Enr,U1P1.

1,-

ANGLIA
$1 POPORUL ENGLES
presintat in conferinte

de

N. IORGA,
Generalul RADU ROSETT1,
MICHAELA CATARGI
si RICHARD F. A. HILLARD

EDITURA CA SEI $COALELOR

BUCURESTI
- 1928 -

www.digibuc.ro
 ANGLIA
$1 POPORUL ENGLES
presintat in conferinte

id

N. IORGA,
Gencralul RADU ROSETTI,
MICHAELA CATARGI
0 RICHARD F. A. HILLARD

tIDITURA CASEI $COALEI,Ok

BUCURESTI
1928 -

www.digibuc.ro
 I.
PATRU CONFERINTE
DESPRE

ISTORIA ANGLIEI
DE

N. IORGA

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE.

Onorat audiioriu, am fost solicitat de dire d. general

Rosetti, In numele SocietAtij Anglo-RomAne, sA fac In
cAteva conferinte Inaintea d-voastrA istoria Angliei. FdrA
IndoialA eA este un lucru foarte greu din mai multe puncte
de vedere. IntAiu, este greu sd prezinti istoria oricarei teri
In patru lectiuni. SA InfAtisezi istoria unei teri mari, spri
jinitA pe un popor a al ui actiune In interior si influenta
In alai-A a fost atAt de mare ca a poporului engles, aceasta
pare aproape ca o imposibilitale. Dar sunt dator sA pri-
mesc propunerea aceasta de a Inf gip istoria Angliei in
patru conferinte, fiindcä pdcatul pe care Incep a-1 face
acum 1-am mai fAcut pe sama altei natii si altui Stati
acum câteva luni, cAnd In patru conferinte am vorbil
despre istoria Spaniei. Asa Inc At, de oare ce numai cel
d'intAiu pAcat este greu, Imi vine mai usor sa-1 fac pe al
doilea.
Dar nu este numai greutatea aceasta In a Infatisa isto-
ria poporului engles, In patru conferinte: evident, a o
InfAtisa In alt fel decAt In felul Kolar. In felul scolar se
poate presinta orice In mice fel de conditii, fiindca prin
cipala conditie este de a InfAtisa luorul neinteligibil,
prost si solemn. N'am intentia de a-1 Infltisq scolar, prin
urmare nici neinteliObil, nici prost, nici solemn. In ce
priveste punctul al doilea dupA. posibilitate, In ce priveste
punctul IntAiu si al treilea, cu toatA hotArarea.
Dar mai sunt doul alte greutAti. A vorbi Inteun spatiu
cAt de scurt despre o materie care este cunoscutA audito-
riului e un lucru relativ usor. La noi InsA este, n'as zice

www.digibuc.ro
4 N. Iorga

un obiceiu nátional, ci o traditie nationalk de a märgeni cu-

nostintile noastre de istorie universald la poporul frances.
De sigur, admirabil popor 1 Desvoltarea poporului frances
este extraordinar de interesantd. Atâtea legAturi se gd-
sesc Intre noi si Francesi, atâtea asämändri si o foarte
mare datorie de recunostintä, acum In timpul din urrnti.
Deci nimic nu poate sk fie mai natural decât marele
interes pe care-1 ddrn poporului frances. Insd de sigur,
pentru Insksi istoria poporului frances ar fi foarte bine
clack am proiecta-o In mult mai largul spatiu al istorici
universale. Niciun popor nu poate O. fie Inteles prin el
Insusi. El se poate Intelege prin apropierea, prin asämä-
narea cu alte popoare, prin diferentierea de alte popoare
si Inainte de toate prin fixarea rolului exact pe care po-
porul acela fl are In desvoltarea ornenirii.
Asa dar noi stim, sau mai curând credem cd slim, is-
toria poporului frances. Cdci am Incercat acum câtäva vre-
me, In timpul neutraliikii, sd ark cä nu prea stim, de si
credem cä stim, isloria poporului frances. Am tratat-o In
acel timp al neutralitätii Inteo serie de conferinte, care
s'au si tipärit si care Incercau a pune chiar istoria po-
porului frances pe o altd bask deck basa simplä terito-
riald, pe care se punea Inainte.
Dar este un lucru neidgkluit cd. istoria Angliei nu este
cunoscutd la noi. Nu este cunos .uld si fiindcä noi n'am
avut pand acum, nici In forma cea mai rudimentara,
o istorie a poporului engles. Aceasta se explick nu a-
tIta din causa unei lipse de curiositate, cace n'ar fi cine
stie ce mare pkcat, dacä la un moment dat ar fi tendinta
de a o corecta, ci se expliek prin altceva. Noi ne hränirn
dintr'o literaturd scrisa In alta limbd: noi cetim in rândul
Intiliu frantuzeste si, din când In când, din datorio natio-
nald, mai oetim si eke o carte roniknoascd, si In genere
cartea romkneasca este socotitä totcleauna inferioard cdrtii
frantuzesti, de si s'a dovedit cd un scriitor de mâna a pa-
tra de la noi, cum este d. Panait Istrati, când se mutä
cu bagajele In Paris, poate sd facd o foarte mare ca-

www.digibuc.ro
 Introducere 5

rierd. Se Intamplä chiar eh, atunci cand un scriitor roman

ajunge sä scrie in frantuzeste, se claseazd totusi in clasa
a doua. Am avea deci clasa intaia: scriitorii francesi,
clasa a doua: Romanii, cari scriu in frantuzeste i clasa
a treia: Românii cari scriu In romäneste. Getind prin
urmare numai literalura francosa, este foarte natural ca,
si In materie de istorie a Angliei, noi sa ne adreslm
catre cartile francese. Dar o bunä carte francesà asu-
pra istoriei poporului engles nu exista.
zice i mal mult &cat atâta: o bunà carto englezeasca
faculd pe intelesul publicului celui mare, dar in acelasi
limp si a publicului pregatit, nu existä. Dacà vrea cineva
sä ajungd la amdnunte, este silit sä recurgd la vechea
Istorie a Angliei a lui Lingard. Dar NI puteti Inchipui
ed Lingard represintä fata de starea actuald a cunos-
tintilor i fata de orizontul pc care un istoric din timpurile
noastre II are inaintea lui, represintd, acest biet cler-
gyman de la 1820-1830, un punct de vedere de foarte
multä vreme intrecut. Insä i astazi, dacd urmäresti a-
mänuntele, trebuio, cum zic, sd te adresezi la volumele
acestea ale clericului engles de acum o sutd de ani. tiu
a se cetoste foarte mult, In frantuzeste,Istoria poporului
engles" a lui Green. Cartea scrisa. de Lingard e6te Is-
toria pe când ceastAlaltä este Istoria poporu-
lui engles (A short history of the English people). Car lea
lui Green, tradusa de unul din mombrii dinasliei de inva-
tati, de cugetatori, care a fost dinastia Monod, cu o prefata de
Gabriel Monod, care mi-a fost i mie profesor si care a-
vea o deosebità evlavie pentru opera lui Green, cartea
aceasta are inteinsa si un interes personal tragic. Green
si-a propus sä scrie pe scurt adevärata istorie a Angliei,
considerata asa cum o poate considera un modern, cu
mult mai multa libertate de spirit si cu un sens al dramei
nationale pe care trobuie sa-1 aibä oricine se ocupa de
istoria unui popor. Istoria unui popor nu este o colectie
de amdnunte, ci este acea drama a unei vieti nationale,
si ea trebuie InfAtisata asa cum so infdtiseazd pe scândurile

www.digibuc.ro
6 N. lorga

unui teatru o dramA oarecare. Green si-a propus sA scrie

In felul acesta istoria poporului ski. Era bolnav, stia cât
va irk, a potrivit dimensiunile cArtii dupA anii i, ceva
mai lârziu, dupA lunite i sAplamânile pe care le avea,
de trAit. Asa Ina" poate i sentimentul acesta al rnargenii
vietii scurte care i sta Inainte dA cArtii nu numai Uil
interes personal tragic, dar In acelasi timp o concentrare
drarnaticA pe care in zadar ai cAuta-o inteo expunere
fAcutd foarte linisin de un eru.dit, care, ca noi toti, nu
cunoaste sfarsitul zilelor lui.
Dar de sigur cA InsAsi cariea aceasta a lui Green este
scrisA din punctul de vedere al unei anumite epoci
al unei anumite pArti din clasa intelectualA englesd. As-
lazi un urmas al lui Green, ca Oman, vede lucrurile
altfel.
In orke cas un strAin le ar vedea altfel. De sigur cA este
un mare interes ca popor sA fie vAzutA In
afarA de margenile acelui popor. Fiecare popor, cu vote
sau lAra voie, pAstreaLä anumite prejudecAti si se tine de
anumite mArg,niri. Are un interes sentimental si un in
teres praclic In povestirea isloriei lui. Un strAin este cu
mull mai liber. Aceasta nu InseamnA de loc cA strAinul
dà mai mull cleat indigenul, dar dA In alt domeniu &-
cat indigenul. De exemplu istoria Franciei scrisA de un
Frances va li toldeauna istoria teritoriului frances; dar
istoria poporului frances, legatd fireste de acest teriloriu
ancestral, este cu mult mai largl deck atâta. Am putea
foarte bine sA neglijam pe cutare rege al Franciei fAra
irnportantA, când scrim istoria poporului frances sA ne
gândim la minunatele fundatiuni ale lui, la toate Statele
KNite din raiboaiele crucialetor: la regatul din lei usalim,
la principatul de Antiochia, la comitatul de Tripoli, la aser
zarea Cavalerilor Ospitalieri In Rodos, la Ciprul stapanil
de dinastia Lusignanilor. Dar Francesul va cAuta totdeau-
na sA se tie strâns de teritoriul patriei sale, dând si lucruri
de o Insemndtate mediocrA, care s'au petrecut pe acel
ter itoriu. Strainul InsA care ar scrie istoria poporului fran-
ces poate sd rupá anumite bariere i, In acelasi limp, In

www.digibuc.ro
 Introducere 7

dosul acestor bariere chiar, sä consacre mai putinA silintA

subiectului pentru ca silinta aceasta s'o poal desvolta
mull mai pe larg dincolo de bariera ruptl.
Tot astfel en consider a 0 istoria poporului engles se
poate scrie, se poate expune, cum este casul nostru, In-
tr'un numAr de conferinte, In alt fel de cum ar face-o
un Engles, Mil a scAdea nimic, dar insistând mai mult
asupra acelor pArti care poate pentru un Engles nu se
presintA in linia Ma, i vorbind mai putin de pArtile a-
celea care au un interec local §i traditional pentru po-
vestilorul engles.
Dar de sigur cä strAinul acesta nu trebuie sà fie un
German. FiindcA la Germani este un punct de vedere gre-
§it: anume acela care considerA istoria Angliei ca for-
mind un capitol din vasta istorie a semintiilor germanice,
ceia ce cred cA in tot cursul acestor conferinte se va
dovedi cA nu este exact. Aportul german este enorm,
cum se va vedea, dar supt acest aport german sunt alte
lucruri, §i din lucrurile acestea, fundamentale, de 0 adese-
ori nevAzute, ne§tiute, se desfac liniile principale ale isto-
riei Angliei. De aceia cine s'ar adresa la volumele con-
sacrate Angliei In marea culegere de Istoria Statelor
europene", In care am avut i eu plAcerea §i onoarea . de
a da, nu numai o istorie a României, In douA volume,
dar i Istoria Imperiului Otoman, ar vedea subiectul
tratat cu acea eruditie pe care Germanii §i-o transmit din
generatie In generatie, dar care nu presupune totdeauna
o anumill aptitudine pentru. sintesA i anumite calitati
de stil care sunt totdeauna necesare in orice lucrarg
de istorie.
Astfel eu mA gAsesc inaintea greutAtii de a infAti§a
un subiect care este nou, 0 este nou fAcA vina publicului
rolnAnesc. Publicul romAnesc cautA cartea frantuzeascA,
dar n'o gAse§te, §i chiar acel public care ar §ti engle-
ze§te caul cartea englezeascA 0 tot n'o gAse§te. De alt-
minteri cuno§tinta limbii engleze§li este Inca un lucru rar
la noi, mArgenit la anurnite straturi ale societatii, In

www.digibuc.ro
8 N. lorga

care, färd intentia del a jigni pe nimeni, dar trebuie sä spun

cà aceastd cuno4tere a limbii englese se gdsete pentru
moment incl In domeniul snobismului. Vocabulariul obi--
nuit se compune din vre-o trei sute de cuvinte engleze0i,
cu care anumite persoane care vor sä se osebeascd de
jrersoanele, prea numeroase, care §tiu numai frantuzWe,
comunica idei foarte interesante asupra temperaturii zi-
lei, asupra celui din urind bal sau celei din urma reunki
sau i asupra deosebitilor campioni de sport. Cu tolul altceva
va fi când cunoVinta aceasta a limbii englese se va spri-
jini pe IncA o cuno§tint: a altei literaturi englese deciit
ultimele romane, frumos legate, dar de o valoare lite-
rail care nu trece peste anul In care romanul a fost ti-
pArit, când se .va putea vorbi cu doamnele care ciripesc
englete0e, dupd ce au ciripit frantuze§te, când se va putea
vorbi cu ele despre Tennyson, despre Longfellow §i
despre ultimele manifestdri serioase, nu moderniste, ale
hteraturii englese. Atunci vom putea recunoa§te introdu-
cerea In adevdr a limbii englese, cu zestrea ei intreagd,
care este a§a de mare 0 4a de originald, In cuno0inta
noasträ.
Deci aceia chiar cari cunosc istoria poporului engles o
cunosc gre0t, i iard0 nu din vina noasträ, fiindcit pit
rerile acestea sunt puren foarte rdsprindite. 0 cunosc
gre0t, chiar când au privit istoria poporului engle.s din
punctul de vedere al conceptiunii gerrnanice despre istoria
Angliei. Dupd cum se va vedea cyar din conferinta in-
tdia, punctul de vedere german ne indeamnd sA Id-
sAm oarecum la o parte treculul celtic, cu care, din po-
trivd, eu ma vdiu ocupa foarte mult In aceastd conferintd,
sd. nu acordarn mai nicio importantd cuceririi romane.

www.digibuc.ro
 I.
Sintesa etnicg.
Cucerirea romanä in Britania Mare a avut, Mil ludo-
ialii, dac,i nu acellsi efect ca aceia de pe malurile Dunärii,
dar unul destul de insemnat. Pe când punctul de vedere ger-
man ne indeamna sä consideräm pe Anglo-Saxoni, pe cei
d'intäiu navälitori germani de la inceputul elvului mediu
(sec. al V-lea si al VI-lea) ca pe creatorii unei ordine de Stat,
unei ordine sociale cu deAvarsire noi, cu inläturarea com-
plectä a trecutului, de care ar trebui sä facem tabula
rasa". Este ca teoria care era cândva la noi, dar de foarte
multä vreme e päräsitä, fiindcd s'a dovedit cu totul falsä
dä au venit Romanii si au omorât pe toti Dadi, asa
di n'a mai rämas niciunul, si dupä aceia au lost asezati
aid colonist" romani. Asa Meat In sângele nostru nu
curge nicio piditurä de sânge barbar, fiindcl, dacà pe alli
barbari i-am evitat, pe urmä, reträgându-ne eu totii in
munti allä teorie gresitä, fiindcä nu are cineva de-
câl sä vadä muntii nostri, ca sä se convingä cil acesti
munti deschisi de Wee pärtile nu pot sä fie un loc de
refugiu , apoi pe Daci i-au suprimat pe toti. De sigur
s'au &it mai târziu si invätati cu spiritul mai
larg, in orice cas : mai politicosi Mtä de sexul frumos
dacic, cari au spus: de oare ce acest sex frumos dade
trebuie sl fi fost frumos si Romanii erau oameni curte-
nitori, pe Daci i-au omorat, dar pe Dace le-au pästrat
pe toate; natural si pe Dacele inteo varstä care nu evi-
dentiazI in present frumuseta sexului. Cu babe, sau

www.digibuc.ro
10 N. lorga

cu femei de oarecare varstä, cu femei tinere, cu copile,

fost pg.tratä partea femeiascd a poporului dacic, par-
tea bArbdtcascä fiind suprimatd cu desdvarsire I
Ei bine, cam tot asa vdd unii i pe Anglo-Saxoni.Anglo-
Saxonii vin i suprima, pe trei sferturi din Britania
Mare, cu desdvfirsire pe Ce1i, afard de cei cari se re-
trag In munti. (Iardsi teoria retragerii In munti: cat de
multe puncte de asgmanare se Intâlnesc Intre istoriile
diferitelor popoare! Cum am Incercat s'o ardt i in cc
priveste pe Spanioli, tot asa voiu cuta s'o arät si In
ce priveste pe poporul de care md ocup acum.) Sfertul
care a ramas s'a Ingrämädit In anumite re,giuni, care
Ong. In momentul de fat.ä poarld numele acestea galice
ale Celtilor de odinioard, adecd In Cornwalis, in Wales,
regiuni ce se gäsesc in partea sudvesticg. a Britaniei Mari,
plus o regiune cambricd, represintand vre-o cloud comitate
partea vesticd, mai la Nord, dire Scotia.
Asa incât Anglo-Saxonii i, dupg. Anglo Saxoni, Danii,
cari au venit la jumdtatea secolului al IX-lea, acestia
rein eAntä adevarata civilisatie nationala, absolut 110111,
asezatä pe golul pe care 1-au läcut ndvdlirile i consecinl,ile
crude, neiertätoare ale acestor ndväliri.
Dupà aceia, la 1066, a venit Gulielm Cuceritorul. El
§i tovaräsii lui vorbiau frantuzeste, cum se vorbia fran-
tuzeste Iii Normandia, de eateva generatii, de vre-o sutä
ceva de ani. Urmasul lui Gulielm Cuceritorul e
aprigul Nemrod Gulielm cel Rosu. TO de un siinge
cu descglecAtorul scandinav al Norinandiei, cu acel
Rollo sau Rou, Rolf normandul, care, dupa legenda en-
glesd, mergea calare pe un poney i, fiind foarte lung in
picioare, lti dädea impresia cd merge pe jos, din care
causà i se zicea: Rolf the ganger acela care umbla pe
jos" 1 Netägaduit ca urmasii lui Rolf, oriciit salve strain
s'ar fi amestecat, represintä toatd energia scandinava.
Asa Incit, indiferent de limbg., ne gäsim i cu acesti regi
I H. O. Arnold-Forster, A history uf England, Londra, f. an [= 1898],
pp. 67-8. Iateresantá carte de popularisare, plinA de idel.

www.digibuc.ro
 Sintesa etnia il
normanzi, totusi In domeniul rasei germane §i In dome-
niul instituthlor germane. Si dupd aceia tot ce se intampld
in Anglia este In legAturd cu acel caracter intim, initial
§i permanent al poporului german, care este un anume
avânt cdtre sinceritate, dire libertate, cdtre relatiile voile
§i nu care relatiile impuse, dupd sislemul roman.
Deci Intalnesc In calea mea, de la Inceput, aceasld
prejudecatä cd Anglia face parte mai mult sau mai pu-
tin din terile germanice. Prejudecata aceasta am mai
Intalnit-o §1 and. datd. Nu m'am speriat prea mult de
dânsa, de vrerne ce am cuprins j hteratura englesä
fiindcd o istorie a literaturii englese In romäne§te existä,
färä sä i se spund pe nume In Istoria literaturilor ro-
manice", Indemnat de faptul c. inspiratia literaturii en-
glese este o inspiratie romanicd, de la un capat la allul,
de §i, In secolul al XIX-lea, cu oarecare puternioe in-
fluente germanice, dar peste vechiul fond celtic.
Dar mai este §i o altà prejudecatd: anume ca de la In-
ceput poporul engles a represintat un mare avant catre li-
bertate, a§a cum o intelegem noi, cdtre regimul parla-
mentar, (lire democratic, precum iigureaza In preocu
pärile §i In relatiile de astäzi, pretutindeni, §i, nu In cel
din urrnd rand, §i In ce prive§te tara noastra. Va sa zicä
Englesii sunt de la Inceput un popor luptator pentru li-
bertate.
Ar fi foarte curios sä fie un popor luptätor pentru li-
bertate de la Inceput. Mindeä avern o Ang lie celticd, o
Anglie romand, o Anglie anglo-saxond, o Anglie danesa,
o Anglie normandd, caré este In cea mai mare parte de
traditie feodald francesa, §i pe urmä, abia de la sfâr§itul
Iidzboiului de o sutà de ani, când s'au rupt legdturile din-
tre Franta §i. Anglia, cand regii englesi purtau numai
ca o titulaturd solemnd titlul de rege al Franciei",
ca prin aceasta s. manifeste vre-o veleitate de a ocupa
Franta, abia dupd. 1100 se poate vorbi de o natiune englesa
îïi adevär consLituitä, iar nu Inteo vreme (-And con§tiinta
aceasta nu se mai intaine§te la niciun popm i prin ur-

www.digibuc.ro
12 N. lorga

mare nici la poporul engles. Poporul acesta engles, care

ar fi existat din adâneul timpurilor. Inainte do sintesa et-
nic A din care s'a alcAtuit, Inainte de formarea limbii prin
care se manifestA si Inainte de caracterisarea deplinA a
instilutiilor sale, ar fi luptat pentru parlamentarism, ceia
cc ar insemna s'i pentru libertate, cAei libertate si par-
lamentarism si democratie acestea toate le punem im-
preunA si formam unul si acelasi lucru. De aici o mare
simpatie democraticA pentru poporul engles. SA luAin
lectii de la energia poporului engles, este inutil si esle
si greu; sA luam lectii de la solidaritatea poporului engles,
este iarAsi greu, fiindcA trebuie sA renuntAin la alâtea
puncte de vedere egoisle; sA luAin lectii de la traditiona-
lismul poporului engles, iarAsi un lucru greu, fiindcA ar
trebui sA cunoastem traditia de care sA ne tinem, dar noi
nu voim sA cunoastern niciuna din traditiile noistre; sA
lu.im lectii de la adaptabilitatea poporului engles, care
nu arc nevoie de Constitutie ca sà se adapteze instilutiilor
Statului, este pare-cA, inutil. CAci si aici este o mare deo-
sebire 'nitre Englesi si noi. Un Engles care ar declara cA
tara lui nu poate trAi Mil Constitutie, ar fi In primejdie
sa lie trimes la casa de nebuni; pe când un Român care
n'ar avea sA tie sama de Constitutia romAneascA si de tot
ee i s'a adaugat si i se adaugA pe urmA riscA sA facà oa-
recare cunostintA cu un anumit fort din vecinAtatea Bum-
restilor. Dar parlamentarismul...
Adevarul nu este acesta, cum se va invedera si pc
urina. Celtii din Britania Mare au trA.it ca si Celtii din
orke altA regiune. Dominatia rornanA din Britania Mare
a lost o dominatie romanA ca aceia din oricare provincie
a Imperiului roman. Asezarea Anglo-Saxonilor In BH-
tania Mare s'a fAcuut In conditiile si cu rosultatele care se
Intftlnesc pentru orice asezare barbarA pe o provincie a
Imperiului roman. NANAlirea danesA a adus cu dânsa in
cea mai mare parte un regim care este Intru totul ase-
menea cu vechiul regim din Danemarca, din Norvegia,
Intru câlva si din Suedia, si nimeni nu s'a gdndit sA

www.digibuc.ro
 Sintesa etnicl 13

considere Scandinavia medievald ea patria tuturor liber-

Chid a venit ducele normand §i a ajuns rege al
Angliei, a stabilit aid un regim de strânsä feudalitate
mult mai mult la dispositia regilor §i baronilor decât In
oHce lard In Europa. Franta era o mare democratie,
pe langd acest rege autocrat, incunjurat de un feudalism
egoist i abusiv, care s'a pdstrat In Anglia multd vre-
me. Felul cum a lost Inteleasä Magna charki liberta-
turn" a lui loan-MA-lard, a fost o formidabild eroare,
pe care nu prima mil o ardt aici §i care a fost recunos-
culd i de foarte multi cercetAtori de astäzi. Cineva, care
In Limpul din urmà discuta i pdrerea cealaltd i pd-
rerea mea §i propunea o pdrere intermediard, nu m'a
putut de loc convinge. Din potrivd, producerea acelor
texte prin care void sd arate cd Magna charta liberta-
turn", milcar In anumite puncte, este totu§1 Inceputul
libertätilor moderne, m'a intärit §i mai mult In pärerea
mea 1.
Libertatea in evul mediu nu Inseamnd libertate; este
tocrnai contrariul libertätii. Libertate Inseamnd
Regele Ioan-fard-tard n'a inovat nimic. S'au ridicat
incd odatä Impotriva autoritätii regale seniorii. Este o
mi§care traditionalA, care cerea respectarea vechilor carti".
IncepAnd cu carta" de libertati a regelui Henric din se-
colul al XI-lea, prin urmare vrero sutà de ani Inainte de
regele loan. Carta" acestuia nu represintd altceva dealt
recunoa§terea In forma definitiva a acelui regim de feu-
dalitate ineunjurând autocratia regall, pe care il caracte-
risasem cu câteva momente Mainte. Iar, In ce prive§te li-
bertatea ap cum o Intelegem noi astdzi, ea se gd.sete mull
mai mult In a§ezdmintele francese ale baronilor din Pa-
mântul Sfânt, din regatul de Ierusalim §i din feudele
sale, se g5..se§te mult mai mult In ordonantele Imparatului
Frederic al II-lea din Regatul Celor cloud Sicilii dealt In
Magna charta libertatum".

V. Melanges Lot.

www.digibuc.ro
14 N. lorga

Neapgrat cä este o luptg. In Anglia, pentru libertate,

dar aceastd luptà nu este de la anul 1200, ci un fenomen
modern. Oricine îi Inchipuie a Englesul din evul mediu
muria de dorinta de a fi repreisintat In Parlament si cä
era gata sà se incaiere pentru aceasta cu jandarmul i cu
represintantii nechemati ai armatei, sau recurgca la cine
stie ce protectii ale magistratilor, ca sg. poatd fi ales,
se inseald. De mult este dovedit cä asa-numitii cavaleri
ai cornitatelor" nu doriau sà meargg. la Parlament, cum
foarte multi alegg.tori ai votului universal astdzi se roagd
la Dumnezeu sä i fereasa de aceastd pacoste cdt se poate
de mult. Astfel nu se vede de loc tendinta claselor mai
modeste de a fi represintate in Adunare, i aceasta nu e
Ina o institutie politicà in adâncul evului mediu. Parla-
mentul, dupa cum se va vedea In cea de a doua confe-
rintä era pentru a vota subsidii regelui si a presinla a-
numile plângeri i dorinti, de care regele putea sd nu
-
tie samd de fel. Mai tftrziu, abia in secolul al XV-lea s'a
ajuns acolo c s'a conditionat votarea subsidiilor de in-
dreptarea abusurilor.
Deci si pdrerea aceasta cä in Anglia evului mediu ar
fi fost o lupt g. pentru libertate este neintemeiatä; iar
tendinta cdtre libertate din epoca moderng, and se poate
manifestafoarte târziu, In secolul al XVII-lea , e In
legAturd cu o Intreagä conceptie biblicd. Anglia de atunci
se considera ca represintând ceia ce represintase In Bi-
blie poporul ales al lui Dumnezeu. Este prin urmare o
Intelegere de caracter cu desdvarsire religios, pe care noi
nici nu ni-o putem Inchipul, noi, cari nu trdim in Biblie,
pe and Englesii au trdit totdeauna in ea, limba tor lile-
rard chiar purtând stampila Bibliei. Este deci un fcno-
men cu to'-ul particular. Iar, când a venit revolutia ame-
Hand, inainte de revolutia francesd, sprijinitä si ea pe
principii abstracte de democratic, cei mai hotärâti adver-
sari ai democratiei de principii abstracte au fost Englesii.
Din aceastd causg n'au acordat libertdtile cerute de Ame-
rica ci au pierdut America. Tot din aceastä causd n'au

www.digibuc.ro
 Sintesa etnica 15

cblaborat cu revolutia francesä, ci si-au dat toatä silinta

s'o striveasel
Sintesa englesa este cu mult mai complicatä deck vo-
cabulariul ideologic al oratoriei democratice de raspântie
din timpul nostru. rn ea este nesfârsit de multa rasa si
nesfârsit de mult bun simt, acomodabil pentru oHce fel
de Imprejurari. Pe când noi suntem pe maim. Constitu-
Pei care dese ari Inseamna o forma i o forma batjocu-
rita, in Anglia este tocrnai contrariul: toate legile trecute,
neabrogate niciodatä, sun'. In sama Englesului, care este
factorul hotarator. Nu se leaga cineva de ckeva c-uvinte
care au fast ale cuiva la un anume moment, si care, cu
schimbarea imprejurärilor i a sen.sului cuvintelor, peste
catava vreme, pot sa nu mai aiM nicio valoare, chiar cand
acele cuvinte vin dintr'o cugetare proprie, si nu dinteo
traducere grabliä a unei Constitutii, cum este Constitutia
belgiana, din care am fäcut crezul nostru politic de la
1866.

Asa fiind, dupa ce am al-Mat greutatea de -a presinta

materia din att punct de vedere deck punctul de vedere
si dupä ce, cu voia d-v., am scusat publicul
obisnuit
romänesc de necunostinta istoriel Angtiei i mai ales a
adeväratei istorii a Angliei, dati-mi voie sä và infatisez
acum cea d'intaiu perioadä, care merge pand la anul
1066, n'as zice: din viala poporului engles, dar din viata
acelor elemente din a caror confundare, echivalând cu
o sintesd trainica, a resultat poporul engles, ramânând ca
In conferintile ce vor urma sa examinarn Anglia me-
dievala, Anglia moderna si Anglia conternporana.

Cca d'intaiu cunastinta a celor mai vechi locuitori ai

Britaniei Mari In ce prfveste Irlanda nu stim pana
foarte târziu absolut nirnic o datoram unui accident:
faptului ca Cesar, in anul 55-54 a. Chr., a fost adus, dupa
cucerirea Galilor, sä aibd legaturi cu Britania Mare. Doua
expeditii, dintre care prima nereusita, s'au fAcut de catre

www.digibuc.ro
16 N. lorga

corniile romane, care au debarcat aici legionari. Cesar

Insusi spune, In amintirile lui dictate, cunoscute de noi
supt titlul De bello gallico", In ce conditiuni s'a fäcut
primul contact. Nici nu simte nevoia sg. descrie prea mult
aceastà tara noug, fiindcä acesti Britones" din Britania
Mare Airtänau supt toate raporturile cu Galii pe cari-i
Intilnise In Galia. Nu se \redo dar acea neeesitate de a
explica lucruri noi, pe cari ar fi intillnit-o, dacä el s'ar
fi ggsit de-odatá si dineolo de Canal In fata unei lumi
necunoscute, precum, atunci când a trecut Mind, s'a gìsit
In fata masei germanice, In fata unui popor cu desaviir-
sire nestiut, pe care avea nevoie descrie. Dupg a-
ceia s'a fäcut a doua expeditie, care a durat mai multä
vreme. Britones" ai lui Cassivelaunus au iesit din paduri
din. regiunile mlastinoase si au dus o luptd asgmilna-
roare cu acelea pe care in pSrtifIe noastre, mai tfirziu, le au
dus Dadi Impotriva Romani tor. Adecg, In loc sä pre-
slate un front din a carui actiune sä resulte soarta Intreagg
a unui capitol de istorie, In loc de aceasta ei, iesind din
pgdure, reintrand In pädure, au nellinistit necontenit ar-
mata aceasta romang.. Absolut sistemul de lupta al Daci-
lor de pe timpul lui Domitian si Traian.
Cu prilejul acestor lupte, Cesar vorbeste, cu oarecare
anaänunte, foarte putine, cuprinse In cloud paragrafe ale
lui, de cutare puncte privitoare la viata Britonilor, cari
apar ca oameni trEnd risipiti, având oarecare veleta o-
bisnuinte, cu o civilisatie economia mai Ina RA In re-
giunile de pe malul Märii. Acolo era culturà de grfiu,
si de grail se vorbeste limpede. De acelasi grfiu, care se
Intilne§te, In mg.surä foarte mare, din timpurile cele mai
delArtate, pe maIurile Dungrii. CAci e falsä teoria aceia
cà Rominii au inceput cu pAstoritul, teorie cu totul gre-
sitâ, care se poate corecta si din exemplul acesta al
Britonilor. Tot Cesar recunoaste cä el tin turme foarte
multe §i se hrInesc din carma i laptele acestor
turme, ceia ce nu-i ImpiedecA sá aibä pe malul Marii,
unde era atingere cu o civilisatie mai Inaltä, cultura de

www.digibuc.ro
 SIntesa etnla 17

cerealei. Mai vorbeste Cesar de metalele care se Intalnesc

la ei: de fier, do cositor, de unde insulele se chemau, o-
dinioarä, Insulele oositorului", de amnia.. Si alte caleva
länturiri räzlete.
Expeditia a doua se ispräveste i aici iaräsi este un
fenomen asämNultor cu ce s'a Intamplat pe malurile Du-
närii cu Dadi prin aceia cä acesti Britoni consirnt
sä dea un tribut, sä. recunoasa. In chip oficios suprema-
tia poporului roman, exact cum fAcea i Decebal, dupä
cea d'intäiu ciocnire cu Traian. Ceia ce nu. cunoastem cu
privire la Britoni putem Intregi cu oxemplul Dacilor,
dupä cum ceia ce nu cunoastem cu privire la Daci putem
Intregi din ce stim despre Britoni. Ba, dacd voiti, putern
sä avem i paralèle personalo Mcarieq clesperatä a lui De-
cebal, band otravd In mijlocul sefilor aristocratiei lui räz-
boinice, fiincla. nu Intelegea sä supravietuiascA infrangerii,
se Intalnesto In regina Boadicea, välluva, care, in lupta
cu Romanii, invinsä. de Suetonius Paulinus, de desperare
a Mitt otravd.
Cum aceastä a doua expeditie a lui Cesar n'a fixat nicio
ea situatia definitivä a Britonilor din Britania Mare fata
de Imperiul Roman, trebuie sa trecem la tin alt capitol
din penetratia romanä.

Dupà ce Galia a lost deplin consolidata supt domina-

tia Romanilor, ei au trebuit sà se gankleascd a face si In
Britania Mare ceva asämänätor. Trecom peste acel capitol,
de informatie mai mult literarä, pe care ni-1 da Ta-
cit, vorbindu-ni de rolul pe care 1-a jucat In lupta cu
Britonii socrul Au, Agricola. Tacit stia din simple po-
vestiri lucruri pe care Cesar le cunoaste din propria lui
observatie a Imprejurärilor. In gonere i In ee priveste pe
Germani, o bunä parte din Gehnania lui Tacit este su-
pusd criticei, fiindcA este o lucrare tendentioasà, care tine
sä presinte lucrurile nu asa cum sunt, dar asa cum era
interesul propagandei politice a lui Tacit.
Trecand dar peste acest capitol, trebuie sA spunem cA
2

www.digibuc.ro
18 N. lorga

pe vremea lui Claudiu se ajunsese la luarea In stdpânire a

Britaniei Mari de cdire Romani, situatie care a durat o
multime de vreme. Dar aid nu s'a Intâmplat acelasi lu-
CPU ca In Dacia noastrd. La noi, a lost o strecurare, pe care
arheologii i isloricii-antichitätii n'o recunosc, dar In a cdrii
exislenta eu ma Inviersunez a crede; a fost chiar inainte
de Traian o intreagd strecurare romand pe malul stiing
al Dundrii, i Traian a dat ceia ce era necesar In ce pri
veste consolidarea i situatia administratiei. In Britania
Mare insä, nu putea fi vorba de o penetratie populard. i.
stgpftnirea romand n'a avut ca la noi, cu Traian
dupg Traian, caracterul unei colonisdri oficiale. De si-
gur Romanii nu aveau la Indemând elementele trebuitoare
pentru a incerca asa ceva in marea insuld din Vest. De
aici o deosebire esentiald intre rotnanismul de la Dundre
romanismul acestälalt, din Britania Mare. Romanismul
de la Dunare este intgiu o strdbatere populard i pe urmd
o colonisare oficiald, in legdturä cu anumite izvoare de
venit i cu o anumitä actiune mililarä, ceia ce a tinut
insà foarte putina vreme, trei generatii, i, dupd aceia,retra-
gerea legiunilor, care s'a petrecut In Dacia, hied In secolul
al III-lea, supt Aurelian, pe când In Britania Mare s'a
petrecut numai in secolul al V-lea, pe vremea lui Ho-
noriu.
0 foarte mare deosebire. In Britania Mare este o per-
manentà oficiald romand de doua seoole, i, dacd se
adaugd cd penetratia romang a inceput supt Claudiu,
vedem cd vremea In care Britania Mare, a fost stdpeinitä
de Romani a lost malt mai lunga.
Dar i-au lipsit cele doud elemente care se ggsesc la noi:
existenta unui teritoriu Insemnat din apropiere, din care
sà se scurgd elemente romane In Britania Mare i, In
al doilea rând, colonisarea aceasta oficialä, dintr'un mate-
rial roman, care pe vremea aceia nu era intrebuintabil.
Cu toate acestea nu se poate zice cà viata aceasta romand
din Britania Mare n'a ldsat urme. A Mat urme inteo
anumità disciplind a Celtilor.

www.digibuc.ro
 Sintesa etnicl 10

Dupà cucerirea romand Geltii au avut fArd. Indoiald, In

ce priveste viata Impreund i notiunea de Stat, un alt
Bens deal Inainte. Romanism nu Inseamnd numai deck
institutii: Inseamnd o stare de spirit; si poti sl ai starea de
spirit roman MA institutii romane, cum poti sd ai in-
stitutii romane färä starea de spirit corespunzdioare.
Noi creclem, azi, el, Mudd. am Imprumutat instìtuiilc
Occidentului, avem o stare de spirit occidentald. Nu, avem o
stare de spirit orientald sus, o stare de spirit traditional
populard jos, supt forma occidentald. $i ar fi fost mult mai
bine sd introducem in formele noastre traditionale de jos
si In anumite acomoddri cu moda de sus spirit occidental,
pdstrând formele de obisnuintA.
Ei bine, natural cd disciplina Celtilor de stdpânire ro-
mand a avut o foarte mare influentA asupra desvoltdrii
mai tArzii a Marii Britanii. A fost tendinta aceia cdtre
unit ate, care nu se poate tAgAdui sì la Celti. Când ei au
rämas singuri pe vremea lui Honoriu, când li s'a spus:
apdrati-vd cum puteti, Romanii nu yä mai pot de legiuni"
ei si-au retras functionarii, In loc de a trdi cu der
sAvarsire risipiti, au Incercat sd opuie o resistenta solidard,
cu vre-o patru sefi, unii cu nume romane, cari, dupd
disparitia aceasta a Imperiului, au cdutat sd tie ordin.ea
romanA chiar fdrä soldatul roman si fArd administratia
roman&
S'a mai Inlâmplat i un alt lucru care samAnä cu ce se
Intalneste la noi. Spuné cronicarul bizantin Zosim cd
dupd. plecarea Romanilor oamenii si-au revenit In fire
populatia locald s'a organisat autonom in formele a-
celea pe care eu le numesc Românii" si din care cea
mai caracteristicA este Ins.* Tara RomAneascd de la Ar-
ges, cu institutiile ei populare. Tot asa s'a organisat o
o Românie cu oamenii din Britania Mare, prem.= si In
Galia un Egidiu, un Syagrius i câte un urmas al lor
au represintat apdrarea provinciei in formd proprie Im-
potriva barbarilor.
Deci din dominatia romand a rAmas sensul acesta de

www.digibuc.ro
20 N. lorga

actiune colectiva, de actiune unicA, putinta aceasta ca In

formd populard sa se pdstreze traditia ordinli romane.
atunci când legenda a creat dintre Celti un orn, in
care se Intruchipeazd aceastd existentd, un orn despre
care istorice§te nu se §tie absolut nimic cu era o le-
legendd este mai circumstantiatd, cu atrita poate avea
cineva siguranta ca este mai falsd,, când s'a creat
personalitatea lui Vortigern §i apoi aceia a regelui Artur,
In legendd trdie§te ceva din aceastd traditie de conso-
lidare romand, Mil care, dispdrând legiunile, Celii ar
fi dus viata pe care o constatA Cesar in Galia, In mornen-
tul când vine acolo: fiecare cu celatea" lui, fiecare cu
interesele lui, fiecare cu rosturile lui, incapabili absolut
de a se presinta ca un Stat. Celtii insà au avut oare-
curn acest Stat §i, mai târziu, când au venit Anglo-Saxonii
cu legendarii Hengist §i Horsa cari nu sânt nume
istorice, fiindcd. Hengist inseamnd armAsar, iar Horsa
cal, când s'a Intemeiat cu eel d'intaiu regim
anglo-saxon, imediat se vede §i la ei necesitatea aceasta
de concentrare. Celle opt State ce au urmat: eel de la
Nordul râului Humber Northumbria , al Saxonilor de
Rdsdrit Essex , al Saxonilor de Apus Wessea , al Sa-
xonilor de Sud Sussex), Statul celtic al Kentului la Sud-
Vest, al Anglilor de Rasdrit Est-Anglia , Statul din
margine Mercia), compus din Bernicia §i Deira, care
pästrau numele vechi ceitice, dupd ce s'au fAcut §apte,
s'au contopit rApede. Iatä deci pe toti Celtii germani supt
un rege care represinta mai mult sau mfi putin ceia
ce represintase odinioard §eful Britonilor, Bretwalda, ceia
ce se Intrupase in figura legendard a lui Artur, ceia ce
fusese prefectul sau propraelorul roman.
Acela§i lucru se intâmpla §i la noi. DacA din judetele
de la inceput s'a intemeiat a§a de rdpede Domnia, dacd
noi am lost capabili sd avem inainte de 1360, când
exista un principal moldovenesc la Baia, menit sà ajungd
pe la 1390 pdnd la Nistru, dacä am avut Incd de
la 1330 la Arge§ un prim principat cu BAsdrabA,

www.digibuc.ro
 Sintesa etnica 21

eel gAsit daunäzi In morrnântul de la Arge§, dacä a-

cesta a ajuns foarte rdpede la Vidin, la Nicopole, la Silis-
tra aceasta se datore§te §i posibilitAtilor de moment, dar
§i necesitAtii noastre de unitate. Necesitatea aceasta de u-
nitate a noastrd de alminteri se manifesta in toate mo-
mentele In adevär mari, nu In jurul unei masuri luate de
un guvern pentru interesul lui, in care cas nu poate sd
Insemne o chestiune mare decal numai pentru cei in-
teresati ci in jurul unui adevärat i mare interes gene-.
neral national. Atunci ideia aceastä romang, ordinea a-
ceasta romanA, coboratä instinctiv In sufletul nostru, ne
face sä mergem ca unul singur. Pe când Rusia a ajuns
unde este tocmai pentru cà nu are ordinea romang. In
instinctul popular, ordinea aceasta romanà noi o avem;
instinctiv ajungem la dânsa, la unitatea determinatä de
dânsa.
In general popoarele se Inlocuiesc, dar formele, odatä
fixate, se transmit. Iatg. in Rusia. La inceput a fost
forma bizantind de la Chiev, cu autoritatea supremä: Im-
päratul. Au venit Tatarii: Ru§ii i-au prima fiindcii in
Hanul tätäresc au väzut un fel de basileus" bizantini
surogatul celui de la Chiev. Dar s'au dus Tatarii §i au
rämas Ru§li; a venit atunci Tarul cel nou, care repre-
sintä aceia§i ideie Dar s'a rästurnat Taratul: Lenin a de-
venit autocratul divinisat dupd moarte, expus Inteun
sicriu de stield, care se verified In fiecare sgptämâna pen-
tru ca Infäti§area zeului sd fie bine conservatä, cosându-
se la nevoie interesanta fatä a autocratului.
Dar, dacà in ce prive§te esenta insa§..i a ordinii de
Slat s'a pästrat un rost roman, In afard de aceasta mai
sant §i urme materiale ale acestei perpetuari romane.
Nu In rasd, fiindcä, precum am spus, a lipsit penetra-
tia popularg. §i colonisarea, dar In Anglia sânt multe lo-
calitäti al cAror nurne aminte§te tocmai acel dun" cel-
tic pe care 1-am avut §i. pe la noi, la Noviodunum, care este
Isaccea, la Singidunum, care este Belgradul, i la Durosto-
rum, in care se recunoa§te totusi acest termin celtie.

www.digibuc.ro
22 N. lorga

Town"-ul engles nu este decal dun"-ul celtic. Dar alä-

turi de acesta sant localitati care pastreaza amintirea
castrului" roman: Rochester, castrul de la Ro, Lan-
caster, castrul de la Lan. Nu numai aceasta, dar In ve-
chea ordine adrninistrativa erau anumiti rives", cari nu
sânt aliceva decal. gerebii" germani. Gerebul Sasilor
si rivul" Englesilor represinta aceiasi institutie gerrna-
nick cu acelasi cuvânt, pe care l-au introdus Sasii
In Ardeal, numai ca pentru Sasi gereb" era pentru sate,
and la Englesi este pentru asezari mai mull orIse-
nesti. Dar atunci cand rivul nu guverne,aza numai In oras,
este wicrive", si ,,wie" nu este decal. vicus" de odinioara
al Romani lor.
Dar, daca del la Romani au ramas asa de multe for-
me, au rarnas si de la Ce Iti. Teoria aceia cà acolo
unde a dominat limba anglo-saxona, acolo n'a mai ra.-
mas vechea rasa, ci s'a impus rasa cea noua, ca rasa cea
veche s'a pastrat doar numai In Tinuturile In care pana
astazi se vorbeste limba aceasta veche a Celtilor de odi-
nioara, tecria aceia am spus ca este cu totul gresita. Cum
In Peninsula Balcania spre exemplu, unde se vorbesle Iiin-
ba slavä la Muntencgreni, la Sal-hi, la Bulgari, aceasta nu
Inseamnä cä oamenii cari vorbesc liinba slava represinta
In acelasi timp si rasa slava. Când vine antropologul si
inasoara capul Sarbului si talia Muntenegreanului, cand
deosebeste formele exterioare ale populatiei bulgare, el
recunoaste numai deck cà la basa este adesea Tracul ro-
manisat, In uncle parti din Serbia, chiar adanc romanisat,
daca nu si Romanul de sange. Limba nu hotäräste:
vorbesti adese ori o alta. limba &cat a rasei tale. Ea e
un lucru foarte pretios, dar singura nu decide nicairi
niciodata.
Este sigur ca, In invasia anglo-saxona, la care au par-
ticipart mai multe popoare din partea opusa a Marii
Anglii, Saxonii, nu Saxonii din Saxonia, ci alti Sa-
xoni de pe malul nordic §i Iutii de la cari
s'a nurnit Iutlanda, toti acestia n'au fost In asa
primal. Inca sa poatà ocupa tot teritoriul pe care-1

www.digibuc.ro
 Sintesa etnicá 23

ocupau odinioard Celtii. Este aceiasi problemä a va-

lorii, ca unitate i ca influentd a ndvälitorilor, care
se deschid0 pentru tot evul mediu. De exemplu se zice:
Francii au navdlit in Galia si au transformat populatia.
Nici vorbd! Francii au venit In grup foarte mic, care a
stal inteun lagdr, de unde s'au imprästiat; dar France-
sul de astäzi este Galo-Romanul de odinioard. Au ve-
nil, cum slim, Longobarzil, In Nordul Italiei, dar po-
pulatia din Nordul Italiei nu are mai ninlic a face cu
Longobarzii de odinioard, cari s'au topit, cum s'au topit
Ostrogoth, In populatia latind de acolo. Un tândr
profesor de la Universitatea din Cluj, d. Diculescu, a
venit cu teoria cd sântem mai-mai Gepizi, i, indata,
de la Oradea Mare, canonicul maghiar Karacsonyi, ner
vrând sä ni lese noud pe toti Gepizii, a proclamat ed. SA-
cull sant Gepizii de odinioard. Dupd teorii d astea, cand
nu stii de cineva ce este, poti zice cà e Gepid! De fapt
nu sântem mai mull Gepiii noi decal. Italienii din Nordul
Italiei: Longobarzi sau Francesii: Franci. In cel privesle
mai ales pe Gepizi, 0i erau cateva sute de oarneni, cari
n'au exercitat nicio influentd asupra populatiei de aici.
Deci nu trebuie sà se admild cd, din causd cà limba cel-
tied a dispärut din trei pärti ale teritoriului Marii Britanii,
a dispdrut si rasa celticd. Celtii de odinioard s'au retras
pe alocnri, dar In genere ei s'au coborât In rangurile de
jos, ale sclavilor, ale neliberilor, in sfarsit in clasa cea
mai modestä, In fata cdreia se ridica noua clasä a no-
bililor.

Dar, dacd rasa s'a pdstrat, nu e mai putin adevarat cd

Walà istoria politicd a Angliei, dintr'un punct de ve-
dere, este a clasei stdpanitoare, a navdlitorilor, a domi-
natorilor celor sapte regate cari aveau institutii intru
totul askmändloare cu celelalte provincii germanice. Nu-
mai când cei de jos incetul cu incetul s'au ridicat si au
putut influenta viata celor de sus, se poate zioe cd ve-
chiul fond ancestral celtic, in ciuda schimbari de limba,
a hot4ral din nou. §i de aceia, când a apärut o literaturd

www.digibuc.ro
24 N. lorga

englesd, peste moda francesd, care a gtäpanit câteva se-

cole, aceastä literaturd englesä a represintat Inainte de toate
vechiul spirit celtic: Shakespeare si Spencer Intrupeazd,
In adevär, spiritul celtic, faarte deosebit de spiritul ger-
man.
Dar si instituiiÎe acestea germane, pe care evident
cd nu am timpul sä. le Infiltisez Inaintea dv. 1, si care
se cunosc de fapt foarte putin, grin ce sgune un cMu-
Beda, In Istoria eclesiasticd a Angliei, prin ce se
strecoard In Cronica anglo saxond", redactatä pe vremea
regelui Alfred In secolul al X-lea, grin ce se cuprind,e
in câteva legi i mg.suri administrative si In câteva acte
gublice, care s'au pdstrat, institutiile acestea au fost
interpretate, nu numai cu un suflet germanic, ci
cu sufletul rasei aborigene, incagabild de a fi desrädäci-
nalä si care s'a gästrat din secol In secol.
Mai rArnane, ca sit fie incheiat acest prim capitol, sd
fixez In câteva cuvinte Ina o deosebire, care mi se pare
cà nu se face de ajuns In tratarea inceputurilor Angliei.
Am spus Inainte cd elementul germanic a venit Inca
din secolul al V-lea sau al VI-lea cu Anglo-Saxonii, cari
sant de fapt Anglo-Iuto-Saxoni i cari, dacä s'au conto-
pit asa de rdpede i, din trei neamuri, s'au fäcut u-
nul singur, aceasta trebuie sä se atribuie tot shntului de
ordine i unitate pe lägnserd Ramanii, fiindcd,
altfel ar fi träit fiecare In lagärele corespunzdtoare cu
momentul Insusi al nävdlirii. Pe urmä Insä au venit Da-
nii, canora li s'au glätit Intäiu bani (Danegeld) ca sà
piece i li s'a fixat un loc (Danelagh) unde A. se aseze.
Danii acestia au ajuns sä stäganeascä apoi cu desdvarsire
Marea Britanie, i cel mai strdlucit rege de la Inceputul
evului mediu asugra teritoriului Marii Britanii a fost
Knud, sau Canut, care nu eea un AngIo-Saxon,ci un Da-
nes, iar semintia lui Knud a guvernat ge urmä pdnd ce
Analisate de Stubbs, in Constitutional history of England §i de
Gneist, Inteo lucrare germanä corespunatoare. Cf. si Chadwick, The
Origin of British nation, 1907, si Havcrfield, The Romanization of
Romain Britain, 1912.

www.digibuc.ro
 Sintesa etnicl 25

Intr'un anume moment a iesit iarasi de supt fondul tra-

ditional, In aparentä anglo-saxon, acel conte Godwin,
care a represintat resistenta vietii locale englese fata
de pretentia Normanzilor, francisati nhvalitori noi,
cal i la sfarsit au biruit prin acea luptà de la Hastings a
carii amintire este pastrata In tapiteria de la Bayeux. A-
tunci, In 1066, Gulielm de Normandia a Mint si. a läsat
mort pe ampul de lupta. pe Harold, represintantul legal
al nobilimii supreme anglo-saxone, acel Harold la capa.-
taint aruia a plans Edita, cea cu gatul de lebädä" din
legendà si cu care se ispräveste cel d'intaiu capitol al
istoriei Angliei medievale.
Intre Anglo-Saxoni si. Dani este o foarte mare deose-
bire. Anglo-Saxonii sant niste emigranti, oameni cari vin
In grupe mici, dupa capul si gustul si posibilitatea Mr. A-
vem a face aici cu un simplu fenomen de stramutare, si
institutille care se desvoltä mai tarziu sant niste institutii
patriarhale, Incä neindestul de lamurite. Niciodata nu se
va fixa care este rolul regelui fata. de Adunarea Intelepti-
lor", de acel witenagemot", in care s'a vazut cu greseala
prima formä a parlamentului engles. De fapt acela este
un muth", care se gäseste la toate popoarele germanice,
si de care vorbeste Tacit. El dadea mai mutt autenticitate
si sfat regelui. Regele cerea wiienagemotului parerea,
dar, dacà se iviau divergente, tat regele biruia. Pe de
alta parte erau mai mult un fel de martori, Intocmai cum
Domnii nostri din Moldova, and Incheiau un tratat cu
regele Poloniei, pe langa pecetea cea mare domneasa, a-
tarnau pe alte snururi pecetile mai mici ale tuturor boie-
rilor de atunci, ceia ce nu. Insemna a Domnul nu avea
voie sa incheie el singur tratat cu regele Poloniei, dar
pentru regele Poloniei era o garantie mai mult and se a-
tarnau si pecetile celelalte.
Deci Anglo-Saxonii au venit in felul acesta, rgzleti, fara
organisatie de Stat, fail institutii formate. Se poate zice
chiar a nu s'a ajuns la o forma definitivä a acestor insti-
tutii, care erau In piing. transformare In momentul and a
venit cucerirea normandii.

www.digibuc.ro
26 N. Iorga

Cu totul altceva sunt Danii. Ei represintA un regat.

Knud era regele danes al Angliei, dar si al Danemaroei
sale, al Norvegiei i al unei pArti din Suedia. Aceasta
este regalitatea dupá exemplul roman si dupA exemplul
lui Carol-eel-Mare. care fusese copiat inainie de aceasta
In Britania Mare ad litteram, politic si cultural, si de ma-
rele rege Alfred. Knud represintA si el forma carolin-
giarth'; nu este prin urmare o formA englesA sau anglo-
saxonA, ci o formA derivatA din ideile generale ale evului
mediu, dupA cum ni-o aratA i inchinarea lui Knud cA-
tre Roma, legAtura strânsA cu Papa, tendinta de a trece
in locul Carolingienilor In primul rang al relatiilor cu
Scaunul pontifical.
S'a dus la Roma si a fost prima acolo de fruntasii
societAtii medievale. El venia pe la anul 1000 ca un
fel de succesor al unitAtii medievale, inoorporata cândva
de Carol-cel-Mare. Tot In acea scrisoare el spline cà se
duce In Danemarca sA se lupte cu anume popoare care
nu se poartA bine, sA le pedepseascA In calitate de repre-
sintant al Bisericii catolice.
Asa incât Intre un Godwin si Knud este o foarte mare
deosebire. Godwin este vechiul localnic, care vorbeste
limba anglo-saxonA, dar represintA unitatea, de origine ro-
manA, a teritoriului Marii Britanii, pe când Knud In-
seamnA istoila universalà, tendinta aceasla cAtre unitatea
romanA, care se sprijinA i pe pamântul engles, dar
Intelege sA se baseze pe toate pArnânturile crestine care
i-au stat la dispositie. i evident cA, odatA ce Normanzii
danesi, Germanii din Scandinavia nAvAlese i dominA
asupra Angliei, aceasta a desteptat i dorintile de cu-
cerire ale Normanilor asezati In Franta i francisati.
Dar intre idealul catolic intrupat In Normanzii scandi-
navi nefrancisati i idealul feodal de origine pur francesA,
intrupat in biruitorii de la 1066, este atâta deosehire, hick
biruinta ducelui Gulielm inseamnA deschiderea unui nou
mare capitol in istoria pAinântului Angliei i a ce
se va putea nnmi In curand rasa englesä,

www.digibuc.ro
 Anglia medievalli.

Dacà a infätisa inteo singurä conferintä trecutul te-

ritoriului engles Inainte de eucerirea nortnandà, din 1066,
este fArä indoialä un lucru greu, pentru cele trei secole
care se strecoarà de la 1066 pAnä la Inceperea asa-numi-
tului 11A2boiu de o sutA de ani, a le infkisa pe toate
inteo singurrit conferinta este Incà si mai greu. Dar este
un mijloc de a sapa de aceastä greutate infatisând nu-
mai liniile generale.
liniile acestea generale pot fi cu attli mai interesante,
cu cât mi se pare cil n'au lost destul de neted trase. Cleia
ce nu inseam/a cil nu poti sil urmaresti isLoria Angliei
in evul mediu de la o donmie la and domnie, de la
un conflict extern la alt conflict extern, de la o turburare
internit la altil turburare internd, de la o mAsurà legisla-
tivd la altä mäsurä legislativd. Lucrurile acestea s'au ía-
cut de atâtea ori pänä in cele mai mici amAnunte, s'au
fäcut foarte bine, se poate zice chiar ca s'au Inpämddit
atâtea lucruri, i In tot domeniul istoriei universale, Meat
une ori II prinde pe cineva desperarea. Fireste cil nu
poti sil ajungi pgnil la bele mai mici cercetäri de mid-
nunt, si se intâmplà foarte dese ori ca ideia generald o
gäsesti Inteun studiu de chteva pagini, care pretinde sil
cerceteze un arranunt, precum se poate Intâmp la a in
enuntarea prin titlu a unei lucrAri de caracter foarte ge-
neral, când se apropie cineva, nu gäseste deck o co-
lectie de amAnunte. De sigur nu ne putem plânge

www.digibuc.ro
28 N. lorg a

cä nu existg o serie Intreagä de lucrgri de cel mai mare

lobos pentru cercetarea istoriei Angliei medievale.
Dar mi se pare cg este mult mai bine, in orice cas
mult mai folositor, sg. se infgtiseze acele linii generale
care pgna acum nu s'au desfäcut destul de neted tocmai
din causa cä aceia cari au tratat aceastg istorie stiau prea
multe despre dânsa.
Faptul acesta insusi al cuceririi de la 1066 este presin-
tat In toate istoriile Angliei care s'au scris, si de sigur va
fi presintat tot aa i In toate cele care se vor scrie de a-
curn inainte, ca un act istoric aarecare, prin care se trece
dintr'o domnie In alta dornnie, cel mult dinteo epocg. In
altà epocd, pe când de fapt nu este aa.. Data aceasta cL
1066 este In adevAr punctul de plecare al unei stapdniri
strdine in Anglia, al unei stgpâniri strgine Insä ale cdrii
hotare nu trebuie sei le exagerdni.
Zic: stäpânire strging In sensul cä Englesii n'au mai
lost un popor care sg. se desvolte prin el insusi, ci until
supus unei desvoligri straine. i, când zic: popor engles,
bite leg masele mari anglo-saxone, amestecate cu elemente
danese Acestia trgiserg o bucatä de vrerne cu o stapdnire
care era a lor cu institutii care ar fi giant deveni, cu
nume prefaceri, mai târziu, insLituii englese, dar care de
sigur c n.0 erau la inceput institutii englese. Aceasta a
lost neut imposibil prin victoria, instalarea i colonisarea
Francesilor de sange normand, Astfel in actul de la 1066
avem a face cu ceva corespunzAtor invasiei de odinioarg a
Anglo-Saxonilor, invasiei ulterioare a Danilor, iar nu cu
un capitol oarecare dintr'un proces neintrerupt al istoriei
Angliei.
tiu foarte bine cà pentru mândria Englesitor, de care
nu se poate apropia nimeni este foarte frumos, si do-
rim ca i noi sà ajungem nu numai a avea aceastg man-
drie, dar a avea §i pe ce s'o sprijinim , stiu foarte bine
cä pentru mândria Englesilor lucrul e foarte neplacut,
dar totusi este asa.
Cueerirea s'a Meut In forma de luare In sMpanire fdr4

www.digibuc.ro
 Anglia medlevalA 2§

conditii, i cu toatA violenta, cu toatä brutalitatea, cu

toatA lipsa de orice consideratie i orice scrupul a unor
cuceritori.
Pot sA dau i un exemplu din istoria universall pe care-1
culeg Inteo regiune foarte departatA de Anglia, care nu
are niciun fel de interes pentru Englesi, dar care, hind
mai apropialA de noi, conditiile de acolo fiind mai a-
sArnAnAtoare cu conditiile de la noi, aceastà comparatie e
bura ca sA intelegem mai bine acest proces.
Tail, In cutare moment,Inteo societate feodalA,
organisatA pe basa militara i feodalA, din Peninsula
BalcanicA, in regiunea Bosniei i Hertegovinei, prima un
regat sArbesc, a doua un ducat, a venit cuceirirea tm--
ceascA de la 1161 si a luat In stAptânire intregul pa-
mânt. S'a fAcut acolo de cAtre Sultanul Mohammed al
IL/ea exact acelasi lucru care se Meuse la 1066 In An-
glia de cAtre Gu. lielm Cuceritorul. AdecA tara a fost luatA
In stApânire, considerandu-se ca o pradA de räzboiu, eu
care poti sä faci absolut orice: i cu pAmântul i cu bo-
gAliile de pe pärnânt i cu populatia, fiind un drept câsligat
prin victorie, färä niciun fel de Indalorire fatä de nimeni.
Si, dacA s'au tradus in limba francesä de catre Normanzi
anurnite legi ale regilor anglo-saxoni, dacä s'au respectat
anumite obiceiuri, sau dacl obiceiurile acestea au izbutit
cu toate acestea sA se hnpurvi, aceasta nu vine dintr'o da-
torie, ci din causa indArAtniciei cu care se pAstreazA tra-
ditiile in deprinderile populatiei si din oarecare lenevie
medievalA. Iii evul mediu nu erau constitutiile din timpul
nostru, cum nu era administratia care sA se bage In toate
cotloanele gospodAriei particulare, intrând pe .110, pe fe-
reastl i iesind prin cos. In evul mediu administratia era
ceva foarte rudimentar i modest. Astfel intr'o tara cu-
ceritA se pastrau cat mai multe din obiceiurile d'inainte.
Dar, precum Mohammed al II-lea nu avea nick) Inda-
torire fata de Sârbii din Bosnia si din Hertegovina, tot
asa i Gulielm Cuceritorul nu avea niciun fel de Inda-
torire fatA de tara supusl i M.O. de populatia care-i ca-

www.digibuc.ro
30 N. lorga

zuse In manä. Dar ce a fAcut Mohammed al II-lea In

Bosnia si Hertegovina? N'a distrus populatia. Cui îi poate
trece prin minte sà distrugä o populatie! Duce le normand,
care era doar un mare vanAtor, un fel de Nemrod al
secolului al XI-lea, care avea inainte de toate grija vanl-
torilor lui si a pädurilor pe care se fäceau aceste vanAl-
tori, a trebuit sá pAstreze ceia ce se gäsia ca material
uman i era folositor, dar, in acelasi timp and pOstra
materialul acesta umany el fdcea ou sefii lui ceia ce a
Mcut si Mohammed al II-lea in Bosnia si in Hertegovina.
Spahiii de mai tdrziu nu erau altceva cleat boierii de pe
vremuri, earl purtau titlul de cnezi" i voevozi", si pe
acestia,trecuti In alt1 religie,la altd retinut Sulta-
nul i i-a favorisat. Tot asa Gulielm a pästrat po fruntasii
cari au trebuit sä vorbeasa frantuzeste
desvolte institutii Intru atva asemenea cu acelea care
pre vrernea Anglo-Saxonilor se Indreptau incetul cu In-
cetul dire feudalitate: pe acesti sefi i i-a apropiat si a
fdcut din, ei slujitorii lui. Dar sä creadä cineva a este o
transmisiune neintreruptä intre regimul anglo-saxon si
regimul normand, este sà aibä o foarte curioasä ideie,
cu totul neindreptätitä, despre sensul acestei cuceriri.
0 cucerire, dar i una care nu este lipsitä si del a-
nuinite Ranee de sprijin in drept. Normanzii in toate
timpurile au trecut ca oameni foarte experti in mate-
rie juridicä i orientandu-se totdeauna dupä punctele de
vedere ale dreptului, ale unui anumit drept. 0 mare parte
din istoria Angliei nu se poate intelege färà sit tie cineva
sama de caracterul acesta de cucerire strlinA, dupl cum
tot asa nu se poate Intelege dacä nu tine cineva sama
de preocupatia aceasta continuä de drept. Normanzii
sant argumentatori pang. i In timpul nostru. Tot asa se
zice cä anumiti räzesi sant cei mai Indärdlnici apärätori
ai dreptului, de alminteri numai pentru plIcerea de a-1
apara fdrä sä se gandeasa intdiu a trage vre-un real
folos personal si färä sä aibl, la capät, niciun fel de
multämire. Tot alp. Normanzii sant cunoscuti ca niste

www.digibuc.ro
 Anglia medievall SI

ergotori pe cari nu-1 poate birui niciun fel de amenintare,

niciun fel de insucces. Chiar In teatru se poate vedea lu-
crul acesta: se poate foarte bine urmdri In Corneille cum
afacerile de sentiment, care nu sant supuse silogismului,
sant silogistisate de omul care-si are capful de Normand:
a ajunis un foarte mare poet tragic, dar putea sd fie si
un foarte bun advocat la tribunalul din Rouen.
Gulielrn Cuceritorul s'a simtit dator sa. aducd argumen-
te, i argurnentele pe care le-a adus sunt interesante de re-
tinut, ['Ended i invocarea lor a contribuit la un sir intreg
de consecinte entru istoria Angliei. La o anume datà
a fost un jurdrnant In folosul lui. Acurn, jurdman-
tul In vrernea noastr a. are o importantd foarte relativa,
dar, odindoard, ceva sprijinit pe juramant era lucru pe-
cetluit cu sapte peceti. Pe vremea lui Mihai Viteazul,
politica acestuia a fost Impiedecatd In desvoltarea ei
prin jurdmantul prestat In biserica Sf. Nicolae din Deal
de-qsupra Targov1stii ; and a dat luyta Impotriva for-
telor Irnparatului la Mirislan, Mihai Viteazul s'a simtit
stanjenit In curagiul i initiativa lui prin aceia ca el
avea Inainte o armatd tinand sus steagurile suzeranului
cdruia el Ii jurase credintd.
Un jurdmant si nu era numai un juramant pe care
se spnijinia Gulielm. In afard de aceasta el avea plinele pu-
tell din partea Papei.
Si aici o -explicatie este necesard, fiindca actiunea pa-
palitätii asupra Angliei o vom înlâlni i mai tarziu In
opositia foarte puternicä pc care nu odatd desvoltarea na-
turald a Angliei a Intalnit-o In calm ei, si nu odatit s'au
zdrobit anurnite actiuni ale regalitalii englese de oposi-
tia aceasta a puterii pontificale. Crestinarea Angliei s'a
fdcut prin misionari trimesi de-a dreptul de Sfantul
Scaun, cari au anexat de fapt la Bisericä aceastä barbarie
insular-A. In conferinta preedentä s'a vdzut care era ca-
racterul exact al lui Knud, care nu putea fi numit rege
anglo saxon decM urmärind o formatiune irnperiald In
sens carolingian. Dar Carol-cel-Mare Inseamna un aliat

www.digibuc.ro
32 N. forgo

al Bisericii, un agent al Bisericii, un vasal al Bisericii,

un foarte puternic i foarte credincios vasal. Carol este
rege franc in rosturile lui de rege franc, este ImpArat In
rosturile lui de ImpArat, dar In toate rAzboaiele pe care
le poartg. este luptátorul Sfântului Scaun. Când Knud,
acelo care era stápan peste aproape toate trei provinciile
Nordului scandinav, fiind. i rege al Angliei, a mers la
Roma si a fost prinili asa de bine ca pelerin, el si-a hiat
anumite indatoriri fatg. de Sfantul Scaun, sau, mai bine,
el a intrat In indatoririle care in evul media reveniau
oriaruia era mandatar de cruciatA, represintant atitrat al
Bisericii. S atunci s'a fixat o anumitA dare pe care En-
glesii o plAtian Sfântului Scaun, banul Sfântului Petra".
Englesii prin visita la Roma a lui Knud au devenit, ast-
fel, tributarii Sfântului Scaun, ceia ce este explicabil, dal
Mud cä aceastä cálAtorie s'a fAcut in secolul al XI-lea
and Sfântul Scaun îi atribuia asemenea drepturi asupra
tutnror regalitAtilor, and se proclama la Roma cA, dintre
cele douá sabii cu care se pot stäpâni popoarele, sabia
de ordin material pe care o tine Impgratul sau regele
nu primeazA, ci ea se inching. de la sine eeleilalte sAbii, de
caracter spiritual, sabia Apostoluhd, pe care o tine In
mâng. Papa.
Insg. Papa a autorisat invasia aceasta In Anglia pentru
motive care niei nu se pot analisa precis si, chiar daca
s'ar analisa, aceasta nu ar duce la niciun fel de resultat.

Prin urmare Gulielm invoca, de o parte, jurämántul

care i se Meuse i, pe de altg., puterile depline date lui
de Sf. Scaun. Legat prin supremo legAturg feudalA a ju-
rAmântului, regatul anglo-saxon ii revenia i prin or-
dinul Sf. Scaun, care avea dreptul sä hotárascà in ce pri-
veste toate feudele lui.
Acum, pentru a intelege desvoltarea ulterioarà a re-
gatului anglo-saxon, trebuie sA se tie sama ineà de un lu-
cru, care de obiceiu nu e prea luat in oonsideratie. Cu-
cerirea lui Gulielm Cuceritorul nu s'a intins asupra In-

www.digibuc.ro
 Anglia medievall 33

tregii Britanii Mari i asupra Irlandei. El este, numai mos-

tenitorul regilor anglo-saxoni in cuprinsail acestui regat,
care inlocuia pe cele sapte sau opt de odinioard. El se
intinde doar Oná" la o anumitd limita spre Nord. De si
i se atribuie de aceda care a redactat ultimul capitol din
Cronica anglo-saxonV calitatea de suzeran al Scot lei, de
si se vorbeste de influenta pe care a exercitat-o asupra
Irlandei si se zice cà, dacd ar mai fi trdit doi ani, ar fi
indeplinit cine lie ce noi fapte de cucerire in dauna e-
lementului acestuia celtic rdmas independent, cu toate
acestea este foarle sigur cd el nici nu s'a gândit sd pd-
trundà in regiunile nordice, luate i stdpiinite de Sco-
lieni, i nici nu a avut mdcar dorinta, necurn mijloa-
ccle, de a incepe opera aceia, asa de grea, de a aduce in
legAturA cu dânsul Irlanda.
Scotia Una in vechile ei datini celtice, i aceastil pa-
trie a Pictilor i Scotilor rrunânea condusà de sefii de
vd`i si de regii asezati de-asupra seribor de vdi, intocmai
cum, la noi, mai ales in principatul Munteniei, inainte
de stäpânirea definitivd a Domniei de la Arges, juzii"
ciirmuiau judetele i peste acesti juzi" era autoritatea su-
perioard a unui Voevod, care s'a transformat pe urmd,
supt influente cumanice, apoi supt influente unguresti
sau bizantine, in Donmul atot stdpilnitor. In aceasta Soo-
tie, care trdia dupd vechile ei traditii eeltice, urmasii lui
Guliehn au incercat apoi si au izbutit sA. pätruna, dar
regii celtici s'au apdrat foarte multd vreme, pAnA. in
secolul al XIV-lea, cAnd, la inceput, s'a crezut cA. tam este
cucerltd, pentru ca, dui:a trecere de doi ani, un moste-
nitor al vechii dinastii sd. ridice din nou steagul indepen-
detel nationale.
Dar, cand Intdiu regi normanzi au incercat s strdbatä
in Scotia, jurdmântul de credintd, in forma caracteristicd
a evului mediu, a fost refusat, obiectându-se cd. nu
poate fi vorba de coroana scotiand, care a fost ì esle
Si niciodatä nici regii, de la inceput, nici ur-
libel-A.
masii lor, in secolul al XII-lea, cei doi Alexandri, nici
3

www.digibuc.ro
34 N. Iorga

aceia oari mai mutt sau mai put-in au cules mostenirea

lui Alexandru al II-lea, panN. la Gulielm cel prins de
Henric al II-lea de Anglia si tinut la inchisoare panä s'a
rgscumpârat, niciunul n'a admis vre-odatä cà aceastà
coroan6 scotiand poate fi aburità de vasalitate. Sträluci-
rea ei era depling, neatinsA de o scadere venità din re-
latiuni feudale. Rosh scotieni admiteau sg. presteze o-
magiul, dar ornagiul acesta Il prostau pentru un anume
district, pentru districtul Lothian, care era Mil Indoialit
In legàturà ca coroana englesä, $1, pe de altd parte,,
aceiasi regi scotieni au ridicat necontenit pretentii in ce
priveste doua dintre cornitatele de Nord ale Angliei, Cum-
berland si Northumberland. Recunoscând o bucatä de
parnânt legatd de coroana Angliei, ei cereau de la a-
ceastà coroana stapilnirea a douà comitate.

Ca sà intelegem legatura care a existat intre coroana

Angliei si Scotia trebuie iarasi sà facem o paralelà cu
ceia ce se intâmpla aiurea, incl odatà la noi.
Domnii nostri au lost consideratli ca niste vasali ai rege-
lui Ungariei sau ai regelui Poloniei. Chestiunea s'a dis-
cutat de multe ori. Nu este indoialA. cà stApânitorii Un-
gariei, stapdnilorii Poloniei au reclamat pe stipânitorii
nostri ca fiind vasalii lor in toatà forma. Po Ionia numia
pe Domnul Moldovei palatin", punându-1 pe acelasi pi-
cior ca guvernatorh diferitelor Tinuturi reunite supt co-
roana polon5.. Domnii nostri, când li convenia, o ad-
miteau; când nu, treceau peste traditia aceasta de vasa-
litate. Vasalitatea, de fapt, exista, dar nu era vorba de
o inchinare a unui Domn muntean sau moldovean fatA
de regatul ungar sau polon, pentru teritoriul insusi al
Moldovei sau al Terii-Romanesti, ci de alteeva. Cândva,
Domnii din Muntenia au cgpAtat de la regii Ungar lei
Tara Oltului, a FIgarasului, i satele acelea care, supt
numele de Am las, au fost adause la FIgäras. Iar Dom-
nii Moldovei, tinzând cAtre izvoarelc Prutului, Sire-
tiului i Nistrului, au cdpätat pe rând Tara Sepeni-

www.digibuc.ro
 Anglia medlevall 35

cului" apoi Pocutia, ba chiar, pe urmd, in forma ipocrità

a unui împrumut care trebuia sd rdmdie neplätit tot-
deauna, au cdpdtat i tara Haliciului. Si, atunci, pentru a-
ceste Tinuturi unguresti sau polone Domnii nostri erau
fIrd îndoiath. vasali ai stdpanitorilor din aceste teri vecine,
fiindcd, dacà ar fi fost vorba de o stdpdnire a acestora
asupra Moldovei sau a Terii-Romdnesti, ar fi trebuit
sd fie unul din cloud lucruri: sau ca Domnii nostri sd fi
cdpätat in dar de la regii vecini pdmântul pe care-1 a-
veau sau ca, la o anumità datd, regii "acestia sà fi cucer
rit tara i, cucerind-o, dea inapoi acelor Domni, ceia
cc nu s'a Intdmplat niciodatd.
Deci, pAnà foarte tdrziu, dinastic pand la inceputul se-
colului al XVII lea, pand la asezarea lui Iamb Stuart
pe tronW Angliei, Scotia represintà o formd politica
deosebild de Anglia, formd politicà Insà care se apropie
tol mai mult, prin influenta regatului vecin, care este
mult mai puternic i capabil de a exercita inrâurire In
toate privintile, prin imigrdri de baroni normanzi, de
form ele constitutionale englese. Si, cu toate cdsdtoriile
Intre cote cloud dinastii fiul lui Eduard I-iu se logo-
disc cu rnostenitoarea Scotiei, fata din Norvegia", Mar-
gareta, care muri pe cale), cu tot lungul rdzboiu ci-
vil 1ntre Robert Bruce i John Baliol, cu toatd. pArdsirea
dreptualor sale de acesta din urn* Invins, dire Invin-
gatorul engles (1296), cu teatd 1nfrdngerea i executarea
eroului national William Wallace 1305), Robert Bruce
eel de-al doilea impune prin biruinta lui de la Bannock
Burn, aproape contemporand cu cea de la Posada a lui Ba-
sarab-Vodd asupra Ungurilor, independenta absoluta a
terii. In ciuda asezdrii de Eduard al III-lea a unui vasal,
fiul lui Bruce, David, fu readus In tard, i nenorocirile
acestuia, lunga lui inchisoare englesd, nu impiedecara
transmisiunea acestei coroane independente care Intdiul
Stuart, Robert. Urma§ii lui Gulielm Cuceritorul nu cu-
ceresc Scotia, Insà o supun necontenit acelei influente
venile din Anglia care transformd cu desdvdrsire vechile

www.digibuc.ro
86 N. Iorga

institutii celtice, popularo, Regele Scotiei nu ar fi fost

niciodatd, cum era Incí pe la 1200, cum era mai ales dupd
1300, un rege stdpânitor, oarecurn, peste acesti sell de
vdi §i pe teranii supusi lui, el n'ar fi ajuns un monarh In
adevaratul Inteles al cuvântului, ci ar fi rämas un pre-
qedinle al nobililor de acolo, stäpâni peste tinuturile de
var, dacà n'ar fi fost la Sud exemplul regalitätii englese
constituità Intr'o formà monarhia. desdvârsitä. Cum, ia-
räqi, Domnul de la Arges sau din Siretiu si Suceava ar
fi rdmas totdeauna sef de terani dacà nu s'ar fi exercitat
asui ra vietii noastre politice Incà do la Inceput influenta
u br monarhii, ori amestecate cu a noastrd, ca acea mina-
nick ori gasindu-se In imediata noastrà vecindtateb cum
au fost monarhilile de la Nord, Ungaria si Polonia, sau
strälucita rnonarhie de la Sud, Bizantul.
Ating acurn unul din fenomenele esentiale ale monarhiei
englese
Popoarele s'au format din deosebile elemente: ele au
fost sintesa resultatà din factori nationali deosebiti, apd-
ruti In deosebite timpuri. Noi In§ine represintdm un a-
mestec, dominat de anumito caractere, care s'au desfdeut
Incetul cu Incetul din vicisitudinile istorice ale acestui a-
mestec. F'd.rd Indoiald a in noi existd vechiu sânge traco
iliric, existà sânge roman, In anumito Tinuturi, exisla
ceva din deosebitele infiltratii barbare care au trecut pc
la noi si au dat caracter deosebit feluritelor regiuni din
care se alatuiesto tara noastrd. i, iarài, vorbim si noi
o limbd de amestec, formatd din vechiu vocabulariu latin
§i veche sintaxa latina, din Imprumuturi lexicale pri-
mite din dreapta si din stânga, din infiltratiilo venind
de la I icunjurimea noastrd. Numai cat toate lucru-
rile acestoa s'au petrecut, In ce ne priveste pe noi,
ca §i in atatea alle casuri, cine §tie câncl. Noi nu li putem
observa procesul, dar procesul acesta al creeirii unui popor
fi al limbii lui este perfect observabil in Anglia.
La 1066, cu toate legAturile cu Normanzii, cu toate cà

www.digibuc.ro
 Anglia medievala 37

o ducesä de-a lor luase In cdsAtorie inainte de 1066 pe un

rege anglo-saxon (Emma pe Etelred, si, apoi, pe Knud,
cu care mi. pe Eduard Confesorul), cu tot schimbul de
edlugdri lutre cele (loud regiuni, regiunea anglo-saxond si
reghmea francesä din Britania Mare mergând alugärii
Invätati In Franta vecind, cu toate acestea era in Anglia
un popor germanic, de §i a§ezat pe o basà celticd, foarte
importantä, foarte putin atacatä de aceastä suprapunere
de populatie cuceritoare. $i era o limbd germanicd, In
afar-A de Tinuturile In care se refugiase celtismul i pe
care le-am ardtat In conferinta trecutd. Dar, un secol
dupa aceasta, la 1166, este evident cd nu se mai vorbia
frantuze§te in clasele de sus cu aceiasi puritate cu care
se vorbia In Franta sau cu care limba francesd fusese
vorbità de navälitorii de la 1066. La 1266, dupd cloud
secole, este foarte sigur cd. Francesii din Franta ascultau
cu un zâmbet pe buze frantu/easca vorbità de sell feu-
dali ai societliii din Marea Britanie. Iar la 1366, dupd tre-
cerca de trei secole, In loc sä se intrebuinteze In Par-
lament, In actele oficiale, In conversatiile de la Curie
§i din lumea baronald, limba francesd, se introducea,
de §i nu biruise pretutindeni In conversatie, In actele,
de Slat, limba englesd.
Deci In curs de trei sute de ani avem a face cu un
popor care se formeazd., cei de sus pierzând caracterul
lor de la Inceput ca sà primeascä o parte din caracteml
celor de jos, cei de jos addugând pe lânga limba lor,
foarte neglijatd, rdmasà din aceastd causà de o sdrácie pe
care gramatica englesd. n'o Impartd.e cu nicio alta
gramaticd, cuvinte de la stdpâni.
Avern a face cu prefacerea unei imbi foarte multd vre-
me netinute In samd, despretuite incapabile de a se desvolla
prea mult, Intr'o altà liinbd, in care peste forma aceasta
sdracd se adaugà sumedenia de cuvinte imprumutate de la
stäpânitorii acestla normanzi, cari vorbiau frantuzeste.
Un proces de transformare elnicd si de creare a unei
limbi, lucruri direct observabile, Aici nu mai are cineva

www.digibuc.ro
38 N. lorga

a fac- cu o epoca indepOrtatd, In care lipseste mArturia,

nu mai are a face cu cine stie ce colt din antichitate sau
de margine de antichitate: aici sant prefaceri asupra cä-
rora vorbesc o multime de izvoare: documente legislative,
documente administrative, care stau la dispositia noasträ.
In Anglia este explicabil acest proms. Sant cele douä
clase in leätura: clasa de nävälire francesä, clasa ndvä-
IRA anglo-saxond.. Dar in Scotia nu este tot asa; ea rä-
mane cu baronii ei cei vechi. Tara foarte putin strObALutà
5i de invas'ile germanice, teritoriul acesta, de un celtism
fundamental asa de recunoscut, prin influenta vecinätätii a-
junge A. se prefacä, IntAiu germanisandu-se supt inrau-
rirea Anglo-Saxonilor i, pe urmä, peste germanisarea a-
ceasta, trecand la for na de sintesä a poporului engles, färä
ca elernentele sintesei sà fie stabilite acolo, In Scotia. Pre-
cum este uimitor insusi procesul de transformare din
Anglia, tot asa, i Inct mai uimitor, este procesul acesta,
prin contagiune, am spune, care se observd in Scotia.
de aici se pot scoate deductii extrem de interesante
pentru alte prefaceri de acestea etnice i linguistice.
Dar, and Gulichn, Cuceritorul, la care ne intoarm a-
curn, pentru a urmari o alta serie de idei, a cucerit Bri
taniq Mare si s'a oprit la linia aceia a frontierei sootiene,
el a gasit In insu5i regatul sau, in regiunea unde nävälitorii
anglo-saxoni i danesi nu putuserä distruge celtismul,
in regiunea Galilor (Wales si Cornwallis), aceiasi popu-
latie, care a resistat Normanzilor, cum resistase i Anglo-
Saxonilor. Poate chiar cd. Normanzilor li-a resistat mai
mull. deal Anglo-Saxonilor, fiindcä deosebirea dintre sta-
diul de civilisatie politicA al lor i stadiul de civilisatie po-
Ilticd a Normanzilor a fost mai mare. Capitole intregi
din istoria Angliei in evul mediu sunt ocupate de nävä-
lirile care vin necontenit din coltul sud-estic al Bri-
taniei Mari. Veniau cetele acestea, iesind din pdduri ca
pe vremea lui Cesar. Persona WO care samänd cu ve-
chea figurà legendard a regelui Artur, cu toate ca
sant istorice, personalitgi extrem de interesante, ca a lui

www.digibuc.ro
 Anglia medievala 39

Llevelyne, nAvalesc din refugiul ultim al Celtilor. Ceva ana-

log cu ce era odatà in SLatele Unite din America, in re-
giunea aceia din Vestul departat", In care mai trAie§te
risa originarA, peste care s'a a0ernut stratul european.
Ap Incât, in afarA de Irlanda, care va fi accesibilà nu-
mai in secolul al XII-lea, pe vremea lui Rennie al II-lea,
regaritalea aceasta se gAse§te, cu toatA aparenta ei puter-
nicA numai Intre Scotia, la Nord, §i Intre rAmA§itele Ga-
lilor, la Vest.
Dar nu este numai alast. Regalitatea englesd, are, do la
Inceput, un caracter dublu. De catre Gulielm Cuceritorul
§i foarte multi din urmai§ii sAi nu §tiu daca n'av pu-
tea zice chiar, mai tot" urma§ii, pAnd la sfâr§itul evului
mediu §i pAnA in momentul când, cu toate sfortArile lor
de a resista, au ramas numai cu Anglia, paräsind teritoriile
Continentului, Anglia a fost consideratA ca un izvor de
bard, ca locul de unde se culeg veniturile pentru a exer-
cita o influentA politicA in alte locuri §i In proportii cu
mult mai mari decât proportiile restrânse ale acestei in-
sule InjumAtatile, care se gäsia supt sceptrul regilor en-
glesi. Regii au amas multa vreme normanzi. La Norman-
dia lor tineau Inainte de toate. Când a murit Gulielm Cu-
ceritorul, rAmA§itele lui au fost strämutate la dânsul a-
casA §i, in anumite locuri, la Caen, ori in cutare biserica
din Rouen, In mAnAstirea de la Fécamp, acolo se gAsiau
mormintele oarnenilor pe cari un anume noroc bine-
cuvântat de Papa §i intArit prin cele mai aspre mAsuri ii
Meuse stapánitori ai marii insule vecine. Ei se simtiau
Inainte de toate Francesi din Norrnandia. Preocuparea lor
de cApetenie nu este in insula, ci pe continent.
Si aici se invedereazA* caracterul acela de cucerire. An
Oa nu este tara stApanitoare §i creatoare; ea este tara
stApariitA §i jertfitA. Este o perioadA intreaga pasiva in
Anglia, care primWe baronajul acesta normand §i se su-
pune tuturor intereselor lui, §i. indurd toate pasiunile
One de ura §i despret, la inceput, slabite, mai
târziu, supt o influentà care trebuia neaparat sa vie

www.digibuc.ro
40 N. lorga

din mediul Incunjurdtor al clasei stdpilnitoare. Vine

un, moment cfind culare rege lasd sä i se ingroape marun
taiele In Normandia, iar restul corpului sd se aseze In pA-
mântul nou al Angliei. Când trupul regelui engles a
fost rupt In cloud, pentru ca o parte sli se amestece cu
plmântul de oligine, iar cealaltä sd se lege cu pamântul
de cucerire, este färd Indoiald un moment interesant Intre
legAturile veal, care slabesc, si legAturile noi, care din
ce In ce devin mai puternlce.

Dar problema aceasta a ruperii de Franta, care este

una din problemele de cdpetenie ale regalitdtii englese
In evul mediu, nu poate fi resolvatd numai prin Indepär-
tarea de pämântul acesta de bastind, de ocina" aceasta,
cum am zice In vechiul limbagiu al documentelor noas-
tre, de ocina" aceasta normandd.
Problema nu se pune numai supt raportul nor-
mand, fündd Franta arund necontenit noi valuri cdtre
Anglia. Se Intdreste astfel elementul frances prin noi cu-
rente care pleacà de pe continent. Se petrece cu Franta
de la 1066 inainte ceia te se petrecuse cu Scandinavia si
terlle vecine. La acestea, Intaiu valul anglo-saxon, pc
urmd. valul (lanes si chiar dui:a cucerirea lui Gulielm I iu
a fost un moment când Scandinavia a Incercat sd iea din
mânile lui coroana aceasta englesd. Gulielm, Intdiu In-
vins, pe urmd si-a putut consolida stdpftnirea. Cum, deci,
Scandinavia a venit In mai multe unde, asa si influenta,
francesd se presinta In mai multe perioade, Impinsd de a-
numite forte continentale, care termul acesta al MaHi
Britanji.
Gel d'intdiu rege, Gulielm, a lost numai duce al Norman-
diei si, chiar la moartea lui, fiindd fiul lui, Gulielm-cel-
Rosu, avea exact aceiasi calitate pe care o avuse tatIl
sdu, se pune Intrebarea: trebuie sd fie reunit totdeauna du-
catul normand cu regatul engles? A fost o vreme când, de o
parte, ducele R'obert a avut Normandia si, de altd parte,
celalt moVenitor, Gulielm al II-lea, apoi fratele al treilea,

www.digibuc.ro
 Anglia medievaiä 41

Henric Liu, a avut Anglia. Problema aceasta s'a pus din

non, fiindd nu erau norme fixe pentru succesiune, atunci
cand succesiunea a fost discutatA Intre Matilda, fata lui
Henric I-iu, mAritatä cu Imp6mtul german Henric al
V-lea din care causa i se zicka cu mandrie Imparäteasa",
cum In Spanta I s'a zds lui Cm-ol V, In cursul veacurilor,
Inainte de toate ImpKratul", apoi sotia ducelui de Anjou,
Geoffroi Plantagenetul, Intre fiul Matildei cu Geoffroi, i intre
te.fan. de Blois. Aded: Intre aceia cari erau dispusi sä
fie Englesi, cum a fost Henric al II-lea, i cineva care
represinta Inainte de foate tendinta aceasta continentalä,
tendinta frances6.. A fost un timp cand pare-c5. Intre Nor-
manzi i Englesi ar fi voit sg. se fixeze o desp6rtire,
dad ar fi mers necontenit asa, fara o nou'a" influentA
francesa, atunci In adevAr am fi avut o Anglie In An-
glia si am fi avut posibilitatea umificrii francese pe te-
ritoriul frames.
Fug iatà ce s'a Intamplat.
Fiul acesta al Matildei, Rind i fiul lui Geoffroi Plan-
tagenetul, era stapetnul celor trei mari feude francese din
Vest: Maine, Anjou si Poitou. Prin urmare, In momentul
cand se parea c.ä legáturile cu Normandia slábiau, 3n
momentul aeela drepturile care-i veniau lui Henric al
II-lea de la ten sAu stabiliau Ind mai praternice legsd-
turi cu Franta. Pe Yang ch.", Inainte, regii englesi aveau
coasta de Nord a vechii Galli, acum au si o parte foarte
Insemnatg., partea nordid a Vestului Franciel, Impingand
regalitatea francesä dtre regiunile centrale, unde ea s'a
mentinut, nu fiindd avea teritorii foarte intinse, ci fiind-
d In. evul mediu socoteala se fAcea nu pe numärul de
leghi sau pe numärul capetelor de oameni, ci dupä ve-
chimea titlului: care este cel ce a fost creat, si care este
cel ce 1-a creat pe celalt? i, cum regele Franciei crease
pe ducele de Normandia, autoritatea lui, a acestui suzeran
de la origine, era infinit superioarA. fat.ä de acela, care
la un anume moment, îi dpalase drepturile de la
infeodarea de cg.tre regele Franciei.

www.digibuc.ro
42 N. Torga

Normandia, Maine, Anjou si Poitou formeazit astfel

ca un unghiu de sidpAnire al regalitdtii englese pe Conti-
nent, unghiu care îi gäsia vârful In Britania francesd,
care, prinsd intre Normandia i stäpanirile acestea ale
Plantagenetilor, ajunsese, fatal, supt influenta regalitAtii en-
glese.
Dar atâta incd nu era de ajuns. A treia undd francesci
vine chiar supt acest Henric al II-lea. Regele trances
Ludovic al VII-lea, contemporanul lui Henric al II-lea,
luase in cAsatorie, in tendinta aceasta de a forma o Frantd
regald cu caracter teritorial unitar, pe mostenitoarea du-
catului de Aquilania, pe Eleonora, sau Aliénor, cum i se
zicea pe vrernea si in limba ei. Dar Aquitania nu in-
seamnd deck continuarea la Sud a tendintelor de pii-
trundere ale Plantagenetilor. Va sà zicd, pe când Nor-
mandia la Nord si Maine, Anjou si Poitou la Vest apar-
tineau regelui engles, rivalul teritorial, acum Tinutul in-
susi al Garonei i Dordonei, de la Bordeaux pAnd la mun-
tii Pirinei, ajunge i e1 In stäpanirea lui Ludovic al
VII-lea. Dar Ludovic face o cruciatd; in cursul e, cei doi
soti nu se inteleg. De la mormântul lui Isus IIristos ci
s'au intors indusrndniti pe viatd, cdci mai fusese i alt-
cineva, arnestecat in aceste legAturi de familie, atât de pe-
riculoase: regele Angliei. Henric al H-lea a luat astfel
in cdsatorie pe Aliénor, i in felul acesta incunjurarea
regalitdtii francese se desdvarseste in Nord si Vest, pen-
tru Est putând servi aliante.
Dar nu nurnai atât. Dacd regii Franciei se pot co-
bori In secolul al XIII-lea, si mai ales In al XIII-lea,
dire Sud, dire Proventa, pe care si-o vor însui foarte
târziu, regele Henric al II-lea, care fatd de regii Fran-
clei contemporane are si o oarecare superioritate, pe
lângd inferioritatea initiald a legAturilor de vasalitale:
cà are bani, cumpArd in aceste pdrti. Si regalitatea
aceasta englesd, curnpärând leritorii i in celelalle pdrti ale
Sudului Franciei, legând relatii cu toti nemultämitii de

www.digibuc.ro
 Anglia medievall 43

Inaintarea regalilltli francese, contractând cAsAborii In a-

ceastA regime, devine din ce In ce mai mutt francesA.
Niel pe vremea lui Gulielm Cuceritorul u'a fost regali-
tatea englesel (Wit de francesä cum a fost In aceastd a doua
jumedate a secolului al XII-lea.
Fiii lui Heniric al II-lea si al A1i6norei sânt de fapt
fii ai Aliénorei i ai lui Henric al II-lea. Tot tempera-
mentul este al acestei Francese de Sud. Tocmai atunci
este vremea proventale, i vestitul Ricard Inimd-
de-leu, tillul de Coeur-de-lion i s'a dat In frantuzeste
este un cavaler frances absolut. caracteristic. Ba mai
mull. deck alâta,cAci cavaler frances este poate o de-
finitie neindestul de precisaa: este un cavaler provental,
un poet-cavaler al Proventei. S. ne gândim la episo-
dul acela asa de neinteles al lui, când InimA-de-leu"
mostenitorul Aliénorei o familie teribilA: se mâncau
Intre ei: mama Intetia pe fil Impotriva tatalui; fratii
se aveau rdu intre dânsii; tot zbuciumul oamenilor pipa-
rati clin Sudul Franciei , se duce in Locurile Sfinte
de acolo, dupA isprAvi prin Cipru, cu totul nelogice, ne-
asteptate ce legAturi voiti sl fie intre Londra si Fama-
gusta sau Nicosia ori Limasol din insula Cipru! , in
loc sA se ducà acasA, ratAcesle pe coastele Dalmatiei, fa-
când pe pelerinul vagabond, vrea sà treacA prin ter--
toriile ducelui de Austria, pe care-1 jignise supt zidurile
Ptolemaisului, este prins de acesta, pus In lanturi, dus
Inaintea unei diete germane si räscumpArat cu o multime
de bani. E ceva cu desAvarsire strain, nu numai de ce in-
tele.gem noi prin legIturi dintre puterile politice, dar
chiar de ideile pe cari ni le putem face despre
din evul mediu. Sa vezi pe falsul pelerin care a purtat o
coroanA regalA si care o va purta i dupA acei; pe un
orn Inaintea cruia se Inchinau nu numai Englesii, dar
toti aceia cari participaserA la cruciatA si caruia pentru
curajul i vitejia lui Ii daserA acest nume de InimA-de-
leu", sA-1 vezi apArandu-se, desvinovAtindu-se Inaintea die-
tei germane si scotând iarAsi bietii bani ai Angliei ca

www.digibuc.ro
44 N. lorga

sà ajungA din nou ocupe tronul, certându-se apoi

pentru o mostenire cu un mic senior, pAnA ajunge A fie
drill inaintea zidurilor unei cetati francese rnântuie
in felul acesta viata. In locul succesorului regilor anglo-
saxoni, in locul lui Knud, regele-impArat, In locul loc-
tiitorului Sfantului Scaun, binecuvântat de BisericA are
cirieva a face cu aventurierul acesta romantic, care este
foarte bucuros chiar de suferintile lui, fiindd Ant extrem
de interesante. Cum se bucurl o bAtrând domnisoarA en-
glesk, când o oprese bandilii in Macedonia si scoate ime-
diat carnetul *si inseamnA toate imprejurarile prin care
a trecut, tot asa Ricard InimA-de-leu era incântat de
ce se intâmplase. Nu socotia aceasta atusi de putin ca
o sddere a demnitAtii sale de rege.
Si, apoi, când Ricard dispare i fratele lui, Ioan-flrA-
- druia i se zice asa, fiindd fusese neglijat la
ImpArtirea teritorillor parintelui säu , ajunge rege al An-
gliei i nemultumeste pe baron& In momentul acesta
regele Franciei trimete pe fiul Au, pe acel fiu care
va fi Ludovic al VIII-lea, ca sA iea in stApanire coroana
Angliei. Si a fost un limp când mostenitorul tronului
&awes, recunoscut ca rege al Angliei de dire baronii
revoltati impotriva lui loan, a stat in Londra, i s'a a-
pArat acolo contra regelui legitim si, cine stie, dacâ nu
muria loan si nu-i urma Hem-ic al III-lea, cu toate im-
patiile care se strâng In jurul unui copil, cine stie dad
n'am fi vA.zut cele cloud coroane vecine reunite, asa cum
au f os',. reunite la sfârsitul evului mediu, prin faptul cA
Henric al V-lea a biruit Franta si a luat in cisAtorie pe
fata lui Carol al VI-lea, regele nebun, pe Ecaterina, i cA
Henric al VI-lea, care a inebunit si el mai târziu si a
pierdut si Anglia, a fost proclamat in leagän rege al
Franciei si al Angliei. De data aceasta s'ar fi produs
procesul invers, adecA Franta, care strAbätuse in toate
privintile Miglia, îi dAduse o notA nationald nouA, cu o
limbà plinA de o pecete literarN i aristocraticA, ar fi
cucerit Anglia. Dar a venit acest copil, Henric al III-lea,

www.digibuc.ro
 Angiia medieval5. 45

care a stAplinil aproape o jumnate de veac, foarte neno-

rocitä pentru Anglia.
cineva ar fi In drept sg. spunä: regalitatea francesä
a venit sà cucereasd. Anglia prin invasia aceasta a viito-
rului Ludovic al VIII-lea.Prin urmare, dad. aceastA Inca-
care de cucerire n'a reusit, care va fi resultatul? Resultatul
nu va fi el o contra-acVune, o reactiune din partea ele-
mentului engles, i regalitatea aceasta a lui Hennic al M-
ica nu va avea ea tin caracter insular, engles caracterisat?
De loc! Fiinda mama lui Henric al III-lea este Francesä
din Casa de Angoulême; ea s'a mAritat din nou cu un
conte de La Marche, si din aceast g. a doua cgssátorie re-
gele avea frati francesi, cari locuiau In Franta i venian
In Anglia sA. se uneascA cu regele pentru a mânca An-
glia. Regele Insusi se Insurase cu o Francesl. Mama re-
gelui frances6., sotia lui francesA, fratii de pe mamd fran-
cesi, stând in Franta, favoritii franoesi...
Dar la un moment se revolt A. baronii englesi Impo-
triva lui Henric al III-lea; ei so revolt5. Insl supt conduce-
rea unui Frances, care, do si este contele de Leicester,se
chiaml Simon de Monfort, un Frances din Sud. Dupa
ce Anglia a fost rnâncatg. de Normanzi, dupl ce a fost
mancatä de Angevini, dupà ce a fost mâncatä de Aqui-
tani si de Proventali, vine vremea de e mâncatä acurn
In urmá de alti Francesi, tot din Sud, dar din altà re-
giune, cari, la rândul lor, se anima asupra präzii acos,
teia englese.
Henric al III-lea rnoare i, dupg. Eduard I-iu orândui-
torul, vine Eduard al II-lea, care a luptat Impotriva Sco-
tienilor, care la un momont dat a crezut cA va distruge
dinastia, In formà ultimä, a regatului scotian. Sotia lui E-
duard al II-lea este fala lui regele Fran-
ciei, si de fapt stäpânesto Isabela, fata regelui din Paris,
si Eduard este depus, fiindc asa vrea Isabela, iar fiul
lor, Eduard al III-lea vine in puterea dreptului tatAlui
sau, dar având tot temperamentul mamei sale i ochii a-
tintiti asupra Franciei. As tfel Incepe rg.zboiul de 0. suta

www.digibuc.ro
46 N. lorga

de ani". Si multi zic este o pdrere asa de rds-

panditä ! avem a face cu un rdzboiu national : de
o parte regele Angliei cu armata englesä, de alta
parte regele Franciei cu armata francesd. Un fenomen
de opositie nationald. Nici Inchipuire I Este vremea când
la Curtea regelui Angliei se vorbe§te frantuzeste, ciind
actele Parlamentului se redacteazd In limba francesä,
cand tratatele i actele de administratie se fac In aceiasi.
limb& Si Eduard vine contra lui Filip de Valois, fiinda
se considera din neamul lui Filip-cel-Frurnos; nu In ca-
litate de rege engles, deci, ci ca rege legitim frances, care
se coboard In Franta ca sä castige mostenirea sa. 5i, In
Frar4a, In momentul acesta, el poate sd strangd imediat
aliati, rnai putin In perioada in.tdia, cand totusi are de
aliat pe un concurent la coroana ducald a Bretaniei i pe
un conte de Artois, dar In a doua, cand Il asistá Casa de
Burgundia cea noud, formata din actele de donatie Metric
de regele Ioan-cel-Bun, urmasul lui Filip de Valois, in
folosul fiului sdu Filip.
Prin urrnare nu este vorba de a Invinge Franta, ci de
a urmdri desfiintarea unei ramuri regale a Franciei,
Burgunzii rnerg aláturi de Englesi, i nimeni nu-i a-
cusd. pe Burgun7i cd sant rdi patrioti. De ce? Pentru cd
ducele de Burgundia crede cà titlurile de stäpanire ale
candidatului Angliei la coroana Franciei sant. mai bune
decat titlurile de stdpanire ale candidatului Franciei la
aceiqi coroan.N.
Si, cand mai tarziu se Tidied Ioan d'Arc, se Zice: iata
Incoronarea opositiei nationale, care se face Impotriva
Anglici. Ioana d'Arc insd represintä altceva, In afará de
misticisrnul popular. Notati Ina i aceia cd ea nu vine
din regiunile fundamental francese, ci din partile acelea
de cdtre Lorena, prin urmare dintr'o regiune unde nu
hate puternic iMma francesd. Dar ea vine inainte de toate
represintând ceia cc Intalnim In toate cronicile francese
de atunci, care sant de altfel capabile sá laude pe regele
Henric al V-lea, cuceritorul, fiindca, zic ele, era orn bun

www.digibuc.ro
 Angiia medievalä 47

cu cei mid i orn drept. Daca regele acesta i ai lui n'ar fi

fost une ori de o arogantä prea mare si, d. ex., interzicea
cutärui nobil frances sà se uite in ochii lui, cdci: In ochii
unui print nu se uita nimeni" iar, cand margalul de Franta
cäruia-i vorbia, rdspunde: asa e la noi i, a1tfc1, esti un ca-
valer trädAtor", regele engles taie scurt: nu este obiceiul
nostru" , dacd, apoi, comandantii armatei acesteia engle-
se n'ar fi tratat pe Francesi de multe ori englezeste,
impunändu-li anume obiceiuri insulare, care se pästreazd
astdzi si care pol fi foarte simpatice, dacä d. ex. cu.-
tare cornanclant engles n'ar fi zis cutärui Frances, care se
presinta sä trateze capitularea unui oras, sä. se dud. in-
därat ca sä se bärbiereascd, fiindcd are, barbd lungä,
in Anglia nu se poate admile in niciun fel de imprejurare
aceasta, se impunea încä rnai mutt regele Angliei ca un
represintant al altei forme de cavalerie francesä. Dacd
s'a ridirat Ioana d'Arc, s'a ridicat din alt motiv: fiindca
poporul de jos, de care vorbesc cronicele, era alcat in
picioare de cetele acestea de ostasi, cari ocupaserd tot te-
ritorial Franciel. Din dorinta de pace, in numele celor
storsi pänd la ultima vlagd, din masele populare fran-
cese s'a ridicat teranca de la Domrérny. Cd, mai tàrziu
in legAtura cu Imprejurdrile, a ajuns sä represinte mai
mull, asa si Tudor Vladimirescu la 1821 s'a ridicat in
contra boierilor rdi si a Grecilor impilatori i, la cdtare
datd, cum dovedeste scrisoarea tipäritä acum in ur-
md, a ajuns sä propuie intrarea in leglturd cu bole-
rii moldoveni, pentru a impune Sultanului o altd stare
de lucruri. De la ineeput miscarea Ioanei &Arc ni apare
populard, misticd, pe de. o parte, i, pe de alta parte, cu
un caracter national ocasional, ilnpus nurnai de impre-
jurdri.
Iatd, prin urmare, pänd la capdt, aceastä necontenita
strIbatere a Angliei de cdtre Franta. Se poate zice cd ni-
meni n'a ajutat mai mult la crearea nationalitdtdi englese
decât Ioana d'Arc prin faptul cd a rupt legAtura dintre
Anglia si Franta. A vd.zut-o foarte bine cineva care nu

www.digibuc.ro
48 N. lorga

era un istoric, dar avea instinctul acela literar care. pd.-

trunde foarte dese ori §i In tainele trecutului, a vd.zut-o
Anatole France In ccle cloud volume ale lui despre Ioana
d'Arc. Si din expunerea aceasta a unui Frances care nu
este preocupat, ca predecesorii sai, de u.n motiv istoric
national, se vede cd de fapt actiunea Ioanei d'Arc a lg.-
cut räu Franciei, fiindcd, dacd s'ar fi pdstrat legdtura
dintre Anglia §i Franta, Anglia ar fi rdmas francisata,
ar fi avut cineva cloud forme de Frante, intinzAndu-se
pe amandoua malurile Canalului. S'a rupt influentei fran-
cese un imens teritoriu de intindere. Aa s'a intâmplat in
timpurile noastre, cand Grecia cea micd a lost creatd rà-
pindu-i-se natiei grece§ti un fortnidabil teren sud-estic de
influentä, fiindcä imediat toate u§ile celorlalte popoare
vecine cu Grecia s'au Inchis pentru totdeauna. A rdmas
ceva la Bi dila ji Galati, §i încä i acolo in continud scd
dere pe cand inainte spiritul acesta grecesc era sapfin
pc viata tuturor popoarelor din Sud-Estul Europei.

Dar d-voasträ m'ati intreba : de ce lipse§te aa de

mult din aceastà expunere a mea ceia ce am Wepta mai
mult sà gasim In istoria acea ta a evului mediu engles;
preocuparea constitutionall, dorinta de parlamentarism,
participarea tuturor elementelor populare, pänd la ba
ronii cei mici §1. pInd la ora§e niciodatd pAnd la ma-
sele populare, care n'au fost niciodatd. chemate , la
Parlamentul engles din evul mediu?
inchipuie cà cetdtenii, acei cari dau astIzi la
noi mandate cui le dau i le refusä cui le refusd, aveau o
actiune in Parlamentul engles din evul mediu se in§eald.
Se mergea in jos pind la a§a-numitii free tenants", cari
se tineau de coroand direct sau indirect, dar nu se mer-
gea Ona la clasele populare, care pAnd la juindtatea se-
colului al XIV lea mai ales la ciuma cea mare, cand
a fost cererea de lucru foarte mare §i oferta putind,când
se prutea cumpdra pämânt ieften i teranii au inceput
sAse libereze de la sine nu printr'o mdsurd de Stat

www.digibuc.ro
 Anglia medievall 49

n'au fost politice: foarte multd. vreane Statul n'a tinut

sarnä de trebuintile terdnirnii acesteia, care se libera
printr'o reformä a societdtii, nu prin coborilrea asupra
el a unar principii abstracte de libertate.
De fapt, când a venit Gulielm Cuceritorul, el a adus
pe tovard0i lui, cdrora li-a Irnpdri lit Omani In astfel
de proportii, Inca i pestc o sutd de castele si de asa-
zise manoirs" se Asian In mama aceluiasi orn, carc a-
vea toate l)1U1'i' i, daca Intrai In pddurile regelui
vânai, ergi peclepsit cu schitodirea. Dar in fasa aceasta
de la Incepul nici vorbd nu. poale sd fie de o adunare Cu
caracter popular si nici de o formä constitutionald en-
glesd. Ce a rdmas din vechile witenagernote", din ve-
chial regim al Anglo-Saxonilor este foarte putin; a rd-
mas ceva mai mult ca traditie, ca instinct, lucruri deocam-
daid amorlite, care pe urmd rdsbat de supt zdpadä ier-
nii normande. Dar regirnul nou a fost absolut cel frances.
Parlamentul nu este o creatie englesd din cunt Mediu; el
vine dintr'un obicein feud 11 trances, care se Intalne0e In
Normandia, caracleristicd tara de juristi, ntai mult &eat
aiurea. Membrii Cainerelor de consultare i votare de im-
posite sant participantii, sant aetionarii, cointeresatii rege-
lui. Ei au cueerit, intre ci s'a Impdrtit prada: ei trebuie sd
fie Intrebati.Ei rämâncau indispensabili, fiindelt resistenta
anglo-saxonii n'a incetat cu anul 1066: In deosebitc locuri
se aprinde incendiul din nou, i regii normanzi au fost
foarte aspri cu toti rdsculatii, chiar i cu sefii ca
aeela care a fost condamnat sd fie decapitat, taiat In
bucdti i milruntalele sd i fie arsc--, si sentinta s'a execa-
lat. S'a Intamplat chiar ca regii acestia normanzi sIt fie
arnenintati de propriii lor tovardsi, cari erau obisnuiti ca
In Normandia, unde ascultarea era foarte relativd: când
a fast sd fie Ingropat un rege engles ì, dus acasd, i sa
sdpat mormântul, s'a presintat un cavaler care a spus
cam a4a.: acesta este un hot, fiindcd pämântul mi l-a
luat fArd drept i eu nu permit sd fie Ingropat aici.
SA mi platii paguba i numai atunci pamântul este al
4

www.digibuc.ro
50 N. Iorga

vostru puteti ingropa pe dansul ca pe orisicine".

In astfel de imprejurari nu se poate vorbi de dernocratie
si de parlamentarism. Era o oligarhie adusd din Norman-
dia, instalatä pe pdmântul engles, seniorii acestia soco
tindu-se participanti la drepturile pe care cucerirea le câs-
tigase, i pentru rege, dar i pentru ei toti. Si adese ori se
Inlâmpla ca regele sd se sprijine pe elementele invinse,
ca sd poatd resista acestor camarazi ai sdi cari i scdpau
din mand, cari-i amenintau exercitiul prerogativelor sale
de släpânire. 51, child Henric I iu, care avea drepturi du-
bioase asupra coroanei Angliei, flindcd era fratele lui mai
mare Robert, din Normandia, care putea reclama aceastd
coroand, s'a iasit In Imprejurdri grele, el a fdcut o con-
cesie lap. de baronii lui, când a dat cea d'intdiu Marla'
de IlbertAti".
Dar liberldtile din evul mediu sânt tocmai contrariul
libertätii abstracte din. timpul nostru. Libertätile" pre
supun despärtiri, cloisons étanches" : alâta pentru fie
care, care se gdseste In cutare margeni. Libertäti" e un
termin medieval, pentru o notiune medievald, pe and
libertate" este un termin metafisic pentru idei care s'au
format mult mai tArziu.
Regele nu fägdduia prin charta" cea d'intdiu decat nu-
mai legalitate absolutd In semsul normand; pdstrarea tra-
ditiei, a in.datoririlor celor vechi, care treceau din gene-
ratie In generatie. Si, atunci când baronii s'au ridicat con
tra regelui Ioan-fArd-tard. i, In 1215, s'a dat acea Magna
Charta Libertatum" in care foarte multi vdd cea d'intdiu
Constitutie pent.ru orice fel de locuitori ai Angliei, In fm-
terea unui drept cornun, de la care nu poate fi inldturat
nimeni, ea nu este altceva decat repetarea cu adause
precisdri a chartei" date la inceput, in secolul al XI-lea, de
regele Henric I-iu, si nu este vorba in ea &cat numai
de oameni cari aveau legaturi feudale cu coroana. 5i, dacd
se vorbeste de un numär de supraveghetori al indeplinirii
acestor concesluni fäcute de regalitate, aceasta nu are ni-
mic revolutionar
Nu poate fi nimic mai traditional deck sd se adune par-

www.digibuc.ro
 Anglia medievalA 51

lamentul", consfeituirea, cu o chemare §3. cu un drept

aldturi de aceastd chemare. Chemarea era de a vota im-
Vositelc. Nu putea sd iea regele imposite fdrd voia Par-
dreptul feudal o spune. Dar menibrii lui au
dreplul sà ceara indreptarea abusurilor.
IncA odatd, aceasta nu este o creatie englesd de la
1215, cum desvoltarea institutiei nu va resulta din lupta
lui Simon de Monfort Impotriva lui Henric al III-lea la
jumdtatea secolului al XIII-lea, din asa-numitele Provi-
siuni de la Oxford", de la infrângerea regelui la Lewes,
corectald apoi prin biruinta regald de mai târziu la Ever
sham. N'avem a face In acest Par lament originar sau evo-
luat decat cu Indeplinirea unor conditiuni care se intill-
nesc, In mai mici hotare, la feudalitatea francesa din
toate locurile. Conditia Insdsi, de a nu se da banul faril
consultarea celor IndreplAtiti a-1 da, se Intâlneste In toate
pArtile Franciei si mai ales In Normandia.
Dar lumea nicl nu venia bucuros la Parlament. Veniau
nobilii de sus, veniau clericii, oameni cari se puteau de-
plasa, cari aveau mijloace la indemând, cari erau siguri
plangerile lor vor fi tinule In sarnA, dar, in ce priveste
pe bietii cavaleri din comitater, ei nu stiau, adesea, cum
sit scape. Cu de-a sila s'a intrunit cutare Par lament. Se
mai crede cd, dacd de la o bucald de vreme, care se
poate oarecum precisa, s'au chemat i represintantii ora-
selor, aceasta este o mare inovatie. Nu, fiindcd, dacd se
cerea oraselor sd contribuie la cheltuielile regalitatii, tre-
buia, dupd aceleasi principii medievale, care se intillnesc
pretutindeni in Franta, sd se cherne i orasele.
In sfârsit, 1a o anume datA, când regele Angliei,,
care adAugase, de alininteri, pe hlngA legAturile vechi de
vasalitate fajA de Franta, In momentul supremei restristi
a lui Ioan-fArd-Tard, o Inarire a legAturii de vasalitate
cu Sfântul Scaun, asa Meat Sfântul Scaun trimetea
sdi, cum ar fi trimes inspectori ca sd vadA ce se pe-
treoe In Anglia i nu era o inovatiel constitutionalk;
sA-si dea pArerea i Sfântul Scaun, inlaturând, de e.-
xemplu, concesiunite fall de baroni, când, la alta

www.digibuc.ro
52 N:Iorga

datd legdturile acestea cu Sfântul Scaun au produs

mari nepläceri ca atunei când, pe vremea lui Henric al
II-lea, care aruncase cuvinto de nemultdmire fatä de pri-
matul Angliei, de arhiepiscopul de Canterbury, i, in
urrnä, fuse. e aoesta; omorât In bisericd, si de aici marea
tragedie a regelui,c4.1(1, In fine, papalitatea însäi, pe
vrernea lui Bonifaciu al VIII-lea, a oerut Angliei venituri
pe care Anglia nu voia sä. le deie si Eduard al II-lea a
vrut sä. aibd un sprijin, el a chemat Parlamentul, can()
s'a adunat nurnai pentru aceasta, i Parlamentul i a spus
regelui cd nu trebuie sei dea.
Dar Ohre cunoaste istoria Franciei stie cd exact pe vre-
mea aceasta Filip-cel-Frurnos, cand tot Papa Bonifaciu al
VIII-lea i-a cerut anume venituri pe care regalitalea Iran-
cesà zgarcitä ca toldeauna, din punctul do vedere re-
gal si din punctul de vedere national n'a vrut sä. le (lea,
a adunat Statele Generale, care 1-au imputernicit O. re-
siste pänd la urind Sfântului Scaun, fiindcd Franta este
o lard care munceste i trdieste pentru dânsa si nu inte
lege ca sAngele ei viu sd curgd. cdtre Roma pontificald.
atunci când se pune intrebarea, pe care nu si-o pun
istoricii constitutionali ai Angliei, Germanul Gneist sau
Englesul Stubbs, fall sä mai vorbim de juristii evuluh
mediu însui, cari sânt influentati de spiritul frances :

oare anurnite rosturi politice, prin urmare ì rostul de

plângere pe langa acel de votare a impositelor nu vin de
la exemplul Statelor Generale din Franta, istoricul, care
nu are de presintat decât numai legAturi ce iese din ob-
servarea evenimentelor, nu poate sà rdspundd decât: da.
Astfel, i manife tarea cea mai expresivä a Parlamentului
engles In functie politicd se reduce si ea la aceiasi striinsä
legdiurd care preface regatul Angliei in tot cursul evului
mediu, de la 1066 inainte, inteo provincie de feudali-
tate, ca i de cultuilei trances& Cu atilta mai mare va fi
merilul Englesilor cd In seoolul al XV-lea, despärtiti de
legälurile lor continentale, vor fi in stare sä creeze a-
proape instantaneu o lard. cea mai hotärat exclusivä fata
de influentele sträine.

www.digibuc.ro
 Anglia moderna
Chiar de la Inceput, terminui acesta de Istorie mo-
dernA" trebuie sg-1 traducem In notiune englezeascg, fiind-
cd ceia ce noi Intelegem, dupd Francesi, ca istorie modernd
contemporand nu se potriveste pentru istoria Angliei.
zice chiar: din fericire este o larä pentru care nu se
potrive,ste limita cronologicä pe care o primim noi pen-
tru istoria moclernd: Revolutia Francesg de la 1789, cu
care ar fi sg. Inceapä fericirea omenirii, cu principiile
salvatoare, monarhia constitutionala, parlamentarismul
ce mai vine pe urma din mila lui Dumnezeu si din bund-
tatea oamenilor! Aceastà parere, pe care noi am primit-o
fräteste i servil de la Francesi, curn am primit fräteste
servil o serie de alte lucruri, unele mai bune, allele mai
putin bune, nu se poate mentinea nici mgcar In dome-
niul istoriei universale. In cartea mea, scrisA In frantuze,ste,
Incercare de sintesd a istoriei omenirii" Incep istoria
contemporand, nu de la 1789, ci de la revolutia arnericand,
fiinded revolutia americand este cea d'intdiu aplicare a
principiilor filosofice" din veacul al XVIII-Iea, cea d'in-
tdiu miscare provocatä de ideile acelea pe care le-au pre-
dicat anumiti filosofi", cari, cum se stie, nu erau deck
niste propagandisti politici ai unor idei iesite din cugeta-
rea abstractd cartesiand a veacului al XVII lea.
Dar, In ce priveste istoria Angliei, dacd ea se trateaza
deosebit, trebuie sä recurgem la un alt punct-terminus,,
anume, evident, Inainte de revolutia americand, atilt
de importantd pentru istoria generald, capita:ld penlru
istoria Statelor Unite din America, clar care pentru En-
glesi represintd o amintire mai curând desagreabild. A-

www.digibuc.ro
54 N. Iorga

cum, Intru cat pierderea acestei colonii a Mont rdu sau

bine Angliei aceasta este un punct de disoutie. Supt
unele raporturi a lost bine 0 pentru Anglia, pentru cd
si-a mArgenit cercul de aOune, pe care nu-1 putea Intinde
asupra unor regiuni asa de depArtato 0 In care se cu-
prindeau interese atilt de deosebite de ale Angliei. Dar
noi trebuie sd avem un alt punct, la care sd se opreascA
istoria modernd a Angliei i acel pullet nu poate sd fie
deck anul 1688. MA gAndisem la 1711, fiindcd atunci se
isprdveste cu dinastia Stuartilor, prelungitd prin Maria,
cdsatorild cu Gulielrn d'Orange, i sora ei Ana, cdsdto-
rild cu un print de Danemarca, dar unul care n'a avuL
pe departe influenta covArsitoare pe care a avut-o
landesul asupra stApAnirii reginei Maria. Dar am retras
Ina mai mull In trecut terminul din urmd al istoriei
moderne englese, fancied la 1688 n'a fost numai o revolu-
tie, care din punct de vedere dinastic poate sd nu fie so-
cotild ca un fenomen extraordinar do important, ci a-
tunci a pornit pentru istoria Angliei o epocä foarte neted
deFerminatd, cu totul deosebita de ce se IntAmplase pAnd
atunci.

Pdna la 1688 guverna regele pe sama lui, pe rdspunderea

lui, o rAspundere pc care o plAtise une ori cu capul, cum
s'a Intamplat cu Carol I-iu, dar de la 1688 regele este
acolo pentru a guverna prin ministri, ceia ce Insearnnd
a guverna pentru minitri, i toatd rdspunderea cade a-
supra ministrilor, ceia ce e drept fiindcd avantagiile se
gdsesc tot acolo. Asa Inc At, dacd ar fi sd impartd cineva,
ceia ce n'am Incercat pAnd acum, si nu era neoesar
dacä ar fi sd Impartd. istoria Angliei In general, nu numai
istoria poporului engles , In porioade, ar avea: o epocd
celticd, o epoca a nAvAlitorilor i o epocä a haronilor, care
ocupd tot evul mediu, in care Anglia este ceia ce o fdceau
nobilii, cari nici nu sant Englesi, ci, prin limba pe care
o vorbesc, prin teritoriile pe care le stApanesc pe Conti-
nent, grin Intreaga lor legdturd, care este In partea de
uncle a plecat Gulielm Cuceritorul, prin toate acestea sdnt

www.digibuc.ro
 Anglia moderna 55

Francesi, acoperind cu desdvârsire, Indbusind sau cel

putin fäcând invisibilä viata maselor adânci. A fost o e-
pocd de sldpanire exclusivd, de rnonopólisare, de acapa-
rare pknä la capdt a vietii unui intreg popor de catre
o clasd dominatoare, pe care am putea-o asAmAna, Intru
catva, fiindeä la noi n'a fost pe departe In acelasi grad,
custApanirea fanariotA. Si anume dacA s'ar fi Intâmplat ca
Fanariolii sd guverneze pentru dânii, sd vorbeascä nu-
mai greceste, sd administreze numai greceste, actele lor
sä fie redadate In lirnba greceascd, pe când, din potrivd,
afara de ultimile momente ale epocei fanariote, niciodatd
n'a IndrAznit nimeni sä administreze tara aceasta cu alte
datini decat cu datinele ei, In altd limbd decât In limba
ei: Constantin Mavrocordat, cdruia i se trimetea un ra-
port In greceste, l-a rdspins zicând cd nu primeste ra-
roarte decat Im limba romdneascA.
Dupd isprdvirea acestei epoce Incepe aceia pe care
avem s'o InfAtisdrn aslAzi, a stdpânirii rnonarhiei ab-
solute, rd/imatil pc regi i trdind pentru regi, cu o mare
Impartire care cade drept la mijloc i formeazd cloud
subdivisiuni foarte neted caracterisate. NBA la Stuarti re-
gele face in adevar ce vrea: lumea cea de jos se desvoltd,
dar nu intru atat, Meat sd se pund pe primul plan, sá
trebuiascd neaparat a se vorbi de dânsa, când este vorba
de istoria natiei englese. De la Inceputul veacului al
XVII-lea este astfel: ceia ce se gdse§te dedesupt se ridicd
la suprafatA. Si. nu incetul cu Incetul, Cand Inteo tail se
ridicà aceia cari nu participaserd la istoria nationald a ei,
incetul cu Incetul, atunci transformarea se face pe cale
evolulivd, dar, cand i'lltr'un moment ceia ce a fost Ind-
busit jos sare de-odatd, atunci nu esle o prefacere sedi-
mental-A, ej. o explosie vulcanica, i atunci se produce
fenomenul revolutiei.
In veacul al XVII lea avem fenomenul revolutionar,
fiindcd acele clase adânci au aparut la lumind printr'o
rupere a tuturor paturilor, ptinä la strAlucitoarea pdturd
ct suprafatà a regalilatii, pentru a iesi prin Cronwell la
suprafatd. Evident. regimul cronwelhan n'a tinut multd

www.digibuc.ro
56 N. torga

vreme, a lost o clictaturä de scurtä duratd, de un caracter

cu totul particular, dar ea e interesantä nu numai prin
personalitatea care o represiniä, ci prin aceastä iesire la
suprafatä a claselor adanci.

Acum, dupä ce am arätat cum se poate intelege crono-

fogic i CUM se poate interpreta ca sens aceastä istorie
rnodernä a Angliei, dui:a ce am fAcut In aceasta istorie
modernd a Angliei despärtirea celor cloud epoce foarte ne-
ted caracterisate, trebuie sä venim la ceia ce este necesar
ca sä Intelegem In linii esentiale epoca modernd a isto-
riei poporului engles.
Anglia iese din evul mediu neformata. Nu e deat o
bucald rupta din comunitatea franc° englesd. Ceia ce este
Anglia pe la 1440 sant pärti din trecut, legate oarecum;
nu este un organism, care sä-si fi gäsit pentru totdeauna
margenile sale, si margenile acestea sä fie in adevar
ale unei vieti organice, armonioase. Tara este de creat
Ina la o datd care nu se poate fixa cu precisiune, fiinda
Rdzboiul de o sutä de ani, care este compus din o mul
time de pardsiri i de reveniri, nu se mantuie solemn,
cu cine stie ce congres, asämandtor cu acelea care au
fixat dupa marele räzboiu viata tuturor popoarelor, pana
fn cele mai mici i une ori in cele mai gresite amänunte,
ci a fost doar o serie Intreagd de armistitii. La sfarsit
rdzboiul a incetal, fiinda nimeni nu mai avea nici gus-
tul i nici putinta de a se mai bate.
In momentul acela, 1440-1450, poate ceva mai departe
deat 1450. Anglia avea Inainte de toate problema con-
stituirii ei. Pe monedele si documentele englese, pänd
foarte tarziu s'a alipit numele Franciei pe langd al An-
gliei. Regii englesi se considerau ca regi legitirai ai Fran-
ciei, g a trebuit sä epoca lui Ludovic al XIV-lea,
cu anumite coneesiuni, necesare, din partea coroanei en-
glese, pentru ca Stuartii sd-si reserve numai titlul de regi
ai Angliei.
Cum s'a vddit constituirea nationalitätii englese? E vred-
nic de atentie momentul acela, foarte interesant ì pentru

www.digibuc.ro
 Anglia medievalá 57

literalnra englesd, In care cineva, Chaucer, a avd cu-

ragiul sd Infatiseze, prin Povestile de la Canterbury" pen-
tru Intdia card, la un popor obisnuit sä cânte i sa
asculte cantandu-se in frantuzeste, un poem in limba
englesä. $i, atunci, conclusia la care ar ajunge cineva ar fi
cd având limba englesd constituitd i capabild de a im-
brdca o serie de incidente epice, reunite supt titliû acesta
general de Povesti de la Canterbury", avem i poporul en-
gles format.
A crede asa ar fi Insd o gresealk fiindcd, dc
fapt, dacà limba este acum cea englesk In ce priveste
spiritul n'avem mncà aproape nimic din spiritul engles.
In ldevdr, ce Sant Pove,stile"? Un numdr oarecare de a-
venturi (Aventura cavalerului, Aventura cAlugdrului, etc.),
asemenea cu acelea pe care in acelasi Limp le povestia,
landu-si informat'ile de la aceleasi izvoare, i tratându-le
iii acelasi spirit, un Boccaccio. Ceia ce povesteste Boccaccio
in legAtura cu cituna de la Florenta, o face si Chaucer,
prin anumiti drumeti, cari, pentru a face sd treacd mai
usor timpul, povestesc diferite Intampldri de care au au-
¡it liecare ca In 0 mie i una de nopti" sau In ,,Sindipa
litosoful' . De altfel influenta italiand asupra Angliei a
lost cu mult mai puternicd decat cum se credea, precum
a existat candva o foarte curioasä influentd veche gre-
ceased, neexplicatd i pdnd acum, asupra Irlandei si re-
gatelor anglo-saxone.
Anglia este, pänä la 1460, tot Anglia baronilor.
Numai cat in aceastd Anglie a baronilor se petrece un
fenomen foarte important, care ajutd sá treacá puterea
polilicd de la baroni la rege i, de supt regalitate, la
poporul engles.
Fenomenul acesta putem observa si la noi In mo-
mentul de fatk si se poate observa In orice lard din Eu-
ropa: anurne o tendintá post belica, neapdrata, de a sc
bale cineva cu altul. S'a intamplat acest lucru ì In An-
glia secolului al XV-lea, cum s'a intâmplat pe urind in
Franta dupd rdzboaiele italiene, cand regalitatea francesk
fusese atrasä cu Carol al VIII-len, Ludovic al XII-lea,Fran-

www.digibuc.ro
58 N. lo rga

cisc I-iu, In Italia, Onä când, suptt Henric al II-lea, s'a

Incheiat pacea de la Gateau Cambrésis care a pus capät
acestor luple. Tosi nobilii acéia, nemai având putinta de a
se bate In Italia, au Inceput sk se mänfince Intre ei. $i aceas la
a fost causa räzboaielor oivile din Franta intre catolici
protestanti. Cad cine-si Inchipuie cä luptätorul catolic
de la 1560-1590 din Franta avea o profundd convingere
catolick ca i In calvinism celalt, care era calvinist, se In-
sealä. Era mai ales o mentalitate combativä deviatit. Acelasi
lucru s'a IntAmplat i In Anglia. Baronii, ramasi färä
ocupatie, deprinsi a se bate trei generatii se bätuserà cu
Francesii , baronii aciestia s'au Mint intre díìnii. $i
Imprejurarea a fäcut a au existat douà motive pentru
aceastä luptä.
Lumea Ii Inchipuie totdeauna cA, atunci când este o
luptä, nu ai decAt sä te uii la firmä, ca sä stii de oe
e vorba. In majoritatea casurilor firma minte, i aceia
cari se ilia la firmä nu cunosc ratiunea insäsi a luptei,
care trebuie cAutatä mai adânc. In aparentä ce era? In
aparentä era ridicarea din nou a pretentiilor de stäpfinire
ale Casei de York. Ricard al II-lea fusese, pe la sfarsitui
veacului al XIV-lea, omorât In Inchisoare, ì o altä
coborâtoare din Eduard al III-lea luase coroana,
dând pe luptätorii cei mari Impotriva Francesilor din
a doua epocä. a Räzboiului de o sutà de ani: Henric al
IV-lea, Henric al V-lea, Casa de Lancaster. Casa de York
fusese Inläturatä, dar, din aceastä ramurà a dinastiei,
mai erau printi englesi, carl, cAt fusese räzboiul contra
Franciei, nu-si ridicaserä pretentiile, pe când, a doua
zi dupä o Infrangere, când fiecare gäseste ce polite are
de presintat Invinsului, s'a cerut regelui Henric al VI-lea,
care domnia de foarte multà vreme treizeci i ceva
de ani sä abdice. Rege Incoronat In leagän, acesta a
resistat. Dar, ca unul a cärui mamä. fuse.se Ecaterina,
fiica nebunului rege al Franciei, Carol al VI-lea, el avea
nebunia mostenitit, acea nebunie intermitentä a bunicului,
care-I fAcea incapabil de a-si recunoa§te propriul copiL

www.digibuc.ro
 Anglia modernä

In astfel de Imprejurdri, cu o regalitate compromiSA,

cu un rege care incurea lumea, a trebuit sd se produa
un gray conflict intern, care-si gdsi legitimarea In pre-
tenth dinastice.
Daed Insd era usor sd. se InlAture Henric, iar fiul lui,
inostenitorul tronului, era un Mat fArd experientd, fàrä
popularitate, care putea fi rdpede despoiat de drepturile
sale, regele nebun luase In cdsAtorie pe Margareta de
Anjou, care a fast marea apArdtoare a drepturilor Ca-
sei de Lancaster energicA luptdtoare, fata regelui René,
conte de Proventa, duce de Anjou si Maine si rege ti-
tular al Regatului celor (loud Sicilli, asupra cdruia n'a
domnit niciodatd, i rege Ina. mai titular de Ierusalim,
dar cel mai incapabil dintre stApAnitorii Franciei secolu-
lului al XV-lea, de altfel: pictor, poet i, ca orn, foarte in-
teresant. Pdnd la sfârsit Margareta a resistat. Din causa a-
ceasta rdzboiul, prelungit pand la 1461, i, cu anurnite
consecinte, si mai departe, phnd la lupta de la Bosworth,
prin urmare dincolo de 1480.
Dard nu era Margareta, atunci Casa de York ar fi ve-
nit In locul Casei de Lancaster, si Inlocuirea rosei albe
cu rosa rosie (fiindcà fiecare din aceste partide In luptd
avea o allA coloare pentru rosa din armele lor, de a-
ceia se zice Rdzboiul celor doud rose" si nu s'ar fi
schimbat nhnie in tesAtura adâncd a societatii englese
in regianul care putea sd iasd din ea. Prelungirea ritz-
boiului a produs inset o usurä fundarnentalä, aproape to-
talä, a baronagiului engles, care cu ocasia aceasta a fost
ea si distrus. A edzut atunci i unul din principalii lui re-
presintanti, aeela care tinea o lumea Intreagd In jural
lui, omul pe care 1-am putea asdnidna cu un beiu alba-
nes (Un timpurile bune, la care aveau dreptul sd popo-
seascA, sd gAzduiascd, sd rnAnânce i sd petreacà toti
acei cari slujiau i, când ridica steagul, toti veniau dupd
dânsul. A murit acela pe care un romancier engles, de
boarle mare talent, 1-a numit cel din urind baron" (The
last of the barons): Warwick. $i, and a murit Warwick,

www.digibuc.ro
60 N. lorga

aceasta insemna cä 1nsäi clasa pe care el, nu nurnai cd

o represinta, dar o intrupa in toatd energia, in toatd am-
bitia, in toat sfidarea ei fatä de regalitate, c. insäsi a-
ceastd clasä s'a isprävit.
In locul lui Henric al VI-lea s'a ridicat Eduard de York,
acest Eduard al IV-lea, asAtorindu-se cu o femeie pe
care n'o accepta insusi fratele lui, Ricard, aoela care
va fi Ricard al III-lea, pe care-1 cunoastem supt aspec-
tul tragic 0 desteptätor de urd, in care l-a fixat defi-
nitiv, pentru toate timpurileb Shakespeare,s'a rupt tovd-
rdsia dinastia dintre frati 0, fiinda o noud familie seri-
dica, Impreund cu regina Elisabeta, vdduva lui lord
Gray, vat-Orland unei familii mai mdrunte, Woodwille,
S'a ajuns dupd moartea lui Eduard la inlAturarea copi-
lului lui, care a fost Eduard al V-lea, la omoarea a-
cestui copil si a fratelui sat' in Turnul Londrei din or-
dinul unchiu.lui, intr'o impresionantä ceremonie, in
care se amestecd ipocrisia cu cruzimea, Ricard pune un
predicator sd vorbeasa multimii ca sd ardte cà regele co-
p41 este un bastard, pe and regentul e ins* chipul du-
lui de York. Dar aplausele au lipsit, asa cà Ricard a
trebuit sd recurgd la omoarea nepotilor sli ca sd se
instaleze Si, and Ricard al III-lea s'a instalat, peste
ativa ani, in fata lui s'a ridicat Hem-ic de Richmond.
Henric acesta. care a fost prin victoria de la Bosworth
Henric al VII-lea, nu era o personalitate de samd. Isto-
ricul engles al Constitutiei englese, Stubbs, Inteo culegere
de confe into universitare, vorbeste 0 de dânsul si-I presintä
ca o figurd Mil relief. Si cu toate acestea el a isprävit
lungul, durerosul rdzboiu intern intre cele doud tabere de
baroni, asernenea cu taberele de boieri care, la noi, sus-
tineau candidaturi opuse. CAnd Henric de Richmond a
gäsit prin märäcini coroana azutd de pe capul lui Ri
card al III-lea, sträpuns de el,-0 de aceia in armele Tu-
dorilor coroana se presintd prinsd inteun porn, in mo-
mentul acela se resolva chestiunea dinastiei. Henric, din
neamul Tudor, n'ar fi putut s4 se presinte ca mostenitor

www.digibuc.ro
 Anglia medievalá 61

al tronului, clack n'ar fi fost In stare sk fack valabile awl.-

mite drepturi, §i de spre partea tatAlui,§i. de spre partea
mamei. De spre partea tatAlui, el se cobora tocmai din
acea fail a nebunului Carol al VI-lea care, dupA moar-
tea lui Henric al V-lea, se cAsAtorise In Anglia cu un
represintant al wail rase celtice i avuse un flu din care
s'a niscut Henric. El nu s'a gAndit niciodatA sA invoace ca-
litatea etnicA a rasei sale, dar cine se gánde§te, nu nu-
mai la ce pretinde un orn, ci la ce InfAti§eazA mai adAnc,
acela Isi dk sama cA basa lui de drept era mai larga
prin aceia ck §i. primitivul element autohton era cu-
prins In sAngele lui. Iar, In ce priveste pe JnamA, el era
l'n legAturk cu ambele dinastii care stApAniserA in evul
mediu Anglia. In sfAr§it, pe lAngA legAturile cu Casa
de York, se mai adaugA ceva. Eduard al IV-lea lAsase
doua fete una, Maria, mAritatä In Franta cu regele Lu-
dovic al XII-lea §i pe urmA cu contele de Suffolk, .si
alta, Elisabeta, pe care o ceruse de multA vreme Rich-
mond, a§a incAt drepturile Casei de York i-au fost trans-
mise §i prin solia lui, q.i In actele englese de pe vremea
aceia se insistA asupra acestui fapt, cA ea e,.ste adevArata
mosteniloare. Elisabeta n'a trAit multA vreme, cum nici
fiul ei cel d'intkiu, Arthur, al ckrui nume nu este lipsit
de inteles, prelcum nici, In evul mediu, al acelui Ar-
thur pe care 1-a InlAturat unchiul sAu, loan fArk. TarA;
numele de Arthur igia pentru acesta numai din ciclul de
poesie al crintecelor de geste" din evul mediu frances,
pe cAnd acum, Arthur cel nou, fiul descendentului lui
Owen Tudor, plrea cA vine din Insu§i nearnul vechilor
locuitori ai terii.
Astfel Henric al VII-lea a rAmas. In zAdar ni§te bdieti
tineri, cari prelindeau cA represintd pe adevAratii ur-
ma0 ai ramurii Invinse (Perkin Warbeck, Lambert Sim-
nel, Wilford), §i-au Incercat norocul; el a crtrmuit lini§tit
pAnd la sfAr§itul zilelor sale.
In adevAr, in aceasfld Anglie, care a fost atirta vreme
fräinfintala de toate pretentiile la Iron, cAte un rege fiind

www.digibuc.ro
62 N. lorga

uds ca sl-i urmeze acela care 1-a In Murat, In aceastd

arä sfrisiatä vedem actin o 1jnjte desdvarsitä pentru cativa
ani de zile, De ce aceastä linisle? Din cloud motive. In-
tdiu, disparitia vechiului baronagiu, mancat de Rdzboiul
de o mild de ani i, cat mai rdmdsese, de Rdzboiul celor
cloud rose. Oare In Franta ar fi putut stdpani cum au
stäpanit Henric al IV-lea, Ludovic al XIV-lea, dacd rd7-
boaiele italiene i apoi rdzboiul de religie din Franta n'ar
fi consumat nobilimea francesd, nesupusä pAnd atunci
la poruncile regilor? Aceleasi cause au fdcut ca Anglia
sd poala fi guvernall in linite, i trecerea coroanei s'a
fdcut In Imprejwilrile cele mai normale la moartea lui
Henric al VII-lea, cand a venit fiul sdu omonim, supt
care regalitatea a putut sä resiste la toate päcatele lui,
foarte multe si.dintre acelea care nu atrag simpatia mul-
timii.
Cg.ci Henric al VIII-lea este acel Barbd Albasträ, mare
consumator de neveste, pänä cand cea din urind din ele,
Ecaterina Parr, a izbutil sd-i supravietuiascd; dintre ce1e-
lalte, cloud: Ana de Boleyn si Ecaterina Howard, au suit
treptele esafodului, prima Hind condamnatä pentru pd-
cale care nu fuseserd fdcute In timpul clsätoriei. Acest
inghitilor de neveste, cumplitul orn care, Inteun moment,
dupd oe se proclamase apdrätorul credintel" contra lui
Luther i contra miscdrii reformate si de aceia a rd-
mas pe monedele englese i pdnd acurn un F. D., care
este In legAturä cu Defender of the faith" (aprirItor al
credintei) ,s'a rupt de comunitatea aceasta rornand, fiind-
cd Papa nu voia despartd de femeia pe care o ur-
mArise foarte multä vrerne cu dragostea lui, de sotia In
vrasta copildriei a fratelui säu mai mare, Arthur, Eca-
terina de Aragon, rnätusa lui Carol Quintul, n'a trecut
la lutheranism, ci a creat o formä speciald de despär-
tire de Biserica romand, acea curioasd Bisericd anglicand,
care se pAstreazd i pänd acum, cu liturghia ei i dife-
rite solernnitäti care nu sant cunoscute In religia protes-
tantä. A prigonit cu cea mai mare brutalitate pe ade-

www.digibuc.ro
 Anglia modernA 63

renlii credintii celei vechi, pentru ca represintantii pro-

testantisrnului sl fie trime0 la e§afod, dupg moartea lui,
de una din mo0enitoare. A avut un fiu : pe Eduard
al VI-lea, trecAloare fantomd regalk i douA fete: Maria
Tudor 0 Elisaheta, care pe rand vor ocupa tronul acesta
engles.
Teribilul mancAtor de neveste i, pe de alth parte,
creatorul de religie, care se deszicea de pe o zi pe alta
ca sA ajungA la o formA de cult bastardà, de care se
vede cA nu era nimeni convins, avea tot ce trebuie ca
sA nu fie popular. Totm0 a fost. Englesii II iubiau
§i pentru cA li p6rea un oin frurnos, de 0 ajunsese la
urmA de o grAsime extraordinarA, de-1 treceau dintr'o o-
daie Intealta pe un fotoliu cu rulete, amandouA canaturile
u01or fiind deschise, Intreaga knglie s'a plecat inaintea
lui. Aceasta fiindcä nu mai erau baronii cei vechi, cum
nu mai erau castelele de odinioarl i armatele care se in-
tretineau in aceste castele. Henric al VIII-lea nu 0.-a dat
mAcar osteneala regilor contemporani ai Franciei, Fran-
cisc Henric al II-lea i acea achnirabilA femeie care
a fost Ecaterina de Medicis, civilisatoarea poporului fran-
ces In secolul al XVI-lea, del vestita politetA francesA,
vine de sigur 0 din vechile obiceiuri cavalere0i, dar estt.
In mare parte de origine florentind, de Manta supwii
desbrlicati de orice initiativA. In Anglia nici nu existA o
Curte regalA. Societatea de acolo rAmane foarte asprA: pc
vremea lui Shakespeare represintatiile 'se fAceau cu par-
ticiparea activA a publicului, care se a§eza pe scenA alAturi
de actori, mancand, band 0 interpeldnd. Nu exista nimic
din ceia ce Italienii numesc vita cortigianesca". Iar,mai
larziu, cand a murit Henric, supt fiul lui, Eduard, biet
copil bolnAvicios, care a dispArut dupA. cativa ani de zile,
Anglia asculta docilA de tutorii regelui.
Alum! s'a dat forma definitivA protestantismului, §i a-
tunci s'a fAcut acea minunatA carte, cu privire la care
se poartà o discutie i acum in Parlamentul eagles, Book
of common prayers" (Cartea de rugAciuni). Dar dupA a-

www.digibuc.ro
64 N. lorga

ceasta Maria Tudor a inversat cu desdvarsire politica re-

ligioasä a tatAlui si fratelui ei. Femelia aceasta, uratil,
antipaticd, bolndvicioasd, cdsätoritä cu Filip al II lea,
regele Spaniei, de care a stat tot timpul despArtitä, el In
Spania lui, ea in Anglia ei, cu toatd durerea de a nu pu-
tea, In astfel de conditii, O. aibà un mostehitor al tro
nului, a revenit la catolicism si a trimis la esafod pe cei
mai respectabili membri ai Bisericii anglicane, pänd la
seful acestei Biserici, un venerabil bdtran de opt7eci de
ani, silit sd retracteze si revenind pe urmä asupra aceslei
retracari, pentru ca totusi sä anä pe rug si In Londra so
aratä locul uncle a fost ars Latimer si tovardsii sdi, spit
nand cuvintele memorabile: Se aprinde astäri, de aici,
o lumind care nu, se va stinge 0 niciodatii. Sa arda int du
mana aceasta vinovald, care a retractatl".
Anglia a prima toate acestea, si, eand a muril, la patril
zeci si unul de 'ini Maria Tudor 0 a venit la tron sora ei,
Elisabeta, tinutil la o parte la inceput, declarata bas-
tarda, cAnd a fost instalatä aceastä fatä a mamei decapi-
tate pentru adulter, a Aneli de Boleyn, Anglia a trecut,
fiindcä asa a vrut regina, din nou la prote,lantism. Si
protestantisrnul a fost de data aceiasta fixat definitiv, ca
o obligatiune de Stat, Intocmai cum In Imperiul Roman
trebuia sd crezi neapdrat in credinta Impäratului: daca
ImpAratul mai admitea un 7R1.1 din Orient, toatà societatea
romand trebuia sä-1 primeascd.
Se Intreabd cineva: ce fel de societate era aceasta? Avea
un suflet sau nu? Ce zicea Parlarnentul? Parlamentul se
supuhea la orice ordine ale regelui, afard de un ingur
fel de ordine: cand era vorba de votarea subsidiilor. Weil
se cereau sume neifidreptätite, Parlamentul refusa. Un
recent istoric engles, foarte putin didactic, care a scris
istoria Angliei, atrage atentia asupra a cloud momente
foarte interesante din secolul al XVI-lea In ce priveste le-
gdturile dintre regalitate si Parlament. Ministrul lui Hen-
ric al VIII-lea, Wolsey, care s'a zis cd, la un moment
dal, a vrut sd. fie Papd, a cerut vre o 800.000 de liN re ster

www.digibuc.ro
 Anglia modern/ 65

linge Parlamentului si, ca sd fie sigur cà se va vota, a

venit el Insusi la sedintä. Atunci speakerul, acel care
vorbeste In nurnele Parlamentului, s'a pus In genunchi,
cum era obiceiul, Inaintea represintantului regelui si i-a
spus : nu pot vota atat timp câ t. esti de fata. Cand
vei pleca vom vedea". Wolsey, furios, a plecat, dar a Incercat
din nou sd vie si. a intampinat din nou aceiasi resistenta.
S'au dal vre-o 300.000 de livre in loc de 800.000, si incd
nu dintr'odatd, ci In termen de patru ani de zile. Ceia ce
inseamnd cd tolusi ceva din vechea datind se pastra.
Dar, pentru ca Parlamentul sä invie In adevdr, trebuia
ca societatea englesd ea Insdsi sä capete viata politicd pe
care Onä atunci n'o avuse. Pentru ca sd capete insa o
societale viald politicd, i se cerea Inainte de toate o solida
asezare econnomicd si soriald si aceasta a fost greseala
reformatorilor nostri de la 1818 si de la 1866, cgri cre-
deau cd este de ajuns a vota niste legi, a le publica In
Monitorul Oficial", a le face cunoscut astfel sociehtii, pen_
tru ca acela pe care-I socoti mort sd invie si acela pe
care-I decretezi viu sd manifeste o vitalitate pe care n'o
are. Forinele de Stat nu sant altceva deck supremele
rnanifestdri ale unor schimbäri adanci In socidate. Cineli
inchipuie cd. Statul este tatAl nostru, care el creiazd i eI
desfiinteazd habar n'are de terneliile Inse0 ale oricarli vieti
de Stat. De multe ori o societate care se agità Impiedeca
printr'aceasta sd se creeze basele azelea sedimentare, a--
ternute Incet, pe care se poate ridica pe urmd mice. Si
societdtile care nu dau nichm semn de viata, in adancurile
lor se consolideazd si, consolidandu-se In felul acesta In
adanc, ele pot sd sustind si edificiul de Stat.
Timp de doua secole societatea englesd a tacut, si, In
afard de manifestdri de acestea, In jurul unei ches-
tiuni de subsidii, ea nu ea manifestat prin nimic. De
obiceiu, cand cetim sau ascultdm istoria, ni incliipuim prea
usor cit aceia ce se petrece de-asupra are un rdsunet ex-
traordinar in masele adnci, ceia ce nu este de loc ade-
vdrat. Societatea francesd ar fi Inebunit, s'ar fi distrus,
5

www.digibuc.ro
66 N. Iorga

prin groazd §i scarbd, dacd tot ce se petrecea pe piata Re-

dacd toate asasinatele acelea legale ar fi fost
§tiute de deosebitele clase sociale, care de fapt nu se prea
interesau de ce se petrecea acolo. In realitate In Frainta,
In timpul Revolutiei erau burghesi cari nu fuseserd niel-
odat pe Piata Revolutiei O. nu vdzuserd cdzAnd niciun
cap, fiindcd prea putin se interesau, §i de aceia cari
fdceau sa mid capetele altora §i de aceia pier-
deau capetele pe e§afod. Societatea francesd a träit nu
prin zbuciumul sângeros de pe piata executiilor, ci prin
muncitoare din clasele adânci. Sant multe efer-
veseente pe care le observi, fiindcd nu poti face altfel,
dar efervescentele acestea nu Inseamnd o lume, cum nu
Inseamnd o culturd.

Nurnai la sldr§itul doinniei Elisabetei se poate considera

ca formaki natiunea englesà. $i doud fenomene o aratd:
unul a fost resistenta Angliei fatA de Incercarea lui
lip al II-lea al Spaniei de a rdsbuna catolicismul. S'a or-
ganisat atunci flota aceia extraordinard de câteva mii de
vase, evident si vase mai mici , care, In ambitia re-
gelui din Escurial, constituiau o Invincible Armada", me-
nitA sa cucereascd Anglia. Se aduseserd pänd §i sdbii de
onoare pentru lorzii catolici cari trebuiau sd se foloseascd
de dfinsele pentru izbandd. A venit Insä o furtund care
a Impr4tiat aceastä MA. In acest timp toate coastele An-
gliei au fost pline de oameni inarmati, cari stAteau a-
colo, ca sä apere tam, dacd va fi atacatd. Atâtea rdzboaie
fuseserd In Anglia Incà din evul mediu, dar toate erau
rdzboaie purtate de soldati, organisati de regi. De data
aceasta avem a face cu o manifestare popular* plind de
o simplicitate mi§cAtoare, fiecare cdutând sd ajute cu ceva
pentru apdrarea pamântului engles fatà de amenintarea
spanioll. i nu hotärarea Parlamentului a legat poporul
engles de anglicanism. (Noud ni se spune, de câtiva ani
de zile, de ce nu ni-am schimba ortodoxia noastrd, care
poate nu totdeauna este represintatd a§a cum trebuie,

www.digibuc.ro
 Anglia moderna 67

santem poftiti sa discutam dogmatic, iar noi raspundem:

nu discutilm dogme si Inchidem ochii asupra multor lu-
cruri, de ce? Tocmai pentru cà noi am dat orlodoxiei
a.sa de mult din viata noastra, incât nu ne putem des-
pArli de dansa; poate ea sa fie si o forma inferioard, dar
nu pentru ce ni-a dat ea noud, ci pentru ce a luat de la noi,
ne simtim legati de dansa.) La Englesi protestantismul a
fost, din acel moment, religia supremului sacrificiu na-
tional. i, atunci, fireste, el a ramas si a format una din
basele poporului engles.
Al doilea fenomen este insusi teatrul lui Shakespeare,
care represinta, nu numai cea mai inalta forma a litera-
turii pe care o cunoastem liana acurn, una in care se
amestecd tot ce e mai sus si tot ce e mai jos, tot ce e
mai fundamental In adancuri si tot ce e mai sublim in
inältare. In acest vast concert de glasuri felurile nu este
o singurd nota care sà nu fie represintatd , dar Sha-
kespeare infatisetazà in acelasi timp si sintesa morald a
poporului engles, sintesä realisatd din energii active. A-
ceasta se vede mai ales in dramele istorice, unde e o sin-
gurd pornire de la inceput panä la sfarsit. Ecoul atacului
de la Bosworth ajunge pand la noi, pared rasunand sell-
turile in care se dau loviturile de sabie, si, in acelasi limp,
se amesteca In vuietul acesta enorm, provocat de ciocni-
rea tuturor pasiunior omenesti, si o discreiä notd duioasa,
se aude ca o musica. de fluiere si naiuiri In cinstea zanelor
ascunse in nesfarsitele paduri normande. Tot ce poate fi
ma i induiosator in simplicitate se uneste cu ce es l e mai maies-
Los in avantul sintesei aciesteia intre sufletul anglo-saxon
luptätor si sufletul mistic al stramosilor celtici. Iar la
toate se adauge si o armonie de distinctie italiand, fiind-
ca atatea din subiectele lui Shakespeare sant luate de a
dreptul din poesia italiand, si o bundcuviinta francesd din
acea epocd, a sfarshului veaculai al XVI-lea, in care cele
mai mari adevaruri fllosofice si cele mai tulburdtoare ne
gatiuni se Imbracau in forma de cugetare usoara a lui

www.digibuc.ro
68 N. lorga

Montaigne, care, cum se stie, a si fost inspiratorul filoso

fic al lui Shakespeare.
Anglia, prin urmare, existd. Dar aceastd. Anglie pen
tru moment nu poate luptâ In viata ei internd. Ca sd fie
aceasta, trebuie sd se mai petreacd. ceva. Peste câtiva ani,
la moartea Elisabetei, fiul Mariei Stuart, tritnisd pe esa-
fod de Elisabeta, fiindcd pregdtise si pregAtise In a-
devdr rdsturnarea, cu lorzii catolici, a verei sale, Jacob,
ajunge a stdpâni si Anglia, unde insd este considerat ca
strdin. Cd Maria Stuart se cobora din Margareta, princi
pesh englesd, si bunica ei era fatd de rege engles, esle
adevArat, dar el era un strdin, un strdin In felul de a
gândi, un sträin In directia educaliei lui, quasi-catolic,
considerându-se ca do drept divin. Era un strdin si dacd ti-
nea la catolicismul mamei lui si. daca ar fi represintat cre
dinta nationald a Scotienilor, calvinisti de ai lui Knox, e-
levul lui Calvin, care predicase acolo si fusese adeN aratul
std.pan al terii, fdcând pe Maria Stuart sd fugd in Anglia
adecd In Inchisoarea Elisabetei. Acolo protestantismul nu
era o formd semicatolicA, cu liturghie si ceremonial, ci
o formd asprd, terdneasc.d, si protestantismul aeesta al
teranilor de munte (highlanders) presbiterianismul, era
un elemont nou 0 in Aglia ; prins hnediat de Englesi,
supt influenta scoliand, s'a creat In comitatele de Nord
o Intreagd societate de adversari ai regirnului anglican.
Astfel Englesii au, pe do o parte, un rege strain, care nu
cunoaste tara, un rege stângaciu, cAci niciuna din mdsurile
lui brutale nu si-a atins scopul, dar fiecare a ldsat o ne
multumire adâncd Impotriva lui. Fiul lui Jacob, Carol
I-iu, s'a suit pe esafod, dar cine 1 a trimis acolo, n'a lost
In rândul Intaiu Cromwell, ci Jacob I iu insusi, prin edu-
catia pe care i-a dat-o fiului sdu, ca si prin cdsdloria cu
Marta Henrieta, fata lui Henric al IV-lea, care a venit din
Franta In vrAstä numai de unsprezeco ani, dar imediat
a cdpdtat autoritate asupra sotului ei. Elemtntele care au
rdsturnat si. au dus la moarte pe Carol I-iu, acelea s'au
format supt stdpânirea lui Jacob; s'au format prin aceia

www.digibuc.ro
 Anglia moderna 69

supt un rege care provoca, dar nu putea domina, a

crescut o generatieera acum a treiade protestanti,
trunsd de presbiterianism democratic impotriva sistemu-
lui episcopal aristocratic al Angliei.
Aceastd. generatie se presintA gata de luptd. Dar oricine
dd o luptd trebuie sd-si cercetew bine adversarul i sd-1
respecte, fiindcd, dacA nu I-a cercetat, nu 1-a inteles,
dacd nu 1-a respectat, nu e pregAtit sd lupte contra lui.
Si Carol I-iu a luat lucrurile cu usurintA. Franta filnd con-
solidatd, Franta monarhicd, deplin sigurd de dAnsa, acela
care avea de sotie pe fata lui Henric al IV-lea a crezut ed.
precum e Franta asa poate fi si Anglia. Si atunci a in-
ceput lupta cu Parlamentul, crezându-se usor cd Parlamen-
tul este dispus cà aprobe oHce fel de subsidii.
0 bucatd de vreme, supt Tudori, Parlamentul nu fusese
chemat deal foarte rare ori. De ce nu fusese chemat?
Minded regalitatea avea veniturile ei. Dar veniturile a-
cestea de la un moment se isprdviserd. 'De unde acesle
venituri? Este aici un element de cea mai mare impor-
tantd ca sd inteleagd ciLeva revolutia de la 1640 care a
pregnit pe cea de la 1688. Regalitatea rnostenise pe
baronii morti i cdpdtase prin confiscare o multime de
bunuri. Dar toate lucrurile acestea de la o bucatA de vrerne
se isprdvesc. Elisabeta a stApAnit in cea mai mare parte
cu asa-numitele monopoluri s't viata devenise foarte scumpd
din aceastä eau* pAnd i monopolul vAnzArii cartilor
latinesti a foa dat unor particulari, cari platiau o suma
importantd pentru obtinerea acestui monopol, sumd pe
care bine inteles o recuperau exploatAnd pe cumpArdtori.
Dar nici monopolurile nu mai satisfaceau nevoile regalitd-
tii. Intre allele pentru ca acum felul de viata de la
Curte 0 din jurul ei se schimbase. Incà din vremea Eli-
sabetei o multime de femei luxoase erau pe lângd dfinsa,
0 ea 1nsdsi a lasat un intreg museu de rochii; dar nu era
Incà o Curte. Pe vremea lui Carol I-iu insa, fata lui Hen-
ric al IV-lea trebuia sd aibd o asemenea Cur le, la fel
cu aceia pe care o cunostea de la tatd1 ei. Era nevoic deci

www.digibuc.ro
70 N. Iorga

de a Intemela o noud viatä strdlucitoare In jurul re-

Pentru aceasta trebuiau bani, i, atunci când s'au
cerut bani, Parlamentul a inceput cu phingeri impotriva
cutdrui i cutärui ministru, unii din acesti ministri
au fost sacrificati. Cutare a suit treptele esafodului, spu-
nknd cuvintele acestea din Sffinta ScripturA: Nu vä in-
credeti in regi i In puternicii päinântului, ciici nu este
mAntuire intrInsii!". Evident cu fiecare din acesti sacri-
ficati prestigiul Insusi al regalitätii scAdea, si Carol I-iu
a disolvat un Parlament, a disolvat un al doilea, apoi ad
treilea, si I. capät s'a lovit de partea vie a sufletului natiei
prin refusul de a pläti o cheltuiald care nu este aprobatä,
dupa traditia terii, de organul singur care are dreptul
de a o aproba. $i, atunci, o parte din Englesi a preferat,
decfit sd pläteased Maiestätii Sale impositul, nevotat de
Parlament, sä se clued peste Ocean. Astf el se formase
sufletul engles in ceia ce are mai nobil niai vrednic de
fi amintit.
Dar, ca sd se produa o miscare, trebuie clasa care
s'o sustie : i clam aceasta se intemeiase. Comitatele trd-
iau i in comitate era o burghesie, pe care o represinta
tocmai Cromwell, burghesia aceia de aplecAri cdtre pres-
biterianism, cAtre o anumitA democratie gata de luptA im-
potriva oricui.
Mai trebuia i un motiv de drept. Motivul de drept era
cd regele punea imposite färä sä consulte Parlamentul,
purtándu-I din ameinare in amtinare. 0 miscare revolutio-
nail se sustine insA i printr'o anumitA stare de spirit
misticA, i, atunci, se crease misticismul biblic, care nu
vedea pe rege ca un rege i Parlamentul ca un Parla-
ment i poporul ca niste oameni oarecari. Poporul era
poporul lui Dumnezeu, poporul lui Israel, regele un Saul,
si Cromwell era David. Prin urmare David, potrivit Bi-
bliei, are dreptul rästoarne pe Saul si sâ guverneze
cu adevarat potrivit legilor lui Dumnezeu. De aid oameni
ca Milton, cea mai insemnatd personalitate literal-A din
epoca aceasta, cu Paradisul pierdut", care nu inseamnd

www.digibuc.ro
 Anglia modernä 71

altceva decAt topirea tuturor realiatilor in formele tra-

ditionale, oarecurn abstracte sau recluse la abstract, ale
credintei,
Astfel s'a flcut revolutia dupd Bib lie; si Parlamentul
care a condamnat la moarte pe rege pentru cà ridicase
armata Impotriva armatei Parlamentului, pc regele trd.-
dätor, dui:4 anumite vechi conceptii englese, si mai ales
pe cklatorul Cuvântului lui Dumnezeu fata de adeväratul
popor al lui Israel2 Parlamentul acesta n'a avut un singur
moment de Indoiald, un scrupul, o induiosare, câncl a
cdtut capul lui Carol I-iu. Erau dispusi mai curând
facd cruce, spunând: Amin, s'a indeplinit voia lui Dum-
nezeul". Asa trebuie sà explice cineva cdderea i execu-
tarea regelui.
Dar, pe lângd toate credintile abstracte, pe lânga toate
fundamentele mistice este 0 o inimà omeneascd, capabild
de a se induiosa. Mdsura extremä aduce dupa dânsa un
sentiment de compdtimire fata de martir, i, atunci, ime-
diat societatea aceasta engtesä s'a intors. Nu impotriva
lui Cromwell, care devenise lordul protector", seful re-
vublicei englese, dupd ce imprästiase cu soldatii Par la-
ben tul cel lung, ceia ce, dacà se fAcea de un Bonar
parte In timpul Revolutiei Francese, se Indreptatia nu-
mai prin geniu, dar, dacä s'a fäcut atunci, s'a fdcut iarasi
pe basa cd. el, Cromwell era omul dupd vointa lui Dum-
nezeu, pe cand ceilalti, cum ii gdsise atunci când a in-
trat In adunare, erau oameni cu pacate si el avea drep-
tul de a li spune cu spiritul unui profet din vechea socie-
tate evreiascd: tu esti un stricat, tu esti un mâncator
de bani, tu esti un mincinos!" ca dea pe toti afard in
puterea asprei morale ebraice din Bib lie. Miscarea nu s'a
indreptat contra lui. Lumea stätea Incremenitd Ina. Ina-
intea puterii i mai ales inaintea autoritätii morale 0 re-
ligioase a profetului instalat in scaunul de stdpânire. Dar,
and el a disparut, cum Anglia este si o tara de obisnuintd,
lumea s'a gândit din nou la Stuarti, 0, cum fiul lui
Cromwell era un orn de nimic si cum generalul Monk, pe

www.digibuc.ro
72 N. lorga

care se sprijinia, avea legAturi cu Stuartii, a lost chernat

din Franta Carol al II-lea, fiul celui cei (loi fii
ai lui Carol I-iu se reträseserd in regatul lui Ludovic al
XIV-lea i trdiau acolo).
Aceastä ultima parte din istoria modernd a Angliei este
stdpânita de fapt de doi oameni absolut strilini de ros-
turile englese. Tatäl neintelegator, fiii neintelegätori.
Taidl nelntelegator, fiindc d. fusese crescut in principii de
monarhie absolutä ji cu oarecaro tendinte care catolicism;
mai neintelegAtori liii, liindcä erau printi francesi, crescuti
din cea mai fragedd copildrie in Franta. Idealul lor era
monarhia absolutä a lui Ludovic al XIV-lea i viata de
Curte cu metresel. Aceasta mai ales in ce prive,,ste pe Ca-
rol al II-lea, cdci celalt a dus o viatit casnicd.
Pe Carol al II-lea 1-au tolerat; era un orn simpalic,
Intfo societate obositä, a fost lasat sä desgroape pe Crom-
well si sa-i spânzure cadavrul. Dar, indata ce a dis-
pdrut el ì a venit Iacob al II-lea, impotriva acestuia a
pornit imediat miscarea. Toatd generatia de la 1610 pit
rea ca-i pretinde sd restabileascd starea de lucruri asa cuni
fusese pe thnpul republicei englese. El, crezând cd prin
aceasta poate sd impace spiritele, a Infiltisat Angliei pe
copilul lui din a doua cdsätorie cu o principesit de Mo-
dena, din care se putea face un adevärat Engles. Dar En
glesii, cari se asteptau ca dupd dânsul sä domneascd. Ma-
ria, cu Olandesul Gulielm d'Orange, dusmanul del moarte
al lui Ludovic al XIV-lea, la vederea copilului menit sa
fie crescut catoliceste, in traditia francesd a monarhiei
absolute, n'au mai rdbdat. Gulielm de) Orange a fost chemat
in Anglia. Iacob pierdut capul: nu odatd el a mai avul
situatia intreagd In mânä, dar päräsit prosteste tara.
Englesii au ramas atunci uhniti de resultatele neastep-
tate ale mi5cArii lor. Nu credeau sà se isprdveascà asa de
rdpede, când regele avea o Intreagà armatd la indemând
si, surprinsi, ei nu stiau ce pot face cu Olandestil. El insusi
era foarte jenat sd inlocuiasca pe socrul lui. Si, atunci,
la 1688, In Londra, care striga: Nu vrem papalitateial"

www.digibuc.ro
 Anglia modernl 73

purta portocalele In varful baionetelor, Insemnând prin

aceasta dorinta de a primi si de a retine pe Gulielm de
Orange, i s'a Incredintat lui toata puterea regald.
Aslfel a incepul domnia aceasta In doi, a Mariei, ca
mostenitoare a lui Iacob, si a lui Gulielm al III-lea, ca sot
al ei.

daca miscarea de la 1640 a fost fAcutd de umilii

oameni din provincie, de burghesii aceia farä pretentii,
trdind smeriti In spiritul Bibliei i capabili de pornirile
cele mai energice, cand credeau ca-i Indeamnd Dam-
nezeu, generatia de la 1688 nu se mai presintà asa in re-
volulia care a creat Anglia contemporand. Ea apare nu
ea o multime Invalmäsitä, dominata de duhul lui Duni-
nezeu, ci ca o societate organisatii pe partide, dintre care
unul In randul Intdiu, al whigilor, partidul din Londra,
partidul central, partidul dominat de idei democratice,
liberate, am zice, era acela care pusese la cale miscarea,
iar provincia, tocmai provincia de unde inainte veniie
Cromwell era mai curând conservatoare, episcopala, era
legata de formele cele vechi ale Bisericii anglicane. Asa
Incat, pe cand rasturnarea lui Carol I-iu i executarea lui,
a fost un act national, revolutia de la 1688 a fost numai
arc act de partid, i istoria Angliei de acum inainte va
fi pe maim minitriIor, cari ei înii sânt condusi de par-
tide.
Dar ce a insemnat viata aceasta de partide, represintate
prin ministri, supt o regalitate care nu poate iscAli nimic
lard contrasemnätura minitri1or, cari au rdspunderea,
se va vedea Inteo expunere care ne va Invdta Inca odata
cat de periculos este sä stramuti Inteo lard care n'a avut
originea unui regim i n'a ajuns niciodatà a avea starea
de spirit care corespunde cu el, Institutii luate de aiurea,
greseald f dcutd. de Intreaga Europa, i poate cd marea
crisä politicä din timpul nos tru se datopeste i faptului cd
am voit cu totii sd. fim Englesi i n'am izbutit si nu vom
izbuti niciodatd sá fim.

www.digibuc.ro
 IV.
Anglia contemporanä
Ce este mai greu din toatd seria aceasta de conferinte
este sd. se Infdtiseze istoria contemporand a Angliei in-
teo singurd conferintd.
Ar "Area chiar eà a presinta o istorie atilt de multilate-
rald. 0 ale cdrii linii generale Inc& nu s'au desfAcut,
fiindcà pentru mice perioadd din istorie trebuie oarecare
perspectivd, .0 perspectiva aceasta noi n'o avem pentru is-
toria contemporand a Angliei , este o absoluta imposibili-
tate. Liniile cu totul generale se impun §i mai mull decal.
lnainte.
Am spus cl aceastA istorie nu poate Incepe de la Re-
volutia trances& Pentru istoria Angliei Incepulul secolu
lui al XIX-lea nu Inseam/id o actiune positivd, ci una ne-
galIvd; nu Inseamnd altceva decat rdspingerea incercd-
rii de a filosofisa" 0 de a francisa, astfel, o lard, care
nu se putea filosofisa" In sens abstract, cum s'a flea cu
Franta, 0 nu se putea francisa, pentru foarte multe mo-
tive, pentru toatä desvoltarea ei secular& care este cu to-
tul deosebita Inteo tail 0 In alta. Am spus cd inceputul
istoriei contemporane englese trebuie pus fard Indoiald
pe la 1700, cu o sutd de ani lnainte de istoria contem-
porand. a Franciei sau a tuturor terilor care au primit
punctul de plecare, pentru istoria contemporand, al a-
cesteia. ,$i, atunci, avem a face cu mai mull de cloud
secole din istoria Angliei, cloud secole in care s'au intoc-
mit lucruri de cea mai mare importantd, In care, de
fapt, Anglia a fost total transformatd.

www.digibuc.ro
 Anglia contemporand 75

Transformatä si In sens teritorial: e stiut a Anglia nu

trdieste pe teritoriul ei In cea mai mare parte. Am pu-
tea zice cd inteo oarecare mdsurd vechea Ang lie, 'adman-
tul istoric endles flind pus in functiune do interese cu mull
mai mari, este putin cam sacrificatd.
Dar aceastä expunere presintä i alte greutäti. Sant in
aceastä epocd problemo de cea mai mare importantd, care
se pun alunci Intdia oard, care se resolvd In cea mai
mare parte, care provoacä uncle schimbdri adanci
foarte delicate, pentru cercetarea cdrora se cere ca me-
toda istoricd sä recurgä la ceia ce are mai subtil. La
capdlul tuturor acestor prefaceri Intalnim o lume noua.
Dar o povestire cere i linii determinate si cere persona-
HMV limpezi, care sa se poald manifesta In intregime.
De ce se poato povesti istoria Romani lor, istoria Grecilor,
istoria evului mediu sau istoria moderna? Fiindcd acolo
sant oameni pol da Intreaga lor mäsura, oarneni
cdrora li se cere sä trdiasca i sd lucroze integral. Pe cand,
cu regimul politic nou al Englesilor, lucrul nu este asa.
Omul apare intr'un anume moment ca sa Indeplineascä o
anurnila functiune, i alai.. Nu este ceia ce Carlyle nu-
meste oroul", care cu insusirile lui deosebitoare Intra
In arenà si face ceia ce-i porunceste constiinta lui In
urmärirea unui scop pe care si l-a fixat, ceia ce din
punctul de vedere artistic este admirabil de infdtisat.
Dar cum sà se infätiseze, In istoria Angliei sau In istoria
oricdrii teri care a imitat Anglia, o viatà fragmentatd, cu
adanci i une ori lungi umbre de inactiune a unor perso-
nalitäti care se ivesc In legaturd cu un partid i In lega-
turä cu un mecanism constitutional? Aparitie, disparitie,
momente de Intrerupere a manifestdrii unei personalitdti
de primul rang, aceasta nu este nici usor pentru studiut
nici usor pentru presintare. Nu se poate zugrAvi un Peel,
un Beaconsfield, un- Gladstone, cum s'ar presinta In evul
mediu un Ioan-fdrd-Tard sau, la Inceputul opocei moder-
ne, fin Ricard al III-lea. Este deci i marea greutate de

www.digibuc.ro
76 N. lorga

a Infatisa lucrurile pe linia aceasta a personalitätilor o-

mene,.sti.
Istoria se poate Infatisa iaräsi relativ usor atunci cand
nu se urmXresc personalitäti, ci curonte mari, intelecluale,
sociale, econornice perfect clare. and o tara este sta.
Sun. de un foarte puternic curent inteo singtul directie,
atunci pe linia curentului acestuia se pot InMtisa tome
lucrurile. Dar istoria contemporand a Angliei se presinlä
De mai multe linii; este incontestabil un amestec de in-
fluente, si nici nu se poate zice cà miscarea economica
este aceia care dà tonul, fixand acea linie de directie si
de sprijin, si. nu se poate spune, iaräsi, ca. In viata An-
gliei se intalneste la un moment dat un sir de pu ernice
curente intelectuale, plecate fie de la un filosof, fie de la
un poet, care sa fi transformat sufleteste Anglia.
Pentru istoria contemporana a Romanilor aceasta st
poate. Avem si noi personalitati fragmentate fiindcA .un
primit regimul constitutional engles. Dar h noi a lost
si o mare miscare a spiritelor: a fost desvolla -ea aeelei li
ttraturi, Inceputa de la Ardelenii din secolul al XVIII leg.,
de uncle trece apoi dincoace, cu participlrea larga a tu uror
talentelor din amandoua Principatele, mergänd p nA h
Eminescu si pana. In timpul nostru, toiul Insiran lu se pe
linia intelectuala., fiindcä noi n'am avut o mare niiscare
sociall, un mare avant economic si n'am creat nimic pro-
priu supt raportul politic.
In Anglia nu este asa, si iatà un lucru caracteristic care
vine In sprijinul opiniei mele. Candva, In literatura
englesN., care so tinea de traditie, cel mai stra-
lucit represintant al acestei literaturi tradition-de, asa de
linistiLl. 0 de armonioasa, este acela, care a cris i to ia An
gliei de la 1688 lnaintel, Macaulay, apare Carlyle. El
sfarmA vechea sintesà englesa, trecand peste toate presci ip-
tine acceptate, preintand cu indrazneala idei cu totul noi,
din care unele nu eirau cu desavar§ire inchegate §i. nu pot
fi Inchegate niciodata, menite a pluti totdeauna intr'un fel
de vag atrIgator, cu un limbagiu sfäramat si ramas fara

www.digibuc.ro
 Anglia contemporanl 77

Incheieturi i acela care a scris Cultul eroilor" a sim-

tit nevoia de a Inf Ati§a eroi, oameni intregi i hotarati. Dar
atunci, la ce a recurs? La unul singur, la acela care a
iesit din Imprejurlri ektraordinare cu Intreaga lui perso-
nalitate viteazà, Infrurltând toate piedecile i mergand la
biruinp. sau moarte, Oliver Cromwell. i a scris Via la
discui surile lui Cromwell", o carte care nu se celeste
de obiceiu, dar care supt foarte multe raporturi este su-
perioarl multor carti ale lui Carlyle. Dar, afard de acesta,
a luat pe Frederic al II lea din Prusia, care de fapt nu
teste o personalitate asa cum o vrea profetul engles
a creat un Frederic al II-lea aläturi de cel cunoscut,
care este un imitator al vietii intelectuale irancese din se-
colul al XVIII-lea, pe când Carlyle a fAcut din el tocmai
omul faptelor, omul creator Impotriva spiritului acelui
secol. A mai luat pe oamenii Revolutiei francese, cari
Ant iar5.0 niste clasice personalitäti francese de alunci,
oarneni imbâtati de frase, Incantati de atitudini, 'Ana la
voluptatea esafodului, ca o ultim. i tragicd scenä. Des-
perat, el cautd eroi intr'un Danton, inteun Robespierre.
Dar istoria contemporand a Angliei se poate infätisa
allfel sau, mai bine zis, nu se poate povesti, ci se poate
explica. Povestirea n'ar servi -la mare lucru. Cine ar dori,
dintre binevoitorii ascultdtori, sà cunoascd biografia celor
patru George si a lui Gulielm al IV-leia i lunga biogratie
a reginei Victoria ori ceva mai scurta stdpanire a fiului
ei, lucruri foarte interesante de presintat doar lute() forma
lilerar dacd se gandeste cineva Inainte de toate la literatu-
rk? Asa a fäcut autorul Cdrtii. snobilor" 0 al Balciului va-
nitâtilor", Thackeray, care a infatisat pe Cei patru George"
cea mai bun5. istorie contemporan6 a Angliei in acel
moment. In afara de aceasta, cine ar dori s5. audä In forma
unor coliferinte istoria chemArii pe rand a partidelor po-
litice la guvern, a trecerii lor in opositie ori semnalarea
celor mai imporiante discursuri care s'au tinut In Par-
lamentul engles, chiar dacd ele au avut o foarte mare im-

www.digibuc.ro
78 N. Iorga

portanta i raman In istorie, prin ele sau prin actiunea pe

care au determinat-o?
Si, In ce priveste primele Parlamente, nu trebuie sä
ni facem niciun fel de ilusie: In vremea lui Walpole Par-
larnentul era ales de guvern prin anume mijloace care
apoi au trecut i in alte teri si care ar merita A. fie
descrise, dar nu este locul pentru asa ceva. Erau pe vre-
mea aceia alegatorii burgurilor putrede", cum se che-
mau, cari trimeteau represintanti in Parlament. i a tre-
buit o luptä grea pentru ca sa dispara ceia ce nu se
mentinea deck pentru ca era in traditia englesä, i mai
ales yentru cä era in interesul unor anumite persoane,
care traiau din aceastä situatie de alegatori, pe când ma-
rile orase industriale, Manchester, Birmingham, nu tri-
meteau represintanti In Parlament, fiindcä nu figurau in
Constitutia seculara.
Raman grin urmare
Este un procedeu foarte vechiu, si care se mentine
acum, fiindcä este foarte comod, pentru orice fel de po-
vestire istorica, acela de a presinta, Ìie i o istorie contern-
porana, pe Domnii. Imi aduc aminte cà aici, la noi, am
fost tinul oarecum de ran, cand am publicat, In limba
germand, Istoria poporului roman In cadrele vietii de
Stat a Moldovei i Munteniei, pentru ca n'am pus Domnia
lui Carol I-iu deosebit de aceia a lui Cuza-Voda. bacà este
o tara pentru care sistemul acesta nu se poate primi,
anume In aceasta epoca de care ne ocupám, este
Regii sant indiferenti. Ei au fost, de sigur, incunjurati
de tot respectul, la care se adauge une ori ceva mai mult
deck respectul cetatenilor fata de suveranul care Intru-
peazd tara; se adauge i un sentiment de adancd stima
si de iubire, cum a fost pentru batranetele reginei Vic-
toria: pe dreptate, cum se zice pentru epoca reginei Eli-
sabeta: vrasta elisabetana", tot asa s zice, pentru lunga
Domnie a reginei Victoria, epoca victioriana". Nu caut sa
scad pe toti aoeia cari au purtat une ori atat de respectabil

www.digibuc.ro
 Anglia contemporanl 79

co,oana Angliei limp de cloud secole. Este foarte adevL.at

primii au fost chemati pe tron nu pentru a gu-
verna, ci pentru a nu guverna, George I-iu de Hanovra
stäpaneste zece ani, George al II-lea 0 al III-lea acopär
mai mult timp mai ales al treilea, 0 in timpul cat a
fost cuminte 0 in timpul cat a fost nebun, vre-o saizeri de
ani (1760-1820), si pe urmd au venit Domniile scurte,
de cativa ani, ale lui George IV i lui Gulielm al IV-lea,
iar dupd aceia o noud. Domnie de proportiile aceleia a
lui George al III-lea, Domnia reginei Victoria. Dar, cand
s'a chemat Casa aceasta de Hanovra, care trebuia sä. re-
serve poporului engles marea satisfactie de a nu se schim-
ba prea des stäpanitorii i Anglia nu s'a resimtit de
loc de nebunia lui George al III-lea, care era de alminteri
un orn foarte simpatic: Ii pläcea musica i era induiosalor
in trista osandà a vietii lui, aceasta s'a facut putintel din-
colo de strictul drept dinastic.
Stuartii fuseser g. alungati, dar fiul lui Iacob al II-lea, Ja-
cob Francisc, s'a presintat, ani Intregi, ca pretendent,
acela care, In momentul cand a plecat familia lui, era un
eopil, nu ardta prin nimic cd nu poate fi un foarte bun
rege al Angliei: catolicismul n'ar fi fost doar reintrodus
dacd prelendentul ar fi ajuns p tron. $i, dupa el, a lup-
tat pentru mostenirea care i se smulsese fiul lui, tandrul
prelendent", Carol Eduard, pe care 1-au iubit Scotienii asa
de mult, scumpu1 Charlie' al lor, pentru care toatä Sco-
tia a plecat cu armele pe umär, cu fustele lor scurte
cu chnpoaiele, bärbati i femei, mergand pänd. In adan-
cul Anglici, asa Weal, candva, s'a temut regele hanoverian
cd rivalul sdu va intra In Londra, si a trebuit neprevAzu-
tul pentru ca o armatä plind de Incredere sä se risi-
peascd. Da, pretendentul acesta tanär a fost In adevär o
personalitale simpaticd, mai mult: eroicd; 11 vedem, dupa
infrangere, rätdcind grin pustiul muntos al Scotiei, a-
mintind anumite scene din regele Lear. Si, cu toate a-
cestea, au rdmas suveranii din Casa de Hanovra. De ce?
Nu prin valoarea lor personald, ci pentru tot ce se

www.digibuc.ro
80 N. Iorga

formase in secolul al XVI-lea prin Cromwell si prin

republicl, fusese inläturat numai pentru moment prin
restauratia Iui Carol al II-lea: toatA aceasta viatd poli-
tick de adâncime a poporului engles, toatA aceastd bur-
ghesie care se ridicase, toatä aceastA nobilime care se
complectase, adAugindu-se pe Fang lorzi o multime de
alte familii nobile, care, participand la luptelle civile, ajun-
seserk sa forrneze un element conducAtor de Stat, pentru
ca toti acesti viilori membri ai liberalilor (wing) sau ai
conservatorilor (tory) sk aibk tara In mând.
Acum, alegându-se Electorul de Hanovra, se avea in
vedere i un alt lucru, care s'a i realisat, intentia der
venind o realitate absolut utilisabild. Cand stim cA George
I-iu, George al II-lea, George al III-lea si George al
IV-lea, apoi Gulielm al IV-lea erau i Electori de Hano-
vra, Victoria este numar reginä a Angliei, a find o
mostenire in Germania, care a trecut apoi la ducele de
Cumberland, nu dkm Prea mare importanta acestei In a-
parentk simple IntamplAri. Dar lucrul principal pentru
dinastia Georgilor era Hanovra. Acelasi lucru pentru
ca i, in guvernarea terilor noastre in secolul al
XVIII-lea, fenomenul special al fanariotismului. Pe Fa-
nariot it intereseazA Moldova si Muntenia, pentru cA de
acolo se ieau banii, dar Fanariotul clasis fuseseinainte de
loate omul din Fanar. In Anglia acestia sant niste oa
meni din Hanovra.
A fost in tot acest timp o linite com.plectA. Tara
n'a fost invadatk in tot decursul secolului al XVIII-
lea, cand toate natiile au värsat atâta sAnge si au pierdut
atata din boatiile bor. Cat sânge frances n'a cm-s In de-
cursul a trei rkzboaie! Nu se gandeste cineva de ajuns ca,
la sfArsitul acestui secol, societatea francesA de sus era
putin epuisatk. Germania de asemenea a fost strabdtutA
de atâtea ori de armatele tuturor popoarelor. Soarta
Italiei in acest timp a fost ingrozitoare. In ce priveste
Terile-de-Jas, este o adevAratA. uimire cd s'a mai pdstrat
acolo, de la 1800 inainte, In ce priveste In special Belgia,

www.digibuc.ro
 Anglia contemporanl 81

atitta putere de viatä. Anglia Insd a rdmas intactd, si exem-

plul Germaniei de astdzi aratd ce poate Insemna dupa un
räzbolu o lard intacta.
Anglia a platit Insd privilegiul acesta servind pe regii
ei In Germania. Ea a participat la Int. diul rdzboiu sile-
sian, cdruía i se zice si Rdzboiul pentru succeisiunea aus-
triacd"; a lual parte si la cel de-al doilea rdzboiu silesian,
pe care noi il numim, dupd numdrul anilor cdt a durat,si
Rdzboiul de sapte anV, §i ea a luptat Impotriva Francid
si pentru America, de si acest al treilea rAzboiu nu este
fäcut pentru Casa de Hanovra, ea acelelalte doua. In Ger-
mania se lupta Marta-Teresa cu Frederic al II-lea, Habs-
burgii cu Hohenzollernii, monarhia germand cea veche,
medievalA, cu monarhia germand cea noud, modernd. Ha-
novra era incontestabil interesatd In aceste rdzboaie. Na-
poleon I-iu pentru Hanovra a fIcut invasia lui in Pru-
sia, pentru cd se fdgdduise Hanovra Prusiei si, dupa ce
Prusia a bAnuit cd Napoleon nu are de gaud sä i-o dea,
a ponnit rdzbolul menit sä se termine cu catastrofa de la
Iena ,i Auerstiidt. Se fdceau astfel rdzboaie In Germania
pentru ca Anglia sä rAmAie linistitä acasd.
Dar, bine Inteles, curgeau multi bani din Anglia. In ce
priveste banul "'D.A., Anglia secolului al XVIII-lea a intro-
dus un nou qstem, care usura foarte mult inceperea si pur-
tarea hoslilitätilor. Nu mai trebuia sä se ceara bani de la
Parlament, care nu era bucuros sd-i dea pentru asa ceval
cum a simtit-o foarte bine, cu toatd popularitatea lui, §i)
Gulielm de Orange, când a trebmit sd plAteasch actele de
vitejie triumfAtoare ale lui Marlborough. Dar, acum, se
introdusese obiceiul Imprumuturilor. Imprumuturi erau
de multe feluri, dintre care unul era Imprumutul pe
viatA. Cineva Imprurnuta Statul, iar Statul Ii dddea o
rentA, foarte ridicattâ, dar personall DacA Statul avea
fericirea ca imprumutätorul sà nu trdiascA multä vreme,
era lm mare avantagiu pentru dânsul, iar, and se in-
tâmpla cAte unul, rdu patriot, care se Inviersuna sd tra-
iascit mai mull, de sigur cd era o pagubd pentru Slat.
6

www.digibuc.ro
82 N. lorga

Dar, in afara de west fel de hnprumuturi, mai erau acelea

care treceau asupra urmasilor si, In plus, o multirne de
taxe: alunci s'au introdus peniru intdia oard taxele acci-
selor, dintre care unele au fost pArdsite, cum a fost in-
cercarea lui Walpole de a pune taxe pe vin; dar allele
au rdmas. Asa cd tesaut ul engles avea bani, si cu a-
cesti bani se platiau rdzboaiele.
De obiceiu se infätiseazd rdzboaiele purtate de Anglia
pe Continent ca rdzboaiele Angliei, pentru scopuri en
glese si cu soldati englesi. De fapt, in cea mai mrtre
mare parie erau soldati germani, pe cari i cumpAra elec-
torul de Hanovra cu bani englesesti. Iar, In ce priveste
entusiasmul pentru aceste rdzboaie, se poate releva, dupa
cdrti coniemi orme, cal. de mult râdeau si Francesii chiar
de infrângerile generalilor lor: rdzboaiele din secolul al
XVIII-lea n'au, in adevar, nimic national. Se afla de o
victorie a regelui? Aceasta privia pe rege. Se afla de o
infrangere? Se caulau doar In pungd ca sa vrtda daca
nu se introduce un nou imposit sau nu se aru.ncà un nou
Imprumut, sau nu se incearcd vre o aventurd, cum a lost
aventura cu Coloniile din Marea de Sud", The South
Sea Bubble, aserninea cu aventura lui Law cu Compagnie
d'Occident". Când s'a isprävit secolul al XVIII-lea, un in-
Ireg proces intern invisibil se petrecuse astfel In Anglia
si, când se va scrie adevärata islorie a ei, atunci se N a
cdula in arhivele oraselor, ale cornitatelor, ale caselor de
comert fenomenul principal, care este ascuns pand acum
supt povestirea aceasta de lupte in Germania sau de
certe intre whighs" si tories" In Parlament. Atunci se
va vedea calitatea adevdratä a oameniior cari, nu nu-
mai ca ministri, In lipsa regelui, au guvornat Xnglia.
Astfel istoria Angliei se poate impdrti in acest secol In:
epoca lui Walpole, care a tinut o multime de vreme, el
a avut o participare la Ministeriu de vre-o patruzeci de
ani si a guvernat douazeci si unul do ani ca prim-minis-
tru ei oca lui Pitt cel b di it i si a lui Pitt col tânar, si pe

www.digibuc.ro
 Anglia contemporand 83

lAngd. ei Fox s'a IffipArtäsit numal frecdtor de putere,

reliefând fisionomia adversarului sdu fericit ; apoiepoca
Angliei militare de la Waterloo, a Angliei lui Wellington,
cdreia-i urmeaza epoca lui Palmerson, In fine a marelui sef al
liberalilor de la 1870-1880, Gladstone, pänd ce oa-
meni de tot moderni au ajuns sd. aibd in mând conduce-
cerea destinelor e de ajuns sl se pronunte nu-
mele lui Lord Grey sau al lui Lloyd George, al d-lui Cham-
berlain, sau numele aceluia care se gdseste astazi In
fruntea unui partid democrat care nu si a giisit deplin
definitia lui.
La Inceputul secolului al XIX-lea avem astfel o Anglie
cu desdvarsire noua. cu institutii constilutionale care nu co-
corespund cu tottul formelor din secolul al XVIII lea. Wal-
pole a fost marele cumpärator de constiinte, omul cinic. Pitt
n'a flcut acelasi lucru, dar supt stäpânirea lui s'au gasit
oam.rii cari au practicat aoelasi sistem. Vor fi fost ne-
multumiri, i o Intreagd literaturd de pamflete le sem-
naleazd , dar, cândvine Revolutia francesd, cândo ispita ca
aceasta se pune Angliei, Anglia rdspunde hotdrât: nu.
Acu.m, se poate sà rdspundd un popor nu' la o incercare
revolutionarä din lipsä de sensibilitate, din lene. Sânt a-
nume societdti pe care nu le poti duce la niciun fel de
manifestare energicd. Dar sânt altele, la care se opune un
bun simt traditional ad.mirabil, cum este si la noi in tara
teranului de la runäre". In societatea englesa din limpul
Revolutiei francese, de i anumite elemente au Incercat
contagionarea, nu s'a ajuns la niciun resultat. In zddar cei
de la Paris se läudau cd pot sd trirneata mai mull de o
suld de mii de oameni ca sd. libereze Anglia. FArä a de-
clara deocamdatä rdzboiu Franciei, care de alminteri ea a
trimes inapoi la Londra pe represintantul Angliei, An-
glia a resistat, legatd strâns de vechile ei asezaminte,
asa de vechi back päreau arhaice. Si totusi se provocase
o miscare i in A.nglia, intemeindu-se asociatii revolutio-
nare, copiind ehiar in ce priveste mijloacele de manifes-
tare pe Franoesi. Erau elemente nemultdmite, nu chiar

www.digibuc.ro
84 N. lorga

foarte multe, fiincicä aceastrt este vremea cand In serviciul

energiei englese apare o tehnicd industriald noul, intro-
ducandu-se mainile, i In curand, lucrAtorul, care fusese
rdu tratat la inoeput, nu va mai avea de ce sd se plângd;
e adevärat cd pentru moment nu exista clasa munci-
toare nemultdinitd, pe care o observdm de la 1840 in*
inte supt forma mai mult politicd deck sociald, erau
unurnite oercuri care, In afard de nemultämirile sociale,
puteau sä fie cAstigate pentru revolutie.
0 lard intreagä putea sd devie, apoi, un focar de re-
In secolul al XVIH-lea, dui-A invingerea Scotienilor, se
decretase. constitutional, unirea dintre reptul Marli Bri-
tanii i regatul S^oliei. Si pand atunci era un singur rege
pentru arnândoud terile, dar ele aveau rosturi deosebite.
In acelasi timp insd se iea o radsurd analoagd i pentru
Irlanda, celticä i catolicd, pentru insufa care fusese co-
lonisatä. la Nord cu anumite elemente englese si pro
testante, ceia ce astä.zi încä formeazd basa problernei de
impäcare a teranilor de rasä celtica veche cu acesti colo-
nisti asezati In conditii foarte bune la Nord. Este cam a-
celasi lucru cum este la noi astdzi conflictul dintre tera-
nii români din krdeal i vecinii lor Sasi, acestia din urnid
adusi aici in calitate de colonisti, cdrora li s'au dat privilegii
la care tin foarte mult i pe care ar voi sà le conserve si
mai departe. Dar Irlandesul de atunci, cu temperamentul
lui celtic, era gata de räscoala. Pentru dansul va fi,
mai târziu, o nimica toata sä se aseze In dosul unui gard,
ca sä tragd cu pusca In proprietar, sau in represintantul
proprietarului fenyanii , sau sà dea foc clädirilor pu-
bike, cum s'a fäcut la Dublin. Era acolo un focar ne-
contenit aprins, In care era de ajuns sà sufle un sträin,
pentru ca un pulernic incendiu sà se producä.
Dar pe langa aceasta Francesii au incercat sà exploalen
alte nemultdmiri din Anglia, ca sd provoace o revolutie.
Armata engglesd nu era numai englesa, dar flota era en
glesd, i marinarii nu aveau aceiasi situatie cu ofiterii;

www.digibuc.ro
 Anglia contemporanä 85

cela ce s'a produs la bolsevici s'a Intamplat si In An-

glia: s'au rIsculat echipagiile i flota a Intrat pe Tamisa.
Astfel a fost i un moment când revile George al III-lea,
ducându-se la Parlament, era amenintat cu pistoalele
se striga: Nu ni trebuie regele Georger, asa curn se stri-
gase odinioarA: Nu ni trebuie Papa!".
De ce, totusi, Anglia a resistat?
CAnd o tall are de apdrat o muncd cinstitd, nimic n'o
poate dobord. Aceasta este o invdtdturd pentru toate te-
rile din lume. Niciodatd. o societate nu resistd la ispita,
revolutiei fiindcd revolutia Ii este desagreabild, ci nu-
mai cAnd are putintà de a-si asigura rodul unei munci
drepte. CAnd se ridicd drapelul revolutiei, care amenintd
acest rod, societatea se aruncd Intreagd pentru a-1 apdra.
Ace lasi lucru s'a InlImplat, de altfel, supt ochii nostri,
cAnd Anglia pentru acelasi motiv a resistat incercdrii bol-
sevicilor de a provoca si la dansa revolutia.
Napoleon, fiul i urmasul Revolutiei, n'a fost ddrdmat
de Anglia, ci ros de dAnsa, dupd expresia mare.5alu1ui
Joffre In ce priveste pe Germani in ultimul razboiu.
Incheind o pace cu dAnsul la 1802, ea a stricat-o dupd
cAteva luni de zile. Necontenit Anglia a fost in dosul
tuturor coalitiilor, intrebuintand toate armatele, pana la
Rusii lui Suvorov cari au mers i In muntii Elvetiei
s'au bdgat prin canalurile Olandei: nu s'a lasat pand ce
nu l-a dat jos. De acolo a si iesit acel principiu, care a
fost, mai ieri, manglietor pontru multe suflete, dupà
care causa in fruntea cdreia se gdseste Anglia este causa
cea sigura, fiindcd Anglia nu se lasd invinsd niciodatd.
Dar pentru Anglia a rdsarit in urma razboaielor contra
Revolutiei francese si a lui Napoleon un mare folos. In
rdzboaiele acestea atentia Angliei s'a indreptat i asupra
vecinilor de po Continent, cari erau dusmani de ddrdmat
liecare la ceasul lui. Dar atentia era indreptatà si la alt-
ceva, la lucrurile de pe Mare, din colonii. Anglia vd.zuse
1ned din secolul al XVIII-lea ed aceste colonii prin ele
însei represintd un element luptd.tor, care se cere numai

www.digibuc.ro
86 N. lorgd

Incurajat si care, adese ori, mi se lasà descurajat, chiar

and de la Londra se zice: Destul".
Astfel in aceastd. epoc energia Angliei se fixeazii aia-
rea. Viata politicd, triviald, nu atrAgea. Luptele din Par-
lament pot sd presinte anumite succese oratorice, dar un
om intreg trebuie sl mai aibd ceva alAturi. Si., atunci, cine
nu se putea plasa In lupta parlamentard, cdutat alte
Un erou engles sä se suie pe butoiul cu alcool ca sd
tina discursuri electorale, spundnd lucruri pe care sin-
gar nu le crede?! $i dupà aceia sd se supund votului ono-
rabilei majoritdti din Parlament?! Aceasta putea sd-i a-
jungd? 5i, atunci, eroii cei marl nu sant acolo, In Parla-
ment. Minitrii, cari inlocuiesc pe rege, sant ordonatorii
vietii englese, dar nu sant eroii eel marl englesi. Acestia
se and In afard. Cum a existat in evul mediu, In epoca mo-
dernd i In cea contemporand chiar, o Frantd In awl
de Franta, care aceia a fost adese ori lucrul de cdpetenie:
Franta de la Tripoli, de la Cipru, iar, In secolul al XVIII-
lea, Franta de pretulindeni, mai importantd decal. Franta
de acasd, tot asa Anglia nu e.ste acasd la, dansa. Anglia c,ea
adevaratd acum este aiurea: este in Indii, este in America-
de-Nord.
La Inceputul secolului al XVIII-lea exista Incà Im-
q.
periul Marelui Mongol, existau colonii franoese mult mai
importante decat cele englese, i existau i cateva colonii
portughese. Dar Anglia oficialà nu s'a gandit niciodatd
sd. ridice In India o mare cetAtuie a energiei englese.
Aceasta se face Mà stiinta celor de la Londra. Era o com-
panic de comert, cdreia i s'au atribuit candva titlurile da-
toriei publice. Puteai, ori sd. primesti rentA de la Stata
ori sA renunti la renta de la Stat i sd. primesti In schimb
o hartie a Companiei Indiilor. In felul acesta interesul An-
gliei s'a concentrat tot mai mult asupra Companiei Indi-
ilor, asupra rosturilor indiene, In genere. $i atunci s'a
ivit o personalitate exceptionald, care a isprdvit printeo
sinucidere: personalitatea, foarte aspru judecatd In timpul
dar glorificatd. dupd. moarte, a lui lord Clive, care,

www.digibuc.ro
 Anglia contemporanA 87

dinteun simplu contabil al Companiei Indiilor, ajuns

cornandant de armatd, a Mint mii de Indieni cu 300 de
oarneni, pe cari-i culesese pldtise el. Asa cd. Anglia
s'a gdsit de-odatà in fata unei splendide mofteniri a ener-
giei particulate.
Tot asa In ce pi iveste rdzboiul din secolul al XVIII-lea In
America de Nord., s'a dovedit cà acei fermieri cari pleca-
sera la deosebite epoce i cari ajunseserd sà formeze un
singur corp, fiindc d. un singur suflet îi anima: sufletul
de luptä pentru Interneierea unei vieti noi In continentul
acela depdrtat, s'a dovedit cd ei purtau pe umerii lor
responsabilitatea coloniflor. i, aid, guvernul engles a
f dcut mari greseli. Coloniile englese din America-de-Nord
se rdzimau pe un principiu care a presidat la insAsi
fundatiunea lor: cà nimeni n'are datoria de a pini un
imposit, and n'a lost votat prin represintantii sài legali.
Aici erau oameni cari plecaserd In limpul lui Carol I-iu,
fiindcà nu voiserd sä voteze subsidiul ilegal pentru flota.
Se putea astepta la altceva dupd trecere de un secol
mai bine de la urmasii acestor oarneni decat la resistentd,
atunci cand anumite taxe, votate de Parlamentul din Lon-
dra, au cdtat sà fie aplicate i in America de Nord? Ei
n'au pus chestia pe altd basä; n'au spus cd n'au bani ca
sà pläteascd, cà impositele sAnt prea mari. N'au spus cd
au ceva 1mpotriva rninistrilor de la Londra. Toate aceslea
li erau indiferente. N'au ardtat niciun inceput mdcar de
neloialitate fatà de regele George. Din potriN A, ei se bd.-
teau i strigau: Trdiascd regele George!". Dar addugiau:
cum o sd plätim noi taxe care n'au fost votate de represin-
tantii nostri 1a Londra i nid mdcar nu ni s'a oferit la in.
ceput sà trimetem represintanti cari sà voteze asupra ta-
xelor? Era, de altfel, o intrebare, dacà i asa ar fi plä-
tit, cdci ceia ce se fAcea acolo, nu-i interesa pe dânsli.
atunci, s'a ajuns la revolutie, i revolutia aceasta
a adus interventia Angliei.
Resistenta a fost o resistentä improvisatd. Era mai
mult starea de spirit de incordare la revolta i lipsa de

www.digibuc.ro
88 N. lorga

incredere la trupele trimise Impotriva bor. Ce energie pu-

teau à aiba impede germane, strAmutate acolo, care trebuiau
sä lupte cu admirabilii fermieri cari nu aveau decât sg se
aseze la anumite trecAtori ca s pule In cea mai mare
I lcufeAtura pe bietii plAtili aceslia veniti de pe Conti-
nent ca sà serveascA un steag strAin?
Dar, allturi de aceia cari au rgmas In Republica State-
lor-Unite, foarte multi Englesi s'au dus In Canada. A
lost In Canada o concentrare de, 1oialiti englesi. Ca-
nada era In cea mai mare parte, francesk si a trebuit
prin anii 1760 o luptg strasnicA pentru ca elementul en-
bICS se mentina 5i sA covdrseasca. $i astgzi sant
Francesi acolo, i n unele regiuni ei biruie pe Englesi
li lean locul.
$i, atunci, exemplul Indiilor, exemplul Statelor-Unite
ale Americei de Nord, Inainte de desfacerea provinciilor
de metropolk exemplul acesta a fost imitat pretutindeni.
Si s'a Intemeiat In felul acesta ceia ce numia unul din
cei mai distinsi istorici englesi din secolul al XIX-lea,
Fronde, Oceana", din care o largä parte este englesgl,
energia este englesk de si nu este pgmânt engles.
In aceastA ImparAtie a marilor s'au creat colonii In-
tinse pretutindeni, pentru care trebuie toatA dibAcia po-
litica a oamenilor cari conduc Anglia ea sà le pAstreze
In auume legAturi cu Ora-mama. Càci, dacA Anglia ar
fi repetat gre5ea1a fAcutg cu America-de-Nord, de multA
vreme legglurile acestea ar fi fast rupte. Dar, tocmai
fiindcä s'a tinut sama de toate Imprejurgrile locale, 0
Ong. i Boerilor înviui li s'a acordat putinta de a se uni
cu fratii lor din Colonia Capului, acordându-li-se un Par-
lament, In care limba i traditia olandesà sânt foarte
larg respectate, s'a ajuns ca aceastg. Oceana" sà fie legatg,
nu numai politiceste, dar i sufleteste de Anglia. Dovada
s'a f gent In timpul marelui rAzboiu, când s'au adus oa-
meni din Australia, Anzacii", ca sà lupte la Galipoli, gala
sä moarg pe pgmântul acela stâncos, care nu putea sg. li
dea macar un mormânt. Au luptat acolo i cei din Canada,

www.digibuc.ro
 Anglia contemporaná 89

ardiând ed mai puternicà decat mice prescriptie consti-

lutionalä este legätura aceia intinid a sfingelui, care nu
numai cd este o realitate, dar este marea realitate, pe
care numai miopii n'o vdd 51 n'o bite leg si care poate fi
Intrebuintat mai mult deck toate mijloacele tehnioe si
administrative.

De aici Insu, MI Indoiald, a resultat un desavantagiu,

care se simte In viata englesd. Vechea patrie a fost de
sigur sldbitä prin aceste plecdri ale elementelor active In
toate pärtile. Anglia nu mai formeazd. vechea Anglie, punc-
tul de continua concentrare a energiilor englese. Anglia
este acum maica bdtrand, care a rdmas du asezmintele ei
vechi, de care nu se poate desf ace, pe când formele oele
mai Inalte ale initiativei omenesti se Intalnesc aiurea.
Cred a niairi mai mult deck In Australia nu s'a lucrat
pentru resolvirea acelor chestiuni economice si sociale
care formeazd chinul tuturor guvernelor europene. In
tam cea noud, rasa englesd a realisat cele mai mari mi-
nuni ale ei.
Dar avem In acelasi timp initiative si In Rae
domenii. Se creiazd In momentul de fatd acolo o viatä
stiintificd si o viatd artistied si literard, care sânt la five-
lul realisdrilor din alte domenii. Asa cd rasa englesä de
astdzi este Imp drtitä de fapt In cloud.: Anglia, care, din
traditia veche, din inspiratii care vin din solul secular,
sustine o literaturd care pAnä astdzi nu s'a obosit niciodatd,
care, venind din vremea lui Milton, asa de religioasä, a
trecut putin prin undele parfumate ale literaturii francese
din secolul al XVIII-lea pentru ea sd. se ref acd din nou
prin acea formä a lakistilor", cu uimitoarea preocupatie
de farmocul naturii. Ea a ajuns la energia, asdmändtoare
cu a vechilor Anglo-Saxoni, cu a vechilor pirati danesi, a
lui Byron ducându-se sä moard la Missolonglii ; a dat apoi
oea mai onestä si bogatä represintare a vietii contemporane
In romanele englese, la Dickens si Thackeray; a atins e-
roismul" lui Carlyle si apoi a realisat tot cel poate fi mai

www.digibuc.ro
90 N. lorga

delicat In poesia lirica, prin Tennyson si Swinburne i ur-

masii lor din secolul nostru. Iar, pe de and parte, se ga-
gäsesc fortelc active In domeniul realitatii contemporane,
risipite In lumea Intreaga. Si, de oare ce acestea nu sant
situatii care sä se schimbe, de oare ce energia Angliei nu
va seca niciodata acas i elementele energiei acesteia
au construit In afara. de Anglia lucruri asa de mari, pe
care nimeni nu le va putea darama, de aceia, dupa toi
ce a dat Anglia si rasa englesä omenlrii, noi asteptam
unul din lucrurile cele mai mari catre care ravneste civi-
lisatia.
Asteptam ca din aceasta rasa., care a realisat o sintesa. a
marilor realitati practice din colonii si a vechii inspiratii
nationale, Imbracata. In forma de poesie si de arta, sa
iasa. o Indrumare nouä.
and aceasta se va face, va fi, in alt dorneniu de
cat al zadärniciilor constitutionale, care nu se pot tr Ins
porta, §i a vorbariilor parlamentare, care obosesc o natie,
un mare exemplu pentru omenire.

www.digibuc.ro
 u.
RELATII ANGLO-ROMANE
IN PERIOADA RAZBOIULUI
DIN 1877-1878
DE

Generalul RADU ROSETTI

www.digibuc.ro
 RELATII ANGLO-ROMANE
In perioada rbzboiului din 1877-1.878.
de Generalul RADU ROSETTI.

Mai ales cand e vorba de o tail cu o traditie politica

ark de conservaloare si cu o linie de conduita atilt de
constanta cum e Anglia, presentul trebuie- cautat In lre-
cut. Si de aceia nu trebuie a se na-anifesta mirare cand se
va al-Ma ea relatiile anglo-romane, In timpul crisel o-
rientale si a razboiului din al optulea depeniu al yea-
cului trecut, au fost la fel cum fusescra In trecut, adeca
putine si indiferente. $i nu puteau fi altfel, cad anumite
directive generale conduceau atuneicum conduseserá si
mai Inainte actiunea politica a Angliei.
Aoeste directive generale erau:
Impiedecarea cu ()rice pret a razbirii Rusiei In Medi-
terana, si ca urmare sustinerea cu orisice pret si con-
solidarea, daca era cu putinta, a Imperiului turcesc, so-
cotit ahmci ea singura putere In stare de a Impiedeca ocu-
parea Stramtorilar de eatre Rusi si interesafa a opune re-
sistenta necesara.
Sustinerea intereselor comunitatilor comerciale britanice,
In orisice parte a lumii.
Cum s'a aratat In alt loc, cu ocasia ciclului de confe-
rinte asupra razboiului din 1877-78, de la urcarea pe
trou a Dornnitorului Carol, Romania a urmarit, cu toga
aparenta neconsecventa a politicei sale, doua scopuri con-
stante: consolidarea sa interna si obtinerea neatarnarii
sale.

www.digibuc.ro
94 Generalul Radu Rosetti

In situatia generald europeand de atunci i in starea de

sldbiciune a terii era cu neputintd a se ajunge, si la una
si la alta, fArd a avea eel putin concursul buneivointi a
Marilor puteri europene.
De aceastd närmintd Anglia avea cunostint d. incl din
anului 1871, se ardta, la Londra, ingrijorare cd RomAnia
vrea sd-si proclame neatarnarea. Sj;re a marca lamurit ati-
tudinea guvernului engles, care nu admitea o desmembrare
a Turciei, Lord Granville spline agentului roman Strat cä
nu-1 poate primi oficial, ci numai grin mijlocirea ambasa-
dorului turc, ceia ce face pe Strat a nu mai presinta scri-
sorile sale de acreditare.
Aceastd Ingrijorare a guvernului britanic se mAreste cu
cat anii trec i cu cat, crisa balcanicd devenind mai pu-
ternicd, se accentuiaza tendintele de desmembrare a Im-
periului turcesc. Asa la 24 Februar 1876, cand Domnitorul
prirnesle pe Consulul General engles Vivian, care se In-
torcea din concediu, acesta comunicA Printului Carol cd
In Anglia e temere cum cd RomAnia vrea sd se libereze
de suzeranitatea Turciei i cd guvernul britanic sfdtuieste,
eu toatd staruinta, Romania sd. se fereawd de asemenea rds-
turnAri.
$i e de notat cd acest sf at a fost dat prin mijlocirea lui
Vivian, care cunoaste bine imprejurdrile de aici, ni pri
cepea nevoile i ne iubia si a cdrui rechemare, trei luni In
urmd, era sd producd, dupd cum o ardtd. 'Regele Carol in
memoriile sale 1-iu Maiu 1876), o pArere de ruiu generald la
Bucuresti.
Dar atitudinea Angliei fata de ndzuintile noastre re-
iese si mai clar din raportul ambasadorului engles asupra
intrevederii avute cu Tarul la Ialta, in toamna anului 1876.
In acest raport Lord Loftus zice: am vorbit atunci de
zvonurile dupd care Serbia si Romania s'ar gandi a der
veni regate independente. 0 asemenea mdsurd, spuseiu,
ar fi primul pas spre disolvarea Imperiului turcesc din
Europa.. A admite azi pretentiile Serbiei si a Romaniei ar
fi a crea tot atatea mii Polonii, care ar termina prin a

www.digibuc.ro
 Re latii anglo-române n perioada rbboitilui din 1877-1878 95

deveni republiei i ar ameninta dui:a aceia pacea i sigu-

ranta Statelor lirnitrofe." Este de remarcat aici sperietoa-
rea cu crearea de noi Polonii i republici, de care s'a
servit Loftus, fatä de Tar, care nu putea evident sa uite
revolutiunea polond din 1862.
In preziva razboiului guvernul engles consimti, totusi,
sä salisf acg. o cerere a noastra, care avea importantd mare
pe acea vreme i anurne: recunoaste terii titlul de Roma-
nia In loc de Principatele Unite. i Domnitorul Carol no-
teayä cu salisfactie, In jurnalul sdu, la 17 Septembre 1376,
cd la prirnirea noului Consul General engles locotenen-
tul-colonel Mansfield , acesta s'a servit de titlul Roma-
nia". Ulterior, prhitr'o serisoare din 23 Novembre, lordul
Derby declara lui I. Ghica, trimis in misiune la Londra,
ea guvernul engles nu se opune a da numele de Roma-
nia, terii, i recunoaste, cu aceiasi ocasie implicit
drei tul nostru de a face tratate.
Evenimentele precipitandu-se i izbucnirea conflictului
armat ruso-turc devenind iminentd, guvernul roman a
cautat sh Impiedece fdptuirea rdzboiului pe teritoriul sat/
national. In acest scop s'a adresat Mari lor Puteri, cerând
a ni garanta neutralitatea. 0 scrisoare a lui Ignatiev dire
Suvalov, publicat d. de el/rand in Slavonic Review, ni a-
raid ch Rusia s'a opus fatis ddrii unei asemeni garantii.
Aceastd solutie convenia Angliei, care chiar o doria, pre-
curn a declarat-o ambasadorul engles din Paris trimisului
roman din aceiasi capitald.. Si era firesc ca Anglia sä do-
reasch aceastd neutralitate a Romaniei, de oare ce prin
aceasta Rusia n'ar mai fi avut pe unde sa atace Turcia
eu -opeand.. Din causa atitudinii Rusiei nu s'a putut obtinea,
Insd, unanirnitatea necesard a tuturor Puterilor, fall de
care imanimitate garantia de neutralitate nu valora nirnic.
Anglia nu a voit sa garanteze singurd neutralitatea noas-
tra, zicând ca, chiar dach s'ar da aceastä garantie de ca-
tre oelelalte Puteri, nu s'ar putea opri Rush sa ieie singura
cale (prin Romania) pe care pot ajunge la Du/fare.
Garantia de neutralitate ar fi fost in adevar de puling.

www.digibuc.ro
96 Generalul Radu Rosetti

valoare dad. Puterile, care ar fi dat-o, nu ar fi fost gata

A. o sustina cu armele, contra oricarui adversar, cum a
fost casul neutralitätii Belgiei In 1914. Dar, dupa cum SIII
stie, Anglia nu a fäcut razboiu nid pentru a sustinea Tur-
cia, a aril integritate am vazut ca era considerata de
dansa ea o necesitate politica: nu era de asteptat deci ca
ea sa se Incurce Inteo declaratie care ar fi putut sa. o duca
la razboiu, pentru un interes oe nu era primordial.
Cu ocasia acestor negocieri Lord Salisbury, delegatul
engles In conferinta de la Constantineol, ni-a dat lnsa si
un sfat bun: A ni Intari (puterea armata , cad Eu-
ropa se va interesa de causa Romanilor In raport cu e-
forturile lor".
In vara anului 1876 izbucnise Insä rdzboiul sarbo-
turc si Romania se declarase neutra. Multe greutäti au
iesit pentru tall din causa acestei neutralitati, mai cu
sama pentru ca Rush au trimis, pe la noi, multi volun-
tari si armament intru ajutorul Sarbilor. In resolvarea a-
cestor greutati atat locotenentul-colonel Mansfield, perso-
nal, cat si guvernul engles ni-au fost de un real ajutor
prin aceia ca Mansfield, Intelegand si apreciind simpa-
tic situatia In care ne &jam, a dat bune sfaturi gu
vernului nostru si a informat exact guvernul britanic, iar
acesta, la randul sau, a cantat pe de o parte sa calme7e pe
Turei, iar, pe de alta, a Malt remonstrante Rusilor, a-
supra impasului In care ne puneau.
Am Intrat apoi si noi In razboiu. Prin aoeasta deveniam,
Insä, aliatii Rusiei, oda ce nu putea conveni Angliei,
pentru a lisuram mult atacul moscovit contra Turciei.
Fiind neutra, ea nu ni-a manifestat nemultamirea sa,
In chip oficial, dar aceastä nemultarnire s'a inanifestat
prin presa englesä, care ne arata ca pe niste rdsvratitori
contra suveranului nostru legitim Sultanul, repeta
barfelile, curente In Europa, despre putina noastra va-
loare militara si ataca falls pe Domnitor, socotit ca un
aventurier neastampärat, si ca acel care a vrut mai mult ca
Romania sg. Wire in razboiu.

www.digibuc.ro
 Angio-Románe n perioada räzbolului din 1877-1878 §7

Faptele au Inceput Insd, Incetul cu incetul, a face ca

acei cari erau martori ai actiunii armatei romane
schimbe pärerile i Intalnim, in corespondentele de rilz-
boiu englese, Incä de la primele schirnbäri de foc, a-
precieri cu totul deosebite.
Asa, vorbind despre trupele noastre In perioada aco-
peririi pe Daddre a InaintArii ruse,sti, fairnosul cores-
pondent de rdzboiu Forbes se referd la renumele ce ni
se fdcuse cd nu eram tocmai dornici de luptd. i zice:
Tot ce pot spune e cdi am vazut piind aeum de cloud ori tru-
pele románesti in actiune i cà nu am constatat la ere
nicio manifestatie de emotiunea care nu este cu totul
nefireascd unor soldati tineri §i. lipsiti de experientd". CA-
teva 711e mai tarziu, Forbes scrie ziarului sau, din Ca-
lafat, cd.: a fost impresionat de conduita, In timpul
bombardamentului, a tunarilor romani, cari n'au stat la
indoiald o clipà In timpul grelei incercari la care au lost
supusi". Iar in ziarul The Times 31 Maiu 1877 se zice:
Trupele romänesti care au fost supt foc in lungul Du-
närei sânt läudate pentru sangele lor rece atat de ofiterii
lor, cat si de strainii cari au avut ocasia de a fi martori
a purtdrii lor". Acelai ziar aratd., la 23 Maiu 1877, marele
serviciu pe care 1-au f dent Romanii Rusilor, prin aco-
perirea Inaintärii acestora din urrnd.
Concomitent cu aceste aprecieri elogioase, un Engles,
Herbert, care servia ca locotenent in armata tared la
Vidin, noteazd importanta istoricà a primelor /ovituri
de tun trase de Romani asupra cetdtii turcesti, In care
se afla.
Dupd trecerea Dundrii un maior de geniu engles, venit
sd vadd rdzboiul, este plin de admiratie pentru podul
fdeut de Romani peste Dundre, despre care zice cd este
o splendidd sfortare de inginerie de razboiu, iar corespon-
dentul lui Daily News scrie, vorbind de trupele roma-
nesti ce sosiau atunci In fata Plevnei, cd: Se presinta
bine, au moralul ridicat i skit bine antrenate prin lungul
timp petrecut in bivuacuri i prin marsuri", i adaugd.
7

www.digibuc.ro
 89 Generalul Radu Rosetti

ed. lor (Romanilor), li s'a Incredintat sectorul eel mai

greu si mai puternic intärit,de i sant inferiori numericeste
Rusi lor. Tot acest corespondent aratà c artileria roma-
neasc d. s'a asezat In camp deschis, In imediata apropiere
a Turcilor, mentinandu-si positia, cu tot focul .ndpras-
nic al acestora din urind.
Corespondentele ulterioare aratd. actiunea din ziva de 27
August, In fata GriviIei, dau o descriere destul de ama-
nuntita a formatiilor coloanelor de atac romdnesti si a ac
tiunii acestora, In sangeroasele atacuri de la 30 August,
precum dau o descriere amAnuntild a interiorului redulei
Grivita No. 1, cánd, In ziva de 31 August, corespondentul
engles a avut pläcuta surprindere" de a vedea falfaind
steagul romdnesc pe acea temutd pAnä atunci recluta
Grivita"; i acest corespondent, ca i ceilalti, atribuie sin-
gurul punct luminos, Inteo scend tristd, luarea redutei
Grivita", cum zice corespondentul Graphic-ului, la 6 Oc-
tombre 1877, armatei romane., care, s'a rdsbunat astfel de
despretul ce i s'a ardlat pand acum". La randul sdu
The Times zice, la 15 Septembre 1877, cd: Romanii
sant mult ldudati pentru linistea lor supt foc" i, la
17 Septembre 1877, cd. au desmintit efectiv expresiile
despretuitoare i insult* ce li s'au aruncat de crilicii
strdini". Chiar The Daily Telegraph, care a continual
a ni fi ostil In corespondentele i artieolele sale, si care
se fIcea, de obieeiu, ecoul barfelilor care circulau in a-
numite cercuri din Bucuresti, recunoaste, la 17 Septem-
bre 1877, cd tinerii soldati români se luptd In chip
admirabil" si adaugd, la 3 Octombre 1877, cd. chiar Rusii
vorbesc de artileria romand in termeni extraordinar de
läuddrosi. Aceleasi constatdri elogioase le face Herbert,
care lupta acum pe dealul Ianic-Bair, la Plevna.
Numeroase ilustratii ale ziarelor The Illustrated Lon-
don News §i The Graphic aratä actilmile trupelor noas-
tre, precum i viata In transeele din fata Plevnei, In
lunga i greaua veghe care a urmat pAnd la aderea
cetatii; In care timp corespondentii aratà cum ai no§-

www.digibuc.ro
 Relatii Anglo-Romane In perloada razbolului din 1877-1878 99

tri au Incercat cu mult curaj", cu tenacitate", i grin

alacuri furioase, a cuceri reduta Grivita No. 2, ca nu
s'au descurajat, cit au aratat un spirit rdzboinic i o
vesela infruntare a greutatilor, admirabile, i cä îi con-
tinua apropierea de reduta No. 2 cu o perseverenta
un curaj demn de toatà fauda... cu toata ploaia con-
tinua i frigul..., al-Mud o hotarare i o vitejie care
provoaCa admiratia mea".
Nu mai putin elogios se pronunta. doi Englesi cari au
luptat In rândurile turcesti i cari fac urmätoarele apre-
cieri: Herbert, despre care am amintit mai sus,vorbind de
so:datii turci, zice ca. ei nu au avântul infanteriei ro-
mane, care este chiar superior celui al Rusilor", iar ge-
neralul Sir V Baker-Pasa spune: nu poate Ti. Indoialä
pentru orice istoric militar impartial ca., dacd nu veniau
fortele romänesti In ajutor, toatä armata rusä, care lupta
la Nord de Balcani, ar fi fost inevitabil aruncata In
Dunäre".
Vedem deci cd, dacä din punct de vedere politic En-
glesii au condamnat alaturarea noastra de Rusi, ei au
recunoscut Insa cinstit i valoarea soldatului roman i ro-
lul de sama jucat de armata romanä.
Englesii nu au rdmas Insä numai spectatori critici
ai luptelor, caci, dacil nu au luat parte la acestea alffel
decât prin voluntari cari au luptat In rândurile Turcilor
prin articolele corespondentilor lor de razboiu, ei au
luat, In schimb, o parte directa la micsorarea suferinti-
lor ranitilor i bolnavilor. Societatea britanicei pentru a-
jutorul bolnaailor qi rdni(ilor In reizboiu, cum se numia
atunci Crucea Rosie Britanica, a pus la dispositia noas-
Erl patru chirurgi: Mac Nalty, Conolly, Pattison si Ste-
phens, cari au sosit la Bucuresti, la 10 Octombre 1877,
Inzestrati 'din bielsug cu medicamente i ca instrumente,
si cari au adus mari servicii In spitalele noastre din
Turnul-Magurele si din Bucuresti.
In urma caderii Plevnei i pe milsura ce Rusii Ina-
inlaus cu pasi rapezi, spre Comtantinopol, dar mai ales

www.digibuc.ro
 100 Generalul Radu Rosettl

dupd pacea de la San-Stefano, relatiunile anglo-ruse s'au

stricat din nou, pentru cd Englesii, consecventi cu ei
insisi, nu puteau admite zdrobirea totald a Turciei.
In acelasi timp i relatiunile noastre cu Rusii deve-
nian din ce In ce mai putin bune, pentru cd atitudinea
Rusilor fata de noi se transformase din aceia a unui a-
liat in aceia a unui stäpân, care voia sl ne sileascd sa-i
ceddm o parte din teritoriul terii, a cdrii integrit ate
fusese garantatd, la intrarea In campanie, prin Ins Asi
semnätura Tarului.
S'a produs deci o situatie In care am fi pulut avea spri
jinul Angliei, cu atât mai mull, en cat aceasta china
atunci sà micsoreze cât mai mult foloasele pe care Ji
sia voia sà le tragà din izbânda sa. Si unii din agentii
guvernului engles vorbiau, In acele momente, fdtis, de
un razboiu anglo-rus i ldsau a intelege cd, in resistenta
noastra fata de Rusi, vom fi ajutati de Anglia. Insui
Lord Salisbury, ministrul Afacerilor Strdine, instruieste,
la 4 Maiu 1878, pe White, trimisul engles la Bucuresti,
sà faca tot ce poate pentru a incuraja atitudinea vite-
jeasca (de resistentd fatd. de Rusi a Romaniei anti
dine pe care biograful lui White o considerd eroicd. To-
tusi, la urmd urmelor, guvernul engles nu s'a opus rd
pirii Basarabiei, fiinda niciuna din oelelalte Puteri sr-m-
natare ale tratatului din Paris 1856 nu era dispusd
a o face si pentru cd singurd nu pufea sà impiedece a-
ceast:i rilpire fara un nou rdzboiu, pentru care trebuie
sd recunoastem cd nu avea motiv special.
Dupd. Incheierea Tratatului de la Berlin, noi greutati
s'au ivit In relatiile Rom âniei cu Mari le Puteri, din
causd cà acestea nu voiau a-i recunoaste neatârnare4
pAna ce rin ar fi indeplinit anumite cerinti ale imeia sau
alteia. Asa Rusia cerea grdbire retrocesiunii Basara-
biei, Bismarck cerea indemnisatii In chestia cdilor fe-
rate, toli cereau Indeplinirea prescriptinor tratatului re-
lative la Evrei. Englesii nu aveau nicio cerere particu-
larà i gäsiau chiar, precum o spune Elliot Inteo scri-

www.digibuc.ro
 Relatil Anglo-RonAne in perioada räzbolului din 1877-1878 101

soare dire White, cd cererile celorlalte Puteri erau ne-

potrivite. Socotind insd ed nu trebuian sd intindd prea
mult coarda relatiunilor cu Rusia, pe care Anglia o In-
frânsese de fapt, pe campul de luptd. diplomatic, iar
Pe de altA parte voind a rdsplati pe Bismarck pentru spri-
jinul ce i-a dat la conferintd, lucru pe care il spune însui
Salisbury lui White 4 Decembre 1879 , Anglia nu ne-a
sustinut fatis, cu toate cd era bine informatd de White,
care reusise a-si crea legAturi de prietenie la Bucu-
resti ni pricepea situatia i pdsurile.
i
Despre greselile fdcute atunci de Marile Puteri fatä
de Romania, biograful lui White ni spune: incercarile
de a face prin presiunea unor Puteri strdine, ca o arä
schimbe legile In contra vointei acelei teri, nu pot
avea succes".
Recunoasterea independentei s'a fAcut de Anglia prin
nota lui White din 20 Februar 1880, In urma cdreia
acesta a presintat, la 20 Mart 1880, scrisorile acredi-
tandu-1 ca primul ministru engles la Bucuresti.
Spuneam cd White ne-a priceput si a apreciat just
situatia noastrA. O dovedesc rapoartele sale. Dar de unde
reiese mai u samd aceastd pricepere a sa, e din faptul
ed a avut intuitia justd a rolului pe care urma sd-1 aiba
chestiunea Romanilor ardeleni", cum o amnia el, pen-
tru viitorul Romaniel. De aceia el studiazd aceasta ehes-
tiune i aratd guvernului sal', care era cu totul nedu-
merit in aceastA privintd, in ce constd. aceastd problemd
politicd, la a cdrii solutie Anglia avea sd ieie ulterior
ea parte.
Emanciparea Rornâniei de supt tutela turceascd nu
cuprindea insd numai o laturd politicA, ci i una econo-
micA. In adevAr, Romania fiind consideratd ca o parte
integrantd din Turcia, i se contesta dreptul de a avea
alt tarif vamal decat cel turcesc, de si In trecut, precum
o aratd. o cat de sumard analisd a documentelor, se bu-
curase de autonomia vamald. Aceasta nu ni convenia
din niciun punct de vedere i guvernul nostru a cAutat

www.digibuc.ro
102 Generalul Radu Rosetti

sd obtina dreptul de a stabili un tarif propriu si de a

incheia conventiuni varnale. Ineercdrile noastre au in-
tâmpinat insä, nu numai resistenta Turciei, dar i acea
a altor Puteri, printre care ale Angliei. Memoriile Re-
gelui Carol aratd, In Maiu 1875, cd Anglia unelteste con-
tra incheierii tratatelor do comert, iar, la 22 Iu lie 1875,
cd Anglia e supdratä pe noi cà am incheiat un asemenea
tratat, cu toatä impotrivirea Turciei.
Din momentul insd In care Austria si Rusia, ale ea-
ror interese comerciale i politice erau allele ca acelea
ale Puterilor din Occidentul Europei, au incheiat tratate
de comert cu noi, Camera le de comert din Bradford 27
'April 1876 , din Manchester (13 Maiu 1876 si din Dun-
dee (16 Maiu 1876 s'au adresat Foreign-Office-ului, a-
Aland cà negotul din raionul lor va fi prejudicial de
noul tarif român, recunoscut ca basd legald de trata-
tive de catre guvernele austro-ungar i rusesc.
Dupd negocieri, care au urmat toatá vara anului 1876,
guvernul engles dd, la 30 Novembre 1876, o declaratie
acceptând, rentru timp de noud luni, clausa natiunii cele
mai favorisate, urmând ca, ulterior, sa se negocieze o
conventie coinerciald.
Ceia ce silise Guvernul engles sa cedeze a fost nu nu-
mai faptul cd alte guverne cedaserd, dar i acela cd
negotul anglo-român, In acea vreme, se urca la cifre des-
tul de importante In adevär, exportul nostru in An-
glia mad ales cereale a trecut de la 27.000.000 lei
aur, in 1871, la 40.000.000 lei aur, In 1878, Anglia o-
cupând rangul al treilea printre cumpAratorii grânelor
noastre. Iar, In ceia ce priveste importul, Anglia ocupa
rangul al doilea, trimitându-ni articole de bumbac, ata
fierdrie i masini, a cdror valoare totald s'a urcat, In
aceiasi ani, la circa un sfert de miliard 1e aur. E lesne de
inteles interesul ce 1 purtau Carnerele de comer; engle-
zesti tarifului nostru vamal, comertul cu noi aducfind
Angliei circa lire 1.200.000 anual.
De aceia vedem ed, imediat dupa rdzboiu, guvernul

www.digibuc.ro
 Retail Anglo-Române In perioada räzboiulul din 1877-1878 103

engles dd, la 4 Maiu 1878, instructiuni lui White ca sä

accelereze negocierile tratatului de comert, al-At:and gu-
vernului roman a, natia englesa fiind o natie comer-
ciald, singurul drum pentru a-i castiga afectiunea era
printeun tarif vamal favorabil. Negocierile au tinut doi
ani i tratatul de comert a fost semnat la 5 April 1880
ratiTicat la 12 Iu lie din acelasi an, While fiind felicitat
de Lord Salisbury pentru incheierea lui.
Relatiunile economice nu au fost insà in totdeauna
pläcute, cdci am avut In acea perioadd conflicte cu cloud
firme englezesti care obtinuserd: una, Crawley, conce-
sionarea constructiei cäii ferate Ploesti-Predeal si alta a-
rendarea monopolului vinderii tutunurilor. Dupd nepla-
cute certe s'a ajuns la transactiuni i intr'un cas i in
In cu totul altä ordine de idei este a se semnala cd.
ideia Jockey-Clubului este datoritä interventiei consulu-
lui general engles Vivian.
In resumat, din examinarea Taptelor expuse, reiese cä
relatiunile anglo-romane, In epoca rdzboiului de acum
cinzeci de ani, au fost indiferente. Care sant causele a-
cestei indiferente?
Evident c.ä o causd este faptul ed am luat parte la
rdzboiu de partea adversarului luptatorului pe care o-
piniunea publicd britanicä socotia cd avea interesul a-1
sustinea i ed., la Incheierea pAcii, interesele noastre erau
prea mici fatd de interesele generale ale Marilor Pu-
teri.
Dar causa principald este färà indoiald faptul ca nici
noi nu am cunoscut destul de bine Anglia si cà nici An-
glia nu a cunoscut destul de bine Romania, tintele ur-
mate de politica romdneascä i menirea neamului romd-
new in aceastä parte a lumii, cdci, dacd. ar Ti cunoscut ca.-
tusi de putin desvoltarea noastrd istoricd, si-ar fi dat
saing cd alcdtuiam cea niai build piedecà pentru oprirea
mersului Rusilor spre Constantinopol i cà trebuia a
face totul spre a ne Intri, cdci interesul nostru este poate

www.digibuc.ro
104 Generalul Radu Rosettl

si mai mare decat acel al Angliei ca sä nu ajungii Cons-

tantinopolul in maim Rusilor. Tarigradul" in mina Ru-
silor e moartea noastrd economicd, iar pentru Anglia
constituie numai un pericol. Cam acelasi lucru se poate
spune si despre atitudinea fall. de Bulgaria. Aceasta era
creatiunea Rusiei, dar, odatà constituita, c)ra evident, cum
au dovedit-o faptele, cà nu putea sd nu se opuna unei
inaintäri rusesti spre Constantinopol.
In prima conferintd de anul trecut d. profesor Iorga
a arätat nevoia unei mai de aproape cunostinti dintre
Englesi si Romani si cred cà faptele pe care le-am
expus intarese si mai muli convingerea acestei nevoi.
Este adevärat c.1, In acesti cinzeci de ani, s'a fdcut un
progres mare, mai ales la noi si e, cred, un act de
fireascd gratitudine O. reevez, aid, rolul important
jucat, In aceastà privinta, de acel mare numar de mo-
deste, dar puternice misionare, care au fost si sanl: guver-
nantele, institutoarele miss-ele" englese. Cu ceia ce am
invatat de la ele, cu ceia ce se invatd In licee, de cand
limba englesa e obligatorie, avem o basä blind pentru
a porni un studiu mai serios, In ceia ce priveste cunoas-
terea de aproape a poporului engles, a literaturii si a
mentalitatii sale si spre a rdspandi, apoi, prin tradueeri,
aceste cunostinte in cercuri cat mai largi. Acest rol in-
cumbd societatii noastre, precum tot ei i-ar incumba
si acela mult mai greu de a trezi si o cunostintà
si o curiositate asdmanatoare, de lucrurile romänesti, in
Anglia.
Deie Domnul sà reuseascd in Indrumarea si a unuia
si a celuilalt!

www.digibuc.ro
VIATA FAMILIARA IN ANGLIA
DE

MICHAELA CATARGI

www.digibuc.ro
 Viata familiarä in Anglia
de Michaela Catargi.
Domnilor i Doamnelor,
Societalea In numele cAreia vorbesc astazi cearcA o a-
propiere sufleteascA i intelectualA intre noi i poporul
engles. Este firesc ca organisatorii acestor conferinte sA
caute sä InfAtiseze In fata d-trA un caracteristic aspect al
societAtii britanice: viata sa
MA yeti erta dacd introduc consideratii i puncte de
vedere personale In subiectul pe care am primit de la
Cornitetul SocietAtii anglo-române misiunea desvolt.
In definitiv conclusiile nu pot fi decât aceleasi pentru
toti tei cari cerceteazA de aproape viata unui popor: se
pot deosebi numai sistemele de cercetare. Nefiind so-
eiolog i neavAnd nicio specialA pregAtire pentru a cies-
lui complexul social si cerebral al unei so-
eietAti, sânt nevoitA sA-mi Intemeiez analisa mai mult pe
observatii empiric; luate dinteo serie de instantanee
asa cum s'au InfAtisat visiunii mele.
Avem doua mijloace ca sà eunoastem o tara: cercelând
manifestArile ideologiei sale, sau Impartasindu-i viata. Ori-
care din aceste mijloace, ni-ar sta la indemAnA, viata
familiala din Anglia ni se presintA cu un numAr res-
trâns de manifestAri. De o parte sAnt, In esentA, putine,
pe de alta controlul constant al educatiei asupra sensibi-
litAtii englese IrnpiedecA, pe masurA ce individul ajun-
ge la maturitate, exteriorisarea sentimentelor sale. Acest
fenomen dA resultate i bune i rele; bune pentru cA.

www.digibuc.ro
108 Michaela Catargi

sufletele astfel disciplinate se desvoltd uniform in inte-

resul cohesiunii unui neam rdväsit pe toatd intinde-
rea planetei; rele, pentru ca sensibililatea prea compri-
matd treptat e anihilatd.
Prooesul acestei pedagogii poate sd-1 facä fiecare dupa
cmn crede cd educatia trebuie sd exalte individualitatea
sau sd subordoneze pe individ colectivitatii. Diferentierea
esentiald dintre viata farniliald englesd si a noastrd pur-
ee& de la deosebirea sistemelor de educatie. Ale noastre
sânt In cautarea vesnicd a unui compromis prin care
sd se desvolte individualilatea MI-A a fi inciticate dreplu
rile colectivitkii. Anglia reuseste sd trdiascd Intr'un sur-
prinzkor paradox. Societatea ei e cea mai respectuoas't
a libertkii individuale. In acelasi limp esentiala preocu-
pare a rasei cuceritoare este crearea unei colectivitati dis-
ciplinate, crescutd uniform, cu ruaje bine angrenate, piese
construite anume si asezate fiecare la locul lor, cu ros-
tul lor. Individul e sacrificat In acest ansamblu cu atata
elegantd, cu ail!. confort, 'Meat operatia este escamotatd
fdrä durere. In schimb ,beneficiazd fiecare de totalul cu-
ceririlor pe sama acestei sacrificdri. Nicdieri ca In fe-
ricita insula feritd de cotropiri si scutitd de veacuri de
alte ciocniri deck de izbucnirile rivalitkilor locale nu
se resimt binefacerile unei discipline care adund co-
mori In folosul multimii. Niclieri nu e lux mai perfect,
nicaieri placerile nu sânt puse la Indemâna tuturora cu
mai multd afabilitate. Parcul engles, aceastä minune pro-
dusä de colaborarea discreta a naturii cu civilisatia, esle
bunul particular al feudalului sau al potentatului indus-
triei, dar e si pus In imprejurimile tuturor oraselor mari
la indemâna proletarului care se coboard Dumineca din
tramvaiu purtând pe umAr sacul cu instrumentele pen-
tru jocul de golf. Tamisa primeste pe apele ei lente In
timpul traditionalului weekend sfârsitul sAptämânii tot
tineretul londones. Putine detalii deosebesc la prima ve-
dere pe studentul oxfordian, fiul aristocratului, de conta-
bilul din City, sau de vânzdtorul din pravdlie. Aceleasi

www.digibuc.ro
 Viata familiarA In Angfia 109

flanele impecabileri Imbracd, acelasi fular li incinge braul,

aceleasi brate musculate imping spre Inghesuiala iezatu-
rilor luntrea platd. manatd cu o prajind si In care stau
intinse pe perne i Invartesc manerul gramofonului fete
suptiri, cu ochi albastri, Imbräcate In musellnuri albe
tricouri de coloarea curcubeului. Este poate cel mai ori-
ginal spectacol, din cate le dd uriasa metropola, aceasta
pulsatie spre toate punctele cardinale In timpul lungi-
lor oare de odihnd ale cetateanului engles. Se scurge viata
spre extremitati, spre libertate i aier. Sträzile aril pus-
Spre toate iesirile se aglomereazd o lume robusta cu
ochii limpezi i surasul calm. Prin gari i osele curge
populatia Imbrdcatd In colori vii, sfidand cerul posomorat
atmosfera Inc Arcata cu funi, celebrand aceiasi sarbdtoare
a colorii pe care o reggsirn In fantesia incantatoare a
grddinarului engles. Cum stiu de bine acesti magi fleg-
matici cu ochelari, din rodendroni, tulipe ori zambile sà
evoace frenesii orientate si sä le smulgd din poveslile lui
Omar Kayam pentru a le astern; de o potriva, la piCioarele
magnatului din City sau ale contopistului sau! Decat u-
nul le stapane5te, altul ImpArtaseste In comun, prin par-
curile publice, bucuria visualä.
Poate cd nicgieri ca in aceste Indeletniciri dominicale nu
ne izbeste deosebirea dintre conceptia conlinentalá i a-
ceia insulard a vie-pi de familie Rare ori vedem In Im-
prejurimile oraselor britanice spectacolul burghes din
banlieue" din Paris; femeia cu cosul la brat, cu copilul
de mând, bdrbatul, cu batista la gat, destupand sticle.
Din copilgrie Englesul traieste pe categorii, se gru-
peazd. Copilul e emancipat de vreme, trece, la o vârstä
foarte frageda, de supt autoritatea pdrinteased supt tu-
tela dascdlului, solid sprijinitg. pe Invatamintele Scriptu-
rii. Tineretul Ii are petrecerile ca i bdrbatii... S'ar pu-
tea compara melodele vietii sociale englese cu faimoasele
trusturi atat de cunoscute ale lui Hugo Stinnes, 1mA-tile
In trusturi verticale acolo unde obiectele sant manu-
f acturate, Incepand cu Intrebuintarea materiei prime si

www.digibuc.ro
110 Michaela Caiargi

mergand pänä la desfacerca In detaliu si orizontale,

acolo unde trusturile grupeazd numai industrii similare.
Ei bine, ne-am putea permite sd coboram aceastd corn-
paratie In viata societätilor. Englesul trdieste dupd sis-
temul orizontal, adecd este legat de o categorie intreagd
de interese si de gusturi cu indivizii din gemeratia lui.
Familia de pe continent si mai ales In tkrile zise la-
tine trdieste dupd sistemul vertical, adecd admite con-
glomeratul de interese care leagd inteun sir intreg de
complicatii, de sacrificii, de exigente, de renuntäri pe ul-
timul näscut cu bunicii farniliei. 0 serbätoare dc fa-
milie In terile apropiate noud este o rnanifestare In
care se amestccd toate värstele. In Anglia, afard de so-
lemne exceptii bine definite, varstele petrec pe cate-
gorii.
Sistemul suprimd o Intreagd gamd de sentimente sub-
tile, dar i de rivalitAti si de asuprini crancene i libe-
reazd pe multe victime ale dragostei familiale.
Critica îi are rostul: viata cdminului este de sigur
diminuatd. Rämane de vdzut dacd este sau nu in dauna
farnillei si a progresului normal al societAtii.
Tot mania grupdrii, instinctul de pale, de cireadd,
faimosul herd-instinct", a perfectionat, intr'un fcl necu-
noscut aiurea, viata de club.
Clubull Caracteristicd inventie anglo-saxond, poate cea
mai caracteristicd, poate cea mai originald, in tot ca-
sul una din cele mai respectate traditii ale cetdteanului
engles. Cluburi de sportsmeni, clubuni de literati, du-
buri de atleti, cluburi de autori, cluburi de actori, cluburi
de femei, cluburi de guvernante, cluburi de muncitori
si de ucenici, cluburi sportive de toate categoriile, f ie-
care trdieste o viatà proprie i foarte activd. Membrii lor
nu sant grupati din intamplare. Fiecare pdstreazd du-
bului sdu caracteristica proprie, introduce spiritul de
castd atat de scump Britanicului i fall de care nu
poate sd domine nicio situatie. Poate cd avem aici a
face cu una din cele mai pitoresti insusiri ale vietii en-

www.digibuc.ro
 Viata familiard hi Anglia 111

glese, absolut caracteristice si care nu-si gdwste nicdiri

echivalentul, fiind tot atât de Indepärtatä de simulacrul
frances al clubului de pikld, ca si de spiritul vereinu-
rilor" germane. Englesul, odatd co ldmurit persona-
litatea si a Incadrat-o In preocupdrile clubului sau, In-
telege sd fie acolo un orn liber, care, dacd vrea nu dd
bund-ziva cu nimeni manifestá spiritul de inder
pendenta cetindu-si jurnalul sau fumându-si tigara In
saloanele clubului cu paldria pe cap.
De fapt, de la nastero Englesul este cules, etichetat
prins In aceastd viata pe categorii. Din cOpildrie viata
din nursery are pentru micul cetätean al Marii Britanii
importanta unei dogme aplicald ritos. De acolo la scoala
primard pregAtitoare, cum s'ar spune , undo de obi-
ceiu este intern, apoi la colegiu sau liceu trdieste
numaf cu sernenii sdi, isolat de celelalte generatii, dar
asdrnänându-se lor perfect, fiind modelat de acelasi sis-
tern de educatie, aplicat predeoesorilor sdi.
Toatd clasa mijlocie a Angliei se adapteazd In aceastä
privintd, cu toatd diferenta situatiei materiale sis-
temului adoptat de clasele mai bogate. Aceastd clasä
mijlocie este representativd a rasei englese, pentru cd
In acest conglomerat, In perpetua prernenire, instalat in-
tre proletariat i clasa conducdtoare se dospeste aluatul
din care se plämddeste trupul vertebrat i voinic al Ma-
rei Britanii.
Unul dintre cei mai interosanti autori moderni, J. M.
Forster, care a Infdtisat supt forma unei anecdote a-
proape bufona In cartea lui devenita celebrd Un drum
In India",conflictul dintre Englesi, Mahomedani i Hin.-
dusi, a precisat in câteva cuvinte aceasta caracteristicd
a societatii englese, când a spus: Pentru a intelege
bine Rusia, trebuio sl ni Indreptdm privirile asupra
terdnimii sale, Iaponia o Intelogern prin samurai ; pen-
tru a lntelege Anglia trobuie s i cunoastem negustorimea".
Acelasi Forster a caracterisat pe Jolm Bull vdzut prin
prisma jurnalului humoristic favorit al midi burghesii

www.digibuc.ro
 112 Michaela eatargi

englese, vechea revista Punch", despre care spune: A-

colo In fiecare sAptdmand vedem cum cade un vandtor
de pe cal, cum un colonel trage prost la tintä, cum o
fetita se Incurcd In rugAciune; acolo In fiecare saptärnand
strdinii sant zeflemisiti, originalitatea este osandita; a-
acolo In fiecare sdptdmand clasele mijlocii englese, cu
surasul pe buzele lor rase, se edmird pe ele Insesi si
condamna fall judecatä tot restul ornenirii". Sarcasticul
Forster are dreptate cand constatd superba Incredere In
sine 'a acestor clase mijlocii, sirnbolul Intregii societAti
englese.
Acolo este pepiniera pruncilor sändlosi, rosi si grasi,
purtati In cdrucioare cauciucate de nurse In fuste de pi-
chet scrobile, cu voaluri albastre falfaind. Pentru acesti
cetAteni rosi si blonz.i,cand iese pe portile unui pare verde,
un agent de politie ros si blond, cu mustata rosie rdsucita,
opreste cuun baston alb tot sirul trepidant al vehicule-
lor cu povara lor de marfd, de preocupdri si de elegantil.
Gestul bastonului alb concretiseaza preocuparea Imperiu-
lui. Pentru ca viata trepidantd sil poatä continua, pentru
ca mina si contoarele sd poata fructifica, trebuie ca prun-
cul ros si blond sil fie pdzit, sd. fie Ingrijit de o intreaga
societate co-interesata In valorificarea lui. Poate cd a-
oeastä utilitara consideratie, chiar inconstientä, explicd im-
portal* copilului In societatea englesd, cu toate cd sen-
sibilitatea pdrintilor fatd de el este atftt de politicos In-
franatd.
Copilul este star:dn. Cdminurile chiar modeste sant pre-
vdzute cu o nursery sistematicd ; prdvAliile aseazd In-
tregi departamente pentru eleganta, confortul si pldoerea
micilor clienti. In uriasele bazare In care se desface de
toate (se spune chiar -cd odatd un Engles a pus ramäsag
cd si ar putea procura la unul din ele un elefant viu sau
un kilogram de purici, si cil si-ar fi castigat rämdsagul ,
In fiecare din aceste monumentale prdvälii existd un
mic garaj pentru cdrucioarele de copii, chiar un salon de
asteptare cu cdrti si jucarii si In plus cu o distinsä nursa

www.digibuc.ro
 Vlata iamiliara In Anglia. 113

cu ochelari ca sa pazeascä pe coi mici In timpul când

mamele târguiesc. Copilaria are in publicistica anglesä
un capitol special, o delicioasa literatura care, poate sä
incânte i pe parinti. Teatrole ei, distractiile ei. Nu este
o plajd care, pentru a-si atrage o cliontelä, sa nu
pe Pang un casinou pentru cei malls distractii de, tot
felul la indemâna celor mid.
Acest cult utilitar este atal do bine conditionat, 'Inca
initiativa cresterii copilului ramâno pe de-a intregul in
mânile nursei, dupa. cum mai târziu scoala, prin disci-
plina ei uniforma, aproape Inlocuieste autoritatea pä-
rinteascä. Un mare contingent do copii englesi este su-
pus rigorilor i pläcerilor internatului din mica copi-
lärie. coala englesä îi are, traditiile seculare: onesti-
tate, spirit cavaleresc, domnia bastonului. lste larg
o opulentá viatä proprie, incadreazd do la iesirea din
mursery pe cetatoni In disciplina rigida a sportului,
a artei de a da si de a primi lovituri ì, in masura In
care fiecare o accopta, a invätäturii. Baiatul sau fata îi au
de acurn bine definito preocupdrile i gusturile, distincte
de ale familiei; fac partel dinteo categorie scump a. ra-
sei, din categoria scolarilor, cu moravuri, datini, Inda-
toriri, literatura, distractii caracteristice alo tagmei.
Este firesc ca din când In când aiversole categorii sä
se intalneascd, sa celobreze intr'un monumental praz-
nic comun o solemna recunoastero a legaturilor de sange.
Astfel se explica truculeinta Craciunului engles, Craciu-
nul cu gasca i pudding-ul, Craciunul cu buchetul de
vase, cu panglici roii, plesnitoare i särutari. Christmas
presintat de Dickens in coloratura do epopee. Christmas
când Tiecare Engles, asezat pe toate lattudinile i lon-
gitudinile, comunica intru delectarea puddingului acru,
invaluit in flacari de coniac. Puddingul, traditie atilt de
sfânta, Inca nu indraznesie sá se atingä de, ea nimeni
incht, de abia pe patul mortii, la optzeci de, ani trecuti,
marele scriitor. Thomas Hardy marturisia unui piietein
melancolica sa bucurie de a ronunta din pricina bolii la
8

www.digibuc.ro
 Michaela Catargi

chinul absorbirii .puddingului de care n'a IndrIznit nici-

odatg. sg. se lepedo, de teamd... sg nu-si scandaliseze ser-
vitorii.
Odatd pe an, familia englesg. Isi face astfel inventariul
si-si manifestd solidaritatea grupandu-se in jurul sefu-
lui. Este stranie aceastà contrazioere, acest desacord a-
parent intre indiferenta membrilor familiei Intre ei si
Inchinarea misticd fatg. de sef. Intiun asetzgmânt social
sustinut de o aristocratie cu traditii si atributii precise
In Stat joad. un rol seful familiei, dar mai malt ca un
condudtor de clan decât ca un pater familias cu drep-
turi guverane asupra rudelor sale. Trebuie marcata a-
ceastd distinctle dintre conceptia firmei sociale repre-
sintatd de atre sef si aceia a autoritdtii paterne conce-
putà supt forma romang. Englesul, negustor din fire,
este pártisanul firmei, si de aceia aplid instinctiv sisternul
majoratului chiar acolo unde nu std Inscrisä aceastd
ierarhie In arhivele familiei. Prin faptul cd sistemul
succesiunii nu cuprinde prevederi legale care sg. Ingrd-
deascg vointa testatorului, de obiceiu, In familiile avute,
pdrintii adoptä sistemul impus nobilimii de canoanele
sale. Majoratul, acel drept al primului ngscut asupra
celei mai mari pdrti a averii familiale este atributia
câtorva familii din aristocratie. Sistemul feudal dginueste
de fapt in Intocmirea unor familii si nu e limitat la
Intrebuintarea unor cuvinte perimate. Când seful familiei
dispune de titluri, ele corespund unui bun temporal, unor
mosii si proprietäti care pe alocuri aoopAr importante In-
tinderi dintr'un Intreg comitat. Uncle distinct-ii ale orga-
nisdrii feudale rdman In fiintg.: titlurile purtate de sefi,
impgrtite de ei fiilor lor, (Weird de numele generic al fa-
miliei, pentru cd sant, In majoritatea casurilor, indica-
tia unui atribut de suveranitate pe lfingà functia de
proprietate.
Ceia ce, de pildg. In aristocratia francesd, este mai
mult o manifestare a snobismului sau o respectabild u-
santd mentinutd cand
, nu-si mai are ratiunea del a fi, co-

www.digibuc.ro
 VI* familiarA In Anglia 115

respunde In, Anglia cu o stare de fapt. Cadetul poartA

numele patronirnic al famiiliei, pe când fratii lui mai
mari gau verii lui, IndreptAtiti In 'ordinea primogenitu-
rii, poartd diversele titluri i se bucurA de diferitele a-
panagii concedate de veci familiilor bor. De sigur, conptia
majoratului este repulsivA spiritelor egalitare. Si tottri
poate cA nu existA tail din Europa uncle spiritul de li-
bertate §i. de desAvâr§it respect al individului sà fie atilt
de desvoltat ca In Anglia. Egalitatea îus in matorie de
cod social nu existA, oeia ce a putut sA provoaeo spirituala
exclamatie a unui eminent diplomat din regimul tarist
interpretAnd losinca republicoi francese. In Franta e-
xistk egalitate, dar nici libertato nici fraternitate, in Ru-
sia existA fraternitate fdrA libortale §i MIA egalitatel iar
in Anglia libertate fArA fraternitato i fltrà egalitate".
Inegalitatea dintre claseIe sociale are de alminteri cu totul
alt aspect decAt In alto teri, tocmai datoritA acestui de-
sAvAr§it respect §i al persoanoi §i al opiniilor. De a-
ceia §i constatAm O. nu se ivesc izbucniri du§manoase
ale claselor uvriere sau agricole impotriva statutului so-
cial al cliriguitorilor. RevendicArile sant numai d ordin
economic. LibertAtile politiceb eetAteanul engles nu nu-
mai cA §i. le-a câ§tigat de veacuri, dar i le-a insuOL de
mull. ant unelte usuale, i, atunci când unealta are ne-
vole de o perfectionare conformA cu evolutia vietii, tran-
sformarea se infAptuie§te fArA zbucium, fArA periculoase
frAmântAri, datoria tocmai traditiei de libertateb temelia
vietii tle Stat britanice.
Astfel s'a ivit In Ultimele douà denii crisa Camerei
Lorzilor, cu respectuoasa ingrAdire a acestei institutii in
formule care sA nu pericliteze armonioasa desvoltare a
democratiei englese. Schimbarea s'a fäcut fdrA violente,
dupà o luptA, bine inteles invier§unatA, dar in care n'a
fost introdus elementul de revoltA, provocat numai de con-
§tiinta unei nedreptAti sau a unei infrângeri nemeritate.
Si e loarte curios sIt observAm cum in rnomentul cam-
paniei electoraleb in timpul cAreia o parte intreagA din ce-

www.digibuc.ro
 16 Mkhaela Catargi

tAtenii Angliei votau pentru restrAngerea drepturilor lor-

zilor, aceastg. atitudine de ordin politic nu-si avea reper-
cusiunea asupra felului cum era privitA de masa popu-
latiei utilitatea ierarhiei britanice.
Aceastä tolerantA se datoreste faptului cA, cu toatA
comprimarea budgetark cu toatA crisa industriei, ma-
joritatea familiilor duc pe acolo o viatA care, pe lângg. eele
ce sAntem deprinsi s'o vedem In alte teri din Europa,
ni pare opulentg In orice cas confortabilg. Faimoasa
middle class", clasa mijlocie, batalioanele oompacte ale
stApanilor coloniilor, trdieste, In comparatie cu categuria
corespunzAtoare de cetäteni din alte locuri, o viatA de biel
sug. Este foarte greu acolo sä delimitezi unde se sffir-
seste mica burghesie muncitoreascA agrarà i unde in-
cepe proletariatul propriu-zis. Dar mica burghesie, In
ansamblul ei, oricare ar fi coloratia sa politicA, este foarte
conservatoare In ceia o priveste privilegiile sociale ale
familiei sale regale si ale aristocratiei sale, confundatA
In istorie cu Insusi trecutul acestel regalitAti Este un
spectacol curent manifestarea interesului unanim pro-
vocat de o cAsAtorie In familia regalA sau In. lumea mare.
Poate cA aceastä cohesiune, aceastA lipsA de antagonism
provine din faptul cA aristocratia englesA este singura
accesibilA din lume. Este deschisA tuturor. In comparti-
mentele el sever etichetate poate pAtrunde oricine, cu con-
ditia esentiall sà fi dovedit ci setrviciile sale au fast
utile rathmii de a fi a Englesului: ratiunii de Stat. Si,
odatA Intrat acola, cel care In alte locuri ar fi considerat
ca un parvenit, aici este privit absolut ca un egal, si ad-
mis de semenii lui. Nu vedem acolo ironia manifestatA
acum un veac si care se perpetuA IncA In judecata so-
cietgtii de astAzi In Pranta, fatA de noii Imboggiti ai
blasonului, de nobleta creatä de pe urma epopeii na-
poleoniene. Noblesse d'Empire" este un calificativ care
pe buzele habotnicilor din Boulevard St. Germain iea un
inteles pejorativ. 0 atare deosebire nu se face dincolo de
Canalul Mânecil. In compartimentele in care sdnt intro-

www.digibuc.ro
 Viata familiará in Anglia 117

dusi noii titrati ori de ce provenientä : militari Indus-

triasi, jurnalisti, fosti soldati, foaste calfe, fosti vânzglori
de 'Aare --,, ei sdnt considerati absolut ca egali... cu o
conditie: sà aibg maniere!
Manierele sânt esentiala preocupare a societatii britanice,
marele nivelator care ridic g. de pe toate treptele sociale,
päng la cea mai de sus, pe initiati. Are maniere", n'are
maniere"... afirmarea claseazà pe orn in categoria uncle
este demn sg. Intre 0 sä rgmang In acele categorii unde
se aplicg cu strictetä codul nescris al lucrurilor care se
fac si care nu se fac.
Un bun cunoscgtor al vietii societätii englese spunea
cä sânt doug lucruri care au se fac si pe care societatea
nu le poate ierta unui individ: sä Irnpuste o vulpe In tara
vânItorii ciltare, si sg.-0 aprinzä tigara pänä nu s'a ser-
vit brânza la masg.... Acelasi critic constata cd Intr'o
familie englesà niciun fiu In vârstg. de ali Indeplini in-
datoririle militare nu putea sä rämâng la c.Iminul säu
In timp de räzboiu, acesta fiind iar un lucru care nu
se face.
Exigentele manierismului se confundd cu acele ale
moralei. In fiecare amin eagles, la oara ceaiului se des-
fäsurg aceleasi rituri. Aceleasi largi felii de One sânt
servile cu straturi suptiri de unt, cu ceaiul aproape negru
turnat din ceainicul oblojit supt gluga lui de catifea.
In timpul räzboiului, bgiatul lordului ca si. bgiatul grdj-
darului se Impärtg0au de tainele marmeladei cu preocu-
parea A.-0 pgstreze bunele maniere, atâta de exageratä,
Inca fusese interpretatä de fratii lor de arme cu toatä
tendinta de generalisare a Franoesului.
De f apt manierele de la five o'clock erau aoeleasi ca si
cele de la asalt si pentru Intäll näscuti ai aristocratiei si.
pentru fiii plugarului sau ai minierului. St, dacà ma-
nierele soldatului eagles au fost pentru tovaräsii lui de
arme o surprisä, la ceasul lui, curajul sau a tiut sä se
impung celor mai curagio0.
Aceastä un1formisare, aceastä constrAngere a formelor,

www.digibuc.ro
118 Michaela Catargi

care inchide spiritul ca Inteun corset si modeleaza fiinta,

si a impus disciplina asupra intregil vieti a socieldtii.
Societatea o tolereazd, o admite..., poate o uraste.
Violente izbucniri destainuiesc pe alai pe colea tulbu-
rarea sufletelor comprirnate. Ca In totdeauna crainicul re-
voltei este artistul. Dupd temperarnentul lui, dupd fe-
lul cum 1-a modelat educatia, sau 1,a impilat societalea,
reactiunea adoptd forma unei protestári pasive sau se
irnbracl In zalele ofensivei. Literatura englesd din ulthnele
decerdi e zguduitd toat cte1 aceste zvâcniri. Scriitorii de
traditie pur englezeascd. au Indräznit sd ridice stindardul
rdsvrdtirii i sd denunte dintru inceput crunta severitate
a educatiei tinerilor Englesi, incepând de la oprimarea de
cdtre pdrintii i dascAli i mergand pAnd la devastarea
aruncaid In suflete de Invatärdintele posace ale Bise-
ricii protestante. Samuel Butler, Edmond Gosse anali-
seazA cu implacabilitatea vivisectiunii ravagille constrdn-
genii cdnd se transformd dintr'o clard i conslintila disci-
plind Inteo pasiune intunecoasd. Dupd ei, fiecare In felul
lui, doi scriitori cari pot fi asezati In fruntea literelor en-
glese au pus, si unul i altul, diagnosa. Thomas Hardy
a IndrAznit sd infrunte In public problema sexelor in
cadrul puritanismului moravurilor, John Galsworthy a-
linta cu dragostea medicului i compdtimirea duhovni-
cului sufletul feminin coplesit de Infrdnarea moralei cu-
rente a burghesiei protestante. Hardy batjocorit, ocArdt,
denuntat, a indeplinil sacrificiul suprem al oricdrui bun
Witanic: a Inchis In addncul sufletului sdu adevdrurile
esentiale. A renuntat a fi poate cel mai mare roman-
cier din timpul sdu si nu si-a mai antat dealt in strofe
lirice patima i mila. Galsworthy rdrndne un analist
pared se teme sd aducd cu o criticd prea acerbd vre o
stirbire edificiului mdret pe care nu culeaza s I cla-
tine.
Trebuia ca denuntatorii sd fie de Oa rasa, impamiin-
tenitii pe solul engles. Trebuia ca sa devii sarcastic,
cu gustul neantului, sufletul Irlandetsului corosiv, care s4

www.digibuc.ro
 Viata famillará In Anglia 119

Improa§te cu râsul lor ipocrisia Albionului, s'o spele de,

fardurile sale, s'o desbracei de atributiile consfintite, s'o
descopere In toatà goliciunea ei. Oscar Wilde si Ber-
nard Shaw au fost acesti mari destructori.
Primul a plätit cu Infrângerea spiritului sari, mai mull
gluma deck desfraul. Celalt, prudent si feroce, pandeste
loveste, dar stie la timp execute retragerile de a-
crobat preeaut. Burghesia englesä nu putea sa ierte lui
Oscar Wilde izbucnirile spiritului sau critic si lipsa de
resistenta In fata aspectului comic al bunei cuviinte.
Conceptia lui Wilde asupra datoriei lovia cu cruzime pe
adeptli idealului victorian, când li spunea : Prima dato-
rie In viata este de a fi pe cat posibil ridicol. A douai
n'a descoierit-o Inca nimeni". Iar, când un jurnalist, des-
chizand o anchetg., cerea scriitorilor lista color o sutä de
carti preferate, Wilde rgspundea: Nu pot sä gäsesc o
sutg, de oare ce panä acum n'am scris &eat cinci". De
sigur cinci opere la care se referia cand scria: Publicul
are un spirit larg. Iartä tot, afarä de genii". Era la Inäl-
tirnea obräzniciei frumosului Brummel când, certat cu
Principele de Wales eel mai bun prieten al lui de
pang. atunci i Intalnindu-1 In sociefatea unui cama-
rad, intrebä pe acesta de la Inaltimea cravatei lui de
muscling. scrobitä: ,,Cine este prietenul d-tale cel gras?".
Brummel ispasit ironia Intr'un exil meschin la Ca-
lais. Wilde li adaugase vitii pasibile dc pedepse tan-
gibile; poate a platit laolaltä gluma i conruptia In inchi-
soarea de la Reading pe care balada a facut-o celebrI.
De acolo a lesit cu spiritul Infrânt, dar cu sufletul
de atunci a putut spune: Oh! dear!, Ai Inteles ce mi-
nunat lucru este nala? Intru cat ma priveste, multumesc
lui Dumnezeu In fiecare seara. Da, In genunchi multä_
mesc lui Dumnezeu de a ma fi Invatat acest lucru. Când
am Intrat In aceastä Inchisoare, aveam o inimä de piaträ
si nu ma gândiam deck la placerile mele. Si acum
inima-mi e complect sfasiata i am Inteles cä mila e cel
mai frumos lucru, cel mai mare de pe lume. $i WI de

www.digibuc.ro
120 Michaela Catargl

ce iert pc ad. ce m'au osândit i pe toti ceilalti, pentru cL1

lära de ei n'as fi cunoscut toate aeostea."
Bernard Shaw, mai putin morbid, a puiut sà-si deslAn-
tuiascä verva fitrà risc i .a. beneficiat do evolutia mora-
vurilor si a ideilor, IntAptuità de o societato grabilii de a
sciipa de cdlusul puritanismului victorian. A putut deci
sa-si sisternatiseze ideologia anarhicli, sä sape melodic
In temeliile moraloi burghese detestate. Toatä opera lui,
sclipitoare, IncântAloare i variatd, poartä stigmatul aces
tei perverso indelelniciri. Paradoxele sale, butadele sale
crunte culmineaM In definitii raulacioaso, in sarje vio-
lente, nedrepte i caustice, dar care poarta pe alocuri o
strasnicA pecetie d adevar. Ar fi imposibil sa insiram
aici exemplarelo principale ale acestei opere destructive.
Importa totusi sä infAtisdm câteva eanhi1ioane do exaspe-
rare care poate In adâncimilo sufletelor si in sinuosita-
tile inteligentaor au Oda seminte din care pot Incolti
mai tftrziu neasteptate zvâcniri do revoltä. Spune Barnard
Shaw prin gura lui Napoleon, In Un orn al Destinului":
Pot sA tree peste multimi si poste toate Curti le Europei
ca plugul in brazdä. Clasele mijlocii singum sânt pH-
mejdioase pentru el au contiin i vointä, dar au si par
tile lor slabe! Au scrupule. Siint inlantuito de mäni
de picioare de moralitatea si de respectabilitalea lor".
0 doamnd : Atunci vei bate pe Englosi, cAci toti ne-
gustorii sänt din clasele mijlocii."
Napoleon: Nu, pentru câ Englesii sfmt o rasa a
parte. Niciun Engles nu e destul de josnic ca sa aihi
scrupule ; niciun Engles nu se Inalta destul de sus
pentru a sapa de tirania scrupulelor. Dar fiocare En-
gles s'a nascut cu o putere minunatä caro face din el
stäpânul pamântului. Când vrea ceva nu-si märturiseslo
fie% vointa AsteaptA pAnä-i cAsuneazA nu so stie de
unde o convingere, o arzatoare convingere ca eqe o dato-
rie moralä i religioasa sä cucereaseä acest lacru pe care-1
vrea. Atunci devine irosistibil. Ca aristocrat, ti face
pe plac i inhatà i prada ; ca negustor, îi urmArestu

www.digibuc.ro
 Viata familiati In Anglia 121

tinta cu vointa i Indârjirea inspirate de conVingerile

sale religioase i de simtul rdspunderilor sale. Nu-i lip-
seste nidodatd putinta de-a gäsi o atitudine moralä.
Ca sampion al liberiatii si al independentei nationale cu.-
cereste i anexeazä junadtatea pdmântului i denumeste
aceasid. operd: colonisare. Când are, nevoie de o noud piatä
pentru produsele avariate din Manchester, trimite m1 .
sionari ca sä propovdduiascd indigenilor Pacea
vointa. Indigenii ucid pe misionar: Englesul zboard, Inar-
mat In apdrarea Crestinätätii, luptd pentru ea, eucereste
pentru ea si primeste piata de desfacere ca rdsplatd a
cerului. Ii apärd coaste-le punând popi pe vase, cruci
pe catarg i cutreierd niArile distrugând i scufundând
pe toti cei ce-i contestd stäpanirea. Se laudd cd libereazd
pe sclavii ce ating sacrul pdmânt britanic dar vinde
pe copiii sdraeilor lui la sase ani usinei saisprezece ore
pe zi. Face cloud revolutii dmlard celei a noastre rdzboia,
In numele ordinii i legalitdtii. Nu e nimic räu sau bun
pentru Engles, 'MA. Englesul are In totdeauna -dreptate.
Pentru el face tot ce face In numele unui principiu.
Se rdzboieste, furä, robeste In numele unui principiu;
te asupreste In numele virilitätii sale; îi apdrä regele
In numele principiilor loialiste; Ii taie capul In numele
principiilor republicane. Lozinca sa e In totdeauna Da-
toria i niciodatd nu uitd cd o natiune este pierdutd dacd
tolereazd sd fie interesele sale potrivite datoriei sale..."
Dupd ce a biciuit astfel imperialismul Statului engles,
Bernard Shaw flageleazd familia englesd Inteo serie de
observatii crunte pe care, dupà ee le-a rdvdsil IA mai
nrulte piese de teatru, le condenseazd In prefata piesei
MesaliantY, In celehrul pamflet intitulat ,,Parintii si co-
piii". Joacä exasperant pe claviatura conve,ntiilor fami-
liale, eântà fals aria credulitltii copilului MIA de adularea
de sine a pdrintelui. Enumereazd sisternele de prohi-
bitiuni i amende, de rdsplatd i eÇLogii prin care demni-
tatea pärintilor cautà sd se inipund mintii copiilor. Rân-
jeste diabolic asdnidnind pe dascali paznicilor Inchiso-

www.digibuc.ro
122 Michaela Catargi

rilor, legati i unii i altii de temnitole respective, de

frica foamei si a lipsei, mult mai solid deck prisoniorii in-
chisi dupà lacdte i zAvoare. Asmute po scolari; propune
prernii pentru cei "mai prosti olevi, pentru cea mai o-
fensatoare purtare, socotind a o anchetA impartialA ar
dovedi c oarnenii cei mai oficienti au fost cei mai prosti
scolari. DenuntA duplicitatea sistemului de, viatA care,
cu mania sporturilor sit tirniditatea moravurilor, produce
trupuri robuste i suflete sfioase. Cântä imnul pAgiin al
Fortelor Vitale ca unic criteriu do educatie i, In numele
acestei fo4e, core abdicarea adultilor In fata sfântului in-
stinct al copilului. Bine Inteles descrie Anglia ca o tarI
de ignoranti si de sclavi, tinerotul engles ca un mare in-
valid moral, anuntA falimentul civilisatiei, riide In hohote
de ipocrisia pArintilor a cAror singurA preocupare este
sA scape de copiii odiosi trimitându-i In nursery acolo
unde nursele n'au norvi, dar nici scrupule i Dot face cu
copiii ce vor, i apoi In scoli, la universitAti sau... pe
stradA; batjocoreste conventiile familiale, care rnerg p6riA
la ceia ce numesto desfrAul doliului" i orgia f unera-
liilor familiale" si conclude spunând cA conceptia popu-
larA a Cerului prevede o STântA Familie, dar cà ni-
cAiri nu scrie cA aceasta ar avea un home" un cAmin
cu nursery, cu bucAtArie i soacrA, i cA se vorbeste a-
colo numai de un Flu, Fiul Omului, Mântuitorul fra-
tilor sIi.
Si pentru ca afurisita de societate sA InteleagA mai
bine ca este sortitA devastArii pornite din Erin, icono-
clastul dXraing_ ultirnii zei, zeii sportului, idolii
simbolele curagiului si ale stApanirii do sine.
Intfuna din cele mai caracteristico piese Casa inimilor
frânte", Intr'o casA In care fiecaro om i fiecare femeiej
sAtui de prea multe conventii i mânati de fantesia unui
bg.frân marinar nebun îi destAinuiesc unii altora toato
sentimentele fArA incunjur Inteo impudicitate psihicä de-
sAvârsitA, soseste un oaspe, fiica coa mai mare, Lady

www.digibuc.ro
 Viata familiart in Anglia 123

Utterword care refusa sA tind isonui nebunilor §i cauttd

In sfar§it sd defineasa de unde vine rAul latent i des-
tructor care a transformat casa ei pArinteascd intee
casä a inimilor frante". Si, pentru ca sd pund la locul
lor pc ace§ti insetati d adevdr §i pentru a-i ru§ina cu
dovada e'resiilor lor, li spune:
De ce cereti focului din cer sd distrugA aceastä casä
care 'ar putea sd. fie confortabild daa ati tí ce i lipse§te?"
Hector rdspunde : Noi lipsirn. In noi nu e nicio
ratiune de-a fi. Sântem inutili, primejdio§i, §1 ar trebui
sA Jim suprimati".
Cdpilanul: Ce? ce-ai spus? Ce lipse§te casei mele?
Lady Utterwood Tocmai ce lipse§te vasului td.0
:

tall...."
Hector Ce? Demoni? nice de vajitoare?"
Lady Utterwood: De loc. Va asigur, singurul lucru care
lipse§te aici pentru a face din aceastd casa un Idea§ cum
se cade, sAndtos, agreabil, cu oameni cu pond de mancare
somn stra§nic.... sant cai."
Mrs Hushaby: Cal? Ce prostiel..."
Lady Ulterwood: Da. Cai. De ce dam putut nici-
odatA inchiria aceasta casd? Pentru cd n'are un grajd cum
se cade. Duceti-va oniunde In Anglia unde sant Englesi
normali, sdnAto§i, multdmiti,Englesi adevarat cum se cade,
§i ce gAsiti? CA grajdul este adevAratul centru al cd-
minului. DacA un musgir vrea sA ante la piano, trebuiesd
rAscole§ti toata casa pAnd-1 pop deschide, atâtea lucruri
s'au IngrAmAdit peste el. Eu pot sA spun ca n'am trait
pAnd n'am §tiut sA cAlAresc. Societatea bund In Anglia nu
cuprinde decat doud clase: clasa echestra clasa neuro-
ticilor. Nu este o conventie. Oricine I§i da sarna cA
oamenii cum se cade sänt oamenii care vâneazd cAlare,
§i CA toti ceilalti sânt oameni cari nu sant cum se cade...".
Si, pentru a da lovitura de gratie acestei societAti de
oameni cum se cade Bernard Shaw atacA ultima redutd,
antrenamentul kw fisic care pentru oricare Engles... cum

www.digibuc.ro
124 Michaela Catargi

se cade... constituie o a doua religie. Eroul, sub,versivul, re-

voltatul Isi aruncà anatema spre cer si IntreabuI pe o-
mul cum se cade pentru celi mentine condi(ia fisid. si
.hroralà In perfect echiribru.... pentru oe?....
Omul cum se cade ar putea spune, dar n'o spune din
excesivul simt al pudoarei alât de caracteristic britanice:
Pentru a numai asa se rnentine Imperiul, si pentru asta
n'am sacrificat!...".
Fericitâ. ipocrisie!, Binemenitä ipocrisie 1 A nive-
lat crunt pe indivizi... N'a tolerat din partea lor nicio a-
batere de la chemarea lor, de la Indeplinirea rolului de
mici ruaje In marele tot.
De sigur nu e usor In totdeauna. De sigur doare.,
Acestei utilitati colective i-au Tost jertfite In interesul co-
munitKtii mii si mii de suflete. Poato ar fi fost mai feri-
cite altfel. Poate la sfarsitul viepi sale fiecare fäcându si
bilantul ar fi. Osit altceva deck cursa zilnicA spre gara
din periferie, pe o bicicletA perfect nichelatâ, rulând pe
o sosea perfect gudronatä, intr'un peisagiu salubru si
pieptg.nat, altceva deck cursa Inteun tren punctual spre
o munc.ä simplificatà, bine retribuità, cu garantia zilei de
mâne, la adApostul bâtrânetelor si a bolii. Poato ar fl
scApat barbatul de servitudinea smockingului, nevasta de
tirania decoltagiului pentru a se instala la masa do searg.
In fata jigoului sarbAd cu sos de mentà. Poate ar Ti
scApat fiecare de obsesiunea pelusei tunse, a stufisului ro-
tunjit si de prispa boitâ cu alb de cretâ. In fiecare dimi-
neap.. Poate boneta scrobità a bonei ar fi fost mai plAin
albA, poate primul ministru si fata de la bucAtArie ar fi
dat dovadä de mai mult shut estetic, dacà n'ar fi cântat,
fals, psalmii In stranä, Dumineca. Poate s'ar fi putut
desrobi omul de tirania manierolor Intinse cu tentacu-
lele lor asupra Intregii sale vieti sufletesti si trupesti.
Poate ar fi fost mal liber. Poate individualitatea sa
s'ar fi desvoltat mai in voie. De sigur ar fi fost mai fe-
ricit.

www.digibuc.ro
 Viata familiard In Anglia 125

Dar Imperiul n'ar mai fi fost Imperiu. Dar faima brita-

nicd n'ar maI fi fost purtatd In jurul planetei de banalii
cuceritori blonzi cari din generatie In generatie au. sacri-
ficat Indltarii coleclivitätii tot ce constituia egoist-1ml fie-
cdruia, ridicAnd astfel piatrd cu piatrA cel mai splendid
edificiu al egoismului colectiv, din Cate a ridicat omeni-
rea.
Si poate n'ar avea aceastd eroicd renuntare atata va
loare dacd ar fi constientd.
Farmecul ei e tocmai datorit inconstientei. Englesul
nu se simte sacrificat. E multumit. Si de ace,ia nu-1 poate
Intelege vecinul sdu frances, care a stiut sA dovedeascAy
prin toate peripetiile istoriei, cà este vesnicul jertfit te-
rii sale, vesnica victimd a Molochului rdzboaielor si care
nu si-a precupetit niciodatd chinurile, cu o singurd exi-
gentd: sd le poald. comenta.
Nu auzim pe Engles vorbind niciodatd de eroismul en-
gles, nici de patrie. Dupd Cate stiu cuvantul de pa-
trie pe limba englesd nu existd.) La nevoie, notiunea
vilejici, notiunea celor mai inalte sacriTicii este redatA
printr'o vorbd veche de politetd prin epitetul, de sigur
de reminiscentd francesd, de galant". Galante erau tru-
pele care se topiau In ofensivele din Flandra, galanti
destructorii aerieni ai zepelinurilor, galanti titanii cad
au lnscris In cartea vremii epopeia de la Zeebruge. Ga-
lant si exploratorul bolnav de scorbut si sleit de frig
care, simtindu-si apropiat sfarsitul, s'a furisat singur de
supt cortul de piele, a pArAsit cAldura focului, cdldura
camarazilor si a cânilor i s'a pierdut singur In ban-
chisd, pentru a nu fi o povard pentru tovardsii sdi si a
nu li Incetini mersul spre marea deschisd i litoralul
senin.
Era un oarecare Smith.
In enciclopedia pentru copii din care am desprins a-
ceastd povestire, faptul este comentat cum urmeazd: Acest
foarte galant gentlemen n'a vrut sd handicapeze mer-
sul tovardsilor

www.digibuc.ro
ild Michaela Catargi

Iatd. rdsplata ipocrisiei: aceastä foarte nobild pudoare

a sentirnentelor. AceaMd rigidd preocupare de a infritna,
odatä cu irnaginatia 0 toate sfaturile sale rele, orice desor-
dine intelectuald 0 spirituald, pentru a pune in orice
moment pe orn fall de el insusi ca sd-0 poatä da cu
toata severitatea, cu toatä luciditatea, mdsura virilitätii
sale suflete0i.

www.digibuc.ro
 Iv.
NOUA ORGANISARE
A

IMPERIULUI BRITANIC
DE

F. A. HILLARD.

www.digibuc.ro
 NOUA ORGANISARE A IMPERIULUI BRITANIC
de F. A HILLARD.

Am ales pentru astdzi subiectul mieu : despre noua

organisare a Imperiului Britanic, do oare ce socotesc cd
ciclul de conferinte organisat do catre Societatea Anglo-
Romând are In acest an un caracter instructiv i infor-
rnativ. Probabil In ciclurile viitoare prelegerile vor avea
un caracter deosebit, vor cuprindo mai multä cAldurd
sufleteascd pentru a trozi o atmosfera. Ciclul Intdiu, Insä,
ca orice miscare de initiaro, incepe cu acest colorit de
informare, de instructiune.
Gândul unic a fost a deslusi. A deslusi pe aced ce vor
sd afle organisatia, istoria i viata unui popor. Indiferent
dacA märturisim, sau nu, cd avem de Invätat de la ex-
perienta lor, nu putern totusi nega locul de frunte pe
care If are Imperiul Britanic In orânduirea civilisatiei
noastre.
Dorinta mea este de asernenea a deslusi. A desiusi eelor de
fatd organisatia actuald a celui mai Intins Imperiu eu-
noscut de istorie, Imperiu In cuprinsul cdruia, cum spune
un poet engles, parafrasând o expresie cunoseutd: Amur-
gul serif nu lasd niciodatä singurä aurora diminetii".
Domnilor, In România, din causa culturii francese,
ne-am deprins a reduce% toate fenomenele la coordona-
tele istoried francese. Mdsurdm etapele culturale i civili-
satorii ate lumei prin momonte din istoria Franciei,
sând In negura cetii sale istoria i dosvoltarea poporului
engles. Totusi, din aceastd insuld do stânei albe si de oa-
9

www.digibuc.ro
136 P. A. Hillard

meni tOcuti ni-au venit, rand po rând, solii de civilisatie;

parlamentarism, guvern responsabil, domocratie vie, ma-
narchie constitutionalà, institutii de libertato §i maturitate
politia De fapt lumea istoricilor pAtrunzAtori incepe
sd-§i dea sama cd momentole mari ale istoriei Franciei nu
sant deck clipele in care cultura francesO ajunge a in-
telege instituiile veehi ale insulei britanice.
E timpul ca orizontul intelectual sd se ldrgeasea. Viata
unei natiuni esto astAzi dese ori viata vecinilor sdi; acum
cel putin, se cuvine ca viata colei mai intreprinzOloare
rase sl fie subiect de studiu.
Dar, in istoria poporului anglo-saxon, viata Imperiului
Britanic, evenirne,ntele istorice nu au decal rar ostentatia
gesturilor revolutionare. Profaceri mari nu au cunoscul
pämânt hrAnit de sânge. Un cap incoronat, chiar prdvdlit
de ghilotira, nu insemna rovolte sau frAmântdri de masse.
Poporul Angliei nu are cazan de clocotit patimi, ol are
albie pentru dosil§urarea ideilor. Dreptul engles, a§e-
71minte1e politice englese sant cursuri de apd lind ce se
schimba neobservat. Trebuiosc distante mari, sau o cas-
cada, pentru a ni da sama cà apa §i-a schimbat cursul,
adâncirnea sau coloarea; trebuiesc decenii sau un rOz
boiu rOscolitor pentru a ni da sama cà fisionomia Im-
periului Britanic §i-a schimbat trasdturile.
A§ezAmintele politico ale Angliei nu cunosc agonie, mi
cunosc nici moarte; pe ele se a§terne praful
Ca §i natura, legile care, guverneazO. Anglia, nu fac
salturi.
Pentru caracterisarea oi o singurà formulà: Quieta
non movere".
Dack in loc de Anglia a§ vorbi astdzi despre o prda-
cere pe malurile Mediteranei, despre fascism, despre ideo-
logia francesA, mi-ar trebui talent, avânt, imaginatio. Dar,
pentru a vorbi despre prdaceri gigantice in Anglia, imi
trebuiesc statistici §i schite do sistematisare.
Conferinta va cuprinde trei capitolo:
Cap. I. Despre conventionalismul politic al Angliei.

www.digibuc.ro
 Woua2organisare a Imperiului britanic i 31

Can. II. Un tablou sintetic al Imperiului Britanic.

Cap. III. Noua organisare a Imperiului Britanic, con-
form Conventiei Imperiale din Novembre 1926.
Despre conventionalismul politic al Anglia
Doresc sd 15muresc de la Inceput o frasä des intre-
buintata, anume sIi clarific in ce constd perfidia Albio-
nului". Inteadevdr, s'a vorbit mult despre aceastd. perfidie
Albionului in legturä cu politica externd a Angliei; de
fapt ar fi trebuit sa se intituleze: Conventionalisrnul An-
glo Saxon. Caci, atitudinea Angliei In politica sa este
doar reproducerea atitudinii unui Engles in economia
vietii sale sociale Intre atitudinea unui gentlemen en-
gles i politica exterioard a Angliei este o deosebire de
plan si exponent.
Anglia a avut in totdeauna o atitudine duhld in poll-
idea sa de interese pentru a-i da infatisare de principiu
sau de crez. Miezul unei politici poate fi meschin, forma
sa nu are dreptul sà fie decat generoaA.
Faptele unui Anglo-Saxon, politica reala a Angliei, nu
Ant dealt resultanta sectoarelor de interese. Singurul mo-
bil al unei actiuni este interesul; faptele tilsnesc din jo-
cul apelor de interese mediate sou irnediate.
Un Engles nu este sentimental, romantic poate.
Politica Angliei nu a fast niciodatd condusd de senti-
mentalism, de romantism, odatd: pe vremea Eteriei, cu
lord Byron. Este una din rarile dovezi de exuberauta
politicd a Angliei.
Ei bine, politica Angliei, ca si purtarea oricarii lady
sau gentlemen engles, are nevoie de formule de politetti.
Politica Angliei este visibil interesatd, de obiceiu sobra,
dar intchdeauna exprimatd in gesturi orbitoare si for-
mull de misionar. Exernplele vor explica mai bine:
Anglia a intrat in rdzboiu in momentul violarii granite-
lor Belgiei. Pretextul garantdrii integritatii unui SLat cu
neutralilate perpetud acopere conventional teama actiunii
germane. Infiltisarea cavalereasca i eroica salvagarda-

www.digibuc.ro
 182 A. Milani

tor de drepturi acopere armonios ca o mantle a-

runeath cu gratie peste un trup comun nulitatea inte-
reselor maritime 0 comerciale.
Interesele nu se neagh, dar se acopär.
Alt exemplu: Clocotirile i främântärile dintre State le
europene in secolul al XVIII-lea i XIX-lea, atâtate si nu-
trite de Anglia atitudine prin excelenth de feudal ,
sânt exprimate prin iubirea Anglie,i pentru linistea e-
chilibrul european.
Pornirile colonisatoare ale Angliei manifestare ti-
pich de negustor cu shnge de aventurier se numeste
in istoria politicei englese implinirea unei 'Waite mi
siuni civilisatorii.
Despre manifestärile acestei rnisiuni colonisatoare, insa,
In cadrul simplu al evenimentelor istorice voiu vorbi a-
cum. Dar nu pot sä nu. atrag atentia asupra faptului eh,
In studiul istoriei si al politicei englese se acordh 9500
din atentie politicei englese, iar 500 celei imperiale.
când de fapt raportul ar trebui s.1 fie tocmai invers.
De la Elisabeta, dar mai ales de la Stuarti, valoarea
coloarea politicei englese existh doar In mhsura In care
se impleteste cu gigantica desfAsurare a politicei colo-
Wale. A studia politica Imperiului Britanic multhmindu-
ne numai cu câteva date, despre succesiunea regilor
cari au domnit si a partidelor care au guvernat, in-
seamnä ca, in studierea unui palat, sà ne märgenim a
vorbi despre numärul i strälucirea treptelor de mar-
moil ale schrii de Intrare.

Cap. II. Un tablou al Imperiului Britanic.

Voiu incerca sh descriu acum Infhtisarea Imperiului Bri-
tanic din punct de vedere, geograTic i istoric.
Imperiul Britanic este de mai mult de un secoI,
mane a fi, cel mai vast, mai complect si mai consistent
edificiu politic ce a fost cladit vrerodath In istoria lumii
noastre.
Nasterea sa se datoreste nevoii i spiritului de aventurh.

www.digibuc.ro
 Noua organisare a Imperiului britanic 133

Märimea sa Intamplgrii.
Mentinerea sa unui geniu politic creat pe mäsurg ce
nevoile de conducere si organisare se complicau.
Imperiul Britanic se compune din organisme supt di-
ferite aspecte constitutionale.
1. Dominion-uri autonome, eu populatie de albi, In
majoritate. Englishmen accross the) seas" sânt oglinzi fi-
dele plus coloarea locall. In reflexia lor ale Statului
din care s'au desprins. Pgstreazg. limba si traditimille ne-
sehimbate. MultAmitg. resurselor, Inca pentru multg vre-
me inexhaustibile, cu hinterlanduri Intinse, sânt garan-
tatorul optimist al prosperitgtii imperiale viitoare. In
aceastg categorie Intrg:
The Dominion of Canada, the Commonwealth of Aus-
tralia, New Zeeland, the Union of South Africa, si New-
foundland (Terra Nova), cât si The Irish Free State. Ulti-
mele douà fac parte din aceastd categorie din causa iden-
tilltii situatiei lor politico-constitutionale, nu a boggiilor
lor economiee.
2. In categoria a doua introducem tinuturile care re-
.presintä pentru Anglia un teren cu posibilitati comerciale.
Producgtori de materii prime, consumatori de obiecte fabri-
cate. Populatia albg redusg din causa climei.
3. Statiuni navale, porturi militare si sfere de influentä,
Din punct de vedere geografic vom Impgrti tinuturile
dupg continentele de care tin:
In America: Canada.
La Inceimt Canada era ocupatd de colonisti france,si.
Anglia Imp Arti Canada In doug. parti: Canada de Sus
Quebec , francesg, si Canada de Nord Toronto , engle-
zeascg. Animositatea dintre aceste doua grupuri a con-
dus la ilsvrätiri din partea Canadienilor franceisi In 1837.
Anglia potoli curând rascoala, uni cele doug Canade Inteo
sAngur g. colonic si, In 1841, Introduse chiar regim
lamentar.
0 parenlesg. Aceastg gencrositate si elarä vedere po-
liticg a lost agonisid cu pretul unui intreg Imperiu Co-

www.digibuc.ro
134 F. A. Hillard

lonial spulberat. Nu este aici locul a desvoita acest puud;

dar istoria imperialistä englesä distinge viata a douä
sisterne coloniale. Primul imperiu colonial a inceput in
1600 §i a dainuit panä la secesiunea celor treisprezece
State americane care au format Statele-Unite ale Americei.
Nenumarate discutii exista pentru a stabili vina acestui de-
sastru imperial: Po de o parte, autoritatea excesivä din
partea Angliei, secundo, mdsuri in legliturl cu legile de
transport maritim, in al treilea rând, legea ,.The Sta:np
Act". Indiferent de causil si manifestari, cert este ca
secesiunea Statelbr americane a pus caOt sistemului
colonial engles.
De la 1783 inainte, avand experienta acestor dureri,
Anglia injghiaba al doilea si noul Imperiu Britanic, earn-
terisat prin acordarea initiala de self government §i mIlri-
rea progresiva a acestei autonomii. Forma actuala a
Imperiului Britanic, The British Commonwealth of Na-
tions, isi are basa in aceastä nouä at,itudine luat5 de An-
glia fatä de noile sale colonii.
Revenind la Canada, in 1867 colonia Canadg se fede-
reaza cu Noua Scotie si Noul-Brunswick si da natere u-
nut Stat federal numit The Dominion of Canada. Treptat,
cclelalle Stah, ca Manitoba, 'Colombia, etc., intrarà in a-
ceasta federatiune.
In Pacific. In 1770 capitanul Cook explorä coasta ra-
sariteang a Australiei. In 1788 guvernul engles se sede
silit a trimite aici detinutii sM, de oare ce insula Carolina
care folosise drept colonie de deportare, refusase fi-
reste de a-i mai primi dupd separarea Statelor-Unitc.
Primul transport de detinuti da nastere orasului Sydney.
Curând in urma vin si colonisti pentru crescutul vitelor.
Restul Australiei se anexeaza. Pe la 1838, de.scoperirea
minelor de aur din Sud Estul Australiei atrage emigranti,
formand colonia Victoria in 1851 cu orasul Melbourne .
Incercari do a lederalisa aceste Slate au avut in 1855 un
succes partial. Tolu§i in acest an colonia primeste drep-
tul de a avea parlament propriu. Intrel 1899 §i 1901 iiea

www.digibuc.ro
 Noua organisare a Imperiului britanic 135

na§tero federatiunea sau, cum este mai cunoscuta, The

Commonwealth of Australia.
Norm Zelandá, explorata de Cook tot in secolul al XVIII-
lea, anexata la 1840, colonisata de societati cu scopuri
comercialo (Chartered Companies). Aceste societati sant
desfiintate Iii 1851. La 1852 se creaza o federatie a cc-
for §ase provinch, foderatie care devine un Stat unitar in
1875, dupa invingerea indigenilor Maoris din Nordul
Zelandei. Desvoltarea economica §i politica a Australiei
Zelandei i eroica lor manifestare in timpul razboiu-
lui au atras atentia lurnii civilisate asupra lor, devenind
astazi chiar mandatarii Societatii Natilmilor pentru in-
sulelo germane din Sudul Oceanului Pacific.
In Asia. India. Pe la 1815 era aproape cu desavar-
sire ocupata. Lupte crâncene contra triburilor Maisour,
Mahrats si Sikhs. Cucerirea este terminata pe la mij-
locul veacului al XIX-lea.
La 1857 izbucneste revolta soldatilor indigeni (Cipa-
yes , revolta cunoscuta. supt numele de Indian Mutiny,
pololita cu mare trudA. Gompania Indiilor care guvernase
Indii le se dovedise incapabila. AtAta timp cat se ocupa-
sera numai de comert, situatia Indiei era cahna, i so-
cietatea prospera; dar, cand ambitiile lor erau indreptate
spre consideratiuni politice, India a fost prada celor mai
Angeroase revolte.
Zicatoarea latinä pare a se adeveri. Istoria nu admile
ea negustorii lurnii sa. fie 0 conducatorii ei: Nolo
eundem populum imperatorem et petitorem esse terra-
rum".
Legea pentru Imbunatatirea Guvernarii Indiei" schim-
bà ei. India dovine o colonic de coroana,
condusade un vice-rege, cu Uil ministeriu special pentru
Indu In Cabinetul engles. In 1876 se ridica la rang de
im paratie. In 1877 Regina Victoria devine Irnparateasa
Indiilor: Kaisar-i-Hind". In 1919 se studiaza masuri prin
care iea infiiti§area unui dominion in spe. In ciuda
multor imbunatatiri §i tendinte de apropiere, populatia

www.digibuc.ro
136 F. A. Hillard

este destul de ostill. Oricine cunoaste misdirile nationa-

liste Intreprinse de Gandhi. Totusi, pe de o parte sis-
temul de a atrage indigoni In administratia terii, pc de
MIA parte de a flala po conducAtori, dar mai ales indife-
renia mase4or sânt garantii do liniste care compensea-
zä chiar politica de atatare pornitä do soviete. StApil-
nirea Indiilor sile§te Anglia a asigura eiile care conduc
la ea si a intIri granitele ea. In consecintà, paseda Gi-
braltarul,Mallasi Canalul Suez. Accesul la Marea Rosie
este asigurat prin stäpânirea Adenului, Perimului si
Socolorei. Protectoratul Egiptului garanleaz5. §i controleizd
drumul prin canalul Suez. In Golful Porsiei stApfineste
insulele Bahrein, Limanul Mascatei si exercità, pe de-a-
supra, mandat asupra Mosópotamiei, Regatului Iracului.
Frontierele Indiei sânt de asemenea garaniate:
La Nord Vest, frontiera este prirnejdioasä. Apropierea
Rusiei a Yost un pericol pinl. In anul 1907, când s'a In-
cheiat un acord Intro Anglia si Rusia. Acum, in ciuda
semi-prolectoratului asupra Afganistanului si a frontierei
stiintifice din I3elucistanul ocupat de Englesi, totusi se
manifestà o ingrijorare din causa Rusiei SovieLice.
La Nord, Tibetul supt protectoratul Chinei si Lantul
Himalaiei sânt pavg.ze destul de linistitoare.
La Nord-Est, Anglia a anexat Birmania, pentru valoa-
rea sa ca punte spre China Meridionalà si ca stavilA
contra influentei francese din Tonkin.
Drumul spre China este garantat prin stapilnirea Sin-
gaporului ca basA. navala si prin pratectoratul asupra
strâmtorii Malakka. Politica Anglici fata do China cste:
1) palitica portii deschise" comortului si 2 mentine-
rea integritgii sale de teamä sa nu fie inglobatä In Im-
periul Iapones. Pentru mentinerea integrihtii Chinei si
de teama Rusiei , Anglia a Incheial tratat cu Iaponia
pentru mentinerea statu-quoului. Ghiar daca desvolhrea
Iaponiei nu. este prea bine privila de Anglia, Statele-U-
nite represinta Insä o contrapondore In Pacific pentru ori-
ce pericol sau agresivitate galben4.

www.digibuc.ro
 Noua organisare a Imperiulul britanic 137

In Afrka. Co Ionia Capului Bunei Sporante este ce-

dald Angliei de calre Olanda in 1815. Buril, descendentii
colonistilor elandesi si ai calvini§tilor Trancesi, nemul-
tämiti de stdpânirea englesd, Infiinteazd colonia Natalu-
lui 1837 Anglia o anexeazd. Se stabilesc apoi In Sta-
.

tul Orange, 1848. Anglia anexeazd si aceasta. Burii se re-

trag si Yorrneazd republica Transvaal. Aceastd portiune
nu a fost anexatd din causa Partidului Liberal, care toc-
mai venise la putere si care ducea o politied neImpe-
rialistd. La sfârsitul secolului trecut, rniscarea imperia-
listd recrtpdtd fortd. Cuceririle pe Coasta Orientald se in-
tind pänd la tinuturile portughese. 0 provincie capdtd
numele de Rodesia dupd numele ministrului Capului Ce-
cil Rhodes, care planuise Infiintarea unui Imperiu Bri-
tanic de la Caput Bunei Speranto pänd In Egipt. In acest
timp, descoperirea minelor de aur si pietre pretioase
aduce multi imigranti strd'ini, numiti de Bud uitlanders".
Animositatea dintre Buri, cari se socotesc Burners (cetd-
teni , si uitlanderi, sustinuti de Englesi, se termina prin
rdzbeiul sangeros din 1900-1902. Dupd supunerea lor se
formeazd un dominion autonom Impreund cu Natal si
Capul Bunei Sperante, numit Uniunea Sud-Africand.
In Africa Orientalii, Anglia, Impdrtind cu Germania ti-
nuturile Sultanului de Zanzibar, pdstreazd Zanzibarul si
acorn. Germaniei insula Heligoland. Platoul Lacurilor
a fost acordat unei campanii care, ruinându-se, cedeazd
Tinutul guvernului engles.
In Africa Occidenfola. Anglia posedd tinulurile bogale
ale Gambiei, Sierra Leone, Ceasta de Aur, Nigeria si, de
curând tinuturile ex-germane Togo si Camerun.
Egiptul. Anglia s'a instalal In Egipt In 1882, la inceput
pentru a-si asigura drumul spre Indii. Bogdtia Tinnlului
a Indemnat-o sa faca luerdri mari do irigatii. Acest pro-
tectorat deghisat al Angliel devine manifest In 1914, când
Egiptul rupe legatura de vasalitate cu Turcia. Incep mis-
cdri nationale; Anglia proclama independenta Egiptului
In 1922. Anglia continud a ocupa Sudanul si a pro-
teja Canalul Suez, In ciuda rdsvrAtiril'or ogiptene.

www.digibuc.ro
138 F. A. Hillard

In Europa. The Irish Free State (Scwrstat Eireann . 1r

landa se imparte in: Northern Ireland, care face corp
comun cu Anglia, Galia §i Scotia, constiluind Marea Bri
Larne, §i Irlanda de Sud: The Irish Free State.
Nu voiu vorbi de faimoasele miKdri ale Sinfeini§tilor,
despre Home Rule sau problema irlandesa, de epocala
important i greutate in istoria politicA ante belied a An-
gliei. Voiu da doar doud-troi date. 0 lege promulgata in
1920 acordA existenta a doud parlamente: unul pentru Ir-
landa-de-Nord §i altul pentru Irlanda-derSud. The Ulster
Unionists admit, si parlamentul ia fiintd in 1921 in
presenta regelui George. Restul Irlandei nu admite, de
oare ce proclamase, republica irlandesd, Ina. din Ianuarie
1919. Insd in 1921 se incheie un tratat intre Anglia §i
Irlanda, prin care Irlanda se recunoaste ca dominion
autonom, a carui situatie Mtg. de Anglia este lu.tlit dupa
modelul Canadei. In 1922 Irlanda inaugureaid prima
sa constitutie, specificând : situatia sa ca dominion auto-
nom in The British Commonwealth of Nations; puterilo
sale deriva de la poporul irlande,s; limba irlandesd este
proclamata limba nationald, iar cea englesa admisd ca
limbd oficiala ; nu existà religie de Stat. Acest fapt
este cu atât mai important cu cât religia a contribuit in
mare mdsura la separatia dintre Irlanda-derNord i cea
de Sud.)
In afara de aceste tinuturi, Anglia sau Dominionurile
Britanice au primit sarcina din partea Societdtii Natiu
nilor de a conduce uncle tinuturi ex-germane sau ex-
turce pentru a supraveghia desfa§urarea lor civilisatorie
Astfel Anglia aro mandatul A de a asista St'itele indepen
dente ale Irakului i Palestinei, pana la maturisarea lor;
de a administra tinuturile ex-germane din Africa Occiden-
tala i Orientald mandat B ; apoi, Anglia, Impreund cu
Australia §i Iroua Zelanda, au primit mandatul C , do
a incorpora posesiunile ex germane din Sudul Pacificului.
Acesta este Imperiul Britanic, care se rdsfira peste tot

www.digibuc.ro
 Noua organisare a Impedului britanlc 139

globul, acoporind poste 20 milioane kin. p., si determinând

soarta a peste 400 milioane locuitori.
Acesta este Imporiul Britanic de astdzi. Format incet,
treptat, Irnpins uno ori do ambitiuni vane, alte ori de in-
tereso comerciale, alte ori, cum li place Englesilor a
spune: purtând Melia civilisatiei in tinuturile intuner
cate". Un lucru este ovident, ni-o spune chiar istoricul
expansiunii onglese, Seeley: Ni-am asumat raspunderi
mai mari deck avantagiile ce le insotesc".
Acest adevär a determinat cloud curente in politica im-
periald englesa: o atitudine imperialista sustinutd in deo-
sebi de conservatori, proteetionisti si mândri de aceasta
traditie primild ca legat do la Pitt. Devisa lor im-
perialistd exprimatd exuberant de Beaconsfield, prin
devisa romand: Imperium eit libertas".
Cealaltä atitudine: do ingradire, sustinuta de liberali,
cu idei do independenta si separatism, liber-schimbisti,
purlând ca logica a politicei lor axioma lui Turgol: Les
colonies sont comrne dos fruits, qui ne tiennent A. l'ar-
bre que jusqu'à leur maturité". Indemnul lor, cuvinlele lui
Bentham: Emancipate your colonies".
Acest separatism a fost relual do catre politicienii din
tinuturile departale ale Imperiului. Unii cereau federa-
lisarea State lor Britanice, altii formarea numai a unei
aliante.
Un Canadian isolat spusese: sa ni luam liberlalea,
zilele de calfd s'au Incheiat". Si glasul intregului Imperiu
raspundea prin vorbele lui Tonnyson: And that true
North whereof wo lately heard a strain to shame: Keep
you to yourselves. So loyal, is too cosily! Friends, your
love is but a burden, loose the bond and go? Is this the
tone of Empiro? No it is not." Adevaratul glas al po-
porului britanic esto acel al barbatului de Slat care la
tribuna Parlamentului recunoaste that we are all im-
perialists now".
Pe strazile Londroi, Ottawei, Melbournei, la Capul Bu-

www.digibuc.ro
140 F. A. Hillard

nei Sperante, in Singapore sau In Sierra Leone se aude

acelasi refren: ,,Think Imperially".
*
* -

Capitolul Ill. Despre Conferinta Imperiald din toqmiu,

anului 1926, tinuta la Londra In Downing Street, intre
19 Octombre si 23 Novembre.
De si prefaceri mari au fost prevazule cu accasta
ocasiune, totu0 caracterul acestei intruniri de barbati de
Slat este acel al unei simple conferinte. Nu este o con-
stituantä.
Poporul engles nu a admis niciodata corpuri de sa-
vanti, creatori de crezuri rationaliste si de imaginarc apli-
catiuni viitoare; ei vor mänunchiu do experti chemati
sà consacre stari existente, sa schitebe programe aplica-
bile de cladiri sociale temeinice.
Un asezamant politic nu este extras din imparecherile
de judecata, ci este un instantaneu luat din mersul conli-
nuu si evolutiv al experientei istorice.
A organisa un imperiu inseamnä a judeca o institu-
tiune politica. 0 institutiune politica nu poato fi judecald
ca un problem de statica; ele sant organisme eminamente
dinamice.
Singura lor ratiune de a fi este istoria. Singurul lor
scop de a dainui este satisfacerea unei nevoi.
Gonferinta din Novembre 1926 a durat treizeci si patru
de zile, s'a Intrunit In 164 de comisiuni si nenumarate
subcomisiuni. Scopul ei nu era a statua pentru viitor, ci
1) a reda un tabrou autorisat al Imperiului Britanic In in-
fatisarea sa post-belica; 2 a orandui toato detaliile pentru
a introduce Imperful Britianic In ritmul viotii de dupa
razboiu.
Iau parte: Primul ministru al Angliei Presedintele
Ex-Officio), al Dominionurilor, represintantul Indiei, mi-
nistrii.si experti politici, oconomici si coloniali.
La ordinea zilei trei probleme capitale:
1. Positia Angliei si a Dominionurilor, care laolalta
formeaza. The British Commonwealth of Nations.

www.digibuc.ro
 Nona organisare a Impedului britanic ial

2. Raporturile membrilor Imperiului inter se, specifi-

când mecanismul de cooperare.
3. Raporturile Imperiului fatä de State le strAine.
1. Positia Angliei si a Dominionurilor in The Bri-
tish Commonwealth of Nations.
Raportul comisiunii legAturilor imperiale spune tex-
tual: Conferinta constatd cá nu ar folosi la nimic a da
o Constitutie Imperiului Britanic, de oare ce pârtile ce o
compun, rIspândite pe toate meridianele, au caractere
deosebite, traditiuni istorice variate 0 se aflâ chiar la
alte etape In evolutia bor. De asemenea, Intregul, care
cuprinde aceste natiuni, nu se poate clasifica In termenii
politici de pana acum si nu se poate compara cu nicio
altA organisatie politicâ existentâ sau care sà fi existat
undeva In trecut.
Pentru aceste motive, comisiunea se mArgeneste a de-
fini situatia i raporturile reciproce ale Marti Britanii
ale Dominionurilor: They are autonomous Communities
within the British Empire, equal in status, in no way su-
bordinate one to another in any aspect of their domestic
external affairs, though unite4 by a common allegiance
to the Crown, and freely associated as membres of the
British Commonwealth of Nations"; ,,Ele sânt comunitAti
autonome InlAuntrul Imperlului Britanic, cu un statut
egal, In niciun mod subordonat unul altuia, niel in afa-
cerile interne, nici In cele externe, unite totusi prin cre-
dinta comunA fata de coroanA i asociati voluntari ea mem-
bH ai SocietAtii Natiunilor Britanice (The British Com-
monwealth of Nations)".
Cât de departe sântem de la tabroul Imperiului Britanic
luat acum câteva decenii i bâtut pe tapetul cunostin-
tilor noestre istorice: Imperiul Britanic era un Stat format
din Anglia si coloniile sale. Angliasau Insulele Brita-
nice, pe care ni le inchipuiam identice, dicta atiutdi-
nea politicA a Imperiului, se folosia de colonii ca debuseu
pentru märfurile ei, pentru surplusul de oameni 0 mai
ales pentru deportarea detinutilor. Din coloniile care dis-

www.digibuc.ro
 P. A. Hillard

pun de resurse legendare, Anglia 10 'aducea toate mxi-

tenue prime, la fel precum lui Filip al II-lea i le aduceau
galerele de aur din coloniile spaniole. Un sistem sau o
prefacere In organisati.a Angliei era reprodusd identic
concomitent ca In oHce Intreprindere bine organisata
paste tot cuprinsul celor 20 milioane km. p., La un cuviint
al ministrului de Rdzboiu engles, cele 450 miioane de lo
cuitori de toate natiunile i rasele, rdsfirate peste tot in-
tinsul globului, pot impune vointa lor intregii orneniri.
De fapt, de câtcva decenii, In formd: de saisprezece
luni, orice dominion., orice membru al Imperiului Brita-
nic este perfect egal unul fa tg. de altul, este perfect egql
cu orice natiune din lume El este singurul stdpisin al
soartei sale. Singura Ingrddire in libertatea sa de ac-
tiune este constiinta prosperitdtii In cadrul imperial; sin-
gura ratiune pentru a nu cere independenta deplind:
goliciunea unei astfel de pretentiuni.
Dar egalitatea de drepturi nu Inseamnd egalitate de
func(iuni. Experienta fiecdrui membru In parte formeazd
patrimoniul comun al tuturora; exponentul monomului
trebuie sä devind exponentul polinornului.
Free institutions are its life blood; Free cooperation is
its instrument; Peace security and progress are among
its objects.
Câteva din efectele noului statut imperial:
a) Situatia guvernatorilor. Guvernatorul era, Inaintc,
numit de Coroand, pentru a servi ca intermediar 'nitre
Metropold i colonie, pentru a impune politica dictata
de guvernul engles.
Acum, guvernatorul nu are decât calitatca represen-
tativd, fär. nicio legAturà cu guvernul eagles. E1 repre-
sintd Coroana; nu are niciun amestec In administratia
sau politica terii In care este trimis. Raporturile fiind
intra-guvernamentale i administratia cu desdvârsire au-
tonomd, guvernatorul primeste numai CÒpii (lupa qceste
comunicdri cu titlu pur informally.
b) Titlul Regelui. Conform conventiei din 1021, citua-

www.digibuc.ro
 Noua organisare a Imperiului britanic 143

pa Irlan(lei fata de Anglia este, aceiasi cu a dominionului

Canadei. In conseeintä, In loc de George al V-lea, prin
gratia lui Dumnezeu, Rege al Marii Britanii i Irlandei."
Acurn este rege al Marii Britanii, Irlandei, Dominionuri-
lor britanice pe,te märi Apardtor al Credintei, Impärat al
Indiilor George V, by the Grace of God, of Great Bri-
lain, Ireland and the British Dominions beyond the Seas
King; Defender ot the Faith, Emperor of India" .
2. Raporturile membrilor Imperiului inter se, §i meca-
nismul cooperarii.
Iatä câteva din hotdrarile luate:
a) Emigrarea trebuie organisatd pe base stiintif ice, nu
la voia întâmplänii. Trebuie o inteleapta distributie a ele-
mentului alb pe tot Intinsul Imperiului. Trebuiesc studiate
causelo i sistematisate metodele de a canalisa emigra-
rile cdtre teritoriile nepopulate si a decongestiona Me-
tropola, supra-populatd i bântuità de somaj. 0 greutate
constä in faptul cd dominionurile au nevoie de lucrItori
agricoli, pe câtä vreme lucrätorli agricoli ai Angliei, a-
trai de orasey se industrialiseazd. Remedille: Colonii au
transport gratuit, subventii de transport, condipi speciale
de asigurare pentru a pärdsi Anglia cu seop de coloni-
sare. Evident, del asemenea, propagandä.
b Din punct de vedere al comunicatiilor, s'au creat
servicii noi maritime i aeriene, parte organisate de fie-
care dominion, parte organisate de Anglia pentru coordo-
narea i strângerea legAturilor. Posturi de aterisare
statiuni meteorologice.
c Pentru usurarea legAturilor comerciale, s'au uni-
Heat legile privitoare la conosament, la ipoteci mariti-
me; se acordä conditii de favoare pentru accidente mari-
time. Dominionurile vor deschide case de desfacerea
produselor lor ; li so acordd taxe de favoare: produsele de
export sânt unificate i standardisate pentru tot comertul
imperial. Seva face un studiu pentru a Inlatura definitiv
concurenta sträind. S'a Infiintat un Imperial Economic
Committee cu Insärcinarea de a lega cererea i oferta de

www.digibuc.ro
 F. A. Hi tiara

produse ale dominionurilor. Aceastd cornisiune va face

statistic,i ale cantitätii de produse disponibile i cerute.
d) S'au Infiintat si se vor Infiinta institute de cercetdri
§tiintifice imperialei, la care vor fi trirni0 specialisti din
toate pdrtile Imperiului. Astfel, de exemplu, un institut
pentru combaterea tuberculosei vitelor In Canada ; de
conservarea produselor alimentare In Australia; de corn-
baterea bohlor, fructelor In Nona Zelandd; de combaterea
epidemiilor In Indii. De asemenea vor avea loc In mod
periodic conferinte pentru unificarea oercetärilor In toate

Din punct de vedere economic cuvantul de ordine este

deci: Mentinerea regimului preferential, regim de favoa-
re pentru dominionuri, desvoltarea comunicatitlor inter-
imperiale, colonisare cu aspectul dublu al emigrärii sur-
plusului de populatie din Anglia 0 irnigrarea elemen-
tului alb In tinuturile nepopulate.
In acest mecanism al cooperdrii coesiunea este garan-
tatd de miscdrile osmotice de oameni, idei i traditiuni.
3. Raporturile Statelor Britanice, cu sträindtatea.
Cum am mentionat Inainte, egalilatea de drepturi nu
Inseamnd egalitate de functiuni. In consecintä, cloud pro-
bleme ale Imperiului au fost Mate In mom Angli,ed
din consideratiuni utilitare.
Aceste doud probleme sant:
Problema apärdrii imperiale i problema politicei ex-
terne.
a) Problema politicei externe.
De oare ce, pentru incd cateva decenii, politica lumii îi
are centrul In Europa, avand In vedere distanta i lipsa
de interes care despart dominionurile de preocupdrile
europene, avand In vedere interesul si mai ales experienta
Angliei cu privire la politica continentului european, Sta-
tele formand The British Commonwealth of Nations au
delegat Anglia a represinta politica Imperiului fata de
celelalte Natiuni.
Dar, prin aceastä delegatie, dominionurile nu renuntd

www.digibuc.ro
 Noua organisare a Imperiului britanic 145

Intru nimic la libertatea lor de actiune i nici nu sânt

legate do angajamentele Mcute de Anglia. Oricare do-
minion poate negocia direct cu un alt Stat, cu care prilej,
insä, anunta prealabil pe ceilalti membri ai Common-
wealth-ului pentru a vedea obiectiunile acestora in ceia ce
priveste repercusiunile negocierii. Orice tratat incheiat
de unul din State le Britanice trebuie iscalit de rege si
de guvernul Natilmii respective. Natiunile ale caror gu-
verne nu au iscalit tratatul mi sant In niciun fel angajate.
In casul in care State le deleagà un singur Stat pentru a le
represinta, acesta trebuie sa aib a. mandat din partea fie-
carui guvern; iar tratatul Incheiat de el Intra. In vigoare
numai.din momentul in care a fost ratificat do Statul
respectiv.
Dupa cum vedeti, politica generala a Imperiului devine
reflectia opiniei publice a Intregului Imperiu; Anglia nu
poate dicta, In niciun fel, politica pe care sa o urmeze
celelalte State Britanice. E adevarat ca. Anglia are In
schimb avantagiul de a fi nestingheritä in politica euro-
peand, unde angajeaza exident , nurnai Anglia, nu
Intregul Commonwealth.
b) Problema apararii imperiale.
Anglia a fost Insarcinata cu organisarea apararii impe-
riale, de care ce ea dispune de experienta, traditie, e-
chipament i organisatie maritima neegalati. Pentru or-
ganisarea apärärii imperiale, Anglia a facut un plan
de unificare a materialelor, de unificare a metodelor, de
unificare a tacticelor. Aro In proiect crearea unei School
of Imperial Defence".
Anglia ajuta formarea unei flote nationale indiene, a-
juta desvoltarea flotelor fiecarui dominion. Imbunätäteste
materialul aerian in care dispune chiar de secrete tehnice
Impartasite numai celorlalti inernbri ai Commonwealth-
ului), trimite material si ofiteri de legatura in dominio-
nuri, Intareste basa navald do la Singapore. Toate aces-
tea concomitent cu Inaltätoare declaratii pacifice la se-
dintile Comisiunii de Desarmare.
10

www.digibuc.ro
146 F. A. Hillard

Acestea sant, pe scurt, catoya din hotitrarile luate de

represintantii Natiunilor Britanice, cu ocasia Conferintei
Imperiale din Novombre 1926.
Doamnelor' §i Domnilor,
Evolutia vie a dominionurilor din ultima jumatate (le
year a determinat acoastä prefacere In Infätisarea pa
Mica Invechita. Trelmiau acordato noi ambiante politico-
sociale. Asernonea umbrei care urmeazä pe orn, tot ast-
fel si formele politice insotesc faptele cernunitätii.
Tendintile spre o perfecta egalitate s'au manifestat ca
un imperativ, dal-. pentru cristalisarea politica a acestor
tendinte, mijlocul fedoral era de neaplicat, din causa con-
ditiilor mai cu sama geografice. Daca populatia ar fi
fost stransä In jurul unui nucleu si. tärmurita de hotare,
chiar Intinse la latul unui continent, s'ar fi putut rea-
lisa giganticul sistem federal ce conduce de pildä Sta-
tele-Unite ale Americei. Dar, rand frânturi din aceiasi
plamada se vad rasfirate In lungul si In latul planetei
noastre, trebuia sa se caute un alt concept politic condus
de principiul autonomiei depline.
Astfel a reiesit, rod al imprejurarilor , aceastä unica
forma de guyernarnânt simbolisata supt denumirea de
The British Commonwealth of Nations.
Anglia a creat un organism, cu ideia de auto-delimitare
ca fundament, cu ideia do cointeres ca garantator de
pace, cu istoria ca regulator si dascal al organisatiei
viitoare.
Raporturile Marii Britanii Taä de dominionuri au In-
cetat a fi acelea alo unui suzeran ce-si Intinde despotic
printeun control centralisant puteroa asupra tinuturior
coloniale. Arum Anglia este o comunitate ca §i celelalte,
mânata de un interes si do o stradanie comuna. Dacà ar
fi sa definim locul Angliei In concertul Natiunilor Brita-
nice, ea ar fi jruidic un primus inter pares, iar, din
punet de vedere economic si politic, un administrator ge-
neral al unei Intreprinderi imperiale.

www.digibuc.ro
 Noua organisare a Imperlulul brItanic 147

Imperiul Britanic a Intrat Intr'o erl noua In desvoltarea

sa, i apare de data aceasta Inthsit prin cumintenia
clara sa vedere politicd. Ca o pildd a acestei forte se In-
fäli§eazd noul sdu Statut Imperial, cu acest unic con-
cept de Commonwealth. Geniul rar de a ofen oricrii ne-
voi conceptul politic cristalisat, cu solutia desprinsä din
främântäri reale, iar nu din Impreunarea imaginatiei cu
durerile evicurilort acest geniu politic a f gent ca 0 a-
ceste tendinte gdseasa. solutiune.
Tendinta centrifug5. a Natiunilor Britanice: de a se
desface de perimata suveranitate a Angliei este cuplatä
cu o tot atât de intensd tendintä centripea a aoelorai
Natiuni Britanice de a se polarisa In jurul notiunii im-
periale.
Dominionurile Ant convinse cä au gäsit In acest con-
cept cadrul ideal desfäsurdrii line a vietii lor politice,
a desvoltdrii resurselor lor economice, din care sd ex-
tragä esenta fond lor.
Supt chipul regelui George al V-lea, In umbra stin-
dardului comun tuturor Natiunilor Britanice, se tese a-
cum cel mai gigantic päinjen4 politic ce a existat vre-
odatd, In care Tirul intereselor lor economice se Impletete
armonios cu näzuintile comune de spirit.
Viata din mice colt al acestui imperiu respirà aceia0
ambiantà de libertate politicd si este mânatä de acela0
ritm viu al progresului civilisator
Aceasta este The British Commonwealth of Nations.

www.digibuc.ro
 CUPRINSU L
Pagina
I. N. lorga, Patru conferinfe despre Istoria Angliei:
Introducere 3
1. Sintesa etnicA 9

H.
2. Anglia inedievall
3. Anglia modernA
4. Anglia contemporanA . ....
Generalul Radu Rosetti, Relafii anglo-române in pe-
rioada rtlzboiului din 1877-1878
27
53
74

93
III. Michaels Catargi, Via fa familiard In Anglia . . 107
IV. R. F. A. Hillard, Noua organisare a lmperiului britanic. 129

www.digibuc.ro
 Tipografia
Datina Romäneasa"
Valenif-de-Munte
4.

www.digibuc.ro