HAKSES

ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR

PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

adresa: telefon: 0241/550.903

Constanţa - România fax: 0341/4 40. 274
str. Crişanei, nr. 4 4 web: w w w.rdtb.ro
cod 900573 e-mail: office@rdtb.ro

facebook.com/UniuneaTurca
CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins
Comitetul Director Editorial ........................................................................................................................... 3
Preşedinte: ...................................... OSMAN FEDBI
30 Ağustos Zafer Bayramı................................................................................................ 4
Prim-vicepreşedinte: ...................... IUSEIN GEMAL
Secretar General: . .......................... IBRAIM ERVIN Ziua Victoriei sărbătorită de Ambasada Turciei la Bucureşti........................................... 5
Deputat: .......................................... IBRAM IUSEIN
Festivalul ProEtnica ediţia a XVII-a................................................................................ 6
Vicepreşedinţi:
Kurban Bayramı Köstence Başkonsolosluğunda kutlandı................................................ 7
HUSEIN CADIR .................................... – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa
IAŞAR ENVER . ................................................................................. – Filiala Constanţa Türk Birliğinde Kurban Bayram....................................................................................... 8
OMER NAZIF . ................................................................................... – Filiala Constanţa
BORMAMBET VILDAN . .................................................... – Preşedinte Filiala Medgidia
Sărbătoarea Sacrificiului .................................................................................................. 8
RAIM NAIM . ....................................................................... – Preşedinte Filiala Cobadin Hollanda Türk Federasyon Kurban Kampaniyası ile Romanyada.................................... 9
GAVAZOGLU RIZA . ......................................................................... – Filiala Techirghiol
OSMAN ZIA ....................................................................... – Preşedinte Filiala Băneasa Schimb de experienţă între profesorii din România şi cei din Turcia
MOLOGANI ACCAN .......................................................... – Preşedinte Filiala Babadag
organizat de UDTR.................................................................................................... 10
MEMET REDVAN ............................................................... – Preşedinte Filiala Hârşova
MUSA CAIDAR ............................................................... – Preşedinte Filiala Cernavodă Türk Öğretmenleri Deneyim Alışverişinde.....................................................................11
ŞEMSI TURHAN . ............................................................. – Preşedinte Filiala Bucureşti
Tabără de limba maternă organizată de UDTR la Agapia.............................................. 12
Preşedinte de onoare: ASAN MURAT
Ana Dil Kampı................................................................................................................ 12
Consiliul Naţional Tulcea, esenţa diversităţii................................................................................................ 13
Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale:
Festivalul TürkArt – Mamaia – 2019.............................................................................. 14
RUSTEM SEVIM......... – Preşedinte Filiala Brăila SULIMAN ILMI...... – Preşedinte Filiala Mangalia
SULMAN EMIN......... – Preşedinte Filiala Carvăn TALIP LEMAN . ......... – Preşedinte Filiala Măcin Seminar Intercultural – ”Geamia Sultan Mahmud, monument istoric”..........................17
MEMET ŞUCRI.........– Preşedinte Filiala Castelu BORMAMBET VILDAN . ................ – Preşedinte
CERCHEZ BIRSEN.. – Preşedinte Filiala Călăraşi Filiala Medgidia Tabără culturală şi de creaţie UDTR 2019...................................................................... 18
MUSTAFA NAZIGHER...................... – Preşedinte MENSEIT ERGEAN......................... – Preşedinte
Filiala Constanţa
Filiala Techirghiol Mahomed al II-lea, Cuceritorul Bizanţului..................................................................... 20
BARI MUSELIM.... – Preşedinte Filiala Cumpăna
SALIM LEVENT........... – Preşedinte Filiala Tuzla
AZIS AZIS............. – Preşedinte Filiala Dobromir Yemek Tarifleri .............................................................................................................. 24
CURTI ŞAIP . – Preşedinte Filiala Valu lui Traian
OMER AIDIN ............ – Preşedinte Filiala Eforie
OSMAN SULIMAN ... – Preşedinte Filiala Făurei FEMI SUAT............– Preşedinte Filiala Amzacea Çocuk Sayfası ................................................................................................................ 26
MEMET SEBATIN . .............. – Preşedinte Filiala HALIL NAZMIE..... – Preşedinte Filiala Adamclisi
Fântâna Mare MUSTAFA BEZAT......... – Preşedinte Filiala Lazu
ABDULA GHIULTEN.. – Preşedinte Filiala Galaţi ALIŞ CHEMAL........... – Preşedinte Filiala Ostrov
OMER MEMNUNE.. – Preşedinte Filiala Isaccea AHMET ENGUR.. – Preşedinte Filiala Ada Kaleh

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate COLECTIVUL REDACŢIONAL Adresa de corespondenţă:

str. Crişanei nr. 44, etaj 2
DIRECTOR
OSMAN FEDBI
Redactor șef-adjunct:
Învăţământ ....................................... – BORMAMBET VILDAN – telefon: 0241-550903
Panaitescu Nilgün Constanţa Redactor-şef
Religie ............................................................ – ISLAM REMZI 900573
– fax: 0341-440265
Secretar de redacţie: – e-mail: hakses@rdtb.ro IBRAIM ERVIN
Cultură .................................................. – TÜRKOĞLU SERIN
Femei ............................................................... – ISMAIL FILIZ Accoium Evrens publicaţia on-line: hakses.turc.ro
Tineret ........................................................ – OSMAN HARUN Redactori: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
Financiar .......................................... – DRAGOMIR NICUŞOR Osman Melek, Türkoğlu Serin, grafica: Fârtat Cicero

Cenzori . ................................................... – ACCOIUM DURIE Iomer Subihan, Ibraim Nurgean,

Juridic................................................. – ABDURAMAN MERIC Omer Minever, Musledin Firdes,
Administrator................................................... – ACCOIUM ALI Asan Sorina I.S.S.N. 1224-4694

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
Andrei
MUREŞANU
3 pagina
sayfa
– Kahraman Ordumuza –
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
O benimdir, o benim milletimindir ancak!
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?
Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…
DIN ACŢIUNILE UNIUNII
Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!
Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..
Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..
Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!
Mehmet Akif
ERSOY
• August – Ağustos •
30 Ağustos Zafer
Bayramı
Z afer Bayramı, Türkiye Cumhuriyeti'nin ulusal bayramıdır. Her yıl 30 Ağustos günü kutlanır. Zafer Bayramı,
1922 yılında 26 Ağustos'ta başlayıp, 30 Ağustos'ta Dumlupınar'da Mustafa Kemal'in başkumandanlığında
zaferle sonuçlanan Başkomutanlık Meydan Muharebesi'ni (Büyük Taarruz) anmak için kutlanan bayram-
dır. İşgal birliklerinin ülke sınırlarını terketmesi daha sonra gerçekleşse de, 30 Ağustos sembolik olarak ülke
topraklarının geri alındığı günü temsil eder.
23 Ağustos – 12 Eylül 1921 tarihleri arasında yapılan Sakarya Savaşı'yla Yunan orduları gerilemek zorunda
kaldı. Bu uzun zamandır Türk ordularının elde ettiği ilk başarıdır. TBMM tarafından Sakarya Savaşı'ndan sonra
Mustafa Kemal'e mareşal ve gazi unvanları verildi. Tarihin bu dönüm noktasından sonra Yunan ordularının
topraktan atılma kararı alınır. Sad planı adı verilen taarruz planı ocak ve nisan aylarında iki kez ertelenir.
Taarruzun hazırlıkları tam anlamıyla ağustos ayında tamamlanır. Batı cephesinin kuzeyindeki ve güney
cephesindeki Türk birlikleri, büyük bir gizlilik içinde Kocatepe bölgesine kaydırıldı. İstanbul'daki cephane
depolarından silah ve cephane gizlice Anadolu topraklarına getirtildi. İtilaf Devletleri tarafından tahrip
edilerek kullanılmaz hâle getirilen toplar onarıldı. Yeni silahlar satın alındı. Orduya taarruz eğitimi yaptırıldı.
Gazi Mustafa Kemal'in başkomutanlığını yaptığı Türk ordusu, 26 Ağustos 1922'de düşmana saldırdı. Bir kaç
saat içinde düşman mevzileri ele geçirildi. 30 Ağustos'ta düşman çember içine alındı. Sağ kalanlar esir
alındı. Esirler arasında Yunan Başkomutanı Trikopis'te vardı. Bu savaş, Atatürk'ün başkomutanlığında yapıldığı
için Başkomutanlık Meydan Muharebesi olarak adlandırıldı.
Büyük Taarruzun başarıyla sonuçlanmasından sonra Yunan, İzmir'e kadar takip edildi. 9 Eylül 1922'de
İzmir'in kurtarılmasıyla Türk toprakları yabanci işgalinden temizlenmiş oldu.
Zafer Bayramımız hepimize hayırlı olsun!
Ervin İbraim
 • August – Ağustos •
pagina
sayfa 4 5 pagina
sayfa
• August – Ağustos •

30 Ağustos Zafer Bayramı Ziua Victoriei sărbătorită de

Z afer Bayramı, 1922 yılında 26 Ağustos'ta başlayıp, 30 Ağustos'ta Dumlupınar'da Mustafa Kemal'in başkumandanlı-
ğında zaferle sonuçlanan Başkomutanlık Meydan Muharebesi'ni anmak için kutlanan bayramdır. İşgal birliklerinin
ülke sınırlarını terketmesi daha sonra gerçekleşse de, 30 Ağustos sembolik olarak ülke topraklarının geri alındığı günü
Ambasada Turciei la Bucureşti
temsil eder.
Zafer Bayramı, ilk defa 30 Ağustos 1923 günü Afyon-
A mbasada Republicii Turcia la Bucureşti a marcat cea de a 97-a aniversare a Zilei Victoriei, vineri, 30 august, printr-o
serie de evenimente menite să rememoreze jertfa eroilor căzuţi în batălia finală a Războiului de Independenţă
condusă de fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk. Astfel, în cursul dimineţii zilei de 30 august au fost
karahisar, Denizli, Kahramanmaraş, Ankara ve İzmir'de
depuse coroane de flori la Bustul lui Mustafa Kemal Atatürk situat în faţa Teatrului Odeon din Bucureşti dar şi la Cimitirul
kutlanmıştır. Resmî olarak Zafer Bayramı ilân edilmesi 1935
Eroilor Turci din capitală, în semn de omagiu pentru eroii care şi-au jertfit viaţa pe câmpul de luptă.
yılının Mayıs ayında olmuştur. Zafer Bayramı, tüm yurtta
törenlerle kutlanır. Devlet erkânı ve birçok vatandaş, La ceremonialul depunerii de coroane de flori a
Ankara'da Anıtkabir'i, diğer illerde de anıt ve şehitlikleri participat Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti,
ziyaret edip, Mustafa Kemal Atatürk'e, silâh arkadaşlarına Füsun Aramaz şi ataşatul militar, colonel Irmak Durmaz
ve komutasında savaşmış askerlere şükranlarını sunar. dar şi repezentanţi ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri
Hemen hemen her yerleşim yerinde, askerî birlikler geçit Turci şi ai altor organizaţii cu sediul la Bucureşti. Au fost
törenlerine katılır. Ayrıca dış temsilciliklerde de çeşitli depuse coroane de flori şi din partea Uniunii Democrate
kutlamalar yapılır. Turce din România de către preşedintele filialei UDTR Bu-
cureşti, Şemsi Turhan. Cei prezenţi au păstrat un moment
Romanya'nın başkenti Bükreş'te 30 Ağustos Zafer
de reculegere în onoarea marelui lider militar şi politic,
Bayramı ve Türk Silahlı Kuvvetleri Günü çeşitli etkinliklerle
Mustafa Kemal Atatürk dar şi a zecilor de mii de militari
kutlandı.
care şi-au pierdut viaţa pe câmpul de luptă.
Romanya'nın başkenti Bükreş'te 30 Ağustos Zafer
În aceeaşi zi, Ambasadorul Republicii Turcia la
Bayramı ve Türk Silahlı Kuvvetleri Günü, Atatürk anıtı ve
Bucureşti, E.S. Füsun Aramaz şi ataşatul militar, colonel
Türk şehitliğinde gerçekleşen törenlerle kutlandı.
Irmak Durmaz, au oferit o recepţie la care au luat parte
Bükreş’te önce, Atatürk anıtına çelenk bırakılıp saygı ambasadori şi ataşaţi militari acreditaţi la Bucureşti dar
duruşu ve milli marşı okunmasının ardından, Bükreş Türk şi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale. La
şehitliği ziyaret edilerek dualar okundu. recepţie a participat şi ministrul delegat pentru Afaceri
Akşam saatlerinde büyükelçilik bahçesinde, Europene, George Ciamba. George Ciamba a fost am-
Türkiye'nin Bükreş Büyükelçisi Sn. Füsun Aramaz ve Askeri basador al României în Republica Turcia şi reprezentant
Ateşe Irmak Durmaz’ın ev sahipliğinde düzenlenen re- permanent al României la Organizaţia Cooperării Eco-
sepsiyona, başta Romanya Avrupa İşleri Bakanı George nomice la Marea Neagră, între anii 2001-2003.
Ciamba olmak üzere Azerbanyan Büyükelçisi Hüseyin Victoria trupelor turceşti de la 30 august 1922 a con-
Najafov, Romanya’daki soydaş ve iş adamları dernekleri, sfinţit fondarea Turciei moderne la un an după aceasta,
Türk kurum ve kuruluşların temsilcileri ve yabancı ülke în 1923 şi totodată, construirea unui stat şi a unei societăţi
temsilcileri katıldı. moderne. Ziua Victoriei este sărbătorită anual în Republi-
Bir dakikalık saygı duruşu ve her iki ülke milli marşları- ca Turcia. Tot la 30 august se sărbătoreşte în Republica
nın okunması ile başlayan program, Cumhurbaşkanı Re- Turcia şi Ziua Forţelor Armate.
cep Tayyip Erdoğan’ın mesajının okunmasıyla devam etti.
Sorina Asan
Büyükelçi Füsun Aramaz, yaptığı konuşmada, 30
Ağustos Mustafa Kemal Atatürk'ün askeri ve siyasi deha-
sının, Türk ordusunun cesaret ve azminin, Türk ulusunun
vatan sevgisi ve bağımsızlık inancının bir sonucu oldu-
ğunu belirterek, “Bu zaferi ve bu zaferle temelleri atılan
Cumhuriyetimizi armağan eden büyük komutan ve devlet
adamı Mustafa Kemal Atatürk ve silah arkadaşlarını,
vatan için canlarını feda eden aziz şehitlerimizi saygı ve
minnetle anıyoruz” dedi.
Bükreş’te Atatürk anıtına Romanya Demokrat Türk
Birliği Bükreş şube başkanı Turhan Şemsi celenk bırakıp
Bükreş Türk sehitliğini ziyaret etti.

Nurcan İbraim
 • August – Ağustos •
pagina
sayfa 6 7 pagina
sayfa
• August – Ağustos •

Festivalul ProEtnica festival de reprezentanta filialei Medgidia, Lale Memedali.

Proiectul ProEtnica este implementat în parteneriat

ediţia a XVII-a
cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Consiliul Ju-
deţean Mureş, în calitate de parteneri cu aport financiar,
precum şi de Guvern, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Na-

F estivalul Intercultural ProEtnica şi-a deschis în acest an porţile în data de 21 august, la Sighişoara şi a reunit ansam- ţionale, în calitate de finanţator. De asemenea, proiectul
bluri folclorice a nu mai puţin de 20 de comunităţi etnice din România. În acest an, spectatorii au putut să admire se bucură de sprijinul Ambasadei Germaniei în România,
frumuseţea costumelor populare şi ritmurile muzicii tradiţionale ale: albanezilor, armenilor, bulgarilor, croaţilor, evre- Ministerului pentru Ştiinţă, Cercetare şi Cultură al Landului
ilor, germanilor, grecilor, cehilor, italienilor, macedonenilor, maghiarilor, polonezilor, rutenilor, romilor, ruşilor-lipoveni, Brandenburg al Republicii Federale Germania, Institutului
sârbilor, slovacilor, tătarilor, turcilor şi ucrainenilor. Cultural Român, Municipiului Sighişoara, FUEN (Federal
În fiecare zi, în perioada 21-25 august, piaţa centrală din Sighişoara a fost o scenă imensă de dans şi voie bună Union of European Nationalities), Institutului pentru Relaţii
pentru circa 15000 de vizitatori care s-au externe din Stuttgart (Institut fur Auslandsbeziehungen
prins în hore uriaşe alături de dansatorii Stuttgart), Asociaţiei Divers şi PEN România.
aparţinând comunităţilor etnice participan-
te. Zilnic, cei 600 de reprezentanţi ai celor 20
de organizaţii reprezentative ale etnicilor din Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret şi Pro-
România au susţinut spectacole şi au fost Etnica - Festival Intercultural Sighişoara sunt parteneri în
aplaudaţi îndelung de spectatori. două proiecte culturale importante: Interkultural 2019,
Festivitatea de deschidere a Festiva- organizat de Institutul pentru Relaţii externe din Stuttgart
lului Intercultural ProEtnica a debutat cu (ifa Stuttgart), în perioada 18 - 23 august şi Academia In-
un spectacol interetnic şi fost urmată de terculturală de Vară „ProEtnica”, organizat de Asociaţia
dezbaterea-panel „Protecţia Minorităţilor Divers, în perioada 19 - 26 august.
Naţionale - instrument al dezvoltării paşnice Sorina Asan
în Europa”. „ProEtnica doreşte să fie o ade-
vărată sărbătoare, un moment festiv pentru
viaţa omului, care deschide şi schimbă
suflete, care schimbă mentalităţi în socie-
tate şi care generează tradiţii noi. Aşadar, Kurban Bayramı Köstence
Başkonsolosluğunda kutlandı
ProEtnica doreşte să fie un instrument care
ajunge să creeze o convieţuire paşnică între
etnii în societatea de azi şi de mâine”, a spus
Volker Reiter, organizatorul evenimentului în RDTB Genel Sekreteri Ervin İbraim başkanlığındaki bir heyet 11 Ağustos 2019’de Köstence’deki Türkiye Cumhuriyeti
discursul său. Başkonsolosu’nun Kurban Bayram vesilesiyle verdikleri resepsiyonuna katıldılar.
În data de 21 august, pe scena centrală Resepsyon için Başkonsolos Sulhi Turan ve eşi evlerin kapılarını davetliler için açtılar. Romanya Demokrat Türk Birliğin
au evoluat trupa de dansuri a Forumului De- tarafından Gençlik Komisyon Başkanı Harun Osman, gazateci Nurcan İbraim ve Melec Amet bulundular.
mocrat German din Sighişoara, Ansamblul Diğer davetliler arasında Vali Yardımcısı Şenol Ali, Türkiye Cumhuriyeti Köstence Konsolosu Hasan Akdoğan, Müs-
de dansuri albaneze Serenada al Asociaţiei teşar Varol Amet, Türk Dili Müfettişi Icbal Anefi bulundular.
Liga Albanezilor din România, ansamblul
Nurcan Ibraim
„Sonţe”, Asociaţia Macedonenilor din Româ-
nia, ansamblul artistic „Lastivocica”, Uniunea
Culturală a Rutenilor din România, Ansamblul
muntenilor polonezi „Solonczanka” -Uniunea
Polonezilor din România, Ansamblul folcloric
„Lipka” - Uniunea Democratică a Slovacilor
şi Cehilor din România. Tot în prima seară a
urcat pe scenă şi ansamblul folcloric „Filizler”
al Uniunii Democrate Turce din România, fili-
ala Medgidia, coordonat de Aygül Niculae.
Tinerii dansatori au prezentat un program
de dansuri populare dın folclorul turcilor
dobrogeni şi au fost aplaudaţi îndelung de
spectatori. Tinerii dansatori au fost însoţiţi la
 • August – Ağustos •
Türk Birliğinde
Kurban Bayram
Cenâb-ı Hakk’ın “Rabbin için namaz kıl, kurban
kes” emrine uyarak, Romanya Demokrat Türk Birliği
Bayram vesilesiyle tüm şubelerde kurban kesti ve et-
lerini soydaşlara dağıttı. Köstence, Babadag, Macin,
İsaccea, Bükreş, Calaraşi, Braila, Galati, Medgidia,
Mangalia, Harşova, Cernavoda (Boğazköy), Eforie,
Tekirgöl, Cumpana, Kobadin, Başpınar, Baneasa
(Paraköy), Faurei (Kalayci), Tuzla, V. Traian (Hasanşah),
Castelu şubeleri bu yardımlardan istifade ettiler. Dini
hayatımızda önemli bir yeri olan bayramların amacı
sosyal dayanışma, yardımlaşma ve kaynaşmayı sağ-
lamak, birlik ve beraberliğimizi pekiştirmek ile Allah’ın
rızasını kazanmaktır. Bu itibarla Kurban ibadetinin hik-
metini, sadece kurbanı kesmekle değil, etlerinin yakın
ve uzak çevremizdeki, ihtiyaç sahiplerine ulaştırmak
ve bu yolla Müslümanlar arasında sevgi ve kardeşlik
bağını güçlendirmekle gerçekleştirmiş oluruz. Bu sa-
yede toplumsal ve dini kardeşlik duyguları pekişecek,
tok açın halinden anlar hale gelecektir. Allah katında
yardımları kabul olmasını diler ve kurbanın getirdiği
kardeşlik, dayanışma ve kaynaşma ruhu ile tüm dün-
yanın barış ve esenlik içinde yaşamasını Allah’tan
niyaz ederim.
pagina
sayfa
Sărbătoarea
Sacrificiului
Sărbătoarea Sacrificiului reprezintă îndatorirea musulmani-
lor de a sacrifica un animal din categoria ovinelor sau bovinelor
şi împărţirea cărnii la semenii nevoiaşi. Această sărbătoare
are loc în luna „zilhigge” a calendarului musulman şi este luna
pelerinajului la locurile sfinte (Mecca, Medina), acest pelerinaj
realizându-se după un ritual strict identificat ca fiind cel efectuat
de Profetul Muhammed (pbuh). „Sărbătoarea Sacrificiului este
celebrată prin sacrificarea unui berbec sau a unei cămile, în
amintirea gestului lui Ibrahim (Abraham) de a-şi sacrifica fiul
pe Ismail, pentru a-şi dovedi credinţa faţa de Allah, gest oprit
de Allah prin trimiterea unui berbec care a fost sacrificat în
locul fiului.” Cu ocazia Sărbătorii sacrificiului Uniunea Demo-
crată Turcă din România a organizat o activitate tradiţională
reprezentată de sacrificarea şi împărţirea de animale la filialele
teritoriale ale uniunii. Astfel carnea a fost oferită etnicilor turci
din următoarele localităţi Constanţa, Babadag, Măcin, İsaccea,
Bucureşti, Călăraşi, Brăila, Galaţi, Medgidia, Mangalia, Harşova,
Cernavoda (Boğazköy), Eforie, Tekirghiol, Cumpăna, Cobadin,
Fântâna Mare (Başpınar), Baneasa (Paraköy), Făurei (Kalayci),
Tuzla, V. Traian (Hasanşah), Castelu. Pentru buna derulare a
acţiunii s-au înfiinţat comitete din membrii filialelor şi delegaţi
ai conducerii U.D.T.R.
Firdes Musledin
8 9 pagina
sayfa
• August – Ağustos •
Hollanda Türk Federasyon
Kurban Kampaniyası ile
Romanyada
K urban Bayramın 3'cü günü Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyonu temsilcileri Romanya'ya gel-
diler. Avrupa Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri Federasyon’u 1978 yılında Frankfurt’ta kurulmuştur. Bugüne kadar
çalışmalarını sürdüren “Türk Federasyon”, Federal Almanya’da kurulduktan sonra diğer Avrupa ülkelerine de yeni der-
nekler ve Federasyonlar kur muştur. Bunların ara-
sında Hollanda Demokratik Ülkücü Türk Dernekleri
Federasyonu. Avrupalı Türk’lerin eğitim, sosyal ve
kültürel gelişimini sağlayarak bulundukları ülkeler-
deki etkinliklerini arttırmak ve entegrasyon başta
olmak üzere tüm sorunlarını çözüme kavuşturmak
için bir dizi alanda çalışmalar yürütmeyi kuruluş
gayesi olarak belirlenmiş.
Federasyon ve ona bağlı kuruluşlar, bulun-
dukları ülkelerde Türklerin her türlü sosyal-kül-
türel-ekonomi ile ilgili faaliyetlerine iştirak eder
veya yönlendirir. Avrupa ülkelerin idareleri ve
vatandaşları ile Türkler arasında bir köprü görevi
görür. Faaliyetleri, Türkiye ve Türklerin tanıtılma-
sı, mutfak ve yaşayış kültürlerinin tanıtımı, spor
faaliyetleri, insani yardımlaşma faaliyetlerdir.
Kurban kampaniyasıyla her sene değişik ülkele-
re giden federasiyon temsilcileri bu sene tekrar
Romanya'ya geldiler.
Romanyada Kurban Kampanyası koordi-
natörü ve organizatörü Cemaledin Çankaya
Romanya Demokrat Türk Birliği ile birlikte bu faa-
liyeti gerçekleştirdiler. Bu kampanyaya Hollanda
Demokratik Türk Dernekleri Federasyonu Genel
Sekreteri Sn. Sadettin Şimşek ve Roterdam Versam
Teşkilat Başkanı, Mustafa Şeniyurek.
Romanya Demokrat Türk Birliği ile Hollanda
Demokratik Türk Federasyonu, Bukreş, Köstence,
Cumpana, Cobadin, Techirghiol, Amzacea, Tuzla,
Medgidia, Cernavoda, Harşova, Ostrov, Fantana
Mare, Dobromir, Baneasa, Faurei, Adamclisi Man-
galia, Eforie, Călăraşi, Brăila, Galaţi, Carvăn ve
Lazu şubelerine kurban yardımları yaptılar. RDTB
Başkanı Osman Fedbi ve bu köylerin şube baş-
kanları Federasyon üyelerine Dobruca bölgesini
ve buradaki türkleri tanıttılar. Hollanda Demok-
ratik Türk Dernekleri Federasyonu Başkanına
ve Romanya ya gelen federasyon temsilcilere,
soydaşlara yapmış oldukları yardımlardan dolayı
teşekkür ederiz.
Firdes Musledin
 • August – Ağustos •
pagina
sayfa
Schimb de experienţă între
profesorii din România şi cei
din Turcia organizat de UDTR
U niunea Democrată Turcă din România a
derulat în perioada 27august - 1 septem-
brie proiectul, „Profesorii turci din România şi
ţara mamă-schimb de experienţă al cadrelor
didactice, Çeşme, Izmir”. Proiectul a fost or-
ganizat de comisia de învăţământ a UDTR şi
a reunit profesori de limba turcă, directori de
instituţii de învăţământ dar şi reprezentanţi ai
Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai Inspecto-
ratului Şcolar Judeţean Constanţa. Programul
proiectului a inclus o serie de întrevederi cu
responsabili din cadrul Inspectoratului Şcolar
din localitate şi cu reprezentanţi ai Sindicatului
Învăţământului din Turcia (TES).
Delegaţia de profesori condusă de
preşedinta Comisiei de învăţământ a Uniunii
Democrate Turce din România, prof. Vildan
Bormambet a fost primită de liderii Sindicatului
Învăţământului din Turcia, filiala Izmir, în data
de 28 august. Discuţiile s-au axat în principal
pe metodologia predării limbii turce materne
în şcolile din România şi pe proiectele UDTR
care au ca ţintă educaţia tinerilor şi formarea
profesorilor. La finalul discuţiilor, profesorii din
România le-au oferit liderilor de sindicat o
plachetă cu însemnele UDTR. Din delegaţie au
făcut parte: profesori de limba turcă, directori
de instituţii de învăţământ dar şi reprezentanţi
ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai Inspec-
toratului Şcolar Judeţean Constanţa.
Tot în data de 28 august, cadrele didac-
tice din România au avut o serie de întâlniri cu
inspectorul şcolar general al Inspectoratului
Şcolar din Çeşme, prof. Şahan Çöker, cu pre-
şedintele Sindicatului Învăţământului din Izmir,
prof. Ömer Yıldırım şi cu directori de instituţii
de învăţământ. Discuţiile au vizat în principal
proiectele europene din domeniul educaţiei
cu precădere cele destinate elevilor de gim-
naziu şi din învăţământul liceal. Participanţii la
discuţii au convenit să diversifice şi să crească
numărul de proiecte încheiate între instituţiile
de învăţământ din cele două state. Prezent
la discuţii, preşedintele UDTR, Osman Fedbi a
10 11 pagina
sayfa
• August – Ağustos •
declarat: „proiectele care au ca ţintă educaţia copiilor şi tinerilor constituie o preocupare permanentă a conducerii
UDTR. Din acest motiv, dorim să ne implicăm permanent în proiecte care vizează învăţarea limbii turce şi schimburile
de experienţă între cadrele didactice din cele două ţări. Pe de altă parte, proiectele europene, parteneriatele edu-
caţionale cu instituţii de învăţământ din Republica Turcia sunt benefice atât pentru elevii de etnie turcă cât şi pentru
cei români şi contribuie la dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Turcia.”
Delegaţia de profesori din România a mai avut întrevederi cu trei directori de instituţii de învăţământ din Çeşme
şi anume: directorul Liceului Anadolu „Haci Murat Hatice Özsoy”, prof. Ilhan Bilen, directorul Şcolii Generale „Mehmet
Akpınar”, prof. Cem Amaç şi cu directorul Şcolii Generale „Hayriye Nuri Ertan”, prof. Ali Tüzün. Reprezentanţii celor trei
instituţii de învăţământ din Çeşme doresc să deruleze proiecte în parteneriat cu şcoli din România. Conform declaraţiei
preşedintei Comisiei de învăţământ a UDTR, prof. Vildan Bormambet, vizita în Republica Turcia a avut loc la invitaţia
reprezentanţilor Federaţiei Internaţionale a Cadrelor Didactice din Europa şi Asia şi face parte dintr-un program de
schimb de experienţă dintre cadrele didactice din România şi cele din Turcia, derulat anual de UDTR. Schimbul de
experienţă al cadrelor didactice din România a fost organizat de comisia de învăţământ a UDTR şi a fost coordonat
de preşedinta comisiei, prof. Vildan Bomambet.
Sorina Asan
Türk Öğretmenleri
Deneyim Alışverişinde
R omanya Türk Demokratik Birliği 27 Ağustos - 1 Eylül tarihleri arasında “Ro-
manya Türk öğretmenleri ve ana vatan – öğretmenlerin deneyim alışverişi”
adlı projeyi gerçekleştirdi.
Çeşme'de Romanya Demokrat Türk Birliği heyetiyle İlçe Milli Eğitim
Müdürlüğü ve Anadolu Lisesi temaslarda bulundu. Ortak projeler geliştirildi.
Heyet Romanya Demokrat Türk Başkanı Fedbi Osman ve Eğitim Komisyon
Başkanı Vildan Bormambet ile Bakanlık yetkililerinden oluşan heyetlerini
ağırlayan İlçe MEM Müdürü Şahan ÇOKER'e ve Anadolu Lisesi Müdürü İlhan
Bilen saygılarımızı sunarız.
Görüşmelerde ağırlıklı olarak eğitim alanındaki Avrupa projeleri, özellikle
de ortaokul öğrencileri ve lise öğrencileri hedef alındı. Tartışmalara katılanlar,
iki eyaletin eğitim kurumları arasında yapılan proje sayısını çeşitlendirmeyi
ve artırmayı kabul etti.
Görüşmelerde konuşan R.D.T.B. Başkanı Osman Fedbi, “Çocukların
ve gençlerin eğitimine yönelik projeler UDTR yönetimi için sürekli bir endişe
kaynağıdır. Bu nedenle, iki ülkedeki öğretmenler arasında Türkçe öğrenme-
ye ve deneyim alışverişine yönelik projelerde kalıcı olarak
yer almak istiyoruz. Öte yandan, Avrupa projeleri, Türkiye
Cumhuriyeti'ndeki eğitim kurumları ile eğitim ortaklıkları
hem Türk hem de Rumen öğrenciler için faydalı ve Romanya
ile Türkiye arasındaki ikili ilişkilerin geliştirilmesine katkıda
bulunuyor.“
Romanya'daki öğretmenlerin deneyim alışverişi
R.D.T.B.'nin eğitim komisyon tarafından düzenlendi ve ko-
misyon başkanı Prof. Vildan Bomambet tarafından koordine
edildi.
Nurcan İbraim
 • August – Ağustos •
Tabără de
limba maternă
organizată de
UDTR la Agapia
Uniunea Democrată Turcă din România a organizat
în perioada 4-9 august 2019, o tabăra de limba maternă
în localitatea Agapia din judeţul Neamţ. Tabăra a fost
organizată de comisia de îmvăţământ a UDTR şi a reunit
30 de elevi de etnie turcă, care studiază limba maternă
în şcolile din judeţul Constanţa. Elevii au fost selectaţi
de profesorii de limba turcă în funcţie de rezultatele
obţinute la olimpiada de limba turcă maternă, faza
judeţeană şi cea naţională.
Potrivit declaraţiei preşedintei comisiei de învăţă-
mânt a UDTR, prof. Vildan Bormambet, coordonatoarea
proiectului, programul taberei a cuprins cursuri de: limba
turcă, pictură, dans tradiţional turcesc dar şi vizite la:
Cetatea Neamţ, Curtea Domnească din Piatra Neamţ,
Mănăstirea Agapia, Casa Memorială „Mihail Sadovea-
nu”, Muzeul de Măşti „Popa Tatu”şi Rezervaţia de zimbri
„Dragoş Vodă”. „Elevii au avut posibilitatea să intre în
competiţie în cadrul concursurilor de creaţie literară şi
pictură, precum şi de recitare şi interpretare de cântece
în limba turcă. Cei mai buni dintre ei au obţinut premii
din partea UDTR”, a declarat prof. Vildan Bormambet.
Tabăra de limba maternă se înscrie în seria de
proiecte organizate de UDTR cu scopul de a conserva şi
promova una dintre cele mai importante valori identitare
a etnicilor turci, limba maternă.
Sorina Asan
pagina
sayfa
Ana Dil
Kampı
Romanya Demokrat Türk
Birliği, 4-9 Ağustos 2019 tarihleri
arasında Agapia kasabasında
“Ana dil kampını” düzenledi.
Kamp RDTB'nin eğitim komisiyo-
nun Prof. Vildan Bormambet'in
tarafından düzenlendi ve ana
dilini okuyan Köstence ilçesin-
deki okullardan, ulusal Olimpi-
yatlarda ve ulusal yarışma ka-
zananlarında 30 Türk öğrenciyi
bir araya getirdi.
RDTB'nin eğitim komis-
yonu başkan ı Prof. V i ldan
Bormambet'in açıklamasına
göre, kamp programı, Türkçe
kursları, resim, geleneksel Türk
dansı, turistik ziyaretleri içerdi:
Neamţ Kalesi, Piatra Neamt
Kraliyet Evi, Agapia Manastırı,
Mihail Sadoveanu evi, “Popa
Tatu” Maske Müzesi ve “Dragoş
Vodă” Ardıç Koruma Alanı.
“Katılımcılar, edebi, şiir
okuma, resim, Türkçe şarkıları
okuma ve yorumlama fırsatını
buldular.”
Anadil kampı, RDTB'in tara-
fından Türk kimliklerini korumak
ve tanıtmak amacıyla düzenle-
nen projenlerinden biridir.
Nilgün Panaitescu
12 13 pagina
sayfa
• August – Ağustos •
Tulcea, esenţa diversităţii
În perioada 15 iulie - 16 noiembrie 2019, Asociaţia Centrul European pentru Diversitate (Centrul EU divers) imple-
mentează proiectul „Tulcea, esenţa diversităţii”, cu sprijinul financiar al UAT municipiul Tulcea.
Pornind de la obiectivul general - menţinerea şi promovarea
diversităţii etnice, lingvistice şi culturale a municipiului Tulcea,
calendarul proiectului va include pentru început o serie de 7
evenimente, desfăşurate zilnic, în perioada 21-27 iulie 2019, în in-
tervalul orar 17.30-19.00, la Casa Avramide, la care au fost invitaţi
să participe reprezentanţi ai etniilor tulcene, ai autorităţilor locale
şi persoane resursă în domeniul etnografiei.
Cele 7 evenimente au un caracter complex, incluzând:
testimoniale şi evocări, prezentări de meşteşuguri tradiţionale,
intervenţii de specialitate în domeniul etnografic, lansări de carte
şi momente artistice.
Informaţiile ce vor fi colectate în cadrul acestor întâlniri vor fi
valorificate prin realizarea unei broşuri multilingve- „Tulcea, esenţa
diversităţii”, ce va fi lansată public pe data de 16 noiembrie, când
este sărbătorită Ziua Internaţională a Toleranţei.
Broşura va fi realizată în condiţii grafice deosebite, în 500 de
exemplare şi va fi distribuită gratuit.
Principalul partener al proiectului este Institutul de Cercetări
Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea, care va asigura spaţiul
necesar pentru desfăşurarea celor 7 întâlniri, sprijin la amenajarea
unei mini-expoziţii cu obiecte tradiţionale şi prezenţa zilnică la
evenimente a unui specialist etnograf, ce va prezenta date despre
fiecare dintre etniile implicate în proiect.
Parteneriatul extins al proiectului include, de asemenea:
Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Tulcea, Centrul Cultural Turc
Yunus Emre din Constanţa, Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele
Deltei”, Asociaţia ALTONA din Cerna, Comunitatea Ruşilor Lipoveni
din România- filiala Tulcea, Uniunea Ucrainenilor din România-
filiala Tulcea, Comunitatea Evreiască Tulcea, Uniunea Elenă din
România-filialele Tulcea şi Sulina, Uniunea Democrată Turcă din
România - filiala Tulcea, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Mu-
sulmani din România - organizaţia locală Tulcea, Partida Romilor
PRO EUROPA – filiala Tulcea, Comunitatea Armână din România - filiala Tulcea, Forumul Democrat al Germanilor din
Tulcea, Comunitatea Italiană Tulcea, Uniunea Armenilor din România - filiala Tulcea.
La acest eveniment, organizat în parteneriat
cu Uniunea Democrată Turcă din România-filia-
laTulcea, a participat deputatul UDTR, domnul
Ibram Iusein, care a luat cavântul prezentând
comunitatea turcă din Tulcea. La această ma-
nifestare au participat membri din cadrul filialei
UDTR Tulcea, şi prin intermediul doamnei Sevim
Riglea, şefa comisiei de femei, s-a organizat un
stand cu diferite exponate tradiţionale turceşti, iar
ansamblul folcloric „Tuna”, coordonator Nurten
Beigean Mahmudi, a prezentat un program de
dansuri tradiţionale turceşti.
Pagină realizată de Melek Amet
 • August – Ağustos •
pagina
sayfa 14 15 pagina
sayfa
• August – Ağustos •

Festivalul TürkArt folclorice, acest grup, capătă forma cea mai frumoasă, mai originală cu sprjinul şi sub îndrumarea unor coregrafi şi
coordonatori voluntari, membrii ai comisiilor de specialitate UDTR, care au făcut posibilă renaşterea acestui ansamblu.

– Mamaia – 2019
De asemenea, dansurile lor provin din toate zonele Turciei momentele lor fiind cu atât mai deosebite.
Chiar din prima zi a festivalului, 23 August,
alături de Fanfara Otomană (Fatih Mehter
Festivalul TürkArt a adus Turcia în staţiunea Mamaia, Takımı) care a prezentat în mers şi pe scenă,
în fiecare zi, pe faleza Mamaia multe cântece
împreună cu muzica şi obiceiurile din Imperiul Otoman din repertoriu specific, a avut loc o defilare cu
costume otomane şi folclorice turceşti.

În perioada 23-25 August, între orele 18.30 - 23.00,

a avut loc în Staţiunea Mamaia Constanţa,
în Piaţeta Cazino, prima ediţie a Festivalului TurkArt,
Primele referiri la muzica militară turcească
se întâlnesc în Inscripţiile Orhon. Mehter a jucat
un rol decisiv în războaie. Rolul fanfarei Mehter
care a adus în centrul staţiunii cultura turcă autenti-
era acela de a perturba psihologia inamicului.
că: muzica, dansurile, tradiţiile, obiceiurile de nuntă şi
Muzica fanfarei Mehter amintea de sunetul
mâncarea tradiţională. Ce pot spune? Au fost trei zile
produs de tunete şi era folosit pentru a intimida
magnifice, fermecătoare. Cei mai mulţi participanţi
şi pentru a descuraja inamicii. Rolul fanfarei era
au rămas fără cuvinte. Se vedea pe feţele etnicilor
acela de a-i încuraja pe soldaţii turci care par-
turci, mai ales, satisfacţia, bucuria şi mândria. Sufletele
ticipau la război.
lor erau clar pline de lumină ce radia pe chipurile lor
Acest gen muzical apărut pentru prima
care erau doar un zâmbet. Bucuria revederii rudelor şi
data la huni, a fost adoptat de Imperiul Otoman
prietenilor, încântarea de a asculta muzică turcească
şi a fost numit Mehter. Cultura muzicală turceas-
veritabilă şi urmărirea dansurile care transmiteau tutu-
că îşi are originile în timpul domniei selgiucizilor.
ror spiritul autentic turcesc, degustarea sau înfruptarea
Astfel că după marile victorii obţinute în războaie
în gözlemele, köftele, şuberekuri, baklavale şi multe ale
Osman I-ul primea ca daruri tobe şi steaguri.
delicii turceşti i-a determinat pe cei mai mulţi să revină
După ce Osman I-ul u participat la un concert al
în fiecare dintre cele trei zile de festival.
ostaşilor susţinut în picioare, Osman I-u ia decizia
Festivalul TurkArt, a pornit din dorinţa de a ară-
înfiinţării Fanfarei Mehter. Fanfara deţine un rol
ta că iubirea pentru cultură uneşte oamenii şi a fost
foarte important din punct de vedere militar.
organizat de Asociaţia Oamenilor de afaceri Turci
Tocmai acesta este motivul pentru care
– Dobrogea (DTIAD) în parteneriat cu Uniunea Demo-
Fanfara Militară Tradiţională Mehter va parti-
crată Turcă din România (UDTR), cu sprijinul Primăriei
cipa şi la evenimente şi ceremonii importante
Municipiului Constanţa.
organizate în Imperiul Otoman şi va câştiga
În
simpatia poporului. Modul de aşezare şi aliniere
cele 3
a membrilor Fanfarei Mehter este pe două părţi
zile de
şi nu se modifică niciodată.
Festival, au urcat pe scena, artiştii din Turcia Yusuf Güney, Serkan Eruysal
În timpul marşului aşezarea membrilor
şi Deniz Cem, iar din România artistele Anda Adam, Amna şi Claudia
fanfarei este aceiaşi, în fruntea fanfarei se află
Pavel, ansamblul de dansuri tradiţionale turceşti „Delikanlılar” al Uniunii
comandantul, în spatele acestuia în partea
Democrate Turce din România, ansamblurile de dansuri Techir şi Iholu,
stângă se află un ostaş în armură şi unul care
Edvin Eddy cu Edy Band şi nu în ultimul rând Fatih Mehter Takımı. Intrarea
ţine steagul verde, în mijloc se afla ostaşul ce
la eveniment a fost liberă tocmai pentru a promova cultura turcă au-
tine steagul alb iar în dreapta cel cu steagul roşu.
tentică, tradiţiile, ritmurile şi bucătăria bogată în arome şi condimente
Acestia sunt urmati de 9 ostaşi denumiti tuğ aşe-
specifice. Comisia de Tineret a UDTR a avut un rol deosebit de important
zaţi în 3 rânduri. Marşul se începe întotdeauna cu
la festival pentru că a fost prezentă la orice nevoie sau cerinţă pentru
piciorul drept spunând expresia Bismillah adică:
a oferi un sprijin, o informaţie sau un ajutor, pe scenă, la standurile cu
În numele lui Allah. În timpul marşului odată la 3
produse, preparate sau fotografii cu costume otomane. Felicitări şi mul-
paşi mehteranii se întorc la dreapta şi apoi dupa alţi 3 paşi la stânga.
ţumiri tuturor acestor tineri care ne reprezintă cu iubire şi multă bucurie.
Mehter reprezinta debutul muzicii militare şi piatra de temelie a fanfarelor militare din întreaga lume. După anul
Ansamblul „Delikanlilar”- România - UDTR, înfiinţat în anul 1998, a
2005, Fanfara tradiţională Otomană începe să ia parte la diverse activităţi culturale din cadrul Municipalităţii Me-
susţinut spectacole la numeroase festivaluri atât în ţara cât şi în afara ei.
tropolitane Istanbul iar după anul 2007, având în componenţa 60 de membrii, se intituţionalizează. Prin concertele
Tinerii acestui ansamblu au avut parte de instruire cu diferiţi coregrafi
susţinute în Istanbul, în ţară şi în străinătate atrage atenţia tuturor asupra sa.
profesionişti, din ansambluri renumite internaţional, încercând să aducă
ceva nou pe scenă la fiecare apariţie. Spre deosebire de alte grupuri Echipe tradiţional - Otomane Mehter din Ankara, Bursa, Eskişehir sau Istanbul, au susţinut concerte emoţionante
 • August – Ağustos •
pagina
sayfa 16 17 pagina
sayfa
• August – Ağustos •

în Contanţa - România, după 1990, cel puţin o dată la cinci ani şi

au fost urmăriţi cu deosebită plăcere de toţi cei prezenţi. Seminar Intercultural
– ”Geamia Sultan Mahmud,
Totodată, în cele trei zile de festival, a avut loc o tombolă cu
scop caritabil, dar s-au oferit participanţilor şi premii semnificative.
O sumă importantă a rezultat şi din vânzarea preparatelor gas-

monument istoric”
tronomice cu specific turcesc şi a obiectelor expuse la standurile
special amenajate care a fost adăugată activităţii cu scop caritabil.
Organizatorii au asigurat transportul gratuit al participanţilor din
judeţ la Festivalul TurkArt, în limita locurilor disponibile.
Acest festival a fost realizat de către DTIAD (Dobruca Turk Is
U niunea Democrată Turcă din România, filiala Hârşova, în parteneriat cu Muzeul „Carsium” şi Primăria Hârşova a
organizat în data de 15.08.2019 o serie de manifestări culturale şi religioase cu prilejul aniversării a 207 de ani de
la construirea geamiei „Sultan Mahmud”. Acest edificiu arhitectural a fost ridicat în timpul sultanului Mahmud al ll-lea
Adamlari Dernegi) şi UDTR (Uniunea Democrată Turcă din
România) prin: (1808-1839), în anul 1812 şi este înscris pe lista monumentelor istorice din România.

Ömer KARAHASANOĞLU, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Printre oaspeţii prezenţi la aceste manifestări s-au numă-
Afaceri Turci din Dobrogea rat doamna Dumitra Stan, viceprimarul oraşului Hârşova, dom-
Nesrin Yucetaş - DTIAD nul prof. dr. Nicolae Constantin, directorul Muzeului „Carsium”
Mihăilă Roxana Mihaela - DTIAD din Hârşova, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi
Harun OSMAN, preşedinte Comisia de Tineret al Uniunii Democra- membri ai filialelor UDTR din Constanţa, Bucureşti, Lazu, precum
te Turce din România şi locuitorii oraşului Hârşova.
Kahveci Vedat - vice-preşedinte DTIAD Anul acesta organizatorii manifestării au ales ca temă
Rezzan Ismail - secretar general DTIAD principală de dezbateri „Geamia Sultan Mahmud, monu-
Gülçen Baykara - Firstpoint Handmade ment istoric”. În cadrul seminarului dezbaterile s-au axat pe
Arif Elif, vice-preşedinte Comisia de Tineret al Uniunii Democrate importanţa acestui monument istoric reprezentativ pentru
Turce din România spaţiul etnocultural dobrogean şi de includere în circuit turistic,
Mulţumim susţinătorilor: precum şi promovarea zestrei culturale a etnicilor turci de pe
meleagurile dobrogene. Domnul Reduan Memet, preşedintele
Primăria Municipiului Constanta prin implicarea Departamentului
filialei Hârşova, a prezentat importanţa şi scopul acestui semi-
de Organizare Evenimente Mihaela Popescu şi Senia Resul şi
nar pentru comunitatea turcă prin continuitatea minorităţii
pentru prezenţa domnului vice-primar Costin Răsăuţeanu la
turce pe meleagurile dobrogene şi a bunelor relaţii existente
eveniment.
între populaţia majoritară cât şi cu celelalte minorităţi din localitate, lipoveni şi germani. În continuare, luând cuvântul
Mulţumim pentru implicare: profesorul Nicolae Constantin relateză despre istoria oraşului din perspectiva mărturiilor călătoriilor vremii precum şi
Consiliului Local Constanţa prin consilierul Secil G. Cantaragiu importanţa vechii cetăţi otomane, despre mozaicul etnic ce s-a construit în Dobrogea şi despre geamia, ca monu-
Prefecturii Constanţa prin domnul subprefect Şenol Ali ment istoric, după două secole încă mai păstrează elemente de arhitectură originală.
Mulţumim Consulatului General al Republicii Turcia la Constan-
După seminar a urmat vizitarea cetăţii Hârşova, necropolei otomane şi a geamiei unde reprezentanţii comuni-
ţa prin domnul consul general Sulhi Turan pentru sprijin şi susţinere
tăţii turce au participat la o slujbă religioasă. La finalul acestor manifestări a avut loc masa religioasă, iar ansamblul
totală. De asemenea mulţumim pentru participare parlamentarului
folcloric „Martılar” al filialei Hârşova a susţinut un program artisic.
turc domnul Salih Cora, deputat de Trabzon şi delegaţiei sale.
Aceste manifestări au scos în evidenţă implicarea comunităţii turce în păstrarea şi valorificarea mărturiilor istorice
Comunitatea tătară mereu alături de noi! Nu ne putem imagi-
ce reprezintă urme ale civilizaţiei turce in Dobrogea.
na un festival fără prezenţa lor, ei ne sunt fraţi, iar bucătăresele lor
Melek Amet
au gătit cele mai savuroase delicatese pentru toţi cei ce au păşit
pragul festivalului nostru. Cu această ocazie am dori să mulţumim
comunităţii tătare şi nu în ultimul rând doamnei Corina Martin
pentru colaborare.
Mulţumim, de asemenea, domnului Fedbi OSMAN preşedinte
UDTR şi Ansamblul Delikanlilar al UDTR pentru colaborare şi implicare
în toată stuctura de organizare şi desfăşurare a festivalului.
A fost o experienţă de neuitat alături de toţi artiştii şi tineri
dansatori din Ansamblul Delikanlilar care au fost invitaţi permanent
pe scenă. Reacţia publicului a fost aproape magică şi toată zona
de desfăşurare a festivalului, sunt convinsă, a creat amintiri pentru
toţi cei care au fost acolo iar foarte mulţi participanţi şi-au exprimat
dorinţa ca astfel de activităţi să continue şi în viitor.

Melek Osman
 • August – Ağustos •
pagina
sayfa
Tabără culturală şi de creaţie
UDTR 2019
U
niunea Democrată Turcă din România (UDTR) a organizat, în perioada 18-23 august, o tabără de cultură şi creaţie
în municipiul Câmpulung Moldovenesc din judeţul Suceava. Proiectul se desfăşoară anual şi face parte din seria
de proiecte culturale organizate de UDTR cu scopul de a conserva şi de a promova, în rândul tinerilor, zestrea culturală
a turcilor dobrogeni. În acest an, activitatea în cadrul taberei a fost coordonată de preşedintele comisiei de tineret
„M. K. Atatürk” a Uniunii Democrate Turce din România (UDTR), Harun Osman.
Tabăra UDTR a avut ca scop instruirea şi perfecţionarea membrilor ansamblurilor folclorice în arta dansului popular
turcesc. Tinerii dansatori, 40 de elevi şi studenţi, membri ai ansamblurilor folclorice Delikanlılar, Fidanlar şi Şirinler aparţi-
nând Uniunii Democrate Turce din România (UDTR), au învăţat în cadrul cursurilor de artă şi folclor dansuri tradiţionale
noi şi foarte frumoase. Cursurile au fost predate de Mükteda Altıner,
profesor de dans folcloric în cadrul ansamblului de dansuri populare
turceşti Nilüfer din Bursa (Turcia). Domnul profesor Mükteda Altıner a
venit în România pentru a-i antrena pe membrii ansamblurilor UDTR
dar şi pentru pentru a cerceta folclorul turcilor dobrogeni. Programul
muzical şi de dans al Taberei de Cultura şi Creaţie a fost bine studiat
şi pregătit de comisia de coordonare şi instruire a ansamblurilor UDTR.
Pe parcursul celor cinci zile de tabără, elevii au realizat şi proiecte
artistice individuale şi de grup, au socializat, au interacţionat cu oa-
meni noi şi s-au cunoscut mai bine unii pe alţii. Au gândit următoarele
creaţii şi s-au relaxat într-un cadru mirific, realizându-se astfel o fuziune
impresionantă între ei, o combinaţie perfectă a utilului cu plăcutul.
Mesele servite la restaurantul pensiunii au fost desăvârşite de doamna
Apostol Mahinur care i-a încântat pe toţi participanţii cu preparatele
tradiţionale turceşti. Vă asigurăm din experienţă că găteşte bine, bine.
Îmi amintesc de plăcinte, cornuri, gogosi... Mi-nu-na-te!
Câmpulung Moldovenesc a fost anul acesta locul ales pentru
desfăşurarea sesiunii de pregătire şi perfecţionare în arta dansului
popular turcesc. Participanţii la tabăra UDTR, pe lângă cele 8-9 ore
de pregătire zilnică au putut descoperi, în timpul rămas, şi frumuseţile
aşezării aflate la marginea oraşului, departe de lumea dezlănţuită,
unde curbele verzi ale dealurilor şi liniştea naturii se împletesc într-un
peisaj de poveste. S-au putut bucura de o curte generoasă, un iaz cu
peşti, un deal numai bun pentru drumeţie, o stâna tradiţională, spaţii
de joacă interioare şi exterioare, teren de fotbal/tenis
cu nocturna, piscina interioară încălzită. Programul
rezervat excursiilor şı drumeţiilor a cuprins o excursie
la Mănăstirea Voroneţ, monument UNESCO şi la Rezer-
vaţia Naturală „Pietrele Doamnei” din Munţii Rarău.
Mănăstirea Voroneţ
Mănăstirea Voroneţ, supranumită „Capela Six-
tină a Estului”, este un complex monahal medieval
construit în satul Voroneţ. Ea constituie una dintre
cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare
(1457-1504). Biserica a fost ridicată în anul 1488 în
numai 3 luni şi 3 săptămâni, ceea ce constituie un
record pentru acea vreme. Mănăstirea Voroneţ a
fost înălţată pe locul unde se afla o biserică de lemn.
18 19 pagina
sayfa
• August – Ağustos •
De mici proporţii, cu plan trilobat, având turla cu boltă moldovenească pe naos, biserica face parte dintre puţinele
monumente de arhitectură religioasă din nordul Moldovei care-şi păstrează în mare măsură forma iniţială. În anul 1547
mitropolitul Grigore Roşca, văr al lui Petru Rareş a iniţiat adăugarea unui pridvor închis, pentru care adoptă o soluţie
unică, în cadrul căreia arhitectura este vizibil subordonată decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un pe-
rete plin fără nici o deschidere, precum şi pictarea zidurilor exterioare,
din temelie până în streaşină, lucrări ce au dat construcţiei o mare
strălucire. Mănăstirea Voroneţ a fost inclusă pe Lista Monumentelor
Istorice din judeţul Suceava din anul 2015.
Pietrele Doamnei din Munţii
Rarau - mit si realitate
Rezervaţia este o formaţiune geologica spectaculoasă, impor-
tantă din punct de vedere peisagistic, paleontologic si floristic.
Rezervaţia Naturală Pietrele Doamnei-Rarău este o arie protejata
ce fascineaza încă din trecut, fapt ce a dat naştere unor legende
despre acest loc. Dintre poveştile locului, cea mai cunoscută legen-
dă aminteşte că domniţa era Elena, soţia lui Petru Rareş, domnitorul
care a oferit denumirea de „Rarău” munţilor de aici. Se spune că, în
timpul celei de-a doua domnii, când turcii au intrat prin aceste locuri,
el şi-a ascuns familia şi averea aici, într-o peşteră. Cu toate aceste,
turcii au reuşit să îi descopere. Domniţa Elena şi fiica sa au început
să se roage pentru viaţa lor, moment în care un zgomot puternic s-a
auzit din apropiere. Se pare că în acea clipă, stânci mari s-au des-
prins şi au căzut peste locul în care era ascunsă averea domnitorului,
îngropându-i pe atacatori. Domniţa Elena şi fiica sa au scăpat de
atacatorii turci, doar cu preţul averii.
Dincolo de legende, Pietrele Doamnei sunt cât se poate de re-
ale, înalte de 70 de metri şi situate la altitudinea de 1634 de metri, în
Munţii Rarău. Vârful cel mai înalt atinge altitudinea de 1.651 de metri.
Este o rezervaţie naturală mixtă de 933 hectare şi este, în acelaşi timp,
Sit Natura 2000.
Zona este importantă datorită bogăţiei vegetaţiei endemice.
Primele cercetări geologice au fost întreprinse de geologii austrieci
care au descoperit că zona este formată din calcare cu încrustaţii
de corali, amoniţi, alge marine şi alte elemente ce formau recife
acum mai bine de 140 de milioane de ani. Dintre acestea, se disting
fosilele din genurile Requenia şi Matheronia. În cretacic, teritoriul era
acoperit de ape marine. Odată cu mişcările tectonice,
apa s-a retras, iar recifele au fost ridicate la suprafaţă.
Munţii Rarău sunt formaţi din straturi de diferite roci, în
principal sedimentare, iar formaţiunea Pietrele Doamnei
sunt încadrate în flişul sălbatic, cu o sedimentaţie haotică.
Aşa cum au spus-o chiar ei: „A fost o tabără de neui-
tat! Activităţile pe care le-am susţinut au fost de nota zece
pentru portofoliile noastre de artişti. Am cunoscut oameni
noi cu care am interacţionat şi aşa am legat prietenii care
pot ţine o viaţă întreagă. O experienţă unică în care putem
descoperi cele mai renumite mişcări de dans. Am cîntat,
am dansat până la epuizare, am petrecut clipe de neuitat.
Aşteptam cu nerăbdare următoarea tabără UDTR.”
Melek Osman
 • August – Ağustos •
Mahomed al II-lea,
Cuceritorul Bizanţului
Măreţul Serai al Sultanului celor Două Continente
Tot în această îndelungată perioadă de linişte,
departe de arme şi bătălii, sultanul determină grăbi-
rea lucrărilor de construcţie a noului său palat de la
Istanbul. Priveliştea de ansamblu a clădirilor pe care le
numim astăzi Topkapi era, în secolul al XV-lea, aproape
aceeaşi cu cea de azi: clădiri legate între ele sau risipite
în interiorul a trei curţi succesive, urmând o ierarhie ce
mergea de la o zonă aproape publică, continuată cu
„un spaţiu administrativ” unde erau grupate birourile şi
serviciile, până la reşedinta propriu-zisă a sultanului, unde
stăpânul imperiului trăia şi lucra într-o izolare aproape
sacră. Acest tip de palat, format din clădiri distribuite pe
orizontală, în spatii mai mult sau mai putin izolate unele
de altele, aminteşte marile ansambluri ale Curţilor cali-
filor abbasizi, în special pe cele de la Samara, ca şi pe
cele ale suveranilor Ak Koiunlu şi ale timurizilor, ce l-au
inspiral probabil pe Mahomed.
Din cauza marilor suprafete pe care trebuiau să se
întindă aceste clădiri, au fost întreprinse lucrări de mari
proporţii pentru a transforma platoul acoperit de măslini
şi povâmişurile sale, coborând din două părţi spre mare,
într-un teren neted şi solid. Au fost construite uriaşe temelii
ale căror bolţi se pot vedea încă şi azi. S-au folosit chiar
şi zidurile anticei acropole pentru a susţine terasele pe
care urmau să se ridice clădirile măretului ansamblu
proiectat de sultan.
Ne putem aştepta ca Mahomed, interesat de cul-
tura şi arta Apusului. Să se fi inspirat, cel puţin în anumite
privinţe, din arhitectura palatelor italiene sau a celor
din Europa Centrală, pe care le cunoştea în mod sigur.
Se găsesc urme ale influenţei apusene în arhitectura
clădirilor destinate sultanului şi în cea a construcţiilor
„militare” ale palatului, dar aproape nici una în arhitec-
tura de ansamblu a acestuia. În schimb, se observă că
dispunerea edificiilor reproduce modul tradiţional de
întocmire a unei tabere turceşti, unde corturile sunt rând
uite potrivit rangului celor ce le ocupă. Acolo, corturile
demnitarilor sunt amplasate într-o primă curte, după o
ordine dinainte ştiută şi de neschimbat.
Cele ale sultanului, ale copiilor săi de casă şi ale
eunucilor ocupă un al doilea spaţiu, în care se pătrunde
printr-o intrare păzită cu străşnicie. Curtea în care au fost
ridicate corturile sultanului şi ale suitei sale, ne atrage
atenţia Spandugino descriind o tabără, este precedată
de un culoar având la un capăt bucătăriile şi la celălalt
pagina
sayfa
capăt grajdurile- ca şi la palat.
Clădirile cu un singur cat ale palatului, văzute pe
dinăuntru, nu sugerează prin nimic măreţia. Călătorii
străini din acea epocă şi de mai târziu au fost adesea
dezamăgiti când au pătruns în palat. Cu greutate se
poate crede că este acelaşi lucru cu ceea ce se vede
de departe, spune englezul John Richards la începutul
secoluluial XVIII-lea. Motivul este oare dorinta de sim-
plitate a suveranului musulman, pentru care doar slava
lui Allah are însemnătate? Cu siguranţă, nu. Întreaga
personalitate a lui Mahomed iradiază măreţie; el năzu-
ieşte să se numere printre oamenii cei mai de seamă ai
istoriei. Nu întâlnim nici o urmă de modestie şi cu atât mai
puţin de smerenie la el. Nimic nu are vreo însemnătate
în afara imperiului pe care cel de al şaptelea 32 sultan
al otomanilor l-ar vrea să cuprindă întreaga lume, iar
palatul trebuia să reflecte aceasta.
Călătorul este astăzi, ca şi în secolul al XV-lea, stă-
pânit de un puternic sentiment de măreţie, privind din
exterior, dinspre mare, sau de pe malul asiatic, cât de
impunător se ridică înaltele clădiri ale Seraiului pe colina
ce domină promontoriul.
Turnuri, hornuri, pavilioane, întinsele faţade văzute
de departe „ca o lume între cer şi pământ” conferă pa-
latului monumentalitatea dorită de cel ce l-a conceput.
Yeni Saray domină cele Două Continente şi Două Mări,
aşa după cum o spune şi titulatura adoptată de sultan.
Din înălţimea acestor turnuri şi foişoare, privirea îmbră-
ţişează un vast orizont spre Europa şi Asia ca pentru a
dovedi, încă o dată, că. în ciuda izolării sale, împăratul
urmăreşte cu ochi ageri treburile Universului. „Ce este
fiecare fereastră a palatului decât un ochi pentru a privi
întreaga lume?” spune Cafer Çelebi.
Prima curte nu va fi terminată decât zece ani mai
târziu, când o dată cu înălţarea zidului înconjurător, ea
va cuprinde un mare spaţiu închis în care se pătrundea
prin impunătoarea Bab-ı-Hümayun (Poarta imperială).
Construirii celor de a doua şi de a treia curţi, Scaun al
imperiului şi reşedinţă a sultanului (Casa Fericirii). îi va
consacra în continuare Mahomed timpul şi energia lui.
Se prevedeau douăzeci sau douăzeci şi cinci de
ani pentru terminarea vastului ansamblu de clădiri.
Cuceritorul se va instala acolo în anul 1465, la şase ani
după începerea lucrări lor.
20 21 pagina
sayfa
Accesul în cea de a doua curte, Curtea Divanului
sau Curtea Ceremoniilor, un spaţiu dreptunghiular de
aproape 160 pe 130 de metri, era rezervat privilegiaţilor.
Aceasta era înconjurată de un zid înalt, străbătut de o
singură poartă înaltă şi solidă, Bab-r-Selâm (Poarta izbă-
virii), numită şi Orta Kapt (Poarta de Mijloc). Impunătoare,
flancată de două turnuri octogonale, stilul ei este mai
degrabă european decât oriental datorită crenelurilor
şi ambrazurilor sale. Dar zidurile sunt subtm şi rolul ei este
mai mult ceremonial decât defensiv. La intrare, sub o
colonadă, aga, căpetenia ienicerilor, acorda audi-
enţele. În largul vestibul interior, judecătorul armatei,
kadiasker, îi primea pe împricinaţi, potrivit tradiţiei după
care sultanul sau împuternicitul său împart dreptatea la
poarta palatului.
Curtea Divanului este centrul imperiului, iar Divanul
aflat în cadrul ei simbolul lui. Aici se întâlneau de patru ori
pe săptămână - luni, marţi, sâmbătă şi duminică - vizirii şi
demnitarii de cel mai înalt rang pentru a discuta treburile
ţării-şi a împărţi dreptatea. Tot aici, Marele vizir primea şolii.
Înaintaşii lui Mahomed şi chiar şi el la începutul domniei
conduceau întrunirile Divanului. Cuceritorul hotarî însă că
nu este demn de un glorios suveran să asiste la întâlninle
dregătorilor şi ceru să i se taie în zid o ferăstruică zăbrelită,
acoperită cu o perdea, de unde să poată urmări discu-
ţiile, fără să se ştie că este acolo. Precedată de un portic
cu colonade, această sală dreptunghiulară, situată în
partea stângă a curţii, este împărţită în două încăperi la
fel de mari acoperite fiecare de o cupolă. Cea dintâi este
Divanul propriu-zis (Kubbealti), cealaltă Sala condicilor
(Defterhane), unde se păstrau arhivele pe anul în curs,
înainte de a fi depuse în încăperile vistieriei. Într-o cămă-
ruţă învecinată, se afla cancelaria Marelui vizir.
Aceasta parte a palatului va fi transformată de mai
multe ori, mai ales în vremea lui Soliman Magnificul. când
va fi fastuos împodobită. Interiorul bolţii şi chiar pardo-
seala vor fi acoperite cu aur. dar Divanul va rămâne în
ansamblu acelaşi, aşa cum îl vedem şi astăzi. Deasupra
acestor clădiri se înălţa un turn, de unde Mahomed
putea vedea tot ce se petrece în curte. Şi acesta sim-
boliza grija pe care, în ciuda izolării, o poartă sultanul,
zi şi noapte, poporului său căruia trebuie să i se facă
dreptate fără răgaz şi fără părtinire. De aceeaşi parte cu
Kubbealti şi în prelungirea lui, indicată aproape în ace-
laşi timp cu Divanul o clădire simplă şi greoaie, Vistieria
interioară (Hazine-i Enderun) adăpostea sacii cu bani
proveniţi din impozitele provinciilor, care serveau la plata
soldei ienicerilor. Tot pe aceeaşi parte se aflau grajdurile
sultanului. Bucătăriile ocupau partea dreaptă a curţii.
Acest spaţiu vast, pe care Mahomed se străduieşte
să-I înfrumuseţeze cu fântâni şi grădini, este şi locul unde
începe să se desfăşoare un măreţ ceremonial dorit şi
• August – Ağustos •
conceput de sultan, oglindă a glorioasei imagini pe care
vrea să o transmită lumii. Străinii care asistă la el rămân
uluiţi. „E un lucru atât de minunat, încât cel ce nu l-a
vazut cu ochii lui nu-l poate crede”, va spune Alviso Gritti,
ambasadorul Venetici, obişnuit totuşi cu fastul Serenissi-
mei. Avem numeroase relatări ale primirilor diplomaţilor
străini, care descriu regimentele de ieniceri, cu generalii
şi ofiţerii lor superiori în frunte, încremeniţi parcă, măreţ
înveşmântaţi, iar mai departe, în partea stângă a curţii,
regimentele Porţii (sipahioglan, ulufeci, silahdar) însoţite
de comandantii lor. unii înveşmântati în postav de aur,
alţii în mătase de diverse culori. pe cap cu turbane înalte
cu pene; vizirii şi înalţii demnitari în straie din ţesături de
aur şi de argint însoţindu-i pe trimişii străini până în sala
unde îi aştepta Marele vizir, cel mai important personaj
din imperiu după sultan.
După audienţă, o masă compusă dim carne, pilaf
şi sucuri de fructe. Stropite cu apă de trandafir îndulcită,
este servita oaspeţilor, apoi sunt înmânate ambasado-
rului caftanele de onoare (tiraz), din mătase brodată cu
aur şi argint, împodobite cu zibelină, şi straie mai puţin
somptuoase membrilor suitei sale. Ambasadorul pără-
sea palatul cu acelaşi fast ca şi la sosire, trecând printre
doua şiruri de oşteni nemişcaţi şi de slugi care ţineau de
funtea elefanţi, lei, leoparzi şi alte animale îmblânzite.
Cadrul şi ceremonialul celor patru întâlniri săp-
tămânale ale Divanului erau uneori puţin diferite, dar
rânduiala, măreţia, liniştea, desfăşurarea fără cusur a
acestui spectacol, pe care fiecare dintre actorii lui îi juca
urmând o regie pusă la punct o dată pentru totdeauna
chiar de sultan, erau aceleaşi. Fiecare atitudine, fiecare
mişcare era prevăzută şi avea o anumită semnificatie.
Acest spectacol pe jumătate religios, care se desfăşura
într-o strălucire de aur şi pene şi pe care îl vom regăsi
încă şi mai măreţ atunci când sultanul însuşi primea în
audienţă, poate fi comparat cu un procedeu mass-me-
dia de exaltare a persoanei suveranului şi a puterii sale
totale şi absolute asupra oamenilor şi lucrurilor, până la
margirule lumii cunoscute pe care el doreşte să o cuce-
rească. Regulile acestei puneri în scenă le depăşesc pe
cele ale protocolului obişnuit al unui şef de stat. Asistăm
aici la un fel de slujbă religioasă. care aminteşte cere-
moniile din Imperiul iranian şi cel al califilor abbasizi. Şi
mai ales de Bizanţ, unde ritualul Palatului şi cel al Bisericii
erau în numeroase situaţii aproape aceleaşi. Totuşi, nu
cârmuitorul Islamului este aici ridicat în slăvi, ci Suveranul
celor Două Continente şi al celor Două Mări, stăpânul
lumii, personaj aproape misterios, stăpân al oamenilor
şi al lucrurilor. Imaginea pe care sultanul doreşte să o
ofere este mai aproape de cea a Fiului Cerului din China
decât de imaginea unui rege al Apusului.
Andre Clot
 • August – Ağustos •
pagina
sayfa 22 23 pagina
sayfa
• August – Ağustos •

ÇAĞLAR ERTUĞRUL
Çağlar Ertuğrul, 5 Kasım 1987 yılında İzmir'de dünyaya gelmiştir. Eğitimini Koç Üniversitesi Makine Mühendisliği
Bölümü’nde tamamlamıştır. Akademi 35 Buçuk ve 3 M.O.T.A özel oyunculuk okullarında oyunculuk eğitimi alan Çağlar
TO P 1 0 –
R A DI O T
Ertuğrul; 2012 yılında rol aldığı Benim İçin Üzülme dizisi ile ilk oyunculuk deneyimini yaşamıştır.
Medcezir, Beyaz Karanfil, Kurt Seyit ve Şura ve Boynu Bükükler dizilerinde rol alan Çağlar Ertuğrul, Biz Size Döneriz,
Dağ 2, Dağ ve Bana Masal Anlatma filmleri ile sinema dünyasında da adından söz ettirmiştir.
Şimdilerde Kanal D ekranlarında yayınlanan Afili Aşk dizisinde Kerem karakterine hayat veren Çağlar Ertuğrul,
1,87 metre boyunda, 81 kilo ve Akrep burcudur.

Çağlar Ertuğrul'un rol aldığı tiyatro

oyunları:
– A ugust –
– Romeo ve Juliet
– Yobaz
– Kaos Teorileri
– Leş
Çağlar Ertuğrul'un rol aldığı diziler ve
filmler:
2019 – Afili Aşk (Kerem Yiğiter) (TV Dizisi)
2018 – Yanımda Kal (Emir) (Sinema Filmi)
2018 – Ailecek Şaşkınız (Doktor Onay) (Sinema Filmi)
2017 – Fazilet Hanım ve Kızları (Yiğit) (TV Dizisi)
2016 – Dağ 2 (Oğuz) (Sinema Filmi)
2016 – Biz Size Döneriz (Akın) (Sinema Filmi)
2014 – Beyaz Karanfil (Başar) (TV Dizisi)
2014 – Kurt Seyit ve Şura (Yusuf) (TV Dizisi)
2014 – Boynu Bükükler (Kaptan) (TV Dizisi)
2014 – Bana Masal Anlatma (Erdil)(Sinema Filmi)
2012 – Dağ (Oğuz) (Sinema Filmi)
2012 – 2014 – Benim İçin Üzülme (Sinan) (TV Dizisi)

10. Derya Uluğ- Ah zaman

BURCU ÖZBERK 9. Buray- Kabahat bende

Burcu Özberk, 12 Aralık 1989 yılında Eskişehir’de
8. Merve Özbey- Yaramızda kalsın
dünyaya gelmiştir. Hacettepe Üniversitesi Ankara Devlet
Konservatuvarı Tiyatro Bölümü mezunudur. Ankara Devlet
7. Aleyna Tilki- Masılsın aşkta
Konservatuvarı Tiyatro Bölümünde okuduğu dönemde
Muhteşem Yüzyıl dizisinde Huricihan Sultan karakterini
canlandırmıştır.
6. İrem Derici- Acemi balık
Şimdilerde Kanal D ekranlarında yayınlanan Afili Aşk
5. Merve Özbey- Tebrikler
dizisinde Ayşe karakterine hayat veren Burcu Özberk, 1,62
metre boyunda, 53 kilo ve Yay burcudur.
4. Ersay Üner- Nokta
Burcu Özberk’in rol aldığı diziler ve filmler:
2019 – Afili Aşk (Ayşe Özkayalı) (TV Dizisi) 3. Ziyenet Sali- Bana da söyle
2018 – Aslan Ailem (Burcu) (TV Dizisi)
2017 – Direniş Karatay (Türkan) (Sinema Filmi) 2. Hande Ünsal- Neredesin
2017 – Badem Şekeri (Ayşe) (TV Filmi)
2016 – Şahane Damat (TV Dizisi) 1. Feride Hilal Akın- Yok yok
2015-2016 – Güneşin Kızları (Nazlı) (TV Dizisi)
2013-2015 – Muhteşem Yüzyıl (Huricihan Sultan) (TV Dizisi)
 • August – Ağustos •
pagina
sayfa 24 25 pagina
sayfa
• August – Ağustos •

İzmir Köftesi
Malzemeler
Domatesli Pilav Kirazlı Kek Tarifi
• 4 adet patates Malzemeler Malzemeler
• 4 adet yeşil biber • 3 adet büyük boy domates • 3 adet yumurta
• 2 adet domates • 2 yemek kaşığı tereyağı • 1 su bardağı toz şeker
Kızartmak için: • 1 yemek kaşığı zeytinyağı • 1,5 çay bardağı sıvı yağ
• 1,5 su bardağı ayçiçek yağı • 1 su bardağı pirinç • 1/2 su bardağı süt
• 1,5 su bardağı sıcak tavuk suyu • 1/2 su bardağı krema
Köftesi için:
• 3 damla limon suyu • 3,5 - 4 su bardağı un
• 500 gram orta yağlı kıyma • 1/2 tatlı kaşığı toz şeker • 100 gram kiraz (çekirdekleri ayıklanmış)
• 1 adet rendelenmiş kuru soğan • 1 çay kaşığıtuz • 1 paket vanilin
• 3 yemek kaşığı bayat ekmek içi ya da galeta unu • 1 paket kabartma tozu
• 1 adet yumurta • 1 yemek kaşığı nişasta
• 1 çay kaşığı tuz
Domatesli Pilav Tarifi Nasıl
• 1 çay kaşığı karabiber
Yapılır?
• 1 çay kaşığı kimyon 1. Ortadan ikiye kesip uç kısımlarını aldığınız Kirazlı Kek Tarifi Nasıl Yapılır?
domatesleri rendenin ince kısmıyla rende- 1. Ayıklanmış kirazların üzerine nişasta ilave
Sosu için:
leyin. edin ve ezilmemelerine özen gösterek
• 2 yemek kaşığı ayçiçek yağı hafifçe nişastaya bulayın.
2. Tereyağını, yanmaz-yapışmaz tabanlı geniş
• 1 tatlı kaşığı domates salçası 2. Derin bir kabın içine yumurtaları kırın.
bir pilav tenceresinde zeytinyağı ilavesiyle
• 2 adet rendelenmiş domates Üzerine şekeri ilave edip güzelce çırpın.
kızdırın.
• 2 su bardağı sıcak su 3. Ardından süt, sıvı yağı ilave edin. Karıştı-
3. Rendelenmiş domatesleri ekleyip kısık ateş-
• 1/2 çay kaşığı tuz rın.
te kavurmaya başlayın. Bol suda yıkadığı-
İzmir Köfte Tarifi Nasıl Yapılır? nız pirinçlerin fazla suyunu süzdürün. 4. Kremayı da ilave ederek tüm malzeme-
1. Köfte harcı için; orta yağlı kıyma, rendelenmiş kuru soğan, bayat ekmek içi, yumurta, tuz, karabiber 4. Kavrulmakta olan rendelenmiş domates- leri birbirine iyice yedirin.
ve kimyonu oval bir kaba alın. Tüm malzemeyi iyice özleşene kadar yoğurun. lere pirinçleri ekleyip şeffaf bir görünüm 5. Un, kabartma tozu ve vanilini eleyerek
2. Köfte harcından ceviz büyüklüğünde parçalar alın ve avuç içinizde yuvarlayıp, bastırarak şekil ve- alana kadar kavurma işlemini sürdürün. karışıma ekleyin. Un parçaları kalmaya-
rin. Hazırladığınız köfteleri servis tabağına dizerek bekletin. 5. Toz şeker, tuz ve limon suyunu ekleyip ka- na kadar iyice karıştırın.
3. Kabuğunu soyduğunuz patatesleri elma dilimi şeklinde doğrayın. Domatesleri halka halka doğrayın. rıştırın. Sıcak tavuk suyunu ekleyip tahta bir 6. Son olarak nişastaya buladığınız kirazları
Sap kısımlarını kestiğiniz yeşil biberleri, uzunlamasına kesin ve ortadan ikiye bölün. kaşıkla sadece bir kez karıştırın. da ekleyerek spatula yardımıyla, nazik
4. Ayçiçek yağını derin bir tencerede kızdırın. Sırasıyla; patates dilimlerini ve köfteleri renk alana kadar 6. Kapağını kapattığınız pilav tenceresinde, haraketlerle karıştırın.
kızartın. Fazla yağlarını bırakması için; kağıt havlu serili bir servis tabağına çıkartın. kısık ateşte 12-15 dakika kadar pişirin. Kağıt 7. Yağlanmış ve unlanmış dikdörtgen ya da
5. Sos için; ayçiçek yağını kızdırın. Domates salçasını 2- 3 dakika kadar kavurun. Rendelenmiş doma- havlu örtüp kapağını kapattığınız pilavı yuvarlak bir kek kalıbına aktarın ve önce-
tesleri ekleyin ve karıştırın. Kavrulan domateslere sıcak suyu ve tuzu ekledikten sonra 3- 4 dakika demlenmeye alın. den ısıtılmış 180 derecelik fırında içi iyice
kadar kaynatın. 7. Demini alan pilavı sadece bir kez harman- pişene ve üzeri kızarana kadar pişirin.
6. Köfte ve patates dilimlerini fırın tepsisine sırayla dizin. Aralarına domates ve yeşil biber dilimlerini layıp servis tabaklarına paylaştırın. Sıcağı 8. Çıkarıp oda sıcaklığında dinlendirin.
yerleştirin. sıcağına bekletmeden servis edin. Dilimleyerek servis edin.
7. Hazırladığınız sosu üzerlerine gezdirin. Önceden ısıtılmış 200 derece fırında 20 dakika biber ve do-
mates dilimleri kızarana kadar pişirin. Ilık olarak servis edin. Sevdiklerinizle paylaşın.
 • August – Ağustos •
pagina
sayfa 26 27 pagina
sayfa
• August – Ağustos •

Bayramlaşma Bayramı
(Karagöz gelir, içeri girerler.) sıraya girmişler. KARAGÖZ – Bir şey demezler, beni
HACİVAT – Karagöz’üm hoş geldin!… KARAGÖZ – Ne olacak ya?… Senin ayıplamazlar.
KARAGÖZ – Hoş bulduk Hacı Cavcav, arkanda sıraya girecekler de, HACİVAT – Allah Allah, neden?…
hoş bulduk!… Ver elini öpeyim! senden sonra ben çocuklarımın, KARAGÖZ – Köftehor, sen Hacivat’sın,
torunlarımın mı elini öpeceğim? Ben Karagöz’üm!… Hem gülüp ge-
HACİVAT – Efendim, bu ne el öpme-
si?… HACİVAT – Allah iyiliğini versin! Öyle çerler, hem de “Aferin, Karagöz ne
değil… Yani onların da senden akıllı, işini bilen adammış…” derler.
KARAGÖZ – Pataklarım ha, öğre- sonra el öpmelerine de bir şey
nemedin mi? Bayramlaşma el HACİVAT – Hiç güleceğim yoktu. Hah
dediğim yok amma. hah hah!…
öpmesi tabi…
KARAGÖZ – Eeee, amması ne demek KARAGÖZ – Hah hah ya, ben seni
HACİVAT – Tamam, biliyorum da, oluyor?
bayramın daha ilk gününde bu şimdi iyi güldürürüm. Unuttum
kaçıncı bayramlaşma? HACİVAT – Bahşişini almadan önüm- zannetme de hele şu el öpme
den çekilmiyorsunuz. bayram bahşişimi ver bakalım
KARAGÖZ – Köftehor, kaçıncı olursa Hacı Cavcav!
olsun, bayramlaşma kötü mü? KARAGÖZ – Senin iyiliğin için öyle
yapıyoruz. HACİVAT – Pekâlâ, az olacak ya ku-
HACİVAT – Canım kötü olur mu? sura bakma! (Verir.)
Bayram güzel, bayramlaşma çok HACİVAT – O nasıl oluyor bakalım?
güzel ama… KARAGÖZ – Köftehor, el öpüp de KARAGÖZ – Zararı yok, üstünü sonra
bayram bahşişimizi almasak gö- tamamlarsın! (Alır.)
KARAGÖZ – İyi ya, benim bayramın
ilk günü fırsat buldukça senin elini renler ne der? HACİVAT – Nasıl oldu da bu sefer
öpmem de hepsinden güzel… HACİVAT – Hiçbir şey demezler… yalnız geldin?
HACİVAT – Artık yeter efendim! Bay- KARAGÖZ – Ben öğretirim. “Hacivat, KARAGÖZ – Kim dedi yalnız geldiği-
ram namazından sonra sabah bayramda elini öpen Karagöz ile mi? Çoluk çocuk da yola çıkmış-
câmide bayramlaştık. çocuklarına ve torunlarına bahşiş lardır. Sen paraları hazırla.
KARAGÖZ – Yalan söyleme! Bayram vermedi, çok ayıp etti” derler. HACİVAT – Aman Allah’ım, sen bana
bahşişi almak herkesin içinde ayıp HACİVAT – İşin aslını astarını bilmez- sabır ver!
olur diye dışarıda bayramlaştım. lerse tabii ayıplarlar. Fakat ben KARAGÖZ – Tamam Hacı Cavcav,
HACİVAT – Her ne ise… Beraber yü- de senin çocuklarını torunlarını anlaştık! Allah sana sabır versin,
rüdük, evlerimize ayrılırken tekrar peşine takıp, benden bahşiş al- sen de bize her bayramda el
bayramlaştın! Yine ses çıkarma- mak için kaç defa elimi öptüğünü öptükçe bahşiş ver. (Karagöz ve
dım. söylersem ya sana ne derler? sonra Hacivat giderler.)
KARAGÖZ – Hele ses çıkar da göre-
yim. “Hacivat benimle bayram-
laşmıyor, elini öptürmüyor” diye
bağırırım.
HACİVAT – Zaten ben de, sana ina-
nan çıkar da eşe dosta bayram
günü rezil olurum diye çekiniyo-
rum.
K ARAGÖZ – İyi yapıyorsun Hacı
Cavcav!…
HACİVAT – İyi yapıyorum ya, dur-
madan elini öpen sadece sen
olsan ona da razıyım. Çocukların
torunların daha câmide iken senin
arkanda kuyruk olmaya başladı.
KARAGÖZ – Ağzını bozma, bayram
demem pataklarım. Köftehor ben
kedi miyim de arkamda kuyruk
uzasın?
HACİVAT – Yani, sen elimi öperken
bir bakıyorum ki onlar da arkanda
 A DRESE UTILE
Ambasada Republicii Turcia
la Bucureşti
Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1,
Bucureşti
tel-fax: 021.2124849
Consulatul General al
Republicii Turcia
la Constanţa
B-dul Ferdinand nr. 82,
tel: 0241.607910, fax: 0241.615367
Consulatul General
al Republicii Turcia la
Constanţa
Biroul Ataşatului comercial
B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa
tel: 0341.147212 fax: 0341.146635
kostence@ekonomi.gov.tr
Muftiatul Cultului Musulman
din România
str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa
tel: 0241.611390
T.I.A.D. Dobruca –
Asociaţia Oamenilor de
Afaceri Turci din Dobrogea
str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa
tel-fax: 0241.629841
T.I.A.D. Asociaţia
Oamenilor de Afaceri Turci
str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti
tel-fax: 021.2501877, 021.2504593
Romanya Türkiye Ticaret ve
Sanay Odası
Camera de Comerţ
Bilaterală România-Turcia
str. Austrului nr. 58,
sector 2, Bucureşti
tel: 021.3269722, fax: 021.3263667
Colegiul Naţional
Kemal Ataturk
str. Română nr. 2, Medgidia
tel: 0241.811522, 0241.820577
Consiliul Judeţean
Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel.: 0241.488404, 0241.708404
fax: 0241.708453
Prefectura
Judeţului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.615672
tel: 0241.617788, 0241.615065
Primăria
Municipiului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708100
Primaria
Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905
Primaria
Municipiului Medgidia
Str. Decebal nr. 35 tel: 0241.812300
Primăria Tulcea tel. 0240.511440
Prefectura Tulcea
Consiluiul Judeţean Tulcea
str. Păcii nr. 20 tel: 0240.512640
Inspectoratul de Jandarmi
Judeţean Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 108
tel: 0241.618969, 956
Inspectoratul pentru situaţii
de urgenţă „Dobrogea“ al
judeţului Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 110
tel: 0241.617381 fax: 0241.616342
B-dul Tomis nr. 67 tel: 0241.611666
Inspectoratul Judeţean de
Poliţie Constanţa
B-dul Mamaia 104 tel: 0241.611364
Poliţia
Municipiului Constanţa
B-dul Mamaia nr. 104-106
tel: 0241.502374
Poliţia Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 1
tel: 0241.751305 fax: 0241.751307
Poliţia Municipiului Medgidia
str. Republicii nr. 15
tel: 0241.810730 fax: 0241.810434
Ministerul Agriculturii, pădurilor şi
Dezvoltării Rurale
Direcţia pentru agricultură şi
dezvoltare rurală Constanţa
str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19
tel: 0241.618136, 0241.611678
fax: 0241.618962
Ministerul Culturii şi Cultelor
Direcţia Judeţeană pentru
cultură, culte şi patrimoniu
cultural naţional Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 106
tel: 0241.613008
Ministerul Finanţelor Publice
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel: 0241.708010 fax: 0241.708011
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul I. Gh. Duca nr. 18
tel: 0241.488010 fax: 0241.488011
Administratia Finanţelor
Publice Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13
tel: 0241.753795 fax: 0241.755005
Administraţia Finanţelor Oficiul Judeţean pentru
Publice Medgidia Protecţia Consumatorilor
str. Decebal nr. 37 tel: 0241.810334 Constanţa
tel-fax: 0241.814766, 0241.810385 str. Poporului nr. 121 bis
tel: 0241.550550
Direcţia Regionala Vamală S.C. ENEL S.A.
Constanţa Sucursala de Distribuţie a
B-dul Tomis nr. 312 A Energiei Electrice
tel: 0241.519244 fax: 0241.692408
Constanţa
str. Nicolae Iorga nr. 89.A
Ministerul Justiţiei
tel: 0241.805999
Curtea de Apel Constanţa fax: 0241.616340
str. Traian nr. 35.C
tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003 Engie
str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa
Tribunalul Judeţean tel: 0241.508238
Constanţa
fax: 0241.542969
Secţia Civilă – Comercială Regia Autonomă Judeţeană
str. Traian 31 tel: 0241.606572
de Apa Constanţa
tel: 0241.606591, 606597, 606598
str. Călăraşi nr. 22-24
fax: 0241.551342, 551343
Sectia Penală
tel: 0241.664046, 661940, 664444
B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4
tel-fax: 0241.619628
RADET
B-dul Tomis nr. 107, Constanţa
tel/fax: 0241.616937
Judecătoria Mangalia
str. Mircea cel Bătrân nr. 4
tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568
Judecătoria Medgidia
Deranjamente
str. Independenţei nr. 14 DERANJAMENTE POSTURI
tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687 TELEFONICE . .................. 0800.880800
Ministerul Muncii, INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI . 118932
Solidarităţii Sociale şi Familiei
INFORMAŢII DIVERSE ............... 118800
Direcţia de Muncă,
Solidaritate Socială şi
Familie Constanţa Alte servicii
str. Decebal nr. 13 C DERANJAMENTE APĂ-CANAL ..... 924
tel: 0241.612597 fax: 0241.694337
DERANJAMENTE CONGAZ .......... 928
Inspectoratul Teritorial de DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE
Muncă Constanţa ENERGIE ELECTRICĂ ................... 929
str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317
tel: 0241.691254, 693 951
INFORMATII S.N.C.F.R. . ................ 952
POLIŢIA ClRCULAŢIE . ................... 954
Ministerul Sănătăţii
JANDARMERIE ............................... 956
Direcţia Judeţeană de
sănătate publică Constanţa TELEGRAME TELEFONATE . ........ 957
str. Mihai Eminescu nr. 2
POLIŢIA DE FRONTIERĂ . ............. 959
tel: 0241.694443, 0241.616176
fax: 0241.512060 ASISTENŢA SOCIALĂ .................... 979
Ministerul Transporturilor, PROTECŢIA CIVILĂ . ...................... 982
Construcţiilor şi Turismului
Registrul Auto Român Serviciul unic pentru
Constanţa apeluri de urgenţă ......... 112
B-dul I.C. Bratianu nr. 250
tel: 0241.690040
tel-fax: 0241.690055, 0241.690085
Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
Constanţa Mihail Kogălniceanu
str. Lacului nr. 14
str. Tudor Vladimirescu nr. 4
tel: 0241.613207, 0241.619626
cod 907195, jud. Constanţa
fax: 0241.673840 telefon: 00 40 241 256456
00 40 241 255100 int. 820