rumanian Leipzig 192 3 (Mannus-Bib l., 24

al e cAro r concluzi i, cite- odatt i excesive au dat loc la numeroase
discutii.
') Spiltromische Kunstindustrie, ed. II, p. 833.
MIRACOL ISTORIC POPORUL ROMAN
merovingiand : «
Chiar in time de pace,
alo-Romanul luase
obiceiul de a purta sabia si de a se irnbraca cu haine
stranse pe
trup, dupe obiceiul Barbarilor. La moarte, voia sa fie
ngi-opat
cu armele sale ca §i luptatorul franc. De aici infatisarea
cu totul
barbara a mormintelor din acest timp. Pretinsele «
cimitire france »
sunt in realitate, in cea mai mare parte, cimitire g
alo-romane » 1).
Aceste concluzii pot fi aplicate de asemenea, in unele
cazuri, Daciei.
Iath cu toate aces tea ceva deosebit : a Continuitatea
romano-
sarmata in Banat, foarte bine demonstrate de Patsch,
adanc cu-
noscator al stArii de lucruri din Sud-Estul Europei,
nu lipseste
nici in Transilvania. Cimitirele din Sant-Ana si din
Lechinta cu
obiectele for de ceramics gotica, romano-provinciald,
dar de ase-
menea autohtond (dakische Stempelkeramik), nu sun
decat o slabs
dovada, dar totusi hothritoare Cazul s'a produs,
remarca in
aceasta privinta d. Daicoviciu, al unei populatii
ndigene care
ncepe sh revina la formele §i stilurile vechi, influentata
puternic
$i de arta stapanilor tarii Aceeasi ceramics
autohtond dela
Lechinta se &este mai tarziu (secolul at V-lea si at
VI-lea) in cimi-
tirul gepid dela Bandul de Campie (v. Kovacs,
Dolgozatok-Tra-
vaux, IV, pp. 279 si urm. si pl. 74); in cimitirul din
secolul al
IV-lea, al V-lea qi al VI-lea, de curand descoperit la
Teius (Alba)
se gAsesc vase romane provinciale, tarzii »2).
Cimitirul din Sant-Ana de Mures a fost de curand
obiectul unei constiincioase lucrari, a carei tiphrire ar
fi de dorit 2); ma marginesc sh rezum aici concluziile
autorului. Sunt cloud argumente principale in favoarea
unei populatii autohtone, care
1) F. Lot, Les Invasions germaniques, p. 210.
') La Transylvanle dans l'Antiquile, pp. 81-82. Cf. A. Alfoldi,
Funde aus der Hunnenzeit und ihre ethnische Sonderung, Archaeologia
Hungarica, IX, 1932, p. 46: «Die zweite Gruppe
er grauen Henkellcriige der Hunnenzeit kann ent-
wickelungsgeschichtlich besser erfasst werden. Ihre Wurzel liegen
wenigStens zum Tell in ihrern engeren Verbreitungsgebiete selbst und
greift auf die Tra-dition der hiesigen La Tene Zeit zuriick si « Die
Technik der Glattung wurzelt berall in der namlichen Epoche
9 M. G. Petrescu-Dambovila, Cimitirul dela Santana de Mures
din epoca migratiunilor, teza prezentatA In 1937 la Facultatea de
Litere din Bucuresti. Da- toritti amabilitilii autorului, i-am putut
onsulta manuscrisul.
www.dacoromanica.ro
ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARYIEOLOGICE
99
§i-a ingropat mortii pe tarmurile raului ardelean. Lipsesc

armele ofensive; nu exists decat o singura spada, care
nici nu s'a gash in morminte, §i cutite care fac mai
degraba impresia ca au fost destinate unei indeletniciri
casnice. Nu este un indiciu al unei comu-nitati de razboinic
§i cu atatmai putin de razboinici nomazi, ci al unei
populatii stabile §i papice. Epoca cea mai potrivita
unei asemenea stari poate fi prima jumatate a secolului al
V-lea, dupa pacea incheiata- de Constantin cu Gotii, la
332.
Dar e mai ales ceramica, care este in mod vadit o
upravie-tuire a stilului La Tent, deci a unor obiceiuri locale
a unor traditii stramo§e0, autohtone, a caror apropiere
de cele dela Apahida, care se leaga de asemenea de
stilul La Tene, este evidenta. Fi-bulele gasite in
mormintele dela Sant-Ana ar reprezenta dimpo-triva
influenta Gotilor, care puteau foarte bine trai in acea
vreme in bund vecinatate cu indigenii. Amintim cu
privire la aceasta chestiune, ca mai e Inca la unu autori, §i
nu dintre cei neinsemnati, o contrazicere pe care nu
putem sa n'o relevam. A§a de pilda d. Beninger, in
ucrarea sa bine cunoscuta asupra expeditiei Vizi-gotilor §i
Alanilor in Europa Centrals, dupa ce a afirmat la inceput,
indoielile sale cu privire la dainuirea elementelo
romane on romanizate in Transilvania, in vremea
framantata a navalirilor care au strabatut aceasta p
rovincie '), slar§e§te prin a atribui Vizigotilor urme
arheologice care arata o populatie ce se bucura, la
un moment dat, de o lini§te relativa. Nu e nici un
motiv care sa ne impiedice de a atribui aceste a§ezari
unei popu-latii autohtone. Supravietuirile din perioada La
Term nu le intalnim numai in Transilvania. Ceramica
gasita acum doisprezece ani, in sapaturile intreprinse in
Moldova-de-Jos §i mai ales la Var-ti§coi, apartine, ca
inspiratie §i tehnica aceleia§i epoci, dar fibulele §i o
moneta permit datarea acestei descoperiri : ea poate fi
§e-zata intre sfar§itul veacului al III-lea §i al IV-lea al erei
noastre a).
1) E. Beninger, Der westgotisch-alanische Zug nach
Mitteleuropa, 1931, pp. 11-12 si 126.
') G. Anitescu, Nol achizifiuni ale Muzeulul de Antkhlulli din
la,d, Arta si Arheologla, II (1929), pp. 8-9 ale extrasului. Dator8m a
mabilitAtii d-lui G. Anitescu putinta de a reproduce aceste
otografii.
www.dacoromanica.ro
ROMAN
,,
Se remarca alatur id e vasel e, dup a car e am putu t da
o repro-ducere ma inets, o oglinda de metal, a carei
pereche pe care o publicam aid pentru intaia mill), a fost
gasita la Jilava, in preajma Bucurestilor.
Aces t fel de ceramics se regasest e de altfe ldela un
capat la cellal t al pamantului romanesc D. D. Rosetti,
care a intreprins sapaturi foarte
.
interesante in jurul
Bucurestilor,
d e alt
,,
s parte
o
a gasit exemplare asemanatoar
a ma iafla t la Mina-roaia,
e la Jilav a. P
aproape
romans pro-vinciala,
de
, ,
Bucuresti ceramics de influents al
carei caracter tarziu it arata o moneta a lui Justinian 2).
Se pare ca obiectel e di n castru lroma n del
Frumoasa in aceeasi regiune datate de catre regretatul V.
Christescu; din timpul domniei lui Aurelian 3 ) ar fi in
care a vazut nou
. , ,
realitate tot din secolul al VI-lea 4), din
ambele tarmuri ale Dunarii, supuse influentei Romei not 5).
« In ceea ce priveste determinarea istoricA s ietnica
a obiectelor gasite in aceste drepsapaturi spune cu
cuvan t d suntem de parere ca trebue sa ne
D. Rosetti
ferim de a ajunge prea repede Ia concluzi ipre a precise
S e va putea judeca mai bine atunci cand va fi gasita o
cantitate mai mare de obiecte provenite din sapaturile
facute in Romania. Ne-am marginit deci la scurte
observatii asupra ceramicei de tipul A si B.
Ambele categori isun t raspandite pe tot pamantul
Daciei. Cea mai mare parte a asezarilor este lipsita de
fortificatii, chiar natu-rale ; adesea ele ocupa terasa
intinsa
cu o
Mediu.
poate
a
B dela Damaroaia
populatie
Cele
confirms
,
unui fluviu. Pietrele de moara aflate in gropile
presupunerea ca avem a face
indigend stabila, dela inceputul Evului
cateva fibule gasite in aceste sapaturi se
') Multumid amabilitatii d-lui D. Rosetti; v. p1. III.

' ) D. Rosetti, Siedlungen der Kaiserzeit and der
olkerwanderungszeit bei Bukarest, Germania, XVIII, 1934, pp. 207
ai urm.
5) II castro romano di Frumoasa, Bullet. della Commiss.
rcheologica comu- nale di Roma, LX, 1932 v. III spend. p. 43.
s) Comunicad de d. I. Nestor.
') V. in aceastil privind Cetatea lui Justinian in Drubeta, Al.
Ban:Acid, op. cit., p. 27.
www.dacoromanica.ro Gh. I. Bratianu
Poporul Roman M. IV
Fig. 1, 3-4: Vase din cimitirul dela
Fig. 2: Vas getic din epoca La Tene, gasit
Jilava, lang8 Bucurevi.
la Dimaroaia mega Bucuresti.
Duna D. Rosetti, Germania XVIII (1934) p. 208 fig. 2 si Publ.
Muz.
Municipal Bucuregi, 2 (1935) fig. 24
POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICE 101
sa fi ajuns in posesiunea aceleiasi populatii autohtone

pe calea negotului on a schimbului » 2).
Se cuvine de asemenea de a sublinia raporturile foarte
stranse ce exists intre aceste forme, care continua
impurile preistorice si cultura zisa de Lipita, in sud-estul
Poloniei. eAceasta cultura, ne spune un studiu recent 2),
apare in sud-estul Poloniei catre apusul epocii La Tene
sau mai bine la inceputul epocii romane si
supravietueste incontestabil in timpul perioadei
urmatoare. Adunarea materialelor din sapaturi a permi
sa se constate ca cultura din Lipita prezinta
umeroase analogii cu civilizatiile daco-getice din
Romania. Acest lucru ne face sa credem ca ea se datoreste
unei expansiuni getice pe teritoriul Poloniei de sud-est.
Cultura din Lipita formeaza asa dar grupul eel ma
inaintat spre nord-vest al civilizatiilor daco-getice,
al caror centru se afla in Romania ». Aceasta era de altfe
parerea lui Hadaczek, care atri- buia descoperiri mai vech
unei populatii autohtone, care nu era nici gotica, nic
slava, traind la izvoarele Nistrului intre secolul al II-lea
si al IV-lea dupa Hristos 3). Nu ne putem opri de a nu
ne gandi la *Dacii liberi » pribegi in fata cuceririi romane
traind la marginilc limesului §i ramasi credinciosi formelor
gi traditiilor preromane, ale caror urme persists, pe
eritoriul imperiului ca si in adaposturile primitive ale
acestor disidenti.
Problema aceasta a unei populatii autohtone
inainte de navalirea i stabilirea Slavilor, se pun
deopotriva, deli intr'o mai mica proportie, p pentru
Slovacia. Niederle presupune di in campul de morminte al.
culturii Keszthely, nu sunt decat nomazi orientali din
epoca avara, gi Slavi, poate de asemenea a ram4ite ale
altor populatii indigene, care se stabilisers inlauntrul
Carpa- tilor, inainte de venirea Avarilor s 4).
op. cit., p. 213.

1) D. Rosetti,
') M. Smiszko, Stations de la culture de Lipica, in Materiaux de
edpogue ro-maine au Sud-Est de la Pologne, Lwow, 1934, p. 32 (Prate
wowskiego Towar- zystwa Prehistorycznego).
') Kultura derzecza Dniestru w. epoce cesartwa rymskiego, Materialy
Krakow XIII, pp. 23-33.
4) Eisner, Slovensko v Praveku, Bratislava, 1933, p. 337.
ENIGMA g UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN
Ceea ce pare incontestabil, este pe de o parte

nfluenta cera-
micei romane provinciale, mai ales din regiunile
dunarene,
asupra celei a Barbarilor germanici (Krausengefasse)
din care
se gasescmodele panA in Silezia 1).
Nu este locul sl reluam discutia inceputa asupra
acestei pro-
bleme intre arheologii germani, pentru a stabili dacA
aceasta in-
fluenta priveste numai Transilvania, sau in general
rovinciile
dunarene ale imperiului ; ambele teze pot gasi
argumente. Dar, ne
putem intreba dad. moda dakische Stempelkeramik *
a cerami-
cei locale purtand pecetea regiunilor dace, n'a dainuit
mult timp
dupl epoca primelor nAvaliri. Faptul este ca ii regasim
influenta
la Czeke-Cejkov, in formele unor vase apartinand epoch
vandale 8).
De alts parte, este destul de evident ca tehnica
utohtond
La Tene a supravietuit parasirii provinciei 4).
Dovezile sunt
1) Cf. B. v. Richtofen, Germanische Krausengeasse des 4. Jh. aus
der Provinz
Oberschlesien, Fesigabe Kossinna, 1928, p. 73 si urm.
') V. darea de seam/ a lui Beninger, Der westgotisch-alanisch
Zug nach Mitteleuropa, de H. Zeiss, Wiener Priihistorische Zeitschrift,
XX (1933), p. 31. Die Henkelkriige von Kaschau (Kosice) und Las
spatromischen Typ zuriick

4) E. Beninger,
..
a. d. Thaya rind nicht von den B. angezogenen siebenbiirgische
Stricken abzuleiten, sondern gehen auf einen allgemeine
4.
Der Wandalenfund von Czeke- Cejkov, Annalen
des natur- historischen Museums in Wien, XLV, 1931, pp. 210 si
urm.
') D. F. Altheim public/ In numArul din Februarie 1939 al revistei
Germanien, Monatshejte flit Germanenkunde... un articol despre IntAia
aparitie a Gotilor In regiunea dunareanit (Das erste Auftreten der
Goten im Donauraum, pp. 49-56), In care examineaz/ un fragment de
eramic/ gAsit la Poiana de R. si E. Vulpe (cf. Dacia, 3-4, pp. 341 si
urm.), precum gi descoperiri mai noui, gAsind In ornamentatii, In
form/ de litere, caractere runice. AceastA explicalie pare dealt-fel mai
verosimill dec.& pentru alte obiecte, gAsite acum cativa ani in
judetul Baia si a cAror autenticitate e IndoielnicA.
Fla a adopta In Intregime concluziile autorului, in ce priveste
data inscrip-tiei si prezenla Gotilor In Moldova, dela incepulul secolului
al III-lea,ceea ce este Inc/ o chestiune discutabill, nu e mai pulin
caracteristic de a glsi o inscriptie germanicA pe un object d
factual cu totul local /, de traditie geticA, ale carei urme se aratA
atAt de puternice, la Poiana yi aiurea. DupA cum spune pe bun/
dreptate, d. Altheim, es darf auch daran erinnert werden, dass sie
(die Goten) gerade in Siebenbiirgen und seiner Nachbarschaft sich
den be-stehenden Lokalkulturen zuntichst stark angepasst haben. Nu
e lipsit de interes de a sublinia aceastA nouti dovadA a clAinuirii
particularismului geto-dacic In epoca celor dintai nAvAliri. Cf. si
Altheim, Die Soldatenkaiser, 1939, pp. 81, 248.
www.dacoromanica.ro
ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICE 1
, .
103
numeroase 0 nu se margines c de aitfe lla Dacia 1) N

se pare imposibi lde a i se refuza continuitatea
arheologica, care a fost recunoscuta fara greutate altor
egiuni ale imperiului 2).
Intoarcere a la formele vech ieste singura explicati
a unui alt fapt, pe care 1-au scos la iveala cercetarile
preistorica
tripode
se
Carpati ide est
(Curtea
.
recente asupra cera-micei romant0i. Vase de-o forma
intalnesc
de
Sunt
§i ast azi In regiunea
ArgeO,
caldarile
vasele
cu maner
inalte
blidel e mar ldin Darmangti sau Pucheni. Desigur ca
Toplite i§ iin
(Toplita)
din Bucovina,
on
ormele primitive de la Cucuten ion Vidra au fost
, .
nfluentate, in decursul secolelo r, d e ate olaria romans,
din care se gasesc Inca numeroase exempl e aproape
pretutinden iin Romania §i mai tarziu de ate ceramica
romane
lor, daca
, ,
izantina, care introduce smaltu1 5) Dar daca putem
invoca persistenta acestor forme preistorice ale ceramicei
tarane§ti ca un argument pentru sustinerea continuitatii
in Dacia 4)
nu se
e
admite
imposibil de explicat supravietuirea
dainuirea for oarecum latenta, in
timpul ocupatiei romane 5) § irena§terea particularismulu
loca l, car e se manifests in Dacia, ca §i in tot imperiul,
n epoca navalirilor.
Toate acestea
,
au indemna t de curand pe d. ,
,
Andriqescu, o autoritate recunoscuta in materie de
,,
preistorie a Daciei sa scrie acest e randur ia caror
concluzie este de prisos sa o subliniem :
HE via( a celo r umil i, ba§tina0 sau navalitori de voie
sau de nevoie din care posedam o marturie plastics atat
de bogata in
') Cf. Beninger
xemple
net westgotisch-alanische
din Saaz gi Deutsch-Bistritz In Boemia.
Zug
') Cf. de ex. R. Gr. C ollingwood, Roman Britain, An Economic

, pp. 92-94 :
Survey o ancient Rome, ed. T. Frank, III, pp. 82 si urm.

') Cf. materialul foarte bogat ilustrat de B. SlItineanu, Ceramica
omdneascd, Bucuresti 1938, pp. 62 si urm.
.
') Ibid., p. 29.
°) J. Nestor, Der Stand d er V orgeschichtsforschung
exit. din XXII. Bericht der Rdmisch -Germ. Kommisston
Mi t der dako-geti- schen Latenezei
n, Chr,
t komme
, ,,in Rumdnien
1933
n w jr bis spa t
p.
ins I Jahrh
175 : 4
www.dacoromanica.ro
. ..
ROMAN
monumentul comemorativ dela Adam-Clissi, monumentul

cel mai considerabi lal romanismulu ial Intregii Europe
. .,. ,
centrale, orientale si sud-orientale Sunt lucruri de
care inscriptiile vorbesc atat de rar, iar textele si mai
putin. Domeniul preocuparilor pre-istoriei la noi, ca ai
aiurea, nu se opreste nici la epoca greco-romans, nici la

cucerirea romans a Daciei Ca $i celelalte regiuni ale
Europei de dincolo de limesu lroman ne gasim in situatia
ciudata de
,
a trai intr'o epoca istorica lipsita de izvoare
istorice, sau atat de reduse ca nu se mai poate deduce
nimic din ele pana la inte-meiere a Principatelo r. Spr e a
cunoaste mai bine aceasta lume, ce ne mai ramane decat
.
cercetarile ai sapaturile arheologice ? » 9 $i tot de aceea,
in privirea generala pe care o face in I'Art pre-historiqu
en Roumani a, d Vladimir Dumitrescu a -putut ajunge la
,.
ales la inceputurile sale, era
preistorica
,
concluzia ca preistoria Daciei a fost intrerupta timp de
loud veacuri de catre Romani si ca Evul Mediu, mai
a o noun epoca
a 2) Recungastem ca nu avem inca, in a
easta p rivinta, o d ocumentare prea bogata ; sapaturil
ce r a fi urmate cumai multa intensitate ti metoda, g
un repertoriu al antichitatilor din vremea Romanilor ai
aceea a celor dintai navaliri, ar aduce acelasi folds ca
cel intocmit,
preistorie
cu atata grije, de d. I. Nestor pentru
3). Dacd
car e sapaturil
,,
se apropie totusi cele cateva indicii p
e n ile-au dat pana aci, de afirmarea
categoric a a unui particularism dacic in textele istoric
,
o evolutie cu totu lasemanatoare in Dacia, aceleia a
ce-i drept, asu-pra

secolul al III-lea,
caracterului
care ar
salbatec
fi ajuns sa
.
dela sfarsitu limperiulu i, nu se poate conchide deca t la
celorlalte provinci iale imperiulu iroman S'a .insista t mutt,

al navalirilor
din
toate urmele
distruga
unei civilizatii autohtone. Frag- mente din Dion Cassius
ni-i arata pe Gotii din aceasta vreme, sub zidurile
Atenei, razand de Romanii inchisi in orasele tor,
') Artele In timpurile preistorice la noi, Arra fi tehnica great,
unie-Sept. 1938, pp. 49. V. si Dela Preistorle la Eva! mediu, p. 87,
88.
') Bucarest, 1937, pp. 32.
3) Der Stand der VorgeSchichtsforschung in Rumanien, Autorul a
preg8tit de altfel urmarea.
www.dacoromanica.ro
ORIGINILE POPORULUI ROMAN DATELE ARI- IEOLOGICE
105
i slabiti de o viata sedentara ;); dovada sigura, se va

spune fara Indoiala, a unei barbarii neimpacate.
Dar un secol mai tarziu, Ammian Marcellin, ale
carui in-formati isau buns credinta nu pot fi puse la
ndoiala, mai spune despre Alamani, impotriva carora
Iulian pornise sa lupte in Galia, ca se fereau de ora§e ca
de n4te curse 2).
Nu exists deci o atat de mare deosebire intre Gotii
secolului al III-lea, de mult patrun§i de influente orientale
§i elenice alfa-betul runic este el insu§i o dovada §i
navalitorii care vor ocupa unul sau doua secole mai tarziu,
provinciile
ora§ele
firesc in
uite ca
rurala §i
au fost distruse on parasite, ceea ce pare mai
vremea
populatia
ca
Avarilor
autohtona
insa0 colonizarea
§ ia Slavilor
a Daciei
,
apusene ale imperiului. $i apoi, admitand ca
nu trebue sa se
era pe deantregul
roman s nu s'a oprit la
ra§e.
S'ar putea obiect a poat e c a limb a roman s n'a
pastrat nici o urma a unei rena§teri a celei a vechilor
locuitori ai Daciei; de-sigur pentruca latina ii era
ncomparabil superioara §i pentruca desele migratiuni
care aduceau de dincolo de Dunare numeroase elemente
ale romanitatii balcanice, i-au pastrat superioritatea pe
care i-o daduse de la inceput cucerirea Daciei: latina
vulgara a triumfat ass dar in Dacia asupra spiritului local,
gi unitatea lingu-istics a poporului roman ii sta §i astazi
dovada
cunoscut
. ,,
Dar cateva
in
ale fonduld ipreroman car e
epoca
navalirilor
urme
o scurta revenir e la
actualitate au starui t totu0 in viata rurala, in folklor §i
, ,
in traditiile milenare ale artei populare 5). Daca datele
arheologic e sun t Inc a insuficien te pentr u a o dovedi,
ele ne ingadue totu0 sa punem problema Se cuvin e sä
nu nesocotim tot ceea ce poate adtice, ca element nou,
tudiului obiectiv ale originilor poporului roman.
.
') Excerpta,
a)
') Cf. A. Grenier

traditions, en
p.
reparaissant
,
170, Boissevain, III,
Ammian Marcellin, XVI, 2-4.
La Cattle Rountaine
au jour vers
p.
,.
745.
op cit., pp. 590-91 : Ces

la fin du II-e siecle, semblent
indiquer l'appauvris- sement des centres urbains, un moindre raffinement
du goat, un progres general de la rusticite, l'affaiblissement de cette
civilisation greco-romaine qui a triomphe dans la prosperite des deux
premiers siecies s.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII
OBSERVATII ASUPRA ISTORIEI ROMANILOR

DUPA
SECOLUL AL XIII-LEA
Primu lcapitol al sectiunii cartii d-lui .Lot,

consacrat minu-nii istorice a poporului roman, se
ocupd de problema originilor pand la aparitia statelor
roman organizate,
Un scurt paragraf
in peninsula
cu ierarhia
al capitolului
balcanica ,
for civila §i bisericeasca
«
popula- tiunile indigene
a vorbeste despre Vlahii
Balcanilor §i ai Pindulu isi de rolul for in alcatuirea
celu ide al doilea imperiu bulgar ; despr e aceast a a ma
fost vorba in partea privitoare la Slavo-Bulgari 1) Un al
doilea capitol prive.ste inte-meierea dezvoltarea
.,
statelo
,
§i
romanest ipans in zilele noastre, schita foarte scurta atat

cat s'a putut face in nona pagini 2). Nu avem pretenti a de
a o completa dar nu e de prisos de a adaoga la aceasta
privire generals asupra istorie iromanesti cateva obser-
vatii si unele rectificari de amanunte. Pentru ca acest
comentariu sa fie mai limpede, va trebui
, s deosebim
organizatia bisericeasca a tarilor roman de f ormarea
rincipatelor.
Trebue sa revenim ma iintai asupra unui argument
,,
din pri-mul capitol, care priveste istoria bisericii si in
pecial relatiunile Romanilor cu biserica bulgard.
, .
Romanii spune d. Lot, spriji- n indu-se pe marturi a d-lu
Seto n Watson a u avu t (Oa in secolul al XV-lea) aceeas
metropol d ca Slavi ibulgarizati Ohrida cat suntem de
«
departe de Moldova, de Transilvania §i chiar de Mun-
1) Les invasions barbares, I, pp. 229-30, 270-71,

') Ibid., p. 290-98,
www.dacoromanica.ro
OBSERVATII ASUPRA IST. ROMANILOR DUPA SEC. AL
XIII-LEA 107
tenia. Cat suntem de aproape, daca Romanii s'au refugiat

in tarile sud-dunarene cucerite de catre Slavi, in
ecolul al VII -lea $ 2).
Dar asupra acestui punct, ca si asupra altora,
oluminoasa
curand
Trece cu
o
lucrare
editie fran-ceia)
a
, ,
d-lui Seton Watson
caruia nu i s'ar putea
ontesta bunele intentii, trece cu vederea multe lucruri 2)
pro-fesorulu iLascari
vederea intre altele studiul
(a aparut de
asupra
. biserici moldovenesti cu patriarhatul

relatiunilor
din Pe6 si arhiepiscopatul de Achris (Ohrida) in secolul al
XV-lea 3) Eminentu lbalcanis t demonstreaz a in mod cu
totul hotaritor ca singurii Vlahi aflati sub dependenta
cestui arhie- piscopat erau acei din Balcani s ica n'a fost ,
niciodata vorba nici de dependenta
culturale stranse intre
arhiepiscopatu ldin Achri s. A fost
care se alcatuise
bise-rica
, ,,
canonica, nici de relatii
e
moldoveneasc
ade-varat
legends
Inca din veacul al XVII-lea, legends
o
a $
, ,
datorita confuziuni icreat e d e un loc rau inteles al tra-
ducerii slave a Syntagmei lui Blastares. Un mitropolit
moldovean, vrajma§ al unirii cu catolicii a fost sfintit
ntre 1449 si 1455 de Nicodem patriarhu lsarb din Pe6
biserica
arhitectura
sarba din veacul
si artele
al XV-lea,
religioase ,
Acest episod ne arata lega-turile biserici moldovenesti cu
dar
care au influentat
nu priveste deloc
relatiun ianterioar e aseiari iunu istat si unei ierarhii
bise-ricest iin Moldova. s In ce priveste Muntenia
adaoga d. Las-caris, e inutil chiar de a discuta, daca ea a
depins vreodata de arhie-piscopatu ldin Achris » pentruca
nimic nu indreptateste
In realitate,
plange de
o aseme-nea ipoteza ).
incepand
,. , ,
cu secolul al XIII-lea, Papa se
pseudo-episcopi i» de rit grec car e hirotonises
preot iin eparhia episcopatulu iCumanilor la hotarele
Muntenie isi ale Moldovei actuale E lamurit de alts
parte, ca vechea slava intrebuintata in liturghia tuturor
bisericilor romanesti, in Transilvania ca ei
1) /bid., pp. 284-85.

' ) A history of the Roumanians, pp. 15, 29.
')
urm.
.
Acad. Roumaine, Bullet. de la sect. hist.,
Aceeasi omisiune o face si d. Titania. Arch. Eur.
Centro-Orientalis, II, p. 297 ') Lascaris, op. cit. ibid.,
mil (1927),
p.
pp. 129 si
142.
www.dacoromanica.ro
ROMAN
in principate, ne dovede§te pand Ia evidenta influenta unei

ierarhii § ia unei organizatii bisericqti slave, anterioare
,
cuceririi ungu-re0, care ar fi f avorizat alte inrduriri 1);
e foarte probabil ca ace0 v pseudo-episcop i venea u di
orarle bizhntine pe urma bulgard dela Dundre E §i
mai semnificativ faptul
»
ca termenii esenlial ia
.
vocabularulu ireligio s a u rama s latin i, da r ca tot ceea ce
prive§te organizarea liturghia apartine domeniului
.
§i
slay. Totu§ i, dup a ce statel e romine0 apar in veacul al
Muntenia in 1359 ,
XIV-lea Ia nordu lDunarii, ele cauta contactul direct
cu patriarhatul grec din Constantinopol De acolo
primeV e pri-mul sau mitropolit
Tot de acolo trebuia

cateva incercar ineizbutite ,
ortodox, plecat de pe scaunul cazut al Vicinei dela Dunare.
sa vina, sub Alexandru cel Bun, dupa
Invoire a d e a ridica la
episcopul
.
rangul de mitropolit al Moldovei,
de Cetatea- Alba (Akkerman)
la Suceava,
dela
pe
limanul
Nistrului 2) Aceste legatur ilamu-resc rostul atdt de
nsemnat
cucerirea
al domnilor munteni
Constantinopolulu
, ,
§i
ide ,moldoveni,
catre Turci
dupa
ca
protectori
darnicie
Atos, la
luminati ai ortodoxiei orientale
ajungea foarte
fundatiile
departe
pioase de pe
, . ctitori
dela manastiril
muntele
probabi lca statul bulgar, in care Vlahii au fost stapani
a caror
e de pe
Sinai E
,.
in prima jumatat e a veaculu ialXIII-lea sa fi putut da
Romanilor dela Dundre diferite modele de organizare
civila §i bisericeasca titluril e catorva demnitar idela
curte, for-mule de cancelarie §i, fara indoiala, randuirea §i
ritul serviciului religios Dar legaturile stranse cu
.
Achris-Ohrida apartin mai de-graba legendei decat
storiei.
Sa ne intoarcem insa la problema organizarii
statelor dunarene D. Lot a omis, pe buna dreptate, sa
minteascd voevo-datele dela gurile Dunarii dela sfar§itul
secolulu ial XI-lea, rega-site de ca(iva istorici
cei neinsemnati in textul Anei Comnene
§i nu din
Pare bine
stabilit astazi ca era vorba de §efi pecenegi, care §i-au
constituit voevodate independente 'in tinuturile bizan-
.
1) P. P. Panaitescu, La littdrature slavo-roumaine (XV-e XVII-e
siecle) et son importance pour l'histoire des !literatures slaves, Praga
1931, p. 2.
') large, Istoria bisericii romcinegi, ed. a 2-a, pp. 32-33, 63-4.
www.dacoromanica.ro
OBSERVATII ASUPRA 1ST. ROMANILOR DUPE. SEC. AL
XIII-LEA 109
tine de granita, ale Dobrogei 1). S'ar putea da mai multa

nsern- natate voevodatelor semi-legendare
ale lu
Menomorut, lui Glad §i mai ales a
lui Gelu, pe care
notarul anonim al Regelui Bela le pomeneste in vremea
cuceririi arpadiene, in Transilvania si la hotarele
Banatului. Aceasta marturie este sprijinita de aceea a
cronicei rusesti a lui Nestor ; asa cum e, are valoarea unei
tradilii istorice, fard sa se poata identifica cu preciziune
faptele i persoa-nele. E foarte probabil ca au fost
incepand din secolul al IX-lea, voevodate slavo-roman
ai sefi se intitulau dupa importanta lor, voevoz
caror
sau kneji si care se gaseau in raporturi mai mult sau
mai putin stranse cu imperiul bulgar. Acest nume de kneji
a ramas; 'inainte chiar ca el sa fi reaparut in nomen-
clature oficiala a principatelor romane, Tatarii, care
avalisera in 1241 in Transilvania, numeau pe judecatorii
or canesii 2), fara indoiala pentru a ridica impotriva
Ungurilor populatia bastinase, pe care acestia o
supusesera autoritatii lor.
Trebue deci sa consideram ca dupa imperiul
Asanqtilor, iesit din revolta Vlahilor balcanici,
mpotriva asupririi bizantine, imperiu care devine
tot mai bulgar ca spirit si traditiune, in cursul veacului al
XIII-lea, primele stapaniri romanesti la nordul Du-narii
cunt, pe malul drept al Oltului, voevodatul lui Litovoi
« knezatele * lui loan si al lui Farcas, iar pe malul stang
al acestui rau, in Muntenia propriu-zisa, voevodatul lui
Seneslau; ele sunt anume aratate, in concesiunea facuta
ordinului Srantului loan de Ierusalim de catre regele
Ungariei Bela al IV-lea, in 1247. Nu se mai face mentiune
dupa aceasta data de Sen'eslau; dimpotriva, numele lui
Litovoi se regaseste in 1279, cand a pierit intr'o lupta in
contra Ungurilor, ale caror drepturi suzerane
refuzase sa be recunoasca. Fratele sau Barbat a trebuit
sa se rascumpere cu un pret mare.
Dupe aceste evenimente, nu mai gasim decat aluzii
destul de vagi, pans in 1324 cand apare Basarab, fiul lui
Tihomir, interne- ietorul dinastiei care a creat
principatul muntean. Numele de
41 Cf. p. bibliografie Vicina et Cetatea Alba, pp. 24-26.

2) Rogerii Carmen Miserabile, ed. Popa Lisseanu, izv. 1st. Romeintlor
V, p. 49.
www.dacoromanica.ro

ROMAN
Basarab este fara indoiala de origine cumana ; nu e
mposibil ca vecinatatea Cumanilor in secolul al XII-lea
al XIII-lea sa fi lasat Munteniei numele primei sale
familii domnitoare. In ce priveste acelea ale lui Litovoi
§i Tihomir, ele sunt evident slave si nu e de mirare ca l
regasim in aceeasi forma, la inceputul secolului al

XBI-lea, la sudul Dundrii, In regiunea macedonean'a a
Skopliei 2). E o dovada mai mult a contactului
permanent intre populatia slava si romaneasca a acestor
tinuturi.
Statul lui Basarab, al carui centru se gasea fara
Indoiala, la inceputul secolului al XIV-lea, in tinuturile
Munteniei de pe malul stang al Oltului, trebue sa fi urmat
oevodatului lui Seneslau, cu toate ca ar fi imposibil sa
precizam data si conditiile politice on di-nastice ale acestei
succesiuni. Nu putem trece insa cu vederea o coin-cidenta
pentruca din ea se poate desprinde §i o concluzie. Catre
sfarsitul veacului al XIII-lea, sub ultimii Arpadieni
tending con-stitutionala a Regilor Ungariei era de-a
constitui in Transilvania comunitati nationale
(universitates), cum s'a §i realizat pentru Sasi §i Secui
Si Romanii din Ardeal pareau a se lndruma spre aceasta
stare, deopotriva cu celelalte neamuri privilegiate. In 1291
mai vedem aparand intr'o diploma universi nobiles,
axones, Syculi et Olachi. Pe urma insa aceasta evolutie a
fost intrerupta, iar a Valahii n au ramas exclusi dela
semenea privilegii 2).
Nu cumva inchegarea principatului a transalpin na
Tarii Ro- manesti, care era sa-si intinda apanagiile §i
dincolo de Carpati, va fi oprit constituirea unei

comunitati nationale a Romanilor supusi coroanei Sf
Stefan ? Raspunsul la aceasta intrebare ar lamuri §i
traditia i descalecarii legendarului Negru Voda qi a

anului 1290. Dar de voim sa ne marginim la fapte
precise, docu-mentele ni-1 arata peBasarab, ca cel dinta
domnitor al unui stat romanesc puternic si independen
pe malul stang al Dundrii.
1) A. Soloviev, Les Serbes et le droit byzantln d Skoplje,
Glasnik Srpskog
Naucnog Drustva, XVXVI (1935-36), p. 29 0 urm.
H. Schonebaum, Der pollttsche u. kirchliche Aufbau
Slebenbargens bis z.
Ende des Arpadenreiches, Leipzlger Vierteljahrschr. I
Sildosteuropa, II (1938)
pp. 38-39.
www.dacoromanica.ro
Gh. I. Brgtianu: Poporul Roman

P1. V
Valahii nimicesc ostirea regelui Carol Robert al Ungariel,
dupA o miniaturA din Chronicon Pictum
www.dacoromanica.ro
OBSERVATTI ASUPRA 1ST. ROMANILOR DUPA SEC. AL
XTII-LEA 11 1
Domnia iniemeietorulu ise srar§e§t e in 135 2 1); del a e

s e poate socoti organizarea principatului si influenta sa
politicd
,
in sistemul
prin prezenta
Velbuzd
. ,
impotriva
aliantei
unui contingent
Sarbilor
tatare§ti
; tot el
valah
si bulgare,
* la batalia
insemnat
afirma puterea military

dela
, , , ,
a noului stat, zdrobind in munti in 1330 armata lui Carol
Robert de Anjou, Regele Ungariei Aceasta Mahe, zisd
,del a Posada este pentru istoria romdneasci echivalentul
lup-
Morgarten
elvetiana .,
telor liberatoare aproape contemporane
sau dela Sempach pentru
In timpul acestei domnii, de
dela
confederalia
aproape o jumdtate
de secol
rOspandit
fluviului
e
unde
s'a
, efectuat
dela Carpati
se mentinea
reunirea
Inca, catre
vo- ievodate
micilor
la Dundr e, pi' la gurile
1350 stdpanirea
dtareascl.
de
1325, in existenta
vasal
.
Principatul
suzeranitatea
al Poloniei
Moldovei
ungureascA
unui voievodat
§i e sigur
se desparte
a
mai mult
in
putin mai tArziu
Totu§ is'ar putea crede, pela
sau mai putin
s ecolul a lX III-lea M
oldova a tr ebuit sa s ufere influenta stapaniri imongol
din Rusia meridionata §i din Crimeea :un demnitar
tatar se nume§te
, . .
in 1286 Ymor fiiius Molday
ani ai secolulu ia lXIV-lea
2) In primii
geograf ii arab i§ iitalien ii§i
infati§au
,
aceasta tars ca un
iraniene dislocate de invazi a tatard
refugiu
Numel e oraplui Iasi,
ora§ul A§ilor sau al Ala- nilor, este o ultima martutie a
al Alanilor, triburi
§ezdrii
,
for 8). A fost de asemenea o influenta a
principatului rus al Galitiei, absorbi t in urrna de cAtr
ceea-c e a ingadui t Moldove isd se dezvolte.
,
Polonia
,
Daca noul principat intemeiat de Bogdan, a putut sa se
ntindA atat de repede pana la Nistru §i la r Marea cea mare
* e pentruci se gdsea pe marea cale comerciala caf
leg a orwle Galitie ide Marea Neagra :iata deci ca aici
drumul a putut sa creeze statul.
bscurA
Intreaga aceasta perioadd del ie mai putin
decat aceea a originilor, este Inca plina de
,
..
onfuziuni §i lacune.
.
1) G I Britianu, Les failings de Curtea de Argesh, Revue
Archdologique, XIII (1921), p. 1 si urm.

') Vicina et Cetatea Alba, p. 119 Aceast a nu inseam/ o noun.
timologie a
de Transylvante,
numelui Moldovei
IV, p.
, cum pare a
452, ci numai clt acest
crede d. Decei,
nume era
Revue
rAspandi
inainte de data cunoscuti a hne- meierii principatului.
') V. Mina et Cetatea Atbd, p. 43.
www.dacoromanica.ro
ROMAN
Se stie, de pilda, aproape pans la fiecare manuscris,

care era in Franta a librariei » lui Carol al
catalogul
V-lea, in timp ce nu s'a putut stabili cu o intreaga c
ertitudine, cronologia contempo- rank a domnilor
Muntenie is iai Moldovei. Ceea ce pare aproape sigur e
ca in Tara Romaneasca traditia » coboririi », a unei a
, ,
des-calecari » a Romanilor din Transilvania care ar fi ,
intemeiat statul sub
domnia unui a Negru Voivod »
legendar dispar e tot mai mult, in fala unei realitati
storice, care ne arata din ce in ce mai limpede
principa t autohton cu o dinastie cu nume cuman, a
un ,
adunand » micil e voievodat e din Mica s iMarea Valahie
aproape dupa cum tarii Moscove ivor a aduna » mai
arziu parnantu- rile rusesti ; Basarabii vor sfarsi prin
intinde, putin cate putin, stapanirea
la gurile
mongoli
Dunari isi in Dobrogea
din Kipciak si a vasalilor
lor ,
pans au
pe aceea a
si auxilia-rilor
inlocuit
hanilor
lor,
stapanitorii turc is itarii de origine cumana, care dom-
neau in Bulgaria la sfarsitul secolului al XIII-lea si la
inceputul celui de al XIV-lea. Din contra, Moldova a fost
intea devar intemeiata, ca stat unitar, printr'o emigratie
a micii nobilimi romane din Maramures, razvratita
impotriva lui Ludovic I al Ungariei
intalnit in noul lor domeniu ramasitele
;
triburile slavo-romane ale tarii Brodnicilor urmasi iCu-

manilor si ai Alanilor. Aceasta a dat poate aristocratiei
moldo-venest idin primele veacur
,
acesti cuceritor iau
stapanirii
iun caracter ma
tatare,
iputin
omogen, mai pa-truns de element e strain, a caror prezenta
ezulta de altfel si din curentul schimbului, din nevoile
negotului ; acestea faceau din capi-tala Suceava si din
portul de la Nistru, Cetatea-Alba, etapele unei cai de
tranzit si de penetratie economics.
Aceasta epoca e caracterizata printr'o politica de
chilibru, menita sa mentina intre pretentiile de
uzeranitate
exigentele rivale
drept a principatelor.
,
ale regilor
ale
Ungariei
imperiului
si ai Poloniei
mongol, apoi
imperiulu iotoman independen ta d e fap t, dac a nu de
Aliati ai Tatarilor sub Basarab, vasali ai Angevinilor

si
ale
Ungariei sub fiul sau si sub Vlaicu, aliati ai Turcilor sub

Radu, auxiliari ai cruciatilor si ai lui Sigismund la
Nicopole, sub Mircea, dom-nitorii Tarii Romanest iau
fost nevoid sa imprime actiunii lor
www.dacoromanica.ro
OBSERVA1TI ASUPRA IST. ROMANILOR DUPA SEC. AL
XIII-LEA 113
o tendinta de oportunism sau mai curand de echilibru ; era

singura politica pe care o puteau face in mod rational,
uveranii unui stat Ink, in grija de ali p astra hotarele
o relativa
ata t de temute .
indepen- dents, printre rivalitatil e uno r puter
Intre Un-guri, Poloni § iTurci in secolul
al XV-lea, situatia tarii moldovene§t ia fost in curand
asemanatoar e acele ia a surori isale mai marl, Tara
Romaneasca
definita
a
foarte
Basarabilor.
limpede
Politica
Regelu iMatei
in scrisoarea
Corvin al Ungariei catre senatorii poloni, din 1468 cu
privire la Stefan cel Mare, a carui impotrivire tocma io
ncercase in paguba sa, in timpul
domnitorilor sai
, e
xpeditiei sale nenorocite

propria sa
magu-le§te cu
marturisire ca
in Moldova
el e
,, : « Noi
supusul nostru, dar daca
o
§tim
face dupa obiceiu lsau

prin
va
.
acelea0 cuvinte
caci tot a§a se poarta cu Tatarii §i cu Turcii, pentru ca,
printre atati stapani deosebiti vicleni a s a s a poat
ramane a ca t mai timp nepe-depsit a 0) and p
mult
rimejdia turceasca a
sporit, domnitorii ro-mani §i-au
pus nadejdea in gandul cruciatei §i in iluzia iNe-
latoare a unei ligi
Dar soli-daritatea
europene,
creOna nu
impotriva
mai era decat un cuvant
adarnic, §i pre-siunea valulu iotoman de neinfrant Dup .
necredincio§ilor
a doua jumatate a se-colului at XV-lea, Muntenia a fost
cotropita, cu toate straduintele a o
.
lui Stefan cel Mare de
smulge de sub suprematia turceasca. Mol-dova insa* a fost in
curand despartita de mare, dupa luarea Chiliei §i a
Cetatii-Albe, in 1484 Da r nu fara oarecare
ndreptatire, d. Lot opre§te la anul 1526 aceasta prima
perioada a istorie ista-telor romane 2); dupd dezastrul dela
Mohaci, care a supus Ungaria pa§alelo r turce0 i§ ia facut
din Transilvani a un at treilea prin-cipat vasa lat Portii,
era independente is'a incheiat ; epoca atot-puternicie
turce§ ti incep e E a n'a fost totu§i niciodata atat de
absoluta ca in celelalte tari ale Europei orientate care
au suferit stapanirea otomand. Principatele
intotdeauna auto-nomia §i domnitori ifor creOni,
i-au pastrat
a§a
,
ca dezvoltarea culturii
') Veress, Fontes Rerun Transsylvanicarum, IV, p. 5.
') Les invasions barbares, I, p. 292. RectificAm in treacAt o scapare

din vedere din vol. II, p. 125: r egale Ludovic, care a c5zut la Mohaci,
nu era un Angevin, ci un Iaghelon.

lor, care
le aduce
tinde sa
mostenire
devina nationa1a
a
dupa secolul al XVI-lea,
Bizantulu i. Di n tim p in timp o ,
tresdrire a vechiului
apetenii indraznete impotriva
.
spirit de cruciata Tidied cateva
Turcilor : loan Vodd cel
Cumplit in Moldova si mai ales Mihai Viteazul a carui ,
domnie lass in istoria romaneasca o stralucirea unui
meteor o Exist s totus itendinta de a se recunoaste
astazi in marile fapte ale acestui domnitor care a putut
a domneasca cateva luni asupra Munteniei, Transilvaniei
si Moldovei si sa" se gandeasca -
s a rascoa le Balcan
,
impotri va Turcilo r, actiune a nu a unui singur om, ci a
nei Intregi clase de boieri rAzboinici, de nobili luptatori
care trebuiau sa ramana c redinciosi acestei
vreme dupa tragicu lsfarsi t a leroulu ilor .
politici, multa
De altfel, la
sfar-situl secolului al XVII-lea, cativa domnitori trebuiau
foloseasca
era inca
inaintarea
prea devreme
Imperialilors isa incerce
crestini si musulmani, la vechea politica de echilibru
si apasarea politica
a
si militara
.Dar
sa
reveni, intre
a
imperiului otoman era Inca foarte puternica ; aceasta
politic a a fost fatala lui Constantin Branco- veanu dupa,
cum s'a dovedit a fi si alianta ruseasca pentru dom-nitorul
Moldovei Dimitrie Cantemir.
Poarta
ecrutati
institui atunci regimul
grecest idin Constantinopol
din familiile
ajungeau la aceasta insarcinar e ca la o functiune de
arendas, de incasator general al impozitelor
,
principilor fanarioti,
care
si al
ributului, datorit visteriei sultanului si aceleia nu mai
putin pretentioase a vizirilor sia pasalelor.
Totusi nu e de ajuns sa spunem ca ei se interesau de
dezvoltarea evenimentelo
Daca domnia lui Petru
devaratele inceputuri ale
spune aproape
principate.
epocii moderne ,
r din Europa occidentals 1)
cel Mare a insemnat in Rusia
s'ar putea
acelasi lucru si despre regimu lfanariot in
Multi dintre acesti domnitori, prea defaimat
perite
XVIII-lea
si
ntreaga accep- tiune a cuvantului
deschis tuturor
,
ma itarziu, asa cum rezulta din actele oficiale desco-
publicat e in anii din urrna, au fost, in
in acest secol al
curiozitatilo r spiritului
reprezentanti autentici ai despotismului
') Op. cit., p. 294.
www.dacoromanica.ro
OBSERVATTI ASUPRA 1ST. ROMANILOR DUPA SEC. AL
XIII-LEA 115
lumina t 1). A r f ifos t fare indoiala

estabili- tatea politica
impus a
§ itirani
de catre regimu lotoman
a
, , ,
§ ima imult
economics
nu ar
dace
car e le- a
fi zadamicit
fos
traduintele lor, obligandu-i sa-si impileze principatele sub

biruri, in acela§i timp pentru a sa-tisface cerintele unei
exploatari in regula a provinciilor, in folosul
Constantinopolulu i§ ipentru garanta propriile lor
nterese.
Intr'un paragraf consacrat slabirii §i disparitiei
puterii otomane, d. Lot a voit sa scoata in evidenta
vicisitudinile razboaielor ruso-austro-turce
,
din secolul al
XVIll-lea §i repercusiunile lor asupra starii principatelor,
care le-au fost in acela§i timp obiectivul §i victima Dace
Oltenia, anexata de catre Austriaci in 1718, a fost inapoiata
principatulu iMuntenie iin 1739 Bucovin a a ramas
.
Austrie iin 1777, iar Basarabia, marea provincie
orientala dintre Prut §i Nistru, a fost luata de catre Rusia
in 1812. Ar fi trebuit totu§i sa se insiste asupra celor
dona evenimente, care pregatesc dezvoltatea nationalitatii
romanqti §i realizarea unitatii sale ; uni-rea unei parti a
biserici itransilvanen e cu Roma, dupe cucerirea acestei
provincii de catre Imperiali, deschidea calea literelor latine
§i traditiilor Romei. De alts parte, umanismul care
patrunsese, prin Polonia, in scrierile cronicarilor moldoveni
ai secolului al XVII-lea contribuise la desteptarea
interesului
minunata
atat de
claselor
genealogie
remarcabila
conducatoare,
a natiunii
a
pen-
lor. Unitatea
diferitelo
tru
r provincii ,
aceasta
linguis-tics
ma
accentuate pe
se tipareau
biserice4t isau
amintirile
minte§te
trecutului
desteptarea
mai
masura
scrieri
mult,
ce
istorice
§i posibilitatile
,
se
in
scriau
.
limba ro-mans, card
dezvalui a tot deodatii
viitorului Dace se
sentimentulu inationa lin Muntenia
§i in Moldova,
care aflaser
unitati ipoporulu iroman
a
nu se poate
la Roma
, uita
con§tiinta
de dincoace
rolul Ardelenilor
latinitati ifo
§ ide dincolo
r § ia
de
Carpati.
Roma- niei
tratatul
indrumatat
*
dela
noua
,
De alts parte, trebue tinut
de revolutia
Adria- nopol,
politics socials
seams, pentru
economics
ale
a
carei
a na§terea
determinate
consecint ea
de
1) N. lorga, Le despotisme &kW dans les pays roumains

au XVIII-e sacle, Bullet. of the Internat. Committee of Hist. Sciences, 34
(1937), pp. 101 ai urm.
www.dacoromanica.ro
8*
. ,
ROMAN
secolulu ial XIX-lea Exportul liberat de greutatile cu

.care le in-greuiase otoman,
odinioara regimul monopolului
punea in valoare recoltele § iproprietatil e. 0 data cu
cmterea repede a veniturilor, noile nevoi § iobiceiur
introdus e d e armatel e d e ocupatie
atenta la productiunea moOilor

trans-formasera
moravurile patriarhale. Marea proprietate boiereasca, mai
sale, tindea sa
,
efineasca mai precis sarcinile vechiului regim de iobagie
8i ridica
regimul
muntene,
astfel im-potriva
capitalist,
readuse
comertul
la
ei revendicarile
strain
libertate,
moldovene§t i, car e erau pentru negustorii
grec
evreesc
,
clasei tarane§ti;
in porturile
in ora§ele
din Galitia, o
Oath" noud §i rodnica de desfacere §i problema
agrard se ivesc astfe lin acela§i timp in principate,
smulse pe nea§teptate din izolatea economics §i aruncate
in cursul repede §i zbuciumat al civilintiei moderne.
Aceasta indoita revolutie, national& §i socials, se
manifests cu oarecare timiditate in reformele
Iamentulu
ompleta
iOrganic a, dar afla o
politic e din 1848 care ar
in agitatiile
trebuit mentionate,
, .
Regu-
expresiune
fi
fie numai pentru a infati§a starea de
pirit deosebita a provinciilor care le-au fos t teatrul In
mai
Moldova,
inabu§it
Muntenia,
o conspiratie aristocraticd a fost repede
a d e catre politia Voivodului
capii mi§cari irevolutionare , ,
Mihai Sturza
Bratienii
;
Rosetti,
in
Bal-cescu
drepturilor
se
Ungurii razvratiti
in Transilvania,
natiunii romane§ti,
inspirau
omului §i
din principiile
impotriva Habsburgilor
mi§carea
nesocotita
care
.
Declaratiunii
i§ imanifestau simpatia pentru
Dimpotriva
reven- dica drepturile
de catre statele ofi-ciale ale
provincie i, er a in acela§ itimp un apel catre imparatul
din Viena, in traditia rascoalelor populare ale secolului al
XVIII-lea. Toate
nationalitatilor,
Hl-lea, trebuiau
consecinte
aceste imprejurari
care inspira politica lui Napoleon al
§i
sa duca la Unirea Prin-cipatelor ale carei

indepartate se puteau intrezari, a doua z
,
principiul
dupa razboiu lCrimee i. Nimi c
mai mult la intelegerea istoriei
,
nu ar putea
unitatii
aceasta fraza de atatea on citata 1) a ambasadorului
Austriei la Constanti- nopol, in 18 57, cand chestiunea
unirii Moldovei cu Muntenia
contribui
romane, decat
') Thouvenel, Trois annees de is question d'Orienl, Paris, 1897.
www.dacoromanica.ro
OBSERVATII ASUPRA 1ST. ROMANILOR DUPA SEC. AL
XIII-LEA 117
,, .
se afla la ordinea zilei. Dupa o astfel de incurajare
data pre-tentiilo r romanesti cum s'ar putea crede, scria
acest diplomat prevazator ca ele se vor opri aici ? Dar
ar fi impotriva naturii omenesti Romein ii (termen ul er
no u pentru cancelarii) vor gasi atunc isuzeranitate
Port ia o rusin e sio nedreptate ;ei isi vor gasi Car a Are
mica ; vo r nazu ila un stat independent, cuprin-zand
Bucovina, partea romaneasca a Transilvaniei, Banatul,
avand nevoie de Balcani ca hotar. o
Era o viziune profetica a evenimentelo r ce urmau sa
se des-fasoare, in timpul celor case decenii care despart
ncheierea
domniei lui Cuza

, . ,
1859 de 1919, unirea Moldovei si a Munteniei de
unitatii romanesti.
Voda
Aceste eveniment e sun
rezuma te p e scurt trimitandu-se pentru amanunte la
lucrarea d-lu iSeto n Watson Totusi o mentiune a
ar fi trebuit sä nu inregistreze
numai gre-selile acestu idomnito r, tratat e cam sumar de
,
storicul scotian, fara a releva reformele politice si sociale
ale domniei ¢i actiunea sa iridrazneata pentru a castiga
independent a d e fap t a noului stat si, intemeiat pe
principiul
chestiunea
.
nationalitatilor, a pune
romaneasc a in toata intinderea sa ¢i cu
toate consecintel e ei 1) Domnia luiCaro lI e schitata in
trasaturi marl, cu mai mita
inaintea
exactitate; dar
Eu-ropei,
trebue
ectificata judecata
direct ,
asupra
,
politicei balcanic
dela 187 8 la 1913. E adevara t a ea n'a luat
,
deloc parte
la framantarile peninsulei dar ea n'a inteles O.
e dezintereseze de Aromanii din Macedonia la care se
destepta deopotriva in secolu lal XIX-lea,
ea Romanie
spiritul
national oi sentimentul unei solidaritati linguistice cu
Daco-Romanii. Exi-stenta for ca minoritate nationala era
aproape asigurata sub sta-panirea otomana ;
aceasta
situatie a fost profund modificata in paguba. tor, de
azboaiele balcanice, care. inlocuita autoritatile turcesti
destu lde nepasatoare in materie de limbs ¢i religie, cu
nationalismu lvehemen t a lSarbilor al Grecilor si al
Bulgarilor. Caci nu numa ipentru a folos isituatia
disperga a Bulgariei in
,
') V. stucriul meu Politica externd a lui Cuza Vodd cl dezvoltarea
ideal de uni- late nalionald, Rev. !storied Romano, II (1932), p. 63.
www.dacoromanica.ro
ROMAN
Julie 1913 1)
Balcanilor, zdruncinat
Tarul Ferdinand,
, c ipentru a restabil iechilibrul
de noul razboi
au trecut
politic
pe care U provocase
trupele roman Dunarea.
al
Teritoriul care a fost anexat Ro-maniei prin , tratatul dela
Bucuresti,.
Dobroge isi a portului Constanta
echivalentu lpopulatie iaromane ,, ,
nu reprezenta numai acope-rirea strategics a
;el constituia intrucatva
lasata statelor bal-
canic e si trebuia sa serveasc a de altfel dupa razboi ca
,.
regiune de colonizare pentru elementele emigrate din
Grecia si Bulgaria, in urma marilor miscari de populatie,
rezultat al aplica'rii tratatului dela Lausanne Daca
Regele Carol a murit in Septemvrie 1914 a plin de
teams pentru viiiorul poporului sau », el intreva- zuse
.,
totusi solutia unitatii romanesti si autorizase pe primul
sau ministru sa semneze cu Rusia, prima conventiune
care definea drepturile nationale ale Romanilor intr'o
eventuala impartire a Austro-Ungariei Aceste
Imprejurar ilumineaz a de asemenea alcatuirea unitatii
roman si intelesul politic si geografic al granitelor sale
actuale. Ceea ce poate parea, la prima vedere, ezitare
sau pierdere de timp, in actiunea diplomatica a
Romaniei din 1914-191 6, n u era in realitate deck grija
de a asigura recunoas- terea acestor drepturi si garantarea for
de catre toate puterile aliate 2).
1) Lot, op. cll., p. 233.

') Nu examinlim aci continutul vol. II, dar Romania, ale carei
.
nazuinte nationale au fost bine intelese de autor, nu afla In cele
ece pagini consacrate si- tuatiei actuale (pp. 172-182 ) important a c
s'a dat altor state, iesite din descom- punerea imperiiior E nedrept
de-a mlrgini Intreaga campanie din 1917 numai la numele
.
generalulu iBerthelo t s ila bItIlia dela Marasesti, atunci sand se
,
expun mai amInuntit campanille polone ale Maregalului Pilsudski
(pp. 191 g urm.) Nu e nici un cuvant asupra luptelor Romanilor
mpotriva bolsevicilor unguri In 1919 care au determinat, Impotriva
Consiliulu icelor Patru, rastur- narea regimului comunist In Europa
Centralii, prin ocuparea Budapestei. Sunt lacune ce trebuesc
s emnalate pentreo, noui editte a lucrfirii.
www.dacoromanica.ro
INCHEIERE
Ne deosebim deci, asupra catorva puncte

importante, de rezul-tatele studiulu iatat de interesant al
utorului navalirilor
poporulu iroman
micsoram valoarea
,
barbare
fara
sau
a
: enigma §imiracolu listori c
voi catusi de putin sa-i
sa-i contestam dialectica
a
stransa
socotim
considerate
§i
,logica
totusi
nu
cg
in
riguroasa
evacuarea
virtutea
intregimea faptelor si a realitatilor istorice. Ea
atunci ca un episod inteo serie de f apte
a
unui
deductiilor
Dacie
singur
itrebue
sale.
text,
sg
ci
apare
Noi
fie
in
semanatoare, nu ca o cezura definitive » in istoria

stapaniri iromane
spus, pe
fluctuatie
imperiului 1) Ea
granitelor
.
bung
strategics
romane,
a
in Eu-ropa
dreptate
§i politic,g
insemna t farA
dar n'a intrerupt
,
orientala,
de curand,
in
ci asa cum
ca o t flotare », o
apararea dung-reand a
indoial a o retragere a
contactul permanent
s'a
intre cele doua maluri ale Dungrii §i n'a impiedicat

schimburile
au pastrat
expansiune ,de
ale
popu-latie
romanitatii
arei
sirurile Carpatilor si ale Balcanilor.
Navalire
§i
limite
a slav a a avu t
imigratiunile
orien-
depaseau
tale
desigu
o
in
succesiv
suprafata
acelasi
r urmA
e, car
de
timp
ri m
insemnat e: e a a f'acu tsa patrundd in vorbirea
. , ,
populatiunilor romane sau roma-nizate ale Daciei si ale
Moesiei un intreg vocabular profesional §i administrativ
Ea a modifica t profund dup e nevoil e ei topo-nimia
regiunilo r ocupate A disloca t mai ales lsi aceasta
este esentialul masa romans, irnpingand o parte din
elementele ei la sud-vest §i altele la nord-estul peninsulei
balcanice: infiltratia tri-
1) Iorga, !storks Romanilor, I, 2, p. 350.
INCHEIERE
burilo r slave a impins astfel centrul romanitatii

orientale, dincare au ie§it diferitele ramur iale
poporului roman, la nordul Dunarii §i at Carpatilor.
Izvoarele istorice nu mentioneaza aceasta deplasare deca
atunc icand se produc a fost cazul in secolul al VII-lea
ca § iin at IX-lea
scape atentiunii
migratiun imasive
contemporanilor
dar ;
totdeauna,
,care nu puteau sa
ancelariile §i cronicari ise ocupau de stapani iregiunii

Slav ion Turci, fara sa se intereseze de masa populatiei
supuse stapanirii lor. Insu§i numele etnic rumen , mcItenire
necontestata
prin
plebea
a avea o
dela
taranilor
Romania
valoare
claca§i , imperiului
socials
supu0 birurilor
pejorative
§i celorlalte
angarale, dupd bunul plac al navalitorilor. Acest obicei
de a desemna pe Romani, prin numele stapanitorilor
de
§i
Orient,
a
sfar0
desemna
nd. r.
,
vremelnici care carmuiau fara, a staruit pand la sfar§itul
Evului Mediu ; el ne permite poate sa identificam poporu
misterios pe care izvoarele musulmane
X-lea § ial XI-lea it ascund sub initialele
§ iale carui caracteristice
din secolul al
§i topografie
nelamurite V.
sunt acele
n.
ale poporului roman. Numele de Vlahi, care incepand cu

secolul at X-lea se
aceste inatiuni, s'a nascut fara
da
ndoiala in Balcani : a inceput prin a fi dat pastorilor,
primii care Teprezentau In masa subju- gate a populatiei
romane un element de initiativa. §i de libertate. Poate
trebue
Romanorum,
dunarene,
balcanica
sa
,
deosebim
Pastori iRomanilor
de Blachii
dar in
sau
in unele
Vlachii
,,
aceste element e divers e a
curand
texte,
baOna§i
pe pastures
ai regiunilor
imigrat idin peninsula
aceluia 0 popo r s'a u contopi t intr'o unitate linguistic

cu atat ma iremarcabil a, cu ca t a asimilat repede cele
rezistat urmarilor
politice in Tran- silvania
navalirii
.
cateva triburi slave ramase la Nordul Dunarii §i ca a
§i a supremaliei sale
Dupe
maghiare
ce se desemneaza conturul
unei nationalitati, ideea de Stat se desprinde, putin cate
putin, din pulberea micilor voevodate, Impartite intre
na§tere imperiului
.
influenta Bulgarilor, a Bizantului §i a Ungurilor
Vlahilor
§i da
§i al Bulgarilor , in ultimii ani
ai secolului
dintai impe-
al XII -lea
riu bulgar §i
Dar la sudu lDunarii, traditia
Inca din timpul Asa- ne§tilor. Statul

incercar ineizbutite
a culturii sale slave
in cursul secolulu ialXIII-lea

in al X1V-lea, la sud §i la est de
romanesc ,,se
celui
impune
dupe cateva
reapar
www.dacoromanica.ro 1NCHEIERE
121
Tara Ro-
suzeranitatea
pana
nominala
la posesiunile
,
Carpati s unt c ele c loud principate, .acela al lui Basarab in
maneasca care se intinde in curand, sub
a
tatare§ti
Ungariei
ale
Angevine
gurilor
,din Carpati
Dunarii §i la
oraple Dobrogei; acela al domnilor Moldovei, care isi
intind domeniul in orbita influentei polone,
Transilvania
otomane dupd
,
§i la Marea Neagra. Dela aceasta
roman, sub stapanirea
sau in
sfar§itul
principatel e supuse
secolului at
pana
epoca, istoria poporului
ungureasca sau imperials in
autoritatii
XV-lea
,,
la Nistru
fi o
suc-
enigma
ealizarea
XX-lea,
cesiune
; ea ramane un
de
unitatii
la
miracole
nationale,
aceasta
,
protectoratulu irusesc in at XVIII-lea, inceteaza de
raspantie
miracol
dintre
din secolul
a navalirilor
sau mai degraba o
care cel mai recent,
al XIX-Iea
§i
a
a
mai
§i at
mperialismelor vrajma§ e car e e regiunea Du- narii de

Jos, nu e fara lndoiala cel mai neinsemnat.
S'ar putea gasi unele dintre ipotezele acestei cercetari,
riscate sau contestabile.
Intrucat e vorba de o enigma de nu au alts ,, ,
adeseori
,
pretentie deck de a propune o interpretare care sa tina
eama, nu numai de izvoarele istorice § ilinguistice d
atate a on cercetate ci de conditiile vietii reale care
scapa marturiei lor. At fi fericit clack cu
prilejul acestui comentariu al unei lucrari nepartinitoare,
care am
despre istoria
putut sa aduc
fi doritsa o
romaneasca
in aceste
vedem mai direct informata
§ ibibliografi a sa recenta a§ fi
dezbateri, ceva din s piritul
, pe
de o
biectivitate indispensabil oricare icerceta ri §tiintific e, ta
i-a lips it de atat ea on in anii din urma. Daca exists o
cheie a enigmelor §i o larnurire a mira- colelor ele nu se
pot afla, cel putin in domeniul studiilor istorice, in
dezlantuirea patimilor §i a vrajma§iilor nationale.
,
www.dacoromanica.ro
REZUMAT CRONOLOGIC
271-74 Pardsirea Daciei.

315 Restaurarea lui Tropaeum Trajani in
Dobrogea
328 Expeditiil e lu iConstanti n dincol o de
Dundre.
Construirea unui pod peste Dunare, la
Oescus.
334 Sarmatii Argaragantes trec Dundrea.
358 Expeditia imparatulu iConstantiu impotriva
Sar-
matilor Limigantes.
372 Mucenicia Sf. Sava, pe Buzau, in Muntenia,
sub
stapanirea Gotilor.
448 Ambasada Jul Priscus la curtea Jul Atila.
545 Limba Latina cunoscuta de Slavii
transdunareni
Carniolia
550
(Procopius).
§i
Asezaril
Panonia
e Slavilor
pans
, dupa Iordanes
la Nistru gi la Vistula
:din
;
Antii,
dela Nistru la Nipru.
578 Avarii elibereaza in Muntenia pe prizonierii
luati
de Slavi, in expeditiile for din Balcani.
580 a Romania 0 intr'o inscriptie greceasca la
Sirmium.
587 Cuvinte latine vulgare in Hemusul
izantin
(Teofilact Simokatta, Teofanes).
Catre 618 Populatia romanica din peninsula balcanica,
ase-
zata de Avari dincolo de Dunare.
Catre 678 Intoarcerea acestei populatii in Macedonia
Ac-
tele Sf. Dimitrie).
Catre 811-14 Macedoneni asezati de Krum in Muntenia.
Catre 837-38 Intoarcerea acestei populatii in imperiul
bizantin.
895-906 Navalirea Maghiarilor in Europa Centrald.
976 Intaia mentiune a Vlahilor e afavanari p
intre
Prespa §i Ohrida.
REZUMAT CRONOLOGIC
982 V. n. nd. r., popor originar din imperiul

roman,
mentionat de izvoare musulmane intre Maghiari
§i Moravi, la Nordul Dunarii.
1014 Ktit8aMyyov (CAmpulung) intre Serres §i
Melnik. Sfar§itul sec. XI Blakumen in inscriptia runica
dela Sjonhem.
Catre 1100 Tradilia istorica a cronicei lui Nestor:
Valahii
au cucerit pe Slavii din Carpati inainte de sosirea
Maghiarilor.
Incep. sec. XII Vlahii in Chanson de Roland.
1114 Vlahii calauze ale Cumanilor, la trecerea
Dundrii (Ana Comnena).
1164-66 Vlahii, coboritori ai colonilor italici, in
armatele
bizantine ale lui Manuil Comnenul, langa gurile Dundrii
(Kinnamos). Pastori vlahi la marginele
Galitiei.
1173-93 Traditia istorica despre voivodatele
Blachilor in
Transilvania, in vremea navalirii maghiare din sec. X in
Gesta Hungarorum ale Notarului ano-
nim al Regelui Bela III ( ?).
1186 Rascoala Vlahilor din Balcani.
Asane§tii, inte-
meietori ai imperiului Vlahilor §i Bulgarilor.
1210 Blachl in Ardeal.
1222 Terra Blacorum in Transilvania.
1241 Navalirea Tatarilor in Europa
Centrala,
1247 Cnezatele lui Litovoi §i Seneslav pe
armurile Oltului.
1279 Rascoala lui Litovoi impotriva
Ungurilor.
1286 Ymor filius Molday, demnitar tatar.
Catre 1308 Voivodul Tarii Romane§ti, in cronica
rimatA a lui Ottokar de Stiria.
Vlahii din Macedonia in descrierea Francisca-
nului sau Dominicanului anonim.
1324 Prima mentiune a lui Basarab,
voivodul Tara Romane§ti (A- 1352).
1325 Prima mentiune a unei tad
moldovene§ti.
Catre 1360 Descalecarea voivodatului Moldovei.
www.dacoromanica.ro
INDICE1)
Abrittus, in Moesia, tuna intre Ro-

mani si GO, 33.
Academia din Iasi, 30.
Achaia, 29, 46.
Achris (Ohrida), arhiepiscopatul, 107,
108.
Adam Clisi, 95, 104, p1. II.
Adrian, impArat roman, 32, 36, 38.
Adrianopol, 77, 78; tratatul dela
(1829), 115.
Afganistan, 73.
Africa, 85, 90, 93.
Alamani, 97, 105.
Alani, 43, 60, 97, 99, 111, 112.
Alba Iulia, 96; capitolul din, 20.
Albania, Albanezi, 27, 50, 51,. 63;
influenla In limba romana, 48.
Alep, 86.
Alessio, localit. la Adriatica, 40.
Alexandru cel Bun, org. bis. in Mol-
dova, 108.
Alexandru cel Mare, 86.
Alexis Comnen, 63.
Alexis Strategopulos, 66.
Alfoldi A., resp. continuitatea elem.
roman In Dacia Traiana, 82-83, 93.
Alpi, muntii, Nordul lor, 35.
Alsacia, 36; romanizatA, 39.
Ammian Marcallin, 41, 105.
Ana Comnena, 108, 124; detpre
Vlahi, 63.
analele genoveze, 67.

Anchialos, 63.
Andrei III, regale Ungariei, hrisovul
(1293) cu privire la asezarea Vla-
hilor, 20.
Andriesescu I., 103.
Andronic Comnen, 63.
Anglia, 53, 89.
Antonini, imparatii, 84.
An-Tsai, 43.
slavi, asezarea lor, 42, 43, 123.
Apa, localit. In jud. Satmar, 96.
Apahida, 96, 99.
Apulia, 71.
Apulum (Alba-Julia), 95.
Arad, 96.
.Archivum Europae Centro-Orientalis,
23.
Ardeal, 20, 110; v. Transilvania.
Ardeleni, 115.
Arges, rau, 94.
Aromani, 49, 56, 59, 67, 117; limba
lor, 15, 54; orig. si semnif. numelui
lor dung{ Keramopulos, 28, 29;
marturii medievale despre ei, 29-30.
Arpadienii, clinastia, 110.
arta irano-goticA, 89.
Asan, conducAtor roman in rase.
contra imp. bizantin, 63.
Asfinestii, 76, 120, 124; imperiul lor,
25, 67, 109.
') AlcAtuit prin bunAvointa D-lui prof. C. Grecescu, secretarul
Asezaman- tului Ion C. Bratianu
www.dacoromanica.ro
126 INDICE
Asia, 22, 85; Centro 14, 22; Micd,
28, 83, 92.
Atanaric, rege got, 36, 41.
Atena, 30, 104.
Athaulf, conducitor got, 83.
Atil, fluviu dup8 un geograf persan, 74.
Atha, 41, 42, 123.
Atlas lingvistic al 1. romane, 7, 57.
Atos, m-rile dela, 108.
August Octavian, Implratul, 37, 38.
Aurelian, Imp. roman, 21, 33, 34, 37,
38, 40, 44, 47, 59, 83, 90, 92, 94,
100; mArturiile biografului au as.
colon. Daciei, 13; formeazd cloud
Dacii In Moesia, 14; evacuarea
Daciei, 32.
Ansonia, 42.
Austria, Austriaci, 116; rap. Buco-
vinei, 115.
Austro-Ungaria, 118; dubla monar-
hie a Habsburgilor, 9.
Autun, 86.
Avarii, 35, 43-46, 51, 52, 66, 71, 72,
97, 101, 105, 123; imperiul, 42.
Avidius, 35.
Avignon, oras, 35.
Bacon Roger, as. orig. Valahilor, 22.

Balcani, munlii, regiunea, Pen. Bal-
canied, 41, 43-45, 50, 56, 58, 59,
63, 67, 68, 71-73, 114, 117-120,
123.
Banatul, 15, 36, 40, 109, 117; istoricii
unguri admit rdmanerea unei po-
pulatii romane acolo pand In sec.
V, 37; continuitatea romano-sar-
rnatd In, 98; de Vest, 57.
Bandul de Campie, 98.
Barbari, 83, 89, 98; la Teofanes gi
Chordates =
Daco-roman, 66, 67;
germankl, 102.
Barbaricum, 42.
Barbat, fratele lui Litovoi, 109.
Barthold, 75.
Basarab I, domnul T.-Rom., 110-111,
121, 124; fiul lui Tiltomir, 109; eta -
tul lui, 110; aliat cu Tiltarii; orig.
numelui, 110.
Basarabia, Bessarabia, 23, 24, 26, 60;
leaglinul Slavonia* dupd Brom-
berg, 23-24; luatil de Ruli, 115.
Basarabil, dinastia, Intinde sap. la
gurile Duni* si In Dobrogea, 112.
BlIcescu N., 116.
Bela, reg. Ungariei, notarul lui ano-
nim, 19.
Bela IV, reg. Ungariei, 109.
Bela Palanka, 40.
Belgia, 70.
Belgrad, 27, 75.
Beninger, 99.
Beroe, 86.
Bistrita, apa,
60.
Bizantinii, 67, 73; scriitorii tac asupra
pop. roman In Nordul Dundrii, 13.
Bizant, imperiul, 57, 86, 114, 120.
Blac v. Valahii, Vlahii.
Blahii = Vlahii, 120; In Transilva-
nia, 124.
Blakurnen = Vlahi, 63, 124.
Blastares, syntagma lui, 107.
Blazi = Vlahi In Pen. Balcanied, 29.
Blos = Vlahi, 63.
Boemi, 88.
Boerebista, 59.
Bogdan Vodd I, 111.
Bordeaux, 86.
Bosnia, de Sud, 26.
Braila, judetul, 69.
BrAtienii, 116.
Britania, 14, 82, 88, 90, 93; urmele
sap. romane In, 35-36.
Britonii, 88.
Brodnicii, 76, 78, 112; aspandirea
lor, 76, 77.
Bromberg Jacob, emigrat basarabean
In America, note istorice qi toponi-
mice asupra Dobrogei, Moldo-Va-
lahiei yi Basarabiei, 23-24.
Brutenii, 77,
www.dacoromanica.ro
, INDICE 127
Bruun Filip, 22.

Bucovina, 103, 115, 117.
Bucureltii, 100; tratatul din 1913, 118.
Budapesta, 24.
Budila Ulov(511ogd. 63.
Bulgaria, 26, 46, 52, 63, 67, 112, 118;
dunareand, 14, 25; occiden-
tald, 25.
Bulgarii, 24, 43, 44, 59, 62, 66, 75,
77, 117, 120; Protobulgarii, 79.
Burgunzii, 97.
Buz Au, judetul, 69; r4ul, 41, 123.
Cafa, 61.
Camena, sat, 60.
Cambridge Medieval History, 88.
canesli, 109.
Capitoliu, 85.
Capadocia, 41.
Caracalla, 39.
Carmen Miserabile, 42.
Camiolia, 123.
Carol I, al RomAniei, 117, 118.
Carol V, al Frantei, 112.
Carol cel Mare, 97.
.
Carol de Valois, 46.
Carol Robert de Anjou, regale Un-
gariei, 111.
Carpati, muntii, regiunea, 15, 18, 19,
22, 51, 73, 76, 101, 111, 119, 120,
124; ambele pArti ale, 65; de
Est, regiunea, 43, 60, 61, 103, 121;
de Nord ei N-E, 55, 115; de
Sud, 110, 115, 121.
Cartagina, 85, 86.
Castoria, 62.
Caucaland, 36.
Campulungul, din Muntenia, 62.
Ceramesica, cAmpia, 44.
Cetatea -AlbA (Akkerman), 23, 108,
112; Marl de Turci, 113.
Cezareea, 41.
Chalab, 86.
Chalupka, 43.
Chanson deRoland, 63; Vlahii In, 124.
China, bratul DunArii, 60; cetatea,
luatA de Turci, 113.
Chiojdu, corn. In jud. BuzAu, 97.
Choniates, 64, 67.
Christescu V., 100.
Cilicia, 41.
Clovis, reg. Francilor, 35,
Cluj, judetul, 96.
Codut Teodosian, 71.
Commentiolus, general bizantin, 52.
Comnen, v. Manuil Alexis, Ana,
Andronic.
Commain, 25, v. Cumani.
Conce8ti, 96.
Constantia, cetate Tom. in fata guril
Moravei, 41.
Constantiana-Daphne, 40.
Constantin Brancoveanu, 114.
Constantin cel Mare, Imp. roman,
41, 81, 90, 93, 97, 99; surprinde
pe GO In Muntenia, 37; restau-
reazA cetlitiIe la DunAre, 40; arcul
lui de triumf dela Roma, 95; exped.
In N. DunArii, 123.
Constantiu, ImpArat roman, 123; luptA
In Banat contra Sarmatilor, 41.
Constantinopol, 40, 44, 63, 66, 97,
108, 114, 115, 116; patriarhatul din,
65, 108; =Roma Nona, 100.
Constants, 118.
C lovenii -de -Jos, 96.
Crimeia, 40, 61, 65, 111, 116.
Croatia, Croatii, 15, 27, 75.
Cruciata IV, cronicarii ei vorbesc de
Valahi gi Cumani, 25; cruciatii lui
Fr. Barbarosa, 63.
Cuber, Cubrat, 8eful Bulgarilor, 44.
Cucuteni, 103.
Curnand, 21, 22, 60, 63, 66, 110, 112;
nAvAlirea, 15.
Curtea- de- Argel, 103.
Cuza -VodA = Alexandru loan I, 117.
Cyzicos, 41.
Czeke-Cejkov, 102.
www.dacoromanica.ro
128 INDICE
Dacia, Dacia TraianA, Nordul Du-

nArii, 13, 14, 19, 22, 28, 36, 37, 38,
40, 41, 48, 53, 55, 57, 59, 72, 81-85,
90, 92, 95, 96, 97, 100, 103-105;
problema parisirii ei de Romani, 11,
21, 32, 33, 119; romanizarea si con-
tinuitatea, 21, 38-39; inscriptii ro-
man, monete In, 33; populatia ei
in momentul evacuarii, 33-34;
Nordul ei, 37; si pAtrunderea Sla-
vilor In Balcani, 45; toponimia
slay/1 a ei, 59; Inceputurile crelti-
nismului, 92-93; particularismul
dac renalte, 90-105; rezumat cro-
nologic al 8tirilor privitoare la ea
(sec. 3-14), 123-124; Aurelian& -
14, 41, 46, 48; Balcanied, - 92;
- -
Carpalled, 92; Superioarl, 95;
v. DunAre, dincoace de, Nordul,
stAnga.
Dacii, 20, 28, 91; liberi, 39, 94, 101.
Daco-ilirienii, 49; calea migratiunii
for in N. Dunarii, 15.
Daco-romanii, 68; nu Iasi inscriptii
nici cei din Dacia evacuate, nici
cei din Moesia, 37.
Daco-romftnii, 21, 29, 48, 55, 117;
limba tor, 15, 54, nu se deoseb.
mule de aromana, 49, concordante
cu istro-roman si megieno-roman,
56.
Daia, numele barbar al imp. Maxi-
min, 91.
Daicoviciu, 92, 98.
Danemarca, 89.
Dardania, 48.
DAmAroaia, 100.
DArmanesti, 103.
Decebal, 20, 59.
Decei Aural, 75, 78.
Decius, ImpArat roman, more in luptA
cu Gotii, 33.
Demetrius, 65.
Densu ianu 0., 51.
Diculescu C., 66.
Dimitrie Cantemir, 114.
Diocletian, imp. roman, 91; reorg.
paza is Dual-a, 40.
Dion Cassius, 104.
Dobrogea, 23, 25, 41, 57, 60, 109, 112,
118, 121, 123.
Dominicani, misionaKi, as. orig. Va-
lahilor, 21-22.
Dopsch, 81.
Dragos-Vocla,principatul sou era slay
dupl Bromberg, 24.
Drina, au, 27.
Drubeta, 93, 95.
Dna Dunare, la geografi persani,
74, 75.
Dulcilla, fiica principesei Gaata, 41
Dumitrescu Vladimir, 104,
Duniire, 28, 32, 38, 41-43, 47, 54,
56, 63, 66, 73, 75, 76, 82, 97, 108,
111, 118, numele, 25; paza
119;
la reorganizatl, 40; linia, 59; podul
lui Constantin cel Mare la Oescus,
123; valea, regiunea, 23, 57, 58, 63,
78; de Jos, 121; de mijloc, -
campia, 73; gurile, regiunea, 60, 63,
73, 78, 121, 124; voevodatele dela,
108; stapanire a Basarabilor, 112;
stApttnire tAtArascA pan& cAtre 13$0,
-
111; dincoace, Nordul, sldnga'
(= Dacia), 18, 19, 28, 38, 40, 44,
45-47, 49, 53, 56, 59, 64, 66, 68,
69, 72, 77, 78, 92, 93, 108, 109,
110, 120, 124; - dincolo de, dreamer,
Sudul, peste (- Moesia, regiunea
balcanicA), 14, 24, 34, 37, 38, 44,
46-49, 53, 55, 57, 59, 71, 105, 110.'
Egipet, 29.
Egnatia, via, 59.
Englezii, 14.
Epifania, localitate, 86.
Epir, 25, 46, 49, 63.
episcopatul Cumanilor, eparhia, 107.
Eugippius, autorul victim Sf. Severin, 35.
Europa, 9, 10, 14, 47, 56, 80, 84, 97,
www.dacoromanica.ro
INDICE 129
117; Centrald, 9, 10, 73, 75, 99,

104, 123, 124; de apus, occiden-
tal& 28, 114; de Sud-Est, 98, 104,
sensul geografic at denumirilor et-
nice in evul mediu aci, 11; dund-
reand, 56; Oriental. 9, 10, 54,
104, 113, 119; la inceputul sec. 14, 46.
Eutropius, 15, 32, 36, 38, 80; asupra
p8rasirii Daciei, 13.
Farca8, cnezatul lui, 109.

Fatrna, 85.
Ferdinand, larul Bulgariei, 118.
Ferri S., 95.
Fessler, 43.
Festus Rufus, 33.
Francia, 69.
Franca, 97. .
Franciscanii, misionari as. orig. Va-
lahilor, 21-22.
Francus, sensul cuvAntului, 69.
Franta, 39, 70, 112.
Frideric Barbarasa, 63.
Frigia, 91.
Frumoasa, castrul roman dela, 100.
Fundatia pentru arta si literatura
Regale Carol H, 8.
Fustel de Coulanges, 69, 70, 71.
Gaata, principesa, 41.

Galerius, imp. roman, 93; reorg. paza
la DunAre, 40; fiul unei dace trans-
danubiene, 91.
Galia, 36, 84, 86, 87, 90, 93, 47, 105;
de rdsdrit, 87 ;meridionald, 69.
Galilor, Tara, in Anglia, 88.
Galitia, 56, 63, 65, 116, 124; prinoi-
patul rus
al, 111.
Gallienus, Imp. roman, 83.
Gardizi, istoric persan, 74, 75, 78.
Gelu, voevodatul lui, 109.
Genovezi, notari la Cafa, 61.
geograful anonim din sec. XIV, 46, 68.
Gepizii, 66, 97.
Germania, Germanii, 14, 20, 36, 39,
46, 70, 72, 83, 97; stabiliti pe malul
drept al Rinului, 37.
Getica, 43.
Getii, 38.
Glad, voevodatul lui, 109.
Glotz, colectia de studii istorice, 10.
Gotia, regiune, 40, 43.
Gotii, 34, 40, 82, 83, 93, 94, 97, 99,
104, 105, 123; retrasi in Carpati,
36; ponticl, 40; in Dacia Tra-
ianil, crestini, 41; in Spania, 85.
Gozgan, localit. in Afganistan, 73.
Grecia, Grecii, 49, 66, 75, 117, 118.
Gregoire H., 63, 77, 78, 91.
Gsell, 85.
Habsburgii, 116; dubla for monarhie,
surparea ei, 9; v. Austro-Ungaria.
Hadaczek, 101.
Halchidica, 62.
Halmyris, 60.
Hama, Hamath, 86.
Haverfield, 88.
Ha. et Julien, 60.
Hemus, munlu, 51, 64, 67, 123; v.
Balcani.
Heraclius, imp. bizantin, 44.
Herzegovina, 26.
Hildebrandt, Conrad Iacob, dilator
german (1656-1658), as. numa-
rului Valahilor din pArtile Oltului
si Muresului, 20.
Hispani, 85.
Homo L., istoric at lui Aurelian, 33, 34.
Hudud-al-Alam, geografie universal&
73-75.
Hunfalvy P., istoric ungur, 13.
Hunii, 41, 42, 46, 97.
lay orasul Asilor sau Alanitor, 111.

Ibar, rau, vales, 27.
Iliria, 33.
Iliro-romanii, din Serbia si Croatia, 15.
Imperiul bulgar, at Asitnestilor, 25;
9
www.dacoromanica.ro
130 INDICE
Otoman, 9; Tar nor, 10; v.

Rusia.
Institutul Frantei, 35.
loan, cnezatul lui, 109.
Ioan de Sultanyeh, In Persia, arhie-
piseop (1405) as. Romani lor din
F Pen. Ba lcanica, 29-30.
Ioaaili, cavalerii, ordinal Sr. loan de
Ierusalim, 109.
loan-Voda cel Cumplit, 114.
Iordan Al., 7.
Iordanes, 23, 42, 43, 60, 123.
Iorga N., 29, 35.
Iran, Iranieni, 60, 97.
Irlanda, 88, 89.
Isaccea, 43.
Isaurienii, dinastie imp. la Bizant, 45.
Isidor de Sevilla, 85.
Islam, 85, 86.
Istria, 56.
Istro-romans, 54.
Italia, Italieni, 35, 38, 39, 63, 69, 71,
72, 84, 91.
Iugoslavia, Iugoslavii, 27, 46, 60; uni-
tatea lor, 10; v. Serbia, Sarbii.
Iu lian, tmparat roman, 40, 105.
Jellinge, 89.
Maya, 100.
lire Zak C., 28, 52; asupra patriei
Sarbilor, 27; zonele de infl. romans
si greacit In Pen. Balcanica, 39-40;
asupra Slavilor in Pen. Balcanica, 45.
'Milan Camille, 87.
Justin I, imparat bizantin, 43.
Justinian, imp. bizantin, 43, 97, 100.
Kedrenos, scriitor bizantin, 62.

Kekaumenos, as. orig. Vlahilor, 29.
Keramopulos, Invatat grec, as. orig.
Romani lor cu
deoseb. privire la
Aromani si numele vlah, aroman,
7, 28-29, 30.
Kertch, 96.
Keszthely, 101.
Khagan, aeful Avarilor, 35.

Kiev, 46.
KiAlicadyyov, trecatoare, 62, 124.
Kinnamos, as. orig. Vlahilor, 29, 63,
124.
Kipciak, 112.
Krum, 44, 77, 123.
Lactantius, 90-92.
Ladini, 68.
Lascaris M., 107.
La Tana, epoca, 89, 95, 99, 101, 102.
Latini din Orient .-
Romani, 54.
Lausanne, tratatul dela, 118.
Lavisse, biblioteca, 7.
Lechinla de Mures, 96, 98,
legiunea V Macedonicil, 33; XIII
Gemina, 33.
Libellus de notitia Orbis, as. Aroma-
tailor, 29-30
Lim, rau, vales, 27.
limes-ul roman, 80, 84, 89, 101, 104.
Lipita, cultura de, (S-E Poloniei), 101.
Litovoi, voevod roman, 110; voevo-
datul lui, 109; rlscoala contra Un-
gurilor, 124.
Longobarzi, 35, 72, 97.
Lot Ferd., prof. la Sorbona, 7, 9, 10,
32, 42, 48, 70, 89, 106, 108, 113,
115, 119; caracterul cartii sale asu-
pra nay. barbare, 8; as. orig. pop.
roman, 13-16.
Ludovic I, de Anjou, regale Unga-
rid, 112.
Lykostomo, 60.
Macedonia, Macedoneni, 29, 30, 40.

41, 44, 46, 49, 62, 78, 117, 123;
de N-V, 26; de S-V, 25.
Maghiarii, 22, 29, 46, 68, 76-78;
dupa anonimul afgan, 74; navali-
rea, 123, 124.
Maghreb, 85.
Manalion, 51.
Mandylos (Mandyrion), 51.
www.dacoromanica.ro
INDICE 131
Manes Daos, nu pagan frigian si

dac, 92.
Manuil Comnen, 62, 124.
Maramures, 112.
Marcianopolis, 51.
Marea AdriaticA, 27, 28, 40, 45, 51,
54, 56; de Marmara, 41; Egee,
45, 56; Neagrd, 22, 42, 54, 63,
64, 74, 97, 111, 121.
Marioara, (1290), 65.
Mariscus, nume roman al Argesului, 94.
Marquart J., 75.
Martin, general bizantin, 52.
Masedi, 75.
Matei Corvin, regale Ungariei, 113.
Matias Ungarus Pollanus, 65.

Mauriciu, impArat bizantin, 97.
Maximin, Imp. roman, 91, 92.
Megleno-romanii, limba lor, 54; stri-
mosii, 59.
Melnik, localitate, 62, 124.
Menandru, 44.
Menomorut, voevodatul lui, 109.
Mihail Sirianul, cronies lui, 43.
Mihai Sturza, domn al Moldovei, 116.
Mihai Viteazul, domn al T.-Rom.,
Moldovei si Transilvaniei, 114.
Minorsky V., orientalist, 74, 75, 77.
Mircea cel Satan, 112.
Mirvat, 74.
Moesia, 14, 25, 33, 38, 83, 119; Dad
colonizali In, 38; inferioard, 48;
mijiocie, colonizatA cu Romani
din Dacia, 33; superioard, pu-
stiitA de Gott 37.
Moesieni, = Vlahi, 64, 67.
Mohaci, 113.
Moldova, tara, 15, 24, 26, 53, 60, 62,
63, 65, 69, 75, 76, 77, 96, 106, 107,
113, 116; limba romanll n'are par -
ticularitAli In, 48; org. bis. sub
Alexandru cel Bun, 108; se des-
parte de suzeranit. ungureascA, I I 1;
intemeierea ei, 112; unirea cu T.-
Rom., 116, 117; Intinderea, 121;
descAlecarea, 124; de jos, 99.
Moldo-Wallachia, 23.
Mopsueste, localit. in Cilicia, 41.
Morava, ran, valea, 27, 41, 59; occi-
dentald, ran, 27.
Moravi, 124.
Moravia, 56, 75.
Marna, 43.
Morgarten, lupta dela, Ill.
Morlahi, despiirtirea de Romani, 15.
Moscova, 112.
Muntenegru, 26, 27.
Muntenia, Tara Romineascl, 14, 15,
25, 26, 40, 44, 69, 75, 96, 106-107,
109, 110, 112, 115, 116; limba ro-
mina n'are particularitAli dialec-
tale, 48;- org. bisericeascA, 108;
cotropitA de Turd, 113.
Mures, niu, regiunea, 20, 56.
Mursa, lac, 42.
Mutafciev P., istoric bulgar, asupra
problemei continuitAtii si locuirii
Romanilor in dreapta sau in stanga
DunArii, 24-27.
Muzeul Ermitajului din Leningrad, 96.
Nandarin, 78.
Nandorfejervar (Belgrad), 75.
Napoca, 92.
Napoleon III, 116.
Negru-VodA, 110, 112.
Nestor, cronicar rus, asupra existentei
Romanilor In Transilvania, 15, 46,
59, 80, 109, 124.
Neviodunum, municipiu roman In
Panonia superioarA, 43.
New-York, 23.
Nicefor I, imp. bizantin, 45.
Nicodem, patriarh sarb la Pe6, 107.
Nicopole, 112.
Niederle L., 101.
Nil, 85.
Nipru, 42, 123.
Nistru, 42, 73, 76, 101, 108, Ill, 112,
115, 121, 123.
9*
www.dacoromanica.ro
132 INDICE
Nis, regiunea, 63.

Noricul (Bavaria din Sudul Dunarii),
35.
Normanzii, 79.
Norvegia, 89.
Notarul anonim al regelui Bela, 19, 21,
63, 68, 80, 109, 124.
Novakovid Stoian, istoric sarb, asupra
patriei sarbe, 27-28.
Novietunum, cetatea, 42, 43.
Noviodunum (Isaccea), 43.
Occident, 86, 89.

Oddbescu Al, 89.
Oescus, podul lui Constantin cel Mare
la, 123.
Ohrida, patriarhia dela, 14, 106, 123;
v. Achris.
Olahii, 20; v. Romanii, Vlahii.
Olimp, 85.
Olt, rau, regiunea, 20, 109, 110, 124.
Oltenia, 40, 92, 95, 115.
Omharus, inscriptia pe un inel, 96.
Onciul D., 58, 76.
Onesigisiu, consilierul lui Atila, 42.
Ongari infideli, 66.
Onoghundur, trib bulgar crestinat, 75.
Oradea, 96.
Ordessos, numele antic al Argesului, 94.
Orient, 19, 85, 86, 87, 93.
Origen, 92.
Oronte, rau, 85.
Orosius, 83.
Oseberg, 89.
Osmanlii, 76.
Otokar al Bohemiei, 66.
Otocar de Stiria, 124.
Ozolimna, 60.
Pachimere, 66.
Palmyra, regatul de, 86.
Panaitescu P. P., 26.
Panonia, 22, 42, 44, 55, 63, 68, 82,
123; superioaret, 43.
Patsch C., 38, 98; asupra continuititii
populatiei romanice in Dacia dupA
evacuarea ei, 37.
Parvan Vasile, 51, 92; asupra populatiei
Daciei in momentul evacuArii, 33-34.
Pecenegii, 21, 22, 60; tars, 74.
Peb patriarhul de, 107.
Pecica, 96.
Peninsula Balcanica, 19, 33, 43, 47,
51, 55, 57; de Vest, 26.
Periam, 96.
Persia, 30, 74.
Persic, go1ful, 82.
Petra, sat, Camena, 60.
Petru, fratele lui Asan, rasc. contra
Bizantului, 63.
Petru cel Mare, tarul Rusiei, 114.
Philipopolis, 94.
Philippide Al., teoria lui asupra orig.
Romanilor, 15, 16, 40, 58.
Pietroasa, tezaurul dela, 97.
Pind, month, 26, 59.
Pirot, 40.
Plovdiv Philipopolis, 94.
Poarta Turcia, 117.
Polonia, Polonii, 10, 101, 11 1, 112,
113, 115.
Pompeius, 86.
Pops Lisseanu G., 77.
Portile de fier, 15.
Posada, I11.
llovatAog (Budila), 63.
Prespa, 62, 123.
Prevalitana, 48.
Principatele Romane, 104; unirea,
116; v. Moldova, Muntenia.
Priscus, 41, 42, 66; ambasada la
Atila, 123.
Prisrend, 40.
Procopius, 23, 53, 60, 85, 123.
Protobulgarii, 79.
Prutul, 77, 115; numele, 94.
Ptolomeu, geograful, 43.
Pucheni, 103.
Pulpudeva, nume trac at Philipopo-
lului, 94.
www.dacoromanica.ro
INDICE 133
Puscariu Sextil, 58; problems Roma-

nilor in Evul Mediu, 49; teritoriul
de formatiune al limbii roman, 55.
Harlin, 65.
Radu -VodA 1, 112.
Rausimod, sef got, pustie4te Moesia
superioara si Tracia, 37.
Ravena, 52.
Raze Im, lacul, 60.
Ramnicu-Sarat, judetul, 69.
Ramului, imparitia, 79.
Regulamentul Organic, 116.
Renan E., 34.
Relia, 68.
Riegl, arheolog austriac, 97.
Rihios, rau,62.
Rin, 37, 86; malul drept ocupat de
triburi germane, 36.
ripa gotica, 41.
Roessler, 13.
Roma, 38, 45, 52, 53, 57-59, 81, 83,
84, 86, 91, 95, 115.
Roma Noul =
Constantinopol, 100.
Romagna, 52.
Roman, oral, 96.
Romania, 69, 123; numele, sensul, 7,
51; provinciala in sec. IV, 21;
- orientala, 59, 81, 120.

Romanii, 29, 44, 46, 70, 85, 91, 104;
balcanIct amestecati cu Slavi,
stori imigreazA In N. Dunarii, 22;
in luptA cu Gotii la Abrittus, 33;
pa-
in Panonia, la Huni, 42; din Orient,
din Occident, 97.
Romanus, seas. numelui la pop. ro-
man, 21; in apus, 69, 70.
Romeii =bizantini, 67.
Romula, 95.
Rosetti C. A., 116.
Rosetti Dinu, 100.
Rosetti Radu, as. formarii pop. ro-
man, 45.
Rostovtzeff,81.
Rothfos, cAlAtor scandinav omOrit de
Vlahi, 63.
Rubruck, Wilhelm de, 22, 42.
Rufus Festus, 33.
Ram =imp. bizantin, 52, 78; marea.
Rumului, 74.
ruman, sensul, 7, 68-69, 72; etnic, 120.
Rus, linutul, 74.
Rusia, 10, 43, 65, 114; conventie cu
Romania, 118; Kieviana, 19;
Mericlionala, 22, 111.
Rusovlahia Moldova, 65.
Rusii, 26, 79.
Sabulus, 51.
Aafarik P. I., 24.
Salvianus, 83.
Sandfeld K., 49.
-
Sarmatii, 34, 36, 37, 39, 40, 93;
-
garagantes, trec DunArea, 41, 123;
Limigantes, 41, 123;
-
Samuil, tar bulgar, 62; Statul lui, 25.
Ar-
Vlahi, 73.
Sarmizegetusa, 92.
Sasi, 110.
Sava, fluviu, 28, 43, 54.
Sant-Ana de Mures, 96, 98, 99.
Scandinavia, 63.
Scitia Mica, Minors, 25, 41.
Sciti = Goti,
mani, Mari, 64;
Scotia, 88.
Huni,
- Pecenegi,
Vlahi, 73.
Cu-
Secareni, domeniu regal in Transil-

vania, 20, 21; = &ekes.
Secui, 110.
Selgiukizi, 76.
Selimbria, poarta, 66.
Sempach, lupta dela, 111.
Seneslau, voevod roman, voevodatul
lui, 109, 110, 124.
Septimius Sever, 85.
Serbia, Sarbil, 15, 30, 63, Ill, 117;
de Sud, 26; patria for In Pen.
BatcanicA, 27-28.
Serres, 62, 124.
Serrorum montes, = Carpatii, 36.
www.dacoromanica.ro
134 INDICE
Severii, impAratii, familia, 84.
-
Sf. Adrian, 78;
mitrie,
41;
din
Augustin, 85;
Tesalonic, 44,
Piteous, moaltele lui in Cilicia,
Sava, mucenicia
BuzAului la 372, 41,
lui pe
123; Severin,
Di-
123;
malul
vieala lui, scriere, 35; Stefan, re-
gatul, Ungaria, 65, 110.
Siberia, 14.
Sicilia, 46.
Sigismund, regale Ungariei, 112.
Silezia, 102.
Silvanus, Tib. Plautius, guvernator a
Moesiei, 38.
Simian Logotetul, 44.
Simokatta Teofilact, 51, 123.
Sinai, muntele, 86; mAnAstirile dela,
108.
Siria, 86.
Sirienii, 86.
Sirmium, 42, 51, 123.
Sjonhem, 124.
Skok, 40.
Skoplje, 40, 110.
Slavii, Sclavonii, 23, 24, 25, 35, 43,
46, 47, 56, 66-69, 72, 75, 97, 101, 105,
107; amestecati cu Romanii bal-
canici imigreazA in N. Dunarii, 22;
presiunea lor, 42; intinderea lor,
42; supuli Avarilor, 43; in Tran-
silvania, la Tesalonic si in Moreea,
43; cei din Muntenia atacali de
Avari si Bizantini (578), 44; du1i
in Panonia, 44; in Panonia cucerili
de Vlahi, 46; plitrunderea lor In
Pen. BalcanicA, 59; urmArile
55,
nAvAlirii lor In Dacia fi Moesia,
119-120; din N. DunKrii, 123.
Slavinia, la E. de Carpati On& la
DunAre, la finale sec. VIWI, 43;
la granitele imp. bizantin, 45.
Slavo-Bulgarii, 10, 106.
Slovacia, 101.
Slovenia, 27.
Sorbona, 7, 11.
Spania, 87.
Stanchus, 65.
Stefano Magno, cronica lui, 66.
Stein S., 70.
Stoicha, 65.
Strabon, 38.
Strathclyde, 88.
Suceava, 108, 112.
Sviatopluk, 75.
Synkellos, 33.
Szekes, v. SecAreni.
Simleul Silvaniei, 96.

Stefan cel Mare, 24, 69, 113.
Tamils L., (Treml), vederile gcolii

istorice maghiare asupra proble-
mei continuitAtii Romanilor in N.
DunArii, 18-22; teza sa, 21-22, 68.
Tfitarii, 109, 113; imperiul, 42; aliati
cu Basarab I, 112.
Teius (Alba), 98.
Teodorus Velachus sive Pollanus, 65.
Teofanes, 66, 123.
Teofil, imp. bizantin, 45, 78.
Tertulian, 92.
Tesalia, 25, 26, 29, 46, 49, 59, 62.
Tesalonic, 44, 46.
Theunissen, 70.
Tihomir, fatal lui Basarab I, 109, 110.
Timisoara, 96.
Timur Lank, inving, lui Baiazid, 30.
Tisa, du, regiunea, vales, 14, 73.
Toplita, 103.
Toulouse, 86.
Tracia, 38, 41, 94; pustiitA de Goti, 37.
Traian, impAratul, 13, 19, 38, 40, 58,
91, 92; cucerirea Daciei si coloni-
zarea,32.
Transdanubieni (Daci), 38.
Transilvania, 14, 15, 19, 20, 22, 24,
25, 26, 43, 57, 69, 76, 93, 95, 96, 98,
102, 106, 107, 109, 110, 113, 116,
117, 120, 121; parisirea totall de
Romani, 13; repopulate de Va-
www.dacoromanica.ro
1NDICE 135
labi, 14; exploatarea iminelor in

epoca roman;, 32; retrag. legiunilor
romane din 33; limba roman& din,
n'are particularitAti dialectale, 48.
Transmarisca (Turtucaia), 40.
Tropaeum Traiani, restituit de Con-
stantin cel Mare, 40, 123.
Turcii, 52, 108, 112-114, 120.
Turda, 92, 96.
Turtucaia, 40.
Tara Romaneascl, 65, 110, 112, 113,

124; unirea cu Moldova, 116, 117;
Intinderea, 121; v. Muntenia.
Ungaria, 29, 42, 60, 65, 66, 109, 110,
112, 113, 121; brisoave ale regilor
ei pentru Romani, 15.
Ungurii, 14, 18, 24, 26, 46, 63, 75, 77,
109, 113, 116, 120, 124; dirt Cri-
mein = Romani, 65.
Ungrovlahia, = Muntenia, 65.
unirea, bis. rom. din Transilvania cu
Roma, 115.
unitatea linguisticA a prov. roinanesti,
115.
universitates, In Transilvania, 110.
Uspenski, 76.
Valahia Mare, Muntenia, 20, 112;

Mica, = Oltenia, 112.
Valea-lui-Mihai, 96.
Valens, imp. roman, contra Gotilor, 37.
Vandalii, 97.
Varegii, 43, 79.
Vasile al II-lea Bulgaroctonul, 62.
Vasile cel Mare, episcopul Cezareii din
Capadocia, 41.
Valcov, 60.
Vartiscoi, ceramica dela, 99.
Velachus, = valah, 65.
Velbuzd, 111.
Vernadsky G. V., 24.
Vespasian, Imp. roman, 38, 81.
Vicina, 23, 108.
Vidra, 103.
Viena, 116.
Vistula, 42, 123.
Vizigotii, 97, 99.
Vlahii, Valahii, Blac, 24, 27, 76, 77;
vlah, sensul cuvantului, 7, 28-29,
62-64, 67, 72, 120; din Balcani,
10, 106, 109; focuintele for In sec.
XI dup8 Mutafciev, 25; existenta
for acolo dupl Keramopulos, 28-
29; asezarea for dupe geograful
anonim (sec. 14), 46; sub depen-
denta bis. a arhiepiscopului de
Ohrida, 107; teza ungarl el au
imigrat tirziu In Transilvania, 13-
14; transdunAreni imigreazA In N.
Dunilrii, 14-15; din Pind, 46, 106;
cuceresc pe Slavii din Panonia, 46;
din Helada, 62; din reg. InvecinatA
M. Negre, 63; In Panonia, 63; In
reg. Galitiei, 63; In Macedonia,
62, 124; din Henna, 64; cele distil
ment,iuni despre Vlahi, 62-79; du-
nareni, 66; stipani In Statul rom.-
bulgar In prima jum. a sec. XIII,
108; cirgvAnari, 123; cAlauze ale
Cumanilor, 124; rascoala celor din
Salaam, 124.*
Vlaicu Vod8, 112.
Vlahorichini, 62.
voevodatele din Dobrogea din sec.
XI, 108-109.
Vopiscus, biograful lui Aurelian, 13,
32, 33, 38, 80.
Vordoni sau Bordoni, 76, 77.
Vulfila, 93.
Vulgari in Macedonia, = Aromani, 30.
Vunundur, 75.
Waltz, 70.
Watson Seton, 106, 107, 117.
Wijk van, slavist olandez, 56.
Ymor filius Molday, 111, 124.

Zagreb, 27.
Zurich, muzeul din, 96.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATER!!
P ag.
CuvAn t inainte
7 Introducers
9
CAPITOLUL I
PAREREA D-LUI LOT ASUPRA ORIGINILOR POPORULUI
ROMAN 13
CAPITOLUL II
TEORIAIMIGRARII DUPA UNELE LUCRARI RECENTE
Punctul de vedere unguresc. 0 plrere ruseascl. Plrerea Bulgarilor.
Con-
cordance si concluzii
18
CAPITOLUL III
ORIGINILE POPORULUI ROMAN: PARASIREA DACIEI
PArAsire militarl sau totall 7 Analogii cu alto provincii ale
mesului.
MiscAri de populatii de pe un mal la celalt al DunArii din
secolul al
IV-lea al DC-lea
32
CAPITOLUL IV
ORIGINILE POPORULUI ROMAN: UNITATEA
LINGUISTICA
DespArtirea
Substratu! balcanic.
dialectelor.
Extensiunea
48
rominei primitive . LeagInul s limbii rom8ne.
CAPITOLUL V
ORIGINILE POPORULUI ROMAN: ETNOGRAFIE
SI GEOGRAFIE
Vlahii In izvoarele istorice. Intelesul geografic al denumirilor
etnice:
Ungurii i din textele italiene. Intelesul social al lui
i rumIn
.. 62
1
pi
vlah *. Izvoare musulmane din veacul al X-Iea si al XI-lea .

www.dacoromanica.ro
138 TABLA DE MATERII
Pag.
CAPITOL UL VI
ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE

ARHEOLOGICE Continuitate sau imigrare ? Datele arheologice.
Problema Daciei In
vremea niivillirilor: Delteptarea spiritului local in celelalte
provincii
ale imperiului roman. DAinuirea unui particularism dacic ai
ovezile
sale arheologice
80
CAPITOLUL VII
OBSERVATII ASUPRA ISTORIEI ROMANILOR DUPA
VEACUL AL XIII-LEA
Rominii gi arhiepiscopia Ohridei. Intaile injghebAri de state
dunarene
si carpatice in sec. al XIII-lea *11 al XIV-lea. Politica de
echilibru a
Principatelor. Originile §i alcAtuirea unitllii roman
106 Incheiere
119 Rezumat
123 Indice .
cronologic
125 Tabla de materii

137
www.dacoromanica.ro
Oh. L Britian: Poporul Roman

Harts I
[AMAPA
°
MI SON
Szeged n
SARM A
'5
,
ARG S-
AGANT-'5 2 tot
,
2
L I IG A -N T E ta' 2 M
% C PH
AAA.,
CYMICV11
il E I;
RIA Vb. 0 N T sE S
.'.V..\
,
CONATIA11111 kVA% P.
°opal, 0
MI% Ws
; NOZADP
' Ye'
O
,.
,
uurrath
ir
\ 1..
i
WO 1.
io coitolkm 4 j 44:Acr; "
.
4)il !I'll( '1" 1 OAR 0,U:::j
NOV 111Alk
0 WOLIANVIII
KAMM',
itIRTIXA
nolTesvm4
ACY/A
.00.- -,.. AP %MA
Y. lORYN
cm. -. SCVAIttly
,,...,e,13:4,.. 0._...._
C. kN
Ilt OVA
A
0
/
babm-T. MY
e"
Dada In secolul al IV-lea dup/ C. Patsch, Beltrtige z. Wilkerkunde v. Sadosteuropa, III.

www.dacoromanica.ro
Gh. I. BrAtianu: Poporul Roman

Harta U
Ln.
Zataszczyk
Con0.14
oAp.
Air -.... r- (--
,
&ease
._.`..t` -. I.
..
Orate&
,:
r
cNapo cao
./ ntrddit,04714;`, ir Alaqrs \
.
N
.t. (Ptacycif
,.......e
',.../.%
rA---.---,.,------ molar
hod ' ;..... /b.f.
Ora"
..
-%. 1 fil
c; oApirewa. 'a
0 I''.e....1F......ri_......1..
s. --.....
. ,. .
S. ;
..
V/
'-2 Ve{d; 1
:"3
(Mona) wd211 j
. . ..
Bp A /---
i
.-st.strarisio,00,
...i
:.,
n"Ye". '
-i-- -,-
1
s' ,---. --;
%
&dery
t.---- r 3 r'4-1. '
1 4411110pVvi%*
% h
C m.o.;MAW
t
°L.
Jew. it
(Dmago N
0 Trodaylk
nort.i IleufebreeS,..
gatiairtFri,,,t redezmfarai '.r.
(A=our.
WIrocum Carnicka4.
Jam. COc. Cie"!
.115-11-a.° *madam
Cad.
Ya4tnt 1 ilatI=Natany.
ROMANIA natucatriP.'".")
N VREMEA NAVALTRIWR DIN SECAL
AMMO
Ivit5 -Vll lea
O Loca /iliti in car; s'au &sawn* obi,*
.din exasti vreme.
/dem, loan& in vremurile ankrioare
Marla a krt desemnag doPi ind/calnle Dllt

R.Ieu p elmIesoria university/ea din Iasi.
www.dacoromanica.ro
MONITORIII, OFICIAL BSI

IMPRIMERIIIM ETATIII,ITI
IMPRIMERIA NATIONA LA
B ITC IT RE VI' I. 1514o
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Gh. Bratianu - O Enigma Si Un Miracol. Poporul Roman - K2opt - Optimizat Blackberry

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gh. Bratianu - O Enigma Si Un Miracol. Poporul Roman - K2opt - Optimizat Blackberry

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MICA LO EDE

FUNDATIA PENTRU LTERAPURA

39, BULEVARDUJ. LASCAR CATARGI. BUCUREPTI, III

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE

TOATE DREPTUIIILE REZERVATE

ce a aparut cartea asupra

regatesc aceasta editie romaneasca in nadejde a ca va

probleme atat de vaste si de grele Ea

insa mai putir r adevara t ca pe taramul

nou temei al drepturilor lor, noi n'am stiut sa opunem

$i doar adevaru la fost, este si va fi de

Evenimente le c e se desfasoar a in juru lnostru

vremurile, increzator in dreptul si in desti-nul sau.

Une ernigme et un miracle historique: Le peuple

1) Les Invasions barbares, Paris, Payot, 1937, I, Partea a III-a,

in aceste regiuni, inseamn a a contribu inu numai la

lu-crurilor omene§ti e necesar

miracolului istoric e al poporului roman, intregite prin

1) Op. dt., II, p. 292.

astfe ladus sa examinez din nou cele. doua

In examinarea problemei d e atatea on dezbatute, a

gandul politic ascuns

1) Op. cit., p. 282.

Argumente le trebu e s a le cantarim

poate catre secolul al X-lea *3).

PAREREA ELLUI LOT ASUPRA ORIGINILOR POPORULU

si a navalirii Cumanilor. « A§ezarea « Valahilor n'a

Aceasta constatare ne duce la concluzia ca viitorii

ost admisa In parte de 1nvdtati roman ca Philippide 1-a

aceea, inainte de a analiza argumentele cartii recente a

a cAror insirare nu ar aduce nimic

1) P. Mutafciev, Bulgares et Roumains dans l'histotre des pays

voi multurn idec ic u marturi a lucrarilo r ma irecente

defavorabile §i uneori injurioase, dupa mentalitatea §i

temperamentu ldiferitilo r autor i. Imipar e totu§ ic a est

TEORIA IMIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI

bine inteles Ungurii. Sunt desigur cei mai interesati sa

critics w in cinci capitole :

TEORIA IMIGRATIUNII IN CATEVA lUCRARI RECENTE .

Al doilea capitol ne spun e autoru l, est e unu ldi n cel

in cateva pagini finale, scurte dar decisive 2).

romara Vara la imigrarea Romani lor, continuitatea

uflete, pentru asezarea carora intinderea unei singure

esandtschaftsreise nach Siebenbiirgen, der Ukraine u. Constantinopel

Cumanii ,), in vremea asezarii Maghiarilo r la mar-ginile

3. Ca teoria continuitatii poporului

carti mai vechi §i indeosebi

orespon- dente nu m'ar fi facut sa iau cuno§tinta de

Ottlik National peace In Tran-4ylvania ibid III (1937) pp. 296 $i

In cele doud scrisor ifoarte lung ipe care a crezut

a un ei lucra ri asup ra wzar ii Slavil

ate anul 550 dupa Is. Hr., dupd Iordanes §i Procopius, cu

') Bucuresti, 1935, Universitatea din Iasi, Studil de istorle

de Slavi care dupa aceea s'a inradacinat. Teza mea nu-i

La 17 Februarie 1936, d. Bromberg precizeaza

ocupata de Unguri cu mult inaintea sosirii Valahilor, iar

r dunaren e ? Dar pentru

Adaug ci Id G. Vernadsky nu admite deloc aceast 6 SOlikrizare

IMIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE 25

identic cu acela al studiilor pe care le-am examina t ma

cunoteau decftt pe li Blac et It Commain A cauta in

') Op. cit., pp. 135-36.

. pentruca ele repre- zinta cu siguranta,